Pământul e comoara noastră

Manual de educaţie ecologică

I. Cuprins
I. II. CUPRINS DRAGI PROFESORI! 2 4 5 6 8 9 10 11 13 14 17 20 22 23 26 28 32 34 35 39 41 44 47 49 52 53 55 57 59 61 63 65 66 68 70

INTRODUCERE CE ESTE EDUCAŢIA DE MEDIU? SUGESTII PENTRU PROFESORI MULŢUMIRI III. IMPACTE DE MEDIU

MEDIUL – CE REPREZINTA PENTRU NOI, CE DEFINESTE ACEST TERMEN? CULEGERE DE CUVINTE CONEXIUNI (LEGATURI) MULŢUMIRE MEDIULUI DILEMA MARELUI „PESTE” IV. VALORILE NOASTRE

COMPORTAMENT DĂUNĂTOR DEZBATERI DESPRE MEDIU CE AI FACE? NOI CONSTRUIM ACEST ORAS V. LUMEA DIN JURUL NOSTRU

E NU NUMAI CASA NOASTRĂ… ECOSISTEME DIN CURTEA SCOLII DACĂ AM TRĂI PE O INSULĂ… HABITATELE ACVATICE (ACVARIU ÎNTR-O STICLĂ) EROZIUNEA PADURILOR TROPICALE CLADIREA UNUI MUNTE MARET VI. SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI FAŢĂ DE MEDIU

PROIECT: SĂ FACEM ORDINE ŞI CURĂŢENIE! POLUAREA APELOR FESTIVAL DE MEDIU PE TEMA RECICLARII MATERIALELOR PRODUCEREA HARTIEI DEŞEURILE: O PROBLEMĂ ACTUALĂ, PE CARE DESEORI N-O LUĂM ÎN CONSIDERARE VORBESTE DESCHIS DESPRE RECICLARE! VII. REGENERABILE SAU NU

TOTUL E ÎMPACHETAT DACA UN ARBORE E DOBORAT IN PADURE CONSERVAREA ENERGIEI

2

VIII.

SPECII DIFERITE, REGIUNI DIFERITE, IDEI DIFERITE

73 74 76 81 83 86 88 89 91 96

PROBLEMELE MEDIULUI IN REGIUNEA POLARA DE CE SUNT SPECIILE PERICLITATE? ECOLOCAŢIA LEGENDĂ ŞI ADEVĂR DESPRE LILIECI SUBÎNŢELESURI IX. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA MEDIULUI

PRIMEJDIILE (RISCURILE) MEDIULUI CÂTEVA ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI PENTRU PROFESOR: X. SUGESTII PENTRU PROFESORI

CATEVA SUGESTII CARE POT FI DE FOLOS PE INTREG ANUL 97 VÂNĂTOARE DE NECROFOARE: UN JOC PE CARE ELEVII ÎL VOR JUCA ÎN TIMP CE STUDIAZĂ NATURA 99 CUM SĂ ORGANIZĂM O ACŢIUNE DE CURĂŢIRE PROPRIE? 100 ACTIVITATI ALTERNATIVE DE PROTECTIA MEDIULUI 102 DICTIONAR DE CUVINTE 105 MATERIALE NECESARE 107 SURSE BIBLIOGRAFICE 108 ADRESE INTERNET 109 MODEL DE SCRISOARE CĂTRE PĂRINŢI 110 INDEX PENTRU LECŢII 111 MODEL DE EVALUARE A LECŢIILOR PROIECTULUI „PĂMÂNTUL E COMOARA NOASTRĂ” 112 MULŢUMIRI ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

3

Dragi profesori! ‘Ca să fii dascălul altora. trebuie să fi fost tu însuţi ucenic.II. destulă vreme’ – proverb latin 4 .

Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele de mediu. cu bună ştiinţă sau fără) resursele naturale ale pământului.3 miliarde de oameni folosesc (abuzând deseori. În ciuda părerilor multor oameni. Şi în unele cazuri copiii îşi pot influenţa părinţii şi alţi membri ai comunităţii. De asemenea credem că educaţia mediului n-ar trebui să impună oamenilor un anumit fel de a gândi. studii sociale şi umanitare. să cântărească opţiunile şi să alinieze valorile cu acţiunile personale. sărăcia şi chiar pierderea de vieţi umane. (Adaptat şi tradus după Environmental Education in the Schools: Creating a Program that Works!. Fie că lucraţi cu preşcolarii sau elevii din gimnaziu. Vă dorim mult succes şi sperăm că vom auzi de Dvs. economie. iar educaţia trebuie să fie o parte integrantă a soluţiei. extinderea deşertului. speranţa noastră este că ea poate ajuta oamenii să înveţe cum să gândească – inclusiv cum să rezolve problemele. vom fi martorii distrugerii treptate chiar a sistemelor care sprijină viaţa pe pământ. Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe. motivaţii. erodând solul de la suprafaţă. inclusiv în afaceri. istorie. ci se intersectează cu toate celelalte obiecte de studiu. Copiii sunt un public important pentru educaţia mediului deoarece sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor. valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de aşi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului. În fiecare colţ al lumii. creşterea problemelor de sănătate. educaţia de mediu nu se leagă numai de planul de învăţământ al obiectului ştiinţe. în programele de educaţie a comunităţii sau ca profesor. de la creşterea conştientizării şi cunoaşterii până la formarea de atitudini şi proiecte active în numele educaţiei mediului. Educatorii şi toţi cei care lucrează în şcoli şi cu elevi pot avea un impact deosebit. extrag minerale şi surse de energie. puteţi introduce educaţia mediului în activităţile dumneavoastră. în prezent. aveţi puterea să schimbaţi vieţile oamenilor şi să serviţi ca modele pentru colegii voştri. consecinţele degradării acestuia şi rolul educaţiei sunt bune subiecte de discuţie şi dezbatere. arta limbajului. creând deşeuri primejdioase şi producând o ruptură a zonelor naturale într-un ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ. foametea. În fine. Opiniile divergente privind starea mediului. Deoarece cerinţele care decurg din suprapopulare şi dezvoltare cresc. p. să ia decizii. devine tot mai greu pentru oameni să-şi satisfacă nevoile şi dorinţele. Scopul nostru în traducerea materialelor acestea este de a ajuta pe cei care organizează asemenea cursuri în şcoli să dezvolte strategii creând programe efective de educaţie a mediului. din zone rurale sau urbane. ) 5 . contaminarea cu pesticide. credem că este important să menţionăm direcţia pe care o susţinem în acest manual. mai mult de 5. Deşi acest manual pune accentul în special pe educaţia mediului în şcoli. Credem că problemele de mediu sunt urgente şi trebuie abordate de întreaga comunitate. omenii taie păduri. dacă acest ritm de distrugere continuă. Şi devine de asemenea imposibil să scape de consecinţele degradării serioase a mediului: dispariţia speciilor. Este important să recunoaştem că nu este doar o singură cale corectă de a „face” educaţie de mediu. poluând aerul şi apa. Ca educatori. deprinderi. 1-13.Introducere De ce se pune accent pe educaţie de mediu? Pentru că. multe din informaţii se pot aplica la programele neoficiale de educaţie ale comunităţilor.

Ajută fiecare persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite. În multe locuri. Pe de altă parte. despre urmările degradării mediului şi învaţă care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor mediului. problemele de mediu. contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte. Educaţia de mediu este şi practică. deşeuri solide şi alte probleme ale mediului. Aducerea elevilor în mediul înconjurător în mod regulat este o parte importantă a unui program conştient de educaţie a mediului. educaţia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii. experienţele în aer liber nu sunt o parte obişnuită a instrucţiei. de a procesa. Şi. Nimic nu poate înlocui propriile experienţe care îi ajută pe elevi să-şi înţeleagă propria comunitate. motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului. Mulţi oameni susţin că elevii de pretutindeni – în special din zonele urbane – pierd legătura cu lumea naturală. în final. în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului. să prevenim problemele mediului în viitor. despre ecologie şi cum „funcţionează” pământul. Folosirea mediului ca sală de clasă este de asemenea un mod de a aduce elevii mai aproape de natură. le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele. rafina şi extinde aceste percepţii. iar conflictele dintre acestea trebuie abordate pentru a preveni şi rezolva. mulţi profesori de limbă maternă (în Statele Unite) îşi duc elevii în natură la orele de lectură şi pentru a le stimula creativitatea în exprimarea scrisă.Ce este Educaţia de Mediu? Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menţinem şi să îmbunătăţim calitatea mediului. educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective: Conştientizarea: ajută elevii să capete o înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi problemele lui. experienţele în aer liber se reduc adesea la câteva ieşiri în clasele primare în loc ca ele să fi fost folosite de-a lungul întregii perioade de şcolarizare a elevului. educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul înconjurător. în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului. Deprinderi: ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia. Elevii învaţă despre încălzirea globală. În mod specific. Pe de o parte. interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu. în final. sistemele naturale şi problemele mediului. Atitudinea: ajută elevii să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu. Cunoaşterea: ajută elevii să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului. ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. De exemplu. Participarea: ajută elevii să capete experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite. educaţia mediului accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la scrierea efectivă a unei scrisori până la influenţarea consiliilor locale sau a oamenilor politici de stat şi a instituţiilor internaţionale. Mulţi profesori de ştiinţe şi matematică folosesc mediul ca un laborator în care elevii îşi efectuează investigaţiile şi 6 .

trebuie să fiţi atenţi atunci când „învinuiţi” pe cineva şi este necesar să găsiţi cea mai bună cale de a prezenta anumite probleme. Ajutându-i să-şi cunoască drepturile ca cetăţeni. ceea ce o ajută să realizeze un concept mai bun despre sine. Unul din scopurile programului de educaţie a mediului este să ajuţi elevii să-şi dezvolte capacitatea de a gândi – atât critic cât şi creativ. mulţi dintre părinţii elevilor. dându-le puterea să acţioneze şi să simtă că ei contează. Este de asemenea important să fii sensibil la realităţile problemelor de mediu cu care se confruntă comunitatea. Cu toate că n-ar trebui să evitaţi să discutaţi problemele de mediu din cauza acesta. ei se ajută pe sine şi îi ajută şi pe ceilalţi în acelaşi timp. sistemul de valori pe care ei îl promovează influenţează opţiunile şi deciziile pe care ei le iau referitor la toate aspectele vieţilor lor. Există o legătură strânsă între valori. să comunice. poate unii dintre elevii şi familiile sau rudele lor s-ar putea să joace un rol în problema braconajului şi a tăierii excesive de copaci. Un elev care ar putea face parte într-o zi din consiliul local va fi cel mai eficient dacă el sau ea va putea să cântărească bine opţiunile. Valorile aduc de asemenea consistenţă vieţii unei persoane. La fel poate fi pentru un elev care ar putea fi într-o zi proprietar de pământ care încearcă să decidă cum să-şi administreze pământul sau pentru un cetăţean căruia i se cere să se implice intr-o problemă care afectează mediul şi comunitatea. Deoarece copiii se maturizează. Un program educaţional al mediului poate face mult pentru a da putere elevilor să-şi îmbunătăţească calitatea vieţilor lor şi a celorlalţi. Şi lângă păduri. poţi avea un impact pe viaţă asupra elevilor tăi introducând strategiile educaţiei mediului în predare. inclusiv problemele de mediu. probabil. Iar această putere poate duce la amplificarea sentimentelor de mândrie şi auto-respect. Ca educator. Ei îşi afirmă propriile valori şi văd că acţiunile lor contează. arătând legătura dintre veniturile personale şi mediu. şi să ia decizii. lucrează în fabrici care poluează aerul şi apa. să analizeze sugestiile cetăţenilor. atitudini şi dezvoltarea unei etici a mediului înconjurător. clarificând legăturile dintre sănătatea individuală sau familială şi mediu. Mulţi dintre elevi şi familiile lor pot fi direct sau indirect responsabili pentru problemele de mediu pe care elevii le investighează. şi trezindu-le interesul faţă de lumea naturală. să pună întrebările corecte.experimentele. Şi nu-ţi face griji dacă nu poţi face totul – aprinderea unei scântei este un început bun. De exemplu. Calitatea mediului se reflectă direct în vieţile elevilor şi a familiilor lor. Când elevii iau parte la un proiect al comunităţii pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului sau la rezolvarea unei probleme a comunităţii. 7 . Educaţia de mediu cultivă şi un sistem de valori. să identifice alternativele. convingeri. în oraşe mari. poţi aprinde o scânteie a proprietăţii personale în probleme de mediu.

Adaptaţi lecţia. Puteţi adapta lecţia la stilul dumneavoastră de predare.Adăugaţi studii de caz. 3. 2. Acestea pot fi anexe ale lecţiilor şi pot fi realizate imediat după ce lecţia a luat sfârşit.Sugestii pentru profesori 1. Toate lecţiile au fost scrise pentru a fi predate în clasă dar se pot adapta foarte uşor şi în afara clasei. Lecţiile în aer liber sunt mult mai interesante şi mai distractive.Studiile de caz pot fi uşor de găsit pe internet 8 .Ieşiţi din clasă. cu scopul de a sublinia ideile manualului. Fiţi creativi şi distraţivă împreuna cu elevii-puteţi scurta lungimea lecţiei sau puteţi adăuga exemple şi orice alt material ajutător care va face lecţia mai interesantă. În acelaşi timp dau posibilitatea studentului/elevului să şi cunoască in mod direct elementele despre care învaţă şi sunt un foarte bun factor motivant.

organizaţia care a finanţat publicarea intregului manual. publicarea şi distribuirea manualului.editarea. Societatea Carpatină Ardeleană-Satu Mare.Nagy . mamei şi tatălui meu le mulţumesc pentru dragostea lor şi pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat de-a lungul celor doi ani petrecuţi in România. Lui Trent Ruder pentru ajutorul dat în editarea finală. Şi nu în ultimul rând. organizaţia care a colaborat la realizarea manualului. Personalului Grădiniţei Tricotex care mi-au dat acces la computer si internet pentru a impărtăşi idei cu profesori din diverse colţuri ale ţării. Lui Kris Vagos si angajaţilor de la Rezervaţia Parcului Naţional Retezat pentru lucrul la „The Green Leaves Grew” care mi-au dat sugestii in legătura cu modul de realizare a manualului de Educaţie Ecologică.Mulţumiri Aş dori să aduc mulţumiri următoarelor organizaţii care m-au sprijinit în munca mea şi fără de care publicarea acestui manual de educaţie ecologică "Pământul este comoara noastră" nu ar fi fost posibilă: Corpul Păcii. pentru sprijinul moral si prietenia fără de care nu aş fi reuşit să finalizez acest manual. De asemenea aş dori să aduc multe mulţumiri persoanelor care m-au ajutat în toate privinţele pentru a concepe acest manual şi care şi-au adus contribuţia la publicarea lui: Ikdikó Jankó Szép – pentru traducerea textului în limba maghiară Noémi Szállassy – pentru traducerea textului în limba română Heather Driscoll si Karen Brack –pentru ajutorul dat la editarea în limba engleză a manualului Abigél Szodoray-Parádi. Jeanna Wersebe Scriitorul manualului Voluntar al Corpul Păcii România 2003-2005 9 . Manuelei Lăpădat care m-a impulsionat să realizez acest manual care să fie spre folosul profesorilor români. Farkas Szodoray-Parádi şi János Márk .

III. Impacte de mediu „Cel mai important scop să-l educăm pământul ca să-l putem salva” Peter Scott 10 .

fără de care nu am putea trăi. apa şi spaţiul. Sursă: “Şi frunzele verzi cresc”…de Kris Vagos şi Parcul Naţional Retezat Dicţionar de cuvinte: Mediu Subiect: Să învăţăm despre mediu Introducere: Mediul poate fi definit ca tot ce se află în jurul nostru. Formaţi grupe de câte 4-5 elevi. apa şi hrana care ne întreţin organismul. Procedura: Întrebaţi elevii dacă au auzit vreodată termenul “mediu”. Fiecare grupă întocmeşte o listă cu lucruri din mediu. mirosi. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 minute Materiale necesare: Materiale pentru desen. căreia elevii încearcă să-i găsească un nume. coli mari de desen. acestea sunt trecute pe tablă.Mediul – ce reprezintă pentru noi. Reprezintă viaţa pentru noi. profesorul împarte tabla în atâtea părţi câte echipe s-au format. auzi sau gusta. dar nu o definiţi încă. profesorul adună punctele şi anunţă câştigătorul. În cadrul grupelor. fără el nu am putea supravieţui. markeri. plantele. elevii continuă munca în grup. creioane colorate. soarele care ne dă căldura. hârtie. Fiecare grupă îşi alege un reprezentant care citeşte definiţia. insulele îndepărtate. Acordaţi-le cinci minute pentru această activitate. Este esenţial pentru noi toţi. 11 . Această lecţie este o introducere în educaţia ecologică. cretă şi tablă. tot ce se poate vedea. Fiecare grupă reprezintă o echipă. profesorul poate numerota echipele. adăpostul. animalele. jucând un joc. Câştigă acea echipă pe a cărei liste apar cele mai multe cuvinte ce nu figurează şi pe alte liste. oceanele şi munţii. În acest timp. vieţuitoarele şi obiectele. Este aerul pe care îl respirăm. Fiecare cuvânt reprezintă un punct. ce defineşte acest termen? Obiective: Elevii vor defini mediul şi vor identifica importanţa acesteia în viaţa noastră. pietrele şi pârâurile. activitate pentru care au 10 minute. elevii definesc “mediul” pe baza informaţiilor discutate cu colectivul clasei. reprezintă acoperişul deasupra capetelor noastre. elevii vor începe să se gândească la definiţia “mediului” şi la importanţa lui. reprezentând hrana. Având în vedere că găsirea unui nume adecvat durează mult timp. În ce context a fost folosit? Cine l-a rostit şi unde? Încercaţi să obţineţi cât mai multe informaţii pentru a forma o definiţie a termenului. Pe baza acestora definesc mediul ca fiind “tot ce ne înconjoară”. După definirea termenului. După expirarea timpului. Profesorul adună listele şi subliniază sau taie lucrurile comune care apar şi pe alte liste ale echipelor. simţi. câte un reprezentant al fiecărui grup scrie pe tablă lista întocmită.

Pentru a realiza o expoziţie. ci şi lucrurile scrise în cercurile mici sunt importante şi scrieţi şi motivările pe tablă. dând explicaţii colegilor. Pe acestea grupele vor desena câte o imagine care să redea diagramul de pe tablă. să conţină lucruri din mediu şi să redea importanţa acestuia.Desenaţi un diagram pe tablă în care treceţi cuvîntul “mediu” şi definiţia termenului. În jurul acestuia desenaţi cercuri mai mici. Fiecare grupă să primească un carton hârtie poster sau coli de desen lipite laolaltă.1. explicaţi-le elevilor că nu numai cercul din mijloc. afişaţi posterele în sala de clasă. în care scrieţi cuvintele adunate de elevi pe parcursul jocului. Reprezentantul fiecărui grup va interpreta cele desenate. Cercurile mici trebuie unite prin linii cu cel din mijloc (fig.). Fig. mediu 12 . 1. Folosind acest desen.

Elevii vor alege cuvântul dorit şi vor întocmi un raport despre lucrurile legate de acest termen. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: pe perioada întregului an şcolar Materiale necesare: o coală mare de hîrtie întinsă în întreaga sală şi un marker color Subiectul activităţii: Să învăţăm despre mediu Procedura: 1. 13 . Evaluare Cuvintele noi învăţate pot fi utilizate în teste şi jocuri kviz. 3. Pe aceasta vor fi trecute şi cuvintele auzite. dar neînţelese de către elevi. Dacă nu există a coală mare de hîrtie. fiecare elev va avea un vocabular personal. Le vom arăta o coală mare de hîrtie pe care întreaga clasă o va folosi pentru a nota noile cuvinte învăţate. atunci elevul va scrie un report despre faptul cum recircularea schimbă aspectul oraşelor şi despre ce rol are în viitor. 4. elevii sunt rugaţi să aleagă un cuvânt pe baza căruia să întocmească un raport. La începutul anului le explicăm elevilor că vor învăţa multe lucruri noi despre mediu. 2. când s-au adunat mai multe cuvinte. La sfârşitul anului şcolar. Coala va fi pusă în faţa clasei pentru a putea fi văzută de toţi elevii. De exemplu dacă cuvântul ales este “recircularea”. Le explicăm că întreaga clasă va lucra împreună şi vor învăţa noi cuvinte legate de conceptul “mediu”. Ori de câte ori elevii vor avea o lecţie legată de mediu le vom aminti să se gândească la cuvintele noi învăţate care trebuie trecute pe coala de hîrtie.Culegere de cuvinte Obiective: elevii vor strânge cuvinte şi expresii utilizând termenul “mediu” şi vor crea o culegere de cuvinte cu scopul lărgirii vocabularului lor pe tema cuvântului “mediu”.

carton hârtie poster sau 4 coli lipite laolaltă.Conexiuni (Legături) Obiective: Elevii vor identifica legătura dintre necesităţile vieţii şi fiinţele vii. După aceasta vor participa la o activitate de demonstrare ale acestor legături. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Materiale de desen. dar în majoritatea timpului nu ne gândim la aceste legături. Se discută pe scurt de unde provin apa şi aerul. În continuare vor juca un joc. oxigen. dacă beau lapte. Elevii primesc un carton poster sau 4 coli de hârtie lipite pe care vor desena conexiunile deja stabilite. Sursă: “Şi frunzele verzi cresc”…de Kris Vagos şi Parcul Naţional Retezat Dicţionar de cuvinte: ecosistem Subiect: Pânza vieţii Introducere: În ce fel suntem legaţi de restul vieţuitoarelor pe această planetă? Ori de cîte ori respirăm. 14 . puteţi alege plante şi animale din ecosistemul respectiv. suntem legaţi de plantele care produc oxigenul pe care îl inhalăm. care asigură oxigen vacii şi omului care trăieşte într-o casă din lemn (lemnul provine de la copac) şi bea laptele produs de vacă şamd. reprezintă sau “adăpostul” sau “hrana”. Elevii lucrează în perechi. dacă stăm să ne gândim. De exemplu. locul unde locuim de plante şi animale şi vor realiza un desen despre toate conexiunile descoperite. Acest joc va demonstra că de multe ori se pare că natura e foarte coatică. vor scrie: “lapte”-“vacă”-“iarbă” (10 minute). Sunt foarte multe căi prin care suntem conectaţi la plantele şi animalele din jurul nostru. Formaţi acum o grupă de 4-5 persoane dintr-o pereche “adăpost” şi una “alimente” şi lăsaţi ca timp de 5 minute elevi să-şi împărtăşească informaţiile. hârtie. (15 minute). Afişaţi posterele făcute în clasă. Dacă în această perioadă clasa învaţă despre un ecosistem anume. Fiecare elev va primio plăcuţă cu un nume (fig. În această lecţie elevii vor identifica legătura dintre necesităţile vieţii şi fiinţele vii. fără nici un pic de ordine. Vor lucra în perechi şi pe grupe pentru a observa cum se leagă hrana pe care o consumăm. apa se găseşte în mari cantităţi pe suprafaţa pământului. Procedura: Colectivul clasei discută împreună despre necesităţile unei fiinţe umane: apă. Cu toate acessta e important să conştientizăm că avem nevoie de alte fiinţe pentru a supravieţui. Spre exemplu: o vacă mestecând iarbă sub un copac. ci şi foarte ordonată. aceste conexiuni fiind esenţiale pentru viaţă. spaţiu suficient pentru desfăşurarea activităţii. Cînd bem o ceaşcă cu lapte. cu animalele şi plantele. adăpost. pentru care e nevoie de mult spaţiu. În cadrul perechilor. suntem legaţi de vaca care o produce şi de iarba pe care o paşte. elevii vor întocmi o listă a legăturilor care se stabilesc între ceea ce mâncăm şi locul unde trăim. Natura poate fi privită nu numai a fi caotică.2) o specie de animal sau plantă. oxigenul se găseşte în aer şi e produs de plantele verzi. De obicei aceste legături sunt greu de observat. fiecărei perechi îi corespunde un simbol.

Caută în cerc şi prinde mâna unui alt elev care reprezintă ceva de care depinde viaţa primului elev. trebuie să încerce să formeze din nou un cerc. ele devin foarte lucide şi simple. elevii au format o adevărată pânză. format din legături pe care le întâlnim zi de zi. dar nu ne gândim mai aprofundat la ele. e important ca fiecare grupă să conţină un număr par de elevi. ţine mâna “vacii” sau a “viermelui”. Regulile jocului sunt: Fiecare elev trebuie să se ţină de mână cu alţi doi colegi. cu noduri şi încurcături. Fiecare trebuie să aibă o mână inclusă într-o conexiune. câţiva dintre elevi va sta cu faţa spre înafara cercului. A sosit timpul începerii stabilirii legăturilor: un elev spune cu voce tare ce specie de animal sau plantă reprezintă şi face un gest sau scoate un sunet specific acestuia/acesteia. Ţinându-se de mână. Membrii grupei stau strînşi unul lângă celălalt în cerc. Explicaţi-le că acesta este cercul conexiunilor. Dacă ne-am dat seama de importanţa acestor legături şi le-am înţeles. probabil vor fi 2-3 cercuri mari în funcţie de numărul elevilor. Iarba are nevoie de vierme pentru a aerisi solul pentru o mai bună creştere. deoarece numai aşa se poate ajunge la forma de cerc fără să se desprindă legăturile. Aveţi grijă ca nici unul dintre elevi să nu fie rănit şi spuneţi-le că vor reuşi deznodarea pânzei numai dacă lucrează împreună. Fără a rupe legăturile şi conexiunile şi a-şi lăsa mâinile libere. iar iarba reprezintă hrana vacii. 15 . Dacă au reuşit să formeze din nou un cerc. Jocul continuă până când fiecare mână e inclusă într-o legătură.Grupaţi elevii în grupe de 10 persoane. Spre exemplu: elevul e “iarba”.

2.PLĂCUŢE CU NUME DE ANIMALE ŞI PLANTE Fig. Lup Iepure Cereale Iarbă Vierme Copac Om Vacă Pasăre Insectă 16 .

câştigă jocul. 17 . animal. elevii aleg care sunt resursele utilizate pentru crearea obiectului preferat (10 minute). Vor descoperi astfel materialele. n-am putea sta de vorbă cu prietenii prin telefon. n-am purta îmbrăcăminte. elevii vor realiza importanţa resurselor provenite din mediul înconjurător. timp în care trebuie să precizeze şi materialul din care e creat obictul. iar dacă greşeşte determinarea obiectului. elevii le vor prezenta colegilor obiectele favorite ale perechilor lor. elevii vor ghici care este obiectul preferat al colegilor lor. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 minute Materiale necesare: Copii despre lista cu materiale de la fig. Ghicitorul poate pune numai 20 de întrebări. lista materialelor va fi trecută pe tablă. Întrebări de acest gen sunt: “Obiectul e fabricat din lemn?”-celălalt elev va răspunde cu “da” sau “nu”. acesta neputând fi o fiinţă (plantă. n-am conduce maşini. Nimeni nu îşi spune secretul până la începerea jocului. nam avea case. încercând să creaţi perechi din elevii care s-au situat departe unul de celălalt la începutul jocului. hârtie şi spaţiu suficient pentru desfăşurarea activităţii. Elevii se împrăştie prin sala de clasă şi fără a se uita pe coala vecinului. Folosind lista de materiale.3. Sursă: “Şi frunzele verzi cresc”…de Kris Vagos şi Parcul Naţional Retezat Dicţionar de cuvinte: resurse Subiect: Resursele naturale Introducere: Toate lucrurile care ne înconjoară provin din “resursele” mediului. Fiecare elev trebuie să joace ambele roluri: cel al interogatorului (ghicitorului) şi a celui care răspunde la întrebări. Nu am fi în stare să înregistrăm sau să ascultăm muzică fără materiale din mediu din care să se obţină CD-urile şi instrumentele. Procedura: Fiecare elev se gândeşte în sine la obiectul lui preferat. prin aceasta ghicitorul va şti din ce în ce mai mult despre obiectul care trebuie ghicit. Pentru a fi bine delimitaţi unul de celălalt. Activitatea de desen are loc timp de 15 minute. materiale de desen. (15 minute) După ce s-a terminat jocul. Împerecheaţi elevii. jocul ia sfârşit. elevul “ghicitor” poate pune 20 de întrebări “da” sau “nu” despre materialele din care e făcut obiectul. Prin această lecţie elevii vor învăţa mai multe despre felul cum se transformă resursele mediului în obiectele lor favorite. dacă acest lucru nu este posibil. Punând întrebări referitoare la resursele utilizate pentru fabricarea obiectului. Vor juca un joc pentru a descoperi care sunt obiectele preferate ale colegilor. om). Scopul jocului este ghicirea obiectului preferat de persoana din pereche. Folosindu-se de lista materialelor de la fig.3. Dacă ghiceşte corect. elevii pot să clădească “bariere” din cărţi. n-am avea nici un fel de obiect sau instrument fără a utiliza resursele provenite din mediul care ne înconjoară.Mulţumire mediului Obiective: Creîndu-şi obiectele preferate. nu am putea folosi internetul. fiecare îşi deseneză obiectul preferat. părţile obiectului şi în sfârşit obiectul.

explicându-le din ce este acesta fabricat şi ce fel de resurse naturale se folosesc pentru obţinerea lui (10 minute). care le oferă resurse pentru obţinerea obiectelor preferate. Elevii vor scrie un mare “Mulţumesc” pe tablă. (5 minute). prin care aduc mulţumire “Pământului” . 18 .

bronz. fier. zinc şi altele Sticlă Sticla e formată din diferite tipuri de nisip. care se găsesc în pământ-combinate cu calcar şi cenuşă de sodiu (sodă brută) Provine din petrol şi gaze naturale-acestea se găsesc în pământ şi se formează prin descompunerea plantelor şi animalelor timp de milioane de ani-sunt scoase la suprafaţă prin foraje adânci prin pietre şi pământ Arbuşti de bumbac Lână de oaie Piele de bovine Viermi de mătase Copaci Copaci Polyester/ Nylon Bumbac Lână Piele Mătase Hârtie Lemn 19 . Lista de materiale Materialele din care pot fi De unde provin aceste materiale fabricate obiectele voastre preferate Provine din petrol şi gaze naturale-acestea se găsesc în Material plastic pământ şi se formează prin descompunerea plantelor şi animalelor timp de milioane de ani-sunt scoase la suprafaţă prin foraje adânci prin pietre şi pământ Metale-acestea includ Metalele se găsesc în pământ şi sunt scoase la suprafaţă prin aluminium. aur. în special nisipuri cvarţoase. argint.3. furaje cupru.Fig.

numai câţiva sau nici unul. tot atâţia vor fi adăugaţi. Dacă rămân 4 „peşti”. Procedura: 1. La începerea jocului poţi scoate toţi „peştii”. la folosirea mai multor locuri de parcare. profesorul va nota ora startului şi cea a terminării încercărilor. a terminat jocul. O altă opţiune care se poate adăuga este ca grupul va primi câte un punctaj pentru fiecare peşte rămas în viaţă la sfârşitul jocului.Dilema marelui „peşte” Obiective: De a demonstra elevilor că continua creştere a populaţiei reprezintă o mare presiune asupra resurselor naturale. 4. deoarece a epuizat întreaga capacitate a mării. Acest lucra va încuraja pe ei să-şi păstrească o populaţie sănătoasă în vas în loc să aibă puţini sau nici unul din peşti în timpul jocului. cu atât câştigă mai multe puncte. 5. Elevii vor juca un joc şi li se vor comunica regulile. 8. De a descrie care va fi rezultatul unei srategii egoiste de management a resurselor reînnoibile şi de a le explica că limitarea exploatării excesive a resurselor naturale va duce la prevenirea epuizării capacităţii Pământului. Fiecărui „peşte” rămas în vas după terminarea probei. furnizându-le numai informaţiile necesare pentru începerea jocului: 2. i se va adăuga un alt „peşte”. cu cât pecuieşte mai mulţi. Dacă o echipă scoate toţi cei 16 „peşti”. Sursă: Educaţia Protecţiei Mediului în Şcoli: Creaţi un program care funcţionează! Dicţionar de cuvinte: Proprietate obştească. un areal acvatic sau chiar aerul pe care îl respirăm. 3. Pentru 4 „peşti” scoşi. Fiecare echipă va avea 16 biscuiţi. Dilema rezultă din faptul că excesiva creştere a populaţiei periclitează viaţa acestor arii protejate şi duce la scăderea şi distrugerea ameninţătoare a resurselor naturale. Creşterea populaţiei într-o zonă duce la poluarea excesivă a aerului şi la înrăutăţirea calităţii acestuia. aceştia reprezentând capacitatea mării. Fiecare elev trebuie să aibă o peşte care trăeşte măcar 20 de secunde. 20 . dar de a avea grijă să rămână destui pentru pescuiturile următoare. elevul va primi un punct. Într-un vas (mare) sunt 16 „peşti” (biscuiţi). Grupele au la dispoziţie 4 posibilităţi de încercare de câte 20 de secunde. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 de minute Materiale necesare: 2 kilograme de biscuiţi săraţi sau alte obiecte mici care pot fi ţinute uşor şi câte un vas pentru fiecare echipă de câte 4 elevi. astfel încât numărul „peştilor” aflaţi în vas să nu depăşească 16. 7. curatelă. Scopul jocului este de a prinde cât mai mulţi „peşti” din apa mării. Profesorii pot introduce şi alte reguli pentru ca jocul să fie mai interesant şi realistic. la producerea mai multor deşeuri şi la poluarea apelor. strategie de cooperare Subiect: Resurse naturale Introducere: Există vreo dilemă a proprietăţii comune care urmează a fi rezolvată în comunitatea voastră? O proprietate comună sau o resursă împărtăşită este spre exemplu o pădure protejată. 6.

elevii să determine ce legi există pentru protejarea resursei respective. Cum va afecta continua creştere a populaţiei resursele naturale? 15. Dacă o echipă a scos toţi cei 16 peşti. notând rezultatele echipelor şi punctele câştigate de acestea. Conduceţi cele patru sesiuni de câte 20 de secunde. Dacă elevii doresc să afle mai multe lucruri legate de subiect. 11. Evaluare: Elevii să investigheze o problemă a unei proprietăţi obşteşti. elevii să încerce să găsească o soluţie pentru rezolvarea situaţiei. Dacă nu există asemenea legi. Problema centrală a utilizării proprietăţii obşteşti este folosirea acesteia având în vedere că resursele naturale sunt în scădere şi trebuie conservate. folosirea bărcilor cu motoare şi a altor echipamente de recreaţie în zona umeda aflată în apropiere duce la poluarea apei şi la sporirea zgomotelor. 21 . 12. spre exemplu la rezolvarea următoarelor dileme: declinul unei populaţii de peşti datorită pescuitului excesiv. După terminarea jocului. Se pot gândi. ea va termina jocul. Alte întrebări: Ce se întâmplă dacă un membru al unei echipe nu utilizează strategia cooperativă? Care e cea mai bună strategie de pescuire? (8 peşti pot fi scoşi pentru ca echilibrul să nu fie răsturnat). Împărţiţi colectivul clasei în echipe de 4 elevi. Curatela unei resurse este utilizarea unei strategii cooperative. După ce au identificat problema şi au adunat date privitoare la problema respectivă. precizaţi-le sursele de unde pot afla noi informaţii. anunţaţi rezultatul şi elevii să ocupe loc în bancă. unui interes comun pentru păstrarea unei resurse. 13. fiecare primind un vas cu 16 “peşti”. distrugerea gardurilor într-un parc duce la utilizarea excesivă şi distrugerea locurilor înconjurate de către public. Scrieţi pe tablă câteva resurse care necesită responsabilitatea comunităţii. 10. Se poate introduce mai mult de 4 încercări pentru a acorda elevilor mai multe posibilităţi pentru practicarea strategiei.9. Puneţi-le următoarele întrebări: Care este punctajul maxim câştigat de o echipă? Oare de ce am înlocuit peştii scoşi cu alţi indivizi? Ce urmare ar avea dacă toţi peştii ar fi scoşi şi nici unul nus-ar naşte în locul celor scoşi? 14.

putem înceta schimbarea înfăţişării Pământului”. Valorile noastre „Nu putem schimba pe alţii. dar dacă ne putem schimba pe noi înşine. Melodie Beattie 22 .IV.

Comportament dăunător
Obiective: Elevii trebuie să se gândească ce efect are comportamentul dăunător asupra mediului natural şi ce activităţi alternative se pot face pentru a-l proteja. Nivel: 4-5 Lungimea activităţii: 50 de minute Materiale necesare: Lucruri pentru desen, foarfeci, lipici, hârtie, creioane şi imagini din reviste, dacă vă stau la dispoziţie, dar nu e necesar. Sursă: Manualul educatorului (Educator's Reference Desk) Dicţionar de cuvinte: comportament dăunător Subject: Etica Mediului

Introducere:
Prin diferite activităţi pe care le practică, oamenii dăunează mediului natural. Dacă acest comportament dăunător continuă, în curând nu vom avea spaţii naturale, de care să ne bucurăm: nu vor exista parcuri, unde putem să ne odihnim, nu vor fi lacuri unde putem înnota sau pârâuri a căror apă ne potoleşte setea. Comportamentul oamenilor poate schimba radical înfăţişarea mediului. În această lecţie elevii vor învăţa despre comportamentul dăunător al oamenilor care distruge mediul şi se vor gândi la soluţii care ar putea schimba aceste activităţi. Vor desena şi discuta practici alternative şi îşi vor împărtăşi ideile colegilor. Vor răspunde la întrebări despre cum trebuie să ne schimbăm atitutidea pentru a proteja natura.

Procedura:
Grupaţi elevii în grupe de câte 4 în funcţie de numărul elevilor. Cereţi-le să creeze o listă despre activităţile despre care cred că dăunează plantelor şi animalelor din mediul natural. Fiecare grupă are un reprezentant care va citi lista întocmită, în timp ce profesorul trece cele citite pe tablă, pentru a putea fi văzute de întreaga clasă. Pe o coală de hîrtie fiecare grupă va face un desen al unei activităţi listate. Dacă e posibil, fiecare grupă să deseneze o altă activitate. Dacă vă stau la dispoziţie reviste, şi din acestea se pot decupa imagini cu activităţi dăunătoare şi pot fi lipite alături de desene. Dacă grupele au terminat, strângeţi desenele şi distribuiţi-le altor grupe. Elevii trebuie să privească cu atenţie desenul primit şi să discute lucruri ca de exemplu: Ce s-a întâmplat? Dăunează aceasta lumii sălbatice? De ce? Persoana care face această activitate se simte bine? Ce forme alternative ale aceleaşi activităţi a-ţi putea enumera, dar care e mai puţin dăunătoare? Cu întrebări de acest gen profesorul poate dirija discuţia. După ce elevii au răspuns la întrebări, fiecare grupă discută cu celelalte grupe răspunsurile date şi le arată desenele şi recomandările posibile pentru activităţile mai puţin dăunătoare mediului natural. Afişaţi desenele pe perete pentru a realiza o expoziţie care să le amintească elevilor despre comportamentul dăunător al oamenilor contra naturii. Grupurile pot fi separate şi fiecare elev primeşte o copie de la pagina a “Activităţilor dăunătoare”. Scrieţi întrebările pe tablă, apoi adunaţi răspunsurile elevilor la sfârşitul activităţii pentru ca mai târziu să le puteţi compara cu răspunsurile altor elevi. 23

Evaluare:După ce elevii vor vedea multiplele activităţi prin care omul dăunează naturii, ei pot crea imagini ilustrând aceste activităţi şi găsind căi alternative mai puţin dăunătoare mediului. Fiecare elev poate să-şi creeze propriul desen pe care o poate duce acasă pentru a o arăta familiei şi prietenilor. Pot face şi postere cu activităţile alternative, postere ce pot fi afişate în şcoală.

24

Fig.4 Nume: Indicaţie: Completaţi lista de mai jos, având în vedere Comportamentul Dăunător asupra Mediului Natural despre care am discutat astăzi: Întocmiţi o listă cu cinci activităţi dăunătoare lumii sălbatice: 1. 2. 3. 4. 5.

Ce aţi putea face pentru a împiedica aceste activităţi?

Întocmiţi o listă de 10 activităţi prin care oamenii ar putea proteja natura: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Care sunt modalităţile prin care am putea educa/conştientiza lumea ca să-l schimbă comportamentul dăunător asupra mediului?

25

Procedura: 1. În această lecţie elevii vor învăţa câteva idei legate de beneficiile şi primejdiile pe care le întâmpinăm în legătură cu depozitarea gunoaielor. Un exemplu este: Oraşul Satu Mare are posibilităţile instalării unui depozit în apropierea oraşului unde oamenii pot să-şi depună deşeurile? Sunt multe subiecte care pot fi discutate în cadrul unei asemenea dezbateri şi elevii se pot gândi la alte teme similare. deşeuri. ce putem face cu ele? În fiecare zi oamenii produc mai multe tone de gunoaie. 3. De obicei şase persoane sunt de ajuns. Sunt rugaţi ca fiecare să respecte identitatea persoanei pe care o formează şi să se gândească bine la răspunsurile pe care urmează să le dea întrebărilor 26 . oameni de ştiinţă (ecologi). Elevii pot începe dezbaterea. 7. Pe tablă sunt trecute răspunsurile date de elevi pe două părţi diferite. de deşeuri. Alegem voluntari care vor juca diferite roluri: primar. 5. O parte a elevilor afirmă că oraşul este în stare. asociaţia localnicilor care locuiesc în apropierea ariei propuse. 6. îi înştiinţăm că întrega clasă va participa la o dezbatere pe o temă legată de mediu. Voluntarii se vor aşeza în faţa clasei.Dezbateri despre mediu Obiective: elevii vor participa la dezbateri cu diferite teme despre mediu. După ce elevii răspund. cealaltă parte afirmă că Satu Mare nu are posibilitatea instalării unui asemenea depozit de deşeuri în apropierea oraşului. deşeuri. acestea fiind întrebări care necesită timp de gândire. directorul companiei care va construi depozitul.. Scriem cuvântul dezbatere pe tablă şi întrebăm elevii dacă cunosc înţelesul acestuia. De ce sunt atâtea deşeuri? Avem destul loc pentru depozitarea gunoaielor? Acestea sunt numai câteva întrebări legate de situaţia deşeurilor care ne înconjoară şi despre problemele legate de depozitarea acestora. reprezentanţi ai firmei care se preocupă de recircularea deşeurilor. cu argumente pro şi contra. 8. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 minute Subiect: Etica mediului Introducere: Deşeuri. Vor organiza o dezbatere în public pentru a discuta dacă depozitele de gunoaie sunt sau nu folositoare oraşelor. Întrebări care pot fi puse elevilor înainte de separarea pe grupe: Eşti de acord ca Satu Mare să instaleze un depozit de deşeuri în apropierea oraşului? Ca răspuns ce alte alternative puteţi enumera? Cine va fi afectat cel mai puternic? Realizarea unor asemenea depozite poate rezolva marile probleme legate de mediu cu care se confruntă România? Dacă depozitul va fi amplasat în apropierea oraşului ce fel de restricţii trebuie urmate? Elevii nu trebuie să răspundă cu voce tare. Elevii vor organiza o dezbatere pe o temă importantă de mediu cu care se confruntă oraşul sau satul lor. făcând distincţie între opinii şi lucruri certe. 4. 2. orice alte personaje pe care elevii doresc să o formeze. cetăţeni care cred că realizarea depozitului va avea ca urmare mai multe spaţii curate în oraş şi etc.

deoarece numai aşa dezbaterea va fi reală. dacă este posibil. 27 .puse. 10. O altă cale prin care elevii au posibilitatea exprimării punctului lor de vedere este realizarea unor caricaturi politice. Elevii din auditoriu sunt rugaţi ca fiecare să pună cel puţin o întrebare şi să facă măcar un comentariu pe parcursul dezbaterii. La sfârşitul dezbaterii construirea depozitului în Satu Mare se supune votării. Auditoriul este reprezentat de cetăţeni chemaţi pentru a discuta despre problemele legate de oraşul lor şi vor întreprinde dialoguri pro şi contra. 9. audienţa (restul clasei) pune întrebări. Evaluare: Clasa va fi înştiinţată că va participa la o dezbatere pe o anumită temă. Dacă acestea sunt destul de reuşite pot fi publicate în presa locală pentru ca oamenii să vadă care e opinia elevilor în legătură cu anumitele probleme de mediu. să ia parte la primărie la o dezbatere adevărată. comentează şi discută despre problemele cu care comunitatea se va confrunta în cazul realizării depozitului. Dezbaterea va avea loc în public. Elevii trebuie să facă cercetări înaintea dezbaterii şi să adune informaţii care pot fi folosite pe parcursul dezbaterii. După dezbatere elevii sunt invitaţi. unde pot avea ocazia de a observa cum decurge munca într-un oficiu al oraşului şi cum se iau deciziile importante.

3. 6. doar 10% au venin şi sunt capabili de a provoca daune oamenilor. De asemeni sunt foarte receptivi la diferite boli. Reptilele depun şi ele ouă pe pământ sau în “cuiburi”. În această lecţie elevii vor discuta despre viaţa amfibienilor şi a reptilelor. de exemplu). crocodili) sunt două grupe diferite de animale. Dacă vă întâlniţi cu un şarpe veninos. o dietă specifică. Amfibienii îşi depun ouăle în apă. Cei mai mulţi şerpi nu sunt veninoşi. Ţinuţi în captivitate. tritonii) şi reptilele (şerpi. şopârle. altele au muşcătura puternică (crocodilii. despre superstiţiile şi sentimentele oamenilor faţă de aceste animale. Pe parcursul dezvoltării lor (metamorfoză). Procedura: 1. 28 . Amfibienii au o piele netedă şi umedă. Dacă elevii nu prea au cunoştinţe despre aceste animale. Pot fi inventate şi alte scenarii. 2. Au plămâni de la bun început şi sunt acoperiţi de solzi şi cornee. Înainte de începerea activităţii faceţi copii a scenariilor de la fig. pentru a ajuta elevii să înţeleagă mai bine viaţa amfibienilor şi a reptilelor. ajutaţi-i cu următoarele afirmaţii: 1. Întrebaţi elevii ce fel de cunoştinţe au despre reptile şi amfibieni: care e diferenţa dintre ele? există legi referitoare la protecţia lor? ce specii de animale aparţin acestor grupe? Scrieţi răspunsurile pe tablă. pe care o folosesc ca pe un al doilea sistem respirator. mulţi dintre ei nu se hrănesc în captivitate şi hrana lor nu e uşor de procurat. 5. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 de minute Materiale necesare: Hârtie şi instrumente de scris Sursă: Educaţia ecologică în şcoli: Să creăm un program care funcţionează! Subiect: Etica mediului Introducere: Deşi sunt adesea confundate. de exemplu broaştele ţestoase sunt purtătoare de boli transmisibile oamenilor. umiditate. Multe reptile. e nevoie de echipament special pentru controlarea umidităţii şi a temperaturii. Pentru a putea obţine pui de reptile în captivitate. iar larvele (mormolocii) îşi obţin oxigenul din apă cu ajutorul branhiilor. 2. Herpetologia este ştiinţa care studiază reptilele şi amfibienii. mulţi oameni au fost muşcaţi când au încercat să omoare un şarpe veninos. amfibienii (broaştele. herpetologii vă recomandă să nu îl prindeţi. 4.Ce ai face? Obiective: Elevii vor discuta despre problemele cu care se confruntă reptilele şi amfibienii şi vor da exemple cum sunt afectate aceste animale de sentimentele şi supersiţiile personale ale oamenilor. aceste animale necesită apă curată. Din această cauză sunt foarte sensibile la schimbările mediului. amfibienilor le cresc picioare şi li se dezvoltă plămânii ca o adaptare la viaţa terestră. Unele reptile sunt veninoase. care sunt clocite de lumina solară.5 sau scrieţi pe tablă şi în caiete rolurile.

Întrebaţi-i ce anume au avut în vedere când au luat deciziile. 5. 6. Încurajaţi dezvoltarea unei discuţii şi lăsaţi timp elevilor să se gândească de ce au dat un răspuns într-un anumit fel sau altul. După ce toate grupele au terminat de discutat toate scenariile. 8. Dacă elevii au avut timp să se gândească la situaţii. Unul dintre voluntari să citească scenariile. urmând ca după câtva timp. cereţi-le să se gândească ei la alte opţiuni. fiecare elev să decidă care rol îi place cel mai mult şi cum va reacţiona. 29 . notaţi-le reacţiile şi răspunsurile pe tablă şi anunţaţi scorul. Oamenii de ştiinţă ne avertizează să nu atingem ouăle amfibienilor. grupele să îşi schimbe scenariul. la ce s-au gândit când au făcut o acţiune responsabilă? Au avut nevoie de mai multe informaţii înainte de luarea unei decizii? 7. deoarece astfel am putea distruge învelişul gelatinos protector al acestora şi astfel am dăuna embrionilor în dezvoltare. şi-au schimbat eventual opinia despre ceea ce trebuie făcut. multe dintre ele mor înainte de a fi vândute. Repetaţi aceşti paşi la fiecare scenariu. Netratate corespunzător. discutaţi despre una dintre ele cu întreg colectivul clasei.7. Grupele să discute răspunsurile date. Citind despre amfibieni şi reptile. Întrebaţi-i dacă discuţia în grup i-a ajutat pe elevi să privească lucrurile într-o altă perspectivă şi după ce au ascultat opiniile altor persoane. Dacă nici unul dintre roluri nu sunt pe placul elevilor. elevii se vor întâlni cu tot felul de superstiţii şi lucruri interesante. fiind vândute şi colectate ilegal. un altul să noteze reacţia celorlalţi membrii de grup. O altă opţiune pentru lecţie: Puteţi încerca această activitate discutând în grupe: o persoană să citească scenariul. 4. Pentru aceasta trebuie să aveţi copii xerox. Ţelul acestei activităţi este ca elevii să cunoască viaţa acestor animale şi să discute despre sentimentele şi opiniile lor faţă de ele. Vândute ca animale “hobby” sunt foarte scumpe. 3. iar după 5 minute. pe care le puteţi îmnmâna grupelor. dar lăsaţi-i pe ei să decidă dacă cred că aceste lucruri sunt adevărate sau nu.

Ion şi sora lui au găsit ouă albe. roagă-l să-ţi aducă şi ţie una Spune-i că este ilegal să colecteze orice vieţuitoare de pe teritoriul unui parc naţional Altele 2. dar să marcheze locul pentru a putea să se întoarcă să le verifice Să colecteze un ou pe care să-l ducă acasă şi să încerce să-l eclozeze Să colecteze ouăle şi să le ducă într-o arie protejată de lângă casa lui Altele 3. cu ce se hrănesc. Spune-i că nu crezi că este un lucru bun să ţină acasă un animal sălbatic Citeşte şi tu mai mult despre şopârle pentru a-ţi ajuta prietenul să aibă grijă de ea Dacă găseşte eventual două şopârle. Ce a-ţi face? A-ţi dori să vă întâlniţi cu proprietarul. iar altele sunt ţinute în terarii foarte mici. dacă se află prea aproape de om Altele 4. neavând destul loc. Multe dintre ele nu au apă. A citit despre şopârlele care trăiesc acolo şi doreşte să prindă una. cada cu apă a broştii ţestoase e plină de murdărie. Ce crezi? Sora ta a avut dreptate omorând şarpele. Ce ar trebui să facă Ion? Să colecteze ouăle şi să le pună într-un terariu când ajunge acasă Să lase ouăle la locul lor.5 Ce ai face? 1. Îţi explică cum doreşte să aibă grijă de şopârlă. căruia i-aţi explica cât de revoltaţi sunteţi din cauza condiţiilor în care trăiesc animalele Nu a-ţi spune nimic. Tu şi familia ta vizitaţi o grădină zoologică cu expoziţie de şerpi şi alte reptile. Îţi povesteşte despre obiceiurile şopârlelor. ştie unde trăiesc. ar fi avut dreptul să o omoare Ar fi trebuit să treceţi pe lângă ea. iar ea se apropie cu grijă de şarpe şi cu o bâtă lungă o omoară. dar nu e sigur. fără să o răniţi Sora ta a avut dreptate omorând şarpele. Întotdeauna şi-a dorit un şarpe pe care să îl ţină acasă. pentru că astfel va putea învăţa mai mult despre ea. După plătirea biletului de intrare. cum se apără. deoarece aceasta stătea doar la soare. pentru ca oamenii care lucrează acolo să nu se simtă jenaţi V-aţi cere banii înapoi şi a-ţi pleca V-aţi gândi să scrieţi o scrisoare sau să sunaţi la o organizaţie pentru protecţie a naturii sau la presa locală Nu a-ţi spune nimic. Ce ai face? Încurajează-l să ducă şopârla înapoi. Cel mai bun prieten al tău se pregăteşte în vacanţă într-unul din parcurile naţionale din sudul României. deoarece este o specie periculoasă Nu ar fi trebuit s-o omoare.Fig. Eşti într-o excursie montană cu prietenii şi sora ta. dar singurul animal hobby pe care l-a avut a fost o broască ţestoasă. când aceasta observă o viperă (crotal) care stă la soare pe cărare. deoarece trebuie omorât orice şarpe. Întruna din terarii observaţi un şarpe mort aflat în colţ. arătându-ţi cartea împrumutată de la librărie despre îngrijirea acestor animale. vizitaţi expoziţia şi vă daţi seama că animalele sunt ţinute în condiţii vitrege. Sora ta îi roagă pe ceilalţi să stea nemişcaţi. acoperite cu frunze sub o buturugă de copac. dacă şarpele ar fi atacat. deoarece oamenii care lucrează acolo desigur ştiu mai multe despre ţinerea 30 . când o aduce acasă. Ion crede că sunt ouă de şarpe.

indiferent dacă acestea sunt periclitate sau nu Întreabă vânzătorul dacă rama e făcută din carapacea unei specii periclitate. numărul locurilor de hibernare a scăzut de la 100 la 30 şi oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi că populaţia de şerpi este în pericol. Îţi aminteşti că ai citit undeva că unele specii de broască ţestoasă sunt periclitate. deoarece crezi că e făcut din pielea unui şarpe periclitat Îi mulţumeşti şi accepţi cadoul.în captivitate ale acestor animale Altele 5. dar numărul lor trebuie regulat Ar trebui să existe legi care să interzică colectarea şerpilor pentru profit Altele 7. deoarece crezi că nu e drept să se facă rame de ochelari din carapacele broaştelor ţestoase. chiar dacă e făcut din pielea unei specii periclitate. colectori din întreaga Americă de Nord vin să le prindă şi să le vândă magazinelor “hobby”. Ţie ţi-a adus o curea făcută din pielea unui şarpe din India. dar nu eşti sigur că rama e făcută din carapacea unei astfel de specii. Ce crezi? Şerpii se pot colecta pentru că mulţi dintre ei sunt folosiţi pentru educarea copiilor în şcoli Se pot colecta câţiva şerpi. Ce ai face? Îi mulţumeşti pentru cadou. Eşti în vacanţă în străinătate cu părinţii. Îi mulţumeşti şi porţi cureaua. Primăvara. când eclozează. dacă ştia că poate proveni de la un animal periclitat. dar îi spui că nu îl poţi accepta. mama ta poate să o cumpere Las-o pe mama ta să decidă singură ce doreşte Altele În fiecare an. deoarece tu eşti singura persoană în zonă care are o asemenea curea 31 . Pe parcursul anilor. iar dacă spune “nu”. numai dacă are mare nevoie de ei Roag-o pe mama ta să nu cumpere ochelarii. Ce ai face? Roag-o pe mama ta să nu cumpere ochelarii. mai târziu îi vorbeşti despre produse obţinute din pielea speciilor periclitate şi o avertizezi să nu mai cumpere astfel de produse în viitor Eşti furios că a cumpărat un asemenea produs şi îi spui că nu ar fi trebuit să cumpere nimic. iar mama doreşte să-şi cumpere o pereche de ochelari de soare cu ramă din carapace de broască ţestoasă. mii de şerpi (gartner) hibernează în peşterile din regiunea lacului Manitoba din Canada. Cel mai apropiat vecin al tău a făcut o excursie în India şi a adus cadouri familiei tale.

Procedura: Colectivul clasei să discute despre faptul că un oraş trebuie să asigure cetăţenilor condiţii optime de trai: să existe locuinţe. Mediul are un impact uriaş asupra felului de a trăi în oraşe şi asupra modului în care arhitecţii proiectează oraşul. surse de furnizare a căldurii. reprezentantul fiecărui grup va prezenta modelul acestuia colegilor şi va justifica planul proiect. Crearea acestui plan proiect trebuie să aibă un efect ecologic pozitiv asupra oraşului şi a elevilor. Fiecare oraş trebuie să includă: Numele oraşului Populaţia ei Legile oraşului care îi fac pe cetăţeni să respecte responsabilităţile ecologice. electricitate. apa va deveni nepotabilă.Noi construim acest oraş Obiective: Conştientizarea necesităţii respectului faţă de natură şi de resursele naturale. Grupaţi elevii în grupe de câte 4. Explicaţi-le că fiecare grup va modela un oraş “ecologic” şi va trebui să deseneze şi la sfârşitul orei să explice colegilor diferitele aspecte ale oraşului. Ei trebuie să ia în considerare de la cum să fie deşeurile depozitate până la de unde provine electricitatea de fiecare dată când lumina se aprinde în casă. depinde de voia profesorului. arhitecţii trebuie să ia în considerare şi mediul înconjurător. Elevii vor construi un model al oraşului “ecologic” pe baza unui plan proiectat de ei. Aplicarea acestor cunoştinţe şi crearea unui oraş cu aspect “ecologic”. împrăştiind deşeuri în toate părţile. etc. Materiale necesare: Materiale şi coli de desen Sursă: Manualul educatorului (Educator's Reference Desk) Subiect: Să gândim “ecologic” Introducere: Înainte de a aduce decizii lucide despre schimbarea înfăţişării unui oraş. iar străzile murdare. Dacă nu se iau măsuri de protejare a naturii şi clădirile se construiesc fără raţionament. Se va lucra pe grupe. Un râu care să traverseze sau să înconjoare oraşul Câteva metode pentru refolosirea deşeurilor Două tipuri de industrii productive Locuinţe pentru cetăţeni 32 . Definim ce înţelegem prin gândire ecologică şi se discută despre ce trebuie să ofere un oraş “ecologic” cetăţenilor săi. Nivel: 5-6 Lungimea activităţii: 50 de minute sau două sesiuni de câte 50 de minute.

33 . un reprezentant va prezenta modelul grupei colegilor de clasă. pentru refolosirea deşeurilor Aspectul oraşului “ecologic” prin ochii unei păsări. cu legendă care defineşte oraşul Orice altceva despre care profesorul doreşte să fie inclus în oraş. încercaţi să discutaţi cu oficialităţile din oraş despre planul proiect al oraşului respectiv şi despre cum se ia în considerare mediul în efectuarea unor lucrări. organizaţi excursii pe teren la centre de purificare a apei. Evaluare: Elevii vor câştiga noi cunoştinţe despre plănuirea unui oraş.Planuri despre sursele de iluminare şi căldură. la locuri de refolosire a deşeurilor. După ce fiecare grupă şi-a plănuit oraşul. Desenele şi planurile pot fi afişate în sala de clasă pentru a le reaminti elevilor că întotdeauna trebuie să ţinem cont şi de mediul ce ne înconjoară şi să ne asigurăm că schimbările efectuate nu vor periclita natura.

