CURS NR.

15-SEMIOLOGIE

1

SEMIOLOGIA AP. RESPIRATOR
ANAMNEZA IN AFECTIUNI ALE AP. RESPIRATOR 1.DATELE PERSONALE: -vârsta : - în copilãrie si pubertate : sunt mai frecvente-bronsitele acute, br-pn,tusea convulsivã, mucoviscidoza. -la adult:orice afectiune pulm- mai frecv-pneumonii, br. cr, TBC,cc. br-pulm, pneumoconioze ( boli profes.) -la vârstnici: mai frecv-bronsite cr, bronsiectazii, emfizemul pulm, cc pulm. -sexul : -la bãrbati :mai frecv. suferintele pulm. parenchimatoase si bronsice -la femei: mai frecv. suferintele pulm. vasculare ( HTP primarã sau secundarã unor embolii pulm). -profesia: poate favoriza unele suferinte respiratorii: -cei care lucreazã în mediu cu praf, gaze iritative :bronsite cr, astm bronsic -cei care lucreazã în mine si siderurgie :pneumoconioze (silicoza,azbestoza) -cei care lucreazã în zootehnie : expusi la zoonoze ( psitacoza) 2.MOTIVELE INTERNÃRII: - simptome functionale : tuse, expectoratie, durere toracicã, dispnee. -simptome generale: febrã, frisoane, stare generalã influentatã etc. 3. ISTORICUL BOLII : -debutul bolii : A.Vechimea debutului: -acut ( ore, zile): pneumonii, embolii pulmonare -subacut (sãptãmâni, luni):pleurezii, TBC pulmonar, -cronic (ani): astmul bronsic, bronsita cronicã,. B.Modalitatea de debut: -brusc : pneumotorax, embolie pulmonarã, -insidios : TBC pulm, cc br-pulm,. C.Cu ce simptome a debutat boala : -datorate cutiei toracice: durere accentuatã la miscare , tuse, respiratie.

-datorate pleurei: durere cu caracter de arsurã ;tuse seacã, iritativã. -datorate plãmânului : dispnee, tuse cu expectoratie, hemoptizie, durere. -datorate bronhiilor: durere retrosternalã, tuse cu expectoratie. -modul de evolutie a bolii : progresivã, regresivã, stationarã, intermitentã.

2

-dacã s-a prezentat la medic : ce diagnostic s-a pus, ce tratament a urmat, care a fost evolutia sub acest tratament. 4.ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: -boli cu contagiune familialã : TBC pulm. - boli cu predispoz. ereditarã : astmul bronsic, cc br-pulm., diabetul zaharat ( fav. infectiile pulm). 5.ANTECEDENTE PERSONALE : -fiziologice : la femei-sarcinile multiple, alãptarea în cond. de alimentatie necoresp.-fav. TBC pulm. -consumul de anticonceptionale orale: fav. HTP . -patologice: - boli infecto-contagioase: rugeola, tusea convulsivã : riscul de TBC ,br.cr, bronsiectazii. -virozele respiratorii severe :favorizeazã aparitia pneumoniilor bacteriene sau lasã sechele- bronsite cr., astm bronsic etc. Plãmânul este adesea afectat în boli ale altor aparate si sisteme: -plãmânul de stazã din stenoza mitralã sau IVS: fav. infectiile bronsice si pulm. -retentia hidro-salinã din ICC → hidrotorax ( transudat pleural) -tromboflebitele : fav. infarctele pulmonare. -deformarea cutiei toracice → alterarea ventilatiei pulm → BPCO . -bolile de colagen (sclerodermia ) → fibrozã pulmonarã. -neplasme e cu diverse localizãrã → metastaze pulmonare. Suferintele pulmonare determinã la rândul lor îmbolnãviri ale altor organe : -BPCO → IVD (cord pulmonar cronic). -supuratiile cronice pulm → amiloidozã (cu afectarea ficatului, rinichiului si cordului) -TBC pulm : poate da diseminãri renale, osteo-articulare etc. 6.CONDITII DE VIATÃ SI DE MUNCÃ. -factori nocivi la locul de muncã : frig, umezealã, praf, pulberi, gaze iritative -boli profesionale resp: în industria morãritului, minierã, siderurgicã. -poluarea atmosfericã în mediul urban -fumatul : fav. br. cr, cc br-pulm. -alimentatia carentatã, abuzul de alcool : fav. TBC pulm. -conditii psiho-sociale: în ce conditii locuieste, familie organizatã sau nu.

SIMPTOME GENERALE ÎN BOLI RESPIRATORII -în pneumonia bacterianã : debut brusc, în plinã stare de sãnãtate- cu frison solemn, febrã în platou 38-39 °,cefalee, tahicardie,astenie.herpes labial. -în pneumonia viralã : debut insidios- cu frisonete, subfebrã, catar oculo-nazal, cefalee, mialgii, artralgii.

-în TBC pulm-debut insidios-febrã prelungitã, astenie, adinamie, inapetentã, traspiratii nocturne, ↓ ponderalã. -în cc br-pulm- debut insidios, semne de impregnare neoplazicã ( paloare, astenie, subfebrilitãti, inapetentã, ↓ ponderalã, tromboflebite paraneoplazice). -în embolia pulmonarã : debut brusc, cu junghi toracic intens , semne de IVD acutã (hepatomegalie dureroasã, brusc instalatã), hipo-TA, uneori atac sincopal. Ulterior apar febra de rezorbtie si icterul ( prin hemolizã în focarul de infarct). SIMPTOME FUNCTIONALE RESPIRATORII : 1.Durerea toracicã 2.Dispneea de cauzã respiratorie 3.Tusea 4.Expectoratia 5,Hemoptizia DUREREA TORACICÃ: A.durerea toracicã parietalã : este legatã de structurile musculofibroase, de nervii intercostali,de coaste si col. vetebralã. -durerea muscularã :se accentueazã la palpare si efort ( de ex la nivelul m.pect) -durerea din nevralgia intercostalã:este localizatã de-a lungul unui nerv intercostal, este superficialã, accentuatã de tuse, strãnut si de palpare. -sd. Tietze: durere la nivelul articulatiilor condro-costale 2-4 : durere toracicã anterioarã, accentuatã de palpare. -durerea din fisuri si fracturi costale: apare post-traumatic, accentuatã de respiratie, tuse, palpare. -durerea din boli ale col. vertebrale:spondiloza cervicalã → iritarea fibrelor nervoase din plexul cervico-brahial → dureri brahiale si toracice. 2.durerea pleuralã: apare prin iritarea pleurei - acutã-pneumotorax;pleurite, pleurezii,pneumonii sau infarcte pulmonare . - cronicã:în TBC pulm . si cancer. Caractere: durere cu caracter de arsurã sau de junghi prelungit,pe o zonã limitatã, însotitã de tuse seacã.Durerea se accentueazã la miscare, respiratie , tuse, strãnut. De accea bolnavul adoptã pozitie antalgicã ( culcat de partea sãnãtoasã), respirã superficial, tuseste cu grijã. 3.durerea din traheo-bronsite acute: localizatã retrosternal, are caracter de arsurã, este accentuatã de tuse. 4.durerea de cauzã cardio-vascularã: -durerea coronarianã:retro- si parasternalã, cu iradiere spre gât, mandibulã,MS stg -durerea din pericaditã:durere retrosternalã continuã, acentuatã de respiratia profundã ( prin prinderea pleurei). -durerea din disectia de aortã toracicã:retrosternalã cu iradiere dorsalã. -durerea din hipertensiunea pulmonarã.: prin dilatarea A pulm ( în embolia pulm.) 5.durerea esofagianã: prin spasm esofagian sau reflux gastro-esofagin.Caracter asemãnãtor durerii coronariene. 6.durerea de cauzã abdominalã cu proiectie toracicã: -colica biliarã, abces subfrenic, abces hepatic, ulcer duodenal,infarct splenic. 7.durerea toracicã psihogenã:în nevroze cardiace cu sd. de hiperventilate -în punct fix, sub-mamelonar

3

DISPNEEA DE CAUZÃ RESPIRATORIE. DEFINITIE= constientizarea anormalã a respiratiei, însotitã de senzatie de disconfort. CAUZELE dispneei respiratorii-disfunctia ventilatorie de tip obstructiv, restrictiv sau mixt.: CARACTERELE dispneei: A.Dupã nr. resp/min: Nr. normal de respiratii= 10-18/min. > 18/min= tahipnee < 10/min= bradipnee B.Dupã conditiile în care apare: dispnee de efort (mare, mic, mediu) sau de repaus. -dispneea progresivã (efort→ repaus) : în BPCO, fibroze pulmonare. -dispneea paroxisticã : în astmul bronsic, embolia pulmonarã, pneumotorax. C.Dupã faza respiratiei în care apare dispneea : poate fi expiratorie, inspiratorie sau mixtã. -expiratorie:apare când existã un obstacol pe cãile resp. inferioare (bronhii mici si bronhiole) Cauze: astmul bronsic,bronsita cronicã obstructivã. Caractere :bradipnee cu expir prelungit si suierãtor ( wheezing).Bolnavul adoptã o pozitie antidispneicã în ortopnee, cu actionarea m. expiratori accesori. -inspiratorie:apare când obstacolul se aflã la nivelul cãilor resp. superioare (laringe, trahee bronhii mari)-prin mec. intrinsec sau prin compresiune.. Mec. intrinsec: corpi strãini inhalati, edem glotic alergic, cc. laringian. Compresiune: prin formatiuni mediastinale (gusã, tumori etc) Caractere: bradipnee inspiratorie,cu inspir suierat ( cornaj) si deprimarea inspiratorie a sp. intercostale (tiraj- datoritã vidului relativ intratoracic). Bolnav în ortopnee, cu facies anxios, crispat. -mixtã:în boli bronhopulmonare grave si insuf. cardiacã. D.Disritmii respiratorii : forme particulare de dispnee, caracterizate prin modificãri al frecventei si ritmului respiratiei. Respiratia de tip KUSSMAUL: respiratii ample (hiperpnee), Atât inspirul cât si expirul au o perioadã de remanentã “ în platou”. Bolnavul nu este constient de dispnee, stã culcat la orizontalã. Cauze: acidoza metabolicã, cu stimularea centrului resp- acidoza diabeticã, uremia, intoxicatia cu salicilati. Respiratia în HIPERVENTILATIE:prin stimulare corticalã a c. resp-în conditii de fricã, emotii. -hiperpnee cu tahipnee: respiratii fecvente si ample -duce la alcalozã metabolicã, cu ↓ Ca pl ( apar parestezii si crize de tetanie, durere toracicã prin acumulare de ac. lactic în m. resp). Respiratia CHEYNE-STOKES:prin deprimarea c. resp, la persoane cu ats. cerebralã, insuf cardiacã, intoxic. cu barbiturice. Este o resp. periodicã: cicluri de hiperpnee crescendo-descrescendo intercalate de intervale de apnee de câteva secunde.In perioada de apnee : se acumuleazã CO2, care stim. centrul respirator.In perioada de hiperpnee : bolnavul se poate trezi , se plânge de insomnie.Risc de deces în somn prin apnee. Respiratia BIOT: respiratii de amplitudine normalã, separate de intervale lungi si neregulate de apnee.Apare în stãri agonice, leziuni bulbare si medulare. TUSEA. DEFINITIE: este un act reflex ce constã dintr-o expiratie bruscã si de scurtã

4

duratã, cu glota închisã.Are rol de protectie, cu scopul expulsiei secretiilor traheobronsice si a particulelor inspirate, chiar a corpilor stãini. Semnificatie : tusea este patologicã. CAUZELE TUSEI: 1.Tusea de cauzã nerespiratorie: seacã, iritativã. - centralã:tusea voluntarã sau involuntarã (tic nervos) - cardiacã: insuf.VS. 2.Tusea de cauzã respiratorie: - stimuli iritativi în cãile aeriene: -mecanici (praf) -chimici (gaze) -termici ( aer rece sau fierbinte) -infectiosi (germeni virali, bacterieni sau fungi) -stimuli pleurali: -iritativi ( pleurite,punctii pleurale ) -formatiuni mediastinale : tumori, limfoame, anevrism Ao. CARACTERELE TUSEI: 1.tusea voalatã,afonã: tuse mai stearsã, cu rãgusealã-în astenii generale sau afectiun laringiene (laringite, TBC laringian, cc laringian). 2.tusea uscatã: seacã, iritativã, fãrã expectoratie -poate fi de cauzã extrapulmonarã sau pulmonarã ( prin iritarea cãilor resp. sau pleurei). 3.tusea productivã: este urmatã de eliminare de sputã prin eliminarea secretiilor alveolo- bronsi ( bronsita acutã si cronicã, supuratii pulmonare). 4.tusea bitonalã: are 2 tonuri, datoritã tonusului diferit al celor 2 corzi vocale (pareza =relaxarea uneia din corzi prin cauzã localã sau parezã de N recurent-în sd. mediastinale) 5.tusea lãtrãtoare: amplã, sonorã. - cauzã laringianã:corpi strãini, polipi, tumori. -compresiuni peribronsice: sd. mediastinale. 6.tusea cântãtoare sau chintoasã: în reprize- secuse expiratorii urmate de secuse inspiratorii de un anumit ton-în tusea convulsivã. 7.tusea matinalã: apare dimineata, când bolnavul îsi face “ toaleta bronsiilor”. Cauze : bronsita cronicã a fumãtorului, bronsiectazia, abcesul pulmonar. Bolavul doarme de partea afectatã pt. ca secretiile iritante sã stagneze si sã nu-l deranjeze nopate prin tuse.Dimineata aceste secretii sunt eliminate. 8.tusea cardiacã: semn de IVS. -seacã iritativã : apare la efort sau în decubit dorsal, uneori anuntã un EPA. -umedã, cu expectoratie seroasã rozatã: în EPA. COMPLICATIILE TUSEI: 1.Pneumotorax : prin ruperea unor bule de emfizem. 2.Hernii abdominale : prin p intra-abdominale. 3.Sincopa tusivã :prin manevra Valsalva → bradicardie si hipoTA. EXPECTORATIA. DEFINITIE = materia evacuatã din cãile respiratorii prin tuse sau expir fortat. Este formatã din secretii din cãile resp. (mucus). In conditii patologice poate contine: -sânge -puroi :bronsita supuratã, evacuarea bronsicã a unor colectii pulmonare sau extra-

5

pulmonare, drenate trans-pleural. -fragmente de tesut pulmonar în gangrena pulmonarã. Examenul macroscopic al sputei: A.Cantitatea : normal < 50 ml.Cantitatea depinde : - extinderea inflamatiei ( “ aria secretorie”) - prezenta unei colectii care se deschide în bronsii ( abces pulmonar) -capacitatea bolnavului de a elimina expectoratia ( femeile si copiii înghit expectoratia.In comã sau post-operator-risc de asfixie prin secretii.) 1.cantitate moderat crescutã ( 50-100 ml/24 ore): astmul bronsic, bronsita acutã sau cr,pneumonii,TBC pulmonar incipient. 2.cantitate crescutã (100-300 ml/24 ore): bronsiectazie si caverne TBC. 3.cantitate masivã ( > 300 ml/24 ore)=vomica : drenarea unor colectii ( abces pulmonar, chist hidatic, empiem pleural drenat în bronsii). Vomica se instaleazã brusc si poate fi unicã sau fractionatã.Expectoratia din vomicã : -formatã din mucus, sânge si puroi:în cazul evacuãrii unor abcese. -formatã din lichid clar “ ca apa de stâncã” : în cazul evacuãrii unui chist hidatic. B.Aspectul sputei: depinde de consistenta, transparenta si aeratia sa. 1.sputa spumoasã: ca albusul de ou-apare în EPA. 2.sputa seroasã:formatã din lichid clar “ ca apa de stâncã”-specificã pt. drenarea unui chis hidatic. 3.sputa mucoasã: formatã din mucus alb, aderent.Cauze: bronsite acute si cronice, astm bronsic.In sputa din astmul bronsic : mucusul se prezintã sub formã de “ perle “, dopuri sau de spirale Curschmann. 4.sputa muco-purulentã:mucus amestecat cu mase de puroi galben-verde.Apare în: bronsite acute supurate,bronsiectazii. 5.sputa purulentã: formatã numai din puroi galben verde sau galben-cafeniu..Apare în abcese pulmonare si în colectii purulente de vecinãtate drenate trans-bronsic (piotorace, abces subfrenic, hepatic, splenic, renal etc) In gangrena pulmonarã:sputa purulentã este noroioasã, fetidã . 6.sputa sero-muco-purulentã: apare în bronsiectazii si în supuratii cronice (caverne bacilare si hidatice infectate).Sputa sedimenteazã în 4 straturi : -sus : stratul spumos, aerat. -al doilea : stratul mucos - mucus care atîrnã sub forma unor stalactite. -al treilea : stratul seros, cel mai abundent. -al patrulea = stratul grunjos, purulent. 7.sputa numularã :discuri de puroi + mucus+serozitãti. 8.sputa pseudomembranoasã :sub formã de mulaje ale bronsiilor-în bronsita pseudomembranoasã . 9.sputa sanguinolentã (hemoptoicã): contine sânge. -sputã spumoasã rozatã : în EPA. -firisoare de sânge în mucus :bronsite, bronsiectazii, rupere de varice bronsice(St.M) -sputa cu cheaguri de sânge negricios: infarct pulmonar. -sputa “ruginie”: sânge omogenizat în mucus-pneumonie pneumococicã. -sputa gelatinoasã în “ peltea de coacãze” :în cc pulm. -sânge pur (hemoptizie): bronsiectazii , TBC cavitar, stenoza mitralã,cc br-pulm. C.Culoarea sputei: -albã: mucoasã -galben-verde : muco-purulentã. -galben-cafenie:abcese pulmonare.

6

-rosieticã:sputa hemoptoicã. -cãrãmizie:în pneumonie sau în sideroza pulmonarã ( minele de Fe) -neagrã: contine pulbere de cãrbune-în antracoze (la mineri, furnalisti). C.Mirosul sputei: fad. -miros de paie mucegãite:în bronsiectazii. -fetid în abcese pulm . -pestilential în gangrena pulmonarã si în cc pulm. ramolit.

7

HEMOPTIZIA. DEFINITIE =eliminarea prin tuse de sânge rosu-aerat, provenit din cãile respiratorii. Diagnostic diferential : cu epistaxisul posterior ( sângerare din cavitãtile nazale) si cu hematemeza (sângerare din tubul digestiv, evacuatã prin efort de vomã) 1.Hemoptizia: -la bolnavi cu antecedente pulmonare -precedatã de senzatie de cãldurã si gâdiliturã retrosternalã -sângele este eliminat prin efort de tuse,este rosu-închis,amestecat cu mucus, cu pH alcalin. 2.Hematemeza: -la bolnavi cu antecedente digestive ( boalã ulceroasã,cirozã hepaticã) -precedatã de greatã -sângele este eliminat prin efort de vomã, este negru-în “ zat de cafea”, amestecat c alimente,are pH acid . 3.Epistaxisul posterior:senzatie de cãldurã si gust sãrat în gurã, urmatã de evacuarea imediatã, fãrã efort, de sânge rosu-aprins.Dg. este mai greu când sângele a fost înghitit si apoi evacuat digerat, prin efort de vomã.La inspectia peretelui post. al faringelui:se evidentiazã sângele care se scurge din cavitatea nazalã. CAUZELE HEMOPTIZIEI: 1.Inflamatorii : -bronsita acutã si cronicã, bronsiectazia -TBC pulm. -unele pneumonii ( pneumococicã, gripalã, cu Klebsiella) -abcesul pulmonar. 2.Cancerul bronhopulmonar. 3.Infarctul pulmonar. 4.Cauze cardio-vasculare: - hipertensiunea pulmonarã venocapilarã: -stenoza mitralã : prin rupere de varice bronsice -insuf. VS : rupere de capilare si vene pulmonare. -hipertensiunea pulmonarã arterialã: -primarã ( la femei de obicei) -secundarã unor embolii pulmonare sau unor cardiop. congenitale (DSA,DSV). - anomalii vasculare: -teleagiectazia Rendu-Osler ( pe mucoasa cãilor resp) -anevrism de Ao rupt în cãile aeriene ( hemoptizie fulminantã). 6.Tulb. de crazã sanguinã: -diateze hemoragice -trat. anticoagulant 7.Cauze rare: -sd. Goodpasture (anticorpi anti-membranã alveolo-capilarã)

-granulomatoza Wegener Cauzele cele mai frecvente la noi: 1.bronsiectazia 2.TBC pulm. 3.stenoza mitralã 4.cancerul br-pulm. CARACTERELE HEMOPTZIEI: -dupã cantitate : micã (<50 ml), medie (50-100) crescutã (100-300 ml) sau masivã ( > 300 ml) -dupã aspectul sângelui: rosu -deschis sau negricios. Pt. dg etiologic: necesare Rgrafia toracicã si bronhoscopia.

8