Arhimandrit Bălan

loanichie

SFANTUL EPISCOP IOAN
MARE SIHASTRU ÎN MUNŢII CARPAŢI

Cu binecuvântarea P.S.
EFTIM IE Episcopul Romanului

MĂNĂSTIREA SIHĂSTRIA 2004

C V N ÎN IN E UÂT A T

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IOANICHDE BĂLAN, arhimandrit Sfântul Episcop Ioan: mare sihastru în Munţii Carpaţi / arhimandrit Ioanichie Bălan. Vânători : Mănăstirea Sihăstria, 2004 ISBN 973-86896-9-4

Viaţa duhovnicească de taină a Sfântului Episcop loan, fost vicar al Mitropoliei din Kiev, între anii 19151919, ne uimeşte pe toţi. însă puţin cunoaştem din nevoinţele sale, întrucât viaţa sa era ascunsă în Hristos. Găsindu-şi adăpost în România, din cauza prigoanei ateiste din Rusia, acest fericit episcop s-a stabilit mai întâi în Schitul Crasna-Gorj, prin anul 1920, ca frate începător. După trei ani, stareţul voind să-1 tundă în

monahism, neştiind viaţa lui, fericitul episcop s-a retras pe ascuns în Munţii Sihlei şi pe Muntele Ceahlău, unde s-a nevoit aproape 30 de ani ca un adevărat sfânt făcător de minuni. Astfel, Episcopul loan a fost văzut de mai multe ori de câţiva părinţi duhovniceşti de la Mănăstirile Secu, Sihăstria şi Agapia. Duhovnicul său era prin anul 1930 Ieroschimonahul Vasian de la Sihla. Un alt părinte care

1-a cunoscut a fost arhimandritul Cleopa Ilie, care 1-a întâlnit în Munţii Sihlei în toamna anului 1930, pe când păştea oile cu fratele său, Vasile, căruia Episcopul loan i-a profeţit apropiatul sfârşit. Dar cel care ne-a transmis mai multe date despre Episcopul Sfânt loan, a fost Protosinghelul Teodul Varzare, duhovnicul Mănăstirii Agapia, între anii 19401981. Cele trei întâlniri duhovniceşti în pădurile dintre Sihăstria şi Agapia, la locul numit „Poiana Trapezei", formează miezul acestei povestiri, din care aflăm câte

ceva din viaţa şi ne voinţele acestui episcop sfânt. Cel mai mult ne uimeşte viaţa sa îngerească la care ajunsese în ultimii ani, încât se hrănea numai cu rugăciunea şi cu Sfânta împărtăşanie, cum singur spunea duhovnicului Teodul. Apoi neîncetata rugăciune a inimii, darul descoperirii gândurilor, darul lacrimilor şi al profeţiei, precum şi darul de a fi nevăzut de oameni. Deşi dorea să se reîntoarcă în patria sa la bătrâneţe, se crede că el a rămas în Munţii Sihlei până la sfârşitul vieţii pământeşti şi aici şi-a găsit loc de odihnă până la învierea cea de obşte. Ultima dată a fost văzut în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, în anul 1951. De atunci n-a mai fost întâlnit de nimeni. Numai singur Dumnezeu ştie unde s-a săvârşit întru slava Preasfmtei Treimi acest mare rugător şi făcător de minuni, care, după Sfânta Teodora de la Sihla, i-a întrecut pe toţi marii sihastri cunoscuţi din partea locului.

Pe lângă datele adunate în această carte, s-au introdus şi o serie de ilustraţii grafice legate de text, care îi îmbogăţesc conţinutul. Recomandăm această modestă lucrare, apărută pe scurt şi în Convorbiri duhovniceşti, tuturor iubitorilor de Hristos, spre folos şi zidire sufletească. Arhim. loanichie Bălan

s-au făcut peste tot masacre şi crime de tot felul. pentru perioada 19151920. anume fericitul Episcop loan1. mai ales în rândul clerului. lucrând în taină neîncetata rugăciune şi povăţuind multe suflete pe calea mântuirii. cu îngăduinţa Bunului Dumnezeu. Pentru aceea era căutat de mulţi credincioşi şi călugări pe care îi spovedea şi îi învăţa poruncile Domnului. care întrecea pe mulţi cu smerenia. pătrunzând comunismul ateu în întreaga Rusie. fiind ucişi sau deportaţi în Siberia zeci de milioane de creştini ortodocşi. cu blândeţea şi cu râvna sa pentru Hristos. Sfânta Mănăstire Sihăstria 1999 Despre viaţa sa din tinereţe nu se ştie aproape nimic. Episcopul loan sporea din treaptă în treaptă. 1 . Fiind umbrit de harul Duhului Sfânt.EPISCOP VICAR LA KIEV Prin anii 1915-1918 era episcop vicar la Mitropolia Kievului un mare nevoitor duhovnicesc. PRIGOANA ATEISTĂ începând din anul 1918. până se va cerceta arhiva mitropolitană din Kiev.

muncă. Se spune că însuşi mitropolitul Kievului ar fi fost deportat în Siberia în anul 1918. mitropolitul de atunci al Kievului. s-au îmbrăcat cu haine mireneşti şi fiecare s-a ascuns pe unde a putut pentru a-şi salva viaţa. unde au fost ucişi cu cele mai grele torturi: frig. închisoare. ca în anii comunismului (1918-1989). Iar alţi clerici s-au refugiat prin păduri şi prin casele creştinilor. Episcopul loan. în afară de prigoanele din primele trei secole. cu mai mulţi clerici. într-o noapte . Unii dintre ei au fost împuşcaţi de armata comunistă. împreună cu vicarii săi şi cu tot clerul. Alţii au fost duşi în lagărele din Siberia. unde au fost apoi ucişi. cu numele de loan. foame. sete. nu s-au mai ucis atâţia creştini şi clerici de către păgâni şi atei. văzând acest cumplit măcel. Niciodată în istoria lumii creştine.Văzând acest cumplit măcel din partea ateilor împotriva creştinilor. vicar al M itropoliei Kievului VENIREA ÎN ROMÂNIA Episcopul vicar al Kievului.

ajungând la Nistru. fiecare a fost liber să se stabilească în România. ca să treacă în România. unde erau de obicei bine primiţi. sfătuindu-se cu alţi câţiva clerici. După ce li s-au făcut actele. 1au trecut noaptea pe câte o scândură şi apoi sau predat la grănicerii români. Ziua stăteau ascunşi pe câmp şi prin păduri. Apoi. După aproape o lună de zile de mers. au pornit de la Kiev spre Nistru. . iar noaptea mergeau pe jos spre România.s-a îmbrăcat în haine mireneşti şi s-a ascuns.

fără să fie cunoscut de cineva. a cugetat că mai bine este să se refugieze în Oltenia. îmbrăcat în haine civile. un schit mic şi foarte liniştit. şi prin Episcopul loan. un bun părinte duhovnicesc. El dorea să fie cât mai străin şi neştiut de nimeni pe pământ.Aşa a făcut şi fericitul Episcop loan. fericitul Episcop loan a ajuns în judeţul Vâlcea. La acest egumen a venit Episcopul loan. Din această pricină a plecat spre mănăstirile din judeţul Gorj şi. LA SCHITUL CRASNA Sufletul său însă nu avea odihnă în mănăstirile mari din Vâlcea. După încă două-trei săptămâni de mers pe jos şi cu trenul. decât să se stabilească în Moldova. păscând vitele Schitului Crasna-G orj . dând slavă lui Dumnezeu că 1-a scăpat cu viaţă. Aici s-a închinat la mai multe mănăstiri. s-a stabilit la Schitul Crasna. mai departe de frontiera cu Rusia. Era prin anul 1920-1921. Egumenul Schitului Crasna din Gorj era atunci Ieromonahul Dionisie Lungu. cu voia lui Dumnezeu. Fiind călăuzit de Duhul Sfânt.

Vă rog. zicând: . că ori mă împuşcă.tălmaci a cerut egumenului să-1 primească în Schitul Crasna. primiţi-mă şi pe mine în această mănăstire. în Rusia nu mă mai pot întoarce.Părinte stareţ. frate! Rămâi la noi şi vei păzi vitele până vei deprinde limba română! . sunt un creştin ortodox din Ucraina şi din cauza războiului am rămas în România.Bine. că nu am unde să mă duc. ori mă trimit în Siberia. măcar până voi învăţa limba română. .

postea zilnic până seara şi mereu practica rugăciunea inimii. făcea ascultare cu mare dragoste. Timp de trei ani fericitul episcop a făcut ascultare desăvârşită la vitele Schitului Crasna. patria sihastrilor însă nimeni nu ştia. pregăteşte-te că la miezul nopţii te facem călugăr! Mai ales că acum ştii şi limba română! -Da. într-o zi i-a zis egumenul: -Frate Ioane. Dimpotrivă. Şi era atât de smerit şi ascultător. fericitul Episcop loan a plecat din obştea Schitului Crasna. fără să-1 vadă cineva. că smeritul loan era episcop şi avea o viaţă înaltă şi cu totul deosebită. pe care o deprinsese din tinereţe. nu se mânia. încât niciodată nu zicea nimic. nici nu cârtea. părinte stareţ. înainte de a suna clopotul de Utrenie. în afară de Dumnezeu. Trecând trei ani de ascultare şi smerenie. L- .Schitul Sihla. mă pregătesc să primesc la noapte tunderea în monahism! în noaptea aceea însă.

NEAMŢ Multă vreme nu s-a mai ştiut nimic despre acest episcop sfânt. După câţiva ani. adică prin anul 1926. Acesta nu era altul decât fericitul Episcop loan. dar nu 1-au mai aflat. se vorbea în taină despre prezenţa unui mare sihastru rus în Munţii Sihlei. PUSTNIC ÎN MUNŢII SIHLEI . însă au găsit în chilia lui un mic bileţel prin care mulţumea stareţului şi fraţilor că 1-au primit trei ani în Schitul Crasna.au căutat părinţii peste tot. Se mai vorbea şi despre un pădurar care se îndeletnicea cu ocrotirea animalelor sălbatice din 1 .

episcopul loan şi-1 alege de duhovnic. Prin anii 1928-1930. care era translatorul său. în unele sărbători. fericitul episcop loan era deja cunoscut pustnicilor din Munţii Sihlei şi ai Sihăstriei. Ieroschimonahul Vasian Scripcă din Mănăstirea Secu. PROFEŢIA EPISCOPULUI IOAN PENTRU SFÂRŞITUL FRATELUI VASILE . ori de câte ori simţea nevoia. diaconul îl ajuta şi la săvârşirea Sfintei Liturghii. Cu acest prilej. ducându-i la bordei cele necesare. mergea pe culmea Munţilor Sihlei până la chilia Părintelui Vasian şi se mărturisea la el.Părintele Cleopa. Ba se ştia că era episcop şi unii părinţi bătrâni îl căutau pentru binecuvântare. pentru sfătuire şi chiar pentru spovedanie. Din anul 1929. Acest mare episcop era însoţit uneori de un diacon basarabean. se retrage ca pustnic la Schitul Sihla. un mare nevoitor. la vârsta când era ucenic la oi (1930) partea locului şi care se îngrijea de acest sihastru sfânt. De aceea.

Cu rânduiala lui Dumnezeu. ca să poată rosti fiecare rugăciunea inimii. fraţii Vasile şi Constantin Ilie (viitorul Părinte Cleopa). 1 2 1 3 . la locul numit Râpa lui Coroi. Episcopul mergea înainte pe potecă. Fratele Vasile mergea înaintea oilor. repetând pe de rost psalmii lui David. păşteau oile Sihăstriei pe culmea munţilor. în ceasul acela trecea pe culmea muntelui spre Schitul Sihla fericitul Episcop loan cu diaconul său. iar diaconul puţin mai în urmă. în toamna anului 1930. iar fratele Constantin mergea în urmă.

Episcopul loan profeţeşte sfârşitul apropiat al fratelui Vasile Fratele Vasile în rugăciune .

14 15 .

ajungând fraţii cu oile spre Sihla.Când a ajuns aproape de fratele mai mic. Dar nu mai locuieşte pe aici. că are de făcut o cale lungă!" Apoi episcopul i-a binecuvântat pe amândoi şi a plecat cu diaconul spre duhovnicul său. spune-i fratelui Vasile să se pregătească şi să meargă înainte. PUSTNIC ÎN MUNTELE CEAHLĂU Mai târziu. fraţilor. şi-a dat duhul în mâinile Domnului. Atunci duhovnicul Vasian le-a zis: „Ei. au spus Părintelui Vasian despre întâlnirea lor cu Episcopul loan. episcopul sfânt nu a mai fost văzut de nimeni în partea locului. care a fugit din Rusia. Sa dus în părţile Ceahlăului!" Cuvântul pustnicului Vasian trebuie să fi fost adevărat. fratele Vasile. Episcopul loan s-a oprit puţin din mers şi i-a zis prin diaconul său în limba rusă: „Frate Constantin. îmbolnăvindu-se. Ieroschimonahul Vasian de la Sihla. Constantin. Probabil aceşti 15 ani de aspră pustnicie în Muntele Ceahlău 1-au consacrat definitiv pe fericitul Episcop . într-adevăr. acela este un episcop sfânt. după şase luni de zile. întrucât între anii 1930-1945.

Cu el se împlinea cuvântul Sfintei Scripturi. Ieroschimonahul Vasian 1 6 1 7 . ca unul dintre cei mai mari pustnici şi nevoitori ai Ortodoxiei din prima jumătate a secolului XX. Numai Dumnezeu ştia marile sale nevoinţe şi îi umplea inima de bucuriile Duhului Sfânt. învrednicindu-1 de mari daruri şi vedenii dumnezeieşti. care zice: Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi. Dumnezeul părinţilor noştri! Episcopul loan la duhovnicul său de la Sihla.loan.

PRIMA ÎNTÂLNIRE CU PĂRINTELE TEODUL Cel dintâi părinte care s-a învrednicit să-1 întâlnească pe Sfântul Episcop loan după întoarcerea sa din Muntele Ceahlău. Deci. pe când trecea prin Poiana Trapezei. barba Episcopul loan. cu faţa foarte luminoasă. Era în vara anului 1945. îndemnat de Duhul Sfânt. sihastru pe muntele Ceahlău . a trecut culmea muntelui şi cobora încet spre Sihăstria. Părintele Teodul săvârşise Sfânta Liturghie la Agapia şi voia să meargă la Sihăstria să vorbească ceva de taină cu Părintele Cleopa. Dar. a fost Protosinghelul Teodul Varzare.în primăvara anului 1945. acest sfânt ierarh s-a reîntors de la Ceahlău în Munţii Sihlei şi ai Sihăstriei. Avea ochi albaştri şi vioi. duhovnicul Mănăstirii Agapia. şi răspândea multă sfinţenie şi împăcare. s-a însemnat cu Sfânta Cruce. şi-a luat toiagul. Era mic de statură. îi apare în faţă chipul senin şi cuvios al unui sihastru necunoscut. egumenul schitului.

capul descoperit şi părul lăsat pe spate. Nu avea în mâini nici toiag. nici altceva de nevoie. precum singur mărturisea. un fel de dulamă împletită de mâinile sale din lâna căzută de la oi prin pădure.albă şi nu prea mare. îmbrăcămintea lui era formată dintr-o singură haină. ci doar un şirag de metanii făcut din boabe roşii de măceş. Mijlocul îi era încins cu o bucată de sfoară groasă. iar în picioare nu purta încălţăminte. nici traistă. Pustnicul 1-a binecuvântat cu ambele mâini şi i-a spus 1 .

căci mai înainte de a-i spune Părintele Teodul de ce merge la Sihăstria. dar nu mă vede nimeni! Părintele Teodul nu zicea aproape nimic.Prima întâlnire a Episcopului loan cu duhovnicul Teodul pe nume. De câte ori mă duc şi eu prin Sihăstria şi stau la biserică. Simţea că vorbeşte cu un adevărat pustnic. precum şi motivul pentru care se duce la Sihăstria: . Fiecare cuvânt al preasfinţitului episcop era plin de înţelepciune. ca în vremurile de demult. pe care nu le mai încercase niciodată. era şi înaintevăzător şi cunoscător al gândurilor. dar sfinţia ta să nu te duci.Părinte Teodul. fericitul episcop i-a vorbit cu glas proorocesc: . că acolo este nevoie . te duci la Sihăstria la Părintele Cleopa? a întrebat marele sihastru. Ci stai la Mănăstirea Agapia. Ba. Era cuprins de o mare mirare. îi intra în inimă şi aducea în sufletul său multă pace şi negrăite bucurii. ştiu că vrei să te duci de la Agapia la Sihăstria.Părinte Teodul.

pe care nimeni altul nu i le dăduse. a început a grăi: „Mă cheamă loan şi sunt arhiereu. fără nici o ezitare. Acolo este mântuirea sfinţiei tale! Când a văzut părintele căi spune şi gândurile şi-i dă sfaturi de viitor. Iar el. însă despre viaţa sa de singurătate nu a voit să spună nimic.. cum îl cheamă.de sfinţia ta. de când era episcop la Kiev. 2 0 2 1 . până a ajuns pustnic în Munţii Sihlei." Apoi îşi povesti toată viaţa pe scurt. pe unde a mai trăit şi cum de a ajuns pe locurile acestea.. a luat mai multă îndrăzneală şi a început a-1 întreba pe preasfinţitul episcop de unde este.

Şi întrucât era încă război şi mare frământare între popoare. Timpul trecea repede şi Episcopul sfânt loan se pregătea să plece. -Dar ce să faceţi cu ele. adă-mi un pachet de hârtie şi un kilogram de cerneală. căci nu mai vorbise cu un om mai cuvios ca Episcopul loan. Părintele Teodul 1-a întrebat: -Preasfinţite. la sfârşitul acestei convorbiri.. dar ce să fie cu atâtea războaie şi cumplite vremuri ce s-au abătut peste lumea de azi? -Părinte Teodul.Episcopul loan participă nevăzut la Sfânta Liturghie săvârşită de Părintele Cleopa Convorbirea a durat peste un ceas şi părintele ar fi dorit să nu se mai termine niciodată. Ca să le înţelegi mai bine. citeşte Evanghelia după Sfântul Matei.. capitolele 24 şi 25. preasfinţite? . Acum au început să se împlinească cele scrise acolo. căci cunoştea că prin el vorbea darul Duhului Sfânt. Câte nu ar fi dorit să-1 mai întrebe. acestea sunt vremuri apocaliptice. fericitul Episcop loan i-a spus Părintelui Teodul: -Părinte Teodul. Apoi.

nu vreţi să vă aduc şi ceva pesmeţi. sau altceva de mâncare? 2 2 2 3 . ia uite câte condeie am! -Dar unde să vă întâlnesc cu hârtia? -Nu te îngriji de aceasta. a zis: -Nu-mi trebuie decât numai peniţă. -Să vă aduc şi condei? Bunul nevoitor. Părinte Teodul. arătând cu mâna spre cetina copacilor.Preasfinţite.-îmi trebuie ca să scriu ceva. Are Domnul grijă de toate! .

care trăia în pădure singur.. Cine ştie tainele pustnicilor? Poate acel ierodiacon să fi murit sau să se fi retras iarăşi la metania lui. iar Episcopul loan a rămas o clipă rezemat de un brad. căci din mila Domnului am tot ce-mi trebuie!. numai cu Dumnezeu. Apoi.. Părintele Teodul i-a sărutat mâna şi i-a cerut binecuvântare. Se pare că acum nu mai avea nici un ucenic cu dânsul. Părintele Teodul a coborât în vale spre Sihăstria.A doua întâlnire a Episcopului loan cu duhovnicul Teodul . a dispărut fără nici o urmă în adâncul codrilor. ca o căprioară. Vorbise cu un om sfânt. Inima Părintelui Teodul era plină de o mare şi străină bucurie.Domnul să te binecuvinteze şi mă iartă! Căci aşa obişnuia el să zică întotdeauna. A DOUA ÎNTÂLNIRE CU PĂRINTELE TEODUL .Nu-mi trebuie nimic. iar episcopul 1-a binecuvântat cu ambele mâini şi i-a spus: . Apoi. După această convorbire.

După ce s-a reîntors la Mănăstirea Agapia. în aceeaşi vară. acesta i-a dat numaidecât un pachet cu o mie de coli de hârtie şi o sticlă de cerneală. Părintele Teodul a pus în desagă hârtia. Deşi se găseau foarte greu pe atunci. cerneala şi ceva pesmeţi de mâncare. Părintele Teodul s-a dus îndată în sat să cumpere hârtie şi cerneală. cu încrederea că îi va scoate Dumnezeu în cale pe sfântul 2 4 2 5 . imediat ce 1-a întrebat pe vânzător. Nu după multă vreme. Apoi şi-a luat toiagul în mână şi a pornit pe aceeaşi potecă de la Agapia spre Sihăstria.

cum a ajuns la marginea Poienii Trapezei. Este chemat la consiliu la Mănăstirea Neamţ! . Inima lui ardea de dorul de a-1 mai vedea şi de a mai vorbi odată cu un pustnic aşa de minunat. în mâna stângă Episcopul loan ţinea metaniile. Faţa lui radia o bucurie îngerească. străină oamenilor de rând. pace şi nădejde de mântuire. ca în timpul rugăciunii. După ce a trecut culmea Agapiei spre Sihăstria. Preasfinţitul loan 1-a binecuvântat cu amândouă mâinile şi 1-a întrebat cu multă blândeţe: -Părinte Teodul. te duci la Schitul Sihăstria? întoarce-te înapoi la Agapia. Părintele Teodul simţea multă linişte duhovnicească. Era străin de cele pământeşti şi de bucuriile omeneşti.Sfat de taină în Poiana Trapezei Episcop loan. deodată i-a apărut înainte Preasfinţitul Episcop loan. După ce Părintele Teodul i-a sărutat mâna. că Părintele Cleopa lipseşte azi. iar în prezenţa lui. fără a observa din ce parte venea. iar mâna dreaptă o ţinea pe piept.

Apoi le puse cu grijă în desaga ce o avea în spate. Iată şi câteva peniţe. Episcopul le luă cu multă bucurie. mulţumind lui Dumnezeu şi părintelui că i s-a împlinit dorinţa. Poate unele descoperiri dumnezeieşti. aşa de necunoscută. v-am adus hârtie şi cerneală. atât de plină de încercări. Poate sfaturi despre rugăciunea lui lisus.-Preasfinţi te. Toate acestea le ştia numai singur Dumnezeu. şi totuşi. Sau poate însăşi viaţa lui. 2 . Cine ştie ce avea el de scris? Poate învăţături duhovniceşti de taină.

adică sunt şapte feluri de hrană pentru om: 1. de mare folos este pentru călugăr postul. Să ştii că şapte sunt treptele postului. Dar.Lacto-vegetarienii. Are Domnul grijă de mine! Şi oricât a insistat Părintele Teodul.„ Viaţa pustnicilor fericită este. el nici măcar nu s-a uitat în coş să vadă ce i-a adus. ei nu pot spori niciodată în sfânta rugăciune. bunul nevoitor a adăugat cuvintele acestea: . Părinte Teodul. 2. a celor ce se întraripează cu dumnezeiescul dor!" -Preasfinţite. adică cei care nu mănâncă niciodată carne. brânză.Carnivorii. fructe şi puţin vin. ca să nu-1 întristeze şi ca să nu-i treacă cu vederea dragostea. Primiţi-le întru numele Domnului! -Dumnezeu să-ţi plătească dragostea. ouă şi tot felul de legume fierte. vam adus şi ceva de mâncare: pâine. Aceasta este treapta a . adică cei care mănâncă totdeauna carne.Părinte Teodul. Chiar dacă se înfrânează uneori de mâncare. a zis Părintele Teodul. ci numai lapte. dar nu am nevoie de nimic. Aceştia sunt în treapta cea mai de jos a postului.

Vegetarienii. pe care o ţin de obicei călugării din mănăstirile cu viaţă de obşte.doua a postului. adică cei ce mănâncă o dată în zi pâine şi fructe nefierte. Cei ce au ajuns la această treaptă a postului.Fructiferii. pe care păşesc de obicei călugării sihastri şi pustnicii cei mai nevoitori. încep treptele postului cele mai aspre. 3. fără a gusta vreodată altfel de hrană. adică cei care mănâncă numai zarzavaturi şi legume fierte sau crude. Rânduiala aceasta o ţin călugării cei mai râvnitori din vieţile de obşte. Iar de aici încolo. 4. 2 8 2 9 .

Hrana uscată.Cerealierii. după o îndelungată nevoinţă. porumb. pe care le primesc o dată sau de două ori pe săptămână. linte. este a şasea treaptă a postului călugăresc. dar numai pâine neagră de cereale şi boabe muiate de grâu. .La rugăciune aceia pot stăpâni cu uşurinţă trupul şi gândurile şi pot spori mult pe calea rugăciunii. Aceştia se îndestulează numai cu Preacuratele Taine. la care ajung de obicei pustnicii cei mai râvnitori. fiind întăriţi de darul Sfântului Duh. cu sare sau puţin oţet şi. bob. adică cu Trupul şi Sângele Domnului nostru lisus Hristos. este ultima şi cea mai înaltă treaptă a postului călugăresc. la care ajung foarte puţini dintre asceţi. mei. sunt călugării care mănâncă o dată în zi. 6. Cei care petrec în această aspră nevoinţă mănâncă numai pesmeţi de pâine muiată în apă. mazăre etc.Hrana sau mana dumnezeiască. 5. toate acestea. 7. o dată pe zi şi cu măsură.

să ne dăm seama cât de 3 . Episcopul loan se dovedea un adânc cunoscător al Sfinţilor Părinţi şi un mare postitor la nivelul sfinţilor asceţi din vremurile de demult. ca să-i cunoaştem mai desluşit măsura sfinţeniei sale. Iar dacă a mărturisit că în prezent se află în treapta a şaptea a postului. Darul lui Dumn ezeu m-a ajutat şi am ajuns la aceas tă treap tă şi nu mai simt foame şi nici trebuinţă de pâine şi legume. aceasta a făcut-o prin voia lui Dumnezeu. adică se îndestula numai cu Sfânta împărtăşanie. totodată. Prin această amănunţită descriere a postului şi a treptelor lui.fără a mai gusta altce va decât numa i apă. să ne încredinţăm că şi în zilele noastre se pot face sfinţi şi.

acolo în pădure unde locuiţi. nici setea. nu vin nici lacrimile. că oriunde mă aflu. Căci. Nu simt nici frigul iernii. nici arşiţa soarelui. fără post. Iată de ce bunul nevoitor nu a primit hrană de la duhovnicul Teodul. nici altă nevoie pământească. nu vă este frig. După ce Părintele Teodul 1-a mai întrebat şi alte lucruri pentru post şi rugăciune. nici foamea. Pentru că nu simţea nevoia ei. mai ales iarna? -Eu sunt cetăţeanul Munţilor Carpaţi şi Domnul are grijă de mine. nu duc lipsă de nimic. a adăugat şi aceasta: -Preasfinţite.„Eu sunt cetăţeanul Munţilor Carpaţi!" mare şi necesar este postul pe calea îndumnezeirii şi mântuirii omului. Fără post şi smerenie nimeni nu se poate ridica pe treptele dumnezeieştii rugăciuni. nu aveţi trebuinţă de haine groase. . Pentru că se hrănea mai mult cu cuvântul lui Dumnezeu şi cu rugăciunea decât cu pâinea. Hrana lui erau Sfintele Taine şi neîncetata rugăciune.

a zis Părintele Teodul. tare maş retrage la Mănăstirea Sihăstria. Deci Părintele Teodul. -Dacă ai fost rânduit de Mitropolie la Agapia. că ei nu te-au trimis acolo decât cu voia şi porunca lui Dumnezeu. Dar câte nu 1-ar fi întrebat Părintele Teodul pe Sfântul Episcop loan! însă el nu stătea mult de vorbă cu cineva. care o zicea şi o trăia neîncetat. fă ascultare. mulţumindu-i Preasfinţitului loan din adâncul inimii pentru sfaturile şi 3 3 3 2 .-Preasfinţite. ca să nu-şi curme rugăciunea lui lisus. între călugări! Acolo cred că aş avea mai multă linişte şi vreme de rugăciune.

Protosinghelul Vasian Scripcă. duhovnicul său." Astfel. A TREIA ÎNTÂLNIRE CU PĂRINTELE TEODUL A treia întâlnire a Episcopului loan cu duhovnicul Teodul în primăvara anului 1946.. Părintele Teodul s-a hotărât să-1 viziteze iarăşi pe Părintele Cleopa la . care acum era stareţ al Mănăstirii Secu. Singurul care ar fi putut vorbi mai mult şi care îl înţelegea mai bine era.s-a făcut nevăzut în desişul pădurilor. i-a spus aceste cuvinte: „Domnul nostru lisus Hristos să te binecuvinteze şi mă iartă. Iar preasfinţitul. i-a sărutat mâna şi a cerut binecuvântare de plecare. iar fericitul Episcop loan „cetăţeanul Munţilor Carpaţi" . Timp de încă un an de zile nu s-a mai ştiut nimic despre acest episcop sfânt.. Părintele Teodul s-a întors înapoi la Mănăstirea Agapia. însemnându-1 cu semnul Sfintei Cruci. fără îndoială.cuvintele de folos pe care i le dăduse.

Aici. dorea din inimă să-1 mai întâlnească o dată pe Sfântul Episcop loan. ca să-i mai ceară sfat şi binecuvântare. a văzut chipul blând şi senin al Preasfinţitului loan. Totodată. Nimic pământesc. soarele 3 5 . Apoi s-au aşezat să se odihnească pe trunchiul unui copac doborât. iar 3 4 episcopul 1-a binecuvântat. sărutându-1 pe frunte.Sihăstria. Deci. Părintele Teodul i-a sărutat mâinile şi ia făcut metanie. luând toiagul. Timpul trecea repede. în atmosfera de taină a pădurii. au vorbit multe cuvinte pentru mântuirea sufletului. nici un cuvânt despre oameni. despre nevoile şi bucuriile lor. a urcat muntele şi. când a ajuns la Poiana Trapezei.

s-au .Episcopul loan cugetând la patria natală se urca parcă mai grăbit pe cer. fiind acoperit de mâna Lui! Au urmat câteva clipe de tăcere adâncă. Dar nu era încă hotărât. s-a pregătit să se reîntoarcă iarăşi la mult dorita lui pustie. înţelegând că mai bine era să rămână pe loc decât să plece. Făcându-şi deci metanie unul altuia. Aş vrea să mă săvârşesc acolo! Atunci Părintele Teodul i-a răspuns: -Cum să mergefi acum în patria sfinţiei voastre. Apoi. Aştepta mai degrabă un sfat duhovnicesc. de voi pleca. iar episcopul s-a sculat în picioare. nu mă va vedea nimeni. Avem şi acolo păduri destule unde aş putea să mă nevoiesc. Preasfintitul loan ar fi dorit să trăiască ultimii săi ani pe locul unde văzuse întâi lumina zilei şi unde cunoscuse pe Dumnezeu. O oarecare îngândurare se simţea în glasul lui: .Aş dori să mă reîntorc înapoi în patria mea! a zis Episcopul loan. când este atâta persecuţie ateistă? -Cred lui Dumnezeu. că.

De aceea se credea că ori a trecut la cele veşnice. Nimeni nu mai vorbea nimic despre Episcopul loan. dar nimeni nu-i ieşea în cale spre a vorbi cu 3 . nu-1 mai întâlnea. după obişnuita binecuvântare cu semnul Sfintei Cruci.sărutat pentru ultima dată cu sărutare sfântă în lisus Hristos. Din ceasul şi din ziua aceea. ori s-a dus în patria sa natală. deşi adeseori trecea culmea muntelui la Sihăstria şi poposea în Poiana Trapezei. Nimeni nu-1 mai întâlnea prin pădure. s-au despărţit. au trecut câţiva ani de adâncă tăcere. Apoi. unde cânta câte un tropar ori îl chema pe nume. Nici Părintele Teodul duhovnicul.

Când s-a uitat mai de aproape. Era Preasfinţitul Episcop loan. ÎNTÂLNIREA CU FRATELE ŞTEFAN După cinci ani de tăcere. se gândea că numai el ar putea fi. Părintele Teodul se întorcea mâhnit înapoi. a văzut în mijlocul lor un pustnic bătrân. în clipa aceea. fericitul episcop loan a fost întâlnit de unul din fraţii Mănăstirii Sihăstria. adică în primăvara anului 1951. Fratele Ştefan auzise despre dânsul şi. de emoţie. iar câinii s-au oprit şi stăteau ca uimiţi. O grea întristare îi apăsa inima. singur şi gârbovit de ani. Apoi 1-a auzit vorbind pe Sfântul Episcop loan: „Oare ce păcat am făcut astăzi înaintea lui Dumnezeu de m-a descoperit oamenilor?" Şi îndată pustnicul Sfântul Episcop loan înconjurat de oile Sihăstriei .dânsul şi a-1 binecuvânta. Ştefan Juncu. Deodată a observat că oile s-au strâns toate grămadă şi nu mai păşteau. care păştea oile în poiana Chitele. De aceea. Fratele Ştefan mergea singur în urma oilor. Abia ieşiseră mugurii şi iarba.

El trăia în cea mai aspră viaţă pustnicească aici. Dar te rog. vino încoace şi nu te teme! Ştiu că te spovedeşti la Părintele stareţ loil. şi ajunsese aşa de sporit cu 3 .1-a chemat la sine pe fratele Ştefan şi.Frate Ştefan. venerabilul sihastru era mâhnit că fusese întâlnit de oameni. nici duhovnicului tău. că te-ai întâlnit cu mine astăzi! Fără îndoială. spunându-i pe nume. mai sus de Mănăstirea Sihăstria. în adâncul pădurilor. să nu spui nimănui. i-a zis: .

nici haină. Apoi a venit în mănăstire şi se lupta cu gândul să nu spună nimănui că s-a întâlnit cu acel pustnic sfânt. Iată pentru ce era întristat când a fost văzut de acest frate. fără însă să-1 întâlnească pe Cuviosul . că nu avea nevoie de nici un ajutor omenesc: nici adăpost. îndată şi-a luat în traistă pesmeţi de pâine şi ceva de mâncare şi a umblat aproape o săptămână prin pădurile din jurul mănăstirii.Sfântul Episcop loan mustrând pe fratele neascultător nevoinţa. Ba nu dorea să vadă nici faţă de om până la moarte. a îndrăznit să mărturisească Protosinghelului loil. Iar stareţul. biruinduse de ispită. După câteva zile însă. cum singur recunoştea. nici hrană. tot ce se întâmplase în pădure. fie pentru folosul nostru al tuturor. stareţul şi duhovnicul său. Şi aceasta i s-a întâmplat fie pentru o mică greşeală a lui. cu Părintele Visarion. Trecând ziua aceea. cum a auzit de aceasta. egumenul Schitului Sihla. fie pentru smerenia lui. fratele Ştefan s-a coborât cu oile la stână.

pe când umbla cu oile prin pădure. 1-a întâlnit din nou pe pustnicul sfânt loan. Iar fericitul episcop 1-a iertat şi i-a rânduit canon de pocăinţă. îl mustra tot mai tare conştiinţa şi se gândea cum 1-ar putea întâlni undeva pe venerabilul episcop ca să-i mărturisească păcatul. CANONUL NEASCULTĂRII Fratele Ştefan nu îşi găsea liniştea. zicând: 4 . Şi iată că. după o lună de zile.loan. îi părea foarte rău că şi-a călcat cuvântul faţă de un episcop sfânt. Fratele Ştefan i-a făcut imediat metanie şi i-a cerut iertare că nu şi-a ţinut cuvântul dat.

ci vei rămâne în lume! Şi aşa a şi fost. dar înapoi nu vei mai veni. Probabil mai venea la sfintele slujbe de la Sihăstria. Sfântul Episcop loan rugându-se în peştera Sfintei Teodora . căci duhovnicul său din început. dar nu-1 vedea nimeni.. Unii dintre părinţii bătrâni din partea locului credeau că Episcopul loan s-ar fi retras în patria sa. ca de obicei. fiind acoperit de harul Duhului Sfânt. Arhimandritul Vasian din Mănăstirea Secu se mutase la Domnul în anul 1955. Să ştii că te vei duce în armată. nimeni din călugării Mănăstirii Sihăstria şi ai Schitului Sihla nu 1-a mai văzut. Nu ştim nici ce duhovnic avea în ultima parte a vieţii. te-am rugat un lucru şi nu 1-ai împlinit. Fratele a plecat la armată în părţile Ardealului şi după terminarea serviciului militar nu s-a mai reîntors în mănăstire.Frate Ştefan. ULTIMII ANI ŞI AFLAREA SFINTELOR SALE MOAŞTE De la întâlnirea Sfântului Episcop loan cu fratele Ştefan din vara anului 1951.

pe care adeseori îi cerceta şi le trimitea câte ceva de mâncare. 4 2 4 3 .precum singur dorea încă din anii 1945-1947. în ultimii ani ai vieţii sale. nimeni nu mai vorbea despre prezenţa acestui mare sihastru în Munţii Sihlei. era egumen la Schitul Sihla Protosinghelul Visarion Prepeliţă. Prin anul 1956. decât numai cei care îl cunoşteau mai din tinereţe. un mare nevoitor întru cele duhovniceşti. El cunoştea mai mulţi pustnici în Munţii Sihlei şi ai Sihăstriei. De aceea.

dând slavă lui Dumnezeu că 1-a învrednicit să afle moaştele acestui mare sfânt. a văzut că oasele sale erau galbene şi bine mirositoare. cunoscut numai marilor sihastri din partea locului. a coborât repede în schit. După ce a rostit rugăciunea pentru cei răposaţi: „Dumnezeul duhurilor şi a tot trupul. pe când mergea singur prin Munţii Sihlei. care s-a nevoit ca mare sihastru în Munţii Sihlei şi ai Sihăstriei.. Dar. Astfel. a mai luat cu sine doi ucenici. a socotit că este trupul unui pustnic oarecare. Atunci egumenul Visarion a înţeles că sunt moaştele sfântului arhiereu loan de la Kiev. în chip minunat..". . nu departe de peştera Sfintei Teodora. egumenul îndemnat fiind de Duhul Sfânt a descoperit între stânci.Episcopul loan binecuvântând Odată. aşa cum se obişnuieşte la arhiereii slavi. moaştele întregi ale unui sfânt. apropiindu-se de moaştele acelui cuvios. unde se află un loc pustnicesc tăinuit. Apoi a observat că deasupra acelor oseminte se afla o cruce mare de aur.

precum şi cădelniţa cu foc şi tămâie şi. a adunat sfintele sale moaşte. le-a stropit cu vin şi le-a adus în biserica Schitului Sihla. după ce a săvârşit obişnuitul trisaghion. unde se află şi astăzi împreună cu alte moaşte ale unor cuvioşi părinţi. 4 . în taină. a îngropat moaştele Sfântului Episcop loan în partea de miazăzi. le-a înfăşurat în pânză albă. scoţând câteva scânduri din duşumeaua bisericii. Protosinghelul Visarion a rămas în biserică cu câţiva ucenici. Apoi a pus sfintele moaşte într-un mic sicriaş şi. După miezul nopţii. îndată ce s-a terminat slujba de Utrenie.

................... să ne miluiască şi să ne mântuiască pe toţi................19 A doua întâlnire cu Părintele Teodul..........43 .............................. întăreşte dreapta credinţă pe pământ şi mântuieşte lumea şi sufletele noastre...................7 La Schitul Crasna.............................. mult nevoitorul şi purtătorul de Hristos..................... pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale........ făcătorul de minuni. Amin.....................35 întâlnirea cu fratele Ştefan......... şi cu rugăciunile Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor Tăi.............. ale Sfântului Episcop loan.................13 Pustnic în Muntele Ceahlău...............16 Prima întâlnire cu Părintele Teodul..........................................................9 Profeţia Episcopului loan......................................3 Episcop vicar la Kiev...........5 Prigoana ateistă................. care s-au nevoit aici pentru dragostea lui Hristos....... şi ale tuturor marilor sihastri din partea locului. numără în ceata sfinţilor Tăi ierarhi pe Sfântul Episcop loan................41 Ultimii ani şi aflarea sfintelor sale moaşte ................................................5 Venirea în România..... C P IN UR S Cuvânt înainte........39 Canonul neascultării........... Doamne.....................25 A treia întâlnire cu Părintele Teodul ......Fie ca bunul nostru Mântuitor....

46 47 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful