IRINA

in via!a fieciirui om pot exista momente cand acesta se simte nesigur, trist, dezorientat. De multe ori, aceastii stare este echivalentii cu sciiderea randamentului 'in activitate, probleme in familie ~i in societate. Aceasta nu Inseamnii 'insii cii este vorba de 0 boalii psihicc'i, ci doar de 0 crizii de moment ce se poate {lepii~i de cele mai multe ori doar cu ajutor psihologic, fiirii medicamente. A liisa sii se permanentize 0 astfel de stare poate duce la fixarea unor modele de conduitii dezadaptativii, situa!ie in care interven!iile viitoare vor fi mai dificile ~i de mai lungii duratii. Nu pentru toate problemele noastre este necesar siifacem terapie de lungii duratii, costisitoare sub aspect fiminciar ~i al timpului, pentru cii multe probleme se pot rezolva u~or ~i eficient, prin psihoterapii scurte centrate pe simptom. Trebuie sii pornim de la convingerea cii fiecare dintre noi dispune de suficiente resurse interioare de autoreglare ~i autQvindecare. ' Autoarea

HOLDEVICI

PSIHOTERAPII
" l<:
10loi

l:.o

SCURTE
Sa ne rezolvam problemele de via!a rapid §i eficient

e :c
~
l:.o

-

u ;>
10loi

Q

e :c
<:

....I

" z
OEj·j·i·/·

~
ltl

60.00

EDITURA CERES
ISBN 973-40-0474-3

EDITURA CERES

I
Prof. univ. dr. IRINA HOLDEVICI

PSIHOTERAPII

SCURTE

Sa ne rezolvam problemele de viala rapid !?ieficient

EDITURA CERES

Bucure~ti, 2000

Redactor: Tehnoredactor: Coperta:

CRISTIANA GAVRILESCU EUGENIA CERNEA CRISTINA MARCU

CUPRINS

Cuviint fnainte

5 PENTRU PSIHOTERAPIA DE SCURT A. 7 ANALITICE DE SCURTA. DURATA. . 14

Capitolull

o PLEDOARIE
DURAT A.

Capitolul2
PSIHOTERAPIILE

Capitolul3
PSIHOTERAPIILE TIVE COMPORTAMENTALE ~I COGNI29 56

Capitolul4
HIPNOZA PERMISIV A.

Capitolul5
PSIHOTERAPIA CONSTRUCTIVISTA. SCURTA. CONSTRUCTIVIST-STRA111 88

Capitolul6
ISBN 973-40-0474-3 PSIHOTERAPIA TEGICA.

ci ~i pe diminuarea consecintelor nedorite ale stresului ~i pe rezolvarea problemelor de viata. Unele dintre metodele descrise de auto are se aplica in cabinetele specializate de. Autoarea. tehnicile terapeutice cognitiv-comportamentale. la ora actuala in tarile Europei Occidentale. mai putin costisitoare ~i cu rezultate evidente. psihoterapie. recunoscuta in tara ~i in strainatate. se manifesta tot mai mult tendinta de scurta durata. fie monografii dedicate unor ~coli psihoterapeutice bine cunoscute ~i precis delimitate. Lucrarea este 0 premiera in literatura psihologica romaneasdi. Daca pana nu demult psihanaliza a reprezentat metoda psihoterapeutica cea mai larg raspandita ~i cea mai valorizata. centrate nu numai pe reducerea unor simptome psihice ~i psihosomatice. .Capitolul7 METAFORELE SCURT A CapitolulB CONDITIlLE $1 ROLUL LOR IN PSIHOTERAPIA 170 PSIHOTERAPIEI EFICIENTE 188 200 Bibliografie selectiva Cartea "Psihoterapii scurte" i~i propune sa prezinte 0 serie de tehnici de psihoterapie ~i autoreglare a comportamentului. a publicat mai mult de 15 carti in domeniile hipnozei clinice. psihoterapiei cognitivcomportamentale ~i a autoreglarii psihice. pre cum ~i in Statele Unite. cu peste 25 de ani de experienta. sub forma de tehnici de management al stresului. profesor universitar. de catre orice persoana care dore~te sa fie mai sanatoasa ~i mai eficienta. psihoterapeut ~i psiholog specializat in optimizarea performantelor umane. relaxarii. in timp ce altele pot fi utilizate personal. precum ~i metodele strategice utilizate in psihoterapia de familie. tehnici foarte precise. deoarece pana in prezent au fost editate fie tratate de psihoterapie. hipnoza moderna. In carte sunt abordate terapiile analitice de scurta durata.

1990. era considerata tehnica psihoterapeutica dominanta. eajdtoted 1 o PLEDOARIE PENlRUPSIHOTERAPIA DE SCURlA DURAlA Prof. psihoterapia scurta a aparut pe terenu1 psihanalizei ~i a imbracat forma terapiilor dinamice de scurta durata. 37). psihana1iza.Cartea "Psihoterapii scurte" reprezintii 0 lecturii agreabilii. p. deoarece numai terapeutii 1ipsiti de profesionalism pot prelungi 1a nesfar~it terapia. cum ar fi terapia ericksoniana. multe persoane avand chiar tendinta de a confunda psihanaliza eu psihoterapia. Coneeptu1 de psihoterapie scurta este de data relativ recenta.. in general. Lucrarea se adreseazii psihologilor. pre cum ~i tuturor eelor interesati sii se autoeunoascii ~i sa se autoperfectioneze. care imbinii rigoarea ~i stilul academic cu aplicaliile practice ~i studiile de eaz. Cu toate acestea. Mihai Epuran () psihoterapie eficienta trebuie sa fie scurta ~i preelsa L a z a r u s ~i Fay (1990). ~edinta de psihoterapie nu trebuie sa contina teste inutile. dr. deoarece pana nu demult. nerezo1vand cazu1 ~i creand dependente ale pacientului. poate fi considerata mai scurta decat 0 terapie care a durat doua 1uni. terapiile 0 . Referindu-se la psihoterapia scurta. univ. Din aceasta afirmatie putem trage concluzia ca nu putem stabili 0 durata optima pentru psihoterapie. Aceasta nu inseamna ca terapeutul trebuie sa omita deta1ii importante sau sa nu ap1ice 0 anumita tehnica doar din dorinta de a scurta terapia (2 e i g ~i Gill i an. Reducerea duratei terapiei are 1a baza ~i ratiuni de ordin etic. dar in care au avut loc doar doua ~edinte. cu ~edinte bisaptamanale . de pilda. Astazi. pauze prelungite sau discursuri nefo1ositoare. metode redundante. medicilor. se includ in cadrul psihoterapii1or scurte ~i alte sisteme terapeutice moderne. studentilor la medicinii ~i psihologie. a carei durata era in medie de 2-3 ani. tratate personal de autoare sau preluate din literatura de specialitate. H 0 Yt (1989) subliniaza faptul ca "scurt inseamna nu mai mult decat este necesar". astfel. 0 psihoterapie care a durat ~ase 1uni.

. nu mai poate fi yorba de terapie scurta. Go I d man (1982) ~i H 0 row i t z (1984) sunt de parcre ca numarul optim ar fi de 12 ~edinte de psihoterapie. psihoterapia de lunga durata a aparut pentru ca ter~peutii nu sunt capabili sa-~i vindece mai repede pacicntii.U. Bar ton. p. acesta 11 asculta cu atentie pe pacientulclient ~i apoi revenea astfel: . B I'ant i g a n ~i J 0 s e ph. va fi ~i mai dureros pentru dumneata". fiind lipsita de precizie ~i insuficient focalizata. in general. cum sa realizeze psihoterapia. daca tcrapia nu da rezultatclc seontatc. cu pacientulintre 90 ~i 120 de minute. Dr e i b I a t ~i We a the rl y. In acela~i timp. de~i exista ~i uncle variante de psihoterapie maraton. daca va trebui s-o iei de la capat in alta parte. prin incercarc ~i eroare. Astfel. Un alt factor temporal important 11rcprezinta ~i intervalul dintrc ~edintele de psihoterapie. in timp ce multe organizatii de sanatate mintala din S. 1990). la ora actuaHi exisHi ~i autori care se refera la ~edinte de 10-20 de 1965. deoareee intare~te imaginea de sine patologicii a pacientului. acest factor cstc reglat mai putin de obiectivele terapiei. CRITERIUL TEMPORAL iN PSIHOTERAPIA SCURTA Psihotcrapia scurta poate impliea 0 singura ~edinta (B I 0 0 m . eu 0 medic de 20. cogllltIve. in timp ee alte persoane au rczolvat aeeste probleme luand 0 singura doza de sub stante betabloeante Inainte de a-~i juca rolul (B ran t i g a:n. pcntru ca cl invata timp de luni ~i ani de zile. de~i subieetii 'urmasera programe psihoterapeutiee Intinse pe luni sau ani. 1982). companiile de asigurari limiteaza aceasta durata. altii saptamana1 sau terapeuti care i~i intalncsc pacientii 0 data la catcva luni. Exista terapeuti care lucreaza de doua ori pe saptamana. • abordarile pc principiilc Invatarii. 1965. minute (G 0 u I din g ~i Go u I din g. terapia stratcgica sau terapia prin interventie paradoxala. se poate spune insa ca ~i unii psihotcrapeuti specializati in terapie scurta nu sunt capabili sa-~i mentina pacientii o perioada mai indelungata: Unul dintre putinii terapeuti care a avut curajul sa discute deschis maniera in care un terapeut poate impiedica un pacient sa sc duca la altcineva a fost Milton Erickson (cit. • abordarca sistemicii In psihoterapie. care constau intr-o singura ~edinta care dureaza 10 ore (B ere n b au m. care luereaza pc baza de asigurari. 1979. How a r d ~i My c r s (1987) subliniaza ca factorii care au tacut posibila interventia de seurta durata incununata de sueces sunt: • abordarca terapeuticii foealizata pc problema. ca 0 ~edinta standard trebuie sa dureze 50 de minute. pe pielca pacientului. Astfel. 1990. 1966). Well s (1982) considera ca daca 0 cura terapeutica este mai lunga de 15 ~edinte. terapia rational-emotiva a lui E II is (1989) durcaza intre 5 ~i 50 de ~edinte. • sucecsele rapidc obtinute prin intermediul interventiilor farmacologiee. de pilda. ci chiar nociva.A. Durata psihoterapiei este deosebit de importanta pentru client. Aceia~i autori sustin ca un avantaj major al tcrapici scurte este ~i faptul ca. pe baza experientei psihanalitice. iar in tarile occidentale..$tiu cat de greu iti este sa vorbe~ti despre asta. multe caricrc artistiee sau sportive au fost distruse de traeul de scena. cat de considerentc economlce.Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte comportamentale. macaI' se poate afla aeest lueru mai dcvrcmc. considcra ca psihoterapia trebuie sa dureze in jur de 20 de ~edinte (L a z a r u s ~i Fay. In cazul psihoterapiei scurte se pune ~i problema duratei unei ~edinte de psihoterapie. 1981) sau poatc merge pana la 40-50 de ~edinte. 1969). Din nefericire. Astfcl. Dadi initial se considera. 3). H a ley (1990) sustine ca pentru a practica 0 terapie de lunga durata. K 0 e g I e r ~i Can non.. de pilda. Adeptii psihoterapiei realizate intr-o singura ~edinta lucreaza. La z a r u s ~i Fay (1990) sunt de parere ca psihoterapia dc lunga durata nu este numai incficienta. Halley. Mai mult. terapia rational-emotiva. in timp ce Man n. terapeutul nu are nevoie de abilitati speciale.

Astfel. este necesara cunoa~terea mai multor metode ~i tehnici de interventie. Mai mult. 0 tiinara studenOi la arte plastice. psihoterapia devenind aproape 0 industrie. ambii cu mai mnlte ~edinte pc saptamiina. la care cei doi au raspuns: "Desigur. In acela~i timp. asistenti sociali sau psihopedagogi. nenumarate ~coli de psihoterapie in afara de psihanaliza. de pilda. terapia de lunga durata 11ajuta pe pacient sa inteleaga In ce consta problema sa. hipnoterapie non. terapeutii specializati in demersuri de lunga durata considera ca terapia lor este mai profunda ~i produce modificari de durata la nivelul personalitatii clientilor. moment In care se mare~te intervalul dintre ~edinte. psihiatri. in continuare. daca ar recomanda psihotcrapia urmata ~i altor persoane. La ora actuala nu mai putcm vorbi de ciitiva psihoterapeuti care se ocupa de ciitiva clicnti bogati. rationalemotiva. Astfel. interpretarile reprezentand instrumentul terapeutic de baza. strategica. de familie. Psihoterapia de lunga durata pune accentul pe explicatii. Sotul a afirmat ca a urmat 0 terapie analitica timp de 12 ani. Hall e y (1990) relateaza urmatoarea intamplare. terapeutul realizand modifidiri Ia nivelul respectivelor instructiuni. ExisHi. in acela~i timp. ace~tia avand tendinta de a transforma terapia intr-o "prietenie platitii" . in timp ce demersurile de scurta durata se axeaza pc instructiuni. Desigur. iar terapeutul pome~te in cautarea unor noi pacienti. consiliere terapeutica etc. In cadrul terapiei scurte. Problema tinerci a fost rezolvata cu succes in 6 ~edinte de hipnoterapie. In ultimii 20 de ani s-au produs progrese remarcabile in domeniul psihotcrapiei. avand un caracter mai directiv. Autorul i-a intrebat. s-a prezentat la cabinet pentru ajutor. partizanii tcrapiei scurte subliniaza ca nu a fost gasita nici 0 corelatie intre durata terapiei ~i succesul acesteia. aflati in irnpas. in cursul primului interviu. este clar ca terapeutului ii convine sa ca~tige mai muIt mentinand clientul in terapie un timp mai indelungat. terapeutul trcbuie sa depuna eforturi pentru a afla care este problcma pacientului ~i pentru a gasi 0 metoda eficienta de interventie. Drept raspuns. Un aIt dezavantaj al terapiei de lunga durata consta In faptul cii relatia transferentialii dintre pacient ~i terapeut se poate prelungi foarte mult. dar tot nu pot sa merg singura pc strada".directiva. Am avut ~i in practica noastra un caz in care terapia de lunga durata nu ~i-a dovedit utilitatea. A doua intalnire evidentiaza modul in care a reactionat subiectul la instructiunile administrate de terapeut. altfel nu am fi continuat!". acesta avand sarcina de a formula problema ~i de a trasa pacientului sarcinile terapeutice. in timp ce terapia de lunga durata are la baza doar 0 singura tehnica. Psihoterapia de scurta durata este mult mai solicitanta pentru terapeut.10 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte II Deoarece psihoterapia reprezinta. suferind de agorafobie. toata lumea trebuie sa faca psihoterapie". am aflat multe despre mine ~i am inccput sa pictez mai matur. facand urmatoarea afirmatie: "Am urmat trei ani de psihanaliziL Mi-a placut foarte mult. exista ~i situatii cand se recomanda 0 terapie de lunga durata. PcntI'u a ilustra faptul ca terapia de lunga durata nu este de cele mai muIte ori eficientii. la care sotii au riispuns firesc "Bincinteles cii nu. in cazul psihopatilor care au eomis acte antisociale ~i care trebuie sa se supuna psihoterapiei prin hoHirare . ca In cazurile pacientilor re1ativ normali care doresc sa sc autoperfectioneze. iar sotia timp de 8 ani. in care lucreaza psihologi. de asemenea. psihoterapie comportamentala cognitiva. In cursul celei de-a treia ~edinte de psihoterapie sunt de a~teptat modificari pozitive in comportamentul c1ientului. acesta propunandu-~i un obiectiv concret ~i urmarind sa obtina rezultate palpabile. unii devenind un fel de "toxicomani" ai psihoterapiei. ill timp ce terapia scurta arc un caracter superficial. Mai precis. 0 vocatie ~i 0 afacerc. EI se afla intr-un restaurant la Paris. unde a intiilnit un cuplu cu care a intrat in yorba. H a 11e y le-a adresat intrebarea daca psihoterapia Ie-a rezolvat problemelc. 111 timp ce obiectivul terapiei scurte estc solutionarea problemei.

autorii prezinta un caz in care psihoterapia a fost incununata de succes. remarci pe care terapeuta Ie tolera. Unul dintre terapeuti (0 femeie) a relatat faptul ca la ultima ~edinta de psihoterapie. ni~te modalitati eficiente de a intra in rclatii cu ceilalti.90 m inaltime. mai bine l-ai chema aici pe sotul meu ~i i-ai spune di unele din lucrurile pe care Ie face ma calea pc nervi". Ea s-a adresat terapeutului pe un ton rastit. InterogaHi fiind. Dna dr. sotul meu vrea sa divorteze. acordarea unei importante reduse detaliilor ~i focalizarca pe acele comportamente pe care clientul Ie manifesta deja ~i care au 0 conotatie pozitiva. sunt pe calc sa-mi pierd serviciul. La sfar~itul terapiei. ma apucat de brat ~i incercand sa ma imobilizeze. H a II e y (1990) este de parere ca plata terapeutului ar trebui sa se faca nu aHHin functie de numarul de ~edinte. activa ~i aproape simpatica. clienta a mu~cat-o ~i acesta a fost motivul "terminarii terapiei". cat de rezultatul astfel terapiei. trebuie sa va spun ea sotul meu are "centura neagra" la karate. Cu permisiunea clientei. de abordare ar conduce la 0 mai buna pregatire a terapeutului ~i la . respectiv ameliorarea sau disparitia simptomului. Wisconsin. in cele 12 ~edinte de psihotcrapic. Ca sa intelegeti cum s-au desfa~urat lucrurile. a da ordine cu prea multa u~urinta. la punct un sistem de psihoterapie scurta cuprinzand 12 ~edinte ~i care are drept scop focalizarea demersului pentru remedierea principalclor problemc pc care Ie prczinta clientul. de 36 de ani. a acuza. la randul lor. a te autojustifica. La z a r u s ~i Fay (1990) au pus. a utiliza un limbaj cu indirditura emo!ionala negativa. a amenin!a. sfaturi ~i indrumari care nu iti sunt cerutc. In urma interviului clinic. a dori sa ai totdeauna dreptate. N. ci doar ca s-a lasat prinsa in cateva din capcanele interpersonale descrise de Fay (1990). prindeti momentul potrivit pentru a actiona". in cazul in care este necesara ~tabilizarea unui cuplu sau a unei familii sau in cazul unor familii unde unul din mcmbri este psihotic. terapeutul a solicitat informatii in legatura cu ea de la ceilalti terapeuti pe la care mai fusese ~i care o etichetasedi "psihotica ~i periculoasa". nici periculo as a. a inceput sa strige ca dezaproba violenta fizica. pentru a fi siguri ca fapta nu se va repeta). care fi'icea remarci nepotrivite la adresa mea. o mai clara focalizare a demersului psihoterapeutie in directia rezolvarii problemelor pacientilor. 96 kilograme. p. A~a cum am mai subliniat. vioaie. s-a prczentat la psihoterapie pcntru urmiHoarelc probleme: "toti ma urasc. dintre care enumeram: a critica. clienta a oferit urmatoarea explicatie: "La ~edinta respectiva de psihoterapie ma aflam impreuna cu sotul meu. 44). iar unica mea prietena s-a mutat in aIt ora~ pentru a nu mai auzi de mine". in timp ce eu am 1. clienta era inteligenta ~i avea 0 buna capacitate de invatare. a blama. terapeutul a ajuns la concluzia ca pacienta nu este nici psihotica. model propus de S h a z e r ~i colaboratorii sai din cadrul Centrului de Psihoterapie de Familie din Milwankee. o fcmeic foarte agresiva. amenintandu-I cu degetul: "Asculta. M-am enervat ~i i-am dat sotului "un ghiont".65 inaltime ~i 59 kg.12 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 13 ill III II judecatoreasca (acqtia trebuie tinuti un timp mai indelungat sub observatie. Clienta era foarte inteligenta. 1. Atunci am mu~cat-o!" (dupa L a z a r u s ~i Fay. a sarit in picioare. clienta a marturisit ca a devenit chiar "populara". 1990. Modelul respectiv impIica 0 stransa relatie de colaborare dintre client ~i terapeut. parintii ~i sora mea nu vorbese cu mine. m-a zgariat. care a ajutat-o sa-~i insu~easca. H 0 y t (1989) considera ca mesajul care se ascunde de fapt in spatcle conceptului de psihoterapie scurta este urmatorul: "nu pierdeti timpul. . 0 II DEMERSUL PSIHOTERAPEUTIC CENTRAT PE REZOLVAREA DE PROBLEME Centrarea pc rezolvarea de probleme ~i focalizarea demersului tcrapeutic pentru a gasi solutia optima sunt binc ilustrate de modclul strategic in psihoterapia de familie. Pcntru a ilustra cficienta acestui demers. de~i stilul ei interpersonal era dezastruos.

edinta de psihoterapie care a durat 4.te sondarea incon:. nu poate rezolva toate problemele omenirii.tientului.vi analiza fara sfdr~it" (1937).i concentreze aten!ia asupra gasirii unei explicatii teoretice care sa. ?lee g g 1e p. pacien!ii doreau tot mai mult sa urmeze terapia :.. este ~i precursorul terapiilor scurte. denumite de F r e Lld prin termenul de "metapsihologie". 1990). Astfel. Astfel. 0 cura psihanalitica nu poate dura la nesfiir:. F r e u d s-a preocupat de studiul motive lor care contribuie la prelungirea curei psihanalitice. iar compozitorul Gus t a v M a hIe r a fost vindecat de 0 tulburare de dinamica sexuala intr-o singura :. Aceste obstacole sunt urmatoarele (dupa M egg 1e. Incercand acest lucru. F r e u d trebuia sa-i convinga pe pacicnti nu sa urmeze psihoterapia. Cu toate acestea. Aceasta constatare a devenit 0 banalitate pentru terapeu!ii specializa!i in demersuri de scurta durata. 1990) a gasit 0 oarecare explicatie a prelungirii excesive a curei psihanalitice chiar in faptul cii ajunsese o personalitate recunoscuta. despre care ~tim cu to!ii ca are 0 durata foarte indelungata... puterea mecanismelor de aparare ale ego-ului. F r e u d a publicat spre sfiir:. fiii lui Adam trebuie sa munceasca din greu. el nu mcea altceva decat sa for!eze rezisten!ele pacientului. in uncle cazuri aceasta fiind nelimitata. Preocupat de durata curei psihanalitice. 1990. violenta psihotraumelor suferite.. indiferent cat de valoroasa ar fi.. Me g g 1e. La inceputul carierei sale. in loc sa-:. ci sa incheie cura psihoterapeutica.43): 1. fapt ce a condus la apari!ia analizelor interminabile.. trecand in revista obstacolele care stau in fa!a indeplinirii obiectivului terapiei. Asdel. fixarea unui termen limita conduce la 0 vindecare cu efecte durabile. el I-a vindecat pc dirijorul B run 0 Wa 1t e r de 0 paralizie a bra!ului drept in numai ~ase ~edin!e de psihoterapie..Psihoterapii scurte 15 PSIHOTERAPIILE ANALITICE DE SCURTA DURATA Aflat in acest punct.it. F r e u d a constatat ca. Conform interpretarii psihanalizei.problema terapiei ramanand inca l1erezolvata in psihanaliza elasica. cura psihoterapeuticii nu se poate incheia atunci cand anumi!i factori de natura cantitativa se impotrivesc vindecarii: for!a pulsiunilor instinctive. orice psihoterapie. Din acest motiv. el se intreba "de ce nu reu~im sa incheiem 0 cura psihanalitica?" (M egg Ie. Cu toate acestea. S i g m un d F r e u d marturise~tc faptul ca de mai multe ori a mcut incercarea eroica de a fixa un termen pentru terminarea psihoterapiei. el trebuia sa lupte mai mult pentru a convil1ge pe ceilalti in legiitura cu validitatea tratamentului psihoterapeutic. in unele cazuri. F r e u d considera ca insa~i conditia umana reprezinta un obstacol in calea psihanalizei. Coneeptele teoretiee ale psihanalizei. sufera ~i mor. F r e u d a eonstatat faptul ca in cazul multor pacienti. care ~tiu ca fixarea unci limite de timp reprezinHi un puternic factor motivator pentru pacient. obstacole pe care Ie considera insurmontabile. insu~i F r e u d.. care avea succes. 2. data devenit celebru. La sfar~itul carierei sale. stea la baza respectivei constaHiri. (1990) sublinia faptul ca.i puna intrebarea "cum sa terminam 0 psihoterapie?". F r cud (cit. Destinul.ierau tot mai tentati sa mearga mai inprofunzime in ceea cc prive:. in 1906. iar fiiccle Evei nasc in dureri. In loc sa-:. analiza dura mult timp. o .itul vietii lucrarea "Analiza eLlfinal . intemeietorul psihanalizci. De~i nu gasca nici 0 acoperire teoretica pentru acest demers.

decat 0 isterica. cand tendintele instinctive sunt dcosebit de puternice. F r e u d subestima psihotraumele reale. este mai u~or de tratat 0 persoana care a fost agresata sexual in eopilarie. instinct al vietii. care a depa~it in intensitate instinctul vietii (Eros). Astfel. este pus in actiunc accst instinct. pentru a evita punerea in aqiune a rilecanismelor defensive eare pot bloca psihanaliza. Mecanismele de aparare ale ego-ului. De asemenea. Fer e n c z i este de parere ca atunci cand pacientul nu exprima acele fantezii pc care terapeutul crede ca ar trebui sa Ie exprimc. psihoterapeutul nu-~i mai pastreaza neutralitatea. Existenla instinctului morlii (thanato!». Mai mult. ci 11bulverscaza pc pacient. Alte particularitati ale demersului psihoterapeutic al lui Fer e n c z i constau din stabilirea relativ rapida a termenului dc . Ego-ul va reaqiona la orice posibilitate de schimbare. conform principiilor freudiene este antipsihanaliza. ca. pentru ea nu permite asociatiilor libere sa se deruleze spontan. Va urma 0 noua abordare a id-ului (incon~tientului). 6. a intreprins 0 serie. San dol' Fer e n e z i. chiar Ie-au trait cu adevarat ~i ca nu este yorba doar de exprimarea simbolica a unor dorinte de natura incon~tienta. Violenla psihotraumelor. Cand rezistentele pacientului interactioneaza cu cele ale terapeutuIui. ~i este nevoie de un ego foarte puternic pentru a Ie stapani. analistul. ~i apoi 0 noua tentativa de analiza a ego-ului. In cazul in care pacientul arc un ego slab. mecanismele de aparare prea puterniee putand avea ca~tig de cauza. subliniind faptul ca psihanalistul ar putea fi mai activ in timpul demersului terapeutic. dupa ce I-a ajutat pc pacient sa rcaduca incon~tiinta continuturi de natura incon~tienta. Un aIt factor care contribuie Ia prelungirea curei psihanalitice 11reprezinta "Ilevroza psihoterapeutuIui" . din acest motiv. unul din diseipolii lui F r e u d. Trecand in revista aceste obstacole. ci ~i forte distruc- tive. Particularitajile personalitajii analistului. Acestea sunt denumite de F I' e u d prin termenul de "thanatos" sau instinct al mortii. a luat na~tere "psihanaliza activa". Acest demel's este insa epuizant pentru psihanalist. Trebuie subliniat ca. aceste mecanisme de aparare modifica chiar structura ego-ului. Mai mult. F I' e u d este de parere ca atunci cand pacientul opune rezistcIlta Ia vindecare sau se simte chiar mai rau. 5. acordand 0 atentie deosebita fantasmelor de natura incon~ticnta. in acela~i timp. care. Daca sunt prea puternice. mai ales daca subiectul are ~i un ego slab. Ego-ul copilului a invatat sa eonsidere revendicarile pulsionale ale id-ului (incon~tientului) ca reprezentand amenintari impotriva carora trebuic sa sc apere construind mecanisme defensive de natura incon~tienta. psihotraumele actuale au un rol important in structurarea tulburarii nevrotice ~i. exista anumite perioade de viata. F I' e u d considera ca este necesara analiza personala a terapeutului. de eercetari menite sa conduca Ia scurtarea duratei psihoterapiei. conform dinamicii vietii psihice a pacientului. in adolescenta. ar trebui sa se ocupe de intarirea cgo-ului. pana in momentul in care a rucut respectivele afirmati i. cl a fost nevoit sa recunoasca faptul ea psihanaliza da rezultate mai bune atunci cand stresul la carc a fost supus subiectul este real ~i nu imaginar. F I' e u d considera ca singura solutie a problemei duratei curci terapeutice este una de natura intuitiva. Acestea pot sa fie atat de puternice in plan real incat depa~esc posibilitatile oricarei interventii terapeutice. autoruI eonsidera ca pacientii care vorbesc despre psihotraumele copilarici. aeeasta putand fi rezolvata in plan practic. retragandu-i disponibilitatile adaptative ~i rucandu-l inaccesibil interventiei terapeutice. Astfel. abordand vindecarea ca pc 0 noua amenintare. psihanaliza poate e~ua. ele trebuie luate in considerare de catre psihanalist. 4. psihoterapia nu mai poate inregistra progrese ~i. din acest motiv. 7. Astfcl. acesta din urma trebuie sa Ie provoace. de pi Ida. Raportul dintre tendinlele instinctive ~i forla ego-ului.16 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 17 3. Dinacest motiv. In zonelc incon~tiente IlU sala~luie~te numai libido-ul. indreptate in directia disolutiei fiintei umane. silindu-l sa asocieze cat mai repede ~i sa ajunga la esenta problemei.

Rei c h era de parere ca mizeria sociala care conduce a la violuri. ghideaza timp de noua luni pacientul ~i apoi se separa de acesta. Ran k va reveni ]a prcocuparilc sale filosofice din tinerete. Drcpt consecinta. Acest autor considera ca traumatismul sufcrit de copil la na~tere are 0 importanta mai mare in cvolutia psihica a adultului. pe care Ic considera prea lungi ~i lipsite de rezultat. nu va ocupati de paeientul rcal ~i inlocuiti demersul terapeutic cu teoria. artelor ~i filosofiei. Aceasta frustratie Ie sadice~te capacitati Ie sexuale. scurtati ~i nu va mai contemplati propriul ombilic" (p. ajungand la concluzia ca exista 0 interrelatie intre localizarea tensiunilor musculare ~i tipul de . Rei c h se intereseaza de sexualitatea reala a pacientilor sai. In anul 1922. Ran k ~i F c I' e n c z i publica 0 lucrare comuna. cOl1siderand psihanaliza un demel'S de lux. spre aspectele creatoare ~i integratoare ale psihicului sau. Va folositi de pacienti pentru a analiza ratiunile care v-au impins sa alegeti aceasta meserie. ca ~i conflictelc din mica copilaric. S c hop en h au e I' ~i D a r win. astfel in cat subiectul sa ~tie ca arc la dispozitie un timp limitat. potrivit doar pentru oamenii bogati. Rei c h afirma ca sexualitatea reprezinta a problema poJitica pc care partidele ar trebui s-oaiba in vedere in cadrul programelor lor. 1990). Pornind de la ideile lui Ran k . profesionale ~i sociale. dar abandoneaza rapid metodele freudiene. luerare in care se aduc eritici psihanalizei c1asice. in loc sa fiti preocupati de a-i elibera de suferinta. o data desprins de sub influenta lui F I' e u d. Preocupat de durata psihoterapiei. 37. energia speeifica acestora fiind orientata spre obiective mai nobile. autorii respeetivi adresandu-se astfel psihanaJi~tilor ortodoe~i: "Reflectati prea mult. incesturi sau sinucideri reprezinta 0 cauza tot atat de importanta a instalarii tulburarilor nevrotice. medic sexolog. angoasa ~i conflictele tdiite de subiect avi'llld la baza separarea. mai cchilibrat. In dezaeord cu F I' e u d .tie pulsionala. al igienei sexuale. dezvoltarii ~tiintelor. aduci'llld pc lumc un nou "copil". autorul avand in credere in tendintele pozitive ale ego-ului. feluand Icctura operelor lui N i c t z s c he. EI subliniaza faptul ca procesul de con~tientizare a conflictelor incon~tiente nu conduce in mod automat la vindecare. Psihanaliza elaborata de el va fi centrata in jurul conceptului de vointa. E! este unul din pionierii planificarii familiale. cit. Om de cultura de orientare comunista. F r cud era de parere ca refularea pulsiunilor de natura scxuala este indispensabila pentru constituirea unei lumi civilizatc. Autorul subJiniaza ca suferinta psihica a adultului este in mare masura provocata de parasirea pantecelui matern.\' 18 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 19 incheiere a curci psihanalitiee. autorul abandonand raceala caracteristica psihanalizei c1asice. de la aspectcle destructive producatoare de nevroza. Important este ca pacientul sa traiasca cu adcvarat. SimpJificati. pre cum ~i in aeordarea unci afectiuni reale pacientului. psihoterapcutul se substituie mamci. Vointa pacientului trebuie redirectionata. M egg I e (J 990) estc de parcrc ca in accasta lucrare se afla germencJc viitoarelor psihoterapii de seurta durata. sa realizeze expcriente sub indrumarea terapcutului ~i nu sa ~titi. o t toR a n k estc un alt psihanalist disident. pre cum ~i de tensiunile musculare din diverse zone ale corpului. denumita "Dezvoltarea psihanalizei ". toate terapiile anaJitice de scurta durata au inceput sa acorde 0 atentie deosebita motivatiei pacientului pentru terapie. Tendintele ineon~ticl1te. comparativ cu complexul lui Ocdip. de 0 abreactie (descarearea emotionaHi) sau de un proces de inteleetualizare. Rei c h considera ca in realitate conditiile de viata ii frustreaza pe oamenii saraei de un minimum de satisfa<. daca este vorba dc un transfer. Aceste idei 11 fac sa fie ostracizat de catre psihanali~ti. succesul curci fiind asigurat atunci cand acesta din urma reu~e~te sa-~i mobiJizeze vointa proprie. psihoterapia reprezenti'llld un pioces de confruntare intre vointa terapeutului ~i cea a pacientului. refularea sexuala neavand alt 1'01 decat cel de a proteja societatea capitalista. Wi I h elm Rei c h . M c g g Ie. inacceptabile sunt astfel sublimate. a libertatii avortului ~i metodelor contraceptive. i~i incepe ~i el cariera ca psihanalist. Autorul este de parere ca trairea plenara a sexualWitii genitale conduce la fericire ~i la 0 vcritabila civilizatie.