R. încât a-şi dori să îi învăţ şi să îi aplic principiile. în loc să îl exploatez în mod orbesc şi cu frica pentru supravieţuire”. Lumea din jurul nostru „Universul este atât de bine creat.V. Buckminster Fuller 34 .

deoarece. Porniţi muzica. CD (5 minute). adăpostul şi toate lucrurile de care avem nevoie pentru a supravieţui”. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Copii ale cardurilor (fig. Asiguraţi-vă că aţi copiat destule carduri pentru schimbările pe care vreţ să le faceţi. spaţiu).7. 35 .E nu numai casa noastră… Obiective: Elevii vor defini “habitatul”. Pentru cei 20 de elevi. datorită schimbărilor negative din mediu. dacă sunt mai mulţi elevi în clasă. spaţiu. ei pierd spaţiul în care trăiesc. spate în spate. va fi nevoie de 20 de scaune şi câte 5 carduri pentru fiecare schimbare Folosiţi o sursă de muzică care poate fi uşor pornit şi oprit: radio. (5 minute) Elevii vor juca jocul “să ne ocupăm scaunele”. Prima dată fiecare elev va avea posibilitatea de a ocupa loc pe un scaun. adăpost. Fiecare scaun e ceva de care avem nevoie: hrană. cum am putea fi de folos plantelor şi animalelor ce ne înconjoară? În această lecţie elevii vor defini ce importanţă au habitatele în supravieţuirea oricărei specii. apă) scaune. Introduceţi o schimbare de la fig. elevii se plimbă în jurul scaunelor. CD). Scaunele reprezintă habitatul. adăpost. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla fără aceste lucruri? Din nefericire plantele şi animalele de pe întreg globul simt lipsa acestor lucruri. Ce am putea face pentru oprirea acestor schimbări negative.6) (alimente. apă. dacă schimbarea citită afectează provizia e alimente. Explicaţi-le că de această dată habitatul e capabil de a întreţine toţi elevii pentru ca aceştia să supravieţiască. Începeţi cu întrebarea: “de ce avem nevoie pentru a trăi?”Apoi explicaţi-le lucrurile incluse într-un habitat şi daţi definiţia: “Habitatul este spaţiul în care trăim şi care ne asigură hrana. apă. fiecare încearcă să ocupe loc pe un scaun. Când începe muzica. Procedura: Discutaţi cu colectivul clasei înţelesul cuvântului “habitat”. Pe fiecare scaun puneţi câte un card de la pag. Pierderea habitatelor este una din cauzele extincţiei speciilor. La oprirea muzicii. apa. scoateţi cel ma apropiat scaun. scoateţi scaunul “alimente”. lşsaţi ca elevii să se plimbe şi brusc opriţi casetofonul. spaţiu. dacă schimbarea afectează provizia de alimente. spaţiu mare în clasă. apă şi spaţiu. Scaunele “alimente” pot fi mutate numai atunci. casetofon. o sursă de muzică care poate fi pornit şi oprit uşor (casetofon. (alimente. repetaţi unele schimbări de la fig. De exemplu. Jocul e destinat pentru 20 de elevi. Vor participa la o activitate “de ocupare a scaunelor” şi formând grupe vor juca un joc. adăpost. Sursă: “Şi frunzele verzi cresc” editată de Kris Vagos şi Parcul Naţional Retezat Dicţionar de cuvinte: habitat Subiect: Pierderea habitatelor Introducere: Habitatul este spaţiul în care trăim şi de la care provin toate lucrurile necesare pentru viaţă: alimente. Pentru aceasta aşezaţi scaunele pe două râduri. adăpost.6. importanţa sa şi vor crea o listă a posibilităţilor de protecţie a acesteia. cîte un scaun pentru fiecare elev. după care vor discuta şi vor întocmi o listă cu 10 posibilităţi de protecţie a habitatelor.

Datorită 36 . apa ploii devine acidă. introduceţi de fiecare dată o schimbare. (5 minute). La sfârşit fiecare grupă îşi arată lista colegilor. Continuaţi jocul până când rămâne doar un singur elev. El va privi jocul în continuare şi se va ataşa colegilor într-o tură mai târzie. porniţi. Acum jocul ia sfârşit (25 de minute pentru joc) Grupaţi elevii în grupe de câte 4. cauzând eroziuni. Fig. dar plantele şi animalele sensibile nu pot supravieţui schimbărilor.7. scoateţi scaunul corespunzător. Între aceste ture. Datorită industriei carbonifere şi a poluării cauzată de aceasta.Porniţi şi opriţi muzica din nou. iar apa spală partea superioară a solului. fiecare grupă are în faţa sa o hârtie de carton. În amonte se taie copacii. Scoateţi scaunul “apă”. Apa e totuşi bună de băut. Scoateţi scaunul “apă”.6 CARDURI Hrană Apă Adăpost Fig. astfel apa nu curge în albia sa naturală. Scoateţi scaunul “apă”. apoi opriţi muzica şi rugaţi-i pe elevii care nu “supravieţuiesc” să privească jocul în continuare. De data aceasta unul dintre elevi nu va putea “supravieţui”. animalele şi plantele care trăiesc aici nu pot supravieţui poluării. Spaţiu Apă Oamenii îşi aruncă deşeurile în râuri. schimbând pH-ul lacurilor şi a solului. oamenii construiesc baraje pe râuri. elevii discută ce au învăţat din acest joc şi întocmesc o listă cu 10 posibilităţi de protecţie a habitatelor. Pentru a câştiga mai mult curent electric.

Scoateţi scaunul “adăpost”. Câteva dintre peşterile din zonă au prea mulţi vizitatori. Scoateţi scaunul “hrană”. dar reprezintă hrana a multor păsări. Nimic nu poate trăi în lac. Animalele din această arie sunt nevoite să-şi caute alt loc de viaţă. lilieci. broaşte. Scoateţi scaunul “hrană”. Animalele care se hrănesc cu ele rămân fără hrană. Alte animale. Scoateţi scaunul “apă”. Oamenii doritori de pescuit au introdus o nouă specie de peşte în lac. 37 . de aceea majoritatea lor sunt culese pentru vânzare. plantele care trăiau pe marginea râului nu supravieţuiesc. în care nu pot trăi multe specii. acesta fiind mult mai mare şi crescând mult mai repede decât speciile native. Ciupercile sunt o delicatese populară. Turiştii care doresc să vadă animalele în habitatul lor. Scoateţi scaunul “adăpost”. Scoateţi scaunul “hrană”. deoarece solul devine arid. sunt desecate zonele umede din zonă.acestora apa râului devine plină de nămol şi nisip. Scoateţi scaunul “hrană”. Scoateţi scaunul “spaţiu”. păjanjeni. şoarecele de câmp şi alte rozătoare trăiesc pe aceste câmpii şi se hrănesc cu seminţele plantelor. provizia de hrană dispare. etc. Din cauza disturbării. lăsând un spaţiu mare pustiu. pe care o foloseau înainte ca loc de sălaş. E adevărat că ele sunt dăunătoare oamenilor. Animalele fermelor pasc toate ierburile poienelor şi a câmpiilor. De când s-au făcut baraje. Scoateţi scaunul “adăpost”. din faţa cărora mănâncă întreaga hrană. Scoateţi scaunul “apă”. liliecii părăsesc peştera. apa devine nepotabilă. traversează pădurea zi de zi. Hrană: Peştii mor din cauza unor toxine emanate în apă. de ex. În scurt timp speciile native nu au suficient spaţiu. Lacul e declarat a fi “mort” din cauza ploii acide. Scoateţi scaunul “spaţiu”. disturbând alte animale. Adăpost: O mare companie de exploatare forestieră face o defrişare uriaşă într-o pădure. Sunt omorâte toate dipterele cu insecticide. Scoateţi scaunul “adăpost”. Colectorii de specii de păsări rare adună cuiburile acestora. Spaţiu: O arie dintr-un teritoriu e transformat în carieră de piatră. schimbându-le în arii deşerte. lăsând astfel toate speciile de plante şi animale care trăiau acolo fără adăpost. Scoateţi scaunul “hrană”. Pierderea proprietăţii private înseamnă pierdere de spaţiu. nisipoase. Scoateţi scaunul “spaţiu”. Multe dintre animalele care trăiau în pădurea deasă nu vor supravieţui. din când în când apropiindu-se foarte mult de animale pentru a le face fotografii sau calcă plantele pe care le întâlnesc în cale. Scoateţi scaunul “adăpost”. Animalele care se hrănesc cu peşti rămân înfometate. În amonte o fabrică îşi emană deşeurile toxice în apa râului. Pentru crearea noilor locuinţe.

Animalele care trăiesc în pădurile tăiate rămân fără spaţiu. reducând din ce în ce mai mult spaţiul animalelor sălbatice. Scoateţi scaunul “spaţiu”. Scoateţi scaunul “spaţiu”. 38 . Lupii. urşii şi alţi carnivori mari au nevoie de spaţiul pe care omul îl utilizează.E nevoie de cât mai multe terenuri agricole pentru care se taie mulţi copaci.

cum se măsoară şi se desenează speciile găsite. În jurnalul de teren vor fi incluse: temperatura. în ecosistemul pe care îl vedem zi de zi. Pădurile tropicale găzduiesc jumătate din speciile de plante şi animale de pe pământ şi deşi pare ciudat pe al doilea loc ca biodiversitate se află deşerturile. în care trăim. Procedura: 1. insectele sunt eliberate în locurile de unde au fost adunate. desene despre speciile observate şi prin alte metode adecvate care pot fi folosite. elevii ajung să obţină cunoştinţe despre mediul în care trăiesc. condiţiile meteo şi orice lucru considerat a fi important de către profesor sau elev. Se vor organiza grupe de câte două persoane (în funcţie de mărimea terenului şi a numărului de persoane. cutii din plastic pentru colectarea insectelor. să observe schimbările petrecute în natură şi să înveţe interacţiunile complexe ce au loc în natură pe parcursul unui an. Elevii să nu distrugă natura Elevii vor colecta plante şi insecte din mediul în care trăiesc. Prin realizarea jurnalului de teren vor învăţa cum să facă notiţe. plantele presate. Parcurgem împreună cu elevii diferitele metode de colectare a animalelor şi a plantelor: cum pot fi colectate insectele cu ajutorul ciorpacului şi cum trebuie aşezate cu atenţie în sticluţele de colectare. Explicaţi elevilor că vor lua parte la un proiect de un an care are ca scop cunoaşterea ecosistemului în care trăiesc. informaţii pe care le va compara cu cele adunate de colegul de grupă. iar după identificarea acestora. cum să-şi selecteze informaţiile. dacă e necesar. Determinând speciile de plante şi animale. coli de desen. 2. le arătăm cum se presează plantele 39 . învăţâm multe lucruri care ne apropie de cunoaşterea mai aprofundată a planetei noastre. inel din metal cu tifon). Datele vor fi incluse într-un jurnal de teren pe tot parcursul anului (elevii pot avea un carnet de notiţe personal sau pot să-şi noteze observaţiile pe foi de hârtie. Această lecţie decurge pe parcursul întregului an şcolar şi ajută la însuşirea a noi cunoştinţe despre ecosistemul în care trăim. Prezentaţi-le regulile care trebuie respectate în natură. desenele despre animale şi plante. dar sunt responsabili de datele adunate şi de colecţiile realizate. determinatoare de specii de plante şi animale de la bibliotecă. Nivel: 4-5 Lungimea activităţii: pe parcursul întregului an şcolar Materiale necesare: ciorpac pentru insecte (mâner din lemn. Făcând o scurtă plimbare în împrejurimi. deoarece reprezintă habitate. grupele pot fi mai mari sau mai mici) şi fiecare membru va aduna informaţii în carnetul său de notiţe despre ecosistem. data vizitei. creioane colorate Dicţionar: ecosistem Subiect: Ecosistemele Introducere Fiecare dintre multiplele ecosisteme de pe pământ sunt importante. lupă de sticlă. făcând colecţii de insecte şi plante. lucrurile observate de elevi.Ecosisteme din curtea şcolii Obiective: Elevii trebuie să fie capabili de a sistematiza plantele şi animalele în familiile din care fac parte. loc de viaţă pentru speciile de plante şi animale.

9. Fiecare grupă îşi ocupă locul şi începe munca. 10. Parcelele să nu fie strâns unul lângă celălalt. punctele de colectare să nu fie pe teritoriul şcolii. 7. Terenul pe care vor lucra elevii. în zone umede. cât şi desenele lor. ci în diferite părţi ale terenului. ieşim cu colectivul clasei pe teren şi căutăm un loc potrivit pa care elevii vor face observaţii pe tot parcursul anului. Ieşim cu elevii pe teren cel puţin o dată la două luni sau atunci când se schimbă vremea. Dacă se organizează vreo manifestare în oraş. Ajunşi pe teren delimităm parcele pentru fiecare grupă. 40 . Vom desemna o parcelă model şi vom demonstra elevilor cum să clasifice. să colecteze şi să adune date privitoare la terenul în cauză. dar destul de aproape pentru ca profesorul să aibă elevii în vizor. 3. Cu ajutorul determinatoarelor elevii vor fi capabili de a identifica speciile care trăiesc în ecosistemul lor. La sfârşitul anului şcolar elevii vor întocmi un raport despre observaţiile făcute. Ducem elevii într-un loc prin care trec în fiecare zi. Dacă vremea e bună. 6. de fiecare dată îi ducem acolo. iar dacă găsim un teren adecvat în apropierea curţii şcolii. dar care nu a fost distrus de către alţi elevi. vom ducem elevii în alte habitate pentru a vedea alte tipuri de ecosisteme: putem face excursii de teren în păduri. 5. După ce au înţeles cum trebuie clasificate speciile văzute. condiţiile meteo au un rol important în viaţa ecosistemelor. desenele şi colecţiile elevilor pot fi prezetate largului public cu texte explicative despre diferitele tipuri de ecosisteme. 4. pe terenuri agricole. în care vor include atât colecţiile. Evaluare Desenele şi colecţiile făcute trebuie afişate în sala de clasă pentru ca elevii să se poată gândi la relaţiile dintre specii şi să aibă în faţă plantele şi animalele din ecosistemul unde trăiesc. în munţi. Astfel vor avea posibilitatea de a nota schimbările petrecute în ecosistem datorită vremii şi îşi vor da seama că.fără a fi distruse. le explicăm sistematizarea făcută de oamenii de ştiinţă. După ce au înţeles pe deplin metodele de colectare a speciilor şi clasificarea acestora. 8.

41 . fără ca ei să le poată folosi pe acestea. beneficiile ce rezultă din aceasta şi riscul unor acţiuni asupra insulei. 3. Începeţi prin a-i felicita pe elevi: “Bravo!” Prin recunoaşterea devotamentului vostru faţă de mediu şi a experienţei în management. Ambele sisteme ecologice sunt în mare pericol pe întreg globul. copii ale foii de lucru de la fig. dar nu e necesar. aveţi următoarele responsabilităţi: a. fructe şi nuci. care trăiesc în colibe şi se hrănesc cu peşti. un reportaj despre insulă şi despre eforturile depuse pentru protejarea mediului. Oamenii de ştinţă sunt de părere că în aceste păduri se găsesc multe plante. Există multe căi prin care aceste păduri pot fi protejate.: teren de golf. reprezentanţi al unei populaţii native. Având în vedere posibilităţile de dezvoltare. d. dar în aşa fel încât natura să rămână nevătămată. Discutaţi despre posibilele rezultate ale proiectului care va fi prezentat. dar din păcate lumea e plină şi de afacerile care nu iau în considerare importanţa şi frumuseţea lor. aţi ajuns proprietarii unei insule tropicale!!! Ca proprietari. c. De ex.Dacă am trăi pe o insulă… Obiective: Să înţeleagă unele efecte pe care omul le are asupra mediului natural. Insula e acoperită de păduri tropicale virgine. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două sesiuni de 55 de minute. Insula trebuie astfel dezvoltată ca să fie un mediu prielnic pentru afaceri. companie de exploatare a lemnului. 2. “şcoală” de scafandrii. Din această cauză elevii sunt respunzători pentru toate acţiunile întreprinse pe insulă. deoarece reprezintă locul de trai pentru jumătate din speciile de plante şi animale de pe Pământ şi sunt leagănul a multor culturi omeneşti. De asemenea reprezintă loc de recreaţie pentru turiştii. Procedura: 1. o broşură cu hartă şi cu reclame despre companiile aflate pe insulă. Sursă: Societatea Geologică a Statelor Unite Subiect: Ecosistemele Introducere: Pădurile tropicale situate lângă ecuator sunt ecosisteme foarte importante. elevii vor lucra pe grupe şi vor decide asupra metodelor folosite şi a gradului de dezvoltare a insulei. Foaia de lucru poate fi copiată şi pe tablă. Fiecare grupă îşi va prezenta insula colegilor şi va vorbi despre schimbările pe care doreşte să le facă. Daţi cîteva sugestii elevilor.8. Discutaţi împreună despre posibilele afaceri ce pot dezvoltate pe o asemenea insulă. care vin din lumea întreagă pentru a-i vedea minunăţiile. b. neatinse de nimeni şi e înconjurată de recife de corali bine dezvoltaţi. Să întocmească o hartă fizică a insulei. care ar putea vindeca unele boli ale secolului: poate că antidotul (remediul) cancerului se află în rădăcinile vreunei plante din aceste păduri. Creaţi locuri de muncă pentru locuitorii insulei. depinde de dificultatea programei şcolare Materiale necesare: Coli mari pentru desen şi instrumente de desen. În această lecţie elevii vor acţiona ca proprietari şi protectori al unei insule tropicale de 14 km2.

. de exemplu pe planeta Marte pentru a putea fi locuit de oameni? (Marte nu are oceane şi suprafaţa ei este de patru ori mai mare decât cea a Pământului). 8. Alcătuiţi grupe de interes din 3-5 elevi pentru a conduce proiectul. Textul şi cererile proiectului trebuie corelate ecosistemului ales. Ce benefit aduce acest lucru? Care este costul imediat şi cea de lungă durată de pe urma unei asemenea acţiuni? Cine plăteşte? Aceste întrebări îi fac pe elevi s se gândescă la modurile de coordinare eficace a insulei. După ce echipele au completat raportul despre soluţiile propuse pentru limitarea riscurilor prezentate în planul de dezvoltare. Echipele pot de asemenea crea un model de insulă folosind materiale reciclabile. îndreptaţi atenţia elevilor asupra posibilităţile de afaceri pe care acest mediu îl oferă şi asupra riscurilor asociate acestor afaceri într-un mediu atât de fragil. deşerturi. 5. Graficul reprezintă un ghid pentru elevi despre cum trebuie întemeiate aceste afaceri. Dacă grupele s-au format. regiuni polare etc. elevii pot să înceapă să lucreze la modul în care vor să-şi prezinte insula. Fiecare echipă trebuie să-şi prezinte insula colegilor. Întrebaţi elevii ce componente ar fi necesare pentru a crea un mediu locuibil pe o altă planetă? Pentru un asemenea proiect ce echipament unic ar fi indisponibil şi ce fel de riscuri s-ar impune? Ce ar trebui transformat. 7. 42 . 9. 6. Completaţi a treia coloană a foii de lucru pentru a explora impactele afacerilor intreprinse. Dacă s-au discutat caracteristicile pădurilor tropicale şi a recifelor de corali. discutaţi cu clasa despre defrişarea pădurilor tropicale. Evaluare: Acest exerciţiu poate fi făcut şi cu alte ecosisteme: zone umede.4.

nativă 43 . a furajelor petrolifere şi a minelor de cărbune Poluare prin arderea zăcămintelor fosile Riscul emanării materialului nuclear Poluarea aerului Zgomot Necesităţi de reparare a drumurilor Poluare Limitarea spaţiului Pescuit intens Pagube cauzate de oameni şi vapoare Distrugerea recifelor Necesitatea importării peştilor. termocentrale Vulnerabilitea faţă de catastrofele naturale Cerere.8. dacă populaţiile de peşti declină Distrugerea plajelor Introducerea speciilor non-native Extincţia unor specii de plante şi animale Schimbări culturale Schimbări în relaţiile sociale Pierderea tradiţiilor Nemulţumire socială Soluţii: Construcţii şi drumuri Provizii de apă Curent electric Trafic de automobile Depozitare deşeurilor lichide şi solide Viaţa marină Animale şi plante acvatice şi terestre Cultura străveche. Consideraţii: Defrişarea pădurilor Riscuri: Pierdere de habitate Pierderea capacităţii terenului de a filtra apă Risc crescut de furtuni Risc crescut de eroziune a solului şi pierderea clarităţii apei Extincţia unor specii Procurare de materiale pe baza resurselor naturale Necesitatea aerului condiţionat şi a refrigerării. încărcare mare Pierderea calităţii Strecurarea apei sărate şi a contaminatorilor în pânza acvatică Necesitatea centralelor nucleare.Fig.

Habitatele acvatice adăpostesc multe specii de plante şi animale. oceanele. 2. Explicaţi-le că trebuie să-şi creeze propriul ecosistem acvatic. melci de apă. dominează suprafaţa Pământului şi pot fi separate în zona pelagică. etc. Algele marine produc cea mai mare parte a oxigenului pe care îl respirăm şi folosesc mare parte a dioxidului de carbon atmosferic. bentică şi flux-reflux. mutualism şi comenzalism. marine (mări. Procedura: Prima zi 1. 3. oceane). Pentru aceasta e nevoie să aducă materiale pentru experiment. sursă de apă şi lumină. cele mai multe forme de viaţă nu ar putea supravieţui. Apele dulci au o concentraţie mică de sare. depinde de numărul elevilor din clasă. abisală. lacuri) şi ape sărate. pârâuri.Habitatele acvatice (acvariu într-o sticlă) Obiective: Cunoaşterea mai aprofundată a ecosistemelor acvatice. Prin evaporarea apelor marine se produc ploile. aceasta reprezentând cea mai mare parte a biosferei. râuri. habitatele acvatice sunt umide. pârâuri. parazitism. izvoare. În această lecţie elevii vor crea un sistem acvatic viu într-o sticlă de plastic de doi litri. Apele sărate ocupă trei sferturi din suprafaţa Pământului şi includ mările. de obicei sub 1%. foarfeci. markeri şi alte instrumente de scris. Plantele şi animalele acestor ape s-au acomodat concentraţiei reduse de sare şi nu ar putea supravieţui în arii cu o mare concentraţie de sare (de ex. iar Pământul ar deveni un loc pustiu. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două lecţii de 55 de minute şi o perioadă de observaţie de patru săptămâni Materiale necesare: două sticle de plastic de doi litri. Discutaţi despre lucrurile care trebuie luate în seamă la crearea unui ecosistem acvatic: 4. asemănător unui deşert. peşti guppy. recifele corale şi estuarele. Oceanele au o mare biodiversitate de specii. după părerea unor oameni de ştiinţă există mai multe specii de animale şi plante în oceane decât pe suprafaţa Pământului. Fără apă. hârtie milimetrică. Habitatele acvatice sunt de două feluri: ape dulci (râuri. izvoare. Cele mai mari ecosisteme. Apele dulci sunt de mai multe feluri: lacuri. Timp de patru săptămâni vor nota observaţiile făcute în jurnale. oceanele. competiţie. Deşi temperatura apei variază mult. melci de apă şi peşti. fiecare elev având datele sale 44 . Organismele colonizatoare vor fi plante acvatice. iar temperatura aerului este mai mult rece. Sursă: Fast Plants Dicţionar de cuvinte: Predaţie. Subiect: Ecosistemele acvatice Introducere: 75% din suprafaţa Pământului e acoperită de apă. estuare). oceane. Elevii vor nota observaţiile făcute timp de o perioadă de patru săptămâni. nisip. Începeţi prin a împărţi clasa în grupe de 3-4 elevi.

Predaţia. 4. mutualismul şi comenzalismul. unde aceasta se îngustează şi partea de jos a altei sticle 4.Pot fi făcute măsurători cantitative: Ce mărime are…? Timp de câte zile a durat…? sau măsurători calitative: Ce culoare are…? Ce formă are…? se mişcă repede sau lent…? . Unul dintre elevi să taie partea de sus a unei sticle de plastic. competiţia. Întrebări de acest gen trebuie discutate înainte de construirea sistemului. Adăugaţi apă încet. 5.Fiecare grupă va prezenta colegilor raportul întocmit şi observaţiile făcute. .Elevii trebuie să aibă ipoteze pentru explicarea fenomenelor observate. . Pe suprafaţa apei puteţi pune şi linte de baltă. 45 . Umpleţi sticla cu nisip până la o înălţime de 5 cm. Lucrurile care trebuie luate în seamă pe parcursul observaţiilor zilnice trebuie explicate elevilor înainte de crearea ecosistemului acvatic. Întrebaţi-i care este după părerea lor habitat-ul sau nişa ecologică în care trăiesc. Discutaţi cu elevii despre definirea termenilor “habitat” şi “niche” (nişa ecologică) şi diferenţa dintre cele două. 2. Trebuie tăiată de asemenea partea de jos a altei sticle şi perforată. Elevii vor crea ecosisteme acvatice utilizând materialele aduse de ei sau profesor. Discutaţi cu elevii despre interacţiile dintre organisme şi despre diferenţele dintre acestea.La sfârşitul perioadei de patru săptămâni. pe hârtie milimetrică în aşa fel încât să se poată observa schimbările petrecute în ecosistem de la începutul şi până la sfârşitul perioadei. elevii îşi vor reprezenta datele pe grafice. 3. schimbarea calităţii apei. 6. Această discuţie va fi relevantă când elevii îşi vor face observaţiile pe propriul ecosistem acvatic. Sticla trebuie tăiată acolo. habitatul este locul unde trăieşte.proprii. Împărţiţi elevii pe grupe.Vor scrie un raport despre cele observate. 6. parazitismul. a animalelor. Nişa ecologică reprezintă rolul organismului în comunitate. A doua zi 1. raport în care vor răspunde la următoarele întrebări specifice: Ce se întâmplă cu populaţia de plante dacă adăugaţi mai mulţi melci de apă? Ce credeţi ce factori de mediu influenţează creşterea şi dezvoltarea peştilor/melcilor/a plantelor? Ce s-ar întâmpla dacă populaţia de peşte s-ar dubla? Sau s-ar mări de patru ori? . . unde partea ei de sus se îngustează. a schimbările petrecute în numărul indivizilor. aceasta va fi capacul. pentru a nu împrăştia nisipul şi rădăcini de Elodea lungi de 3-10 cm (sau orice altă plantă acvatică). Pot să observe creşterea plantelor acvatice. 5. înfigându-le cu grijă în nisip.

Elevii să-şi facă primele observaţii. Puneţi sticlele marcate cu numele echipelor sau a elevului răspunzător de ea la o sursă de lumină.7. În ziua următoare adăugaţi doi peşti guppy şi melci de apă. Lăsaţi nisipul să se aşeze şi dacă aţi folosit apă de robinet. 46 . Evaluare: Elevii vor studia ecologia unei ape stătătoare şi viaţa organismelor din acest mediu pentru a dobândi cunoştinţe despre funcţionarea unui ecosistem acvatic. pe care le vor continua timp de patru săptămâni. cloridele din apă să se risipească.

fixându-l. Sursă: Manualul educatorului (Educators Resource Desk) Dicţionar de cuvinte: eroziunea solului Subiect: Eroziune Introducere: Ce se întâmplă atunci când plouă pe un suprafaţă de teren. Pentru a nu provoca multă mizerie. plantele protejează solul. o găleată cu apă. Materialele folosite sunt de uz zilnic sau pot fi găsite oriunde. Datorită marilor defrişări de păduri. Câţiva elevi voluntari trebuie să strângă toată apa. Prin rădăcinile lor. arătaţi-le tipurile de materiale cu care vor lucra.Eroziunea pădurilor tropicale Obiective: Elevii vor înţelege că plantele fixează solul cu ajutorul rădăcinilor. pădurile tropicale. 7. Nivel: 4-6 Lungimea activităţii: 55 minute Materiale necesare: o sticlă de plastic conţinând sol. doarece nu sunt plante care să poată fixeze solul. Aceasta va separa apa de murdăriile dislocuite. prosoape de hârtie. două cilindre graduate. 3. Hârtia şi instrumentele de scris vor fi folosite de elevi. Convingeţivă că tipul de sol folosit este unul bun. linear. 47 . 5. 2. Elevii vor desena şi vor descrie concluziile lor în legătură cu experinţa următoare: vor toarne apă într-un castron cu sol fixat de plante şi într-unul lipsit de plante. iarbă pe o suprafaţă de 1m x 1m. Întinde-ţi un prosop de hârtie în partea de sus a containerului gol şi fixaţi-l cu ajutorul elasticului. dar reprezintă şi valoare estetică. Experienţa se poate desfăşura în echipe sau poate fi făcut de profesor sub formă de demonstraţie. murdăria şi noroiul într-o găleată. Vor încerca să găsească soluţii referitoare la oprirea eroziunii în pădurile tropicale. care găzduiesc jumătate din speciile de plante de pe Pământ se transformă în deşerturi. Explicaţi-le elevilor că vor face un experiment cu sol. Întrebaţi elevii incare dintre castroane se va dislocui mai mult sol când aceeaşi cantitate de apă se va turna în ele? 4. fiind ”plămânul verde” al Pământului. elastic. pe care nu cresc plante? Eroziunea solului este fenomenul prin care apa ploii spală particulele de pământ din solul neprotejat de plante. Răspunsurile vor fi trecute pe o foaie de hârtie. după care profesorul va executa experienţa cu ajutorul a unor voluntari. Procedura: 1. Între timp restul clasei va determina dacă masa de sol dislocuit este mare sau mică şi va răspunde la întrebarea: Cum se petrece eroziunea cauzată de apa ploii? 6. dedesuptul fiecărui castron să existe o găleată în care va cădea apa şi solul dislocuit. cu ajutorul căreia se poate demonstra ce efect are apa asupra diferitelor soluri. Plantele ajută nu numai la producerea oxigenului. 2 castroane. La început elevii se vor gândi care dintre containere va dislocui mai mult sol cu apă şi de ce. prevenind astfel eroziunea solului. materiale pentru desen. 2 găleţi. care trebuie păstrate. Puneţi un filtru deasupra containerului şi daţi la o parte iarba şi solul. depinde de sursele disponibile. În faţa clasei se află un castron cu sol fixat de plante (A) şi unul fără plante (B).

Asiguraţi-vă că terenul nu va fi distrus în acest proces. Spuneţi-le elevilor că aceasta reprezintă un morman (deal) într-o pădure tropicală. de exemplu ciment sau bolovani. Faceţi acelaşi lucru şi în cazul castronului B şi elevii să răspundă la următoarele întrebări: Din care castron s-a dislocuit mai mult sol şi oare de ce? 10. care previn eroziunea în pădurile tropicale. permiteţi-le elevilor ca fiecare să lucreze individual. Lăsaţi elevii să-şi creeze propriile ipoteze şi idei. Care sunt căile de prevenire a unei surpări de teren? Elevii vor răspunde la întrebare. Dacă aveţi la dispoziţie o cantitate mai mare de sol. Turnaţi apă în castronul A. De ce s-a erodat mai puţin sol din containerul care conţinea iarbă? Plantele previn eroziunea solului. iar după ce apa se strecoară şi rămân doar murdăriile pe prosopul de hârtie. apoi puneţi o ceaşcă de apă pe ea. 14. acestea să fie notate şi să se gândească la alte întrebări de genul celor de mai sus.8. 15. să facă desene pe tablă şi să explice ce au înţeles din experiment. iar răspunsurile vor fi trecute pe tablă. Elevii să întocmească un raport ştiinţific despre fenomenul eroziunii. întrebaţi din nou elevii care este denumirea fenomenul desfăşurat? Eroziunea. 13. După experiment faceţi ordine şi duceţi solul rămas afară. Evaluare: Dacă vremea permite. 48 . Construiţi “mormane”. deoarece rădăcinile lor fixează solul. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla cu plantele şi animalele din pădurea tropicală în cazul tăierii copacilor şi a distrugerii pădurilor? De ce s-ar produce acest lucru? Elevii să-şi împărtăşească ideile cu colegii. 12. Cum se petrece aceasta? Eroziunea solului se întâmplă atunci cînd apa ploii dislocuie solul neprotejat. După discuţie. Clădiţi alţi “munţi” din materiale ce vă stau la dispoziţie. faceţi o grămadă din solul de pe tavă. 16. După experiment. 11. efectuaţi experimentul în aer liber. 9. elevii să deseneze ce au observat.

iar ultimele 2 vor construi din pietre. alte 2 vor primi pământ pentru ghiveci. acestea îşi mai schimbă forma? Oare cum? 2. 6 copii ale foii de lucru de la fig. Când un teren primeşte mai multă apă decât cantitatea care poate fi înghiţită de sol. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 minute Materiale necesare: Elevii vor avea nevoie de instrumente de scris. Separat pe coli de desen fiecare elev îşi poate face o schiţă. Sursă: Manualul educatorului (Educators Reference Desk) Subiect: Eroziunea Introducere: Eroziunea este un proces natural. apă. plaje etc.Clădirea unui munte măreţ Obiective: Elevii vor înţelege că apa poate schimba aparenţa formaţiunilor de teren. excesul de apă se scurge pe suprafaţă. Procedura: 1. Grupaţi elevii în 6 echipe explicându-le că vor avea de “construit” un munte pe tava aflată în faţa lor: 2 echipe vor lucra cu nisip. După ce şi-au schiţat planul. pietre. 3. Discutaţi despre conceptul eroziunii. Fiecare grupă are la dispoziţie doar o foaie. Elevii îşi notează observaţiile pe foaia Proiect de construcţie de la fig. Vor obţine noi informaţii despre conceptul eroziunii. deşerturi. râuri. pământ pentru ghiveci. Asemenea imagini pot fi găsite în cărţi împrumutate de la bibliotecă.9. elevii trebuie să scrie o predicţie (presupunere) despre efectul apei aupra muntelui lor. Prezentaţi elevilor imagini despre diferite formaţiuni de teren: canioane. utilizând materialele ce le stau la dispoziţie şi vor clădi un “munte” despre care cred că ar rezista forţei devastatoare ale apei. 49 . Valurile şi curenţii oceanici erodează stâncile şi malurile nisipoase în special în timpul furtunilor.9. tocesc albia şi malurile râului. deci proiectarea trebuie executată cu atenţie. 6. 7. imagini cu diferite formaţiuni de teren (procurate din biblioteca şcolii). hârtie. fizic şi chimic prin care rocile (pietrele) şi particulele de sol de pe suprafaţa pământului sunt în continuu tocite. Îşi vor nota observaţiile şi vor face desene despre cele observate. 5. O cauză majoră a eroziunii o constituie apele curgătoare: pietrele şi bolovanii purtaţi de curenţii apei freacă. nisip. elevii să dea o definiţie a acesteia şi să îşi spună opinia despre care dintre formaţiunile observate poate fi cauzată de eroziune. După ce muntele a fost creat. căni pentru apă. În Transilvania există formaţiuni cauzate de eroziune? Care sunt acestea? 4. erodând particulele mici de sol. Elevii vor “construi” propriul lor munte din materialele ce le stau la dispoziţie şi urmând instrucţiunile profesorului vor observa ce efect are apa asupra formaţiunii. Eroziunea cauzează schimbări constante în înfăţişarea pământului. Puneţi următoarele întrebări: Ce fel de formaţiuni se pot vedea în imagini şi oare cum s-au format acestea? Unele materiale care le alcătuiesc sunt mai grele decât altele? Odată formate. pot începe să construiască. pentru ca profesorul să se asigure că toţi elevii participă la activitate. Echipele care lucrează cu acelaşi material să nu fie unul lângă celălalt. găleţi mici.

Dacă echipele au terminat. Se discută rezultatele. Întregul colectiv al clasei va crea un munte din orice combinaţie de materiale ce le stau la dispoziţie. din ce materiale au fost construiţi cei care s-au opus apei? Cum se schimbă munţii noştri sub efectul apei? Cereţi-le elevilor să compare materialele din care au construit munţii: care e asemănarea şi deosebirea dintre ele. Dacă elevii şi-au terminat de completat foile de lucru. adunaţi-le şi aranjaţi-le în ordinea celor mai bune lucrări. 10. 11. din ce cauză? De ce aspectul unor munţi s-a schimbat sub forţa apei. elevii se adună în jurul fiecărui munte şi observă ce efect are apa turnată dintr-o cană asupra tipurilor de “munte”. Înafara orei de clasă. 9. elevii pot să creeze astfel de “construcţii” fără să distrugă lucrurile din împrejurimi. echipele îşi trec rezultatele pe foile de proiect şi profesorul pune următoarele întrebări: Aţi avut dreptate în privinţa presupunerii? Dacă nu.8. 50 .

Fig.9. Proiect de construcţie Numele celor care construiesc muntele: Numele muntelui: Materialul folosit: Enumeraţi trei proprietăţi ale materialului din care construiţi: Desenaţi o imagine despre cum aţi dori să arate muntele vostru: Predictaţi ce se va întâmpla când va fi vărsată apă asupra muntelui vostru: Desenaţi imaginea muntelui după ce apa a ajuns în contact cu ea: 51 .

” Margaret Mead 52 . este singura care a realizat-o vreodată.VI. Schimbarea comportamentului faţă de mediu Nu există nici o îndoială că o mică grupă de cetăţeni devotaţi poate schimba lumea.

Mănuşile se adună şi ele. Vor face un grafic despre tipurile de deşeuri colectate. Explicaţi-le că poluarea este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă planeta şi că aceasta afectează în mod negativ mediul în care trăim. Obiectele din sticlă şi cele ascuţite nu trebuie adunate. Numai în interiorul acesteia pot aduna gunoaiele. mănuşi de cauciuc. una dintre sursele de poluare. materialele plastice) rămân pe suprafaţa pământului. Omul crede că deşeurile dispar după un anumit timp: adevărul e că unele se descompun într-adevăr. Ne întoarcem în sala de clasă. precizându-le care sunt limitele curţii.Proiect: Să facem ordine şi curăţenie! Obiective: Elevii trebuie să înţeleagă problemele de mediu cu care se confruntă planeta noastră. Mulţumită omului Pământul e acoperit de deşeuri. plantelor şi bineânţeles oamenilor. O mare problemă este că oamenii nu îşi dau seama că deşeurile sunt foarte dăunătoare. Procedura: Discutaţi despre tipurile de poluare care afectează mediul şi scrieţi pe tablă răspunsurile date de elevi. altele însă (de ex. Fiecare elev să scrie o listă despre tipurile de deşeuri pe care le-a adunat: resturi de mâncare. împrejurimile şcolii devin mult mai frumoase. hârtie şi ustensile pentru desen. Sursă: Manualul educatorului (Educators Reference Desk) Dicţionar de cuvinte: poluare şi deşeuri Subiect: Deşeurile Introducere: Poluarea este una din marile probleme cu care se confruntă globul. Nivel: 4th-8th Lungimea activităţii: 50 de minute Materiale necesare: Saci menajeri. Dacă timpul a expirat. dacă mănuşi nu vă stau la dispoziţie. animalelor şi omului. Se vor familiariza cu diferitele tipuri de deşeuri care se găsesc chiar şi în curtea şcolii şi vor învăţa despre metodele de recirculare ale acestora. 53 . elevii trebuie să sorteze deşeurile în saci diferiţi pentru a fi recirculaţi. Împărţiţi clasa în două echipe. Regulile sunt: timp de 15 minute fiecare să strângă atâtea deşeuri cât poate din curtea şcolii. cauzând daune plantelor. elevii să-şi pună pungi de plastic pe mâini pentru a-i proteja. afectându-ne viaţa de zi cu zi: de exemplu aruncate în apă poluează pânza freatică. fiecare elev să primească o pereche de mănuşi şi un sac menajer. la care participă şi omul zi de zi este producerea deşeurilor în cantităţi foarte mari. Să facem deci ceva pentru a opri acest lucru! Prin această lecţie elevii vor învăţa despre diferitele surse de poluare care afectează planeta şi vor participa la o activitate de curăţare a curţii şcolii. Există multe tipuri de poluări care dăunează animalelor. Prin curăţirea curţii. apa devenind nepotabilă. Întrebaţi-i prin ce metode putem ajuta: dacă unul dintre elevi rosteşte “curăţirea deşeurilor” opriţi discuţia. Prin deşeu se înţelege orice tip de gunoi care nu este depozitat în mod adecvat. Lucrând în echipă vor curăţa curtea şcolii. spunându-le că tema orei din acea zi este chiar aceasta.

Cu cât mai mult îşi dau seama elevii că şi ei sunt responsabili de înfăţişarea şcolii şi pot face multe pentru ea. Acestea trebuie reprezentate pe un grafic şi trebuie interpretate de către profesor pentru a le reaminti elevilor care tipuri de deşeuri sunt cele mai frecvent întâlnite. Puneţi următoarele întrebări: Ce fel de obiecte aţi găsit în cea mai mare cantitate? Ce fel de obiecte au fost rar întâlnite? Ce alt lucru am putea face pentru a ajuta Pământul? Dacă în 15 minute am ajutat aşa de mult. cu atât vor fi mai mândrii dacă clădirea şi împrejurimile şcolii arată bine. 54 . O dată pe lună elevii să organizeze împreună cu alţi colegi o activitate de curăţire a şcolii. etc.sticle de plastic. închipuiţi-vă ce s-ar putea face timp de 3 ore? Ce ar putea face colectivul şcolii pentru a menţine curtea şcolii curată? Evaluare: Scrieţi împreună cu elevii scrisori primarului şi presei locale pentru a implica cât mai multe persoane în activităţi de colectare selectivă a deşeurilor.

Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: două sesiuni de 50-55 minute Materiale: materiale pentru desen. 4. Duceţi şi saci pentru gunoaie (deşeuri) şi mănuşi din cauciuc de protecţie. Reluaţi cu elevii tipurile de poluare despre care au învăţat şi pe care le-au văzut pe malul apei (5 minute). Elevii să aibă la ei caiet de notiţe şi instrumente de scris. elevii vor învăţa prin intermediul acestei lecţii că există şi poluare naturală. Sesiunea a doua 1. deşeuri de plastic. 5 pahare de plastic. Împărţiţi elevii în grupe de câte 3-4 persoane. afectând în acest fel viaţa plantelor şi animalelor avatice. baltă sau altă zonă umedă şi să relateze prin cuvinte sau prin metode artistice un mesaj de prevenire a poluării. 5. Poluarea este de trei feluri: chimică. apă şi substanţe (poluanţi) care se dizolvă în apă. Pe când poluarea vizibilă e adesea sub forma de grămezi de gunoaie explicaţi-le elevilor că apa poate fi poluată. Încuraja-ţi elevii să se gândească la surse de poluare şi la măsuri de prevenţie a acesteia. După 5-7 minute elevii se vor aduna pentru a discuta ce fel de surse poluante au găsit.Poluarea apelor Obiective: Elevii să poată identifica doi sau mai mulţi poluanţi într-un pârâu. Fiecare grupă are de cules cât mai multe surse poluante de pe malul apei. termică şi ecologică. Scrieţi-le pe tablă. Deoarece nu toate tipurile de poluări sunt cauzate de oameni. 3. Duceţi elevii într-o zonă umedă pentru a se familiariza cu un habitat acvatic. mergeţi înapoi la şcoală şi puneţi deşeurile adunate în containere. 5. De exemplu în Satu Mare puteţi ieşi pe malul râului Someş. 55 . fără ca aceasta să fie vizibilă. cutii de plastic. cerându-le elevilor să se gândească la un logo care să reflecte prevenirea poluării apei. Sursă: Manualul educatorului (Educators Reference Desk) Dicţionar de cunvinte: logo Subiect: Poluarea apelor Introducere Există multe substanţe care poluează apele. După ce discuţia a luat sfârşit. mănuşi de cauciuc. Împărţiţi-le coli şi instrumente de desen 4. Procedura: Prima sesiune 1. vată. în timp ce un elev din grupă va desena poluantele pe o coală de hârtie. împărţiţi elevilor saci menajeri şi mănuşi pentru a aduna deşeurile. 2. 2. Discutaţi diferitele metode prin care oamenii pot preveni poluarea apelor. lac. în care să folosească logo-ul creat (20 minute). trebuie să facă un desen despre mediu. Dacă elevii au găsit un logo. aceasta ajutându-i să înţeleagă mai bine fenomenul poluării apelor şi efectele potenţiale ale acesteia asupra habitatelor naturale şi antropice. 3.

de exemplu: apă dulce. În timp ce elevii desenează. purtaţi desenele prin clasă ca elevii să poată observa diferite căi de a spune “nu” poluării. Evaluare Ieşiţi cu elevii ori de câte ori aveţi posibilitate pe malul diferitelor ape pentru a le curăţa împrejurimile. avertizaţi-i că multe tipuri de poluanţi nu pot fi văzuţi cu ochiul liber. Cereţi câtorva elevi să guste fiecare lichid şi să spună ce gust au simţit. apoi arătaţi-le ce au gustat. sărată. astfel ca aceasta să devină nesănătoasă pentru oameni. apă de robinet şi oţet. Directorul şcolii poate adopta acest logo ca fiind simbolul şcolii. dar atunci elevii vor nota pe colile de hârtie aflate pe bănci gusturile simţite (10 minute). Într-un jurnal de mediu elevii să noteze cum a fost afectată apa de poluanţi. presa locală sau primăria pentru a rezolva împreună problema concentrării poluanţilor în zonă. care pot fi afişate în întreaga şcoală. elevii să-şi cureţe băncile cu apă curată. Conţinutul paharelor trebuie să fie uşor de recunoscut pentru elevi. 8. experinţa se poate face cu fiecare elev. puneţi 5 lichide curate în pahare de plastic. Explicaţi-le că apa curată nu e pe deplin lipsită de poluanţi. cu lămâie. care este masa totală de deşeuri pe un an şi dacă e cazul. Dacă timpul permite. sănătoasă (5 minute). 56 . 9. Elevii să voteze care este cel mai reuşit logo şi cu folosirea acesteia să facă postere. să contacteze agenţiile de protecţie a mediului. După terminarea experienţei. După ce au terminat de desenat. 10. Dacă timpul permite.6. dar pot avea un impact negativ asupra apei potabile. aşa încât la alte evenimente de protecţie a mediului acesta poate fi folosit. Discutaţi despre măsurile de prevenţie care trebuie luate pentru a păstra apele curate şi a putea bea o apă bună. 7.

pe care bineînţeles le depozitaţi în afara sălii de clasă pe o masă. Spuneţi-le că vor participa la un proiect prin care deşeurile aflate în faţa lor vor fi transformate în lucruri folositoare. Dacă vreun elev are vreun deşeu pe care doreşte să-l pună pe masă. elevii vor transforma o bucată de deşeu curat într-un produs nou. În această lecţie elevii vor învăţa noi căi de utilizare a materialelor despre care au crezut că nu mai au nici un folos. dar pot utiliza deşeuri aduse de acasă.Festival de mediu pe tema reciclării materialelor Obiective: Elevii vor fi conştienţi de importanţa ecologică a recilării şi refolosirii deşeurilor Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: două lecţii de 50-55 minute Materiale necesare: Deşeuri curate Dicţionar de cuvinte: recirculare şi festival de mediu Subiect: Recirculare Introducere: Recircularea constă în utilizarea repetată a diferitelor materiale: metale. Produse alimentare nu se folosesc d. Grupele vor crea un produs care va fi expus la un “festival de mediu”. 3. Trebuie să folosească cel puţin un obiect din cele aflate pa masă. Explicaţi elevilor că aţi adus o grămadă de deşeuri curate. Procedura: 1. înainte de aruncarea lor şi trimise manufacturilor care le transformă în noi produse. Întrebaţi-i ce fel de lucruri pot fi recirculate şi care sunt produsele pe care le folosim zi de zi şi care provin din lucruri deja recirculate. Fiecare grupă îşi va alege un obiect din cele aflate pe masă b. Scrieţi cuvântul “recirculare” pe tablă şi întrebaţi elevii ce înţeles are acest cuvânt pentru ei şi ce înseamnă pentru Pământ. 5. În fiecare echipă să fie acelaşi număr de persoane. urmând astfel un comportament ecologic. care poate fi utilizat în viaţa de toate zilele. organizat în ziua în care se desfăşoară proiectul 57 . aceste materiale fiind colectate. Chemaţi elevii în apropierea mesei ca fiecare dintre ei să poată vedea deşeurile aflate pe masă. dacă acestea sunt curate c. 6. Rugaţi-i să se aşeze la loc şi împărţiţi elevii în echipe de câte doi. Explicaţi următoarele reguli clasei: a. 2. încurajaţi-l s-o facă. cutii de conserve şi produse de hârtie. sticle de plastic. mâna celui care l-a atins să fie curată e. Cu ajutorul imaginaţiei lor. Ei vor învăţa deasemenea importanţa recirculării şi vor vedea cum lucrurile folosite zi de zi şi uzate pot fi transformate în alte produse noi. 4. Prin recirculare resursele naturale utilizate pentru obţinerea unor produse sunt reutillizate pentru fabricarea altor produse noi. La atingerea produsului.

condiţia este ca produsul să fie finisat până la o dată stabilită preliminar. desene care vor fi de asemenea prezentate în cadrul festivalului. La festivale câştigătorii competiţiei trebuie să explice oamenilor că din deşeuri se pot crea diferite varietăţi de produse noi. După aceasta fiecare echipă îşi face demonstraţia. judecând cu corectitudine fiecare lucru prezentat. un logo etc. unde produsele create vor fi notate de un juriu. La eveniment poate fi invitată şi presa locală. fără ca atenţia sa să fie distrasă de vederea unui alt produs. despre produsul lor. 58 . fără a se deplasa în altă parte până la anunţarea câştigătorului. Echipele pot lucra la crearea produsului ori de câte ori profesorul le dă voie. b. Acest “festival de mediu” este de fapt o competiţie. În ziua organizării “festivalului de mediu” produsele trebuie aranjate în aşa fel încât juriul să se poată plimba printre produsele expuse. Elevii pot să dea orice fel de demonstraţie. Elevii pot să înceapă lucrul prin a-şi găsi nume echipelor. Pot lua deşeurile de pe masă. Evaluare: Întreaga şcoală să participe la “festivalul de mediu”. Înainte de a începe fabricarea noului produs. Membrii juriului vor cere participanţilor să facă o demonstraţie a proiectului lor. chiar şi în timpul lor liber. aceasta putând consta într-un cântec. Ca juriu pot fi desemnaţi leaderi ai agenţiilor de protecţie a mediului sau chiar primarul. 8. elevii să facă desene preliminarii pentru a vedea dacă produsul va funcţiona. profesorul să le ofere această posibilitate. Profesorii ar putea pregăti certificate de apreciere pentru toţi participanţii şi câştigătorii festivalului de mediu. Fiecare grupă trebuie să aibă un nume. 9.f. Acestea ar putea fi înmânate de care juriu la ceremonia de premiere. pentru a face fotografii despre câştigători. Fiecare grupă trebuie să aibă idei diferite şi deci şi produse diferite. un dans. După aceasta este desemnat câştigătorul. 11. 10. numai după ce şi-au terminat desenele provizorii. Juriul trebuie să se oprească la fiecare produs şi să pună aceleaşi întrebări fiecărei echipe. a. f. la fel ca şi produsul creat. d. 7. Dacă sunt alţi colegi ai profesorului amatori de a juca rolul juriului. Trebuie să demonstreze care sunt beneficiile produsului creat de ei. Fiecare participant va sta lângă produsul său. c. Ideea este să-şi poată vinde produsul juriului. Juriul să facă comentarii pozitive fiecărui produs pentru ca fiecare echipă să fie satisfăcută pentru munca depusă.

b. uscate. iată câteva posibilităţi de utilizare a acestora: a. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două lecţii de 55 minute Materiale necesare: Mixer. Dacă hârtia s-a uscat. Elevii pot să aducă şi de acasă materiale pentru producerea unor rame. spaţiu mare şi uscat pentru lucru. Procesul producerii hârtiei a fost inventat în China în sec. 2. al doilea şi până în 1798 se putea face deodată numai o coală de hârtie. vor înţelege mai bine procesul de reutilizare a resurselor şi cel al producerii hârtiei. Procedura: 1. pînă când bucăţelele de hârtie se dizolvă şi amestecul va avea o consistenţă lichidă. Înainte de începerea procedurii. ziare. sucitor (chiar dacă nu vă stă la dispoziţie. 7. dar o puteţi lăsa o noapte întreagă. Sursă: Educaţia ecologică în şcoli: Să creăm un program care funcţionează! Subiect: Recircularea Introducere: Hârtia este un material simplu. 4. după care porniţi mixerul la o viteză medie. 5. hârtie. Puneţi cu grijă rama pregătită în cadă. Gherghef: fixaţi nylon sau material dintr-o perdea între două gherghefuri şi fixaţi-le. Până când hârtia se înmoaie în apă. Scoateţi coperţile. Pentru schimbarea structurii hârtiei. În această lecţie elevii vor învăţa să recircule hârtia folosită. rame (idei despre producerea ramelor se găsesc în partea “Procedura” a acestei lecţii). astfel încât apa să o acopere şi încet mişcaţi-o înainte şi 59 . Cu toate că tehnologia de producere a hârtiei a evoluat foarte mult în ultimele secole. Turnaţi amestecul mixat într-un cadă mare şi amestecaţi-l cu apă caldă. paşii principali au rămas aceeaşi.Producerea hârtiei Obiective: Hârtie folosită pentru scris de către elevi va fi recirculată şi utilizată pentru îndeplinirea unei sarcini. Umeraş din sârmă: pentru a ajunge la forma dorită îndoiţi sârma şi acoperiţi-o cu nylon. apoi înmuiaţi hârtia în apă caldă pentru cel puţin 30 de minute. până când tot componentele sunt dispersate în mod uniform. 3. de exemplu lemn sau hârtie recirculabilă. Pentru producerea ei e esenţială papura sau rogojina şi poate fi produs din aproape orice fel de material fibros. Acest fel de ramă e cel mai uşor de făcut. mai ales dacăfiecare elev îşi prepară propria hârtie. lecţia se poate executa). explicaţi elevilor că în următoarele două ore din hârtia odată folosită vor produce hârtie nouă. două cade largi. umpleţi mixerul până la jumătate cu apă caldă şi adăugaţi o mână de hârtie îmbibată. 6. Adunaţi toate hârtiile folosite în mijlocul clasei. fiecare elev să facă o ramă. flori sau ierburi presate. acasă. orice obiect lipit pe aceste coli şi rupeţi-le în mici bucăţele. Ramă de lemn: creaţi o ramă de lemn pe care fixaţi o plasă de sârmă cu ajutorul cuielor. astfel putem produce hârtie şi manual. deci materialul va fi reutilizat. apă. prosoape de bucătărie. B c. puteţi adăuga bucăţi de hârtie colorată.

le puteţi lăsa la uscat o noapte întreagă. 60 . Acoperiţi din nou hârtia cu ziare sau prosoape şi înlăturaţi excesul de apă cu mâna sau cu ajutorul sucitorului. Puneţi prosoape de hârtie sau ziare pe suprafaţa netedă şi acoperiţi-o cu suportul cu hârtia îndreptată jos. care urmează să efectueze aceeaşi activitate. până când apa picură de pe ea. Pentru a înlătura umiditatea.înapoi pentru ba fibrele de hârtie să se depună pe suportul ramei. Îmbibaţi excesul de apă de pe marginea ramei cu ajutorul unui burete. Nu aruncaţi însă amestecul în chiuvetă sau în toaletă. Dacă hârtia s-a uscat. 10. Pe suportul ramei ar trebui să fie depus un strat uniform din amestecul obţinut. După terminarea procesului de preparare a hârtiei. apăsaţi uşor amestecul de pe suport cu ajutorul pălmii. Ridicaţi uşor suportul. excesivă. 12. Evaluare: Dacă au terminat de preparat hârtia. 9. restul de amestec poate fi aruncat sau păstrat pentru alte grupuri de elevi. Ţinând-o în poziţie orizontală. Pentru obţinerea rezultatelor mai bune. elevii vor scrie ceva pe hârtia obţinută: pot să treacă pe ea procesul recirculării hârtiei sau a altor obiecte pe care le folosesc zi de zi. scoateţi rama din apă şi lăsaţi-o pe marginea cadei. pentru ca hârtia să rămână la loc. 8. 11. înlăturaţi cu grijă ziarul sau prosopul de bucătărie. Colile de hârtie rezultate trebuie puse la uscat la aer liber.

Activitatea este individuală. Procedura: 1.000 de gunoaie aruncate. se vor gândi la locul de unde poate proveni şi la locul unde va ajunge. punând deoparte conţinutul coşului de gunoi. Pentru fiecare gunoi aruncat. oraş sau judeţ. Scrieţi răspunsurile pe tablă. să încurajeze şi alţi elevi să producă cât mai puţine deşeuri. nu ne-am putea mişca pe străzi. unul dintre cei mai dăunători fiind deşeurile. La începutul orei întrebaţi elevii dacă ei produc multe deşeuri. 3. Profesorul va aduna deşeurile produse într-o zi de colectivul clasei. Ce ar fi dacă toţi locuitorii ţării ar arunca câte o bucată de gunoi? Elevii vor măsura cantitatea de deşeuri produsă de clasă într-o singură zi şi vor socoti cam cât gunoi se produce în toată ţara. sticlă. pe care deseori n-o luăm în considerare Obiective: Elevii să cunoască cele mai importante surse de poluare. Vor discuta care dintre aceste deşeuri sunt reciclabile şi care nu sunt şi vor găsi metodele adecvate pentru reciclarea materialelor. şi atunci pe străzile oraşului Satu Mare s-ar afla 130. Dacă fiecare numai un singur deşeu ar arunca.Deşeurile: o problemă actuală. Puneţi-le următoarele întrebări: Ştiţi că numai două construcţii făcute de om sunt atât de mari încât se pot vedea din spaţiu? Ce credeţi. dacă conţin şi materiale murdare. înmulţind cantitatea de deşeu produsă de o singură persoană (greutatea sacului menajer se împarte cu numărul elevilor din clasă) cu numărul elevilor din şcoală. a oraşului sau a judeţului. Chemaţi un elev în faţa clasei pentru a măsura cu cântarul sacul menajer. metale. deşeuri acumulate într-o zi. Întrebaţi oare ce se întâmplă cu deşeurile? 7. ceea ce este foarte mult. hârtie şi 61 . de producere a deşeurilor şi să înţeleagă că acestea trebuie reduse. Conştientizaţi faptul că aceasta este doar cantitatea de deşeuri produsă într-o singură zi şi cereţile să socotească cantitatea produsă în decurs de un an (înmulţind cu 365). New York. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă fiecare dintre noi şi-ar arunca gunoiul pe stradă. Va colecta separat deşeurile reciclabile şi cele nereciclabile. Arătaţi-le conţinutul sacului/sacilor. un sac menajer Sursă: Earth Day Network Subiect: Reciclarea Introducere: Mediul înconjurător este afectat de foarte mulţi factori. 6. în special cele necolectate şi depozitate corespunzător. Elevii să se gândească la cantitatea care poate fi produsă de colectivul şcolii. 2. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50 de minute Materiale necesare: Un cântar. După începerea discuţiei. Discutaţi cu elevii despre materialele reciclabile : materialele plastice. surprindeţi elevii prin a le arăta sacul cu deşeurile produse în ziua precedentă de colectivul clasei. 4. Ar fi peste tot murdărie. 5. e convenabil să purtaţi o mănuşă. care sunt acestea? Răspunsul este Marele Zid din China şi Fresh Kills Landfill on Saten Island.

Evaluare: Cereţi-le elevilor să adune informaţii despre eforturile comunităţii de compostare sau reciclare a deşeurilor. a judeţului într-o singură zi şi într-un an (dacă diferenţa e nesemnificativă. Dacă în oraşul/localitatea în care trăiţi. exemplele să nu coincidă cu cele aflate în faţa clasei. Căutaţi acum care sunt materialele reciclabile şi cele ne–reciclabile din sacul vostru şi în timp ce profesorul explică diferenţa dintre ele. Cereţi-le elevilor să se gândească la posibilele metode de reducere a cantităţii de deşeuri. puneţi-le în saci diferiţi. (Fiţi siguri că ei ştiu că multe forme de deşeu sunt dăunătoare mediului).daţi şi exemple din fiecare. Oare ce se poate produce din materialele reciclabile ? Există vreun loc unde se efectuează reciclarea ? 8. oamenii nu au început colectarea selectivă a deşeurilor şi recircularea acestora. Ce greutate are? Prezentaţi acum diferenţa şi în cazul cantităţii de deşeuri produse de colectivul şcolii. încercaţi să aflaţi dacă în localităţile vecine se face asemenea acţiune şi dacă există. 9. dând şi exemple. 10. Măsuraţi din nou conţinutul sacului fără materialele reciclabile . Dacă nu sunt întreprinse asemenea acţiuni. primarului sau oficialităţilor politice în care descrieţi rezultatele investigării făcute de elevi şi faptul dacă aceştia sunt sau nu satisfăcuţi de cele obţinute. 62 . Alegeţi una dintre căile propuse de clasă şi începeţi a doua zi prin a pune-o în aplicare. subliniaţi diferenţa de mărime). cu ce metode se lucrează. colectivul clasei să se gândească la modalităţile prin care ar putea convinge oamenii să o facă. Gândiţi-vă la metode prin care şcoala sau colectivul oraşului poate produce mai puţin gunoi. Discutaţi despre cele observate. Sunt satisfăcuţi de rezultatele obţinute? Ce s-ar mai putea face? Scrieţi o scrisoare presei locale. conducătorilor comunităţii. a oraşului.

contribuie la vizibilitatea programului. pe ele pot fi afişate materiale informative. îi îndeamnă să participe la programe de recirculare. Pentru a obţine succese trebuie să fie incluse în activitate toţi partenerii potenţiali. cum ar fi: • Coordonatorii de proiect • Administraţia şcolii şi a oraşului • Custodial and unelte de bucătărie • Elevi • Reprezentanţii intreprinderii de salubritate • Comitetele de părinţi • Oameni din guvernământul local Dacă elevii adună selectiv deşeurile în cadrul şcolii se reduce mult timpul necesar angajaţilor intreprinderii de salubritate pentru colectarea deşeurilor. care va ajuta la aderarea noilor membrii la proiect. care funcţioneze la nivel şcolar. 63 . convingător şi pe înţelesul tuturor. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două lecţii de 50-55 de minute Materiale necesare: Instrumente de scris. Planurile de recirculare ale şcolilor constă în general dint-un component operativ şi unul educativ. Containerele pentru colectare selectivă reprezintă una dintre cele mai eficace moduri de atragere a atenţiei. În această lecţie elevii vor învăţa cum să scrie un discurs convingător pentru realizarea unui program de reciclare a deşeurilor. Cunoştinţele dobândite ajută la formarea gândirii ecologice a fiecărui elev. Menţionaţi câteva dintre lucrurile care trebuie luate în seamă pentru a ţine un bun discurs: Gândiţi-vă bine la afirmaţiile care vor fi rostite! Acestea trebuie să fie pozitive. reutilizarea şi reciclarea sunt subiecte discutate de multă vreme în toate şcolile lumii. Gândiţi-vă la explicaţiile şi argumentele pe care se bazează ideea şi la modul în care le prezentaţi: începeţi cu cea mai puţin convingătoare pentru a termina cu cea mai convingătoare. iar cel educativ li se adresează elevilor şi direcţiunii cu întrebarea “de ce”. De ce ţin oamenii discursuri? De ce este important pentru elevi să înveţe cum se ţine un discurs? 2. metalele. informaţii. Scrieţi răspunsurile date pe tablă. Unul dintre profesorii interesaţi în domeniu trebuie desemnat să supravegheze şi să coordoneze activitatea. să reutilizeze şi să recircule materiale. Elevii trebuie încurajaţi să formeze un club de protejare a mediului/recirculare a deşeurilor. Componentul operativ se adresează efortului de recirculare la nivel şcolar cu întrebarea “cum”. materialele plastice şi sticla. Pentru promovarea programului poate fi creat un afişier cu informaţii despre program. orăşean sau judeţean. de protejare a naturii şi menţinere a biodiversităţii. bine organizat despre stabilirea unui program de reciclare într-un loc ales de ei. Programele inovative încurajează elevii să reducă cantitatea de deşeuri. elevii pot folosi în sălile de clasă coşuri pentru a separa hârtia. Procedura: Prima zi 1. În şcoala generală şi în liceu. discursul schiţat Subiect: Reciclarea Introducere: Reducerea cantităţii de deşeuri. Întrebaţi elevii dacă au auzit vreodată un discurs.Vorbeste deschis despre reciclare! Obiective: Elevii vor plănui şi prezenta un discurs convingător. ce caracteristici cred că trebuie să aibă un discurs pentru a fi bun.

A doua zi 1. daţi-le exemple de discursuri şi menţionaţi că acestea trebuie să fie diferite de alte tipuri de prezentare. Profesorul decide timpul acordat expunerii. Trebuie să aleagă programul despre care doresc să vorbească şi să adune informaţii de la bibliotecă sau de pe internet despre subiectul prelucrat. Orice alte idei nemenţionate până acum. Trebuie să vorbiţi liber. 7. oamenii reţin cuvântările.Scrieţi o mică introducere. pentru a discuta cu elevii despre cum trebuie scrisă o prezentare şi ţinută o cuvântare pentru a fi convingătoare. Subiectul este ales de elevi şi poate fi orice problemă legată de reciclare . li se scad puncte din evaluare. Acest club poate funcţiona în afara sălii de clasă pentru ca elevii să nu rămână cu ideea că această activitate se leagă strâns de şcoală. Pentru a atrage atenţia începutul discursului trebuie bine gândit. Dacă eventual elevii nu îşi termină de scris şi prezentat discursurile. Scrieţi un rezumat/o concluzie în care amintiţi din nou pe scurt cele mai importante idei. Dacă elevii nu pun întrebări. Dacă discursul e gata. discursurile care le atrag atenţia. pe care restul clasei o ascultă cu atenţie şi pun întrebări. Puteţi începe prin a pune o întrebare. Acest lucru trebuie făcut pentru ca fiecare elev să ia parte la activitate. 4. Elevii pot să organizeze clubul lor de recirculare împreună cu alţi elevi ai şcolii sau alte colective din oraş. 2. 5. Elevii îşi vor prezenta discursurile în faţa clasei într-o expunere de 3-5 minute. în funcţie de numărul elevilor. dacă aceste cuvântări sunt convingătoare. încercaţi să-l spuneţi pentru a vedea cât timp durează şi pentru a exersa rostirea lui fără să vă uitaţi în pagină. trebuie să menţioneze referinţele în bibliografie. de asemeni poate introduce şi alte reguli. Profesorul poate invita avocaţi. Profesorul notează discursurile pe baza reacţiilor colegilor. Fiecare elev îşi prezintă cuvântarea. 3. Dacă repet informaţii preluate din cărţi. Ca discursul să aibă continuitate scrieţi fraze scurte de legătură între diferitele idei. dar despre care profesorul crede că sunt folositoare. 64 . Elevii trebuie acum să-şi scrie propria cuvântare despre un program de recirculare pe plan şcolar/orăşenesc sau judeţean. Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine. ţinând contact vizual cu auditoriul. care să includă: o scurtă relatare a situaţiei sau a problemei. cu condiţia ca şi profesorul să verifice dacă subiectul e bine ales. 3. în care sunt rostite lucruri care îi interesează. Evaluare: Elevii pot să-şi ţină cuvântarea în faţa unei comunităţi: a consiliului local sau judeţean. astfel auditoriul va rămâne cu ceva. pot să le continue şi acasă. Pot să organizeze întâlniri cu alte subiecte şi să evalueze efectivitatea prezentărilor. 6.

” John Muir 65 . Regenerabile sau nu „Când vrem să obţinem ceva de la sine.VII. ne dăm seama că depinde şi este în legătură cu alte lucruri din univers.

etc. Sursă: Asociaţia Nord Americană pentru Educaţia Ecologică Dicţionar de cuvinte: Împachetarea Subiect: Împachetarea Introducere: Oare de ce cumpărăm mult mai uşor acelaşi produs dacă e împachetat frumos. Procedura: 1. decât dacă se află numai pe raft? Împachetarea consitituie 10-15% (uneori 50%) din costul produsului şi materialele pentru împachetat reprezintă 1/3 din deşeurile pe care o familie le aruncă. pentru a atenţiona sau convinge cumpărătorul. obiectele casnice. Fiecare grupă să primească un produs diferit de al celorlalţi. Americanilor le place ca obiectele cumpărate să fie împachetate în pungi de hârtie sau plastic. 4. Vor încerca să găsească modalităţi cât mai puţin risipitoare de a împacheta produsele folosit zilnic şi îşi vor împărtăşi ideile cu colegii. Împachetarea este deseori o latură a promovării unui product. Excesul de materiale pentru împachetare şi faptul că multe dintre ele nu sânt recirculabile constituie o cauză a faptului că încet tot globul e plin de deşeuri. Profesorul poate să aducă şi el exemple. Elevii să facă categorii despre materialele pentru împachetare: pot fi de exemplu categorizate ca a fi “naturale” (banane. reciclabile ? La care dintre tipurile de împachetare aderaţi: risipitoare sau mai puţin risipitoare? De ce? 5. De multe ori suntem dispuşi să cumpărăm obiecte de care nici nu avem cu adevărat nevoie doar pentru că sunt împachetate arătos. românii pornesc la cumpărături cu sacoşele proprii. 2. În acelaşi timp faptul că produsele sunt împachetate are şi laturi pozitive: protejează produsul în timpul transportului. lucrurile electronice. Cereţi-le elevilor să spună exemple despre tipuri de împachetări: cum se împachetează alimentele. Elevii vor înţelege cauza din care companiile îşi împachetează produsele şi modalităţile acestora. esenţială sau risipitoare? Pe baza căror criterii decideţi la cumpărarea unui produs? Ce credeţi. reciclabile (sticle refolosibile ) şi ne-reciclabile. revistele vechi. Împachetarea este necesară. Compania se plânge din cauză că se foloseşte prea mult material pentru împachetarea produsului. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Diferite obiecte aduse de elevi sau profesor care pot fi împachetate. pe care le folosesc de mai multe ori. materiale de împachetat. instrumente de scris. ce influenţă poate avea faptul că un produs e împachetat asupra vânzării acestuia? 3. mai atrăgător. pentru a-l face să pară mai mare. Elevii au 66 . Împărţiţi clasa în grupe de câte 4-5 elevi. mere. pentru a putea fi mai uşor transportate acasă. Începeţi lecţia prin a discuta exemplele aduse. pentru prevenirea furării sau falsificării produsului. . Din ce cauză se împachetează un produs? Răspunsurile pot fi: pentru protecţia produsului.Totul e împachetat Obiective: Elevii vor înţelege care este rostul împachetării şi vor putea face diferenţă între risipirea materialelor pentru împachetat şi recircularea acestora. protejează consumatorul de contaminare şi produsul de falsificare. Discutaţi cu elevii despre ce se întâmplă cu aceste materiale după ce produsul cumpărat a fost folosit? Care materiale pentru împachetare sunt făcute din resurse regenerabile . alune). Fiecare grupă reprezintă o companie care a creat produsul respectiv. pentru a promova cumpărarea ei. Împachetarea este o importantă latură a marketingului şi diferă din cultură în cultură. hârtie. pentru protecţia sănătăţii.

discutaţi încă o dată cu elevii ce au învăţat în această lecţie. Ce criterii luaţi în considerare când decideţi că împachetarea e necesară sau risipitoare? Ce se întâmplă cu cele mai multe materiale de împachetat cumpărate? Ce credeţi despre acest lucru? Evaluare: Invitaţi o persoană dintr-o companie locală. care să vorbească elevilor despre diferitele modalităţi de împachetare. . responsabilă de împachetarea produselor fabricate. Grupele să-şi prezinte ideile profesorului şi colegilor. 6. 7.sarcina de a găsi o metodă de reducere a risipirii materialului pentru împachetare. desenele şi descrierile detaliate privitoare la împachetare companiei care fabrică produsul. 67 . Puneţi-le întrebări de genul: Enumeraţi trei materiale reciclabile şi ne.reciclabile. Pot să-şi trimită ideile. Fiecare grupă trebuie să găsească soluţii şi să deseneze. Elevii să pună întrebări despre felul cum se împachetează produsele fabricate. După ce prezentările au fost făcute. să scrie măsuri creative pentru reducerea împachetării.

lemne de foc. Dacă elevii au lucrat pe grupe. produce umbră împotriva razelor solare. Beneficii aduse mediului: absoarbe poluarea de zgomot. cărţi. 5. cerneală. mobilă din lemn. hârtie Sursă: National Geographic Xpedations Subiect: Pădurea Introducere: Pădurile acoperă aproape o treime din suprafaţa pământului şi ne furnizează lemn. Recreaţie: loc de plimbare şi popas. dar care nu au o importanţă aşa mare. cafea. 2. carton. reviste. şerveţele. viaţa omului ar fi foarte diferită. lămâi. reprezintă spaţiu de recreare. case de lemn. oxigenează aerul). 4. Întocmiţi o listă cu produse fabricate din lemn. produce oxigen. chitare. scorţişoare etc. pentru ca elevii să-şi dea seama de importanţa lemnului. De asemenea frunzele copacilor oxigenează aerul. medicamente. linguri de lemn. gumă de mestecat etc. cum ar fi: 1. reprezintă adăpost pentru păsări şi alte animale. bancnotele. modifică clima şi pădurea consituie zona de recreaţie a multora dintre noi. şampoane. producerea de canoe şi diferite tipuri de bărci. hrană. rădăcinile copacilor fixează solul etc. nuci. mere. Elevii mai pot adăuga şi alte categorii: valorile estetice ale unei păduri. Întrebaţi elevii ce fel de beneficii mai avem de pe urma copacilor (ne ţin umbră. Scrieţi pe tablă: în general un cetăţean român foloseşte atât lemn şi produse din lemn cât ar echivala cu “un copac înalt de 30 m şi lat de jumătate de m”. Alimente pe care le obţinem din păduri: migdale. 3. Discutaţi cu elevii despre faptul că acestă cantitate este foarte mare pentru o singură persoană. etc. 4. Explicaţi-le că există nenumerate produse fabricate din lemn sau din derivatele acestuia.Dacă un arbore e doborât în pădure Objective: Elevii vor identifica produsele secundare utilizate în viaţa de toate zilele şi vor descrie câteva modalităţi prin care viaţa omului depinde de pădure. a pădurii: de exemplu hârtia de scris. să le citească colegilor listele întocmite şi să le discute. etc. cărţile provin din lemnul copacilor. hârtie şi multe alte produse folosite zilnic. covoare. Rugaţi-i pe elevi să se gândească cum ar decurge o zi fără arbori şi copaci: prin ce ar diferi 68 . Produse obţinute din diferitele părţi ale copacilor: creioane. case din lemn. categorizându-le în obiecte des folosite şi cele mai puţin cunoscute. ziare. ţine piept vântului. plicuri de ceai şi cafea. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Instrumente şi materiale de desen. alune. răcoreşte asfaltul. În această lecţie elevii vor învăţa despre rolul pădurilor în viaţa omului şi vor întocmi o listă a produselor făcute din lemn. Procedura: 1. mâncare pentru peşti. 6. ele constituind “plămânul verde” al pământului. Colectivul clasei sau micile grupe alcătuite din aceasta să întocmească o altă listă despre produsele fabricate din lemn. medicamente. 3. 2. Fără păduri.

de exemplu: care sunt primejdiile care periclitează viaţa acestor păduri: pericol de foc. ce programe sunt intreprinse în România pentru prevenirea primejdilor de acest fel şi pentru protecţia pădurilor. Întocmiţi o listă cu produsele şi modurile de utilizare a lemnului. invazie de insecte. 7. elevii să prezinte desenele sau să citească povestirile colegilor. Elevii trebuie să cunoască problemele pădurilor din apropierea lor. aflate de elevi. un eveniment sportiv sau recreaţional. Evaluare: Elevii să facă investigări pentru a afla care sunt beneficiile directe ale pădurii şi prin utilizarea cărţilor din bibliotecă sau a internetului să afle şi despre moduri de folosire mai puţin cunoscute. Pot opta pentru a descrie o zi în şcoală. Ca altă temă. După terminarea activităţii. Elevii trebuie să aibă grijă ca pe desen sau în povestire să nu apară nici un obiect produs din lemn. 69 .rutina lor zilnică? Cum s-ar schimba mediul înconjurător? Vor desena sau scrie o scurtă poveste despre o zi fără copaci. elevii pot investiga procesele de manufacturiere ale acestor obiecte şi pot învăţa metode prin care sunt folosite diferitele părţi ale copacilor.

surse generabile . fiind una dintre ele. vânt. Subiect: Energia Introducere: Conservarea energiei previne poluarea şi ajută la păstrarea resurselor şi pentru generaţiile viitoare. ridicarea nivelului mărilor. resursele naturale şi pierderea acestora. instrumente de scris. E posibil ca această încălzire globală să provoace schimbarea vremii. două pungi de plastic (una mică. Folosirea combustibilelor fosile duce la poluarea aerului: dioxidul de carbon e produs din arderea uleiului. ca de exemplu: soare. resursele regenerabile . peste puţin timp aceste surse vor deseca. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două lecţii de 50-55 de minute. 2. Din cauză că deşeurile nucleare nu pot fi depozitate în mod adecvat.Conservarea energiei Obiective: Elevii vor înţelege că energia joacă un rol important în viaţa generaţiilor viitoare şi trebuie conservată. pe care o folosim zilnic. În această lecţie elevii vor înţelege ce efect au asupra mediului încălzirea globală. Cereţi-le elevilor să încerce să definească termenul “energie” şi să enumere toate activităţile pe care le-au făcut cu plăcere în ultima săptămână. Ar fi putut să le facă fără electricitate? Scrieţi toate răspunsurile pe tablă. Explicaţi-le că există multe feluri de energii. combustibile fosile. Procedura: Prima zi 1. Dioxidul de carbon aflat în atmosferă acţionează ca o “pătură” transparentă. Materiale necesare: Două termometre. etc. 70 . e important să conservăm resursele care ne stau la dispoziţie sau să le folosim pe cele care pot fi reînnoite. care pot cauza extincţia unor specii de animale şi plante. apă. contribuind la încălzirea globală a pământului şi la “efectul de seră”. pentru ca elevii să le poată vedea. 3. încălzire globală. căldura internă a pământului (surse regenerabile ) şi combustibile fosile (resurse ne-regenerabile). Sursă: Agenţia pentru Protecţia Mediului Dicţionar de cuvinte: Energie. Pentru ca resursele naturale să poată fi folosite şi în viitor. Odată ce aceste fosile sunt folosite. Alte impacte posibile sunt: daune asupra sănătăţii omului. Explicaţi-le diferenţa dintre sursele de energie regenerabile şi cele neregenerabile . Lecţiile nu sunt interdependente. O altă sursă a curentului electric este energia nucleară. vegetaţie. studii şi discuţii vor fi capabili de a conserva energia într-un fel mult mai adecvat. materiale despre sursele de energie. schimbări majore în creşterea vegetaţiei. una mare). Dacă omul continuă să folosească sursele de energie într-un ritm atât de ridicat. 4. energia electrică. Prin experimente. două sfori pentru a lega pungile. surse neregenerabile . a gazului în motoarele maşinilor. ele nu mai pot fi înlocuite. nu trebuie ţinute una după cealaltă. Descrieţi sursele de energie. în centralele electrice. nu vor fi construite în viitor centrale nucleare. care nu sunt favorabile coastelor şi malurilor mării.

4. Folosind enciclopedii şi cărţi de ştiinţă împrumutate de la bibliotecă. temperatura creşte deasupra pământului. Acest fenomen este încălzirea globală. când razele solare pătrund în pungă (în atmosfera pământului). nodaţi-o şi puneţi-o la soare. Imaginaţi-vă că în comunitatea în care trăiţi toată electricitatea provine de la o singură sursă şi din cauza creşterii populaţiei. Împărţiţi clasa pe grupe. lăsând al doilea termometru lângă ea. 3. Elevii să se împerecheze şi fiecare pereche să se gândească la 10 obiceiuri care pot fi schimbate pentru a reduce contribuirea lor la încălzirea globală. Cum afectează aceasta viaţa de toate zilele? Este un fenomen îngrijorător? 8. Elevii să se gândească la efectele negative ale încălzirii globale. Se va discuta ce se întâmplă după experimentul executat cu pungile de plastic. iar altul să observe ce s-a întâmplat cu pungile şi în interiorul lor. ceea ce cauzează “efectul de seră”. Apoi introduceţi punga mică în cea mare. în demonstraţia noastră. 6. Explicaţi elevilor că ambele straturi au lăsat ca energia solară să intre. care este costul ei relativ faţă de alte surse. 2. fiecare grupă va reprezenta o sursă de energie: energie eoliană. 8. punga dinăuntru (sau gazele atmosferice. cu atât mai multă căldură va fi absorbită şi reflectată. de exemplu: secete în interiorul continentelor. cărbune. Fiecare pereche să îşi prezinte lista colegilor din clasă. Similar. hidroenergie. A doua zi 1. Umflaţi şi a doua pungă cu aer. deoarece rezultatul va putea fi văzut abia după 30 de minute. nucleară. creşte şi necesitatea producerii mai multei energii electrice. Această activitate va necesita timp. ulei. Discutaţi cu elevii despre fenomenul de încălzire globală. aceasta cauzînd încălzirea termometrului (a pământului). 5. 71 . Grupele să discute în comun despre informaţiile găsite şi să găsească cea mai bună sursă de energie pe care o poate folosi comunitatea. Citiţi termometrul după 30 de minute. 9. unul dintre elevi să vă ajute. formând un înveliş cald. 9. climat extrem (uricane şi inundaţii). Acest exerciţiu trebuie făcut la începutul orei. Puneţi termometrul în punga de plastic mai mică şi umflaţi punga cu aer. 6. extincţii ale unor specii datorită schimbării creşterii vegetaţiei. Elevii trebuie să afle cum poate fi înlocuită această sursă de energie. Scrieţi toate răspunsurile pe tablă. solară. Discutaţi despre obiceiuri neamintite. ridicarea nivelului mării cauzată de topirea gheţarilor polari. care distrug recolta. iar această radiaţie este absorbită şi reţinută. Ca rezultat. 7. avantajele şi dezavantajele folosirii ei. gaz. Cu cât mai multe gaze sunt emanate în atmosferă prin utilizarea combustibilelor fosile. elevii să citească despre sursele de energie pe care le reprezintă.5. energie geotermală. ca apoi să fie reflectată de suprafaţa pământului. înnodând partea ei superioară. respectiv informaţii de pe Internet. 7. de exemplu dioxidul de carbon) absorb şi emană căldura înapoi spre termometru (sau pământ).

elevii trebuie să afle care instalaţie consumă cea mai multă energie. Există diferenţă între temperatura indicată la începutul şi între cea indicată la sfârşitul experimentului? Puneţi şi alte întrebări legate de încălzirea globală şi cereţile explicaţii elevilor în legătură cu ridicarea temperaturii în pungi. clasei şi poate fi chiar tipărit în presa locală. Scopul acestuia este ca oamenii să îşi dea seama cât de multă energie consumă aparaturile de acest fel.dar care pot fi schimbate. prietenilor. Între timp au trecut cele 30 de minute. 10. Citiţi termometrele din pungile de plastic: unul dintre elevi să scrie valorile pe tablă. Elevii trebuie să creeze un “Chestionar energetic al aparaturilor de casă”. 72 . uitându-se pe internet sau în cutiile instalaţiilor). Făcând o mică cercetare (citind cărţi de la bibliotecă. Chestionarul poate fi distribuit membrilor de familie. Evaluare: Cereţi-le elevilor să numească toate instalaţiile şi aparaturile de acasă despre care cred că consumă energie.

idei diferite „Alungaţi natura şi ea se va întoarce în galop” P. Detouches 73 . Specii diferite.VIII. regiuni diferite.N.

Încălzirea globală are de asemenea un efect negativ asupra regiunilor polare. Avertismentele vor fi apoi prezentate în cadrul clasei. Să se gândească la probleme de mediu locale sau care afectează alte zone ale globului. 6. Să scrie avertismente în reviste de interes public cu scopul de a convinge oamenii să susţină problema protecţiei acestor regiuni. 74 .Problemele mediului în regiunea polară Obiective: Elevii vor întocmi o listă despre problemele de mediu pe care le cunosc şi se vor gândi care dintre acestea pot afecta regiunea polară. pentru ca toţi elevii să le poată citi. elevii putând obţine informaţii despre regiunea polară şi de pe internet. Vor scrie un avertisment într-o revistă pentru a încuraja oamenii să susţină problema protejării naturii în regiunea polară. Cereţi-le elevilor să arate pe hartă unde se situează Arcticul şi Antarcticul şi care e deosebirea dintre ele. dacă nu reuşesc. Lăsaţi elevii să decidă care dintre aceste probleme afectează şi regiunile polare. Elevii pot lucra individual sau în perechi. mulţi oameni nu le cunosc caracteristicile şi de aceea aceste regiuni sunt de multe ori ignorate când e vorba de probleme de mediu şi de protecţia ariilor naturale. Aceste avertismente să includă şi informaţii despre Arctic şi Antarctic. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 de minute Materiale necesare: Instrumente pentru desen şi harta lumii. Explicaţi-le elevilor că din cauza că aceste regiuni polare sunt foarte rar locuite. apoi scrieţi răspunsurile pe tablă. Mediul regiunii polare e foarte sensibil la impactul antropic. Procedura: 1. 5. 3. în special la poluare şi la subţierea stratului ozonic. dacă e disponibilă Sursă: National Geographic Xpedations Subiect: regiunea polară Introducere: În discuţii despre mediu regiunea polară e adesea ignorată. Elevii vor învăţa despre efectul poluării asupra regiunilor polare şi vor crea anunţuri în reviste pentru a educa şi a convinge publicul că trebuie să ne îndreptăm atenţia asupra Arcticului şi Antarcticului. efect care va avea urmări ce se vor simţi pe întreg globul. Cereţi-le elevilor să se gândească la posibilele beneficii aduse oamenilor dacă aceştia ar fi mai devotaţi protejării regiunilor polare. depinde de dorinţa profesorului. Elevii să încerce să răspundă la următoarele întrebări. deşi nu ar trebui să fie. ajutaţi-i să găsească răspunsurile la bibliotecă: Ce este gaura de ozon şi ce efect are? Cum afectează regiunile polare şi ce implicaţii poate avea asupra restului lumii încălzirea globală? Ce tipuri de poluări afectează regiunile polare şi de ce sunt aceste regiuni mult mai sensibile decât alte părţi ale globului? 4. Scrierea unui asemenea avertisment poate constitui şi o temă pentru acasă. 2.

Fiecare elev poate fi responsabilul unei teme. politicienilor. Avertismentele pot fi afişate în şcoală. Evaluare: Elevii crează “Pagini cu probleme de mediu” pe care le înmână membrilor organizaţiilor de protecţie a mediului. Elevii pot să-şi adune informaţiile de la bibliotecă sau de pe internet. 75 . 7. Trebuie să fie descrise cauzele. accesibilă şi altor elevi.de către fiecare elev. pentru ca şi alţi elevi să se familiarizeze cu problemele cu care se confruntă regiunile polare. Aceste “pagini” pot fi distribuite oamenilor şi cu ocazia organizării zilelor de mediu. efectele şi predicţiile problemelor de mediu care afectează Antarcticul şi Arcticul. colectivului şcolii sau largului public pentru a le atrage atenţia asupra problemelor de mediu ce afectează regiunile polare. profesorul le adună pentru a întocmi o revistă. Atunci când scrierile sunt terminate.

animale. coli mari de hârtie. lucrând pe grupe vor realiza un poster intitulat “Salvaţi animalul nostru”. agricultura intensivă) pe întreg suprafaţa Pământului şi schimbarea înfăţişării peisajului. Creşterea populaţiei umane atrage după sine răspândirea activităţilor umane devastatoare (defrişarea pădurilor. cartoane poster. În timp ce statisticile devin din ce în ce mai ameninţătoare se pare că omul nu face tot posibilul pentru a opri aceste procese distrugătoare.5 bilioane în 2025. Creşterea explozivă a populaţiei umane în ultimele două secole a dus la dezechilibrarea acestor sisteme ecologice şi la periclitarea speciilor de plante şi animale. a oceanelor. dacă acestea nu vă stau la dispoziţie. Începeţi lecţia cu următoarele întrebări: Pământul este un loc sigur pentru toate plantele şi animalele? Din ce cauză? Ce reprezintă pentru o specie să fie “periclitată”? Ce ştiţi despre acest fenomen? Ştiţi să daţi exemple de plante şi animale periclitate sau extinse? 2. Materiale necesare: Instrumente pentru desen. foarfeci. a oceanelor. Elevii vor învăţa în această lecţie despre cauzele umane şi naturale. Elevii îşi vor da seama că lecţia se referă la plantele şi animalele periclitate. de care în mod direct sau indirect depinde supravieţuirea fiinţei umane. a componenţei atmosferei. extinse Subiect: Specii periclitate Introducere: Pământul e locuit de diferite vieţuitoare: plante. legate prin relaţii interdependente şi care alcătuiesc un sistem complex ce schimbă mereu înfăţişarea planetei. copii xerox despre “Profilul speciilor periclitate”. Multora dintre aceste schimbări mediul nu e în stare să le facă faţă.2 bilioane în 1990 va ajunge la 8. Procedura: Prima zi 1. pe cale de dispariţie. lipici. a atmosferei. prezente şi de viitor care periclitează supravieţuirea speciilor. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Trei lecţii de 50-55 de minute. iar speciile de plante şi animale vor dispărea într-un ritm de 1000 de ori mai rapid decât în ultimele 65 milioane de ani. emiterea poluanţilor chimici în atmosferă.De ce sunt speciile periclitate? Obiective: A ajuta elevii să înţeleagă de ce omul este cel care prin activitatea sa periclitează viaţa multor specii şi dăunează mediului înconjurător. lista poate fi scrisă pe tablă Sursă: Science Net Links Dicţionar de cuvinte: Specii periclitate. Federaţia Naţională a Lumii Sălbatice (The National Wildlife Federation NWF) a prevăzut că populaţia umană cu un număr de 5. Pierderea habitatelor este responsabilă pentru 75% dintre extincţii. oameni şi alte organisme. Puneţi-le următoarele întrebări: De ce credeţi că speciile sunt periclitate? Ce credeţi despre această problemă globală? Ce se întâmplă cînd un animal o specie de animal sau plantă dispare? 76 .

menţinând ecosisteme naturale asigurăm “sănătate” biosferei. Este important ca aceste informaţii să atragă şi să îndrepte atenţia publicului asupra problemelor serioase şi ameninţătoare cu care se confruntă specia şi asupra posibilelor metode prin care pot fi salvate aceste animale. recomandări şi metode de orientare a atenţiei comunităţii asupra speciei pe cale de dispariţie. acesta trebuie bine gândit. profesorul va trece întrebările pe tablă. Profilul trebuie să includă informaţii despre animal. statistici şi date ştiinţifice despre specia aleasă. cu idei şi sprijin financiar voluntar. pantofi produşi din piele de aligator). convingătoare şi folositoare informaţii. fiecare echipă va primi o copie.10. Pentru aceasta e nevoie ca elevii să se orienteze din cărţi şi de pe internet pentru a obţine informaţii despre specia aleasă. ca indivizi. încât sunt ameninţate de extincţie). informaţii care trebuie trecute şi pe poster. deoarece aceste animale şi plante reprezintă parte integrantă a ecosistemelor. problemele cu care se confruntă. blana unui animal periclitat (curele din piele de şarpe. efectele negative ale activităţii omului asupra ei şi potenţialele soluţii care pot preveni extincţia ei. Deoarece rolul cel mai important al posterelor este atragerea atenţiei. interesant şi informativ. De ce e nevoie de protecţia acestor specii? (Răspunsuri posibile: salvând speciile. Aceste specii au valoare practică şi estetică: dacă le pierdem. şcoli şi alte locuri publice pentru a atrage atenţia comunităţii asupra pericolelor care duc la posibila extincţie a speciei. Cerinţa este ca elevii să creeze un proiect special intitulat “Salvaţi animalul nostru” şi postere cu speciile de plante şi animale ameninţate pentru a atrage atenţia comunităţii asupra acestor probleme globale. să cunoască cauzele. învăţarea a noi cunoştinţe despre aceste palnte şi animale şi împărtăşirea cunoştinţelor altor persoane. Atenţia elevilor trebuie îndreptată spre problema speciilor periclitate. Înainte de crearea posterului. Regulile sunt următoarele: Lucrâd în echipe de trei.Ce credeţi există metode prin care se poate rezolva această situaţie? Care sunt acelea? Care este deosebirea dintre o specie pe cale de dispariţie şi una periclitată? (Speciile periclitate sunt acelea ale căror număr este foarte mic şi scade în continuu. Înainte de crearea posterului e nevoie ca elevii să se familiarizeze cu specia pe care au ales-o. date şi statistici despre statutul acestuia. elevii să citească întrebările de pe “Profilul speciilor periclitate” pentru a vedea care sunt informaţiile de care vor avea nevoie pentru completarea acestuia. fi de folos în schimbarea situaţiei? (Răspunsuri posibile: susţinerea grădinilor zoologice şi botanice. a rezervaţiilor naturale. dacă acest lucru nu e posibil. care poate fi expus în parcuri. 3. elevii trebuie să-şi aleagă un animal periclitat. pe care îl vor prezenta clasei împreună cu posterul făcut. iar elevii le vor scrie în caiete.) Cum puteţi voi. Speciile pe cale de dispariţie sunt speciile atât de rare. despre care să facă un poster colorat.) Ca fiinţe umane ce credeţi despre această problemă globală? (Acceptaţi toate tipurile de răspunsuri. 4. Vor completa de asemeni “Profilul speciilor periclitate” de la fig. prin realizarea unei “mini grădini botanice sau zoologice”. 77 . trebuie trecute pe el cele mai interesante. Profilul trebuie copiat. salvăm ecosistemele. fără ca acestea să fie ameninţate de dispariţie în prezent. fascinaţiei. prin evitarea cumpărării obiectelor fabricate din pielea. pierdem obiecte ale frumuseţii.. încurajând elevii să îşi susţină ideile şi sentimentele cu exemple.

Pentru realizarea posterului, elevii vor avea nevoie de carton poster, instrumente de scris şi desen şi alte materiale. Posterul trebuie să includă următoarle informaţii: numele comun şi ştiinţific al speciei, o descriere scurtă a habitatului în care trăieşte, a cauzelor care au dus la faptul că specia a devenit periclitată şi un desen, imagine sau foto a speciei. Membrii echipei trebuie să decidă cine ce responsabilităţi are: adunarea informaţiilor despre specie, aspectul de atragere a atenţiei publicului, crearea-design-ul posterului. E recomandat ca membrii echipei să aleagă împreună specia cu care vor lucra şi să încerce să muncească împreună, împărtăşindu-şi ideile, deoarece diferitele aspecte sunt dependente una de alta. Posterele vor fi prezentate clasei, iar profesorul le va nota pe baza următoarelor criterii: creativitate, design, mesaj, conţinut şi impresie, următoarele două fiind cele mai importante criterii. 5. După ce toate regulile şi întrebările au fost discutate, împărţiţi clasa pe echipe şi distribuiţi-le cartoanele poster şi “Profilul speciilor periclitate”. Echipele trebuie să-şi aleagă specia cu care vor lucra, iar profesorul să controleze ca aceeaşi specie să nu figureze de două ori.

A doua zi Echipele vor continua să adune informaţii şi să realizeze posterul, lucrând cît mai eficace în timpul orei. Profesorul trebuie să răspundă la toate întrebările care i se adresează şi să controleze toate posterele. Dacă activitatea nu se termină în timpul orei, elevii o pot continua ca temă pentru acasă.

A treia zi Fiecare echipă va prezenta în faţa clasei “Profilul speciilor periclitate”şi va fi pregătită să răspundă la întrebările puse. Echipele îşi vor prezenta posterele, astfel încât fiecare membru să vorbească cel puţin o dată pe parcursul prezentării. O listă scurtă a animalelor rare: sursa este: www.animalinfo.org/rarest.htm, care include informaţii, imagini şi numele speciilor listate. Pentru a afla informaţii detaliate, scrieţi adresa web pe tablă. Yangtze River Dolphin – Delfin chinezesc de râu, delfin de Yangtze - Lipotes vexillifer Seychelles Sheath-tail Bat – Liliac din Seychelles - Coleura seychellensis Javen Rhino – rinocer de Java - Rhinocerus sondaicus Assam Rabbit – iepure de Assam - Caprolagus hispidus Northern Hairy-nosed Wombat – wombat australian - Lasiorhinus krefftii Dwarf Water Buffalo –specie rară de bou din China ce trăieşte lângă ape - Bubalus mindorensis Dwarf Blue Sheep – specie de oi din china- Pseudois schaeferi Yellow-tailed Woolly Monkey - Oreonax flavicauda, maimuţa cu coada galbenă din Peru Cambodian Forest Ox - Bos sauveli – specie de bou din nord-estul Cambogiei Riverine Rabbit – specie de iepure din Sud Africa, une din cele mai ameninţate specii de mamifere Sud Africa - Bunolagus monticularis Submatran Rhino – rinocer de Sumatra - Dicerorhinus sumatrensis Iberian Lynx – Linx iberian - Lynx pardinus North American Right Whale – Eubalena glacialis specie de balene din Atlanticul de Nord 78

Black-faced Lion Tamarin – Tamarin cu capul negru - Leontopithecus caissara – specie de maimuţe din America de sud Ethiopian Wolf – Canis simensis – lup etiopian Giant Panda - Marele Panda Bactrian Camel - Camelus bactrianus – specie de camila din Mongolia şi China Golden-rumped Lion Tamarin - Leontopithecus chrysopygus – Tamarin auriu, specie de maimuţe din America de sud Indus River Dolphin - Platanista gangetica minor – specie ce trăieşte în râul Idus

Evaluare:
Colectivul trebuie să decidă unde vor fi afişate posterele: de exemplu pot fi expuse în şcoli pentru a atrage atenţia altor elevi asupra acestor probleme de mediu. Pot fi trimise unei organizaţii de protecţie a animalelor sălbatice pentru a putea fi folosite în campaniile de publicitate ale acestora. Posterele pot apărea şi în presa locală. Elevii pot face o cercetare detaliată despre specia în cauză, cercetare despre rezultatele căreia vor vorbi în viitor colegilor şi pot întocmi un raportaj ştiinţific.

79

Fig.10. Profilul speciilor periclitate Nume:

Instrucţiuni: Completaţi spaţiile goale cu informaţii, idei şi sugestii despre specia aleasă. Numele speciei: Descrierea habitatului: Numele ştiinţific:

Lucruri interesante despre specia în cauză:

Estimările populaţiei, rata de supravieţuire a acesteia:

Motive din cauza cărora specia este periclitată:

Motive pentru care e important să salvăm speciile periclitate:

Posibilele soluţii pentru supravieţuirea speciilor:

Potenţialele daune ale mediului dacă speciile dispar:

80

Şi-a dat seama că aceste animale se hrănesc cu insecte. Liliecii eliberează un sunet care se loveşte de piedica care îi stă în cale. care are aceeaşi structură ca şi la alte specii. deoarece întreaga lecţie se referă la aceştia. ca de exemplu ricoşarea mingii de la perete Procedura: 1. spre exemplu: semnalele radar şi radio. cînd savanţii ţi-au dat seama că liliecii folosesc ultrasunete. iar insecta imită 81 . Elevii vor juca un mic joc pentru a observa cum funcţionează ecolocaţia Faceţi loc în clasă. Întrebaţi elevii ce cred despre faptul cum folosesc oamenii ecolocaţia. dar în special de lilieci. Vor fi încurajaţi să exploreze diferite căi pentru a demonstra fenomenul ecolocaţiei. (animalele nu scoteau nici un sunet) până în 1920. Scrieţi pe tablă cuvântul “ecolocaţie” şi întrebaţi elevii dacă cunosc înţelesul acestuia şi dacă ştiu ce fel de animale folosesc ecolocaţia. Liliecii produc sunete în laringele lor. iar sunetele ecou (vibraţii ale aerului) care sunt reflectate de piedică ating timpanul liliacului. Explicaţi ce reprezintă ecolocaţia pentru lilieci în termeni cât mai accesibili elevilor. dar e mult mai mare. detectarea submarinelor.Ecolocaţia Obiective: elevii se vor familiariza cu noţiunea ecolocaţiei şi vor învăţa cum este aceasta folosită de oameni şi animale. nimeni nu a înţeles acest lucru. de unde informaţia e trimisă creierului. 2. 3. Cu toate că aceasta a demonstrat că liliecii îşi folosesc mai mult auzul decât vederea pentru navigare. Cuvântul cheie pe care trebuie să-l rostească este “liliecii”. puneţi catedra la o parte. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Legarea la ochi se poate face cu bandaje pregătite din resturi de materiale sau hârtie Sursă: The Bat Conservation Trust: Lilieci în Scoţia Dictionar de cuvinte: ultrasunet şi ecolocaţie Subiect: Ecolocaţie şi lilieci Introducere: Cu două sute de ani în urmă italianul Spallanzani a descoperit că liliecii pot zbura chiar şi în întuneric fără a se lovi de firele întinse strâns unul lângă altul în camera în care făcea experienţa. Suedezul Charles Jurine a citit raportul italianului şi a mai făcut câteva experienţe: a astupat urechile liliecilor cu ceară şi aceştia nu au mai fost capabili de a-şi găsi drumul. pe care le prind tot în întuneric. Conducătorul (liliacul) arată alternativ spre insecte. transformându-se în vibraţii în oasele din urechea internă. 4. Donald Griffin a auzit pentru prima oară ultrasunetele scoase de lilieci cu ajutorul unui aparat de detectat ultrasunete ale insectelor. În 1938. În această lecţie elevii vor învăţa despre ecolocaţie şi despre faptul cum este aceasta folosită de către lilieci pentru navigare şi pentru căutarea hranei. un student la Harvard University. astfel încât să rămână un mare spaţiu liber în mijloc Alegeţi o persoană care va juca rolul liliacului şi legaţi-i ochii cu un bandaj pentru a nu vedea nimic Ceilalţi elevi vor fi insectele Alegeţi un conducător.

ar putea organiza excursii pe teren. conducătorul jocului poate alege de mai multe ori aceeaşi insectă sau altele. Prin aceasta elevii vor înţelege mai bine fenomenul ecolocaţiei. Profesorul va fi cel care va aplauda şi va sta unde doreşte aplaudând din când în când. elevii legaţi la ochi trebuie să asculte cu atenţie de unde vine sunetul. Răspunsul la această ultimă întrebare va fi găsită pe parcursul unui alt scurt joc. jocul se poate relua. Elevii vor trebui să se deplaseze lent în direcţia în care se află profesorul. elevii se întorc în clasă unde sunt întrebaţi ce gândesc despre ecolocaţie. Reprezentanţii acestora i-ar putea ajuta pe elevi să înţeleagă viaţa liliecilor. cei doi elevi îşi schimbă rolul Jocul se joacă până când elevii îşi dau seama ce înseamnă ecolocaţia Jocul se poate juca şi în aer liber. Şi acest joc se poate juca în aer liber. de atâtea ori. După terminarea jocului elevii vor ocupa loc în bănci şi li se vor pune următoarele întrebări: Oare ce simt liliecii atunci când încearcă să captureze insectele? Le este uşor? Ce a deranjat insectele sau liliecii? Oamenii pot să folosească ecolocaţia? 5.datec. Liliacul încearcă să prindă insecta şi să-şi modifice poziţia Ideea este ca insectele să nu fie capturate Nu vă grăbiţi! Dacă liliacul reuşeşte să prindă insecta. ce anume ar fi diferit? Cum li s-ar schimba obiceiurile? Evaluare: Luaţi legătura cu cea mai apropiată asociaţie de protecţie a liliecilor. Unul dintre elevi va fi legat la ochi. Şi-au dat seama când au fost foarte aproape de perete sau de obiecte? 7. http://www.. În funcţie de cum doreşte. celălalt va fi gardianul care va avea grijă ca cel legat la ochi să nu se plimbe printre obiecte.sunetul “clic” emis de liliac. e-mail: batprotection@datec. dar ar putea folosi ecolocaţia. unde li s-ar demonstra elevilor cum funcţionează detectoarele de lilieci. Împărţiţi clasa în perechi. După terminarea jocului. Între timp profesorul se poate deplasa în orice direcţie Înainte de a face o mişcare. de câte ori şi liliacul a făcut-o. tel: 0722 689 369.ro. După ce au ajuns în dreptul profesorului. tel/fax: 0261-711 395. Invitaţi reprezentanţii asociaţiei să ţină o lecţie despre viaţa şi protecţia liliecilor. 6. elevii schimbându-şi rolurile. Dacă oamenii ar trăi într-o lume unde n-ar vedea nimic.ro/batprotection 82 . dacă vremea e frumoasă 4. Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România.

Iată câteva exemple din diferitele culturi: .Liliecii sunt adesea reprezentaţi cu un chip prietenos în caricaturi şi desene animate. liliecii sunt orbi? Da sau nu? Cauzează daune în locurile unde se odihnesc?Da sau nu? 83 . Procedura: 1.e. dobândirea unor cunoştinţe despre viaţa acestor animale şi posibilitatea exprimării sentimentelor şi ideilor elevilor print-o lucrare de artă.n.Cea mai veche pictură despre lilieci datează din 1800 î. După discuţie. şi este o pictură pe piatră de mormânt în Egipt. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Instrumente de scris şi hârtie Sursă: The Bat Conservation Trust: Lilieci în Scoţia Subiect: Legende despre lilieci Introducere: Oamenii au sentimente foarte variate şi puternice faţă de lilieci: unii îi admiră şi respectă.Stema oraşului Valencia din Spania are în vârf o pictură despre un liliac. iar dorinţa le-a fost îndeplinită: le-au crescut dinţi şi păr. elevii vor cunoaşte diferitele interpretări şi prezentări ai liliecilor în literatură.O veche legendă orientală spune că liliecii au fost mai demult păsări. în limba chineză “fu” este numele liliacului. înfricoşători. . Există multe atitudini şi legende diferite despre lilieci chiar şi în rândul elevilor. . . elevii vor crea o lucrare de artă despre imaginea şi sentimentele lor faţă de acest animal neânţeles. care au dorit să se transforme. a ideilor controversate şi a opiniilor eronate a oamenilor despre lilieci.11) prezintă în poeziile şi proza lor sentimentele controversate a oamenilor faţă de lilieci. întrebările să fie scrise pe tablă sau rostite cu voce tare: Credeţi că liliecii vi se agaţă în păr? Da sau nu? De cele mai multe ori liliecii se odihnesc în turnuri de clopote? Da sau nu? Ce credeţi.În China liliecii reprezintă simbolul norocului. cauză din care le era ruşine de alte păsări şi au început să zboare doar noaptea.Tribul Maya din America Centrală au divinizat un dumnezeu liliac despre care credeau că este stăpânul cavernelor şi a întunericului. . artă şi design.Legendă şi adevăr despre lilieci Obiective: Prezentarea diferitelor puncte de vedere. Puneţi următoarele întrebări elevilor. la Beni Hasen. . au reprezentat modele pentru meşteşugari. care înseamnă şi fericire. Puţinii scriitori şi poeţi care au scris despre lilieci (fig. Oamenii au fost întotdeauna fascinaţi de lilieci: au fost întruchipaţi de secole întregi în opere de artă. În această lecţie. altora le este frică de ei îi consideră urâţi.

oamenii au aceste sentimente faţă de lilieci. Aceste legende se bazează pe adevăruri sau sunt doar prejudecăţi? Cum pot fi aceste superstiţii dezminţite? 3. dacă avem cunoştinţe adevărate despre lilieci.0 cm lăţime. tel: 0722 689 369. opere literare. pentru ca liliecii să nu fie deranjaţi de oameni. 7. etc.11. Aşezaţi mai multe cuiburi la înălţimi mari. Discutaţi pe tema poeziei (a poemului). Care este vârsta la care oamenii cred cel mai mult în legendele şi superstiţiile despre lilieci? Care contingent are cele mai multe cunoştinţe despre aceste animale? Invitaţi într-o seară elevii să meargă împreună cu un membru al unei asociaţii de protecţie a liliecilor pe teren. 5. netratată cu chimicale. Evaluare: Elevii pot să-şi întrebe şi familia despre sentimentele lor faţă de lilieci. Locul de aterizare trebuie să aibă suprafaţa dură.ro. Din cauza fricii cauzată de necunoscut. Elevii trebuie să creeze şi ei o lucrare de artă despre lilieci: aceasta poate fi un poem.ro/batprotection 84 . Construiţi un “cuib” pentru lilieci cu ajutorul unui reprezentant al organizaţiei pentru lilieci: pentru aceasta veţi avea nevoie de lemn de 2. embleme şi steme. e-mail: batprotection@datec. 6. important e ca aceste lucrări să exprime cum sunt învinse superstiţiile şi prejudecăţile. din păcate multe dintre legendele şi superstiţiile despre lilieci mai trăiesc şi astăzi. Citiţi una dintre poeme sau poezii. Adevărul e că aceste animale nu sunt oarbe. Discutaţi cu elevii despre legendele ştiute de ei şi despre atitudinea lor faţă de lilieci. aceasta a fost scrisă însă cu mult timp în urmă. Intrarea trebuie să aibă cel puţin 1. Fiecare elev va lucra individual.datec.5-2. Profesorul poate pune şi alte întrebări despre care crede că sunt relevante. pentru a putea observa cum sunt detectate aceste animale cu ajutorul detectorului de ultrasunete. dar puteţi ruga colega de limba engleză să vă ajute la traducerea poemelor. sau să introducă poemele în materialul predat de către ea. iar răspunsurile pot fi comparate în sala de clasă. alegând una de la fig.5 cm grosime. când s-a ştiut foarte puţin despre viaţa liliecilor. http://www. Poemele sunt citate în limba engleză. nu se agaţă în părul oamenilor. Puneţi următoarele întrebări: Ce credeţi ce sentimente a avut artistul faţă de lilieci? Sunt greşeli în ceea ce a scris despre ei? Una dintre cele mai reprezentative poeme este cea scrisă de John Swan. Citiţi mai multe poeme şi puneţi aceleaşi întrebări. nu ţes pânze şi cele mai multe se hrănesc cu insecte. Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România. Pot fi citite şi lucrurile interesante din introducerea lecţiei. Scopul acestei discuţii este ca elevii să gândească “cu mintea poetului”.2. Cuibul trebuie aşezat astfel încât intrarea ei să fie încălzită cât mai mult posibilde razele soarelui. o scenă mică. tel/fax: 0261-711 395. Există multe lucrări de artă despre lilieci: picturi. Discutaţi cu elevii cum poate fi schimbată atitudinea negativă a oamenilor faţă de lilieci? 4. Profesorul poate să stabilească şi alte criterii despre lucrarea ce urmează să fie făcută. pentru ca liliecii să se poată agăţa. deoarece au citit lucruri de acest fel. Deşi multe lucruri nu sunt adevărate.

A fact of which men spend their lives Attempting to convince their wives. expecting that the Bats wings hath a farre thicker and stronger skin. Yet has wings. dark as sin In the lamplight. cold.H. Whose murky and erractic wing Swoops so sickenly. and place it where It could resume the twilight air.for the Cat Lately caught a little bat. poisonous and old: I have maligned thee!. is without feathers and flyeth with a kinde of skin. And burdend with a mother's care: Go hunt the hurtful fly. And this creature thus mungrell-like. I rather like the bat. It's not a mouse. And pity make the depths to move. It's quite inaudible when it sings. What great fine thin translucent ears! What chestnut down and crapy wings. clammy.. 85 .Poemele despre lilieci Myself. Strange revelation! Warm as milk. Finer than a lady's thingsAnd O a little one that clings! Warm. Lawrence. 'The Bat' by Ogden Nash ('A bat) is no bird but a winged mouse. and lovely. and could not fly. Wicked. for she creeps with her wings. Grasp it gently. It zigzags through the evening air And never lands on ladies hair. unholy. Looking dirty. though not fair. and whose Aspect to the female Muse Is a demon's. I must stoop. twinkle little bat! How I wonder what you're at! Up above the world you fly Like a teatry in the sky.and Midsummer Night's Dream and the witches spell in Macbeth are two expamples from Shakespeare. smooth as silk! O what a piteous face appears. made of stuff Like tattered. cannot look very lovely. clean.. Lewis Carroll in Alice in Wonderland Lightless. it's not a rat. bore it in. Seized it softly. as bees and flies do. It has no feathers. Bat by D. Clean as a flower. painfully It limped about. 'The Bat' by Ruth Pitter Other bat poetry is: Bats by Randall Jarrell. eldritch thing. and bear My blessing to your kind in air.' John Swan in 1635 Twinkle. And carry it. Even fear must yeild to love. Though sick with horror. On the carpet. sooty waterproof. take it up.

Întotdeauna oamenii au fost fascinaţi de frumuseţea naturii. Acest simţ al unităţii şi al dependenţei ne dă putere. Cuvintele alese de elevi trebuie să fie selectate din următoarele structuri gramaticale. Procedura: 1.Subînţelesuri Obiective: elevii să folosească forme poetice pentru definirea ideilor legate de resursele naturale Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50 de minute Materiale necesare:creioane colorate. Dacă elevii nu înţeleg cum trebuie să arate unastfel de poem. În această lecţie elevii vor exprima cu ajutorul cuvintelor. Elevii pot alege metafore sau alte expresii literare. Întrebaţi elevii dacă ştiu să numească orice lucrare literară sau de artă inspirată de natură. Scrieţile pe tablă: Substantiv adjectiv adjectiv verb verb verb substantiv substantiv substantiv verb verb verb adjectiv adjectiv Substantiv 5. dar să aibă legătură cu natura. pensule. amintiţi-le câteva. De exemplu: naştere verde strălucitor strălucire creştere înflorire căldură mişcare soare hrană ofilire încetinire pălire maro bătrân moarte 86 . acuarele. Faceţi o listă cu lucrările amintite de elevi. cum o privesc. De exemplu: “naştere” şi ”moarte” sunt cuvintele ce reprezintă cele două extremităţi. Poeziile scrise de elevi vor fi citate în plen pentru a fi auzite şi de către colegi. a poeziei ce simt faţă de natură. 3. Explicaţi-le că vor crea o poezie inspirată de natură pe baza cuvintelor alese de către ei. 2. coli de desen Sursă: Educaţia Ecologică în Şcoli: Crează un program care funcţionează! Dicţionar de cuvinte: diamante Subiect: Arta Mediului Introducere: Natura a fost şi este în continuare una dintre subiectele favorite ale poeziei şi a literaturii. Cereţi elevilor să scrie un poem în formă de diamant care să aibă legătură cu natura şi să demonstreze că cuvintele sunt legate prin sensurile înţelesului dintr-un capăt la altul al poemului: un cuvânt să fie la început şi prin cinci rânduri ajungem la sensul opus al (antonimul) cuvântului iniţial. 4. de culorile unui apus de soare sau de haosul unei furtuni pe mare şi au fost inspiraţi de a descrie minunile pa care le-au văzut sau pe care le-au simţit în jurul lor. Privind natura ne dăm seama că. ca şi fiinţe umane suntem parte integrantă a ei. daţi-le un model. Dacă eventual elevii nu pot menţiona nici o lucrare.

6. Când au terminat. elevii pot să-şi citească poemele în plen pentru ca şi alţii să se poată bucura de ele. întregul colectiv al şcolii poate fi implicat într-o astfel de activitate. Evaluare: Dacă elevii agrează ideea scrierii unui astfel de poem inspirat de natură.ocrotire. 9. nu trebuie forţaţi. La evenimentele organizate în cadrul şcolii pe teme ecologice. în timp ce restul clasei îl ascultă cu atenţie. recoltare – plantare. Perechile de cuvinte cu înţeles opus (antonimele) trebuie să includă: exploatare . Poemele scrise de câştigători poate fi publicat în presa locală. un voluntar poate să-şi citească poemul. dar fiţi atenţi ca elevii să folosească într-adevăr antonime. Trebuie să deseneze o imagine care i-a inspirat în scrierea poemului sau să povestească ce imagine le apare în minte la citirea poemului. 8. Elevii au la dispoziţie 20 de minute pentru a se gândi şi a scrie poemul (timpul acordat poate fi şi mai îndelungat). 87 . folosire . După ce au terminat şi dacă timpul permite cereţi-le să deseneze despre ce e vorba în poemul lor.folosire incorectă. 7. Afişaţi desenele cu poeme în sala de clasă pentru ca elevii să fie inspiraţi cât mai des de natură. Dacă elevii nu se angjează să-şi prezinte lucrarea.

F. Privire generală asupra mediului „Educaţia este ceea ce va supravieţui când cele învăţate vor fi deja uitate” B.IX. Skinner 88 .

Echipa care a răspuns corect. Aceste puncte îi fac pe elevi să răspundă numai în cazul în care sunt solicitaţi. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Tablă şi cretă Sursă: Universitatea din Nord Texas Subiect: Să învăţăm despre mediu Procedura: 1. 3. cea de 500 e cea mai grea. dacă elevul care răspunde e convingător şi dă mai multe variante de răspunsuri. profesorul scrie pe tablă categoriile şi punctajul. i se iau puncte. Fiecare grup îşi alege un reprezentant. unul dintre elevi va fi arbitrul jocului şi el îl va ajuta pe profesor să urmărească care dintre elevi şi-a ridicat primul mâna. pierde puncte. primeşte puncte. Explicaţi regulile jocului: Clasa va juca un joc despre diferitele categorii de mediu În fiecare rundă sunt cinci categorii cu câte cinci întrebări care au valori între 100 şi 500. Dacă este timp pentru a doua rundă. Oricine răspunde. dacă răspunsul e greşit. Fiecare echipă să îşi aleagă un nume. care va răspunde la întrebări.Primejdiile (riscurile) mediului Obiective: Elevii îşi vor exprima cunoştinţele despre mediu sub forma unui joc . Întreaga clasă va juca un joc. există şi alte categorii de întrebări mai grele. anunţaţi scorul şi câştigătorul jocului. Împărţiţi clasa în trei grupe. poate pune următoarea întrebare. După fiecare rundă. pentru ca arbitrului să îi fie mai uşor să recunoască participanţii. cu un punctaj între 200 şi 1000. 2. poate primi puncte în plus. Există o limită de timp de 10 secunde dacă o echipă a ridicat mâna şi până să dea răspunsul Câteva întrebări au mai multe răspunsuri. Când reprezentantul ştie răspunsul. ridică mâna. Iată cum trebuie să arate tabla: Apă 100 200 300 400 Aer 100 200 300 400 Plante 100 200 300 400 89 Animale 100 200 300 400 Poluare 100 200 300 400 . deşi nu e din grupa celor care au ridicat primii mâna. Dacă echipa spune răspunsul corect. 4. După ce regulile au fost explicate. iar profesorul ascultă răspunsul dat de grupa care a ridicat prima mâna. Întrebarea de 100 este cea mai uşoară. 5.

7. el va nota punctele câştigate şi pierdute de câte o echipă. Întrebările sunt doar exemple. 9. tot el poate da sau lua puncte. La cererea profesorului. Delectaţi-vă împreună cu elevii! 90 . Trebuie să aibă o tablă cu punctajul. numele echipelor şi categoriile şi acestea sunt scrise pe tablă. Este mai uşor dacă profesorul are toate întrebările şi răspunsurile trecute pe o coală de hârtie. pe care o ţine în mână.500 500 500 500 500 6. După ce au fost stabilite regulile. 8. poate să înceapă jocul. 10. Profesorul citeşte prima întrebare din cele întocmite. pe care întreaga clasă o poate urmări. Elevul “arbitru” e responsabil de urmărirea punctajului echipelor. ele pot fi uşoare sa grele pentru elevi. Pe paginile următoare veţi găsi câteva întrebări pentru profesori.

viteza scăzută a vântului. . să decidă dacă răspunsul e corect sau nu. . cosiţi seara târziu. . Răspunsurile pot varia. . dioxid de carbon.Care este particula de bază a ariei DFW? Ozonul. E rolul profesorului. căldură şi viteza redusă a vântului. .Ce este inversiunea de temperatură? O condiţie meteorologică prin care poluanţii sunt reţinuţi sub un strat de aer cald. soarele.Aerul e alcătuit din mai multe gaze. . . . de ce circulă cu ele? Din motive de comoditate. focul. solid sau gaz? Ozonul este un gaz. . .Unde poate ajunge poluarea aerului? Este purtat de vânt şi când ajunge la o înălţime potrivită. ozon. ozon-combinaţia razelor solare şi a chemicalelor.Ce este poluarea aerului? Lucruri din aer care nu aparţin acolo.Ce este o particulă? Este un lucru microscopic în aer. ca atunci când se răspunde la o întrebare. puteţi găsi întrebări generale în almanahuri şi alte materiale de referinţă.Care sunt cei şase poluanţi ai aerului care ar trebui sau care sunt deja regulaţi de legea românească? Particule.Care parte a corpului uman este cel mai mult afectat de ozon şi de ce? Plâmânii. monoxid de carbon-arderi fără aer suficient.Numiţi câteva forme ale poluării naturale a aerului.Ce efect are poluarea aerului asupra vieţii animalelor? Răspunsurile pot varia.Numiţi trei acţiuni pe care le puteţi face pentru a împiedica distrugerea ozonului într-o “zi de acţiune”.Enumeraţi trei factori din care e compus ozonul? Dioxid de nitrogen.Numiţi şase surse de poluare şi amintiţi de unde provin ele. plumb-topitoare. Acest joc îi ajută pe elevi să revizuiască cele învăţate sub forma unui test. . etc.vapori de apă şi alte gaze în cantităţi mici. etc. . .În care perioadă a zilei ar trebui să circule maşinile cu gaz pentru a nu polua aerul? Dupămasa târziu sau seara.Ozonul este lichid. fabricile. particule-fum şi praf. La compunerea întrebărilor. . .Pe care îl putem controla? Dioxid de nitrogen. dacă elevii vor să joace jocul din nou.Credeţi că ar fi mai bine să mergeţi cu autobuz-ul la şcoală sau să vă ducă părinţii cu maşina. Dioxid de sulf-arderea cărbunelui şi a uleiului. Aer . Arderea pădurilor. . Nu circulaţi cu maşina. .Răspunsurile pot varia în funcţie de timp.Toate tipurile de poluare sunt cauzate de om? Daţi exemple. Explicaţi răspunsul. . . . poate fi purtat de curenţii atmosferici mii de kilometri.Care sunt factorii care determină schimbarea nivelului de ozon pe parcursul unei zile? Temperatura ridicată. dioxid de nitrogen-arderea benzinei şi a motorinei în maşini. 91 . .Care este folosul plantării copacilor? Copacii produc oxigenul necesar animalelor pentru a respira.Care sunt câteva cauze ale poluării ridicate ale ozonului? Arderea. în special dim motoare. . dioxid de nitrogen. oxigen. dioxid de sulf.monoxid de carbon şi plumb. grilling. centrale nucleare. care pot fi folosite de profesor. circulaţi pe jos sau cu bicicleta.Numiţi o cale prin care puteţi face ceva împotriva poluării aerului.Smog-ul e mai mare vara sau iarna? Vara.Enumeraţi cel puţin trei cauze ale poluării aerului? Maşinile. cantitate ridicată de ozon în ziua precedentă.Câteva întrebări şi răspunsuri pentru profesor: Iată câteva exemple de întrebări. . vulcanii. un exemplu sunt vulcanii şi focurile. . răspunsurile vor varia. e recomandabil să creaţi diferite categorii de întrebări. Care sunt acestea? Nitrogen.Dacă oamenii sunt conştienţi că automobilele cauzează poluarea ozonului. Nu.

Calitatea apei . . . . Răspunsurile vor fi diferite. .Monoxidul de carbon are miros? Nu. instalaţi o toaletă economică şi altele. .Ce se întâmplă cu apa deja curăţată după ce iese din staţia de epurare? Apa curăţată e introdusă 92 .Numiţi trei acţiuni pe care le faceţi în această zi.Numiţi un lucru pe care îl puteţi face pentru prevenirea poluării. Apa . . . .Ce este poluarea apei? Lucruri în apă care nu aparţin acolo. .Ce face o staţie de epurare a apei? Curăţă apa pentru ca aceasta să poată fi folosită în continuare în gospodării. un estuar sau ocean. .Care dintre următoarele exemple sunt pentru conservarea apei? A) spălarea maşinii în râu fără să aveţi o găleată B) clătirea toaletei cu multă apă C) a face un duş de cinci minute . care poate fi un pârâu. . nu circulaţi cu maşina cu gaz. prudenţă în cazul în care suferiţi de astmă. . apa de pe întreg pământul este aici în jurul nostru. care scad pH-ul şi provoacă aciditate. industria.Ce este un bazin de acumulare? Un bazin de drenaj.Cum poate o particulă să vă rănească corpul? Devenind largă.Care poluant produce ploile acide? Dioxidul de sulf.Enumeraţi trei lucruri pe care le puteţi face pentru a conserva apa.Ce este xeriscaping? .Cele mai multe ţări au legi pentru împiedicarea poluării? Da. bărcile.Care poluant produce ceaţa galben-maronie? Dioxidul de nitrogen. .Cum puteţi face un plan de conservare a apei la voi acasă? Răspunsurile vor varia. . .Putem produce apă nouă? Nu. aceasta se poate vedea ori simţi? Nu. . unde are loc conservarea apei şi mai puţină risipă (la tăierea ierbii). căderea unor substanţe poluante pe suprafaţa pământului. (Ozone Action Day alert) . un lac.peisaje dominate de vegetaţie rezistentă la uscăciune. . Agricultura. crescând în plămâni şi provocînd o leziune care vă împiedică plămânii să se umfle.Care sunt cei mai importanţi (trei) consumatori de apă? Enumeraţi-le în ordine crescătoare. . . (interstiţială). Faceţi un duş în loc de o baie. nu cosiţi.Ce înţelegem prin conservarea apei? Folosirea cât mai eficientă a apei.Cu milioane de ani în urmă care au fost cele două surse de poluare? Vulcanii şi furtunile de praf.Enumeraţi trei cauze ale poluării? Poluarea canalelor de scurgere.Avem cantităţi nelimitate de apă curată? Nu..Care este cel mai important poluant în smog? Ozonul.De ce trebuie să conservăm apa? Pentru că nu putem reînnoi sursele de apă. . .Monoxidul de carbon are culoare? Nu.Care dintre exemplele de mai jos duc la risipirea apei? A) închiderea robinetului în timp ce vă spălaţi pe dinţi B) spălarea câinelui pe pajişte C) lăsarea apei să curgă 10 minute până când se încălzeşte . Plimbare. de unde sunt purtaţi în sursele de apă. nu lăsaţi apa să curgă în timp ce vă spălaţi pe dinţi. .Care este ziua în care nivelul ozonului depăşeşte limitele normale? Ziua de acţiune-alert a ozonului. . . oamenii. .Ce efect are poluarea apei asupra vieţii animalelor? Răspunsurile vor varia.Care sunt cele două surse de apă? Apa de la suprafaţă şi cea subterană. mersul cu bicicleta.Ce cauzează cea mai mare poluare? Împrăştierea substanţelor poluante pe suprafaţa pământului.În ce procent suprafaţa pământului e acoperită de apă? 70%.Dacă aerul este poluat.Ce este ploaia acidă? Este apa de ploaie combinată cu poluanţi ai aerului ca dioxid de sulf şi oxid de nitrogen. .

Ziarul.? Oxigen dizolvat. etc. .Enumeraţi patru factori care pot influenţa schimbarea calităţii apei dacă aceasta e testată. .Cum pot fi refolosiţi pomii de crăciun? Pot fi folosiţi pentru ameliorarea terenului cultivabil.Dacă o substanţă e aruncată în canal.De ce doriţi să refolositi un pom de crăciun? Răspunsurile pot fi diferite. . căni de aluminiu.Ce relaţie este între temperatură şi oxigenul dizolvat? Cu cât temperatura e mai scăzută. Hârtie. încărcarea peste limită a rezervorului de benzină al maşinii. ce trebuie să facă pentru a recicla diferite obiecte? Răspunsurile vor diferi. barajele. . pahare.De ce vrem să ştim pH-ul apei? Pentru că aceasta ne dă informaţii despre substanţele din apă şi despre faptul dacă apa a potabilă sau nu. cu atât e mai mult oxigen dizolvat în apă.Ce este un nivel de referinţă? Un nivel al apei care ne indică calitatea bună a apei.Ce este o sursă de poluare nonpoint? Daţi exemple. .Ce foloseşte staţia de epurare pentru a curăţi apa? Microorganisme care “dizolvă” poluanţii.Ce le spuneţi vecinilor. o sursă necunoscută de poluare.Care este rolul matriţelor în care se imprimă mesaje ecologice despre prevenirea poluării? Îţi reaminteşte că aruncarea chemicalelor şi a deşeurilor ridică mult nivelul poluanţilor nonpoint. . de unde ajunge în locuinţe. câmpii şi alte terenuri agricole. ziare.Ce reprezintă O. a produce mai puţine deşeuri şi a salva mai mult spaţiu.D. toată substanţa e spălată şi purtată pe stradă şi în canale.De ce trebuie reciclate ? Pentru a păstra resursele naturale.De ce este nevoie să existe o instalaţie de aerisire într-un acvariu? Ajută ca apa să dizolve mai mult oxigen pentru a face mediul mult mai favorabil peştilor. aruncarea uleiului folosit pe suprafaţa pământului sau în canalul de scurgere.Numiţi un produs făcut în România din hârtie refolosibilă .Ce anume conduce electricitatea în apă? Sarea din ionii apei. .Ce este pH-ul? Este măsura care ne arată că o substanţă e acidă sau bazică. unde va ajunge?Direct în cea mai apropiată sursă de apă. . perioada anului (anotimpurile).Numiţi trei lucruri care pot fi reciclate în loc să fie aruncate. produse de plastic:sticle pentru lapte.Cum se cheamă apa curăţită şi gata pentru folosinţă? Apă recirculată. . De exemplu: cineva toarnă ulei într-un canal de scurgere. . Temperatura. . . sticle de plastic. . . vor fi vieţuitoare în acest pârâu? Vor fi numai foarte puţine. vremea.Cum pot polua îngrăşămintele apa? Dacă plouă imediat după ce şi-a fertilizat cineva pământul.(reference site) .De ce au nevoie organismele pentru a supravieţui în apă? De oxigen şi structuri de care se pot agăţa şi sub care se pot ascunde . . Spălarea pensulei în grădină. .Ce este un disc Secchi? Este un instrument de măsurare a clarităţii apei.Când facem un test al calităţii apei. . . . vântul. . Deşeurile .Dacă nivelul de oxigen dintr-un pârâu este scăzut. . .în lacuri sau râuri. .Uleiul de motor poate fi aruncat în canalul de scurgere? Nu. O poluare nemonitorizată. îngrăşămintele aduse de apa ploii şi ajunse în reţeaua freatică de pe păşuni. doarece vieţuitoarele au nevoie de oxigen. de ce e important să luăm două monstre de apă? Pentru a asigura exactitatea testului şi pentru a nu face greşeli. .Care sunt cele două tipuri de dezinfectanţi folosite de aceste staţii? Amoniacul şi clorul.Daţi două exemple de surse de poluare nonpoint. care va ajunge direct în apă. 93 . .Cum afectează mişcarea apei nivelul de oxigen dizolvat? Cauzează creşterea nivelului de oxigen dizolvat. de unde ajunge în pânza de apă. .De ce se numără insectele într-un pârâu? Pentru ca să obţinem informaţii despre condiţiile de viaţă ale apei.

Numiţi trei produse.Cum pot fi folosite hainele uzate? Pot fi date persoanelor mai sărace. .Numiţi trei dezavantaje ale gropilor de gunoi. . fructe şi zarzavaturi şi alte gunoaie de pe urma descompunerii cărora rezultă un bun îngrăşământ. în special resturi de alimente. pentru că pot conţine microbi provocători de boli. . . . . . produse.Unde ajung deşeurile după ce “părăsesc” casa voastră? În mediu. .Numiţi o sursă de nitrogen.Care sunt cele patru materiale necesare pentru compost şi unde pot fi ele găsite? Carbon: frunze. .Numiţi trei avantaje ale gropilor de gunoaie sanitare. rumeguş. Buruieni de grădină şi resturi de plante.Cum pot fi recirculate alimentele? Prin compostarea lor. viermi.De ce trebuie să compostăm deşeurile? Pentru a nu intra în landfill. zarzavaturi. dacă nu e controlată şi condusă în mod corespunzător este o posibilă sursă de poluare.Explicaţi ce este un depozit pentru compost? Acest depozit protejează compostul de vânt.Numiţi trei lucruri. cosirea ierbii şi a pajiştii. . colembole. carne. care nu pot fi aruncate în compost. . Orice fruct. . . . bălegar de cal/bovine.coji de fructe şi bumbac.Cum poate afecta poluarea cu gunoaie animalele ? Răspunsurile pot fi diferite. Micro/macroorganisme: melci. Nitrogen: resturi de ierburi şi buruieni. ce ai face pentru a reduce cantitatea de materiale pentru împachetat. coji de fructe.ciuperci. . coji de nucă. depunerea gunoaielor ar trebui taxată? De ce sau de ce nu? Răspunsurile pot fi diferite. Ulei. ramuri.Gunoiul de câine sau pisică poate fi folosit în compost? De ce? Nu. soare şi ploaie.Ce este compostul? Compostul conţine resturi de buruieni. . seminţe de cereale.. se umple uşor..Care este cel mai important lucru de făcut pentru protejarea mediului în zilele noastre? 94 . materiale pentru depozitare. resturi animale.Credeţi că aruncarea. Costă mai puţin. Compost . . mai puţină muncă. De asemenea ajută ca compostarea să fie mai uşoară şi compostul să fie de calitate. este un mod mai rapid de a composta hârtia şi crează un sol mai bogat. deci a deşeurilor? Răspunsurile vor fi diferite. ploaie şi din robinet. .Ce folos are mediul de pe urma compostării? Compostarea înlocuieşte îngrăşămintele chimice.Ce fel de materiale se reciclează în şcoala voastră şi în ce locuri? Hârtie. Apă: zeama fructelor. alimente care pot fi aruncate la compost. în care se pot arunca materiale ce se descompun. etc. Diferite întrebări . vândute magazinelor second-hand etc.Care este cea mai primejdioasă sursă de poluare? De ce? Răspunsurile pot fi diferite. cum poate recicla şcoala voastră cât mai multe deşeuri? Răspunsurile vor varia. bălegar de cal/bovine.Companiile de salubritate să impună o taxă pentru ridicarea obiectelor din plastic? Răspunsurile pot fi diferite. frunze.De ce e important să reciclăm hârtia? Pentru a salva arborii. poate fi utilizată ca arie recreaţională. cutii de carton. sucuri. .Cum se poate construi un depozit pentru compost? Acest depozit trebuie să fie un loc îngrădit în interiorul grădinii. . este accesibilă comunităţii. resturi de plante.Ce este viermicultura? Compostarea cu ajutorul viermilor.Ce credeţi. .De ce solul plasat la suprafaţa gropii de gunoi este impermeabil? Protejează straturile de sol aflate dedesubtul ei de strecurarea substanţelor şi a apei şi gaze. protejează apa subterană. . care poluează reţeaua de apă. . . scoarţe de copac.Care sunt trei avantaje ale compostării cu ajutorul viermilor? Mai mult spaţiu obţinut. diplopode.Ce putem face cu materialul compostat? Poate fi folosit în grădină ca îngrăşământ. Necesită tipuri de sol specifice. reţine rezidurile.. poate fi o sursă alternativă de energie. -Dacă munca ta ar fi împachetarea produselor unei fabrici. ierburi.

Resursele naturale sunt limitate sau nelimitate? Limitate. . 95 . pot fi reduse daunele provocate mediului. pornirea termostatelor vara şi oprirea lor iarna. Resursele naturale vor ţine mai mult. pot fi împiedicate secetele. .Răspunsurile pot fi diferite.Ce lege ai adopta care să protejeze mediul? . apa. .Care este rolul îngrăşămintelor? Ajută la creşterea mai bună a plantelor şi curăţă solul de animalele dăunătoare. .Enumeraţi patru avantaje ale conservării. . .De ce nu putem vedea atâtea păsări ca în trecut? Pentru că le-am distrus habitatele.Care sunt cele mai importante patru elemente ale unui habitat? Hrana. etc. adăpostul şi spaţiul.Prin care metodă câştigăm mai multă energie: prin spălarea hainelor în apă caldă sau rece? În apă caldă. plimbarea cu bicicleta sau pe jos. .Cum practică şcoala voastră conservarea? Depinde de şcoală. pot fi salvaţi bani.Când este Ziua pământului? În 22 aprilie.Numiţi trei metode de conservare a energiei.Enumeraţi trei metode de colectare a deşeurilor din şcoala voastră. oprirea aparatelor electrice.Explicaţi partea economică a ecologiei.Ce este un habitat? Un loc de viaţă. . . . Utilizarea unei cantităţi mai mici de apă caldă. . . . Diferite răspunsuri. E important să protejăm mediul fără a dăuna afacerilor care crează locuri de muncă comunităţii.Care este sinonima conservării? Salvarea. . .Care e cel mai important mod de prevenire a poluării? Răspunsurile pot fi diferite.Care este antonima conservării? Risipirea.

Sugestii pentru profesori “Noi nu le vedem lucrurile cum sunt ele în sine. noi vedem numai ceea ce suntem noi”’ -Anais Nin 96 .X.

Acest lucru poate deveni primejdios atât animalului. 2. Sursă: Parcul Naţional 1. Mergeţi în vânătoarea unui gândac care hibernează! – Căutaţi sub o buturugă sau o scoarţă de copac coconi. Pe timpul iernii. îi facem să se familiarizeze cu prezenţa noastră şi îşi pierd astfel frica de oameni. Notaţi zilnic şi temperatura. Migraţia nord-sud şi verticală. Dacă e posibil. priviţi insectele mici care sar pe suprafaţa zăpezii (diptere). astfel încât obiectul să fie la o distanţă minimă de faţa ta. hibernarea. ceea ce pentru un animal sălbatic nu este de folos. Pe timpul iernii o urmă găsită în zăpadă ne poate dezvălui multe lucruri despre obiceiurile animalelor. în aer liber. 4. dar înainte de toate trebuie să le reamintiţi câteva lucruri. Există vreo relaţie între temperatură şi cantitatea de hrană consumată de păsări? Încercaţi să folosiţi seminţe de floarea soarelui. Activităţi în natură pe timpul iernii: Încercaţi să faceţi următoarele activităţi iarna: 1. Coniferele nu au muguri până primăvara. arborii cu frunze căzătoare îşi protejează în muguri frunzele care urmează să se dezvolte. a scoarţei copacilor. a animalelor de apă. păianjeni sau buburuze. Cu aceste insecte se hrănesc păsările mici. camuflajul. când îşi încearcă ciocul. deschizi ochii şi te uiţi la obiect. ungerea cu grăsime a penelor. vei închide ochii şi vei descrie obiectul altei persoane. Închide ochii. “Un animal hrănit este un animal mort”. 3. Putem vedea urma unui şoarece mic care a alergat pe suprafaţa zăpezii în căutarea seminţelor împrăştiate de vântul puternic şi apoi s-a 97 . Cu ochii închişi te vor conduce foarte aproape de acest obiect. întoarceţi-o înapoi la plecare. nuci şi stafide. 3. Dacă îţi ating degetul mare. acumularea de grăsime. etc. iar cineva din jurul tău să identifice un obiect din natura înconjurătoare. Dacă hrănim animalele. 6. ţineţi cât mai multe ore în aer liber! Cum să ne comportăm în parc?: E recomandat să scoateţi elevii în natură. nu adunaţi insectele. Notaţi şi speciile de păsări pe care le vedeţi la hrănitoare şi condiţiile meteorologice. acumularea de hrană. fluturi. Aşezaţi la diferite distanţe hrănitoare artificiale de păsări. 2. Lăsaţi animalele să îşi procure singure hrana. Lăsaţi totul unde l-aţi găsit. făcând o “fotografie” despre acesta. Ce alţi factori mai afectează numărul de păsări care vizitează hrănitoarea? Pentru a compara rezultatele. ascunzişul în scorburile copacilor sunt metode de adaptare ale animalelor. Dacă aţi răsturnat o piatră. Studiul preferinţei de hrană a păsărilor. îngroşarea blănii. Încercaţi să deschideţi un mugure. făcând o mică tăietură pe ea şi puneţi-o lângă fereastră în apă caldă timp de o săptămână. În zile călduroase de iarnă.Câteva sugestii care pot fi de folos pe întreg anul Iată câteva sugestii despre activităţile pe care le puteţi face cu elevii înafara sălii de clasă pentru a studia natura şi diferitele aspecte de mediu. Priviţi Natura. Observaţi mugurii arbuştilor şi a copacilor iarna. Mergeţi afară şi găsiţi evidenţe despre diferitele căi prin care animalele înfruntă (supravieţuiesc) iarna. parcurile naţionale au reguli de protejare a naturii. pe care nu îl vei uita curând. În România toate vertebratele sunt protejate de lege. Vei avea astfel în minte o imagine vie a obiectului văzut. Ce se întâmplă? 5. când vremea este mai caldă. cât şi omului. pentru a cauza plăcere şi altora: nu rupeţi florile. acestea caută hrană printre fulgii de zăpadă. inclusiv a pietrelor. Măsuraţi ce cantitate de seminţe puneţi în fiecare dintre ele la începutul zilei şi cât a mai rămas la sfârşitul zilei. ce aţi schimba? 4. executaţi experienţa şi primăvara. rocilor. Urmăriţi urmele animalelor în zăpadă. Căutaţi ouă de insecte în scorburi de copaci sau pe ramuri subţiri. Lăsaţi locul pe unde umblaţi în starea în care aţi găsit-o sau într-o stare mult mai bună! Nu părăsiţi potecile şi duceţi deşeurile produse cu voi. Cum veţi proceda? Ce concluzii puteţi trage de pe urma experimentului? Dacă ar fi să încercaţi din nou experimentul. o buturugă sau aţi întors o frunză. La atingerea repetată a degetului tău mare.

Încercaţi şi alte mirosuri: cea a scoarţei de copac. Puteţi să le daţi şi nume în funcţie de culoarea. Umeziţi-vă interiorul nasului. Încercaţi să lăsaţi urme de acest fel. Căutaţi şi alte urme. respectiv 100 cm sub zăpadă. Închideţi ochii şi număraţi pe degete diferitele sunete pe care le auziţi. Cum se vor simţi? Ce animale vor vedea mişcându-se în jurul copacului? 4. Cum ţine zăpada căldură animalelor? Pot hiberna ele sub stratul de zăpadă? Cum? Încercaţi să săpaţi sub stratul de zăpadă pentru a găsi urme de animale sub zăpadă. în jurul căreia se poate crea o povestire. la o adâncime de 25. Determinaţi grosimea gheţii şi cât de repede se schimbă aceasta. Aceasta vă ajută ca simţul vostru să devină mai sensibil. În primele 10 minute cât staţi înăuntru. încercaţi să măsuraţi un volum cunoscut de zăpadă pentru a vedea câtă apă este în acea cantitate de zăpadă. notaţi şi temperatura din acea zi. 10. Rolul lor este să facă o mică plimbare în natură şi să numească 6 lucruri interesante întâlnite în calea lor lungă de un metru. Comparaţi volumul apei cu cea a zăpezii. Daţi-le elevilor bucăţi mici de scobitoare sau paie. cu faţa îndreptată spre vârful acestuia şi să se uite printre crengi. Încurajaţi-i să-şi folosească imaginaţia. Comparaţi sunetele naturale cu cele artificiale. ca şi la iepuri sau cerbi. Elevii să se uite la culorile primite şi să încerce să găsească identicul acestora în natură. Nasuri umede. care şi-a lăsat urmele pe suprafaţa zăpezii. Măsuraţi şi comparaţi temperaturile: aerului şi a zăpezii la suprafaţa zăpezii. Priviţi cu atenţie insectele. 7. ca apoi să poată recunoaşte copacul. încercând să aflaţi o explicaţie a schimbării grosimii gheţii. Urmele adânci indică un animal greu. Trebuie să atingă scoarţa copacului. cu ajutorul simţului tactil. Măsuraţi temperatura aerului înăuntrul acesteia şi afară. Tăiaţi-le în pătrate uniforme şi daţi-le elevilor când sunteţi cu ei în natură. Fiecare elev să primească o lupă cu ajutorul căreia să privească cu atenţie insectele aflate dedesubtul frunzelor şi a buturugilor. După cercetare acoperiţi din nou gaura. Măsurătorile să fie făcute în aceeaşi perioadă a zilei. 2. Puteţi vedea vârful copacului? Ce alte lucruri mai pot fi văzute? Să presupunem că elevii sunt rădăcinile arborelui în sol. unde puteţi fi singuri şi ascultaţi zgomotele cu atenţie. pe câmp. 1. sau cea a solului amestecat cu frunze. unul dintre membrii să fie legat la ochi şi condus în apropierea unui copac. spre exemplu mirosiţi o floare. Elevii să se culce sub un copac. măsuraţi temperatura de mai multe ori. 98 . va încerca să găsească copacul. 6. 5. Ce alte simţuri vă mai pot fi de folos în localizarea unui copac? Schimbaţi rolurile. 8. apoi daţi-le drumul. Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute. 9. sub scoarţa copacilor sau înăuntrul florilor (asiguraţi-vă că vor întoarce pietrele şi buturugile la locul lor). După aceasta. mişcarea sau alte obiceiuri ale lor. prinzându-le în mână cu grijă. Măsuraţi zăpada. Alegeţi un loc acoperit de frunze sau iarbă şi aşezaţi-vă.întors fugind în gaura sa. spre exemplu într-un doc faceţi o gaură în gheaţă. Într-un loc sigur. seminţe şi altele. După ce îşi scoate legătura. începând cu prima gheaţă şi măsuraţi grosimea stratului de gheaţă în fiecare săptămână. Descoperiţi culoarea în natură. 3. ca de exemplu urme de săpături şi de rozătoare. Foloseşte-ţi imaginaţia. Determinaţi câtă zăpadă a căzut într-o anumită dată. Căutaţi mirosuri deja cunoscute. cea a muşchilor. Să atingem natura. Urmele ne povestesc despre un iepure care a ieşit din protecţia adăpostului său şi a fost înşfăcat de o bufniţă. Porniţi la vânătoare de insecte. Căutaţi un loc într-o pădure. Ascultaţi lumea care vă înconjoară. Procuraţi dintr-un magazin 20 de bucăţi de material de diferite culori. Să ne imaginăm că elevii s-au transformat în mici furnici. elevul legat la ochi e condus la locul de unde a pornit. Pot fi adeseori găsite gauri de şoareci şi alte rozătoare. Ce se întâmplă? Care e cea mai ridicată temperatură pe care aţi măsurat-o înăuntrul fortăreţei. să îi găsească ramurile. apoi mirosiţi o frunză pe care aţi frecat-o între degete sau un ac de pin. lângă un lac în pădure şi comparaţi diferitele sunete auzite. a cetăţii? Activităţi de vară: Spre sfârşitul anului şcolar. elevii doresc să fie cât mai mult în aer liber. Faceţi o cetate de zăpadă. 7. Formaţi perechi. Obţineţi o nouă perspectivă. Încercaţi acelaşi lucru şi în alte habitate. fără să-l fi văzut anterior. Iată câteva dintre activităţile pe care le puteţi face. Vor fi uimiţi de varietatea de culori ale naturii.

Câştigă acea grupă care a marcat locul a cât mai multor lucruri listate şi dacă acestea au fost găsite de către profesor. fiecare grupă trebuie să adune vizual lucruri înscrise pe o listă. Câte o persoană din fiecare echipă va nota lista.O piatră mare (de mărimea unei pepene mare) 99 . Într-un interval de timp hotărât. grupele se întorc şi împreună cu profesorul fac o plimbare pentru a găsi obiectele marcate pe listă.Ceva periculos . Materiale necesare: o listă cu obiecte.Vânătoare de necrofoare: Un joc pe care elevii îl vor juca în timp ce studiază natura Lungimea activităţii: O oră. Se marchează pe listă locul unde pot fi găsite lucrurile de pe listă. fără să provoace daune de orice fel mediului.O vieţuitoare zburătoare .Ceva cârlionţat .Sunetul unui animal . Dacă timpul a expirat.Ceva neobişnuit .Un băţ înalt ca cel mai înalt elev al grupei . vieţuitoare şi lucruri care urmează a fi găsite. jocul devine plictisitor.Ceva neted .Ceva care să dovedească influenţa omului asupra naturii .Ceva care miroase neplăcut .Trei lucruri albastre . deoarece dacă găsesc aceleaşi lucruri.Trei lucruri verzi . Procedura: Împărţiţi clasa în grupe de 5-6 elevi. Lista poate fi schimbată în funcţie de locul unde se joacă jocul: .Ceva dur .O vieţuitoare care trăieşte în apă . depinde de succesul echipelor de a găsi lucrurile.Adăpostul unui animal .Ceva care miroase plăcut . Elevii trebuie să fie creativi.Ceva care poate fi mâncat .

De exemplu duminică dimineaţă de la 8 până la prânz va ţine activitatea de curăţenie. În comunicările personale şi în presă nu uitaţi să amintiţi toate ajutoarele care v-au fost acordate. Fiecare să aibă asupra lui îmbrăcăminte adecvată. trebuie doar să spunem “ne-am săturat. Luaţi “legătura cu cel mai mare şi cel mai mic”. Acesta poate deveni începutul unui club de mediu. Elevii să aibă o listă cu ce e de făcut. Luaţi legătura cu organizaţiile non-profit. sărbătoriţi împreună cu voluntarii. Angajaţii lor vă pot ajuta în activitatea de curăţire. Întocmiţi un plan de activitate. mulţumindu-le că au participat. mănuşi de cauciuc. Iată câteva sugestii care vă pot ajuta să începeţi propriul program de Curăţire. un copac şi aveţi grijă ca aceasta să fie întotdeauna curată 100 . etc. Problema trebuie abordată împreună cu alţi membrii dornici să vă ajute. 3. Ei vă pot sprijini atât cu donaţii. unde participă voluntari. Soluţia este însă întotdeauna la îndemână. Curăţenie şi Afaceri. agenţiile de protecţie a mediului. activitatea e amânată pe duminica viitoare. Puteţi organiza chiar un picnic. ochelari şi sepci împotriva soarelui. 4. 5. ce echipament este necesar pentru a aduna deşeurile. stabiliţi o dată în care vă întâlniţi şi lăsaţi ca fiecare dintre participanţi să îşi poată spună opinia. Fiţi atenţi ca activităţile voastre să nu fie organizate în zile în care se organizează şi alte activităţi. oamenii de afaceri. Creaţi un comitet de “curăţire” din elevii şcolii interesaţi. Acest lucru deranjant poate fi un teren de joacă acoperit de mizerii sau poate fi un efort de recirculare a materialelor care merită să primească un impuls. 7.Verificaţi lista voastră cu planuri. Vă mai gândiţi unde să începeţi? Iată câteva sugestii în plus: Organizaţi o activitate de plantare de pomi Adoptaţi o stradă. dacă vremea nu e corespunzătoare. unde pot fi invitate şi oficialităţile locale. grupuri şcolare şi bisericeşti şi alte organizaţii comunitare pentru ca şi membrii acestora să ia parte la activitate. Transportul şi Reciclarea lor. 6. Nu s-ar fi putut face fără tine! După terminarea muncii. unde trebuie acestea colectate. a echipamentului necesar etc. care v-au susţinut. Contactaţi. 2.Cum să organizăm o acţiune de curăţire proprie? Sursă: Să menţinem America minunată (Keep America Beautiful) Există ceva în comunitatea voastră care vă deranjează? De câte ori treceţi pe lângă un parc plin de deşeuri sau pe lângă un perete plin de graffiti şi fircălituri. Decideţi ce fel de proiect veţi adopta. un parc. care va funcţiona în cadrul şcolii. grupele civile care v-au ajutat. 1. nu vă simţiţi bine. Luaţi legătura cu compania locală de salubritate pentru a cere sfaturi în legătură cu colectarea şi depoziterea deşeurilor. Discutăm despre Deşeuri. să facem ceva” şi să ne unim puterile pentru ca împreună cu alţi membrii ai comunităţii să eliminăm problema. de asemenea posturile locale de radio şi televiziune. Încercaţi să obţineţi suporturi financiare de la oamenii de afaceri sau companiile din zonă. cât şi cu asigurarea locului de prezentare a posterelor şi afişelor făcute de voi. presa locală pentru a face reclamă acţiunii voastre în întreg oraşul.

comunitatea va fi mândră de voi. 101 .Întocmiţi o contestaţie împotriva poluării cu deşeuri Curăţiţi zona unui râu. Deci suflecaţi-vă mânecile de cămaşă şi faceţi ceva pentru mediul care vă înconjoară! Eforturile voastre vor fi încoronate de succes. unde s-au depozitat deşeuri ilegal Posibilităţile sunt nesfârşite – elevii au posibilitate de alegere.

Organizaţi un concurs pe teme de mediu: Organizaţi un concurs de postere. faceţi design de tricouri. creaţi programe de reciclare în şcoală. Elevii şi profesorii pot să planteze diferite plante în zilele dedicate mediului în calendarul internaţional sau pentru a sărbători o zi specială pentru şcoală. 1. 6.Creaţiile se pot afişa şi în afara şcolii pentru a educa membrii comunităţii. Refolosirea pungilor de plastic este o parte a reciclării şi le poate arăta altora cum să refolosească plasticul. Plantaţi copaci: Copacii pot fi donaţi de către agenţia locală pentru protecţia mediului şi pot fi plantate pe terenul şcolii. Găsiţi un loc în curtea şcolii unde capsula timpului va fi îngropată pentru 25 de ani. Imprimaţi logo-ul câştigător pe pungi de plastic pentru ca elevii să folosească sau să vândă pungile de plastic comunităţii. Creaţi un logo ecologic al şcolii şi imprimaţi-l pe pungi de plastic: Cereţi-le elevilor să creeze logo-uri pentru şcoală. desfăşuraţi excursii. Fiecare clasă poate lucra pe diferite teme de mediu şi toţi elevii pot să contribuie cu idei . Zonele verzi sunt parcuri. Multe din activităţi sunt de asemenea bune pentru a ajuta şcolile să devină membrii ale sistemului Eco-şcoală din România. organizaţi activităţi de curăţenie în şcoală. Ideea este ca elevii să se mândrească cu ceea ce îi înconjoară şi să menţină dorinţa de a menţine curată zona ce este asociată cu şcoala lor. puteţi să colaboraţi cu un ONG care se preocupă de probleme de mediu. o porţiune de râu sau parc: Şcolile ecologice locale pot să adopte un copac. Se poate crea o hartă pentru şcoală în sine. găsiţi fonduri pentru dezbateri pe tema mediului cu invitanţi. Copaci. Creaţi o hartă verde a comunităţii: Şcoala poate să alcătuiască o hartă pentru oraş care poate fi plasată prin oraş pentru turişti sau/şi locuitori. Club de protecţia mediului: strângeţi un grup de elevi interesaţi de protecţia mediului. Adoptaţi un copac. Hărţi se pot pune şi în parcuri pentru a le arăta oamenilor ce are acesta de oferit. bănci pot fi plasaţi în curtea şcolii pentru a înfrumuseţa şcoala şi pentru ca elevii să se bucure de şcoala lor. Expoziţii de mediu: Fiecare clasă poate să organizeze o expoziţie de mediu cu scopul de a-i informa pe cei din şcoală. Un concurs între clase dotat cu premii poate să fie un stimulant pentru participarea claselor. muzeu sau primărie. în locuri ca şi biblioteca publică. în loc să-l arunce. 3. Activităţile menţionate mai jos sunt activităţi potrivite pentru a se desfăşura pe întreg parcursul anului şcolar pentru a sărbători evenimente legate de mediu. Se poate realiza şi o grădina a şcolii care poate fi sponsorizată de către cineva sau chiar dedicată unei anumite persoane. Organizaţi un concurs prin care să se decidă logo-ul ce urmează a fi folosit. Un semn se poate posta lângă acea zonă pentru ca oamenii să afle cine este responsabil pentru acea zonă şi curăţenia acesteia. 2. Şcoala este responsabilă pentru zona respectivă şi curăţenia acesteia. prin care aceştia să afle locurile “verzi” ale oraşului. ajutaţi la planificarea unor activităţi în comunitate sau doar cu elevi şi profesori ai şcolii. pentru a obţine mai multe informaţii şi a organiza alte proiecte. fotografie sau concurs de desene. Toţi elevii sunt bineveniţi să participe şi operele de artă pot fi expuse prin şcoală pentru ca toată lumea să se poată bucura de ele. 5. în legătură cu mediul înconjurător. Capsulă a timpului ecologic: Cereţi-le elevilor să creeze o “capsulă a timpului” despre eforturile şi problemele pe care oamenii le fac în legătură cu mediul înconjurător azi. Câştigătorilor li se pot acorda premii.Activităţi alternative de protectia mediului Aceste activităţi se pot transforma în evenimente la care să participe întreaga şcoală. pentru ca vizitatorii. eseuri. profesorii şi membrii comunităţii să ştie ce fel de zone verzi are şcoala de oferit. un râu sau un parc. 8. deschise tuturor elevilor. 7. Capsula timpului poate să le arate elevilor de mâine ce fel de lucruri au fost importante pentru elevii 102 . pe o temă de mediu. Harta poate să conţină şi numele şcolii şi a celor care au alcătuit harta. 4. Plăcuţe sau semen pot fi făcute şi plasate în faţa copacului pentru a comemora evenimentul. grădini publice sau pur şi simplu locuri în care oamenii se pot bucura de natură. elevii.

Elevii pot să vadă diferenţa şi să discute efectele curăţeniei. scăderea resurselor. împreună cu o fotografie a clasei. Activităţile pot să varieze în funcţie de grupa de vârstă. juca în scenete. Extincţia speciilor. 12. Clasele pot organiza discuţii. De exemplu. Profesorii pot să demonstreze cum natura este legată de toate domeniile şi cât de important este mediul înconjurător.dinaintea lor. organizaţi o “olimpiadă amuzantă a mediului înconjurător”. dacă nu se găseşte destul spaţiu în oraş. pentru a le pune la încercare capacitatea de gândire. Elevii pot să participe la probe în care trebuie să construiască diferite lucruri respectând nişte reguli stricte. 11. încălzirea globală. 4 octombrie este Ziua Animalelor. Posterele pot să exprime ce este relevant pentru elevi. 103 . Subiectele se pot axa pe diferitele probleme de mediu din prezent. profesorul de istorie poate să ţină o lecţie despre felul în care perspective asupra mediului s-a schimbat după al doilea război mondial. legate de mediu. 10. Proiect de curăţenie: În fiecare lună se poate organiza o acţiune de curăţare a curţii şcolii. Elevii pot să se costumeze în diferite tipuri de animale şi să participe la un carneval. 9. elevii pot să se costumeze ca şi animalul sărbătorit în respectiva zi. Clasele pot să joace diferite scenete pe probleme mediu. Elevii pot să se plimbe prin şcoală sau prin oraş arătându-şi costumaţiile. Profesorii pot să le ceară elevilor ca în proiectele lor de documentare să folosească resursele disponibile. Ziua Mediului: Toţi elevii pot să participe într-o competiţie de o zi sau o jumătate de zi care implică activităţi în aer liber. Atât şcoala cât şi membrii comunităţii pot propune o idee de proiect legat de mediu pentru comunitate şi şcoală. Dezbatere pe teme de mediu: Organizaţi o dezbatere în întreaga şcoală despre diferitele probleme cu care se confruntă comunitatea în legătură cu mediul. Invitaţi ziarele locale să participe şi să fotografieze elevii. Şcoala poate să formeze echipe de dezbateri pentru ca unele probleme să fie dezbătute cu alte şcoli sau între diferite clase. Există multe sărbători internaţionale dedicate unui anumit animal. Adunări ecologice: Elevii participă la discuţii ample cu membrii ai comunităţii care lucrează în diferite sectoare ce au legătură cu mediul. Agenţii pentru Protecţia Mediului şi chiar de primărie. Sau. În funcţie de materia predată profesorul va alege acel aspect care se leagă de pregătirea sa. Acest tip de activitate oferă şansa elevilor să pună întrebări despre diferitele tipuri de lucruri pe care oamenii le fac pentru mediu în comunitatea lor.N. Lecţii de ecologie: O dată pe lună profesorii (indiferent ce specialitate au) predau o lecţie pe o temă de mediu. Târgul pentru conştientizare poate fi o zi în care elevii vorbesc altor clase despre subiectele lor. 16. fiecare clasă poate să fie responsabilă într-o anumită perioadă prestabilită de curăţenia în curtea şcolii. Probele pot să se axeze pe produse reciclabile. Târg pentru conştientizare: Cereţi-le tuturor claselor să prezinte un subiect la un “târg pentru conştientizare”. Fiecare clasă alege un obiect pe care doreşte să îl includă. unde să poată fi la îndemâna elevilor cărţi legate de mediu. animale sau alte lucruri legate de mediul înconjurător. Posibilităţile sunt nelimitate. Aceste activităţi pot să dureze pe parcursul întregului an şi clasele pot să asiste şi să desemneze câştigătorii. Târg pentru Pământ: Organizaţi un festival al comunităţii care poate să crească nivelul de conştientizare pe plan local despre metode de protecţie a mediului care pot fi sprijinite de O. profesorul de literatură poate să arate rolul naturii în poezie etc. Centru de resurse pentru mediu: O mică secţiune poate fi amenajată în bibliotecă sau sertar biologic. De asemenea. în care să fie implicate toate clasele. Elevii pot să includă şi alte obiecte care sunt parte a culturii prezente. scrie poezii sau orice alt fel de a gândi care îi poate educa pe alţii în legătură cu mediul. prin rotaţie. 17. Fiecare clasă alege un subiect despre care să vorbească altora. De exemplu.G-uri. poluarea apei şi aerului. gândire critică şi abilităţi de lider. Elevii ar trebui să aibă posibilitatea să participe la programe de conştientizare asupra efectului dăunător al gunoiului. 13. cele mai bune scenete urmând a fi premiate. care este similară dar cu probe mult mai trăznite în care probabil că elevii se vor murdări sau uda. Evenimentul poate să aibă loc în curtea şcolii. 14. Parada speciilor: Puneţi-l pe elevii de toate vârstele sau doar elevii unei clase să se costumeze în animalul preferat sau ca un animal pe cale de dispariţie. 15. Cereţi-le elevilor să facă postere sau desene pentru a le arăta celorlalţi importanţa protejării animalelor şi cum se poate contribui la aceasta.

24. Broşuri despre mediul înconjurător: Fiecare clasă sau un grup de elevi poate să creeze o broşură despre diferite probleme de mediu pentru a-şi educa colegii. Coşuri de gunoi ecologice: Alcătuiţi design-ul coşurilor de gunoi pentru curtea şcolii. şi ce tip de gunoi este generat? Identificaţi modalităţi prin care şcoala poate reduce consumul de energie şi alte resurse. Coşurile pot fi pictate sau pot avea diferite lucruri lipite pe ele. 104 . Realizaţi un sondaj cu aceste întrebări şi alcătuiţi un raport cu rezultatele. în revista şcolii sau sub formă de pliante pe care agenţiile de mediu pot să îi distribuie comunităţii. 20. şcoala. 22. Elevii pot să adauge coşuri de reciclat. Teme de mediu pot fi amplasate pe coşurile de gunoi pentru a-i informa pe elevi. Containere de reciclare pot fi decorate pentru a încuraja şcoala şi comunitatea să recicleze. holuri sau chiar în cartierul în care se află şcoala. Găsiţi soluţii pentru o problemă de mediu locală sau globală: Fiecare clasă va decide asupra unei probleme de mediu ce trebuie investigată. Odată ce broşurile sunt gata elevii pot să le dea la imprimat în ziarele locale. faceţi în aşa fel ca elevii să fie cât mai creativi. 19. Realizaţi un sondaj pe probleme de mediu: Ce cantitate şi ce fel de energie. Poate să existe un concurs în şcoală.18. Imaginaţi-va viitorul: Clasele vor scrie esee răspunzând la întrebarea “Cum ar putea să fie mediul înconjurător în 2025?”Creaţi un afişier sau alte modalităţi de a expune eseele şi desenele în clasă. Dezvoltaţi o politică de mediu pentru şcoală: Aceasta este o activitate care este cel mai bine realizată printr-o colaborare între elevi. Holul sau sala ecologică: Fiecare clasă poate să îşi decoreze sala într-un mod ecologic. profesori sau alţii despre ce orori se pot crea dacă gunoiul nu este aruncat unde trebuie. Fiecare clasă va scrie un raport colectiv pe care îl va prezenta altor clase. ca să îi încurajeze pe elevi să îşi redecoreze clasele. Coşuri de gunoi pot fi amplasate în clase. Fiecare clasă va trebui să efectueze cercetări asupra problemei. incluzând soluţii posibile la care s-au gândit. după cum consideră potrivit. Unele broşuri pot să trateze despre diferite feluri de a recicla. produse de curăţat sunt folosite lunar în şcoală? Câtă apă se consumă? Cât de mult gunoi. Fiecare clasă face designul propriului coş de gunoi pe care îl amplasează în curtea şcolii. profesori şi alt tip de personal. hârtie. postere informaţionale cu desenele lor despre mediu peste tot în clasă sau orice alte lucruri care ei consideră că le-ar face clasa mai prietenoasă şi mai ecologică. împotriva deşeurilor sau despre activităţile poluante pe care oamenii le întreprind în fiecare zi. publicul. sau alocaţie centrală în şcoală. 21. 23. Directorul va lansa politica oficială de ziua Pământului sau altă zi cu semnificaţie deosebită pentru mediu.

Diamant . Împachetarea – Aranjarea unor lucruri în cutii. a unei arii protejate de exemplu. locul unde de obicei acesta poate fi întâlnit. produse în general de către om. de ex. Mediu – Factori şi energii din extern care afectează un organism. Încălzire globală – Creşterea temperaturii atmosferice în general care cauzează schimbarea climei. Parazitism – O asociaţie intimă. ce sunt reflectate înapoi spre sursa emiţătoare. o persoană sau o populaţie. Eroziune – Activitatea sau procesul de eroziune este procesul prin care particulele de sol de la suprafaţa pământului sunt dislocuite. Predaţie – O formă de viaţă în care hrana e obţinută prin uciderea sau consumarea altui 105 . Comun (paragină) – o bucată de pământ folosită de membrii comunităţii. dintre care una (parazitul) beneficiază de pe urma celeilalte organisme (gazdă). hârtie folosită sau alte lucruri aruncate. Deşeuri – Gunoaie. Mutualism – Asociaţia benefică. directă între două organisme diferite. Comportament dăunător – Ceva sau cineva care afectează negativ mediul natural. Ecolocaţie – Un sistem sonor folosit de lilieci pentru detectarea obiectelor. nu mai trăieşte. Custodie (curatelă) – Conducerea şi managementul unui habitat.Dicţionar de cuvinte Comenzalism – O relaţie între două organisme prin care una obţine hrană sau alte beneficii de la cealaltă fără a-i cauza acesteia daune sau beneficii. Ecosistem – O unitate ecologică formată dintr-o comunitate de organisme şi relaţiile dintre acestea. Curatela resurselor noastre naturale. Habitat – Mediul natural al unei plante sau animal. un container în care e pus ceva. Extinct – Care nu mai există. hârtie sau pungi. Energie – O sursă de putere folosibilă (ca şi căldura sau electricitatea). provocându-i daune. Poluare – Acţiunea de producere a daunelor mediului prin contaminarea cu diferite substanţe.Poem sub forma unui diamant. vânatul sau aruncarea de deşeuri. folositoare dintre două organisme. o bucată de pământ neîmpărţită folosită ca păşune. sau în termenii standardului de mediu un avertisment preventiv exprimat prin cuvinte. Logo – Un motto. care emite sunete.

în general : specii ale căror supravieţuire e ameninţată. Ultrasonic. Specii periclitate – Specii ameninţate de extincţie. Reciclare – Procesul de folosire repetată a resurselor sau a deşeurilor cu alterare minimă.Un zăcământ (cărbune. Zăcăminte fosile .Utilizat. produs de vibraţii sau unde ultrasonice.organism. ulei sau gaze naturale) format în pământ din resturi de plante şi animale. 106 .

pietre Sol Nisip Două pungi de plastic (una mai mică. creioane şi creioane colorate Hârtie Lipici Foarfeci Tablă de scris Cretă albă Bandă Spaţiu mare pentru desfăşurare Cartoane poster Elemente şi materiale ajutătoare Alte materiale: O sursă de muzică care poate fi pornită şi oprită uşor Saci menajeri Mănuşi de cauciuc sau pungi mici de plastic pentru ocrotirea mâinilor elevilor Cântar Pahare de plastic Vată Sursă de apă 2 kilograme de biscuiţi săraţi Numeroase vase Reviste vechi Bucăţi mari de hârtie Hartă de perete Deşeuri curate Ciorpac pentru insecte (mâner din lemn. una mai mare) şi aţă puternică (sau ceva cu care se poate lega gura pungii) 2 termometre Două sticle de doi litri Sursă de lumină Peşti guppy Melci de apă Hârtie milimetrică Plante de apă 107 .Materiale necesare Instrumente de scris şi desen: markere. inel din metal cu tifon) Lupe de mână Borcane de sticlă Determinatoare de plante şi animale Bandaje de legat la ochii Sticlă de plastic conţinând sol O găleată cu apă 2 cilindrii gradaţi 2 tave 1m x 1m cub de iarbă cu sol Materiale pentru împachetat produse zilnic folosite Linear Prosoape de hârtie Bande elastice 2 găleţi Imagini despre formaţiuni de teren O găleată mică Cană pentru apă Roci.

D. Judy and David Wood.: Peace Corps ICE.C. August 1993.Surse bibliografice Braus. Educaţia de mediu în şcoli: Să creăm un program care funcţionează! Washington. Kris. Şi frunzele verzi cresc. Vagos. 108 .

Educators Reference Desk: www.nwf.ecokidsonline.com North American Association for Environmental Education: http://eelink.org/index.org 2.org Marco Polo.org Worldwide Fund for Nature: www.org Alte adrese importante pentru lecţii despre mediu: National Wildlife Federation: www.eduref.usgs.tx.com/ Texas Commission of Environmental Quality: www.com/ Earth 911: Making Every Day Earth Day: www.uk/ 3.naturepark.gov Earth Day Network: www.unep.nationalgeographic.Adrese Internet 1.org.html Fast Plants: www.nrdc.net/classroomresources-directories.org Environmental Education Directory: http://enviroeducation.fastplants.org/ Environmental News Network: www. US Geological Society: www.org Nature Park: www.com/xpeditions/ Science Net Link: www.sciencenetlinks.org/ 109 .earthday.com United Nations Environment Program: www.us/index.envirolink.state.marcopolo-education.org Wildlife Preservation Trust International: www. The Bat Conservation Trust: www.panda.earth911.Internet Content for the classroom: www.wptl.epa.aspx Environmental Defense: www.bats.org Natural Resources Defense Council: www.org EnviroLink: www.edf.gov Keep America Beautiful: www.html Environmental Protection Agency: www.net National Geographic Xpeditions: www.tceq.com Ecokids!: www.KAB.enn.

numele profesorului/profesoarei 110 . Aceste materiale. să muncim cu dumneavoastră şi cu copilul dumneavoastră. Dacă aveţi întrebări. Pe lângă aceste materiale necesare fiecărui copil. unor copii să li se ceară să aducă câteva dintre următoarele obiecte care vor fi folosite pentru desfăşurarea lecţiilor. pe întreaga perioadă a primului semestru. Sau dacă v-ar face plăcere să participaţi la unul sau mai multe cursuri (pentru a observa sau pentru a ne ajuta) vă rugăm să ne anunţaţi. cu acest program de educaţie ecologică. De asemenea. există posibilitatea ca pe întreaga perioadă a semestrului. una dintre acestea fiind şi şcoala în care învaţă copilul dumneavoastră. Ca oricare lucru nou care este experimentat. sau email…etc). Cu stimă. Dacă acest program va avea rezultate pozitive. şi în acest caz avem nevoie de o evaluare care să ne ajute să realizăm varianta optimă care va fi extinsă în viitor la nivelul tuturor şcolilor din judeţul Satu Mare. Metoda de învăţat al acestui curriculum va fi foarte diferită de metoda tradiţională – noţiunile de educaţie ecologică vor fi prezentate într-un mod interactiv şi atrăgător pentru elevi prin intermediul jocurilor folosite. sunt preluate din modelul de prezentare a noţiunilor de educaţie ecologică în SUA. programul va fi extins şi la nivelul altor judeţe. vă rugăm să ne spuneţi dacă sunteţi de acord sau nu. Suntem convinşi că această nouă metodă va fi utilă şi amuzantă atât pentru elevi cât şi pentru profesori (elevii vor putea învăţa foarte multe lucruri într-un mod foarte simplu şi atrăgător).Model de scrisoare către părinţi Dragi părinţi. Avem plăcerea de a invita copiii dumneavoastră la un nou program de educaţie ecologică. vă rog nu ezitaţi să mă contactaţi. Programul nostru se va adresa şcolilor din judeţul Satu Mare. (numărul de telefon al profesorului/profesoarei sau numărul de telefon al şcolii. Mai jos veţi găsi o listă cu materialele necesare copilului dumneavoastră pentru participarea la aceste cursuri. respectiv jocurile. vă rugăm să ne anunţaţi. Dacă credeţi că unele din aceste materiale sunt o problemă pentru dumneavoastră. Noi vom fi foarte bucuroşi să vă avem printre noi. De aceea noi vom aprecia foarte mult interesul manifestat de dumneavoastră pe întreaga perioada a semestrului în care vor avea loc aceste lecţii.

Index pentru lecţii IV Mediul-ce reprezintă pentru noi? Culegere de cuvinte Conexiuni Mulţumire mediului Dilema marelui peşte Comportament dăunător Dezbateri despre mediu Ce ai face? Noi contruim acest oraş X X X X X X X X V X X X X X X X X VI X X X X X X X X VII X X X X X X X X VIII X X X X X X X X în clasă X X X X X X X X X afară subiecte să învăţăm despre mediu să învăţăm despre mediu pânza vieţii resurse naturale resurse naturale etica de protecţia mediului etica de protecţia mediului etica de protecţia mediului conştientizarea necesităţii respectului faţă de natură pierdera habitatelor X ecosisteme ecosisteme habitatele acvatice eroziune X X X eroziune poluare poluarea apelor recirculare recirculare recirculare recirculare împăchetare păduri energie regiunile polare speciile periclitate ecolocaţia liliecilor despre lilieci artă de mediu să învăţăm despre mediul înconjurător E nu numai casa noastră Ecosisteme din curtea şcolii Dacă am trăi pe o insulă Acvariu într-o sticlă Eroziunea pădurilor tropicale Clădirea unui munte mare Proiect: să facem ordine şi curăţenie Poluarea apelor Festival de mediu pe tema reciclării materialelor Producerea hârtiei Deşeurile Protestează pentru reciclare Totul e împăchetat Dacă un arbore e doborât în pădure Conservarea energiei Problemele mediului în regiunile polare De ce sunt speciile periclitate? Ecolocaţia Legendă şi adevăr despre lilieci Sensurile înţelesului Riscurile mediului X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 111 .

) Dacă dumneavoastră aţi furnizat materialele. Cine a furnizat materialele? şcoala? dumneavoastră? părinţii elevilor? (Vă rugăm încercuiţi răspunsul sau răspunsurile pentru care optaţi. Va rugam sa fiti onest deoarece acesta evaluare ne va ajuta sa imbunatatim manualul de educatie ecologica “Pamantul e comoara noastra”.Model de evaluare a lecţiilor proiectului „Pământul e comoara noastră” Va rugam completati formularul de evaluare pentru lectia pe care doriti sa o folositi in timpul unei ore de curs. 112 . prea lung? suficient? Materiale: Materialele necesare desfăşurării cursurilor au fost uşor de obţinut? Dacă nu. aţi reuşit să creaţi o alternativă de succes? Vă rugăm să explicaţi. au fost ele rambursate de către şcoală? Vă rugăm să notaţi orice comentariu sau sugestie în ceea ce priveşte furnizarea materialelor. Titlul: Timp: De cât timp aţi avut nevoie pentru a pregăti această lecţie? Timpul alocat pentru desfăşurarea acestei lecţii a fost prea scurt? (Va rugăm să încercuiţi varianta de răspuns pentru care optaţi.) Vă rugăm să ne explicaţi orice comentariu sau recomandare pe care o credeţi necesară în ceea ce priveşte perioada de timp alocată desfăşurării lecţiilor.

Conţinut şi Metodă: Consideraţi că informaţia transmisă de lecţie a fost importantă? Vă rugăm să explicaţi. Alte comentarii/sugestii: 113 . Consideraţi că lecţia a atins scopurile propuse? Le-a plăcut elevilor lecţia? V-a făcut plăcere să predaţi elevilor această lecţie? Vă rugăm să notaţi orice comentariu sau recomandare în ceea ce priveşte conţinutul sau metoda folosită în cadrul acestei lecţii. Vă rugăm să detaliaţi.

ro http://www. Aurel Popp nr.eke.Adresă de contact: Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare Str. 14 440012 Satu Mare Tel/fax: 0261-711 050 E-mail: eke@xnet.ro 114 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful