www.dacoromanica.

ro


www.dacoromanica.ro















www.dacoromanica.ro









www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro


















www.dacoromanica.ro




























www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro






































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro

























www.dacoromanica.ro
















































www.dacoromanica.ro




































































www.dacoromanica.ro











































































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro






1 2 0 4 1 2 6 1 ,
6 0 , 0 0 0



















1 2 4 1








www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro































































www.dacoromanica.ro















































































www.dacoromanica.ro





































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro






























www.dacoromanica.ro















































www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro










www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro














































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro





















www.dacoromanica.ro


































www.dacoromanica.ro










































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro








1 2 3 3 ,









1 2 4 0 ,











c a

1 2 3 0 - 1 2 4 0






www.dacoromanica.ro








































www.dacoromanica.ro









































www.dacoromanica.ro

















www.dacoromanica.ro












































www.dacoromanica.ro













































www.dacoromanica.ro











































www.dacoromanica.ro







































www.dacoromanica.ro



www.dacoromanica.ro




































www.dacoromanica.ro

















































www.dacoromanica.ro


1 3 9 5 .
c a d

1 2 2 0 - 3 0



1 3 5 0 ,

1 3 9 5

















A e o n - I n k








www.dacoromanica.ro








www.dacoromanica.ro





www.dacoromanica.ro












































































































www.dacoromanica.ro


www.dacoromanica.ro

H A SDE ti

ORIGINILE CRAIOVEI

www.dacoromanica.ro

B. PETR10EICUHASDEU.

ORIGJNILI CRAIOVEI
1230-1400
BISERICA sT. DumurRu. eREX O TRADITIUNE OLTENX SI O TRADITIUNE BXNXTENX. VADURILE CUMJONAS COMANORUM» IN CRONICARUL ALBER1C ;;I 'N JOINVILLE. FBANILOR LA OLT §f LA DUNXIIE. NATIONAL1TATEA I OBICEIELE CUMAN1LOR. TIA DE CRUCE §1 MOVILE. OLTENIA INTRE 1230-1240. - aNEDEIA-CETATE». LUPTELE DE L1NGX CRA1OVA 1NTRE TZARUL STEFAN DUSANt¡,'I ALEXANDRU BASARAB, 1NTRE SULTANUL BAIEZ11) 1 MIRCEA CEL MARE. SERBUL MARCO-CRAISORUL SI ROMANUL RATCO.

BUCURESCI

TIPOGRAFIA LABORATOR1L011t _ROMANI
19. STRADA ACADEME, 19.

1 8 7 8.

www.dacoromanica.ro

ro .De ciind Statul Romftn renunOse de a mal contribui la urinarea 4storiei entice a Roramilor». me inArginese totu§i de o cam data de a da la lumin6 studiul de fa. www. a'. agerit Oltein dela Craiova s'ad grabit el' de a'm`f intinde o maná. Hasdeil. Dei af av6 inhi gata istoria tuturor oraelor romane din evul-mediii.dacoromanica. ca semn de o caldur4sa recunoseintá din parte'nu pentru capitala Olteniei.' de ajutor.

www. Boliac . ortografia din secolnl XV: Cralyewa i Orayowa. incuscrirea era- 21 YuluT Ion en ceI mal mari suveranl al Europa) 23 § II. . FrAtia de ernee (deosebirea la RominT intro fria de cruceboerésc i cea teranésca.dacoromanica. Cantemir de alta. la diferite pop6re entice al la paganT din evnl-media. 5. TunusliT. Alberle in lingerie (colonic belgiane in lingerie din evul-mediii. banul Barbn Crabvescul") Craln-Iova (etimologia lui Fotino gi Tunusliilor pentrn cuvintul CraTovau. relatinnea lui Alberie despre mórtea Cralulni Ion) 24 Nationalitatea enmanilor (§incai i Petra Maior de o parte. Traditinnea (legenda doljéna despre Cralu-Ion" i legenda almäféni despre CraIn-Iova". . caracteristica imparatului Asa II. letona satulul ComaniT dela Danare. cronicele oltene in Banat) 7 Cronicarul Alberto (bibliografia cronicel lnY. originea numeld Teleorman". analogie en cea de'utlY la Gred ai la SlavT. .Comenflu dela DonAre (insemnitatea nomenclaturd topografice. migratiunile snccesive din Oltenia spre Banat. Cralnl Ion in Joinvilie (caracteristica 1111 Joinville. 32.ro . cu cea-l'alta la AlbanesT. ComaniI" dela Olt §i . Biserlea St.INDICE ANALOGIC : PAGINA. traditor quidam° in loc de traditur quidems) Mud lei Nariot de Touey (letona familiei francese de Toney. Margot. relatiunl contimpurane despre meirtea imparatulni Baldovin in Bulgaria) . Ubieini etc ) 1. Pappazogln. originea lui gi . Literatura cestiunli (Fotino . o mapa) 15 Vadorile Curnaniloru (un crisov inedit dela Dan-voda din 1385. . o inscriptinne dela Ma3 te% Basarab. episcopulul Robert dela Gran la CumanY i infiintarea until episcopat cumanic. Dumitru din Craiova (Petra i Asén. vocabnlar cumanic dela 1303. mal ales la CumanI. un comentar al luT Du Cange. comparatiunea mire limba cuman i limba turci. teal-nostrum in limbs cumana . etimologia d-luY Lanrian . nota despre asemenarea jurtimintuld romanese en eel persic). 12. 10. naratinnea sa despre obiceiele Cumanilor. diferinte dialeetice 'Litre CumanY i PecenegY) 28. mergerea archi. modul de plutire a Cumanilor) 16 Atlanta luI CraIe-Ion en Francii (relatinnea luI Acropolites ai a lui Alberic.

www. Mircea cel Mare ling/ Cralova (gregéla istoricilor In privinta betgliel ¿lela Rovine. 54. Nedela (legeuda despre balta de line. luptele sale contra tzaruluT serbesc Dugan gi Incnscrirea intre d . movikle Cumanilor gi migura de lingli Crdova. merturia nnanimi a vechilor cronice serbe. Cralova In mknile Serbilor (istoria luT alezandru Basarab. invasiunea Smile Konrad. cele din Rominia specie". localitetile cu numele Oslea . na49 tura traditiunilor poporane).Via PAGINA Inmormiutarea la Comae' (natura moyilelor in genere. balteNedefa In Dolj . a Unpin'ld Oslu si a Mongolulul Ordit In Oltenia. ctivintol gorgan. 58 60. CraTova. tenacitatea nationalitii romine. satul Golotrenf. . mórtea celuT mal mare end Auk din mina unuT Rolan) Conclusionea . sacri- &area de 6menT fi de ce pe mortninte la diferite popóre i ma! ales la Gamed) 39 Oltenia letra 1230-1240 (importanta testinniT etnice a Camanilor.ro .dacoromanica. sensol covintuld nedela la Romig gi consecintele acestuT tons) 51. rolul Creove1 In acestea) .

LITERATURA CESTIUN1T DoT scriitorT grecT..auge:. p. . 8L6rt x2Tet tbv BXaxtxbv 18Loynap. ORIGINILE ORAIOVET 1230-1400 §1.% biserica (numita Banésa cu hratnul marelui manir Dimitrie. fiind-ca romanesce i bulgaresce I6n se (chiama Iova sa4 Ivan.. ambil de pe la inceputul secoluluf nostru. 282-3 : Kerr& To5TOY T610 mapobv oryrog 6 lipciOoN Toeunc ubvBooXyccpoPaixwv tovRoucrçaostçxat to5 Mrivecroo vim/ rprxv Tot3 Tkroo nivre . iar regele kra.. la 1205.*iraXca Acotíccg.EXE6. t 1.cest °rant I6n.0.1 xott1 Kpctubfict óvomtaaeract anò rò raLov minor) 6votta. 1Pckv. Viena. Oink (1205) gictun uct rip notXectio &malt:gay 6v v6r vi itaet va:OoopInv Micavtdcoaciv.`Icrcopk.dacoromanica.sytxXots.eidtrow Aomfac. cYdece.. de uncle Cratiova domnia dui Mt.. Fotino dice (Pe timpul acela craTul Ión al Bulgaro-romanilor stapaniud 0 peste ( cele cind districte de peste Olt ale DacieT .ro .bv xcaBooXyaptxbv 6 Icoávvii. NI 1. Dionisitt Fotino i anonimul publicat de fop Ta- nusli.lin . 1818.J. ki-tetat 16f3ac./. sub el s'a fundat Cralova.19. memoria. www..ag.» De undo va fi luat Fotino. A..timpoç AlloppEon. 6 Si Occatkabc Kpeckfig. Ionitin din dinastia Asauilor (') Fotina.... 30sv Tò KpaXtchßct triv. a dada In CraTova i veal. o teoria despre originile actualet capitale a Oltenia.POPESCD 11 JENARD' V 0 Lagqz.d2d. Inumitai ast-fel dupai numele luT. ie6v6Itazi p.. ail combinat cei de'ndaca nu m6 n§61a.ANUL.k..otbet PccacXe(a9 'liaavvo5. 6r6 'rod &raw i0ep.. climparatul. in-8..

carl facusera In t. 29. Or nu noun Orl-catl fundatorl sa fi fost. Pappazogla.)4 Iata Imparatul Ionithl stramutat pe negandite in secolul X. 1864.ro . Anonimul Tunusliilor. este §i el tot atat de obscur ca §i Fotino. sarind In sus peste doa sute de anl! t Craiova 4ice d.)3 Aci lucrul se afirma deja pur §i shnplu. 1856.dacoromanica. trad. nicl mal tarp.. 10-11. ca ace§tl dol fratl erafi din domnitoril celor ccincl districte ale Cralovel. de vreme ce se pretinde a fi fost do! fundatorl. altil s'afl grabit a o reproduce fail control. Topographie de la Roumanie. Margot este u (1) Tunasill. 2 Ce fel de chrisov al fundatorului).) Apol mal departe c Aice cata sa. acésta nu se scie. BucnrescI. lata cuvintele sale 'Petra qi Asan. Cf. qui régnait au commen(cement du treizième siècle. del acolo este §i biserica cu serbarea marecluI martir Dimitrie. 1863. nommé Ionitza-Atsan. 1863. in-8. in-16. Paris. www. 23.Ora lor o biserica cln numele marelul martir Dimitrie.. in-8. p. numita Banésca. Cesar Boliac doit son nom et sa fondation A cun empereur roumain. In realitate Insa. p. p. 1117. G.. Pappazoglu dovan qui lui donna son nom.ft o axioma asu- pra aril nu se discuta. Buciumul.. C Craiova (lice d.g tstAplinfa qi peste cele cincl districte ale Olteniel) qi ca lul i se clatoresc6 biserica ( ban6scg » a santulul Dumitru din Cralova. 0 data asvarlindu-se In circulatiune de catra Fotino §i fratil Tunusli acésta genealogia a Cralovel. are aerul de a o sprijini pe o fantana istorica.. Bolliac. rostind o parere analoga. uncle Ore qi 'n ce conditiunl se va fi anand acel problematic chrisov)?. Sion. precum din hrisovul fundatorulul «el se vale. une-orl mal Impodobita cu ipotese secundare tot atat de nedovedite. Bncnr. ca §i cand ar . Guidedu voyageur de Séverin c't la Mer noire.. htoria Terel-Romignesel. cand 11 cumpanescl mal de apr6pe. ( Cradova ville batie au 10' siècle par le roi 4ice d. niel mal curand. p. pe care o va fi daft anume la anul 1205. spunem. dol fratl Romanl. T.

. ast-fel ca li se 'Ate lerta o eróre luatit ca buna credinta din a doua mana. simpli compilatorT. Bnc. Ubicinipos(Wait aussi le banat de Cralova. p.ro . p. In urma Crainl lovan (Ioanita). scriitor de pe-fa finen secoluluT XII. §i '1 dede numele set. roi des Valaques et des Bulgares ne spune d. se par a fi avut In vedere un pasagid din Bizantinul Niceta Choniat. www. ca fan- tang.. Acésta biserica insa a fratilor Petru §i Asan va fi fost ea cladita In Romania $ Nu. Jean). de 'ntaid socotind greuimea lucruluT spre cela ce'T tragea (6) T. adeca ea vr'o doa-4ecl de anl inaii e de urcarea sa pe tron ! 'Jean. .. 11 infrumuseta §i '1 ocoli en fortificatiunl none §i mal eintinse. formé du sien (Oral ou Gral. ce se (Tarim& de catra Roman!. Provinces d'origine roumaine. cel putin n'ad pretins niel o data de a fi istoricl sad archeologl. contimpurana. by ou Ivan. qui existe encore aujourd'hui. In L'Univers pittoresque. DUMITRU DIN CRAIOVA Fotino §i anonimul Tuuusliilor. 1872. ad repetat §i el acelag asertiune. cum-ca fratil Petra §i Asan ar fi zidit o bisericit In on6rea luT St. dl y fit. d. Dumitru. care ne spune. 1859. Frungescu.. Ubicini citéza pe Fotino.Bucur. §i d'atuncl se numi Crat lova. 5 Ce de mal floricele. astfel dupa cum 11 traduce batranul Cantemir (Vlachil. BISERICA ST. sustinOnd originea asanica a lul St. cnoug).dacoromanica. Margot. 0 viatoriei in cele f épte-sprelteci districte ale Romilniel. 6 §i 4icOnd acestea. pe la anul 1180. 29. earl apol cfnaltara pe local acela un ora § nod cu numele de Castra-nova (tabard. roi. in-S. P. regele Bulgarilor §i al Romaniclor. Dumitru din Craiova. in-8. 51. IneepAnd dela Castra-nova pina la cocain ca fortificatiunT none §i mal Intinse. 143. dad. Nu mail vorbesc despre mal multT altI carl. construire l'église Banesa. de Oita Imparatul Ionitid cpe la anul 1180.s t ca mal intaid fu o cetate dada. 11 mal mitri. Diclionar topografic.. dit-on. fata pasagiul.7 §2. trbicIni. 11 passe pour le fondateur de la ville cqui porte ce nom. .

pentru ea sa rake acca frica 'din inimele naroduluT. Insarcinat mal de-una-41 de vechlul meil amic. cu ochil ro0l.. C pro aceOila l-all Invatat In toropirea lor sit 4ica. se temea.). 0 alte t6te cate acel fel de 6menl fae deplin le facea. Chronieul Romano-moldo-viachdor. Dupa ce ail BAN-air:fit biserica. ci el. 'ca de aci inainte némul Bulgarilor 2i a Vlachilor. cu o excursiune archeologica la Craiova. Fotino 0 anonimul Tunusliilor nu Intelesese textul lul Choniat.9 Tbte acestea Insa n'at a face eu capitala Olteniel. dintre earl cea mal veche. In adev6r. 252. (9) Rakovskyt Riekolko rteozi o Asieniu pirvomu. 1774. sdtilobandésca volnicia lor. intrn sfanta In (Troita 0 Intru Dumneleire nedespartita In vée amin. este dela Mateiil Basarab din anul 1652. Slavismul HXZ NOB1 insemnand cpentru a doua óra. nude se dice ea ch numele Tatalul 0 al Filulul 0 al Sfantulul Duh.. t. pakteoelov. ads% restauratiune Insa facén(5) Cantendr. csa fie adunat IntrInsa multl6menl. in-4. 2. Memorix popuierum ad Danubium ineolentium.1° indica o r e- stauratinne de catra Mate% Basarab. en genele int6rse 0 cu cp6rul Impra. formand ea o republica calugarésett In felul acelela dela Santul-Munte. inscriptinnile insa. nu &al In Oltenia. 2. am gasit biserica cbanésca) a santulul Dumitru In ruine. 0 din partea barbittésel 0 din partea cfeineésett. p. caril Indemonitl fiind . In acea parte superi6ra a Balcanilor care se chiama cmuntil dela Sliven. G. Petropoli. preeum peril..§tiat. Stritter. in-4. ati pus de a4 zidit o biserica a pr6-minunat marcturului Sfantulul Dimitrie. ploand in intru din lipsa de acoperi§. Infiin- tase vfo dol-yel 0 patru de manastirl.. abia mal stand In pidire gratia unul braa de fer ce '1 Incinge pe la mijloc. Chitu. BIelgrad.dacoromanica. In pridvor d'asupra wel.. Lex. biserica in cestiune se afia annme acolo untie loculai impreund _Roindnii ii Bulgarii. 674. 6r zidul. dupit fantanele istorice bulgare. fiincl de o potriva ap&a0 de Greci. .4 (Peter 0 Asan sa se place. primul Asan.. crapat pretutindenl. en putérea milosticvulul Dumne4e4 ziditu-s'ad céstA sfanta beséreca §i s'a fcicut din teme- cliti de imv. 454.. 64. s'ail conservat d'o cam data t6te We° stare pasabila. ci In Balcani. p. 1860.ro .)8 Prin urmare. (") Mik/osich.lepadand jugul eel ece de demult il purta. precum a§a va Dumne4et. actualul ministru al Instructiunil public() d. p. t. www. p.

de 6r-ce MateTu. numal eu opt anT In urma inseriptiunil de mal sus. Basarab nu mal gasise bung. a mea Istoria criticcl a Roma'nilor. Eir mal ales toemal Omit la Imparatul Ionititt.Basarab.trebuTa O. London. biserieosul fundator al manitstiril Bistrita. § 22 t <Bawd 13arbn Baearab». am crede c biserica cea primitiva va fi fost Mutt ca vr'o dol secolI inainte de restauratiune. built by the late Matthi Voivoda.dacoromanica. i s'a spas ca biserica santu7 luT Dumitru este iu totalitatea el o opera de ale luT Matela Basarab. t. se pare a fi fost Barba . Un maximum de dol secoh! Nemie nu ne indémna de a ne urea mar sus. se mat v6d totu0 urmele uneT clopotnit. ed.12 El a trait cam tare 1450--1510. p. www. ca intrarea In biserica.5 du-se c din temelia$. (") Patel of Aleppo. Incit pe la 1652 nu mg era de niel o tréba.. Av8nd In vedere ac6stit impregTurare í luAnd tot o data In consideratune felul de zidaria al urmelor de clopotnita. de vreme ce Inainte de dinsul nu se constata a fi fost cbanl) In Fotino i anonimul Tunusliilor nu gilt maT fericitf In privinta etimologiel Cralover din Cralu-lova. 2. Archidiaconuluf Paul de Aleppo. T. 2.. astfel ea a putut apartine fundatiunil anteribre. ce se da biserieel luf St. Demetrius». dei nu mult diferita. In loe de capitala cea antica dela Severin. Primal ban al Olteniel cu re§edinta In Craiova. pag. resulta ca cladirea fusese mal Inainte deja atftt. in the name of St.e. peste patru sute de anT Inainte de Matelu Basarab. 364 : They conduct ed ns into the large stone church. de daramata. fi trecut la mijloc un interval destul de lung. 78-81. in-i. § OR/al:140VA In OraTova datéza cel malt din timpul acestul perso- nagiti. 1835. In curte. dud a visitat Cralova In 1660. O biserica cbandsca Cralova.11 Acésta vrea sit (pea : cs'a &cut din temelia de iznov. fatg. t.. a eariT zidaria este comparativamente ma! veche. Intre epoca restauratiunif la 1652 i epoca prima cladirli despre care ne lipsesce un dat cronologic. Nu e WI Inseinnatate epitetul de <Masai. supranumit de ace% cOralovescul. (") Cf.ro . Dumitru din CraTova. The travels of Macarius. niel chlar ctemelia.

Venelln. 2. se p6te numi Kralieva sail KraUova cu acelql drept ca kii ora§ul unul rege Ion. In compositiunea cuvintulul CraIova nu Infra niel decum numele personal lova.171ntocmal ca Buc. in-4. Len. Mihalu. 85 (ann. Tot despre banul Barbu mal slut notite In registrurile : R. communiter Kralowa 7tarapuch. » 13 Forma Insa cu mult mal obiclnuita In vechile n6stre criséve. Constantin etc.16 Sralleva sail Sraliova... ad ann. trimisa atuncI In dar banulul Barbu Basarab. 1497). fie magura. p 75. www. Flacho-bolgarskila gramaty. fie list. I. ci orl-ce fel de localitate.6 Sub forma sa actuall. p. ca semn de recunoscinta pentru ca preveghla tot-d'a-una asupra mivcarilor celor ostile din partea Turcilor cam rethe pro piscibus capiendis missum honore Barbwl de Kracyowa propter refugium ad eundem habitum in avisationibus Thurcorum. 3.dacoromanica. Wien. Crapl until rege Andrelu. Die slavischen Ortsnamen aus Appellaticen. 134.» 15 Orl-cum 0. nu e &cat un adjectiv posesiv femeesc din KpAAII crege». 333. _Rogova din rogü (corn). 1354: cad unam antiquam semitam. R. I.18 Decl. k3i atatea alte localitatl din Romania. Insu§TBarbu Basarab se Intitula : moynaNA upsoyn KpAA ERCKH14) ér municipalitatea transilvana din Or4tia dice despre el Inteun document din 1499 : cper quendam Boieronem. passim. palaeosiov. p. t. este cea slavica originalli : Cralleva. 1. unele chlar In vecinAtatea Cralove1.. 111. Codex diplomaticus Hungariae. U. fie. D. 9. Petru. adeca cu i mulat din 11.» Niklosleb. idiklosIch. 82.. 1496) qi R. 228. Barb de Cralyewa vocatum. p. gflorenum I. forma romana Crdova este o simpla mulare din slavicul Kralleva. in regno transalpinensi commorantem. p. §i nu numal un ora. in-8. 1840. fie balta. Petersburg. p. 1872. nol gasim sub and 1494 urmatorul condeia despre o retea de prins pesoil. Sadova din sadü cplanta». acest nume ne Intimpina deja In unele acte din secolul XV. 43. 55 (ann. la randul sell. 4.. (14) Cf. (") Hermann's& National-Archie. I. (") Cf. citcl semnificatiunea vorbel este aci de tot genera% : clucra regesc». sail mal bine dinteun tip vulgar KraPiova. Cf. 308.ova din bukil (fag). vol.ro . In Fejer. Ast-fel In registrele de cheltuell ale municipalitatil Wesel din Sibiit. Laurian are deplina dreptate cand dice (") Hermannstädter National-Archiv.

101. d. cu Begiana din Spania. cumca 0.dacoromanica. 4ice tPoporul roman In Alma q pastréza din vécurl o traditiune curiósa. a face cu vre-un (omit ). Taca tradictiunea : cumea pre ripa de langa satul Lapopicel.)19 Ar mal fi putut adauga : sinonima cu Basilia din Elvetia (Bccaas( din 6aaiXe6. pe earl le mentionéza Ptolemea In Britania . el aa legat-o cu pasagIul din Niceta Choniat 0 cu numele Cronvel.la.' un moddestul de ingenios cu celebrul Imparat Ionitia. Cela-ce Insa Fotino §i anonimul Tunusliilor n'aa sciut . unde a stat acel castel. dar acésta nu resulta cat de putin din istoria bisericel santulul Dumitru. Un preut de acolo. Nicolae Tincu-Yelea.ro .. sil fi fost un castel. In Magazin istoric. dupa tun timp Ore-care. sinonima cli Begianum al lul Ptolemea d'a-drépta Dunaril. undo nu este nemic anterior anulul 1500 saa °Mar 1652. 0 asemenea traditiune locala exista In realitate. cu Beginum din Germania .7 (Cralova dupa etimologia Insemaza cetate Rego. fi re§ellut regentul Almaplul. unde 0. nesciind cum sa vi-o explice. p. 2. ca fórte multe familie s'a dus In Romania 0 acolo a (Intemelat ora§ul de asta4I Cralova. o personalitate legendara pe care. (rege)). numit a§a dupa numele sea . este ca. actualmente Basel la German' 0 Rile la FrancesI. In care nu figur6za nia un element personal. asta4I Villa de . acum Regensburg. putea sil fi fost Ion. direct sail indirect.Rayna.DITIIINEA. va fi avut óre-cand. este ca o legenda analoga s'a conservat la Romanil din Teme0ana. t. Acel ccraia. ca cele dog Regia. sil fi au4it peste Olt o traditiune despre un e cralu-Ion). identificand-o Intl. unde se vad 0 astil-4I (mine de zidire. www. 0 nu resulta cat de putin din numele Cralovel. precum am putut'o constata nof InOne dela mal multI Cralovenl. cumca acesta. precum s'a 0 IntImplat a fi. ale ecaril urme cel putin autorul nu le atla In istoria Banatulul. Fotino §i anonimul Tunusliilor cata. § 4. pe care &dill s'o tragem din cuvintul (Cralova. rtul ce cull pre sub ripa. kli cine mal scie ca cate alte numirl de prin 'bite terele 'unlit /n acest mod. cnumit de popor tCralu-Iova» (lovan-lovian-loan). TRA. apol 0 lutreg tinu(19) Laurin% Istriana. singura conclusiune legitima .

sad en Orl-cine altul. el a putut'o transmite posteritatil. In Alma. fie cu un ccralu-Iova.. (Tot acolo. Singura cale posibilit de a napa pe ccralul 'ova) al Banatenilor din acest impas. ar fi fost logica. dar 0 cCraina» sail c Craina. o emigratiune olténa din Dolj a dus cu sine In Teme§iana legenda despre fun datiunea Cralovel i. o céta de acolo se va fi dus intr'un timp pentru a funda In America Bostonul sati Waphingtonul. In Dolj da ar fi fost logica traditiunea el strabunil Cralovenilor vor fi venit In vechime din Alma. Istoridra bisericésed politico-nafionalä. atunel In Alma ar fi putut sa remana o vaga aducere aminte despre plecarea pribegilor. In lunca Iablanitel sub délul cStrAgita.ela se chlama 0 phi% asta41 (Craiova. ceva mal departe cittra resarit.dacoromanica. 245-6. iara§lse afia rema§ite de un castel mare 0 larg. .<Ili posesiunea paroculuT fablanitei Nicolae Tatuc. din contra. 6O) se afla asta-41--am vd4ut'o insumI --. Jiulul. este de a interverti itinerarul sea : el n'a venit din Alma la Cralova. dintre earl una de aur cu inscriptiunea i k Traianus Hadrianus an. gasind acolo la indernanit ('°) Tinon-Velea. Coloni§til englesl din Boston sail din Washington sein prin comunicatiune orala dela 01141 0 mo§1. uncle sa ni se spuna din gura poporulul ? fail ajutorul cartilor. fiind-ca pentru acel stritbunl Alma§ul fusese ceva cunoscut.. de óra-ce Banatenil cel rema0 nu avusesera niel o data a face cu Doljul . ne presinta o imposibilitate logica. amaruntul ea : cs'an dug la Dolj 0 all Intemelat acolo CralovaD. cum-ca mo§il sail parintit lor an trecut din Anglia in America. o asemenea legenda nu este logica. Daca o parte 6re-care din Incuitoril Teme§ianel de pe malurile Caraplul ill 11 eMigrat tire-cAnd In Oltenia d'a-stanga. en. 1865. prin urmare. a drill notiune. www. Cu alte cuvinte.s ciul ae.ro . Aci sapknd 6menil3 an scos mal imulte monete antice Tomane. Memoria until pdpor retite cate-o-data in curs de secoll suvenirea unel localitatl ve4ute. nu Rnsa. uncle tot tradiitiunea 4ice ea ar fi 'omit un domn mare. dar nu a unel regiunl pe care n'o cunoscuse. ci diii Cralova la Alma. cad Craiova nu era Inca In finta. p. nu exista Ins/ niel o localitate in Anglia. ba nicl chlar eel plecatl dintre din§il nu eran In stare de a lasa vorba a-casa ca se duc la Craiova.L) 2° Aasta traditiunei a§a cum o avem ad. in-8. Sibiii.

a carula poporatiune a fost adosen re'noita prin stolurl de teraul fug* din Oltenia. Tinca-Velea. uncle ail venit sa se apy. peste 10. Leipzig. pe care ni-o comunica d. dar §i (Crana). traditiunea se limpeysce In t6te amitruntele sale. 190: «Es gibt bier 4 za Lande nnter den Walachen mebrerlei Stiimme. welebe zusammen wobnen. p. Sene. OraIna Insemukit slavonesce cloc margina i nu are radicalmente niel o legatura cat de departata ca Cralieva cloc regesc».ro . o mare asemënare curat foneticit Intro OraIna §i CraIova. ruine unde se descoper panit. cea-l'alta In Alma. 4icOnd eft cralul Iova s'a dus dela din§il la Olt. Exista Insa. una In Dolj. Numal astfel se explicit cunoscinta Altuarnilor din Banat cu Cralova cea din Oltenia. pe cand fenomenal contrar al emigratiunilor din Teme§iana catra Olt nu ne intimpinit nicitirl. p. t. ail aplicat Writ aceste vechiture din noua patrilt. Ne ajunge a spline. (22) Bailin.o nesce ruine din epoca romana.und Iiiittenlente oder als FubrIente. coloniszind acolo districtul Iraq*lul §i al Timi§óre1. Ac6stit asem6nare a fost de fkilinS pentru ca coloni§til din Dolj sit pre- fad. 22 (") Tineu-Yelen. in-8. cu atitt mal lesne clocul margina». numirile §i reminiscintele patriel celel vechl. UrmaOl primilor emigrant avOnd pe ccralul Ioval §i cunosc8nd cele doit eralove. cit intro mil 1641-164e. dupit obiceiul tuturor pribegilor. cit. Tincu-Velea ne spune cit localitatea cea din Altna§ se chlamit nu numal c CraToval. www. all preferit.2 Asemenl migratiunl 8'1141 Intamplat nu o data. Wit ca sit mal p6tit discern° filiatiuuea con adevilrata Intro =bole localitat.000 de familie oltene s'att aryt in Banat. 2. 0 bunit parte din Impoporarea actuala a Teme§iang. de a lua asuprall rolul cel mal important. dar se confirtna §i prin istoria cea positivit a Banatulul. stilt venit din Oltenia. 1801. Modul nostru de a interpreta pretiósa legenda. In cu grett clocul regesc». D. negre§it. welehA «die banater Bergorte bewohnen und entweder als Berg. decurge nu numal din bunul simt. 143. firesce. mal ales tot a§a numitil cTeranl» de acolo. asta4lmonete de ale lul Adrian.. 0 data acest pullet stabilit. op. Geschichte ¿les temeser Bands. de uncle plecaserit §i pe care légan al lor puteall sal uTte.dacoromanica.

bezogen aber erst ha 18 Jahrhnnderte znsammenliegende Dörfer mid widmeten sich amehr dem Landbau Sic heissen Fradutzen. LIM ce 4ice despre ele neaitatul Balcescu cCele mal vechl cronice ale TereI Romanescl ce am gasit Alt din véccul XVII. cronice. www. ele sint fórte interesante §i vorbesc Cu t runtul despre intemelarea banatului CraIovel. al aril caracter poporan. cari le credem mult mal vechI.2. I.ro . Copia cea próspeta din Almq Intaresce originalul cel Invechit din Dolj. Lasand la o parte biserica santulul Damitru i numele Cralovel. t. in den Werksorten wohnenden als 4Zirenen. ba cate o data reqesce &far a le altoi prin propaganda in unele § 5. care le citdzit inteo precavIntare a sa asupra cronologiel Domcnilor Terel Romanescl. 10. in carl se vorbla fate mult anume despre coriginile banatulul Cra bine probabilmente i despre ccralul Tova'. weniger in ihren Sitten von den Land bewohnenden Walachen mitereschieden. publicist.dacoromanica. Doa. während gdie Pofanen sich erst in der neuern Zeit.n. se ferésca cu spaIma de acele pretinse legende. matematic. pe carI le inventéza din cand In dud semi-sciinta. 23 In orl-ce cas.se probéza prin variantul sea din Banat. so nennen.LBERIC Marele Leibnitz filosof. p. nannten sich von Alters her Romani. fi fost fórte vecliT. nu le-am putut (Inca gash Acestea. traditiunea despre cratul Tova. legendarul fundator al Cralovel. sint : Cronologia dela Vdret (ora In Teme0ana) (Cronologia IanculuI-vodd (Huniade). scrisit in ellolzschliiger nnd %abler ihren Unterhalt erwerb.. pie ccaracter poporan. ne marginim dara a lua drept punct de plecare acésta traditiune. cacl istoricul cata sa. (") Magazin istoric.Miele din aceste colonisarl succesive cata sil. Man unterscheidet auch noch (die in spiterer Zeit aus der Walachei eingewanderten. a colindat inteo epoca Ore-care din Oltenia In Teme0ana. carl ambele aa incurcat atat de rea pe Fotiuo i pe anonimul Tunusliilor. jurist. sind aus der Walachei nnter Bantaekuzen im 17 Jahrhunderte eingewanderL Sie werden Pofanen genannt und sind insbesongdere in ihrer Tracht. ihre Tracht ist der der Pofanen gleich etc. astfel observatl ca cele mal autice doa cronice ale Terel-Romanescl. aft fost serse tocmal In Banat. Clococénu. CRONICARIIL A. Diese waren schon vor mehr als 1500 Jahren als nomadisirendes Hirtenvolnier zu tHause. linguist i istoric tot-o-data a scos cel intaia la lumina o cronica latinit. seit 1848. Dupa marturia ierodiaconulul Nam.

1698-1700. www. (") Ibid. in-8." Ort-cum sit fie. cela-ce a in§elat asupra personalitittit sale pe tott clitT aa scris despre acest cronicar. p. 285-89. de aci vr'o trel in biblioteca nationalit din Paris.ro . etc. caro se crede cit a murit pe la 1246. 2. inlocui putinele extracte sail fragmente reproduse. devenind de-mult férte rarii. altul la Hanover. p. Deutschlands Geschichtsquellen tio. Alberic figurézit generalmente cu epitetul de ccillugiir dela Trel-Flutane) (monachus Trium Fontium). pe care insug Alberic o mentionézit sub anul 1214. nunc primum editum a G. (") Alberle1 monachl Trium fontium Chronieon. din car1 unul ciliar in secolul XIII. 28 nu acolo foil. 1858. primul abate al bisericei lastre din Neuf-Moustier dela Liége). 1738. Bibliotheca latina mediae et infimae aetatis. Mar mulle manuscrise ale cronicef lui Alberie se Oses° in diferite bibliotece din Germania kii Francia : unul la universitatea din Giittingen.. p. p. t. 1728. ci se pare a fi coliudat mera din térit in térft.37 (88) Chronicon. primo Abbas nostrae Ecclesiae Novi Monasterii Leo- cdiensis) (a murit d.11 prima jumittitte a secoluluT XIII de atril un citluglir numit Alberto. 57 68. t. spirit aveuturos. t.22 Alberic ne mal spune cit a fost din cordinea cistercianitl. apot la municipalitatea din Leipzig. p. G. p. Benedict. im Mittelalter. p. p. pitnii i pe critici atitt de riguro0 ca Fabricius. Leibnitz cunoscuse codicele din Hanover Iii pe unul din cele trel parisiane. Lipsiae. LeibniCf. (") Mencken. 9. precum se vede din mal multe pasage ale cronicel sale. Florentiae. 1. in-f. p. 349-63 etc. part. 1. t.(") ¡bid.. Lipsiae. Scriptorcs rerum Germanicarum. . 1858. 24 Editiunea leibnitzianit a fost nu numat prima.de Mencken26 §i Bouquet. dar este pitnit acum siugurit.. in-8. o ruma a maret ordint monastice fundate de cittrit St. Pe titlul manuscriselor. bunit kit sub anul 1236 : e obiit cDominus Alexander.27 In Belgia a existat in realitate o milnlistire dela Tret-Fitntilue. in-4. t.26 ale citrora colectiunl ail ajuns §1 ele a fi tot atitt de rare. 11. nu departe de Liége.dacoromanica. Berlin. Mil ca s'o 00. el nu se pré-multumta a ed6 pironit pe un loe. Paris. 10. 424. in-f. de exempin. a cithigarit &sub ci ideo altit miluilstire belgiana. Alexaudru. sub anul 1100 : cnostri Cisterciensis ordinis) (a ordinit n6stre Cigterciane). 475. 2 piírtY. 557. anume la eNovum Monasterium). (9 Bouquet. 38-90. astii41 Neuf-Moustier litaigit Hoei. Reeueil des historiens des Gaules. Wattenback. (9 Fabriclue. 183.

ig

Pe la anu11190, férte linar Inca, Alberic a Insotit la Palestina un corp
de cruciat1 Fra,nces1 sub conducerea comitelul Enric de a,mpania.31 Vorbind Inteun loe despre minunile stIntulul Iacob dela, Campostella,

el ne apune ell : cle-am aflat serse sail le-am milla In Spania, In Francia, In Germania, In Italia, in Ungaria, In Danemarca, ér unele cblar In (terne de peste trel mart.» 32 Din t6te aceste calatorie ale lul Alberic, acela a caril importanta, a scapat tuturora din vedere §i care pe noi ne interesa aci mal ca deosebire, este petrecerea sa In Ungaria.
§ 6.
ALBERIC IN "INCURIA.

sa o data atras Mal multe consideratiunl ail putut sa atraga §i oprésca pentru cat-va timp pe Alberic In Ungaria. Frances dela Liége, el gaga In episcopatul magbiar de Erlau, latinesce Agria, o multime de sate Infiintate cu vr'o doit-sute de anl mal 'nainte, pe la 1052, de cara, o colonia din Liége , carl nu incetail de a se numi clocurI francese) O unde dialectul valon se vorbla pana fe la finca secolulul XIV. 33 O manastire de acolo, probabilmente tot de origine belgiana, se numla Trel-Fantítne, cabbatia Trium Fontium», Intocmal ca manastirea cea de Miga Liége, dupa care cronicarul nostru 0-a eapatat supranumele.34 ne spune Insu0 Mara de acésta, Inteo alta manastire ungurésca Albericnu se prinilaft decat numal calugari Frances1.35
(8) lb , p. 383: «multi Francorum subsequnntur, cum quibus et pusillitas mea, pusillani«mitate procul abjecta, peregrinationis hujus onus assumpsits (32) lb., p. 237 : «Ex his miraculis quaedam in Gallecia, Gallia, Tentonica, Italia, Ungaria, «Dacia, quaedam etiam ultra tria Maria vol scripta reperi vol andivi». Sub Dacia Alberic Intelege tot-d'a-una, ca qi coi-l'alfi scriitorl latinI din vécul de mijloc, numaï Danemarca. Cf. ibid., P. 266: alinda quae est Daciae metropolis.. (") Féjer, Cod. diplom. Hungariae, t. 7, vol. 5, p. 59 : «Anuo 1052, tempero Wazonis Ecpiscopi Leodiensis, illos propter inediam et famem de Leodio exivisse, et a rege Hungariae «gratiose receptos fuisse, quibus rex praecepit, ne ling,uam suam dediscerent aut mut,arent; «ubi in magnam multitndinem excreverunt et viculas multas ibi impleverunt, rime vulgari«ter ibidem Gallica loca vocantur.» Cf. l'éjer, t. 9, vol. 7, p. 480-81.

(") Féjer, t. 4, vol. 1, p. 189.

Cf. Theiner, Monumenta Hungariae sacrae, Romae,

1859, in-4, t. 1, p. 174. (5) Clownicon, part. 2, p. 122, ann. 1078: «In Ungaria regnavit sanctus Res Ladislaus.. cilio in Ungaria fandavit nobilissimam Abbatiam do Sentigis, in qua non solent recipi nisi «Franci, s

www.dacoromanica.ro

13

Dar cela-ce 'I mal esential, este cg, pe tronul archiepiscopal dela Gran se urcase la 1227, ca primat al Ungariel, adecit al doilea personaglu dupg, rege, un Frances dela Liége : <Magister Robertus Vesprimensis, vir bonus let religiosus, de Leodiensi diocesi natus, factus fuit episcopus Strigotniensis,. 86 E mal mult cleat probabil, cumcg Alberic a petrecut in Ungaria anume pe langit acest puternic compatriot al sett, cbgrbat bun 0 religios,.

Cugetarea cea favoritl a archiepiscopulul Robert era de a converti la catolicism pe pitganil Cumanl, carl ocupati atuncl o mare parte a Romg,Biel actual° 0 se intinseserg, peste o portiune din Ardél. La 1227 el a reu0t a boteza In Transilvania pe4ice Alberic ste 15,000 de Cumani 37, formand un nog cepiscopat al Cumaniel,, in fruntea citrul a pus, la 1228, pe unul numit Teodoric. 88 Insotind, péte, pe archiepiscopul Robert intr'una din cAlgtoriele sale in Ardél, Alberic a aulit acolo curiésa poveste romitnéscit despre cémenil asiguritindu-ne cif, el s'ag fost argtat langit mitngstirea Carta din

téra Ftiggraplul la anul 1235 §i'citfiind gonitls'ag ascuns bite°
pescere din Carpatl.39 In orl-ce cas, o asemenea relatiune, dacit n'a fost comunicatit lul Alberic char In Transilvania, eel putin unde-va In apropiare. Nu e de crept, ca ea sit fi strabgtut, de'mpreung ca numele obscurel mgaitstirl CArtla, tocmal Ong la Liége.

Matt de informatiunile cgpgtate a§a liand la ñata loculul, cronicarul nostru era In positiune de a culege altele, de a doua sag a trela milnk dela numero0I cillittorI ce cutrierag necontenit, In tot intervalul Cruciatelor, mergénd i Intorcêndu-se, diferitele regiunI ale peninsulel balcanice. Iatk bung. (Irk ce ne spune Alberic sub auul 1205 despre celebrul impgrat romgmo-bulgar Ionitig Asan

cm n Bulgaria, la ora§ul Tgrnova, domnla Ionitig, domnul Bulgariel

alachiel, care usurpand titlul imperial, a dat resbolu Impitratulul latin
(86) Ibid., p. 524.
(57) Ibid.

(m) lb., p. 527 :sArchiepiscopus Robertus Strigonensis de Hangaria novum focit Episcopum sin Comania Theodoricum nomine.* Dupre acest Teodoric, cf. Theiner, op. cit., t. I,

p. 87-88.
('5) Peg despre acésta cela-ce am spas in introduccrea la Ispiresen, Legende i basin& .Romeinilor, part. I, Bucur., 1872, p. IXX.

www.dacoromanica.ro

14 ...."....00.../. (Baldovin. In acest resbolu Baldovin, val! nesciind sit se pazésca de curse,

«a fost prina prin viclenia In nesce locurl baltóse, cunoscute mini phcmintenilor. Prins dull, a fost Intemnitat In Tarnova, undo nu afirm ca a tmurit, dar reproduc pur itsi simplu ceYa-ce spune un episcop din Flanrdria, care se intorsese din Constantinopole prin Di rnova tli dice eit nevé-

csta lul Ionitid, pe cand barban] sed avea grija de alto lucrurl, s'a apu(cat sit ademenésca pe Baldovin, promitadu-T cal va scapa din robia,
«daca el se Invoesce a o lua de sotia §i sa plece cu ea la Constantinopole; (Baldovin respingend Cu despret acéstit propunere, (Minna 0-a resbunat,

tasigurand pe Ionitid ea Baldovin II promitea s'o Tea de sotia §i s'o (dud la Constantinopole, dacit'l va scapa din robin; atuncl, intamplancdu-se ca Ionitid sit fie bit lute° n6pte, a pus sit aduca pe Balcdovin de'naintel, sal taie capul cu securea §i sit arunce cadavrul la
(Will, poruncind Insa In public sa nu se vorb6scit despre acésta. Cuincit (in adevilr Baldovin a fost ucis In Tarnova, o ma/ constatti de asemenea cd. archiepiscop loan dela Mitilene e un ceilugdr, magistrul Albert, care «in acelayi an trecuse prin Türnova.. Acel episcop din Flandria mal acdaoga, ca, o muiere din Burgun,dia, care trelia in Tetrnova, undo tinea co (NOMA, v646nd nóptea nesce Minim d'asupra corpultd ucis, l'a In-

cmormIntat pe cat a putut mg bine; ba cu acésta ocasiune s'ad tint §i «veo cate-va minuni, pe cari i le-a povestit episcopului aceia-ei muiere ccand el se afia la dim In gazda, de exemplu vindecarea barbatului el «de friguri tii de durerea de dintl...,40
Jaca (lart un episcop din Flandria, un archiepiscop de Mitilene, un calugar §i o birtaqita, totT concurg8nd, direct sad indirect, pentru a procura lid Alberic peripetiele tragediel imparatului Baldovin ! Diva, ce cunóscem acum personalitatea cronicaruluT nostril, §edereal §i. relatiunile sale In Ungaria, mijlócelel de informatiune despre terele vecino, nu ne va mal surprinde de a gasi in cartea luT pe adevaratul fundator al CraToveT : nu pe Imparatul Ionitid, ci pe ecraTul Imu din traditiuno.

Inainte Insit de a ajunge acolo, cata slt limpe4im un punct topografic, care ne va lnlesni intelegerea textulul lid Alberic.

VI Chronicon, part 2, p. 439-41.

www.dacoromanica.ro

litnga Dungre. despre caro érii0 d. 275. www. lor sate In acest mod. p. (42)1bid. se ailli in plasa erbanescii un sat numit amanii. 42 In dictionarul d-lid Frun4escu se gitsesc o multime de localittitT numite Conzana (Ylapa). Comanca (RomanatT. liingft mitretul riii delft care §i-a imprumutat numele. Aruncand o cgtitturit. p. Diq topogr. Comitnescl (Bacail.ro . 128.15 § 7.. avend CraTova in viirf. mend peste tot 2590 locuitori. sate 0 positiunea lor perfectamente analog& (41) Frunlescu.trage un segment dela Comanii-pe-Olt OA la Comanii-pe-Dunitre. Bun). Omonimitatea celor dog. asupra impel. Comanita (Olt) 0 Coman (Mint. Frun4esen ne spune cl are 1600 locuitori §i este re§edinta sub-prefecturel. se aflit un alt sat numit Contemn. face o singull(' comuniii cu invecinatele sate Maglavit i Golent. Covurluin. spatiul intermediar va cuprinde partea sudicti a districtelor RomanatT 0 Dolj. Dorobolu). ccomir) DELI OLT §1 (COMANII DELL DUARE In districtul Olt. Gorj. dar numal cele dog de maT sus se cliTam5 Co In a n il . Valcea.dacoromanica. éta positiunea relativii a =be. Mehedinti. in plasa CfunpuluT. 41 In districtul Dolj. Arge§). despre care d. dadt vom . Fruqescu ne spune 0..

1 Bni. cel In Crist Dumneded bine-credinclosul Ioan Dan.ro . firkKpal)1EIHEAME MHBOTA HECZ9Z- (u) Istoria critica. 1..4 H HCES1 oyrrpo- BM01.1111HiE. 137. Cea mal vecbe diploma existinte esto din 1385. fratele 0 predecesorul lul Mircea cel Mare.. 6n-romhCT11661/1 BOEBOAt1 o manastire nu Inca pe deplin ispravita. HA mtcrk pEKom*mt. (") Acest crisov presinta pe langa.M. ed. probabilmente sub unul din predecesoril lul Dan-voda. istoria satulul Comanil s'ar putó turnad In sus pana pe la jumatatea secolulul XIV. Ed Insmd il credeam perdut. Pana acmn este unicul crisov cunoscut dela acest principe.. 2. altele. I." lata:1 Intreg Fiind-cd. depus actualmente In Archivele Straulul li care consista din doa marl condice vechl... HAIIRA Crompogarmaro mn rTBA W6p*TWX BZ 3EMAH r7RAMH ceputul dela Dumnecied damita mie domnie am gilsit In Ora domniel mele. pe care sant-reposatul pio- worut pWATTEA6 sul voevod Radu. la InHOHEME a.. la puncturile de trecere peste cele doit fiuvie. din temelia a radicat'o. §8 t VADURILE COMANILORP &tul (Comanil» din Dolj este o proprietate a Tismenet Gratia avutuld archiv al acestel vechl manastirl . frILIMH WT WCHOBAHTI. fie óre un simplu efect al azardulul 1 Cata mal intaid de VA° sa restabilim forma cea cometa a numelul i Co- manill. acea scricre antcrióra s'a qters tina atit de bine." pana cò am reu§it In fine a descoperi qilele acestea pretiosul original pe una din prafuitele rafturl ale Archivelor Statuld.. la locul muna Tismena. dela voda Dan Basarab. 11165 FM Pi 6-11 6-ArostpH11111 TW p11111 MAIT11/5 R-HEN% 1'7116 BOEBW+1. 128. www. p. trel condice noue li sute de documente originale. voevod §i din gratia clumneqeésca domn a hita Ungro-vlachia. Inca t abia se mal recunosc urmele el §i cito o litera isolata. O.16 . tot slavonesce. ed. t. ErOME CTM104HRIllii1. particularitatea de a fi nu palimpsest. ca caractere putin mal veclif. THCME141 MW- Harriiph gctivkmo Atnw HEACICh9ZWEHh.dacoromanica. mine In pachetul mo§iei e Yatra manastiril Tismana» sub Nr. Pe pergatuenä fumo scris inainte alt ceva. parintele domniel mole.

r8 TAKO 8 monamp. am mal dat §i pe 1. ripm'kE npunomx cEmoy riptApecomow. termiMind cu zidirea §i intitrind cu donatiuni §i veniturf acest templa al wH. pe cat va aduce anul.ro . 1Eli3NH XOAATAFINX. 15 caravale. BA CTpAWNhIFI ME A-111% tru lauda §i on6rea pré-gloriésel stilOnel mele pré-curatel nAsca- CXAA. flpHAOMFIX 11 NA MAAEWCKOH ryktirk 8 AZEMELJIWX vorkWYE ArkliTE [ICE. pentru gloria D-deulul meil §i pen- MOXI1 nprrbai s'Hx. MEAAME 11 ROCKA flpOTFIBX EMIKO npHNECET ATO. FI KTO 6XAET KZ- tire de Dumnedett. IAKO AA.kuk pwAT- TEA'k moEro. §. Î ChIpWR.Bct NOTI9ZAHTH H oppt pré-santel stapane nitscatérel de Dumnedeil §i pururea fectérel Ma- Form. tot a§a urmez §i la acésta fapta.. HiGAATH u oy- Kirknwrn schhimH npunorhi H A0X0A- 411.dacoromanica. Dabacescl tott copacit de nucT. ér la gréznica di a judecatif--stitruitére pentru vidta eterna. dar Inca confirmand §i lutarind manitstiril Me cate '1 dedese parintele meti. cAnki pAAI RA moEro H KZ XBAA1AME H m'Et FlptCAABNI11/A BA-A`ILIX ria.1111 Jale§ RAN% . Î AOMNFIK. mwwterupio MHTO WT MAAEWmar° CXACTRA. apol din casa dom- niel mele pe fie-pare an cate 10 fol de brtinza.knwrEnt H II0M0111 MINX. ca In viéta domniel rule sit 'ml fie Intaritére §i ajutatére. cEro g/CrOlgBOAH rBOMH tAKOME H risoy NV H CEM8 BZCIlpHEMFINK MATH. pentru Innoirea pomeniril parintelut met §i pentru mantuirea propriulut meti suffet. wx BZ MIIBWrk rTHA moEro Hp. ér Were §i céra.HiE AA wrnpantra . cz xpamnp TMY BA 'I14tY6-ANX H ripucHo A-H61 MApïY.. 10 a§ter- nuturT.il dar 1ncetand din vidta n'a terminat'o. mal confirma domKZ CEM no. §i mal intaiti am dat acestel sus-dise mitnastirl grad din districtul . 10 ham §i 10 Incaltaminte . NETIllp11 CTA KZRAEB HA BC'kKO AtTO.rspaniAa rIBOAAH H E- www. dupa cum 1-am urmat la domnia. ér cine va fi galetar stt nu mat intrebe despre acésta pe domnia mea.1 nu numat ¡data. de aceia am bine-voit domnia mea. HE TMIX CE FIX H EAFIKA ripH pwATTEAH mum ripHAomnex moHaerupio. WRNORFITH nom. CBOVii ME paAH kwir. ci sIt'l trimita d'adreptul la manastire . FI Î HOCTAB X0AEB11. Catra acestea. H Î 110CTABk r8HINIII.Jale§ulut cate 400 galet1 pe tot anul . WT AOMAME rTBAMI1 HA BrkKO AtTO i AiltXWB CbJpENTA. w rM AA HE Beripawevr eitomu.

§i venitul dela. niel eft Insuml voevodul Dan. ea sa. opt vitr§ie. HAL) IIMIAANIIKA NHICTO M flOCTAR- AtET. H EMMA MW11ACTI1 NO c-Tro ANTONIA flplIAOMH H nopmica rrpnui Amin CVO/104MM BAAAHCAAB BOEROAA.ro . §ii Dunitrea dela Orahova pana la podul cel de sus.opwrn.z oat ROEBOAA AANII. WT WptXOBA1 [IAMINA AO replier° MOCTINJJA. §i o m6rit In num -nn slEAtAil. 11 MOE HOREAtilIE. cad HAH nrknomirrn . H EMU RIUTpEL111. ca cit- nenrknomna o NENOKOAtEHMA.wk. 11 "X" NA CE1111 ipa. §i Intitrirea. KZ CliMh 110REAtBA l'7130M1I CAMOBAA- CTNIAM RNITH HZ 11'6010 MONACT1lp10 11NOKWM no CM-FITII NVIAACTB8A1UpAr0 lugaril din ambele manitstirl (Tismina §i Yodita) sit fie autonomT.18 nia mea tdte eate dedese sdnt-reposatul pdrinte al domnielmele Badu MIKA C-T011011 11BWH pWATTEA rTBAMH pApynk BOEBOAA npunomn. 11 cine va cut* a strica ceva din www. CEAO MHAORWHLIA C HOTOKOM.k npunara II 110TBphiKAA ryBOM11 CZ BAKIAM HOBE- Bistrita. 11 WT WCM11X lip7111 11 lp 11 AO- XOAKZ. WT TOI1A7%LIA voevod : salul V a dul Cumanilor ea Toporna . 11 A8NAB. KTO AH Apz. MIME M CA pa. 11 THCMENtli 110 WR010 CTpA- N8 EMUS° Et AllrAIIEWCK0 11 p8WEWCK0 KZ CHM NOTBWKAAM. 11 BOAtIl 11 LIViS 8 EtICTpH11111. §i t6tit p6scitria dunarénit cea din mijloc.. §i dupa mórtea actualulul Ion staret nimenT sa nu le puna alt staret. darT §i veniturT domnescl.dacoromanica. precum §i satele sit fie libere de orl-ce prestatitinl.oro rpzAtI Blx1 WE KOBA`l 14 LIA. §i confirma dom- AtNIEM H OrTBplIMAENTEM M RA1AET nia mea cu ti5ta porunca. CZ CEAWM X1/11COM811 11 LW. ceno toyMA 11 CK 111 Rp0A C Tonopna. niel alt cineva din urma§iT meT. Hit 1111k KT° WT 11XME no nut. nu se strice regula §i traditiunea luT Nicodim §i porn= mea. 11 A1411 §i saliscele BahneT.opn 11 11 NZ II flpEAANIE illIKOAHMORO. §i Yodita cea mare pe ambele parti en nueil §i cu liveclile. cata a fost Ligitcéscit §i Ru§ésca. ca sit fie nestramulate §i neclintite. TAKO. §i 40 salar de TiganT. 'Me acestea le dil. §i balta Bistret dela Toplita Snit la garla cea repede maT sus de Covacita cu satul Hrisomuintil .KAE H CEAA CROROANA WT BrkKlx1 11X plig0Th 11 AANKWBEt /I A0X0AZIC rrBAMH. 11 sant-reposatul Yladislav voevod satul JidoOta. Cittrit acestea maT poruncesce domnia mea. 11A A81JARt CptAN111 11 imp REC. §i Tismena pe ambele partT. 11ETit WT CHX BCtX 11TO pn. en pitrIul . apol mal confirm §i tóte cate dedese In scris mitnastiril santuluf Antonin unchTul domniel mele M gpz. 11 REMIKA BoAn4a no wsoio cTpan8 cz wykiniEM 11 C AHBAAAMH. NH a. CF1A Bc. Ada E 190KAAT WT (a R-ra BCEApUKIITEAt H wr nybeTnin not H WT BekX C-TIAX.

CST RAH. 10. sit fie blitstamat de catraDomnul Dum- M E IlpliTTENII HAM WTpEKWHMCA npEmsumm Ero NA cm-yrk ne4ett a-tot-tiu6torul §i de Writ pré-curata naseatóre de Dumnetjeti §i de Writ totT sllntil. care se atlit aprópe de Vidin).. a existat deja sub caracteristicul nume de KOVAANCK11111 spop.0. cu mull inainte de anul 1385. indictionul 9. p. ed. 2. cdin§iT eu Moldovenil sel §i acel 2000 de Le§T. vorbind despre infritngerea Turcilor de cittra Stefan coi Mare.46 ET bine. )47 (41 Veuelin. adeelt cVadul Cumanilor). 1840. Abia in secolul XVI numele Vadul Cumanilor se inlocuesce printr'o forma mal seurta : CumaniI sag Comanil. cronicarul Urechea 4ice : dar tefan-vodit pornitu-s'a dupg. t. 3. ea ce fel de inteles putea sit fi avut numele ce! vechlu : (Vadul Cumanilor)? Sub anul 1475.il WK- nosEAttacm r7na BOEBOAtii AAHA.dacoromanica. 192 etc. (47) Letopisetele. TOIVIA ¡Ii-N111 -r:. in8.ro . .§i sit fie alitturat cu totT acel ce s'att lepadat de Dumnetleil §i Pad tradat la mórte. Mite acestea s'ag scris in Arge§ din porunca doinnuluI voevod Dan. Cu acelag flume 11 gash In bite documeutele Tismenel din secolil XIV §i XV.inucAulTia oy aprumi unAnwriwu. 1. bung. cï srk .. Petersburg. www. BAT #Z W. Istoria criticii. p. M L4. I. ed. unde se eldamd Va d ul Ture ilo r (Ti peind astacti. t. din earl unele s'att publicat de-mult. §i ag gonit pe Tare! pang. Ora inteun erisov dela Alexandru-voda din 28 aprile 1576 : CE110 Fin CE . De aci resulta ell satul Cumanii.19 acestea sag a schimba in r6n .. K043. Vlacho-bolgarskila graniaty. 148-149. (40) lInsdei1. 56 etc. i-a tread Siretul la Iondescl. a lunel octobre limb 3.46altele p6te cele trial remareabilemal stag d'o cam data inedite. In anul 6894. t.. 127. p..NET KOMMITH En.Mae'. (satul ce se chlama ComaniT. 1. p.. Archiva istoriccl a Rondinief.

nu ne va fi de a Intelege naratiunea calugarulul Alberic despre un ." plc tdupit mijlécele de transport pe apit din acea epoca» . in adevtr. (60) Rabbi Petakhia. (") Se pote consulta in acéstii privintit . de pe la 1230.20 Pe mapa lut Reichersdoiffer de pe la 1550 acést1 localitate se pune slavonesce : Tureczky broth. Monumente istoric. ér col-l'alt la e0re. unde trecerea riuMT.j eVadul Turcilor » sag ToymisigH spop exprimit dol fapte analége : pe de o parte retragerea retragerea Cumanilor din Turcilor din Moldova peste Siret. cad un martur ocular ne spune cti Cumanil nu aveat corabil sat luntri .ro . p. 1852. Dar Intro momentul Intl:aril i momentul e0ril catit sa fi fost un inter- val de timp. riblamandu-ne pe desvoltarile de mat sus. ci trecead null° pe pel cusute de cal. se nasce Intrebarea : pe unde Ore sa fi In t r at el In acésta *al Negre0t printeun Ore-care c vad» al Oltulut. Dad Insit Cumanil a t e§i t din Oltenia prin tvadul» dunitrén de langa Tidin. t. uncle nomenclatura topografica no-a procurat cea mat nenteptata lumina.dacoromanica. Cumanil-pe-Olt este (Vadul Cumanilor» cu acela0 drept ca i Cumulipe-Dunitre. mal corect : TO9ELIKk04 &pop 48 tVadul Cumanilor satt K0VMAIICK6111 spop. Bruxelles.3. ba niel macar o probabilitate.mapa cea mare a Terd-RomänescT. Fiind-cit din secolul XIV nu avem niel o urma de o asemenea dominatine. Geographic du tnoyen-d gc. pe de alta Oltenia peste Dunare. executati de Statul-major austriac. 20. cu singura deosebire cit col intait a servit Cumanilor la intrare. ccralu Ion. lata-no adu0 vrénd-nevrOnd la satul Cumanil-pe-Olt. in-8. ap." ceta-ce firesce it silla a cauta o plutire pe cat se putea mal scurtit : dela o insula la alta. ér un alt scriitor (41 Acéstä mapa s'a reprodus in Papiil. 3. Acuma. de vreme co Cumanil at despitrut atuncl aprépe ca desavar0re de pe scena istoriel. In cursul carula col putin o parte din districtele Romanatl §i Dolj s'a aflat sub dominatiunea Cumanilor. faptul trebuta sit se fi intitmplat In secolul XIII.Rex Jonas. Intocmal ca i 'n Dunitre de 'nain- tea Vidinulut. pe care acest cronicar 11 numesce : (major in Regibus Comanorum) (cel mal mare dintre regii Cumanilor). www. este Inlesnitadupit mijlócele de transport pe apa din acea epocaprin existinta cator-va insule. Lelewel. t.

573.. 1657. 229. mare osta§ §i mare diplomat toto-data. despre care episcopul frances contimpuran Filip de Mouskes dice Iii mult ot valor et haut sens.. precum se vede din parentesele pe cart le-am reprodus dupa editiunea lui Leibnitz. Acropolites intelegepe Cumant.dacoromanica. (") Philippe de Mouskes. cu cart dice Alboric s'ait incuscrit dot din capii cavalerilor : (cum quibus Dominus ((quorum Dominus) vir nobilis' Nargoldus de Toceia (Corceio) duplex fe(cerat matrimonium. filiam vero Regis Jonae. este fórte corupt. uncle abia se urcase atund pe tron junele Baldovin de Courtenay.. pe de altaparte. it da epitetul de : (le grant Toy des Commaius» (marele rege al Cumanilor). Acésta expeditiune a Francilor. pe cart nu le gasim Mull. dad n'ar fi fost ajutata de CumanT. MY CRAW ION elf FRANCIf Scriitorul bizautin Georgia Acropolites. quarum unam duxit Guillelmus Conestabuli filius. part. Paris. ipse scilicet et Conestabulus». § 288.53 Acest pasagia.000 de calarett. p. Histoirc de l'empire de Constantinople. a fost bine primita in cale de catra Bulgart §i avusese ajut6re dela (Scitt». Bulgarica. El ne spune ca. carele descrisese cele petrecute in timpul sea intre nit 1204 1261.. unul din ce1 mat remarcabili principt din dinastia asanida. din fericire. contimptuan. 'n armata cruciata dei eran 700 cavalerT §i 30. t. qui videbatur esse (major in Regibus Comanorum. aka de pedestrime. celebrul Joinville. www. 1.51 In Bulgaria domnta atund imp(ratul Ion Caliman. duxerat Nargeldus (Nargoldus) Balivus. cronica Tut Alboric 11 explid e 1 completéza sub anul 1241 in urmatorul mod (Soronins insuper Traditor quidam duas liabuit filias baptizatas in (Constantinopoli.52) (Care avn multX vitejil §i intelepelune) Sub epitetul de (SCitte. §9 ALIANTA. in Du Coup. (") Chronic. p.21. in-f. tottig ea ca anevoia ar fi putut strabate piin Bulgaria. ne spline sub 1239 ca o armata cruciata de 60.ro . altetram Balduinus de Hainaco.000 Frand. cronicarul Alberic nt-o povestesce ca nesce amarunte. venita prin Ungaria contra Grecilor In ajutorul Latinilor din Constantinopole. (51) Apud Stritter. 2.

qui était le plus grand d'entre les (princes des Comains. qui avait été Bail de l'Emcpire probablement après le décès de Robert. Nariot de Toney. 126 : quitta après cela le parti des Fran9ais et embrassa celui de Vatace www. (et une autre A Baudouin qu'Alberic surnomme de Haynaut. qui lui arrivèrent sous (la conduit° de Ionas et de Soronius leurs rois ou princes. Cumanif.. l'une et Padre ayant rep lo (bapthne. din aceOia. remasit vaduva. . par ce que cpeut-6tre il était originaire de ce comté. firent épouser A Guillaume fils «do Geoffroy de Méry connétable de Romanie l'une des filles de Soronius. pe care Alberic 11 da lul Soronius. cconsiderat ca col mM mare dintre regil Cumanilon.» 54 De aci resulta ca. cqui fut fortifiée d'un grand nombre de Comains. Ces deux (princes vinrent A Constantinople avec lours families et y furent très-bien (acceuillis par les barons framais : lesquels afiu de les intéresser et de cles engager fortement dans leur parti. §i pe un altul numit. peste putin twit murind Nariot de Toney. cela-ce este maT probabil. fiTce ale lul Soronius s'ati casatorit cu senioril Baldovin de Hainaut g Guilelm file Conetabilulul. (66) Ibid.ro . Iatgomentarul sett du printemps ensuivant il (Baudouin) mit son armée en eampagne. cu singura deosebire ca el pune putin esentiala cele trei casatori° delft dupa intrarea armatel france in Constantinopole. dei nu se cuprinde in text.. 2.Hist. Du Cange 11 comentéza Intr'un alt loe prin trecerea ulteriéra a acestuT principe man In partea Grecilor contra Francilorn. inainte insa de a adopta o asemenea (5) Ibid. cu carT armata franca s'a intalnit in Bulga- ria §i de Writ earl a fost sustinuta inteun mod atat de eficace. p. fiTca craluluT Ion. p.dacoromanica. care scriea pe la jumatatea secoluluT XVII. aveall in fruntea lor dol principi mal insemnati : pe cralul Ion. ast-fel c cronies lul Alberic I-a fost cuuoscuta Inca numail in manuscris. ér cele dog. 578. est monia(Es. étant lors veuf de la fille «do Branas. s'a facut calugarita. de Cond. Tot a§a Interpretéza pasagiul Du Cange. seigneur puissant.. satl mal bine latinisat sub numele de (Soronius».gentul imperiului latin do Constantinopole dupa mértea Imparatului Robert de Courtenay. p 121. (") Du Cauge. t. la fille de Ionas. pe filca craTului Ion a luat'o de sotiii ilustrul cavaler Nariot de Toney.. épousa.22 (qui Nargeldus hot auno decessit et praedicta uxor ejus facto. re.» 55 Epitetul de ctradator».

se lice ca el a avut doa filee etc. Nariot sail Naryeaud. § 10. in privinta carula textul lui Alberic este de o perfecta claritate... nu mat pith) ginerele Nariot de Toucy. LUI NARIOT DE TOUCI. vorbind despre ambit principt cumaul. dupla incuscrire cu imparatiT Bizantiulut eiel. Din causa acestut eraia Ion. ar trebui consultate téte mauuscrisele existinti ale cronicel. care nu se justifica prin fapte.. ci numal cralul Iou. nu departe de oralul Auxerre.000 locuitort. renumit priu fabricatiunile sale de lana. pentru a vedé daca nu cum-va (traditor» ar fi o lectiune gre0tit.dacoromanica.. www. i atuncl sensul ar fi pur i simplu : (cat despre Soronius. care indica o indala din partea luí Alberic asupra num6rulut fetelor celor casatorite ale lilt Soronius. ginerele cratuluI Ion. Familia de-Toucy stapaula senioria de acest nume. Tot ce scim not despre Nariot de Toucy i némul seq. Nargoldus i Nargeldus era un nume de botez favorit in acésta Nariot de Toucy. avhd vr'o 3.» Acest ctraditur quidem» (se lice).ro . (seigneur puissant qui avait MA Bail de l'Empire».) s'ar puté citi buna-6ra : (Soronius insuper traditur guidem duas habuisse filias. exista pana astalt. la ce punct de stralucire reu0se a se radica de-Toucy. nu Soronius. ne interesa MO. probéza pang. vaduva a imparatulul constantinopolitan Andronic Comnen i sora regelut frances Filip-August. acordand prin urmare fie-caruTa din el cafe o singara Orl-cum sit fie. fusese insurat mal intaiti Cu o filca a principelut grec Teodor Vranas din casittoria acestula Cu Agnesa. ne preocupa in casul de &tit. situata in departamentul actual de Yonne alta data facênd parte din anipania.». unde eronicarul. In loe de : (Soronius insuper Traclitor guidam duas habuit filias. se potrivesce cu pasagiul de sub anul 1239. latinesce Nariotu. cu regil FranAcésta. s. o datorim neobositului Du Cange. lice : (duplex matrimonium» (indoita casatoria).3 interpretatiune. cralul Ion 0 Sorouius. unde targu§orul Tony. fie el tradator sail ha.

ci Miraba poporulul. un nepot al luI.161. Cu grea ()ice Max Milller se péte gasi o carte mal burra Nutrir (lectura copilulul §i pentru meditatiunea barbatulul.391. In loe de a zugravi impresiunile sale (hipa o baga precugetare.ssays. Leipzig. tibor.dacoromanica. Nariotus de Tuei. ér cel de al doilea ajunsese. Joinville. acea cu filca cralulul Ion. Din a dona casiltoria. Nadot de Toucy se pare a nu fi Wat copiI. dar inca pentru cit a sciut st fotografieze cu repeqicInnea cela-ce simtla i cugeta In téta naivitatea realitiT. din carI cel de'ntaia. (57) Cìtrit cele aduse In Du Cange. ca i tata-set. 57 Mal pe scurt. in-9. y Liebrecht. vi din care unnézil d'u 1238 Nariot de 'buey se ala in Constantinopole. 1866. captase In zestre principatul de Antiochia k4i comitatul de Tri- poli. dar nu mal era el regent al imperiuluT. Nariot de Toucy a aya trel fil : Nariot. in-8. Paris. Joinville este scriitorul cel mal simpatic al Franciel din vécul de mijloe. Filip i Anselm. p. fuJet. mort la 1319o viata de un secol fara patru anl- baronul de Joinville din §ampania. (5°) Max M liller. maritata dupli. nepéta a santulul Ludovic. a luat de sotia pe o filca a regelul neapolitan Carol de Anjou.24 Din acea prima casatoria. nu uItám toa ca i clima era ccel mal mare rege al Cumanilor).ro . ni-o mal spune un alt scriitor contirnpuran : Joinville. prin incuscrirea sa cu Nariot de Toucy. Guilelm de Yillehardouin din némul celebrulul cronicar de acest nume. 1872. combinrInd trilsurele culorile In vederea efectulul. Jofredus de Neri cOnestabnJus etc.) 58 Nascut la 1223. care se incepe ca : Nos Anselmus de Kaen. MIL L ION IN JOINVILLE. Mara de Alberic. Mal tar441. regent al imperiulul. Din aceTa0 Insotire. 3. §11. maT putem adAnga un act din 4 septembre 1238 din Ten www. Layettes da trisor des Martes. el a mal avut o ata. SI. casatorit cu o sora a falmosulul Bohemund. fundatorul Craio- veldupa ce fusese gonit din Oltenia peste Dunarea lntrat In legature de rubedeuia cu cele mal ilustre case suverane de atarla. ajuns mare admiral al Siciliel. compatriot al familieT de-Toucy. t 2. bajulus imperii Romanie. p. murind el duo o Insuratére abla de vr'o doI anl. nu llama( pentru ca n'a scris In latina cea mértit de atuncl. t. In F. ci Anselm de Kaeu.

dintr'o sor a a regeluT Filip. Sur l'ouvrage de Joinvirle. si s'en r'ala en Constantinnoble dont il estoit revenus. car il estoit descendu d'une des sears le roy Phel:ppe. el §i ceLl'alyseniorT din Constantinopole.59 In 1252 sintul rege se afia lingA Cesarea In Palestina. dast l'autre de foy. Am spus mal sus el. il et les autres riches homes qui esto!ent en Constant'noble. de óra-ce la 1252. era Oseu'. Jora esto:ent alió a. Et dis61 le roy que il estoit son cou- sin. In 1239 acel fitl. maritata mal fntaid cu imparatul. era aliat cu un popor numit CumanT.ro . Regele l'a reiinut pe linga sine. t. atuncT fmoarat al Grecilor. i Lemoine. aceia a plecat fnapoT la Constantinopo- Tandis que le roy fermoit Cézaire. et lors s'en parti. latA textualmente cuvintele lul Joinville Pe cand regele asedia Cesarea. 692 qi t. que l'empereur meismes ot a. cand l'a cunoscut Jo:nville In Palestina. dupa. §i pentru ca aliatil sa fe de bana. femme. se se:ngmissient et meisseint de leur le. ca martur ocular. a venit la el seniorul Nariot de Toucy. qui lors egoit empanar des Grex. II conta aa roy que l'emperear de Constantinroble. El povesti . probabilmente IntAiul-nlsc-at. 310. Impveana cu aly 9 cavalerT. Trecuseri abia eincl-spre-ljecT anl dupl alianta cea dela 1239 filtre Francl §. el era deja cavaler ca rename i povestIa regel al Ludovic. www. ebpoar ce que r un a. Ludovic. un an. convint qi e l'empereur et les aa res riches homes qui estoient avec li. acest senior avusese un fit numit de asentenea Nariot.1 Cumanl. Joinville era cu dinsul. pour ce que il eussent lear ffide encontre Vatache. pe care regele fl numIa veri§or. sad mal bine iliand al Intregulul cavalerism din acea epoca afta de eminamente cavaleréscA. p. credinta s'a fost Intocmit ca impaaatal seT swg Tea sange §i sa'l pana lateo mare capa de argint. 30. p. l'ad dres ea vin §i sano en un gratt hanap d'argent. E t be roy des Commains et les autres riches (") Cf. wecim ad %cut de aserrenea regele Cumanilor ca nobi- lif se". ca fmparatul constantinopolitan. de urde a fost venit. cata sA fi fost mare de anI. IncununatA prin mAritipl lul Nariot de Toucy en filca craTulut Ion. t6te amttruntele aliantel filtre Francesl i CamanT. Le roy le retint li dix'esme de chevaliers.25 seso cei mal intim amic i a devenit apol biograful cel mal veridic al regelul St. Notice sur Joinville. apoT ad amestecat sangele lor cu sange/e nostru. dintr'o altA cAsittoril. vint à li monseignear Nargoe de Toci. despre el: De la Bastle.TgeluT.dacoromanica. un peaole que l'en appelloit Commains.15. In curs de un an. care 'laja:A coatra laT Batatzes. la Mémoires de l'Académie des Inscriptions et Belles-lettres.

s'a inaltat d'a supra lor o mare magura. EL avant que il dormissent orent-il fet. et lors il distrent que il estoient frhre de sane. Le grant roy des Comm'ains li bailla une lettres qui aloient a leur premier roy. Et il disoit : Si ferai-je bien volentiers.28 cu aid. une grant montaingne sur eulz. avec le roy des Commains et aus autres riches seigneurs. et li disoient : Quant je venré en l'autre siècle. et l'avoit ren assis moult no- NI-a mal povestit acest senior o mare minune. intamplata in timpul cand se afla el in armata Cumanilor.ro . §i téta6stea s'a apncat sa artmce d'asupra'l pamint §i val tout vif. gr6pa s'a astupat cu sca. et distrent que ainsi feussent-il décop6. et trempèrent en vin et en yaue. §i rati but totT. Marele rege al Cumanilor Y-a dat apol nesce scrisorY adrosate la regele predecesorul seti undo atesta ca reposatul traise férte bine §i'l Meuse multe servicie. ilicênd ca tot a§a sa fie bucatitl tre gent aussi.» Tar el respundea : el§a evoIn face negre§it». cela-ce ati facut §i al no§tri.énd atuncT di sintem fratT de hommes qui estoient avec li. en remembrance de ceulz que il avoient enterré.at cu multa pompa §i scump imbracat pe un scaun. Dupa aceia ei ad ecos un carie fntre 6stea nóstra §i 6stea lor §i l'ad bu- ainsi et mellèrent leur sane avec le sane de nostre gent. si me rendras ce que je te baille. tandis que il estoit en leur ost : que un riche chevalier estoit mort. et puis lanekrent sur la fosse planches bien chevillées. Quant ce fu fait. Encore nous meta une grant merveille. Le serjant avant que il feust mis en la fosse avec son seigneur. et li mist l'en avec li le meilleur cheval que il eust et le meilleur sergent tout vif. pun'endu'T In chimir o multime de aur §i argint §i çlicêndu'l fie-care : ecand volt' veni et in cela glume. fiind fall regele Cumanilor §1 altI seniorT puternicT. imI vel intérce cela-ce't1 dad eimprumut. pare. et tout l'ost courut a pierres et a terre. §i ad pus impreuna cu el devil blement et paré en une cbaere. et que il li guerredonnast son servise.ndurY bine pntuite. Un bogat cavaler de al lor fiind mort. Inainte de a se baga acest osta§ in grópa linga stapanul set'. et nostre gent aussi . ace§tia §l-at luat remas bun dela el. refirent sange. Encore firent ex& ce vor dice alienta. passer un chien entre nos gens et la leur. il le mistrent en la fosse avec son seigneur et avec lo che- pe col mal bun cal ce avea §1 pe cel mal bun ()sta. et au prenre congié que il fesoit a eulz.§ al set. www. in memoria color ingropall . se il failloient l'un a l'autre. astfel ca inainte de n6pte. 4ic. et en burent et nos- catit cu sabiele. ApoT osta§ul a fast bagat in grépa cu stapanul seti §i en calul de viti. el saparit o larga grópa. In care rat a§eq. il li mett&ent en escharpe grant foison d'or et d'argent. et li avoit l'en fet une grant fosse large en term. hl lor §i aI no§tri. pentru earl ruga salresplatésca. que il li mandolt que preudomme avoit moult bien vescu et que il l'avoit molt bien servi.dacoromanica. et descopèrent le chien de leurs espées.

SiI observam Ins cg. ast-fel cit memoria sa.. 121. potri- vit cu demnitatea (marelui rege. LI. 579. la drépta t3i la stInga. 150-152. §i fiindcit nu se tbotezase Inca. de undo a trecut apol In Oltenia. et viginti sex equi vivi similiter sunt ibi apcpensi 62 Aded «In acelag an 1241 a murit mentionatul rege Ion. (69 Du Cange9 Hist. cet ita voluntario mortui." Ceremonialul de InmormIntare cu spigurare de cal §i 6menT. deja Da Cange constatase ca cmarele rege al Cumanilor» din Joinville nu este altul deal cRex Jonas qui videbatur esse major in Regibus Comanorum» al luT Alberic. In acest mod.gural despre cle grant roy des Commains» de pe la 1239 i despre unele curiése obiceiur1 ale Cumanilor. ba chlar sit Incurce unele andruntei Orl-cum ar fi. eA Tandis que Je roy fermoit Cézaire. atT fost cspiguratI opt ostag.. i dogr4ecl qése cal vil. Michel. j'alai en sa héberge pour le veoir etc. de Cond. part. Chron.ro . NI-o spune Alberic In urmatorul pasagiA cMortuus est hoe anno (1241) Rex Jonas praedictus nondum baptizactus. s'a reprodus mal tar4iil la mértea luT Insug cralu Ion. p. litsand aci (") Jo1nvil1e9 Mémoires ou histoire et ehronique de Saint Louis. 1859. carl sacrificat de bung." Aga darit. biograful Santulul Ludovic scriea In &land batrlnete. p. ed. '3° mergeam in cortul regelul etc. Parlo. 2. orl-cat de tenace. descris In Joinville In privinta unuT senior cuman.27 tn acel timp al asediulul Cesareel'. in-16. cmerg8nd in cortul regelul pe'cand acesta asedia Cesarea». a pant sit retina numal o parte din cele povestite luT de WI% Nariot de Toney. Joinville !Apse acoIn pe Ia 1252 pe tinitrul Nariot de Toucy i agise din. Fr. etlit din Cumania proprin 4isa. ér d'asupra'T. p. de vreme ce ambil cronicarl all In vedere acelag alianta Intro Francesl i Cumanl din 1239.dacoromanica.. voe. www. peste §ése-4ect de anT In urma evenimentulul. de acela a fost Ingropat afarit din muril ConstantinopoliT csub o magurit férte Inaith.. aded Moldova i portiunea orientala a Munteniel. negre0 Insit ca cortegiul mal multor victime. et idcirco sepultus est extra muros civitatis (Constantinopolis) in aldissimo tumulo et octo armigeri suspensi sunt vivi à1 dextris et sinistris.

dar adsta Cela-ce distingea pe cralul Ion. a c4- www. tprin taiarea canelull Cu o céta de cruciatl Francesl. consideratiunea ce-I aratad superbil baronl feudall.dacoromanica. care deosebesce cate o data chlar pe capil selbatecilor t3i impresionéza adanc pe totI acel ce se apropia de un asemenea favorit al nature. cmarele cralu Ion. carl bead apol adstit curiósit mixtura. resulta. Le vom examina (lard. ca 6nuenl k. sad cmovill.. conservarea memoriel sale peste Olt. ea fundator al Craiovel n'a putut sa OR alt craW Ion decitt singural de acest nume tiii cu acest titlu.ro . o (Inagua. s'a aliat in Bulgaria la 1239 eprin sange) §i.. a fost Ingropat paganesce sub o cmagurd. sacrificandu-i-se tot-o-datk de vil o skit de 6menl §i cal. pe catre am- bole Ilia% In bucatl. § 12 NATIONALITATEA CUMANILOR Din cercetarile de mal sus resulta. dei In realitate el 'Ate fi de o capacitate f6rte mediocrit : numM astfel se explica epitetul sed de (mare rege. kii 'n legenda despre In- temelarea Craiovel. s'a incuscrit acolo ca unul din capil lor i a venit Impreuna at ginerele sell Ja Constantinopole. Intr'un num6r mal mare sad mal mie dupa rangul reposatulul.6r cea-l'alta a lasat seinne topografice nqterse pe tot lungul Dunaril de jos. uncle murind nebotezat la 1241. din totalitatea istoriei sale. une-orl fórte inalta. Vorbind despre cralul Ion. In Alberic §i 'n Joinville. ultimele do lt no interesa mal en deosebire .i cal omoritl pe mormintul set. mal de aprópe. acel prestigid exterior arla Agamemnon sad a-la Frederic Barbarussa.a nrmele sale In cele doa t vadurl ale Cumanilor. de demnitate.. Din aceste trel datine. 'n 4ilele nóstre In obiceiele Romani1or. InmormIntaxea fie-carul nobil sub o radicatura artificiala. acel aer de impunere.. amestecandu-se luteun pahar cu yin tii ca apa sangele acelora ce se Infratesc. scriitoril continipuranl ne comunica urmatórele trel obicelurl nationale ale Camanilor Sc6terea unul cane Intre cele do a armate ce se aliaza. c4idnd ca tot ap sa fie bucatitl acela ce vor calca alianta). fiindca una din ele a trait pia. (Fratia de &Inge'. cronicaril nu ni-o spun.

III. p. p.un am de T itt a r 1. . Kftpzarb = latinul ccur quotannis. (") Chronicul. § 9 0 10. 06RecTsa. p.-0 traducere rusX de Sabiniu. Paris. p. 220.. cmarele rege al Cumanilor. sail italiana. Cu o sutit de ant lnainte de din§it.dacoromanica. slavicé. dit. Insit ce fel de probe ! Pecenegil 4ice el sint Romani fiind-cit numile lor proprie se explica prin limbile romanice. nr. 'Recov=italianul ci pavo. 8. Kataopp. Abhandlung von den Uzen oder Polocsern. = romanul cdu 'mt cail» . t 2. La langue primitive de la Chaldée et les idioms touraniens. 218. precum kfairCeiv=_ romanul mat tin'. sect. 214. 68. (6e) Maria pentru inceputul Romiinilor din Dacia. 271-310. 8. tn Trettia Moot..chiar o colonia din orapl italic Cuma. p. Leip- zig. fie rouging. se Indira. sag la 4i. a da probe In faviirea acestel asertiunt. cu putin Inainte de am! 1240.68 (") Chronica. Fteccii = (0111. se Intitresce prin date istorice. 1774. . tii : (ContaniI. Bada. ib. mal putin dogmatic decitt incal. p. ba Inca pote sit fi fost. Salim. 15-49. fie latina. turanismul Cumanilor §i Pecenegilor este marturit In modul cel mal pos.. 263." Linguist. t.tiv de catra t6te fitntinele istorice din vécul de mijloc.66 In adevgr. (61 Lenormand. 1875. villa Inca in traditiunea poporanit dela Olt pInit la Cara. vorbind un dialect f6rte Inrudit ca al Osmanliilor. din 1834. I. . . Or Cumanil grit Roman! pentru cit vorblatt acetql limbit cu Pecenegil. in-4. 454.s : cT At ari I ce 't chYamit Patinachl. 153-167. Cf.68 Cel-l'alt istoric transilvan. sag Ghitit.ro . germane §i orientale.29 fuia trecere prin Oltenia. In Nestors Jahrbiichern. din Besarabia Comant. TaXpir = ctal matto. din cronicarul Alberic t3i din memorialista! Joinville. 1848. Xcepo[3611 = italianul (cad voi. maghiare . Petra Major. in-8. Ibid. dupit c.ca ne permite chlar a fixa locul precis al acestor pop6re !titre cet-l'alti Turant Et fitceag parte anume din grupul turco-tatar. www. 1812.0. bittrinul Cantemir a fost ea mult mal serios. etc. de uncle s'a colonisat Neapolea 1164 §incat §i Petra Maior apartin ambit secolulul nostru. p. bizantine.Cf. p. Dar cine Ore sit fi fost Cumanit ? §incal ne asigura ca : cRomanit din Tora MuntenOsca s'ail chiamat Patinacht. anume rex Jonas. érit eel din Moldova §i. cap. and a q.

buluth-ldr. cun batisi _. in-8. 8. 4.__ brumft.In privin¡a acestuI vocabular cf. 384-6. scris In anul 1303.. gar. care le-ar fi Uhl. (") Ethelka. .. in-8. rail vint cili. t. descoperit In archivul oraplulul nnguresc Kun-szent-miklés. in ifémoires relatifs (I l'Asie. szenadon. persan et coman de la bibliothique de Petrarclia. t. p. étil. 3. gerde.» Publicand pe acesta din urma. cum se pronunta In Constantinopole resarit. p.. garanli. p. 1773. 2.» Tariantul lul Thunmann. www. de a nu vedé quasi-identitatea Intre limbele cumana §i turca. (") Hlaproth. Ca model . buluth. Vocabudaire latin. Thunmann adauglt. pofta de a mal romanisa pe Oman!. bulud _ _ latngurlu haua carangu lnclutlar char touman gig Yet iagmurlu hava. a§a dupti. e cu neputinta. szen leszen . ér elnel de Dugonies. 113-256. 1828. o data pentru tot-d'a-una. aflat In biblioteca scélet din Debreczin (13ezen Attamaz kikte.dacoromanica. cad Cumanit ocupa Inca mat On partea orientala a Romaniel. 1788. ouacl ghiun tatisi. t.ro . cuvintele de sub rubrica Intitulatit ccalitatile thnpilor». din cart unul publicat de Thunmann69. In Acta Societatis Jaldonovianae. Paris. niecziegen. Lipsiae. se Incepe eu f Bezen attamaz kenze kikte szenleszen szenadon dOsa-szen kiiklOn 4 nicziegen. inca l t3i Petru Maior ar fi putut sii. &On szen ktiklon. cunésca acest specimen linguistic. cli. De atund s'as mal gasit In Venetia." Variantul cel mal complet dintre ale la! Dugonics.71 (") De Commis. Pressburg.80 0 oratiune dominion In limba cumana a fost cunoseuta deja In secolul trecut : 0 Inca In §ése variante. ki s'a dat la lumina a manual Intreg de limba cumana.. cela-ce am opus in Principie de filologia comparativd. ghlun dögusu. lel etc. apus timp nouros timp plolos obscur nor! zapadit negura turcescecumanesce cun tousin. In care alaturt ca formele cumane nol punem pe cele turco. 1P5. 'aht. duman. p.

447. IV. Orograficka obiljezja eruerken Deli Orman. 215. Paris. adecit nintre vocale alternéza Cu /. 54. der weder mit Flussen durchschnitten.. (77) anuami Hist. Judece actim Orl-cine. acea particularitate dialecticil. Inainte de dominatiunea Cumauilor In Romania. ein Wald ist. 6r dupli rlft s'a nmnit apoT districtul. 1670. (74) Kanteinlr. vorbind sub anu11152 despre un resbel Intro GrecT 0 PecenegT. Intre allele. 0 cea de dinc6ce. pe care Bizamtinul Cinnam..73 Districtul Teleorman conserva OM asta-41 un nume curat cuman.corespunde cumanuluT teli-. In vocabularul cuman din 1303 noT Osini In fapt ambele elemente constitutive ale acestuT nume : cteliStUltlIS) 75 §i I ormanb0SCUSI 76 Cumanismul c TeleormanuluT) este dara matematicesce sigur. ca pecenegul tenu. p. den die Cf. In curs de vr'o trel secoll. precum credea incal. Gesek des osmanischen Beichs. turcului initial d II corespunde tot-d'a-una t.gl . (") Ibid. '440. nicht weit von Drista. In Snjizevnik.unterbrochen ist.dacoromanica. Riul captase acest nume dupa vre-o padure de pe mal.ro . Ueber das Kumanische. Studien. Cod. dipl. literalmente cpltdure nebuna. adeelt cpadure désb. se Wilma tot ga un munte de prin Buzaft saft Rhunic-Sarat. Diploma regelul Bela din 1247 Imparte Romania Intréga.77 Achsta. !neat Deli-orman trebuT sa ne apara aci sub forma de Teli-orman. 2.. das Narrenholz. In dolt regiuni : cea de dincolo de Olt Ora Severinulu'i : (terra Zevrino.. In dialectul peceneg. 1745. noel dumb Waldungen . 11 numesce apoc TiYouoppv. acéstit odraslit turca s'a dal Inteun contact de t6te 4ilele cu Atrabunil nostri. In Rumdn. p. Cumania : 4a fluvio Olth et alpibus Ultrasilvanis totam Cumaniam» .. op. t. Hamburg. Dupa fonetica turca ar fi Deli-ornian . 318 : iEs ist ein cganz ebener Strich Landes .. 1. p. in-f. nennen. www. dar 0 'n Muntenia pina la Olt. wiewol am Ende desselben. Nalkovié. (") Fejér. ed. ca co fel de Rominl aft fost eumanif!fg E necontestabil totug ca.* Balleansleoga poluotoka. o pltdure din Dobrogia'74 Dupa fonetica cumana. forma (Tenuormon) presintli. Alp se chTama. 400: . p.gusta pima Deli-Orman zvana " (") Elaproth. Wider.. in-4. p. Din putinele graTurl turanice ale caror dictionare Imi Milt la disposi(72) Cf. cit.. t3'apo1 nu numal In Moldova. 352-6. p.

eg am spus ca numita cfrittift. .Pecenegil kti Cumanil vorblag aceTai limbft. tina in sala Atenettlul pe la 1865. 87." Anna Comnena ne spune cft. arttandu-re InsA tot-o-datft. fi e§it ccraTul. dela Dunftre. t. lucia memoria 1or se mal pftstrézft In numele districtulul. 622... Acuma." cela-ce abia diferi de pecenegul tenu. in-8. Nordische Iteisen und Forechungen. al citrora turcism sag tatarism este maT pe sus de controversit. ftr ca st ne mal Incurce pretinsul romitnism al Cumanilor. sft ne oprim asupra celor doA amftrunte etnice din biografia craluluT Ion : frfttia prin amestec de sango §i ceremonial ni inmormintgail. Judecftnd dupft positiunea telativit a localitittilor.tiune in momentu1 de fatft . prin cVadul Cumanilor.8° Cercetilnd. www.tar karagassic tenia. Trupugor de voInicel. cc! Cinnam i Bizantinil In genere nu excelézit printeo transceptiune perfectamente exactil. a nu:. renunt la ac6stit aserf rtne. a trecut in Bulgaria §i s'a dus la Constantinopole. pitOnd apol prin tvadul Cumanilor. 9. de cruce' ar fi la Romanl o montenire din Roma.ro . de unde mal in urmil. p. dupit ce descrie. p. (") Traducgtorul latin al lnY Cinnam lea din eróre rirovoeuo. ocupat un timp In orl-ce cas. 107. t. SA vedem lusa mal InteJil. § 13. 1865. t. 148. pote mal corect teneh. atitt de lndelungat sag intr'un mod atilt de durabil . 11. ¿lela Olt In directiunea Cralovel. Ii limba tungusft nebunul se dice teineik. ralla DE CRUCE. p. drept acusativ. cum un teribil dragone inghitise jumAtate Trup ca arme ferecate. tocinal de pe aci trebul sft. Inteun discurs. §i'l transcrie apoi priu Tenihormue . 1856-7. Cumanil ail ocupat Teleormanul. 10. mirilor barbare. In limba buriatft tenek §i'n dialectul ta. variantele Teli-orman §i Tenu-ormon saft Teneh-ormon intitresc acésigh mArturift. Ion». cel putin sub raportul fonetic. p. (79 Castrén. Petersburg.dacoromanica. in Buietinul instructiunii publice. Balada nóstrft poporanft cBalaurul). In ce mine consistft (feílla de cruce>. intre ambele pop6re nesce diverginte dialectice destul de pronuntate. De unde óre tenih (8°) Hasdeil. Fraternitatea i unirea.

1 -faca: d pe braiul drept cate o taiatura in forma de cruce e di ucasal sdngele lor.g.. Mima din 16 jimia 1560.ro . Lipsiae. ApoI mari ca:-. De venin 11 culta i ca vIétl '1 dlruTa. una boieréscit. Irisa numal cea de'ntaia. m-rea Cimpulung. La Grecl fratil de cruce se afama arempasexpoE.. pachet 27. 13. Cdnd doibarbati se decideaa a se infraii. ed.83 (") Poesii populare. Alexandri are dreptate. Inal mult saa mal putin (de pe timpul Cruciatelor). V cantur autem fratres socii consortis draveadeAvot. dela arapp6. d. fitra. in Archivul Statuld din Bucurescl.dacoromanica. El In ara '1 rOdica. Alexandri observa In nota cA se prinde fratl de cruce e o datina anticit ce impune datorinta de ca-'§I da viéta unul pentru altul. www. trebula csii '.. p. Be balaurT de stirpTa. care . (") Crieov dela Petru-Vro. ApoI trupul inghtit. Sus la stâng se urca i In lapte mi'l salda. nicI un amestec de sange. 2. Plin de rane. 599: (Die !mella liturgia decantata sub divo conveniunt et sacerdote bona faustaque apprecato per Denm coptimum maximum persancte adiurant se omnia pericula per totam vitam una coniunctos cobituros. Kpar %Ti kpirra dupa vechile ndstre cris6ve serse slavonesce82. institutiunl cu totul diferite. dar ca tri corpul cel Inghitit al volniculul namal pe jumatate. ella confundate la RomanI dott. din cati cea de'ntain curat cretina. Acest obiceit mistic. P. cea-l'alta tararésca. Sub numele de rfrate de cruce). traia. (cruce» §i el Sekcp6c cfratel . Cu acésta ocasiune.cu pala luT cea noul Pe balaur tal. carele In epoca de asti* e mal cde tot ca4ut. legatura. in-8. 'n da.it inchlitia prin aparitiunea unul vitfiz. saa pite oblar de talnele Introduceril creOinismulul la Romanl. 1860. Frap de cruce se prindea Si'mpreunl voInicIa.. se tine negreOt de Ore-carl traditil de pe timpul Cruciateclor. Legatura acestei fratie se facea prin camestecarea sdngeluï. (") Passow) Popularia canana Grcecice recentiori...) 81 D.de fratia facèndu-se prin juramint In biserica. otrIvit.

41 riN xoeXin. RpecTamm lar no6paTaAach. 16. natie poxiaro. Moscva.. (ni Ibid. care PLZ6HRICOB%. napa oi e6spr. a Imprumutat acésta fratill de cruce In evul media boierimea romana. p. se Ojee Bgepach lipoma HeAlas... 240. 430-934. (b8) CE excelentul studid al Ini Hogkie.. 4110 tara niel un amestee de sango. E de remarcat. aciista este adeverata fraiiii de cruce... p. in-8. p. Mannheim. (") Sanders." Fie dela Grecl. Das Volkeleben der Neugriechen.. Zagreb.. cil fratelo de cruce se chlamit une-orl la Neo-greel hatile. fie dela Ruk31 sail dela altl vecinl. 1862. Haponu 610111111. ne-am flicut fratT prin cruel.. 1867. itpeetosoit pam." Versul de mal sus din balada rusa ne amintesee proverbul neo-grec versificat : KOakspot. www.1. niel o data lusa cu amestec de Muge.kb (Fratele de cruce. Prin urmare. p. Eawr.. de exemplu icasprpEct i BO sima ppat f3pcata Movasowril. OH% Hamaca EpOCTOBLIN% MOHLMIIMB 6paTIlkerb. dela EpecTs (cruce) §i 6parr.. frittia de cruce se film la Ru§l prin simplul schimb al crucilor." (Ierl a trecut o septeming.ro . Pravni obie'aji kod Slovena. (falte. decit fratil din aceTaff mumg). mal mnit decit un frate bun). la care ea se opera In felurite modurl. Nu mal departe decat In secolul J'ostra un mare logork Mesen.) Ce-va mal jos In acela§l balada RpecTomift 6pam. pe care de asemenea nu'l glisim la ceI-l'altl Slavl.dacoromanica. in-8. 228.ga a fost la Ru§1 gfratele de cruce). oE &6eppo riçixxXviac. t. inz Badmid Oaenrott BO IIIICTOM% nomi. de cilnd no! ne-am va4ut en °lega pe campal col carat. 30. (") lbid. (Mal bunI sint fratil fientI in bisericii.M Cam tot a. in Knjizetnik." axxXvíccç. p. in-8. el s'a numit fror de cruce mal mic. In balada rusa poporana cDobrynia. 1844. 8.

Paris. se &use frate de cruce cu un dilator frances.i 89 Cu vr'o trel secoll Inainte. nous jurons d'gre toujours frbres. Alexandri : (cand doI barbatI se decidealt a Se infrati. fr8res de la croix. p. V. Witebergae. une ancienne coutume valaque. cpuis il me dit : Répétez avec moi pé crucé. eigentlich Niitzliches amen. 364 jurimint presintg o remarcabilii analoga en jurmintul persic. qu'il porte toujours sur lui. 56. par la croix. cela-ce observa contimpuranul Sommer se considera la Romanl ca cea mal sacra legatura (sanctissimum spud illos foedus existimaturp. Voyage de Moscou à Vienne.dacoromanica. sinen Eid schiobren. fondul consistand In amestecul sangelul.* (") Sommer. in-8. par (le pain. le comte (me dit : Depuis six jours. despre care un omonim al eiliiteruluI trances. in-4. In forma de cruce §i'sa unésca sangele lor. Imparti cu el to tart& In forma de cruce» : (bolum panis in crucis formam compositum).ro . pé pita. Aussitbt il mit dans un vase une petite ecroix d'ivoire. Domnul moldovenesc Stefan Toma. il y ajouta du pain et du sel. et de (nous donner assistance dans toutes les occasions. 18. unter ihnen vor Chordid und Mordid. Leipzig. wird (Feuer. p. 2 Aci crucea jaca un rel--de tot secundar. 1587. strainl unul altuia din fire . pentru a se face frate de cruce cu o ruda a lul Iacob Basilic. Vita Jacobi Despotae Moidavarum Reguli. mal bine haldacésca.85 tg dedea In strainatate titlul de (monsieur le comte de DoudéscoP. quinze autres vont (se passer encore sans que nous nous quittions f suivons donc. trebula sa faca (pe bratul drept cate o taiittura. In Reiträge zur bak- trischen Lemlographie.9° Iaraf cruce. par le sel. le chancelier et (moi. acela despre care ne vorbesce d. avec nos cochers. profesoral De Lagarde (B6tticher) dole GOttingen. nous voyageons ensemble. slavica sail greca din vécul de mijloc. si vous (m'en croyez. die «ver ihm seien und die er essen mrase : das Brot muss er omen. (Lorsqu'après le dInd dice acesta din 'Irma. en nous faisant fraté dé «crucé. eames signé notre contrat de transport. www. Ace st (") De Lagarde. p. 1824. das Wasser trinken. devenlatt artificialmente (de acela§1 sange). in-8. eminamente cre§tinft. Daher (orkliirt sich die Redensart : saugand khwardan. 5. pé saré. difera cu desavIr§ire Infratirea teranése tt. dar nicI o picatura de sane! De actista Infratire boierése a. 1868. prin care doi indiviT. Wasser und Brot neben ihn gostellt und er hat ausdrOcklich in der Eidesfonnel an(zuerkennen dass er vor den Amscbaspands stehe. Om tWenn der Parser schwört.

www. all fost In contact ca Romanil i cu Albanesil. 36 Niel Slavil." Nu ni se pare indiferent de a constata. obiceiele strAbune In genere nu se conserva la un popor. fi ail numal Romanil i Albanesit Albanesce un asemenea frate prin amestee de sange se china dela yak &ate'.e 0 In slav. totu0 posteritatea o perduse deja mal de 1-nainte sub influinta cre§tinismulul. ell la Albanesl. p. ar fi o mo§tenire remasa dela acésta din urmil. prin relatiunl internationale .cela§l datinil se glisesce la o grilmadil de némuri eterogene. dar esenta bent- lul remane mint : tot-d'a-una amestee de sane. la% cate-va texturl (9) Hahn. ca 0 la Romani. part. dela earl atuncl. O asemenea conclusiune ar fi Insit pré-pripita. in-8. 178. unora dintre popóre cre§tine.dacoromanica.aceTag tenacitate cu care se pastrézit elementele linguistice : cAtl-va secoll sint de ajuns. bratul drept este acela dela care se lea sangele. In ads% privintit. dad nu ast141. stramo01 acestora In epoca paganittittil lor. I. Albanesieche Studien. De 'ntalu. earl mal Me. incal In vécul de mijloc a. Albania. Amitruntele de ceremonial pot diferi dupl localitilti. Al doilea.In acest amestee al sangelul se cuprinde intregui simbolism ai operatiuniT. In care ambit ail %sat sa cala cate-va picature de sange dela degetal mic al manel drepte. dupft propria martin. ne Intimpina exclusiv am elite la pagan I. direct §i indirect.cad n i r alternézA in dialectele albanese se opera. 1854. In evul mediil fratia Al treilea o consideratiune fórte importantit prin amestec de sang. In cele mal multe casan l prin de§ertarea de aka cel infratitl a unul pfthar ca rachin. 145. identicil la doll nationlitall pe cart le 16gil comuna lor descendintil din autica ginte traciel. cela-ce probézil eft. niel Grecil nu'l cunose. La prima vedere s'ar puté conchide cit o institutiune atilt de originalA. ValamcInk sail valamiírta -.ro . Cu. din t6te pop6rele balcanice. ea s a e o munic at. cigar dad o vor fi avut vre-o data. ea un m sufixat intoemal ca in neo-grecul f3pdtr-p. pentru a metamorfosi desilvIr0re o societate. mal mult sail mal putin. admit prin Dad la nol i prin Ihn In.% a filntinelor contimpurane. Jena. In curs de sute 0 mil de ani.eul brati-m.

Teeov air adds'... Tacit (Ann. dad oral Incl pitgaml In t6ttt puterea cuvIntalul. Imp1cSndu-se cu celebrul sultan Saladin.. sanguinem venae praecordialis in magno vase per minut!onem fude.dacoromanica. 536: 'sal nerd rd. sangelal amestecat. Curd de ozigire. p. 47) despre Armenl §i alte popóre caucasice. until din cel mal paternicl cavaler1 cruciatl. XXI : Das adoptions d'honneur en frère. Carpent. Herodot (IV. diss. XII. §i cronicarul maghlar se gritbege a aditoga cil. Budan. 131.37 Cronicarul Alberic.96 Iacob Grimm a adunat mal multe asetnenT textur1 de prin scriitoril an- ticl : ap. (") Anonym. 371... miscuerunt et mixtum postea sibi ad invicem propinantes exhauserunt. vol vg Infrittitl ca din§il bAnd sangele unul al- etula.93 La 1189 ImpAratul Frederic Barbarussa mask& pe Bizantinl cl s'ad aliat cu paganiT. Tatum feceruntjuramentum. mo:e paganismo fusis propriis sangninibus in unum vas.. Belae regia. p. curs din Impungerea vineT precordiale). Lucian (Toxar. contele Raimund de Tripoli. acésta se fAcea anume p it gAnesce : more paganismo) . 22) despre Ro(92) Chronic. la Intrarea lor In Panonia In secolul IX. rostitil. unde se descrie Cu atultrunte alianta prin benturil ti e sang° la pligginil Celt1 din Irlandia. 1849. In Endlicher pionumenta Arpadiana. mediae Latimitaas. (") Ibid : gBarbari illi. spur< cata datinA a p it g tl. acela§1 drul IT datorim pretiósa relatiune despre cralul Ion al Cumanilor. in Gloss.. Bonn. t.2) nl-o povestesc despre Scitl. 1§1IntitrIat1 juritmintele de fidelitate prin Mutant.94 Du Cange citézN.96 §i mal aduce un pasagTu fiirte important din cronicarul engles Matea Paris din secolul XIII. in signum quad essent ex tune chi antes. p. : edupg. ed. et in prosperis et diversis usque cad capitum expositionem indivisi. Podhradczky. 37) §i Pomponid Mela (1. 7: (tau supra&cti viri pro Almo dace. Dissertations sur rhistoire de Saint Louys. 80 : cHaec est quae gspurcissimo gentilium ritu pro fraterna societate. cg.. p. pe care o &ea Grecilor imparatul Baldovin de Flandria.Cf. (") PlIcetas Chou. Sangalli. ne spune sub anal 1187.. ir. (") Du Cange. indissolubili et quasi consanguine° foederecolligati. amIndol ad b6ut sangele unul OW% In semn de aliantit : 4 alter alterius bibendo sanguinem fcedo fo3dere stint conjuncti ) .unt. o acusatitme identica. Plutarc (in Poplic. Irae ukois mega 9)4A1cgr xeuvailv Itewhor cipfolkovg 6xcidas glifix rija htsdrtiOlov sal vii isaUeso ixeviv caps La. 70).. p. lib. IL 5.. ed.) tii Salustid (Catil. 1861.ro . cela ce observit el este eobicelul Saracinilor la legarea amiciel» . nilor. civrareovelvad&cu. e bénd reciproc sangele atnestecat. sanguinibas alternis ebibitis. Intr'un mod §i mal energic.s www. in-8. et eoram duces ac magistratus. Béla kyrcUy névtelen jegyzojack idejekora. 7. et fusum sanguinem insaper perturbantes. in-8.92 UnguriT.

astfel cit re'ntroducerea acestul fel de fratiii. loco cit. 2. Tour du monde." descrie fratia prin sango la totT Tataril din timpul sed. éd. I. et donne son sang it cancer à celui qu'il doit conduire.88 manT etc. donee sangnis profluit. 143-4. Kurd de Schl5zer. Impungendull Bug! sangele} 98. Berol.. appelle les Ko(mans Kedar) se lie par serment il se pique le doigt avec une aiguille. orl pe uncle era stabilit. citézi In privinta Cumanilor : cRühsmitlelalt. (97) Grimm. in-8. Bechtsal 194. scriitorul oriental Zakharia Khazvini . gi cGeorges Pachymeres cchaire dans le corps de l'étrangers. (99) Lelewel. 1831. penctru siguranta drumulul ea It! jurS mal Intaid credinta. Paris. Despre UngurT ni-o spane Notarul regeluT Bela. Gesch. t. docnindu-se cu SemitT In Asia §i ca Aril In Europa. 1854. Géographic du moyen age. Riihs numal Handbuch der Geeçhichte des Mittelalters. ba pia i suvenirea lor. Slavil. P. pentra ca s'o apere contra censurel bisericesd.ro . 3) raconte la mgme chose des Comains. c. p. cat pe ace1 TurcomanT la earl trecuse atuncl In resarit mo§te- nirea luT Mohamed. 2.Geschichte der deutschen Sprache. (loo) Abu Dolef Micaris ben Mohalhal de itinere asiatico commentarium. p.Rechtsalterthilmer. dans ea langue hébraique.". 323. Qarmoly. 136: 'si amicitiam vol (foedus cum ani vel alieni generis populis faciunt. 33. apol sub epitetul genetdegetul cu un ac i dandu-tt ral de pagan!. Dun eductis gladiis seipsos in quadam corporis parte vulnerant. 1840. 201: cOn ne pent voyager dans ce pays. Leipzig. in-8. pensant ainsi introduire en quelque sorte son sang et sa Da Cange. despre CumaniJoinville . tot despre CumanT n specia nI-o maT arata Evreul Petakkia. 1845. ed. deuts. combinand'o Insa mal tar4id. pe care Ind nu'l avem la mini In momentul de fati. 135-137. apnd Grimm.Grimm.. P. earl apar pe scena istorieT. apud Lelewel. §tersese deja pretutindenT urmele anterióre ale obiceiulul. d. Frederic Barbarussa i Baldovin de Flandria Inteleg nu atat Po Arabi . 1852. 192-194. Grecil i vechla boierime romana.» www.Astfel ne mirginim cu Joinville i Petakhia. in conspectum solio prodennt. cela-ce resulta INA din gruparea tuturor marturielor. Stutgart. Hist. pe care ad conservan) purl. Géographie clu moyen âge. (99) Petakhla.100 Ni se pare dara riecontestabil cit teranif romaid. In fine. p. 3. Spr. vechl mediane. Tum cquisque corum atterius sanguinem potat. maT ales color turanice. Deutsche .. mort la 1283. 8-25. capatat acésta institutiune anume dela Camanl. Et voici comment le Kédarien (Petakhia. in-8. p. p6te i Albanesil. p. Turn poculnm vino plenum in aerem jacinnt atque piscine eoram ex hoc poculo bibit. este clt pe la finea v6culul de mijloc cretitinismul. t. enmque adocrant. nota 299. (1. 1848. s'a datorit de asta data pe deplin nouelor triburT pagano. Bruxelles. part. far/ amestec de &Inge. qu'i la suite d'un cguide. NoI cun6scem de F.care a calatorit prin tAra tor pe la 1173 adeci apr6pe im semi-secol lnainte de epoca cralulul Ion : (In Cumania-4ice elcand Teal o calituza. G5ttingen. quo facto foedus inter cos ictum est.» lifirturisesc cii In degert am cintat in Pachymeres vre-un pasagii relativ la acdsta.dacoromanica. ea datina de tot dife- rita a fratiel prin cruce.

trad. cele mal c multe InsA. le IntAlnescl la tot pasul. Paris. p. 1867. sémA.. 1850. global plmIntesc intreg e preserat cu acest sola de tmorminte. In ct6tit Europa dela Atlantica ping la Ural .. Sacrificiele de 6menl §i de caI ce insotlail ceremonialul de tumormlntare. nude t pinii §i piramidele nu slut cleat variantul cel lug artistic al ideel de mot vill. in-8. Freyel de lingA Upsala. Uncle. 1 101 4ice archeologul polon contele (Nu este. OW. nicI o térA In lume unde sA nu existe movile. Badania archeologiczne. in-8.. p. John Barrow le-a valut la eTyszkiewicz e HotentoV. Pe insulele Orcade ele slut In- ctr' an num6r de peste 2000. no Infati§ézA doA puncturl de desbiltut Tumulus salt movila ce se rAdica d'asupra mortuluT. L'hotnme avant l'hiztoire. de ad pe immensele stepnr1 cale Asiel dela hotarele Rusiel pina la Oceanul Pacific §i dela §esurile cSiberiel ping la ampia IndustanuluI. Ele se &en nu mal putin in Africa. etAtil de Ohl. sad marile dAlme cde 11130 Drogheda. slut fArA Indoélit ante-istorice. Lubbock adaugA «In Anglia. ér 'We ne interesA prin vecbime gi prin mister. cpretutinden1 unde nu le-a distrus Ind plugul sad clocanul.1 Treand apol in speciA la movile. 48-56. f/41101111INTAREL Iii GIJNINL Povestirea cronicarulul Alberic despre mértea lul ccraIu Ion. eh t6t1 Europa 4ice Lubbock sail mal bine in lumea IntrégA. Mal pe scurt. ale cAror epoca §i origine ne sInt cunoscute. necgre§it. Sint unele.. altele. totu§1 firte rar epoca lor 'se péte precisa cu sigurantA. §i mal multe se afiA in Danemarca. dintre carI multe ne ulmese prin mAri(ma lor.. fortificatinnI.89 § 14.ro .dacoromanica. Dr. slut mil §i c4ecimi de mil de movile. sail ca movila reginel Thyra «In Danemarca. de bung. m o v ile etc. de eiemplu movible ce c se atribuie lul Thor. 102 ("1) Lubbock. templurl. www. WI comparatiune cele mal multe. ne IntImpinit cdiferite monumente din timpil ante-istoricl : tabere. ("I) Tyszkiewlcz. Jefferson In Virginia etc. capartin etiltil de bronz. Spartman la Cafri. 85-86. ca mural roman din Anglia bunA-6rA. lul Odin §i.. Movilele nu sint proprie numal Cumanilor. In fine in America. Wilno. sta(vile . Barbier.

de G. terminaht. dincolo In amfiteatru. in anticitate §. fie commemorativa. dad miel. Despre aceste din urmA d. Odobescu citise la 1869 In Congresal Pre-istoxic dela Copenhaga o notitA. este o probl el. eruditul med ainic d. movile proprid 4ise. Plus rares. etc. cad ad fost familiare mal tuturor timpilor i BIM tuturor popórelor. t. moins explorés et moins connus en(core que les movilae. 2. colea tuguiate. p.. fie religiosa. cu cat. Olafson. ils mOritent d'Otre étudiés avec soin. niel ea. cles plus petits tumulus. totql cele mal multe. In fine g or gan e.1 'n evul medid ac. pe alurl isolate. in care le deosebesce in : in Egure. de Ora-ce lute° sOiha din ele nu se descoperit niel o urma.103 tu privinta movilelor romane. de cadavre. Odobescu observa (On les désigne sous le nom de Gorgane.40 AcéstA universalitate a movilelor. généralement agglom6crés auprès des ruines d'anciennes villes ou disposés le long des voies an- t tiques. csouvent Mewls de 25 A 30 mòtres et mAme plus. and marl.ro . Lungul brad cam* sub-carpatin i supra-pontic. Archeologia n'a ajuns Inca a clasifica acOstit specil de monumente . cu care s'ad cercetat d'o cam data nuinal In unele localitlitl exceptional°. 1850. car leurs'di(1") O Incercare remarcabill asnpra inovilelor din Besarabia .Osta regiune a fost ne'ncetat cutrieratA de triburile cele mal diverse. ved. fie militarA.. ci pot dife7i prin etate i prin orig Eterogene sub raportul cronologic t3i sub cel etnografic. Inteun mod necontestabil. pinA cand ele nu vor fi studiate pretutindenl ca aceI4 scrupulositate metodica. Romania §i Rusia meridionalft ping la Caucas. va puté s'o faca pe o bas1 adevgrat sclintifica. dinc6ce concentrice. all fost morminte.Neccwo 06mcna licTopiH. cuprinlênd Ungaria. etc.. orf-unde le gasim intr'un num6r f6rte mare.dacoromanica. www. itinerarA sad ce-va analog. dans lequel on reconnait les Kurgany de la Russie. pe alocan l grupate. (plus proaminents que les précédents. va oferi areheologulul nesce specimene ca atat mal remarcabile. aa ca sintem snip a atribui unor asemenea o altfel 1e menire. 550-554. ele nu apartin neaparat tOte unel singure epoce sad und singure nationa1it4l. et cdisposés soit en longs ovales solt en carnés à cOtés irréguliers. De¡ii nu t6te ali servit pentru Inmormintare. movilele se deosebesc nu mal putin unele tfe altele prin eonfiguratiune : ici rotundo.1 3=110m 0.. in-4.

final aproplata de Rusia. cela ce nu probézil.1°5 Nicl ava insg. ("9 Archiva Statuluf din Bucuresci. de§i poporul le 4ice tot mftgure. spre stinga de porta Anntrit4il. dela Mihné-vodit. d-sa nu mal face niel o deosebire intro magurd gorgan. ("a) Odobeseu.1875. Astfel este. n Monitorul Oficial 1871..104 Mal trjii1. pretutindeni §i la nol mal cu Mink este de o cam in fa§1.Raport archeologic. cuvintul gorgan nu se mal aude niclirT. veg In L. studiul movilelor. Leger. orI-citt de mare ar fi asemAnarea exterióril. 27-29. fie atribuirea lor la griimadgi cutamil sail catkin popor. Odobescu. www. Arge§ No. Odobescu modificat vederile. Copenhagne. 1877. ér pe cele mid cu termenul de movi/d.41 c mensions gigantesques et leur position dans des plaines unies les désicgnent très-particulièrement â l'attention des archéologues». uncle 4ice. datit. cad intre gorganele n6stre i kurhanele de peste Nistru.ioa TOte acestea servit a ne incredinta. ar fi o pripélit putin sciintifica. p. intr'o micit lucrare f6rte remarcabill din 1871. o movilit chlar ItngL Craiova. dintre earl iml aduc aminte unul din 10 novembre 1589. cel putin ni s'a intimplat a'l gitsi adesea in cris6vele muntene din secolul XVI. ér in Téra-Romitnéscii. d. privintit. emanate dela Congresnl archeologic din IC. Unele movile nu sint de loe marl . cg. avénd codguratiunea de amfiteatru sail mal bine de o potc6vA cu deschiytura spre sud. (104) Congrès d'anthropologie et d'archéologie préhistoriques. A§a. . etc. de exempla. XXII. In Moldova. (10I) None instrnetinnl In acéstK privintA'. el pare a fi fórte vechIti. 13 inlid.107 OrI-ce generalisare In acéstii. la marele gorga n. §ti la naltime. No 152.dacoromanica. Paris. LXXXVI.ev dela 1874. M-8.ro . numind astfel in genere movilele cele marl. CotroceniT No. p. pe jumiltate slavonesce §i pe jumittate romlinesce : uAft CE SHAET xoTapifinE CEDE AS11111A118A8H AP8M8A AzpCT0p8A8H 8 BEAM ro p r a u. Rapport bur une mission ecientifigue.120. eit nu va fi existat i pe acolo altii. in 8. ea se numesce totu0 ela-mar Nu mal putin indoios este panda etimologic atins de d. adicit : §i sit se scie hotarale Lupvanulul dela drumul Silistriel ping. negrevit. Dei mica in circonferintil. sail un alt din 8 ianuariiI 1568 dela Alexandu-voda : Aopii Ao ropraa cpinlla gorganl. lucrul nu este definitiv. fie gruparea lor dui% numl. pót e sit nu fie in fapt niel o inrudire.

une-orl atilt de incapittere. care insemneza (piatill. este Mile reinarcabil. Ruysbroeck. gil Craiova. §i pe acea de potc6va. pe de alta parte. nota 299 : a upon mas B6luae. nicl decum insil mormintarii. toonal epoca ce ne care trecuse plin Rusia meridionalit pe la 1253 i se spuuea in cale ca totl tumuli Mt exceptitme sint opera preocupa Cumanilor tii numal a Ctunanilor..11° Acest cuvint. all fost cel mal neobositl facetorl de movile .1°9 In Rusia sudica poporul numesce asemenT movile amfiteatrice.42 Este sigur insa ca o parte din acest fel de constructiunl. I. cea mal potrivitil pentru ceremonialul ce urmft dupit depunerea mortulul in grepit. prectun am ve'clut.. numesca-se ele magure.. Joipville.ro . pe care no! simtim ispita de a o atribui Cumanilor. dim- bur)". (1") Vocabulaire coman in HI:Troth. t. o forma mal mult de trapez. ("°) Grabowbia. ca magura de lin. i asupra cant trebuI sa ne oprim anima mal cu dinadinsul. gruiuri etc. Movilele mormintare. gorgane. du moyen-dgc. Rapamurs. maidanuri. par a fi avut mal vault vre-o destinatiune religiosa. op. tot a§a ne vom incredinta de asta data in privinta vie(10s) Apud Lelewel. (100) Ap. p. Kijow. Ukraina dawna i tcrazniejsza. cel putin la Cumanl. ba Inca pe a-locuri dilme sad gilme. ca forturl sad ca redute. dar Inca §i cumani e. Inca putea sa cuprincja in interiorul s-il o Ma intregit. cit www. (1") Grabowski.. intre carl. 1. p 120.dacoromanica. as gyp r au% Hozoneracemit. judecand dupil un pasaglu din cronica rusa dela Novgorod : (fugaril s'ad adapostit in movila Ctimanilon . Cumanil. t. fie ele marl sad miel. 3. roc. Hcr. Pocc. ceremonial descris atilt de bine de Writ Alberic.. Dupa cum am copstatat'o in paragraful precedinte sub raportul efrittiel prin sange). cae! niel o data nu se gasesc in ele oseminte. cata sit fi avut. 215 : tmaydan planum . a§a di Flamandulul Ruysbroeck. fiind mi numal turcese. dintre totl contimpuranil lor de linga Marea-negra. all fost rildicate de atilt Cumanl In secolif XII tli XIII. III p. t.11' Cele marl din acest fel de inovile servlad.112 cele miel. in 4. Geogr. de undo peste Nistru ele se confunda clilar astap ca qa 4isele horodlii sail ecetatl de pamint). '202. ca acea de linga Craiova buna Ora. cit. 1850.. movile.109 Movilele Cumanilor avead diferite forme. 3. (tumulus a ossements.

. et. Ina.. 250). C'est ainsi cqu'Achille jette quatre chevaux et deux chiens sur le bilcher de Patro- «de. cu mortul o vaca sad o capra. le cheval du guerrier était brûlé avec «son maitre chez les anciens Germains. E.. et aussi «des animaux.. les cLivoniens. Verbrennung 235). C. et les derniers y joignaient de plus un chien. NeuTtatul Adolf Pictet. et de brdler sur le bdcher. Cu alte cnvinte.. de csacrifier aux funórailles. A §i F l'ad avut numal In periodul a. rappellent la coutume. D'après Tacite (Germ. cd./M.. www. et son incin6ration avec <le mort.. B. apartin In totalitatea timpilor umanitgtil IntregT... D. asfel ca matematicesce vorbind usul x in totalitatea timpilor este comun luT A. 247... deux chiens de chasse et un faucon . elle y fait mettre avec elle des cchevaux. §i mal departe (L'antiquité classique nous offre plus d'un exemple de femmes dévouées cqui montent sur le hitcher de leurs époux. (ib. dupg ce aratg ca 'n India din periodul Veda se ardea pe rug de 'mpreund. cdeux boeufs. cele mal cludate In aparinta..ON.19) «quo les Gaulois brdlaient avec le mort tout ce gull avait aimé. 249. et ce trait se reproduit aux fun6(raffles du dieu scandinave Balch (Grimm . cele mal exceptionale la prima vedere. un coq et une poule (Grimm. très-générale chez les peuples ariens. des moutons etc. 1.. punctul fundamental de stabilit este : In epoca cutare diced cutare distingea poporul cutare sad regiunea Ware. B §i E numal In periodul 7.. mais l'usage cruel de sacrifier t aux funerailles d'autres victimes humaines répugnait aux sentiments des «Grecs. Un usage aussi crépandu doit remonter aux temps primitifs.. et cola dans «le but de les lui donner pour compagnons dans la vie future. F. Quand arynhild monte sur le 'Maier de Sigurd.kchille immole de malheureux Troyens aux manes de Pattrocle.ro . 254).. des animaux choicsis de préférence parmi ceux qui avaieut 6t6 chers au d6funt.. urmézg Innainte (L'immolation de la vache ou de la ch6vre.. des chiens et des faucons (ib. Chez les anciens Prussiens et les Russes paiens. si . etc. D numaT In periodul p. c.dacoromanica. c'est qu'il agit sous 'Impulsion dull ardent d6sir de vengeance. obicelele cele maT originale.... 236). 27). Les Lithuatniens sacrifiaient des chevaux. des boeufs.. César nous apprend (6.. le cheval csuivait le sort de son maitre.d 43 timelor sacrificate pe mormint. dar in peri6de definite caracterisg diferite popóre sad regiunT.

S. 6. 250. So geschah es 621 vor Chr. Paris. I. ér jertfirea slugilor 0 sclavilor a fost in us caprópe In MIL Europa nordia» : la Celtt. p. cTseu-tsche von Tschin starb in NM. t. S B. Les Gaulois brItlaient avec le mort des clients et des esclaves (eds. 938 ff.. Les Lithuaniens et les Slaves patens acvaient des coutumes semblables. care InsIt nu taceta. Allgemein herrschte ilbrigens die Sitte hölzerne Mengschengestalten (ynng) mit dem Verstorbenen zu begraben. dans le nerd de l'Europe. de dieu Tharr pousse sans scrupule dans le feu un pauvre nain qui luí ctombe sous la main (ib.. ftIrchtend. et non moins révoltantes (ib. coutre sa soeur de lait. (13) Veg pe istoricul chines Ma-tnan-lin ap. Il en était de mame chez les Scandinaves. Aux funérailles de Baldr. deja cu §épte secolt Inainte de Crist. 1863. p 519 sqq.44 (Par contre. p. Abel-Rémusat. wie auch im Reiche Tschin etwas ihnlicles beabsichtigt wurde. t.. Nouveaux mélanges asiatiques. 191. 4. und Kia-i6 94 f. II. 6. elle y fait monter avec elle. 1829.. www. Les origines indo-européennes. Anch in einigen andern kleinen Reichen drohte die (Sitte einzureissem Tso-schi Wen-kung a. 15. 25L.. 10... 61 v. um ihn in der anderen Welt za be. 20 (1866). Der Schi king (I. 2. nevestele 0 slugile se ingropaft Cu principele cel mort. in Zeitschrift der deutsehen morgaillindischen Gesellsdaft. t. weleho beim erode Mu-kung 's so den Tod fanden. 234). et les nains (i") Plclet. 0 acésta deja (din timpit primitiv1». de a mat secera victime In unele regiunt mat barbare ale ChineLl's Pictet abia mentionéz1 In trecItt . la Litvant. in-8..dienen. on trouve presque partout des traits d'une excessive barbacríe. 0 a trebuit sa vinIt un reformator ca marele Confucius pentru a §terge ort-ce urmit a acestel sntice cru4im1114. et quand Brynhild monte cvolontairement sur le bücher de Sigurd. 480 : g. class im Reiche Thsin g(in Schen-si) die barbarische mid wie es scheint unchinesische Sitte aufgekommen war. seine Gattin und sein Haushoffmeister kamen fiberein. Dar óre numat la Ario-europet? La Chinest. 6) beklogt die Opfer. huit serviteurs et cinq servantes qui silrement ne cs'en souciaient guère (Grimm .dacoromanica.ro . la Slavt. 235). Tan kting this f. dolt specimene americane dies Mexicains brillaient avec un roi mort ses serviteurs . man möge in der 4Folge wirkliche Menschen mit begraben. (1")Platli. et It caté du sacrifice volontaire de cla femme. dupIt Grimm . Yerbr. c19). 28 eiferte Confucius aber dagegen. 113 dap Pictet Ap darg sacrificarea animalilor pe mormint era cfórte genera% la pop6rele ario-europee». erwähnt dieser Sache.. Nach Li-ki Sap. g und in Li-ki wird erzählt. 4254). aMenschen mit ihm zu begraben. f. muss man wissen. Die Unsterblichkeitslehre der alten Chinesen. in-8. la ScandinavI. mult timp mat In urmg. Paris. eMenschen mit dem gestorbenen Fiirsteo zu begraben.

y font descendre %vac lui ses fames et ses serviteurs set les y laissent jusqu'i ce qu'ils meurent de faim. 1862. Rawlinson. de cette manière ils censer- «vent. mal cu deosebire. Die Anfeinge der Gultwr. ("7) Tylor. fibers. . représentant des hommes. on eenterre. et orné de nombreuses statues en pierre. p. despre Iacutt pe Strahlenberg. 52 : Pour dire la vérité sur le compte des Tartares.477 : «lorsqu'un d'entre enz vient i mourir. des céléphants. History of Ilerodotus. continuant ten quelque sorte de le servir comme pendant sa vie. v. p. remarquables par lour beauté. Das Nord-und Oestliche nail von Europa cres". 3. la petite fiole de tabac it priser. On prend des enfants de l'un et de Padre sex:. Stockhobn. des tigres et divers sujets de la mythologie bonddhique. in-8. ap. placé au centre dn bitiment. (118) Herod. la venirea lor 1n pilrtile Dunliril. et tons les autres colifichets des majestés TartsCf. «l'éventail. Voyage dans la Tartarie. Ces enterrements monstrueux cofitent quelquefois la vie it un grand nombre 'd'esclaves. 13 (18491. 1 1 e Asemeni exemple se pot 1nsuti. IV 71-72. none de«yens ajonter.dacoromanica. Elles tiennent dans leurs mains la pipe. jertfla 0 ea femeile 0 slugile pe mormintul reposatului .45 cdifformes qui lui avaient servi de passe-temps dans son palais. an point de paraitre encore vivants Ces malheurenses victimes sent placées debout. dans un large caveau. D'antres sent brniés avec le mart. 129.. dit-on. 115-16. Ceremonialul InmormIntilril regilor In Scitia. 1731. (1") In Journal Asiatique. autour du cadavre de leur maitre. de grosses sommes d'or et d'arsgent. 1" Céta turanicil. des pierres précieuses. Englesul Tylor a adunat un fide mare numilr de prin insulele lumil noue. et con leur fait avaler du mercure jusqu'à ce qu'ils soient suffoqués. La unele triburl tiltare din Asia el se conserva mat ping 'n 4i1ekt n6stre. de BulgarT. 117 Nu este permis. II. p. t. www. que lenrs rois nsent parfois d'un système de sépulture qui est le comble de l'ex«travagance et de la barbarie : on transporte le royal cadavre dans un vaste édifice construit «en briques. din Africa.118 este In fond ace1a§1. Leipzig. mal 'nainte de a fi Imbilttitiat cre§ltinismul. dupil mkturia scriitorulul arab Abu-Obeid al-Bekri din secolul XI. din America .ro . Les 136 c ruviens aussi sacrifiaient aux funérailles les femmes et les serviteurs du c défunt. 1873. I p. t. . a§a cum 11 descrie Ero- dot cu patra sail cind secoll lnainte de Crist . des habits royaux. und Asia. de a uTta pe vechil ScitT kii popórele turco-tatare.. la fraicheur et le coloris de leur visage. 450-68. pe care Alberic §i Joinville ni'l aratil la CumanT. Poske . enfin tout ce dent ilpourra avoir besoin dans tune autre vie. (tus) Hue.. Spengel u. ils «le placent dans un sépulcre pretend. Avec l'illustre défnnt. t. in-4. 527. 0 tot Inca T-a mal scitpat multe din vedere. des lions. p. London. p.12° /118% k i Pletet.

iNTRE 1230 1 240. nedesvaluit de entra nimenl §i care merita. Lep z I. de a fi supus unul studiti de aprópe. ca. 401 : Kquelquefois aun Tatare faisait choir de l'un de ses esclaves.. I. pe cand inmormintarea unul simplu individ se marginla ca sacrificiul cator-va cal.. 591. omorindu-se =IV satt mal putinl. pe la carI ne conduc labori6sele cereetarl ale lui Tylor. (129 Ap &Alter. in-8. sur la tombe duquel les Komans esuspendirent seize peana de chevaux. La Hoye. Eistoirc des Mongols. p. prin urmare. c. causele sint Limba 13i nationalitatea acestul popor a0 Inceput de curind a preocupa fórte mult sciinta occidentalit. www. 1834. t. qu'il destinait d'avance a étre enterré vif idans sa tombe. t L p. in Zeitschrift cl. In secolul V acela§1 obicelu domnla la o ramura a Hunilor. D'Obssou. In proportiune ca marimea movilel.121 Acuma. Memoriae populorum. a§a numita etóra a Severinulut. . 556-587. 4ice Vicenti0 de Beauvais.124 Presinta Cumanilor Oltenia. deuts. dupit cum am vOut din Alberie Joinville. scriitor din secolul XIIICate o data Tatarul 1§I alegea mal de 'nainte pe Mayal pe care'l dona sil fie Ingropat en dinsul. Daca no-am oprit atila timp asupra Cumanilor.122 La Cumanl lusa 6menil eratl jertfitl. : il a vu l'enterrement d'un mort. numal pe mormin tele regilor i capilor. par quatre de chaque caté des quatre points cardinaux eet ils placèrent sur cette tombe lenr boisson et leur viande ("4) VOY mai ales pe Blau. cu atitt mal mult ea urmele lor.Kumanen.. persista acolo In uuele obicelurl §i mal ales in topografil. lasand la o parte pe Nexicanl i pe Peruvianl de 'mpreuna cu tóte triburile americano. t. Ueber Volksthum und Spracl6e de. Flamandul Ruysbroeck. dupa marturia unul al treilea contimpuran.46 ni-o spune Bizantinul Procopiit §i mal de 'nainte. nol constatam cit in Eur opa Inc en upastratt datina de a sacrifica animall §si mal ales 6men1 in onórea unul mort. pe cat se p6te de interesante. australiano saa africane .dacoromanica. p. morgenkind. 29 (1875). este un fapt istoric zacut pina ad in umbra. V") Ap. Gesellschaft.ro . OLTENIA. adeca en impor- p8nd din ep o ea Cr u el atelor numal bórdele turco-tatare m al ele ta* personagiulul.123 § 15. A.

qui «interea. dasselbige ist der Strich Landes. la nordul districtulul Argei. cacidupa cum am aratat mal susregiunea Teleormanulul fiind eminamente cumanica. p." acea din Vilcea §i acea din Arge§. p. tral. el a stapinit peste Dolj. 1. Wien. locornmque pasitos cmagna diligentia. trece podul Oltuld «desparte judetn1 Vilcii ping. la mijloc intre Dolj §i Teleorman. arundud ast-fel o villa raja de lumina. 1780. Tot atuncl. Istoria Teref-Romeinesci.. in a§a fel ca cuprinde In sine tot cursul riuletului Lotru pe amandol malurile. Posonii. Aland. t. (52G) Forbiger. in-8. cand Oltenia se Oa sub dominatiunea austriacit. Buc.. ce-va mal mult ce-va mal putiu. 1863.47 3. 185 : «Lovi§te. cuprinynd ambele laturI sub-carpatine ale Oltu1111. undo in prefatit editorul ne spune : «Erat in eodem comitatn (Steinsvlei) Centurio. Seivert. in secolul trecut insa.'" Pe la 1720. et studio dimensus in chartam couiecit. «von der siebenbilrgischen Grenze bey dem untern Lazarethe des Rothen Thnrmes angefan«gen .. den man die L6wischta nennet. t. in-8. Geschichte des transalpinischenDaciens.' www. ar fi fost anevoia ca Romanatul. 1781. trecerea Cumanilor prin Oltenia coincida cu un §ir de alte framintarl anal6ge. se intälnesce en Gorjal. asupra unuia din cele mal obscure epizode ale istoriel nóstre nationale. Sion. In care numele de cLovista» se da actualulul arondisment de Cozia al Vail. provinciae situm. p. ed. nomen non est proditum Mathematiees diseiplinis apprime addictns. il vom desbate amnia. cum Schendus illic divitias naturae rimatur. inteun interval 6re-care de timp. Auraria Romano dacica.ro . Asta-4I cLovi§te» (slavonesce nostupE = viniildre) se chiama o plasa sail un plait]. 4lieget. auf vier Stunden in die Breite und Lange dies-11nd jenseits des Altflusses hinabwert. laturl unite deja din epoca Romanilor printr'o trecaóre : (Pons Aluti». Mersul ccrablui Ion» in directiunea dintre cele dog. cum. acest nume se aplica tot-o-data §i Writ partea nordica Invecinata a Vilcil. adeca un arondisment. dar trece in acela§I timp §i 'n districtul Arge§ peste regiunea Cainenilor.. 3. cvadurI ale Cumanilor» s'a intamplat intre anil 1230 1235.' acolo adeca ("a) Sulzer.. 1109. can t6te la un loe trebuesc privite In legatura. d.»Tunns11. In fine. Acest din urma punct. 'Ate §i peste Romanat.dacoromanica. 341 : «Was. (i27) Acést'i interesantil rnapti s'a publicat in Eilleseri. in-8. la cel-l'alt cal:A al Olteniel. Haec mihi forte fortuna in ma- cula etc. alten Seogr. un inginer german a schitat o mapa a celor cincI district° : cValachia cis-alutana in suos quimitie districtus divisa» . sa fi scapat neatins. Handb. o parte a districtulul actual VIlcea Incapuse In manele unul conte german.

Lotru). Flrubaher. 3.' Credinclos obicelulul german. p. dar necunoscut nidirt Marl in nomenclatura topografica a Romitniel. in-4. castelul lul Konrad n'a putut fi aka. nu este. 83. scrisa italianesce.. (m) Teutsch n. Mork delle moderne rivoluzioni delta Valachia. in adevgr.. p. pe la inceputal secolulul XIII. remaAele until vechtu castel. cab aqua Lothur vocata. .3. in Ungrisches Magazin. La acésta Seyvert observa in nota : aSollte ich wobl girren. acésta bucata nordica a Olteniel o vedem de o data In maBile unlit puternic Sas din Transilvania. ("8) Indice topografico delfprincipato di Valachia. (m) Beschreibung der österrreichischen Walachey. Nach dem Berichte der Einwohaner ist es ein Raubsehloss gewesen. pe virful munteluT. cunoscut dupai ace% sub numele de Loth. p. ein schnelles und reisseudes Wasser.48 unde o alta mapa din aceiag epoca. 3 (1738). spusa locuitorilor. 56. parechla medio-germana a maghiarulut Lothor-var. al druid. Insug numele. Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbiirgens.. Dupa. ibid.dacoromanica. alt ce-va decal Göu-Lothor (=sat de ling. 181. contele Konrad n'a putut sa nu Inalte In 'mole sale posesiunt oltene un castel seniorial. t. 183: a. care ne spune urmat6rele cLotrul este o apa lute. conclusiunT 1.1" carul it apartineag de asemenea mat multe vaste proprietatT ling.. t. Bei desseu Einfluss in den Alt. asiehet man linker Hand in einem Winkel auf der Spitze des Gebirges Überbleibsel von eianem alten Schlosse. Sibilu. www. cand le-a v64ut maiorul austriac Springfels. p.182 De aci dog.128 Cu cincl-sute de ant mat 'nainte.ro .cf. 2. La revgrsarea sa in Olt. (m) Cf. que fluit ad aquam Olth. c cetatea de linga Lotru». Namens Dumini Schor (Junger Herr).. Venezia. vorfallene Bergschloss darunter die Lotoira fliesset Lotrul fiind mic §i apartinad intreg OltenieT. 1.' Ruinele acelul castel mal existag Inca pe la 1720. p. ed. a fost un castel de hott.orydr. Wien. Hermannstadt. t. (Ingram und kritischefStudien zur Geschichte von Siebenbilrgen. asupra Wu% Sa§il nu 1ncetag de a radica pretentiunl °Mar In secolul XV. die Lotoira. 1718. 37-8. acela§t portiune a Vila purta acelag nume de (Lovi§te». dela izafiir das alte Lotherwir halte ?» Vor ping la gag. pune (Monte di Lobisto. a mea Istoria critial a Romanitor. (1") Schuler.7. atat de bine romanisat. wann ich dieses hier gedachte. 1872. In Del Chlaro. numit Domni(pr. in-16. in-8. formand Me ca un fel de principat semi-suveran. se v6d pitulate d'acstinga. ccomitis Corlardi filii Cryspanni» .» La 1233. 22. precum §i rfuletul ce o strabate se chiama tot cLotru) ca §i asta-41: (terra Loystha vocata. Castelul contelul Konrad se afla nu departe de actualul sat Golotrenl.

. euvInt Intrebuintat In eronicele nóstre tot-d'a-una in sens de C u s nrp at or . dupa cum este am doljéna despre (cralul Ion' i acea vilcóna despre inomni§orul. 3. Luca san Leukus. t. vol. 200. o posesiune óre-care reall asupra unel part( din teritoriul oltón. daca nu cum-va MehedinteniT i Gorjenil vor fi pAstrat §i el vre-o legenda despre acel ban Oslu. pe dad un nume local analog nu ne Intimpina nicairl In interiorul tere! i pe alud In restul Romaniet C Ar fi important de a cerceta.' Mal In urma acest titlu a putiit deveni In ierarchia Curti! dela Buda un ce de tot fictiv. Pesty. p. P. ("3) Letopis. ap in Vilcea poporul roman n'a ultat pe contele german Konrad din acelall epoca.° www. (154) Fej6r. Cf. ed. t. en pomposul epitet de cbanat al Severinulull. ea temeTu al deprinderii curat nominale ulterióre. numit Oslu.ro . vol.49 2. Dupa cum memoria invasiunil cumane in Doti a strabatut vócurl In pers6na ceralulul Ion'. in speranta cotropiril ulterióre. 201. apare pentru prima óra un Maghiar. cu titlul de ban al Severinulul.'" Pela acesta ne-a remas nu numalo mentiune In diplome maghiare. ór in Mehedint do! muntf Oslea. 206 etc. numindu-I Donzniprul. trebula sit fi fost o ratiune seri6sa. 3. vedem pe un al doilea Ban ungurese de Severin. 348: Tuca bane de Sceurin et muftis aliis Jegni nobilibus praesentibus'. 6110 la 1233.1" Tot atuncl. ("") Fejér. Cogilnic6nn I. p. 552: bell' bano de Zeureno. Orl-cum ar fi. A Tenzesi bdusag. 4. 2. de asemenea la hotar. dar p entru prima Or a. ambele la hotar. dandu-se traditionahnente cate unul favorit regesc. ca Intre 1230-1240 Unguril vor fi isbutit sa apnce vre-o Nia de pimInt din God 0 din Mehedint. traditionalul fundator al Craiovel. Cod.dacoromanica. P. botezand'o apol. in-8. Hung. Asupra canT part( mime? Nu exista Ore vre-un indicel Peste §ópte anl. chiar and Unguril nu stapanlan in fapt niel un ketee In Oltenia. fundatorul castelulul celul hotese dela gura Lotrulul. 1868. diplom. la 1240. urmele cele topografice ne dad dreptul de a crede. dar Inca lueru maT semnificativ suvenia topografice in regiunea occidentala a Olteniel : In districtul Gorj valea Oslea i muntele Oslea.. 10. Peat. t. I.

p. 0 pe band Oslu. adeci in Moldova §i partea oriental a Terd-Rominesei.lice cd aprópe In acelql an 1233. I-a e§it lnainte Basarab-ban (Bazaran-bain). ne spune eft halm. mal departe despre Oslea. 0 pe contele Konrad. cari tina a- tuna nu se atinsese Inca de laturea °Md. nesupus niel Cunianilor. astit4l. dar a fost bg. 1877. 66. le usucg. Sa01 peste Carpati. I. Berlin. 68.. la nord ngvala Sa0lor. pe care vecinil o rosese pe la t6te mdrginile. 0 atunele0t1 din vizuinele muntilor kli reversatI din nod pe citmpid. in-8. 2.Cumanil s'al tras peste Duke. Columna lui Traian. Unguril mal incolo de gróza Mongolilor. mal limit sad mal putin. intraud in tiéra OltuluT. Oppert. Peri6dele de nesce sfit0drI extreme.511 T6te aceste evenimente : la sud navala Cumanilor. ci an stat neclintitl sub Banal lor national din dinastia Basarabilor. cela-ce direct Bra indirecta gi provocat retragerea craiuld Ion in Oltenia . 1870. 4isti. Ungnrilor 0 Mongoliloi in acelqi timp. in traditiunl. ed. se clocnese asupra Olteniel In acela§l in- terval de timp.. Cumanilor. Ronninit de acolo avut'ad el in Do1j. avOnd a se lupta Wit elipd do repaos contra Sapor.dacoromanica. dar cestiunea este : In area epocg.' Api dark in acele lile atat de fior6se.ro . www. pind ce. perynd pretutindenT. p.. Der Presbyter Iohannes. nu I-ad dat ultdril niel ping. strimtoratT din t6te directiunile t3i. p. clef Djudji a terras incredulorum de- istruxit.* Peg G. in Vilcea.' mongolic Ordg. de sfit0are a Olteniei. m a rime C omanoru m. care a descris'o la inceputul secolulul XIII dupd fantine oficiale contimpurane din archivul sultanului Mahmud-Gazan. in cursul lor. dar toemal de acela fecundg. ba am puté chiar . (137) Veg textul in a mea Istorici criticci. RomaniT din 01- tenia n'ati fugit 0 n'ail perit.tut. niel Sapor. t. Oro vre-o existintd politied deosebitit? vre-un Domn proprid al lor. sub hanul Djadji. 79. de vreme ce pe egtelT-trel. Undo slt fi fost alma Romaniil Negre0t a el ad v'etit fatd 'u fatit §i pe craiul Ion. ca acebo riurl pe carl din cdnd in and ar0ta. in Gorj. iu Mehedint. A fost o epocd teribill. dar nu p6te sil seco imbelpgata lor mated Oltenil s'ad apucat a povesti cu fost'ad-fost» : icT despre craTul Ion. la apus nitvala Maghiarilor.Cf.' Cronicarul persian Fazel-ullah-Raid. MongoliY A fost strIbItut deja de pe la 1221. nicl Ungurilor ? La 1240 se intimpld o a patra ndvalit : sosesc Mongolil. chiar dnd stilt putin mdgulit6re (1") In Cumania propriii. Mongolil spre Ungaria. colé despre hotul de iDomnirr.

parte in puterea cre§tinilor. cu ata mal mult. daca ea este ca§tigata pe cal normale.. §i ca in urma unul mare cutremur de pamint fu c cufundat cu totul. de tradare In manile Turcilor : Marco-Crai§orul. Nol sintem sigurl din parte-ne. §16. parte in a mahometanilor. se intiparesc mal adinc in tinerea a-minte decat periódele de cea mal stralucita. partea cea cre§tina mal trunchiatit in 4ece farime §i partea cea mahometana de asemenea. bucatita Intre o multare de voevo4frivall. cit. §i avista. Niel o-datit Spania n'a.51 -pentru amoral proprig national. in felul acalora despre cralul Ion din Dolj. ele o impresionat ca o adevaratit catacli sm a. Trachtiiinea pérta. Dupa o legenda poporana. Craiova cea veche . Lotru sag Ungurul Oslu. ér filul acebtuia o unata. negre§it inainte de secolul XV cand a devenit capitall a Olteniel. ora§ul era zidit In «irechime In acel loe. cladindu-se cam tot pe atuncl §i biserica cea «Banésca. gadile §i sa sgandaresca memoria poi orulul oltén. Innecat. contele Konrad dala. ér tronurile fiind resplata viclenieT sait alar a fratricidulul. ca daca ar sci cine-va O. www. fost mal nenorocita ca mire anil 1070-1100.. op..ro . gloria. ér popérelor le place numal poesia. nu se a. este tocmal epoca cea favorita a traditiunilor poporane serbe. 52. cu cat-.In tesa generalltOltenia fiind aprépe tot-d'a-una scutita de invasiuni straine. el bine. ar mal scapára din ea multe scin- tel epice din prima jumatate a secoluluT XIII. mahometanil gonind pe cre§tinl §i pe alti mahometanT. ere§tinil gonind pe mahometanl §i pe altl cre§tinT. p. §i totu§1 traditiunile poporane ale Spaniolilor se desfatéza anume In acea négra epocit : ciclul lul Cid-Campeador. del aceste din urma sint proza. se vede o 4ice d.. §i apele baltil 11 cuprinsera». NEDEfil. dintre carT cel mal puternic era un perfid uciga§ : cralul Yuca§in.fla punctualmente acolo unde este asta-41. Inteo situatiune anal o ga se afta Serbia dupa mértea marelul tzar Stafan Du§an. ca. Margot «La portile oraplul merg8nd spre J'id «mare bata numita Cralovita."8 (188) Margot.dacoromanica..

Cu tate acestea.dacoromanica. CD tipl ce allft dela má§l-sa ce trebul se face ca se implinésce porunca Impere-adsce. se ea o comuna rurala numita Nedela. A 'mi zidésee un palat."9 In intraga Romania. respunse fiTul VinetoruluT.ro . bunararti. o sute de corebiT cu sare. cAcestel cetate era vestita pentru nv§terif eX. Jul. Oise Elul vfnetoruliff. cules de neobositul d. « SI ti se Implinésert cererea. In plasa Bitltil. totql In basmelo poporane din Muntenia tcetatea Nedela. legenda despre cufundarea oraqulul ni se pare a fi avut de 'ntaid In vedere un alt punct teritorial. cit. e Se 'BIT daT. nol citim 4 poi c (!mperatul ére. prd-merite imperate. niel a mi-a trecnt «prin minte una ea acésta. care comuniett ca Dunarea printeun curs de apa numit kii el GIrla-Nedeilor. cum nu s'ai «mal veOut pine acum. p.g il cheml §1 'I Oise FiTule al vinetoruld. cu ósele astea de filde§. carT invetase mege§ugul del& gOine. mi s'a spus de un Ore-cine ce tu te-aT fi leudat ce. a§e4ata 'Ina o bang ce-I ¡lie de asemenea Nedeta. 310. Dar cu vrerea luT Dumnelel creO el void puté meta «color *Sul. ajunse la Nedela-cet ate. Wit d. se '1 invelescT cu pieile de as- epidl ce ml-al adus. In basmul (Filul vinatorulal». §i. p.14o ("°) Frontline% op. am trebuinte de mila merieT tale. 1876. Oise « Pré-merite Imperate.» pea un rol fórte caracteristic. www. co 'Ate Romlnul dad voesce kii cand are nedejde la cel de sus(Mlle itT voie aduce respunsul. ca se me pot fnchina Cu slujba ce ml-al dat meria «ta. E fórte probabil a positiunea primitiva a Craiovel va fi fost chlar lInga. etc. respunse tmperatul. 86-97. « Luend cele o sute de corebiT pline ca sare .2. a vorbi despre Banat sag Transilvania. §i nu putea nimeni se intro acolo._ P.. nus se gasesce niel o alta localitate cu acest nume. Frun4escu II mart% peste 1000 de locuitorl. g Cere §i veT awl. fara. respunse imperatul. Ispirescu. se aducT me§tert dela Nedeta-cetate. Tot In districtul DoljuluI. 4 Eil.52 Cercetarl In fundul baltil ar puta lesne sa verifice ads% legenda. se frit6rse a doua-Oi la fmperatul t4i. Ap. filul vtnetorultil pled cu din4sele pre maze. e Dupg o WW1-% f6rte lunge. ("°) Columna ha Traian. §i. aplicandu-se apol catra balta de linga Craiova din causa apropiaril loculuT.

orl numal pe un ce metaforic. dupg cum In adevitr sint tóte oravele comerciale.43 numer6sg adunare de 6menl. trebula sg fi existat 6re-cand un important centra comercial. Wail unel apropiate rimale! Orl-cum.c81111 AOK KA AvIEAA AE IHINCTE. lag. se chigma nedeid .141 Este Invederat dug cl 'n districtul Dolj. acolo unde se afig ast1-41sa- -tul Nedefa cel de ling. f. Traditinnea poporang despre cufundarea unul ora § In baltg. celace se justified. KSAISH 4. 127. Craiova ne apare. (141) Carte romciniscd de inväldturd.ca un ora § de o Insemnittate 6re-care. care ar fi f6rte interesantg prin sine Insag §i ar merita de a fi cercetatg . cilS AA BpE W HEA .k CAA Bp8H E cas .ro .it Ksyna ikomwkatifi c. vozHwii. Ce se va fi filcut cu el? Cum 6re §i dud anume va fi perit 1 Nu se . dad nu cum-va ping §I crescerea acestela a fost datoritg In parte./It AAHMAOK8A Tpu8A8H. ba §i pe earl orl-unde s'ar mal nemeri vre-o localitate roingnéscg Cu ace1a§1 nume. cvestit pentru me§teril NI>. Istoria despgrutulul ora § doljén Nedela.E C8AAAMA CZ KIAMZ. KZHAEI BA C8A8H HEWHHE flpE AAT8Ah 4 BE . pe la jumittatea secolulul XVII. Iatg un pasagid fórte precis din Prayila luI Vasil° Lupul (MAII MAf. ande ea nu are nicl o ratiune de a fi. Ast-fel In Moldova.53 A§a darg pentru poporul din Muntenia (Nedela-cetate. 8HAE BOJ) (PH AASALIII %UMW. gira Nedeilor.dacoromanica. cu originile Craiovel.scie. peste veo sutg de anl dupg acela. dei pe alurl cuvIntul a ctiptitat un inteles ce-va inal general. póte sg nu fie fail legitturd. fie ea Intemeiatg pe o catastrofg adevgratd.18 ripgumao. strit- mutatg apol la capitala Olteniel. fundatg In prima jumgtate a secolulul XIII de ciltrg un rege :al Cumanilor. -s'ar potrivi de minune cu gNedela-cetate.Ur° a Dundiril. dupg cum se IntImpll mal tot-d'a-una. In casul de fatg prin positiunea loculul toemal la o treed. Cine scie. Actistg cdlebritate a Nedeel nu se marginesce Insg In cercul strict al Terel-Ronignescl. deja . balta Nedela §i de ling. a reinas ca un idegl de ora § mare industrial. www. 1646.

LicTopia nepneit 6oarapcnon. ale carora puter1 impartite impedecail intarirea Statulul. Batter www. t. fie-care pentru cate lature a Oltulul. singura legatura ce ne un1a en pop6rele trans-danubiane. p. 1838. p. cstrages maxima. 513. bula papal Thu XXII din 1327 : «dilecto filio nobili viro Bazarab Woyvode Transalpino". reproduceni propriele euviuteale cronicelor maghiare viteji1 Ungurl.44) 1'oay6nueiti1i. 850-52. 1. Veg. Romae.)145 Amenintat de regale maghiar Carol-Robert. tu eorespondinta cu Roma"' i cu Bizantiul tot-o-data. avand in frunte pe anobilem virnm Alexandrnm Bassaratums. (. Ratono.1" insa vasall nelini§tit1. t. k3i a reu§it a Introduce monarehia In locul acelul regim de carp:Mt. Alexa ndru Ba- sarab avea o nevasta catolica. Primul Domn Roman. Inainte de Michaiä Vitéznl. unicul Michaiä-vodä in Muntenia ham un fiIn ai 'al Mircea-cel-Mare la 1418. Moscva. (1") V41 ibid. uncle India fäntinele. Alexandru Basarab l'a strivit In bataia la anul 1330. Historia critica Hungarife. p. dar nicY micar in intregul interval dintre 1300 1400. Acta Patriarchatus Omstantinopolitani. Ix KURA S ERB1LOR. ORATOVA. 1. bun organisator. in Thelner. a fost Alexandra Basarab. cadea4 ca nisce mus<co (cadebant in cireuitu quasi niuscae)». dela care existit un crisov original in Archivele Statuld §i deja care d.54 § 17. 1860. 1877. (1") E cTudat el In thte manualnrile n6stre de istoriä acésti victoriä se atribne nnul Michaüvodá Niel un personagiä en acest nnme n'a domnit la RomanY nu numaI la 1330. 246-50. 383-88. p.'" In acea catastrofa. 1859. cep6caoll R pymunexon. astfel dupa cum nicl-o-data mal fost batutl Unguril. Dim. El gasise tfira trunchiata intro o multime de bojen marI. 1871. Chronicon Budense. Vetera monumenta Hungariae. Columna ha Traían. Sturdza a descoperit de curind o monad. slut enumeratl lute° bull a papa Clemente VI din 1345. t. tprin0 ca pescii in mréje t(sicut pisces In gurgustio vel in reti comprehensi).ro . p.dacoromanica.' Patriarcul constantinopolitan 11 num1a: «pro-bine-nriscutul marele voevod i Domn a t6ta Téra-Romanésea. infiintand cu acest scop dol scaune metropolitano. vasall al se1. Vindobonre. dar mantinea In Ora ortodoxia. . 8. 556-7. care domnia In acela§ltimp pe ambele termurl ale Adriaticel cu un picior laNeapole i cu altul la Buda. 891. bun diplomat §i bun qtén. IN 685-42. un fel dedomni§ori feudall. care jucase un rol europén.cprincipess ievoyvodae».' ('n) Ace§tY domni§od. p.

e. (552) Cf. cat de §nbreda va fi pentru amicia Migada. ne preocupa ramal una din aceste trel casaturie. latris sui. despre care nol voni mal vorbi mal jos §i care. glexander.dacoromanica. p.' pe o alta (lupa Strgimir. 194 : Pisca bijahu za cielo pri ruci takovi stariji izcori o kojili mi ddnas nida neznamo. Bulgarey. DOA cronice serbescl presinta un deosebit interes : una.11 sa cana enero =N'Aro Ypoina. El avea trei fiice : pe una o da dupa Urg. a fost Roman dupa mama. actualmente perdute. (15°) Despre acésta vorbesce bula papala din 1:170 catra Widuva gAlexandri Weyda fu Vla- lu care dice : gImperatricem Bulnriae iilustrem natam tima] . imparatul balgar dela Vidin.'" pe o a tecla dapit Vuegin. t..55 Murind e4ele Carol-Robert.. Moldova era °capta inca intr'o mame parte de restan de Cuma. 5. rora trebula sa se lupte.grijit pina la Carpatt FAN ea aceste némuri tiranice." www. filul sefl Ladovic s'a Impacat ca Alexandru Basarab. In casal de fati. ap.* Cf. Elige!. I. carl logro7. eunescutil sub numele de ilivromIc Tpoilotmot (cronica dela manastirea Trtinga). compilata In SOCO- MI XVI. mal ales Ungarl §i Tare!. Geseh.ro .». dr cu atta mai mult prin isvtirele sale. intitulata P0. Alexandru Basarab coucepe ideia unel strinse abanto en coreligiouaril Slavl de peste Minare. atanci principe feudal in Macedonia. cea-l'altii.'" 141) Thurocz. esta Invederat verba despre Vucatlin. 1867. pe Serbi §i pe BulgarI.1aS1 de o potriva pe RomftaT.' tatal acelui vestit Marco-Craiorul.* Bulla fijad din 1370. fiel imparatulul serbesc Stefan Dgan. rebAlaverat. prin armare destul de vede prin ea ins4T.ni. pe de alta parte. ditioni ejusdem subjectus. et per mulla tempora in rebellione gpermanserat etc. totql f6rte remarcabila prin utilisarea tutor fantine istorice vecht. contra ea-. a via fidelitatis divertendo. Sehivandtner. Zagreb. Ilistorija knjiievnosti naroda srbskoga. (115) Vedi cronica serba In raaenaK hipprrila cp6me Cd0BeCHOCTO. ér trecup tocinal Muna in Europa. qui tempere quodam Caroli Re«gis. d.. I. insuflail deja de departe spaimit i . videlicet Ancham Reginam Serviae illustrem. captgita en dorul de stapani. intalnindu-se amindol in Transilvania. t. p 458 (151) In liceiag bulla : «alteram natam. 174 : equidam Princeps seu Baropotentissimus. nial in arma rege al Serbiel. dei conservata in manuscrise abia din secolul trecut . care domnise futre 1367-1371.0:A00YE cEpRCKHK I4lpE11 (genealogia regiloc Serbiel). J ngie.' Domnul roman sciea lusa ftirte bine. nepot de fiica al luI Alexandra Basarab. (1853). Waivoda Transalpinas. p 07: t La cap a6 a Aigepi o6pria. p.

» lata chiar textul cli BOERAAZ HA NrpORAVIO H WT Illip 11.ETS GTE41A118 Kp4A10 APIANCROMEL VIACTK AEMABE CHM. a Inapoiat-o la Incheiarea pia .BpATHAZ HA mnp8. cu batrinul Urq. pe care ni'l procura acest text.dacoromanica.56 In acésta din urmt. confundand pe tinarul Uro§.158 Citsittoria lul Uro§ ca filca lul Alexandra Basarab fiind de-mult cunoscutit.AHAAHHHCKArW. t. Cea-l'alta cronica serbésea. t. nu se pré-Impaca una cu alta. dice ca regele serbesc C didctorindu-se cu filca Domnulul romanesc Basarab . cela-ce nu se IntImpla In diplomatift niel chlar la pop6rele cele mal primitive.aacnnu cpnticor ygenor manna. p. de§i relatiunile lor. este resbolul futre Serbl §i Romani. mate din fantine diverse. la sfir§it. se dice ca tzarul serbesc Stefan Dupn. ambele cronice at. 66-7.elor cucerite la Inchelarea Oa. a Inaintat cu repediclune §. 245. If cBacapait BOEBOAA won AAIllEpH CBOE11 11 .ro . ur'nand apol o reconciliatiune Intre. cel mal teribil cuceritor din calf at fost vre-o data din n6mul slavic. la muntil Ban( tillUI.. a primit In dar drept czestre Cralova at Intregul Moral dunk& dela Olt pint. 5. filul lul Stefan Du§an.)154 Este évident et. Confruntandu-le §i concordandu-le. peste putin Ina a fost gonit de catra Alexandrn Basarab. dar urmat de restituirea e. www.. cand s'a logodit filca dui Basarab ea filul sett tinarul Uro§.8p c8np8r8 BT0p810. p.4AZ BEKAA AACTA. C pe care Inst. 8 Tat% érit§1 textul (. In adevar.1AHHHCKTA ropn. dad resbolul ar fi fost norocos pentru Serbl pint. KApABAAUUK8 Kpantso n rpAo CE11 WO TEK81pArW A81111Bil AO MATS H AO 11. singurul fapt not. tavusese un cresbolu ea Téra-2omanésea tii a §i apucat dela ea o bum% de pamInt. (11') ibid. tatal acestula. Insotit de cucerirea de cart. intarita printr'o citsatoria. eel de'ntaitt a unel pa* din Tora Rom anésca. WEA`IE noToma CBO. (") 11. 21. cad ar av6 acial de a se fi facut numal §i numal pentru ochil eel frumo§1 at domnitel roman°.. Erm llacapasa AZ1j1Eja WKOTIAR yi CHHA CBOErW MM- e pro Npoum P . Inapolarea color cucerite ar fi absurda.Serbl §i MuntenT. AMI111 EACApARE BOEROAE BAAX0-. resulta a Stefan Du§an ya fi facut o invasiune In Oltenia.1 a reu§it de a cuprinde Cralova. In vedere acela§1 fapt..

. bAtIliA dela Rovine. Rovinele In cestiune cuvintul InsemnézA pur ti simplu sloenti lbAlt6se... chiamato da alcuni Craglievich.nicele serbescl §i trAesce ping. Hermannstadt.` ca ea nu mal era un orA§el WA InsemnAtate.nam. NIECE& CEL MARE LINGI CRARIVA.rovini. Francofarti.57 . et fuggendo (") Leunclarlus.° en Molnar. § 18..exeurrit et amplissima cum prteda menus fat.01. p.' Una din acele invasiunl. A fost ap.cinilor nostri de peste DunAre. et azzuffatosi nella cboltaglia appresso Chralievo . urItl de o potriva luí Alexandru Basarab §i lul Stefan Du§an. Cralova. fa rott .. 131 . Hietoriee musulnianae Turanian de nionumentse spsorena emery:peat. Pe la finele secolulul XIV Tamil ail cucerit Vidinul. 4ice : (Marco. insa cu totul alta. IncepInd a navali In Oltenia. lirkterbuchlein deutech und :valley-him-ha . cu peripetie onorabile pentru ambele WO. Mauro Orbini. pe care istoricil o muta generalmente la Ialomita. . unde marele Mircea avusese In adevAr o lupia contra Turcilor. Inainte de 1400 epoca peste care nu vom trece In studiul de fata Cralova mal apare Inca o data pe seen istoriel. Serbil atl fost bAtutl la urml. Suing. qnos Wm swum habebat. s'a terminat printr'o Incuscrire. nordu. petrecutA. traduckld cele inal vechI cronice serbesci. astAll In literatura poporani a ve. 815. numita. ér mal ales a Ungurilor. 1822. a fost Inregistratl cu stAininti apr6pe In t6te cro. a cgrora vitejia era mal la locul el contra celor-l'alt1 du§manl de pe'npreglur. slAbit pe ambil adversarl. anno 1890: Ferias etiam begas. 1591.ro . Rolul Craiovel In acéstA Impreglurare aratl. continuarea resbolulul InsA ar fi. p. lata In ce mod lupta.dacoromanica. cad in crIncena bAtAlil urmata atuncl Intre Turcl gi Romani a perit tocmal eroul cel mal favorit al Slavilor meridional!: celebrul Marco-CrAiorul.' www. cam iis militibns.156 se dad ling. non contentus oecupasse Vid - . essendo andato con Pasaete I dmperatore Turco contra Mirce Principe di Valachia. tun/miss° Danubio in Valacinans . eittà di Valaehia. Inving6torl la Inceput. abia atinsl ha Inca necorect in celel'alte fantine istorice.

tRatko Yalaco). sato la cittet di Clwaglievo. et fece giornata campale con R6 Mirce. ajunsa pina la noi Intr'o copia din secolul XVII. a fost batut §i. opera di Severo Imperadore. p. 72. che tiib un Valaco. Ristretti di . e vi fu mezo rotto. §i a dat batalia regelut Mircea. ne-ar reman6 altfel cu total necunoscut. Pesaro. Marco-Craiprul. credendo eh 'egli fusse una fiera. H 11011sEZE NiapKO 194Vligl9Ch n ROMO J6 H AJArAwz. ch' haveva seguitato il Turco. R regno clegii &ni. preciséza anul i numesce localitatea ellovine» : fia AtTO /34r (6093 --= 1395) pgRu 11/1Hp'IETA ROMO R-AWKIII tiapoi cllamprra U POgItnix. fu mortò ta caso da Ratko Yalaco. p. auteri6ra secolulut XVII. cel mal fatmos «O al Slavilor de peste Dallare. fu ivi coito nella gola da una frezza. 1601.58 in una selva. Romanul Rateo. (a") Lacead. 1" Aci dara se mentionéza pina §i numele acelut vitéz Roman. dar redactatit pe la 1554. opera Imparatului Sever. mide insa a fost frint.dacoromanica.ro . caci In criskele marelut Mircea el nu figurézit O a treia cronica sorba. a perit acolo sagetat la git de ciara un Roman. din mana carda a cadut mort in lupta.. www. Marco Chraglievich..) ("') )'aura Orblul. a trscut Dunitrea Miga ora§ul Severin. su pt ora pi 1 Cr ai ova. fugOnd lineo Vida're.. numit de unii Crai§orul. 160. 279.. fitgliuolo di Yucascin Margnavcich. ripassò il Danubio alla citta di Sieverino.. mergênd cu sultanul Baitsid I contra tDomnului Teref-Roinanesci Mircea i incitierandu-se o bittaia ling tor a§n1 rom atiese Cr ato va. Adeca (Marco. caro '1 luase drept mai explicita este o alta cronicit serba .Ragusa. Venetia. pe care o consultase Lacead.. vorbind despre aceD0 bittaliii. a fost ucis acolo de Romanul Ratco. filul lut Yuca§in dlarniavcid. Ea dice : tPaiasit tornb in Europa. Rinda el insotta pe Turci. Adeca : tBaiezid s'a Intors in Europa.

Se pare c5 (159) FAACHIIK Ap8WTBA CpRCKE CAOBECHOCT11 acéstä cronicg serbg anume fuses° ennoscutii cronicaruld romin publicat In Magazin iztorie. p. eronicarul nostra a Inters lacrurile pe dos. 227. egclintr'un veclitu tipie al mangstiril serbesd Chilandar din SAntul-Munte este inseris : NI* cELIA MAYA. t. pe care o public/ el pe aceTaii paging. i a avut a j u to r Mircea-vodg pre Marco Cralevici gi pre Constantin gi pre Drago g" 1! K4pA1)11Tj. CL KApityWri Cm) Tiojgoswrj. 1837. eratt i e1 din familia princiarg serbéseg. AhHII nptrrasn CE KOCTAHAitili [I1] Aparawb."1 Fratil Constantin §i Draga. 2. Fiindcg Serbul nu 4ice el Rovine" a fost Rugg Cralova gi c eel trel principT. s'ad luptat contra ld Mircea. p. Este eludat el gliklosich n's observat Elm conjunctiuniT u Intre KOCTAHATI111 i Aparaum. 11111HOT II ODINAjli napom cpncsora. dupg cum am ve4ut mal sus. i an perit acolo Marco-Crgitiorul §i Constantin §iDraga. Cine all fost (Constantin i Dragar. Adea c In 17 Ole ale lunei. cg Insn§1Mircea a 'leis pe Marco : (lovindu'l cu o sagétg. Constantin gi Draga. 149. 231. t.59 Adecg (In anul 1395 Domnul romlnese Mircea a tnvins pe sultanul Baiezid 1a Rovin e.§. dar ping §i 4iva. in care.1" In cantecele epiee serbe loeul mortir lul Marco se ehiamit pIng astatil qesul cel larg dela Urvina : irapoKa petunia /5prasal. t. p. este fórte limpede : AECHOTI. Marco. mentionati algtur1 en Marco Intre victimele bratului roman in bgtglia de lIngg Craiova. (165) MiklosIch. GprICKE I1Ap0Al1E njEcmo.'" Gratin. p. o vom vedé indatg. p. rocrioAnm. lor. 1858. 1845. Viennae. Cu téte astea traditiunea poporang serbg ne asigurg. Ca Mu al regelul Vuea§in din filea lu1Alexandru Basarab. p. de argint In gurg». 446-9. nu le apune. oicend astfel (p. XI (1859). 1Jude vor fi Rovinele. Monumenta Serbica. Aparann. el era vtr bun eu Mircea cel Mare. 1'AACIII1K. 439 sqq. Actium revenim numal la Crgi§orul Marco. Leipzig. cid tocmd Intr'o altg inscriptiune. KOCTAII¡IffIk www. CL infra.. 12 (1860). end tatgi atestuta §i muma lul Marco fuseserg. (161) Cf. Viena. Viena. 95) : . IljEBANtijA nEpnoropcga .Un istoric serie cA un resboTu ce a avut lIfircea-vodd a fost la Rovine. frate i sorg.dacoromanica. J.. 1867. nol putem limuri nu numat luna. 81. luf maiu afl reposat Constantin tsi Draga'' t. s'a Intimplat acea superbg isbinda. 241.ro .

pe care éra1 en acela§1 drept Katanesich 11 muta la satul Drivita! 165 Me acestea poi. cftrora li se scusa pina. Studien cur Geographie und Geschichte des Trajanisehen Daeiens. mapa. Ca atat tli maa mult Insa nu pite fi decal o purl fabulai Incercarea unor archeologl de a identifica cu orl-ce pret Craiov.164negre§it en acelqI drept en care alta data Mannert eftuta acolo ora§ul Drubetis de pe acela§1 Tabig sat Aeon-Ink din Ptolemed. Fundata. a unela din cele mal splendide victorie ale mareluT Mircea. e vadurl ale Cumanilor). Nod. 3. illustra victoria. Hermanstadt. Barba Basarab.dacoromanica. cad nu voim a trece peste sfera proprid 4isa a cOrigi- nilor Craiovel. 1109.unul la Olt §i cell'alt la Danko. deja ora q lnsemnat.a cu cate un nume geografic din anticitate.' vedem pin5 kii pe d. asupra Craiovel. o trecere al aril itinerar 11 vor conserva pentru tot-d'a-una cele doa. nu pot a nu atinge o cestiune cam asemenata en ace% -prin care am Inceput studiul de fatil. creatiunea CraTOW I6n 85 devin5 capita% a Oltenia In locul ImbAtramitulul Severin. TrebuTa 85 mal tréca bag. ajunge de a fi un cbiect de c6rt5 Intro resbolnicul implrat serbesc Stefan Du§an tii nu mal putin resboInicul vod5 roman Alexandra Basarab. t. Terminand. este o purl fabula. sub primul Ban (CraTovese. 1874. prin trecutul sed §i nAscutl anume in epoca cea maT furtun6s1 ('a) Goose. . ce. dela Rovine. la un punct lipsa de metóda sciintifica. profesor Gooss. orl-cat de magnlitóre ar fi ea pentru no!. Wien Geographie. Fait a mal vorbi despre eel vechr. avusese loo anume la 17 malt' 1395. nota 74. numai istoriA nu slut.. CraTova pe la 1350. Am ve4ut el fundatiunea Cralovel de Oita nemuritorul impgrat romano-bulgar Ionitid. a aril strAlueire se revdrsa. ('°5) Forbiger. d. a§e4and pe locul Cralovel orapl Pelendova de pe Tabla Peutingerian5. In lucrarea cea maT noult asupra Daciel luT Traian.ro ..60 Prin urmare. fi orl-ce.Hand b. Ne oprim aci. aprópe un secol ping. pe la 1220-30 de Writ un puternic cap al Cumanilor In trecerea acestora prin Oltenia. p. 6r la 1395 a fost martura. www.

/../. cAnd fel de fel de némurl stains nAbRIati de pre- tutinden1 asupra OltenieT. ba niel chlar a.aW din istoria RomMinor. nu vor Ingadni o a doua editinne a Ungurulul Oslu..ro . simpaticulul pitgan (Crain-Ion' al Cnmanilor.S./W.61 . In cursul diruia tunurile dela Calafat.dacoromanica.. www. ca §ii acelea ce s'ar mal puté ne4a pe atur1..I.. a Mongolulul Ord& sati a Sasulul Konrad. Cralova juni Inca are de 'nainte 'I un viitor cu atIt mal lung...

ERRATA Pagina: 12 21 Rind : Tipärit : Citesce 12 11 data Caliman datä Agn II www.dacoromanica.ro .

38. Maior P. 29. 50. 44. 54. Pagina Leuncldvius. 44. 35 Lagarde (Batticher). 29. 11. 4. Sulzer. 47. Bouquet. Pappazoglu. Du Cange. Springfels. 27. Del Chiaro. 49. 21. 25. I. 22. Klaproth. Tyler. 47. Venelin. 41. 11. Boliac. Rybnikow. 42. 34. 49. Tincu-Velea. Fabricius. 13. G. f. Frunpscu. 6. 49. 47. 48. Herodotus. 16. 55. www. Lenormand Fr 29. Suhm. 41. 33. 33. Strahlenberg. 6. Btilcobcu. 45. 33 Anonymus Belae. 9.63 INDICELE SCRIERILOR CONSULT:VI E: Pagina A bel-Rémusat. 52. Fotino. Blau. Sanders. Teutsch-Firnhaber. 59. 27. 31. Karagie. 54. 01:Damns 31. Jagi6. 48. Engel. Pictet Ad. Iagarde comte. 48. 21. 57 Lubeck. 35. 6. Theiner. Schuler. 39. Pesty. 36. 38. 59. 46. 37. Katona. 53. Leger L. Matkovi 6. Köleseri. 52. I 1. Passow.41. 54. Sommer. 37. Rawlinson. 55. 40. Dugonics. 5. Lelewel. 29. Miklosich. 29. Thunmann. Creche cronicar. 34. Begigie 34. 20. Forbiger. 4. 30. 9. Oppert. dratva. Grabowski 42. 55. Oojkovi 6. Glgsnik srb. Odebescu. 27. 45. Vasile Lupul. 37. 38. Olofson 40 De la Bastie. Tyszkiewicz. Stritter. Papiu. Thurocz. §incaI. 25. 48. Lemoine. MS. TunusliI. Sabinin. Mauro Orbini 58. Alexandri. 46. Molnar. Kantemir. 57. 30 31. 4. Grimm Jac. 42. Laurian. 31. 19. 45. 48. 6. 45. 35. Böbm. Seyvert. Luccari. 59. 54. 37. 13. 21. Miller Max. Golubinski. Karamzin. 3. 31. Platli 44 Podhradczky. Rösler. 47. Chronicon Budense. 60. 54. 31. Hermannsttidter Archiv MS. Rakovsky. Margot 3 51. 20. 19. 24. 55. 15. 50. 37. 24. 2. 54. Hahn. 46. Paul of Aleppo.dacoromanica. Mencken. 12. 10. Cheniiites. Sturdza Dim. 2. Albericus 11-14. 30. 60.ro . 8. 32. 7. Joinville. 42. Fejér. 45. 8. 12. 59. Cooss. 29. Ispirescu. Archiv Bucurescl. Castrén. Ohsson. Teulet. 56. 2. 45. Journal Asiatique. 3. 22.

l'ipt`irit in 250 exemplo ye. Pretul 4 www.dacoromanica.ro .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful