CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Colegiul Economic ,,Dimitrie Cantemir” Suceava

Auxiliar curricular
M3 Calitatea produselor şi serviciilor Clasa a IX a

Suceava 2010

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

AUTORI: Prof. Florentina Elena Sfichi, prof. def. Prof Luminiţa Hagiu, prof grd. I, Prof. Viorela Emilia Maţipiuc, prof. def., Prof. Liliana Panaite, prof. def., Prof. Adriana Ruscan, prof. grd. II,

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Introducere
Acest auxiliar este destinat elevilor din clasele a IX a, ciclul inferior – liceu tehnologic, profilul servicii, domeniul pregătirii comerţ, economic, precum şi profesorilor şi maiştrilor instructori implicaţi în pregătirea acestora. Materialul a fost elaborat pe baza unităţilor de competenţe şi a competenţelor prevăzute în S.P.P., ţinând cont de conţinuturile tematice din programele şcolare. Acest modul agregă: Unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie: Asigurarea calităţii. Modulul de pregătire studiat urmăreşte formarea la elevi a unor deprinderi legate de: Clasificarea sortimentelor de mărfuri alimentare şi nealimentare după criterii date • • • • • • • Încadrarea sortimentelor de mărfuri Calcularea valorii energetice Etichetarea mărfurilor alimentare/nealimentare Verificarea caracteristicilor organoleptice ale mărfurilor alimentare/nealimentare Identificarea defectelor mărfurilor alimentare/nealimentare Clasificare serviciilor după criterii date Prezentarea caracteristicilor serviciilor

1. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul: Calitatea produselor şi serviciilor: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Analiza ofertei de mărfuri nealimentare Asigurarea calităţii 2. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare: Denumirea Modulului: Studiul calităţii produselor si serviciilor Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul Învăţării 1: Prezintă grupele de mărfuri alimentare Grupele alimentare: Definirea marfă, proprietăţi, caracteristici articol Clasificarea sortimentului de mărfuri alimentare: • produse din cereale de termenilor produs, de mărfuri Clasifică sortimentul de mărfuri alimentare serviciu, alimentare calitate, merceologice calitate, conform Elevul va demonstra că este capabil să definească termenii clasificării problematizare, studii de caz, etc. Elevul va demonstra că este capabil să clasifice sortimentul de mărfuri alimentare după criterii date prin simulare, problematizare, studii de caz. Elevul va demonstra că este

– Încadrează sortimentul de mărfuri studiaţi în contexte diferite prin

sortiment, grupă, subgrupă,

Elevul va demonstra că este capabil să calculeze valoarea energetică folosind elementele de informare de pe ambalaje. Clasificarea merceologică a sortimentului alimentare Valoarea mărfurilor: Definire: glucide • • energetică psiho-senzorială proteine. alimentare conform clasificării merceologice practice dar problematizare.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR şi derivate • legume. conţinutul în substanţe nutritive la 100g produs prin probe practice/simulare. . produse industrializate • carne şi produse din carne • • produse zaharoase peşte şi produse din peşte • • produse gustative laptele şi produsele din lapte • grăsimi alimentare de mărfuri fructe şi capabil sortimentul să de prin şi încadreze mărfuri probe simulare. alimentară a Analizează valoarea alimentară Elevul va demonstra că este capabil să identifice valorii componentelor energetice folosind elementele de informare de pe ambalaje. studii de caz. lipide. conţinutul în substanţe nutritive la 100g produs prin probe practice dar şi simulare/ problematizare/ studii de caz.

complexe Încadrare: simulare. studii Rezultatul învăţării 3: Caracterizează grupele de mărfuri nealimentare Grupe de mărfuri Clasifică grupele de mărfuri nealimentare Elevul va demonstra că este capabil să clasifice sortimentul de mărfuri nealimentare ţinând cont de criteriile de nevoi) date prin (destinaţie. elemente identificare • elemente informare de • elemente etichetare de specifice pe grupe de mărfuri Rezultatul învăţării 2: Descrie caracteristicile de calitate ale grupelor de mărfuri alimentare Caracteristicile organoleptice mărfurilor alimentare: • • • • • • • aspect culoare miros consistenţă gust grad de prospeţime grad de maturitate Identifică caracteristicile ale organoleptice ale grupelor de mărfurilor alimentare activitatea curentă impuse de normative Elevul va demonstra că este capabil să identifice organoleptice prin probe caracteristicile sortimente date Utilizează normele de calitate în ale mărfurilor alimentare pentru Relatează cerinţele de calitate practice. problematizare. Elevul va demonstra că este capabil să identifice normele de calitate specifice domeniului de pregătire prin simulare. studii de caz.clasificare: • • • destinaţie frecvenţa cererii complexe de nevoi . frecvenţa cererii.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Marcarea mărfurilor: • – etichetarea Verifică elementele de marcare-etichetare de Elevul va demonstra că este capabil să identifice elementele de informare şi identificare specifice etichetării mărfurilor alimentare/nelimentare prin simulare. Încadrează produse nealimentare Elevul va demonstra că este nealimentare . simulare. pentru problematizare. utilizarea etichetelor de mărfuri. specifice domeniului propriu de probe practice. calitate pentru sortimente date prin de caz. Elevul va demonstra că este capabil caracteristicile ale produselor să verifice organoleptice alimentare propriul loc de muncă Verifică organoleptic produsele alimentare în conformitate cu documentaţia de specialitate Identifică activitate normele de simulare. etc.

studii de caz. păstrate. problematizare. Enumeră metodele standardizate grupe de mărfuri nealimentare specifice grupei de asigurare a calităţii produse prin probe practice. simulare. ambalare. depozitare Aplică metode standardizate de Elevul va demonstra că este capabil defectele de nealimentare pe să identificarea mărfurilor grupe de Elevul va demonstra că este capabil să verifice caracteristicile de calitate pe prin probe practice. Elevul va demonstra că este capabil să identifice defectele mărfurilor nealimentare pe . Rezultatul învăţării 4: Respectarea condiţiilor de calitate pe grupe de produse nealimentare/ Caracteristicile de calitate Verifică caracteristici de pe grupe de mărfuri calitate pe grupe de mărfuri nealimentare de nealimentare • • organoleptice tehnico – funcţionale mărfuri Defectele nealimentare: • datorate producătorului • • comerciantului transportatorului mărfurilor Identifică defectele mărfurilor nealimentare Descrie procedurile specifice metodelor standardizate asigurarea calităţii Identifică condiţiile de marcare. transport. problematizare. Caracterizează grupele de mărfuri nealimentare Grupe de mărfuri: • • • • • • • textile-încălţăminte metalo-chimice cosmetice sticlă şi ceramică lemn tehnico-sanitare materiale construcţii • electrotehnice electronice • • • • autoturisme birotică şi papetărie sport-voiaj – turism bijuterii şi gablonţuri şi de Elevul va demonstra că este capabil grupele nealimentare să de prin caracterizeze mărfuri simulare.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR • • • • • familii grupe subgrupe articole sorturi utilizând clasificarea merceologică capabil produs să încadreze un prin nealimentar conform clasificării merceologice probe practice/simulare. simulare.

simulare. Rezultatul învăţării 5: Caracterizarea serviciilor Serviciile • • Definire Clasificare mod de (scop. normele de calitate proprii domeniului de activitate modele de etichete şi marcare poŃi să . Clasifică serviciile după criterii Elevul va demonstra că este date cantitative ale serviciilor capabil să clasifice serviciile după criterii date prin simulare.. Ah valoarea nutritivă a alimentelor grupele de mărfuri cu toate sortimentele lor criteriile specifice de ambalare. Caracterizează caracteristicile ISO 9004-2:1994) • Caracteristici calitative: forma nematerială nestocabilitatea intangibilitatea coincidenţa în timp şi spaţiu a producţiei şi consumului eterogenitatea După parcurgerea acestui modul: ştii. pentru fiecare grupă de mărfuri înŃelegi.. studii de caz. studii de caz. obţinere. problematizare. simulare.... Elevul va demonstra că este capabil să prezinte caracteristicile cantitative ale serviciilor prin exemplificare. marcare.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR asigurarea calităţii grupe de produse prin probe practice. aplici cunoştinŃele pentru verificarea organoleptică de a mărfurilor încadrezi produsele alimentare şi nealimentare utilizând criterii de clasificare Analizezi valoarea energetică foloseşti limbajul de specialitate ..

proteinele animale sunt superioare celor vegetale. Aceste substanţe cu rol diferit în organism sunt: apa. iau parte la toate reacţiile din organism. participând la formarea şi reînnoirea ţesuturilor din organism. Rolul lor principal este de a furniza energie. lipide. galactoză (glucidul din lapte) . fructe şi flori). carne. brânză. acizi graşi. Sursele de glucide sunt aproape exclusiv produsele de origine vegetală. asigurând o acţiune detoxifiantă la nivelul intestinului. substanţe minerale. vitamine. a impurităţilor). cereale • Proteine de clasa a III-a (incomplete) – se regăsesc în cartilajele oaselor În concluzie. Proteinele conţin 20 – 24 aminoacizi. deoarece conţin toţi aminoacizii esenţiali necesari zilnic pentru organism. absenţa substanţelor nocive. Valoarea nutritivă a unui produs alimentar este dată de următoarele elemente: Valoare psiho-senzorială (organoleptică şi estetică) Valoare energetică Valoare biologică (aminoacizi esenţiali. Ele mai au şi rol plastic. brânzeturi. enzime. şi rol fiziologic. lapte. protide. Compoziţia chimică a produselor alimentare Proteine Proteinele (protide) sunt cele mai importante componente structurale şi funcţionale ale materiei vii (protos = cel dintâi).CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 1 Factorii nutritivi localizaţi în alimente Competenţa specifică: Analizează valoarea energetică Valoarea nutritivă a produselor alimentare este dată de substanţele nutritive pe care acestea le furnizează organismului uman. ouă • Proteine de clasa a II-a (parţial complete) – se regăsesc în alimente ca: legume şi leguminoase uscate. prezenţa lor fiind obligatorie în hrana omului (carne. vitamine. minerale) Valoare igienică (raportul dintre substanţe nutritive/substanţe indiferente. Glucidele se clasifică în 3 categorii: Monoglucide – glucoză (miere. necesare pentru desfăşurarea proceselor metabolice fundamentale. Proteinele se clasifică în 3 categorii: • Proteine de clasa I (complete) – se regăsesc în alimente ca: lapte. Glucide Glucidele deţin ponderea cea mai importantă în nutriţie (50 – 60% din valoarea energetică a raţiei alimentare trebuie să se obţină pe seama glucidelor). asigurând o bună funcţionare şi tonifiere a ficatului. Ele îndeplinesc în organism rol plastic. glucide. ouă). dintre care 10 sunt consideraţi esenţiali. fructoză (este cel mai dulce glucid – fructe. miere). apără organismul de bolile infecţioase.

teina. mere. după solubilitate. cereale) glicogen (glucidul din carne). combaterea rahitismului la copii. De aceea. portocale). uleiurile. uleiurile eterice.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Oligoglucide – zaharoză. ficat. Clasificarea lipidelor se prezintă astfel: Simple – gliceride. pere. F • Hidrosolubile: B1. legume verzi. legume. lapte. nuci. untul. celuloză (fructe. stimulează circulaţia sângelui. Organismul nu poate sintetiza vitaminele. el primindu-le din alimente zilnic. Surse: legume. Calciul are rol în fomarea şi întreţinerea scheletului. B6. produse lactate. Vitaminele se clasifică. caise. P. C (antiscorbutică). . Surse de calciu sunt: lapte. ouăle. fiind necesare în cantităţi mici. ele trebuie procurate zilnic din alimente. neputând fi sintetizate de organismul uman. cereale). fructe. peşte. creier. gălbenuş. fructe (banane. ficat. Surse: leguminoase uscate. Surse: carne. combate oboseala. peşte. cefaline Substanţe minerale Ele sunt absolut indispensabile vieţii. Iodul este un element indispensabil glandei tiroide. nuci. untura. măreşte rezistenţa la oboseală. enzimele. K (antihemoragică). În concluzie. ouă. gălbenuş. acizii. steride Complexe – lecitine (gălbenuş de ou). cele mai importante surse de lipide fiind: laptele. mere. nucile. carne. lactoză Poliglucide – amidon (cartofi. PP Alte elemente care fac parte din compoziţia chimică a alimentelor sunt: apa. gradul de asimilare a alimentelor este determinat de calitatea substanţelor organice existente în acestea şi de capacitatea organismului de a sintetiza unele substanţe. maltoză. leguminoase. Lipide Lipidele îndeplinesc în organism rol energetic şi reprezintă o formă de stocare a energiei. carnea. B2. D (antirahitică). Fierul este cel mai important transportor de oxigen din organism. Surse: peşte. E (vitamina antisterilităţii). Magneziul participă la formarea scheletului. cereale. Se găseşte în: carne. cartofi. Fosforul participă alături de calciu la formarea scheletului şi la întreţinerea celulelor nervoase. cereale. B12. Vitaminele Ele au rol catalitic. Ele se regăsesc în majoritatea alimentelor. legume. Potasiul intervine în echilibrul vieţii la nivel celular. astfel: • Liposolubile: A (betacaroten). pigmenţii. alcaloizii (cafeina. participă la buna funcţionare a creierului şi inimii. solanina).

8g glucide V.35 kcal + 33. (kcal) = 67.E.5g x 4.68 kcal V.8g x 4.1kcal/g + 3.6g lipide 4.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr.E.3 kcal 1g glucide = 4.51 kcal V. acestea furnizează energia necesară organismului în desfăşurarea funcţiilor vitale.E. proteine din alimente.E.5g proteine 3. glucide. 1g lipide = 9. proteine. Prin ardere în organism.1kcal/g + L(g) x 9.1kcal/g + G(g) x 4. (kcal) = P(g) x 4.E.6g x 9.3kcal/g Exemplu: Calculaţi valoarea calorică a 200ml lapte ştiind că 100 ml conţine: 3.48 kcal + 19. (kcal) = 14.1 kcal 1g proteine= 4. astfel: V.3kcal/g + 4.1 kcal 1g alcool etilic = 7 kcal Valoarea energetică se calculează pornind de la procentul de lipide. glucide.1kcal/g V. (kcal) = 3. 2 VALOAREA ENERGETICĂ (CALORICĂ) A PRODUSELOR ALIMENTARE Valoarea energetică a unui produs alimentar este determinată de trofinele calorigene: lipide.51 kcal x 2 = 135 kcal . la 200 ml lapte va fi: 67.

concentrare. condiţii de depozitare şi folosire. congelare. afumare). trebuie trecute instrucţiuni de utilizare când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare. De asemenea. ca limită optimă de consum – „a se consuma de preferinţă înainte de data.. 3 Competenţa specifică: Verifică elementele de marcare-etichetare În fişa de documentare sunt prezentate elementele de identificare a produsului pe care trebuie să le conţină eticheta.. informării consumatorilor. Termenul de valabilitate Se poate înscrie în diferite moduri: ca dată limită de consum – „data expirării... dar şi pentru promovarea produselor pe piaţă. se înscriu numele şi adresa importatorului înregistrat în România. care cuprind şi imaginea produsului ambalat (la borcane şi cutii ce conţin produse conservate) Banderole litografiate (produse zaharoase) Litografiere pe ambalaje de hârtie cerată sau metalizată Ştanţare pe ambalaje metalice din sticlă.2%. ingrediente Obligatoriu se trece concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1. Trebuie să conţină informaţii cu privire la tratamentele la care au fost supuse produsele (refrigerare.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişă de documentare nr. În cazul produselor de import.. Cantitate netă.”.”.”. mase plastice Ştanţare şi pirogravare pe lemn Ştampilare (carne) ..”.. Marcarea produselor alimentare se face cu scopul identificării produselor..Numele şi adresa fabricantului sau distribuitorului. Forme de marcare a produselor alimentare: Etichete Etichete litografiate. „expiră la data de. Denumirea Trebuie să corespundă naturii. proprietăţilor produsului alimentar sau materiilor prime utilizate. „a se consuma până la data de. Provenienţa .

1 A 1 2 3 4 5 6 7 8 B 1. 1 FACTORI NUTRITIVI Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Data: Timp alocat: 20 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de factorii nutritivi localizaţi în alimente. Prezenta activitate se va desfăşura având la bază Fişa de documentare nr. Caracteristica vitaminei D. Factori nutritivi care degajă prin ardere 9. 4. . Monoglucid 3. Rolul principal al glucidelor în organism este de a furniza 5. Lipsa acestui mineral din organism determină anemia.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de lucru nr. 6. 2. 7.3Kcal/g. Factori nutritivi care îndeplinesc în organism rol plastic. Cea mai importantă substanţă de rezervă din regnul vegetal. 8. Elemente indinspensabile vieţii care nu pot fi sintetizate de organismul uman.

3. Celuloza şi galactoza 2. G= 17.2 Roşii: P= 1. 100g varză). L= 2. glucoza şi fructoza. h. Deficitul de fier determină tetania. 2 Factori nutritivi şi calculul valorii calorice a alimentelor Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Data: Timp alocat: 30 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de factorii nutritivi localizaţi în alimente şi calculul valorii calorice a alimentelor. I 3. 7. solanina. Se regăseşte în alimente sub formă de caroten b.4.2 Varză: P= 1. influenţează procesul de reproducere.Participă alături de Calciu la formarea şi întreţinerea scheletului: a. f. Cereale. c.7. c.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE LUCRU nr.Proteinele de clasa a I-a (complete) se regăsesc în alimente ca: a. L= 0. g. Antirahitică 4.Identificaţi caracteristica principală a vitaminei A: a. ouă. . L= 0. d. Glicogenul şi amidonul.4.200g grătar vită . e.8. Enumeraţi elementele ce definesc valoarea nutritivă a unui aliment. i. legume. Fe b. b.Cafeina. G= 5.150 g salată (50g roşii. c. 2 1. d. antihemoragică. G= 0. 6. carne. c.8. b.2 Transformaţi Kcal în Kjouli. Ulei 5. C. Adevărat sau Fals? a.Vitaminele hidrosolubile sunt D. leguminoase uscate.200 g catofi natur . nicotina sunt alcaloizii din alimente. Un gram de lipide dă prin ardere 4. Vitamina A are un rol determinant în procesul vizual. L= 0. Proteinele sunt predominante în regnul vegetal.Valoarea biologică a alimentelor este dată de valoarea organoleptică şi estetică. G= 4. Celuloza este prezentă în fructe. Calculaţi valoarea calorică a unei cine formată din: . E. Rolul principal al glucidelor în organism este cel plastic. cunoscând caloriile degajate de 100g produs: Cartofi: P = 1. P d. b. j. d.Identificaţi oligoglucidele din enumerarea de mai jos: a. B. Prezenta activitate se va desfăşura având la bază Fişa de documentare nr. Mg c.Aminoacizii se regăsesc în structura glucidelor.2 Carne vită: P= 20.8. d.1 calorii. cereale. lactoza şi maltoza.

50 g caşcaval. Adevărat sau Fals? 2p a. a. d. K. lipide. II. d. c. 3. d. brânzeturi. precizând următoarele elemente: 2p a.2 felii pâine graham . 2. G = 1. c. L = 1. c. importanţa lor în alimentaţie. c. d. Antirahitică Proteinele de clasa a II-a (parţial complete) se regăsesc în alimente ca: 0. G = 4. glucoza şi fructoza.25 g miere .7 Pâine: P = 9. L = 1 Unt: L = 82. Enumeraţi elementele ce definesc valoarea nutritivă a unui aliment. cunoscând caloriile degajate de 100g produs: Lapte: P = 3. Cereale. E. III. V. 1p IV. d. Organismul uman poate sintetiza vitamine şi minerale.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE EVALUARE Factori nutritivi şi calculul valorii calorice a alimentelor I.25 g unt . Identificaţi varianta corectă: 2 puncte Identificaţi poliglucidele din enumerarea de mai jos: 0. d. b. c.5. ouă. b. Aminoacizii se regăsesc în structura lipidelor. clasificarea proteinelor b. Glicogenul şi amidonul.5p carne. .9.7 Miere: G = 75 Caşcaval: P = 25. L = 19 Transformaţi Kcal în Kjouli.1. Realizaţi un eseu structurat cu tema: Rolul proteinelor în organism. Glucidele reprezintă principala sursă de energie din organism. Se regăseşte în alimente sub formă de caroten influenţează procesul de reproducere. G = 51. surse de proteine c.5p glucide. D.5p lactoza şi maltoza. c. 4. Proteine. c. c.200 ml lapte . d. Celuloza şi galactoza Care din următorii factori nutritivi participă la formarea anticorpilor în organism? 0. Vitamine Identificaţi caracteristica principală a vitaminei D: 0. Vitaminele liposolubile sunt A. Calculaţi valoarea calorică a unui mic dejun format din: 2p . d.5p antihemoragică. Ulei 1.

valoare calorică).(dacă răspund corect li se acordă dublul punctelor. dacă nu.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitate suplimentară "Trusa cu unelte" • • • • • Denumirea activităţii: ”Cine ştie caştigă” Denumirea modulului: Calitatea produselor şi serviciilor Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Timpul alocat efectuării activităţii: 45 min Obiectivul activităţii: această activitate va ajuta elevii să-şi consolideze cunoştinţele referitoare la factorii nutritivi localizaţi în alimente şi modalitatea de calcul a valorii calorice a alimentelor. • Întrebări pentru grupuri – se pot primi întrebări suplimentare de la echipa adversă. Variante: • întrebări la care grupurile răspund pe rând. Cele la care un grup nu ştie să răspundă. pierd un punct). trec la grupul următor. • Întrebări individuale (două puncte dacă elevul răspunde singur. • Întrebări dificile la început şi a căror dificultate scade pe parcurs (dar scade şi numărul de puncte acordate) . un punct dacă se consultă cu alţi membri ai grupului). la care să răspundă echipa adversă. Numele elevului: Data: • • Solicitaţi elevilor să pregătească seturi de întrebări din materia studiată (factori nutritivi.

ou fiert moale – 2 buc. dejun şi cină. cereale. Elevii găsesc mai multe asemănări şi deosebiri între diferitele aspecte ale temei discutate – Comparaţi lipidele şi glucidele. sub îndrumarea conducătorului de grup.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR LECŢIE RECAPITULATIVĂ FACTORI NUTRITIVI Metoda cubului Modulul I: Calitatea produselor şi serviciilor Unitatea de învăţare: Valoarea nutritivă a mărfurilor alimentare Unitatea de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Activitatea 1 În orele de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor despre factorii nutritivi localizaţi în alimente se poate utiliza cu succes metoda cubului.Aplicaţi cunoştinţele de la acest capitol calculând valoarea nutritivă şi calorică a unui mic dejun compus din: . Ca. ficat. Activitatea 2 1. steride b. După ce prima activitate s-a încheiat. din punct de vedere nutritiv.Comparaţi rolul vitaminelor şi mineralelor în organism.Descrieţi factorii nutritivi localizaţi în alimente. D. 50 grame unt.peptide. Profesorul prezintă în continuare a 3-a sarcină – Asociaţi alimentelor prezentate în continuare (fructe. ouă. legume. celuloză c. compară. asociază. După ce s-a încheiat şi această activitate. albumine d. 5. analizează. Elevii vor fi împărţiţi în grupe eterogene. 4. o cană de lapte.Analizaţi compoziţia chimică a alimentelor şi exemplificaţi. conducătorul grupului ridică mâna şi profesorul îi prezintă a doua faţă a cubului: compară.Asociaţi elementele din cele 2 coloane. cunoscând caloriile la 100 grame produs.Vitamine 5.Proteine 3.Substanţa minerale Exemple a. Elevii. A 5-a faţă a cubului prezentată de profesor – Argumentaţi necesitatea combinării optime a factorilor nutritivi în alimentaţia zilnică.Argumentaţi importanţa cunoşaterii valorii nutritive a alimentelor. . 3.lapte de vacă integral – 200ml .brânză topită – 25g . Factori nutritivi 1.A. E. prezintă cunoştinţele teoretice referitoare la tema abordată – Descrieţi importanţa cunoaşterii valorii nutriive a alimentelor.Fe. leguminoase uscate) factorii nutritivi localizaţi.gem de prune – 25g . Mg 6.Glucide 2. Cei care întâmpină dificultăţi sunt ajutaţi de ceilalţi membrii ai grupului şi pot apela la schemele recapitulative întocmite anterior la lecţii. profesorul arată a 4-a faţă a cubului – Analizaţi un meniu zilnic: mic dejun. P.Lipide 4. lapte. K e. Urmează etapa în care cunoştinţele teoretice recapitulative sunt aplicate în practică prin rezolvarea unor exerciţii. 2. un ou. dacă între ele există vreo legătură.gliceride.glicogen. în mod individual – Calculaţi valoarea energetică a unui mic dejun format din 2 felii pâine. argumentează şi aplică.unt – 20g . carne de peşte. fiecare primind câte un cub pe feţele căruia vor fi trecute activităţile: descrie.

Prezentaţi elementele de identificare a produselor şi de informare a consumatorilor pentru 2 produse alimentare. Termenul de valabilitate se înscrie pe etichete numai ca limită optimă de consum. Tremenul de valabilitate este mai mare decât durabilitatea minimală. Necomestibilitatea produselor alimentare apare după expirarea termenului de valabilitate. Marcarea produselor alimentare se face cu scopul identificării produselor şi promovării acestora pe piaţă. la alegere. 1.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişă de lucru nr. 3. b. 3 Elemente de marcare .etichetare a măfurilor alimentare Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Data: Timp alocat: 30 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de modalităţile de marcare şi etichetare a produselor alimentare. d. 3. c. 2. Adevărat sau fals? a. Completaţi schema de mai jos: Forme de marcare a produselor alimentare . Prezenta activitate se va desfăşura având la bază Fişa de documentare nr.

În fişa de documentare nr. Pe baza acestei fişe completaţi următoarele grafice. 3 vă sunt prezentate informaţii legate de marcarea şi etichetarea mărfurilor alimentare. Prezenta activitate se va desfăşura având la bază Fişa de documentare nr. identificând elementele pe care le conţine eticheta produselor alimentare prezentate mai jos. Cicolată „Poiana” Lapte pasteurizat „La Dorna” . 4 Unitate de competenţă: Analiza ofertei de mărfuri alimentare Data: Timp alocat: 20 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de modalitatea de etichetare a mărfurilor alimentare. 3.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişă de lucru nr.

fructe şi produse industrializate carne şi produse din carne produse zaharoase peşte şi produse din peşte produse gustative laptele şi produsele din lapte grăsimi alimentare. Clasificarea merceologică a sortimentului de mărfuri alimentare I. Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare (LT): • • • • • • • aspect culoare miros consistenţă gust grad de prospeţime grad de maturitate .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR 2. Clasificarea sortimentului de mărfuri alimentare: • • • • • • • • produse din cereale şi derivate legume.4.

cereale şi derivate 2. grăsimi alimentare.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 4 Sortimentul mărfurilor alimentare Sfera de cuprindere a mărfurilor alimentare este foarte largă şi diversificată. lapte şi produse din lapte 6. zahăr şi produse din zahăr 4. produse gustative 5. produse gustative 9. 1. fructe şi derivate 3. legume. . peşte şi produse din peşte 8. carne şi produse din carne 7.

chifle. Pastele făinoase – produse dintr-un aluat crud.Făină neagră tip 1350 3. miere. pastă de tomate. cu fructe. prăjite (fulgi de porumb) . drojdie.fursecuri. nucuşoară. zahăr cu sau fără adaosuri (ouă. arome). făina .Făină albă tip 700 . grăsimi. aperitiv. după formă şi dimensiune: . grăsimi. graham.scurte (melci. griş) . cu ciocolată). porumb (pufuleţi). cu cremă. cu sau fără adaosuri (ou. pastă de tomate). turtă dulce. . napolitane (cu cacao.pâine dietetică (acalorică.simple .biscuiţi (simpli. b. cu vanilie.laminate: opărite. . etc). brânză. sare şi diverse adaosuri (ouă. cu unt. 4. hipoglucidică). Produsele de panificaţie: produse obţinute dintr-un aluat dospit preparat din făină.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 5 Cereale şi derivate Produsele din cereale cuprind următoarele: 1. crupe . nefermentat. pastă de spanac. spaghete. Sortiment: a.medii (fidea. modelat în forme diferite şi uscat până la o umiditate de 12 – 13%. batoane). miere.pâine simplă (albă.făină albă superioară tip 000 sau tip 480 făină albă superioară tip 00sau tip 550 .produse obţinute printr-o prelucrare specială a boabelor de cereale Sortiment: a. Sortiment: . crupe naturale: . pene. apă. fragmentate (mălai. semialbă. desert.expandate: din orez (fulgi de orez).normale: întregi (orez). obţinută prin măcinarea boabelor de cereale Sortiment: . neagră) . spirale.sub formă de pulbere fină. după compoziţie: .Făină semialbă tip 800 . grâu (pufarini). . cu calciu. Produse de patiserie: produse obţinute prin afânarea chimică a unui aluat preparat din făină. tăiţei) . orez artificial 2.lungi (macaroane. cu cremă). litere. unt. împletituri) 5. artificiale: tapioca.produse de franzelărie: simple (cornuri. lazane) . cu adaosuri (batoane cu lapte. zahăr.cu adaosuri (ouă. spanac.pâine cu adaos de cartofi . Sortiment: . dietetici. condimente). steluţe) b.

Produse de morărit: făina de grâu Caracterisitici Aspect Făină albă Pulbere impurităţi Culoare Alb – gălbui cu nuanţe cenuşiu deschis Miros şi gust Umiditate % Gluten umed % Aciditate Alb – gălbui cu nuanţe cenuşiu deschis cu urme de tărâţe Specifice. la auriu Masă cu pori deschis Masă cu până palpare Aspect brun.2 14. de închis 14. brun.5 26 2. Produsele de panificaţie Pâine albă Pâine semialbă Pâine neagră Pâine dietetică Condiţii exterior general Coajă de Format neaplatizat Rumenă. caracteristic pâinii bine coapte. de rânced etc) Plăcut. pori uniformi sortimentului.asperităţi(rugoasă). fără cocoloaşe sau urme de făină nefrământată Plăcută.8 14. de mucegai. neaplatizat sortimentului. uniformi specific Format specific Format specific Format neaplatizat brun Cu specific admisibilitate sortimentului. de făină de grâu. fără miros şi gust străin. cu particule de tărâţe fină fără 2. fără miros străin (de mucegai. revine imediat la starea iniţială). fini.) (în secţiune Aromă Gust . roşcat Neumed la brun roşcat miez Elastic (după o uşoară apăsare.5 24 4 fină Făină semialbă fără Pulbere fină fără impurităţi Făină neagră Pulbere impurităţi Cenuşiu deschis. neaplatizat galben Rumenă. caracteristică pâinii bine coapte.Rumenă. fără scrâşnet datorat impurităţilor minerale (pământ. nisip etc.5 26 3. fără gust acru sau amar.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Caracterisiticile organoleptice 1. sortimentului.

nearsă.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR 3. cu desen specific Aspect în secţiune Culoare Bine copt. uşor sfărâmicioşi. fără băşici. caracteristice aromelor utilizate. uniformă Galben aurie până la brună. Crocanţi Fragezi. în funcţie de sortiment Consistenţă Miros şi gust . uniformă Caracteristică biscuiţilor şi glazurii utilizate Caracteristică biscuiţilor şi cremei utilizate. în funcţie de sortiment Plăcute. semilucioasă. cu porozitate şi stratificare uniformă Galbenă până la galben brună. fără miros şi gust străin . Biscuiţi Aspect exterior Suprafaţa superioară netedă.

Sortimentul conservelor de legume: Legume şi fructe conservate prin congelare: mazăre. mărar. pătrunjel. vinete. dar şi în diferite preparate culinare. de ardei. vişine Fructele arbuştilor fructiferi: afine. Legume conservate prin deshidratare: radăcinoase. bulion de tomate. castraveţi. fragi Fructe nucifere: alone. bame. ardei Legume conservate prin murare: castraveţi. Sortimentul de legume curprinde: Legume bulboase: ceapă. asigurându-se consumul permanent. Conserve din legume şi fructe Prin prelucrarea legumelor şi fructelor se obţin conservele şi semiconservele. mere. portocale Fructe tropicale: banane. Legume păstăioase: fasole verde. dovlecei. agrişe. gogoşari Legume conservate prin sterilizare: vinete. spanac. Sortimentul de fructe cuprinde: Fructe seminţoase: gutui.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE DOCUMENTARE 6 LEGUMELE. ananas. migdale Fructe subtropicale: lîmâi. pătrunjel. coacăze. datorită însuşirilor organoleptice şi elementele nutritive preţioase pe care le conţin. fasole verde. sfeclă roşie. gogoşari Legume conservate în oţet: castraveţi. tocană de legume . ridiche. mazăre. hrean. salată. spanac. bame. ţelină. FURCTELE ŞI DERIVATE Legumele şi fructele sunt alimente de origine vegetală cu rol deosebit în alimentaţie. usturoi Legume cucurbitacee: castravete. Legume Solano-fructoase: ardei. ceapă. mazăre Legume rădăcinoase: morcov. pepene. Legume frunzoase: lobodă. ciuperci. Legume vărzoase: varză. pere Fructe sâmburoase: caise. cartofi. leuştean. nuci. sau în stare conservată. varză. amestecuri de legume Legume conservate prin concentrare: pastă de tomate. Ele sunt consumate în stare proaspătă. conopidă. ardei. căpşune. castanet comestibile. mandarine. varză. cireşe. tomate. praz. guile Legume condimentare: cimbru.

vizibil imprimată cu toate elementele de identificare. compoturi Fructe conservate prin concentrare: marmeladă. se admit la exterior uşoare deformări ale capacului cutiei. apropiate ca mărime. culoare şi grad de coacere Legume divizate(cuburi. Aspect recipient Cutie metalică nebombată. dar nu la falţ. capac fără pete de rugină sau exfolieri ale peliculei protectoare. uşor gălbuie Roşu-deschis până la roşu-cărămiziu Caracteristică legumelor fierte . Proprietăţile organoleptice ale conservelor de legume Caracterisitici Descrierea caracterisiticilor Recipient de sticlă curat. cu capacul nebombat. dulceaţă. cireşe Fructe conservate prin murare. gem. tăiţei) în funcţie de varietate sau masă semifluidă în cazul piureurilor Legume întregi. vişine. neturtită. nectaruri. culoare şi grad de coacere Legume divizate sau amestec de legume întregi şi divizate Culoarea legumelor Lichidului acoperire Consistenţă Gust şi miros Legume sau bucăţi de legume bine fierte şi nedestrămate Specifice legumelor componente. Legume întregi. conservele din legume şi fructe trebuie să îndeplinească o serie de proprietăţi organoleptice ale căror condiţii de admisibilitate sunt precizate în standardul de produs. Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere organoleptic. Aspect recipient Cutie. zmeură. vişine. Etichetă curată. rondele. fără gust şi miros străin de Limpede. pe recipient. caise Fructe conservate prin sterilizare : creme. struguri. caise. închis ermetic. la interior Aspect conţinut Recipient de sticlă curat. de aceeaşi varietate.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Sortimentul conservelor de fructe: Fructe congelate: căpşuni. fără pete de rugină. lipită simetric în plan. apropiate ca mărime. de aceeaşi varietate. siropuri Fructe conservate prin deshidratare: prune.

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 7 CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE
Carnea este un produs cu o valoare nutritivă ridicată: proteine 22%, lipide, săruri minerale, vitamine, glucide – glicogen. Se consumă sau se prelucrează în principal carnea obţinută de la: animalele de măcelărie (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline), păsări domestice (găini, curci, raţe, gâşte).

Clasificarea produselor din carne Sortimentul produselor din carne se prezintă extrem de variat si complex, el fiind în funcţie de materiile prime şi auxiliare folosite, de tehnologiile aplicate şi de metodele de conservare pretabile (sărarea, uscarea, afumarea, pasteurizarea şi sterilizarea).
- Preparate crude - Preparate pasteurizate - Preparate afumate - Preparate afumate la cald şi pasteurizate - Preparate afumate la cald, pasteurizate şi afumate la rece - Preparate afumate la cald, pasteurizate, afumate la rece şi uscate

CU COMPOZITIE TOCATA PREPARATE DIN CARNE

NETOCATE

PRODUSE DIN CARNE
SEMICONSERVE (PASTEURIZATE) CONSERVE DIN CARNE CONSERVE (STERILIZATE)

- Preparate sărate şi afumate - Preparate pasteurizate - Preparate pasteurizate şi afumate

- Preparate sărate şi afumate - Preparate pasteurizate - Preparate pasteurizate şi afumate

- Preparate sărate şi afumate - Preparate pasteurizate - Preparate pasteurizate şi afumate

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Criterii de apreciere organoleptică în stabilirea prospeţimii cărnii
Criteriile de apreciere Aspectul exterior Proaspătă Relativ proaspătă Alterată

La suprafaţă carnea prezintă o peliculă uscată; grăsimea are coloraţia, consistenţa şi gustul normale; tendoanele sunt lucioase, elastice şi tari, suprafeţele articulare sunt netede şi lucioase; lichidul sinovial este limpede.

Culoarea

La suprafaţă carnea are culoare roz până la roşu; în secţiune este lucioasă, uşor umedă, fără a fi lipicioasă, de culoare caracteristică speciei şi regiunii musculare respective; sucul muscular se obţine cu greutate şi este limpede.

Măduva oaselor

Umple în întregime canalul medular, elastică, de culoare şi consistenţă normală, în secţiune este lucioasă.

Bulionul după fierbere

Transparent, limpede şi plăcut aromat; la suprafaţă se separă un strat de sedimentare şi grăsime.

La suprafaţă carnea prezintă uneori o peliculă uscată, alteori e parţial acoperită cu mucus lipicios, în cantitate mică; uneori se pot observa pete de mucegai; grăsimea are aspect mat şi consistenţa micşorată; tendoanele sunt ceva mai moi, mate sau chiar cenuşii; suprafeţele articulare sunt acoperite cu mucus; lichidul sinovial este tulbure. La suprafaţă şi în secţiune culoarea este mată şi mai închisă în comparaţie cu cea proaspătă; în secţiune este umedă, fără a fi lipicioasă; o hârtie de filtru aplicată pe secţiune absoarbe multă umiditate; sucul muscular este tulbure. Uşor dezlipită de marginea osului; mai moale şi mai închisă la culoare decât măduva proaspătă; în secţiune este mată, uneori cenuşie. Tulbure, cu gust puţin plăcut sau chiar uşor rânced; la suprafaţă grăsimea se separă sub formă de picături mici, uneori cu gust rânced.

Suprafaţa poate fi uscată şi lipicioasă, deseori acoperită cu pete de mucegai; grăsimea are aspect mat şi coloraţie cenuşie, consistenţă micşorată; miros de rânced; tendoanele sunt moi, cenuşii, umede şi acoperite cu mucus abundent; lichidul sinovial este tulbure.

La suprafaţă culoarea este cenuşie sau verzuie, pe secţiune este umedă şi foarte lipicioasă; uneori e decolorată, cenuşie sau verzuie.

Nu umple tot canalul medular; consistenţă mult micşorată; culoare cenuşiu-murdar; periostul închis la culoare, adeseori negricios.

Tulbure, murdar, cu flocoane; miros rânced şi de mucegai; la suprafaţă aproape nu se observă picături de grăsime.

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Materiile auxiliare specifice produselor din carne sunt: apa potabilă, sarea, azotiţi şi azotaţi, polifosfaţi (agenţi de hidratare), zahărul, acidul ascorhic, aromatizanţi, condimente, potenţatori de arome (glutamatul monosodic), fum lichid, membrane (naturale şi sintetice), culturi pure de microorganisme (bacterii şi mucegaiuri). Pentru obţinerea preparatelor din carne tocată tip mezeluri sunt folosite două semifabricate: bratul şi şrotul. Bratul – este o pastă ce se obţine prin tocarea fină la cutter a cărnii de vită sau porc; iniţial carnea este mărunţită la cutter sau maşină coloidală. Pentru asigurarea consistenţei pastei se adaugă apă răcită sau gheaţă; capacitatea de reţinere a apei depinde de adaosurile folosite: sare, polifosfaţi, plasmă sanguină, cazeinat de sodiu, ovoalbumină, derivaţi de soia, care contribuie şi la stabilizarea emulsiei. Şrotul – reprezintă bucăţi de carne de vită sau de porc (de 200-300 g) tratate cu amestec de sărare (sare, azotat şi azotiţi de sodium etc.), care se menţin în frigider la +4 grade C, timp de 3-4 zile pentru maturare. După maturare, bucăţile se toacă (grosier) la maşina Wolf, cu sita specifică fiecărui produs (frecvent cu sita de 20 mm). Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere al proprietăţilor organoleptice, preparatele din carne trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate precizate în standardul de produs. Examinarea organoleptică a preparatelor din carne presupune: . -tipul ambalajului; Examinarea ambalării -starea în care se află ambalajul (aspect exterior, integritate, curăţenie, şi marcării etc.). Referitor la marcare se va observa dacă acesta conţine toate elementele referitoare la identificarea produsului şi producătorului, precum şi elementele necesare informării consumatorului cu privire la cantitate, calitate, termen de valabilitate şi condiţii de păstrare Examinarea caracteristicilor organoleptice a) Aspectul exterior, La produsele cu membrană se examinează natura membranei, gradul ei culoarea şi forma de umezire, integritatea, luciul, culoarea şi uniformitatea culorii, precum şi modul de legare la capete (clipsate sau cu sfoară). Totodată se observă dacă este curată, netedă şi continuă sau dacă prezintă defecte precum: încreţituri, crăpături, pete de mucegai (cu excepţia celor la care se acceptă o pulbere de mucegai uscat, de exemplu, salamul de Sibiu). La preparatele fără membrană se urmăreşte integritatea bucăţilor, modul în care s-a făcut fasonarea, gradul de uscare, starea de curăţenie, prezenţa mucegaiului, a impurităţilor etc. b) Aspectul secţiune în se examinează atât în secţiune longitudinală cât şi transversală apreciindu-se dacă compoziţia este bine legată, compactă şi uniformă. De asemenea, se urmăreşte: culoarea şi uniformitatea ei în toată masa sau în alternanţă, conform ingredientelor (caşcaval, măsline), aderenţa membranei la conţinut, prezenţa golurilor de aer sau a grăsimii topite în masa compoziţiei sau sub membrană, existenţa pungilor de lichid sau precipitat albuminic, prezenţa în masa produsului a cartilagiilor, a flaxurilor, a bucăţilor de oase, dar şi uniformitatea răspândirii ingredientelor. se apreciază prin palpare printr-o apăsare uşoară cu degetul observând dacă este elastică (va reveni la forma iniţială) sau este moale. De asemenea, se apreciază fermitatea produsului (acesta trebuind să nu fileze la rupere sau la desfacerea membranei de compoziţie), gradul de frăgezime, suculenţa şi modul de comportare la tăiere

c) Consistenţa

semiconserve din carne de porc tocată (Chopped Pork. spată). % max. precum şi prezenţa mirosurilor şi gusturilor străine (rânced. Mortadela etc). fără miros şi gust străin. conserve sterilizate pentru alimentaţia copiilor. Grăsime. Astfel. semiconserve de crenvurşti şi semiconserve de limbă. În situaţia în care produsele prezintă început de alterare. conserve de carne tocată. Conservele de carne se realizează din carne sau carne şi legume. fără condimentare excesivă. încep să se observe modificări în proprietăţile organoleptice normale.După modul de preparare. Roll Ham. conserve de carne sub formă de pastă sau de diverse mâncăruri gătite. condimentelor folosite şi a ingredientelor pe care le conţine).5% NaCl şi max. învelişul pierde aderenţa la compoziţie. Aspectul conţinutului Culoare Consistenţă Miros şi gust Corpuri străine . acru. prin încălzire să nu degaje miros neplăcut Lipsă Carne şi grăsime. de stătut. iar mirosul şi gustul devin neplăcute. Piept afumat – Slab Bacon.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR d) Mirosul şi gustul se apreciază prin degustare urmărindu-se autenticitatea acestora (specific sortimentului. 2. conservele de carne sunt: conserve de carne în suc propriu.Din punct de vedere comercial interesează şi clasificarea: conserve sterilizate obişnuite. Luncheon Meat. consistenţa produselor scade. Semiconserve şi conserve din carne Semiconservele din carne sunt reprezentate prin sortimentul: semiconserve de şuncă (cotlet. aproape clar. se admite 10% firimituri de carne Specifică de carne fiartă Normală de carne fiartă fără fibre musculare distruse Plăcute. 7 mg % nitrit. la suprafaţă strat de grăsime La cald (40°C) – bucăţi de carne de 20-30 g în suc opalescent de culoare cenuşie-gălbuie. De asemenea. prospeţime să nu aibă mai mult de 3. specifice cărnii fierte şi condimentelor adăugate. pulpă. masa devine afânată datorită gazelor ce se formează prin descompunerea substanţelor proteice. Chopped Ham. La controlul calităţii aceste semiconserve trebuie să îndeplinească condiţiile de gramaj. Caracteristicile fizico-chimice şi senzoriale ale conservelor de carne sterilizate Caracteristică Valori Carne de vită în suc Carne de porc în suc propriu propriu 60 65 12 15 La rece (10°C) – masă compactă ce conţine bucăţi de carne în aspic gelifiat. 1. % max. Roll Pork. de putrefacţie). conserve sterilizate dietetice. mucegai.

a petelor albăstrui violacee de sulfură de staniu sau a unor pete cenuşii brune de sulfură de fier.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Defectele tipice conservelor de carne • Bombajul fizic – considerat un fals bombaj (nu conduce la scoaterea conservelor din consum) care se datorează supraumplerii cutiilor. Îngălbenirea suprafeţei conţinutului – datorită oxidării peliculei de grăsime de sub capac. cu formarea în mediu a unei cantităţi mari de gaze (CO2. Conservele cu bombaj microbiologic sunt toxice şi trebuie scoase din consum. supradimensionarea capacelor.. Bombajul chimic – mai rar întâlnit la conservele de carne. de obicei însoţeşte fenomenul de coroziune. prin cromare etc. Marmorarea – constă în apariţia pe suprafaţa internă a cutiilor. creşterea volumului bucăţilor de carne prin absorbţie de lichid. micrococi. bacterii aerobe şi anaerobe sporulate.H2. • • • • . Bombajul microbiologic – are drept cauză activitatea microfibrei reziduale rămasă după sterilizare (substerilizare). De regulă flora bacteriană este formată din: bacterii termofile. În urma reacţiilor chimice dintre recipientul metalic şi componenţii produsului se degajă hidrogen care provoacă arcuirea capacelor. defect ce poate fi însoţit şi de râncezire. cu predilecţie la conservele de carne de pasăre şi peşte. prin pasivizarea tablei. neehaustarea. Pentru a preveni bombajul fizic se recomandă ca în recipienţi să se asigure un vid de 200-300 mm Hg. în acest caz are loc alterarea conţinutului. utilizarea unei table subţiri etc. Acest defect poate fi evitat prin folosirea unei pelicule de lac sulforezistent şi acidorezistent cu o aderenţă bună la tablă. H2S) ca urmare a descompunerii proteinelor. Marmorarea este rezultatul reacţiei chimice dintre metalele recipientului şi sulful care se eliberează din proteine în timpul sterilizării.

peşte afumat. peşte în suc propriu. rupt. care se desprind greu. 7. şesut muscular flasc. 9. 2. pastă de peşte. umplu orbita. salată de icre). ochi rectractaţi în orbite. bulionul după fierbere-tulbure. specifică speciei. bombaţi. semiconserve (peşte sărat. se admit şi ochii retraşi la nivelul orbitei şi corneea puţin mată. . mucus abundent. cu miros neplăcut. 5. ulei cu sos picant). vitamine. 2. Caracteristica Aspectul general Aspectul ochilor Aspectul branhiilor Aspectul pielii şi al solzilor Aspectul anusului Aspectul muşchilor Aspectul viscerelor pH-ul cărnii Reacţia Krebs Descrierea caracteristicii Aspect metalic. miros caracteristic. fără miros. bine individualizate.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE DOCUMENTARE 8 PEŞTELE ŞI PRODUSELE DIN PEŞTE Sortimentul este foarte diversificat. fără mucozităţi. în sos tomat peşte tocat cu adaos de legume şi sos. peşte marinat. organe comestibile (lapţi de hering.4 Negativă Peştele proaspăt. corp rigid. corp acoperit cu mucus rău mirositor. solzi lucioşi. rău mirositor. albicios Bine legaţi de oase. fără lichid în cavitatea abdominală. bronhiile de culoare cenuşie sau brună. ficat de peşte). musculatura se desprinde uşor de pe oase. crt. Retractant (înfundat). pastă de peşte. nu se admite în consum. lichid în cavitatea generală. peretele abdomenului moale. care se desprind uşor. Limpezi. 8. importanţa acestei grupe fiind dată de sărurile minerale conţinute. 1. corneea opacă. în sos tomat. elastici Lucioase. peşte cu legume. corneea transparentă. cod. peşte marinat cu maioneză în ulei(obişnuit. bine fixaţi. Conserve sterilizate din peşte CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PEŞTELUI PROASPĂT Nr. 4. peşte în salată de icre. proteine. 3. viscere înmuiate.2 – 6. miros neplăcut. peşte marinat. conserve din peşte (în ulei. refrigerat sau congelat care prezintă defectele : solzi decoloraşi. Tip de preparat Semiconserve din peşte Mod de prezentare peşte sărat peşte afumat. întinsă. 6. miros uşor putred. 1. SORTIMENTUL PRODUSELOR DIN PEŞTE Nr. aromatizat cu fum. cu mucus transparent. Sortimentul cuprinde peşte proaspăt (diverse specii). 6. picant. Roz-roşii. culoare normală. cu miros neplăcut. strălucitor. lipidele conţinute. Lucioasă. în suc propriu). crt.

şi icre negre tescuite cu 5 – 7% sare. 130 – 280 calorii/100g. elemente de marcare vizibile • • în interior nu prezintă pete negre de sulfură de fier. Icrele trebuie să fie uniforme ca aspect şi mărime. D. Adaosurile sunt foarte diferite şi se pregătesc separat folosindu-se amestec de legume. nebombat. caracteristice. fără resturi de eviscerare. realizat prin uscare. neruginit. Se comercializează sortimentele următoare: Icre negre Provin de la sturioni (morun. • Gustul. Peştele este curăţat. peştele trebuie să fie bucăţi întregi. vitaminele A. nisetru. mirosul să fie plăcute. porţionat. substanţe proteice. Sortiment Conserve din peşte în ulei Conserve din peşte în sos tomat Conserve din peşte cu adaos de legume Conserve din peşte în suc propriu Caracteristici de calitate • ambalajul trebuie să fie curat. să nu se sfărâme la scoaterea din cutie. parţial deshidratat. Icrele de crap şi ştiucă se comercializează cu 8 – 12% sare. fierbere şi prăjire. cel congelat. fără gust sau miros străin. suculentă. aburire. ermetic închis. ulei. sos tomat. specifice peştelui şi adaosurilor folosite. • Consistenţa cărnii să fie compactă. acoperite cu sos.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Conservele din peşte: Materia primă pentru aceste conserve este peştele proaspăt şi uneori. foarte mult iod. să nu fie umede sau lipicioase. Icre roşii Se recoltează de la peşti de apă dulce. Icrele Au valoare alimentară întucât conţin: lecitină. sub formă de icre de „Tarama” 14% sare. gustul şi mirosul să fie plăcute. Se prepară sub formă de icre negre moi (caviar) cu 4% sare. . consistenţă elastică. E. păstrugă). sos picant. iar cele de la alte specii.

abuzul de astfel de produse este dăunător sănătăţii) Condimente (sunt produse alimentare de origine vegetală sau minerală. Băuturi speciale. chimion. Acid acetic (oţetul alimentar). caramel. ienupăr. 3. Condimente sintetice. cu rol diuretic. Muştar pulbere. fierberea cu hamei şi fermantarea alcoolică a mustului obţinut.un alcaloid cu efect stimulativ asupra sistemului nervos. piper. coloranţi alimentari. Băuturi alcoolice. ţuica bătrână. vişine.rom industrial. Din fructe: chimen. Produse condimentare industriale. zahăr. plante. Berea blondă. obţinute prin diluarea alcoolului rafinat din cereale cu apă distilată. gin. Conţinut Stimulente (conţine cofeină . Vinul. fără alcool. nutritivă). coriandru. rachiuri de fructe (caise. hidromelul. şofran. sărat. Minerale saline (sarea de bucătărie). pere).aromatizate cu extracte de fructe. Cafea decofeinizată. Cafea măcinată.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE DOCUMENTARE 9 PRODUSE GUSTATIVE Produsele gustative includ în mod convenţional următoarele categorii: Nr. cidrul. dietetică. ţuica sau rachiul de prune. Acid tartric (sarea de lămâie). specialitate (slab alcoolică. 1. cireşe. de ţescovină. Sosuri condimentate. . Distilate. crt. anason. . Acid lactic. Boia de ardei. şliboviţa. Rachiuri industriale : -simple. nucşoară. Condimente acide (acizii condimentari). Acid citric. Pastă de muştar. Rachiuri. vanilie.picant. de chimion. de vin. brad. cardiac. brună. Ceai Condimente naturale. 2. Produse Cafea Mod de obţinere Cafea boabe. Din frunze : dafin. votcă. Din seminţe: muştar. rachiu de mentă. . Din scoarţă: scoţişoară. Cafea boabe prăjită. rom natural. rachiu de drojdie. portocale. Nedistilate Berea este băutura naturală obţinută prin zaharificarea plămezii de orz germinat (malţ). Alcool etilic. whisky. Extracte de cafea naturală (cafea instant sau nesscafe) Ceai verde. Din flori şi muguri florali: capere. enibahar. care se adaugă în preparatele culinare pentru a le da un gust deosebit-acru. cuişoare.aromat). rachiu alb. Ceai negru.

care se întinde la curgere şi are miros respingător. 5. fără gust străin. sau de hidrogen sulfurat. bulele de dioxid de carbon să se degaje lent. fină. pământ. persistentă. Caracteristic. şi anume : . Se modifică gustul (devine acru) şi mirosul. bine pronunţată.Băloşirea (manitarea vinului) vinul are gust acru. berea trebuie să formeze o spumă compactă. . 3.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE BERII Nr. Vinul are gust fad. apos. vinurile licoroase min.Băloşirea vinului vinul are aspectul unui lichid vâscos. Prezenţa tulburelii sau depunerea de sediment indică procesul de alterare pentru berea blondă. 3. Vinul trebuie să fie limpede. Pentru berea caramel – lichid brun închis. prezenţa tulburelii indică boli ale vinului. îmbuteliate. doagă. 8-10% la vinuri uşoare. 2.Amăreala apare la vinurile roşii. 4g/l. vinul se tulbură şi depune sediment. plăcut. strălucitor. Spuma trebuie să aibă înălţimea de 30-40 mm şi să dispară în timp de 3 minute.75 – 1. fără impurităţi.25 % la vinurile de calitate. în vase umplute parţial. 4..Casarea este produsă de enzime. 4. 1. 1. . cristalin. mucegai. Bolile apar la vinurile cu o concentraţie alcoolică redusă – sub 10o . Caracteristici Culoarea Limpiditatea Aroma (buchetul) Concentraţia alcoolică Aciditate totală (g acid tartric/l) Conţinutul în zahăr Descrierea caracteristicilor Corespunzătoare soiului. . Caracteristici Aspect Descrierea caracteristicilor Lichid limpede. vinuri dulci peste 50 g/l. 13-16% la vinuri simple. cu aromă de hamei. păstrate la temperaturi mari peste 15oc. fără miros străin de acru.Oţetirea vinului este provocată de bacteriile acetice. 0. schimbarea culorii arată casarea vinului. Turnată în pahare. opalescent. gustul. bogată. 2. vinuri demiseci 4-12 g/l. 7. . care schimbă culoarea . vinurile demidulci 12-50 g/l. mirosul. Pentru berea caramel – dulce amărui.9 la vinuri de calitate. culoarea închisă (neagră-albăstruie) şi se tulbură. . plăcut.80 g/l. Vinul are gust amar. capătă miros străin şi se formează o pânză alburie la suprafaţa vinului. dulceag respingător şi este tulbure.crt. care transformă alcoolul în acid acetic. 6. Trebuie să fie specifică tipului. se tulbură. înţepător.Floarea vinului este provocată de drojdii. Caracteristic fiecărui tip. Miros Gust Spumă CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE VINULUI Nr. 4 – 4. brună. amărui. Variabil în funcţie de tip : -vinuri seci max. fără sediment.crt. . 16% la vinuri tari. fără miros de mucegai. Aciditate volatilă Bolile vinurile sunt provocate de microorganisme.

sunt indicate în special în activităţi fizice grele.) Consumate în cantităţi moderate. fructe confiate. completează necesarul caloric zilnic al organismului. în hrana sportivilor. mierea. unt de cacao. glucoză. au urmări negative asupra sănătăţii. zahărul invertit. determinând: • • • • • instalarea obezităţii. Consumate în exces. creşterea colesterolului. Materiile prime zaharoase sunt: zahãrul. fructele (sub formă de gemuri sau paste de fructe pentru umpluturi. glucoza. sâmburi graşi ai unor fructe (sâmburi de nucă. a tensiunii arteriale. formă. aspect. glucoza. mierea. aromă. produsele zaharoase au acţiune favorabilă asupra organismului: • • • se digeră şi se asimilează uşor şi înlesnesc digestia altor alimente. amidon. margarina. . amidonul. laptele concentrat. plantolul). apariţia diabetului. culoare. fructe în alcool). formarea cariilor dentare. Ele au o valoare energetică ridicată datorită conţinutului ridicat în glucide ( zaharoză. La fabricarea produselor zaharoase se folosesc: MATERII PRIME DE BAZĂ: zahărul. MATERII AUXILIARE: grăsimile (unt de vacă.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE DOCUMENTARE 10 ZAHÃRUL ŞI PRODUSELE ZAHAROASE Produsele zaharoase sunt caracterizate prin valoare energeticã ridicatã şi proprietãți psihosenzoriale superioare. fructoză etc. Produsele zaharoase sunt produse alimentare apreciate de cumpărători datorită proprietăţilor psihosenzoriale de gust. suprasolicitarea pancreasului.

Drajeuri Simple. Rahatul Simplu: produs gelificat preparat prin fierberea unui amestec de zahãr. tartric). cu adaos de arome şi coloranți Cu adaos de cacao . de susan). Halvaua Simplã : din pastã de semințe de floarea soarelui sau susan şi halvițã Cu adaosuri : cacao . 4. sâmburi graşi. menaj Cu adaosuri : cu lapte. suc de mere Tip produs Mod de prezentare . stafide. cremoze Neumplutã Simplã :amãruie. arahide. glucozã. agar-agar. bomboane spumoase . 5. fondant . coniac. crt. cu marțipan. coloranţi alimentari (naturali. praline. fructe. caise). cu vanilie . şerbet. cu gemuri . cu fructe. acizii alimentari (citric. alune. Caramele Produse de laborator Ciocolatã şi produse din ciocolatã Cu lapte . rolsuri Bomboane sticloase umplute (formate din înveliş de caramel 70-80% şi umpluturã 20-30% . fructe. lecitina. cu creme de ciocolatã. arome( naturale sau sintetice).umplutura poate fi : pastã de fructe . seminţe oleaginoase (de floarea-soarelui. ciocolatã) 2. cu aromã de mentã . cu fondant în amestec cu fructe . cu nucleu de alune şi înveliş de ciocolatã 3. cu cafea . roxuri. jeleuri.fructe confiate Ciocolatã umplutã Cu fondant simplu aromat . whisky. sintetici). arahide. cafea . cu cacao . miere . cafea . amidon . siropuri . Produsele de caramelaj Bomboane sticloase neumplute (formate din masã de caramel simplu sau cu adaosuri) dropsuri . 1. cacao. de ciocolatã . nuci . cuverturã. cu aromã de lãmâie. ciocolatã.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR alune. nuci 7. SORTIMENTUL PRODUSELOR ZAHAROASE Nr. alune.cu lapte şi rom . cu mentã Bomboane fondante . cu lichior. cu nuga 6.

0. în funcţie de compoziţie : de la maron deschis până la maron închis Tare. 4. 1. 6. Caracteristici Aspectul Descrierea caracteristicii -zahãrul cristal : cristale uscate . fãrã aglomerãri 2. Culoarea Miros şi gust Grãsime -zahãrul cristal :alb-lucios -zahãrul bucãți şi pudrã : alb-mat -dulce . 1. nelipicioase. fără brumã de zahãr şi brumã de grăsime(albirea grasã) 2. Aspect în secţiune Culoarea Consistența Miros şi gust Conținutul în apã Conținutul în zahãr Masã omogenã. fãrã miros şi gust strain -lipsã -0. crt. 7.1% -soluția de 10% zahãr trebuie sã fie clarã. uscatã.75-99. 6.fãrã aglomerãri -zahãrul bucãți :bucãți curate. casantã la rupere la 16-180C Plăcute. 5. 2% În funcție de sortiment .05-0. 5. 8. fără senzația de asprime la gust max. crt. matã . fără pete sau bule de aer . se admit mici zgârieturi pe partea inferioarã a tabletei .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE CIOCOLATEI Nr. 4. între 40-60% CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE ZAHÃRULUI Nr. netedã. 3. Caracteristici Aspect exterior Descrierea caracteristicii Suprafaţă lucioasã . .60% -max. Conținutul în zaharozã Conținutul în cenuşã Solubilitatea în apã -99. cu aroma caracteristicã tipului de ciocolatã . fãrã bule de aer Uniformă . nelipicioasã. nestratificată. fãrã pete -zahãrul pudrã :aspect de fãinã finã .10% 3. fãrã sediment 7.

conform standardelor de produs.4% proteine). cu maximum 10% grăsime. tari). . lapte concentrat (8% apă). Laptele conţine 3. După calitate: superioare. Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere al proprietăţilor organoleptice. glucide 4. Lapte cu compoziţie modificată: hipoproteic (5. fermentate şi maturate (moi cu mucegaiuri. fluorizat (3% fluoruri de sodiu). cu conţinut de grăsime de 0.6%. brânzeturi cu pastă opărită (caşcavaluri). frământate. unt de masă 65%) Brânzeturi: după felul laptelui: de vacă. proaspete. Exemplificăm acest aspect prin precizarea proprietăţilor organoleptice la unt.5% proteine. Conserve din lapte: lapte sterilizat. unt extra 74%. unt (unt superior 80%. C). 3%. chefir.6% .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE DOCUMENTARE 11 LAPTELE ŞI PRODUSELE DIN LAPTE Lapte şi produsele din lapte Laptele este un produs cu valoare nutritivă ridicată. după conţinutul de grăsime: dietetice. creme. grase. pentru cafea 10 – 12%. calitatea I. Sortimentul de lapte: Lapte normalizat: cu conţinut de grăsime de 3. brânză telemea. lipide 3.8%. 2%. produsele lactate trebuie să îndeplinească. creme duble. calitatea a II-a După procesul tehnologic: brânzeturi topite. lapte de oaie. maturate şi fermentate în saramură. opărite (caşcavaluri). anumite condiţii de admisibilitate. lapte bătut.1%. dezvoltarea şi funcţionarea organismului. Lapte smântânit. lapte de bivoliţă. lapte praf. Sortimentul produselor din lapte: Produse lactate dietetice: iaurt. determinată în principal de substanţele proteice şi de conţinutul în calciu şi fosfor care favorizează creşterea. semitari.). forate grase. vitaminizat (cu D2. Produse de smântânire: smântână (dulce pentru frişcă 32%.

uniformă în toată masa.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR APRECIEREA ORGANOLEPTICĂ A CALITĂŢII LAPTELUI LAPTELE este un aliment cu valoare biologică mare. Un lapte normal prezintă un miros şi gust plăcut. culoarea. Aspectul .. . fără gust şi miros străin. cu nuanţă uşor gălbuie. Laptele smântânit are culoarea albă. Se examinează într-un cilindru de sticlă incoloră la lumina zilei. dulceag. fără impurităţi vizibile şi fără sedimente.. indiferent de vârstă. iar mirosul se stabileşte asupra unei probe de lapte încălzit la 50. Un produs de calitate este fluid şi nu formează la scurgere un şuvoi gros continuu. Mirosul şi gustul.. laptele asigură dezvoltarea normală a organismului tânăr în primele luni de viaţă. mirosul şi gustul.60oC. Laptele pasteurizat prezintă uneori un uşor gust fiert. Datorită substanţelor nutritive pe care le conţine. Gustul se apreciază la temperatura camerei. caracteristic laptelui... cu nuanţă uşor albăstruie. Se observă scurgerea laptelui. Laptele are coloarea albă.. Consistenţa. deosebit de importantă în alimentaţia omului.. laptele normalizat trebuie să se prezinte sub forma unui lichid omogen. Culoarea. consistenţa. Pentru stabilirea calităţii laptelui prezintă importanţă caracteristicile organoleptice: aspectul. Se urmăreşte prin trecerea laptelui dintr-un vas în altul..

Masă mai puţin onctuoasă. caracteristic de lapte proaspăt . Proprietăţile organoleptice ale untului Caracteristici Culoare Unt de masă Unt extra Unt superior Albă sau galbenă. mai puţin omogenă. 3. se admite un uşor gust de fiert 3. de apă. cu luciu caracteristic la suprafaţă şi în secţiune Aspect în Suprafaţă continuă. uniformă în toată masa. suficient de compactă. crt. goluri de aer fără impurităţi sau impurităţi Consistenţa la . uniformã în toatã masa Plăcut . fără Plăcut. secţiune fără picături vizibile goluri de aer mici. 3. fără consistenţă fluidă Albã . omogenă. Cu rare picături de apă limpede. repartizate satisfăcător. 1. nesfărâmicioasă De la alb-gălbuie până la galben deschis. Plăcut. specific de suficient de aromat. fără gust străin străin Gust Proprietăţile organoleptice ale brânzei telemea . compactă. aromat.1% pentru lapte smântânit 15-200 T 3.120C nesfărâmicioasă secţiune Miros Cu aromă specifică. fără gust unt proaspăt. mai puţin pronunţată. temperatura puţin unsuroasă. 2. fără nuanţe străine de aromă Satisfăcător. fără nuanţe străine Cu aromă satisfăcătoare. accidentale.2 la lapte normalizat .6% . în de 10.. cu goluri de aer mici şi rare Masa onctuoasă. alb-gălbuie . 5.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişă de calitate Laptele de consum Nr. 7. cu luciu slab sau mată Cu picături mici şi rare de apă tulbure. fără nuanţe străine de aromă Slab aromat. dulceag . fără impurităţi . cu aromă bine nuanţe străine de aromă exprimată. 6. 3% . specific de unt.3 la laptele smântânit Negativã 4. specific de unt. Reacţia de control a pasteurizării 0 Descrierea caracteristicii Lichid omogen. Caracteristici Aspectul Culoarea Miros şi gust Grăsime Aciditate( T) Proteine % min.. 2% pentru lapte normalizat şi 0.

De la albă la galbenă deschis. compactă. la rupere se desface în fâşii. uniformă în toată masa la telemea de vacă şi de bivoliţă. 5% din lot. caracteristic brânzeturilor cu pastă opărită provenite din lapte de oaie. Aspect în secţiune Culoare Consistenţă Miros Gust . onctuoasă. se rupe uşor fără a se sfărâma. -nu se admit bucăţi cu suprafaţa mucegăită. de consistenţă uniformă. Brânzeturile afumate prezintă gust uşor de fum. uşor elastică. pe care pot apare seminţe de negrilică (se admit urme de sedilă). metalic. -albă. de rânced. cu rare şi mici ochiuri de fermentare. roşcată. potrivit de sărat. cu impurităţi. îngălbenită sau cu urme de impurităţi -pastă omogenă. poate prezenta seminţe de negrilică. uniformă. curată. uniformă în toată masa. mucilaginoasă (mâzguită). fără miros străin. fără cute sau goluri. -nu se admite pastă neomogenă. butirică). -nu se admit gusturi şi mirosuri străin: de amar. curată. de fermentaţie (de ex. la un număr de max. -masă compactă. fără pete sau crăpături. uniformă în toată masa la telemea de oaie. până la albă cu nuanţă uşor gălbuie. de furaje. potrivit de tare. înroşită. incluziuni de grăsime. omogenă. Se admit rare goluri alungite de formare şi presare. Se admit roţi sau bucăţi cu uşoare denivelări. Pastă fină. -albă. cu suprafaţa curată. specific sortimentului. cele condimentate prezintă pigmentaţie specifică produsului de condimentare folosit. Plăcut. -în ruptură prezintă aspect porţelănos. Pastă curată. avizată conform dispoziţiilor sanitare în vigoare. cu urme şi/sau pete mici de mucegai de culoare verde. lapte de vacă sau lapte în amestec. acrişor. uşor elastică. moale. de culoare albă până la cenuşiu-gălbuie. de chimicale. în special pentru brânzeturile afumate. galbenă sau cu mucegai şi nici aspect buretos. Se admite gust uşor picant. cu uşoare urme de răzuire şi crăpături la suprafaţă. lapte de vacă sau lapte în amestec. -la telemea de vacă. legată. Se admite intensificarea culorii galbene către marginile roţilor şi bucăţilor. Brânzeturile afumate prezintă miros specific de fum Plăcut. fără gust străin. fără urme de mucegai. uşor sărat. Aspect • exterior • în secţiune Consistenţă Culoare Miros şi gust Proprietăţile organoleptice ale brânzeturilor cu pastă opărită (caşcavaluri) Caracterisitici Aspect exterior Descrierea caracterisiticilor Coajă sau suprafaţă netedă. -se admit rare goluri de presare şi foarte rare ochiuri de fermentaţie. Roţile sau bucăţile pot fi acoperite cu o peliculă protectoare uniformă.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Caracteristici Descrierea caracterisiticilor -bucăţi întregi. asemănătoare caşului prospăt. cu aromă specifică brânzeturilor cu pastă opărită provenite din lapte de oaie. -plăcut. consistenţa este fină.

ovine) face să crească concentraţia de colesterol din sânge.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. uleiul de porumb) are efect de reducere a colesterolului.12 GRĂSIMI ALIMENTARE Grăsimile sunt alimente importante din punct de vedere energetic deoarece. iar un conţinut redus duce la • • Un gram de grăsime dezvoltă în organism 9. Alimentaţia bogată în grăsimi tari (de bovine. prin consumarea unor cantităţi relative mici. din anumite fructe (nuci. Valoarea alimentară a grăsimilor rezultă din compoziţia lor chimică. Clasificarea grăsimilor Ulei de floarea soarelui Ulei de soia Unt Grăsimi alimentare vegetale şi animale Untură de porc şi pasăre Ulei de măsline Margarină Unt de cacao şi palmier . arahide etc.). Grăsimile se obţin din seminţele plantelor oleaginoase. iar regimul în care predomină acizi graşi nesaturaţi( uleiul de floarea-soarelui. organismul beneficiază de un număr mare de calorii în comparaţie cu alte elemente. din ţesuturile animalelor şi din lapte. • • subalimentaţie. Abuzul de grăsimi duce la îmbolnăviri (obezitate).3 kcal.

rânced. Specifică tipului de margarină. Caracteristici Aspect La 15 grade C pentru uleiul neîmbuteliat Culoare În funcţie de tip: galben. La margarina albă se vede o închidere a culorii la suprafaţă pe o aâncime de 1-2 mm.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Prezentarea comparativă a caracteristicilor de calitate ale grăsimilor În tabelul sunt prezentate comparativ caracteristicile organoleptic uleiului şi ale margarinei. . galben-roşcat sau verzui Miros şi gust Plăcut. fără suspensii şi fără sediment • e ale Margarină lucios. Masa onctuoasă compactă. uscat în secţiunea proaspăt tăiată. aromat. Ulei Limpede. fără gust amar. fără miros şi gust străin Consistenţă la 19 grade C Plăcut.

Asociaţi termenii: A 1. nedospit. B. E. unt. condimente). se obţin prin prelucrarea specială a boabelor de cereale C. zahăr. Produse de panificaţie 4. sare şi diverse adaosuri (ouă.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞA DE LUCRU Produse de morărit şi panificaţie 1. zahăr cu sau fără adaosuri (ouă. Produse de patiserie 2. Completaţi schema Produse de morărit şi panificaţie . arome) 5. Crupele B A. produse obţinute prin afânarea chimică a unui aluat preparat din făină. grăsimi. apă. modelat în diferite forme şi uscate. miere. se obţine prin măcinarea boabelor de grâu şi cernere D. grăsimi. Pastele făinoase 3. se obţin din aluat crud. produse obţinute dintr-un aluat dospit preparat din făină. Făină 2. drojdie.

Identificaţi grupa şi subgrupa de mărfuri din care fac parte produsele prezentate: Imaginea produsului Grupa de Subgrupa de Exemple de produse din mărfuri mărfuri aceeaşi subgrupă .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 1 Fişă de lucru 1.

________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 2. 3. 4. FRUCTE ŞI DERIVATE Daţi patru exemple de semiconserve din legume şi patru exemple de semiconserve din fructe. completând tabelul: Denumire produs: ____________________ Subgrupă:___________________________ Nr. Caracteristici Descrierea Standard caracteristicii conf.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE LUCRU LEGUME. Aspect recipient la interior Aspect conţinut Culoarea legumelor Lichidului acoperire de . Constatări 1. Verificaţi organoleptic un produs la alegere din subgrupa conserve din fructe. crt. Aspect recipient la exterior 2. 1. Precizaţi sortimentul fructelor: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 3. 5.

Descrieţi aspectul exterior al cărnii proaspete şi alterate şi aspectul măduvei oaselor. . Prezentaţi condiţiile de calitate ale conservelor de carne în suc propriu. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 3.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fisă de lucru Carnea şi produsele din carne Completaţi schema de mai jos: PREPARATE DIN CARNE PRODUSE DIN CARNE - CONSERVE DIN CARNE 2.

în funcţie de provenienţa lor.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR 4. Găsiţi-le şi încercuiţi-le! M A M X C D S N S V U Ş C X V D E T D X M V ł B A T I V ł A A M B G N V Ş E Â V X C O V D P U S P N D F R L X C O T M U A E C U U A K R ł L R T P V S Ş D A C O C I S A T T T F B I V A D Ş S X A E G L N I P E T Ă Z C D S R E N R C I R S E F B U S E I A Z E T E H A J T S N S U M ł K G T X ł Ş E Ă A V D L I R B Z C A S C X E H J A O Y D X J E F P O L C V X F Z O M G E P M I I D E C M O H Ş R R E N F Z J N S O T X R N E G C K T X A E Z S I . În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală 8 tipuri de carne.

.... 4..... 4. E.... c. ... b.. Rezolvaţi rebusul: P E S T E 1.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ DE LUCRU PESTELE ŞI PRODUSELE DIN PEŞTE 1. Peştele conţine ..... Icrele roşii se obţin de la peşti precum păstrugă.... Pentru un produs la alegere din grupa „Peşte şi produsele din peşte”... 5... ....A.........Clasificaţi sortimentul produselor din peşte....... 3. Peştele sărat este o semiconservă...... Icrele conţin . D.... .. Se folosesc ca adaos pentru obţinerea conservelor de peşte. 2. Notaţi cu A (adevărat) şi F (fals) următoarele enunţuri: a.pot fi negre şi roşii. 2..... Peştele afumat la cald este o conservă sterilizată... nisetru. completează urătorul tabel: Elemente de informare Denumirea firmei producătoare Denumire produs Conţinut Termen de păstrare Cantitatea ambalată Data fabricaţiei Termenul de valabilitate Concluzii privind observarea Observaţii 3....şi semiconserve de peşte...

care se întinde la curgere şi are miros respingător. are aspectul unui lichid vâscos. capătă miros străin şi se formează o pânză alburie la suprafaţa vinului. Vinul are gust fad. culoarea închisă (neagrăalbăstruie) şi se tulbură. care transformă alcoolul în acid acetic. apos. este produsă de enzime. Asociaţi termenii din cele două coloane: Descriere este provocată de bacteriile acetice.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fisă de lucru Sortimentul produselor gustative Identificaţi sortimentul de produse gustative completând schema de mai jos. vinul are gust acru. Vinul are gust amar. mirosul. Se modifică gustul (devine acru) şi mirosul apare la vinurile roşii. este provocată de drojdii. vinul se tulbură şi depune sediment Bolile vinurile Floarea vinului Oţetirea vinului Băloşirea vinului vinul Băloşirea (manitarea vinului) Amăreala Casarea III. dulceag respingător şi este tulbure. se tulbură. gustul. Produse gustative II. îmbuteliate. Enumeraţi sortimentul de condimente naturale: _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ . care schimbă culoarea. înţepător.

Produse zaharoase .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fisă de lucru nr. 5 Sortimentul produselor zaharoase Identificaţi sortimentul de produse zaharoase completând schema de mai jos.

matã . bomboane sticloase neumplute . drajeuri . chefirul. Aspectul exterior al ciocolatei se caracterizeazã prin : 4. lapte şi produse lactate. fãrã brumã de grãsime şi brumã de zahãr . iaurtul . laptele bãtut . bomboane fondante . Produsele lactate dietetice sunt urmãtoarele . suprafața netedã . 6 Unitate de competenţă: Data: Timp alocat: 50 minute Această activitate vă va ajuta elevii să cunoască noţiuni legate de mărfurile alimentare: produse zaharoase. laptele praf . 3. bomboane sticloase umplute . suprafațã fãrã pete sau bule de aer. smântâna . lucioasã . suprafața netedã . 1. Completaţi schema de mai jos cu elementele necesare: Lapte şi produse lactate - 2.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞÃ DE LUCRU NR. Produsele de caramelaj sunt urmãtoarele : a) b) c) d) e) a) b) c) d) a) b) c) d) e) caramele .

are o valoare calorică redusă. în % Procedeul de tratament termic Temperatura de păstrare Cantitatea. tipul de lapte Conţinutul de grăsime . la temperaturi de 9-12 grade Celsius.1% grăsime c) 5. Identificaţi tipul de ambalaj al laptelui de consum: II Apreciaţi cu adevărat sau fals următoarele afirmaţii: a) Laptele. 7 I. 74% c) 20-40% c) untul d) iaurtul b) 3. 2% grăsime d) 6. în ml Data fabricaţiei Termenul de valabilitate Concluzii Observaţii . Untul este un produs de smântânire cu un conţinut de grăsime de: a) 10-12% a) smântâna b) brânza a la creme a) 0.4% grăsime a) butelie de sticlă b) hârtie pergament b) 80%. Identificaţi produsul lactat dietetic: 3. ca aliment de bază. b) Iaurtul nu este un produs dietetic. Una din următoarele variante conţine sortimentul de lapte normalizat: 4. c) Untul de masă se ambalează în hârtie pergament vegetal sau în hârtie pergaminată şi folie de aluminiu. 3% grăsime.6% grăsime. prin componentele nutritive. completează următorul tabel: Elemente de informare Denumirea firmei producătoare Denumirea produsului. Încercuiţi varianta corectă: 1. d) Depozitarea produselor din lapte se face în camere frigorifice igienizate. Pentru un produs din grupa Lapte şi produse din lapte. II.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞA DE LUCRU NR.1% grăsime c) folie de aluminiu d) folie metalizată d) 30% 2.

în care lipiţi sau desenaţi imaginea sau ambalajul ori eticheta produselor cuprinse în grupa respectivă având grijă să le sortaţi pe subgrupe.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea Temă 1. După studierea fiecărei grupe de mărfuri elaboraţi o fişă de lucru. Dacă nu găsiţi imagini pentru anumite produse scrieţi numai denumirea. după modelul de mai jos. Fişă pentru grupa de mărfuri _______________ Subgrupa de mărfuri Imaginea produsului (denumirea) .

curate. 3. uscate. Notaţi cu adevărat sau fals următoarele enunţuri: a. . .. 4. Prezentaţi comparativ caracteristicile organoleptice ale uleiului şi ale margarinei.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Test de evaluare 1. la o temperatură de 4-10 grade Celsius.. c. data fabricaţiei calitatea masa netă condiţii de păstrare STAS Termenul de garanţie Realizaţi o schemă de clasificare a grăsimilor.Uleiul de peşte face parte din grupa grăsimilor vegetale solide. 5. uscate. curate.. b) Depozitarea grăsimilor se face în încăperi lipsite de aerisite. e. după origine şi după starea Încercuiţi răspunsurile corecte.. Marcarea cuprine : a. la temperatura de . f. c. 2. b. d. b. fizică.Margarina face parte din grupa grăsimilor animale solide.Transportul grăsimilor alimentare se face la temperatura de 4-10 grade Celsius. d. Untura de porc face parte din grupa grăsimilor solide.Etalarea grăsimilor se face pe grupe de produse. fără miros . e. Completaţi spaţiile punctate: a) Transportul grăsimilor alimentare se face în vehicule străin.

pufarin. . 4. şerbet). Produse gustative. mierea. plantol Materii auxiliare: fructe. Importanţa şi rolul produselor zaharoase în consumul alimentar al populaţiei Materii prime zaharoase: zahăr. produse de laborator (fondante. Marfuri de morărit şi panificaţie. chifle. acizi alimentari. arome. fructe şi produse industrializate din legume şi fructe. deshidratare. Legume. sterilizare condiţii de calitate 3. lapte concentrat. condiţii de calitate 2. neagră (0 – 90%) b. zahăr invertit. sărare. coloranţi alimentari. Importanţa alimentară. produse de ciocolată. jeleuri. amidonul. cornuri. Produsele de panificaţie: pâine. Pastele făinoase: obişnuite. batoane e. pufuleţi. unt. fulgi de ovăz) c. semialbă (0 – 75%). cereale) cu ajutorul drojdiilor. Clasificarea produselor zaharoase: produse de caramelaj. seminţe oleaginoase. orez. fierberea cu zahăr. griş. Condiţii de calitate. Crupele: mălai. importanţa alimentară clasificarea fructelor şi legumelor metode de conservare a fructelor şi legumelor: congelare. Produse de patiserie: biscuiţi. drajeuri. zdrobire şi strecurare. intermediară (0 – 85%). arpacaş. Criterii de clasificare a mărfurilor de morărit şi panificaţie şi caracterizarea acestora. agar-agar. Băuturi alcoolice şi nealcoolice băuturile alcoolice sunt produse alimentare obţinute prin fermentaţia alcoolică a substanţelor dulci din materii prime vegetale (fructe. glucoza. sâmburi de fructe. Făina: albă (0 – 30%). lecitina. super d. extra. a. unt de cacao. produse orientale (halvaua. napolitane. rahatul). Produse zaharoase.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR FIŞĂ RECAPITULATIVĂ SORTIMENTUL DE MĂRFURI ALIMENTARE 1. a.

acid citric) Picante (piper. cacao .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR nedistilate (berea. frământate (burduf). smântâna) Brânzeturi: proaspete (din lapte de vacă. aspectul cojii) 8. chefir) Produse obţinute prin smântânirea laptelui (unt. scorţişoara. solide (margarina. enibahar) Saline (sare de bucătărie) 5. ape minerale.stimulente: cafea. băuturi răcoritoare b. porumb). apa gazoasă (sifonul). Fetta). sana. cuiţoare. lapte bătut. unt) 6. valoarea alimentară şi terapeutică.importanţa alimentară . untura de pasăre. Carnea şi produsele din carne Importanţa alimentară . lapte concentrat) Produse lactate acide (iaurt. rachiuri industriale) băuturile nealcoolice sunt acele băuturi care nu conţin alcool fiind consumate pentru caracteristicile lor gustative. albuşul. soia.condimente: acide (oţet. opărite (caşcavalul). fermentate şi maturate în saramură (telemea. conservate) Criterii de apreciere a propseţimii ouălor (camera de aer. topite 7. unt de palmier) Grăsimi animale: lichide (ulei de peşte). foi de dafin. boia de ardei) Aromate (vanilia. gălbenuşul. sare de lămâie. urda). fermentate şi maturate (brânza cu mucegai). unt de cacao. Laptele şi produsele industrializate din lapte importanţa alimentară pasteurizarea. normalizarea laptelui Produse lactate: Conserve din lapte (lapte praf. Ouăle Importanţa alimentară Clasificare (ouă foarte proaspete. ceai. solide (untura de porc. vinul) distilate (rachiuri naturale. lapte sterilizat. sucuri de fructe. muştar. Grăsimi alimentare Importanţa alimentară Grăsimi vegetale: lichide (ulei de floarea soarelui. Stimulente şi condimente . măsline. seu de bovine. siropuri de fructe. proaspete.

pastă de peşte). semipreparate din carne (cârnăciorii de bere). icrele (negre. conserve din carne (pateu de ficat) 9. cabanos. muşchi ţigănesc. sărat.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR - Tipuri de carne: bovine. în sos tomat. crenvurşti). ovine. Sibiu). conserve de peşte (în ulei. preparate din carne (cârnaţi. tobă. roşii) . porcine. produse dietetice şi pentru copii. caltaboş. specialităţi din carne (şunca fiartă şi presată. semiconserve din carne. pasăre Condiţii de calitate Produse din carne: preparate tip salamuri (de vară. pastramă). Peştele şi produsele industrializate din peşte Valoarea alimentară a peştelui proaspăt Condiţii de calitate Grupe de produse din peşte: semiconserve din peşte (peşte afumat. de porc. marinat. Victoria. în suc propriu). leber. parizer.

preparate crude care suferă tratament special 5. pasteurizate 3. În coloana A sunt enumerate sortimentul de produse.specialităţi A. Sortimentul de lapte şi produse din lapte 1. fluorizat. schimbul b. a gradului de asimilare şi a conţinutului nutritiv diminuat. preparate afumate la cald. 2. iar în coloana B – componentele acestora. vitamizat d. fină. din fructe. condimente minerale saline 5. sortimentul de produse c. A. lapte normalizat 2. lapte concentrat. uruială. scoarţă. salam de Sibiu d. Peştele afumat la cald este o conservă sterilizată. oţetul de fermentaţie. cârnaţi de porc e. preparate. unt superior 80% grăsime b. frunze. 3. condimente industriale 4. fiind o grupă de alimente deosebit în alimentaţia omului. 3%.1. minerale 1. uleiul de floarea soarelui b.1 Din grupa grăsimilor vegetale face parte: a. ulei de măsline c. unt de masă 74% grăsime c. Componentele a. muşchI ţigănesc c. 1. boia de ardei. condimente c. sarea extra fună. clasificarea mărfurilor 1. crenvuşti A.3 Produsele gustative includ în mod convenţional: a. oţetul de distilaţie f. preparate afumate la cald 4. la rece. scorţişoara d. Sortimentul produselor gustative 1. Asociaţi cifrele din coloana A şi literele din coloana B. Răspundeţi prin adevărat (A) sau fals (F) la următoarele propoziţii: 2. Componentele a. datorită calităţilor gustative. 2% . rizomi e. Produse din carne 1. condimente sintetice. băuturi d. smântâna. conţinut de grăsime de 3. stimulente 2. 2% f. hipoproteic. ceai B. salam de vară f. 2. produse de smântânire B. 3%. rulade. lapte smântânit 3. sosuri c. grupa b. cârnaţi. muştar pulbere. ulei de soia d. unt cu 32%grăsime 1. condimente naturale B. unt cu 65% grăsime d.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR TEST DE EVALUARE 1. condimente acide 3. ulei solidificat. sortul 2. pasta de muştar. seminţe.6%. Sortimentul produselor din carne a. cârnat trandafir b. lapte sterilizat. flori şi muguri. conserve din lapte 5. caltaboş. bulgări b.4. untul b. şuncă presată. preparate tip prospături 2. cafea.4%. lapte cu compoziţie modificată 4.2. Laptele şi produsele din lapte au o valoare biologică scăzută. lapte praf c.2 Untul este un produs de smântânire care cuprinde: a. măruntă.3 Peştele este un aliment valoros. calitatea c. parizer. 2. Margarina face parte din grupa grăsimilor alimentare solide. conţinut de grăsine de 5.5 Obiectul clasificării mărfurilor îl reprezintă: a. stimulente b.4 Alegeţi varianta care conţine un concept referitor la marfă : a. conţinut de grăsime de 0. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1.1% e.

Precizaţi sortimentul grăsimilor: ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 9. fulgi. naturale . ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 12. Daţi patru exemple de conserve de fructe. griş. Enumeraţi sortimentul băuturilor alcoolice: ______________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 8. artificiale d. Definiţi noţiunea de: grăsimi alimentare ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ 5. Precizaţi sortimentul brânzeturilor: ______________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 7. dietetică c. ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ 6. albă. Daţi patru exemple de semiconserve din peşte. pâine simplă. ______________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ 11. lungi. după materia primă crupele 3. orez expandat f. semialbă. scurte 4. Daţi patru exemple de conserve sterilizate din peşte. după materia primă şi auxiliară a pâinii B Componentele_______________________________ a. Enumeraţi sortimentul de condimente naturale: ______________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 10. după modul de prelucrare crupele 2. neagră e. Precizaţi sortimentul de făină de grâu şi paste făinoase: ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ 13.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR A. cu adaos de cartofi. Enumeraţi sortimentul de legume: ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ . simple. medii. după formă şi dimensiuni pastele făinoase 4. cu adaos b. după compoziţia pastelor făinoase 5. arpacaş. Produse din cereale 1.

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 1 Sortimentul mărfurilor nealimentare Sfera de cuprindere a mărfurilor nealimentare este foarte largă şi diversificată. Grupe de mărfuri: • • • • • • • • • • • • textile-încălţăminte metalo-chimice cosmetice sticlă şi ceramică lemn tehnico-sanitare materiale de construcţii electrotehnice şi electronice autoturisme birotică şi papetărie sport-voiaj – turism bijuterii şi gablonţuri . domeniul pregătirii : Comerţ.liceu tehnologic. În continuare este prezentată o clasificare a principalelor grupe de mărfuri nealimentare. profilul: Servicii. clasificare realizată în concordanţă cu curriculum-ul pentru clasa a IX-a ciclul inferior . Economic.

poliesterice. etc.confecţii. etc. Sortimentul fibrelor textile Fibrele textile reprezintă materia primă de bază folosită la obţinerea celorlalte mărfuri textile. fără structură celulară: mătase c) minerale: fibra de azbest 2.fibre textile. păr de capră. etc.policelulare (liberiene) : *din tulpini: in.tricoturi. iută *din frunze: manila. polipropilenice. . După proveninţa fibrelor textile acestea se clasifică astfel: 1. bumbac) . soia. cupru * estercelulozice: acetat proteice: din cazeina. obţinute prin poliadiţie: poliuretanice. fibre de zgură.fire textile. Alte fibre industrializate: fibre de sticlă. polietilenice. poliuretanice elastomere 3. Fibre textile naturale a) vegetale (celulozice) .ţesături. . . Fibre textile chimice a) din polimeri naturali celulozice: * hidratcelulozice: vâscoza. păr de cămilă.monocelulare (ex. zeina hidrocarburi: fibra de cauciuc b) din polimeri sintetici obţinute prin polimerizare: poliacrilonitrilice. cânepă. .cu structură celulară: lâna. etc. . obţinute prin policondensare: poliamidice.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 2 Mărfurile textile Este o grupă ce cuprinde un număr foarte mare de articole cuprinse în subgrupe diferite: . sisal * de pe fructe: cocos b) animale (proteice) .

Caracteristici de calitate ale firelor textile Nr. c) fire cablate. e) fire pentru textile neţesute etc. După materia primă şi sistemul de obţinere: a) fire obişnuite – fire din bumbac şi tip bumbac. c) fire groase. 2.fire din mătase naturală. . 2. 5.fire din fibre chimice. Se poate efectua în două sensuri: spre dreapta (în Z). Ele se folosesc pentru obţinerea ţesăturilor. d) fire pentru perdele. crt. cum ar fi: greutatea. Clasificarea firelor textile: 1. Alungirea la rupere Uniformitatea . Se măsoară prin gradul de întindere a firului până când se rupe şi depinde de natura fibrelor şi de structura firelor. Torsiunea 3. b) fire texturate. de torsiunea şi grosimea firelor etc. Rezistenţa la rupere 4. La rândul ei influenţează anumite proprietăţi ale produselor textile finite. 1. tricoturilor şi a altor produse textile. 4. c) fire de efect: fire cu îngroşări. c) fire pentru aţe de cusut şi brodat. . b) fire pentru tricoturi. . spre stânga (în S). fire buclate. După fineţe: a) fire fine.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 3 Sortimentul şi caracteristici de calitate ale firelor textile Firele textile sunt obţinute prin reunirea mai multor fibre scurte sau continue consolidate prin torsionare. După destinaţie: a) fire pentru ţesături. Depinde de natura fibrelor utilizate.fire din lână şi tip lână. . După structură: a) fire simple. cât şi la uniformitatea grosimii firelor. Caracteristici Fineţea (densitatea de lungime) Descrierea caracteristicilor Exprimă gradul de subţirime a firelor şi este influenţată de fineţea fibrelor şi de procedeul de filare aplicat.fire din fibre liberiene. 3. b) fire răsucite. Se măsoară prin forţa sau greutatea la care rezistă firul până la rupere. destinaţia în consum. Se exprimă prin numărul de torsiuni (la firele simple) sau numărul de răsuciri (la firele multiple) pe care le are firul pe unitatea de lungime. b) fire de fineţe medie. fire vopsite. etc. Se referă la aspectul exterior.

b) ţesături albite. d) ţesături din mătase şi tip mătase. e) ţesături din fire filamantare. tip cânepă. 4. 3. d) ţesături din fire vigonie. e) ţesături pentru uz industrial etc. După destinaţie: a) ţesături pentru îmbrăcăminte. După sistemul de filare al firelor utilizate a) ţesături din fire cardate. b) ţesături pentru uz casnic şi decorativ. a două sisteme de fire: urzeală şi bătătură. După compoziţia fibroasă: a) ţesături omogene. c) ţesături pentru ambalaje. b) ţesături din in şi tip in.. c) ţesături pure. . 2. Sortimentul de tricotaje Tricotajele materiale textile formate din ochiuri legate elastic între ele prin buclarea unuia sau mai multor fire într-o anumită ordine în funcţie de textură. După materia primă: a) ţesături din bumbac şi tip bumbac. b) ţesături din fire pieptănate. e) ţesături imprimate. c) ţesături din lână şi tip lână.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 4 Ţesăturile şi tricoturile Sortimentul de ţesături Ţesăturile sunt produse obţinute prin încrucişarea perpendiculară într-o anumită ordine. stabilită iniţial. c) ţesături vopsite. tip iută. 5. d) ţesături pentru furnituri de croitorie. b) ţesături neomogene. Clasificarea ţesăturilor: 1. c) ţesături din fire semipieptănate. d) ţesături mercerizate. După caracterul finisării a) ţesături crude.

poziţionarea şi mărimea defectelor: a) clasa I de calitate. c) clasa a III-a de calitate. . tricoturi din lână şi tip lână. Clasificarea tricoturilor: După felul materiei prime: tricoturi din bumbac şi tip bumbac. b) clasa a II-a de calitate. a) b) c) 2. tricoturi din fire chimice.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR 1. După numărul.

pantaloni. 4) După destinaţie: a) confecţii pentru copii şi adolescenţi. etc.tricoturi tip bumbac. c) confecţii pentru bărbaţi.ţesături din bumbac şi tip bumbac. Fişa de documentare 6 Caracteristicile de calitate şi defectele confecţiilor .tricoturi din fire PNA. 2. După materia primă: a) confecţii din ţesături: . etc.. costume. fuste.). d) confecţii de calitate”Lux”. . articole pentru acoperirea capului: şepci. lenjerie de pat: cearceafuri. rochii. Din punct de vedere al frecvenţei cererii: a) confecţii cu vânzare sezonieră. b) confecţii cu vânzare în tot timpul anului. d) confecţii din materiale textile impregnate şi apoi acoperite cu materiale plastice.tricoturi tip lână. . c) confecţii din textile neţesute. b) confecţii pentru femei. . lenjerie de corp: pijamale. etc.ţesături din lână şi tip lână. . pălării.ţesături din mătase şi tip mătase. feţe de perne.. Din punct de vedere al calităţii materiilor prime şi auxiliare. diverse confecţii: prosoape. b) confecţii de calitate „ Superioară”.ţesături din in şi tip in. . 3.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 5 Sortimentul de confecţii Confecţiile sunt produse textile folosite exclusiv ca articole de îmbrăcăminte şi se obţin în principal din ţesături şi tricoturi.. etc. c) Confecţii de calitate „Extra”. b) confecţii din tricoturi (tricotaje): . tip iută. taioare. căciuli. etc.tricoturi tip mătase. tip cânepă. . al calităţii execuţiei şi al comlexităţii produsului: a) confecţii „De masă”.. halate. Observaţie: În fiecare din aceste grupe se regăsesc articole precum: îmbrăcăminte exterioară (paltoane pardesie etc. Clasificarea sortimentului de confecţii: 1.

capacitatea de păstrare a formei confecţiei. Condiţii estetice. la cusut.) 3. culoare. diferenţă de tuşeu.. care se referă la următoarele aspecte: modelul confecţiei: aceasta are o influenţă mare în declanşarea deciziei de cumpărare. la îndoiri repetate. 2. etc. uşurinţa în întreţinere-este determinată de curăţenia şi călcarea uşoară.. capacitatea de drapare. Condiţii fiziologice şi de confort care se referă la următoarele aspecte: comoditatea în purtare – este determinată de masa confecţiei. desen etc. Defecte cauzate de procesul tehnologic pot fi: croirea necorespunzătoare a pieselor. . dungi de la imprimare. luciu pronunţat sau pete de apă de la călcat. luciu. rezistenţa la intemperii etc. nesimetria buzunarelor sau altor elemente componente. Defecte cauzate de materiile prime şi auxiliare pot fi: noduri. butoniere amplasate diferit faşă de model sau la distanţe inegale între ele. permeabilitatea la aer etc. cusături strâmbe. higroscopicitate. piese cu deformări cauzate de montarea incorectă a căptuşelilor. capacitatea de izolare termică. Abaterile de la calitatea confecţiilor duc la apariţia defectelor. Condiţiile de durabilitate care se referă la rezistenţa confecţiilor la acţiunea diferiţilor agenţi fizico-mecanici şi chimici (rezistenţa la frecare.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Confecţiile trebuie să îndeplinească anumite condiţii de calitate: 1. aspectul exterior al confecţiei: este dat de tuşeu. fire duble în urzeală. scămoşare neuniformă etc. paşi săriţi.

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Fişa de documentare 7 Articolele de încălţăminte
Articolele de încălţăminte sunt produse ce îndeplinesc pe lângă funcţia de protecţie a picioarelor şi o funcţie ortopedică şi igienică. Sortimentul articolelor de încălţăminte cuprinde. 1. După natura feţelor: încălţăminte cu feţe din piele, cu feţe din înlocuitori şi din cauciuc. 2. După destinaţie: încălţăminte pentru copii, pentru adolescenţi, pentru femei, pentru bărbaţi. 3. După tipul de piele folosit: bizon, năbuc, lac, velur, etc. 4. După felul tălpii: piei de bovină, talpă oglindă, duroflex,etc. După felul încălţămintei: papuci, pantofi, sandale, ghete, cizme, etc. 5. După sistemul de confecţionare: încălţăminte cusută prin branţ, cusută pe ramă, lipită, vulcanizată, etc.

Condiţiile de calitate ale articolelor de încălţăminte se referă la: 1. Comportarea în utilizare – care presupune menţinerea la nivelul piciorului a unui microclimat optim. 2. Comoditatea şi confortul – care sunt asigurate de dimensiunile, greutatea şi modelul încălţămintei precum şi materialele folosite la confecţionarea ei. 3. Durata de exploatare – care este influenţată de materia primă folosită, de modul de executare a procesului tehnologic, precum şi de condiţiile de purtare şi întreţinere. 4. Caracteristici estetice – care se referă la forma, modelul, culoarea încălţămintei. Defectele articolelor de încălţăminte pot fi cauzate de materiile prime şi auxiliare folosite, precum şi de procesele de proiectare şi confecţionare a încălţămintei. 1. Defecte cauzate de materiile prime şi auxiliare – se referă la: rezistenţa mică la apă, la uzură, feţe pătate, zgâriate, diferenţe de nuanţă, etc. 2. Defectele cauzate de proiectare – se referă la incomoditatea la încălţat şi descălţat, poziţia incorectă a accesoriilor, etc. 3. Defectele cauzate de procesul de confecţionare – includ: piese asimetrice, desprinderea tălpilor şi a tocurilor, cusături strâmbe, pete de vopsea, etc.

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Fişa de documentare 8 Mărfurile metalo-chimice

Mărfurile metalice se clasifică după următoarele criterii:
1. După metalul întrebuinţat: a) mărfuri din aliaje feroase; b) mărfuri din aliaje neferoase; c) mărfuri din metale neferoase. 2. După prelucrare: a) mărfuri turnate; b) mărfuri laminate (profile, benzi, etc.); c) mărfuri trefilate (sârme, lanţuri), etc.; d) mărfuri pentru asamblare, (şuruburi, nituri, piuliţe,etc.). 3. După întrebuinţare: a) articole din metal pentru construcţii; b) scule şi unelte de mână(cleşti, ciocane, burghie, chei metalice, etc.); c) lacăte, încuietori, feronerie (balamale, broaşte, cârlige, zăvoare, etc.); d) articole de măsurat (metru, rulete, şubler, etc.); e) unelte de grădinărit/gospodărie (sape, lopeţi, greble, furci, etc.); f) articole pentru apicultură (stupi, daltă apicolă, cuţit apicol, etc. ); g) articole de menaj (cratiţe, oale, tăvi, etc.); h) articole diverse pentru uz gospodăresc (foarfece, inele pentru perdele, cuiere de pereţi, etc.). Notă: Verificarea calităţii produselor metalice se face organoleptic şi prin măsurători, în funcţie de caracteristicile urmărite pentru fiecare tip de articol metalic, şi de prevederile din standarde.

Mărfurile chimice sunt produse utilizate pentru consumul casnic şi pentru consumul
industrial. Clasificarea mărfurilor chimice se face în funcţie de importanţa şi rolul acestora astfel: 1. Produse chimice de bază: acizi, săruri, baze. Ex. acid clorhidric, acid azotic, soda caustică, amoniacul, clorura de var, etc. 2. Îngrăşăminte chimice: a) naturale şi chimice b) simple şi complexe Ex. crisalide de viermi de mătase, făină de peşte, făină de oase, turte de rapiţă, azot, etc. 3. Insecticide şi raticide 4. Mărfuri chimice de uz casnic pentru spălat şi curăţat a) produse chimice pentru spălarea şi curăţarea rufelor: săpun de rufe, detergenţi, produse pentru apretare, produse pentru emoliere şi condiţionare, produse pentru scoaterea petelor şi albire, produse pentru dedurizarea apei. b) produse chimice pentru curăţat obiecte de uz casnic: pentru veselă, faianţă, gresie, instalaţii sanitare, tâmplărie, geamuri,etc. c) produse chimice cu utilizări diverse: produse pentru curăţat mobila, pentru curăţat mochete şi covoare, produse dezinfectante, produse pentru parfumarea spaţiilor, etc

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Fişa de documentare 9 Mărfurile cosmetice
Produsele cosmetice au un rol important în asigurarea sănătăţii şi frumuseţii corpului omenesc, în întârzierea procesului de îmbătrânire. Sortimentul mărfurilor cosmetice include: 1. Produse de igienă a) săpun de toaletă: standard, superior, fin şi extrafin, pentru copii, medicinal; b) produse pentru bărbierit: creme de ras, loţiuni preras electric, loţiuni după bărbierit; c) produse pentru îngrijirea gurii şi a dinţilor: pasta de dinţi, apă de gură, produse pentru curăţat proteze dentare. 2. Produse cosmetice propriu-zise a) produse pentru îngrijirea feţei: creme cosmetice, loţiuni pentru faţă, produse pentru curăţat faţa (demachiante), pudre cosmetice, produse pentru machiaj (fond de ten, farduri, etc.), măşti cosmetice, produse contra petelor (emulsii, măşti, etc.); b) produse pentru îngrijirea părului: produse pentru curăţare (şampoane), produse pentru condiţionare (balsamuri, uleiuri, etc.), produse pentru vopsire (nuanţatoare, decolorante, vopsele, etc.), produse pentru coafare (fixative, spume, etc.) c) produse pentru îngrijirea mâinilor şi a unghiilor: loţiuni, emulsii, creme, pudre, lacuri pentru unghii, etc. d) produse pentru îngrijirea corpului: produse deodorante şi antiperspirante, produse pentru epilare, produse antisolare şi pentru bronzare, produse pentru şi după baie, produse contra celulitei, etc. 3. Produse de parfumerie: ape de colonie, ape de parfum, parfumuri, esenţe de parfum. 4. Articole de toaletă: articole pentru bărbierit (aparat de ras, lame, etc.), articole pentru îngrijirea gurii (periuţe de dinţi) articole pentru îngrijirea părului (ondulator, uscător, agrafe, perii, etc.), articole pentru îngrijirea feţei (bureţi, pensule, etc.), articole pentru îngrijirea mâinilor, unghiilor şi corpului (truse de manichiură, perii de corp, etc.).

Caracteristici de calitate ale cremelor cosmetice
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Caracteristici Aspectul şi consistenţa Culoarea Mirosul Acţiunea asupra pielii Descrierea caracteristicilor Moale, onctuoasă, omogenă, fără separarea uleiului de apă, fără aglomerări. Uniformă, pe toată suprafaţa. Parfumat, corespunzător substanţelor odorante folosite, nu se admite miros de rânced. Cremele grase să fie emoliente şi să pătrundă uşor în piele; Cremele uscate să nu lase urme lucioase sau lipicioase pe piele.

Principalele defecte care se pot întâlni la cremele cosmetice sunt: modificarea consistenţei; apariţia mirosului de rânced; separarea uleiului de apă; apariţia de aglomerări.

etc. ţigle. cafea. etc. cafea. Diverse articole de menaj: storcător de fructe. căni.articole din sticlă comună.piese detaşate: căni. etc. Articole din sticlă termorezistentă: căni şi farfurii de ceai. d) tuburi din gresie ceramică. textilă. Mărfuri ceramice pentru uz industrial a) recipiente pentru industria chimică.servicii: de apă. vin.piese care compun servicii complete: de ceai. etc.articole din sticlă comună. statuete. Mărfurile din sticlă Mărfurile ceramice sunt articole fasonate din argilă amestecată cu alte substanţe ajutătoare şi arse apoi la temperaturi ridicate. b) din faianţă: vaze. Articole întrebuinţate ca ambalaje: butelii. gresie. scrumiere. 5. neagră. . ambalaje. 4. comună termorezistentă..articole din sticlă cristal.. etc.etc. lichior.piese separate: căni. platouri. c) produse pentru diferite ramuri industriale: electronică. bomboniere.piese care compun servicii complete: de ceai. b) din faianţă: ..CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 10 Sortimentul mărfurilor din sticlă şi ceramică prezintă o importanţă deosebită pentru diferite domenii de utilizare: articole de menaj. a) din porţelan: bibelouri. damigene. Mărfuri ceramice pentru construcţii. optică. etc. Articole decorative a) după destinaţie: vaze. b) produse pentru aşchiere şi abraziune. cafea. b) placaje ceramice: faianţă. Sortimentul mărfurilor din sticlă pentru menaj include: 1. etc. . platouri. 3. bomboniere. 3. etc. răzătoare de fructe. etc. etc. Sortimentul mărfurilor ceramice include: 1. b) după compoziţia chimică a sticlei: . de masă. unele având suprafaţa acoperită cu un strat de glazură. geamuri. 2. c) obiecte ceramice sanitare. a) din porţelan: . Mărfurile din sticlă se clasifică în mărfuri din sticlă pentru construcţii (pentru geamuri şi specialăizolantă termic şi fonic) şi mărfuri din sticlă pentru menaj. b) după compoziţia chimică a sticlei: . . ibrice. Mărfuri ceramice pentru menaj. . care nu pot fi înlocuite cu alte mărfuri.articole din sticlă cristal. electrotehnică. borcane. Mărfuri ceramice decorative. . 4. etc.piese detaşate: pahare. . farfurii. c) articole din ceramică populară: ceramică roşie. farfurii. 2. etc.etc. a) produse pentru zidărie: cărămizi. Articole de menaj a) după destinaţie: .

voalarea suprafeţei din cauza umezelii. spargeri. fisuri. abateri de la formă şi dimensiunile corespunzătoare ale obiectului. decor asimetric. etc. fisuri. 1. Defecte de formă şi dimensiuni: deformarea marginilor faţă de o suprafaţă plană. precum şi de la procesul de manipulare şi depozitare. scurgeri de colorant. 4.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 11 Defectele articolelor din sticlă şi ceramică Defectele articolelor din sticlă pentru menaj provin de la diferite etape ale procesului tehnologic. depozitare: crăpare. defecte de integrare: zgârieturi. asimetria semnelor de decorare. perle etc. etc. scurgeri de colorant. crăpături. transport. băşici. fisurare. etc.etc. etc. decor ars. Defecte de manipulare. etc. . 5. 2. picături. defecte de culoare. incluziuni de corpuri străine. Defecte de recoacere: deformarea produsului. Defecte de finisare: perete străpuns din cauza şlefuirii prea adânci. pete. Defecte de topitură: incluziuni de sticlă cauzate de neomogenitatea masei sticloase: se prezintă sub formă de aţe. Defectele articolelor ceramice 1. 2. abateri de la verticalitatea produsului. modificarea nuanţei. exfolieri sau lipsa glazurii. Defecte de fasonare: defecte de formă: conicitate. Defecte de aspect: scurgeri de glazură. incluziuni de gaze în sticlă cauzate de limpezirea incompletă: se prezintă sub formă de goluri de aer. 3.

mobilier comercial. c) semifabricate din lemn înnobilat: produse melaminate. . 2.mobilier curbat. etc. . panel.mobilier cu suprafaţă ceruită.). . .mobilier cu suprafaţă băiţuită. d) După criteriul constructiv: . . respectiv: rezistenţă mecanică bună. datorită avantajelor pe care le prezintă. se prelucrează cu uşurinţă. . .mobilier mixt.. g) După stil: . Semifabricate din lemn a) semifabricate din lemn obişnuit: cherestea. . . etc.mobilier contemporan. . . b) semifabricate din lemn ameliorat: placaj.mobilier pe schelet.mobilier pictat.mobilier pentru instituţii publice. .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 12 Sortimentul mărfurilor din lemn Lemnul constituie o importantă materie primă pentru o serie de ramuri ale economiei naţionale.mobilier aparent.mobilier din PAL.mobilier demontabil. h) După felul ornamentelor: .mobilier cu suprafaţă lăcuită. b) După modul de asamblare: ..mobilier fix..mobilier gravat. Produsele obţinute din lemn se clasifică astfel: 1. . masă specifică redusă.mobilier pentru locuinţe. semifabricate folosite în construcţii (duşumele. .mobilier sculptat. PFL. .mobilier pliant.mobilier rustic.mobilier clasic. . produse înnobilate prin imprimare şi lăcuire. . .mobilier pe rame. parchet.. .mobilier cu suprafaţă naturală.mobilier pentru învăţământ. . şipci. e) După destinaţie: . c) După modul de finisare: . etc. .mobilier încrustat. etc. lemn diversificat.mobilier din materiale lemnoase combinate.mobilier din placaj.mobilier din panouri.mobilier camuflat. plăci din fibre de lemn (PFL). plăci din aşchii de lemn (PAL). plăci celulare. . produse înnobilate prin emailare.mobilier modulat. .mobilier cu suprafaţă şlefuită. lemn stratificat. Mobilă a) După natura materiei prime: .mobilier din lemn masiv. furnire.etc. . etc. f) După modul de aranjare în încăperi: . se regenerează prin creştere. etc.

.) 4. Mărfuri sanitare din ceramică (porţelan sanitar. pereţii să aibă grosime uniformă.. . Caracteristici de calitate ale ţevilor din PVC Ţevile din PVC trebuie să respecte următoarele condiţii de calitate: să fie drepte.ţevi din oţel.ţevi din PVC.tuburi şi piese de legătură din fontă. culorile materialului să fie în concordanţă cu presiunea pentru care au fost realizate: pentru presiune medie până la 6 atmosfere – tip M – de culoare crem şi pentru presiune de până la 10 atmosfere .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 13 Mărfurile tehnico-sanitare Sortimentul mărfurilor tehnico-sanitare include: 1. 3. să nu prezinte crăpături. Ţevi şi tuburi: . Armături (robinete. fisuri. Fitinguri (piese de legătură. semiporţelan) – lavoare. racorduri.de culoare cenuşie opacă. deformări. bideuri. Mărfuri sanitare din fontă emailată: căzi de baie. 5. etc. etc. baterii. . de asamblare a ţevilor). vase şi rezervoare pentru wc. etc. să aibă lungimea corespunzătoare . diametrul să fie uniform. .ţevi din plumb. 2.tip G . să corespundă marcării.

Materiale termoizolante a) dure: beton celular. 7.etc. 5. etc. gresie. vopsele. panouri prefabricate. Materiale de finisare: mortare. Lianţi: var. răşini. ipsos. rocile arse. b) artificiale: zgura. 2. hârtie. plăci fibro-lemnoase. b) artificiale: cărămidă. etc. Agregate a) naturale: calcar. pietriş. b) materiale hidroizolante protectoare: cartonul asfaltat. Materiale fonoizolante: vata minerală. etc. 4. etc. argilă. etc. 3. azbest. sticlă spongioasă. granit. 6. . b) flexibile: vata minerală. Materiale de zidărie a) naturale: piatră brută. nisip. Materiale hidroizolante a) materiale în rulouri: carton.etc. pâsla. etc. etc. etc. bitumuri. ciment. perlită. lacuri. blocuri de piatră şi calcar. piatra ponce.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 14 Materiale de construcţii Clasificarea materialelor de construcţii după destinaţia acestora: 1.

difuzoare. b) corpuri de iluminat: lanterne. aparate foto şi de filmat. aparate videofonice.. aparataj de protecţie (tablouri. c) aparataj electric de joasă tensiune: aparataj de conectare. receptoare TV. cabluri. stabilizatoare de tensiune. bobine şi transformatoare. condensatoare. prize. distribuţia şi utilizarea energiei electric. etc. b) pasive: rezistoare.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 15 Sortimentul mărfurilor electrotehnice şi electronice Mărfurile electrotehnice sunt necesare pentru producerea. relee. pendule. Aparate electronice: amplificatoare. c) circuite integrate obţinute din piese active şi pasive asamblate în module.). 2.etc. alte articole izolatoare(benzi. CD-playere.). lanterne. lămpi electrice cu fluorescenţă. răşini. 3.. Articole de iluminat a) surse electrice de iluminat: lămpi electrice cu incandescenţă (becuri). etc. etc.etc. microfoane. combine. Surse electrochimice de curent electric a) pile şi baterii electrice: pentru autovehicule. 2. diode. fişe). Mărfurile electronice se grupează după destinaţie astfel: 1. b) articole electroizolante: tuburi de izolare şi protecţie.. lacuri. buton de sonerie. etc. Articole pentru instalaţii electrice a) conductori electrici: neizolaţi şi izolaţi. siguranţe. comutare şi întrerupere (comutatoare. Piese şi subansambluri (componente) pentru aparatele electrice: a) active: tranzistore. b) acumulatoare electrice: acide şi alcaline. Aceste produse se pot clasifica astfel: 1. izolatoare de susţinere şi trecere. 3. lustre. Accesorii şi instrumente pentru aparatele electrice: antene radio şi TV. transportarea. aplice. aparataj de semnalizare (semnalizator acustic. Bobine . etc. plafoniere.).

accesibilitatea optimă a comenzilor acţionate de conducătorul auto şi de pasagerii autoturismului. Caracteristici dinamice. 3. Caracteristici economice care se referă la cheltuielile generate de exploatarea unui autoturism. stabilitatea în mers. masa portantă sau utilă. care se referă la: asigurarea confortului general maxim posibil în habitaclu. etc. masa repartizată pe perechile de punţi.etc.. Caracteristici referitoare la dimensiuni şi masă.. care vizează comportarea în mers a autoturismului: viteza maximă. şi înălţimea maxime. brichetă. dezaburire. autonomia de mers (capacitatea rezervorului şi de consum). asigurarea unor servicii suplimentare. acţionarea geamurilor şi a uşilor. 4.. vitezele maxime şi minime pe trepte de viteză. 2. lăţimea. . care se referă la: lungimea. cum ar fi: casetofon. masa proprie sau specifică în stare echipată.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 16 Caracteristici de calitate ale autoturismelor 1. Caracteristici ergonomice. etc. masa motorului. distanţa minimă de frânare. funcţionarea instrumentelor de bord.

piesele de schimb necesare într-un birou. instalaţiile cu care sunt echipate birourile. cu cerneală. accesoriile. După operaţiile realizate: simple (numai copiere) şi complexe (copiere. 6. Clasificarea copiatoarelor: 1. 3. După principiul de funcţionare: termice. 2. copiatoare. factorul de mărire/micşorare şi pasul minim de reglare: 20-400% cu pasul de 1%. materiale. 2. maşinile. . sau formate mai mari. Ele contribuie la creşterea calităţii şi eficienţei muncii. piese de schimb. După manevrabilitate: . reportofoane. materialele. accesorii. 4. modul de alimentare cu hârtie: manual sau automat. aparate telefax. 5. După culoarea copiei: alb-negru şi color. pagere. telefoane. 3. roboţi telefonici. 6. legare). După posibilitatea de mărire sau micşorare: fără posibilităţi de mărire-micşorare sau cu scară reglabilă. 7. electrostatice. 5. 8. Clasificarea mărfurilor birotice: 1. puterea absorbită (W). sortare. 4. dictafoane. Copiatoarele – realizează reproducerea textelor sau a imaginilor de pe un original pe hârtie. Caracteristici tehnico-funcţionale ale copiatoarelor viteza de lucru: 5-120 copii/minut. dimensiunile maxime ale originalului (în cm sau mm sau formatul standard al hârtiei). maşini de scris electronice. după formatul maxim al originalului:A5.staţionare şi portabile. A3. A4.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 17 Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale mărfurilor birotice Mărfurile birotice includ aparatele.

cutii pentru alimente. tenis. . fotbal. etc. plute.. e) mingi pentru jocuri sportive: handbal. cercul. haltere: mănuşi. sacoşe.. etc. b) pentru gimnastică: trambulina. g) pentru tir şi vânătoare: arcul. saltele. etc. c) articole pentru păstrarea şi pregătirea hranei: termos. c) pentru atletism: discul. arma. Echipament sportiv: îmbrăcăminte şi încălţăminte tip sport 3. lupte. etc. saltele. etc... d) pentru box. etc. săgeţi. rucsac. crose pentru hochei.etc. truse. bârna. Articole pentru sport: a) pentru sporturi de iarnă: schiuri. mulinete.etc. inele.. baschet..CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 18 Articole pentru sport-voiaj-turism 1. Articole pentru turism şi voiaj a) echipamente pentru voiaj şi turism: corturi.etc.. ciocanul. trolere. greutatea. h) pentru pescuit sportiv: lansete.. f) pentru sporturi de apă: ambarcaţiuni.. etc. saci de dormit.. etc. patine. cârlige şi fir de pescuit. măciuca. suliţa. b) articole pentru transportul echipamentelor şi a altor produse: geamantane. 2.

. Sistemul de prindere. etc. in diverse materiale. Gablonţuri – cercei.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 19 Bijuterii şi gablonţuri 1. Bijuterii – inel. Aprecierea calităţii se realizează organoleptic urmându-se următoarele cerinţe de calitate: Calitatea/titlul marcat al materialului de bază. brăţări. Operaţiile de execuţie şi finisare. 2. lănţişor. modelul. formatul şi valoarea estetică a produsului finit. etc. din metale şi pietre preţioase şi semipreţioase. inel. brăţări.

inventivitatea. grupurile îşi construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri. . domenii de utilizare. consultând pliante. cuprins.termenul de predare: o săptămână de la data primirii temei. orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri. Exemplu – Tema: Clasificarea mărfurilor nealimentare Se pun întrebări legate de: • clasificarea mărfurilor nealimentare după destinaţie • clasificarea mărfurilor nealimentare după frecvenţa cererii • clasificarea mărfurilor nealimentare după nevoi Grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte câştigă. pe o temă dată cu modele de răspuns.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 1 Lucru pe grupe Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri. 3. . Dispoziţii finale: .miniproiectul va fi ataşat într-un dosar. desenaţi sau ataşaţi prin decupaj articole care au ca material de bază mostrele voastre. 1. specificaţi : natura materiei prime. mostre de ţesături şi tricoturi. Miniproiectul cuprinde: tema miniproiectului (ataşată la începutul acestuia). Miniproiectul trebuie să reflecte: .miniproiectul va fi întocmit si elaborat de către perechea de elevi. conţinutul propriu-zis (structurat pe cele trei cerinţe menţionate). Pentru fiecare mostră.capacitatea voastră de a sistematiza şi sintetiza cunoştinţele specifice. 2. pagini web. Activitatea 2 Lucru în perechi Miniproiect Întocmiţi un miniproiect care sa cuprindă o colecţie de mostre de ţesături şi tricoturi. reviste. . .

• Intervenţia lor a fost simplă şi civilizată. • S-au pregătit pentru intervenţia în discuţie consultându-şi notiţele. “ Profesor: Data: . • Şi-au evaluat propria intervenţie. Confort în utilizare Caracteristici estetice Caracterictici de calitate Comoditate în confort Durata de exploatare “ Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: • Au identificat subiectul discuţiei.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 3 Discutaţi cu colegii de clasă despre caracteristicile de calitate ale articolelor de încălţăminte prezentate mai jos .

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 4 Turul galeriilor Lucru pe echipe Tema: Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor nealimentare • Elevii sunt împărţiţi în grupe. Activitatea 5 Fişă de lucru 1. • După ce au finalizat. Adăugaţi fişa la portofoliu. Notă: Toate foile de flipchart vor fi lipite pe tablă realizându-se turul galeriilor. • Elevii transpun fişa de lucru pe foi de flipchart şi trasează săgeţi din acel oval. pe care a reuşit să le găsească. Umpleţi căsuţele cu culoarea potrivită. într-un oval. 2. care are scris în centrul ei. • Fiecare echipă primeşte câte o fişă. Caracteristici organoleptice • Fiecare echipă primeşte un produs nealimentar din grupa de mărfuri chimice. săpun Produse cosmetice Produse de igienă Cosmetice propriu-zise Produse de parfumerie Articole de toaletă . după exemplul dat. vin la tabla şi prezintă întregii clase. cei care au fost desemnaţi raportori. scriind caracteristicile organoleptice ale mărfurilor nealimentare primite. caracteristicile organoleptice. Completaţi căsuţele libere cu exemple de produse din grupa specificată. 3. în funcţie de subgrupa din care fac parte.

Ex: Fişă pentru grupa de mărfuri din sticlă Subgrupa de mărfuri Articole de menaj Imaginea produsului (denumirea) Piese detaşate: pahare Articole decorative Articole din sticlă cristal .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 6 Temă individuală După studierea fiecărei grupe de mărfuri nealimentare sticlă şi ceramică elaboraţi câte o fişă de lucru. . Dacă nu găsiţi imagini pentru anumite produse scrieţi numai denumirea. după modelul de mai jos.. în care lipiţi sau desenaţi imaginea produselor nealimentare cuprinse în grupa respectivă având grijă să le sortaţi pe subgrupe.

..(2) folosite în . c) În categoria semifabricatelor folosite în construcţii se includ: duşumele.. şi .. Realizaţi un eseu liber cu tema „Aprecierea calităţii mobilei”. d) Calitatea mobilierului se datorează doar calităţii materiilor prime şi materialelor cu rol estetic şi funcţional. Semifabricate 3p 2.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 7 Test de evaluare Tema: Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale mărfurilor din lemn oficiu 1p I. produse melaminate 2p 2 1.(5) . parchet 3. Folosind săgeţi asociaţi produsul din prima coloană cu subgrupa din care face parte aferentă coloanei doi: 1p 1 a) Semifabricate din lemn obişnuit b) Semifabricate din lemn ameliorat c) Semifabricate din lemn înnobilat II. III. obişnuit includ: (1) ..(6) . Notaţi cu A pentru adevărat şi cu F pentru fals: a) Produsele din lemn se clasifică în semifabricate din lemn şi mobilă. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile potrivite: a) La aprecierea calităţii mobilierului se au în vedere b) Semifabricatele . din .(4) lemn .. şipci. .. b) Lemnul stratificat face parte din categoria semifabricatelor din lemn înnobilat. .. construcţii. tâmplărie pentru uşi şi ferestre. 3p . plăci celulare c) După modul de asamblare mobilierul se clasifică în: mobilier mixt. 4.(3) . furnire.

Nr. Grupa Subgrupa Exemple de articole Marcarea Elemente de informare Elemente de identificare Elemente de etichetare Pentru un singur articol– nota 5 Pentru 3 articole – nota 8 Pentru 5 articole – nota 10 . crt. Adunaţi informaţii descoperite în unităţile comerciale.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 8 Fişă de lucru individuală Efectuaţi studiul grupei de mărfuri tehnico-sanitare şi completaţi tabelul de mai jos.

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 9 Lucru individual Fişă de lucru Tema: Materiale de construcţii Identificaţi grupa şi subgrupa de mărfuri din care fac parte produsele prezentate: Imaginea produsului Grupa de mărfuri Subgrupa de mărfuri Exemple de produse din aceeaşi subgrupă .

c) surse electrice de lumină. selectivitate. aparataj de semnalizare 2. c) gamele de lungime. b) Caracteristicile de calitate ale televizoarelor se pot grupa în caracteristici constructive. radioreceptoare 4.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 10 Test de evaluare Tema: Mărfuri electrotehnice şi electronice I. b) acumulatoare electrice. Articolele pentru instalaţii electrice sunt: a) pile şi baterii electrice. de disponibilitate şi estetice. d) conductori electrici. . fidelitate. aparataj electric de joasă tensiune. principiile constructive. surse electrice de iluminat IV. acumulatoare 3. Răspundeţi la următoarele cerinţe: 3p 1p Oficiu 2p 1. mentenabilitate. 2. Răspundeţi cu adevărat sau fals la următoarele afirmaţii: 1p a) Corpurile de iluminat fac parte din categoria surselor electrochimice de curent electric. Enumeraţi condiţiile tehnice de calitate ale lămpilor electrice de iluminat. 2. III. Asociaţi noţiunile din cele două coloane dacă între ele există o legătură: a) surse electrochimice de curent electric b) aparate electronice c) articole pentru instalaţii electrice d) articole de iluminat 2p 1. Încercuiţi varianta corectă: 1p 1. Clasificaţi mărfurile electronice. tehnico-funcţionale. II. articole electroizolante. Caracteristicile tehnico-funcţionale ale radioreceptoarelor se referă la: a) sensibilitate. b) fiabilitate.

.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 11 Tema: Autoturisme Realizaţi un referat cu tema: “Marcarea sortimentului de autoturisme” Surse de informare: Vizitaţi dealerii auto oraşul vostru. reviste de specialitate. manuale. Caracteristici ale autoturismelor. În funcţie de tipurile de produse. la nivelul clasei. Internet. Probleme de urmărit: Produsele auto distribuite în cadrul societăţii respective. La termenul stabilit discutaţi. Semnele folosite ca mărci Timpul recomandat pentru realizarea referatului – 1 săptămână. Notaţi concluziile. Cărţi de specialitate. despre tema studiată. elementele de informare şi identificare privind marcarea acestora.

3. Tema (sarcina) de lucru Asumarea de roluri în echipă Aspecte privind comunicarea în echipă Dificultăţi întâmpinate Probleme rămase nerezolvate Rezultatul temei de lucru FIŞA DE AUTOEVALUARE Data: Nume: Tema: Grupul: În timpul rezolvării temei date mi-am asumat următoarele componente: DA NU 1. Fiecare din aceste fişe se realizează pe o foaie. Am întrerupt intervenţiile celorlalţi 3. 6. 2. Am adus o contribuţie importantă la rezolvarea temei 4. Am ascultat punctele de vedere ale celorlalţi 5. 4. 5. Am reflectat înainte de a interveni 2. Am preluat rolul de lider de opinie 6. Am acceptat rezultatul la care s-a ajuns . RAPORT DE LUCRU (LUCRUL ÎN ECHIPĂ) 1. Elevii vor întocmi raportul de lucru pe echipe şi fişa de autoevaluare pentru lucrul în echipă prezentate mai jos.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 12 Lucrul în echipă Tema: Mărfuri birotice şi papetărie Descrierea activităţii: Se împarte clasa pe grupe de 5-6 elevi care primesc ca temă de lucru: „Realizarea unui catalog cu mărfuri nealimentare din grupa Birotice şi papetărie.

Echipamente sportive Grupa sport-voiaj-turism Sport Voiaj Turism . Umpleţi căsuţele cu culoarea potrivită. după exemplul dat. în funcţie de subgrupa din care fac parte. 2. 3. Completaţi căsuţele libere cu exemple de produse din grupa sport-voiaj turism.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 13 Fişă de lucru Tema: Sport-voiaj – turism 1. Adăugaţi fişa la portofoliu.

Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei. Produs nealimentar Defecte posibile Cauze . crt..CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 14 Metoda mozaicului Lucru pe echipe Tema: Defectele mărfurilor nealimentare – bijuterii şi gablonţuri • • Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru. 2. dacă este cazul sunt ajutaţi de profesor. 3. le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul.. • Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit. Fiecare primeşte un număr 1. • Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor. defecte posibile. Nr. Exemplu de fişă de lucru individuală Completaţi următorul tabel cu trei tipuri de produse nealimentare din grupa de mărfuri bijuterii şi gablonţuri identificând defectele posibile ale produselor alese precum şi cauzele care generează defectele.. toţi elevii care au numărul 2. se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri... identificare. elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul lor.. toţi elevii care au numărul 3. cauze). • După ce au finalizat fişa de lucru. de exemplu toţi elevii care au grupa numărul 1 formează o grupă. şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după caz următoarele –produs/marfă. • Profesorul monitorizează activitatea elevilor.

Prezentaţi sortimentul mărfurilor chimice. încălţăminte din cauciuc. model. culoare. a) b) c) d) 4. dimensiunea şi modelul încălţămintei c. de identificare şi de etichetare ale mărfurilor nealimentare.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 15 Test final de evaluare Tema: Mărfurile nealimentare I. pantofi. surse electrice de lumină. comoditate şi confort 2. luciu. comportarea în utilizare. IV. 1p . femei şi bărbaţi. 2p Realizaţi un eseu cu tema “ Marcarea mărfurilor nealimentare” evidenţiind elementele de informare. conductori electrici. Asociaţi noţiunile din cele două coloane dacă între ele există o legătură: 1. ghete. model. Încercuiţi varianta corectă: Condiţiile estetice ale confecţiilor se referă la: rezistenţa la acţiunea agenţilor fizico-mecanici şi chimici. Articolele pentru instalaţii electrice sunt: pile şi baterii electrice. La aprecierea calităţii mobilierului se au în vedere: aspectul şi calitatea execuţiei. de recoacere şi finisare. a) b) c) 3. b) Defectele produselor ceramice pot fi: de topitură. materia primă şi procesul tehnologic b. comoditate în utilizare 4. 1. articole electroizolante. culoare d. cu feţe din piele şi înlocuitori. papuci. d) Ovalitatea mărfurilor din sticlă se exprimă prin măsurarea distanţei dintre diametrele perpendiculare ale produsului. c) Cremele cosmetice fac parte din grupa produselor de igienă. acumulatori electrici. caracteristici estetice a. a) b) c) II. de fasonare. tuşeu. permeabilitate la vapori de apă şi aer 1p 1p III. Răspundeţi cu adevărat sau fals la următoarele afirmaţii: 2p a) Ţesăturile sunt produse obţinute prin încrucişarea perpendiculară a două sisteme de fire: bătătură şi urzeală. După felul încălţămintei acestea se clasifică în: încălţăminte pentru copii. a) b) c) d) 2. formă. design. durata de exploatare 3. comoditate în purtare. durata de exploatare. 3p of. V.

contribuţii mai mult sau mai puţin reuşite. produse ale acestuia: probleme.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 16 Portofoliu Portofoliul cuprinde un ansamblu de documente elaborate de către elev. Tema: Grupele de mărfuri nealimentare Pe parcursul capitolului II elevul demonstrează că este capabil să recunoască grupele de mărfuri nealimentare întocmind un portofoliu personal care să cuprindă: • • • • • Definirea mărfurilor nealimentare Criteriile de clasificare ale mărfurilor nealimentare Clasificarea merceologică a mărfurilor nealimentare Marcarea mărfurilor nealimentare Defectele mărfurilor nealimentare Notă: Nu trebuie să lipsească exemplificările pe sortimente diferite de mărfuri nealimentare . eseuri.

a. b) acumulatoare electrice: acide şi alcaline. durata de funcţionare. 3. Îngrăşăminte chimice: a) naturale şi chimice b) simple şi complexe 3. b) corpuri de iluminat: lanterne. tipul soclului. izolatoare de susţinere şi trecere. 1: d. eficacitatea luminoasă. (4) parchet. b-1. 1-b.etc. 2. 3: d.F. c-3. 2. buton de sonerie. Activitatea 15 Test final de evaluare Tema: Mărfurile nealimentare I. IV a) Mărfurile chimice sunt produse utilizate pentru consumul casnic şi pentru consumul industrial. a-A. alte articole izolatoare(benzi. etc. lămpi electrice cu fluorescenţă. c-A. etc. (3) cherestea. b.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Soluţii pentru testele de evaluare Activitatea 7 Test de evaluare Tema: Sortimentul şi caracteristicile de calitate ale mărfurilor din lemn I. Insecticide şi raticide 4. (6) fix. aparataj de protecţie (tablouri.A. baze. Caracteristicile de calitate ale lămpilor de iluminat se pot grupa astfel: Aspectul. dimensiunile. II. a-2. pendule. transportarea. 3-b. c) aparataj electric de joasă tensiune: aparataj de conectare. Articole pentru instalaţii electrice a) conductori electrici: neizolaţi şi izolaţi. Articole de iluminat a) surse electrice de iluminat: lămpi electrice cu incandescenţă (becuri). Activitatea 10 Test de evaluare Tema: Mărfuri electrotehnice şi electronice I. săruri. lustre. 2: b.). 4-d. 2. prize. Clasificarea mărfurilor chimice se face în funcţie de importanţa şi rolul acestora astfel: 1. III. 4-c. 3-b. d-F. III. II. 1: d. (5) demontabil. 2-a. b-F. tensiunea de alimentare. II. IV 1. (2) calitatea execuţiei. b-F. etc. 2: a. Surse electrochimice de curent electric a) pile şi baterii electrice: pentru autovehicule. siguranţe. a-A. aparataj de semnalizare (semnalizator acustic. distribuţia şi utilizarea energiei electric.. Mărfurile electrotehnice sunt necesare pentru producerea. 2-a. plafoniere. b) articole electroizolante: tuburi de izolare şi protecţie. lanterne. III.etc. comutare şi întrerupere (comutatoare. aparate foto şi de filmat. Aceste produse se pot clasifica astfel: 1. aplice. 1-c. lacuri. răşini.).). 4: a. fişe). (1) aspectul. Produse chimice de bază: acizi. c-F. d-A. Mărfuri chimice de uz casnic pentru spălat şi curăţat .

produse pentru emoliere şi condiţionare. . etc. geamuri.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR a) produse chimice pentru spălarea şi curăţarea rufelor: săpun de rufe. gresie. produse dezinfectante. b) produse chimice pentru curăţat obiecte de uz casnic: pentru veselă. detergenţi. tâmplărie. produse pentru parfumarea spaţiilor.etc. pentru curăţat mochete şi covoare. produse pentru dedurizarea apei. instalaţii sanitare. faianţă. produse pentru scoaterea petelor şi albire. produse pentru apretare. c) produse chimice cu utilizări diverse: produse pentru curăţat mobila.

Principii fundamentale şi vocabular – defineşte serviciul astfel: „rezultatul a cel puţin unei activităţi necesare. Standardul ISO SR EN 9000 : 2001 – Sisteme de management al calităţii. Sectorul serviciilor mai este numit în economia naţionale şi sector terţiar. este în general intangibil şi imaterial. realizată la interfaţa dintre furnizor şi client. .” Prestarea unui serviciu poate implica: o activitate desfăşurată asupra unui produs material furnizat de client (ex: repararea unui autoturism) livrarea unui produs imaterial (ex: livrarea de informaţii) o activitate desfăşurată asupra unui produs imaterial furnizat de unui metode de impozitare) client (ex: declaraţia de venit care necesită pregătirea crearea ambianţei pentru client (ex: în hoteluri şi restaurante ) Stiaţi că. adică nu se concretizează într-un produs.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 1 Serviciile – definire Cele mai multe definiţii surprind faptul că serviciile sunt activităţi al căror rezultate este imaterial...

În funcţie de modalităţile de comercializare: a. etc. de publicitate c. servicii de producţie: bancare.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 2 Clasificarea serviciilor Serviciile sunt clasificate după mai multe criterii astfel: 1. educaţie. încorporate în bunuri materiale sau cu ajutorul unui suport (electronic sau de alt gen) b. asigură satisfacerea nevoilor spirituale. servicii ne-marfă – servicii publice. învăţământ. b.După sursele de procurare: a. servicii personale: hoteluri şi restaurante. servicii private – satisfac nevoi materiale ale indivizilor sau ale familiei – furnizate de organizaţii private. comunicaţii. servicii transferabile (comercializabile) – pot fi schimbate la distanţă. îngrijire personală. d. sănătate etc. 3. comerţ cu amănuntul b. contabile.După natura nevoilor satisfăcute: a. colective ale consumatorilor. 2. servicii publice non-profit. poliţia. După funcţiile economice îndeplinite: a. în cadrul pieţei b. materiale: sunt servicii încorporate în bunuri şi cele care vizează în mod direct producţia de bunuri (de exemplu transportul. reparaţii. servicii finale: satisfac nevoi de consum a populaţiei 4. 6. servicii sociale: sănătate. nemateriale: nu se concretizează în bunuri materiale. b. comerţ cu ridicata. sociale. 5 După natura efectelor activităţilor de servicii: a. servicii de distribuţie: transport. În funcţie de beneficiarul (utilizatorul) serviciilor: a. distribuţia) b. servicii marfă – procurate prin actul de vânzare-cumpărare. servicii transferabile (necomercializabile) . servicii publice – activităţi organizate şi autorizate de o autoritate administrativă centrală sau locală pentru satisfacerea unor nevoi sociale de interes public . servicii intermediare – activităţi utile pentru producerea altor produse sau servicii. de asigurare.

asigurări. După momentul apariţiei şi dezvoltării: a. În funcţie de prezenţa clientului în timpul prestării serviciului: a. servicii tradiţionale: medicină.(turiştii) 8. tribunale b.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR 7. servicii care se bazează pe personal – rolul principal revine forţei de muncă. sectorul asociativ: biserici. După raportul capital-muncă în procesul de producţie a serviciilor: a.rolul principal revine echipamentelor. servicii care necesită prezenţa consumatorului în timpul prestării b. b. deoarece serviciile tradiţionale sunt îmbunătăţite ţi modernizate. internet Comentariu Această clasificare este relativă. . servicii bancare b. sectorul privat: organismele finaciar-bancare. clasificările naţionale şi internaţionale ale acestora au devenit complexe şi s-a pus problema armonizării lor. muzee c. servicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei. perfecţionate. 11. cărţi de credit. 9. După modalităţile de furnizare: a. spitale. În funcţie de forma de proprietate şi modul de organizare a prestatorului de servicii: a. b. servicii care nu necesită prezenţa consumatorului în timpul prestării 10. comerţ. servicii care necesită deplasarea producătorului. sectorul public: şcoli. servicii moderne: de informatică. servicii bazate pe echipamente . O dată cu dezvoltarea şi diversificarea serviciilor.

. vaz. acestea sa fie sub denumirea de invizibile. INSEPARABILITATEA ÎN TIMP SI SPAŢIU A SERVICIILOR Producerea (prestarea) si consumul serviciilor au loc simultan. deci diferă de la o prestaţie la alta. un pacient nu stie daca tratamentul medicului îl va vindeca etc. implicit. serviciile nu pot fi stocate pentru a fi consumate ulterior. spectatorul unui film artistic nu stie în momentul în care cumpara biletul în ce masura prestatia actorilor îl satisface. 3.) înainte de a fi cumparate sau chiar consumate. ci îmbracă forma unor activităţi sau faze ale unor procese economico-sociale.. iar comertul cu servicii de acest gen este cunoscut sub denumirea de comert invizibil.FORMA NEMATERIALĂ Majoritatea serviciilor nu se concretizează în bunuri materiale. Serviciul nu poate exista separat de prestatorul sau si prestatorului. calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea Stiaţi că.ETEROGENITATEA SAU VARIABILITATEA SERVICIILOR Serviciile sunt activităţi cu conţinut diferit. iar pe de alta parte. 4.NESTOCABILITATEA Pentru că nu au formă materială. 1. cunoscute Imaterialitatea serviciilor face ca.. Fiecare serviciu depinde de specificul prestatorului sau utilizatorului. De exemplu. se pot constitui în criterii de delimitare fata de celelalte domenii ale activităţii economico . . miros. identificarea lor.sociale.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 3 Caracteristicile serviciilor Serviciile prezintă o serie de trasaturi caracteristice care permit. 2. INTANGIBILITATEA SERVICIILOR Exprimă faptul ca ele nu pot fi percepute sau evaluate cu ajutorul simturilor omenesti (auz. pe de o parte. 5. gust etc. în literatura de specialitate.

Atenţie. Servicii comerciale Sunt apreciate după: Ambianţa locului.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Fişa de documentare 4 Caracteristici calitative pe tipuri de servicii Servicii bancare Sunt apreciate după: timpul de aşteptare. siguranţa operaţiilor. Atitudinea personalului. Tariful folosit Siguranţa oferită Accesul la serviciul oferit Ambianţa locului. politeţea funcţionarilor. Atmosfera existentă. competenţa de a răspunde cererilor. timpul de răspuns la cererea de credit. viteza de plată. Sfaturile de utilizare oferite. Punctualitate. punctualitatea. siguranţa asigurărilor. promtitudine. gestică) Servicii hoteliere Servicii de transport Sunt apreciate după: Punctualitate. onestitate. credibilitatea. accesul la asigurare. Servicii de asigurare Sunt apreciate după: preţul asigurării. promtitudine. gentileţe. informaţii despre serviciile bancare care se oferă. Atitudinea personalului. verbală. Atenţia acordată părerii clientului Reacţia la reclamaţii Sunt apreciate după: Comodităţile oferite. Relaţiile stabilite cu personalul (prin comunicare vizuală. transparenţa operaţiilor. . atenţia care se acordă solicitantului. condiţii financiare oferite.

După procurare: 2. În funcţie de prezenţa clientului în timpul prestării serviciului: 10. completând următorul tabel: SERVICII SERVICII TURISTICE CRITERII 1.După natura nevoilor sursele de SERVICII COMERCIALE SERVICII PUBLICE SERVICII BANCARE satisfăcute: 3. În funcţie de modalităţile de comercializare: 7. După momentul apariţiei şi dezvoltării .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 1 Fişă de lucru 1. În funcţie de beneficiarul (utilizatorul) serviciilor: 4. După modalităţile de furnizare: 8. Încadraţi următoarele servicii în clasificarea lor după criteriile de mai jos. După funcţiile economice îndeplinite: 5 După natura efectelor activităţilor de servicii: 6. În funcţie de forma de proprietate şi modul de organizare a prestatorului de servicii: 11. După raportul capitalmuncă în procesul de producţie a serviciilor: 9.

existenţa riscului pierderii serviciilor neutilizate.CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 2 Temă individuală Discutaţi cu colegii de clasă despre caracteristicile generale ale serviciilor . Aplicaţi apoi cunoştinţele referitoare următoarelor consecinţe: - la caracteristicile serviciilor în explicarea existenţa unui contact direct cu utilizatorul serviciului. . preluarea de către consumator a unor servicii în sarcina lor.

CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Activitatea 3 Lucru pe grupe Organizaţi-vă pe grupuri de 6 elevi şi analizaţi un serviciu de care aţi beneficiat. evidenţiind aspectele pozitive şi negative. . Caracterizaţi-l pe scurt. Precizaţi oral concluziile la care aţi ajuns. Faceţi aprecieri privind calitatea acestuia. Încercaţi să identificaţi modalităţi de îmbunătăţire a calităţii acestuia.

Clasa a X a. Elena Stan. Economic Tănţica Petre.ro Curriculum pentru clasa a IX a. domeniul pregătirii : Comerţ.manual pentru clasa a XI a. Suzana Ilie. Cătălina Ileana Postovei. 2005 . Oscar Print. Clasa a IX a. Modulul Studiul mărfurilor. Rodica Albu – Manual pentru Şcoala de arte şi meserii.ro www. Ed.liceu tehnologic. Gabriele Iordache – Studiul calităţii produselor şi serviciilor . Ştefania Verdeş. Ed.tvet. 2001 Luiza Modreanu. Denisa Vişan. Bucureşti. Oscar Print. Rodica Matei – Manual pentru cultura de specialitate Comerţ. 2005 Cristina Tanislav. Ed. Roxana Georgescu. profilul: Servicii. Bucureşti. Niculescu ABC.archive.dedeman. ciclul inferior .CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR Bibliografie www. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful