P. 1
psihoterapia-tulburarilor-anxioase

psihoterapia-tulburarilor-anxioase

|Views: 110|Likes:
Published by Voinea Marius

More info:

Published by: Voinea Marius on Sep 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2013

pdf

text

original

Din clIprins: Sii ne eliberiim de anxietate ~i panitii •• Fobiile - 0 piedicii in ealea echilibrului psihie!

ji eomportamentului eehilibrat II Tehniei simple de psihoterapie a obsesiilor ••Psihoterapia anxietiifii legate de probleme sexuale •• Psiheterapia pentru persoanele eu teamii de a se angaja in relafii apropiate eu eeilalfi.
II~

~
Q.,

~

a ::t

f!)1
0..1

u
>

.(

u
Q)

I
I
ISBN 973-40-0420-4

o

230

L

Pructlc::! Instruc::Uv! E:cluccdiv!

*

0..

o u .(]) o u *
II .ttiti.-l.-t,e ?00 I
CfI-z:--··"?

o U
C/)

Prezinta soluiii practice 9i raspunde la cele mai diferite probleme pe care Ie 'intampinam zilnic 'in preocuparile noastre pentru imbunataiirea 9i 'infrumuseiarea vieiii.

IRINA HOLDEVICI

PSIHOTERAPIA TULBURARILOR
Redactor: AURORA DUMITRU Tehnoredactor: STELIANA PARIZIANU

A NXIOASE
(Sa ne eliberam de frici, obsesii f?i fobiO

'eo ~J5

Bucure)\tl CERES EDITURA 1998

Sunt prezentate In detaliu metode comportamentale ~i cognitiv comportamentale de terapie a tulburarilor caracterizate prin anxietate genera/izata ~i atacuri de panica. o 5 . pe cand a/tele. cauzele acestora pre cum ~i principiile genera Ie ale psihodiagnozei ~i psihoterapiei anxietafii. atentie speciala este acordata ~i anxietatii legate de problemele sexuale ~i de relatiile interpersonale. de orientare comportamentala ~i cognitiv comportamentala. caracterul unor metode de autoreglare a comportamentului. In absenta unui terapeut calificat.CUV ANT lNAINTE ISBN 973-40-0420-4 Lucrarea nPsihoterapia tulburarilor anxioase" I~i propune sa prezinte cititorului un numar de tehnici psihoterapeutice. mai curand. acestea din urma capiitand. Unele din respectivele tehnici se uti/izeaza In cabinetele de consiliere psihologica ~i psihoterapie. precum ~i a tulburarilor fobice ~i obsesiv-compulsive. tehnici menite sa contribuie la reducerea anxietafii ~i la optimizarea comportamentului uman. pot fi uti/izate chiar de persoanele care sufera de tulburari anxioase nu prea grave. mai simple. in lucrare sunt descrise principalele tulburari care au la baza anxietatea.

0 persoana cu fobie de caini. In doze moderate. mobilizeaza energiile. de lupta sau II paraIizeazatransformandu-I intr-o stana de piatra. Astfel. studentilor din facultafile de psih%gie ?i medicina. capacitatea de concentrare a atentiei. ?i pub/icului larg care dore?te sa cunoascii prob/ematica tu/burari/or anxioase ?i sa-?i Insu?eascii metode simple de contracarare a acestora. activeaza reflexele. Fricile sau temerile irationale apar atunci cand subiectul se simte ~i se comporta ca ~i In cazul unui pericol major.Lucrarea se adreseaza deopotriva tuturor celor interesati sa se initieze In domeniul psihoterapiei comportam entaIe. Frica normala este 0 reactie emolionala cu caracter adaptativ pentru ca. 7 __ 1 _ . trebuie sa aclionam spre a-I impiedica. crelilte acuitatea perceptiva. AUTOAREA NATURA ANXIETATII ~I A FRICILOR UMANE Frica este 0 stare afectiva negativa care apare in situatia In care subiectu/ Intrezare?te un pericol iminent. astfellncat subiectul sa fie In stare sa aclioneze mai repede ~i mai bine. medici/or. Reactiile psihofiziologice care apar in cazul fricii pregatesc organismul pentru reactia de fuga. poate fi paralizata de groaza la vederea unui cate/u? inofensiv. Astfel. In cazul unui pericol minimal sau chiar inexistent. determinand subiectul sa Intreprinda acliuni de autoprotectie. Acest mecanism funclioneaza lili in cazul fricilor psihologice. face ca gandirea sa fie mai clara ~i mai rapida. in cazul unei amenintari. Teama. daca un coleg uneltelilte pentru a ne lua serviciul. ne mobilizeaza sa luam anumite masuri pentru a ne salva viala. precum ?i psihologi/or.

Ei sunt hipersensibili la relatii1e interpersonale ~i adesea se simt inadecvati :. aceasta anxietate este caracterizata.i atacurile de panica reprezinta frici cu caracter irational.i pat1ii superioare a spatelui. Aceasta stare poate fi marcata de episoade anxioase cu caracter mai acut :. poliurie :. • tulburari obsesiv-compulsive..i panica du:. difuze. dar :. Ei transpira frecvent :... termenul de llanxietate care plute?te In aet' :.nuit nu justifica teama.. fobiile :.i supraIncordare. Manualul Diagnostic :.i se fixeaza cand pe un obiect cand pe altul.igesturala.... lipsita de sens.i nu se simt niciodata In largul lor. Cercetatorii au stabilit ca 2-4% din populatie au fost diagnosticati ca avand fobii sau alte tulburari anxioase. distinge doua forme de baza ale tulburarii anxioase: a) Starile anxioase. nici atacurile acute nu au legatura cu 0 amenintare directa.. imediat ce a scapat de un motiv de Ingrijorare. • tulburari de tip panica. TULBUR. Starile anxioase cuprind: • tulburari anxioase generalizate.. • tulburari post-traumatice datorate stresului.i co:.. care putea provoca teama :. lupta Impotriva ei..i de la zeul cu acela:..i se tem sa nu comita vreo eroare. ca fiind 0 anxietate care plute:.manilor sai) reprezinta 0 friea persistenta de un obiect. diaree cronica. Panica (de la zeul Pan)desemneaza un puseu brusc :.i da seama de faptul ca frica sa este ridicola..i acut de teroare.i de multe ori nici nu realizeaza de fapt ce anume it sperie atat de tare. Fobia (termenul provine din greceseul llphobos". Ingrijorare :. Adesea au dificultati de concentrare :.i tulburari de somn (insomnii :.. care Inseamna fuga.. gand sau situatie care In mod obi:.M..Anxietatea este definita de speeiali?ti ca 0 teama difuza.. gase:.i au de obicei palmele 8 9 .i depresivi..maruri).te liber. . simtindu-se permanent amenintat.ARI DE TIP ~ANICA DE PANICA) Tulburarile anxioase generalizate se caracterizeaza prin prezenta unei trairi anxioase cronice (cu durata de cel putin 0 luna). Dar deoarece nici anxietatea difuza.. Nivelul ridicat al supralncordarii se reflecta In supralncordarea posturala :. cu trairea aprehensiunii unui pericol iminent..iIn mi~carile care tradeaza nervozitatea.i nume..... fara un obieet bine precizat.ti subiecti se afla Intr-o permanenta stare de tensiune :.. hiperreactivitatea la stimulii surveniti brusc sau nea:. Subiectul I:. Frecvent ei se plang de tensiune In zona gatului.teptat:. f n literatura anglo-saxona gasim frecvent pentru a descrie 0 astfel de stare.te imediat altul.ARI ANXIOASE (ATACURILE GENERALIZATE ~I TULBUR.. cefei. b) Tulburarile de tip fobie.te 0 Incordare continua. astfel Incat subiectul anxios. Psihopatologii sunt de parere ca anxietatea.. Ace:. III. a:.acum am subliniat.S. Subiectul traie:. dar nu 0 poate Invinge. EI este foarte nervos :. umerilor :..i Statistic al Asociatiei Psihiatrilor Americani D.i dezaptativ..

Indiferent cat de bine Ie merge In viata. Atacurile variaza ca frecventa de la cateva pe zi pana la unul pe luna sau chiar mai rare. reale sau imaginare. cu care a avut ~i serioase realizari materiale. combinate cu hipersensibilitatea lor Ii fac sa se simta tri~ti ~i descurajati. Temerile ~i fanteziile lor vagi. aceasta este evidenta: el a avut 0 copilarie nesigura. Gandul de a divo'1a de puternica partenera suportiva sta la baza atacurilor de panica. respiratie rapida 9i sacadata. Acum el Incepe sa fie interesat de femei mai tinere. incluzand In general: palpitatii. astfellncat rudele ~i prietenii I~i pierd adesea rabdarea cu ei. de care nu se mai simtea atras fizic. anticipeaz~ toate greutalile 9i problemele ce ar putea aparea In viitor.M. A reu9it sa se echilibreze oarecum casatorindu-se cu 0 femeie puternica de tip matern. Pot suferi de hipertensiune arteriala. ei sunt tematori ~i a~teapta mereu un eveniment negativ. Simptomatologia variaza de la individ la individ. dar 0 anxietate ~i tensiune psihica persista de regula. senzatii diverse In zona abdominala. De~i el nu poate gasi nici 0 explicatie pentru starile sale. Ele se pot declan9a In timpul zilei sau noaptea cand persoana se treze9te brusc din somn cu un puternic sentiment de teama. 11 10 . 9i seara la culcare. Nu numai ca au dificultati In luarea deciziilor. In timpul somnului au vise terifiante In care viseaza ca sunt asasinati. tulburari respiratorii sau palpitatii fara vreun motiv de natura fiziologica. ataculdureaza cateva minute 9i se remite. Atacurile de panica apar imediat ce Intalne~te o astfel de femeie de care se Indragoste~te. In D. ei I~i trec In revista gre~elile. au 0 intensitate foarte mare 9i apoi dispar. cad de la Inaltime etc. a trait In saracie 9i s-a simtit permanent nesigur 9i amenin1at de lumea dura. senzatia de moarte iminenta. Atat aparitia cat 9i disparitia lor nu au 0 cauza evidenta. racirea extremitatilor. Anxietatea difuza este punctata de atacuri de panica care dureaza de la cateva secunde pana la 0 ora sau chiar mai mull. senzatie de le9in. ameteli. pacientul implora anturajul sa cheme un medic. puis accelerat. Cum au scapat de 0 sursa de Ingrijorare. Acesta lini9te~te bolnavul 9i Ii administreaza sedative. In loc sa se odihneasca lini~titi. strangulati. gasesc imediat alta. paloarea fetei. De reguJa. care evolueaza rapid sub forma unui atac. Aceste atacuri apar brusc. Cand nu rumineaza problemele trecute. III se considera ca orice atac anxios este 0 tulburare de tip panica ~i este tratat Intr-o categorie separata de entitati nozografice (maladii).S. EI era casatorit cu 0 femeie mai mare decat el.ude. In cazulln care acesta dureaza ceva mai mult. nevoia de a urina. Intre atacuri individul se comporta normal. transpiratii abun- dente. dar dupa ce au luat 0 hotarare se framanta sa nu fi gre~it cumva ~i se gandesc la tot felul de factori neprevazuti care ar putea duce la dezastre. Un om de afaceri cu succes a Inceput sa dezvolte atacuri de panica la 2-3 luni.

contaminare. pacientii practica ritualurile obsesive pentru a prefntampina producerea evenimentului (bat In lemn. locuri. Este eel mai ul?or de recunoscut l?i majoritatea autorilor reduc fobiile doar la aceasta categorie. 1972). microbi. anxietatea crel?te foarte mult. poate produce 0 descarcare a tensiunii psihice (C a r r. nictofobia . un gand sau 0 traire afectiva. sa cada mama pe scari. Tulburarea obsesiv-compulsivaeste considerata dezadaptativa pentru ca subiectul desfal?oara comportamente nerationale care reduc flexibilitatea conduitei l?i capacitatea de autocontrol. Tulburarile obsesiv-compulsive reprezinta aproximativ 17-20% din cadrul tulburarilor anxioase. de regula. pirofobia 13 . zoofobia . comiterea unor acte imorale. de locuri deschise etc. situatii. Compulsia este un impu/s spre ceva. claustrofobia. pal?esc doar pe anumite portiuni ale trotuarului.teama de apa.teama de intuneric.Obsesia reprezinta preocuparea persistenta pentru ceva. agorafobia . lata cateva tipuri de fobii mai cunoscute: acropofobia . pe care pacientul II traie?te ca irezistibil. De?i gandurile obsesive nu sunt de regula duse la Indeplinire. Fobia este teama pat%gica fata de un obiect bine precizat care nu reprezinta 0 amenintare directa pentru pacient. Ei simt ca comportamentu/ lor este irational dar nu se pot contro/a. se Intorc din drum cand apare 0 pisica neagra etc. ele reprezinta 0 permanenta sursa de tortura psihica pentru individ.teama de spatH largi.teama de zbor. Realizarea actului 12 compulsiv. sa se Inece sora ei etc. sau deranjante (se spala pe maini de 10 ori pe ora). Exemplu: 0 sotie poate fi obsedata de gandul de a-?i otravi sotul. aviafobia . Ideile obsesive pot Imbraca tematica foarte variata cum ar fi preocupari pentru starea de sanatate proprie. Daca subiectul Incearca sa reziste compulsiunii.teama de de spatii inchise. Fobie de obiecte. aceste fobii sunt denumite prin termeni grecel?ti.teama de foc. sau sa Intreprinda actiuni pe care nu doresc sa /e realizeze. PRINCIPALELE TIPURI SAU FORME DE FOBII 1. suicid sau cautarea unor solutii la probleme insolvabile. 1971. misofobia . Tn cazul tulburarii obsesiv-compulsive pacientii se simt fortati sa se gandeasca la ceva la care nu doresc sa se gandeasca. .teama de oboseala.teama de murdarie. Tn cazul aparitiei gandurilor obsesive.teama de obiecte ascutite. patofobia .teama de animale. aquafobia . Hodgson l?i Richman.) Actele compulsive pot fi minore (Il?iface cruce de cateva ori pe zi). De regula. aictiofobia . Krains (1984) descrie un astlel de caz: 0 tanara avea tot fe/ul de ganduri obsesive: sa-?i vada iubitul mort.teama de locuri inalte.

majoritatea persoanelor care e)lueaza In rela1ii1e interpersonale se simt nefericite. De teama propriilor 14 reac1ii. 3. • subiectul poate con)ltientiza doar aspectul rezonabil al fricii sale.mai mult la femei decat la barba1i.2. subiectul va Incepe sa evite situaliile care Ie declan~eaza. Subiectul. Exista situalii cand anxietatea reprezinta 0 reac1ie de ordinul al doilea la alte probleme. ame1eli. nu )li reac1iile sale exagerate. panica sau de modificarile psihofiziologice specifice acestora. subiectul se teme de propriile ganduri (0 sa am un accident de ma~ina. Astfel. Se refera la fobia de anxietate. de comportamenteagresive. Fen s t ern h e i m. 5. Teama (fobia) de ganduri. 4. Persoana In cauza este cuprinsa de anxietate l?i de permanente ganduri obsesive. Fobiile se manifesta mai mult la adolescenli ~i tineri decat la adul1i. de propriile frici ~i reac1ii. se spala de foarte multe ori pe zi pe maini etc). persoanele aflate In situalie de stres puternic putand declan~a 0 astfel de reaclie de teama. Deoarece In astfel de cazuri subiectul nu poate evita situalia care Ii produce teama el declan~eaza a~a numitele acliuni compulsive (se Intoarce de 10 ori sa verifice daca a Inchis u~a. se simte distrus atunci cand a)la ceva se Intampla )li l)li asuma tot mai pu1ine riscuri de a intra In rela1ii interpersonale. (1977) este de parere ca agorafobia nu reprezinta decat 0 forma extrema a acestei fobii. dar nu distruse. ea nu are de unde sa )ltie ca se teme de e)lec sau daca nu intra In rela1ii apropiate cu un partener de sex opus. 0 sa ma imbolnavesc de 0 boala grava. de senza1iade le)lin sau de faptul ca se va Inro)li. Teama de propriile stari ~i frid interioare. Aceste reac1iifobice sunt mai greu de recunoscut cel pu1in din doua motive: • adesea subiectul declan)leaza instantaneu comportamentele de evitare. datorita scaderii rezistenlei psihice generale. daca persoana nu se angajeaza In activita1i cu caracter performan1ial. care are fobie de a fi respins. etc). acesta temandu-se de palpita1ii. Sunt mult mai dificil de identificat l?i se refera la teama de a fi respins. de pilda. Daca 0 persoana fobica se apropie de locul care Ii treze)lte teama. fobia de tandre1e. in loc sa se teama de propriile stari afective sau fiziologice. Fobii sociale sau frici cu caracter interpersonal. 15 . Astfel. in astfel de cazuri subiectul se teme mai mult de propriile sale trairi )li reac1ii decM de situa1iilecare Ie genereaza. Frici/e secundare. de e)lec sau chiar de succes. nu va con)ltientiza teama de a fi lovita sau respinsa. Astfel. 0 studenta a dezvoltat 0 fobie de a coborl scarile dupa 0 sesiune foarte grea. apare 0 anxietate puternica ce 5e transforma Intr-un adevarat atac de panica.

la baza acestei tulburari stand inhibarea comportamentului independent. Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au suferit de frica. dificultali de relalionare. Tntimpul curei analitice. Freud a analizat acest caz ~i a ajuns la concluzia ca in spate Ie fobiei de cai se ascundea teama incon~tienta a copilului ca va fi pedepsit de tata (prin castrare) pentru dorinla sa erotica fala de mama. dispozilie depresiva. severitatea simptomelor soliei devine foarte ampla. tulburari digestive. anxietate rezultata in urma nerezolvarii complexului Oedip care se refera. 17 16 . langa 0 prapastie Shakespeare in piesa lui "Negufatorul din Venetia" vorbea despre fobia de pisici. dintre care cele mai cunoscute sunt asocialia libera ~i analiza viselor. teoria psihanalitica ~i teoria comportamentalista. dureri de spate. in opinia noastra. in esenla. De~i aceste simptome sunt vechi de cand lumea. iar mai tarziu. Totu~i. La un moment dat ea se casatore~te cu un barbat mai In varsta care pare foarte puternic ~i protector.i1111 Fobicii mai prezinta ~i simptome asociate cum ar fi: dureri de cap de tip tensional. abia pe la jumatatea secolului XIX ele au fost considerate ca aparlinand domeniului clinic. relalia cu sOlul s-a ameliorat. cele mai interesante raman. A ramas celebru in istoria psihanalizei cazul micului Hans care avea fobie de cai (copilul refuza sa mearga pe strada de teama ca I-ar putea mu~ca un cal). subiectullucreaza asupra sa pentru a scoate la iveala din incon~tient complexullui Oedip. 1973). Astfel. Cand se dovede~te ca fOrla sa nu este reala ci are 0 baza nevrotica. Astfel. Fobia poate fi ~i expresia nevoii de a evita responsabilitaVle vielii adulte. Dintre teoriile explicative ale comportamentelor de tip fobic. de a nu fi ei l'n~i~i. Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele cu fobii multiple. la dragostea ~i dorinla sexuala a copilului pentru parintele de sex opus. RezuItatuI este ca ea devine dependenta de terapeut ~i continua sa se planga de fobii chiar l?i cand acestea au disparut aproape total. In unele cazuri apar dificultali serioase de a lua decizii (decidofobia _ Kaufman. ea ajungand sa manifeste simpatie ~i toleranla !ala de slabiciunile partenerului. teama de a nu c1aca. prin intermediul unor metode specifice. senzalia de straniu. F r e u d era de parere ca fobiile reprezinta mecanisme de aparare ale eului menite sa protejeze fiinla umana impotriva unei anxietali incon~tiente mult mai profunde. istoria l?iliteratura neofera numeroase exemple. Medicul grec Hipocrate scria despre Damocles care nu putea trece pe sau pe un pod. 0 tanara femeie cu fobii multiple a urmat 0 serie de tratamente medicamentoase ~i psihoterapeutice care Insa au dat rezultate slabe. Descartes se referea la trairea ciudata a unor oameni· care nu puteau suporta mirosul de trandafiri sau intrau in panica la vederea unei pisici. Astfel. ameleli. Terapeutul 0 abordeaza astfel: ignora fricile ei ~i Ii centreaza atenlia asupra relaliei cu solul.

Lui Peter. Ulterior. comportamentali~tii i~i pun intrebari de genul urmator: se temea de »obolan. Dezavantajul acestei terapii psihanalitice este ca ea dureaza un timp foarte indelungat (in medie 2 ani). dispar ~i fobiile. Rezultatul a fost ca peste cateva saptamani copilul se juca lini»tit cu iepurii de casa. in 1920 J. Terapeuta a prezentat copilului animalul aflat in cu»c3. dar se temea de zgomote puternice. iar rezultatele sunt incerte pentru anumite categorii de subiecli.iiva ani. Waton. Mar y Co v e r Jon e s a demonstrat faptul ca se poate utiliza condiiionarea »i pentru ca subiectul sa se elibereze de teama. Astfel. teama s-a generalizat »i la alte situaiii. ca psihanali~tii ce anume din incon~tientul tau a produs teama. pentru explicarea comportamentului fobie. 0 varsta relativ tanafa pana la 35 de ani -. psihologii comportamentali~ti sunt de parere ca frica reprezinta un comportament invalat. aeesta are tendinia de a se elibera de Cum a invatat subiectul sa se teama? Ce anume 'if determina sa se dezvete de (rica? Sunt bine cunoscute doua experimente c1asice in urma carora a rezultat in mod evident faptul ca reacliile emoiionale pot fi invalate ~i dezvaiate. pentru ca subiectul nu mai are nevoie de ele ca mecanisme de aparare. impreuna cu colaboratoarea sa Rosalie Rayner. Este cunoscut faptul ca pacienlii potrivili pentru psihanaliza trebuie sa aiba un nivel int~leGtual ~i cultural ridicat. cercetatorii au asociat prezentarea animalului cu un zgomot puternic »i dupa un numar de repetari. Astfel copilul a devenit fobic la animale »i la obiecte din blana. Peste dl. Odata ee team a s-a . Pe baza acestei observaiii. Raspunsurile la aceasta Intrebare le-a dat Hob u rt Mow r e r. intemeietorul teoriei comportamentaliste. care a prop us. un copil de trei ani.Pe masura ce aceste complexe ~i conflicte de natura incon~~ienta sunt aduse la lumina. Etapa 2: Subiectul invaia foarte repede eum se poate elibera de teama prin intermediul a doua tehnici: 19 . Daca psihanali~tii considera ca oamenii sunt neajutorali pana jn momentul in care reu~esc sa dezgroape toate conflictele de natura incon~tienta prod use in copilarie. Cercetatorii care au realizat astfel de experimente s-au confruntat Insa cu 0 problema dificila: daca fricile pot fi in laturate . B.In timp ce ii oferea eate o bomboana. In loc sa se intrebe. copilul a dezvoltat teama de animal. de ce persista ele totu»i In situaiiile de viaia. La inceput copilul nu 18 ea. timp .Iiber ~i 0 situalie materiala care sa Ie permita sa faca fala costurilor terapiei. au reu~it sa provoace la un copil de 11 luni (Albert) teama de ~obolanii albi. chiar in absenia zgomotului. Ii era frica de iepuri. fixat. 0 teorie In doua trepte sau etape: Etapa 1: Subieetul Invala sa se teama prin intermediul eonditionarii.

comportamentele de tip fobic pot sa dispara In cateva luni. 0 teamii cu obiect bine precizat(de animale. de furtuna.:. persoana obiine 0 mai buna adaptarela mediu. De. • Tn cazulrn care un comportament de tip fobic este dezvaiat (se decondiiioneaza) nu apar alte frici care sa-I substituie. III . pe cand altii nici nu baga de seama faptul ca frica Ie conduce viata. b) Evadarea din situa~ia anxiogena atunci cand subiectul a intrat rn aceasta (subiectul se urca rn metrou. T erapeutii de orientare comportamentalista ~i cognitiv-comportamentala pornesc rn terapia comportamentelor fobice de la urmatoarele premlze: • Majoritatea comportamentelor fobice sunt rnvatate (daca nu cumva chiar toate). chiar daca vi se pare ca aveti fobia de cand va ~titi.'i. Fen s t e r he i m ~ i J e a n B a e r (1984) sunt de parere ca orice teama care este atat de puternica rncat Impiedica persoana sa rndeplineasca 0 actiune este de fapt 0 reactie de caracter fobic. sunt mereu supraIncordati ~i speria~i chiar daca fricile lor sunt minore (frica de paianjeni. ea se poate modifica. va puteii dezvaia de ea.). dar yeti fi capabili sa va controlati teama. sa lucreze. dar. Datorita anxietatii (teama fara obiect bine precizat) sau a fricilor de tip fobic. Ace~tia din urma pot sa calatoreasca. persoana poate renunta la 0 serie de obiective dezirabile cum ar fi stabilirea unor relatii interper21 . • Nu trebuie sa va rnchipuiii ca va veii elibera chiar de orice teama. sa-i faceti fata.I I111 i I a) Evitarea situa~iei care declan~eaza teama (persoanele care se tem sa calatoreaca cu avionul. a unor antrenamente psihologice bazate pe gandire. • Cu ajutorul unor cuno~tinie speciale. de 20 a lua parte la evenimente sociale. imaginaiie 9i voinia.>i tratatele de psihiarn trie fobia este definita ca fiind. de a fi singur sau de a fi respins. anxietatea sa diminua. pot vorbi In public.i iill I '.evadare ~i acest lucru are drept consecin~a faptul ca subiectul cauta sa nu se expuna situa~iilor care declan~eaza comportamentul de tip fobic. au succese profesionale. se Intaresc modelele de comportament evitare . T emerile iraiionale blocheaza viaia 9i activitatea oamenilor indiferent de varsta. nu In cativa ani. au via~ade familie corespunzatoare ~i totu~i. de pierderea controlului. de rnaltime etc. intra rn panica ~i coboara la prima sta~ie). de a urca singuri cu liftul sau de a conduce ma~ina). sa calatoreasca. vor prefera trenul). rmpiedicandu-i sa Inveie. Exista persoane al caror comportament este guvernat de frica ~i ei sunt con~tien~i de aceasta. autoriimentionati considera ca putem :include in cadrul fobiilor~ifrici! cu caracter mai abstract cum 'ar fifrica "de responsabilitate. rntr-un cuvant. Din acest motiv. • Reaciia fobica este 0 deprindere gre~ita ~i ca orice deprindere gre9ita. Ori de cat ori subiectul utilizeaza una din strategiile respective. ci dimpotriva. sa traiasca normal.

Descoperirea naturii fobiei respective. 2. de a merge singur pe strada etc. fricile iraiionale pot face dintr-o persoana sanatoasa 9i inteligenta o persoana infirma. trebuie sa faca acele lucruri pe care dore9te sa Ie faca. cum ar fi. subiectul trebuie sa realizeze fap-tul ca Intrezarel?te pericole uriage. de9i pericolele sunt minore sau poate sa Isi imagirt'ez~>cf\ii.car~i m~!lti~fn' . prin intermediul unor antrenamente speciale.) In timp ce altele sunt ascunse. pentru a nu se mai teme de ele. Fen s t e r he i m (1984) relateaza faptul ca cel mai varstnic pacient pe care I-a tratat cu succes de teama de a parasi New York-ul avea 90 de ani. . In acela9i timp subiectul trebuie sa-l?i modifice stilul de viaia Invaiand sa traiasca Impreuna cu fricile sale sau sa se elibereze complet de ele.\t pericole care nuexista delob.sonale apropiate. trebuie aplicat 9i la situaiiile de viaia. Cu alte cuvinte. care fri. cum ar fi. • Chiar 9i fobiile foarte vechi fixate Inca din copilarie pot fi tratate daca subiectul parcurge urmatoarele etape: 1. Cu alte cuvinte.6ri-sa Ie Intreprinda .cile respectivell'Irr1l3iedi. Dupa ce a facut psihoterapie. cum influen1eaza ele 'V'iaiaindividului l?ice anume face acesta pentru a Ie meniine. . 4. acesta a fost capabil sa zboare cu avionul la Washington pentru a-»i vedea nepoiii.. Un loc important In cadrul psihoterapiei starilor anxioase 11 ocupa 9i actualizarea disponibilitaiilor psihice latente.el'" sa. * * * Individul care dorel?te sa se debaraseze de teama trebuie sa aiba In vedere cateva lucruri: • Trebuie sa aveii In vedere faptul ca nu sunteii un caz unic l?i irecuperabil pentru ca exista milioane de oameni care sufera de frici iraiionale 9i care I»i spun ca ceva este In neregula cu ei. cele de relaxare sau autopsihoza. de lift." 3. • Niciodata nu este prea tarziu ca sa te schimbi. Intreprinaa diverse lucruri per'cate"ar 'e:/. de pilda. de piIda. Pentru a se elibera de a'nxietate l?ifobii este obligatoriu ca subiectul sa urmeze un program de terapie comportamentala 9i cognitiv-comportamentala care consta mai ales In tehnici de desensibilizare. sa Inveie modulln care funciioneaza ele. A9a cum am subliniat. . alegerea unor profesiuni dorite sau a trai 0 viaia agreabila plina de satisfaciii. Subiectul trebuie sa con9tientizeze faptul ca fobiile suntfrici Invaiate. ce reaciii fiziologice 22 produc. Programul de combatere a fricii Invaiat Impreuna cu terap~utul. Astfel. unele fobii sunt evidente (de avion. teama de a fi respins.

sentiment Insotit de 0 serie de manifestari psihofiziologice de mare amploare. cum se intampla in cazul fobiilor. miciiuni frecvente. sa evalueze 9i sa modifice modul lor nerealist de apreciere a unor pericole potentiale. 1988): a) Atacurile de panica. ' Trebuie meniionat faptul ca un numar mare de pacienii sufera de ambele tipuri de anxietate. nea?teptat. Clark ~.cabinetelor de psihiatrie 9i psihoterapie. ameieli. Lad e r ~i Mar k s (1971) afirma ca tulburarile anxioase sunt prezente la aproximativ 8% din pacieniii ambulatori care se adreseaza . cu toate di mulii dintre ei traiesc 0 anumita stare de anxietate anticipatorie cu privire la un posibil atac In viitor. ca de pilda: supralncordare musculara. de regula. Cercetarile recente au evideniiat prezenia a doua tipuri de manifestare a anxietaiii (8 a r low. 9i In acest caz. tremuraturi. ?i anxioasa. In absenta atacurilor de panica pacieniii sunt calmi ~i lini?tiii. diaree. indiferent de situatie. b) A doua forma sub care se manifesta tulburarea anxioasa 0 reprezinta evaluarea nerealista. instalarea unei stari psihotice (de nebunie). 1986. care apar bruse. Anxietatea generalizata 25 . brusc aproximativ. interviurile realizate asupra unor pacienti suferind de anxietate au condus la concluzia ca nu este yorba chiar de 0 teama fara obiect. senzatie de nod In gat. intre 20 9i 30 de ani (Rapel. nelini?te. trairea sentimentului de irealitate. tulburari respiratorii. uscaciune a gurii. 1985). V e r mil yea ~i Di Nardo.a.. pierderea controlului. 8 Ia n c h a r d. anxietatea este definitiva ca 0 teama nespecifica. senzatie de le~in. irascibilit~te etc. anxietatea respectivilor pacienti devine un raspuns logic la 0 interpretare eronata a realitaiii. Cu toate acestea.a unor evenimente esentiale. tremuraturi.sA NE ELiBERAM DE ANXIETATE ~I PANICA A9a cum am mai subliniat. fara legatura cu situatiile externe 9i care nu este asociata cu comportamentul de evitare sistematica a anumitor situaiii. anxietatea poate fi Insoiita de 0 serie de simptome somatice.. Aceasta observatie sta la baza abordarii psihoterapeutice cognitiv-comportamentaliste prin intermediul careia pacieniii sunt ajutaii sa descopere. Astfel. Tutburarile fobice afecteaza un ndmar mlJlt mairedus depacienV (3%). senzaiie de greaia. oboseala. transpiratii excesive. palpitaiii. pentru ca respectivii pacienii percep mediul inconjurator ca fiind ameniniator 9i anxiogen. dificultaii de concentrare a atentiei. Caracterul brusc ~i nea~teptat al manifestarilor respective Ii sugereaza pacientului ideea ca ar putea fi victima unei boli somatice sau psihice grave: infarct. insomnie. Acestea constau In trairea unui sentiment puternic de 24 pericol iminent. Atacurile de panica debuteaza.

Ideea centrala a abordarii cognitive a tulburarilor emoiionale consta In aceea ca nu evenimentul In sine ci expectaiiile individului In legatura cu acesta sunt generatoare de simptome. un individ anxios In legatura cu impresia pe care o face In societate.>testari de ameieala :. Aceste stari pot sa-i activeze convingerile mai vechi. toare :. 27 b) Afirmaiiile :. Daca fac 0 gre?ea/a sunt pierdut. Daca un /ucru .>teptatla varsta de 40 de ani In urma unor simptome somatice neobisnuite si eronat diagnosticate.>traie:.>iea debut brusc dar cel mai adesea acesta are un caracter insidios.>eazaIn mod automat: "ei cred ca tot ceea ce spun eu este p/ictisitor ~i neinteresantJ/. de regula.> i l?i cu lumea Inconjurai:.>i credinie pe care Ie Impartal?esc indivizii In legatura cu ei In:. generatoare de anxietate: "Daca 0 persoana ma critica. ei se adreseaza la inceput medicului specialist In medicina generala. subiectul supraevalueaza semnificaiia pericolului Intr-o conjunctura data. i'nseamna " ca nu tine /a mine. Eu nu am nici 0 va/oare daca dei/a/ti nu ma iubesc. a tanara al carui tata a decedat brusc :. i'nseamnii ca sunt lipsit de va/oare". De pilda. Nu pot face fata situatiei X. Afirmaiiile cu caracter disfunqional s-au format In urma unor experiente Invatate In copilarie si . ele pot ramaneIn stare latenta pana cand pot fi activate de anumite evenimente externe.I I I.>i nea:. Un exemplu de astfel de regula cu caracter disfunctional ar fi urmatoarea: "dad! nu ma agreaz5 toata /umea.>iregulile cu caracter disfunciional care reprezinta seturi de atitudini :.> 26 .>i care Ii determina diverse situaiii Intr-un mod negativ. Tn viata sunt doar i'nvingatori ~i i'nvin~i. poate avea :. ei mai pastreaza unele dubii cu privire la natura simptomatologiei lor. facanda sa fie excesiv de preocupata de starea ei de sanatate. poate dezvolt~ convi~gerea ca orice simptom somatic aparut brusc poate duce la moarte. In cazul anxietaiii. Un individ care se bazeaza pe 0 astfel de afirmaiie poate interpreta tacerea celor doi din jur ca pe un indiciu ca ceea ce spune el este perceput de ceilalii ca fiind neinteresant. In ambele tipuri de tulburari. In cadrul modelelor cognitive ale tulburarii emoiionale sunt luate In consideraiie doua nivele diferite ale gandirii negative: a) Gandurile negative (l?i imaginile negative) ce apar In mod automat atunci cand subiectul traiel?te starea de anxietate (de exemplu. Cand In cele din urma ace:.>tipacienii ajung la psihiatrie. pentru acuze somatoforme.>in i l datorita unor probleme hormonale.>ie:. Mulii pacienii cu tulburari anxioase nu realizeaza de la Inceput ca problema lor are la baza anxietatea. evenimentele stresante ale existeniei joaca un rol important. De regula. Succesu/ ce/orlaltiI i'nseamna esecu/ meu. Aceasta convingere are 0 influenia neglijabila In viaia ei pana cand ea insa:. In cele ce urmeaza prezentam cateva modele de gandire negativa. poate dezvolta urmatoarele ganduri care 8e declan:. ea interpretand diversele senzaiii corporale Intr-o maniera catastrofala.

2. Cand intrebarile directe nu reu»esc sa-I determine pe pacient sa evoce gandurile negative ce se declan»eaza spontan. Fa apiirut vreo imagine?. Utilizarea modificiirilor de dispozitie In cursul unei j'edinte de psihoterapie.nu este perfect. 28 minte acum? 4. lia de le»in. Dificultali in res. Tahicardia. ma Ameleli. TEHNICILE SPECIFICE PSIHOTERAPIEI COGNITIV-C("IM PORT AM ENT ALE I. Oiscutarea unei experiente emotionale recente . Terapeutul observand modificarea de dispozi1ie poate intreba pacientul: Ce ti-a trecut prin minte atunci?. Oeterminarea semnificatiei unui eveniment. Palpita1ii Am 0 boala grava de inima. este util sa se ceara pacientului sa retraiasca evenimentul respectiv peplan imaginativ sau prin intermediul unui joc dramatic cand este yorba de 0 situalie interaclionala (relalionarea cu 0 persoana). Oacii ma voi apropia prea mutt de cineva acea persoanii va pune stiipanire pe mine etc. voi cadea. 1988) afirma faptul ca oamenii traiesc atacuri de panica pentru ca ei manifesta tendin1a de a interpreta 0 serie de simptome corporale intr-un mod catastrofic. Senzavoi pierde. sau dificultate de a gandi. Uneori declan»area a~tomata a mod~lelor de gandire negativa :1U se realizeaza. ame1elile sau jena in respira1ie pot fi interpretate ca fiind semnele unei boli psihice sau organlce grave. /I C Iark (1986. Eu sunt responsabil de ceea ce vor face copiii mei In viatii. ma voi sufoca »i voi muri. Se realizeaza prin intermediul urmatoarelor strategii: 1. Ganduri stranii Voi innebuni cu sigurania. Identificarea gandurilor negative Senzatii Interpretarea lor Voi face un atac de cord.Respiraiia mea se va opri. nu e bun de nimic.pacien1ilor Ii se cere sa-»i reaminteasca un eveniment sau situa1ie care a fost asociat cu 0 anxietate puternica. Fluctualiile de dispozi1ie din cursul unei »edin1e de psihoterapie pot fi surse utile pentru declan»area automata a gandurilor. Utilizarea tehicii imaginatiei dirijate sau a jocului dramatic pentru a retrai 0 experienla emolionala. care era lucrul eel mai Ingrozitor care credeai cii soarputea Intampla? Exemplificarea legaturii pe care 0 realizeaza pacientul intre diverse senza1ii »i gandurile aferente. In 29 . Ciind ti-a fost eel mai teamii. Terapeutul trebuie sa-I ajute pe pacient sa sesizeze legatura dintre senzalii corporale »i interpretarile pe care Ie acorda acestora. piralie Voi le»ina. Evenimentul este descris in detaliu »i terapeutul intervine cu intrebari de tipul: Ce ganduri ti-au venit In 3.

Pentru indivizii care se simt presa1i de timp este indicata 0 planificare riguroasa a activita1ilor astfellncat ace~tia sa nu aiba tenta1ia sa faca mai multe lucruri deodata.ti In urma ce crezi ca a i'nsemnat situatia respectivii pentru tine?" II. • schimbarea locului subiectului In camera fa1a de interlocutor.. Atunci apare 0 stare de teama 9i comportamentul se desfa~oara In consecin1a: subiectul se va ascunde sau va telefona la poli1ie. evaluandu-Ie dupa 0 scala de la 0 la 100 sub aspectul un or stari afective cum ar fi: anxietatea. oboseala ~i chiar vederea ca prin cea1a sunt manifestari ale anxieta1ii. Este utilizata ca strategie pentru a exercita un control direct ~i imediat asupra simptomului. Distragerea. lncercand sa prive. Modificarea gandurilor comportamentelor aferente negative si . evolu1ia lor probabila. dificultatea de a lua decizii. activita1ile pe care Ie desfa90ara. Este necesara descrierea In detaliu a simptomelor legate de anxie9i faptul ca subiectul are timp trebuie de anxietate accelerarea tate.. T rebuie explicat pacien1ilor ~i faptul ca unele simptome ca insomnia. Mul1i subiec1i anxio~i renun1a la activita1i de loisir deoarece traiesc permanent ideea ca nu ~i-au Indeplinit toate datoriile.In cadrul acestei metode se cere pacien1i1or sa noteze ora de ora. 4. Astfel. sentiment 9i comportament. a 1.astfel de situa1ii terapeutul trebuie sa caute sa discearna. sentimentele de teama nu vor apare ci el se va scula ?i va Inch ide geamul. timpul ~edin1ei de psihoterapie. 3.30 dar ramanea In pat pana la ora 8. Programarea activitati/or. 0 femeie casnica se trezea la 5. Furnizarea unor informatii cu privire la mecanismele anxietatii.ti foarte sigur In legatura cu ce anume ti-a trecut prin cap cand te-ai simtit speriat In situatia X. T erapeutul trebuie sa-i explice pacientului ra1iunile tratamentului prin demonstrarea rela1iei dintre gandire. Daca dimpotriva. In acela?i explicat ca simptomele prod use nu sunt periculoase (de exemplu 30 . • daca subiectul manifesta anxietate In "Nu e. prin intermediul unor Intrebari specifice. oboseala. el I~i poate spune In minte ca a intrat un ho1. fapt ce Ie spore~te tensiunea ~i supralncordarea. placerea sau gradul de control asupra situa1iei. De pilda. cand se gandea la toate activita1i1e pe care le-ar putea face gre9it sau nu le-ar putea duce la bun 31 2. Astlel de metode pot fi: • concentrarea asupra con1inutului unei conversa1ii ~i nu asupra starii proprii. De exemplu: batailor inimii nu reprezinta un semn ca se va produce un atac de cord). Bee k (1979) dadea urmatorul exemplu: daca un subiect au de In toiul nop1ii un zgomot In camera alaturata. subiectul 19i spune ca a lasat geamul deschis. Rationalizarea. terapeutulli poate cere sa descrie mobilierul din cabinet. care este semnifica1ia evenimentului respectiv pentru pacient. cat trairea anxietatii nu Inse_amna ca o boala psihica grava.

nu a observat nici un semn vizibil de anxietate. Pentru ca acest lucru sa se realizeze mai usor este indicata notarea zilnica a ganduri'lor negative producatoare de disfunctii.sfanilit. Verificarea veridicitatii gandurilor negative automate. Terapeutul: Tensiunea arteriala scade brusc. In timp ce vorbea el s-a simiit anxios. Ai le. Terapeutul: Corect. ceilalii trebuie sa-9i dea seama de asta. Tn aceasta situaiie terapeutul i-a recomandat sa se scoale din pat imediat ce s-a trezit . (La Inceput estima ca ceilalii Ii observau teama cu un procent de 65%. Terapeutul cere pacientului sa verifice In viaia reala daca gandurile negative sunt adevarate. Terapeutul: Sine. Aceasta a redus convingerea sa cu privire la faptul ca ceilalii ar observa cat este de anxios. Fiind Intrebat ce dovada avea In legatura cu faptul ca anxietatea lui este evidenta pentru aliii.>i tensiunea urca. EI credea ca colegii lui vor observa anxietatea sa . revazand caseta. 6. lata un exemplu de Intrebare care are menirea sa verifice realitatea gandurilor negative. Ca test terapeutul i-a cerut sa iina un mic Adiscurs In timp ce va fi Inregistrat pe video. Hai sa vedem cat de real este acest gand.ganduri mai realiste. pacientul 9i terapeutul colaboreaza pentru a gasi soluiii rationale p~ntru a inlocui gandurile negative automate. Deci este mult mai puiin probabil ca vei lef?inacand ef?ti anxios decat atunci cand nu e9ti. Experimentarea In sfera comportamentului. Un om de afaceri se simiea foarte speriat cand trebuia sa vorbeasca In public. In stare de anxietate pulsul . fapt ce-i sporea gradul de anxietate. 33 .>inatvreodata In cursul unui atac de panica? Pacientul: Nu. el a afirmat ca e convins ca daca el se simte anxios. Terapeutul utilizeaza 0 serie de intre~ bari pentru a-I ajuta pe pacient sa evalueze gandurile negative .>ediniei de psihoterapie. Terapeutul: ~tii ce se Intampla cu organismul tau atunci cand le9ini? 32 Pacientul: Nu. Cred ca tensiunea se ridica.>ivor Inceta sa-i acorde respectul cuvenit. a) Experimentarea In cazul pacientilor cu anxietate generalizata.>inasau voi muri. disfunctionale: Ce dovada am ca acest gand este adevarat? Nu exista ?i un alt mod de a privi aceasta situatie? Nu cumva exista ?i a aM explicatie ca alternativa a gandului negativ? Exemplu: Pacientul: Cand am un atac de panica Imi trece prin cap gandul ca voi le. 5. In cadrul . Intre gedinte pacientii cauta sa puna In practica abilitatile de a se Intreba pe care Ie-au Invatat Impreuna cu terapeutul. ~tii cum evolueaza tensiunea In timpul unui atac de panica? Pacientul: Am pulsul accelerat.>i sa faca jogging.>i sa Ie substituie cu . iar In urma experimentului aprecierea lui s-a redus pana la 30%). dar spre surprinderea sa.

palpitaiii. golind cat mai mult plamanii la expira1ie l?i nu Ii se spune precis ce senza1ii vor trai. daca pacien1ii spun ca senza1iilefizice sunt asemanatoare dar lipsel?te anxietatea. Deoarece ea s-a aratat sceptica. Li se cere sa inspire rapid pe nas l?i pe gura. terapeutul Ii explica faptul ca acest fenomen reprezinta doar efectul concentrarii atenliei asupra unor funclii ale organismului. prelungindu-se treptat durata inspirului f?i expirului.turacu senza1iilelor corporale. timp In care ea nu a mai fost conf?tienta de bataile inimii sale. terapeutul i-a cerut sa se concentreze asupra inimii In timpul )'edinlei timp de 5 minute. Pacienta a constatat cu surpriza ca simpla concentrare asupra cordului 0 facea sa simta pulsulln zona fruniii. T~ cele mai multe cazuri pacientii recunosc ca le-ar interpreta In mod catastrofic: "voi face un atac de cord".). timp de doua minute. pe care Ie traiesc In cursu/ atacului de panica. Apoi i s-a cerut sa descrie mobilierul din cabinet tot timp de 5 minute. Un alt tip de experiment consta In demonstrarea rolului gandurilor In declan)'area unor atacuri de panica l?iacestea se realizeaza prin producerea unui atac de panica prin simpla manipulare verbala. unde 0 voce 34 b) Experimentarea calma pronunta "inspira" timp de doua secunde f?i"expirii" pentru un interval egal de timp (ritmul respirator este variabill?i se alege In func1ie de subiect). In piept f?ichiar In degete. Apoi pacieniii sunt invita1i sa aprecieze daca nu cumva senza1iile traite dupa exerci1iu seamana cu cele din cursu I atacului de panica. C I ark. De pilda. • prin tehnica imaginaiiei dirijate In cadrul careia Ii se cere sa-)'i imagineze In detaliu ca 35 . Se analizeaza apoi eventualele asemanari si deosebiri dintre cele I doua categorii de senza1ii. Scopul principal al abordarii terapeutice este modificarea interpretarii catastrofizante pe care 0 au pacieniii In legi3. la gat. Pornindu-se de la aceste discu1ii se trece la Inva1area pacientului sa realizeze 0 tehnica de respiraiie controlata. S a I k 0 v ski s l?i C h a I k ley (1985) au gasit ca Inva1area controlului respira1iei este foarte eficienta cu ajutorul unei benzi de magnetofon. In cadrul unui alt experiment. unei paciente care crede ca este gray bolnava de inima pentru ca If?i simlea mai frecvent dedit altii bataile inimii. atunci cand el nu soar gasi In c1i~ica.I I: (testarea) In sfera comportamentului cu subiecti suferind de atacuri de panica. care contribuie la reducerea simptomelor fiziologice de panica. Se poate face: • prin solicitarea pacientului sa citeasca cu voce tare 0 serie de cuvinte care desemneaza posibile catastrofe sau senzalii corporale (sufocare. pacientul este Intrebat cum soar simii daca astlel de senza1ii ar aparea brusc si neasteptat. moarte etc. expiralie prelungita). In aceste cazuri se propun pacien1ilor experimente de hiperventila1ie prin intermediul carora se pot reproduce voluntar simptomele corporale ale starii de panica. Apoi pacientul este instruit sa utilizeze respiraiia controlata atunci cand presimte instalarea unui atac de panica (de pilda.

a. 36 Pacien1ii sunt Incuraja1i sa se expuna gradat la situa~ii1e sau activita~i1e anxiogene. Terapia comportamentelor de evitare De9. Toate cele trei modalitati de evitare tind sa men1ina gandurile negative ale pacientilor. terapeutull-a determinat sa reproduca In plan imaginativ simptomele 9i apoi sa nU-9i controleze gandurile. • In al treilea rand utilizeaza strategii de evitare cand se instaleaza simptomele (exemplu: se sprijina de obiecte solide cand apare senzatia de le9in). Intrebat ce IIlmpiedica totU9i sa 9i Ie piarda. iar aproximativ 20% dintre ei evita 9isituatiile pe care Ie evita agorafobicii (a calatori cu mijloace de transport In comun. el a raspuns ca Incearca sa-9i controleze gandurile 9i ca asta II salva. anxio9ii nu au comportamente sistematice de evitare ca cei fobici. Tnplus. ei sunt solicita~i sa anticipeze ce se va Intampla In timpul exerci1iului de expunere9i apoi sa evalueze daca ceea ce se petrece cu adevarat este mai rau sau mai pU1inrau decat au anticipat (apreciaza pe scale nivelul de anxietate).): • Tn primul rand aproximativ 40% din pacientii cu anxietate generalizata evita situatiile care presupun evaluare sociala (a vorbi In public. • Tnal doilea rand ei evita unele activita~icare produc senza~ii care evoca teama (ca de pilda. Din acest motiv este bine ca terapeutul sa Incurajeze pe pacien1i sa intre In situatii sau sa se angajeze In activitatile pe care au tendinta sa Ie evite pentru a verifica daca lucrurile de care se tem se vor produce Intr-adevar. Tn astlel 37 . a se afla In aglomeratie). Mai mult chiar.au un atac de panica. Un pacient care se temea sa nu-i tremure mainile In public verifiea mereu acest lucru cu palmele Intinse 9i degetele departate. 1987. descriu senza1iiletraite 9i consecin1ele de care se tem. este important sa se modifice 9i acele modele de comportament pe care pacientii s-au obi9nuit sa Ie puna In a. Drept urmare el a constatat di atacul de panica nu duee la nebunie. terapeutul Ii demonstreaza pacientului rolul montajului cognitiv In declan9area starii de panica. un pacient cu atacuri de panica se temea ca 19i ~a pierde mintile In timpul respectivului atac. a face cumparaturi. exercitiile fizice). unii dintre ei evita totU9i unele activitati sau situatii (8 uti e r 9. Pentru a-i demonstra faptul ca este vorba de 0 convingere eronata.c1iuneodata ce simptomele se declangeaza. Daca experimentul reuge9te. a manca la restaurant). Invatarea unor noi modele de comportament ~i a unor deprinderi de a face fata situatiilor Pentru multi pacienti situatiile sociale sunt dificile pentru ca ei nu au deprinderi de conversatie sau comportament social. Terapeutul i-a demonstrat ca 0 astfel de pozitie favorizeaza tremuratul mainilor chiar 9i la persoane care nu se tem de a9a ceva. De piIda.

Pot sa fac doua lucruri pentru a facilita schimbarea: sa fac 0 lista cu convingerile mele sau sa-mi petrec 0 parte din timp facand ceva ce Imi face cu adevarat placere. Relaxarea se realizeaza prin: realizarea planificata a unor activita1i care Ii fac placere subiectului prin pauze planificate In cadrul unor programe Incarcate sau prin practicarea unor tehnici standardizate de relaxare. Supozitia disfunctionala." Tehnicile de relaxare Ii ajuta pe pacienii sa-~i demonstreze faptul ca 1in sub control simptomele lor. Acesta trebuie sa fie 'capabil sa se relaxeze In mod deliberat. In fotoliu. Ei continua sa ma iubeasca. mai exact sa stapaneasca tehnica de relaxare~i s-o utilizeze ~i In situaiiile specifice care II sperie. Raspunsul rational ?i planificarea schimbarii.de cazuri este necesara 0 antrenare a abilita1ilor soci~le. va trebui sa lupt mult cu mine pentru a-I schimba ~i aceasta Imi va cere ceva timp. Aceasta idee a mea nu este adevarata ~i pentru ca In trecut am ob1inut realizari pe care nimeni nu mi Ie poate lua lnapoi. Majoritatea pacien1ilor cu anxietate raspund favorabil la relaxare. Exista Insa un numar limitat de pacien1i care devin anxio~i In timpul practicarii relaxarii (H e ide ~i B 0 r k 0 v e c! 1984). Toate succesele mele trecute nu valoreaza doi banidaca nu reu~esc din nou. Il 2. Tehnica identificarii supozi1iilor negative (disfunc1ionale) se poate realiza prin utilizarea unor jurnale zilnice In care se noteaza aceste supozi1ii disfunc1ionale ~i prin identificarea gandului negativ ~i gasirea convingerii care se ascunde In spatele lui. Odata problema identificata. ci ~i In situaiiile de via1a. aceasta trebuie practicata pana cand devine deprindere utilizata nu doar acasa. acest gand este perturbator pentru ca ma face sa ma simt tot timpul anxios. !lEu nutresc convingerea ca nu sunt bun de nimic daca nu reu?esc. . Indiferent ce tehnica de relaxare se alege. "Gandul meu este nera1ional ?i el a aparut pentru ca pariniii nu m-au laudat niciodata pentru succesele ob1inute ci mi-au sugerat mereu ca este un nou obstacol de trecut. nu sa fac doar acele lucruri care trebuiesc Indeplinite. respectivele comportamente sunt modelate de catre terapeut In cursul ~edin1ei ~i apoi practicate sub forma de role-playing In timpul psihoterapiei ~i apoi 1n situa1iile de via1a. Mai mult. Nimeni nu ma va iubi daca nu voi reu~i. Nu este Insa suficient ca subiectul sa aiba abilitatea de a se relaxa. Metoda relaxarii progresive difera de alte metode de relaxarecu caracter mai global prin 39 38 . Pacientul se Intreaba: Daca gandul ar fi lntradevar real ce ar lnsemna asta pentru mine? 1. Printre ace?tia se numara pacieniii care se tem de pierderea autocontrolului. Peveler ~i Johnston (1986) au demonstrat ~i faptul ca relaxarea cre~te gradul de accesibilitate a informaiiilor pozitive In memoria pacientului ?i faciliteaza gasirea unor alternative la gandurile anxiogene. Pentru ca nutresc acest gand de multa vreme. Eu sunt acela~i ?i atunci cand am note slabe la ~coala ?i nimeni din familie nu s-a purtat cu mine altfel In aceasta situa1ie.

/ncepeti cu partea dejos a corpu/ui. . Tehnica implica Invaiarea unor exerciiii alternative de relaxare ~i 'incordare musculara. Pe masura ce subiectull~i Insu~e~te acest tip de relaxare musculara. care parca se arcuie?te u?or. Daca va vin In minte ganduri care va agita. g/ezne/e.. eentru relaxarea fiecarei parii a corpului. iar pauzele dintre respectivele exerciiii sa dureze 5 sec. Facem precizarea ca autorii recomanda. Trebuie sa va concentrati asupra tensiunii museu/are. pana aveti impresia ca spate/e dumneavoastra se contope?te cu canapeaua sau cu salteaua pe care statt'Intins. {ese/e. pentru prima parte a relaxarii. gambe/e. Stop! A/ungati ganduri/e negative ?i concentrati-va /a ceea ce aveti de facut. Mentineti ineordarea. /abe/e picioa.tura abdomina/a. .. incorda ti g/ezne/e. Prezentam mai jos un model de exerciiiu de relaxare adaptat dupa Fen s t ern h e i m l?i Jean Baer (1977). Prima parte a exercitiu/ui este dedicata incordarii unor grupe muscu/are mari. lneordati aeum muscu/atura abdomina/a. pentru destinderea fiecarei zone a corpului. el devine capabil sa-l?i calmeze sistemul neurovegetativ (ca 0 consednia. /ntindeti varfuri/e picioare/or incordand degete/e. iar In ultima faza se acorda cate 5 sec. Mentineti ineordarea. coapse/e.. Re/axati-icat mai mu/t. precum ~i de modul In care I~i traie~te tensiunile. ca exerciiiile de Incordare musculara sa dureze 7 sec. batMe. Intregul exerciiiu trebuie sa dureze In medie Intre 20 ?i 25 minute. sa ~imfitiincordarea ?i apoi sa re/axafi. tensiunea arteriala va scadea. Concentrati-va asupra tensiunii. Re/axati apoi muscu/a. de la un nivel ridicat de Incordare musculara. re/or. spunefi-va in gand cu calm.Pe masura ce muscu/atura se re/axeaza. In felul acesta. Va concentrati asupra muscu/aturii incordate. concentrati-va asupra ei ?i apoi re/axati mu?ehii spate/ui. Totu/ se re/axeaza. In mod deliberat. {ese/e. se acorda cate 15 sec. degete/e desfacute. In partea a doua a tehnicii de relaxare. Textul este urmatorul: lntindeti-va comod pe saltea sau pe pat. Lasati tensiunea ?i incordara sa iasadin eorp~ Re/axati tot mai mult muscu/atura abdomina/a In profunzime. cu br~te/e pe /anga corp. Inlocuind starea subiectiva de anxietate cu siarea de linil?te interioara. inim~i se vor lini?ti etc. . Acum re/axati degete/e de /a picioare. gambe/e. Aceasta con~tientizare poate servi ca punct de plecare pentru utilizarea deliberata a relaxarii In situaiii de viaia. va cuprinde 0 senzatie p/acuta de greutate care cuprinde Intreaga museu/atura a picioare/or.aceea ca subiectullnvaia sa se relaxeze pornind. /nchideti 40 ochii. A?ezati-va cat mai can fortabi/. coapse/e. re/axati-otot mai mult. 8imtit! cum tensiunea dispare din corp. subiectul devine mai repede con~tient de ceea ce Inseamna Incordare ~i relaxare. mentineti incordarea ?i apoi re/axati-va.). lneordatiacum muscu/aturaspate/ui. A 41 .

contopit cu salteaua. Incordati apoi musculatura obraji/or. ca utati sa verificati cat de relaxate sunt partile corpului dumneavoastra. tete se desfac. 'maxilarele. /inif?tita. lndepartati acea ten43 . gambe.T . lntreaga musculatura a fetei este relaxata. strangeti dintii. Mentineti trupul relaxat ~i mintea activa f?itreaza. linistita. ca atunci cand va pregatiti sa adQrmiti. sprancenele. . Ie spuneti Stop! f?icontinuati sa va concentrati asupra a qeea ce faceti. glezne. va concentrati asupra muscu/aturii torace/ui. foarte grefe. dar Inca nu adormiti. Brate/e se destind. Brate/e sunt tot mai re/axate. tot mai grele.! 0 senzatie placuta de somnolenta. Acum va concentrati asupra muscu/aturii brate/or f?i umeri/or. Daca exista.c:i relaxati acea zona. Daca va vin In minte a/te ganduri. Va cuprind. Mentil}eti lncordarea f?i apoi re/axati gatul f?iceafa. destinf?i f?i /inif?titi. Relaxati obrajii. limba. Re/axati degete/e. lncordati muschii cefei si gatu/ui. maxi/arete. cuprinse de 0 greutate p/acuta.Va concentrati acum asupra mUf?chi/or tor~ce/ui. tot mai mutt. spate/e este re/axat. maxilarele. ~cum va concentrati asupra mUf?chilor fetei. Mentineti maxilarele lncordate.odihnitoare. limba. mentineti-o cat mai mult si apoi re/axati-va. Maxilarele sunt tot mai relaxate. Lasati tensiunea sa se duca. lncordati cat ma'i puternic obrajii. spate/ui sau pieptu/ui? Daca da. Gatul este atat de relaxat lncat capul parca se cufunda In perna pe care se sprijina. cautati sa Ie re/axati f?i mai mutt. Va lntrebati In continuare: mai exista oare vreo tensiune In zona abdomenului. Relaxati fruntea. Dintii se departeaza uf?or. Simtiti tensiunea f?ilncordarea din zona gatu/ui f?i cefei. din ce In ce mai re/axate. /nspirati profund f?i tineti respiratia. nasul. Intrebati-va: mai exista oare vreo tensiune In labele picioarelor. Strangeti pe rand fiecare pumn. In partea a doua a exercitiu/ui. umerii. strangeti p/eoapele. Incordati mUf?chii fruptii (lncruntandu-va). Co~centrati-va din nou asupra fiecarei zone mentionate: abdomenu/ este re/axat. Barbia f?i limba sunt foarte relaxate. Incordati musculatura nasului. Atunci cand expiratia se Incheie. destinsa. Ochii se re/axeaza tot mai mult. Chiar daca Ie simflti re/axate. Apasati cu limba pe dintii din fata. lncordati ambe/e brate. Expirati apoi lent f?i pre/ungit f?i re/axati torace/e. barbia. identificati-o . va concentrati asupra ei f?i apoi relaxati musculatura partii 42 I I superioare a fetei. simfiti cum tensiunea iese din corp. Simtiti brate/e grefe. pleoapele devin grele. ca atunci cand va pregatiti de somn. barbia f?iapoi relaxati-Ie cat mai mult. Ac~m. antebrate/e. brate/e. umerii. va simtiti ca/mi. Respiratia este calma. re/axati-o f?imai mult. Re/axati tot mai mult muschii torace/ui. dege. coapse sau fese? . pleoapele. /n timp ce mentineti aeru/ In p/amani. tot mai relaxate. Chiar . limba. . y gatu/. daca muscu/atura respectiva este relaxata. Mentineti Incorda rea. Mentineti Incorda rea. arcuind U'~or ". Incorda rea f?itensiunea din zona gatului f?icefei dispar treptat. pieptu/ este re/axat.

Va lntrebati: mai este vreo tensiune In degetele mele.Comutarea gandurilor. spatele. biirbia. Musculatura fetei este complet relaxata f?ilinif?tita.siune expirand uf?or f?i calm. Relaxati nasul.. gambe/or. brate/e. 44 Imaginati-va In continuare scena pliicuta sau cuvantul "calm". odihnit. vioi ji alert. ceafa. vioi si alert. mUf?chiiglezne/or. In timp ce mentineti pe ecranul menta/ imaginea placuta. 1. Va lntrebati: mai exista vreo tensiune In zona . obrajii. 0 aduceti lncet lnapoi /a scena placuta sau /a cuvantul"calm". Pleoape/e devin grele.. starea normala! Va simfiti odihnit. Corpul dumneavoastra este perfect relaxat f?i linif?tit. pleoapele. Acest lucru se poate realiza prin trei metode (Fensterheim 9i Jean Baer. Imaginafi-va de pilda ca sunteti la mare. Va lntrebati: mai exista vreo lncordare In zona cefei f?i g~tului? Daca da. relaxand f?i mai mutt lntregul corp. A . 1977): I . .. Continuati sa vizualizati scena placuta sau sa va concentrati asupra cuvantului "calm" f?iIn timpul acesta relaxati fruntea. pe plaja ca va plimbati pe 0 pajif?te lnsorita etc. calm ji relaxat. toracele. limba. 3 .Oprirea gandurilor. Va simtiti tot mai calm f?imai confortabi/. Capul se cufunda placut In perna. II . Dadi subiectul ajunge sa-9i poata controla gfmdurile 9i imaginile. lasati tensiunea f?ilncordarea sa paraseasca zona respectiva f?i relaxati tot mai mult mUf?chiifetei. 45 . gatul. tot mai grele. Reveniti la . musculatura gurii. parca se confunda cu sa/teaua. Daca mintea tinde sa va gabon deze. Acum yeti numara de la 3 la 1 ji cand vei ajunge cu numaratoarea la 1. Imaginati-va acum 0 scena placuta. lndepartati-o treptat. feselor.relaxata. obraji/or. 2 . Spate/e este atM de re/axat lncat se confunda cu salteaua. coapse/or. Continuand sa vii concentrati asupra scenei placute sau asupra cuvantului calm. cufundandu-se cu perna. fetei. anxietatea sa anticipatorie va descre9te sim1itor 9i acesta va fi capabil sa fadi fa1a mai bine situa1iilor care II sperie. cuvantu/ "calm". lnlaturati-o lasand capul sa cada greu. af?a cum faceti cand va pregatiti sa dormiti. Va concentrati pasiv asupra imaginii p/acute sau asupra cuvantului "calm" f?ire/axati muscu/atura abdomina/a. repetati In gand. sprancenele. Respiratia este calma. Daca aveti dificu/tati sa va imaginati ace/e lucruri. III . relaxati degetele de la maini. fruntii? Daca da. Lasati-va purtat de senzatia placuta de calm si relaxare. tot mai grele. palmele. yeti deschide ochii ji va yeti ridica. relaxati tot mai mutt mUf?chii degetelor f?i/abe/or picioare/or. maxilarele. de mai mu/te ori. /ntregul corp este calm ji relaxat. relativ neutra.RepetareamentalaIncununata de succes. Va simfiti tot mai calmi f?i mai linif?tifi. calm ji relaxat. /inif?tita. . mai treceti 0 data In revista lntreaga musculatura a corpului ji daca mai identificati vreo urma de tensiune. In brate sau In umeri? Daca da. tara 0 lncarcatura emotionala deosebita. antebratele. umerii. maxi/arelor.. ochii se odihnesc tot mai mult. lnlaturati-o lasand bratele sa devina din ce In ce mai grele.

RELAXARE MUSCULARA GANDURI POZITIVE ALTERNATIVE. Comanda mentala trebuie . cand se ive9te un gand negativ. Comutarea gandurilor Atunci cand gandim. Aceasta reprezinta deja 0 forma de autocontrol. acest lucru chiar se poate Intampla. de Indata ce apare un gand negativ care tinde sa declangeze anxietatea anticipa. Evocaii In minte unul din gandurile pe care doriii sa Ie controlaii. trebuie sa formam 0 contradeprindere mai puternica. iiona se transforma In deprindere. trebuie respectate doua reguli.· comanda respectiva poate fi 1'nsoiitade lovirea u90ara a mesei sau a unei zone a corpului. Indata ce gandul apare (sub forma de imagine sau formula verbala) opriii-I administrandu-va auto-comanda STOP! Pronuniaii apoi mental cuvantul "calm". Regula "de .I. Pentru aspori efectul. In cazul comu47 46 . Acest procedeu dureaza Intre 30 de secunde l?i un minut. ne autoadministram adesea instruciiuni care ne determina sa reaciionam 7ntr-o maniera fobidi si acest mod de a reac. Pentru ca metoda sa dea rezultate. Faceii ca respectivul gand sa apara. Unele persoane pot Invaia sa-l?i controleze gandurile doar 7ntr-o singura gedinVi In timp ce altele au nevoie de saptamani pentru a atinge acest obiectiv. acesta .CALM . fara exeePiie. visam cu ochii deschi9i.diruia se lucreaza. va fi mult mai dificil de controlat. ne imaginam. acesta trebuie oprit. Oprirea gandurilor Gandurile specifice anxietaiii anticipatorii sunt deosebit de persistente. subiectul trebuie sa declanseze secve!:'ia: STOP . placut. II. ori de cate ori apare anxietatea anticipatorie. desigur In sens negativ. Realizaii mai multe l?edinie de autocontrol In cadrul ~carora repetaii mental de 5 ori secvenia: GAND NEGA TIV . relaxaii In mod deliberat musculatura Intregului corp ?i va Indreptaii ateniia spre ceva .ndata ce" 9i regula "de fiecare data". Subiectul trebuie sa utilizeze metoda In situaiiile de viaia.RELAXARE GANDURI AGREABILE. Subiectul I?i poate reprezenta mental cuvantul "Stop" scris cu litere ro?ii sau un poliiist care ridica braiul. deta?ate parca de situaiia Insa9i 9i se caracterizeaza printr-o creativitate deosebita. Astfel. Ea devine eficienta atunci cand se producecu &devarat oprirea gandulul negativ asupra .STOP CALM . Daca subiectul I?i spune mereu dacii voi zbura cu avionul voi face 0 criza de isterie In timpul zborului. De fiecare data. Pentru a sparge acest cerc vicios. ele fiind capabile sa creeze 0 adevarata profeiie autolmplinita. Daca se ofera gandului negativ 9ansa sa cal?tige teren. subiectul trebuie sa fie capabil sa opreasca fluxul gandurilor sale. Pentru a scapa de 0 deprindere. Numarul de gedinie necesar va depinde de intensitatea anxietaiii anticipatorii.safie autoadministrata pe un ton ferm. lata cateva exerciiii de oprire a gandurilor: A?ezaii-va confortabil Intr-un fotoliu ?i Inchideii ochii. torie.

pe noptiera etc. ma voi uita daca sunt a/1i oameni care sa urce impreuna cu mine. • Voi cauta sa-mi spun ca exista pu1ine 1?ansesa se intample vreo catastrofa. Imi voi spune ca exista 0 probabilitate foarte mica sa se Intample ceva rau. 2. spalatul pe maini. voi incorda mU1?chii ?i oi incepe sa ma gandesc 1 v la toate lucrurile rele care se pot intampla. care va cople1?esc). pe care Ie face1i in fiecare zi: bautul cafelei. autocomenzile pe care 1?iIe administreaza un subiect care se teme sa mearga cu ascensorul: • De Indata ce intru In bloc voi Incepe sa ma gandesc la lucrurile Ingrozitoare care mi se pot intampla in lift. Pentru fiecare din aceste autocomenzi elabora1i 0 lista alternativa de instruc1iuni care 48 sa ajute subiectul sa faca fa1a situa1iei dupa modelul: • De indata ce intru in c1adire. Imi voi spune In gand ca nu are nici 0 importan1a daca mai sunt 1?ial1i oameni in lift sau nu. n • Cand ma aflu In lift. • Daca ma surprind uitandu-ma sa vad dad nu vin al1ioameni sa se urce cu mine in lift. fie 0 plasa1iIntr-un loc vizibil: langa telefon. Se poate proceda ~i altfel: pronun1a1i noile instruc1iuni inainte de a face ceva care va place (de pilda. • Cand intru In cladire. p lata. Inaintea fiecareia dintre aceste actiuni uzuale ~i frecvente reciti1i instruc1iunile. schimbarea canalelor la televizor. voi sta intr-un col1. Alege1i 0 serie de ac1iunifamiliare. referitoare la detalii cat 1?i e cele mari. • Voi fi atent la orice sunet sau vibra1ie1?i a m voi gandi ca acestea sunt semne ca ceva nu este In regula. pieptanatul.tarii. voi spune Imi ca 1?idaca ceva s-a defectat este probabil 0 neregula minora. voi relaxa in mod deliberat musculatura 1?i a voi gandi la ceva m placut. Inainte sa manca1i 0 prajitura sau sa be1i ceva). • Voi Incepe sa ma gandesc ce va fi daca liftul se va opri Intre etaje 1?i u voi putea ie1?i. de pilda. • Daca aud un sunet neobi1?nuit. 49 . PrezenHim mai jos un exerci1iu apartinand psihologului american H 0 m m e (1973). repeta1i-lein gand ~i apoi realiza1iac1iunea respectiva. laE bora1i 0 lista de instruc1iunipe care vi Ie autoadministra1i (atat pe cele marunte. daca incep sa ma gandesc la lucrurile ingrozitoare care se pot intampla. Nota1i noile comenzi elaborate pe 0 cartela pe care fie ca 0 purta1i asupra dumneavoastra. contradeprinderea consta In aceea ca subiectul se autoprogrameaza sa nu se mai teama. Evoca1i 0 situa1ie anxiogena Impreuna cu anxietatea anticipatorie care 0 Inso1e1?te. 3. declan1?and 0 serie de ganduri contrare care trebuie Intarite atat de mult Incat ajung sa sufoce sau sa Inlocuiasca ganduri/e negative ini1iale. utilizareatelefonului etc. Obiectivul este Inlocuirea autocomenzilor care produc teama cu autocomenzi care declan1?eazacomportamentul eficient 1?iadaptativ: 1. • Cand ma voi afla in lift. 4.

50 a 51 . Atunci cand va aflaii Intr-o situatie de viata . Una din regulile de baza ale acestui tip de exerciiiu consta In aceea ca primele 10 secunde (din cele 12 sau 14) trebuie sa reprezinte modelul etalon facand faia situaiiei . prea des. Este mai indicat ca pacientul sa descrie In scris scenele Inainte de a practica antrenamentul mental.>i nu stapanind-o perfect. Incateva saptamani. apoi. puteii elabora l?i alte formule mai bune. Repetarea (modelarea) tncununata de succes mentala Modelul trebuie sa fie un subiect de~aceeal?i varsta l?i sex ca persoana In cauza. . Metoda consta In aceea ca subiectul Il?i imagineaza In plan mental ca face fata cu bine situaiiei anxiogene. Este necesar sa se obiina reprezentarea detaliata a persoanei-model care devine relaxata.>ispunan9u-l?i: am reu?it foarte bine. sa fie relativ simpla l?i w?or de imaginat.>iimagineaza persoana-model muliumita de sine . scena avand un final pozitiv. Pacientului i se cere sa elaboreze 12-14 scene In cadrul carora un subiect model se afla In situaiii anxiogene. In cadrul fiecarei scene. Pacientul trebuie sa-l?i imagineze modelul la Inceput Incordat. gandurile negative vor dispare l?i anxietatea anticipatorie va scadea. dupa 0 expiraiie prelungita acesta se relaxeaza. la stapanirea fricii.5. Exerciiiul propus de Alan Kazdin (1973) contribuie. 6. Modelul se Indreapta spre fereastra de la etajul 5 a unui magazin universal l?iIl?ispune In gand: ma voi simti putin ametita si incordata dar voi " " izbuti sa ma relaxez imediat. Ultimile scene pot sa se refere la un model care face faia situaiiei complexe lipsit de anxietate (de pilda. In realizarea acestui tip de exerciiii pacientul trebuie sa aleaga astlel de scene care se potrivesc cu fricile sale specifice. alta caracteristica a antrenamentului mental consta In aceea ca pacientul vizualizeaza modelul autoadministrandu-. repetaii-va In gand instruciiunile elaborate l?i cautaii sa Ie urmaii. Apoi subiectulln cauza I. Dupa ce aii utilizat autocomenzile cu caracter reglator un anumit timp. care va produce teama. respective. instructiunile nu trebuie schimbate . III. subiectul model trebuie reprezentat In asa fellncat sa faca fata anxietaiii. deoarece acesta este un obiectiv ul?or de atins de pacient. Cu toate acestea. . .>i instruciiuni cu Anxietatea anticipatorie II face pe pacient sa-l?i imagineze ca va fi cople. se apleaca peste balustrada balconului de la etajul 9 fara nici un fel de problema). Fiecare scena trebuie sa aiba un caracter realist.>itde teama In situaiiile critice. lata un exemplu de astfel de scena. pana nu aveii suficienta practica In domeniul tehnicii respective. Obiectivulll reprezinta modificarea anticiparii sentimentului de neajutorare Inlocuind antrenamentele prin care subiectul Invaia sa se teama cu antrenamente prin intermediul carora acesta se descurca In situaiiile. Acest gen de subieqi nu fac altceva decat sa repete In gand cum se vor speria. prin intermediul antrenamentului mental.

iar terapeutul II provoaca prin contraargumente. Apoi scenele pot fi modificate In functie de ceea ce crede sub i. EI trebuie sa-~i autoadministreze acelea~i instructiuni pe care ~i le-a administrat ~i modelulln timpul antrenamentului mental.. 53 .trebuie sa-~i imagineze scena respectiva. Pacientului fobic sau anxios i se cere sa se plaseze In mod real In situaiia anxiogena (de pilda. In cursul unor l?edinie de llroleplaying" pacientul furnizeaza argumente Impotriva ideilor sale negative. Fiecare scena trebuie repetata mental 0 data pe zi. fiind repetate. cat ~i In plan real. exact a~a cum a conceput-o In scris l?isa mentina fiecare imagine pe ecranul mental aproximativ 15 sec. Cand aceste puncte slabe ale argumentarii sunt identificate. Acest procedeu Ii ajuta pe paoienti sa descopere punctele slabe din cadru\ luptei lor cu ideile negative. subiectul aflat In stare de relaxare.caracter reglatoriu l?i ca aceste instructiuni sunt Incununate de succes.ti sunt de parere ca 0 cauza majora a recaderilor ar fi adunare"a unor argumente insuficiente Impotriva gandurilor negative. Intr-o etapa ulterioara. Terapeutii cognitiv-comportamentali. sa calatoreasca cu metroul) ~i sa actioneze In mod deliberat In imaginar. cu cat se Imbunataie~te autocontrolul. ceea ce trebuie sa faca ~i subiectulln cauza. cu atat se reduce anxietatea anticipatorie. ectul ca i-ar folosi mai mult. Imaginea respectiva trebuie perceputa cu maximum de c1aritate de care este capabil subiectul ~i abia apoi se poate trece la imaginea urmatoare. timp de alte doua saptamani. noile scene Imbunataiite. timp de 0 saptamana. Pacientul trebuie sa continue practica atat In plan imaginar. de asemenea 0 data pe zi. Pentru a antrena aceasta capacitate de a descoperi 52 contraargumente la gandurile negative. De regula. pacientul Invata sa gaseasca argumente mai convingatoare. Intregul exercitiu dureaza 5-10 minute.

) Manualul Diagnostic 9i Statistic D. cinematografe etc. care necesita trat~mente diferite sau este vorba de manifestari mai grave sau mai puiin grave ale aceleia9i afeciiuni.l' . de a manca In public.este mai complexa datorita faptului ca subiectul se teme de lucruri inobservabile cum ar fi evaluarile negative. literatura de specialitate distinge urmatoarele categorii de tulburari fobice: a) fobia simp/a (de Ina1iime. de regula. de a se afla departe de casa. de9i pacien1ii reaJi. ca rezultat al repetarii unor experienie mai 54 55 . gradat. In aceste cazuri evitarea situaiiei anxiogene este mai dificil de realizat decat In cazul fobiei simple. Unii agorafobici sunt mai pu1in anxio9i daca sunt Inso1i1ide 0 persoana In care au Incredere sau daca poarta asupra lor anumite obiecte (un medicament.1I1 distinge 2 tipuri de agorafobie: a) cu atacuri de panica. majoritatea autorilor sunt de parere ca acestea sunt frici dobandite prin condiiionare.). Peste 80% din pacien1ii agorafobici sunt femei.).teama de a se afla In spaiii aglomerate (magazine. eu toate acestea. Af?a cum am mai subliniat. rareori pacientul fobic poate descrie un eveniment psihotraumatizant de~pre care spune ca sta la originea fobiei. sunt nepericuloase. b) fobia socia/a . 0 sticluia cu ceai etc.0 PIEDICA IN CALEA ECHILIBRULUI PSIHIC ~I COMPORTAMENTULUI EFICIENT Gillian Butler (1989) arata ca fobia reprezinta 0 teama exagerata 9i persistenta de un obiect sau de 0 situa1ie care de regula.M. de regula. De asemenea. de a calatori cu mijloace de transport In comun. Aceste frici produc dorin1a ira1ionala a subiectului de a evit!. ei traiesc stari de panica 9i teama ca 19i vor pierde autocontrolul 9i ca vor le9ina In acele locuri de unde Ii se pare ca nu pot ie9i. In timp ce proporiia pe sexe este aproximativ egala In cazul fobiei sociale. b) fara atacuri de panica. 0 umbrela. In sigurania acasa (def?iacest lucru nu este valabil pentru to1i subieciii). Simptomele implica teama de a se afla In situa1ii de unde subiectului Ii este dificil sa iasa sau de unde nu pot primi un ajutor In caz de urgenia. insecte. Nu este c1ar daca este vorba de 2 entitati nozografice distincte.zeaza caracterul ira1ionalal fricii lor. critica sau teama de a fi respins.S.FOBIILE . sange etc. Fobiile reprezinta frici cu caracter dezadaptativ care produc perturbari In via1a obi9nuita a subieciilor. Fobiile sociale se pot centra 9i pe unele aspecte concrete cum ar fi teama de a vorbi In public. pieie. De9i nu se cunoa9te exact originea fobiilor. c) agorafobia . situa1iile respective. Subiectul este de regula asimptomatic daca nu anticipeaza faptul ca soar putea Intalni cu obiectul fobiei sale. Agorafobicii se simt. Fobia se instaleaza.

comportamental ?i subiectiv ?i aceste reaclii Impiedica disparitia simptomelor. Reactiile subiective includ ganduri de tipul: 0 sa-mi pierd contro/u/. 3.." Factorii externi cum ar fi acliunile celorlalti care fac anumite lucruri In locul pacientilor pentru a-i scuti de confruntarea cu stimulii anxiogeni menlin la randul lor. cum ar fi anxietatea anticipatorie. Uneori aceasta conditionare se fixeazaIn perioade de stres puternic sau In stari de supraactivare. 1988). In timp ce fobia sociala debuteaza. senzatie de greata. Evitarea mentine anxietatea pentru ca subiectul nu mai Invata ca obiectul sau situatia care 11 sperie nu sunt periculoase deloc sau nu sunt atat de periculoase pe cat I?i Inchipuie el. Tn cazul fobiilor persistente care perturba activitatea cotidiana. 2. cand reactiile caracterizate prin teama se Invala cu u?urinFL Fobiile simple se pot dezvolta gradat pe baza fricilor din copilarie. fobia reprezinta 0 frica disproportionata fata de sursa care 0 produce. Dupa Marks (1969) prezenla ?i natura factorilor precipitatori nu are 0 legatura directa cu tulburarea fobica. Prin definilie. ceva e In neregu/a cu mine" sau In legatura cu anticiparea consecinlelor confruntarii cu situatia fobica (. Simptome subIective: variaza de la subiect la subiect ?i lnclud ganduri de tipul: "ar fi putut sa ma ucida". 0 sa /ef?in. A1ti factori importanli care Intaresc simptomele sunt gandurile negative In legatura cu menlinerea anxietatii (. Simptome fizi%gice: tahicardie. Mai ales In agorafobie aceste simptome se asociaza cu atacurile de panica (Barlow ?i Craske. Fobicii rE3actioneaza deci pe plan fiziologic."?i stari afective cum ar fi: jena. Agorafobia debuteaza fie In adolescenta tarzie cand mai ales fetele tind sa devina mai independente sau In jurul varstei de 30 ani (M ark s ?i Gel d e r. lIoamenii sunt extrem de Iipsiti de grija.0 sa ma mUf?te. produc noi simptome."IInimeni nu 0 sa mai vorbeasca cu mine etc. Tremur f?i toata /umea va observa etc. teama ?i furie. Pentru succesul tratamentului este necesara identificarea exacta a acelor factori (conditii) care mentin simptomul.mult sau mai putin anxiogene sau prin intermediullnvatarii sociale. 57 . Simptomatologia tulburarilor fobice Lan 9 (1968) distinge: 1. 1966). fobiile sunt extrem de rezistente. Tn absenla tratamentului. senzatie de sufocare etc.0 sa /ef?in. respiratie accelerata. aprehensiunea unui pericol ?i frustrarea. tremur. fobia. de regula.).. In adolescenla. cum ar fi grija exagerata sau reaclia de evitare sunt inadecvate. tensiune sau dimpotriva slabiciune musculara. subiectul poate dezvolta ?i 0 reaclie depreslva. iar 56 reacliile. furnicaturi In stomac. ru?ine. transpiratii. Mai exact reacliile mentin problema pentru ca sporesc starea afectiva negativa initiala ?i chiar mai mult. Simptome comportamenta/e: senzalia ca subiectul este "stana de piatra" sau tendinla de fuga.

Tnastfel de situatii terapeutul trebuie sa-9i exprime punctul de vedere: Fii atent la trairile tale! Nu vezi ca de fapt eviti sa faci un anumit lucru? Mai bine Incearca sa te gande?ti cum ai putea sa faci ceea ce ti se cere. subiectul. In loc sa evite situatiile anxiogene se confrunta cu ele In mod gradat). Doar pacientul este cel care trece de la 0 treapta la alta. Pacientul trebuie sa identifice cu precizie toate situatiile pe care Ie evita l?i sa Ie ordoneze conform unei ierarhii gradate. Prima sarcina trebuie sa fie suficient de facila pentru a fi siguri di pacientul 0 va Indeplini dar. sa tina In mana un paianjen mort. Cu cat fobia este mai complexa. Astfel. Problema principala a terapeutului este sa-I ajute pe pacient sa intre In situatii care. el poate fi »i· dezvatat. cu atat tratamentul va dura mai mult. sunt dezagreabile l?iIi produc teama.' unui pacient agorafobic i-a fost prea cald 9i i s-a~ facut rau In metroul care II ducea la serviciu. Apoi se poate trece la 0 sarcina mai dificila ca. pentru el. un pacient cu fobie de paianjen poate Incepe prin a examina un paianjen mort aflat Intr-un borcanel de sticla. -t 59 . $edintele de psihoterapie trebuie Insotite de fiecare data de teme pentru acasa.>ica pentru succesul terapiei este nevoie de perseverenta »i curaj. Treptat el a Inceput sa dezvolte anxietate anticipatorie l?i l?i-a convins sotia (sotul) sa-I duca la serviciu cu ma9ina reactie de evitare l?i (anxietate an!icipatorie feed-back). daca un comportament este: tnvatat. De exemplu. Aceasta dezvatare se realizeaza prin metoda expunerii progresive la stimulii care produc teama (cu alte cuvinte.Psihoterapia cognitiv-comportamentala a fobiilor I.>i are originea direct In lucrarile lui W'o I pe referitoare la desensibilizarea sistematica l?ise bazeaza pe supozitia ca atat comportamentul normafcat l?i cel anormal sunt Invatate. In ziua urmatoare cand s-a urcatln metrou a fost cuprins de teama sa nu i se faca rau din nou. In acela. In felul acesta comportamentul celorlalti mentine reactia de evitare a pacientului. Terapeutul trebuie sa-I ghideze pe pacient sa gaseasca modalitatea de a se apropia de stimulii anxiogeni 9i sa depa»easca manevrele subtile de evitare a acestora (exemplu: "mal bine stau azi acasapentru ca poate venl instalatorul". A Inceput sa evite mersul cu metroul »i reactia de evitare a contribuit la fixarea anxietatii. de piIda. 58 Psihoterapia propriu-zisa La Inceputul terapiei trebuie sa Ii se explice pacientilor modulln care se formeaza simptomele si cum se stabilizeaza cercul vicios. subiectul se convinge ca situatia nu e chiar atat de periculoasa. Astfel. Deci. De regula terapia dureaza In medie 8 gedinte dupa care se considera ca pacientul a Invatat suficient pentru a practica singur metoda cu un ajutor minimal.>i timp suficient de dificila pentru a-i provoca oarecare anxietate. I se explica pacientului ca scopul tratamentului este spargerea cercului vicios. iar terapeutul trebuie sa-i reaminteasca faptul ca la Inceput se va Inregistra 0 cre9tere a anxietatii .

i terapia trebuie adaptata specificului pacientului. dar fara succes..Sarcinile nu pot fi totdeauna c1ar specificate de la Inceput.. Rezultatele pozitive 9i durabile au fost oblinute In aproximativ 5 . fobicii sunt tratali individual In gedin1e de 45 min. repetate sau gradate identic. Unele situalii cum ar fi.. pentru ca pacientul nu poate ramane In situalie pana ce anxietatea se reduce. Pericolul consta In aceea ca pacientul se va baza mai mult pe terapeut decat pe sine Insu.. Acest fapt contribuie la reducerea anxietalii ... De. sa asculte cu atenlie sau sa utilizeze semnale de comunicare non-verbala (pentru fobie sociala). apoi poate calatori In vagonul vecin 9i In cele din urma II poate al?tepta la sosire In stalie. 0 modalitate de a depa. In care se trec In revista progresele 9i se planifica sarcinile de 60 expunere progresiva care se realizeaza In afara gedinlelor.i contribuie la parcurgerea mai rapida a ierarhiei stimulilor anxiogeni. Aceasta Ie da pacienlilor posibilitatea sa opteze pentru exersarea anumitor situalii asupra carora ei pot exercita un autocontrol minimal cum ar fi de pilda. Cu toate acestea.i.. adresarea unei cereri sau semnarea unui cec nu pot fi prelungite.i In a practica 0 varietate de sarcini In aceea9i saptamana... Trebuie sa Ii se explice faptul ca una din cauzele e. astfel de situalii pot fi utile ca sarcini de expunere.iri colective la cumparaturi.ecului a constat In aceea ca ei nu au fost pe deplin implicali In situalie (un fel de inatenlie datorata anxietalii excesive). Expunerea reaJa ("in vivo"). Terapeutul poate grada expunerea "in vivo" Impreuna cu pacientul: la Inceput II poate Insoli lntr-o calatorie cu metroul. pentru ca situaliile fob ice sunt variate .i uneori imprevizibile. datorita efectelor lor cognitive: neconfirmarea expectaliilor pacientului ca va fi respins sau ca va parea ridicol. pacientul este sfatuit sa lucreze 9i independent 9i sa renunle sa mai fie Insolit de terapeut Inainte de Incheierea tratamentului.i aceasta situalie consta In a nu menline 0 ierarhie rigida . Antrenarea In terapie a unui prieten sau ruda care sa Incurajeze. de regula. Asemanarile dintre diferili pacienli fobici Ii fac pe ace?tia potrivili ?i pentru terapia de grup. sa puna Intrebari. Multi pacienti fobici afirma ca au Incercat propria lor ~arianta de expunere la stimuli anxiogeni. Expunerea In grup se poate realiza sub forma unei ie. Un obiectiv major al tratamentului este sa furnizeze pacientului Increderea ca poate face fala unor situalii pe care Inainte Ie evita. Cu toate acestea s-a dovedit utiI . de pilda.. Pacienlilor trebuie sa Ii se atraga atenlia ca e absolut necesar sa se gandeasca la ceea ce fac atunci cand realizeaza exerciliile propuse. sa motiveze sau sa statuiasca pacientul s-a dovedit 0 metoda buna pentru agorafobici.i ca terapeutul sa Insoleasca pacientul In momentul expunerii. Din acest motiv.edinle de psihoterapie. pacienlii deplasandu-se individual sau In perechi In 61 .. Membrii grupului sunt adesea capabili sa-l?i Imparta?easca unul altuia ideile despre strategiile de a face fala situaliilor anxiogene. Din acest motiv se pune un accent deosebit pe temele pentru acasa.

Tn unele cazuri. Pacientul trebuie sa realizeze 0 imagine suficient de vie pentru aMiproduce anxietate. "Imi voi pierde controlul f?i voi incepp sa plang. cu sprijin minimal. indiferent de ce se teme acesta (de spaiii aglomerate. senzaiia ca pamantul fuge de sub picioare. Un pacient cu fobie de zbor cu avionul trebuie sa repete secvenia de zbor In imaginaiie. Expunerea In plan imaginativ trebuie sa fie tot atat de gradata ca ?i expunerea reala. senzaiie de slabiciune. /I In acest din urma caz. Agorafobicul19i meniine teama de baza prin intermediul altor frici care sunt exprimate prin intermediul unor ganduri ca: "Voi face un atac de cord f?ivoi muri". Agorafobia este considerata de speciali?ti ca fiind cea mai raspandita 1?i mai invalidanta fobie. de a intra In magazine mari. acesta trebuind sa fie ghidat de terapeut. Psihoterapia comportamentala !1icognitivcomportamentala In cazul agorafobiei. senzaiia de sufocare. dureri musculare.). "Voi lef?inaf?ivoi cadea". atacul de panica se declangeaza cu adevarat. Intunecarea vederii. anxietate. ceea ce complica lucrurile este Insa faptul ca subiectul Incepe sa asocieze producerea atacului de panica cu locul unde acesta SMaprod us prima data (metrou. sala de concert. senzaiia ca se Inmoaie picioarele. cum ar fi de pilda. palpitaiii. acesta Incepe sa anticipeze producerea atacului. subiectul trebuie sa fie con?tient ca teama adevarata consta In aceea ca subiectului Ii e frica de faptul ca se va declan1?aun atac de panica.conformitate cu nevoile lor. fie Incepe sa Ie evite. sa urlu f?i ma voi face de ras. sa-?i imagineze respectiva situaiie cu cat mai multe detalii pana cand anxietatea dispare. dar el va reu?i mai bine daca va vorbi ?i va citi despre zborul cu avionul. unde persoana se simte In sigurania. simptomele acestuia fiind.). de a calatori singur. Terapia agorafobiei trebuie Inceputa cu Inielegerea exacta a naturii simptomelor traite de persoana In cauza. precum 9i dorinia imperioasa de a ajunge acasa. Expunerea in plan imaginativ. Astle I. Expunerea In plan imaginativ este relativ dificil sa fie realizata de pacient singur. de 62 a merge pe strada etc. fobia de zbor cu avionul. iar cele doua strategii trebuie sa fie combinate. este dificil de organizat expuneri "in vivo". strada aglomerata etc. sentimentul de izolare 1?i irealitate. "Voi innebuni f?iA ma vor interna intr-un spital de psihiatrie". subiectul traie9te 63 ~ . Un atac de panica se poate produce In orice Imprejurare. Se recomanda 3 ?edinie pe saptamana. va face vizite la aeroport ?i binelnieles dad va putea efectua o calatorie cu avionul. acestea fiind suficiente pentru a obiine un progres suficient pentru ca pacieniii sa doreasca sa lucreze In continuare singuri. Din acest motiv. pe cat posibil. fiecare gedinia durand o jumatate de zi. ameieli. Rezultatul consta In aceea ca subiectul fie ca se antreneaza ca sa sufere atacurile de panica In locurile respective. fapt ce Ii creaza 0 puternica stare de tensiune In momentulln care se apropie de locul respectiv ?i datorita acestei stari de supralncordare.

na?tere sau psihic: decesul unei persoane apropiate.?i 0 situatie contlictuala datorata. ca va Innebuni). dar utjuratii. Mai exact. Subiectul nu poate exercita un control asupra tricii de baza (teama ca atacul de panica se va declan?a) In schimb el are iluzia ca daca controleaza temerile secundare (ca va le?ina. indiferent de nivelul de inteligenta. Statisticile demonstreaza ca agorafobia debuteaza. Atacul de panica se i'ncheie tji ma simt obosita. iar pe de alta parte tricii de ridicol. agorafobia nu este legata de alte probleme psihiatrice sau psihologice.toarele: 1. ca subiectul nu trebuie sa se a?tepte la faptul ca atacurile sale vor cre?te In intensitate ?i ca el se va sim1i. trebuie sa i se spuna ca nu i se poate Intampla nimic mai Ingrozitor decM unei persoane care nu sufera de agorafobie. de care se teme el. Subiectului trebuie sa i se explice faptul ca. Mi se i'nmoaie genunchii i?ii'mi tremura tot corpu/. i'mi fuge pamantu/ de sub picioare i?i cum mi se i'ntuneca vederea. pierderea serviciului) sau cronice (casatorie nefericita. am tendinta de a merge la un spital. religie sau grupare etnica. Pardi zgomotele sunt mai putemice. lncerc sa-mi fac cumparaturile. De asemenea. Daca sunt departe de casa. Mul1i agorafobici au suferit In copilarie de anxietate de separare (de pilda.: IlMa aflu i'ntr-un magazin aglomerat tji dintr-o data am impresia ca i'mipierd echilibrul. atacul de panica. educa1ie. Inima mea bate foarte putemic tji sunt uda de transpira tie. In sensul ca subiectul poate fi perfect normal. cu exceptia agorafobiei. Cauzele agorafobiei. interventie chirurgicala. pe de 0 parte dorintei de a primi ajutor. atacul de panica nu se va produce. nu vroiau sa mearga la ?coala pentru ca se temeau sa se desparta Fensterheim ?i Baer (1977) subliniaza faptul ca un agoratobic trebuie sa afle urma. Urmatoarele 64 65 . criza de agorafobie poate sa apara la orice individ. iar lumina ma supara. sa se produca este foarte mica. Cu toate acestea psihologii nu au reu?it sa stabileasca 0 legatura directa Intre evenimentul stresant si . lipsa de bani etc. Simt nevoia sa ma sprijin de ceva i?iIn acelatji timp Imi vine s-o iau la fuga. de regula la adultii tineri Intre 18 ?i 35 de ani. probabilitatea ca acele lucruri groaznice. profesie.). din ce In ce mai rau. lata cum descrie 0 pacienta atacul de panica. dar mii simt din ce In ce mai ametita. Simt cum . Aceasta Inseamna. Majoritatea subiectilor cu forme u?oare de agorafobie se descurca singuri ?i nu ajung sa apeleze la cabinete de specialitate. Primul atac de panica atinge intensitatea maxima. 1/ a aceasta tulburare prezinta un caracter mai persistent la femei. Mii simt cuprinsii de o panica tot mai puternica. nivel socioeconomic. Nu exista nici diferente de sex In apari1ia agorafobiei cu toate ca studiile c1inice au aratat ca de parin1i) ?i pun primul atac de panica pe seama unor evenimente psihotraumatizante acute. de data relativ recent (stres somatic: boala.

nu-I va distruge. atacul de panica nu se va amplifica :. Teama cea mai teribila a pacientului este ca. 0 tumoara cerebra/a sau epilepsie. Sarcinile iniiiale. 66 Cheia psihoterapiei de orientare comportamentala consta In desensibilizare. In prima etapa i S8 cere pacientului sa. Subiectul trebuie sa intre In mod deliberat In situalia anxiogena 9i sa suporte reaciia de panica. merg singura. Obiectivul major al psihoterapiei consta In a-I determina pe subiect sa ramana In situaiiile anxiogene un timp cat mai Indelungat. multi autori au tendinta de a Inlocui termenul de ~gorafobie cu ce'l de stare anxioasa cu caracter fobic. unii dintre ei ajungand sa nu mai paraseasca locuinla. lata un model de obiective psihoterapeutice: 67 . stea pe de a ora). Agorafobicului trebuie sa i se spuna clar ca simptomele sale nu sunt periculoase si ca la originea lor sta frica.nd se afla Intr-o clad ire (magazin.i acesta se va convinge de faptul ca nu va lesina. Intocmeasca 0 lista cu obiectivele tratamentului. In momentulln care agorafobicul va realiza faptul ca atacul de panicS. limp Pentru fiecare agorafobie In parte trebuie alcatuit un plan personal de tratament. ceea ce creaza mari dificultaii familiei. nu va muri. nu va face un atac de cord si ~u va Innebuni. reprezinta un obiectiv precis. chiar banale (exernplu: sa se deplaseze pe jos 0 statie de trolelbuz. cinematograf).k agorafobiei. Agorafobicii se simt mai In sigurania atunci dl. De asemenea. 2.. el va Inceta sa se mai teama atat de tare. sau locuiniei unor cunoscuii. Din acest motiv. la cumparaturi este 0 afirmaiie prea vaga. mijloacele de transport cu opriri frecvente (de9i unii dintre ei nu pot calatori deloc cu mijloace de transport In comun). Deoarece atacul de panica se poate produce In multe locuri sau situalii. Daca subiectul este capabil sa nu mai evite situalia respectiva. subieciii ajung sa extinda din ce In ce mai mult comportamentu/ de evitare. Subiectului trebuie sa i se explice c1ar 9i cu argumente ca nu are 0 boala de inima.nd exista un telefon la Indemana. atunci dl. seqii de poliiie. dar Ie evita. de la care se porne9te. £?isa. Elementele trecute 'pe lista trebuie sa aiba un caracter con. Aceasta se realizeaza prin intermediul tehnicii expunerii. va face un atac de panica. In timp ce sa. dl.atacuri pot sa fluctueze In jurul celui de amplitudine maxima. asociind producerea atacului de panica cu situaiia In care acesta s-a prod us. sa. mtHq la alimentara din colt. Terap.. trebuie sa fie foarte simple. fapt ce are drept consecinia evitarea respectivelor locuri sau situalii. sau cand apartamentul In care locuiesc sau pe care-I viziteaza se afla la parter. notand acele lucruri pe care doreste sa Ie faca. de pilda.::ret:astfel. locuri In care ei sunt convin9i ca pot primi ajutor 9i sunt dependenii de anumite persoane carora Ie cer sa-i Insoieasca pretutindeni. 3. se simt mai In sigurania In apropierea unor unitaii sanitare. a banca. ei prefera strazile mai puiin aglomerate. Ace9ti pacienii pun In aqiune mecanismele de evitare.nd se afla aproape de ie9ire.

00 iar aceasta din urma trebuie sa contacteze terapeutul la 13 ?i 15 minute. Tncat unul dintre ei sa poata fi gasit la telefon. la alimentara. senzatie de sufocare etc. pentru ca Tnacest caz atacurile de panica nu vor disparea. • sa alcatuiasca un plan al cartierului ?i sa marcheze blocurile unde se teme sa se duca. putea sa stea singura Tn casa doar daca putea sa-?i contacteze telefonic fie mama. 0 ora. . cat si mama trebuiau s-o sune pe pacienta Tn ju~ul orei 13. ea a simtit de mai multe ori acele stari si senzatii car~ 0 faceau sa dea fuga la . Sotul 9i mama trebuiau sa-?i coordoneze astfel programul. dar. . Agorafobicul trebuie sa aiba Tn vedere urmatoarele: . sa se uite la vitrine. el trebuia sa-i telefoneze. ea a constatat cu surpriza ca atacul de panica nu s-a produs. Acelasi lucru trebuia sa-I faca si mama. 30 de minute. Pacienta a relatat ca Tntimpul perioadei fara telefoane. Tn timp ce celalalt se afla pe drum. el nu trebuia sa lase numarul de telefon la care putea fi gasit. Medicatia tranchilizanta 9i antidepresiva poate opri producerea atacurilor de panica. cand sotul avea 0 Tntalnirede afaceri Tntreorele 11. fie so~ul.Tncazul Tncare atacul de panica se declan?eazaTntimpul practicarii exercitiilor de desensibilizare. Neavand cui sa telefoneze. Cand sotul pleca de la serviciu. doua ore. 68 Sarcina trasata pacientei a fost urmatoarea: vinerea viitoare. Se porne?te de la ideea ca multi agorafobici nu vor sa ramana singuri de teama ca vor avea un atac de panica ?i nu va avea cine sa-i ajute. 9i mama ei. doua ore. 0 ora. • sa stea singur acasa 0 ora. acestea revin. Pacientul poate sa stea pe o banca sa citeasca. apoi i se cere sa se deplaseze Tndiverse zone (Ia posta. Tranchilizantele nu trebuiesc utilizate dedit cu avizul medicului psihiatru 9i ele trebuiesc reduse sau chiar Tntrerupte. Atat sotul. cat de mult va ramane Tn ace I loc sa-i lase numarul la care poate fi contactat. palpitatii. subiectul trebuie sa traverseze cu 69 . 1977 prezinta urmatorul caz: o tanara femeie casatorita a carei mama locuia Tnblocul de vis-a-vis.00.00 ~i 13. odata cu oprirea tratamentului medicamentos. telefon: teama. daca subiectul nu realizeaza desensibilizarea sistematica. Fen s t e r h e i m ?i B a e r.La Tnceputul terapiei: • sa stea Tn fata blocului 15 minute.) si sa march'eze cu rosu ace Ie zone unde a 'avut curajul sa se depiaseze. spunandu-i unde se duce. Tnacea perioada ?i psihoterapeutul trebuia sa fie plecat din cabinet. Acela?i lucru trebuia sa-I faca. atunci cand mergea la cumparaturi. trei ore. iar senzatiile neplacute au disparut de la sine. • sa mearga pana la coltul strazii ?i sa ramana acolo 0 jumatate de ora. la biserica etc. Sa nu paraseasca locul respectiv pana cand nu s-a scurs timpul stabilit. la coafor sau la 0 prietena.Sa nu devina dependent de tranchilizante sau alcool. doua ore. Se urmare?te acoperirea Tntregii harti a cartierului cu puncte ro?ii. care trebui~ sa-9i faca programul sa~. Tncepand cu a treia expunere la situa~ia anxiogena.

se poate refugia Intr-un coli mai Iini?tit. Nu trebuie luptat lmpotriva atacului de panica. subiectul trebuie sa inspire adanc ?i apoi sa expire prelungit. chiar dupa unele experienie Ineununate de succes. 10. Pe parcurslll terapiei subieetul trebuie sa se a?tepte la faptul ca pot sa apara efeete seeundare sau momente de eadere. lasand lucrurile sa-?i urmeze cursu!. 5. pacientul trebuie sa relaxeze corpul. lucrul de care se teme el cel mai mult nu se va lntampla. Incercarile de a Ie reprima nu fac decat sa Ie intensifice si sa Ie faca si mai ~ acute. stresat din alte motive decat cele legate de anxietatile si trairile sale sau nu se simte bine . Astfel. In momentulln care se declan?eaza un atac de panica." 7. 4. sa fie atent la c1adire. la masini etc. 0 metoda utila consta In distragerea ateniiei de la ceea ce se petrece In corpul sau In psihicul subiectului. aceasta nu Inseam'na ca s~biectul este foarte bolnav. dadi el se afla pe strada. 9. sa inspire ?i sa expire profllnd. 3. nu voi muri. 6. ci dimpotriva sa con?tientizeze faptul ca nu va cadea. 2. chiar dupa ce subiectul este con?tient de faptul ca stapane?te situaiia. precum ?i trairile sale. Pacientul nu trebuie sa-?i spuna Tn gand faptul ca se Intampla ceva Ingrozitor ?i ca trebuie sa iasa imediat din situatie. spunandu-?i ca starile proaste 11 parasesc. 10 sfaturi pe care trebuie sa Ie tina minte subieetul In timpul unui atae de paniea.. Desi traieste aceste stari. dar nu sunt periculoase. Cand atac~1de panica se produce.). Este mult mai indicat ca acesta sa priveasea In jur. astfelTndit nu i se poate Tntampla nimic mai rau de atat. se poate sprijini de un zid. nu-mi voi pierde controlul.calm situaiia. atacurile de panica vor dispar~a. 1. Odata ce elTnvata acest lucru. nu va muri ?i nu va Tnnebuni. daca se afla lntr-un magazin aglomerat. Pacientul trebuie sa lase trairile respective sa se deruleze. fara a Tncerca sa opreasca reaciia de panica. ci sa-si repete In gand: "nu voi eadea. Subiectul trebuie sa faca tot posibilul pentru a se simii cat mai bine fara a ie?i din situaiia psihotraumatizanta. Trairile respective sunt foarte neplacute. nesigur sau are 0 senzaiie de irealitate. . acesta trebuind sa fie acceptat ca atare. Trebuie sa acordam fricii noastre timpul necesar pentru a disparea fara s-o luam neaparat la fuga. Aceste momente de recadere se produc mai ales cand subiectul este obosit. la ceilalti oameni. 71 70 . n~ voi lef?in~. Aceste stari nu reprezinta altceva decat exagerarea unor reaciii normale la stres. iar atacurile de panica mai pot aparea din cand Tn cand. Astfel. Nu este indicat ca subiectul sa adauge la panica sa ganduri negative cu privire la ceea ce se petrece "De ee nu sunt f?i eu la fel ea alti oameni normali?. Pacientul trebuie sa priveasca situaiiile anxiogene. 8. pot sa apara momente de depresie sau de lipsa de energie. 11 sperie pe individ. De ee trebuie sa tree " prin toate aeestea?" etc. Nu importa daca subiectul se simte Tngrozit. ca pe ni?te ocazii pentru a exersa autocontrolul. Daca subiectul accepta situaiia ca atare.

este indicat sa nu intarzie (pentru ca acest lucru poate declan9a 0 reac1ie de panica). sa se faca util. acesta este foarte egoist. Este mult IIII1 mai indicata 0 atitudine mai constructiva. reprezinta pal?i importanii in direc1ia vindecarii agorafobicului. Ceea ce trebuie . Ii poate ajuta pe agorafobici sa-9i stapaneasdi tulburarea. /I )a-Ie in mana//1 sau )nceteaza odata cu prostiile astea/l nu ajuta la absolut nimic. Acestora trebuie sa Ii se transmita sentimentul ca sunt iniele)'i. De multe ori.solicitarile sale reprezentand incercari de a se elibera de starile sale neplacute. acesta poate insista la modul urmator: "Oar ce ai putea face astazi Eli nu ai mai facut pana acum?J/ Este important ca membrii familiei unor agorafobici sa in1eleagasemnificaiia acelor lucruri marunte. sa-9i faca timp sa iasa cu ea la plimbare sau la cumparaturi. daca sunt realizate. Micile placeri pe care un membru al familiei Ie poate face agorafobicului vor contribui la diminuarea starilor sale depresive 9i astfel acesta va dispune de mai muM energie psihica pentru a realiza exerci1iile de desensibilizare. Membrii familiei unui subiect agorafobic considera de cele mai multe ori ca. La femei. este indicat ca partenerul sa i Ie cumpere. care. Astfel. daca acesta 9i-a dat int~lnire cu pacientulla 0 anumita ora. el nu face acest lucru in mod inten1ionat. daca parteneruli9i intreaba soiia "poti sa mergi astazi singura panii la colf?/1 l?i ea raspunde negativ.). daca s01iei. ca sunt inconjuraii de inielegere 1?i ompasiune. precum 9i c ideea ca partenerul sau ceilalii membri ai familiei sunt convin9i ca daca ei vor face eforturi se vor ameliora. sa afle membrii unei astfel de familii este ca suferin1a subiectului este reala. Ace9tia manifesta resentimente fa1a de solicitarile absurde ale agorafobicului si se simt adesea manipulati. prod use de evenimentele vieiii. ba chiar sa vina cu pu1in timp inainte de ora intalnirii. fiin1a umana pune In aciiune toate disponibilitaiile sale latente. Sfaturi pentru familiile pacienfilor agorafobici. 73 72 . . pentru ca In condiiii de catastrofa sau criza. Psihoterapeu1ii comportamentalil?ti considera ca se ob1in rezultate bune daca se men1ineun echillibru intre incurajari l?i indemnurile adresate subiectului. fara insa a exercita presiuni asupra persoanei cu probleme. sa incurajeze micile 'progrese ale pacientului 9i sa-i transmita in permanen1a un sentiment de incredere si de siguranta. Afirma1ii de tipul" pori sa lupti cu stari/e tale. Astfel. EI trebuie sa-i propuna activita1i suplimentare (sa mearga la teatru.sub aspect fizic... perioadele de recadere apar frecvent in timpul perioadei ciclului menstrual. este c1ar ca ar face-o. de pilda. sa realizeze anumite lucruri. Astfel. care nu poate ie9i singura din casa ii plac revistele care con1in rebus-uri. Partenerul de viata trebuie de asemenea. . la expozi1ii etc. Partenerul unei paciente agorafobice trebuie sa 0 ajute pe aceasta. Chiar daca subiectul dezorganizeaza serios via1a de familie. traversarea unor situaiii psihotraumatizante severe." pentru ca daca subiectul ar putea sa lupte cu starile sale.

Astlel. Unii sunt cuprin9i de teama doar atunci dlnd se apleaca peste 0 balustrada.) 9i din acest motiv.). Principalele fobii de obiecte f?i situatii concrete: • Teama de a se afla In anumite locuri. cineva poate considera ca se teme sa foloseasca liftul cand. el19i da totu9i seama. tunele. In mare.Astfel. Fobia sau teama de obiecte concrete Persoanele care se tem de obiecte sau situa1ii concrete (ascensoare. Exista 9i unele situaiii cand subiectul nU-9i identifica concret fobia. 0 femeie In varsta.). insecte. subieciii se comporta normal. In lagarele de concentrare naziste. acest lucru se Intampla destul de rar (extrem de rar se Intampla ca subiectul sa se sufoce sau sa le9ine cu adevarat). camere mici. Adesea subiectului Ii este foarte clar 9i care este lucrul de care se teme eel mai mult ("ma tem ca Iiftul se va prabuf?i f?i voi muri"). unii nu pot suporta sa se afle In situaiia respectiva. spaW Inchise etc. Tn afara situaiiilor respective. toate simptomele fobice au disparut complet. • Fobia de animale sau insecte. care este situaiia care II sperie (Iiftul. De regula. ascensoare. sentimentul ca "va cadea". de frig etc.precum 9i senzaiia de irealitate. Aceste gen de fobii se instaleaza 7ncopilarie 9i persista 9i la varsta adulta. metroul etc. de mica dimensiune. aceste fobii sunt mai u90r de abordat sub aspectul terapeutic. tunete. traind senzaiia ca este stri· vita sau prinsa ca Intr-o capcana. ceea ce face ca respiraiia sa fie dificila 9i subiectul se teme de faptul ca se va sufoca. animale. atacurile anxioase ale claustrofobicilor se caracterizeaza prin presiune In zona toracelui. metrou. de fulgere. temandu-se ca va face 0 congestie cerebrala. care nu implica rela1ii interpersonale. cladiri Inalte. De9i unii claustrofobici 19i pierd uneori autocontrolul. • Fobia de diferite conditii exterioare (de Intuneric. paduri etc. dar pot privi lini9tiii printr-o fereastra Inchisa. Mulii claustrofobici nu se simt bine In camerele In care nu pot deschide fereastra. Persoana este cuprinsa de panica atunci cand se afla In spaiii Inchise. Oamenii pot trai In mod diferit claustrofobia. de fapt se teme de Inaliime. In sensul ca unii oameni se tem cand se afla Intr-o c1adire Inalta. de caldura. Inal1ime. dar nu 9i 7n avion. Persoanele care sufera de fobie de Ina1iime Incep sa se teama imediat ce se afla la mai mult de ca1iva metri de la nivelul solului. Reaciia se caracterizeaza prin senzaiia de ame1eala. Astlel. 74 In Incaperi care se afla la subsol 9i au probleme daca hainele pe care Ie poarta sunt prea stramte. de foc. Fobia de Ina1iime poate Imbraca aspecte foarte diferite. fapt ce 0 facea sa refuze sa iasa din casa In lunile de vara. 19i dau seama foarte exact de acest lucru. Cele mai frecvente sunt 75 '~ . In timp ce a1iii intra In panica numai atunci dind se gandesc la acea situaiie. suferea de fobia de caldura. Acestea se Inscriu In categoria mare a claustrofobiei. sentimentul ca subiectul va fi cumva absorbit In afara .

Unii subiecti se tem sa conduca masina.A. Psihologii c1inicieni sunt de parere ca aproape arice obiect sau situatie poate declan. de.>ifobia de virajele spre stanga. teama se declan. a capatat fobia de a sta pe scaunul din stanga al autoturismului. Albert Camus avea fobia de a conduce ma. de luminile traficului.). nu Inseamna ca persoana respectiva este bolnava psihic. cum ar fi cancerul. Interesant este faptul ca persoanele care sufera de fobii de obiecte sau situatii pot fi persoane altfel puternice. tren.>eaza chiar la simpla vedere a animalelar sau chiar a fotografiei acestuia. Nu de putine ori 76 astfel de subiecti lesina atunci cand se afla Intr-un cabinet m'edi~al. S. • Fobii cu caracter neobi~nuit. reu.>i aranjeze astfel viata. autobuz. Acesti subiecti. bolile venerice. independente . Faptul ca cineva sufera de fobia de Inaltime. • Fabia de boli sau de proceduri medicale: Exista persoane care se tem de 0 boala anume. copaci. este de dorit ca subiectul sa-.>i analizeze propriul model de comportament de evitare . precum . serpi. Incat sa faca fata acesteia.>i creative. rabia sau bolile cardiace (de pilda infarct miocardic). • Fobia de a ca. de a deveni infirm . am tratat candva un tanar care suferea de fobie de pene sau fulgi de pasare. In spatele acestor fobii se ascunde uneori teama de moarte. In urma unui accident rutier minor. de interventii chirurgicale. de explorari functionale.>a 0 fobie.>i neajutorat sau teama de diformitati fizice. de baloane. Unii subiecti prezinta fobie de injectii. Astfel.>inu la mai multe.lfitori cu mijloace de transport: avian. Reactii1e lor. pisici sau injectii. Spencer Tracy suferea de fobia de zbor cu avionul.>i nervozitate si reactii psihosomatice cum ar fi de pilda gre~ta sa~ voma..>ide a face fata fobiei sale.I.Sigmund Freud . Tn literatura se citeaza cazuri de fobie de flori. raspunzandu-. analize sau de sange.'Tn cazul ~cestor fobii. altii se tem atunci cand 0 alta persoana ~e afla 'Ia volan. de a se privi In oglinda etc. devin foarte atenti la orice m~dificare ~orporala care ar putea reprezenta un semn al bolii de care se tem. stare de irascibilitate . pisici. Astlel. Aceste fobii se deosebesc de hipocondrie pentru ca se refera doar la 0 anumita boala sp~cifica . pasari.I. cum ar fi de pilda. atunci cand se afla In situatia respectiva. albine.fobia de a calatori iar Edgar Hoover (Directorul F. furnici.>i sufera de fobia respectiva.>esc sa·. ca la hipocondrici. constau In ganduri negre referitoare la dezastre posibile. Marea majoritate a subiectilor care sufera de astlel de probleme.fobiile de caini. Literatura de specialitate citeaza cazuri de personalitati marcante ale vietii culturale sau politice care au suferit de fobii diverse.B. metrou. dar de cele mai multe ari este vorba de teama de durere fizica. de a scrie.>ina. paianjeni.>ila urmatoarele Tntrebari: 77 . Adesea aceste fobii implica elemente de c1austrofobie. soareci. un accident de circulatie. dar uneori ele au la baza 0 experienta anterioara psihotraumatizanta. Inainte de a Incepe terapia.D.

Atunci cand va aflaii deja In situaiia respectiva ce anume faceii pentru a va simii mai bine? Recurgeii cumva la strategii de fuga cum ar fi alcoolul sau medicamentele? 3. acesta avand senzaiia ca va cadea. Mai mult. La Inceputul terapiei i s-a recomandat sa urce la etajul trei I?i sa ramana un timp acolo. Mai mult.1. . Pentru a realiza 0 ierarhie concreta a situaiiilor anxiogene. Intr-o etapa mai avansata. pentru ca In cazulln care se Incepe cu desensibilizarea In plan imaginativ. In unele cazuri. Reaciiile sale de panica Incepeau chiar de la etajul trei al unui bloc. terapeuiii comportamentali. Treptat el a practi cat aceleal?i sarcini la etajele 7.>imai multa Incredere In sine. Este mai indicat. pana cand a reul?itsa se elibereze de fobia sa. . 8. In desensibilizarea reala se utilizeaza frecvent I?i materiale auxiliare vizuale (poze cu caini. I?erpi. In ce condiiii sunteii capabil sa va depa. Studiile au aratat ca metoda desensibilizarii sistematice da rezultate In acest tip de fobii In proportie de 80-90% din cazuri. deoarece subiectul evoca mereu In minte trauma la care a fost expus. sperie? Multi oameni sunt constienti de natura fobiilor lor: ~u ramas In copila. Mihai. sa se Inceapa cu exerciiiile reale de desensibilizare cand fobiile de obiecte si situatii sunt atat de concrete Incat este . un tanar preparator la 0 catedra universitara. relaxandu-se pana la reducerea anxietaiii.ie bi'ocaii In lift. Desensibilizarea sistematica in vivo (in realitate). au fost mWi'caii de caini sau au scapat cu viaia dintr-un incendiu. .>ca pacientul pentru a alege pentru Inceput situaiii mai ul?oare la care sa se realizeze expunerea. atunci cand acest lucru este posibil.) acestea putand fi inter79 Cu toate acestea. Psihoterapia concrete fobiei de obiecte si situatii . terapeutul indicandu-i sa aleaga un bloc fara ferestre In zona scarilor. 9 I?i 10. stapanirea unei situaiii reale Ii confera subiectului 0 satisfaciie mai mare . Apoi el a avut sarcina sa stea la etajul 5 langa 0 fereastra deschisa.>ti sunt de parere ca tratamentul poate fi Incununat de succes si In cazulln care natura exacta a fobiei ram~ne necunoscuta. este indicat ca terapeutul sa cunoasca bine zonele In care se mi. " relativ facil .>iii teama si sa va expuneti situatiei care va .ge elaborat 0 ierarhie de situaiii anxiogene. c~noasterea' cauzei declansatoare a . In acela. suferea de fobie de Ina1iime. se trece apoi la desensibilizarea In viaia reala. i s-a cerut sa ramana la etajul trei langa 0 fereastra I?isa se relaxeze pana cand tensiunea dispare. expunerea efectiva la situaiiile care II sperie pe subiect elimina 0 etapa a terapiei. 78 . fobiei poate chiar s-o amplifice. acesti terapeuti considera ca.>i timp. paianjeni etc. Ce aciiuni specifice aii Intreprins sau Intreprindeii pentru a minimaliza expunerea la situaiiile care va sperie? 2.

daca un subiect sufera de fobie de a calatori cu mijloacele de transport In comun. In cadrul acestui tip de desensibilizare se recomanda pacientului sa faca apel la rude sau prieteni. nu va fi nevoit pentru a exersa.). cheltuind 0 multime de bani. Exersati fiecare item din ierarhie Intai In imaginatie 9i abia dupa ce anxietatea dispare atunci cand se realizeaza evocarea in plan mental a expunerii la situatiile care va sperie. utilizati scene imaginare. el poate exersa In plan real calatoria cu autobuzul sau metroul. de la cea mai putin anxiogena. Desensibilizarea In plan imaginar. • pot acompania pacientulln timpul exercitiilor de expunere sistematica la situatiile de care se teme (de pilda. cu care nu se poate confrunta In mod frecvent. Dezavantajul tehnicii desensibilizarii in vivo consta mai ales In aceea ca acesta consuma prea mult timp. pana la cea mai anxiogena. Exerc~iilede desensibilizare In plan real trebuie sa se situeze cu 2-3 trepte In urma celor realizate la nivelul de antrenament mental. respectiv exista situatii pe care nu Ie puteti gasi u90r In realitate. De asemenea. este costisitoare sub aspect financiar 9i uneori expunerea este chiar imposibila (de piIda. De asemenea. el trebuie sa reia situatia respectiva 9i sa lucreze mai mult asupra ei in imaginatie. Metoda combinata (desensibilizare In plan imaginativ ~i apoi In rea/Hate) 1. Daca in lista cu situatii tot mai anxiogene exista unele goluri. Elaborati ierarhia de situatii care va produc teama. Ace9tia pot contribui la eficienta tratamentului In urmatoarele moduri: • pot contribui la procurarea unor obiecte de care pacientul se teme 9i cu ajutorul carora acesta va realiza exercitiile de desensibilizare (de exemplu: poze cu gerpi. In situatiile imaginare. 3. dar Ii va fi ceva mai greu sa exerseze calatorii cu trenul 9i mai ales cu avionul. 81 . sa calatoreasca efectiv. Mai mult.calate In cadrul ierarhiei de stimuli la care trebuie sa se expuna subiectul. Va yeti antrena pentru a va familiariza cu ele Intai in plan imaginativ 9i apoi In plan real. pot merge cu metroul Impreuna cu acesta). care sa-I sustina pe parcursul tratamentului. unii autori au demonstrat faptul ca pentru unii subiecti aceasta tehnica este prea anxiogena. Dadi subiectul are dificult~iti sa realizeze expunerea reala. Acest tip de desensibilizare are avantajul ca subiectul poate reproduce mental orice situatie dore9te. producand uneori reactii paradoxale. daca acesta are fobia de a calatori cu 80 avionul. Astle I. Astfel. 2. ace de seringa etc. • pot Incuraja pacientul realizand aprecieri pozitive In legatura cu modulln care acesta a depa9it 0 etapa sau alta a terapiei. nu putem face rost de tunete 9i fulgere atunci cand dorim sa desensibilizam pe cineva de 0 astfel de fobie). subiectul se pregate9te pentru 0 situatie reala. treceti la abordarea lor In plan real.

Este important ca pacieniii sa ajunga sa-9i gaseasca singuri explicaiiile alternative pentru a Invata cum se realizeaza acest lucru. Problemele trecute mentin focaliza!ea pe simptom ?i reduc ?ansele de reu?ita. respectiv ganduri legate de faptul ca subiectul este criticat. dar nici nu ma va ajuta. Atata timp cat evenimentele trecute nu afecteaza Indeplinirea sarcinilor prezente. c) Factori care afecteaza starea viitoare. In astfel de cazuri este utila relaxarea sau 0 tehnica de distragere. care urmeaza sa fie testate In timpul expunerii (exemplu: 0 agorafobica nu mai simte ca i se Inmoaie picioarele cand vorbe?te cu 0 prietena. b) Factori care afecteaza starea prezenta: • hipervigilenia: anxio?ii au un prag scazut de percepere a amenintarii. Pacieniii fobici prezinta frecvent modele de gandire produse de anxietatea anticipatorie: "nu numai ca voi ramane Inchis In lift. rejectat (respins). • interpretarile gre?ite: anxio?ii au tendinta de a interpreta evenimentele. astfel de intepretari trebuie identificate ?i trebuiesc furnizate explicatii alternative. util sa se ceara pacientului sa scrie despre succesele sale. terapeutul trebuie sa puna accentul In discutiile cu pacientul pe succesele acestuia ?i sa sublinieze aspectele pozitive ale diverselor situaiii. Hipervigilenia este neproductiva 9i meniine simptomul (un subiect cu fobie de zbor cu avionul va detecta !oate ?tirile referitoare la catastrofe aeriene). evaluat. in cazul agorafobiei apar mai ales ganduri legate de faptul ca subiectul va le?ina sau ca i9i va pierde autocontrolul. de?i In fazeIe initiale ale psihoterapiei e bine ca terapeutul sa ofere sugestii. Intr-un mod ameniniator (8 uti e r 9i Mathews. Mai ales fobiile sociale implica numeroase componente cognitive. Este. dar nu se va gasi nici 0 persoana care sa ma scoata. • ?ocuri emotionale (exemplu: subiectul era cat pe ce sa cada de pe 0 stanca). Terapeutul trebuie sa aiba In vedere urmatorii factori care afecteaza progresul terapiei: a) Factori care au avut influenta In trecut: • criticile frecvente. formulat In termenii pacientului?itrebuie destructurat prin intermediul testarii In sfera comportamentala." Factorul perturbator trebuie identificat. Se pun pacientului intrebari de tipul: Cand te simti speriat la ce ambigui. In astfel de cazuri.Aspectele cognitive ale terapiei. de asemenea. Aspecte cognitive specifice fobiilor. 82 83 . ea poate ajunge la conc1uzia ca senzatia ca se Inmoaie picioarele este mai curand un semn de anxietate decat un indicator ca 19iva pierde cuno9tinia). sau cand un prieten nu raspunde la telefon un subiect cu fobie sociala considera ca a fost respins). ea crede ca va le9ina." Acest model cognitiv afecteaza 9i evolutia terapiei: "nu numai ca tratamentul va fi dificil. mai ales cele in aceste situatii. ele pot fi ignorate (exemplu: poate merge la magazin sa-?i faca cumparaturile). Deci. 1983) (exemplu: cand 0 agorafobica simte ca i se Inmoaie picioarele.

Distragerea poate inversa acest proces. vor fi mai capabili sa faca fa1a anxieta1ii anticipatorii 9i vor fi capabili sa aplice deprinderile achizitionate cand se vor simti anxio9i in viitor.te gande:.i asirea g unor ganduri alternative. dar in cadrul careia frica de cel mai rau lucru care se poate intampla trebuie sa fie infirmata. Apoi ei sunt expu9i gradat la 0 serie de stimuli unde se pot urmari accidente unde se vede sange. expunerea la 0 evaluare negativa este dificil de aranjat 9i traumatizanta. Mai utila este aranjarea unei situatii In cadrul careia poate aparea 0 evaluare negativa a subiectului. in astfel de cazuri se repeta diverse variante de raspuns pana cand pacientul descopera comportamentul adecvat. Distragerea implica Indreptarea ateniiei spre stimuli exteriori (exemplu: sa descrie mobilierul din camera). jocul de rol putand fi considerat 0 tehnica de expunere.. nu numai sa Intarzie evolutia acestuia. picioarelor 9i toracelui va preveni caderea de tensiune si lesin. Ei sunt Invataii sa detecteze primele semne de cadere de tensiune 9i sa Ie opreasca prin intermediullncordarii musculare. I Tehnici de control a anxietatii Pacientii care 19i pot controla pana la un anumit nivel simptomul vor progresa mai rapid in ierarhia stimulilor tot mai anxiogeni.ti? Care este eel mai diu lucru care crezi ca se poate Intampla? Nu totdeauna este indicata expunerea la situatia cu aspectul cel mai negativ.eful tau. d) Identificarea gandurilor negative :. Arata-mi cum i te-ai adresa daca i-ai cere sa-fi schimbe programul. Tehnica este utila ca strategie pe termen scurt. mai ales cand subiectul 0 folosel?te ca sa evite simptomele sau angajarea In cadrul tehnicii expunerii.. c) Tehnica distragerii A acorda ateniie simptomelor prod use de anxietate nu face decat sa perpetueze cercul vicios. De pilda. Inversarea rolurilor 11 poate face JI 85 . Aceste tehnici sunt: a) Relaxarea . Factorii cognitivi pot Impiedica pacientul sa se implice In tratament.se potrive9te cu precadere pacien1ilor cu simptome somatice ale anxietatij A(darnu numai acestora). Problema In aceste cazuri este ca pacientul nu poate fi asertiv fara sa fie agresiv. dar este nefolositoare pe termen lung. b) Incordarea dirijata Mai ales la subiectii cu fobie de sange se Inregistreaza un model particular de simptome. Se folose9te mai frecvent In tratamentul fobiilor sociale. Os t 9i S t e r mer (1987) pr~pu~ in astfel de situatii urmatoarea schema de tratament: 84 La Inceput subiectii Inva1a prin metoda modelarii 9i prin practica sa-?i Incordeze voluntar musculatura pentru 10-15 secunde 9i apoi sa revina la starea normala. Tehnica se aplica simplu dupa modelul: "sa presupunem ca eu sunt :.. Tn astfel de situatii 0 Incordare voluntara a mU9chiior bratelor. e) Jocul de rol. In cazul unui pacient cu fobie sociala.

Toate aceste trairi produc reactii de evitare. Tehnicile pentru a face fata anxietatii intense trebuiesc repetate mental. Fobiile socia Ie Fobiile sociale reprezinta cele mai mascate :. a:. fobiile sociale sunt mascate :.. • Fobiile sociale produc. • Pentru ca obiectul fobiei sociale sunt oamenii !?inu obiecte sau situatii. asertivi.pe un pacient con?tient de efectele comportamentului non-asertiv al altora si de avantajele de a fi mai asertiv. multe din problemele mentionate (desigur nu toate) nu sunt altceva decat forme mascate de fobii sociale. Subiectul este Invaiat sa repete Intrebarile pe care Ie va adresa sau subiectele despre care va vorbi Intr-o situaiie sociala. ca trebuie sa luptam cu acestea.>i. fuga sau uneori chiar reactii agresive. acel?tia vor reactiona la randul lor la comportamentul subiectului. iar 87 Ail· . suntem timizi. h) Medicatia anxiolitica. g) Mode/area Este 0 tehnica indirecta prin intermediul careia terapeutul demonstreaza pacientului cum sa se apropie de obiectu/ fobiei sale (exemplu: un ?arpe). de pilda. Exista unele diferente Intre fobiile obil?nuite 9i fobiile sociale: • Astlel. Astfel 0 persoana care se teme sa fie respinsa nu interaciioneaza cu ceilalii.. pe seama tratamentului :. uneori sa-i depal?im pe ceilalii.Efectul benefic al expunerii este redus de medicaiia anxiolitica pentru ca pacientul pune starea de calm care se instaleaza In faia obiectului fobiei. Utilizarea sistematica a tranchilizantelor trebuie Insa descurajata pe cat posibil. Mulii fobici susiin ca In mintea lor se face un gol cand sunt confruntati cu obiectu/ fobiei lor sau cand sunt cupri~:. Adesea suntem conl?tienti de faptul ca viaia este plina de dificultaii 9i obstacole. Cu toate acestea sunt cazuri In care medicaiia anxiolitica e utila cand se ivesc situaiii pentru care pacientul nu a avuttimp sa se pregateasca.de regula.inu pe seama propriilor sale aCiiuni. luptatori l?i de!?i!?tim bine aceste lucruri. In afara de reactia specifica de teama 9i 0 serie de stari afective supraadaugate cum ar fi. 86 Aceste fobii pot sa guverneze 9i chiar sa distruga viaia unei persoane. fapt ce complica 9i mai mult situatia.sa fim fermecatori. conflicte care 19i au originea In copilarie (probabil sub influenta lecturilor de psihanaliza. culpabilitate. resentimente sau depresie. I f) Tehnica repetitiei {antrenamentului} reprezinta un mod prin care subiectul se pregate?te pentru expunere. Cu toate acestea. furie. Se poate face repetiiie. pentru vorbitu/ In public. sau pe seama defectelor altor persoane). Adesea punem aceste probleme pe seama unor conflicte de natura inconl?tienta nerezolvate. conducand la fenomenul "profetiei iinplinite".i de panica. nesiguri.>acum am mai subliniat. mai dificil de identificat.i cele mai dificil de identificat tipuri de fobii. iar existenia noastra este lipsita de relaiii calde 9i apropiate. permanent depa9iii de ceilalti..' .

2. pentru ca este convins ca ceilalii vor remarca faptul ea Ii tremura 88 Tnaceasta categorie intra tot felul de fobii care pot influenia Intregul stil de viaia al subiectului. Acest gen de fobie are drept consecinia teama de a vorbi in public. Teama /egata de faptu/ ea eeila/ti 1f. Acest gen de fobie poate 89 . Unii indivizi nici macar nu sunt con?tienii de acele particularitaii care i-ar putea face pe ceilalii sa nu-i agreeze. spunandu-?i . Gel mai frecvent se Intalneste teama de reaciia de furie sau critica. 1977) . Teama (fabia) de a fi "deseaperit". ineult.1 ea subiectu/ va fi "prins" lntr-a re/atie aprapiata. 3.. In sensu I ca subiectul gen~ralizeaza teama de a fi prins in capcana ?i la situaiiile sociale. Teama 1. mainile cand ia ceasca de cafea si ca inevitabilul se va produc~: cineva II va'intreba de ce este atat de nervos. Subiectul se teme sa exprime astfel de sentimente sau/?i de faptul ca aliii ar putea exprima astfel de sentimente faia de el.!1 acest motiv nu mai participa la conversaiie. Persoanele care sufera de aceasta fobie rationalizeaza frecvent situatia lor. Fabia de a fi privit. Principalele tipuri de fobii socia Ie (Fensternheim si Jean Baer. In timp ce altora respectivele trasaturi Ie sunt clare ("ei var des coperi ea sunt prost. Starea de disconfort pe care 0 traie?te subiectul cu fobie sociala se transmite ?i celorlalii care ajung sa nu se mai simta bine In compania acestuia. plietisitor sau rau"). Persoana se teme de faptul ca daca ceilalii I?i vor da seama de particularitaiile personalitaiii sale (vor ghici cum este el cu adevarat) II ~r respinge. 1. paloare sau ro?eaia. subiectul se ascunde prin coliuri sau In spatele unui ziar. Tntr-o etapa ulterioara se instaleaza reaciia de evitare.individul refuza mai ales invitaiiile unde se serve?te ceva de baut. In cadrul careia subiectul cauta sa minimalizeze posibilitatea de a fi privit l?idi. Fabia de sentimente negative. In timpul unei conversaiii intr-un grup. 4. 6. Astfel.i var da seama ea individu/ este nervas. Subieciii care sufera de aceasta fobie au impresia (adesea fara 0 baza rea/a) ca ceilalii Ii privesc insistent ?i aceasta Ie provoaca teama. persoana respectiva face 0 remarca. Acest gen de fobie conduce relaiiilor apropiate cu ceilalii.Iii II 1.nu darese sa-mi asum vr~a respansabilitate" sau "daca mi se lntamp/a aeeasta nu vai mai putea face eeea eu sa fae" etc.11 i·1 I acestia Inceteaza sa fie interesaii de ea si rezuhatul este ca persoana respectiva est~ respinsa. In forme mai avansate. De regula. ee vreau Mulii autori considera ca aceasta reprezinta un fel de generalizare a c1austrofobiei la relatiile sociale. De teama ca ceila/ii vor observa acest IUGru. la evitarea aceasta fobie are un coniinut precis pentru ca subiectul i?i manifesta nervozitatea prin manifestari neurofiziologice cum ar fi tremorul mainilor sau al vocii. ceilalii 0 privesc l?i aceasta se simte stanjenita l?i inceteaza sa mai vorbeasca.

subiectul devine ~tat de sensibilia stimulii din zona care Ii produce teama.>iteama de a nu-i lovi pe ceilalii. Astfel. ell. transformandu-se Intr-o persoana plata . conseciniele ei fiind asemanatoare cu ale fobiei de ridicol. nu lupta pentru drepturile sale . Consecinie foarte asemanatoare Ie produce . subiectul sa intre In relaiii adecvate cu ceilal\i.>it de saptamana. fara a se ajunge la 0 stare afectiva intensa. devenind tot mai inhibat.i. Incat el percepe ameniniari ?i acolo unde acestea nu exista (de pilda. Pentru ca orice ar putea spune sau face un individ poate sa para ridicol pentru cineva. dar nu gase. subiectul se straduie.Imbraca un aspect general sau particular. 7.i fobia de a nu gre:. 6. Foarte apropiata de aceasta fobie este :. Aceasta fobie este asociata frecvent cu tendinia de izolare . avand efecte asemanatoare cu cele ale fricii ca ceilalti nu II agreaza. Subiectul devine excesiv de su'sceptibil la reaciiile celor din jur ?i ajunge adesea sa-?i sacrifice propriile interese ?i obiective. Unii subiecii sunt cuprin.>i acest lucru Ii accentueaza depresia .>iadesea persoana In cauzase judeca mult mai aspru decat 0 fac cei din jur. acesta I. cand ceilalii nu ne plac. Astfel.>i ajunge uneori chiar sa renunie la demnitatea sa.>te permanent sa devina 0 persoana totdeauna drag~ia . individul prefera sa ramana acasa .>i reprima doriniele . cel mai adesea mascate ?i pot conduce la un comportament hipervigilent de repetare "contrafobica" a anumitor modele de reactie. Fobiile sociale sunt deosebit de subtile. poate considera 0 remarca oarecare ca pe un semn de 91 90 . Acesta interpreteaza cel mai mic semn de dezaprobare din partea altei persoane ca pe un semn de respingere.>te pe nimeni s-o Insoieasca.>iva inhiba orice pomire creativa. incluzand figuri investite cu autoritate. 1/ • Teama de a parea ridicol.. Teama (Fabia) de singuratate (de a Intreprinde 0 aciiune singur). Datorita hipervigileniei.>i are un caracter deosebit de distructiv. Fobia (teama) ea subieetul nu va putea eomuniea eu eeilalti include: • Fobia ca ceilalii 'nu 11 agreeaza pe subiect.>iplicticoasa..>i tendiniele. Pentru a evita astfel de situaiii. de asemenea. iar respingerea reprezinta 0 adevarata catastrofa pentru el.>i cu dispoziiia depresiva. In felul acesta. persoana ar dori sa iasa undeva la sfar. reprezentanii ai sexului opus sau persoane apropiate.>i amabila. fapt <?eIi produce 0 stare de disconfort difuz. se va refugia In conveniional. renuniand sa mai fie ellnsu.>i de panica la gandul ca ar putea face un lucru pe care ceilalii I-ar putea considera ridicol . • Teama de a fi rejectat (respins).>i. avem tendinia sa reactionam prin intermediul unor sentimente de culpabilitate exprimate astfel: "probabil ea am faeut eeva rau sau este eeva In neregula eu mine. Aceasta fobie Impiedica. Frecvent Adesea. Aceasta este poate cea mai raspandita fobie cu caracter interpersonal . ea Imbraca forma unei stari de disconfort. In loc sa iasa singur. acesta va tinde sa evite tot mai mult sa se manifeste In public.

Lista respectiva trebuie sa includa acele lucruri sau situa1ii pe care subiectul Ie evita. acela de a avea prieteni apropiati). cautati sa va raspundeti la Intrebarea: oare de ce ma tern? Autorii mentionati mai sus recomanda pentru a ob1ine informatii mai precise. solicitarea unei Intalniri etc. • cu persoanele investite cu autoritate cu subordonaiii. ca pentru 92 fiecare reac1ie de teama. .In ce conditii devine teama dumneavoastra mai activa? • In ce conditii personale . (Fensterheim )3i Jean Saer.Ave1i idee cum a1i"Invatat" sa va teme1i de situatia respectiva? . In relatii cu 0 singura persoana -In grup. De asemenea.V-a determinat fobia dumneavoastra sa evita1i sau sa "fugiti" din anumite situaiii l?i aceasta chiar In detrimentul dumneavoastra? . exista )3i posibilitatea ca subiectului sa nu-i placa modulln care Intreprinde anumite actiuni.cu persoane de sex opus. Acestea pot fi: • dificultaV In situa1ii specifice (reuniuni.). a1i fost con)3tient de aceste frici specifice . subiectul sa raspunda la urmatoarele Intrebari: . • dificultati In atingerea unor anumite scopuri (de pilda. Foarte multe fobii sociale se instaleaza deoarece persoana nu interpreteaza corect realitatile si interactiunile sociale. Astlel. sau modul cum se simte atunci cand Ie Intreprinde.critica). • dificultati In Intreprinderea unor anumite actiuni (ini1ierea unei conversatii. 1977) Obiectiv: Sa constatam In ce masura anumite reacVi de teama Ii· produc subiectului probleme In plan social. conversatii etc. Repetarea de tip contrafobic 11 determina pe subiect sa se plaseze mereu In situa1ii1e care Ii produc teama l?icarora bine'n1eles. el e)3ueazasa Ie faca fa1a. Model de terapie cognitiv comportamentala pentru tratamentul fobiilor sociale.Inainte de a raspunde la aceste Intrebari. acesta l?i-a Insul?it 0 serie de credinte iraiionale cu privire la lume ! 93 . Pe masura ce subiectul a crescut.>i de modul In care acestea va influenieaza viata? Etapa a 3-a: Alege1i cea mai importanta frica sociala. un barbat se poate teme de femei agresive.impersonale.).Va amintiti cand v-a1idat pentru prima oara seama ca aveti aceasta teama? . dar intra mereu In rela1iicu astlel de persoane )3irela1ii1e respective se sfar)3esc prost. Etapa a 2-a: Pentru fiecare situa1ie evitata.Cunoa)3te1i 0 aM persoana care are frici asemanatoare? . Etapa 1-a: Realiza1i0 lista cu domeniile principale In care ave1i dificulta1i In planul vie1ii sociale. • In rela1iisuperficiale --In relatii apropiate. care va modifica cel mai mult via1al?i care va reprezinta cel mai mu~ )3iIncepeii sa lucraii asupra ei. petreceri. Identificarea fobiilor sociale. • cu persoane de acelal?i sex .

incepe sa creada ca este anormal. De aici decurge urmatoarea consecin1a: daca ceilalti nu se poarta frumos cu mine. Astfel. Acest mod de gandire se caracterizeaza prin egocentrism. situa1ie in care ea nici nu s-a mai gandit la Intalniri cu prietene. d) Daca nu sunt In varful piramidei. deoarece mama sa fusese internata In spital pentru 0 afec1iune grava. tanara a descoperit ca prietena avusese probleme. Cu astfel de idei.?i via1a. dar acest lucru nu s-a petrecut iar prietena ei nici macar nu i-a telefonat. altfel va fi un dezastru! etc. h) Toata lumea trebuie sa ma iubeascii. oamenii mii vor iubi f?i se vor purta frumos cu mine. fara sa realizeze faptul ca a patrunde intr-o incapere plina de necunoscu1i poate reprezenta 0 situa1ie anxiogena pentru foarte mul1ioameni. Scriitoarea. el nu observa nici un semn de anxietate 9i concluzio~eaza ca ceilal1i se simt perfect in largul lor. subiectul crede ca daca a fost lovit odata. Mai exact. In continuare. ace9tia exista independent de noi si nu isi centreaza existen1a In jurul nostru. e) Valoarea mea ca persoana depinde de ceea ce cred ceilalti despre mine. el va fi mereu lovit. Pomind de la aceasta credin1a gre?ita. g) Pentru a fi fericit. Inseamnii cii nu sunt bun de nimic. ell?i spune ca este obligatoriu ca ?i el sa se simta bine 9i In largul sau ?i pentru ca acest lucru nu se petrece. 95 94 . persoana nu va face altceva decat sa traiasca toata via1a cu complexe de culpabilitate. este Ingrozitor sa fii mediocru f?i sa nu ai popularitate. lata cateva exemple de modele de credin1e ira1ionale: a) Doar dacii voi face numai ceea ce trebuie. Aceste idei eronate 11 determina pe subiect sa interpreteze eronat ceea ce fac sau spun ceilal1i oameni 9i aceste distorsionari sunt generatoare de anxietate ?i fobii. b) Daca af? fi 0 persoana normalii. sotul ei mii desconsiderii ca a utoare.' . trebuie sa am succes In tot ce Intreprind. Privindu-i pe ceilal1i. Inseamna ca am fiicut ceva rau. 0 tanara scriitoare s-a Imprietenit cu so1ia patronului editurii unde 9i-a de pus ultimul manuscris. pentru ca persoana se plaseaza pe sine In centrul universului. cuprinsa de disperare i?i spunea mereu: "probabil ca am gref?it cu ceva. subiectul trage concluzia ca ceilal1ioameni I?i dau seama cand el se simte stresat. prietena ei i-a promis ca se vor vedea." Nu dupa mult timp. oriee contact dintre ele a Incetat brusc. f) Este minunat sa ai succes f?isa fii popular. probabil cii el i-a interzis sotiei sale sa mai aiba de-a face cu mine. La un moment dat. Scriitoarea a telefonat de mai multe ori. ea nu mai vrea ca noi sa fim prietene etc. nu m-af? simti atat de prost In situatiile sociale. De?i este adevarat di majoritatea oamenilor reac1ioneazala ceea ce facem noi. Inseamnii cii toata viata mii voi simti astfel. c) Dacii eu ma simt In momentul de fata af?a. dupa simptomele neurovegetative care Inso1esc reac1iade teama.

De?i era convins ca nu este decat un joc In momentulln care partenera sa pronun1aprima afirma1ie. Pentru ca majoritatea fobiilor sociale implica prezen1a altor persoane. de fapt el nu se temea de faptul ca so1ia sau alta femeie soar putea supara pe el. sarcina subiectului este sa se expuna gradat la situa1iile care II sperie ?i sa contracareze teama prin intermediul aplicarii unei tehnici de relaxare. i'ncat nu i'nteleg cum poate cineva sa traiasca cu tine!. colega de liceu. La fel ca ?i In cazul celorlalte fobii. s01ia sa se va supara pe el. aproape urland: "ef?ti eel mai prost individ pe care I-am cunoscut vreodata. ci de faptul ca el ar putea sa manifeste 0 reac1ie de furie faia de 0 femeie. acestea pot fi red use prin metoda desensibilizarii care este tot atat de utila In cazul fobiilor sociale ca ?i In cazul celor de obiecte ?i situa1ii concrete. desensibilizarea realizata In conditii de via1a reala poate fi uneori dificila pentru ca situa1iile sociale sunt schimbatoare ?i adesea imprevizibile. lerarhia de situa1ii anxiogene alcatuita Impreuna C\. Anamneza a eviden1iat faptul ca lui Ii era foarte teama de faptul ca femeile (nu barba1ii) ?i-ar putea manifesta nemul1umirea fata de el. George s-a prezentat la cabinetul de psihoterapie pentru 0 problema de cuplu. care nu reprezinta altceva decat 0 tehnica specifica terapiei prin joc dramatic. accesele sale de furie au disparut complet. soiia striga: "ef?ti atat de insuporlabil £?istupid. A?a cum am mai subliniat. pacientul ?i-a ales ca parten era 0 veche prietena. Tehnica propriu-zisa consta In aceea ca partenerul ales va spune un anumit lucru suparator subiectului. Cu toate acestea. cu care se In1elegea foarte bine. Esti un I imbecil!".J terapeutul a fost urmatoarea: • Sotia spune plictisita: "nu-mi place deloc ce ai facut. tehnica poate fi aplicata In via1a reala sau In imagina1ie. Mai mult. " • S01ia striga furioasa: "cum poti sa te comporti atat de stupid?" • Cu ?i mai multa furie ?i pe un ton foarte ridicat. In cazul fobiilor sociale. J/ • SOiia.Nu este Insa suficient ca subiectul sa-?i recunoasca credin1ele ira1ionale. Odata identificate fricile ?i fobiile care ne blocheaza. ci trebuie sa lupte activ Impotriva lor. tacut li'i uneori avea accese de furie. precum ?i evenimentele care Ie declanli'eaza.ellncepea deja sa se simta deprimat ?i cu senti mente de vinova1ie. unii psihologi recomanda metoda simularii. EI se temea de faptul ca daca va spune deschis ce Ii face ?i ce nu Ii face placere. 97 ==='~---~~~~-~-~----------- . Din acest motiv. Pe masura ce terapia a progresat. este indicat ca pacientul sa lucreze cu un partener dispus sa coopereze. Acasa 96 era morocanos. Nu mai vreau sa mai am de-a face cu tine. iar acesta din urma va trebui sa se relaxeze. Tnurma discu1iei cu terapeutul. In urma terapiei George a aflat ceva nou cu privire la persoana sa ?i anume ca. desensibilizarii reale (in vivo). el fiind convins de faptul ca vina pentru relatia nesatisfacatoare Ii apartinea In exclusivitate.

iar rela1ia sa de cuplu s-a ameliorat sim1itor. • Este bine sa aveti un plan . pentru un tanar cu fobia de a fi respins. sa ne raspunda mai putin amabil pentru ca are probleme acasa sau la serviciu ?i nu pentru ca are ceva Impotriva noastra). pentru un pacient cu teama de critica. • Concentra1i-va asupra ac1iunilor proprii )'i nu asupra sentimentelor pe care Ie Incercati (Concentrarea asupra propriei stari de anxietate nu face decat s-o amplifice). Astfel. s-au recomandat exercitii de desensibilizare realizate . • sa Incurajeze cealalta persoana sa procedeze In acela)'i mod. peutul a propus inversarea rolurilor: pacientul urma sa faca aprecieri Incarcate de agresivitate )'i sa se relaxeze dupa fiecare astfel de apreclere. Obiectivul trebuie sa fie concret. La un moment dat George a constatat ca a devenit mai pu1in morocanos. obiectivele pot fi: • sa se exprime Intr-un mod agreabil.Tn urma constientizarii acestui fenomen tera. Autorii propun ca exerci1iu. de piIda. De altfel. Astfel. comportamentul celeilalte persoane Imbraca un caracter imprevizibil (aceasta poate. exprimat In termeni pozitivi )'i realizabil (ceva ce subiectul crede ca poate sa faca). Ce se va Intampla In cazulln care cuno?tinta careia vrem sa-i solicitam a Intalnire ne respinge cu adevarat? Daca suntem pregatiti dinainte ?i pentru a astfel de eventualitate. povestind ce a mai facut Intre timp. Impreuna cu so1iapacientului. culpabilitate sau furie. un tanar timid trebuie sa se gandeasca la modulln care sa invite a fata la dans )'i nu la faptul ca Ii tremura genunchii. c1arformulat. Fen s t ern h e i m )'i J e a n B a e r (1977) propun subiec1ilor cu probleme sa procedeze In felul urmator: • Nota1i cu precizie obiectivul pe care trebuie sa-I atinge1i (ce anume dori1i sa se Intample sau sa face1iIntr-o situa1iesociala).obiectiv pregatit ?i pentru cazulln care ceea ce este mai rau se Intampla. Tntr-o etapa ulterioara a terapiei. liber sa exprime exact ceea ce sim1ea fara sa simta supralncordare. apoi rolurile au fast inversate )'i pacientul a fast pus In situa1ia de a juca rolul barbatului furios. ne yom sim1i mai putin paraliza1i daca evenimentul negativ se va produce. La Inceput so1ia a jucat rolul femeii furioase. care dore)'te sa telefoneze unei cunos98 cute cu care nu a mai comunicat de mult. Prima regula pe care trebuie s-o urmeze persoana cu fobii sociale este sa fie orientata spresarcina )'i nu asupra propriilor sale trairi si stari. • s~ Incheie conversa1ia solicitand a Intalnlre. dar obiectivul prioritar nu este sa-I schimbam pe acesta ci propriul nostru comportament. Desigur trebuie sa tinem seama )'i de celalalt. Pacientul a relatat ca pentru prima oara In via1a el se sim1ea. • Concentrati-va asupra a ceea ce faceti dumneavoastra )'i nu asupra a ceea ce face cealalta persoana. sa-?i formuleze obiective )'i planuri de actiune pentru urmatoarele situa1ii: 99 .

a) Va telefoneaza

Invatatoarea

fiicei dumnea-

• sa atacati

In

mod

agresiv

parten era

voastra din cia sa I-a ?i va invita la 0 discutie, repro?andu-va ca stresati copilul care ajunge, de cele mai multe ori plangand la ?coala. b) Sotia va spune: "Ma plietise~te sa fae dra-

G,este numai vina ta, nu te-ai desprins mca de la mama taU). 3. Obiectiv:Recunoa9terea faptului ca prietenul va dore?te binele ?i ca cea mai potrivita reactie la critica este cautarea unei solutij constructive.

goste eu tine. E~ti plietieos ~i Iipsit de initiativa. Poate ea ar fi bine sa eonsulti un psiholog. U c) Un prieten apropiat vi se adreseaza: "Ar trebui sa-ti spun eeva. Nu-ti dai seama ea Ii Intrerupi mereu pe eeilalti ~i ca acest lucru este foarte enervant?U
lata solutii1e mentionati: pe care Ie propun autorii

Ce trebuie spus: "lti multumesc pentru ca
mi-ai atras atentia. Nu m-am gandit niciodata ca procedez astfel. AM data 0 sa fiu mai a tent. "

Ce trebuie sa evitati:
• atitudinea defensiva (nu fac a/tceva decat sa Incerc sa fac conversatia mai animata); • contraatacul ("cel putin eu vorbesc, pe cand tu nici macar nu deschizi gura)."

1. Obiectiv: Doriti sa va ajutati copilul ?i pentru
acest lucru aveti nevoie de mai multe informatii.

Ce ar trebui sa spunefi: "Fetita nu se comporta In felul aeesta anul trecut. Ati putea sa-mi spuneti daea credeti ca originea problemelor ei este situatia de acasa?' Ce ar trebui sa evltati: ,
• • evitati sa va culpabilizati; evitati sa fiti agresiv cu Invatatoarea

G,Nu aveti nici un drept sa ma Invatati cum sa-mi crese copilul. '~.
faptul ca problema vietii sexuale prive?te doua persoane ?i nu una singura t;>isa va ganditi la 0 solutie constructiva.

2. Obiectiv: Sa con?tientizati

Ca ?i In cazul altor fobii, consecintele negative ale fobiilor sociale apar mai ales datorita comportamentului de evitare pe care II pun In actiune . Astfel, evitam sa-i of ens am pe ceilalti t;>iIn felul acesta ne lasam exploatati; evitam sa fim respin?i t;>iatunci refuzam contactele sociale, ceea ce conduce la singuratate; evitam ca oamenii sa ne priveasca )'i atunci nu luam parte la conversatie, creand impresia ca suntem plati )'i neinteresanti etc. Programati-va pentru reul?ita: Adesea fobiile sociale au un caracter derivat, subiectul nedispunand pur ?i simplu de anu-. mite abilitati, de a face fata unor situatii sociale (de pi Ida, persoana nu 9tie cum sa se 101

Ce ar trebui sa spuneti: "Sunt de acord ca exista 0 problema mtre noi. Cum crezi ca am putea s-o rezolvam?U Ce ar trebui sa evitati: ,
• sa va asumati Intreaga responsabilitate a situatiei create G,estenumai vina mea");

100

comporte la 0 petrecere, nu :;>tiesa organizeze un banchet etc.). P rezentam mai jos ni:;>te sfaturi practice pentru dezvoltarea unor abilitati sociale: Dezvo/tati-va abilitatea de a face conversatie: Pregatirea pentru conversatie implica dezvoltarea unor deprinderi de a desfa:;>ura0 conversatie banala. Pentru ca acest lucru sa va reu:;>eascabine: • cititi reviste, ziare, anumite carti care au succes :;>ivizionati principalele emisiuni de televiziune pentru a fi la curent cu ceea ce se petrece In lume; puneti-i In valoare pe ceilalti. Puteti face acest lucru chiar adresand Intrebari directe care sa permita celuilalt sa spuna ceva despre el Insu:;>i(iata, de pilda, cateva dintre acestea: "cat a costat cartea X,

Pentru a initia 0 conversatie este indicat s' abordati 0 persoana singura sau un grup :;>! cautali sa spuneli ceva care sa atraga atenlia celorlalli asupra persoanei dumneavoastra :;> sa va perceapa ca facand parte din grup :;> luand parte la disculie (de exemplu, daca disculia se poarta In jurul unei vacanle petrecute iarna la ski, puteli interveni astfel:

"Aceasta imi aminteste de ... ", • Invataii sa Inchei~li 0 conversalie: "mi se pare ea gazda noastra este singura; ma due sa-i tin companie" sau "tocmai a sosit 0 buna prietena de-a mea, a?8 ea trebuie sa va las pentru a sta de vorba cu ea. II
Cl

Invala\i sa fac~eli ala unor interlocutor; agref sivi si certareti. In cazul acestora nu trebuie In nici 'un caz s'a va comportali defensiv, ci sa interveniti cu niste fraze care sa reflecte 0 ironie u~oara: ,,~?tiin toane proaste astazi?" sau "e~ti nesigur de tine t;i de asta te comp0rti a~8?" etc. • realizali un efort deliberat sa va extindeli st:ria relatiilor sociale, tinand seama de faptul , , ca oameni interesanli puteli Intalni oriunde (In sala de a:;;teptare a stomatologului, la cumparaturi, la concert sau la sedinta cu parintii). Este evident Insa ca nu v~ii pJtea Intalni 'pe nimeni ramanand Inchis In casa. Din acest motiv este indicat sa mergeii In diverse locuri, la concerte, conferinie, la 0 sala de sport etc. • odata ce ati intrat Intr-un grup nou, contali sa fiti cat mai activ (de pilda, la sedinta cu paJi~lii de la 9coala unde invaia c~pilul, oferiii-va sa faceti ceva pentru banchetul de sfar9it de an).

ti-a placut?", "ai ascultat ieri conferinta de ~ ~ . presa, ce parere aJ d espre ....?")etc ..
• utilizati In anumite limite autodezvaluirea. Nu este nevoie sa spuneti ca ati fost internat la Sanatoriul de Nevroze din Predeal, dar puteti face afirmatii inofensive de tipul: "de

eand am divortat mi-am pierdut deprinderile sociale ~i ma simt putin stanjenita la petreceri. II • este bine sa aveti totdeauna 0 rezerva de anecdote bune. Daca sunteti 0 persoana
timida, exersati acasa modul In care Ie spuneti :;>i atenli sa nu cumva sa istorisiti ceva ce nu fiti intereseaza pe ceilalti. • Invatati sa initiali 0 conversatie fara sa va amestecati neinvitat Intr-o discutie care este In curs de desfasurare. ,
102

103

L

• relnoiii mereu contactele cu persoanele care va intereseaza, In ciuda faptului ca evenimentele vie-Iii au tendinia sa va separe" Tele,. fonati din dind In cand unoI' vechi prieteni»i invitati-i la a cafea. • este de dorit sa va cunoal?teti drepturile personale 1i sa actionaii In Gonsecinta. Astfel, aveli tot dreptul sa va exprimati 0 opinie, sa refuzali 0 Inia/nire sau sa spuneti clar ce anume doriti (de pilda, cum doriii sa va petreeeti stan;;itul de saptamanii). Exista persoane care I;>i cunosc f03rte bine drepturile dar se tem sa Ie exprime, ceea ce conduce la un comportament de asertivitate. • Invaiati sa va eornportati cere. Pentru aceasta: de'fensiv, iipsit bine la

Cei care sufera de 0 astfel de teama intra Intr-o relalie atftt de grabiliindH nid nu ofera relaliei respective 9ansa sa evolueze. Deoatimp rece sunt precipitati, speriati 91 in domici intre In relalie, particularitati1e Gf,luilalt, care Ii hlldeaza, pentru obtine atectiunea, celor care i-au si relathi se

2. Toama de a nu ,,'r;'inl" c(~!a!aJt. pe
Datorita acestei friel, subiectul trateaz~l partenerul GEl un
1 r"

In cauz;,)

0 petre-

abtine sa snLJna ce gandep.otesi A 'I' :;>e?te sentirnentele. In felul acesta S8 un zid emotional do! si aceasta , , face sa detorim'ezo mlatia.

nu

• nu Intarziati prea mult, pentru ca altfel se va aduna prea multa lume i?i gazda nu va mai avea timp sa va prezinte unor persoane interesante; • I1U diseutati l1umai eu partenerul dumneavoastra, ci mcercati sa intrati 111contact eu mai multe persoane; • nu uitali de bunele maniere 9i multumiti gazdei a doua zi pentrufaptul ca v-a invitat la petreeere; • Incercali sa legati 0 prietenie cu 0 persoana care v-a placut :;;i sa Intrelineti legaturile eu ea )li dupa ce petrecerea s-a Incheiat. Prezentam, In cele ce urmeaza, 0 trecere In revista a principalelor temeri care ne I'mpiedica sa avem relatii interpersonale adecvate: 1. Teama de a nu rea/iza re/8tH interpersona/e apropiate. 104

3. Teama de asuma re~ponsab;litatea. relaiie apropiata lirniteaza intr·un tatea subiectului in C3 acesta nu se mai poate Int:llni orieand si in arice conditii eLl o alta persoana sex opus" asem(~nea, o relape de cuplu msponsabilitate de celalalt, care ajutat atllnci di.nd arB nevoie.

o

•••.•

'-,i

~

~

Exista insa ;>i persoane care indatoriri ca pe 0 povara, ea po 0 a liberti'ltii personale, fapt ce-i impiedica sa. intre in relalii calde f?i apropiate ell partenori de sex opus. 4. Teama de a fi exploatat. Adesea facem, din proprie voint~i, anumite lucruri pentru cei din jur 9i tot noi ne eonsi· deram exploatati ?i utilizati. Persoanele care se manifesta astfel, devin hipBrvigilente 91 105

relatia lor s-a destramat. inaceeptabile lj>igreu de Inlaturat.ntalnea rar. atragatoare. de9i acesta I'i spusese clar ca nu intentioneaza sa se disatoreasdi eu ea. 107 . . trebuie sa aeorde atentie ~j urmaJoareior aspecte: • Nu trebuie sa. con9tienta de faptul ea Intalnirile oeazionale daunau relatiei. ea a facut cateva tentative sa diseute acestt1 lucruri cu partenerul ei. ea t1steInsotita de sentimente de disconfort 9i anxietate 9' de nevoia subiectului de a 0 nt1utraliza. Pacientii mai dezvolta 9i comportarnente de evitare 'indreptate In mod special In directia evitarii stimulilor declan?atori ai eomportamentului obsesiv. sau dupa ni9te reguli fixe 9i punerea lui In aplicare este In301it5. desi foarte . la scurt timp. nu-?i va duee la Indeplinire ritualul. anxietatea sa va creste foarte mult. In sensul ea acesta isi abate gandull'n mod deliberat de la ideea obsesiva. Femeia a renuntat sa. imagini ~i impulsiuni parazite. care s-a esehivat. bMut in lemn. a stat Impreuna cu un barbat timp de 6 ani. ea petredl.rte eu el nu se va mai easatori nieiodata. va cramponati de 0 relatie care nu duce nicaieri.. Comportamentul compulsiv (de neutralizare) implica 0 modificare In activitatea mentala a subiectului. nedorite 9i intruzive. o femeie de 30 de ani a intrat Intr-o relatie apropiata ell un barbat divortat eu care se .). Subieetul nutrefi'te convjngerea ca daca. Odata ce obsesia se instaleaza.mai desehida diseutia si . Nu ezitati sa spunep partenerului clar ee anume ganditi 9i doriti. Pacienta. Ele sunt de regula privite de subiect ea fiind absurde. etc. . de 0 descarcare temporara a anxietatii. Ei se desfa90ara Intr-o forma stereotipa. TEHNICI SIMPLE DE PSII-IOTERAPIE A OBSESlIlOR Obsesiile sunt ganduri. Nefericita 9. Astfel.observa tentative de manipulare acolo unde acestea nu existii Daca 0 persoana dorel?tecu adevarat sa ajunga aiba 0 relatie apropiata cu alteineva. Adesea acest eomportament este acompaniat 91 de 0 senzatie subit1etiva de rezistenta la indeplinirea comportamentului compulsiv. 0 pacienta care a ajuns la cabinetul de psihoterapie pentru tulburari nevrotiee.ndu-l?i mult timp in singuratate. Ineerearile de neutralizare iau forma eomportamentului eompulsiv (ex: spalat pe maini. se tine seai de b~irbatul respectiv repetandu-9i mereu ca dad1 nu se disatore:. •• Nu va comportati 'in al?a fel IneEd sa va saerificati propria personalitate pentru a rnentine 0 relatie. .

Ii intreaba pe ceilalii daca com por108 tarnentul sau a fost acceptabilintr-o anurnita situaiie. Cu dit coniinuturile respective sunt mai inacceptabile.Din punct de vedere clinic fenomenele obsesiv-compulsive se Impart In (R a c h man 9i Hod 9 son. Daca obsesiile sunt persistente 9i ritualurile capata un caracter extensiv. . persoane sau a celorlalli (ex.absesia accidentelor . cu atat subiectul va simli un disconfort mai mare. In ciuda comportamentului de evitare.) . Principalele tipuri de obsesii: . coniinuturi care Ii repugna subiectului.compulsiv implica: evitarea obiectelor sau situaiiilor care declan1?eaza obsesia. au irnaginea fiinielor dragi rnaarte) -.obsesii fara sens (fraze fara sens. 1 980): a) Ruminaiii obsesive . imagini. pungile de plastic etc. Obsesia spalatului seamana mai mult cu 0 fobie deoarece subiectul se teme de cantaminare si dezvolta I comportamente de evitare pentru a preveni contaminarea. Imi voi ucide capilul. implica.obsesia ordinii (Iucrurile sa fie la locul lor.obsesii cu comportamente compulsive deschise. de regula. numere) (ex: aude In cap melodia de la Actualitati In timp ce cite!?te l?i din acest motiv repeta unele aciiuni pana cand reugel?tesa citeasca acela9i pasaj fara sa mai auda melodia tu urechile mintii. Ideile obsesive. cand pacientul se confrunta cu un stimul declanl?ator al obsesiei.obsesia unui compartarnent inacceptabil (ex: a sa spun a obscenitate. Pacienta nu ramane singura cu copilul. obsesia se instaleaza. incearca sa-l?i abata gandul de la problemele sexuale. comportamentul compulsiv l?i ritualurile mentale. melodii. la pacienii se poate manifesta un comportament ritualist aparent independent de obsesie. .obsesii religioase (indoieli cu privire la religie. Modelul psihologic al comportamentului obsesiv . aqiunile sa se desfa1?oare Intr-o anumita ordine).obsesii sexuale (preocupari pentru organe sexuale sau actele sexuale inacceptabile.). evita situaiiile sociale. imaginile 9i impulsurile obsesive. . b) Ritualuri obsesive .de violenia fizica a prapri. mai precis.) obsesia rnoqii (ex. pentru a preveni apariiia acesteia.ganduri obsesive fara comportamente compulsive evidente (acoperite) . Pacientul evita sa stea singur cu 0 femeie.de contaminare . o tematica uzuala a pacieniilor cu tulburare obsesiv cornpulsiva se refera la tendinia de a face ceva rau cuiva. De exemplu. acesta declangeaza comportamentul compulsiv (de neutralizare) inainte ca obsesia sa apara. 0 pacienta incerca de 50-60 de ori sa verifice daca u1?a 109 .) (ex: voi comite un viol. urmeaza declan9area comportamentului compulsiv (ritualul). blasfemii). Cand. urmata de tendinia de a preveni acest rau poteniial. Pacientul Incearca sa-9i pastreze autocontralul. cauta asigurari. ascunde cuiitele.

Astfel. Comportamentele compulsive se fixeaza prin Intarire datorita reducerii anxietatii pe care 0 provoaca. astfellncat pacientul sa descopere ca fenomenul de care se teme nu se produce cu adevarat. Ace?ti subiecti cred ca daca I?i iau masuri de protectie practicand anumite ritualuri ei vor fi capabili sa previna producerea catastrofelor pe care 9i Ie imagineaza. Persoana obsesiv-compulsiv-obsesiva. Gandurile parazite pot Imbraca urmatoarele forme: • Indecizie Individul prezinta permanent Indoieli obsesive In legatura cu tot felul de situaiii marunte: "Sa-mi iau umbrela sau sa n-o iau?". Tn acest caz domina gandurile obsesive care asalteaza 9i invadeaza mintea pacientului. Cheia tratamentului consta In aceea ca daca pacientul opre?te comportamentul compulsiv. "Sa ma due In vizita sau sa citese?" 111 Pacientii care sufera de tulburarea obsesivcompulsiva nu se tem de un obiect sau de 0 situaiie concreta. Compulsiunile sunt comportamente voluntare (manifeste sau ganduri) care urmeaza ideile obsesive ?i pot conduce la 0 eliberare de anxietate sau disconfort psihic. Majoritatea acestor persoane sunt inteligente. sunt excesiv de preocupati de sanatatea lor ?i Ii deranjeaza foarte mult murdaria ?i dezordinea. Tn acela9i timp se indica reevaluarea fricilor. tendinta spre perfectionism. subiectul se lasa cumva manat 9i condus de acestea. ci de consecintele imaginare 110 . de ale unor situatii posibile. Compulsiunile ?i evitarea au un rol preventiv In raport cu aparitia obsesiilor. Tn cazul ideilor obsesive anxietatea nu se reduce datorita aparitiei comportamentului compulsiv. acesta fiind incapabil sa se elibereze de ele. Tratamentul consta In a expune pacientul la stimulii anxiogeni 9i In Incurajarea sa sa blocheze acele comportamente care previn sau Incheie respectiva expunere la stimulii anxiogeni. Fensternheim 9i Jean Baer (1977) Impart aceasta categorie de subiecti In doua subcomponente: 1. ele produc 0 eliberare pe termen scurt de stres. el descopera ca lucrul de care se teme nu se petrece. acumuleaza obiecte. punctualitate 9i exactitate. Anxietatea legata de ganduri negative diminua. Le place ca toate lucrurile sa fie facute foarte bine si imediat 9i nu tolereaza sub nici un chip ambiguitatea. introvertite 9i provin din medii sociale mai elevate. de regula daca nu se produce 0 noua conditionare. Precizam faptul ca obsesiile sunt ganduri asociate cu 0 stare de anxietate (conditionata).e Incuiata astfellncat ideea obsesiva ca vor intra hotii nici nu mai aparea. Tn loc sa Incerce sa-9i controleze gandurile respective. Tehnici C'ognitiv-comportamentale terapie a obsesiilor. Ie place sa faca liste In legatura cu ce au de realizat. Adesea ei sunt colectionari. Personalitatea de tip obsesiv se caracterizeaza prin rigiditate.

acest lucru nu se va Intampla de parca respectivul gand a condus la preve112 nirea nenorocirii. "precis nu ma agreaza. dintre care unele sunt r~lativ inofensive. inclusiv manualele.) 113 . Ducand la Indeplinire anumite aciiuni. Astfel.>i de pilda ca. (Pacientul se gande9te ca 9i-ar putea mutila propriul copil.) Gandul obsesiv devine atat de puternic de parca ar fi real. daca se tem ca vor fi concediaii.Oferindu-9i tot felul de argumente pro 91 contra. aranjarea unor obiecte Intr-un anumit mod. 2. • Ritualurile obsesive. individul se elibereaza de anxietate. (llNu am rew?it la examen ". "nu voi reuf?iniciodata". etc. subiectu/ ramane imobilizat 9i supramcordarea sa cre9te tot mai mult. • Gfinduri obsesive legate de comiterea unor acte reprobabile sau de posibilitatea ca ceva Ingrozitor sa se Intample. Astfel. In aceste cazuri ritualurile sunt cele care domina existenia subiectului. In timp ce altele dezorganizeaza viaia individului. 0 pacienta obsedata de gandul ca a atins ceva murdar 9i ca va Impra9tia microbi se spala In mod compulsiv pe maini de 20 de ori pe ora. etc. se Intorc din drum de 4-5 sau chiar mai multe ori pentru a verifica daca au stins gazul sau au Incuiat u9a. (pacientul "macina" ganduri perturbatoare) Pacientul reia In mod obsesiv ganduri legate de egecurile 9i frustrarile trecute sau de posibile egecuri 9i nenorociri viitoare. "de ce s-a uitat af?ala mine?". 19i arunca hainele de 9coala In momentulln care intra In casa 9i acestea trebuiau imediat spalate de mama sa. a persoanelor care poarta haine de 0 anumita culoare. 0 pacienta care era obsedata de gandul ca 9i-ar putea ucide copilul a Inceput sa evite toate obiectele ascutite din casa . Individul este asa/tat brusc de ganduri Ingrozitoare care se refera de cele mai multe ori la activitaii sexuale nepermise. (De pilda. Persoanele care sufera de aceasta tulburare verifica de foarte multe ori daca au Indeplinit corect aciiunea pe care tocmai au Incheiat-o. Persoana obsesiv-compulsiv compulsiva. la posibilitatea comiterii unor acte agresive sau la faptul ca soar putea petrece un lucru teribil. 0 adolescenta care se temea ca soarputea contamina la 9coala. imaginandu-. el fiind heterosexual.") Persoanele obsesive au tendinia de a raiionaliza 9i justifica acest gen de ganduri. ("Daca lmi fac mereu griji ca nu sunt pregiitit la examen. "nu voi reuf?inici anul viitor". • Verificarile obsesive. ea dezinfecta cu spirt toate objectele cu care fusese la 9coala. • RJminatii obsesive. ca soiia sa va muri de cancer sau ca va lua casa foc sau ca ar putea comite un act homosexual. Astfel. a ma9inilor cu numere cu soi. In acela9i timp. voi lua precis 0 nota buna") . Aceste ganduri declangeaza la subiect 0 anxietate foarte mare. Practic orice aciiune poate deveni un ritual: numaratul copacilor. In afara de spalatul compulsiv pe maini mai exista si alte ritualuri obsesive.

In timp ce ultimele produc anxietate 9i depresie. Cu cat Incercati mai mult sa scapati de probleme 115 .Un pacient cu tulburare obsesiv-compulsiva trebuie sa aiba In vedere urmatoarele aspecte: • sa realizeze faptul ca ideile 9i ritualurile obsesive se amplifica atunci cand acesta este obosit. Primele conduc la ac1iuni eficiente. Astfel. 114 Interviul preliminar Incepe cu 0 Intrebare de tipul: Poti sa-mi spui ceva despre problema pe care 0 ai In ultimul timp? Apoi. terapeutul focalizeaza interviullntreband pacientul In legatura cu modul In care I-a afectat problema saptamana trecuta. In timp ce gandul viata mea nu mai are sens. Ii ia aproximativ 0 saptamana sa spele rufele pentru ca ea verifica de multe ori fiecare lucru In parte pentru a vedea daca nu lipsesc nasturi. etc. Sunteti conf?tient de faptul ca este putin probabil ca acest lucru sa se Intample f?itotu?i nu va puteti Impiedica sa va spalati din ce In ce mai des pe maini. cum ar fi evenimentele care tind sa declangeze ganduri sau comportamente specifice. nu voi putea ie?i niciodata din pasa proasta este un gand distructiv. va vine In minte gandul ca aveti microbi ?i ca veti Imbolnavi restul fami/iei. cat?i tot ceea ce simti ca trebuie sa faci In legatura cu gandurile respective . de exemplu. Incordat sau are probleme somatice. Tncazul unei astfel de tulburari oamenii sunt asaltati de ganduri care Ii deranjeaza ?i sunt foa~te speriati sau ingrijorati de acest lucru. acesta este un gand constructiv. • sa sesizeze diferen1a dintre con9tiinciozitate ?i comportamentul obsesiv-compulsiv. dar pe term en lung situatia devine din ce In ce mai rea. Terapeutul trebuie sa caute puncte cheie care sa fie indicatori ale unor conexiuni func1ionale. focalizarea merge In direc1ia unor exemple concrete legate de problema simptom. In cazul dumneavoastra. toate actiunile pe care Ie i'ntreprindeti va fac sa va simtiti uf?uratipentru moment. Odata ob1inut tabloul general al simptomului. Se Intreaba astfel: Ma intereseaza In mod special gandurile rele care ~i vin In minte ?i te deranjeaza. orientat spre scop ?i eficient. casnica ?i mama a trei copii. daca subiectul 19i spune sunt Intr-o pasa proasta. ce pot sa fac pentru a depa?i situatia?. pacienta 0 ia de la Inceput pentru a se convinge ca nu i-a scapat nimic. Incetati sa atingeti copiii. • sa fie capabil sa sesizeze diferen1a dintre gandurile cu caracter constructiv 9i cele obsesive. Din nefericire. Conduita bazata pe con?tiinciozitate reprezinta un comportament adaptiv. In timp ce comportamentul compulsiv are doar rolul de a reduce anxietatea ?i adesea nu face decat sa dezorganizeze via1a subiectului facandu-I sa nu poata sesiza priorita1ile 9i sa consume foarte multa energie pentru activita1i inutile. Astfel. Marianei. Dupa ce termina de facut aceste verificari. Formularea problemei trebuie sa fie de tipul urmator: Din cele ce mi-ai descris se pare ca suferi de o tulburare obsesiv-compulsiva. daca nu cumva sMa rupt ceva etc.

Acest lucru va poate ajuta in multe feluri: va puteti obi~nui cu lucrurile care va spede. sa va spalati de prea multe ori pe zi. Cand veti incerca sa realizati ceea ce v-am spus. Cea mai importanta parte a terapiei consta in ceea ce faceti dumneavoastra acasa. dar curand veti observa cii anxietatea scade chiar mult mai repede decat v-ati fi a~teptat. cu atM ea parca devine mai reala ~i va supara tot mai mult. de pilda. . Indoielile 9i obieciiile. Tratamentul este limitat In timp 9i dureaza cam 20 de gedinie (depinde de severitatea tulburarii). Psihoterapia tulburarii obsesivcompulsive. Fiecare expunere este discutata dinainte cu pacientul astfel Incat acesta sa nu aiba surprize. .Expunerea directa la stimulii anxiogeni (inclusiv ganduri negative). medii sau mai lungi la situaiia anxiogena.pdn comportamente de evitare a ei. Cum vi se pare acest fJen de terapie? In discuiia cu pacientul accentul trebuie sa cada atat pe autocontrol. 116 Limitarea In timp este abosolut necesara. Astfel. Una dintre cele mai frecvente frici consta In aceea ca anxietatea va fi atat de puternica Incat pacientul nu 0 va putea suporta. In loc sa descreasca. Cea mai importanta parte a tratamentului are scopul de a va ajuta sa realizati acest lucru. Seamana ceea ce am spus cu ceea ce simtiti? Dupa ce s-au rea/izat modificarile de rigoare In funciie de cele spuse de pacient. Implica urmatoarele principii: . inclusiv a celor ascunse (implicite). cat 9i pe colaborarea acestuia In cursu/ psihoterapiei. a9a cum afirmase terapeutul.Stoparea ritualurilor compulsive 9i a comportamentelor de neutralizare. Se prezinta pacientului modelul de terapie 9i i se cere sa-9i formuleze fricile. sarcina scurta a constat In a-i 0 117 .Expunerea deliberata la toate situaiiile pe care pacientulle evita Inainte. Urmeaza formularea Impreuna cu pacientul a planului de psihoterapie cu negocierea unor perioade de expunere scurte. Terapia se realizeaza de 2-3 ori pe saptamana 9i 0 gedinia dureaza aproximativ 0 ora. veti deveni la inceput mai anxios. pentru pacientul obsedat ca se va intoxica cu insecticide. un model de sarcina de expunere lunga consta In a-i cere sa-9i stropeasca gradina fara sa se spele pe maini dupa aceea. Gele Invaiate In timpul gediniei de psihoterapie vor trebui puse In practica 9i exersate acasa. va puteti desfa~ura existenta in mod normal t?imai mult descoperiti ca lucrurile de care va este eel mai frica nu se intampla cu adevarat. De exemplu unui pacient cu fobie de microbi i se poate cere sa atinga talpa pantofului 9i sa evalueze gandurile 9i starile afective pe care Ie traie9te. terapeutul trece la descrierea tipului de tratament: Cea mai buna modalitate de a face fata gandudlor care va tortureaza este sa va obi~nuiti cu ele farasa mai faceti diverse lucruri pentru a Ie preveni cum ar fi. Testele comportamentale se pot realiza9i In cabinetul terapeutului. dar ea poate fi modificata In funciie de evoluiia tratamentului.

Expunerea trebuie sa se realizeze gradat ?i sarcinile nu trebuie sa fie atat de dificile incat pacientul sa nu poata continua terapia. astfel Ineat sueeesul sa asigure autolntarirea. Modelarea are doua roluri importante: arata pacientului exact ce trebuie sa faca ?i are funetia de a asigura 0 mai buna cooperare a pacientului. Paeientii obsesivi sunt adesea atat de tulburati de problemele lor Incat nu sunt prea eomplezenti sa efeetueze teme pentru aeasa sau nu sunt sineeri In legatura eu Indeplinirea acestora. Modelarea se refera la situatia in care terapeutulindepline?te in fata subiectului sarcina prescrisa. sareinile trebuie sa eorespunda eu stilul de viata al paeientului. astfel Incat sa putem sa abordam mai bine astfel de probleme atunci cand ele apar In viitor. gedinta se va prelungi pana cand se produce 0 scadere a disconfortului psihic al pacientului. • E important sa te straduie?ti sa-ti duci la indeplinire sarcina trasata dar daca nu poti. In general. ea dupa 2-3 expuneri. Sarcinile de expunere se realizeaza "in vivo" ?i ele trebuie alese progresiv astfellneat sa provoaee un diseonfort moderato De asemenea. atinge cu mana scaunul de la W. Multi terapeuti eonsidera aeeasta etapa deosebit de dificila pentru ea multi paeienti tree prin stari afective negative puterniee in urma expunerii. I se expliea. cat ?i ten119 . Tratamentul progreseaza prin intermediul temelor pentru acasa care sunt sarcini realizate la Inceput impreuna eu terapeutul. In timpul tuturor ?edinte10r ?i al temelor pentru acasa.cere In primele zile ale tratamentului sa rid ice un ziar de pe jos fara sa se spele pe maini.C. nu este indicat sa se incheie ?edinta atunci cand nivelul anxietatii paeientului a atins nivelul maxim. este util sa notezi In detaliu ce anume s-a petrecut. anxietatea tinde sa seada ?i aeesta este semnul ea psihoterapia are efeet. 118 Paeientului trebuie sa i se expliee ea anxietatea nu va deveni intolerabila ?i ea ea nu va dura mai mult de 20-30 min. Introducerea care trebuie facuta pacientului Inaintea expunerii. • E foarte bine a?a pentru cii ori de cate ori o tema ti se pare dificiJa noi putem afla ceva mai mult despre problema ta ?i despre modul In care ea te afecteaza. cat ?i faptul ea anxietatea face parte din tratament. pacientul noteaza gradul de disconfort psihic. De exemplu. Terapeutul trebuie sa renunte la modelare pe masura ce terapia progreseaza pentru ca aceasta securizeaza prea mult pacientul. de asemenea. cate 0 jumatate de ora (?edinta se poate prelungi la nevoie). Cu toate aeestea multi paeienti aeeepta sa tolereze aeest nivel de stres daea sunt eonvin?i de efieien~atratamentului. Ei trebuie pregatiti pentru acest gen de difieultati prin afirmatii de tipul: • Dificultatile de a-?i Indeplini temele sunt frecvente. In primele doua saptamani pacientul este vazut de terapeut de 2-3 ori pe saptamana.

>i comportamentul compulsiv sunt aproape integral mascate :.>i din acet motiv sunt greu de controlat.>i simt al umorului dar.>a aqiuni ritualiste). cerc vicios In cadrul caruia pacientul solicita asigurari (ca acel /ucru rau nu se va Intampla) :. ca atare.dinta de a-I neutraliza (tendinta de a declan:. se poate produce un cerc vicios Intre pacient :. Pentru ca gandurile sa devina previzibile ?i controlabile. nu se va infecta pe el etc.>imagini In i care membrii familiei sale mureau ?i ea obi?nuia sa rumineze aceste ganduri cam trei ore pe zi. se poate proceda In urmatoarele moduri: 121 . 0 pacienta era obsedata de ganduri :.>ila neutralizarea ei pe plan mental. 1989) a) Antrenametul de habituare I se explica pacientului problema punandu-se accent pe non-predictibilitatea gandurilor :. Este indicat ca :. Procedeele terapeutice (dupa S a I k 0 v ski s ?i K irk. cat 120 :. sub nici 0 forma. dar acest demers este sortit e:. Tot un comportament mascat (acoperit) de evitare consta In Incercarile pacientului de a nu se gandi la un anumit lucru. eventual. Pacientul obsesiv este permanent In cautare de asigurari din partea ce/orlalti (ca nu va infecta pe cineva daca va da mana cu respectiva persoana sau ca.>i terapeutul i Ie da. Terapia obsesiilor tara comportament compulsiv manifest (deschis). aceasta trebuie adoptata nevoilor :. La 0 anamneza mai atenta rezulta urmatorul model de gandire: gandul obsesiv: fiul meu va mud pe care II neutraliza prin intermediul gandului: fiul meu nu va mud ?i prin intermediul imaginii In care fiul ei i:.>i articularitatilor pacientului. expunerea se face la ganduri ?i acest lucru este mai dificil de controlat.>inu numai atat. involuntare trebuiesc diferentiate de gandurile pe care Ie produce pacientul prin efort voluntar ?i care au menirea sa reduca anxietatea. Pentru ca terapia sa fie eficienta.>i embrii familiei sa fie instruiti sa m nu mai dea asigurari permanente pacientului 9i sa-i raspunda.>i pe rolul neutralizarii mascate. gandurile intensive.>i terapeut. cam In felul acesta: Terapeutul mi-a interzis sa raspund la astfel de intrebari. el nu trebuie sa rada de pacient. Din acest motiv este tentant pentru terapeut sa reduca anxietatea pacientului acordandu-i asigurari permanente. Aceste obsesii sunt niste tulburari dificil de abordat pentru ca e~itarea :.>ecului:. Astfel. Acest cerc vicios tinde sa Imbrace forma unui comportament ritualizat care blocheaza abordarea directa a simptomului obsesiv. Astlel. p Terapeutul are nevoie de creativitate :. In cazul obsesiilor fara compulsiuni deschise.>i gandurile neutralizatoare. Termenul de ruminare obsesiva este confuz pentru ca se refera atat la obsesie.>idesfa?ura normal activitatea. Un punct crucial al tratamentului II reprezinta discriminarea dintre obsesie :.muiasca cu gandurile rele fara sa Intreprinda nimic Impotriva lor.). Apoi i se cere pacientului sa se obi~.

scrie ideea respectiva de mai multe ori. cat si al vivacitatii sale. Pacientul trebuie sa asculte caseta In condiiii dificile. trebuie sa asculte cas eta In timp ce se plimba). Se pot introduce eventual9i imagini video. .prin evocare deliberata (formeazii un gand. cand e deja anxios (ex. fara sa caute sa Ie neutralizeze. repetii secventa de mai multe on). "MJ-mi voi lovi fiul cu vi cutitul"). Pacientului i se cere sa asculte caseta In cicluri de cate 30 de secunde ?i nu declangeaza ganduri neutralizatoare. 122 Procedee de generalizare 1. Dupa prezentare se discuta cu pacientul ce a simiit 9i cat de puternica a fost nevoia de neutralizare. Apoi pacientului i se cere sa exerseze ascultand caseta de doua ori pe zi pana cand anxietatea a scazut cu 50% faia de nivelul sau cel mai Inalt din timpul gedinielor de psihoterapie. (ex. timp de '10 prezentari. Oprirea gandurilor Are drept scop furnizarea unei strategii de a alunga gandurile parazite 9i de a Ie reduce durata. 3. Odata ce pacientul s-a obi9nuit cu 1-2 ganduri obsesive. . . Aceasta tehnica contribuie la cresterea Increderii In sine a pacientului In ce~a ce prive9te posibilitatea sa de autocontrol. mai multe ganduri. Se cere subiectului sa reduca durata gandurilor obsesive. Tncele din urma i se cere pacientului sa produca ganduri obsesive In mod deliberat.ascultarea unei casete pe care este imprimata propria voce a pacientului care i?i exprima cu voce tare gandurile. Este important ca gandurile neutralizatoare sa nu fie Inreg istrate pe caseta (exemplu: "imi voi 10 fiul cu cutitulli. varia1ii ale conlinutului casetei (diferite ganduri). apoi opre?te-I. 0 lista mai lunga a situaliilor care Ie declangeaza 9i 0 lista alternativa care sa cuprinda 4 ganduri alternative. 123 . . un eveniment sportiv sau 0 scena dintr-un film). Procedura se repeta de mai multe ori. tara a Incerca sa Ie neutralizeze. trebuie sa asculte caseta In condilii de stres. se poate obiine cu u9urinia generalizarea. Se accentueaza din nou ideea ca pacientul trebuie sa blocheze orice Incercare de neutralizare. Este absolut necesar ca gandurile neutralizatoare sa nu fie incluseIn Iista iniliala de ganduri. . relaxante 9i interesante (ex. Fiecare gand obsesiv este evaluat sub asPectul disconfortului. mentine-I atat timp cat i'ti spun. Pacientul ?i terapeutul realizeaaza 0 lista care cuprinde patru ganduri obsesive. 2. la stomatolog). sa ne reamintim 0 calatorie agreabila.. caseta se poate pune mai tare sau mai Incet. In condilii variate. In momentulln care pacientul poate asculta caseta fara a declan9a ganduri de neutralizare 9i doar cu 0 anxietate minimala se poate Inlocui gandullnregistrat cu un altul 9i procedura se repeta. procedand In conformitate cu aceea9i secvenia: un gand. un pacient cu obsesia ca va lovi oamenii pe strada.

Apoi terapeutul descrie 0 scena "semnal" declanl?ator al unui gand obsesiv al pacientului. progresele nu se vor lasa prea mult a9teptate. Subiectului i s-a format deprinderea de a avea anumite ganduri obsesive 9i In acela9i timp el devine anxios din cauza acestora. Din acest motiv este indicat ca pacientul sa nu mai evadeze din situatie prin intermediul ritualului obsesiv. Model de terapie pentru tulburarile obsesivcompulsive u~oare ~i moderate (dupa Fen s t ern h n e i m si J e an B a e r. chiar daca nu am terminat de descris scena ". 1977) .or sau moderat perturbatoare care apar In timpul zilei. tot In gand. Se subliniaza faptul ca la Inceput succesele vor fi limitate 9i ca acele ganduri suparatoare vor fi alungate.Tn cadrul primei ~edinte i se explica l?i i se demonstreaza subiectului In ce consta metoda. scena alternativa. Apoi i se spune pacientului: Temele pentru acasa se realizeaza In l?edinte zilnice de oprire a gandurilor care se realizeaza 124 . In perioadele relativ lini9tite. Imediat ce pacientul ridica mana. Treptat el trebuie sa treaca la oprirea unor ganduri tot mai deranjante. Ifi voi descrie o· scena care i'fi va actualiza obsesiile. Ducerea la Indeplinire a ritualului II elibereaza de anxietate. pacientul fiind instruit ca la cuvantul STOPI sa se com ute mental. spune-fi In gand STOPf ~i descrie-fi. Procedura trebuie repetata de mai multe ori. In acelasi timp. gedinta continua cu un antrenament de 10 minute de oprire a gandurilor cu declan~area unor ganduri ~i imagini alternative. In cazul in care ducerea la Indeplinire a ritualului este blocata. Cuvantul STOP! nu poate fi pronuntatin public. terapeutulli spune cu 0 voce puternica STOP! ~i apoi II Intreaba ce sMa Intamplat cu gandul obsesiv. pacientul e Incurajat sa utilizeze metoda pentru a Inlatura ganduri u~:. iesirea din situatie prin . imaginandu-l?i 0 scena alternativa pe care trebuie sa ~i-o reprezinte In detaliu. Dupa 0 practica de aproximativ 0 saptamana. I I .poresc sa stai foarte relaxat cu ochii Inchi~i. ritu~lul aciionand ca un fel de "fuga" din situatie. a) Blocarea reacfiei compulsive. dar se poate asocia pronuntarea lui mentala cu oprirea gandurilor. ridica mana sus". cu 0 pauza de 30 secunde pentru relaxare. Cand ai reu~it sa-fi reprezinfi scena alternativa. intermediul ritualului nu face decat sa Intareasca reaqia anxioasa pentru ca nu Ii permite subiectului sa afle faptul ca lucrul de care el se teme eel mai mult nu se va petrece cu adevarat. . doar pentru moment. subiectullnvaland sa Infrunte gandurile obse125 "Doresc sa obfii un autocontrol mai bun asupra metodei. Acum eu voi descrie scena ~i In momentul In care Ifi vin gandurile obsesive. Pacientul este lasat sa-~i reprezinte scena alternativa timp de 1 minut. dar pe masura ce se exerseaza. In aceasta etapa se cere pacienlilor sa intre In situaliile pe care Inainte Ie evitau. cand pacientul nu e tulburat de ganduri obsesive intense. la Inceput. Doresc sa ridici mana sus imediat ce fi-au venit gandurile obsesive. Inainte de a nota pe scala gradata disconfortull?i vivacitatea reprezentarii.

Invaiarea relaxarii reprezinta 0 metoda indirecta de autocontrol a gandurilor negative. c) Destructurarea modelului patologic al gandirii necontrolate. sa se spele pe maini de nenumarate ori etc. Cornell?i-a pus la punct un ritual foarte complicat: obil?nuia sa se spele pe dinti de patru ori pe zi. marindu-se eventuall?i valoarea recompensei. b) Contractul de prelntampinare a comportamentului compulsiv. Prezentare de caz: Cornel. sa ajute subiectul sa blocheze reactiile de tip compulsiv l?i implica urmatoarele etape: . Un prim pas In realizarea acestui deziderat II reprezinta achiziiionarea deprinderilor de relaxare. ceea ce a contribuit In finalla Imbunataiirea relaiiei de cuplu. "daca fiul meu pleaca In Germania. Interesant este faptul ca pe masura ce Cornel a reul?it sa-l?i controleze gandurile obsesive l?i comportamentele ritualiste. In caz contrar soiia nu invita pe nimeni. cei doi urmau sa ia masa In ora~ cu prietenii. Acest contract are la randuf sau. . drept scop. deoarece cu cat subiectul este mai Incordat. soiul rewi'ea sa se abiina de la ritual timp de trei saptamani. 0 saptamana.sive cu calm. In aceasta etapa a terapiei.). a iel?it la iveala faptul ca pacientul nutrea senti mente de ostilitate faia de soiia sa. soiia trebuia sa invite prieteni la masa. era permanent dominat de ganduri obsesive legate de moarte ("mama va face un atac de cord". Din nefericire Insa. pentru ca sunt permanent bombardaii de gandurile perturba- 127 .sa precizeze ce recompensa ar dori sa obtina de la partenerul sau pentru ca nu mai duce la Indeplinire secventa patologica de comportament (sa primeasca un cadou. se poate trece la crel?terea treptata a intervalului cand acesta nu va Indeplini ritualul obsesiv: 3 zile. Pentru "a preveni" producerea nenorocirilor respective.pacientul trebuie sa-l?i precizeze c1ar ce tip de comportament dorel?te sa blocheze (sa verifice daca ul?ile sunt Incuiate. sa nu dea curs activitatii ritualiste timp de 2 zile).). majoritatea pacieniilor obsesivi au dificultaii In Insul?irea relaxarii. Daca. sa se spele In mod compulsiv pe maini ~i sa numere l?i sa rea~eze hainele pe umera~e In dulap.). sen!imente pe care era incapabil sa Ie exprime. . 0 luna etc. Contractul terapeutic utilizat In acest caz a fost urmatorul: Cornel trebuia sa se abtina timp de 0 saptamana ~a verifice l?i sa real?eze hainele In dulap. In cazulln care pacientul se iinea de cuvant. precis ca' avionul se va prabul?i". Dupa ce subiectul a reul?it sa cal?tige premiul dorit. purtand pasta l?i periuta de 126 dinti In buzunar. profesor de biologie.). cu atat este mai stapanit de gandurile produciitoare de anxietate. acestea se vor opri In cele din urma. subiectul a fost Invaiat sa-l?i exprime deschis sentimentele de nemuliumire l?i ostilitate. "sotia mea se va Imbolnavi de cancer" etc. sa mearga la restaurant etc. De aceea. un individ sociabil l?i amator de petreceri.sa specifice exact ce anume trebuie sa faca pentru a primi recompensa (de pilda.

toare referitoare la tot felul de nenorOClrl posibile (ace9ti pacienti afirma adesea: "imi simt corpul relaxat, dar gandurile nu-mi dau pace"). Fen s t ern he i m 9i J e an B a e r (1977) propun pentru aceasta categorie de subiecti urmatorul exercitiu, menit sa contribuie la obtinerea unui mai bun autocontrol asupra gandurilor negative. Pacientului i se cere sa se ageze Intr-o pozitie confortabila, agezat pe un fotoliu sau Intins pe o canapea, cu ochii Inchi?i 9i sa raspunda In limbaj interior la Intrebarile adresate de terapeut (se poate utiliza 9i 0 caseta). Raspunsul poate fi da, nu, poate, uneori sau este posibil ca subiectul sa nu dea nici un raspuns! "Poti sa faci In a9a fellncat pleoapele tale sa devina tot mai grele, din ce In ce mai grele?" "Poti sa faci ca bratul tau drept sa devina mai relaxat decat bratul stang?" "Poti sa-ti imaginezi ca prive9ti un obiect In departare?" "Iti poti imagina ca te afli pe malul unui lac 9i ca admiri un apus de soare? "Iti poti imagina cum ar arata tabloul care oglinde?te apusul soarelui realizat de un pictor modern?" "Poti sa-ti reprezinti proaspete?" mirosul de caP9uni

"Poti sa faci In a9a fellncat picioarele tale sa devina tot mai grele 9i mai relaxate?" "Poti sa asculti sunetul propriei tale respiratii?" "POii sa respiri calm 9i lini9tit a9a cum faci atunci cand dormi?" "Poii sa-ii imaginezi 0 scena placuta 9i sa te gande9ti la cuvantul calm?" "Poii sa faci In a9a fellncat Intregul tau corp sa se simta calm 9i relaxat?" "Calm si relaxat....." , "Calm si relaxat....." , Se acorda 0 pauza de 10 secunde dupa care subiectul poate deschide ochii, continuand sa ramana relaxat. Intregul exercitiu dureaza In jur de 5 minute 9i trebuie practicat pana cand subiectul Invaia Intrebarile 9i devine capabil sa 9i Ie adreseze singur In gand chiar In situaiii de viaia In care se simte tensionat. Pacientul este instruit ca imediat ce Ii vine In minte un gand obsesiv de care dore9te sa se debaraseze sa-?i spuna In limbaj interior STOPf 9i apoi calm 9i sa-9i relaxeze musculatura. In cazulln care tehnica blocarii nu da rezultatele scontate, se poate aplica tehnica inversa In cadrul careia gandurite negative sunt hiperbolizate pana la ridicol. Astle I 0 secretara era obsedata de gandul ca va fi concediata pentru ca nu este suficient de con9tiincioasa. Terapeutul i-a indicat sa-?i spuna un text de tipul urmator: "Voi face 0 gre?eala mica ?i aceasta va duce la falimentul firmei. Voi fi data afara ?i voi ajunge la inchisoare. Cand ma voi elibera nu
129

"Poti sa-ti aminte9ti ce gust avea Inghetata atunci cand erai copil?" "Iti poti imagina cum arata un lac pe timp de primavara?" "E9ti capabil sa numeri culorile curcubeului?"
128

i'I'

ma va mai angaja nimeni ?i voi ajunge sa cer?esc pe treptete bisericii". Pacienlii obsesivi sufera de 0 teama care
izvora)lte din interiorul fiinlei lor,iar ritualurile obsesive produc doar 0 u)lurare de moment. Orice eliberare de ganduri negative are un caracter accidental )li nu este consecinla autocontrolului exercitat de subiect asupra starilor sale psihice. Aceasta situalie conduce la starea denumita llneajutorare dobandita", care, la randul sau induce depresia, care, de cele mai multe ori evolueaza In paralel cu gandurile )li comportamentele obsesive. Subieclii care sufera de obsesii sunt permanent preocupali sa se elibereze de teama )li din acest motiv Ie ramane relativ pulin timp )li energie pentru activitali agreabile, fapt ce conduce la accentuarea depresiei. ~tefan, un economist In varsta de 40 de ani, s-a prezentat la psihoterapie pentru 0 depresie moderata )li idei obsesive legate de ineficienla personala. Pacientul nu facea altceva decat sa-)li gaseasca permanent defecte )li neajunsuri. Se critica pentru modulln care lucra la firma, pentru faptul ca nu facea suficient pentru gospodarie, pentru ca nu se ocupa de copii, el considerand chiar ca nu este suficient de bun pentru solia sa. Datorita dispoziliei depresive, nevoile )li performanlele sale sexuale s-au redus simlitor. Interesant este faptul ca pacientul nu putea gasi nici un element pozitiv la propria persoana. Terapeutul i-a explicat ca daca cineva i-ar spune de cate doua sute de ori pe zi cat este de rau )li de ineficient, el (terapeutul) ar sfar)li, In cele 130

din urma prin a-I crede, ori acest lucru li;>i !acea subiectullui Insu)li. In acest caz a fost utilizata tehnica relaxarii, cu sugestii de'lntarire a eului, combinata cu tehnica opririi gandurilor negative 9i cu cea a combaterii sentimentului de neajutorare dobandita. 9tefan a primit drept sarcina terapeutica sa-)li fadi mici placeri, 9i el a decis sa manance Inghelata la desert 9i sa se Inscrie la un cerc de karate. Pentru cresterea autostimei i s-a recomandat sa cumper~, din cand In cand, cate un mic dar sOliei, deoarece pacientul se considera incompetent In calitate de sOl. Pe masura ce a izbutit sa-9i controleze comportamentul prin care li;>i oferea satisfaciii personale, el a Inceput sa-9i controleze 9i gandurile negative legate de propria persoana 9i a devenit ceva mai asertiv 9i mai pulin depresiv.

131

PSIHOTERAPIA ANXIETATII LEGATE DE PROBLEMELE SEXUALE

Inilial s-a considerat ca disfuncliilesexuale au drept cauza experienlele timpurii din copilarie, experienlele legate mai ales de anormalitalile sexualitalii infantile, cat )'i de interrelaliile §lnormale dintre parinte l?i copil. Intre anii 1950-1960 abordarea comportamentalista, mai ales desensibilizarea sistematica a Inceput sa fie utilizata cu succes In cazul disfuncliilor sexuale. Acest demel's terapeutic se baza pe supozilia conform careia cele mai multe comportamente sexuale patologice sunt comportamente Invalate, au la baza anxietatea l?i ele pot fi modificate utili~and principii derivate din teoriile 'nvalarii. In 1970 a aparut celebra lucrare a lui Mas tel's l?i J 0 h n son "Human sexual inadequacy" (Inadecvarile sexuale la am), lucrare care sta la baza psihoterapiilor comportamentale mod erne In problemele sexuale. In cadrul acestor terapii accentul cade pe dezvoltarea deprinderilor de comunicare, educalie )'i implicarea ambilor parteneri In rezolvarea problemei. Terapia sexuala se utilizeaza In tratamentul cuplurilor cu probleme pentru ca este dificil de ajutat altfel un subiect cu probleme sexuale care nu are un partener care sa-I
132
I , I

sprijine. Ulterior au fost realizate 9i tentative ale terapiei sexuale menite sa ajute l?i pe subieclii care nu au la dispozilie un partener. Disfuncliile sexuale au drept cauza atat factori fiziologici cat l?i psihici. Este important de stiut ca si In cazul factorilor fiziologici, factorii , , psihologici secundari nu fac decat sa complice situalia. Natura disfunctiilor sexuale. 0 definitie , , coreeta a disfuncliilor sexuale 0 reprezinta perturbarea persistenta a modelelor sexuale de interes 9i raspuns. Disfunctiile sexuale se delimiteaza de deviaiiile sex~ale, care reprezinta comportamente care se deosebesc sub aspect calitativ de cele sexuale normale 9i sunt nocive pentru alii oameni. Aceasta definilie nu e pe deplin satisfaditaare pentru ca, pe de 0 parte este dificil de circumscris compartamentul sexual normal, iar pe de alta parte faptul ca un campartament sexual este calificat drept disfunciional depinde de mai mulli factori; daca partenerul considera ca este a problema, iar aceste expectaiii pot fi influeniate de apinia prietenilar, mass media sau apinia unar medici (Hawtan, 1989). Nu a fast elaborata pana acum a clasificare satisfacatoare a disfuncliilor sexuale. In general se accepta drept criterii interesul sexual, actiyare sexuala, argasmul 9i alte probleme. Alii factori care trebuie luaii In considerare sunt periaada de debut 9i gradul de extensiune al tulburarii. Termenii tulburare primara 9i secundara se refera la faptul daca tulburarea a fast preI 133

sau a lipsei de satisfac1ie sexuala. • Factori care mentin tulburarea (anxietatea anticipatorie la fiecar~ tentativa de act sexual). Mul1i din ace~ti subiec1i nu se refera la vreo disfunc1ie anume.zenta de la Inceperea activita1ii sexuale sau a debutat dupa 0 perioada de func1ionare sexuala satisfacatoare. Disfunc'ii sexuale la femei 1. dar pierd In timpul actului sexual. activitate ?exuala prin intermediul masturba1iei etc. de cele care nu s-au masturbat niciodata. In cazul tulburarii de erec1ie exista barba1icare realizeazaereqia cu partenera. • se asociaza frecvent cu dificulta1i rela1ionale ~i depresie (H a w ton ~i Cat a Ian. Terapeutul trebuie ~a diferen1iezeacele femei care nu ob1in orgasm cu partenerul. Upsa satisfac1iei sexuale reprezinta 0 problema importanta pentru care indivizii sau cuplurile solicita psihoterapia (fara sa existe de fapt disfunc1ii sexuale). In cadrul fiecarei tulburari sexuale exista nenumarate varia1ii ca de pilda. 1983). Scaderea interesului sexual-libido scazut: • variaza considerabil de la 0 femeie la alta. pacien1ii se pot adresa speciali~tilor l?i pentru alte probleme. insomnie. H a wt 0 n . Uneori aceasta problema poate fi secundara lipsei de interes sexual (8 a n c r 0 ft. barba1icare ob1indoar 0 ereqie partiala. 1983. 2. ci la absen1a satisfac1iei sexuale. • Factori precipitatori (el?ec sexual sub influenta alcoolului). 135 f I ! ! I I I I . Deficienta de orgasm: absenta sau orgasm foarte rar. ganduri c'u con1inut sexual.1987). 3. barba1i care ob1in erec1ia doar cand sunt singuri (In timpul masturbarii) ~i barba1i care nu au erec1ie In nici un fel de situa1ie. dar 11 ob1in prin masturbare. • Factori predispozanti (Iipsa de Incredere In sine. Chiar ~i In aceste cazuri factorul psihologic accentueaza tulburarea 9i terapia cognitivcomportamentala este indicata. • plictiseala ~i monotonia. 1985. cum ar fi. Deficien1a orgasmica secundara se asociaza de obicei cu dificulta1i rela1ionale. 1986. de pilda: depresie. 134 Cauzele tulburarilor sexuale se refera la: • Gauze fiziologice: boala. • se reflecta In frecventa actelor sexuale cu partenerul. Activare sexuala scazuta: reducerea raspunsurilor fiziologice normale (exemplu: lubrefierea vaginului) la stimulare sexuala ~i lipsa senza1iilor asociate cu excita1iasexuala: • este fireasca la menopauza ~i dupa nal?tere. diverse tratamente (8 a n c r 0 ft. probleme ginecologice sau lipsa fertilita1ii. Termenii total ~i situational se refera la faptul ca tulburarea sexuala este prezenta In toate situa1iile sau doar In unele din acestea (sex adecvat cu partenerul obi~nuit dar nu ~i cu alt partener. We i ss man ~i Pay ke I. In afara disfunc1iilor sexuale. La aceasta situa1ie I~i pot aduce contribu1ia factori varia1i cum ar fi: • dificulta1i rela1ionale. 1974). • partenerii nu se mai considera atragatori unul pe celalalt. opera1ii. pubertate Intarziata). masturbare.).

136 • de regula reprezinta 0 tulburare primara.icu 0 partenera.4. de regula datorata unor cauze organ ice. a dificulta1ilor rela1ionale sau a depresiei. Trebuie exclusa cauza organica (hipoganadism). • frecventa la tineri la Inceputul vie1iisexuale. Durerea poate fi superficiala. Ejacularea se poate ob1ine In timpul masturbarii dar nu :.endometrita sau lipsa activarii sexuale). numai In somn sau deloc (In acest din urma caz se suspicioneaza 0 cauza fizica). • Relaiiile familiale perturbate. • numai In cazulln care este persistenta este considerata simptom. Ejaculare dureroasa £?idispareunie: senza1iede durere sau arsura dupa ejaculare. 4. de regula este bine sa se solicite ?i opinia partenerei. Interes sexual scazut: poate fi consecin1a unei tulburari de erec1ie. medica1ie antihipertensiva). incest. 3. pentru ca unii oameni au expectaiii neraiionale. stimularea sexuala trebuie sa fie prelungita un timp neobi:. unor chisturi) sau profunda (infec1ie pelviana!. • masturbarea rapida poate fi un factor pred ispozant.. Ejaculare lntarziata sau absenta: • este 0 tulburare relativ rara. 2. expectaiia performaniei) ?i fiziologice: (diabet.nuitde lung pana ca ea sa apara.. Poate aparea dupa un traumatism al vaginului sau In urma unei infeciii. Dispareunia . de regula este rezultatul unei infec1ii (uretrita. prostatita etc. • are forme diverse. 1989) Factori predispozanti: • Educaiie restrictiva: atitudinea parin1ilor e distorsionata sau provoaca inhibiiia sexuala. medie (datorita lipsei excita1iei. probleme circulatorii. Ejaculare precoce: • este dificil de definit. care afecteaza atat ejacularea cat ?i orgasmul. Multe din aceste femei au idei gre?ite cu privire la sexualitate. Cand ejacularea este Intarziata. 5. 137 .act sexual dureros. Multe din ele sunt altfel normale sub aspectul responsivitaiii sexuale (Duddle. • frecventa In stari de stres. • mecanismul erec1iei este influen1at de 0 varietate de factori psihologici (anxietate. • Experienie sexuale timpurii cu caracter psihotraumatizant: viol. Vaginism: act sexual imposibil sau extrem de dureros datorita unui spasm vaginal care Impiedica penetrarea. Dispareunia este un act sexual dureros. leziuni ale coloanei vertebrale. Factorii psihologici care pot contribui la disfunctiile sexuale (dupa H a wt 0 n. lipsa afec1iunii. 5. 1. Tulburarea de erectie: • este cea mai raspandita tulburare pentru care se solicita psihoterapia. distragere. 1977). • trebuie distinsa de tulburarea datorata unor cauze fiziologice (prostatectomie) sau medica1ie (tioridazin). infeciiilor vaginale.). Disfunctiile sexuale la barbati. cand subiectul are orgasm dar nu ejaculeaza. In aceste cazuri se indica controlul ginecologic.

oboseala. Trebuie subliniat faptul ca In Europa ?i America activitatea sexuala este Inalt investita emotional si din acest motiv. • E?ecuri repetate Depresie Anxietate Experienie sexualetraumatizante Varsta hologica la unii factori organici. la evitarea sistematica ~ acesto'ra. indispoziiie. 139 . extraconjugala) .• Upsa educaiiei sexuale. experiii sexologi estimeaza faptul ca mai mult de jumatate din cuplurile din Europa de vest ?i Statele Unite 138 Observa1i-va propriul ~omportament 9i verifica1i daca nu cumva inhiba1i orice manifestare de afec1iune care ar putea conduce la rela1ii sexuale. • Existen1a unei disfunc1ii sau a unei perversiuni sexuale. • Teama de intimi• Solicitarile partenetate emoiionala. refera la urmatoarele aspecte ce pot constitui semnale de alarma In legatura cu existen1a unor probleme sexuale: • Evitarea deliberata a relaiiilor sexuale. • Infidelitatea. • Reaciia psi- au diverse dificulta1i legate de via1a sexuala. dimpotriva. de partener. rului. faptul ca au prea mult de lucru etc. Fensternheim si Jean Baer (1977) se . . • Evitarea rela1iilor sexuale fara ca subiectul sa fie constient de acest lucru. Upsa atraciiei faia mania. . fricile si anxie. Factori precipitatori: • • Relaiii perturbatoare cu partenerul • Na?terea unui copil (aici • dfficultaiile sexuale pot apare • ?i datorita unor factori fiziolo. d Factori care mentin tulburarea: • Anxietatea de perfor-. iar majoritatea acestor dificultaii au drept cauza anxietatea. Subiectii invoca tot f~lul de motive pentru a evita sexu'l.• gici sau datorita depresiei). modul cum se rea• Culpabilitate (evenlizeaza stimularea tuallegata de 0 relaiie partenerului. • Teama de e?ec (de • Relaiii conflictuale. A?a cum am mai subliniat. • Transformarea relatiei sexuale Intr-o rutina zilnica. • Informaiii sexuale • Comunicare insuficiinsuficiente despre cienta Intre parteneri. • Disfunciii ale partenerului. Aceasta nu se refera la faptul ca 0 persoana poate sa nu fie la un moment dat Intr-o dispozitie potrivita pentru a Intretine relatii sexuale. • Depresie. • Anxietate.• Joc erotic preliminar insuficient (astfelmcat partenera nu e excitata). evitare care devine 0 obisnuinta. ' • Subiectul este Ingrijorat In legatura cu diverse aspecte legate de viata sa sexuala: se teme ca are fantezii prea bogate sau. ca are dorinte inacceptabile etc. pierdere a ereciiei). ca nu are fantezii.

Din acest motiv. Deoarece activitatea sexuala este In primul rand 0 activitate fizica. Din acest motiv. anxietatile. generand insatisfaciii 9i inhibi~ii. putem sa n~ eliberam si de cele al caror continut se refera la domeni~1vieiii sexuale. ' Temerile care influenteaza viata sexuala (Fensternheim 9i /ean Ba~r. dre~ea. . Astlel. 2. un individ poate suferi de fobie de Intuneric si din acest motiv nu poate face dragoste decat cu lumina aprinsa. 5. In principal. tan. fobii 9i anxietaii. Inainte de a Incepe psihoterapia.tatea pot sa conduca la blocarea acesteia. Aceasta Inseamna ca toate experien~ele anterioare. acestea II vor afecta 9i pe celalalt. cat 9i psihic care sa con140 duca la contopirea celor doi parteneri Intr-o singura fiin~a. ~. tulburari endocrine. arice disconfort fizic afecteaza aceasta activitate. el va profita de mine). afectiunea. nu trebuie sa ne grabim sa punem orice disfunc~ie sexuala pe seama unor factori de natura psihologica. " 0 141 -JIi . Se ajunge la Implinirea sexuala prin intermediul sentimentului de dragoste 9i invers. 4. de a fi utilizat de acesta. la Implinirea dragostei prin intermediul sexului. Temeri externe sau tangentiale Acestea Isi au originea In viata cotidiana si In . 1977). este indicat un control medical de specialitate. daca unul din membrii cuplului are probleme. AsHel. dragostea pe care cineva Ie manifesta. Autorii sunt de parere ca arice fel de teama poate influenta viata sexuala. 0 femeie tanara putea fi foarte u90r activata sexual. Inainte de a trece la un program de psihoterapie care sa conduca la reducerea anxieta~ii legate de domeniul vie~iisexuale. trei cat~gorii mai importante care afecteaza acest domeniu al existeniei: 1. obiectivul activita~iisexuale trebuie sa fie 0 comunicare plenara atat pe plan fizie. Fricile. Temeri legate de relatia interpersonala: In aceasta categorie putem include teama de respingere. anamneza amanuniita a evideniiat faptul ca pacienta suferise In copilarie de astm bronsic si orice modificare a ritmului ei respirator ~ In~paimanta. interaqioneaza cu cele ale partenerului. amplificandu-se. de a nu fi Inieles de partener. dar ea nu ajungea niciodata la orgasm. Astlel. persoanele care au astfel de probleme trebuie sa cunoasca urmatoarele aspecte: 1. experieniele anterioare ale subiectului care nu au 0 legatura directa cu viaia sexuala sau cu relaiia de cuplu. N0iiunea de partener neimplicat este mult exagerata. iar o tulburare de erectie poate fi consecinta unei . sau teama de a da frau liber sentimentelor (daca Ii arat ce simt cu adevarat. Asa cum este posibil sa ne eliberam si de alte lrici. Activitatea sexuala a omului este condusa In primul rand de creier 9i apoi de glandele endocrine. ' 3. dar ca exista. Intr-o rela~iede dragoste. precum 9i toate gandurile si atitudinile prezente sau trecute influenteaza ~ctivitatea sexuala prezenta. durerile din timpul actului sexual pot avea drept cauza 0 leziune a colului uterin. . ceea ce poate sa-I deranjeze pe partenerul sau.

dURa care Intreiineau relaiii sexuale excelente. 0 blocheaza (cum pot face dragoste cu el daca m-a suparat atat de tare).>ipiarda controlul . putand sa se comporte spontan doar atunci cand era furios . Prezentare de caz: Mihai si Elvira.>iconflictele contribuie la Imbunataiirea calitaiii vieiii sexuale.>ide conflictele si resentimentele existente In cadrul .>i sa-.>i lipsit de viaia. 3. ca un semn de disprei. subiectul deplaseaza accentul pe modulln care funqioneaza. ca 0 vor pierde pe parcurs. doi soti In jurul varstei de 25 de ani: s-au prezentat la cabinetul de psihoterapie pentru urmatoarea problema de cuplu: ei se certau violent. In astlel' de cazuri. pentru a avea relaiii sexuale normale. Uneori certurile . Adesea. Frecvent subieqii cu astlel de probleme se tem de faptul ca nu vor avea ereciie. Astfel. cum ar fi de pilda: • Teama ca partenera sau partenerul va fi nesatisfacut. In situatia In care aveau contacte sexuale Intr-o perio'ada de lini. Acest tip de temeri conduce la alte remeri cu caracter secundar.>i reprima sentimentele pozitive .>i obligandu-I sa faca lucruri pe care nu dorea sa Ie faca. terapia a avut ca obiective sa corecteze gandurile iraiionale ale subiectului In legatura cu exprimarea sentimentelor de tandreie. Daca acesta Isi va da seama de . fapt ce Ii determina sa interpreteze orice comentariu. sau asa-numita anxietate de performania. Frecvent se manifesta la persoanele cu probleme si teama de a nu-si deceptiona parte.>i nu pe placerea proprie .>te.>itrasarea unor sarcini In sfera comportamentala. oricat de nevinovat. nerul. el I. 143 .>i Ie exprima doar pe cele negative. Tot~1a mers relativ bine pana In momentulln care Mihai a Inceput sa-. Incat nu se mai poate bucura de relaiia intima. alteori dimpotriva. sau ca nu vor atinge orgasmul. cei doi soti nu au mai avut nevoie de conflicte . Anamneza a evideniiat faptul ca Mihai se temea teribil sa-9i exprime sentimentele de tandreie pentru ca In copilarie. remeri specifice legate de sfera vieti. In acest caz. Odata ce teama de exprimare a trairilor afective pozitive a scazut. sarcini prin intermediul 142 carora subiectul sa adreseze In mod deliberat remarci tandre sotiei.>iloveasca soiia cu salbaticie. el a devenit neincrezator In sentimentele de tandreie proprii sau In ale celorlalii. ea II va preiui mai puiin. Acesta este atat de concentrat pentru a detecta diverse semne de dezamagire pe care le-ar putea manifesta celalalt. cuplului. teama ce Imbraca forma unei presiuni continue pe care individul 0 simte din partea partenerului sau.>i0 iubea sincer pe Elvira. precum . sexuale " • Teama de a nu funciiona adecvat In plan sexual. dificultqtea subiectului.>ipe cea a partenerului sau pe comunicarea interpersonala. de. Elvira II provoca pe Mihai In mod deliberat pentru a se ajunge la relatiile sexuale realizate cu intensitate maxima. Ca rezultat.Viaia sexuala poate fi influentata negativ . pariniii II manipulau purtandu-se dragui cu el .totulle parea monoton .

>i exagereaza mult performaniele In acest domeniu. . duale. chiar anticiparea faptului ca partenerul ar putea avea probleme. Astfel. EI a urrnat tratarnent psihoterapeutic. totul Intre ei mergea bine. doua oara. . 0 va Invinovati pe ea si In cele din urma . Uneori. De regula sexologii contemporani sunt de parere ca putem considera ca fiind activitaii •. Desi sotia i-Co. Prezentare de caz: Matei. foarte mulii barbaii tineri I.In astfel de situaiii barbaiii. un inginer In varsta de 36 ani.>ibata joc de ei. Ea nu a discutat niciodata problema In mod deschis cu baiatul. el nu ar fi avut probleme'j. Matei a Inceput 'sa-si faca tot . In schimb i-a transmis starea ei de nervozitate care I-a facut. la care iinea foarte mult. Inainte de a-i veni aceasta idee. altereaza relaiia intima. ambele comportarnente fiind disfunciionale. sa devina impotent. care sunt terorizaii de ideea ca ceilalii ar putea afla problema lor 9i ar putea sa-. Dupa divori. dupa care Incep sa se teama daca nu cumva sunt perver. subiectul avand informaiii fragmentare. spus ca nu este vina lui 9i di ea a func1ionat totdeauna asa. de regula aceste probleme apar datorita unei insuficiente educatii sexuale stiinti. unii subiecii obiin satisfaclii de pe urma unor activiUiii sexuale mai speciale. ea ar fi avut orgasm sau daca a? fi fost 0 femeie adevarata. . 144 mai multe probleme pana cand i s-a reinstalat impotenia. care I. ea putand obiine aceasta stare doar prin stimulare c1itoridiana. In cele din urma. afirmand ca relatiile sexuale Ii dau satisfactie. Cand s-a casatorit a . subiectul cu astfel de probleme considera ca daca partenerul sufera de vreo disfunctie sexuala Inseamna ca ceva este In neregula 'cu el ("dadi a? fi fost un barbat adevarat. e~ista mari diferente' interindivi. fice. 0 studenta a afirmat ca ea 9i-a pierdut interesul pentru sex pentru ca a Inceput sa se teama de faptul ca prietenul ei nu va avea erectie. " 145 . Matei a avut relatii sexuale norrnale. nu putea ajunge la orgasm In timpul actului sexual obi9nuit. • teama de perversiuni sexuale. fapt ce amplifica anxietatea de inadecvare a celuilalt.>i comportamente de evitare. a prezentat tulburari de dinamica sexuala In timpul primei casatorii. Datorita altor probleme legate de relaiiile interpersonale. la fel ca si In alte sfere ale vietii psihice si somatice. o va parasi. dupa care impotenia s-a rezolvat. apare mai ales la barbaii. Aceste temeri produc frustrari .. dar mai ales femeile Incearca sa-si mascheze dificultatile mimand orgasmul. din lecturi facile sau filme. aceasta team a implidind urmatoarele componente: • teama ca subiectul nu se Incadreaza Intr-o norma statistica.>i. • teama de a nu fi umilit In public. fie 19i asuma Intreaga responsabilitate a egecului.>i fac probleme In legiltura cu lungimea penisului. Astfel. • teama de dificultaiile sexuale ale partenerului. tara a iine seama de faptul ca. el s-a decis totU9i sa divorieze. Astfel. • Teama ca subiectul este anormal sub aspect sexual. ' . subiectul fie ca arunca Intreaga vina asupra celuilalt. sau din povestirile fanteziste ale unor prieteni. soiia sa.

Alte temeri din domeniul vietii sexuale. ca de pilda: sa fii un expert In domeniul sexului. de Imbatranire (el nu ma va mai dod. Atingeti zonele genitale 9i observati ce anume simtiii. sa mentii 0 reatie neechilibrata (urmarind doar satisfactia proprie sau doar pe cea a partenerului) sa ai drept scop unic atingerea orgasmului sau sa mentii un comportament stereotip cu teama de a Incerca 9i bucurii noi. dar ace9tia chiar se simt obligati sa faca tot ce au vazut 9i chiar sa obtina satisfactii. eu am patruzeci de ani £?iel 42 t. De asemenea. Din cele aratate mai sus. rezulta ca majoritatea dificultatilor sexuale psihogene au la baza anxietatea. zonele genitale 9i observaii cum va simW: mandra.i oricand . pentru ca Impartal?irea sentimentelor conduce la 0 mai buna Inielegere 9i la 0 intimitate sporita Intre cei doi parteneri. de pierdere a potentei (nu mai sunt barbatul de alta data). mai ales In societatea occidentala 19i aleg drept modele de comportament sexual filmele sau revistele pornografice. discutarea nemultumirilor 9i insatisfactiilor poate contribui la eforturile ambilor parteneri de a Ie soluiiona. ceea ce nu este totdeauna adevarat pentru toata lumea. cautaii s-o . trebuie sa cunoasca natura reala a temerilor sale 9i apoi sa Incerce sa Ie modifice. Observati ce va place 9i ce nu la propria persoana. tot In oglinda. teama de traumatism fizic (poate apare mai ales la femeile care au fost agresate sexual) etc. Examinaii cu ateniie. acestea pot sa iasa din standardele general admise de publicul larg. Speciali9tii sustin ca pot exista m~lte astfel de temeri cum ar fi: teama de sarcina. Aceasta Inseamna nu numai ca se poate face orice Intre doi adulti de sexe opuse. . care altereaza calitatea vietii sexuale. se datoreaza faptului ca multe persoane. • teama de a nu fi inhibat In plan sexual. rusinata. vinovata sau speriata? Pentru biirbati: Tncercati sa deveniii narcisic. Relaiiile sexuale normale se bazeaza pe 0 comunicare sincera l?ideschisa Intre cei doi parteneri. Exploatarea si cunoasterea . Majoritatea persoanelor care prezinta astfel de probleme uita de obiectivul autentic al vieiii sexuale: 0 comunicare In plan fizic 9i psihic 146 Intre doi oameni care doresc sa devina 0 singura fiinta. Subiectul care dore9te sa se elibereze de anxietate 9i stari cu caracter fobic.£?i poate gasi 0 femeie de 20 de ani). propriului corp Pentru femei: Cautati sa va cunoa9teii corpul. Toate aceste temeri conduc la obiective exagerate sau artificiale. atingeii mai mult pana cand anxietatea va fi Inlocuita cu 0 senzaiie de placere. Admirati-va gol In oglinda. Achizitionarea comuniciirii deschise In sfera viefii sexuale.sexuale normale toate acele comportamente liber consimtite 9i care au loc Intre adulti de sexe diferite chiar daca. Incordand l?i relaxand mU9chii asemenea unui atlet. Pentru aceasta priviii-va goala In oglinda 9i observaii ce anume va place 9i ce nu la dumneavoastra. 147 . Daca atingerea unei anumite parti a corpului va produce anxietate.

Pentru subieciii care au dificultati sa discute despre acest gen de subjecte. • Partea corpului tau care mi se pare cea mai "sexy" este . • Tmiplace cel mai mult cand eu . fapt ce contribuie In mod indirect la reducerea anxietaiii. b) Trasarea unor sarcini comportamentale simple care se refera la viaia sexuala. Subiectului cu probleme i se cere sa elaboreze 0 imagine sau un film mental cu coniinut erotic l?i sa constate nivelul de excitaiie pe care II produce acesta. care se poate realiza prin intermediul urmatoarelor tehnici: a) Tehnica imaginaiiei dirijate.Chiar ~i simplul fapt de a discuta cu privire la o problema contribuie la reducerea anxietatii In legi'itura cu aceasta. In baie. b) trecerea de la discutarea unor probleme cu caracter general. nu asupra a ceea ce simte. la discutarea propriilor nevoi. lata cateva exemple de astlel de sarcini: • Faceti dragoste la alte ore ~i In alte locuri decat cele obi~nuite (In sufragerie. Fanteziile erotice contribuie la accentuarea excitaiiei ?i satisfactiei subieciilor. Programul de Invatare a subiectului sa comunice liber cu privire la sex implica: a) Realizarea unor lecturi pe teme de educatie sexuala ~i discutarea acestora Impreuna cu partenerul. • Ma tem sa-ti spun ca . Incepand cu ceea ce i se pare mai u?or de realizat. • Experimentaii?i alte poziiii In timpul actului sexual. • Imaginea mea favorita legata de viaia sexuala este . 149 •. Fanteziile erotice pot fi simple (de piIda. Prezentam mai jos un model al respectivului test: • Tn timpul actului sexual Imi place cel mai mult .). testul completarii de fraze. Terapeutul indica pacientului sa se concentreze asupra a ceea ce face. • Partea corpului meu unde simt cea mai mare piacere este . menita sa amplifice fanteziile cu caracter erotic. • Tntimpul jocului erotic preliminar doresc . In timpul zilei etc. Fen s t ern h e i m ?i J e a n B a e r 1 9 7 7 recomanda ca auxiliar. Apoi i se cere. pe care trebuie sa-I realizeze ambii parteneri ?i apoi sa discute pe marginea acestuia. • A~ dori ca tu sa etc. Reducerea anxietaiilor legate de activitatea sexuala. 148 3. Subiectului i se cere sa realizeze acele lucruri pe care Inainte avea tendinta sa Ie evite.. retrairea situaiiei cand subiectul a sarutat pentru prima oara 0 fata) sau complexe (I~i poate imagina ca face dragoste cu un actor recunoscut). . dorinie ?i probleme din domeniul vietii sexuale. • Tn timpul actului sexual propriu-zis a~ dori . sa repete la nivel de antrenament mental (In stare de relaxare) scenariul respectiv ~i sa caute sa amplifice In mod deliberat gradul de excitaiie.

el primea 5 puncte. Astfel.• Crea1i scenarii legate de activitatea sexuala In a9a fellncat sa maximaliza1iplacerea 9i sa reduce1i anxietatea. Daca ea nu-I provoca. Tncazulin care ei ii disparea interesulln timpul actului sexual. Pacientul trebuie sa-9i imagineze situa1ia respectiva (cea mai pu1in anxiogena la Inceput) 9i apoi sa se relaxeze pana cand anxietatea dispare complet 9i apoi sa treaca la stimulul urmator. sa-i taie unghiile etc. sa-I sarute. Nely trebuia sa cedeze 9i sa faca ceea ce Ii cerea el. EI se temea de faptul ca daca el ar avea vreo ini1iativa 9i Nely I-ar respinge. • pozi1ie specifica actului sexual. pentru subiec1ii care se tem sa experimenteze comportamente sexuale neobi9nuite. 1976): • sarut • mangaieri. In cazulln care el reugea sa fie suficient de convingator. iar de fiecare data cand ea nu se lasa convinsa. Aceasta teama de a nu fi refuzat se ascundea In spatele lipsei sale de ini1iativasexuala. lata un model de ierarhie de stimuli anxiogeni pentru un barbat cu teama de a fi inadecvat In plan sexual (dupa Arnold Lazarus. Radu nu facea nici un efort sa continue. fiind spec ifica problemelor fiecarui pacient In parte. Pentru a destructura modelul comportamental de evitare al barbatului. Subliniem faptul ca ierarhia respectiva trebuie sa aiba un caracter individualizat. • penetrare. T erapeutul indica subiectului sa elaboreze 0 lista ierarhica cuprinzand acele lucruri sau situa1ii care Ie provoaca anxietate. dar In acela9i timp terorizat de teama ca ar putea fi respins. Nely se plangea de faptul ca Radu nu este interesat de viata sexuala. cei doi s01i trebuiau sa 151 . De fiecare data cand Radu reugea s-o convinga pe Nely sa faca un anumit lucru pentru el. • joc erotic (parteneri dezbraca1i). Incepand cu cel mai anxiogen. Radu trebuia sa-i ceara lui Nely sa faca 0 serie de lucruri personale pentru el (sa-i fadi masaj. c) T ehnica desensibilizarii sistematice. ?01ul trebuia sa se straduiasca s-o convinga. 150 Prezentare de caz: Nely 9i Radu s-au prezentat la cabinetul de psihoterapie pentru probleme sexuale. sub forma unui joc de rol. subiec1ii fiind Imbraca1i. • partenerii sunt dezbraca1i. el pierdea 5 puncte. uneori chi~r agresiv. intre ei nu se petrecea nimic. se poate recomanda. Anamneza 9i psihodiagnosticul proiectiv au pus In eviden1a faptul ca Radu era interesat de via1a sexuala. In urmatoarele saptamani. de pilda. • schimbarea pozi1ieiin timpul actului sexual. • act sexual propriu-zis.) iar ea trebuia sa refuze. sa joace rolul unui amant celebru pe care I-au vazut Intr-un film 9i sa faca ceea ce ar fi facut In situa1ia respectiva personajul ales drept model. iar cand acest obiectiv era atins. soar petrece 0 catastrofa inimaginabila. terapeutul a propus tehnica desensibilizarii In plan 9omportamental. Obiectivul jocului era ca Radu sa ob1ina 100 de puncte.

problema constand in caracterul neobi:. In timpul micii vacanie.i nu impulsiv. pedofilia 9i exhibiiionismui. frigiditatea 9i vaginismul (in acest ultim caz. lui Radu nu i-a mai aparut de fel ideea ca Nely I-ar putea refuza 9i de atunci relaiii1e intime dintre cei doi s-au corectat. Aceste temeri ating 0 153 -- . astfelincat ele sa capete un caracter voluntar :. anxietatea produce 0 contractura a musculaturii vaginale care face actul sexual dureros sau chiar imposibil). Radu a obiinut -15 puncte. acesta poate avea 0 disfunciie sexuala reala sau poate manifesta un comportament deviant pe care nu 9i-1 dore9te. se caracterizeaza. 152 Comportamente sexuale deviante. de regula prin prezenia unor anxietaii de natura psihosociala (cumar fi teama de critica sau teama de a fi respins). anxietatea este cea care genereaza sau meniine comportamentul deviant. Astfel. La sfar9itul primei saptamani. la barbaii.. Adesea. iar la femei. Foarte multe din aceste tulburari sunt cauzate de teama sau sunt meniinute de aceasta. printre altele. bazate pe un nivel foarte ridicat de autoexcitaiie 9i urmate adesea de senti mente de culpabilitate 9i autodevalorizare. care se manifesta sub forma Llnor impulsuri foarte puternice. (Radu era pescar amator). Obiectivul psihoterapiei in astfel de situaiii este stoparea comportamentelor respective. al?acum am subliniat mai sus.i nu probleme generate de 0 proasta relaiie de cuplu sau de temeri care nu au legatura directa cu viaia sexuala. Aceste tulburari sunt relativ u90r de rezolvat.. fara sa mai contribuie la alterarea relaiiei din cadrul cuplului. ele avand loc intre subiect l?ivictima 9i nu se desfa?oata in mod liber consimiit intre parteneri adulii. care produce tensiune in cadrul cuplului 9i sentimente de culpabilitate la subiectulin cauza.piece intr-o excursie la pescuit. Radu a obiinut scorul de +5 9i foarte repede s-a ridicat la +50 de puncte 9i cei doi au cumparat biletele de tren pentru a pleca la pescuit. disfunciiile cele mai frecvent intalnite suntimpotenia 9i ejacularea precoce. Situaiia in care teama genereaza respectivul comportament sexual deviant. acele lucruri de care se teme subiectul se pot intampla sau s-au intamplat deja. cu condiiia ca ele sa reprezinte probleme sexuale primare :. Celelalte comportamente sexuale deviante au loc. sunt liber consimiite.nuit al actului sexual. Pentru a-I incuraja. In urmatoarea saptamana. devenind 0 parte a activitaiii sexuale obi9nuite.. Acestea reprezinta tipuri de comportamente erotice scapate de sub control. uneori. Unele dinaceste comportamentesunt inacceptabile 9i considerate antisociale. Nely a adus acasa bro9uri in legatura cu pescuitul 9i vederi din locurile ~cele mai frumoase unde se putea pescui. Cu toate acestea. obiectivul psihoterapiei este menit sa-I ajute pe pacient sa ca9tige autocontrolul asupra acestor comportamente. intre adulii. In aceasta categorie se includ. A9a cum am mai subliniat. In acest caz.

sexuala. Prezentare de caz (dupa Fen s t e r he i m 9i J e an B a e r. Crescut Intr-o familie saraca. subiedul sa. pentru ca nu avea libertatea sa Intreiina relaiii extraconjugale. In stare de relaxare a fost solicitat sa-9i imagineze scene In care diver9i barbaii 19i relatau aventurile 9i apoi scene In care ellntreiinea relaiii sexuale extraconjugale. In plan real. de altfel. Comportamentul deviant ajuta.amplitudine foarte mare 9i subiectul simte nevoia sa Intreprinda ceva pentru a se elibera de ele. Terapeutul a utilizat schema anterioara de comportament a subiectului.. p09ta9 fiind. anxiogene ale unei relaiii sexualenormate. 1977): Sam a fost arestat de mai multe ori pentru ca. se excita puternic 9i se masturba.· . evite aspectele . Aici problema care se pune este stoparea anxietaiii declan9atoare 9i aceasta va avea drept consecinia 9i oprirea activitaiii sexuale nedorite. au condus la reacutizarea sentimentului de deprivare. sentimentul de deprivare se va stinge. 9i comportamentul deviant a disparut. Terapeutul s-a bazat pe supoziiia ca daca pacientul se va simii liber sa aiba relaiii sexuale cu alteJemei. Tehnica utilizata a fost cea a desensibilizarii sistematice In plan imaginativ: pacientul. Aceste episoade erau declan9ate de teama de deprivare. Sam s-a simiit din nou deprivat. casatorit de 12 ani 9i tata a trei copii. dar povestirile pe care Ie auzea de la alii barbaii. conform careia comportamentul de furt a disparut spontan In 154 momentul In care acesta 9i-a cumparat ma9ina. probabil In mod Intamplator. Teama care II Impiedica pe subiect sa. Sam s-a temut toatii viaia ca nu avea suficienta mancare. ca un act sexual deviant II poate u9ura 9i II declangeaza automat. de regula. care a declan9at aceasta conduita. haine corespunzatoare 9i mai tarziu ca nu va avea ma9ina. avea obiceiul sa se uite In diverse apartamente pe gaura cheii pentru a vedea femei dezbracate. se elibereze de comportamentul nedorit este. un soi credincios 9i nU-9i dorea cu adevarat 0 relaiie extraconjugala. La varsta de 35 de ani. dupa care a decis ca dore9te sa fie monogani. EI era. EI a Invaiat. La varsta adulta a strans suficienii bani pentru a-9i cumpara 0 ma9ina.. subiectul a avut 0 scurta aventura. Aceasta teama I-a determinat sa fure de mai multe ori In adolescenia. Atunci cand reugea sa vada 0 astfel de femeie. de natura. .

Acest gen de rela1ie apare frecvent Intre aman1i. dar datorita inhibi1iilorl?ianxieta1iinu pot ajunge la aceasta. ce cuprinde atat aspecte banale. In anumite tipuri de psihoterapie. nu reul?esc acest lucru datorita anxieta1ii exagerate. cauta apropierea fa1a de alte persoane. Acest tip de rela1ie se bazeaza pe trairea unei experien1e comune. Cu toate acestea. putand sa ne comportam firesc. dind acel?tia ajung sa-?i faca unele confiden1e.- . Pseudo-apropierea. Apropiere limitata situational.baza urmatoarele aspecte: a) Dragostea care reprezinta baza acestui tip de rela1ie.-------- . Poate cel mai sugestiv exemplu de astfel de apropiere 0 constituie rela1ia dintre camarazii din armata.iar obiectivul acestei rela1ii este 0 fuziune de tip empatic cu celalalt. aceste rela1iiIl?i men1in un anumit caracter periferic. mai ales cand unul dintre ei este casatorit. care del?i doresc sinceI' sa intre In rela1ii calde cu ceilal1i. Interac1iunile au loc la toate nivelele sistemului personalita1ii. In absen1a acestora ei se simt nil?te fiin1e incomplete l?i nerealizate. considerand ca au ajuns la astfel de rela1ii. Rela1ii asemanatoare pot avea loc l?i Intre colegii de birou. sa fim noi Inl?ine. de pilda. Rela1iile de apropiere autentica au la. h Relatii1e bazate pe 0 apropiere reala . 4. 2. Fa1ade 0 persoana cu care am realizat rela1ii apropiate nu avem nevoie sa ne ascundem In dosul unoI' mal?ti. cu exceP1iaschizofrenicilor l?i psihopa1ilor schizoizi. spontan. ganduri. Cu toate acestea. 3. preocupari. 157 156 "'-. dar. acel?ti subiec1i se autolnl?eala. simt nevoia acesteia.i autentica Acest tip de rela1ii nu implica limitari dictate de timp sau de situa1iil?iimplica 0 comunicare autentica. cu alte cuvinte 0 rela1ie cu 0 puternica componenta empatica. Relatii bazate pe 0 apropiere limitata 1.PSIHOTERAPIA PENTRU PERSOANELE CU TEAMA DE A SE ANGAJA iN RELATII APROPIATE CU CEILAL TI Majoritatea oamenilor. cat l?iImpartal?irea unoI' sentimente profunde. Impartal?irea unoI' sentimente. Acelal?i tip de rela1iepoate sa apara Intre pacient l?iterapeut. In aceste situa1ii. Apropiere limitata In timp. o rela1ie apropiata presupune In1elegerea celuilalt precum l?i faptul ca acesta din urma ne In1elege pe noi. comunica doar pe plan intelectual. de regula. Timpul petrecut Impreuna cu partenerul este placut l?i gratificant. indivizii int~rac1ionea~a numai cu' anumite patii ale personaJita1ii lor. dar l?iIntre prieteni. exista subiec1i. de?i contactele lor cu ceilal1i sunt formale ?i superficiale. Exista oameni care cauta apropierea. dar rela1ia nu este totul?i de importan1a majora pentru subiectulln cauza. Apropierea limitata psihologic.

viaia lui personala nu a evoluat prea stralucit. lata. I c) Increderea reciproca Partenerul poate sa nu fie de acord cu noi. Alexandru a manifestat tot mai mult tendinia de a se revolta sau de a evita tot ceea ce Ii era impus de catre altcineva. majoritatea oamenilor doresc sa realizeze astfel de relaiii. In timpul stagiaturii el Intarzia frecvent la serviciu. Intr-o atmosfera deosebit de severa 9i restrictiva.>i eschis. Aceasta nu Inseamna ca trebuie sa fii necondiiionat de acord cu tot ce gande9te. frica .>i sa-i reseectam drepturile :. In schimb !rebuie sa-i apreciem meritele 9i calitaiile.>i-a deschis 0 firma 9i deoarece nu mai avea nici un gef. aceste limitari sunt acceptate voluntar. A:.>i ~stfel relaiia se deterioreaza gradat. In sensul ca acesta e acceptat In totalitate ca persoana. In ciuda aspectului sau fizic foarte atragator. In jur de 37 de ani. dar In spatele acestor lucruri se simte 0 Incredere profunda. partenerii Incep sa se com porte In mod artificial: • susiin ca nutresc sentimente pe care nu Ie nutresc cu adevarat. subiectul 19i asuma anumite obligaiii. Pe masura ce a Inaintat In varsta.>acum am mai subliniat. dar din pacate mulii dintre ei se structureaza In a9a fel pe parcursul vieiii Incat ajung sa se teama sa se deschida psihologic fata de alte persoane. b) Respectul care implica acceptarea individualitaiii :. face sau simte partenerul de viaia.Aceasta presupune In primul rand sa-I iubim pe partenerul nostru 9i apoi sa fim iubiii de acesta.>a9i meniine sentimentele de dragoste. d) Acceptarea responsabilitatii Intr-o relaiie cu adevarat apr~piata. precum :.>iibertaiile.>elile9i slabiciunile. De dragul meniinerii relaiiei. Intr-o relatie de intimitate reala trebuie sa . In astfel de situaiii. Alexandru :.>iriscul de a nu mai fi In totalitate liber.>iceluilalt. spune. ajutam evoluiia partenerului nostru :. respect :. De9i elev 9i student stralucit. un arhitect deosebit de talentat. Dupa un timp. Alexandru. Nu trebuie sa-i toleram gre:. In mod tensionat . iar relaiiile cu femeile erau superficiale 9i sporadice. Cel mai frecvent teama IIlmpiedica pe subiect sa comunice cu celalalt In mod liber :. care raspunde. de pilda. a progresat profesional In mod incredibil.>i demnitaiii partenerului nostru. EI a crescut cu 0 teama teribila de a accepta limitarile impuse de catre 0 alta persoana. poate chiar sa se certe cu noi. d ceea ce blocheaza realizarea unei relaiii de intimitate. Incredere 9i respect.>i ncreI dere reciproca. el Intarzia mereu sa-9i prezinte lucrarile gi proiectele 9i intra In conflict cu profesorii.>iIncordarea unuia dintre parteneri se transmite . a fost crescut de parinii. 159 158 . Mai mult. Nu s-a casatorit pentru a nu fi obligat sa respecte anumite reguli impuse de altcineva. Anxietatea II poate determina pe subiect sa se teama sa realizeze acele aciiuni care au menirea de a declan:. Cu toate acestea. Teama poate conduce la inhibarea sentimentelor de dragoste. la randul sau. pleca mai devreme sau refuza sa execute ceea ce i se cerea.

sa nu se profite de ea. La randul sau. Astfel.>teromane poli1iste pe parcursullntregului week-end. se culpabilizeazaIn exces. cand de fapt problema 0 constituia teama care-i stapanea pe cei doi. Tn felul acesta. s01ul nu a facut decM sa-si Invete sotia cum sa-Iloveasca mai . Persoana stapanita de teama In domeniul rela1iilor interpersonale considera de cele mai multe ori ca partenerul sau este vinovat de tot 160 ceea ce se petrece sau dimpotriva. subiectul nu face altceva decM sa determine pe partenerul sau sa declan~eze exact ace I comportament de care se teme. fara a sesiza implicarea starii de teama In generarea conflictelor pe care Ie declan~eaza. Aceste manifestari nu reprezinta altceva decat mecanisme de aparare Impotriva anxieta1ii ~i reaqiilor de tip fobic. u dar teama ei patologica nu face decat sa amplifice situaiia). Cu cat ea Ii impune mai mult s01u1uice anume sa faca. Matei 9i Nora au Inceput sa se certe violent dupa ce au avut invita1i la masa. Din dorinia de a-?i masca sau minimaliza reac1ia de teama. care Incepe sa se teama de faptul ca nu are un s01 puternic. .>i n motiv real sa fie nemul1umita. Cei doi s01i care se certau erau ferm convin~i ca discu1ia se referea la bunele maniere.• pretind ca II iubesc pe celalalt. Teama ei iraiionala 0 face sa-:. cu atat acesta 161 ." Femeia nu ~i-a dat seama ca In spatele afirma1iilor ei agresive se ascundea teama ca ceilal1i n-o sa agreeze vorbaria lui Matei iar acest lucru Ii va determina pe prieteni sa nu-i mai viziteze. Nora a atacat In mod violent spunand: "tu ai monopolizat Intreaga discutie £?i i spus numai a prostii. Ea se teme foarte tare sa nu fie cumva exploatata. Acest fenomen declangeaza reaciia anxioasa ~i la partenera. un s01 devine anxios ~i deprimat atunci cand s01ia parase£?te terenul. Tn acest mod rela1ia devine din ce In ce mai superficiala ~i neautentica pana cand se deterioreaza total. Ei considera ca discuta despre alte lucruri. Tot datorita fricilor cu caracter patologic. Matei a vorbit prea mult In timpul petrecerii de teama de a nu fi ignorat. (plead In alta camera sau pleaca de acasa). de~i nutresc sentimente de ostilitate fa1a de acesta. • se pretind calmi atunci cand sunt nervo~i. pe care sa se poata baza. • discuta In contradictoriu despre probleme neimportante. (S01iaare :. ignorand pe cele importante. Foarte multe persoane care sufera de astfel de probleme nu realizeaza faptul ca anxietatea este cauza fundamentala a acestora. . Aceasta Inva1a foarte repede CEl atunci cand ea dore£?te sa-~i exprime nemuliumirea fa1a de partenerul ei este indicat sa paraseasca Incaperea. interzicandu-i sa citeasca romanele sale preferate. eficient ~i astfel anxietatea sa se accentueaza.>isacaie tot mai mult soiul. Aceasta teama a determinat-o pe Nora sa faca de fapt acela9i lucru ?i anume sa-I potopeasca pe s01ul ei cu 0 ploaie de cuvinte aspre. Astfel. adesea indivizii pun In aciiune comportamente de camuflare ~i atitudini false ca In urmatorul exemplu: Soiia se plange de faptul ca soiul cite:.

Exista 9i situa1ia inversa. Acest model se bazeaza pe 0 puternica teama de a fi respins. dar In acest caz ea va considera cii dragostea mea este pentru toata viafa ?i de unde sa ?tiu eu dacii 0 voi mai iubi la fel peste 10 ani ?i atunci ea va suferi. dar nici nu suporta sa Ie primeasca din partea celuilalt. Acest individ nu a manifestat respect pentru parten era sa. care se manifesta Insa ceva mai pu1infrecvent. comun. Stiluri de viata bazate pe reactii de tip fobic (dupa Fensternheim ?i Jean Baer. Partenerul duro Subiectul este Ingrozit de orice exprimare a unor sentimente de tandre1e sau afeqiune. 1977). In aeeste condi1ii nu se pot dezvolta sentimente de Ineredere reciproca. respect ?i Incredere este blocata. 0 pacienta s-a prezentat la psihoterapie pentru dispozi1ie depresiva. Acesta nu-i permite partenerului sau sa desfa?oare ac1iuni independente pentru ca este terorizat de ideea ca acesta ar putea Intalni 0 aM persoana care I-ar determina sa-I paraseasca. scaderea 163 . In situa1ia de mai sus indivizii reac1ioneaza conform propriilor conflicte interioare ?i anxieta1ii ?i nu In acord cu cerin1ele situa1iei reale ?i In acest mod comunicarea bazata pe afec1iune. In momentul In care so1ia accepta sa ignore hobby-ul s01ului. Astfel. voi fi vulnerabil ?i voi fi u?or lovit. Individul se teme sa-9i exprime tandre1ea fa1a de partener de teama de a nu-I rani pe acesta. Pentru a prelntampina o astfe de situa1ie. Gelosul. acesta manifesta tendin1a de a renun1a la el. Astfel. 3. Daca partenerul sau manifesta afec1iune fa1a de el. de a nu fi agrea~ sau de a fi obiectul ostilita1ii partenerului. neacordandu-i dreptul de a decide daca este sau nu dispusa sa ri?te de a fi lovita mai tarziu de dragul unei rela1ii apropiate In prezent. Martirul. Ii Barbatul nu i-a marturisit niciodata partenerei dragostea sa ?i rezultatul a fost ca ea s-a sim1it cu adevarat lovita. Teama care se ascunde In spatele acestui tip 162 de comportament ar putea suna cam a9a: daca voi scoate la iveala sentimente de dragoste sau tandrefe. !l1acar par1ial. aeesta schimba imediat subiectul. Nu numai ca este incapabil sa Ie exprime.se IncapaFineaza mai tare. Subiectul nu 1ine seama de propriile sale nevoi ?i dorin1e ?i face permanent eeea ce crede ea dore?te partenerul de la el. EI nu ad mite ca ar putea avea dreptate ?i ca celalalt ar putea gre?i. 2. acesta aranjeaza lucrurile astlel Incat toate actiunile sa fie realizate In . Acest tip de comportament poate avea doua consecin1e: subiectul devine rece ?i deta?at 9i In al do ilea rand. oamenii pot adopta mai multe stiluri de comportament: 1. Ca 0 consecin1a a anxieta1ii?i reaqiilor fob ice care Ie guverneaza conduita. Rezultatul este acumularea unor resentimente mascate. un pacient spunea la un moment dat terapeutului sau: "Desigur ca a? putea sa-i spun ca 0 iubesc. el treze?te suspiciuni la partenerul sau care se Intreaba mereu daca acesta 1ine Intr-adevar la el. ajungand sa se minta pe sine.

el devine morocanos l?i certare1. teama ira1iona:la poate dedan?a tensiuni nejustificate Intre partenel'i. Cand copilul a mai crescut. . ori cineva nu este criticat doar atunci cand face totul perfect.) Este evident ca Intr-o astlel de rela1ie orice element de satisfac1ie este absent. subiectul se strajuie*?te sa faca lucrurile cat mai bine ?i In acela?i timp Ii ordona ?i partenerului acela?i lucru. lucrurile nu stateau chiar a?a. Ceea ce trebuie facut trece pe primul plan ?i individul ca ?i cuplul devine victima a lui trebuie. etc. Acesta ~$te dominat de teama patologidi de'ach~ltJi RJitti.deisaracie. (Nu putem iefji la plimbare pentru ca trebuie sa 164 facem curiitenie. ceea ce a facut *?i s01ul. . La interviul cu terapeutul. . fie teama ca ar putea sa-l?i necajeasca parin1ii *?i acestea reprezinta unele din temerile cel mai frecvent Intalnite. Exista *?isitua1ia inversa. Dupa na?terea copilului.randamentului profesional. ea a simiit nevoia sa-?i umple timpul cu ceva ?i s-a Inscris la un curs de limba engleza. 7. s01iaa ramas un timp acasa. Acesta minimalizeaza tot ce face partenerull?i exagereaza ceea ce face el. Acesta este dominat de teama de a nu fi criticat.. Rezultatul a fost ca s01ia a Inceput sa simta ca este sufocata. Ea i-a spus terapeutului ca nu In1elege ce anume se petrece cu ea deoarece are 0 casnicie model. nu putem sta Impreuna pentru cii trebuie sa mergem la spital la miitufja bolnava. Strangatorul. subiectul este Inca dependent de mama sau tata care ?tiu mai bine ce trebuie facut ?i care sunt informa1izilnic In legatura cu via1acuplului. 5. La un moment dat s01ia a dorit sa intre In serviciu *?ibineln1eles s01ul i-a aranjat un post la firma pe care 0 conducea. dea cheltui bani c~re'jnu~i apar1in sau· de a-i· cheltui Intr-un mod cu carenueste de acord. soiul a spus: "Elvira este cea mai extraordinara [emeie din lume fji sunt sigur ca nu 0 merit. Acest individ este dominat de teama ca ar putea fi exploatat. rela1iade cuplu.t: 4. EI are permanent impresia ca i se cere sa faca mai mult decat ar fi necesar l?i 1ine 0 eviden1a stricta referitoare la ce face el l?i la ceea ce face pentru familie partenerul sau. Teama care domina acest tip de persoana este fie teama de separare. ca se profita de pe urma lui. personalitatea ei *?tirbita?i a dezvoltat 0 simptomatologie de tip nevrotic. cand teama patologica de saracie II poate determina pe subiect sa cheltuiasca banii I'n mod absmd. Del?i casatorit de mul1i ani. Mai tarziu ea s-a Inscris la un curs de calculatoare. Aceasta. 6. Din acest motiv. 165 . ceea ce. pl'ecum si . Atunci cand celalalt Ii traseaza 0 sarcina. Copilul mare. Contabilul. In 'mod incon?tient el nu facea altceva decat sa-i rninimalizeze ?ansele de a Intalni un alt barba. Datorita faptului ca individul nu a taiat cordonul ombilical.este afectata. anxietate ?i insomnii. Partenerul jandarm. Cei doi au fost colegi de grupa ?i s-au casatorit Inca din facultate. /I In spatele acestei afirma1ii se ascundea teama s01u1uica partenera sa va lntalni la un moment dat pe altcineva *?iII va parasi. S01ul s-a Inscris *?iel la cursul respectiv. La 0 analiza mai atenta. exigen1eabsurde impuse partenerului.

fricile l?i fobiile pot influenta evolutia unei relatii apropiate. teama de singuratate. Autorii mai sus mentionati insista mai ales asupra urmatoarelor tipuri de fobii sociale care afecteaza relatiile interpersonale. deoarece pentru el a rupe relatia devine 0 situatie mai putin anxiogena decat a fi parasit de celalalt. ci se amelioreaza. Gandurile care Ii trec frecvent prin minte unei astlel de persoane sunt de tipul: "daca 0 sa-I fac fericit. tot datorita fricii ca partenerul I-ar putea parasi murind. Incat subiectulln cauza este cel care 0 rupe. Teama de a fi abandonat. una din limitarile care trebuie acceptate este faptul ca decizia cu privire la modulin care se cheltuiesc banii trebuie sa fie comuna. Acest lucru este valabil l?ipentru fobiile cu caracter foarte concret (de pilda. Interesant este faptul ca daca subiectul reul?e9te sa se elibereze de aceasta teama. Subiectul considera ca daca ar fi cumva parasit de partenerul sau soar produce 0 catastrofa. iar celalalt fobie). Astlel. Pentru a nu fi abandonat. 8. /I Teama de abandon declangeaza gelozii nefondate 9i accentueaza geloziile care ar putea avea un temei real.de asemenea. Pe tot parcursul 9colii generale l?i liceului ea a fost In 167 . m rezultatul fiind acela9i. pacientul considera orice semn de boala fizica a acestuia ca fiind 0 ameniniare deosebit de puternica. teama ca nu se va descurca singur. In mod paradoxal. Acesteia i-a decedat mama cand avea 10 ani l?iacest lucru a afectat-o atat de mult Incat a fost nevoita sa Intrerupa l?coala. Tn spatele acestei frici pot sta l?i alte tipuri de teama cum ar fi teama de a sta pe propriile picioare. genereaza conflicte la nivelul cuplului. acesta a fost trimis la un cabinet de psihoterapie. Anxietatea. Acest lucru conduce la discutii l?i negocieri care trebuie sa conduca. un barbat de 37 de ani s-a prezentat la medic pentru dureri u90are In zona coloanei vertebrale. 1. fobia de caini poate produce tensiuni In familie. Tn cadrul unei relatii apropiate de cuplu. punand In actiune 0 atitudine imatura faia de viata. etc. Toate acestea II fac pe subiect sa traiasca tensional sentirnentul ca nu va putea rupe 0 relatie atunci cand va dori s-o faca. Claustrofobicul. In cazul In care unul din parteneri are pasiune pentru aceste animale. Controalele medicale nu au evidentiat nimic patologic. el nu va parasi 0 persoana Iipsita de aparare ca mine. Pacientulln cauza a coAnsultat ai mu~i medici. subiectul suporta absolut orice tip de relatie. EI se simte incapabil sa faca fata cerintelor lumii 166 exterioare pe care 0 considera ostila. indiferent cat de mare ar fi costul acesteia. relatia nu se deterioreaza. fapt care contribuie la supradimensionarea unor simptome minore. La un moment dat relatia poate deveni atat de intolerabila. Tn urma interviului clinic a rezultat ca problema era de fapt a sotiei sale Marcela. inevitabil la relatii deschise l?i apropiate. senzatie de oboseala 9i lipsa de energie. Teama care domina acest individ este teama ca va fi prins In capcana. In cele din urma. Exista l?i situatii In care.

terapeutul a fost nevoit sa Inceapa psihoterapia cu sOiia. care a fost supusa unui program de desensibilizare sistematica In plan imaginativ. Marcela era instruita sa-I ignore. Exista persoane care se tem teribil sa introduca lucruri noi sau sa modifice ceva din modul In care fac anumite lucruri (se tem sa-l?i schimbe locuinia. Persoanele care sufera de acest tip de tulburare. cand el trebuia sa 168 adreseze sOiiei plangeri imaginare In legatura cu starea sa fizica. 169 ~----~ . . sau de faptul ca nu llstau pe propriile lor picioare". Pentru a rezolva problema sOiului. trimiiandu-I la pat l?iacordandu-i tot felul de Ingrijiri. In momentul de faia. combinat cu elemente de psihoterapie strategica. cu excePiia a 5 minute In fiecare seara. "Ion a murit ?i sunt singura acasa" etc. l?i sa ramana relaxata. etc. Teama de propria slabiciune. Acel?ti subiecii se tem 9i de faptul ca ar putea comite vreo grel?eala.). In cazul In care soiul Incalca regula l?i vorbea despre starea sanataiii sale In alta peri~ada a zilei. Teama (fobia) de schimbare. l?i a destructurat deprinderea soiului de a se comporta ca un bolnav. terapeutul a folosit un demers. Marcela s-a casatorit imediat dupa terminarea liceului l?i I-a scurt timp i-a murit l?itatal. considera toate fricile. In felul acesta.evidenia unui cabinet de neuropsihiatrie infantila pentru tulburari nevrotice. Din acest motiv ei nu accepta nici un fel de compromisuri l?i au expectaiii exagerate faia de partenerii lor. In acelal?i timp. nu Il?i fac sub nici un motiv prieteni noi. activa. permiiand evoluiia l?i maturizarea celor doi parteneri. deoarece conduce la rigidizarea acesteia 9i la monotonie.. indoielile 9i anxietaiile sale ca fiind semne de slabiciune l?i se tem sa Ie exprime deschis. 0 relaiie de cuplu trebuie sa fie dinamica. Din acest motiv. 2. Acest gen de teama are 0 influenia negativa asupra relaiiei de cuplu.1 s-a descoperit a boala grava ?i va mud". "Medicul a spus ca Ion trebuie sa se interneze In spital". i s-a indicat sa respecte urmatoarea regula: sa nu discute cu sOiia despre starea sa de sanatate dedt atunci cand avea temperatura de cel puiin 38'C. Marcela era terorizata de ideea ca soiul ei va muri l?i ea va ramane singura. terapeutul a desensibilizat-o pe soiie de frica ei patologica legata de faptul ca soiul va muri. merg ani la rand In concediu In acelal?i loc. situaiie In care ea a facut 0 tulburare depresiva care a nece~itat spitalizarea. refuza sub diferite pretexte sa schimbe serviciul. 3. Pentru a fi viabila. ea amplifica orice simptom cat de mic al sOiului. I s-a indicat drept sarcina pentru acasa sa realizeze In fiecare wee-kend un progam activ care sa cuprinda mult exerciiiu fizic l?i sa execute acest pr~gram indiferent daca avea sau nu chef. Soiul a acceptat grija l?i ateniia sOiiei sale care nu a facut alteva decat sa-I antreneze pentru rolul de bolnav. Ea a fost Invaiata sa se relaxeze dupa ce evoca mental ganduri l?iimagini terifiante. Soiia trebuia sa ascul!e aceste plangeri. del?i au ocazia sa gaseasca alta mai confortabila l?i cu chirie mai mica. In acest caz.

fapt ce Ie amplifica anxietatea. iar In absenla autodazvaluirii relalia bazata pe inlelegere reciproca pe care 9i-o dovedesc atat de mult nu se poate produce. Totul a mers relativ bine. Acest gen de teama reprezinta 0 combinalie de elemente care au la baza atat fapte reale. pe care le-a abordat in treacat. a fost crescuta de 0 bunica nemtoaica. Subieciii cu aceasta problema se tem de faptul ca nu vor putea realiza 0 relaiie de 170 empatie cu partenerul 9i ca vor ramane toata viala singuri fi neinlele9i.cu ei. bineinleles canu Ie receplioneaza. 5. Daca cineva gregea. Ei se tem. pana cand sOlul. Teama de a nu fi pe deplin Inteles. Soiul preia mesajuf "ad.Casandra. fost coleg de facultate care afi9a 0 aparenla de calm 9i nu discuta niciodata despre problemele sale. 171 . trimilandu-i mesaJe codificate pe care acesta. Casandra a avut impresia ca acesta este un om puternic pe care te poli baza. manifestand tendinla de a discljta despre sentimentele 9i problemele sale. in urma unor neinielegeri la serviciu a facut 0 decompensare nevrotica 9i a fost spitalizat intr-o seqie de psihiatrie. repr09andu-i in acela9i timp faptul ca arunca banii degeaba. el nu capata un caracter patologic. Psihoterapia cognitiv-comportamentala considera ca interaciiunile din cadrul cuplurilor care nu se Inieleg soar putea afla sub influenla controlului aversiv. tot cu un medic. Dupa terminarea facultalii ea s-a casatorit. 4. cat 9i amplificari de tip imaginativ. Astlel solia se plange ca 0 doare capul dorind de fapt sa spwna ca este suparata d'eoarece a avut. solul a inceput sa devina mai comunicativ '~I mai deschis. Teama de a se casatori. medic cardiolog de 35 ani.literam" 9i Ii ofera 0 aspirina. spunandu-9i In gand: "el nu ma va inlelege niciodata cu adevarat". fapt ce a declan9at la solia sa 0 reaciie extrem de violenta. Atata timp cat acest gen de temeri sunt inlelese clar 9i abordate frontal. Dupa incheierea spitalizarii i s-a recomandat psihoterapie. adica aceste interaciiuni sunt controlate prin intermediul sancliunilor sau prin intermediul ameniniarilor cu privire la consecinie negative posibile. Dupa cateva gedinte de psihoterapie insa. de asemenea. La scurt timp solia a declan9at la randul ei 0 criza depresiva care a necesitat interveniie de specialitate. Ea a inceput sa-l spuna solului tot felul de istorii despre efectele negative ale psihoterapiei. care i-a inoculat de timpuriu ideea ca in familia ei de origine nu se discuta niciodata despre trairi sau sentimente 9i toata lumea 9tia foarte precis ce este rau 9i ce este bine. fara sa observe ca acesta avea accentuate trasaturi nevrotice 9i ca problema lui era incapacitatea de comunicare 9i de autodezvaluire. Unele persoane din aceasta categorie Incearca sa-9i testeze partenerul. acesta era un semn ca era un om slab. neqaz"!ri la serviciu. ca el nu a sesizat problemele ei. sa-9i etaleze sentimentele 9i trairile profunde pentru ca Ie este foarte greu sa suporte ideea ca celalalt nu ar 'Inlelege ce anume se petrace . Ea se simteteribil de deprimata.

daca un partener actioneaza negativ.Interventia terapeutica are menirea sa deplaseze accentul de la controlul aversiv la cel pozitiv. Uneori 0 relatie extraconjugala sau 0 schimbare majora In viata. ei nici nu mai asculta cu ateniie ceea ce Ii se spune.:. contribuie la decizia de a solicita terapia de familie.afellncat sa-. Pentru ca sOiii s-au obil?nuit sa se simta atacati.idea satisfactie unul altuia.i cognitiv ale pacientilor sai. Cuplurile care se Inteleg sunt mai puiin afectate de variatii ale relaiiilor de la moment la moment. unul dintre soti se a. fluctuatia acestor evenimente avand 0 influenta puternica asupra modului In care cuplul evalueaza relatia la un moment dat.:. Clinicianul trebuie sa evidentieze . . Terapeutul trebuie sa evidentieze . Un terapeut abil trebuie sa-. __ Jl~" _ . 172 Cauzele conflictelor maritale In viziunea cognitiv-comportamentala Cuplurile care nu se In. cum ar fi: .:.:. Cuplurile sau indivizii solicita terapie maritala pentru 0 gama larga de probleme.i atribuirile pe care sotii Ie realizeaza In raport cu propriul comportament .probleme pe care nu Ie pot rezolva.ise produce un lant de interactiuni negative. precum .teapta sa fie criticat . Teoria Invatarii sociale a lui Ban d u r a (1977) a contribuit la 0 mai buna Intelegere a proceselor cognitiv-perceptive care au importanta In cadrul lucrului cu cuplurile aflate In conflict.iunile din cadrul cuplurilor care nu se Inteleg se caracterizeaza frecvent prin comportamente negative reciproce.:. .eleg au putine interactiuni pozitive care of era satisfactii . chiar la 0 Intrebare neutra referitoare la faptul daca a Indeplinit sau nu 0 Indatorire casnica).:.:.senzatia ca sunt prin9i Intr-un fel de ~Il llcapcana.ia comunicarii slabe (ex. Atribuirile reprezinta credintele pe care Ie au sotii In legatura cu cauzele comportamentelor.ifocalizeze interventia pentru a modifica stilurile atributional .i comportamentele negative reciproce (escaladarea criticii).:.:. Interac. blamare 9i pedepsire.certuri grave 9i frecvente. o alta caracteristica a relatiilor conjugale perturbate consta 9i din incapacitatea de a 173 . . Aceasta reactivitate crescuta cre9te 9ansele nelntelegerilor .ireactioneaza agresiv.:.i cu cel al partenerului.:. In schimb pregatesc co ntraatacu I.imulte interactiuni negative caracterizate prin suparare.:.:. sotii comportandu-se In a. .:. Cuplurile perturbate sunt excesiv de receptive la evenimentele pozitive sau negative care se produc In cadrul cuplului.nepotriviri sexuale. partenerul este Inclinat sa-i raspunda In acela.i modulln care fiecare sot interpreteaza impactul propriului comportament sau al comportamentului partenerului sau.0 insatisfactie vaga 9i nespecifica In ceea ce prive9te relatia din cadrul cuplului. Componentele conflictului reprezinta expectatiile negative ale unui sot fata de celalalt.imod .

Schimburile comportamentale au loc mai mult In afara !?edinlelor de psihoterapie decat In timpul acestora. aceasta constituind o baza pentru demersul de rezolvare de probleme In comun. Toii factorii meniionaii mai sus pot fi integraii Intr-un model destructiv de comportament. Schimbarile comportamentale sunt desemnate sa induca modificari pozitive pe termen scurt. mai curand decat sa se lase lucrurile la Intamplare sau ca un partener sa a?tepte ca celalalt sa se modifice. Ie considera de la sine Inielese sau pot avea noi trebuinie pe care pa~enerii lor nu au Invaiat Inca sa Ie satisfaca. In acela1?i timp. cat ?i In viaia cotidiana. In modelele de comunicare timpurii. Urmeaza acordarea unei atenlii speciale 174 Imbunatalirii comunicarii. Aceste schimburi comportamentale au si rolul de a contracara atentia selectiva pe . Acestea sunt: a) Realizarea unui control asupra fericirii conjugale. iar ultimele ?edinle de psihoterapie sunt dedicate prevenirii recaderilor !?i generalizarii achiziiiilor oblinute In timpul terapiei. Motivele ralionale care stau la baza acestor schimburi comportamentale sunt discutate cu membrii cuplului.rezolva un conflict. cat ~i la 0 mai slaba angajare constructiva In rezolvarea problemelor cuplului. . certuri. unul sau ambii parteneri au Incetat sa faca ace Ie mici lucruri placute. menite sa Intareasca sentimentele calde dintre ei. expectaiii !?i convingeri negative cu privire la partener !?ila relaiia In sine. Partenerii Inceteaza sa-~i mai aprecieze eforturile reciproce. astfellncat sa puna bazele lucrului asupra altor probleme de importania majora. Tehnicile psihoterapeutice Terapia trebuie sa debuteze cu reactualizarea unor sentimente calde. Intarirea procesului de destructurare (erosiune) a cuplului apare atunci cand partenerii au pierdut satisfaciia care a fost candva prezenta In cadrul relaiiei lor. Se utilizeaza frecvent In cursul terapiei de cuplu !?itehnici de management al conflictelor. care implica: neglijare. pentru a obiine 0 u~urare de moment In raport cu problemele curente ~i pentru a construi 0 baza pentru interveniiile viitoare. Schimbarile comportamentale angajeaza ambii parteneri In activitaii menite sa creasca satisfaciia maritala reciproca. care nu necesita efort ?i care pot fi Inglobate In rutine zilnice. 175 . care 0 acorda membrii cuplului interacliunilor negative. critica. Acestea sunt comportamente simple. Este yorba de un schimb de comportamente care sa faca placere fiecarui partener. Acest proces poate fi atribuit habituarii: comportamentele care produceau candva satisfaciie ~i-au pierdut din importania. Apoi surit abordate problemele sexuale !?i emoiionale ale cuplului. prin solicitarea partenerilor sa-?i faca unul altuia ni!?telucruri agreabile. Upsa abilitalilor de a soluiiona conflicte lasa un numar mare de astfel de conflicte nerezolvate In istoria cuplului. fapt ce contribuie la expectaiiile negative cu privire la posibile conflicte viitoare.

aceste eforturi trebuind sa fie recunoscute ~i recompensate. 176 4. Aceasta dificultate este corectata de terapeut prin Incurajarea comunicarii ~i feed-back-urilor dintre parteneri. Fiecarui membru al cuplului i se adreseaza Intrebari de genul urmator: "Ge ai facut pentru a spori satisfactia partenerului tau In ceea ce prive?te relatia voastra?/i ~i este ajutat sa identifice acele comportamente care vor avea efecte pozitive asupra partenerului (pot relua comportamente din perioada cand faceau curte partenerului sau pot sa-~i imagineze ce ar trebui sa faca In cazulln care scopul lor In viaia ar fi sa-i faca placere partenerului etc. ce poate fi aplicata In orice moment al terapiei. mai mult decat de comportamentulln sine. Sa arunc gunoiul. Sa 0 ajut la spalatul rufelor. terapeutul II poate ajuta sa realizeze acest lucru prin intermediul unor chestionare. 7. In cadrul relaiiilor emotionale perturbate. nu 0 ajuta In gospodarie ~i nu-i da suficienta ateniie. Fiecare partener este solicitat sa realizeze 0 lista care sa cuprinda cat mai multe idei In legatura cu ce ar trebui sa faca pentru a-~i muliumi partenerul. Ii se cere soiilor sa spuna care anume comportament ar dori ei sa fie activat. 8. la semnificaiia pe care i-o atribuie. De~i soiul avea ~i el nemuliumiri. partenerii sunt ateniionati sa acorde ateniie eforturilor pe care Ie face celalalt de a Ie fi pe plac.b) Invaiarea partenerilor sa identifice acele comportamente care fac diferenia dintre 0 zi buna ~i una proasta ~i care conduc la sentimente pozitive In cadrul relaiiei. Sa 0 invit la film. a fost realizata 0 lista preliminara In legatura cu ceea ce ar trebui el sa faca pentru a spori satisfaciia sOiiei sale. In acela~i timp. Sa-i duc soiiei 0 cea~ca de cafea la pat Inainte de a pleca la serviciu. Un cuplu s-a prezentat la psihoterapie deoarece soiia se plangea de faptul cii soiul lucreaza prea mult. Sa-i aduc un buchet de flori. Adesea unul din parteneri este convins ca a facut tot ce este posibil pentru a-i face pe plac partenerului. 5. 2. 1. ~i aceasta pentru ca primul ignora nevoile ~i preferiniele celuilalt. Sa spal ma~ina. c) Constientizarea faptului ca mentinerea unui ma~iaj bun necesita 0 rutina zilni~a. Pentru ca adesea schimburile comportamentale capata un caracter automat. Daca un cuplu are dificultaii In a identifica respective comportamente pozitive. Sa fac cumparaturile. Invaiarea pacientului sa reinterpreteze comportamentul partenerului sau reprezinta 0 interveniie terapeutica puternica. 9. Sa-mi cer scuze daca sunt prea preocupat de munca mea. Sa 0 Intreb din cand In cand cum se simte.). 6. Terapeutul trebuie sa fie permanent In garda 177 . reaciiile emoiionale ale partenerilor depind de gandurile lor cu privire la comportamentul partenerilor. 3. Odata lista elaborata. Ii se traseaza membrilor cuplului sarcina sa realizeze pe rand unele din acele lucruri.

solul credea ca indiferent ce va face. alila ca a incetat sa mai faca eforturi in casa. Cu celalalt partener. " In cadrul aceluialili exemplu. soiul nU-)li saruta soiia cand vine de la serviciu.identificarea gandurilor pe care Ie poate avea partenerul cand se confrunta cu un comportament ambiguu (de exemplu. 179 178 . atunci se indica modificari in sfera comportamentului sau solulii de compromis. T erapeutul a Intrebat-o pe solie: Cum ai putea interpreta ~i altfel comportamentul sotului tau. Dupa explorarea gandurilor )Ii semnificaliei lor terapeutul trebuie sa ajute cuplul sa stranga dovezi pentru a verifica validitatea atribuirilor sau gandurilor negative (sunt ele reale sau rodul unei gandiri distorsionate). Desigur. terapeutul trebuie sa c1arifice intenlia care a stat la baza respectivului -comportament lili impactul acestuia asupra celuilalt partener. Un exemplu de interpretare eronata a unui comportament este cel In care. In cadrul unui cuplu. solia interpreta faptul ca solul se juca cu copilul pe covor dupa ce venea de la serviciu ca pe un semn de lene. Tnaceste cazuri se recurge la metoda rezolvarii de probleme. ei se vor simli mai bine daca vor gandi altfel cu privire la respectivul comportament. . el face eforturi sa se joace cu copilul In loc sa se relaxeze singur. \ Intenliile sunt explorate de terapeut prin intermediul dezvoltarii unor deprinderi de comuni~ care. mai ralionale. prin care subiectul poate ajunge sa-?i inleleaga mai bine propriul comportament.pentru a surprinde modalitalile distorsionate de gandire ale pacienlilor sai. Tncazul in care se constata ca sunt rezultatul unei gandiri distorsionate. La sugestia terapeutului ambii parteneri au decis sa verifice propriile lor ganduri negative cu privire la comportamentul partenerului lili sa gaseasca explica-1iipozitive fiecare pentru comportamentul partenerului. Daca presupunerile negative sunt adevarate. solia tot lenelil il va considera.identificarea convingerilor care staula baza gandurilor negative./n ciuda faptuluica a lucrat mult la serviciu. terapeutul trebuie sa exploreze impactul comportamentului partenerului la doua nivele: . . se exploreaza posibilitatea elaborarii unor convingeri )Ii ganduri alternative. In astfel de cazuri. Terapeutul cere· fiecaruia dintre soli sa-lili monitorizeze in scris gandurile negative automate cu privire la partener lili sa gaseasca cate un raspuns ralional pentru fiecare dintre ele. disfunclionale (ea poate gandi: lui nici nu-i pasa de mine). Acestora trebuie sa Ii se explice faptul ca lili In cazulln care presupunerile lor cu privire la comportamentul partenerului sunt patiial adevarate. nu Intotdeauna atribuirile negative date comportam$ntului partenerului sunt incorecte. Ea poate presupune ca el nu simte dorinia de a o face). mod de interpretare care fe-ar face sa nu mai fii ataf de furioasa? Dupa ce a reflectat pulin solia a raspuns: .

(contact vizual. apoi este prezentata reaqi~ em01ionala a primului partenerla problema. Problemele care apar a frecvent sunt legate de lipsa de In1elegere. S01ul sa faca 0 plimbare timp de un sfert de ora Inainte de a veni acasa. Deprinderi de comunicare expresiva se refera la faptul ca vorbitorull:.oiIe exprima c1ar pentru celalalt (Ia persoana I-a. insuficienta ascultare.>i identifica gandurile.>i I11n1elegepe celalalt.>te dezvoltarea deprinderilor de comunicare. lipsa de aten1ie. Inainte de a-i Inva1a pe parteneri deprinderile de comunicare verbala. La Inceput acesta va lua parte activ la modelarea respectivelor deprinderi prin intermediul tehnicii role-playing-ului. 11ajuta pe eelalalt s01 sa se simta mai pu1in atacat 9i II stimuleaza pe acesta din urma sa se angajeze In demersul rezolvarii problemei. terapeutul trebuie sa defineasca c1ar rolul de vorbitor :. (ex. Urmeaza 0 deseriere a problemei.>idificulta1i In rezolvarea de probleme. atat a celor expresive.>ide ascultator.oi alte expresii din care sa rezulte faptul ca subiectul II asculta :. nu prin aluzii).: lIma bucur cand vii de la serviciu t?ima intrebi cum m-am simtit ad').in cuplurile cu probleme se constata un deficit In ceea ce prive:. Solutii posibile: 1.>idorin1ele :. sentimentele :. aprobare prin semn cu capul) empatizare. arata In ee masura el a contribuit la produeerea :. pentru a se detensiona. Deprinderile receptive includ: ascultarea nonverbala. Prima faza In cadrul procesului soluiionarii problemei consta din aplicarea "brainstorming"-ului In urma caruia este generata 0 lista de solu1ii posibile la problema.oicenzureze solu1iile proprii sau pe eele ale partenerului. In spirit de colaborare.oila meniinerea problemei). 181 li _ .>i celor receptive.oirolul de antrenor. primul s01 (cel care a Inceput. La Ineeput toate solu1ii1ese accepta 9i nici unul din so1i nu trebuie sa-:. Exemplu: Problema consta In aeeea ea so1ia se simte lovita "i ignorata cand s01ul vine suparat de la serviciu 9i In loc s-o Intrebe cum s-a simiit Ineepe sa-9i povesteasca necazurile de la locul de munca. Terapeutul poate ea adauge unele solu1ii dand discu1iei 0 nota de umor. parafrazare :. dit :. abordarea In spirit de colaborare Ii ajuta pe eei doi sa evite situa1iaIn care unul dintre parteneri este 100% responsabil de produeerea problemei sau 100% de gasirea soluiiei. De asemenea. Rezolvarea de probleme are 2 subcomponente: a) Definirea problemei b) Solu1ionarea problemei a) Tncadrul fazei de definire a problemei unul dintre s01iIncepe prin a comenta ceea ce face 180 I celalalt s011n legatura cu problema respectiva. escaladarea conflictelor :. Rezolvarea de probleme reprezinta 0 componerita importanta a terapiei cognitiv-comportamentala mai ales atunci cand se lucreaza cu cupluri. Aeest spirit de colaborare este absolut necesar pentru a reduce 9ansele ea problema sa fie definita In termeni aeuzatori. treptat el reluandu-:.

ci se pot alege mai multe solulii care se completeaza una pe alta sau urmeaza una alteia. pentru gasirea unui nou loc de munca. Exercilii de stimulare a comunicarii prin intermediul carora subieclii sunt Invalati sa acorde 9i sa primeasca feed-back-uri atunci cand Ii se acorda afecliune sau In timpul relaliilor sexuale. Solul va contacta un consilier-psiholog cu care sa discute problemele sale profesionale. Acordul trebuie sa fie foarte precis: cine 9i ce va face. iar acesta 0 va asculta. Astfel. Exercilii de imaginalie dirijata pe tema afecliunii 9i relaliilor sexuale ideale. Solia ii va face semn discret sa taca 9i va incepe sa vorbeasca despre problemele ei. 10. 9. Daca acesta nu e complezent. 3. Cand se Intoarce acasa solu1il?i va saruta solia l?i cei doi vor discuta timp de 5 min. el 0 va intreba pe sOlie daca e dispusa sa asculte l?i ii va cere sa-j acorde un timp limita pentru asta. Care sunt argumentele pro l?i contra ~espectivei solulii? In cele din urma se cade de acord asupra soluliei cu cele mai puline consecinle nega182 tive. la randul sau cu atenlie. 7. 6. 183 . Pentru cuplurile cu probleme sexuale este necesara 0 abordare terapeutica separata a acestor probleme. In legatura cu modulln care l?i-aupetrecut ziua. fiecare solulie va fi testata dupa urmatoarele criterii: 1. unde 9i cum. timp In care solul trebuie sa faca treaba la bucatarie In timp ce ea se uita la televizor. Daca solul are nevoie de mai mult timp pentru a se plange de necazurile de la serviciu. Se pot utiliza urmatoarele exercilii: 1. solul poate discuta cu gefulin legatura cu optimizarea locului sau de munca. Discutarea unor amintiri legate de experienle afective pozitive realizate impreuna. cu coloratura emolionala. Ameliorarea interactiunilor sexuale /?iafective. Nu este obligatoriu sa se aleaga doar 0 singura solulie. Solul va discuta cu geful despre modulin care serviciul sau ar putea deveni mai tolerabil. 8. 5. Solul nu va discuta niciodata acasa problemele de la serviciu. terapeutul trebuie sa accentueze asupra dezvoltarii afecliunii dintre parteneri 9i a Imbogalirii repertoriului relaliilor sexuale. Dupa ce cuplul a generat lista de solulii posibile. Este ea absurda? 2. Programul de rezolvare de probleme trebuie sa debuteze cu probleme minore (casnice) 9i abia apoi sa se treaca la probleme de importanla majora. Solul va renunla la serviciul care II streseaza. In cazulin care cuplul nu are probleme sexuale deosebite. Cand se va Intoarce de la serviciu el se va comporta afectuos cu solia 9i fiecare ii va povesti celuilalt cum s-a simlit in ziua respectiva etc. 3. el se poate adresa psihologului consilier. Va ajuta respectiva solulie la rezolvarea problemei? 3. cand. 4. Solia 'I9i va folosi abilitalile de ascultare atunci cand solul discuta despre serviciu. 2. Solia ii va solicita solului un timp egalin cazulin care ea a acceptat sa-i asculte plangerile. Daca ea nu este dispusa sa-I asculte el va apela la un prieten.2.

Cu cat primul solicita mai mult. la gasirea unor noi variante de comportament sexual. Demontarea (analizarea) conflictului (In gedin1a de psihoterapie). _ . Aceasta se poate realiza Intreband pe fiecare partener "Care ar fi modul diferit In care ai putea gandi despre aqiunile partenerului tau In momentul respectiv?" sau lICe ai putea face In mod diferit pentru a Impiedica lucrurile sa se Inrauta1easca?" Aceasta abordare Ii ajuta pe so1i sa-9i asume responsabilitatea propriilor aC1iuni. terapeutul poate identifica anumite teme de conflict specifice cuplului. T erapeutul trebuie sa fie atent sa acorde ambilor so1i posibilitatea de a-9i expune punctul de vedere asupra conflictului.4. 5. Acest lucru se Intampla mai ales atunci cand partenerii au un conflict nerezolvat care a avut loc In timpul saptamanii. Jl~~~ . gandurile 9i sentimentele legate de acesta. Indreptarea atenliei asupra zonelor erogene genitale 9i non-genitale. S u II a way 9i C h r i s ten s e n (1983) au identificat astfel de teme comune de conflict: a) Modelul solicitare-retragere: unul din parteneri solicita din ce In ce mai multa atenlie ~i afec1iune de la partenerul sau care e mai rezervat. b) Modelul a filiere-in depen den fa: unul din parteneri pune un accent mai mare pe rela1ia 185 i ~ .. T ehnica implica doua etape: 1. Aceasta tehnica aqioneaza atat pe plan cognitiv cat 9i comportamental. In aceste cazuri este necesara Insu9irea unei tehnici de de-escaladare a conflictului: se procedeaza In a9a fellncat conflictul sa nu ia propo'1ii. cu atat celalalt are tendin1a de a se retrage tot mai mull. ce apar In etapa de I 2. Explorarea oP1iuniior cognitive 9i comportamentale ale fiecarui partener In fiecare etapa a conflictului. . inten1iilor 9i impactului pe etapa a conflictului asupra c1arificarea sentimentelor. partenerii sunt ajuta1i sa In1eleaga gandurile 9i sentimentele pe care Ie traiesc In timpul conflictului. Unele cupluri care se prezinta la 0 gedin1a de psihoterapie sunt atat de frustrate Incat sunt incapabile sa se concentreze asupra a ceva cu adevarat constructiv. oP1iuni care pot contribui la de-escaladarea acestuia. implica explorarea care II are fiecare partenerilor. In plan cognitiv. iar pe plan comportamental ei trebuie sa con9tientizeze oP1iunile comportamentale care pot opri escaladarea conflictului. cat 9i unele modele specifice de escaladare a conflictelor. Aceste modele disfunc1ionale de interac1iune pot fi considerate metaforic ca un fel de dansuri In care ambii parteneri cunosc "pa9ii" 9i ac1ioneaza Impreuna pentru escaladarea conflictului.' f I I . precum 9i 184 ! II _____. sa Inceteze sa-9i blameze partenerul 9i In acela9i timp. cat 9i gandurilor 9i conIn fiecare faza a gandurile 9i sentimentele analizare a conflictului. In timpul practicarii tehnicii de-escaladarii conflictelor. . vingerilor fiecarui partener conflictului. 6. "Brainstorming"-ul referitor la Imboga1irea comportamentului sexual. Rezolvarea de probleme care au ca obiect ini1ierea 9i refuzul rela1iilor sexuale. Ie indica posibile cai de rezolvare a conflictului.

terapeutul trebuie '5a. ea devine masculina. .-iInve1e pe parteneri sa generalizezecele. dorinia de realizare profesionala.fectivitate-rationalitate: unul din parteneri (de regula s01ia) este excesiv de afectiva. abordarea uhor domenii vulnerabile etc. Terapeutul trebuiesa-i ajute pe parteneri sa . In astfel de cazuri. Tnacela?i timp. am Inceput sa transpir ?i mi-am dat seama ca In curand voi exploda". in timp ce mul1i barba1i I?i reprima nevoia de tandre1e ?i afec1iune pentru a nu fi 187 . jnva1ate la not situaFi ·de yia1a. Astfel. un barbat tandru. Renuntarea la prejudecatile legate de IIsex-rolurjl'. terapeUtul trebuie sa ~~reseze Iflttcebarea: in ce. care sa exprime mascularitatea ?i respectiv feminitatea. sensibilia dorin1ele celorlal1i este considerat ca fiind lipsit de masculinitate. d. Trebuie subliniat faptul ca majoritatea oamenilor nu-?i identifica In mod corect starile psihice.de cuplu. Pentru ameliorarea rela1iilor de cuplu. afectuos. non-emotiv ?i logic.). unul din parteneri identifica semnele timpurii ale declam. In acela?i timp. unei:probleme.evina proprii. daca 0 femeie da dovada de calita1i. ". Fensterheim ?i Jean Baer (1977). cum ar fi ambi1ia. Conform acestei prejudeca1i se considera ca. . Teama de incalcare a acestor stereotipuri legate de sex-roluri poate conduce la 0 reprimare a unor trasaturi importante de caracter. Societatea occidentala considera ca barbatul ?i femeia trebuie sa aiba trasaturi psihologice opuse. pentru a nu Ie rani ego-ul masculin.lIte'situafiide'. fac urmatoarele recomandari: 1. tendin1a de asumare a riscului sau ~lita1i de conducator.. multe femei se tem sa se arate mai competente decal s01ii lor in problemele financiare de pilda. Inainte de practicarea unor exerci1iide terapie cognitiv-comportamentala. Succesul psihoterapiei depinde de masura In care deprinderile noi de comportament achizi1ionate In timpul ?edin1elor de psihoterapie se vor generaliza In via1a de zi cu zi a subiectului. Terapeutul trebuie sa-i ajute pe parteneri sa identifice semnele timpurii ale escaladarii conflidului (activare em01ionala. In timp ce celalalt (de obicei s01ul) este ra1ional.arii unui conflict: lIma sim1eam tot mai Incordat. Astfel. lor terapeu1i.asupra . la ?tirbirea personalita1ii subiectului ?i influen1eaza negativ relaiiile din cadrul cuplului. ' c) Modelul a. simpla examinare a· procesului conflictual este suficienta pentru eliminarea partenerului destructiv. In absen1a terapeutului ?edin1e period ice de comunicare interpersonala In care sa discute cat de bine merge rela1ialor. Cand unul sau ambii parteneriidentifica semnele de conflict. iar celalalt este concentrat mai mult pe adivitatea profesionala. . acuza1ii verbale.. ei pot opri escaladarE~a acestuia prin redirec1ionarea discu1iei. ei realizand 186 Impreuna. ci doar sesizeaza vag faptul ca ceva nu este In regula. Dupa ce Ciluorat. Chiar ?i simpla identificare a modelelor ~e conflict poate fi utila pentru unele cupluri.viata puteti aplicasolutia respectiva? .

unii barba1i considera ca daca ar arata ce simt cu adevarat 9i-ar distruge imaginea 189 -. pacientul trebuie sa-l?iadreseze urmatoarele Intrebari: Ce atmosfera doresc sa creez?.I.-----. In cursul terapiei cognitiv-comportamentale subiectul trebuie sa con9tientizeze temerile sale. . pan'ru ca cineva poate sa fieln'~dela~i timp I:~.).'1.' '..~oosteafiind calita1i umane9i nu neaparat . Stabilirea unor obiective specifice f?i elaborarea unor strategii de atingere a acestora. lice vom face in week-end?// etc. PROGRAM DE PSIHOTERAPIE PENTRU ELiBERAREA DE TEAMA IN RELATIILE INTERPERSONALE La un moment dat Simone de Beauvoir I-a Intrebat pe Jean-Paul daca 0 iube9te.. . 2.~y>'.• . . F0rta fricilor 9i fobiilor noastre de a ne destructura existen1a...: a~tOtitar f?i bland... Cum al? dori sa ma comport eu? Ce al?putea face pentru ca lucrurile sa se Indrepte In direc1ia dorita?. Cum al? dori sa se comporte partenerul meu?. sa Ie exprime In mod concret 9i sa se expuna situa1iilor anxiogene pana cand acestea scad din intensitate. independent 9i tandru. considera1i oameni slabi de catre partenerele lor. Despre ce anume ai dori sa discutam?. cat mai simple l?i mai precise (lice vom discuta !a cina?//. nu-i a9a?" Problema este ca foarte multe persoane nU-9i exprima deschis sentimentele de teama de a parea ridicoli sau de teama de a fi rejecta1i. Cum al? dori sa se Incheie 9iscu1ia?" etc. Din acest motiv.afe '" dnui sex sau ale celuilalt.. negocierile.rer'luo1ar~a la feminitate sau 'masculinitate. legate de problemele de comunicare f?i subiectul decide In mod c1ar ce anume dore9te sa ob1ina 9i ce trebuie sa faca In mod concret pentru aceasta. Ce a9 putea face daca lucrurile pornesc pe un drum prost?. Situa1iile asupra carora se lucreaza trebuie sa fie. In cazulln care rela1iade cuplu este dominata de teama.. iar acesta i-a dat un raspuns ambiguu: "Sunt cu tine. Exprimarea deschisa a trasaturilor de personalitate (indiferent carui sex se crede ca apartin) In rela1ia de cuplu permite realizarea unor rela1iimai profunde 9i mai autentice Intre parteneri. sta mai ales In stabilirea unor obiective false In cadrul rela1iei interpersonale.. '. .. - ~~------------------------------. Se indica alegerea unei situa1ii specifice. obiectivele partenerilor devin defensive (ne gandim mai mult la ceea ce nu dorim sa se mtample decat la ceea ce dorim sa se Intample).. Aceste persoane nU-9i dau seama de faptul ca dezvaluirea unor calita1iconsiderate ca apartinand sexului opus nu Inseamna . acceptarea divergen1elor de opinii 9i utilizarea unei atitudini de tipul "doresc" l?inu de tipul "trebuie neaparat ca tu sa faci acest lucru". Stabilirea deliberata a unor obiective constructive poate inversa acest proces. . cel pu1in la Inceputul terapiei. In 188 raport cu fiecare situa1ie. facilitand comunicarea deschisa. Astfel.

filolog.fDarte tacut l?i avea mari dificul~aii sa-?iel(~rirne sentimentele. II "Nu-mi place ceea ce ai spus" "Nu mi-a placut cum ai procedat" "Nu a~ dori ca tu sa faci aceasta . proven it din mediul rural. Individul care nU-l?i poate exprima sentimentele devine. un ingi/'lel' de 27 se ani. In cadrul unui cuplu.. fiica de profesor universitar din 191 190 .. 'i'mpreuna cu predicatele care se refera . cat mai frecvent posibil. urmatoarele tipuri de propoziiii: lmi place ceea ce ai spus "Mi-a pIacut cum ai procedat" "A~ dori ca tu sa faci aceasta .. Selia. incapacitatea de exprimare a sentimentelor com plica foarte mult relaiiile dintre parteneri. tot mai insensibilla acestea l?i acest vid afectiv este generator de anxietate. de 25 de ani. 'era '.a solicitatterapiede famllie. nu ceea ce gandel?te. la randul sau. Sotul. Prezentam. Subiectul trebuie sa inveie sa exprime verbal ceea ce simte. ca de pilda: "Eu 'i'mi doresc ca tu sa fii acea fata cu care !TI-am casatorit l?i nu 0 femeie cicalitoare". II In timpul acestui gen de antrenament. "mie"). partenerul este instruit sa asculte l?i sa raspunda in acelal?i mod utilizand.afirmaiii cu 'i'ncarcatura emoiional~L La cabinetul de psihoterapie g-a prezentat un cuplu 'care. lasand loc la ne'i'nielegeri. Intr-o etapa ulterioara subiectului i se cere sa utilizeze cat mai frecvent termeni legaii de propria persoana ("eu".. 3.Ia stari afective. Verbe (predicate) care exprima stari afective Doresc Detest Ador Dispreiuiesc Ma bucur Imi pasa de Mi-e dor Invidiez lubesc Verbe (predicate) care exprima stari sau aciiuni Presupun Cred Consider Imi imaginez Concluzionez Inieleg Interpretez Evaluez 2. Un prim pas in aceasta direciie este ca el sa realizeze diferenia 'i'ntre ceriniele (mai ales verbele) care exprima stari afective ?i cuvintele care exprima ganduri sau actiuni.de persoane puternice l?i controlate. traiel?te un sentiment de disconfort psihic. Daca subiectul are probleme sa se refere la persoana sa. "Imi e sila de felul'i'n care mama ta ma ironizeza ori de cate ori vine la noi la masa" etc. pentru ca cineva care nU-l?i pune 'i'n evidenia niciodata personalitatea reala. pe zi ce trece. In acelal?i timp i se cere sa utilizeze in mod deliberat. in cele ce urmeaza cateva exerciiii prin intermediul carora oamenii cu astfel de probleme sa inveie sa-l?i exprime sentimentele in mod spontan: 1. terapeutul 'i'i sugereaza sa noteze 'i'ntr-un camet ori de cate ori a utilizat termeni legaii de propria persoana l?i sa-l?i acorde 0 recompensa atunci cand depal?el?te cifra zece. calitaii specifice stereotipului masculin.

Dupa cateva Incercari mai puiin reuli'ite. De asemenea. Tnacela9i timp. ea trebuia sa-i adreseze Intrebari atunci cand nu era sigura ca a sesizat exact ceea ce simiea soiul ei. Cornel nu putea eomuniea sotiei sale decat un singur lueru: furia li'i nemultumirea. lata ce a raspuns pacientul: "fn clasa a a-a m-am Inscris la baschet dorind foarte mult sa ajung un mare jucator. Dupa 0 luna de terapie. iata noua relatare a pacientului: "De cand eram copil mi-am dorit sa joc baschet. de abia a1?teptsa ajung mai repede. el a spus ca nu-i vine sa spuna astlel de vorbe. Terapeutul i-a trasat soiului sarcina de a nota Intr-un jurnal ori de cate ori utilizeaza fraze specifice comunicarii afective. nicio?ata soiul ei nu i-a spus vreun cuvant tandru. iiile In care a utilizat comunicarea emoiionala. De9i cei dol iineau realmente unulla celalalt. mai deschisa?i se exprima degajat In orice Imprejurare. Deoarece soiul nu izbutea sa exprime ceea ce simiea. Deoareee se temea teribil sa-li'i arate adevarata faia. sa eomunice Intr-o maniera mai apropiata. un coleg s-a Imbolnavit li'i atunei am putut juca aproape tot meciul li'i am marcat de mai multe ori." Terapeutul i-a atras ateniia pacientului ca povestirea sa evideniiaza destul de putin ceea ce a simiit el atunci. fapt ce 0 determina sa se simta singura ?i parasita. coleqie pe 193 a 192 . In timp ce faceau dragoste. deli'i 0 iubea foarte mult. La un moment dat. Dragostea profunda pe care i-o purta I-a determinat sa se adreseze cabinetului de psihoterapie.A fost extraordinar. Simiindu-se nei'nie1es. Tn timpul interviului terapeutic. dar In acelali'i timp ma Ingrozesc la gandul ca va fi iarali'i scandal". De patru ori pe saptamana. un alt semn ca terapia urma 0 direciie buna a constat Infaptul ca soiul a Ineeput sa-li'i exprime sentimentele de tandreie In timpul relaiiilor sexuale. timp de 0 ora. . La sfar9itul gediniei de psihoterapie. Aveam chiar 1?i0 coleciie de poze cu cei mai mari jucatori ai lumii. soiia nu era capabila sa intre Intr-un contact real cu acesta. In prezenia soiiei sale: "nici nu va daii seama ce Inseamna sa te simii atat de Incordat cum m-am simiit eu. soiul i-a spus la un moment dat terapeutului. Soiia trebuia sa asculte afirmaiiile acestuia ?i sa reproduca ceea ce crede ca simte el. nu am reu1?itsa fiu deeat rezerva. Cand ma Intorc acasa de la serviciu. Indiferent de anxietaiile sau. subieetul trebuie sa se antreneze treptat. era mult mai culta. i s-a cerut lui Cornel sa relateze 0 experienta semnifieativa pe care a avut-o Intre 10 li'i 20 de ani. Intrebat de terapeut In legatura cu acest lucru. generatoare de conflicte.soiul manifesta 0 stare de iritare permanenta. de stereotipiile conversaiionale aehizitionate de-a lungul timpului. soiul fiind solicitat sa spuna ce simte In legatura cu 0 anumita problema la care s-a gandit dinainte. soiul trebuia sa asculte cas eta si sa noteze situa. aceea ca. cei doi soii trebuiau sa stea In faia unui reportofon. ei se certau aproape tot timpul.Bucure9ti. alta nemultumire mare a sotiei consta In . utilizand propriile ei cuvinte. intrand relativ puiin pe teren. Deli'i am fost selectionat.

oamenii se tem adesea sa-?i exprime sentimentele de tandrele. despre succesele profesionale. sau mai bine inregistrali-o ~i gand~i-va cum ali putea relata experienla respectiva intr-un mod mai incarcat emolional. de frica de a nu fi exploatati. mulli parteneri devin experti in tehnica de a se rani unul pe celalalt. 3. Visam mereu sa ajung baschetbalist.pacientul a inceput treptat sa con~tientizeze ~i alte tipuri de senti mente. care s-a petrecut in tinerelea dumneavoastra. ne jucam impreuna ~i totdeauna sufeream mult dind nu eram indemanatic. de~i in sine mea eram convins ca nu voi reu~i. 4. Povestili-o cu voce tare. La inceputul terapiei. fericit ~i dezamagit. etapele psihoterapiei au fost urmatoarele: 1. . m-am simlit in acela~i timp. Parca simleam ca zbor. Din pacate aceasta a fost singurul meu succes in sport.sa determine pe fiecare partener sa devina con?tient de ceea ce Ii face placere celuilalt l?i nu de ceea ce II enerveaza. Cand am ajuns rezerva. De atunci nici nu am mai incercat sa intru in vreo echipa de baschet". pe cat posibil. In cadrul relatiilor apropiate. Cand am fost solicitat sa joc tot meciul am simlit ca visul meu devine realitate. Cornel con?tien~za mai ales sentimente de ostilitate ~i furie.pacientului a inceput sa-i fie tot mai u~or sa discute liber des pre aceste sentimente. des pre ceea ce a simlit cand s-a indragostit de ea. trebuie sa-?i controleze propriile trairi ~i sentimente.Trebuie sa fie 0 experienla semnificativa pentru dumneavoastra. Cereli partenerului de viata sa relateze. precum ~i despre evenimentele mai importante care I-au marcat in timpul casatoriei. a inceput sa-i fie ceva mai u~or sa-?i exprime sentimentele autentice. sa caute sa surprinda toate nuanlele relatarii. Acum este randul dumneavoastra sa tntrati in pielea personajului respectiv. uitand faptul ca ar putea sa-l?iacorde afecliune reciproca. In timp ce relata povestirile solicitate s-au petrecut doua fapte semnificative: . de pilda. dind avea timp. 194 In acest caz. Mai mult. unchiul meu era antrenor de baschet ~i uneori. Povestili experienla respectiva partenerului dumneavoastra de viala. in "pielea" personajului care poveste?te. la randul sau. 195 . 0 intamplare semnificativa din existenta sa.care 0 lineam bine ascunsa. Sprijinirea pacientuluisa ajunga la un nivelde comunicare incarcata afectiv: "Alegeli 0 experienta emolionala (poate fi ceva vesel. Terapeutul i-a cerut pacientului sa elaboreze un numar cat mai mare de povestiri de acest tip ~i treptat. 2. Tehnica acordarii afectiunii apartine lui Richard Stuart (1973) l?i implica urmatoarele obiective: . faptul ca era mandru de succesele ~colare ale fiicei sale sau faptul ca simlea satisfactie sa desfa~oare actiuni comune impreuna cu familia sa. de a nu se profita de pe urma lor. Persoana care asculta (partenerul). de a nu parea slabi sau dependenti. Parca nu era adevarat. Din acest motiv. sa intre. trist sau chiar 0 psihotrauma). Pacientul a invalat sa-i vorbeasca soliei despre experienlele din tinerele.

Prezentam. aceasta putand fi corectata prin observarea atenta a reac1iilor partenerului. Este evident ca majoritatea problemelor de acest gen 9i Ie pun femeile. 5. iar partenerul trebuie sa Ie accepte. 2. Foarte mul1i subiec1i se simt bloca1i atunci cand Ii se cere sa elaboreze astfel de liste. Decizia cu privire la discutarea deschisa a dificultatilor din familie poate fi luata sau nu 1inand seama de 0 serie de aspecte.sa Inve1e partenerul sa realizeze in mod deliberat. acele ac1iuni care ofera satisfac1ie partenerului de via1a. celalalt membru al cuplului va realiza anumite actiuni despre care crede ca ar putea face placere partenerului. Ca urmare pacientul 19i va restructura lista In acord cu preferintele partenerului de via1a. Pacientul este solicitat sa declangeze anumite actiuni din cadrullistei elaborate in prealabil.Persoana in cauza i9i pune problema daca are sau nu dreptul sa determine in vreun fel modul de viata comun. Aceasta etapa presupune realizarea procesului invers. 4. sotu1ui dumneavoastra nu-i face placere sa i se aduca micul dejun la pat. Apoi. In urma unor astfel de discutii. "lnvita1i partenerul la 0 ac1iune comuna des pre care 9titi ca ii va face placere". ignorand faptul ca 0 casatorie 197 . subiectului i se cere sa aleaga doua zile pe saptamana cand va avea grija de partenerul sau. partenerul va fi solicitat. poate sa iasa la iveala faptul ca. In cele ce urmeaza. Incredere 9i afec1iune celuilalt: 1. ni9te modele de exerci1ii prin intermediul carora subiectul este inva1at sa acorde sprijin. T erapeutul trebuie sa-I incurajeze pe pacient sa elaboreze lista respectiva. Dupa cateva zile cei doi analizeaza impreuna ceea ce s-a petrecut. de teama faptului ca aceste discu1ii ar putea duce la destramarea familiei. Tnetapa a doua. Tntr-o prima etapa. Foarte frecvent partenerii evita discutiile legate de aspectele conflictuale care au loc in cadrul cuplului. la randul sau sa realizeze acela9i lucru pentru celalalt. lldaca ac1iunea pe care am ales-o va dovedi faptul ca eu nu olil in1eleg destul de bine?" etc. "Tmbracati ace Ie haine care Ii plac foarte mult so1ului/sotiei. De multe ori spunem in gand: llnu conteaza e un fleac!" de9i cele Intamplate ne afecteaza foarte mult. de pilda. Discutarea Impreuna cu partenerul.. acesta din urma fiind obligat sa Ie accepte ca atare. 196 3. cum ar fi: . a ?c1iunilor de acordare a atentiei. in ciuda indoielilor sale. ca atare. spunandu-9i In gand (lldar daca 0 sa gregesc?". fara sa protesteze sau sa devina hipercritic. In felul acesta rela1ia devenind mai gratificanta pentru ambii parteneri. In cadrul caruia. Astfel de ac1iuni ar putea fi: "Utiliza1i spray-ul care ii place foarte mult so1ului dumneavoastra". pacientul este solicitat sa realizeze 0 lista cu ac1iunile care ar putea face placere partenerului. "Pune1i discul sau caseta cu cantecul favorit al acestuia".

i conomii. timpul tau 9i timpul petrecut Impreuna.Decizia legata de timpulliber. contract mituit sa faciliteze comunicarea deschisa l?i rezolvarea conflictelor care se ivesc. Acest lucru contribuie la c1arificarea problemelor 9i nelnielegerilor 9i neteze9te calea pentru negociere 9i soluiionarea acestora. precum 9i de a postula In mod clar drepturile ::. soiia va al?tepta ca soiul sa-l?i petreaca sfarl?itul de saptamana Impreuna. cheltuieli ::. terapeutii comportamentali9ti propun elaborarea unui a9a-zis contract de convietuire. 198 . Astfel. ameliorate 9i chiar renegociate. iar In cazulln care unul din soii se recasatore9te care ar fi drepturile parintelui adevarat 9i ale celui vitreg asupra copiilor. fie de teama de a nu fi contraatacat. bazata pe afeciiune nu face decat sa-i apropie mai mult pe parteneri. neconl?tientizate. legate de proprietati. unele cupluri prefera sa Imparta timpul In timpul meu.Problemele financiare. . Un alt aspect important In construirea unei relatii interpersonale autentice consta In Invaiarea subiectului sa realizeze l?i sa suporte 0 critica de tip constructiv. deoarece este evident ca viaia unui cuplu este un proces dinamic.Decizia In legatura cu utilizarea spaiiului din locuinta.. Astfel. reevaluate.. a Adesea criticile 9i certurile lipsite de sens nu reprezinta decat rezultatul unor "contracte maritale" neclarificate. Intr-o prima etapa membrii cuplului cu probleme trebuie sa defineasca precis sectoarele 9i aspectele existeniei de care doresc sa se ocupe. . . deoarece partenerii intra In relaiia maritala atat cu expectaiii deschise. cine asigura Ingrijirea copiilor. acestea preferand sa pastreze tacerea l?i sa acumuleze resentimente care vor izbucni Intr-un moment sau Intr-un loc nepotrivit sau vor avea un alt obiect decat cel real.iresponsabilitaiile fiecaruia dintre ~oii. cat 9i cu expectaiii mascate. In timp ce acesta din urma consi199 i . critica reciproca. Listele de probleme trebuiesc permanent relnnoite.Responsabilitatile gospodare9ti l?i Impariirea atribuiiilor. fie de teama de a nu-I rani. Multe persoane evita sa-l?i critice partenerul.Decizia In legatura cu posibilitatea de a avea copii. ca de pilda: .moderna implica un contract reciproc avantajos. cal?tiguri. . planning-ul familial. e Fiecare membru al cuplului este solicitat sa realizeze In mod independent 0 lista referitoare la problemele de mai sus 9i apoi listele se confrunta 9i se negociaza In prezenia terapeutului. Acest contract are menirea de a elibera pesubiect de teama patologica de a-9i c1arifica problemele.Alte persoane nici nu Indraznesc macar sa exprime deschis faptul ca exista 0 problema In familie pentru ca au impresia ca aceasta se va destrama l?i ca nu au 0 aM alternativa de viata. Pentru solutionarea crizelor familiale. In cadrul caruia cei doi soti trebuie sa interactioneze de pe pozitii egale.

soiia. lnvatati sa primiti critica In mod calm 7' . ele vor constitui 0 sursa permanenta de nemuliumire care poate submina existenia cuplului. 200 Tnaceste cazuri. dezamagita I?i spune: IInu ma iube9te. sfatul dat de psihologul comportamentalist este ca subiectul sa accepte sa realizeze ?i sa primeasca 0 critica de tip constructiv. totul este pierdut". acesta se descarca asupra dumneavoastra dupa 0 zi inearcata de stres. acesta ar trebui sa dea un raspuns care sa favorizeze cooperarea (lIda. ce zici?". . iar criticile pe care acesta Ie exprima nu va sunt adresate cu adevarat. daca sotia va ~ritica pentr~ ca aii fost prost dispus de'dimineaia este bine sa-i raspundeii: lIai dreptate. Con?tientizati faptul eli va supara sa fiti criticati de partenerul de viata..fiii inielegator cu partenerul de viaia. m-am simiit iritat pentru ca mi-ai spus de 10 ori sa fac acellucru". In mod nejustificat sa critice sau sa fie criticate. fara sa vrea. Rezultatul este ca.ripostaii fara agresivitate.qi . caruia soiia ii repro9a mereu ca se Imbraca neglijent a fost Invaiat de terapeut sa-i raspunda: IIsunt mai sexy a9a. realizand ca uneori.").. In loc sa raspunda defensiv (lieu nu am facut aceasta") sau agresiv (e?ti un om de nimic. . la randul dumneavoastra partenerulla timp nepotrivit ?i In locuri nepotrivite? . Pentru a realiza acest lucru: . Model de antrenament psihologic pentru acceptarea criticii (dupa Fen s t ern h e i m 9i J e a n B a e r. un prost").va criticaii. ceea ce presupune intensificarea comunicarii si nu 0 reactie agresiva. 1977) 1. " linistit. obligaiia lui faia de soiie este sa ca9tige cat mai mulii bani 9i din acest motiv el lucreaza 9i In week-end.utilizaii 0 conversaiie Incarcata emoiional. un ignorant. doar acesta obisnuieste sa va critice? . iar sOiul19i spune la randul sau: IItu nu inielegi ce povara apasa pe umerii mei. In acela9i timp nu reprimaii tendinia de a-I critica. Astfel.In relaiia cu partenerul de viaia. In cazulin care aceste critici neexprimate nu vor fi scoase la lumina. e probabil vina mea. deoarece aceasta va conduce la 201 i I . Nici unul din parteneri nu-i comunica celuilalt a9teptarile 9i nemuliumirile sale.va simiii'i adesea cuprins de resentimente pe care Ie exprimaii rareori? . Pentru a realiza acest lucru raspundeii la urmatoarele intrebari: . Inceteaza sa ma mai cicale9ti!". astfel.conduce critica din cadrul familiei la certuri fara sens? . un pacient. . dar sa vedem ce putem face .dedi dl. 2. scopul acestuia nefiind modificarea partenerului. lnv?tati sa criticati pe celalalt fara sa-I raniti. 1 Primul raspuns la orice fel de critica trebuie sa nu va tulbure in mod exagerat.utilizaii umorul. Astfel.In casnicia dumneavoastra ia critica proporiii exagerate? Persoanele care raspund da la majoritatea Intrebarilor de mai sus se tem.va face critica celuilalt sa va simW mereu vinovat? . ci stapanirea situaiiei. 3.

~stfel. dar starile ~ emolionale respective vor fi controlate.nu utilizali comparaiii de genul "mama mea gatea mai bine" sau "fosta mea sOlie facea altfel".evitali sa-I criticali atunci cand este nervos.nu va criticali niciodata partenerulin public. doi sOli tineric:are l. Pentru a ajunge la 0 comunicare interpersonala eficienta este indicat ca subiectul sa invete sa-si modifice ?i stilul de a critica. subiectullnvala sa 202 .nu atacali partenerul de viala ca persoana.l au timp sa stea impreuna decat In week-end. Chiar daca exerciiiul reu?e?te. "niciodata n-ai sa fii in stare sa faci un lucru bun". nu spuneii: "tu nu e?ti buna de nimic". De pilda. joc de rolin cadrul caruia acesta va accepta in mod deli~erat critica ?i va raspunde pe un ton calm. ele pot deveni destructive. Astfel. persoana va putea comunica partenerului sau ceea ce simte cu adevarat. aceasta nu inseamna ca subiectul nu va mai simli niciodata teama. iar pentru a evita aceasta critica vom face In a?a felincat cuvantul "trebuie" ?i nu "a? dori" sau "mi-ar face placere" sa ne conduca viala. ?i acesta. trebuie sa linem seama de urmatoarele sfaturi: . va inlelege. Este evident ca relalia din cadrul cuplului ar funcliona mult mai bine daca cei doi ?i-ar 203 4. odata cu fiecare expiralie. B/ocati mode/u/ automat de raspuns. la randul sau. furie sau ca nu va dori sa se retraga in carapacea sa. Mult mai indicat ar fi sa spuneli "ma nemullume?te modul in care faci aceasta. Pentru ac~asta. . reaclioneaza mereu Intr-o maniera stereotipa punand in acliune reaclii de evitare. daca nu facem ceea ce credem noi ca trebuie sa facem In calitate de sOl sau sOlie. Incepeli cu afirmalii1e cele mai blande. "poate ca ai putea sa-Ii schimbi stilul. despre ce este vorba. Odata identificate. Astfel. In locul reacliei automate ca aceea a unui robot. Primul pas In renunlarea la acest model automat de comportament consta in con9tientizarea lui prin intermediul autoobservaiiei. culpabilitate ?i retragere ?i acest model de acliune a capatat un caracter automat. Exista unele persoane care. Cand aceste prejudecali se centreaza in jurul modului In care trebuiesc facute anumite lucruri ?i cand se combina ?i cu 0 teama patologica de critica.ucreaza ?i studiaza la cursuri seralen\. cele mai pulin suparatoare. . ce zici"? opreasca aceste reaclii prin intermediul unei tehnici de relaxare. ne a?teptam sa fim criticali. Prejudecalile noastre despre cum trebuie sa fie un sOl sau 0 sOlie ideala joaca adesea un rol foarte important In evolulia relaliei interpersonale. esteindicat sa ne relaxam ?i sa respiram control at repetand mental cuvantul "calm".acumularea unor resentimente. Pentru a realiza acest lucru notali pe 0 foaie de hartie repro?urile pe care dorili sa i Ie aduceli partenerului ?i realizali un joc de rolimpreuna cu partenerul. indiferent de ce anume face partenerul. pe care insa ?i-I petrec facand curalenie in casa. -:. ori de cate ori ne dam seama ca vom declan?a 0 reaclie de furie ?i vom Incepe sa lipam.

* * * In incheiere precizam faptul ca metodele de psihoterapie scurta. Adesea. cu unele adaptari.fie datorita fricii de abandon. Din acest motiv. relaiie care se transforma in tortura pentru ambii soii. vor trebui sa se descurce singuri in gospodirie etc. datorita unor dificulta1i sau sarcini suplimentare care le-ar putea reveni. fie deoarece considera divoFiul ca pe un mare e!?ec in via1a (daca ai ajuns la divoFi. inseamna ca este ceva in neregula cu tine"). atat de importanta cum este aceea de a divoFia trebuie.va veii sim~i mult mai bine daca incheiaii relaiia. dupa un' numar minimal de l?edinie realizate sub indrumarea unui terapeut calificat. Mul1i parteneri care nu se in1eleg defel. In ciuda ratei crescute a divoFiurilor. multe persoane de varsta medie se mai tem de ce anume 'va spune lumea daca vor divoFia.una din aciiunile intreprinse nu a func1ionat. 204 Daca nici . pentru a invinge teama di nu sunt ni~te so1i ideali. poateprelungi la nesfar!?it 0 relaiie nefericita de cuplu. in primul rand sa ne asiguram ca am facut tot ce este posibil ca relaiia sa funciioneze. In cazulin care va decideii pentru separare. Pentru a realiza acest lucru. vor trebui sa ca!?tige mai mu1ii bani. utilizate !?ide subiectulinsul?i. terapeu1ii comportamentali!?ti recomanda pacien1ilor sai sa mai faca !?i unele lucruri pe care doresc sa Ie faca. Inainte de a lua 0 decizie. economicoase!?i pot fi. Exista !?i persoane care se tem de divoFi. partenerul nefericit nu intreprinde nimic a!?teptand ca celalalt sa-!?i asume responsabilitatea intentarii aCiiunii de divoFi. De asemenea. . toate eforturile pentru salvarea casniciei. in ciuda fricilor legate de ce anume se poate lntampla dupa divOFi. veii constata ca.petrece timpul liber intr-un mod mai placut intr-un apartament mai pu1in perfect aranjat. binein1eles dadi acest lucru este ra1ional. este de dorit sa intreprindem impreuna cu partenerul. in orice caz. se tem totu!?i sa rupa rela1ia. chiar in afara unor cabinete specializate de psihoterapie sau. teama exagerata ca partenerul sa nu sufere. apelaii la un consilier-terapeut care ya poate ajuta sa luaii decizia cea mai buna. comportamentala !?icognitiv-comportamentala a tulburarilor anxioase sunt simple.

New York. 17. Shaffer. New York and London. 13.. R. CERES. 1996 11. 6. 1993. J. 1984. Mc. Bucure~ti. 1995 10. 206 7. Weseley. ed.. Sank. L. 2. M. 1991.. Plenum Press. Fensternheim. Baer. Grieger.Psihoterapia . I r i n a. California. Teaching Bychological Skills. 15.. Ballantine Book. Hawton. Gazda. Larso n. New York. Menlo Park. S. 9. CERES. 1984 16. . New York.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1. Monterey. 3.Elemente de psihoterapie.Cognitive Behavior Therapy for Psychiatrie Problems. ASKLEPIOS.Behavior Therapy. (Ed s) . Graw Hill Book Compo New York. Oxford Univ. R. P. Ed. R . 1995. M. Car son. A Practitioner's Guide. Addison. London. ::?tiintifidi ~i Tehnica. Glenview. 1977. Dell Publishing Co. I r in a . 4. Butcher. 207 . Salkovskis P. 1970. E(Eds). Brooks Publishing Camp. Stop Running Scared! Fear Control Training: The New Way to Conquer Fears. P a u I i n e: Anxiety and Panic Attacks. Ph: Shyness: What it is and what to do about it. 1997. D.un tratament fara medicamente.Using Rationale Emotive Therapy Effectively. 1993. Publishing Comp. Hub e r .1985. The Five Life Plus Program for Conquering Fear. C I ark. Plenum Press. Scott Foresman Camp. Neff. Press. Fawcett Crest. H. La z a r us. 1991. Using Rationale Emotive Therapy Effectively: A Practitioner's Guide. Bucure~ti.Autosugestie ~i relaxare. 5. London. K. Cal. H 0 Ide v i c i . Jean. H 0 Ide v i c i.: MultiplelmpactTraining: A Life Skill Approach in: Lorson. London. Ed.Paterns of Adjustment.: Psihoterapiile . A.: Keys to Effective RET in Bernard. . G. 1984. 8. Bucure~ti. J. a II-a. N. 12. B ern a r d . Ed. CarolynA Therapist's Manual for Cognitive Behavior Therapy in Groups. Illinois. A Practical Guide.Teaching Psychological Skill. K irk. D. Vas i Ie s c u.Tratat de Psihologie Medicala ~i Psihoterapie. G. D(Eds). Phobias and Anxieties. 1989. I. .Terapia potrivita fiecarui pacient. 1984. Washington. H and ley. Brooks-Cole. ALL. Plenum Press. . Monterey. Wiley.. .Abnormal Psychology and Modern Life. C. J. R. J . I. Ed. W. Bucure~ti. M. San Francisco. Ed. Y ate s. Coleman.lonescu. A Model for Giving Psychology Away. Zi m bardo. I r i n a . . New York. London. Inc. Jossey Bass. New York 1977. 14. H 0 Ide v i c i. Their Cause and Cure.. California. . E ( E d s) . C.

CUPRINS CUVANT INAINTE NATURA ANXIETATILOR $1 A FRICILOR UMANE sA NE ELiBERAM PANICA BRULUI PSIHIC TULUI EFICIENT OBSESIILOR PSIHOTERAPIA ANXIETATII LEGATE DE PROBLEMELE SEXUALE PSIHOTERAPIA PENTRU PERSOANELE cu TEAMA DE A SE ANGAJA IN RELATli APROPIATE CU CEILALT' BIBLlOGRAFIE SELECTIVA DE ANXIETATE $1 5 7 24 FOBIILE .0 PIEDICA IN CALEA ECHILI$1 COMPORTAMEN54 TEHNICI SIMPLE DE PSIHOTERAPIE A 107 132 156 206 .

Culegere yi tehnoredactare comput~rizata Editura SEMNE Tiparit la Tipografia SEMNE '94 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->