S i fn e 0 s a beneficiat de cuceririle nozografiei psihiatrice mod erne. sa schimbe serviciul. doi autori americani. In felul acesta. eare intervine in diseutie. Atunci cand pacientul retraie~te intens 0 seena din copilarie in timpul ~edin!ei de psihoterapie.M. datorita supraincordarilor musculare conduce la nevroza. Astfel. iar daea relatia transferentiala nu era satisfiicatoare pentru demersul terapeutie. nici cu eficienta aeesteia. In anull946. pacientul se va confl'llnta euo alta reactie . III). fiind intensitatea incarcaturii emotionale a ~edintelor de psihoterapie. ineurajeaza sau se opune pacientului. Rei c h a pus la punct un sistem de cxercitii fizice care vor fi ulterior preluate ~i dezvoltate de adeptii tehnicilor bioenergetice. Unitatea de baza a acestei energii cste denumita de R c i c h "bion". eeea ce conteaza. bazandu-sc pc notiunile specifice Manualului Diagnostic ~i Statistic al Asociatici. lata ce aduce nou terapia propusa de Ale x and e r Me g g Ie. . dupa caz. Terapeutul poate actiona in profullzimea psihismului paeientului. Psihiatrilor Americani (D. A I e x and e r va acorda mai multa atentie intcractiunii terapeut .S. Libera circulatie a energiilor in organism inseamna sanatate. interrelatie care ereeaza 0 ambianta prop ice pentru retrairea unar experiente trecute. in detrimentul analizei propriu-zise. A I e x and e r nu neaga faptul ca pacientul transfera asupra terapeutului anumite senti mente destinate de fapt unor figuri parentale. publica 0 lucrare consacrata terapiei analitice de scurta durata: "Terapia psihanalitica: principii ~'i aplicafii ". trupul reprezentand oglinda conflictelor psihice ale subiectului. terapia devine 0 experienta emotional a cu earacter eoreetiv ~i nu atat 0 tehniea de sondare a ineon~tientului pentru dezgroparea unor tendinte refulate. ei 0 persoana egala. precum ~i pc cuceririle farmacoterapiei. p. psihanaliza clasica sau abordarile directe. Tehnica psihoterapeutica utilizata de el consta din relaxarea zonelor musculare care blocheaza libera circulatie a energiilor din interiol'lll corpului uman. • elaborarea unui plan tactie dupa eare sa se conduea terapia. pc care 0 denumea "orgon" ~i care pcnetreaza organismul. pacientul remardlnd cii nu se af1a in fata tatalui. Din aeest motiv. . El este 0 persoana concreta. decat aceea eu care s-a confl'llntat in eopilarie ~i pc baza eareia s-au structurat anumite clemente ale personalitatii sale. Alexander ~i French. MODELUl PSIHOTERAPEUTI( Al LUI PETER SIFNEOS (1972. de asemenea. Mai tarziu. autorul sugera pacicntului sa traiasca noiexperiente de viata: sa divorteze. zona in care se observa incordarea musculara ne da indicatii in legatura cu natura refularii (incordarea din zona bazinului ne da indicatii in legatura eu existcnta unei refulari a sexualitatii gcnitale). inf1uentat sc pare de uncle teorii cu caracter ezoteric. pacientul i~i poate eorccta atitudinile rigide ~i anaeronice. lucrare in cadl'lll carcia se regasesc criticile majore aduse psihanalizei clasice: prea multc interpretari intelectualiste ~i insuficienta atentie aeordata pacientului real. 1990. el va primi un raspt'ms din partea terapeutului care nu este parintele sau. autorii sunt de parere ca durata eurei psihanalitice nu coreleaza nici cu profunzimea. Autol'lll. utilizand. loeuinta etc. Astfel. • luarca in eonsidcratie a mediului real de viata in care se mi~cii paeientul. asupra abordarii ncyoilor reale ale subiectului. Terapeutul eentrat pe aeeasta orielltare adopta 0 atitudinc mai activa. A I e x and e r insista. Abardata in acest mod. Mai mult. 1981) Profesor de psihiatrie la Universitatea Harvard. 46: • interaetiunea reala ~i comuniearea dintre terapeut ~i paeicnt. considera contractiile ~i relaxarile diferitclor gl'llpe musculare ca fiind expresia unci energii cosmice.paeient. il conectcaza la sol ~i se raspande~te in univcrs. ego-ul sau devenind mai suplu.20 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 21 tulburare psihica. in timp ce blocarea acestora. Acest transfer serve~te la crearea unci interrelatii dintre pacient ~i terapeut.

o criza psihologica se constituie dupa modclul unci reactii chi mice. semnaland individului faptul ca ceva nu este in regula eu el. reaction and de 0 maniera adaptativa $i devenind mai matur. izolati. In cazul acestor pacienti se aplica psihoterapia anxiolitica dc scurta durata. Astfel. conducand la cristalizarea unci nevroze structurale. 0 tentativa de suicid). care dureaza de la doua luni pana la un an. incapabili sa inteleaga sensul unei psihoterapii. Persoana in cauza va trai 0 stare de furie. care i'l face pc subiectul in cauza sa se simta depa$it de evenimente. pe care cel mai mic stres ii dezorganizeaza. fie. in timp ee altele trec neobservate. el va fi capabil sa descopere ~i unele cu caracter adaptativ. catastrofele naturale sau aceidentale. Exista situatii stresante evidente pentru toata lumea. Exista insa $i pacienti care nu indeplinesc nici macaI' conditiile meJitionate $i care sunt prea perturbati. a$a cum a gasit solutii dezadaptative la problemele sale. Acesta fie va depa$i eriza. AJti pacienti au nevoie sa fie sustinuti pe parcursul intregii lor vieti sau macaI' pe perioade lungi de timp ~i care au nevoie de . daca ei sunt capabili sa inteleaga natura psihidi a problemelor lor. Autorul considera di anxietatea putcrnica reprezinta. dimpotriva. Solicitarea sprijinului este determinata fie de factori precipitatori accidentali (sfatul unui prieten. Acestc stari afective negative sc intensifica. este indicata o tehnica bazata pe asigurare psihologica $i suport afectiv. depresie sau anxietate. este eel de Autorul eonsidera ca noi toti travers am pc pareursul vietii noastre o serie de crize emotionalc pc care Ie rezolvam. Incurajandu-i. pentru formarea ei fiind necesare mai multe sub stante in proportii diferite. 0 motivatie puternidi de a iC$i din criza. terapeutul trebuie sa se multumeasdi doar cu acordarea unui sprijin pentru depa~irea situatiei de criza. De asemenea. cum ar fi razboaiele. Fiecare individ reactioneaza in mod diferit la aeelca$i evenimentc de viata. subiectul intra in ceca ce autorul nume$te eriza emotionala. dezadaptati. in acela$i timp. daca pacientul va solicita sprijin in momentul respectiv. putand parea chiar benefice. S i f n e 0 s considera di prognosticul este mai favorabil atunci cand pacientul prezinta 0 varietate de simptome (eand depresie. Pacientul care i~i "alege" mai multe tipuri de simptome manifesta un eomportament mai creativ ~i. cand irascibilitate). cand anxietate. avand 0 structura psihica $i 0 istorie personala diferite. decat atunci cand un subiect sc cramponeaza in mod rigid de 0 singura modalitate dezadaptativa de a face fata stresului. Autol'lll utilizeaza $i conceptele psihologiei cognitive de "dependenta de camp" ~i "focalizare interna sau externa".22 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 23 Conceptul central al sistemului sail psihoterapcutic "criza emotionala". Un numar limitat de persoane au nevoie de un psihoterapeut pentru a-i ajuta sa depa$easca aceste crize. cand simptomele se agravcaza. de prezenta anxietatii puternice de care pacientul dore$te sa sc elibereze. 0 promovare in plan profcsional. nu reu$e$te $i recurge la un model de comportament dczadaptativ. simptomele se VOl' fixa. Daea nici a$a criza nu cste rezolvata. In astfel de situatii. catalizatori. oferindu-i 0 solutie provizorie la problema sa. mai frecvent. terapeutul va incerca sa-i ajute sa descoperc cauzele psihologice care stau la baza simptomelor lor. Interventiile psihotcrapeutice de scurta durata realizate in plina criza emotionala previn structurarea nevrozei. prognosticul va fi mai bun in cazul in care subiectul gase~te resursele adaptative in el insu~i $i nu in imprejudiri exterioare. Pentru acqti subiecti. datorita unor cauze de natura biologica. Unii dintre pacienti sunt mai fragili psihic comparativ cu a1tii. S i f n e 0 s (1972) este de parere ca acest concept de criza emotionala explica ~ntreaga psihopatologie. genetica sau datorita unci dezvoltari afective perturbate de un mediu neprielnic. sprijin care va dura intre una $i doua luni. ca de pi Ida. doresc sa colaboreze cu terapeutul $i pastreaza un minimum de adaptarc sociala. dar.

terapeutul examineaza impreuna cu pacientul desta~urarea crizei emotionale a acestuia. Anxietatea lor este puternica. 1972). acesta va trebui sa fie puternic motivat de a-~i depa~i situatia de criza printr-un efort personal de autoexplorare ~i comprehensiune a propriilor salc probleme. pacientul va fi supus unui demers psihopedagogic. situatie in care este necesara spitalizarea ~i administrarea unui tratament psihiatric. S i fn e 0 s (cit. actionand intr-o manicra adaptativa". care dureaza de la doua la douasprezece luni (in medic intrc 3 ~i 5 luni). de~i pc moment sunt blocati de actiunea stresului. In aceste situatii. pc care trebuie sa Ie con~tientizeze. Acest lllcru se realizeaza prin intermediul "terapiei scurte cu provocare de anxictate". Terapeutul asigura in permanenta pe pacient. acesta se va refugia in starea patologica datorita prezcntei beneficiului secundar de a fi protejat de catre psihoterapeut. 1990. care sa reprezinte un fel de axa pc care se va construi demersul terapeutic de scurta durata. furnizandu-i acestuia sfaturi. dad terapeutul. reactii care stau la baza formarii simptomelor. Criteriile de selectie implica nivelul inteligentei. autorul propune 0 selectie foarte riguroasa a pacientilor care pot suporta psihoterapia provocatoare de anxietate. adresand intrebari de genul urmator: "Este acest eveniment previzibil?" "Care sunt sentimentele pc care Ie-a declan~at in dvs?" Apoi. au dat un rezultat contrar. daca acesta va subestima forta pacientului ~i 11sustine afectiv. la fel ca ~i problemele lor emotionalc. scurta sau foarte scurta. i Ulterior.24 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 25 psihoterapie anxiolitica pe termen lung. supraestimand forta ego-ului clientului sau. In acela~i timp. precum ~i "solutiile" rigide adoptate de acesta in trecut pentru a-~i rezolva problemele. Me g g 1e. precum ~i capacitatea pacientului de a percepe fenomcnclc psihologice. unul anxiolitic. lnevitabil va yeti mai intalni in viitor cu alte situatii ncprcvazute la care yeti aplica cele invatate impreuna in cursul terapiei. abilitatilc sociale. In continuare. In acela~i timp. il abordeaza frontal. dar nu-i dezorganizeaza total. terapeutul poate sa-~i propuna obiective mai ambitioase ~i sa se foloseasca de energia produsa de anxietate pentru a-i ajuta pc acqti pacienti sa-~i depa~easca criza emotion ala. 49) a elaborat de fapt doua modele psihoterapeutice. Trebuie subliniat faptul ca provocarea sau calmarea anxietatii reprezinta doua demersuri opuse. Aceasta abordare directa are un caracter anxiogen. Exista ~i alte categorii de pacienti care. pentru a depa~i criza. Astfel. Din acest motiv. dau dovada de 0 mai mare forta a ego-ului. pacientul este invatat sa anticipeze situatiile viitoare care ar putea genera dificultati similare eu cele care au aqionat in situatia prezenta. acesta va suferi 0 cadere psihica. . in cadrul caruia acestuia i se explica faptul ca in spatclc problemei sau simptomului sau principal se ascund conflictc emotionale mai vechi. care se adreseaza unor categorii diferite de populatie. pacientul este pregatit pentru a infrunta viitorul. explicandu-i pacientului de ce masurile pe care le-a luat anterior. p. terapeutul se va eomporta ca un pedagog. Mai mult. Alltorul a pus la punct ~i 0 varianta ultraprescurtata denumita "interventie de criza" ~i care dureaza doua luni. iar celiilalt anxiogcn. pentru a deveni mai obiectiv in raport cu propria persoana. o data selectionat. lmaginati-va acum 0 situatie neprevazuta ~i cautati sa va vizualizati. ambele putand avea 0 durata lunga. Acuzele lor sunt specifice. luand deciziile in locullui. Terapia scurta prin provocarea anxieta{ii (S f n e 0 s. Se alcatuie~tc apoi in detaliu istoria vietii pacientului. evidentiind obiectivele ter~piei. istorie care esty tradusa in conceptelepsihopatologiei freudiene. primind instructiuni de genul urmator: "Am analizat impreuna ce ar fi trebuit sa faceti in situatia care a trecut. terapeutul va ataca frontal reactiile dezadaptative ale clientului. precum ~i modalitatile concrete de atingere a acestora. Acc~tia fac de obicei fata situatiilor neprevazute ale existentei. Acesta trebuie sa fie capabil sa enunte un simptom central. In cadrul acestui demers psihoterapeutic. Cei care nu intrunesc aceste criterii vor beneficia de psihoterapia anxiolitica.

Apoi. Astfel. Examinand rezuItatele sistemului sau psihoterapeutic. Astfel. propunand pacientului sa devina proprilll sau psihoterapeut. terapeutul 11va confrunta pe pacient cu rcactiilc sale emotionalc. "Insight"-ul (iluminarea) la care trebuie sa ajunga pacientul nu are doar un caracter eminamente inteleetual. este momentul sa inceapa tcrapia. el va ajuta pacientul sa vcrbalizeze scntimentele pe care Ie incearca (sentimente pozitive amestecatecu sentimente de abandon). prin contaminare.26 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 27 In urma confruntarii dintre simptomul dominant. definire la care participa aetiv. precum ~i relatia dintre acestc trairi afective ~i interactiunile cu figurile parentale din copiHirie. dar produce modificari psihodinamice de mai mare profunzime. In finalul terapiei. Psihoterapeutul va exploata imediat aceste sentimente. punand () seric dc intrebari care se adreseaza direct procesului conflictual. Acest lucru nu inseamna aItceva decat ca a fost creat cadml propice. o data stabilita ipoteza psihodinamica. il apreeiaza foarte mult pc psihoterapeut."insight" -ul. . In acela~i timp.. la subiect se va produce . pana cand acestea vor patrunde in con~tiinta subicctului. S i fn e 0 s (1972) insista asupra aspectului edueativ al terapiei propuse de el. Subiectul s-a eliberat de conflicte pentm ca a inteles cauzele acestora ~i pentm cii traie~te sentimentul ca aeeasta intylegere are un caracter real. istoria vietii subiectului ~i teoria psihanalitica.. cat ~i in plan afectiv. Devenind sigur de faptul ca pacientul este bine ancorat in procesul psihoterapeutic ~i bine fixat asupra terapeutului. la care demersul psihoterapeutic a reu~it. terapeutul va rcpeta demcrsul pana cand anxietatea pacientului va crc~te. se na~te in mintea terapeutului 0 ipoteza cu privire la natura posibila a conflictului incon~tient al pacicntului. terapeutul trebuie sa con~tientizeze in cursu 1 analizei personale tendintele sale sadice. subliniind caracterul lor irational ~i repetitiv. pentm ca in acest moment el ~tie cum sa rezolve 0 criza emotionala. preferand sa Ie tina cumva in rezerva. pc carc lc considera ca pe 0 solutie de viata. psihoterapeutul va fi tentat de a sonda. La inceputul tratamentului. Modelul psihopedagogic va avea tendinta de a inlocui tot mai mult modelul medical. in continuarc. Multi pacienti. in majoritatea demersurilor psihoterapeutice de scurta durata. pacicntul este entuziasmat de dcfinirca problemei. subiectul ajungand la convingerea clara ~i profunda ca a intcles natura tulburarii sale. deoarece este yorba de un demers de scurta durata. nu "doresc" sa abandoneze in totalitate simptomelc lor. care implidi 0 iluminare. altfel. pacientii trebuind sa dea dovada de 0 anumita forta a ego-ului ~i sa nu aiba tulburari de personalitate. elemente1c conflictualc vor fi agitate. atat in plan intelectual. ci ~i emotional. un hipnoterapeut va putea termina terapia propunand pacientilor sa practice auto-hipnoza. aeesta din urma i1 va ataea frontal. in care clientlll . dupa ce au incheiat terapia. psihoterapia propusa de S i fn eo s va avea. Incheierea terapiei. efecte benefice ~i in aIte sfere ale vietii ~i activitatii acestora. In caz contrar. dar va rezista acestei tentatii. Automl subliniaza ca unii pacienti. pacientul devine din ce in ce mai anxios. explidindu-i acestuia ca ccea cc a invatat in timpul psihoterapiei ii va servi pentm a deveni propriul sau psihoterapeut in cursul altor incerciiri ale victii. In cazul in care psihotcrapeutul a nimcrit tinta. Rezolvarea problemei provoaca puternice sentimente de satisfactie ~i de eliberare emotionala. pc care il considera inteligent ~i i~i pune mari sperante in psihoterapie. pentm ca. In aeela~i timp. S i f n c 0 s subliniaza faptul ca aeesta are efecte moderate asupra simptomelor. este specifica terapiilor de scurta durata. in cadml ciiruia pacientul se autodezvaluie treptat. afirma faptul cii au senzatia ca s-au nascut a doua oara. de pi Ida. Aceasta se desfa~oara sub forma unui dialog "socratic". demersul psihoterapeutic se va transforma intr-o lupta . profunzimile incon~tientului subiectului. Me g g 1e (1990) face cateva observatii cu pnVlrc la modelul terapeutic propus de S i f n e 0 s : Este evident faptul cii seIcctia pacientilor nu estc inutila. Ajutandu-i pe pacienti sa depa~easca 0 eriza cxistentiala. cu obiective limitate.

abordand confliete diverse. care a provoeat. ci este readus de ditre terapeut la problema ccntrala. ALTE SISTEME PSIHOTERAPEUTICE ANALlTlCE DE SCURTA DURATA Toate acestea au in comun 0 abordarc psihodinamica a bolii psihicc. unii terapeuti fixand dinainte un termen limita. a reu$it. Mar y C o. apare In 1952 $i 0 lucrarc de psihotcrapie . psihanaliza ar fi trcbuit sa raporteze un procent de vindeeare de peste 60%. Durata psihoterapiei variaza $i ea. copiluI a inceput sa se teama de alte animale eu blana $i chiar de obiecte din plu$. asoeiind prezentarea de cateva luni In prczcnta puternic. Exista insa $i autori care I$i impun mai putine limite. Dc pilda. lucrare In care accsta sustine ca prin metoda respectivii sc pot vindcca. care favorizeaza interactiunea activa dintre pacient $i terapeut. Pozitia clasica in care pacientul este Intins pc canapea $i tcrapeutul se afla In spatele lui tindc tot mai mult sa fie inlocuita. cu pozitia fata In fata. PSIHOTERAPIILE COMPORTAMENTALE ~I COGNITIVE . a$a cum subliniau. Aeesta este. ci reprezinHi doar 0 teama conditionata. principiul deconditionarii. psihanali$tii de orientare mai progresista sunt mai activi ~i intervin mai mult In cadrul interactiunii cu paeientuI. . tcrapcutul va cauta in spatele simptomelor pacientului un conflict de natura incon$ticnta asupra caruia sa focal izcze demcrsul psihoterapeutic. de fapt. studii realizate pe animale. Legea Intaririi negative este utilizata de terapeutii comportamentali$ti pentru a expliea instalarea nevrozelor la om. Astfel.4'bordarea eomportamentalista in psihotcrapie Ineepe 0 data eu Wa t s ~ n (1925). pentru prima oara In mod de~iberat 0 reaetie de teama la un copil animalului cu un zgomot qnui $obolan alb. doua din trei ncvroze. Pornind de la aceste date. psihoterapcutii dc orientare ericksoniana. 0 eleva a lui Wa t son. Astfel. iar D a van I 0 0. La putin timp. iar D a van 10 a se eentreaza doar asupra complexului Oedip. sa vindece un copil de 2 ani ~i jumatate de 0 fobie de animale miei. Pacientul nu mai estc liber sa vorbeasca despre tot ce-i trece prin cap. K u r t L c win interprcteaza totul prin prisma conceptelor de culpabilitatc ~i masochism. Dupa numeroase studii experimentale ale multor cercetatori. Astfel.Psiholerapii sowle i~i poate mobiliza mai U$or disponibilitatilc creativc latcnte ale incon$tientului. In aproximativ doi ani. tara control. in cadrul terapiilor analitiee scurte. Indata ce tinde sa divagheze. aceasta 0 data stabilita. prin exemplul personal ~i prin apropierea gradata de copil a unui iepure aIb pana cand acesta a reu$it sa-l atinga $i sa se joace cu el. Astfel. apartinand lui E y s c n c k.v e r Jon e s. comportamentala. de pilda. Tcrapeutul i~i stabi1c$te ipoteza utilizand 0 grila conceptuala psihanalitica $i. psihologii comportamentali$ti sustin afirmatia ca anxietatea nu are la baza conflicte incol1$tiente. 0 persoana agorafobica Incepe sa perceapa strada . specific psihoterapiei comportamentale. cl va construi planul de desta$urare al demersului terapeutic. renuntandla regula "de fier" a ncutralitatii $i a asociatiilor libere. ceca ce era imposibil. Man n considcra ca sunt necesare 12 ~edinte de psihoterapie. Cativa ani mai tarziu. mai tarziu. 20. dimpotriva. pentru a-$i dovedi superioritatea. Man n prin intermediul conllictelor de separare = individuare. Nevroza devine In conceptia aeestor autori 0 modalitate de reaetie invatata. Tipurile de conflicte asupra carora se ecntreaza tcrapia difera de la autor la autor. ascunse. In acc1a$i timp. iar altii stabilindu-l pc pal"curs.

pacientul va primi un jeton care poate fi schimbat pc un obiect dorit de aeesta: duleiuri. fad ca acesta sa aiba posibilitatea sa iasa din aceasta. Exista mai multe variante ale acestei tehnici. poduri. trebuie sa actionam in directia blocarii posibi litatii ei de a se refugia in easa ~i s-o confruntam progresiv cu stimulii anxiogeni (strada). pentru a scapa de disc'onfortul pc care il resimte cand se afla pc strada. in trei pana la cinci ~edinte. de pi Ida. ea este costisitoare sub aspect financial' f.'edinta de psihoterapie dureaza in jur de 20 de minute. iar speeiali~tii considera ca pentru unii subiecti. p.'i ejacularea preeoce au· disparut pentru cateva luni. Aflat in stare de relaxare. imbracaminte etc. Daca pacientul devine anxios. Fiecare pre zen tare este urmata de 0 intarire pozitiva (bomboane. 59) relateaza faptul ca a avut un paeient eu fobie de locuri inalte: etaje superioare. 1990) Tehnico expunerii familiarizat cu relaxarea. Ca multi alti fobici. Pentru a vindeca 0 astfel de persoana. sa pastreze igiena personal a. procedeul imaginativ se va intrerupe f. desensibilizarea in plan real nu se poate utiliza in to ate situatiile ca.'ial timpului.. Acesta a abordat mai intai problema sexuala in maniera ldeea de baza a acestui sistem terapeutic consta in a confrunta pc pacient cu obiectul anxietatii sale. Desensibilizarea poate fi realizata f. Experienta noastra clinica demonstreaza faptul ca se obtin rezultate net superioare prin utilizarea primclor exereitii de relaxare din eadrul antrenamentului autogen al lui S e h u 1t z. aeesta suferind ~i de ejaculare precoce. catei blanzi f. Tulburarile aeestuia durau de mai bine dc cincisprezece . ea poate fi excesiv de anxiogena. in cazul paeientilor schizofreni. Acestea sunt evaluate de el pc 0 scala de la 0 (relaxare totala) la 100 (panica extrema) ~i sunt aranjate in ordine erescatoare. produse eosmetiee. pacientul va incepe sa practice desensibilizarea sistematica. dupa metoda lui J a cob son. In aCtfasta situatie. pasarele. in functie de anxietatea pc care 0 declan~eaza. alte animale mici cu blana. balcoane etc.ani ~i aveau efecte negative asupra vietii profesionalc ~i de familie.'i imagineze prima situatie anxiogena (cea mai u~oara). Me g g 1e (1990. dupa care se trece la urmatoarea situatie din cadrul ierarhiei. Comportamentali~tii utilizeaza in terapie ~i principiul intaririlor pozitive. a) Tehnica desensibilizarii sistematice a lui Wolpe (1950). dupa care au revenit. Persoana respectiva "invatii" sa ram an a acasa. pana cand reactia anxioasa se stingc. pa~ientul va invata 0 tehnica de relaxare. Apoi. cum ar fi 0 plimbare in afara spitalului. Pentru fiecare astfcl de comportament pozitiv. unui copil eu fobie de caini i se pot prezenta pozc eu caini. in cazul fobiei de zbor eu avionul. pfma la disparitia starii afective ncgative. Pacientul este instruit de terapeut sa elaboreze 0 ierarhie care sa cuprinda intre 10 ~i 20 de situatii care ii produc anxietate. In cazul in care pacientul sufcra de mai multe fobii. I se poate oferi pacientului contra jetonului ~i un alt tip de reeompensa. TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COMPORTAMENTALE (dupii Meggle. juearii).30 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 31 ca fiind un loc periculos. 0 data . subieetul fiind ghidat progresiv sa se apropie tot mai mult de stimuli care ii produe teama. se VOl' construi ierarhii de situatii anxiogene pentru fieeare dintre acestea. Din neferieire. animale de plu~. de pi Ida. b) Tehnica imersiunii (flooding) implica confruntarea directa ~i brutal a a pacientului cu situatia anxiogena. iar fobiile f. As~fel.'i treptat animale tot mai mari. terapeutul va alcatui 0 lista de comportamentc dezirabile: sa se plimbe de doua ori pc zi. pacientul eonsuma 0 mare cantitate de alcool pentru a face fata anxietatii sale.'iin plan real. Ulterior. terapeutul ii va cere sa-f.'ise va relua relaxarea. In urma unei spitalizari. pacientul va incepe prin a-~i imagina o scena placuta. Situatia anxiogena trebuie repetata in plan imaginal' pana cand nu mai declan~eaza niei un fel de anxietate. Astfel. paeientul a renuntat la alcool. terapeutul a fost nevoit sa rezolve problcma foarte repede pentru ca altfel pacientul risca sa se apuce din nou de bautura. sa faca ordine in camera etc. 0 f. la care se va putea intoarce ori de cate ori va dori.

bazandu-se pc experienta clinidi. Astfel. Persoanele insufieient de asertive nu se simt in largul lor in situatii soeiale obi~nuite. Terapeutul va descrie pacientului situatia anxiogena ~i ii cere acestuia sa ~i-o reprezinte mental. pentru ca el suferea de ejaculare precoce. nu lupta pentru drepturile lor. de catre W 01 p e . Reactia anxioasa apate. In acela~i timp. c) Tehnica imploziei. expunerea in plan imaginar trebuie sa dureze un timp mai indelungat. e) Antrenamentul asertiv. Meto'da imersiunii poate avea lac "in vivo" (In plan real) sau In imaginatie (M ark s. dupa care sa-i tclefoneze psihoterapeutului. Aceasta din urma poarti'i nume1e de "implozie". atunci cand trebuie sa faca 0 observatie unui subaltern.i apoi descre~te. Dupa jucarea scenei. se stabilizeaza . Apoi a fost abordati'i problema fobiei de loeuri inaltc. mai ales datorita faptului ca oamenii se Intrebau ce face individul acela care sta intcpenit pc dig. Modelul poate fi oferit de catre terapeut. terapeutul ~i grupul apreciaza eomportamentul subiectului. Terapeutul a profitat de aceasta acceptare ~i a rcetichetat problema: actul sexual nu mai este 0 performanta. 1990). in momentul in care a simtit ca i se declan. pacientul a fost prins Intr-un blocaj de trafic pc un pod. Treptat.. a Inceput sa rada ~i ~i-a spus: "iar incep sa-mi fac singur figuri!". dupa care se simtc "golit" total. efectul terapeutic are frecvent tendinta de a se generaliza. Aceasta reprezinta metoda modelarii. Ar fi mai bine s-o lase pe sotie deasupra. 1990).. Me g g Ie (1990) subliniaza faptul ca. fie aplicarea hipnozei. cea a razbunarii nevinovate.i in cazul desensibilizarii sistematice.i Ie va ierarhiza in functie cle anxietatea pe care 0 produc. cu curaj ~i fermitate. 1990. care arata modul in eare s-a eliberat de fobia sa.. Pacientul nu a putut ncga faptul ca actul sexual rcprezinta 0 dificultate pentru un barbat. Termenul de asertivitate a fost introdus in psihoterapia americana in jurul anilor '70. pe eel al ~efului ierarhie). se pune problema transferarii rezultatelor in planul vietii reale. paeientul va juea propriuI sau rol. sa "mul1ceasca" ~i ca.. nu au curajul sa spuna vanzatorului ca le-a dat gre~it restul. p:JJ3) ~i se refera la acel comportament prin eare subieetul i~i sustine punctul de vedere personal. fobia s-a vindecat. Incepand din acel moment. el i-a cerut pacientului sa se urce pe un dig foartc inalt din port ~i sa ramana acolo timp de 45 de minute. Fericit fiind de faptul ca a trecut cu bine proba. estc introdusa 0 satisfaetie noua.eaza criza. In acela~i timp. cum ar fi taiatul lemnelor. Lor Ie este jena sa se targuiasca in piata. clar tara agresivitate. prin exemplul personal. terapeutul va alege un numar de situatii sociale la care pacientul are dificultati . 0 persoana apropiata paeientului sau de un subiect filmat. pentru ca de multe ori acest transfer nu se produce. in timp ee terapeutul 11va juea pc eel al interloeutorului (cle pilcla.. Si in acest caz. mra vreun efort sau emotie exageratiL La ineeputul terapiei. de la 45 minute pana la trei ore (M egg 1e.32 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurte 33 urmi'itoarc: cl i-a explicat pacicntului ca sotia sa nu realizcaza cat de dificil este un act sexual pentru un barb at care trebuie sa fadi o scrie de mi~cari epuizante intr-o pozitie incordata. care face sa dispara anxietatea lcgata de performanta ~i ejacularea precoce. iar el sa stea ca un lcnc~ cu mainile sub cap. pentru a fi eficienta. autorul subliniaza ca in cazul unor fobii multiple. cre~te. Pacientului i-a rneut chiar pUicere sa respire aerul marii ~i sa priveasca vapoarele in largo Intorcandu-se acasa. Pacientul a relatat faptul ca primele 10 minute au fost Ingrozitoare. ca . pentru a vedea cum este. d) Efectele expunerii pot fi facilitate daca se demonstreaza. Me g g 1e (1990) este de parere ca pentru a depa~i aceasta dificultate este necesara fie utiIizarea ambelor metode. ci o corvoada obositoare. confruntarea cu stimulul anxiogen. nu pot spune "nu" cand Ii se cere ceva ~i se simt prost.i Lazarus (cit. Intr-o etara ulterioara se inverseaza rolurile: . de regula diferit de cel al interlocutorului. De fiecare data cand se luereaza cu aceasta tehnica. In cazul aeestor pacienti. Defieientele sunt subliniate intr-un mod rational ~i non-punitiv. insistand asupra aspectelor pozitive ale acestuia. musculatura pacientului s-a relaxat ~i senzatia de ameteala a disparut. Meggle. Antrenamentul propriu-zis se realizeaza sub forma jocului de rol ~i are clrept scop a-I invata pe pacient sa reactioneze acleevat in funetie de situatie. imersiunea (cufundarea) In situatia generatoare de anxietate trebuie sa fie suficient de lunga.

Astfel. In acela~i timp. sc va identifica cu staTile emotionale ale personajului de care se teme. inversarile de roluri tacandu-se ori dc cate ori se simte nevoia. dar ~i ~omerilor in cautare de locuri de munca. Psihologia cognitiva se ocupa de modalitatile de procesare intern a a informatiei ~i i~i are sursele de inspiratie in modelele oferite de inteligenta artificiala. iar subiectul va ajunge sa-~i priveasca interlocutorul in ochi. figura crispata se va destinde. M egg I e (1990) considera ca acest gen de terapie se deosebe~te de orienti:irile terapeutice urnaniste doar prin faptul ca se utilizeaza evaluarile ~i autoevaluarile cuantificabile ale comportamentului pacientului. Intregul demers psihoterapeutic dureaza pana la 20 de ~edinte ~i se adreseaza subiectilor care sufera de timiditate. pentm a pIasa 0 situatie oarecare in tiparele schemei sale cognitive. pacientul i~i va relua tolul ~i scena se va juca din nou. iar terapeutul pc eel al pacientului. terapeutul ii va oferi paeientului un nou model de eomportament. pentm a evidentia progresele terapiei. terapeutul va aeorda 0 atcntie deosebita comportarnentului nonverbal al pacientului. Acest sistem de atitudini ~i credinte a fost dezvoltat in copili'irie in functie de interactiunile cu figurile parentale ~i de psihotraumcle suferite. se revine la jocurile de rol. In ~edinta urmatoare se discuta modul in care a fost indeplinita sarcina. cand adultul se va simti singur sau va trili 0 situatie dc despartire. Ie refuza sau Ie deformeaza pe altele. 1990): 1. Principiul de baza al acestei abordari terapeutice consta in faptul ca informatia externa este filtrata prin prisma schemel or cognitive de natura incon~tienta ale subiectului. Toate aceste aspeete vor fi notate ~i evaluate de catre terapeut. un copil ai cami parinti I-au abandonat i~i poate forma 0 schema cognitiva de genul urmator: "Daca am fost abandonat inseamna ca sunt lipsit de valoare ~i eu sunt vinovat de faptul ca ceilalti ma parasesc" (M egg 1e. . 68). p. Astfel. care va declan~a sentimentele de tristete ~i vinovatie. care prezinta probleme. punandu-se in evidenta progresele obtinute. In cazul in care sarcina a fost binc indeplinita. dornici de afirmare. Pentru a verifica cele invatate. In cadrul antrenamcntului asertiv. Mai mult. dar. 1990.34 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte TERAPIILE COGNITIVE 35 paeicntul va juea rolul ~efului. Apoi. vacca tremuratoare. Procese1e cognitive (operatiile logice) pc care Ie folose~te pacientul pentm a deveni deprimat sau anxios. pozitia va deveni relaxata. el se va simti trist ~i vinovat tara sa inteleaga de cc. Evenimentele cognitive care nu sunt altceva decat gandurile ~i imaginile automate care ii vin in minte subiectuluiatunci cand se simte deprimat sau anxios ~i care sunt rezultatul interactiunii "schema" . Daca ea a fost indeplinita doar partial sau nu a fast realizata dcloc. evenimentul actual va reactiva vechea schema cognitiva incon~tienta. in fclul acesta subicctul. ceca ce va reprczenta pentru el 0 noutate. 2. Schemele cognitive nu sunt altceva decat sistemele de credinte ~i atitudini care formeaza stilul personal de evaluare a realitatii specifice subiectului. Problema terapeutului consta in a avea acces la schemele cognitive pentru a Ie modifica ~i aceasta nu se poate realiza decat studiind manifestarile lor con~tiente (M egg 1e. Aceste scheme structureaza conceptia despre lume a individului. Schema cognitiva ri'imane in stare latent a. sa-i atinga pc ceilalti ~i sa se lase atin~i sau sa exerseze contactul vizual cu interlocutorul. pc care s-o execute dupa incheierea ~edintei de psihoterapie.proces cognitiv ~i stau la baza tulburarilor emotionale ~i de comportament. terapeutul va trasa pacientului 0 sarcina in plan real. intre stimulul exterior" ~i reactia comportamentala de raspuns. incepe sa se manifeste inl1uenta psihoterapiei urnaniste asupra celei comportamentalc. unii speeiali~ti in tempie asertiva s-au inspirat din Gestalt-terapie ~i i-au incurajat pc clicntii lor sa se bata cu perne. focalizandu-se asupra a ceea ce sepetrece in creierul subiectului. modeland aspecte tot mai diverse ale rcalitatii sociale. In acest caz. in functie de creativitatea psihoterapeutului. de pi Ida. sc trecc la situatia urmatoarc din cadrul icrarhici stabilite initial. ezitanta va devcni ferma ~i sigura. J ocurile de 1'01 pot fi extinse in mod nelimitat. Astfel. oamenilor de afaceri sau oamenilor politici. accepta anumite informatii. de fiecare data. jucfmdu-i rolul.

Terapeutul a indus hipnoza. Rezolvarea problemei inactivitatii pacientului prin intermedi ul unor tehnici comportamentale. accidentale asupra altor situatii care nu au legatura cu experienta rcspeetiva. logieii aflata la baza unor distorsionari cognitive. . va emite 0 ipotezii de lucru ~i o va verifica in practica. Pacienta fusese victima unui viol la varsta de 7 ani. iar ceilalti sunt toti ni~te illcompetenti". pacientul trebuie sa faca eforturi speciale pentru a Ie idelltifica inainte ca ele sa produca stare a afectiva negativa. Ea a reevaluat deciziile ei din copiliirie ~i a adoptat altele. de pilda. p. Terapia este foarte bine structurata ~i cuprinde intre 15 ~i 22 de ~edinte de aproximativ 0 ora. modificand-o. de pilda. La fel ca un cercetator. evaluand rezultatcle demersului sau. depresivul nu va retine dintr-o situatie decat acc\e clemente care vin sa-i confirme faptul cii este lipsit de valoare. care il face pc subiect sa cvalueze lucrurile in termenii de alb-negru. Aceasta manifesta dispozitie depresiva de aproximativ un an ~i punea la indoiala calitatile sale de sotie. dar ca nu reu~ea sa identifice legatura cauzala dintrc trauma suferita ~i tulburarile sexuale actuale pentru ca vaginismul ~i depresia au survenit dupa multi ani de disnicie fericita. 0 persoana depresiva va avea tendinta sa-~i amplifice e~ecurile ~i sa minimalizeze succesele). Depistarea gdndurilor automate este foarte uti/a in cadrul psihoterapiilor de scurta durata. schemele eogmtlve au 0 forta de aetiune foarte puternicii ~i pun in aetiune un fel de logica proprie subiectului. Dupa ce pacienta a identificat imagine a violului. retraiasca scena respectiva ~i apoi sa actioneze voluntar asupra amintirii respective. Demersul terapeutic se intinde pe un interval de 3-4 luni. sau a trage concluzii impotriva oricarei evidente. Astfel. Terapeutul il va ghida pe pacient sa-~i concentreze atentia asupra acestora ~i sa Ie autoevalueze. de pilda. psihoterapeutul cognitivist va aduna date. ea a sesizat legatura dintre trauma suferita in copilarie ~i problemele actuale. Me g g I e (1990. din acest motiv. Alte mecanisme specifice logicii patologice care produc distorsionari cognitive sunt: • Inferenta arbitrara care consta in a trage 0 concluzie tara ca rationamentul sa dispuna de un termen mediu din care sa decurga. Astfel. Aeest fellomell poarta numele de abstragere selectiva. mai potrivite pentru varsta adulta. perturb area in sfera comportamentala ~i apoi sa dispara. Vindecarea completa a avut loc in ~apte ~edinte de psihoterapie. iar depresivul va gandi: "eu sunt celmai incompetent ~i toti ceilalti sunt competenti". Pacienta a identificat imaginea fotografica a violului suferit. • Tipul de gandire dihotomic. • Personalizarea se refera la faptul ca subiectul i~i asuma responsabilitatea unoI' evenimente exterioare care nu au nici o legatura cu persoana sa (se simtc vinovat de nenorocirile care se petrec pc lume). tratamentul se realizeaza in trei etape: 1. 70) relateaza cazul unei paciente care suferea de dispareunie (durere in timpul actului sexual). i-a sugerat pacientei sa. Astfel. vaginul se lubrefia. Tulburarea sexuala se manifesta totdeauna in acela~i mod: pacienta dorea foarte mult sa faca dragoste cu sotul ei. pacienta avand ~i doi copii. Psihoterapia eognitiva abordeaza tulburarea pacientului ca pe 0 problema ce trebuie rezolvata. in cazul tratamentului tulburarii depresive (nevrotice). Terapeutul i-a cerut sa se concetreze asupra seenei relatiilor sexuale ~i sa observe dacii inaintea aparitiei starii afective negative nu-i apare vreo imagine sau vreun gand. iar anxiosul nu va retine din realitate dedit aeele informatii care sugereaza pericole. iar intervalele dintre ~edinte sunt riguros planificate. dar imediat ea era cuprinsa de senti mente de tristete ~i teama. paranoicul pare sa-~i spuna: "eu sunt celmai competent. Gandurile ~i imaginile automate se declan~eaza foarte rapid ~i se manifesta undeva la margine a campului con~tiintei ~i. • Amplificarea sau diminuarea semnifieatiei unoI' evenimente (astfel. • Suprageneralizarea implicil extinderea abuziva a unei experiente nefericite. ignorand toatc aspeetele pozitive. se excita.Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 37 In cazul tulburiirilor psihopatologice. vaginul redevenea uscat ~i penetratia devenea foarte dureroasa.

acesta ii va explica pacientului modulin care structurile cognitive inflyenteaza emotiile ~i comportamentul.: Nu a~a! Cu bralul mai leapan. la defalcarea problemci in parti componente. Incepand din acest moment. chiar a~a! Terapeutul: Simplul fapt ca vi s-a returnat un dosar. terapeutul va face inca 0 trecere in revista a simptomelor . P.: Eu tac ~i va £ntind dosarul. de modul £n care ali interpretat situalia. In ~edinta a treia. terapeutul ajutandu-l pe pacient sa formuleze 0 ipoteza ~i s-o verifice in practica. pacientul trebuie sa-~i reaminteasca una din situatiile pe care le-a inregistrat. mai curand. se trece la identificarea gandurilorautomate negative care 11fac pe·subiect sa se simta trist ~i Ii blocheaza actiunile. poate doar 15. 71): "Spuneti ca nu puteti sa va concentrati deloc. Tot ce fac este prost. T. v-ali simlit deprimata.: Pentru a ne fi mai clar. obstacole care sunt discutate impreuna cu terapeutul. in continuare. a spala rufele etc. Se alege apoi un obiectiv u~or de atins. fara sa va adreseze un cuvant. La ~edinta viitoare de psihoterapie. o data diagnosticul stabilit. Din cauza asta nici nu reU$esc sa ma casatoresc. In acela~i timp. psihoterapeutul ~i pacientul incep demersul terapeutic propriu-zis. 72): Terapeutul: Mi-ali povestit ca atunci cand ~eful v-a inapoiat dosarul la care ali muncit doua saptamani. La ce va gandili acum? P. pot sa fie evidentiate ~i obstacolele care stau in calea realizarii sarcinii. lata-I.: A~a? P. Niciodata nu voi fi capabila sa fac un lucru bun. Acesta va fi pus in situatia de a-~i verifica ipoteza ~i daca reu~qte sa citeasca 25 de randuri. dvs.: Da! T. Oescoperirea ~i modificarea schemelor cognitive. abandonata de pacient din cauza depresiei: a face ordine in casa. In felul acesta. 1990. Se trece. In acest mod. pacientul s-a familiarizat cu metoda autoexperimentarii. Eu sunt ~efitl dvs. Oar daca v-a~ da un ziar. In continuare i se traseaza ca sarcina pentru acasa sa-~i monitorizeze activitatile cotidiene in scris ~i sa citeasca 0 carte sau o bro~ura de terapie cognitiva. Pentru a realiza acest lucru. ca in exemplul urmator (M egg Ie. Cei doi cad de acord asupra unei activitati de rutina. acest mic succes 11va ajuta sa continue terapia. fara sa facefi nimic. Daca activitatea respectiva i se pare pacientului prea greu de realizat. dupa ce s-a discutat modul de Indeplinire a sarcinilor pentru acasa.: EI ma crede incapabila. acordand 0 nota de la 0 la 5 pentru nivelul stapanirii de sine ~i pentru gradul de satisfactie pe care 11 obtine. el trebuie sa inregistreze cu multa precizie ~i situatiile in care apar emotiile negative. cate randuri credeti ca ati putea sa cititi?" Pacientul se gande~te ~i raspunde ca probabil nu va putea citi 20 de randuri. stali jos ~i eu va dau dosarul. Nu ali mancat seam ~i ali zacut in pat. prin intermediul adresariiunor intrebiiri in detaliu. Apoi tcrapeutul va explica principiile teoriei ~i psihoterapiei cognitive. Eu stau in picioare. A~a este? Pacienta: Da. care stau la baza starilor depresive ~i modificarea acestora.fl va oferi pacientului programe de activitate tot mai complexe. fara sa vi se spuna un cuvant nu explica depresia care v-a cuprins. faza preliminara a terapiei dureaza doua ~edinte. Este vorba. terapeutul ~i pacientul rezuma problema ~i consecintele acesteia in planul vietii cotidiene.~i va studia jurnalul personal al pacientului. Prezentam in cele ce urmeaza un exemplu (dupa M egg 1c . Pacientul va trebui sa-~i monitorizeze acasa to ate activitatile. 1990. p. care sunt ierarhizate in ordinea prioritatilor. . T. hai sa refacem situalia. care produc declan~area gandurilor automate. Acest.3X Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 39 2. Sprijinirea pacientului sa identifice gandurile negative automate. P. p. Apoi. prin retrairea in plan imaginativ a respectivei situatii sau prin realizarea unor jocuri de rol.: Probabil. in dulap. el 0 va efectua la inceput in plan imaginativ. 3.

In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-au eonsolidat deprinderile de eombatere a gandurilor negative. Terapeutul il va invata sa Ie examineze in mod obiectiv. regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea: "Dacii ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice alt barbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare". Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale. asociate ~i intensitatea acestora exprimata numerIC. utilizarea terapiei prin muzicii sau jocuri de rol pentru antrenarea comportamentului asertiv. automate. pentru a-I ajuta pc pacient sa descopere ~i alte alternative de intcrpretare ale unei situatii date. Raportul meu era lipsit de valoare (30%). pacientul va exersa identificarea ~i modifiearea gandurilor negative. • gandurile negative. Se poate continua. in ~edintele 16-18. care sta Ia baza declan~arii gandurilor negative automate. vazand cat este de ocupatii. Astfel. • emotiile negative. Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze. care era de fapt. acordandu-le un pro cent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevaratc: 1. Al be r t ElI i s (1977). 74): . privirea lui nici nu exprillla ostilitatea. Nu credeti cum va ca 'discursul acesta v-a deprimat mai mutt dedit situa{ia in sine? Pacienta este astfcl antrenaUi sa-~i identifice gandurile negative disfunqionale. Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste care contin convingeri negative de baza. care subicctul va invata sa Ie opuna celor negative. pe. ~i jocul de rol. 4. de pi Ida. in cazul descris mai sus. pacientul se va antrena permanent sa contracareze gandurile sale negative automate.40 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 41 T: Faarte bine. de reu~ita. convingeri foarte raspandite la persoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatii absolute ~i inumane. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei de psihoterapie ~i apoi in afara acesteia. Examinand aceasta posibilitate. $eful nu se simtea bine (10%). pacientul poate interoga ~i alte persoane cu privire la ceea ce fac ele in situatii similare. Spre sfaqitul psihoterapiei. V-atl adresat tat acest discurs interior. fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea ipotezei 2. pacienta poate descoperi urmatoarele a$pecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era preocupat de alte probleme. Jpoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare. Timp de aproximativ 10 ~edinte. Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi cii ipotezele 2 ~i 3 par mai plauzibile. in cazul pacientei descrise de Me g g 1e . precum ~i a efectului acestora asupra starilor emotionale ~i gandurilor automate. $efulnu voia sa ma deranjeze (80%). din nou. 3. Majoritatea terapeutilor recomanda ~i utilizarea unor tehnici de cre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica. Astfel. impotriva dumneavaastra. dar nu ~i persoana ca atare. nevoia de a fi apf(~bati in totalitate. Seful era preocupat de alte lucruri (70%). poate observa comportamentul altor persoane sau se poate transpune. fondatorul psihoterapiei rational-emotive (RET). Jpateza 2: Seful era preocupat de altceva. exista mai multe posibilitati: Jpoteza 1: raportul alcatuit este lipsit de valoare.(1990). De altfel. automate legate de situatiile respective. Jpoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva. a evidentiat cateva tipuri de credinte absolutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturba permanent (dupa Me g g 1e.. p. In viata cotidiana. in situatiile respective. de asemenea. nevoi absolutiste de dragoste. sa verifice gradul lor de plauzibilitate ~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema. utilizand 0 scala de autoevaluare realizata de Be c k(1987) ~i care cuprinde urmatoarele aspccte: • situatiile-problema. de perfectiune. terapeutuI va aborda schema eognitiva incon~tienta sau convingerea cu caracter general. pentru a-~i observa propriul comportament. 2. 1990. de pilda.

sa verifice gradul lor de plauzibilitate ~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema. vazand cat este de ocupata. nevoia de a fi aprQ. pentru a-I ajuta pe pacient sa descopere ~i alte alternative de interpretare ale unei situatii date. pacientul poate interoga ~i alte pcrsoane cu privire la ceea ce fac ele In situatii similare. nevoi absolutiste de dragoste.bati in totalitate. Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste care contin convingeri negative de baza. Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze. carc subiectul va invata sa Ie opuna cclor negative. utilizand autoevaluare realizata de B e c k (1987) ~i care cuprinde urmatoarele aspecte: • situatiile-problema.40 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 41 T: Faarte bine. • emotiile negative. terapeutul va aborda schema cognitiva incon~tienta sau convingerea cu caracter general. convingeri foarte raspiindite la persoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatii absolute ~i inumane. care era de fapt. Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi ca ipotezele 2 ~i 3 par mai plauzibile. a evidentiat ciiteva tipuri de credinte absolutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturba permanent (dupa Me g g 1e. Se poate continua. Astfe1. V-ati adresat tat acest disnll's interior. precum ~i a efcctului acestora asupra starilor emotion ale ~i gandurilor automate. De altfel. 4. 1990. fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea ipotezei 2. de reu~ita. Ipoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva. Terapeutul 11 va invata sa Ie examineze in mod obiectiv. Nu credeti cum va ca 'discursul acesta v-a deprimat mai mult dedit siluatia in sine? Pacienta este astfel antrenata sa-~i identifice gandurile negative disfunctionale. de asemenea. Ipoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare. pacienta poate descoperi urmatoare1e aspecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era preocupat de alte probleme. exista mai multe posibilitati: lpateza I: raportul alcatuit este lipsit de valoare. care sta la baza declan~arii giindurilor negative automate. ~i jocul de rol. Seful nu voia sa ma deranjeze (80%).. utilizarea terapiei prin muzica sau jocuri de rol pentru antrenarea comportamentului asertiv. de pilda. impotriva dumneavaastra. Spre sfiir~itul psihoterapiei. pacientul se va antrena permanent sa contracareze giindurile sale negative automate. acordandu-Ic un procent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevarate: L Raportul meu era lips it de valoare (30%). fondatorul psihoterapiei raAl be r t E 11 i s (1977). In viata cotidiana. Astfel. din nou. in cazul descris mai sus. asociate ~i intensitatea acestora exprimaHi numcrlc. lpateza 2: Seful era preocupat de altceva. pc. 2. In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-au consolidat deprinderile de combatere a gandurilor negative. de pilda. dar nu ~i persoana ca atare. p. Examinand aceasHi posibilitate. Seful era preocupat de alte lucruri (70%). 74): . 3. in situatiile respective. privirea lui nici nu exprima ostilitatea. in ~edintele 16--18. • gandurile negative. in cazul pacientei descrise de M egg I e(1990). Majoritatea terapeutilor recomanda ~i utilizarea unor tehnici de cre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica. Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale. automate legate de situatiile respective. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei de 0 scala de psihoterapie ~i apoi in afara acesteia. poate observa comportamentul altor persoane sau sepoate transpune. Timp de aproximativ I 0 ~edinte. regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea: "Daca ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice alt barbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare". automate. tional-emotive(RET). de perfectiune. Seful nu se simtea bine (10%). pacientul va exersa identificarea ~i modificarea gandurilor negative. pentru a-~i observa propriul comportament.

Ceca ce lucrez. tisfactia lucrului realizat (10). Deoarece umorul nu lipse~te.42 Psihoterapii sC!lrte Psihoterapli sC!lrte 43 "Trebuie sa fiu bun.. Nu profit de succesele mele. 6. Concluzie: Aceasta atitudine este in mod evident in dezavantajul meu. p. pierd p~rtea lor de fiicut (9). prin metode foarte diferite. pentru ca. imediat ce inregistrez un e~ec. unui pacient timid i se poate trasa drept sarC(ina terapeutica sa realizeze anumite actiuni ridicole In public. Devin intolerant ~i hipercritic fata de ceilalti 10. nu sunt lene~ agresiv (10). Pentru ca am tendinta de a 4. bazat pe imperative categorice: "trebuie". "Toti ceilalti trebuie sa fie buni ~i sa se poarte irepro~abil cu mine. (4). dar ° . "Oare nu este ingrozitor faptul ca aceste conditii sunt rele ~i ma frustreaza?" "Nu pot sa suport acest lucru". foarie curand pacientul va gasi chiar 0 satisfactie in realizarea aetiunilor respective ~i chiar in inventarea altora noi (sa poarte ~osete de culori diferite. de pilda. Daca ei nu se comporta astfel. Gasesc mereu ceva interesant evita criticilc. perfect. Total = 31 p. Autorul arata ca exista multe modalitati prin intermediul carom psihoterapeu!ii ii pot ajuta pe clientii lor sa se simta mai bine. ElI i s (1977) nu neg1ijeaza Insa nici mctodele cognitiviste mai traditionale. "Conditiile economice. 2. Autorul ataca frontal de la prima ~edinta de psihoterapie acest mod de gandire irationa1. Astfel. 5. Ma critic pre a sever ~i acest incerc sa fac totul mai bine lucru ma face sa pierd sa(9). pot decide s-o modific sau sa renunt la ea. 100·-101): Dezavantaje Avantaje: 1. data descoperita schema cognitiva de gandire ncgativa. psihoterapeutii cognitivi~ti au pus la punct strategii de contracarare a acesteia. Acest mod de a gandi ~i de a sa fiu 'anxios (8). conducand la un comportament irational de autoperturbare C (consecinte emotion ale ~i comportamentale). sunt umbrite toate succesele mek anterioare (10). La incheierea terapiei. sociale ~i de me diu in care traiesc trebuie sa fie astfel aranjate ineat sa mi se indeplineasca toate dorintelc" .). constructiva ~i nu ma pot perfectiona (5). Psihoterapia ra!ional-emotiva (RET) are multe elemente comune cu terapiile cognitive ~i cognitiv-comportamentale. sau ma determina sa devin 3. Faeand bilantul. Un eveniment negativ activ (As) activeaza lasubiect gandurile irationale (iBs). dintre care unele foarte nonconformiste. care genereaza perturbari psihice. Criticile celorlalti ma deprima (9). mai bine ma sinucid". Din acest motiv.atul unui contract pe care I-au fiicut ace~tia in copilarie ~i ca acum este cazul ca acest contract sa fie renegociat. "Nu pot sa fiu fericit in conditii atat de rele. pentru ca altfel nu valorez nimic". 7. ma comporta ma determina sa 2. Unii autori cognitivi~ti atrag atentia pacientilor asupra faptului ca modul negativ de gandire este rezult. Perfectionismul meu ma face 1. traiesc mereu 0 stare de ins atisfactie (10). psihoterapeutul trebuie sa fie sigur ca pacientul a inteles bine principiile terapiei cognitive ~i ca poate aplica in mod independent metodele acesteia. inseamna ca nu merit". de lupta impotriva gandurilor negative prin metoda contraargumentarii. sa sara lntr-un picior in statia de autobuz in fata unci doamne in varsta etc. 1988. este de calitate 3. pacientul ajunge la concluzia ca atitudinea respectiva are costuri prea ridicate ~i se decide s-o l11odifice. Astfel. se pot aprecia avantajele ~i dezavantajele unui mod de gandire perfectionist (dupa B 1a c k bur n ~i Cot t r a u x . politice. de pilda. Total = 63 p. 4. ElI i s (1977) explica ABC-ul modului irational de gandire. Pentru ca reu~esc rareori sa fac ceva cu adevarat perfect.

Aceasta tehnica se poate lesnc transforma intr-un "bumerang". 2. doar atunci dnd dificultati1e lor sunt rezolvate $i vor recadea in nevroza. Ie explica faptul ca i$i detest a partenerul. devenind ni~te persoane mai putin perturbate. traiesc din nou sentimente perturbatoarc ~i se comporta dezadaptativ. subiectii se vor simti mai bine ~i vor putea obtine succese in profesie ~i chiar in dragoste. Furnizarea de sfaturi ~i rezolvarea de probleme TEHNICI CARE it POT FACE PE PACIENT SA SE SIMlA MAl DINE 1. nu face decat sa fie intarite in urma unui astfe1 de tratament. Este insa evident faptul ca $i aceasta tehnica nu va face dedit sa-i determine pe c1ienti sa devina ~i mai dependenti de terapeut. in aceste conditii ei progresand mai repede in cadrul demersului psihoterapeutic. psihoterapeutii manifesta tendinta de a explica pe scurt clientilor originea diverse10r trairi pe care Ie manifesta ace$tia. depa~ind sfera simptomelor pentru care s-au prezentat la psihoterapie. consecinta fiind prelungirea exagerata a terapiei. Ell i s (1990) realizeaza distinctia intre a te simti mai bine ~i a fi vindecat. intr-o masura mai redusa. acqtia se vor simti bine. manifesta. ei sunt p·utin anxio~i. Explicotiile ~i "insight" ·ui legate de problemele trecute Frecvent. comportamentul fobic ~i se simt mai fericiti. prieten pUitit" (S c h 0 fie I d. Caldura ~i suportul afediv' Abordarea pacientilor.44 Psihoterapii sClirte Psihoterapii sClirte 45 majoritatea acestor interventii aqioneaza doar pe termen scurt. cu tendinta spre autoactualizare. 1972 a). se vor simti mai bine $i atunci cand primesc sfaturi intelepte sau sunt ajutati sa-~i rezolve prob1eme1e care ii framanta. 1964). Furnizorea de asigurari ~i incurajari acestui fenomen Deoarece multi clienti se simt neadecvati ~i nu au incredere in posibilitatile lor de succes ~i din acest motiv se autoblameaza. ei ~tiu sa faca fata acestor sentimentc ~i conduite in mod eficient ~i rapid. atunci dnd se confrunta Cll situatii care nu pot fi solutionate. dad terapeutulle va adresa complimente in legatura cu inteligenta ~i cu aspectul lor exterior. 4. pentru ca acesta s-a comportat a$a cum s-au comportat parintii cu el sau ca modul abuziv . la psihoterapie. furio~i. Clientii se simt mai bine. dar in momentul in care au e~uat din nou. Deoarece multi dintre ace$ti subieqi au 0 nevoie puternica de dragoste ~i aprobare. mai ales a celor depresivi ~i a celor care au 0 imagine scazuta cu privire la propria persoana. deprimati. in mod ocazional. cu suport $i caldura afectiva. Mai mult. credintele lor irationale cu privire la faptul ca cineva trebuie neaparat sa aiM grija de ei ~i sa-i iubeasca. in loc sa-~i rezolve singuri problemele de viata. Cand clientii se simt mai bine. pentru ea asigurarile ~i incurajarile ii vor ajuta sa actioneze mai eficient. clientii nu numai di se simt mai bine. ei pot aplica in practica cele invatate. culpabili. ci indeplincsc ~i urmatoarele conditii: • i~i mentin echilibrul emotional 0 perioada mai lunga de timp. ei se vor intoarce la vechea lor imagine negativa in legatura eu ei in$i~i. • devin mai putin perturbati ~i autodefensivi in legatura cu multe aspecte ale existentei. • deoarece sunt capabili sa invete lectia psihoterapiei. pentru ca altfel se simt lipsiti de valoare. In cazul in care are loc insa procesul de vindecare. dar nu se vindedi (E 11is. Aceasta abordare insa Ie poate intari ~i credinta irationala ca ci trebuie intai sa aiM succese ~i abia apoi sa se accepte pc ei in~i$i. locul de munca sau de sfera relationala. • atunci cand. De pi Ida. ii face mai capabili sa infrunte dificultatile vietii. probleme ee tin de $coala. ei devenind dependenti de terapeut sau se produce fenomenul prin care terapeutul devine "un Clientii. 3. ameliorarea simptomelor avand un caracter temporar.

6. dimpotriva. cu arice pret. Catharsis-ul ~i abreacfia 7. cu caracter temporar. in cel mai bun caz. in 1923. explicatiile ~i "insigh"-urile respective. va putea fi exacerbata. 0 astfel de abordare ii determina pe subiecti sa faca ceea ce trebuie pentm motive exterioare. se va produce doar 0 descarcare temporara (Ellis. Travis. Din pacate insa nici in acest caz. atitudinile autoperturbatoare. sehimbare care sa atinga conceptia filozofiea despre lume ~i viata a clientului ~i sa dezvolte la acesta 0 capacitate de autoreglare a starilor sale psihice. chiar daca au la baza fapte reale. cum ar fi obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse. 1983). in cazul bulimiei. 1990) . nu arata clientilor de ce anume reu~esc ei sa se dezorganizeze in asemenea masura pentm ni~te fapte trecute. Indiferent daca aeeste explicatii sunt corecte sau eronate. nu pro due efecte de duraHi in planul psihoterapiei. factorii situationali actuali sau care au actionat in copilarie produc perturbarile emotionale. rezultatele nu sunt de dUrata. nu ii ajuta sa afle de ee au Hirat dupa ei in viata adulta neplacerile copilariei. nu pro due 0 schimbar'e atitudinala de durata. Din acest motiv. tehnica intare~te convingerea disfunctionala a pacientului ca el trebuie. de a gandi mai putin cu propriul lor cap. iar atitudinea clientului bazata pe anxietate sau pe agresivitate nu se va modifica san. In acela~i timp. specifice toxicomaniei. pacientii Ie iau ca atare ~i au impresia ea ajung sa se inteleaga mai bine pc ci il1~i~i~i ca ceva s-a modificat in comportamentullor dezaprobativ. TEHNICI DE TERAPIE SCURTA CARE il FAC PE SUBIECTI SA SE VINDECE (ELLIS. fara sa progreseze. 1988. fumatului sau alcoolismului incipient). 1977. Atunci cand se utilizeaza drept intarire. aprobarea terapeutului sau a altei persoane. dar din nefericire. Ell i s este de parere ca aceasta tehnica nu face dedit sa incurajeze egocentrismul. Ajutarea clientului sa intre in legatura cu propriile sentimente ascunse de anxietate ~i ostilitate va produce 0 descarcare a tensiunii emotionale acumulate. Aceste insight-uri (iluminari). ei modul in care ace~tia . defecte de'personalitate care stau de obicei la baza unci conduite adictive. Gandirea pozitiva ~i imageria mentalii Inca de la autosugestiile prescrise de C 0 u e. cultivandu-le gandirea pozitiva ~i imageria orientata spre sucees. de~i pot fi productive pe termen seurt. intiiririle ~i sancfiunile Principiile intaririi ~i sanctiunilor sunt specifice psihoterapiei comportamentale. ~i acesta se va simti mai bine. catharsis-ul nu va face decat sa intensifice trairile afective negative (mai ales cand este yorba de furie) sau. Daca insa terapeutul nu are acces la ceea ce se ascunde in spatele acestor sentimente reprimate. devenind ~i mai perturbati (E 11 is. 1. orientarea hedonista ~i toleranta scazuHi la frustratie a subiectilor. pentm ca gandirea pozitiva da subiectului sl?erante in legatura cu obiective sau performante adesea greu de atins. sa obtina performante inalte pentm a se autoaccepta. ii determina sa se comporte brutal cu proprii copii. Con~tientizarea propriei auto·perturbiiri Pacientii trebuie sa inteleaga faptul ca nu atat imprejurarile exterioare. Metodele care il fae pe client doar sa se simta bine.Aceste principii au fost utilizate pentm a modifica starile afective ~i comportamentele disfunctionale ~i dau rezultate bune mai ales in terapia toxicomanilor sau a altor comportamente dezadaptative (ca de pilda. 5.46 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 47 in care s-a comportat mama sau tatal vitreg cu ei. multi terapeuti au cautat sa-i ajute pe pacientii lor. 1983). Adesea. in prezent. Ell i s (1990) considera ca tehnicile de vindecare pe care Ie propune sunt de fapt nWe modalitati de autoajutorare ("self-help"). S-a dovedit ca aceasta metoda da rezultate rapide. cum procqdeaza sa Ie mentina active ~i cum i~i pot modifica. pusa la punct de Wa t son (1920) ~i perfectionata apoi de Ski n n e r (1971) ~i W 01 p e (1982). subiectii au tendinta de a deveni mai sugestibili.

pentro cii nu are performante suficient de mari sau pentru cii nu obtine suficienta aprobare de la ceilalti. 1990). 3. lehnica reanaliziirii unor comportamente-problemii Psihoterapia rational-emotiva (RET) postuleaza faptul ca oamenii se autoperturba nu numai datorita unoI' perceptii ~ijudecati nerealiste ~i negative. 1973. pentm doua motivc principale: • problemele ego-ului. Toleranta scazuta la fmstratie ii determina in acela~i timp sa soli cite gratificatii imediate. metoda ce ii ajuta pe subiecti sa abandoneze acest gen de comportamente adictive consta In a-I solicita pe ace~tia sa noteze Intr-un jurnal cat mai multe dezavantaje ale comportamentului compulsiv. 1988). nefacand altceva dedit sa se autoperturbe. 1962. 1973. ci ~i prin fonnarea unoI' cerinte ~i imperative absolutiste (Ellis.. pentro faptul ca ai fost respins de persoana iubita. care 11fac pe subiect sa se denigreze in pennanenta. precum ~i avantajele renuntarii la acesta. ace~tia trebuie sa rev ad a zilnic o . iar in absenta acestora. prin intermediul carora se autosaboteaza ~i trag concluzii lipsite de sens.lnfelegerea pref modului dogmatic de gondire bazat pe "trebuie cu orice sa. 1987 a. pentru ca altfel va fi sfar~itul lumii?" "Unde scrie ca. nutrind credinte irationale ~i avfmd cerinte nerealiste ~i imperative fata de sine. Este evident ca aceste deprinderi of era 0 relaxare pe moment. care ii face sa doreasca in mod absolut anumite lucruri ~i sa considere ca nu pot trai daca nu au ceea ce I~i doresc. a~a cum subliniaza speciali~tii in terapie cognitiv-comportamentala. pacientii VOl' fi invatati sa-~i adreseze intrebi'iri cu caracter provocativ: "De unde ~tii ca va fi un dezastru daca nu vei avea doar note bune la facultate?" "De ce ar trebui sa ai doar note bune?" "De ce prietenii tai trebuie sa fie neaparat drag uti cu tine. subiectii ·se refugiaza in comportamente dezaprobative compulsive. Apoi. 1962. Astfel. autoperturbatoare. specifica terapiei rational-emotive. cum ar fi alcoolismul. b." poate invata sa utilizeze modul ~tiintific de gandire pentru a-~i invinge convingerile dogmatice.bulimia sau fumatu1. e~ti complet lipsit de valoare ~i nu meriti sa fii iubit de nimeni?" etc.. 1975). acesta 11 Oamenii se perturba pe ei in~i~i. Ell is. b. Psihoterapeutul specializat In terapie rational-emotiva va sesiza rapid faptul ca subiectii anxio~i.. Oamenii sunt cei care se decid sa interpreteze intr-un mod negativ ~i frustrant evenimentele psihotraumatizante timpurii sau actuale. Comboterea prin intermediul orgumentiirii adive a gandurilor irafionale ~ia imperativelor categorice o data ce terapeutu11-a convins pe pacient ca acesta se perturba singur. ") o data ce au intelcs acest mecanism autoperturbator. deprimati sau furio~i i~i fixeaza in mod con~tient sau incon~tient imperative categorice ("trebuie neapara· t sa . Autorul este de parere ca fiinta umana are capacitatea de a se autocontrola emotional. dar majoritatea oamenilor refuza cu inciipatanare sa faca acest lucru ~i persista in eroarea lor. 4. [n eazul in care terapeutul reu~e~te sa-i faca pe pacienti sa intelcaga faptul ca ei se perturbi'i singuri ~i ca ei pot decide fara dificultate sa nu 0 mai faea. 1988. metoda simpHi. insa cu efecte negative pe termen lung. fata de ceila1ti ~i fata de viata. care Ie produc stari afective negative ~i tulburari nevrotice (E 11 is. clientii VOl' invata sa lupte impotriva gandurilor irationale. 2. in special. In felul acesta. pacientii primesc "cheia care poate deschide poarta" spre 0 schimbare profunda a: personalitatii. acesta Ie poate arata calea pe care trehuie s-o urmeze pentru a se elibera de simptomele lor (E 11is. 1985 a. Ellis ~i Harper. • toleranta redusa la frustratie.48 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 49 se raporteaza la imprejurarile de viata reprezinta cauza reala a perturbi'irii psihice...

cu precizarea ca acestea sa nu conduea la probleme reale (de pilda. a unei situ. 6. Astfcl. sa adreseze intrebari proste~ti. 1986. nu ~i ale altora. mai mult. prin intermediul tonului ~i modului de comportare al terapeutului. Exercifii de depa~ire a sentimentului de jena sau ru~ine Car I R 0 g e r (1962) considcra ca atitudinea pozitiva necondi!ionata acordata clientului care solicita psihoterapia rcprezinta metoda cea mai buna ca accsta sa incetezc sa se mai autodenigreze ~i sa traga unnatoarea concluzie: "deoarece terapeutul meu ma accepta. Ell i s (1990) este de parere insa ca aceasta reprezinta 0 acccptare care este totu~i condi!ionaHi. Penttll atingerea acestui obiectiv. Acceptarea neconditionata ar insemna ca pacientul sa se acceptc pc sine. pcntru ca detennina clientul sa devina dependent de terapeut.50 Psiholerapii . Ellis ~i Harper. mai bine pJatit ~i in care sa se poata afinna din plin. Schimbarea sistemului de referinta Aceasta tehnica implica 0 schimbare de atitudine a subiectului.I·curle Psihoterapii scurte 51 de 10-20 de ori aceste liste cu argumente pro ~i contra unui comportament (de pilda. tehnica imageriei rational-emotive (REI). Ii se poate cere sa se imbrace nepotrivit. 1972b. invofarea "acceptarii neconditionate" • este mai indicat sa ne ocupam ~i sa evaluam doar propriile noastre comportamente. insuficient timp tiber. ei sunt inva!ati sa se autoaccepte. Astfel. S.atii cu semnificatie emo!ionala pentru subiect. prejudicii altor persoane). Subiectului i se poate cxplica. provocare ce ii deschide calea evolutiei personale ~i gasirii unui serviciu mai bun. inclusiv terapeutul. in stare de veghe. acesta invata sa-~i priveasea in mod diferit situatia. unci pcrsoane care a fost concediata i se pot arata ~i dezavantajele pc care le-a avut locul dc munca pierdut: salariu prea mic. E 11is. atunci ar trebui sa ma accept ~i cu". Ell i s (1990) ~i colaboratorii sai Ii inva!a unnatoarele: • oamenii sunt fiinte prea complexe pentru a primi 0 apreciere cu caractcr global. subiectii sunt solicitati sa combata gandurile negative care ii determina sa se simta jenati. 8. Sub indrumarea terapeutului. Tehnica ii ajuta pe pacienti sa trans forme starile . 1988. subiectii se vor obi~nui sa nu mai depinda in masma atat de mare de aprobarea celorlal!i. Speciali~tii in terapie rational-emotiva (RET) utilizeaza exercitii care sa-i desensibilizeze pe subiecti de astfel de sentimente ~i sa-i determine sa se comporte tara jena ~i sa se au~oaccepte chiar daca actioneaza in mod stupid sau incompetent. Tehnica imageriei rafional-emotive In psihoterapie. • in cazul in care subiectii insista sa se autoevalueze ca persoanc. c1ientilor nu numai ca Ii sc arata. 1973. 1985 a. chiar dad ceilalti. deplasand accentul de la partile negative spre cele pozitivc (atitudinca "stic1a estepe jumatate plina").Ellis ~iBacker. In scurt timp. fumatul) ~i sa reflccteze asupra lor. umilinta. ru~ine ~i autodenigrare reprezinta punctul de plecare al celor mai multe tulburari emotionale.Ellis ~i Dryden. sa refuze sa fadi altora servicii minore. ei suIJt instruiti sa-~i spuna: "eu sunt 0 persoana valoroasa numai pentru faptul ca traiesc ~i nu pentru actiunile pe care Ie intreprind sau nu Ie intreprind" (B ern a r d. Sentimentele de jena. In cadrul terapiei ratio~al-emotive (RET). relaxare sau hipnoza. 7. de~i ma port rau. de pilda. faptul ca pierderea serviciului reprezinta 0 provocare a destinului. • obiectivul evaluarii comportamentelor personale trebuie sa fie reprezentat de obtinerea bucuriei de viata ~i nu de "punerea la incercare" a propriei persoane. prin termenul de imagerie se intelegerepetarea in plan mental. sa poarte 0 umbrela pe 0 zi insorita etc. indiferent de comportamentullor negativ sau de dezaprobarea celorlalti. In acela~i timp. ~efagresiv etc. de asemenea. il accepta sau nu. ca ei sunt accepta!i a~a cum sunt ci. In cadrul terapiei rational-emotive a fost aplicata. tehnica pusa la punct de M au 1t s by. 1987. 1975). Pacientilor Ii se recomanda sa faca una sau mai multe actiuni stupide in public. 1982. inea din anul 1971.

oamenii i~i pot modifica unele comportamente disfunctionale prin intermediul modificarii gandurilor irationale. Dadi acesta urmeaza indicatiile terapeutului timp de una-doua luni.a reciproc. nu numai ca ii va dispare ideea ca nu poate sta dc vorba cu femeile. 1990). Subicctului i se cere sa vizualizczc cat mai in detaIiu scena rcspectiva ~i sa realizeze ce simtc. I = (imagery) . Tehni(a desensibiliziirii implozive in plan real ("in vivo") Conform principiilor terapiei rational-emotive. S = (sensation) . D = (biological) . Profesorul ~i colcgii sunt foarte critici fata dc studentul rcspcctiv ~i considcra ca este un prost pcntru ca a cazut la respectivul examen. perturbatoare.afectivitate. dezamagit. Astfel. . 1989). A = (affect) . ElI is (1985 a) recomanda subiectilor cu probleme emotionale sa practice metoda propusa 0 data pe zi.nivelul biologic. II TERAPIA MULTIMODALA (MMT) 9.imagerie. sa renunte la actiunile compulsive sau de evitare. de pilda. personaIitatea umana cste abordata in termenii a ~apte nivele sau modalitati interactive simbolizate prin literele BASIC l. un model de imagerie rational-emotiva aplicata la un subiect cu dispozitie depresiva Cll caracter situational (E is. ci vor face foarte rapid modificari la nivelul convingerilor lor irationale. 1990). in final. I = (interpersonal) . ci este un demers eclectic pragmatic. cum a procedat pentru a modi fica starea afectiva. prin intermediul ciiruia se pot obtine rezultate evidente ~i durabile.cognitie.nivelul relatiilor interpersonale. Si apoi el cste instruit sa mcntinii aceca~i imagine ~i sa modifice starea afectiva: in loc sa se simta "groaznic de deprimat". dar nu deprimat. In continuare. a picrdut examenul. indiferent cat de dificilli sc pare. Majoritatea persoanclor vor relata ca se simt foarte dcprimatc. 1976. Conform acestei viziuni terapeutice. i se poate trasa ca sarcina pentru acasa sa aiba discutii cu cel putin cinci fcmci in fiecare zi (E is. (Autorul utilizeaza litera D in loc de B pentru muzicalitate). subiectul trebuie sa se simta'doar suparat. dar pot sa traiesc in continuare ~i sa ma accept ca pe 0 persoana valoroasa". Prezentam. este utila ~i modificarea gandurilor negative prin intermediul fortarii subiectilor. 11da Accstuia i sc ccre sa-~i imagincze din nou ~i 11pierdc ~i apoi ramane repctcnt. nemultumit. sentimentele ~i comportamentele interactioneaz. tcrapeutul ii soIicita subiectului sa traiasca sentimentul dc dcprimarc dit mai intcns posibil. Tinand seama de faptul ca gandurile. 1974). Metoda se adreseaza unui studcnt carc sc simte deprimat pcntru ca sc tcmc ca va pierdc un cxamen ~i poate chiar anul dc studii. II d Astfel. 1971. cel putin 30 de zile. Pacientul este intrebat. dar nu este sfar~itul lumii" sau "am avut ghinion. eficicnt ~i sistematic.D: B = (behavior) . Psihotcrapia multimodala nu reprezinta 0 ~coala tcrapeutica (L a z a r us. unui subiect caruia ii este foarte teama di va fi respins de femei ~i care evita sa intre in relatiicu acestea ~i crcde ca este 0 persoana lipsita de valoare daca i se intampla a~a ccva. Majoritatea pacientilor care cunosc principiilc terapiei rational-emotive vor da raspunsuri de tipul urmator: "mi-am spus ca este foarte rau ceca ce s-a intamplat.52 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 53 afcctive dezaprobative in stari afective pozitive (M a u Its by.comportament. in cele ce urmeaza. M a u Its b y ~i Ell is.senzatie. C = (cognition) . ci ~i gandul irational ca este un om "de nimic"daca va fi respins de vreo femeie. Terapeutul va cauta sa mobiIizeze disponibilitatile latente cu earacter adaptativ ~i sa inducii modificari pozitive la toate cele ~apte nivele aflate in interactiune. des:Ia~urate in plan real ~i avand un caracter imploziv Ii se cere sa realizeze cat mai multe actiuni pe care au tendinta sa Ie cvite. daca ace~tia se angajeaza in actiuni de desensibilizare.

1987). In loc sa focalizeze demersul terapeutic pe 0 singura problema. rezolva rapid problemele concrete de care se pUng pacientii. Fizioterapie. Imagine de sine scazuta. Pentru exemplificare. Prea multe imperative (trebuie). Prea Exercitii de asumare a riscului. A S C D Explorarea antecedentelor ~i gandurilor irationale. Ell i s ~i Dry den. Antrenament asertiv. Anxietate legata de eritiea ~i Tehniea imaginaliei dirijate (eu respmgere. pacienta a devenit mai relaxata. a abandonat utilizarea oricarui medicament.54 Psihoterapii SClirte Psihoterapii SClirte 55 Oemersul terapeutic dureaza intre 20 ~i 30 de ~edinte. Exerci!ii fizice insuficicnte. cu mai putine ganduri disfunctionale ~i cu un comportament deschis ~i adecvat in relatiile interpersonale. Argumentarc rationalii. Gandire dihotomica (de tipul Restructurare cognitiva. tematica de tipul "a faee falii"). Evita Intalnirile ~i rela!iile so. 1987. Modalitatea B I)roblema Dezordine. terapeutul ~i clientul selectioneaza intre 3 ~i 5 probleme mai importante care trebuie rezolvate. • tehnica imaginatiei dirijate pentru a achizitiona abilitati de a face fat a stresului (L a z a I' us. Dureri In eoloana Relaxare. Oboseala.Antrenarea un or abilitati sociale. Deprimare. Metodele de terapie utilizate Contracte ~i planuri de activitate. 1982. competitiva. In cadrul psihoterapiei scurte multimodale (MMT). pendenla. Dupa mai putin de trei luni de psihoterapie. auto-monitorizarea. Psihoterapia multimodala are un caracter eclectic ~i ea prezinta avantajul ca incorporeaza in mod eficient 0 seriede metode terapeutice specifice altor orientari ~i. terapeutul abordeaza mai multe domenii ale personalitatii clientului Intr-un timp cat mai scurt posibil. Metode de autocontrol al greutatii corporale (contracte legate de controlul alimentatiei. pre cum ~i modalitatile de tratament propuse pentru 0 clienta care acuza depresie ~i anxietate. Programe de planificare a timpului. • stil de gandire de tip dihotomic ("alb-negru"). In cazul prezentat mai sus. Suprapondcrala. Lasa lucrurile nCTacute pana In ultimul moment. in acela~i timp. Dureri de eap tensionale. ciale. lmpra~tiere. reevaluare care a avut loc dupa 8 luni a evidentiat faptul ca pacienta s-a inscris intr-un grup de terapie pentru scadere ponderala. ~i de e~ee. Program de prcgatire tizicii. Antrenament de cooperare. o . In cadrul terapiei multimodale. metodele utilizate fiind: • psihoterapia cognitiv comportamentala ~i rational-emotiva (RET) (B e c k. Suprageneralizari. 1988). Desensibilizare sistematica. Ne1neredere In alPi. grupuri sportive). Monitorizari pentru a 'evita deUtilizeaza Diazepam. L a z a r u s ~i Fay (1990) prezinta Iista de probleme patologice interactive. dar poate fi s~curtat. ajungandu-se pana la 10 ~edinte. Z i 1be r gel d ~i Lazarus. Triste!e. Explorarea modului negativ de gandire ~i incurajarea pacientei sa descopere evenimentele pozitive. cefalee. Imagini legate de singuratate Exercitii de imaginatie dirijata. lombara. • oboseala. iar achizitiile obtinute in urma psihoterapiei s-au mentinut. dureri in zona coloanei vertebrale. • tehnici bazate pe joc de rol ~i tehnici comportamentale de exersare a unoI' deprinderi. Primele 10 ~edinte de psihoterapie VOl' fi focalizate pentru rezolvarea acestor probleme. Ea ~i-a evaluat simptomele initiale (depresie ~i anxietate) ca fiind rezolvate in proportie de 80%. Non-asertiva. Senti mente de culpabilitatc. "alb-negru"). cu prea multe imperative ("trebuie") ~i suprageneralizari. Tulburari fobice. • fizioterapie ~i exercitii de relaxare. principalele probleme ale clientei sunt urmatoarele: • lipsa de asertivitate bazata mai ales pe teama de critica ~i pe teama de a fi respinsa.

incon~tientul furnizeaza adesea raspunsuri opuse celor date de planul con~tient. Terapeutul se va adresa unui om de $tiinla in termeni $tiintifici. rezervat. Astfel. cu rol adaptativ. Incon$tientul este eel care recombina in mod crcativ experientele anterioare ale subiectului. Me g g 1e (1990) sublinia faptul ca un subiect care se prezinta la psihoterapie poate povcsti o istorie personal a de care este ferm convins la nivel con$tient. mai precis sa patrunda in lumea aeestuia $i sa vorbeasca "pe limba lui". H a ley ~i R 0 s s i (E r i c k son $i R 0 s s i. .on$tientul ca pe un mare rezervor de resurse psihice. daca va fi demonstrativ. Terapeutul ericksonian trebuie sa utilizeze extraordinara forta creatoare a incon$tientului pentru a-I ghida pc pacient indircctia sanatalii $i eficienlei. Mil ton E r i c k son considera inc. a$ezandu-le in structuri noi. aratfmdu-i pacientului ca acesta este elementul care 11preocupa cel mai mult. Astfel. 1979). Dc pilda. autorul eoncentrandu-~i atenlia asupra pacientului viu. nu analizeaza. Lanlurile de asocialii se desfac ~i se refac mereu dupa criterii care se sustrag logicii formale. eel putin pentru moment $i in anumite conditii. Pentru a realiza acest deziderat. aflandu-se intr-un prezent continuu ~i decodificand mesajele "ad-literam". Pacienta in cauza nu realizeaza la nivel con$tient ceea cc $tic incon$tientul ei $i anume' ca Ii face placere sa-$i pedepseasca sotul $i acest element subtil trebuie observat de catre terapeut. unui muncitor in limbajul sau. cu pcrsonalitatea $i problemele sale unice. a$a cum fae psihanali$tii. incon$tientul are 0 maniera diferita de a proccsa informaliile: nu clasifica. simboluri. Mil ton E r i c k son nu prezinta pacienlilor sai concepte sau cxplicalii teoreticc.Psihoterapii scurte 57 HIPNOZA PERMISIVA ~ceasta abordare in psihotcrapie a fost initiata de Mil ton E r i c k son $i dezvoItata de discipolii acestuia. intr-o masura oarecare chiar $i cognitivi$tii. ei mai ales nevoile incon$tiente. el asociaza lanturi de imagini ~i senzalii. terapeutul va trebui sa reproduca atitudinea corporaHi. pe care are menirea s-o protejeze de diverse Ie situalii negative neprevazute. in timp ce limbajul non-verbal va exprima cu totul altccva. pantomimica. mimica. care poate fi interpretat ca fiind expresia satisfactiei pe care aceasta 0 simte razbunandu-se pe solul ei pentru un motiv sau altu!. tonul vocii ~i cuvintele utilizate de pacient. Daca pacientul se teme sa intre in contacteu terapeutul. daca paeientul traie$te 0 durere puternica ~i singurul lucru care 11 intereseaza este sa seape de aceasta. ci va aplica 0 strategie de inlaturare sau reducere a durerii. intrand in rezonanta cu acesta. Mil ton E r i e k son obi$nuia apoi sa observe care sunt elementele dominante ale experientei subiective a pacientului $i sa Ie utilizeze in mod terapeutie. la fel va proceda $i terapeutu!. Obiectivul principal al acestui gen de psihoterapie este sa venim in intampinarea nevoilor pacientului. dupa criterii analogice. Din acest motiv. terapeutul este cel care trebuie sa se adapteze fiecarui pacicnt $i nu invers. idei. acesta depozitfmd obiectivele existenliale profunde ~i durabile ale fiinlei umane. acesta va fi. la randul sau. in timp ce pe fala ei se poate vedea un suras ironic. Psihoterapeutii de orientare ericksoniana subliniaza faptul di a veni in intampinarea nevoilor pacientului inseamna a lua in considerare nu numai nevoile con$tiente. paeientul va accepta mai u~or dialogul ~i 11va eonsidera pe terapeut ca pe un adevarat partener de disculie. 1976. 0 pacienta tfmara poate povesti pe un ton trist ca nu mai suporta ca solul ei s-o atinga $i sa-i ceara sa aiba 0 viata sexuala mai normala. In acela$i timp. In felul acesta. CiHindu-l pe Mil ton E r i c k son. iar unei femei casnice in alli termeni deeat unui psiholog. terapeutul nu ii va vorbi despre cauzele acesteia.

117). de pilda. simptomul. Mil ton E r i c k son sublinia adesea di oamenii ~tiu mult mai muIt decat cred ca ~tiu ~i pierd timp pretios pentru a se limita ~i a se autoperturba. pacientul este ghidat sa lucreze in mod constructiv asupra propriului sau incon~tient. rezultatul fiind producerea anxietatii ~i comportamente dezadaptative. Mil ton E r i c k son arata ca este mai u~or sa hipnotizam un subiect normal decat unul nevrotic. se autoblocheaza. se petrece frecvent in viata curenta. simboluri. Incon~tientul este eel care elaboreaza sisteme de referinta care il ajuta pe subiect sa faca fata un or situatii noi. astfeJ incat acesta sa gaseasca in mod liber 0 noua solutie. Astfel. Factorii individuali ~i culturali concura la blocarea jocului liber al mesajelor care circula intre zone Ie con~tiente ~i cele incon~tiente. de 0 parte din povara anxietatii. imagini. care se mentin de-a lungul ani lor ~i care s-au format In urma unor experiente psihotraumatizante. pare sa spuna pacientul nevrotic (M egg Ie. impiedicand crearea continua ~i armonioasa de noi sisteme de referinta elaborate de incon~tient. oamenii se autolimiteaza. Este bine cunoscut faptul ca In cultura occidental a rationalista. in afara de ceea cc m-ar putea vindeca in mod real". "Faceti tot ce puteti pentru a ma vindeca. 0 femeie care a fost victima unui violin copilarie. p. Din acest motiv. Astfel. care au tendinta de a se refugia in boala ~i de a obtine beneficii secundare de pe urma acesteia. La subiectii perturbati exista sisteme de referinta rigide. In acela~i timp inutil. mai ales lasubiectii nevrotici. Pentru a realiza acest lucru. Astfcl. importanta fiind doar ameliorarea sau vindecarea acestuia.5X Psihoterapii seurte Psihoterapii seurte 59 Din acest motiv.s~lutii pentru a elibera con~tientul. experientele considerate traumatizante variaza de la individ Ja individ. respectiv. Subiectul ramane blocat la un stadiu anterior al existentei sale ~i nu poate evolua. Incon~tientul insa i~i va manifesta in continuare creativitatea. In ceea ce prive~te limbajul pe care trebuie sa-l utilizeze terapeutul pentru a se adresa incon~tientului. incon~tientul va realiza un compromis Intre nevoile individului ~i situatia compromis. Comunicarea cu zonele incon~tiente este realizata de Milton E r i c k son prin intermediul hipnozei. denumit de R 0 s s i (1988) trans a cotidiana. de~i acesta din urma ar beneficia mult de pe urma hipnozei. care nu este aItceva decat simptomul: considerat de catre Mil ton E r i c k son (1977) drept cea mai buna solutie posibila in conditiiJe in care se gase~te subiectul. Din acest motiv. astfel incat ne trebuie un timp oarecare pentru a "cob or! din nou cu picioarele pe pamant". terapeutul ericksonian nu-~i propune sa afle de ce pacientul sau se simte mai bine. Cu exceptia situatiilor psihotraumatizante extreme. intuitia creatoare fiind In mare masura blocata. incon~tientul propriu devine terapeutul subiectului cu probleme. subicctul este Invatat sa se Increada doar In capacitatile limitate ale psihismului con~tient. aceasta reprezentand sistemul de referinta prin intermediul caruia VOl'fi interpretate toate situatiile care au ceva comun cu cele petrecute. Terapeutul nu va face dedit sa favorizeze acest demel's ~i aparitia conditiilor optime In care incon~tientulsa poata actiona. cand suntem absorbiti de un film pasionant sau de 0 leetura. In fclul acesta. Acest acord nu este necesar sa fie total. Mil ton E r i c k son considera ca sondarea incon~tientului propusa de psihanali~ti reprezinta un demel's mult prea dificil ~i. R 0 s s i (1988) este de parere ca orice om normal intra . care trebuie sa "controlezc" totul. RezuItatul acestora reprezinta totdeauna construirea unor sisteme de referinta defectuoase ~i lip site de suplete care sunt aplicate unor noi situatii. cum ar fi violul. cautand. razboiul. Psihoterapia va furniza un cadru special de lucru pentru incon~tient. acesta implica metafore. propunfmd In schimb ca incon~tientul subiectului sa fie lasat sa desfadi singur ceea ce a produs. In timpul demersului terapeutic. constructiva de data aceasta. terapeutul trebuie sa obtina acordul nivelului con~tient~i sa se adreseze incon~tientului intr-un limbaj adecvat acestei in stante psihice. va aprecia toate experientele sexuale de mai tarziu prin prisma catastrofei suferite. catastrofele sau tortura. Acest fenomen. cadru in care limitarile Invatate sunt suspendate. cu care intra in comunicare directa. 1990. Transa hipnotica reprezinta 0 stare modificata de con~tiinta in cadrul direia subiectul se deconecteaza de stimulii exteriori ~i se conecteaza spre interior.

Concentreaza-te asupra relaxarii sau poate ai dori sa relaxarii ~i urmare~te vocea mea. administrate intr-o manied coloeviala (utiliza cuvinte specifice limbajului de zi cu zi). Mecanis\1l11l transei presupune realizarea disocierii dintre instantele con~tiente ~i cele incon~tiente. iar actiunile sale trebuie sa aiba un caracter congruent. E r i c k son este de parere ca hipnoza nu arc efecte nocive. cat ~i persoanelor care sufera de diferite tipuri de tulbudiri. afirmam ca oamenii im pot fi hipnotizati impotriva vointei lor. De asemenea. deficientii mintal pot fi cu greu hipnotizati. Din acest motiv. poti s-o faci. Poti sa stai lini~tit ~i sa inchizi oehii? 2. dar 0 vei face foarte u~or. hipnoza reprezinta 0 modalitatc de cOIY. • Hipnotizatorul trebuie sa manifeste incredere deplina in ceea ce face. Aceste efecte tin insa de personalitatea hipnotizatorului. HIPNOZA iN PSIHOTERAPIA ERICKSONIANA Deoarece hipnoza reprezinta 0 modalitate de comunicare ~i de identificare a concentrarii interne. N-ai dori sa te concentrezi asupra 2. (oroderisticile hipnozei eric:ksoniene Inducfio ~i indirec:fio co fenomene de comunicore interpersonalii Mil ton E r i c k son spunea adesea ea trebuie sa spulberam mitul conform caruia unii oameni nu pot fi hipnotizati. iar unii nevrotici se dovedesc a fi subiecti mai dificili (dupa Lan k ton ~i Lan k ton. • Caracterul indirect $i fundamentarea sociala a limbajului hipnotic. Cu to ate acestea. Autorul era de parere ca hipnoza ~i hipnotismul sunt termeni care se aplica unui eomportament neobi~nuit. in care se cere subicctului sa fixeze un punct ~i apoi se administreaza sugestii cu caracter directiv ~i persuasiv.60 Psihoterapii sCl/rle Psihoterapii sCl/rle 61 i11tr-o astfel de stare la fiecare 90-100 de minute. dar normal. 1. A~a cum am mai subliniat. De celc mai multe ori. autorul sugereaza in mod indirect intra rea in transa. E r i c k son este partizanul inductiei indirecte: atentia Sllbiectului este captata prin intermediul instructiunilor paradoxalc ~i metaforelor ~i prin utilizarea comportamentului actual. 1983). El arata di pentru inducerea transei este nccesara 0 anumita cooperarc din partea subiectului. dadl sunt indeplinite anumite conditii. asculti vocea mea? 3. dar mai grell. care poate fi inelus oricarei persoane normale. • functionarea predominanta a emisferei cerebrale drepte. Nu te mi~ca. transa respectiva avfmd funqia de a procesa noile informatii primite din exterior ~i de a Ie integra in experienta subiectiva intema. de~i uneori aceasta cooperare se poate ascunde in spatele unei atitudini superficiale de rcspingerc a hipnozei. Stai jos ~i inchide ochii. specifice modului de procesare a informatiilor realizate de incon~tient. atemporale ~i analogice. Oamenii normali pot fi hipnotizati in proportie de 100%. putem spune ca orice subiect care este socializat poate fi hipnotizat. Vei observa ca daca dore~ti sa te 3'. vizuospatiale. E r i c k son sublinia ~i faptul ca hipnoza reprezinta 0 forma speciala de relatie interpersonaHi. nu de procesul hipnozei. el a fost con~tient de faptul ca unele aspecte ale personalitatii hipnotizatorului pot declan~a la subiect un comportament de tip isteric. prin intermediul relaxarii sau prin erearea unei astfel de situatii in care subiectul sa sc lase absorbit de 0 cxperienta neobi~nuita. globale. Bolnavii psihici pot fi ~i ei hipnotizati. responsabila cu activitatile asociative. Mil ton E r i c k son ~i discipolii sai utilizeaza in scopuri terapeutfcc "transa naturala" pomind de la ideea ca subiectul va intra in transa daca dorc~te ~i are nevoie de aceasta stare.mnicare interpersonaUi. E r i c k son obi~nuia sa utilizcze sugestiile indirecte. Terapeutul nu utilizeaza decat rareori tehnicile de inductie hipnotica clasica. . mi~ti. Studiile de psihofiziologie au evidentiat faptul ca la baza acestei stari stau mecanisme fiziologice diferite: • unde cerebrale alfa (de vcghe relaxata). Comenzi clasice Comenzi ericksoniene 1.

Trebuie evitati termenii care fixeaza atentia elientului asupra unor aspecte negative. referitor la mecanismele incon~tiente: "Noi $tim mai mult decat credem cii $tim". oricat de eooperant ar fi acesta. exceptie flidind acele situatii rare in care 0 ofens~ era utilizata ca 0 interventie terapeutiea menita sa $oeheze subiectul. impas etc. E r i c k son spunea. doar interogarea clientului dacii a mai fost sau nu in trans a vreodata ~i cum a trait trans a respectiva. • Utilizarea starii de trans a pentru scopuri clinice. • Orientarea dientului in directia transei E r i c k son utilizeaza anecdote ~i sugestii indireete pentru a face pe clienti sa se comute de la modelul lor dominant de procesare. . hipnoterapeutul ir.. lectura unui roman pasionant care face ca subiectul sa se det<l. De asemenea. incurajand intrarea in transa. subiectii se vor comporta ca ni~te roboti. Clientilor de acest tip Ii se pot descrie unele experiente familiare care seamana cu trans a. • Subiectul nu se va mai trezi din transa. bazat pe activitatea emisferei eerebrale stangi. Chiar in cazul in care clientul afirma cii nu a fost niciodata in transa. blocaj. • Daca trans a este incununata de succes. • Instalarea ~i adancirea transei. • Reorientarea spre starea normala de veghe. Trebuie inlaturate. • Disocierea con. urmatoarele prejudecati cu prIVIre la hipnoza: • Hipnoza este 0 stare stuporoasa in care clientul i~i pierde autocontrolul.icredintele negative pe care Ie are clientul cu privire la hipnoza. Este indicat sa se inceapa transa cu 0 discutie in legatura cu credintele clientului cu privire la ceea ce este hipnoza. • Fixarea $i stabilirea raporturilor. Emisfera sHingii (Stare de veghe) N ivel Iingvistic Nivel logic-gramatical Nivel rational Nivel abstract NiveI direct Foealizarea atentiei Efort voluntar Emisfera dreapta (Transii) Pantomimica Nivel kinestezic Nivel muzical Nivel vizuospatial Nivel intuitiv Nivcl pcreeptiv-sintetie Aetivitate spontana Activitatc difuza Stare confort • Stabilirea unui cadru de referinta pentru invatarc.$eze de ~eea ce este in jur. • Subiectul va fi extrem de vulnerabil ~i va face ceea ce nu dore$te sa faca. Celalalt tip de eomenzi este permisiv $i reduce rezistentele. E r i e k son era atent sa alcaga astfcl cuvintcle ineat ele sa eX~ prime 0 gandire pozitiva $i sa stimuleze inteligenta clientului sau.. El avea grija sa nu ofcnscze clientul. Discutia se va centra in jur~l transei trecutc.62 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 63 Se po ate cOTIstata faptul ea instruetiunile din coloana stanga invita subiectulla rezistenta. mecanismele psihologice implicate vor fi activate. autorul punfmd la baza proceselor de natura incon~tienta activitatea emisferei cerebrale drepte. adesea. Informatiile gre~ite creeaza anxietate. tind sa slabeasca relatia terapeutica. Orientarea psihologica implicii.\·tient-incon. disconfort ~i. mi~cari pe care Ie poate amplifica. cum ar fi.i va da seama despre prejudecatile r. In cursu I proccsului rememorarii vechii stihi. Hipnoterapeutul va remarca posibila relaxare musculara. pc baza careia se va putea construi noua transa. Astfcl. • Crearea disoeierii con$tient-incon~tient. lnductia cuprinde: • Orientarea clientului in directia transei. cum ar fi: rezistenta. clipitul $i chiar micromi$ciiri de levitatie a bratului sau degetului.~tient. adesea. Clientii au nevoie de fi orientati psihologic ~i intelectual in directia transei. mai ales. acesta poate fi interogat la ce anume se a~teapta. de regula. de pilda. Metoda de inductie a lui E I' i c k son presupune modalitati diferite de adresare pentru planul con$tient $i pentru cel incon$tient.

Lankton Mentalul tau con~tient sa invete Manicra cricksoniana de stabilire a raporturilor eu subieetul implicii a. mister ~i surpriza. fapt ce creeaza surpriza ~i capteaza atentia.>tienti de ceca cc se petrecc in jur . 147) Legatura cauzala ~i Mentalul tau incon~tient asculta vorbele mele poate fi interesat ceva ~i ~i ~l ~l face altceva este interesat in ceea ee este dezvolta 0 linie de gandire niei maear nu este interesat gande~te in mod global va face multe lucruri pentru tine are propriile sale idei eu privire la ceea ee iti trebuie invata foarte mult face ca lucrurile sa se petread in interesul sau intelege eontextul subeon~tientul tau va deseoperi ceva mai tarziu contine 0 magazie de euno~tinte. 1985.. tonului vocii . pozitici. Astfcl. nu-i a. Lan k ton. • Se porne~tc de la aceste clemente pentru a ghida clientul. acesta va fi capabil sa dczvoltc un nou sistem de referinta. 0 data captaH'i atentia cl icntului. trebuie sa desenezi bucla lui b etc . posibi Iitati aetioneaza in favoarea ta poate avea dubii poate fi curios opereaza linear nu va face lucmri interesante prea in timp ce in timp ce in timp ce in timp ce in timp ce pentru ea pentru ea este interesat in profunzimea transei se poate con centra asupra unui singur obiect nu ~tie unde vor ajunge lucrurile sorteaza. 0 data stabilita. Idcea cii terapeutul se va rcferi la copilaria clientului despre care el nu ~tie nimic. • Disociere (on~tient·in(on~tient se realizeaza Reamintim faptul ca induetia de tip erieksonian intr-o maniera aneedotiea. ". de pi Ida. cit. vise. Drcpt consecinta. va servi ca baza pentru crearea starii de confuzie care va rcaliza disocicrea con~tient-incon~tient. pot fi comunicatc mai rcpedc mai multe idei ~i pacientul invata intr-o perioada mai scurta de timp . Terapeutul poate continua in felul unnator: "Sa scrii literele alfabetului este 0 sarcina foarte grea. sertare clasifica. Relatia.Lankton. p. Lan k ton ~i C .>a? II faci pe e. 147). Exercitiu de disociere (S.•• Pentru a capta atentia pacientului.64 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 65 • Hipnoza cste lucrarea diavolului (prcjudecata eel mai dificil de inUiturat tocmai pentru cii este cea mai irationaUi)! Subiectii se pot indoi de realitatea transei pentru cii au ramas con. Surpriza initiala este inlocuita eu euriozitatea: "Oare unde vrea sa ajunga terapeutul?".>a-numita "intrare in rezonanta eu acesta": • Adrcsarea in limbajul clientului.>ia ritmului respiratiei clicntului. 11 nedumere~te pe acesta. sistem ce va putea fi utilizat in rezolvarea problemelor sale. ceca ce inseamna cii tcrapeutul va folosi acelca~i cuvinte "ehcie" pe care Ie utilizeaza ~i elientul. ". a planului eon~tient de eel ineon~tient ~i C. in hipnoterapia erieksoniana transferul are loc mult mai rapid. p. 1985. S. • Copicrca expresiei faciale. • Utilizarca mctaforelor pentru a realiza 0 mai bun a intrarc in rezonanta. E r i c k son putea incepe astfel: Jti voi povesti ccva care s-a petrecut in copilaria ta . • Fixarea atenfiei ~i stabilirea raporturilor Se constata ca terapeutul nu minte. a~aza in poate fi u~or distras se poate lucruri mira de unele este orientat spre situatia de moment ~i in acela~i timp Prezentam in eele ce urmeaza un model de instructaj de tip disociativ (dupa Eric k son. metaforiea ~i naturala.. E r i c k son utilizeaza 0 mctafora plina de suspans... . Datorita aplidirii acestor tehnici. deoarece ceea ce spune cl s-a petreeut eu adevarat in eopilarie..

pc care 0 Intelege ca pc 0 sarcina de ordin general de adaptare la cerintele vietii. E r i c k son spunea ca circula de multa vreme legend a cu privire la imposibilitatea trezirii subiectului din starea de hipnoza. lucruri care nu au nici 0 lcgatura cu venirea ta ai~i. telefonului. Ai multe cuno~tinte pc care le-ai acumulat fara sa ~tii. In loc de termenii "sa lucram asupra materialului". VOl'accentua ~i VOl' accentua reprimarea conflictului relatia transferentiala generator de simptome. Instructajul poate suna astfel: "In starea de trans a vei lasa incon~tientul tau sa exploreze vasta magazie de date pc care le-ai acumulat In timpul vietii. din dorinta de a manipula pe terapeut -.. c) Furnizarea unor explicatii. Inchide ochii ~i bucura~te stare a de confort in care te afti. atat vei intra Intr-o transa tot mai adanca.". eu cat te simti mai confortabil. E r i c k son utiliza. Terapeutul continua astfel: "In timp ce Iti vorbesc. a repetarii in plan imaginal' ~i a unor prescriptii terapeutice pentru activarea resurselor clientului. "sa rezolvam situatia" sau "sa actualizam materialul". de pilda. Astfel. In aceste situatii. dar ca acest lucru nu este adevarat. sugerarea unor halucinatii pozitive ~i negative. • Instalarea ~i adancirea transei • Utilizarea transei in vederea schimbiirii Comunicarea rezultata din: alterarea "pattern" -ului de atentie subiectului ~i disocierii instantelor psihice reprezinta un semn transa cstc deja instalata. Desigur.66 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurte 67 "Mentalul tau incon~tient ~tie mai mult dedit ~tii tu". b) Utilizarea unor metafore ~i anecdote cu rol terapeutic pentru a stimula resursele clientului ~i pentru a ilustra schimbarea. • al ca se de cu Utilizarea transei In scopuri clinice presupune luarea In considerare a personalitatii privite ca un tot unital' ~i nu doar simpla reducere de simptome prin sugestii directe. Multe din aceste cuno~tinte care au fost importante pentru mentalultau con~tient au alunecat acum la nivel incon~tient . Mai ales In ultimii sai ani de activitate. sugestii adecvate cum ar fi. Multe din lucrurilc pc care Ie gandim la ni¥elul subcon~tientului nostru se dcsta~oara fad ~tiinta noastra. con~tientului in legatura . regresia de varsta. pentru ca sugestiile directe VOl'aduce clientului doar 0 u~urare momentana. E rick son utiliza In scopuri clinice urmatoarele strategii: a) Utilizarea sugestiilor indirecte pentru a declan~a schimbarea. in timpul psihoterapiei E r i c k son Incuraja Inviiprea indiferent de modalitatile pnn care aceasta are lac In timpul procesului terapeutic. Erickson prefera termenul de invatare. . Mil intreb daca el poatesa Invete sa te familiarizeze din nou eu lucrurile care te inconjoara aici In cabinet'?" sau "Incon~tientul tau va trezi curiozitatea cu modalitatea de a ie~i din transa".. distorsionarea perceptiei timpului. sugestii posthipnotice ... respiratia ta se modifidi. este con~tient de prezenta mesei. cum ar fi: sugerarea amneziei. bibliotecii.. ~i tehnici clasice ale hipnozei. Erickson Ie spunea din ce In ce mai rar pacientilor ce trebuie sa faca (in mod direct). pot insista sa dimana un timp mai Indelungat in transa. atunci dnd considera necesar. ". pot rezolva repede problema. mu~chii tai se relaxeaza. • Reorientarea dientului spre starea de veghe Stabilirea cadrului propice pentru a inviifa ceva. exista clienti care. Mentalul con~tient i~i da seama ~i este orientat in raport cu situatia de moment. Dar incon~tientul tau face abstractic de toate aceste lucruri nelnsemnate ~i acorda atentie doar cuvintelor mele ~i propriilor sale reactii. Revenirea se poate face prin instructiuni de tipul urmator: "Poate con~tientul Hiu a invatat ceva sau nu a invatat mare lucru de la incon~tientul tau. tensiunea ta modi fica.". prescrierea de simp tom.

80 sau 90 km la ora. cu presiunea potrivita. euvinte. care aparent nu sunt legate intre ele . cu atat 'lei intra intr-o transa mai profunda. Majoritatea gandurilor care se petree in mentalul nostru incon~tient au loc tara ~tirea noastra. 70. Oar pe masura ce ai devenit expert in conducerea auto. Stai sprijinit. in timp ce tu conduci ma~ina. Mu~chii tai s-au relaxat. Ti se parea 0 sarcina tcribil de grea! Toate literele ace1ea cu forme diferite. Un simplu stimul poate extrage din incon~tientul tau 0 multitudine de ganduri. pentru ca literele au forme ~i marimi diferite. atentia pacientului se fixeaza asupra unor aspecte ale comportamentului sau personalitatii sale in vederea obtinerii unei focalizari interioare. bratele. poti sa franezi tara sa smucqti. lar in starea de trans a 'lei putea lasa mentalul tau incon~tient sa supravegheze numarul mare de cuno~tinte pe care le-ai acumulat in decursul vietii tale. daca 'lei 'lira la dreapta sau la stanga. In abordarea bazata pe utilizare. Inchide ochii ~i cauta sa traie~ti stare a de confort. Iti aduci aminte cum 11 scriai pe e.. cand trebuie sa mergi incet. Mentalul tau incon~tient ~tie mai mult dedt ~tii tu.68 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 69 MODEL DE INDUCTIE COMPLETA (DUPA ERICKSON) E: Ce intelegi prin inductie clasidi? S: Atunci cand cineva iti spune ca te va hipnotiza. Nu te mi~ca. In timp ce iti vorbesc ti s-a modificat ritmul respirator. Mentalul tau ~on~tient i~i da seama ~i este orientat in raport cu situatia de moment. mai confortabil. Nu vorbi. La timpul potrivit. Multe cuno~tinte. Sa inveti a merge a fost 0 sarcina foarte dificila. cifre sau obiectc ~i chiar a unor idei. Cred ca asta e cea mai buna definitie (radc!). Iti voi povesti ceva care s-a petrecut in copilaria ta. Si nici mikar nu ~tii cum faci asta. poti frana u~or. Acum nu mai ~tii exact cum mergi pe strada. Ele sunt folosite doar la timpul potrivit. E: Nu ai vrea sa-ti potrivqti mai bine scaunul? E binc a~a. Nu ~tii ce perceptie a mi~carii sau ce vedere periferica iti spune ce trebuie sa facio Oaca eu stau pe bancheta din fata. atunci dnd ai mers pentru prima data la ~coala ~i a trebuit sa inveti litcrclc alfabetului. A~a cum am mai subliniat. In felul acesta. Eu voi ~ti aceste lucruri chiar inainte ca tu sa-ti dai seama de ele. dar ai reu~it sa inveti acellucru. au alunecat in incon~tient sau au inceput siHi fie folositoare in mod automat. de biblioteca. ti se parea 0 sarcina dificiHi sa frane'zi in intersectii. re1axare. Viteza gandului este la fel cu viteza electricitatii. aceea~i tehnica fiind aplicata oricarui pacient ~i inductia naturala. a~aza bratele pe coapse ~i prive~te inainte. Exista bilioane de celule nervoase care sunt permanent in actiune ~i tu ai timp sa devii con~tient doar de 0 mica parte dintre procesele care se desta~oara in creierul tau. Oar mentalul tau incon~tient ignora toate aceste clemente nesemnificative ~i acorda atentie doar vorbelor mele ~i propriilor sale reactii. Si atunci cand ai invatat sa conduci ma~ina. doar in situatia potrivita. care sunt foarte importante pentru con~tientul tau. Sunt multe imagini. E r i c k son face distinqia intre inducerea hipnotica in stil clasic. dupa limbajul corpului tau. tu formai imagini mentale. la locul potrivit. In cele din urma. atunci dnd apreciezi corect distanta. care se spune tipului de transa. Ai adunat multe cuno~tinte chiar tara sa-ti dai seama. atunci dnd circulai cu 30 km la ora. apoi pc t sau pc i sau cum taceai bue1a la b sau codita la p sau cate picioare avea litera m? Treptat ti-ai format imaginea mentali! a fiecarei litere. Cu cat te simti mai bine. ti s-a modificat tensiunea ~i tonusul muscular. Fara sa fii con~tient de aceasta. Faci 0 serie de mi~cari corecte. de locul telefonului ~i de alte lucruri. care nu au nici 0 legatura cu venirea ta la cabinet. care este ritualista ~i repetitiva. . in care putem sa cadem atunci dnd oamenii ne vorbesc. chiar daca te deplasezi cu 60. iti dai seama de birou. chiar dadi pe strada nu sunt ma~ini. Nu mai ~ti cum mi~ti capul atunci dnd traversezi. in cadrul careia sunt utilizate trasaturile personalitatii pacientului ~i comportamentul acestuia pentru a facilita intrarea in transa. dar el se mi~ca corect la stanga ~i la dreapta atunci cand traversezi 0 intersectie. cum mi~ti picioarele. voi ~ti dinainte cu cateva secunde ce viraje 'lei face.. imaginile mentale ale literelor s-au fixat undeva in creierul tau ~i lor li s-au adaugat imaginile unor persoane.

tara nevoia de a se preocupa de stimulii externi etc. nu cu eel de maini.. spre biblioteca sau spre u~a. strange bine piciorul eu prosopul. Tatal i-a spus utilizand afirmatiile repetitive: "Sterge sangele cu prosopul de baie. bine de tot ~i acum hai la ma~ina sa lllergem la doctor". Micutul All e n (fiullui R 0 s s i). apoi in legatura cu senzatia de u~urinta cu care pacienta ducea tigara la gura ~i apoi cobora lent bratul inapoi. mergi direct spre scaunul pc care vei sta etc . Lovitura era mult prea neinsemnata pentru a necesita terapie... a cazut pc ni~te cioburi ~i a venit urland acasa. • Utilizareo situotiilor de urgent a (criza) Situatiile de urgenta indue in mod inevitabil stare a de transa. R 0 s s i poveste~te cum fetita lui. instruetiunile au fost administrate intr-un tempou care urmarea pa~ii. . Atunci. terapeutul i-a cerut pacientului sa-i permita sa participe ~i la mersul prin cabinet. in timp ce continui sa te plimbi prin cabinet?" Apoi. Apoi terapeutul i-a sugerat sa mearga ~i inapoi. copilul a suportat interventia tara anestezie. Pacienta a intrat intr-o transa u~oara. Valoarea tehnicii utilizarii consta in demonstrarea pentru pacient a faptului cii acesta este acceptat integral ~i cii terapeutul il poate controla. • Utilizoreo realitatilor interioare ale pacientului Presupune utilizarea pentru inductie nu numai a comportamentului manifest. ci ~i a gandurilor. lata deci ca terapeutul a utilizat pentru induqia hipnotica comportamentul de a fuma. dirijandu-i put in pa~ii. El a cerut sa se aplice hipnoterapia. mcrgi spre scaunul in care te vei a~eza confortabil". Treptat tempoul a fost redus ~i ulterior s-a modificat ~i continutul sugestiilor: "acum te deplasezi la dreapta. fata de scaunul pc care vei sta. tacute in timp ee persoanele se aflau in stare de stres aeut (transa ~i sugestibilitate ereseuta). Pacientul a fost refuzat de mai multi terapcuti care I-au acuzat de lipsa de cooperare. mama i-a spus copilului ca 0 s-o sarute ~i durerea va disparea. strange-l bine. Acum strange bine piciorul cu prosopul. mult mai multe decat surorii sale Betty! Atentia sa fiind distrasa de la durere ~i disconfort. iar genunchiul se va vindeca imediat. In cadrul altui exemplu. Cheek ~i Le Cron (1963) au aratat cum muIte problemc somatice ~i nevrotiee pot fi produse datorita unor remarei nepotrivite. ea va continua sa se bucure de senzatia placuta pe care i-o ofera fumatul. Copilul a spus ca vrea sa i se facii 100 de cusaturi. . Sugestiile administrate s-au referit la: placere. daca cstc po sibil. R 0 x a n a .70 Psihoterapii SClIrte Psihoterapii scurte 71 • Acceptarea ~i utilizarea comportamentului manifest 01 pacientului Terapeutul accepta comportamentul ~i sistemul de referinta propriu pacientului (lumea lui subiectiva). de~i anxietatea sa era atat de mare inciit el nu putea sta locului. Pacientul a inceput sa mearga tot mai incet. un barb at de 30 de ani a intrat in cabinet ~i a inceput sa se plimbe incoace ~i incolo afirmand ca el nu poate vorbi despre problemele sale atunci ciind sta jos sau e culcat. urmarind fumul de tigara. Terapeutul a inceput inductia de la aceasta situatie. folose~te prosopul de baie. fata de scaunul pc care vei sta. senzatia de a fi pc deplin absorbita in actiunea de a fuma. dand sugestii in legatura cu inspiratia ~i expiratia. In cabinetul doctorului i s-a explicat copilului ca rana nu e prea mare ~i ca acum el va trebui sa observe cum doctorul sutureaza rana. inainte de a termina tigara. la dreapta ~i Ia stanga. in varsta de 7 ani. Initial. satisfactie interioara. E r i c k son i-a cerut sa se a~ezc dlt mai comod pc scaun. Terapeutul i-a adresat urmatoarea intrebare: "E~ti dispus sa cooperezi cu mine. sentimentelor ~i experientelor subiectului. pana dind s-a a~ezat pc scaun ~i a intrat in transa. senzatie de u~urinta. Pacicnta a cerut voie sa-~i aprinda 0 tigara ~i a inceput sa fumeze intr-un stil meditativ. indiferent de comportamentul sau.. ceea ce s-a ~i intamplat. somn ~i ca in timp ce va dormi. nu pe eel de maini etc. Apoi s-au administrat sugestii de relaxare. senzatia de confort. in varsta de 3 ani a venit plangand pentru ca s-a lovit la genunchi. Strange-l bine. apoi la stanga. Exemplu: 0 pacienta s-a oferit voluntara pentru 0 demonstratie de hipnoza.

te gande$ti. sii aceepte ~i sa utilizeze aceasta expresie a individualitatii pacientului. lini. spunand ca ii este imposibil sa faca a~a ceva.Oar poti sa-ti inchipui.La ce tc gfmde$ti. niei nu ~tiu bine ce inseamna transa. ca hipnoza nu presupune neaparat relaxare sau comportament automat $i ca hipnoza poate fi indusa la un subiect care dore~te acest lucm prin acceptarea comportamentului acestuia. Sarcina terapeutului este sa inte1eaga. ci capacitatea ta de a simti ce se petrece cu bratul tau .Ma gandesc! . Vom a$tepta sa vedem ce anume se va intampla. ". Dc fapt. . in loc sa incerce sa-l forteze sa se supuna integral ideilor sale.Da. apartinand unor autori de orientareericksoniana. somnoros! etc.Nu. banuie~ti.Nu $tii. pentm a-I ajuta sa-~i depa~easca limitarile invatate ~i sa-~i atinga obiectivele. destins. Se cer ~i mai multe comentarii de la pacient. Pacienta s-a a$ezat pc scaun intr-o pozitie rigida ~i provocatoare.. . Astfel. acesta este incurajat sa rcalizeze cu voce tare speculatiile despre modul cum ar arata gfmdurile ~i sentimentele sale daca el s-ar afla in transa. de~i m-am straduit. afirmatiile sale sunt repetate de catre terapeut. ce traie$ti? . sentimentele. dar te inttebi. Probabil va mai fi inca un e~ec.Chiar relaxat? . ~ ---------- -- ---- - - ----- .72 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 73 Procedura consHi in a cere sau a permite subiectului sa-~i exprime liber gfmdurile.Tu chiar nu $tii? . daca bratul tau se ridica sau apasa mai tare in jos sau nu se mi~ca deloc.Nu. nu poti! . opiniile. dqi nu vad rostu!. Astfel. ca ~i cum acesta din urma ar dori sa inteleaga mai bine sau sa-i confirme afirmatiile.0 stare psihologica. Poate ca ariitatoml va incepe sa se mi$te sau poate degetul tau mic. ce altceva poate fi? .E ca atunci cand dormi? .Relaxat.dvs. un subiect de sex feminin s-a oferit voluntar pentro 0 demonstratie de hipnoza.~tit. pc un ton conversational.Nu ~tiu. Terapeutul a tacut remarca.Nu poti ~tii cc inseamna de fapt transa? . un paeient se prezinta la cabinet ~i afirma ca a pierdut 3 ani cu psihanaliza ~i inca un an eu hipnoterapia. terapeutul a formulat urmatoarea intrebare sugestiva: "De ce nu am demonstra ca acest lucm este posibil?" E r i c k son spunea ca rezistentele reprczinta 0 expresie a individualitatii pacientului. La intrebarea ei.Nu $tiu! . . nu pot! . • Utilizarea rezistentelor padentului Conceptia nefericita cu privire la relatia dominanta-supunere in hipnoza este probabil cauza principala a rezistentelor la hipnoza. care sunt parafrazate de terapeut.. In felul acesta. de pi Ida. somnoros! . bratul tau drept sau poate bratul tau stang va incepe sa se ridice sau poate va apasa tare pc coapsa sau poate nu se va mi$ca deloe. Dc multe ori. Prezentam in cele ce urmeaza ~i alte modele de inductie hipnotica. de pilda. Pacienta a reactionat la aceasta ridicandu-se ~i intreband daca nu ar putea fi hipnotizata $i in picioare. subiectul i~i va manifesta rezistenta intr-un mod constmctiv ~i in directia cooperarii. In timp ce pacicntul realizeaza acest lucm sau protesteaza. te gande~ti. banuiesc! .Nu.0 stare psihologica. te simti relax at. Nu ma pot imagina intrand in transa. ce simti. Unui subiect care nu este receptiv la tehnica levitatiei bratului i se poate spune: "Curand. Apoi. care se simt nesiguri de faptul ca Ii s-ar impune ceva. "Niei macar nu am putut intra in transa. Am fost trimis la . lata ce spune terapeutul in dialog cu pacientul: . Nu este important. nu ~tiu! . Procedeul Ie crceaza iluzia ca sunt con$tienti de fiecare etapa a procedurii. rezistentele active nu sunt altceva dedit modalitati incon$tiente pe care Ie folose~te subiectul pentm a testa daca hipnoterapeutul este dispus sa faca 0 jumatate de pas in directia lui. Aceasta tehnica se potrive~te mai ales pentm pacientii anxio~i. obosit.

zgomotele. deoarece nu mai avea curajul sa se Indeparteze de casa sau de locul ei de munca. in felu) acesta. aici.. . de relaxare. " (Este yorba de 0 inductie in cadrul careia subiectul este ghidat sa retraiasca 0 amintire.. este de asemenea bine. 3. In timpul interviului preliminar.. chiar tara sa vedeti . yeti regasi starea de bine. 1992): Terapeutul: "Acum am sa va rog sa va a~ezati confortabil. peisajele.. eu nu am nevoie .74 Psihoterapii scurte INDUCTIE HIPNOTICA SIMPLA (GODIN. pentru ca puteti sa va aflati. el poate sa coboare In interiorul propriului sau eu.. vedeti peisaju) eu 0 vegetatie diferita de a noastra . pacienta s-a simtit mai bine timp de 7-8 luni.. Corpul ~i mintea incep sa functioneze tot mai bine. se transforma in sugestii contextuale). cand v-ati simtit bine. deoarece se temea ca starile de rau sa nu reapari'i. in acela~i timp. de bine interior pe care ati trait-o impreuna cu prietenii. Dupa ~edinta de hipnoterapie de tip ericksonian. Rcdam mai jos protocolul ~edintei (G 0 din. Veti retrai. aces tea se includ in visul dumneavoastra. (Aluzia cu privire la inchiderea ochilor va facilita inchiderea acestora.. sa regiisiti senzatia de confort. ~i sa Inceapa 0 viata noua. Dupa 0 ~edinta de hipnoza..U.. Terapeutul va utiliza aceasta stare ca pe 0 resursa. de grijile ei. pentru cii sunteti pur ~i simplu absorb ita de aceasta calatorie ~i uitati tot restul. .... "Poate ca va vedeti mergand ~i.. "Peste cateva momente va voi cere sa reveniti u~or. Ea a fost trimisa la psihoterapie de un coleg psihiatru pentru crize spectaculoase de tetanie care aveau loc de mai muIte ori pe saptamana. Ie auziti vocea. destindere. terapeutul utilizeaza metafore legate de situatia hipnotica: ideea de exotic. Cuvintele ambigui faciliteaza evocarea calatoriei imaginare. de exemplu. exotic.. Starea de hipnoza este posibila ~i cu ochii deschi~i in masura in care subiectu) este capabil sa se deta~eze de mediul exterior. Se remarca importanta pe care terapeutul 0 acorda anumitor cuvinte . daca nimic nu se opune la aceasta. daca exista zgomote. sa vedeti bine . 5. ceva ce nu ati eunoscut inca.. Regasiti senzatia general a de placere. stare care se impra~tie in tot corpul dvs. calm. dar puteti lasa ochii ~i sa se inchida..subliniate. este indicat ca terapeutul sa culeaga cat mai repede informatii referitoare la cele traite de aeesta). Ea se simtea handicapata. de lini~te). fncredere.. puteti ramane cu ochii deschi~i. ati tacut 0 calatorie sau v-ati simtit bine in momentul acela. (In cazul unui subiect necunoscut. unde patrundeti fnsotit.. in acela~i timp. de a fi patruns intr-un domeniu cu totul nou. Auziti zgomotele.. daca ei doresc sa se inchida.. (Sub pretextul sugerarii unor detalii legate de ciilatorie. (Sugestii minimale care implica faptul ca va urma 0 ~edinta de hipnoza. vedeti un peisaj putin ireal. tara sa ma ascultati. ce anume yeti descoperi. Veti fi tot mai curioasa sa descoperiti ce anume se va intampla. Cuno~tintele sugerate evoca ~i faciliteaza relaxarea). langa mine. Va reamintiti cum v-ati trezit. dupa care a solicitat sa i se administreze 0 ~edinta de hipnoza moderna.. ti'mara femeie a "orbit despre calatoriile pe care le-a tacut sau pe care ar fi dorit sa Ie faca. bate mai tare datorita starii de excitatie sau poate ca bate mai incet pe masura ce va relaxafi aici. va yeti aminti atmosfera de atunci. Poate ea inima dvs... ce ati tacut atunci . la un nivel mai inalt. Nu aveti nimic special de tacut.. daca ochii se inchid de la sine. Va simtiti departe de lume. Important este sa simtiti bine. " . . ea s-a decis sa piece In S. Aeestea se pronunta altfel ~i. in acela~i timp.. 1992) Psihoterapii scurte 75 Inductia se realizeaza prin aceea ea terapeutul nu face decat sa Insoteasea sugestii eu caracter contextual. de bine interior . ceea ce s-a intamplat de-a lungul unei zile. pentru ca doar atunci cand cineva sta confortabil. surprinzator ~i simtiti Intreaga bucurie de a fi descoperit ceva nou. aici ~i acolo puteti auzi vocea mea. Va imaginati ca va revedeti prietenii. Pauza prelungita). paeienta este 0 tanara femeie care lllereaza ca secretara.A. Ie revedeti fetele. ca sa putem vorbi de aceasta prima experienta! Voi numara pan~ la 5 ~i yeti reveni treptat ~i u~or: 1. dedit sa retraiti atmosfera.sa cunosc detaliile . o sa va aduceti aminte de un moment agreabil. 2 . Intr-un caz de tetanie (1984). chiar mirosurile. 4 . de surprinzator ~i..

pe care il puteti integra in visul dvs. P: Da. a~a cum respiratia se desta~oara tara participarea dvs. stresul. con~tienta nu este in stare sa rezolve problema. ne reintoarcem? "Nu trebuie sa va mi~cati. sa uitam tot restul. prin care se spune subiectului ca nu are nimic de mcut. Uneori este un Iucm rau sa uiti. cum ar fi latratul cainelui. pentru ca este evident ca crizele de tetanie sunt amplificate de proiectii mentale in viitor. nu aveti de ce sa va ingrijorati.. fiinte. Daca starea pc care 0 traiti este surprinzatoarc. Acum puteti ignora toate zgomoteIc. !). pentru ca ceea ce spun eu nu este interesant. daca doriti. Incon~tientul este partea cea mai importanta a propriei dvs... Totul poate intra in armonie. Aid apar sugestiile terapeutice simple. ci reprezinta 0 sugestie cu caracter terapeutic ). De~i acest Iucm este amuzant ~i surprinzator. nu-~i face datoria.atunci. Acest program al incon~tientului poate sa lucreze in continuare pentru dumneavoastra. siguran{a.. 0 sa va exp]ic. tu nu intelegi ce facem noi aid.. Terapeutul se adreseaza clientului: "tu nu intelegi ce se intampla. este aceea care va conduce toate automatismele . Trebuie sa redam incon~tientului dvs. aceasta stare pe care 0 traiti este un test care imi arata ca incon~tientul ~i-a regasit locul sau". Cuvantul surprinzator va pregati continuarea). In acest caz. aceasta se intampla pur ~i simplu pentm ca ati relaxat mecanismele de control ~i. incon~tient sa se exprime. tara sa 0 gasiti ~i sa descoperiti ca solutia va vine dimineata de la sine. Poate ca aceastii solutie 0 sa va apara ca evidenta la un moment dat. tara sa ~tiu ce este de fapt. pentru ca totu] depinde de ceea ce este in mintea dvs. este doar sa va ajut sa lasati propriul dvs.. dimpotriva. Referirea la automatisme nu cste gratuita. ci continuati sa ciilatoriti. cum ar ft. iar acest program trebuie sa continue sa se deruleze ~i dupa ce ~edinta noastra s-a incheiat. ci. (in acest paragraf. locul sau. nu trebuie sa vorbiti. bine interiOl~ Acesta este primul pas pe care-l facem impreuna. in fclul acesta. ci pur ~i simplu sa a~teptati ca organismul dvs. stapana pe sine.76 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 77 Va yeti simti eficienta. . in incon~tientul dvs. de pi]da.. taraparticiparea dvs. tu nu intelegi . "Chiar daca simtiti lucmri surprinzatoarc. Din acest motiv se administreaza sugestii de ignorare ~i uitare. se reiau explicatiile care se dau. ca acestea sunt norma1e." Introducerea metaforei elementare "Dumneavoastra nu ma ascultati. Iar daca aceasta parte a eului dvs. incon~tientul a lucrat pentru dvs. Toate acestea se VOl' petrece de la sine. sa-~i regaseasca un anumit echilibm . poate ca nu 0 sa va apara deloc sau poate ca yeti incepe sa va comportati in a~a fel ineat sa rezolvati problema chiar tara sa va dati seama. sa preia comanda. tot ce va deranjeaza.. intuitia dvs. la timpul potrivit. sa uitati anumite lucruri. dar alteori este un lucru bun ~i este binc sa ne amintim doar acele lucruri care ne sunt utile ~i sa ignoram.. Dificultatile pe care Ie intalniti nu ~titi carui fapt se datoreaza. T.. (Sugestiile. daca doriti.. tara sa ~titi. dar in mod curios. incon~tienta poate s-o faca ~i de aceea lasati incon~tientul dvs.. In sensul acesta lucrez cu dvs. daca va simtiti bine.". " . pentru ca nu poate examina decat o singura idee de-o data ~i adesea acest lucru nu este suficient. ceca ce se petrece in mintea dvs.. este din cauza ca cste blocata de alte lucmri. inaintea ~edintei de hipnoza."Vom merge mai departe in directia asta. pentru ca in feIul acesta yeti gasi solutia la problema dvs. sunt utile pentm a declan~a 0 atitudine pozitiva. Ceea ce pot sa fac eu. Pentm mine. dar pe un fond de i'ncredere. simtind confortul ~i . se traduce in limbajul trupu]ui. Dimpotriva. sa ignori. (Terapeutul se exprima in termeni de disociere. corpul meu ... (Perioada posthipnotica mai pastreaza inca urmelc hipnozei.. sa lase automatismele sa lucreze. in genera]. simte parca ceva care trece prin el. Bine! Va simtiti foarte bine eorpul ~i tot ce e in j uru] sau .. puteti ignora totul pentru ca ~titi ca puteti sa ignorati.$titi foarte bine ca puteti cauta seara solutia unei probleme de matematicii. Terapeutul continua strategia precedenta). sa actioneze de la sine. atunci cand auziti cuvintele mele. pentru ea mintea dvs. Este yorba doar de ceea ee se petrece in capul dvs.

In acela~i timp. Atunci dind bratul va ajunge din nou la locul sau. Toate acestea nu au nici o importanta.. Acum yeti invata sa folositi toate aceste lucruri invatate. Va simtiti foarte bine in cursul acestei caliitorii ~i nu va lasati descurajata de mine. yeti fi din nou aici. daca simtiti nevoia.78 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 79 i'ncrederea. a coborat. Multa vreme s-a crezut cil daca se sugereaza un anumit lucru unei persoane hipnotizate. poate chiar senzatii bizare. Sc freaca la ochi ~i i~i freacil mainile). profitand de ocazii. destinsa. bratul va cobori ca de la sine. dar ati fost in alta parte. Ie yeti rezolva. zi dupa zi. Veti inspira ~i yeti expira adanc ~i va yeti mi~ca. aceasta va fi obligata sa execute "orbe~te" ceea ce i se comanda. lini~tit. P: De fapt nu am facut nimic deosebit. Va fi un viitor pe care i'l stapani{i perfect. Eu doresc sa verific ceva.) T: Este amuzant. persoana aflata in stare de hipnoza comportandu-se liber. una cate una. pc care i1 puteti vedea. dar aceasta se va intampla pentru d incon~tientul dvs. T Nu ati facut nimic. T A fost 0 parte din dvs. sa coboare. va yeti simti foarte bine. regasiti tonusul potrivit unei zile de vacanta. avand in vedere ceea cc va of era viata. ori de cate ori este nevoie. sunteti in acela~i timp alerta ~i relaxata. sau dad 0 mana devine grea sau u~oara. Pot sa se petreaca cu dvs. Pacienta devine orientata in timp ~i spatiu. Am facut aceasta doar pentru a afla in ce stare va aflati. daca se petree mi~dri in degete sau in alte zone. Atunci cand bratul dvs. dar dvs. ca ~i cum propriul brat nu v-ar mai apartine. Astfel. P: Mi-e imposibil sa-mi identific mana dreapta ~i mana stanga. data ce subiectul a reu~it sa intre in transa. Nu eu am mi~cat bratul. iar in privinta problemelor dvs. in stare a de transa o I ~ . dar asta nu are importanta. se petree lucruri surprinzatoare. incon~tientul poate refuza sugestia administrata. tonusul muscular este perfect adaptat. Veti pastra aceasta stare ~i dupa ce experienta noastril va lua sfar~it. atunci cand Ie yeti gasi utile. pe care 0 numesc incon~tient. a inteles acest mod de a luera. Acestea reprezintii modalitatea de a folosi starca de transa pentru a comunica instructiuni cu caracter terapeutic. Lasati-va pur ~i simplu dusa. continuand sa va traiti amintirile. odihnita. Va yeti organiza fiecarc zi. In cateva momente yeti permite bratului dvs. simtindu-va i'ncrezatoare. greutate sau senzatie de u~or. pe care 0 deconectam provizoriu. destinsa ~i odihnita. 0 poatc accepta partial sau in totalitate. destinsa. de satisfactie a descoperirii ~i de interes. Este suficient sa va reamintiti ceca cc am mcut impreuna. aceasta stare de bine interior. perfect stapana pc propria persoana. Ati vazut cum bratul se mi~ca singur? P: L-am simtit cum se mi~ca faril sa fac nimic. Pacienta lasa senzatia ca traie~te 0 stare de perplexitate. dar poatc ca nici nu va aflati in ace a calatorie. (Bratul coboara. Incon~tientul dvs. Realitatea a dovedit ca acest lucru nu este adevarat. va yeti i afla din nou aici. pe care il puteti simti. Cuvintele care urmeaza sunt necesare pentru a oferi asigurari subiectului). . acest mod de a cauta solutii ~i fara sa va preocupati. T: Da. poate ca va aflati in alt vis ~i poate ca in cateva momente va yeti afla in viitor. (Terapeutul ridid complet bratul pacientei ~i acesta rami'me in catalepsie. visele. continuati sa dlatoriti (Tcrapeutul ridica bratul pacientei ~i acesta ramane in catalepsie ). T: Ati facut aceea~i cillatorie sau alta? (Pauza. Incon~tientul dvs. a~a cum face toata lumea ~i yeti gasi satisfactii in aceasta. in cabinet. Puteti sa va relaxati timp de 5 minute. pentru a lasa lucrurile sa se desm~oare. cum poate gasi solutii pentru a va fi de folos. terapeutul va utiliza sugestiile terapeutice in scopul rezolvarii problemei subiectului. de functionare u$oara. fara sa fiti deranjata". iar daca in corpul dvs. "Fiti atenta la tot ce simtiti in propriul corp. Puteti utiliza cele invatate ca un exemplu de relaxare. dlatoriile. totul este perfect normal. a inteles foarte bine cum poate sa va ajute. lucruri ca in timpul unui vis. Aceasta nu este parte a voluntara. tinand seama de imprejurari. "Pot sa se petread unele lucruri in timpul acestei ciilatorii. va face apella aceste resurse interioare pentru a regasi.

Mil ton E r i c k son (1967) a pus la punct 11 tipuri de interventii terapeutice In stare de hipnoza pentru combaterea durerii. Din acest motiv. consta in a-i invata pe pacienti sa detecteze semnalele dureroase. ~i ai dori sa mai savurezi pentru un timp aceasta stare. la care putem obtine pe aceasta eale disparitia ecfaleei. care au menirea de a-I pune in garda in legatura cu evolutia procesului patologie. care se vor mobiliza pentru a realiza vindecarea. am putea sugera ceva de tipul urmator: "Atunci dind cite~ti 0 carte interesanta. Cu toate aces tea. este neplaeuta. sugestiile indirecte." (M egg 1e.. 122). Se poate sugera amnezia partiala selectiva sau completa cu privire la episodul dureros. psihoterapeutul trebuie sa obtina informatii in legatura eu proeesele fiziologice ~i fiziopatologice care stau la baza aparitiei durerii. oprirea unei hemoragii sau sdiderea tensiunii arteriale. p. o alta problema 0 reprezinta individualizarea interventici psihoterapeutice. exista cazuri in care comuniearea prea directa conduce la activarea rezistentelor subiectilor.. HIPNOZA ERICKSONIANA iN COMBATEREA DURERII Inainte de a incepe sa lucreze cu un paeient care are dureri'.. hipnoterapeutul trebuie sa se integreze armonios in cadrul echipei terapeutice care lucreaza cu pacientul. Este 0 senzatie placuta ~i confortabila. precum ~i asupra procesului de vindecare. Un aspect foarte important pe care trebuie sa-l avem in vedere. sau sa faci altceva Nu ~tiu dadi Iti vei oferi aceasHi placere acum sau poate dupa ce mai cite~ti 2-3 pagini. precum ~i in legatura cu medicatia administrata ~i cu efeetele acesteia. lata cateva exemple de astfel de sugestii: "Durerea dispare complet din zona X".. 1990. sa bei un pahar de sue . aetiunea lor nu este de durata. in loc sa spunem subiectului aflat in hipnoza: "inchide cartea ~i du-te sa bei un pahar de suc". fiiea marelui psihoterapeut Mil ton E r i c k son. • Amnezia post-hipnotica. ca de pilda: "Nu ar fi bine sa-ti imaginezi ca piciorul tau se odihne~te pc 0 saltea de puf?" (Roxanna Erickson. Din acest motiv.. in functie de situatia ~i de.. Mil ton E r i c k son utiliza in psihoterapie. diferenta constand doar in modalitatea in care informatia este oferita. de pi Ida. Astfel. atunci cand lucram pentru a diminua durerea. Hipnoterapia traditionala utilizeaza frecvent sugestii directe de tipul urmator: "Durerea de cap dispare complet ~i pentru totdeauna" "Hemoragia se opre~te imediat" "Vasele de sange sunt relaxate ~i lini~tite" etc. mai ales. dar poate fi ameliorata ~i nu trebuie sa ne distruga viata. specifice fiecarui pacient in parte ~i cu care formeaza un tot unitar. Aeeasta reprezinta 0 problema. Utilizarea aces tor sugestii da rezultate bune la unii subieqi. mai ales atunci cand pacientul trebuie sa continue tratamentul care Ii creeaza . fruntea ta se Incalzqte u~cir... Aceste interventii aplicate in hipnoza reprezinta mijloace ajutatoare care se adauga demersurilor medicale ~i psihoterapeutice. • Abordarea hipnotica indirecta cu caracter permisiv. semnale caff capata un caracter mai discret atunci cand se actioneaza asupra durerii.cEDEE HIPNOTICE DE CONTROL A DURER II (DUPA MILTON ERICKSON.. considera cii durerea reprezinta un fenomen care face parte din existenta noastra. In absenta acestor' informatii. • Sugestii directe. 1990). Acestea sunt valabile pentru un numar limitat de pacienti ~i chiar daca actioneaza eficient.xo Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 81 hipnotica subiectul are acces mai u~or la resurscle sale interioare. PRO. Aceasta poate fi o metafora sau arice alta tehnidi indirecta de sugestionare.. sa fumezi 0 tigara. 1979) R 0 x ann a E r i c k son K 1 e i n (1990). hipnoterapeutul poate aetiona negativ asupra mecanismelor de aparare. Aceste sugestii sunt similare in continut cu cele directe. "Nu trebuie sa mai simti nimic in zona X". pentru ca amanarea unci placeri 0 face ~i mai mare . personalitatea fiecarui pacient.

• Anestezia hipnotica. 0 • Disocierea hipnotica. Coo per ~i a fost apoi perfectionata de Coo per ~i Mil ton E r i c k son in cadrul lucrarii "Distorsionarea timpului in hipnoza" (1959). Mil ton E r i c k son ~i de discipolii acestuia consta in sugerarea faptului ca durerea se transforma in mancarime. taioasa ~i sacaitoare a fost transformata de terapeut intr-o experienta neplacuHi de balansare intr-o barca pe marea furtunoasa. Prin comutarea atentiei in alta zona a corpului. R 0 x ann a E r i c k son (1990) relatcaza cazul unui subiect caruia ii fusese strivit piciorul ~i care avea dureri in mu~chi. Rezultatul a fost ca subiectul a suportat foarte bine interventia de aplicare a aparatului ghipsat ~i nu a avut dureri nici zilele urmatoare. Procedeul implica manipularea timpului subiectiv. In felul acesta ~i continutul emotional asociat durerii se modifica prin modificarea modului in care este perceputa durerea. de pilda. fiind serios lovit. impreuna cu sugerarea amneziei pentru durerile suferite in trecut. ca poarta manu~i de protectie etc. Prin sugestii directe se poate sugera scnzatia de amorteala in zona respectiva. atunci cand pacientii se lasa absorbiti de evenimente externe. S y d n e y R 0 s e n (1990) a utilizat aceasta tehnica cu pacienti aflati in stare de hipnoza carora le-a sugerat. CONCRETIZAREA 51MPTOMELOR 51 MANIPULAREA LOR TERAPEUTlcA iN TERAPIA' ERICK50NIANA Metoda concretizarii simptomelor i~i are originea in lucrarile lui Milton Erickson (1980 a). pacienta va \lobandi un sentiment de autocontrol. de asemenea. Acesta s-a relaxat ~i ~i-a imaginat ca piciorul sau. Mil ton E r i c k son (1967) considera ca cea mai buna metoda indirecta de inducere a anesteziei consta in construirea unei situatii psihologice opuse celei in care se traie~te durerea. Acest fenomen are loc uneori ~i in mod spontan. iar cele dureroase ca fiind mai scurte. Anestezia reprezinta procesul de abolire completa a durerii. filme sau competitii sportive. Milt 0 n E r i c k son (1967/1980) a propus 0 serie de sugestii pentru a transforma 0 experienta dureroasa foarte puternica intr-un disconfort moderat. Astfel. la inceput cu 1% pentru urmatoarea ora. se vor evoca imagini care sa sugereze faptul ca subiectului i se pun cuburi de gheata. carti. • Reinterpretarea in stare de hipnoza a experienlelor dureroase. pacientilor sugerandu-li-se sa traiasca intervalele nedureroase ca fiind mai lungi. cand durerea nu era atat de puternica.. legata de 0 parte centrala a corpului va fi redusa prin intermediul distantei . in membrul sau organul pereche. Mil ton E r i c k son (1967) citeaza cazul unei paciente cu cancer metastazat la care a indus hipnoza ~i i-a sugerat ca durerea din zona abdomenului se deplaseaza in mana stanga. Dezorientarea in raport cu propriul corp se refera la sugcrarea faptului ca pacientul se separa de corpul sau (este ca in cazul dedublarii din practicile ezoterice). Pacientului aflat in hipnoza i se administreaza sugestii de reducere progresiva a durerii. drept urmare nu are cum sa-I doara.82 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 83 disconfort. de pilda. modalitate frecvent utilizata de • Substitutia de simptom. tendoane ~i in articulatia genunchiului. • Analgezia hipnotica. ca pe zona respectiva curge un ~uvoi de apa rece. In stare de hipnoza se sugcreaza faptul ca senzatia de durere se muta in alta zona a corpului. de regula. Tehnica a fost elaborata initial de L y n n. Pentru a realiza aceasta reinterpretare. In mod indirect. Dezorientarea in raport cu timpul ~i cu propria persoana poate produce subiectului un sentiment de confort psihic. apoi tot mai mult. Aceasta metoda se utilizeaza. • Deplasarea senzaliei de durere. pacientul trebuie sa fie pe deplin con~tient la inceput de durerca sa. focaliza atentia pacientului pe 0 senzatie placuta. are ~i nervii afectati ~i. Pacientul poate fi orientat in timp spre 0 etapa timpurie a bolii. • Diminuarea gradata a senzaliilor dureroase. durerea profunda. "sa lase" in . iar amenintarea. de confort. • Distorsionarea timpului in hipnoza. Se poate.

culorii. Terapeutul i-a sugerat apoi sa repare mental cuvantul "love" ~i foarte repede pacienta a inceput sa se simta mai bine. In orice caz. de pilda.. poti sa-mi spui ce forma are ea. exprimata in imagini concrete. la carc aceasta a relatat ca vede cuvantul "love" (dragoste) spart in doua: si1aba "ve" s-a desprins de silaba . Tendinta spre concretizare s-a manifestat in mod spontan de-a lungul timpu1ui. capacitatea de a reactiona la nivel concret. asemanator cu deficientii mintali sau cu unii psihotici. probabil. functiei etc. un pacient cu dureri de cap. Procesu1 de concretizare este facilitat ~i de ghidarea pacientului spre concentrarea pe detalii specifice difcritelor modalitati senzoriale. Autorul a avut 0 pacienta care avea tendinta sa-~i concrctizcze trairile chiar in afara hipnozei. pacientii aflati in hipnoza au. diferenta dintre ele fiind doar cantitativa. deoarece multi dintre ace~ti pacienti au tendinta de a descrie in termeni concreti suferintele lor: un pacient deprimat va descrie faptul ca poarta 0 greutate pe umeri sau ca se simte incoltit. terapeutul va crea reprezentari prin intermediul carora durerea. anxietate sau dureri. departe de capul acestuia. Astfel.) prin intermediul carora se poate reduce in plan mentalluminozitatea . Concretizarea simptomelor da rezultate foarte bune la pacientii ce sufera de depresie. aflat in hipnoza.t mai confortabil.t simptomelor nu are loc in mod spontan. pacientilor Ii s-a spus di vor lucra impreuna cu terapeutul asupra problemelor profunde care ii deranjeaza. 1980 b). Se poate cere. va putea vizualiza durerea sa de cap sub forma unei bile de culoare ro~ie. R 0 s e n (1990) este de parere ca. terapeutul nu trebuie sa creeze imagini noi. iar un pacient anxios afirma ca "se simte prins intr-o capcana". Astfel. ci doar sa actioneze asupra imaginilor elaborate de pacient. Procesul concretizarii ~i manipularii simptomelor se explica prin faptul ca subiectii hipnotizati iau adesea "ad literam" cele spuse de terapeut (M i 1ton E r i c k son.84 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 85 cabinetul terapeutului problemele-simptom. solicitand pacientului sa se concentreze asupra simptomului sau: "In timp ce te concentrezi asupra durerii tale. este plasata intr-o racheta sau in nace1a unui ba10n care se departeaza. va putea fi modificat sub aspectul formei. datorita particularitatilor transei hipnotice. purtarea de amulete. Pacienta a afirmat ca se simte trista. Pacienta se simtea distrusa. aceasta abilitate va fi utilizata in scop terapeutic. pacientii vor trebui sa-~i desfa~oare existenta d. localizarii. se poate testa capacitatea de a reactiona la nivel concret. subiectului sa-~i imagineze 0 culoare sau 0 forma care este asociatacu un simptom sau cu 0 particularitatc a acestuia. In cursul procesului terapeutic. bila care se rostogole~te de pe varful unui deal. de vindecare sau de autoprotectie. 0 data concretizat. R 0 s e n (1990) este de parere ca simbolizarea ~i concretizarea sunt procese foarte asemanatoare. este ingropata sau arsa etc. subiectii lui Mil ton E r i c Ieson au luat lucrurile "ad literam" pentru ca terapeutul se a~tepta la acest lucru. Se pot utiliza ~i tehnici de programare neurolingvistica (N. Astfel. cum ar fi o data "batutul in lemn". Un studiu mai recent realizat de M c Cue ~i M c Cue (1988) a demonstrat faptul ca aceasta tendinta spre literalism depinde ~i de modul in care au fost formulate sugestiile.L.10" ~i a cazut. Simptomul. ce subiectul a reu~it sa concretizeze simptomul. talismane sau in actiunile intreprinse de ~amani sau vrajitori.P. iar in intervalul dintre ~edintele de psihoterapie. in bcneficiul terapiei. fad sa se gandeasca la problemcle respective. fobii. terapeutul va interveni in mod direct. deoarcce fusese respinsa de un baiat care ii placea. sau ce culoare?" "Durerea ta se mi~ca sau ramane neclintita?" "Simti caldura sau racoare?" "Ce imagini iti vin in minte cand te gande~ti la ea?". inerta. lipsita de speranta. Terapeutul i-a cerut sa inchida ochii ~i sa observe ceea ce vede ~i ceea ce simte. aceasta fiind specifica un or procedee magice. cunoscut fiind faptul ca subiectii aflati inhipnoza au tendinta de a reactiona in functie de ceea ce ei considera a fi expectatiile terapeutului. Atunci cand concretizare:. Ulterior.

calm ~i acest lucru este foarte util in terapia tulburarilor anxioase. un cuvant sau un obiect concret va putea dec1an~a reactii adaptative (La fel ca in cazul obiceiului de a "bate in lemn" pentru a indeparta 0 situatie amenintatoare ). Fortele imunostimulatoare sau fortele de vindecare pot fi vizualizate sub forma unor anima Ie (rechini alba~tri) sau ca raze laser. Terapeutul: "Ce culoare iti vine in minte atunci dnd tc concentrezi asupra durerii tale? Ro~u? Gande~te-te la un obiect sau la mai multe obiecte care sunt colorate in ro~u!". P: "Da!". Nu ma mai doare!". de pilda. la randul sau. p. La fel ca ~i in cazul unei situatii fobice. Nu scrie nicaieri cii nu vei reu~i. energie. lini~tit. increzator. Tehnica de concretizare a simptomelor este 0 tehnidi utila. dar ea nu reprezinta dedt unu1 din multiplele procedee terapeutice. intorcandu-se in timp la perioada dnd se simtea in siguranta. a bea apa reprezinta un act care poate fi asociat cu senzatiile de relaxare. ridica degetul aratator d~ept. In acela~i timp. pacientilor care sufera de ataeuri de panica li sc poate da instructajul sa ia contact cu propriul lor eu interior. T: "Imagineaza-ti cii iei pixul ro~u ~i scrii cu ro~u cuvintele pace. care ii apare in minte unci paciente dnd i~i aminte~te cum se juca in copilarie cu papu~a. Trebuie sa fii convins cii vei reu~i. De aCUrll incolo vei scrie numai cu cerneala albastra ~i te vei simti invaluit intr-o culoare albastra. in imaginatie. P: "Bine. noi putem ~terge. 264) Pacient cu durere abdominala. vei putea ie~i din transa ~i vei lasa in urma ta pixul r()~m~i durerea. la fel.. datorita actiunii unor raze laser. P: "Mi-a fost tare rau inainte!".86 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 87 unci imagini sau se poate trece de la 0 culoare foarte vie la 0 culoare estompata. poate fi vizualizat ca un animal salbatic ce trebuie imblanzit. lini~titoare. care pot fi utilizate in cadru1 unui demers psihotcrapeutic mai complex. ar fi bine sa te intrebi: Oare nu a disparut ~i durerea din abdomenul meu. Astfel. prin asociere. In felul acesta pacientul utilizeaza propriul sau corp ca pc 0 resursa concreta. Meriti sa fii fericit. prin procedeAetehnice sau magice intr-un animal mai slab sau intr-unul neagresiv. destins. Cea mai bun a modalitate de a descoperi resursele care vor contribui la inlaturarea sau inlocuirea simptomului eonsta in a solicita subiectulsa caute in interiorul sau clemente apartinand invatarii incon~tiente. Poti inlocui cele scrise cu alte lucruri bune. poate fi transferata asupra unui alt obiect cu care pacientul vine in contact in prezent. iar daca scrie. Atunci dnd vei fi gata. mancat de un alt animal mai mare sau redus." In acela~i timp. T: . Aerul poate fi trait ca exprimand lini~te. a fumatului sau in orice situatie in care este bine sa sugeram subiectului ca introduce un element in corpul sau. apropiind palmele una de cealalta. unde un cuvant sau 0 imagine poate produce panica.$i nu am lucrat decat 10 minute!". Pacientul: "Un pix". dupa modelul: "Inspira calm. implinire. scrise in cerneala albastra!". Elementele din mediul inconjurator pot fi utilizate ~i ele in cali tate de resurse pentru concretizare. Cancerul. purificare. Monstrul (tumora) poate fi transformata. vigoare etc. Imaginile care ii· vin in minte pacientului vor fi utilizate ca declan~atoare posthipnotice pentru starile pozitive programate de terapeut: senzatia de lini~te. . T: "Un pix ro~u? Are ~i pasta ro~ie?". Concretizarea resurselor este un procedeu uti I ~i la pacientii cu cancer sau alte afectiuni grave. Arunca to ate problemele care te-au suparat intr-o gaud neagra. Prezenture de cuz (Rosen. T: (Dupa ce pacientul a ie~it din trans a) "Cum tesimti acum'?". pace. este bine ca substantele injectate in cursul chimioterapiei sa fie vizualizate in sens pozitiv ca fiind laptele care hrane~te sau "fluide vindecatoare". confort. Sau poate preferi sa mazgale~ti pfma dnd pasta ro~ic se termina? Atunci dnd pasta ro~ie s-a terminat. 0 data cu pasta ro~ic? Cand vei simti mai putina durere.

care au drept scop punerea in actiune a unoI' mecanisme dcfensive. determina modul nostru de a aetiona in lume ~i.Psihoterapii scurte 89 PSIHOTERAPIA CONSTRUCTIVIST A iZ'sihoterapia constructivisHi se refera la un model psihoterapeutic strategic elaborat de N a r don e (1996) ~i care se aplica in special in tratamentul tulburarilor anxioase. 0 optime celui de-al treilea ~i 0 zeeime mezinului. pornindu-se de la aceasta "rezonanta" psihoafcctiva se poate trece la mobilizarea resurselor interioare ale subiectului. modul nostru de a simti ~i de a aetiona influenteaza convingerile ~i conceptiile despre lume ~i viata. mai ales fobice. posibilitatca de verificare publica a rezultatelor ~i eoncordanta dintre supozitiile teoretice ~i metodele de interventie psihoterapeutica apticate asupra subieetului. Acesta a descoperit solutia intr-un mod aproape magic: el a adaugat propria camiUi eelor 39 ~i a rncut impartirea pomind de la 40 de camile. la randul sau. In urma aplicarii modelului terapeutic. ei ~i de client. Pentru a reu~i acest lucru. un sfert eelui de-al doilca. Procedeele utilizate se caracterizeaza prin claritate. In elaborarea metodelor ~i tehnicilor sale. a intervenit in disputa. primul pas pentm tcrapcut inseamna intelegerea ~i adoptarea stilului de gandire al pacicntului ~i abia apoi. Cei patru fii nu puteau cadea de acord asupra impartelii ~i s-au pus pe cearta. care utiliza adesea in psihoterapie a~a-numita "hipnoza tara trans a" (S a 1v i ni. cu privire la lumea extcrioara. Ali Baba a lasat drept mo~tenire 39 de camilc celor 4 fii ai sai. 1996). conform acestci ori~ntari pragmatice. atras de zgomot. autorul pome~tc de la eoneeptia lui Bat e son (1972). de regula necon~tientizate. conform careia convingcrile noastre. care pot fi apreciate in mod obiectiv nu numai de terapeut. mai precis este yorba de restructurarea schemelor relationale care sustin ~i valideaza trairile cu caracter fobic. rezultatele acestuia putand fi evaluate imediat. In . intr-un timp relativ scurt (14 ~edinte de psihoterapie). preeizie ~i caracterul controlat al rezultatelor. cognitiva ~i emotionala care sta la baza fonnuHirii ~i mentinerii fobiilor simple ~i generalizate. redueerea sau disparitia simptomelor. Principiul interventiei terapeutice construetiv-strategicc poate fi ilustrat intr-un mod sugestiv de 0 povestire specifica traditici islamiee: "La moartea sa. Tratamentul psihoterapeutic este de scurta durata. la lumea extema ~i la ceilalti. elaborat de N a I' don e (1996) pe un numar de 52 de pacienti suferind de tulburari obsesive ~i fobice. Problema a fast rezolvata de un inteJept care calatorca pe 0 camHa ~i care. Tehnica terapeutica propriu-zisa se refera la modificarea perceptiilor ~i reprezeiltarilor pc care Ie are clientul cu privire la propria persoana. deoareee se caracterizeaza prin transparenta. prin intermediul carora terapeutul produce 0 modificare in organizarea relational a. N a r don e se bazeaza mai ales pc studiile ~colii de la Palo Alto. reprezentata in special de Wa t z I a w i c k ~i We a k I and. Programul de psihoterapie propus cuprinde un ansamblu de tehnici. Testamentul prevedea urmatoarele: 0 jumatate din camile va reveni fiului celui mare. s-au obtinut rezultate pozitive in 86% din cazuri. Obiectivul pragmatic al psihoterapiei consta in destructurarea modalitatilor dc adapt are ~i a solutiilor patologice elaborate de pacient. prceum ~i de eele ale lui Mil ton E r i c k son . Modelul psihoterapiei constructiviste reprezinta un demel'S ~tiintific. Criteriul de valid are al psihoterapiei 11reprezinta. Psihoterapia strategica urmare~te sa produca modificari in ceca ee prive~te modalitatile in care oamenii ~i-au construit "realitati Ie" disfunctionale. de aparare impotriva anxietatii. Pentru a intelege bazele teoretice cognitiv-constructiviste care stau la baza aeestui sistem psihoterapeutie.

CLASIFICAREA TULBURARILOR FOBICE DUPA D. Inteleptul oriental a rezolvat problema adaugand ceva ce era absolut nccesar pcntru moment. Acestea survin brusc. p.R. al doilea 10. iar eel mai mic 4. terapeutul utilizeaza. b) Pentru a diagnostica sindromul atacului de panica. cel care il atinge pe 0 latura spune ca elefantul reprezinta 0 mas a uria~a de carne ~i piele etc. persoana ~i la lumea externa elaborate de subiect capata. al trcilea 5.M. 0 data solutia gasita. tcrapcutul adauga un anumit element in continutul comunicariipentru a gasi in mod rapid ~i cficient solutia. termenul de "problema" ~i nu de boala psihica. In acest mod se poate construi mai u~or 0 realitate psihoterapeutica orientata in directia gasirii solutiei . un comportamentalist. (1987) (NARDONE. Tulburarile anxioase obsesive ~i fob ice sunt diagnostic ate pc baza interviului clinic direct cu pacientu!. PANICA ~I FOBIE Psihoterapia constructivista nu este de acord cu abordari teoretice de tipul celor prezentate mai sus. Conform acestei perspective. nu mai cra uti!. ca pe o forma de comportament invatat. Astfel. cxplicate in mod diferit de catre diver~i teoreticieni. un psihanalist va explica anxietatea ca fiind efectul unci psihotraume nerezolvatc din copilarie. un terapeut de familie ca pe un produs al unei interactiuni familiale disfunctionale. Sindromul atacului de panid: a) Subiectul traie~te unul sau mai multe atacuri de panica.). element care i~i pierde semnificatia 0 data cu disparitia simptomului. 43) N a r don e (1996) este dc parcrc ca termenii rcspectivi ar trebui cxplicati mai bine. DEFINIREA 51 DES(RIEREA FORMELOR GRAVE DE ANXIETATE. Criterii de diagnostic: 1.90 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 91 fclul accsta. . In acela~i mod. tratand un pacient fobic. iar un cxperentialist va considera anxietatea ca expresia angoasei omului in fata existentei. au durata limitata ~i nu sunt direct legate de expunerea la situatii care produc in mod obi~nuit anxietate sau de situatii in care persoana este observata direct de catrc altCineva. pentru a desemna simptomele respective. demers ce consta in adaptarea creativa la imprejurari pentru a sparge cercul vicios al comportamentelor psihopatologice auto-alimentate. forme disfunctionale. subiectul trebuie sa fi suferit cel putin patru atacuri ce corespund criteriului de mai sus ~i care au avut loc in decurs de aproximativ patru saptamani sau sa fi trait unul sau mai mUlte atacuri. sunt imprevizibile. p. Apoi intcleptul a incalecat pe camila sa ~i-a plecat mai departe" (E i g en. fratelc eel mare a primit 20 de camile. Acest gen de interventie nu este decat aparcnt magica. . deoarece in mod frecvent ei sunt utilizati pentru a descrie un numar marc de realitati psihologice ~i comportamentale. ea bazandu-se pe un demers structurat de rezolvare de probleme. Pentru a evita realizarea unor profetii autoimplinite. dar care. Fiecare dintre ei atinge 0 parte difcrita din trupul elefantului ~i sustine cu tarie ca partea descrisa de el reprezinta "adevarul" cu privire la structura elefantului (cel care atinge trompa spune ca elefantul este ceva lung ~i elastic. in care subiectul manifesta 0 teama persistenta legata de faptul ca s-ar putea produce un nou atac. 1990. 40). urmate de aproximativ 0 luna. Psihoterapeutii care imbd1ti~eaza aceasta orientare sunt interesati sa afle cum functioneaza problema-simptom ~i nu motivul pentru care aceasta a aparut. Sistemele complexe de reprczentari ~i constructe cognitive cu privire la propria. 1996. Abordarile descrise ne amintesc de metafora indiana care descrie patru orbi care ating un elefant.S. la subiectii care sufera de tulburari anxioase. problemele umane sunt considerate ca un produs al interactiunii dintre subiect ~i realitate. III.

Formele clinice ale atacului de panica: Forma u~oara: toate atacurile care au avut loc in cursul ultimei luni s-au caracterizat prin mai putin de patru simptome. Severa: evitarea il imobilizeazii total pe subiect la domiciliu. pe un pod sau intr-un mijloc de transport. • amortcli. Sindromul agorafobie fara ataeuri de panica: a) subiectul prezintii comportament agorafobic. Sindromol obsesiv-eompulsiv: a) Obsesii: => Idei. => Subiectul con~tientizeazii faptul ca obsesiile sunt produsul propriei sale inchipuiri. Aeeste situatii apar atunci dind persoana se afla singurii in afara locuintei. sunt resimtite de catre subiect ca intruzive ~i absurde (Exemplu: 0 mama poate fi bantuitiide ideea obsesivii cii i~i va ucide copilul pe care il adorii). Sindromul agorafobic co ataeuri de panid: a) Agorafobia: subiectul prezinta teama de a se afla in locuri sau in situatii de uncle ar fi dificil (sau jenant) sa iasii sau in care nu ar putea beneficia de ajutor in caz de atac de panica. dar a prezentat astfel de comportamente in ultimele ~ase luni. impulsuri sau reprezentiiri recurente ~i persistente care cel putin la debutul bolii. subiectul se confruntii cu situatii generatoare de agorafobie. 0 intoxicatie cu amfetamina. Aceastii c) putin • • • • • • • • teama conduce la reducerea deplasarilor subiectului sau la nevoia ca acesta sa fie in permanenta insotit de ci'itre altcineva. cofeina sau hipertiroidie). fapt ce-i provoacii 0 anxietate intensa. dar nu poatc parcurge mai mult de cativa kilometri). pacientul trebuie sa prezinte cel patru din simptomele urmatoare: di ficultiiti de respiratie (dispnee) sau senzatie de sufocare. avand altfel un mod de viatii relativ normal (se deplaseazii singur' doar la serviciu sau unde este absolut necesar). Remisiunea partialii: subiectulnu mai prezintii actual mente nici un comportament de evitare de tip agorafobic. subiectul a suferit cel putin opt atacuri de panici'i. tremuraturi sau spasme musculare. Forma moderata: => in cursu I ultimei luni to ate ataeurile s-au caracterizat printrun numar limitat de simptome. In afara casei. ganduri. 4. la 0 co ada. • teama ci'i va muri. b) nu se inregistreaza nici 0 tulburare specifica atacului de panica. in aglomeratie. furnieaturi (parestezii). nefiindu-i impuse din afariL . palpitatii (tahicardie). acesta fiind incapabil sii se deplaseze neinsotit. 3. senzatie de strangulare. => Subiectul depune eforturi sustinute pentru a ignora sau pentru a reprima gandurile sau impulsiunile obsesive sau pentru a Ie neutraliza prin intermediul altor ganduri sau actiuni. Remisiune partiala: in ultimele ~ase luni nu s-a inregistrat nici un atac de paniciisau simptome caracteristice acestuia. sentimente de derealizare sau depersonalizare (senzatia ci'i nu mai este aceea~i persoana ~i ca lumea s-a modificat). e) Nu poate fi stabilita 0 cauzii organica a tulburiirii (ca. ameteli. => in ultima lunii. Severitatea comportamentului de evitare la agorafobic: U~oara: subieetul manifestii un comportament de evitare precis delimitat. b) Apar tulburiiri care riispund criteriilor ataeului de panieii. Forma severa: in ultima luna. de pi Ida. gravitatea atacurilor de panica se situeaza intre nivelul de atac u~or ~i atac sever.92 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte In cursul atacului de panidi. 2. greata sau jena in regiunea abdominala. transpiratie. atunci cand se deplaseazii. • bufeuri de ciildura sau senzatia de frig. • dureri sau jena la nivelul toraeclui. • teama cii va innebuni sau ca va comite un act necontrolat. senzatie de instabilitate sau de le~in. d) eel putin patru din simptomele mentionate au aparut brusc ~i s-au accentuat in unnatoarele zece minute. Moderata: evitarea conduce la limitari in 11?odul de viatii al subiectului (poate piirasi domiciliul tarii a fi insotit.

Cu toate acestea.). sau se manifesta in execs. N a r don e (1996) plaseaza forma fobica a fixarii hipoeondriace (pc care D.M. iar in domeniul psihologic pentru a rezolva 0 problema actual a ar fi absolut necesara analiza trecutului subiectului. conform caruia exista totdeauna 0 relatie intre cauza ~i efect. pacientii nu ered ceca ce ]i se spune ~i i~i sustin in continuare convingerea ca sunt bo]navi. 0 plaseaza ]a tulburari]e psihosomatiee) in cadrul tulburarilor care au ]a baza anxietatea. => Subiectul recunoa~te faptul ca ceca cc face el este excesiv sau absurd (acest lueru nu este insa va]abil pentru eopiii mai miei sau pentru persoane]e ale caror idei obsesive sunt suprainvestite. adoptand conceptul de cauzalitate eirculara. cu caracter stereotip ~i reprezinta 0 reactie a subiectului la aparitia obsesiei. III. Persoanele care au avut in familie bolnavi. datorita faptului ca investigatia clinica a evidentiat ]a aee~ti subieeti 0 dinamiea perceptiva ~i reactionala de tip obsesivo-fobic. obsesiile nu vor fi legate de hrana. de~i exista ~i uncle cazuri de vindecare. desfii~urate dupa reguli bine stabilite. intentionale. c) Teama ca sufera de 0 boala grava persista ~i dupa ce medicii au dat toate asigurarile subieetului. eu activitatile cotidiene ale subieetului. trebuie sa ]e explice faptul ca a cunoa~te respectivele cauze nu este nici neeesar. b) 0 examinare somatiea minutioasa nu evidentiaza nici un fel de tulburare organica. activitatile respective nu au legatura logica cu scopul propus (de a preveni sau neutraliza). realizate pe 152 de subiecti tratati in cadrul Centrului de Terapie Strategiea din Arezzo. obsesiile nu sunt legate de drog etc. FORMAREA ~I MENJiNEREA TULBURARILOR FOBICE Atunci cand oamenii se refera la 0 problema psiho]ogica este normal sa ne intrebam de ce a aparut respectiva problema. niei util pentm a Ie vindeca. Acest mod de gandire a condus la conceptii reductioniste in psihologie. cum ar fi psihanaliza ~i teoriile comportamenta]iste. nu este util sa cunoa~tem modu] in care s-au format ~i au evoluat in timp obsesiile ~i fobiile. Cu to ate acestea.S. Modelul psihoterapeutic prapus de N a r don e (1996) a fost elaborat in urma unor studii clinice. intrebat fiind de clientii sai in legatura cu cauza fobiilor ~i obsesiilor. => Comportamentele respective au drept scop de a neutraliza sau de a impiedica 0 senzatie de disconfort sau 0 situatie cu caracter redutabil. La baza acestei atitudini mentale se afla un mod de gandire de tip cauzal. aparitia bolii.94 Psihoterapii . d) Simptomele tulburarii hipocondriaee dureaza eel putin ~ase luni.R. in mod semnificativ. b) Compulsiunile: => Sunt comportamente repetitive. ~tiinta contemporana s-a indepartat insa de acest model explicativ. pe care Ie crede semne ale bolii respective. In mod concret. aceasta orientare se reflecta in atitudinea psihoterapeutului care. in raport cu anumiti stimuli. Situatiile stresante cu caracter psihosocial influenteaza. in perioada 1988-1990. Varsta medic de aparitie a tulburarii respective se situeaza intre 20 ~i 30 de ani. In general. dad utilizcaza 0 substanta psiho-activa. sunt mai predispuse la acest tip de afectiune. . c) Obsesiile ~'i compulsiunile sunt insotite de sentimente de disconfort. tulburarea imbraca 0 forma cronidi cu aparitia ~i disparitia simptomclor. 5. impulsiunile sau reprezentarile care au dec\an~at tulburarea (dad prezinta o tulburare a conduitci alimentare. la randul lor. functioneaza in prezent. de 0 pierdere considerabila de timp (oeupa 0 marc parte a zilei) sau interfera. Mai precis. ei modul in care sistemele de perceptii ~i reactii disfunetionale. Conform acestei eonceptii. cauza precede totdeauna efectul. Tulburarea hipocondriaca: a) Bo]navul prezinta teama $i eonvingerea ea sufera de 0 ma]adie grava. ca in cazul obsesiilor cu continut religios). cu cele prafesionale sau eu re]atii]e soeia]e ale acestuia ..I'curte => Psihoterapii scurte 95 Continutul obsesiilor nu este legat de gandurile. datorata interpretarii eranate a anumitor senzatii sau simptome fizice.

Acest gen de evitare generalizata va avea drept consecinta sciiderca pragului de dec1an~are a fricii. ameteli. Rezultatul este ca persoana va atinge pana la urma stadiul de "neajutorare dobiindita" sau de blocaj total.e decat sa mentina problema. Observatiile c1inice au evidentiat faptul ca formele grave de tulburari fobice au fost declan~ate fie de evenimente nesemnificative. yom da un exemplu coneret (N a r don e. in mod treptat. In cel de-al doilea eaz. fie in legatura cu trairea unci situatii u~oare. Pentru a clarifica felul in care punerea in actiune a modului de solutionare a unci probleme nu fac. aceste ganduri cu caracter dubitativ se transforma in adevarate "fixatii" agorafobice. 1996): o persoana care se teme sa iasa singura din casa.96 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 97 Din perspectiva gasirii unor solutii la problemele de viata ale pacientilor. care conduce la "eonstruirea" primului atac de panid. ace~tia ineep sa se tcama dc toatc rcactiilc fiziologice (tahicardice. acela~i proces se declan~eaza pornindu-se de Ja un prim episod de teama cu simptome psihosomatice. transpiratii. Acest concept de "neajutorare dobiindita" a fost studiat de psihologii cognitivi~ti ~i desemneaza starea patologica in care individul nu mai poate controla evenimentele ~i situatiile. cine ma va ajuta? . confuzie etc. Trcptat. 1996." etc. gandurile pacientului au fost de tipul urmator: "daca vreodata ma voi simti rau atunci cand ma aflu in multime sau departe de casa. Aceste ganduri ~i reprezentari au aparut fie intampUitor. nu au 0 cauza de natura biologica. Se pare ca ace~ti subiecti au cazut intr-o eapcana psihologica la fel ca ~i miriapodul din povestea lui N a r don e ~i Watzlawick (1990): "Gandindu-se la dificultatea de a-~i mi~ca simultan cele 100 de picioare ~i dorind Sa controleze modul in care se mi~di aces tea. Studiile clinice reatizate asupra unui numar impresionant de cazuri au demonstrat di tulburarile fob ice severe au aparut ~i s-au complicat treptat. terapeutul trebuie sa inlocuiasca intrebarea "din ee cauza a aparut problema respectiva?" cu intrebarea "cum functioneaza procesele psihice pentru a mentine problema-simptom?". cognitiv-eomportamentalist conform caruia tulburarile fob ice ~i obsesive nu se datorcaza unorpsihotraume din copilaria timpurie.) pc care Ie declan~eaza anumite situatii de viata... avfmd ca punct" de pornirc gandurile. pe care Ie intreprinde subiectul. Comportamentele pe care Ie pune in actiune subiectul pentru a scapa de teama reprezinta un felde solutii "deja inccrcate" ~i carc nu duc decat la accentuarea. Consecintele acestei stari sunt: dispozitie depresiva. ci ccea ce intreprinde persoana respcctiva pentru evitarea anxietatii. dificultati respiratorii. nu face decat sa sporeasca frecventa situatiilor . de tipul: "s-ar putea sa mi se faca rau". Pornindu-se de la acesta. acest gen de eomportament va conduce la evitarea aproape a tuturor actiunilor care sc dcsta~oara in afara casei. pentru a controla situatiile periculoase prin intermediul evitarii acestora. prin intermediul acumularii progresive a unci tensiuni cmotionale induse prin autosugestie. bazate pc 0 teama de imbolnavire justificata. va recurge in general la doua solutii. fapt ce conduce la agravarea simptomelor. reacJii de teama acute sau cronice ~i/sau recurgerea la a~a-numitele ritualuri obsesive cu ajutorul carora subiectul crede ca ar putea controla evenimentele de care se teme (S a I v i n i . fie doar de simple ganduri dubitative. se elaboreaza un set de secvente pcrceptiv-comportamentale cu caracter disfunctional. p. agravarea ~i generalizarea simptomatologiei. ma voi face de ras . Observand faptul ca la anumite situatii ce proquc reactii emotionale puternice. N a r don e (1996) sustine punetul de vedere. subiectii ineepand sa declan~eze comportamente deevitare in raport cu toti stimulii care ar fi putut dec1an~a astfel de ganduri sau emotii. 1971). Prima solutie va consta in cvitarea tuturor situatiilor in care ea s-ar putea afla singura in afara cascio Treptat. subiectii declan~eaza comportamentul de evitare a respectivelor situatii sau incearca sa-~i controleze voluntar reactiile emotionale. In primul eaz. ele instalandu-se.. indoielile ~i reprezentarile legate de teama de imbolnavire. in a~a fel incat eforturilc. Ceea ce fixeaza 0 simptomatologie cu caracter fobic nu cste evenimcntul initial. 61). stare perceputa de subiect ca fiind de natura interioara. miriapodul s-a gasit in imposibilitatea de a se mai deplasa" (Nardone. Mai exact..

bazat pc utilizarea sugestiilor. MODELUL DE PSIHOTERAPIE STRATEGlcA ELABORAT DE NARDONE (1996) Modificarea realitatii psihologice rigide.este dificilii. ehiar atunci dind se af1a foarte aproape de casa. Pentru a sparge "cercul vicios" in care se mi~ca subiectul fobic sunt necesare acele interventii care au drept scop nu modificarea reactiilor comportamentale ale pacientului. Construirea unci ipoteze de interventie. strategia terapeutica trebuie sa-l ajute pc subiect sa-~i mobilizeze toate disponibilitiitilc afective ~i comportamentale ~i sii-i redea acestuia Increderea in fortelc propm. Astfel. ci modificarea structurilor cognitive ale acestuia. intr-un timp relativ scurt. formate din persoane care i-ar putea ajutain cazul unui atac de panica. Aceasta trebuie sa conduca la depa~irea rezistentelor fata de schimbare. tad ca subiectul sa-~i dea seama de acest lucru. Prime Ie actiuni cu caracter terapeutic. nu numai propriile actiuni. legat de triiirea accidentalii a unci stari de teama reala sau imaginara. 1996. "te ajut ~i te protejez pentru ca e~ti foarte bolnav". elementul care declan~eaza formarea sistemului "perceptie-reactie de tip fobic" (N a r don e . a capeanelor de comunicare. intarirea increderii ~i cii~tigarea eolaborarii pacientului. 1991. modul de abordarc al acestuia trebuie sa aiba un caracter indirect. Etapa I (prima ~edinta). In acest context. Al doilea tip de solutie gas ita de subiectii care sufera de tulburari anxioase grave consta in a solicita ajutor din partea anturajului. mai ales a modului lor de percepere a realitatii. Prezentam planul modelului de psihoterapie scurta. construetivist-strategiea. iar pentru a realiza aeest lucru este necesara modificarea modalitatii in care acesta i~i organizeazii informatiile. o data ce modificarea s-a produs. 3. 4. solutia deja incereata are un efeet retroactiv asupra problemei. 62). Realizarea unui aeord cu paeientul asupra obiectivelor psihoterapiei. Repetarea continua a acestui mesaj confirma tot mai mult "gravitatea" bolii subiectului ~i. a reetichetarilor ~i a prescriptiilor de tip comportamental. Ori de cate ori pcrsmina in cauza solicita sau prime~te un ajutor. 2. un dublu mesaj: "te ajut ~i te protejez pentru ca tin la tine". 1996) nu are 0 relatie cauzala directa cu aparitia simptomului. dar nu imposibila. pentru tulburarile obsesive ~i fobiee (N a r don e . Ace~tia sunt deosebit de inventivi in a construi adevarate retele. specifice sistemelor af1ate in echilibru homeostatic. simptomele sale se agraveaza. 1985). p. instructiunilor paradoxale. implica dirijarea subiectului intr-un astfel de mod incat acesta sa-~i modifice. . care II prind infr-un fel de capcana psihologica. Construirea relatiei psihoterapeutiee. Interventia terapeutica trebuie sa produca modificari concrete in domeniul perceptiei ~i reactiei subiectului in raport cu situatia anxiogena. complieand-o. care sUi la baza comportamentelor de tip fobic. Pentru a nu declan~a rezistentele pacientului. ci are mai curand un caracter intampliitor. 5. Caracteristicile unci astfel de interventii psihoterapeutice sunt urmatoarele (N a r don e. Dificultatea consta In aceea ca. Dar. prin mecanismul "profetiei autoimplinite".08 Psihoterapii scurle Psihoterapii scurle 00 respective in a~a fel ineat subiectul va incepe sa declan~eze atacuri de panica. in acela~i timp. 80): Interventia trebuie sa distruga cercul viciosde tip homeostatic. ~i aceasta solutie laborioasa va conduce treptat la agravarea simptomului. ci ~i modul in care percepe realitatea. p. a gasi 0 solutie eficienta. Obiective: I. ea prime~te. Astfel. in cadrul careia tentativcle de a rezolva problema nu fac decat s-o amplifice (K e e n e y. cele doua "solutii deja incercate" de subiectul anxios con due la instal area unei secvente comportamentale circulare. Definirea problemei ~i ca~tigarea increderii paeientului. format intre persistenta problemei ~i solutiile "deja incercate". Explorarea sistemului perceptiv-reactional al pacientului ~i redefinirea acestuia.

Se recurge tot mai putin la rolul intluentei personale a terapeutului ~i a eomunicarii implieite. Etapa a II-a (~edintele 2-5) Obiective: 1. 3. Reetichetarea paradoxa1a. 5. Comunicarea cu subieetul: limbajul utilizat este din ce in ce mai putin hipnotic. => aforisme. Redefinirea explicativa a modificarilor obtinute ~i stimularea subiectului sa obtina 0 anumita autonomie personala. Comunicarea cu subiectu1: limbaj hipnotic (hipnoza in absenta transei) ~i intluenta personala maximaUi a terapeutului. 5. Prevederea paradoxala a recaderilor. 4. 3. => indirecte. . Etapa a IV-a Obiective: Aehizitionarea eompleta de catre pacient a autonomiei personale ~i a tlexibilitatii sistemului pereeptie-reaetie. => paradoxale. Reetichetarea (recadrajul) circulara a problemei. 2. Comuniearea eu subieetul: total non-hipnotica. 2. Il1structiunile il1directe (prescrierile indirecte). Consolidarea achizitiilor obtinute. Strategii: 1. Redefinirea primci schimbari. 6. Redefinirea modului in care subiectul pereepe relatia sa eu sine insu~i. Modificarea modului in care clientul percepe realitatea. 2. 3.100 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 10) Strategii: 1. 4. Rcetichetarea circulara a sistemului perceptie-reactie. Realizarea progresiva de noi modificari pana dind sunt atinse obiectivele terapeutice despre care s-a convenit ca rezolva problema. dar deseriptiva ~i eu earaeter familiar. Etapa a III-a (lncepand cu ~edinta a ~asea) Obiective: 1. Prescrieri directe ~i indirecte in sfera comportamentului. Distrugerea sistemului rigid perceptie-reactie ~i solutii incercate de subiect. => provocativa. prccum ~i a solutiilor incercate de paciel1t. => activarca indoiclii. sugestii non-verbale ~i intluenta personala a terapeutului). Strategii: I. 2. 7. Prescrieri (instructiuni) in sfera comportamentului: => directe. Strategii: 1. Reetichetarea (recadrajul): => paradoxala. Formarea la subiect a unui sistem de perceptie-reactie suplu in raport eu realitatea. 3. 4. Redefinirea cognitiva ~i explicativa a modificarilor obtinute. Modul de comunicare cu suhiectul: limbaj hipnotic (utilizal'ea hipnozei in afara transei. Tehnica "tracing" -ului. Tehnica hazata pe confuzie. 3. => povestiri. 3. Comunicare metaforica: => anecdote. Constatarea prin intermediul experientelor directe a faptului ca subiectul este capabil sa depa~easca problema-simptom. 2. Comunicarea metaforica. Reetichetarea. ascultare activa. 4. Responsabilitatea schimharii este atribuita integral resurselor proprii ale pacientului.cu ceilalti ~icu lumea exterioara. Expliearea in detaliu a demersului psihoterapeutic utilizat (redefinirea eognitiva) ~i clarificarea proeesului de sehimbare. Stimularea altor schimhari progresive. 2. 4. in vederea stimularii indireete a autonomiei personale a subieetului.

~i activarea disponibilitatilor latente ale subiectilor. utilizand un stil de comunicare bazat pc imitatie ~i pe intrarea in rezonanta cu modalitatile senzoriale de receptarc ~i prelucrare a informatiei de catre pacient. la disparitia sa. pacientul nu este inca in masura sa se descurce tara sprijinul altcuiva. Dupa spargerea cercului vicios al comportamentului agorafobic. I se va preciza. Strategia psihoterapeutica implidi.]02 Psihoterapii scurte PSIHOTERAPEUTlcA UTILIZATA iN (AZUL AGORAFOBIEI Psihoterapii scurte 103 STRATEGIA Pentru a sparge rapid cercul vicios bazat pe perceptie-reactie al agorafobicului. La inceput. pe un ton sugestiv. sub indrumarea terapeutului. Din acest motiv. faptul ca nu trebuie sa conteze pe sprijinul din partea celorlalti ~i chiar mai mult. dar. Pacientului i se cere sa-~i exacerbczc simptomul In mod deliberat in cadrul unei secvcnte psihoterapeutice ritualizate. care inainte Ii producea teama. de asemenea. Aceste experiente VOl' dovedi pacientului faptul ca poate face fata foarte bine oricarei situatii. de asemenea. Mai precis. bazat pc solutiile deja incercate de pacientul agorafobic: evitarea ~i solicitarea de sprijin. ~i 0 reetichetare cu caracter strategic care va avea drept scop utilizarea simptomului (teama) In vederea provocarii unei modificari in sfera comportamcntala (subiectul va fi astfel directionat. Orientarea atentiei spre un element nescmnificativ.solutii. utilizate in mod obi~nuit de un pacient fobic. membrii familiei ~i prietenii nu fac decat sa confirme incompetenta :. dar ca ajutorul ~i suportul venit de la ceilalti nu pot rezolva situatia.idependenta pacientului. realizand faptul ca a trecut cu bine proba abia dupa ce aceasta s-a incheiat. Se aplica. interventia psihoterapeutica trebuie inceputii cat mai repede. 2. Etapa I Prima ~edinta de psihoterapie are 0 importanta deosebita pentru pacientii agorafobici. din acest motiv. bazata pe 0 procedura de tip sugestiv. cele doua stratcgii sunt: ]. . In cel~ ce urmeaza. Ace~tia simt 0 nevoie imperioasa de a-~i rezolva problema ~i. menita sa distraga atentia pacientului de la simptomul sau. ei VOl' parasi terapia ~i VOl' recurge la alte . Pacientului i se va explica faptul ca problema sa este cea care 11 determinii sa ceara ajutor de la alte persoane. de asemenea. precum ~i cu mimic a ~i pantomimica acestuia. modul in care familia ~i prietenii pacientului au devenit parte integranta a comportamentului disfunctional. in cazul in care nu au obtinut imediat 0 confirmare ca sunt pe drumul cel bun. Confruntarea se realizeaza initial prin intermediul sugestiilor. in care acesta trebuie sa indeplineasca anumite actiuni prescrise prin intermediul sugestiilor. Utilizarea fortei simptomului pentru anularea acestuia. sistem care mentine problema-simptom. terapeutul va aplica 0 serie de proccdee tactice care se Inscriu Intr-un plan strategic mai general. ca ajutorul primit este foarte periculos ~i poate sa-i agraveze starea. Terapeutul va explica in detaliu. terapeutul va aplica prima tehnica de interventie: reetichetarea in vederea modificarii sistemului de relatii interpersonale. incat sa se teama sa primeasca ajutor). Prin intermediul ajutorului acordat. in momentul de fata. ei sunt extrem de receptivi ~i sugestibili. astfel incat pacientul sa intre in situatia' anxiogena aproape tara sa-~i dea seama. in mod paradoxal. se va trece la realizarea unoI' confruntari directe cu situatiile anxiogene. Astfel.. Prescrierea simptomului 11va determina. pe pacient sa capete control asupra acestuia ~i va conduce. dupa ce a ascultat cu atentie descrierea problemei pacientului. Terapeutul va pune accentul pc modul in care i~i percepe un subiect propria realitate ~i pe reactiile sale obi~nuite. prezentam in detaliu etapele procesului psihoterapeutic. utilizand receptivitatea aces tor subiecti ca pc un instrument al psihoterapiei. Se precizeaza insa ca. cu elemente spatio-temporale precise. se dau explicatii precise legate de modul in care a actionat aceasta. in timp ce se realizeaza 0 interventie esentiala. in final. In finalul terapiei. terapeutul va pune accent pe modul de destructurare a respectivului cerc vicios. Tehnica utilizata consUi Intr-o prescriere indirecta.

chiar daca va cuprindc panica de mai multe ori pc zi. niei inevitabile. anxietatea ~i starile proaste dispareau ca prin farmec". pentru ca 0 atentie prea mare acordata acesteia i-ar putea reduce din eficienta. nici de la familie. pacientul incepe Sa ereada ca solicitarea ajutorului va agrava boala $i. Aeeasta stratagema este utilizata pentru a impied-iea pc paeient sa ineeree sa evalueze efectele indeplinirii sarcinii. A$a cum ati dovedit-o. Metaforie vorbind. Jurnalul respcctiv este elaborat de terapeut ~i cuprinde formulare foarte plicticoase in care pacientul trebuie sa noteze data. a permis pacientului sa se deta$eze de solutiile stereotipe deja incercate. "vraja s-a rupt" (N a r don e. el nu crede ca pacientul nu se poate lipsi total de ajutor din afara in stadiul initial al terapiei. Totodata. Instructiunea se administreaza in termenii urmatori: "De fiecare data dnd simtiti ca va cuprinde eriza (atacul de panica) ~i teama dumneavoastra se accentueaza. scoateti un jurnal din buzunar ~i notati in detaliu tot cc se petrece. Terapeutul va dec1ara in mod fals ea. eu alte euvinte. care ocupa cea mai mare parte a primei ~edinte de psihoterapie. La ~edinta viitoare imi yeti lasa paginile completate pentru a putea sa Ie studiez. Etapa a II·a In eursul eelei de-a doua $edinte de psihoterapie. locul. problemele dvs. de regula. in acela~i timp. forta simptomului (teama) este reorientata in directia distrugerii retelei de sprijin eu caractcr patologic. Sarcina este atat de dificiH'i ineat elibereaza psihicul subiectului de teama. iar retelele de sustinere in plan psihosocial. pre cum ~i simptomele resimtite. gandurile care Ii vin in minte. In felul acesta.]04 Psihoterapii sClirte Psihoterapii scurte 105 Aceasta reetichetare are rolul de a canaliza teama pacientului 1ntr-o alta directie. ci ca ceva nociv ~i foarte periculos. Faceti cu con~tiinciozitate acest lucru. daca 0 interventie ne1nsemnata a fost suficienta pentru a modifiea situatia. care va avea tendinta de a demonstra terapeutului faptul ca se poate dispensa imediat de ajutorul nociv ~i ca dore~te sa eolaboreze cu acesta pentru a-~i rezolva problema. dar nu am fiicut ceea ce mi-ati spus. in felul acesta. sunteti intr-adevar capabil de sehimbare". Se insista asupra acestei redefiniri pe tot parcursul eelei de-a doua $edinte de psihoterapie. Terapeutul va sublinia inca 0 data faptul ca. A doua ~edinta incepe. Am mai avut eateva momente critiee. care nu vor mai fi privite ca un fel de "colac de salvare". In acest caz. Se eonstata astfel ca modul rigid al pacientuluide a percepe realitatea a fost destructurat. indiferent de cele diseutate. Explieatia acestui fenomen este urmatoarea: eomutarea atentiei pacientului de la simptome la sarcina de Indeplinit. Mai mult. reprezentand. se va modifica perspectiva pacientului asupra relatiilor sale interpersona1e. Obligatia de a nota eu con$tiinciozitate gandurile ~i evenimentele modifica atitudinea pacientului in raport eu anxietatea.in momentulln care notam In jurnal. ~i 0 incitare la 0 reactie care va contribui la destructurarea sistemului disfunctional de relatii interpersonale ale subiectului fobic. se apliea 0 afirmatie paradoxala care are rolul de a spori receptivitatea pacientului. care produceau efecte contrare scopului pentru care au fost puse in actiune. ne aflam doar in faza de tatonare ~i ea sarcina trasata trebuie indeplinita "adliteram" pentru a permite 0 mai buna apreciere a situatiei. 1 t:f . in mod ineredibil. curios lucru. pentru moment. se administreaza prima instructiune eomportamentala. 0 stare de teama este Inloeuita cu alta ~i mai puternica. dar. dar. nu sunt niei insolubile. ~ J¥. Imi cer scuze. terapeutul aseulta relatarea pacientului $i apoi intare$te efectul tehnieilor anterior aplieate prin intermediul redefinirii situatiei: "lata ea problema dvs. saptaroana treeuta nu am avut nici un fel de criza" sau: "M-am simtit mult mai bine. 1996). ca tema pentru aeasa. Aproape toti padentii afirmau ca in saptamana care a trecut nu au solicitat niei un fel de ajutor nici de la prieteni. nu este atat de ingrozitoare cum parea. au fost anulate. situatia. Dupa aceasta prima interventie. va aparea la subiect teama de a fi ajutat. cu urmatoarea afirmatie a pacientului: "Doctore. Redefinind ajutorul in termenii unui factor care agraveaza boala.

2. puteti la fel de bine sa Ie faceti sa dispara sau sa Ie reduceti. nu-i a~a? Presupun ca aveti pe . care utilizeaza anumite metode ce au menirea de a scoate la lumina disponibilitati ce exista deja in pacient. "Doctore.. In ultimele minute ale §edintci a doua se administreaza 0 noua interventie cornportamentala paradoxala: "Pentru ca in ultima ~edinta de psihoterapie ati reu~it aHit de bine sa luptati impotriva problemei dvs. In acel moment opriti exerci!iul. "Doctore. sc mai adrninistreaza indicatia terapeutidi timp de Inca 0 saptamana ~i sc redefine~te situatia in cursul celei de-a treia ~cdinte de psihoterapic. In $edinta urmatoare. m-am simtit lini~tit". in mod obligatoriu. sa indepliniti ceea ce va cer. sa va a$ezati intr-un fotoliu. Trebuie. In cazul in care reactiile pacientului la prime Ie demersuri tcrapeutice au fost pozitive. psihicul nostru functioneaza uneori in mod paradoxal $i nu in acord cu principiile bunului simt. i~i pierde din acuitate. problema dvs. terapeutul se va adresa pacientului astfeI: "Va felicit! Ati invatat sa modulati ~i sa modificati voluntar simptomeIe. In felul acesta. Va trebui sa va concentrati asupra fricilor celor mai teribile. dar pe care acesta nu a $tiut atunci cum sa Ie utilizeze. atunci cand 0 provocati in mod voluntar. la ora la care yom conveni. Modul de percepere a realitatii pacientului va incepe sa se mo~ifice de la unul disfunctional spre unul mai adecvat. iar ceilalti au mai avut momente rare ~i scurte de panica. yeti potrivi acel ceas in a~a fel incat sa sune peste 0 ora. pana cand suna ceasul. terapeutul va intari increderea pacientului in propriile sale forte. In caz contrar. nu am reu$it sa intru total in rol. Terapeutul trebuie sa fie foarte atent pentru a atribui meritelc schimbarii doar capacitatilor pacientului. In cazul reactiei specifice primului tip. Interesant este faptul ca cea mai mare parte dintre pacientii care au avut cele doua tipuri de reactii nu au mai avut nici un atac de panica in afara jumatatii de ora programate. terapeutul asculta relatarea pacientului .106 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte IO? Atunci cand sistemul rigid de reac!ii disfunc!ionale a fost dcstructurat. am reu~it sa fac ceca ce rni~ati cerut $i am trait acelea$i senzatii pe care Ie-am avut inainte sa vin la dumneavoastra. precul11 $i faptul ca el este pe cale sa achizitioneze noi strategii eficiente. Pentru reactia de tipul al doilea. Curios lucru. prezentiindu-se pe sine doar ca pe un strateg. unde va barbieriti (va spalati pe tata) $i apoi va reluati treburile zilnice". 0 criza de panica. terapeutul intentioneaza sa intareasca increderea pacientului in posibilitatea schimbarii. pe care Ie-au putut controla cu u~urinta. Bine ca a sunat ceasul $i totul a luat sfiir$it". Dupa cum probabil $titi. dar mi s-aparut atat de caraghios ca mi-a venit sa rad. fapt ce contribuie la inUirirea colaborarii dintre cei doi $i produce alte modificari progresive in ceea ce prive~te modul in care pacientul percepe realitatea. Am incercat. Aceasta instructiune poate avea doua tipuri de efecte posibile: I. care nu fac decat sa complice problema in loc s-o rezolve". pacientul a obtinut dovezi incontestabile cu privire la faptul ca ceea ce face el impreuna cu terapeutul se dovede~te eficient. mergeti la baie. Timp de 0 jumatate de ora va trebui sa va inchideti intr-o camera. In mod voluntar. sa incercati sa va simtiti cat mai rau $i sa va ganditi la cele mai rele lucruri in legatura cu problema dvs. pana cand va yeti provoca. A fost tare neplacut $i chiar am plans la un moment dat. care 11 vor putea ajuta in viitor sa infrunte frica. speriat. sc trece la etapa a doua a programului. cu atat reu$iti sa Ie controlati mai bine tot restul zilei". . se spune: "A~a cum ati avut ocazia sa constatati.$i apoi redefine$te situatia in termenii unei schimbari benefice. In fiecare zi. Prin intermediul ambelor instructaje. acasa un ceas de~teptator cu 0 sonerie ingrozitoare. Cu cat reu$iti mai bine sa provocati simptomele timp de o jumatate de ora. va voi cere sa faceti ceva ce vi se va parea ~i mai absurd decat ceea ce ati facut pana acum. in loc sa ma simt. Cred ca v-am ca~tigat intrucatva increderea. Veti ramane in stare a respectiva timp de 0 jumatate de ora. Sunteti pe cale sa invatati sa nu mai dideti in capcana propriei tulburari $i a solutiilor deja incercate.

terapeutul va redefini in termeni pozitivi calitatile reale de care a dat dovada pacientul eand s-a confruntat cu 0 situatie. simptomele invalidante disparand 1'1majoritatca pacicntilo!. In aeela~i timp. Coborati pana 1'1u~a blocului. Dupa fiecare sarcina. pentru ca atentia lor a fast directionata in alta parte ~i anume in directia indelinirii unci actiuni mai eomplexe. Majoritatea pacientilor se prezinta zambind 1'1 cabinet ~i aduc psihoterapeutului cate un mar frumos. ceca ce este foarte important pentru pacientii care s-au crezut totdeauna incompetenti. difcrenta fata de accasta din urma eonstand in aceea cii pentru fiecare prescriere indireeta. yeti face 0 pirueta. In aceasta etapa a terapiei. Uisand loc instructiunilor comportamentale directe. inainte de a 0 deschide. se inlatura ~i posibilitatea ca interventia tcrapcutului sa poata fi considerata "magica". prin intermediul unei actiuni practice. situatia s-a modificat in mod radical. tara probleme. Cu toate acestca. Incepand de astazi ~i pana la ~edinta viitoare yeti proceda exact a~a cum va spun: sambata 1'1ora 10 va yeti imbraca pentru a ie~i din easa. pacientii nu pot fi considerati inca vindecati. lata un exemplu (dupa Nardone.lOR Psihoterapii scltrte Psihoterapii sCllrte 109 Prin intermediul acestui demers. care alta data i-ar fi declan~at 0 criza anxioasii. Dupa eateva saptamani. Yeti merge pana la u~a ~i. Pe masura ce tratamentul progreseaza. In cazul desensibilizarii comportamentale clasice. Nu eumparati decat acel mar ~i aduceti-1 1'1mine 1'1cabinet. eu voi desehide. imi lasati marul pe care il voi manca 1'1pranz. a~a ca bateti 1'1 u~a. Ne rcvedem 1'1~edinta viitoare". punand persoana In garda in Icgatura eu pericolcle unci vindecari prea rapide. dupa eare porniti spre f 1 f centrul ora~ului. A~a cum spunea un intelept. yeti putea face ~i mai mult. Aceasta instruetiune ajuta pacientii sa se expuna unei situatii anxiogene. Lucrurile nu se opresc insa aici. Pentru ca ati reu~it foarte bine sa faceti tot ce v-am spus. deschideti u~a ~i ie~iti ~i mai faceti 0 pirueta. In aeeasta ctapa cstc importanta diminuan:a reactiei euforice. Este esential ea pacientul sa inteleaga faptul ca daca se grabe~te. In acest scop. Obiectivul acesteia consta in consolidarea definitiva a autostimei. Pacientii ajung pana 1'1urma sa afirme ca se simt in stare sa faca fata. 103): "Foarte bine. familia ~i prietcnii intarindu-Ie aceasta opinie. instruetiunile ~i sugestiile eare insotesc indeplinirea sarcinii vor trebui reduse. 0 I I Etapa a IV-a Aceasta etapa are loc in cadrul ultimei ~edinte de psihoterapie. Mergeti in piata ~i alegeti miirul eel mai mare. care vor face ca pacientul sa se expuna progresiv ~i gradat unor situatii anxiogene. eel mai ro~u ~i eel mai copt. Apoi deschideti u~a. deschideti u~a blocului. ie~iti ~i repetati pirueta. se inregistreaza 'Ide sea e~ecuri pentru ca pacientii refuza Sa indeplineasca sarcinilc comportamentale directe. repetati pirueta. fap!ul ca sunt capabili sa-~i depa~easca dificultati1e. p. riscii sa recada in capcana vechilor problemc. terapeutul realizeaza 0 recapitulare in detaliu a eelor petreeute in . yom trece prin mijloctll fricilor dumneavoastra. pacientii i~i dau seama ca au depa~it teama. "cea mai 'buna calc de a ie~i de undeva este sa mergi inainte". Lista respectivelor situatii este realizata de eomun 'Icard eu pacientul. pre cum ~i a sentimentului autonomiei pacientului. repetati pirueta. 1996. tratamentul evolueaza datorita indeplinirii gradate 'lunar sarcini de confruntare eu situatii tot mai anxiogene. tuturor situatiilor care inainte ii speriau. Altfel spus. Ei ajung sa inteleaga sensul stratagemei dar ~i-au dovedit lor in~i~i. terapeutul va intari increderea in competenta personala a pacientului ~i va ameliora imaginea lui despre sine. Etapa a III-a In aceastii etapa se planifica interventiile comportamentale indirecte. este important sa sc consolidczc ceea ce s-a obtinut deja. data ce au realizat cele indicate. Tehnica este oarecum aseman~Hoare cu desensibilizarea sistematica. terapeutul va inventa 0 sugestie specifica. De asemenea. menita sa ajute pe subiect sa indeplineasca sarcina anxiogcna. Eu voi fi ocupat. pentru ca pacientii incep sa iasa din casa ~i se aventureaza in locuri tot mai indepartate.

pana dnd pacientului i-a in~epenit o zona a spatelui. pierderea serviciului. 12 !.conduce la triiirea senza~iei de amo~eala in spate. Mil ton E r i c k son descrie cazul unui barb at de 59 de ani care prezenta 0 paralizie isterica a bra~ului drept !.'iprin faptul ca rezolva problema cu care s-a prezentat clientul !. precum ~i 0 explica~ie a procesului terapeutic ~i a modului in care func~ioneaza fiecare procedcu in parte. terapeutul nefacand altceva dedit sa activeze disponibilita~ile latente existente in pacient. care va .'edinte. de acum incolo.'irisca. Terapeutul i-a spus pacientului ca sufera de un sindromprogresiv. tara a ajunge la vreo concluzie. Terapia se incheie subliniindu-se faptul ca pacientul a inva~at sa-~i utilizeze calita~ile personale ~i.'apte !. de cand a inceput sa se ocupe de psihoterapia scurta. paralizia a "progresat". 1984) a comparat rezultatele terapiei cu 6.'i nu "macina" in gol acelea!. 1976).'edinte $i nu a identificat diferen~e semnificative in ceea ce prive!. In acest caz a fost yorba de substituirea unei i~finnita~i de tip nevrotic. la concluzia ca 72% dintre pacien~ii trata~i de ei au atins obiectivcle terapiei.110 Psihoterapii scurte decursul ~edin~clor de psihoterapie. (1974) au ajuns.'i clientilor nu Ie este foarte clar ce anume inseamna 0 psihoterapie de scurta durata. PSIHOTERAPIA SCURTA CONSTRUCTIVIST-STRATEGICA . Shazer era framantat de ideea cum ar putea decide mai binc ce tehnica terapeutica sa aplice ~i la care sa rcnun~e.'te ameliorarea pacien~ilor. in timp ce mana a inceput sa functioneze normal.'ti. in urma unor studii. S h a z e r (1985) considera ca 0 terapie scurta se caracterizeaza nu numai prin faptul ca este limitaUi in timp. AHit speciali~tilor. A!.'a cum a fost de a~teptat. cat !. Pentm unii speciali!. 0 terapie scurta dureaza 10 ~edinte. De asemenea. cat !. ! t j i ~cest model terapeutic apar~ine lui S h a z e r (l 985). pentm altii 25 sau chiar 50 (M a I an. atunci dnd mana va lucra. F ish e r (1980. cu alta infirmitate comparabiIa care insa nu conducea la . Inca din anul 1969. in medie cam in !. Tcrapeutul va pune un accent deosebit pe faptul ca schimbarea s-a produs datorita talentului deosebit al pacientului. nu mai are nevoie de terapeut.'icu numar mai mare de !. Weakland ~i colab.'i dificulta~i. din acest motiv.

S h a z c r trage concluzia di mecanismul cheie al psihoterapiei scurte consta in utilizarea a ceea ce aduce cu sine clientul. bizar. pcntru ca 0 interventie terapeutica sa fie incununata de succes. in a~a fel incat acesta sa ajunga la un mod de viata satisfacator. majoritatea clientilor nu-~i cxprima astfel problemele. o aWi problema care impiedica progresul terapiei 0 reprczinta rezistentele clientuJui. de multe ori. fara obiective precis definite. S h a z e r (1985) a ajuns la concluzia ca. solutiile izvorand in mod spontan ~i intr-un timp scurt. in cadml caruia simpt9mul estc acceptat ca atare ~i devine 0 parte a solutiei. In urma interviului clinic a rezultat faptuJ ca preotul era foarte interesat de arhitectura ~i picturiJe din biserici. irelevant sau chiar comic. Cu toate acestea. Aceasta tehnica se refera la faptul ca terapeutul stabile~te relatia terapeutica ~i solicita cooperarea pacientului. Pentm a-I determina pe pacienti sa-~i clarifice scopurile ~i obiectivele.112 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurle 113 incapacitatea de mundi a subiectului. se pot da sugestii in legatura cu ceva nou care ar trebui facut ~i care ar fi uti 1 clientului. Pornind de la acest caz. . de~i contrazice simtul comun. sa faca un numar cat mai mare de gre~eli. chiar dadi respectivul comportament pare irational. prcscrierea realizandu-se. A treia conditie a unci interventii terapeutice eficiente consta in aceea ca interventia trebuie sa utilizeze aceea~i harta mcntala. unui pacient cu insomnii. reprezentari. Cu alte cuvinte. Dupa cum se poate constata. terapeutii spccializati in tempic scurta au tendinta de a se centra asupra unor simptome clar definite ~i de a-~i propune scopuri limitate ~i prescrise. ceea ce conteaza este ca persoana care prezinta situatia problematica sa realizeze ceva dij'erit. chiar daca acestea nu au un caracter mutual. conecteaza prezentul cu viitoml ignoriind trecutul.. S h a z e r (1985) a pus la punct 0 tehnica bazata pc confuzie ~i inspirata din studiile lui Mil ton E r i c k son. ace.a problema simptom (accla$i sistcm de concepte. Astfel. ~i aeest lucru s~a dovedit adevarat. apoi adreseaza complimente clientului pentm ceea ce face bine ~i in foJosul sau ~i. . Dimpotriva. A patra conditie a reu~itei terapiei 0 constituie caracterul indirect al demersului terapeutie. nu se poate aprecia succesul terapiei. mai aJes. In gcneral. S h a z e r (1985) procedeaza in felul urmator: la inceput. pc baze intuitive. pcntru a se ajunge la solutia terapeutidi.. Din acest motiv. o alta conditie a eficientie terapiei scurte consta in individualizarea demersului terapeutic pentru fieeare client in parte. ajutarea sa-~i atinga in mod spontan obiectivele dezirabile. Observatiile au aratat ca orice alt tip de comportament nou intr-o situatie problematica poate conduce la gasirea de solutii. fortandu-se astfel subiectul sa-~i fixeze un obiectiv. eare utiliza confuzia mai ales pentm a induce mai u~or hipnoza. Terapeutul i-a reeomandat sa viziteze dit mai multe biserici ~i sa faea fotografii pentm un prieten care Jucra Ja un album de arta. iar unui copil neatent la leetii. abia dupa Ce acesta s-a convins ca terapeutul se afla de partea sa. terapcutului poate sa nu~i fie totdeauna clar ce aspect al simptomului ar trcbui prcscris. Cu toate acestea.i cu cine anume ar trebui sa se schimbe ~i in ce fel. simboluri). provocand ~i utilizand confuzia in a~a fel incat nevoia acestuia de a gasi un sens in situatia terapeutica este fmstrata. preotuJ ~i-a regasitdin nou credinta. in cazurile mentionate este yorba de cunoscuta tehnica a prcscrierii simptomului.tia vin cu plangeri foarte vagi ~i nedefinite. Pentm inlaturarea acc. 0 data ce obicctivclc au fost precizate clar. care nu obi~nuia sa citeasca. Este evident faptul ca obiectivul unci tcrapii eficiente nu este atat eJiminarea simptomeJor. cat. iar pentru astfel de subiecti ilici macar nu este clar daca problema lor a fost rezolvata sau nu. se creeaza conditiile pentm rezolvarea problemei. S h a z e r citeaza cazuJ unui preot care s-a prczcntat Ja psihoterapie afirmand ca ~i-a pierdut credinta in Dumnezeu. i sc poate da sarcina paradoxala sa nu doarma. chiar ~i atunci cand sunt ajutati de terapeut. prin intermediul careia a fost descris.stora. Dupa aproximativ 15 ani de studii. nu este necesar sa avem informatii in detaliu in legatura cu simptomele ~i nici macar nu trebuie sa stabilim precis cum anume se mentin respectivele simptome. In psihoterapia de cuplu Se intampla foarte frecvent ca fiecare dintre parteneri sa aiba pareri diferite in legatura cu problema . Aflandu-se la un moment dat intr-una din bisericile in care fotografia. de pilda. Astfel.

In cazul in care este yorba de doi parinti. In unele familii. simptomul este construit de pacient intr-o maniera "totul sau nimic". 1983). parintele adopta 0 decizie in legatura cu modul in care trebuie privit acest comportament: comportament normal sau comportament problematic. ACUZELE PACIENTILOR Terapeutii trebuie sa construiasdi ni~te ipoteze in legatura cu modul in care pacientii i$i construiesc simptomcle ~i p1angeri1e. in timp ce in cazul in car~ decizia este comportament patologic. care rezulta din caracterul sistcmatic £11 terapiei de familie. In cazul in care optiunea primului parinte s-a dovedit eronata. 2 Acuzelc $i simptomele conduc 1£1 comportamentu1 pus in actiune de conceptia de viata a clientu1ui. dC$i consecintele sunt adesea disproportionate. Ipotezo nr. Tinand seama de aeeasta observatie. frecvcnt. in acela~i timp. Aceste ipoteze vor functiona ca un fel de reguli pentru a elabora demersul terapeutic de solutionarc a problemelor clientului. dar in absenta simptomului. $i anume tratament medicamentos. Atunei cand copilul urineaza in pat. apare problema daca este yorba de un simptom fiziologic. care de ce1e mai multe ori se dovede$te nesatisrncator. In cazul in care alegerea este ca e yorba despre 0 problema psihologica sc pune problema daca este yorba de un copil "rau" sau bolnav psihic. de aiei derivand modalitatea de a e1abora solutia. dar in majoritatea cazurilor un parinte manifesta o optiune $i celalalt alta. 1 In mod ipotetic. de pilda. (Wa t z 1a w i c k. el va trebui sa planifice un dcmers in cadrul caruia familia sa poata ramane uniHi. oamenii afirma ca se comporta in maniera A. etapa urmatoare fiind evidenta. cu cat obiectivele teraplel sunt mai pretentioase. atunci lucruri Ie merg inainte.114 Psihoterapii sClIrte Psihoterapii scurte lIS o aWi ideca interesanta pe care 0 sustine S h a z e r (1985) consHi In accea ca pentru a avea rezultate in tcrapie sunt necesare doar schimbari mici ~'i obiective rezonabile. Poate fi yorba de gre$eala copilului sau a parintilor. clientii se afla cumva prin$i intr-o capcana care ii obliga sa . ambii parinti cad de acord in legatura cu 0 anumita optiune. Astfel. Se poate intampla ca unul din parinti sa aiba dreptate $i atunci este urmat un demers terapeutic. De exemp1u. celalalt incearca sa rezolve problema-simptom. "A" pare sa reprezinte singura varianta logica ~i. Ipotezo nr. unica alegere. Studiile clinicc au demonstrat ca. Daci'i decizia este ca avem de-a face cu un comportament normal. Se pune problema "cine este vinovat de aparitia simptomului?". ·de~i terapeutul cste convins ca varianta corecta este non-A. Simptomele se mentin datorita ideii clientilor ca ceea ce au decis ei sa intreprinda in legatura cu problema aparuta (simptomul) reprezinta singurul lucru logic $i corect care trebuie intreprins. enurezisul rcprezinta un comportament freevent ~i relativ raspanditprintre eopii in difeiite circum stante ~i acesta devine adesea simptom. Astfel. Speciali$tii in terapia de j~l1)1ilie unt de parcrc ca 0 schimbare cat de mica in comportamentul s unci pcrsoane va produce modificari de comportament la toate eclclalte persoane cu care aceasta interactioneaza. poate fi gre~eala mamei sau gre$eala tatalui. Astfel. Prima treapta in~onstruirea unui simptom este relativ simpla. Astfel. In acest caz. cu atat exista mai multe $anse ca terapeutul ~i clientul sa quezc in atingerea acestora. S h a z e r (1985) considera ca pcntru rezolvarea unei probleme care privqte cup1ul sau familia nu cstc obligatorie prezenta tuturor cclor implicati 1£1 $edinta de psihoterap·ie. simptomul se construie$te in moduri diferite in functie de optiunea in legatura cu a cui este vina sau cum s-a structurat simptomul. sa prcsupunem ca tcrapeutu1 considera ca simptomul indepline$te 0 functie sistemica de a mentine familia impreuna.

p. Astfel. un cuplu relateaza faptul ca certurile au loc totdeauna in bucatarie. in eadrul unui sistcr'n familiar.nele clemente pot fi mai pertinente sau mai legate intre ele decat altele. multi clienti sc plang de faptul ca se simt deprimati. Astfel. in timp ce pentru altii va fi dificil sau imposibil. • Persoanele semnificative care sunt implicatc in producerea eomportamentului problematic in mod voluntar sau involuntar. etc. alegcrea lor este singura coreeta. pcdepseJc sunt urmate de comportamentul problema. inccrcfmd sa defineasca problema astfel incat solutia sa poata fi intrevazuta ~i construita. fapt ce se poate sfftqi cu 0 experienta sexualii reu~ita. pentru a asigura 0 diferenta in structurarea situatiei. simptomul imbraea un earaetcr circular. De~i nu exista 0 relatie liniara intre structurarea problemelor ~i structurarea interventiilor. • Probleme fiziologice sau sHiri emotionale implicate. • Trecutul. ca copilul urineaza in pat dinadins. statu! socio-economic. u. deoarece persoanele in eauza considera. iar pcdcpsele VOl' imbraea multe forme. o data ce decizia considerata coreeta a fast luata (de exemplu. De asemenea. • Predictii in legatura cu viitorul ~i • Expectatii eu caraeter utopie. Astfel. mai alcs pentru ca ele nu dau rezultate. problema majora care se pune este cum va ajla persoana respectiva faptul ca s-a produs 0 schimbare majora. Astfel. 1974) datorita faptului ca "i~i interzic" ecalalta varianta. clientii incearcii sa rczolve problema. . ca. in timp cc altii nu sunt capabili s-o faca. locuinta. TRANSFORMAREA ACUZELOR iN PROBLEME Clientii se prezinta. care includ multe clemente. Sunt clienti care vor descrie cu u~urinta persoancle semnificative care accentueaza problema-simptom. ~i comportamentul problcnia. de pilda. In functie de situatie. In cazul in care sunt mai multe persoane care se adreseaza terapeutului. la urmatoarele aspecte: • 0 sccventa comportamentala. importanta sau semnificatia oricaruia dintre elementele mai sus mentionate. Astfel. • Localizarea conditiilor fizice in care se produce simptomul. atunci sarcina terapeutica trasata trebuie sa se desfii~oare in alt loc. Unii dintre ace~tia vor fi capabili sa descrie aspectele comportamentale ale acestei situatii. de pilda. • Factorii de mediu: serviciu. in timp ce altii nu reu~esc acest lucru. In cazul in care simptomul implica relatia cu 0 persoana care nu se aflii in cabinetul de psihoterapie. a~a cum am aratat. caz in care terapeutul Ie poate prescrie sa se certe in dormitor (interventie paradoxala). S h a z e r (1985. acestea pot sa cada de acord sau nu cu privire la definirea. dad se eonsidera.116 Psihoterapii sClirte Psihoterapii SClirte 117 sc comporte tot mai mult in modul in care se comporta (Wa t z 1a w i c k ct al. • Problema legata de "cine" sau "ce anume" este de vina. 27) ~i eolaboratorii ajung la concluzia ca "plangerile" clientilor se refera. in general. terapeutul trebuie sa adreseze intrebari legate de toate aspectele mentionate mai sus. la cabinetul de psihoterapie cu plangeri foarte eomplexe.. estc urmat de pedepse. daca simptomul este descris ca manifestandu-se doar Intr-un anum it loc. dar ace~tia din urma se vor centra pc aspectele involuntare ale problcmci. In felul acesta. sunt subiecti care sunt capabili sa depisteze "cauzele" care au produs simptomul. In timpul interviului terapeutic. atunci el trcbuic tot mai mult pedepsit. • 0 semnificatie conferita situatiei. • Gradul in care simptomul este involuntar. totu~i elementele pe care clientii Ic accentueaza foarte mult pot sugera germenele solutiei. • Freeventa eu care se produce simptomul. in eazul enurezisul).

Astfel. ~ terapeutice " altei "etichete") Reeadrajul (Acordarea Atribuire de semnifieatii __ Ce diferenlii va fi pentru ei? Secven1'ii . este: "De cat de multa informatie avem nevoie?" "Ce fel de informatie este utila?" GASIREA SOLUJIEI TERAPEUTICE Ccle 12 tehnici terapeutice pot fi asemanate cu ni~te conduc la solutionarea problemelor-simptom. Succesele treeute Gradul de invol untaritate Stiiri fiziologice Trecutul tI' •. Terapeutul impreuna cu clientul trebuiesa descopere care este poarta cea mai accesibiHi. problemei Predictii utopice Predictii pentru viitor .. In exemplul nostru apare in mod clar faptul cii depresia are un caracter involuntar. Problema care se pune. In acest caz ar fi potrivite doua "chei" (interventii terapeutice): • prescrierea simptomului: terapeutul ii cere clientului sa devina ~i mai depresiv (in felul acesta simptomul i~i va pierde caracterul involuntar ~i va tin de sa disparii). Fieeare acuza este diferita $i solutia potentiali'i deschizand poarta care are cheia cea mai accesibila. tcrapeutul va trebui sa adune cat mai multe informatii cu privirc la cei 12 factori constitutivi ai problemei. • reetichetarea (reframing). iar schimbarile majore viitaare var fi generate de client (efectul bulgarelui de zapada care se rostogole$te depe un deal). conduce diferite. de pilda. 30) Sarell1l !. 3 S pie gel $i L inn (1969) subliniaza faptul ca pentru a initia rezolvarea problemei simptom este necesara initierea unor schimbari minimale (sarcina terapeutului). care implica acordarea unci noi semnificatii depresiei. la randul ei. cat ~i despre ce anume 11face pc client sa riimana prins in capcana simptomului.a aceea~i salutie sau diferite $i aceea$i poarta poate. daca pacientul se plange ca este deprimat datorita trecutului sau ~i nu este capabil sa depa~easca aceasta situatie. terapeutul este cel care identifidi in cele din urma "poarta" ~i calea care este cea mai potrivita tinand seama de natura simptomului. Exceptii de la regulii 1 Ciind va fi rezolvatii problema vinoviitiei Noi localiziirl +.- Implicarea altor ".118 Psiho(erapii scur(e Psihoterapii scur(e 119 TRANSFORMAREA SIMPTOMELOR (PLANGERILOR) iN SOLUJII TERAPEUTI{E SHAlER (1985. Pentru a fi cat mai sigur ca va merge pe drumul corcct. deoarece poate produce confuzic.freevenla comporpersoane tamentului semnificative "Problemii" Cine (ce) este de vipit? ~ ~ M6diultnconJ'uriitor ~ ~ Loealizarea fizicii a . terapeutul va trebui sa aiba in vedere limbajul in care i~i descrie . Diferitele "porti" pot conducc J.. P. se refera la actiunilc trecute ale clientului sau la alte persoane. S h a z e r (1985) atrage insa atentia asupra faptului ca nici prca multa informatie nu este indicata. porti care fi gasita la solutii la solutii impreuna Ipoteza or. 1\. " eomportamentalii I! -. . acesta problcmele. Distinctia intre cele doua solutii terapeutice nu este cea care va indica cum ar fi mai bine sa se procedeze.~ P""ri"" "rlomUIU' 1 Schimbiiri I11l11ore Noi expectatii j t ~ A~a cum am mai subliniat. in a~a fel incat clientul va ajunge la concluzia ca este mai indicat sa nu mai fie dcprimat.

). terapeutul i-a adresat urmatoarea lntrebare: "Ce crezi ca se va petrece. Ea considera ca ar trebui sa nu mai tipe deloc la ei. In anumite conditii etc. Pentru a se elibera de simptom. Astfel. cand §i cum sa procedeze. In "una §i alta" din modalitatile comportamentale. pe baza acestor diferente trebuie construita solutia terapeutica ("care cste diferenta dintre situatia cand eopilul urineaza in pat ~i cea in care acesta nu 0 face". De pilda. clientul sau c1ientii trebuie sa sparga cercul vicios in care se invartesc. pe baza rezultatelor obtinute. Este evident ca obiectivul clientei avea un caracter nerealist. "care sunt modificarile in atitudinea parintilor fata de copil atunci dnd nu are lac cOl11portamentul problema?" ete. In functie de ceea ce va decide ea. sunt prea mici la prima vedere. "ce l110dificari se inregistreaza in familie cand nu sc produce sil11ptomul?". neobservate pentru ca diferentele. Acest lnceput trebuie sa fie con§tientizat de clienta. terapeutul i-a cerut acesteia sa decida In mod aleator ("sa dea cu banul'} cand sa tipe la copii §i cand sa nu 0 faca §i sa-i trateze calm §i rezonabil §i sa remarce. Atunci cand dna Tomescu s-a prezentat la psihoterapie. daca orice alta solutic in afara de pedeapsa a fost exc\usa in cadrul deciziei timpurii. Apoi. el a procedat In a§a fellncat solutia sa para a fi generata mai mult de client decat de terapeut. Dna parere 1987). dnd sil11ptomul se produce ~i eel dnd simptomul nu se produce ~i apoi. iar eforturile ei de-a nu mai tipa s-au dovedit lipsite de succes §i frustrante. tocmai c\cmentele excluse of era ~ansa de rezolvare a problemei.120 Psihoterapii . Aeeste variante de comportament exc\use ar putea fi: recompensarea copilului cand nu a urinat in pat. dar acestea reprezinta exact informatiile de care terapeutul are nevoie. au scazut In frecventa §i In intensitate. De pilda. problema ei era ca tipa tot timpul §i dore§te sa nu mai tipe deloc.). Clienta a relatat ca uneori tipetele dadeau rezultatele cele mai bune. Accste comportamente de exceptie trec. Cheia problemei consta in aceea ca orice comportament nou trebuie sa fie suficient de diferit de ceea ce s-a petreeut inainte. ea poate §i sa strige §i sa se comporte calm. care 0 determinau pe mama sa tipe. pentru ca orice mama tipa din cand In cand la copiii mici. cu alte cuvinte. Tn felul acesta. a data ce clienta a decis sa manifeste un comportament aleator. dar a §i transformat obiectivul terapeutic lntr-o sugestie.I'curte Psihoterapii scurte 121 Modul in care arc loc schimbarea terapeutica este asemanatoare cu situatia in care 0 eroare mica poate conduce la 0 consecinta catastrofala. copiii nu au mai considerat comportamentul ei previzibil §i drept consecinta comportamentele lor. In demersul de cautare a noului raspuns. Tn acela§i timp. terapeutul nu numai ca a lntreprins ceva. Astfel. atunci cand tu te vei raporta cumult mai calm §i mai rezonabil la copiii tai?" Aceasta lntrebare stabile§te obiectivul terapiei: un comportament mai calm §i mai rezonabilln loc de obiectivul imposibil de atins: sa nu mai tip niciodata la copii. parintii unui copil enuretic trebuie sa inceteze sa repete 1a ilesfaqit acela~i tip de comportament. Sugestia terapeutica de a decide aleator cand sa tipe §i cand sa manifeste un comportament calm §i rezonabil va transforma situatia problematica din "sau una sau alta". Tncercand sa stabileasca un obiectiv terapeutic minimal. alteori nu. In urmatoarele trei saptamani. de regula. ignorarea faptului ca acesta urineaza III pat sau solicitarea ca micul pacient sa-~i spele cearceafurile l11urdare. terapeutul va trebui sa sc orientcze dupa exceptiilc de la conduita obi~nuita a clientului (copilul poate urina in pat in anumite zile ~i in altele nu. ca strigatele sale nu dadeau nici un rezultat §i ea se frustrata. acesta trebuie sa identifice difcrentele existente intre l110delul de cOl11portament din cadrul sistemului familial. . strigatele mamei au capatat 0 noua semnificatie: "mama este foarte ocupata atunci cand nu este calma §i rezonabila". loana. pentru simtea Tomescu s-a prezentat la psihoterapie pentru ca era de ca nu §tie cum\ sa se poarte cu copiii sai (S h a z e r.

absen!a cnurezisului nu estc suficienta. In cazul etiehctei "copil rau". cat §i eel de a nu striga reprezinta reae(ii aeceptabile. Se pare ca pentru grupul 1. necon!inand nimic. poate fi adesea suficienta pentru a initia schimbari 'in modelul comportamental existent. ci pot fi solicitati fiecare sa prevada'in secret daca va fi 0 noapte' cand se va produce simptomul sau 0 noapte 'in care acesta nu se va produce. Atat eomportamentul de a striga. De asemenea. terapcutul trcbuic sa cunoasca ce semnificatie atribuie clientul simptomului sau. sistemele de referin!a ~i etichetele reprezinta expectatii care ne ajuHi sa dimensionam ~i sa organizam lumea. familia poate fi solicitata sa observe ce este diferit 'in serile dinaintea situatiei cand simptomul nu sc produce sau cc este specific diminetilor de dupa 0 noapte 'in care copilul nu a manifestat simptomul. S-a constatat ca subiectii din grupu1 al doilea au rezolvat problema mult mai repede decat cei din primul grup. Decizia de a nu striga atunci cand in mod normal ar fi trebuit sa strige va reprezenta modificarea minimala care poate conduce la solu(ionarea problemei. au fost mai repede identificate cu ni~te postamentc potentialc. aceasta semnificatie este descoperita atullei cand clientul este intrebat cum vor arata luerurile in cazul cand problema va fi rezolvata. Adcsea. sau a celui legat de problema "cinc estc vinovat" sau de une1e aspecte legate de mediul inconjurator. probabil va modifica imaginea parintilor asupra copilului ~i a acestuia din urma asupra parintilor. Solutia va consta probabil in demersul reatribuirii de semnificatii. Indiferent de situatia specifica. 1982 a). pentru ca familia va considcra cii accsta va face altceva la fel de rau. Astfel. daca oprirea comportamentului copilului enuretic nu va modifica nimic din relatii1e dintre parin!i ~i copil. a nu striga implica 0 serie de comportamente care pot fi etichetate astfel: "a fi ctJlm §i rezonabi/". fieearc dintre materiale aflandu-se in cate 0 cutie de carton. Orice fenomen concret poate avea diferite etichete. In timpul intcrviului terapcutic. Mai exact.122 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 123 Aeest demers terapeutie i-a oferit c/ientei un mare grad de libertate in eeea ee prive§te natura eomportamentelor sale. este pc deplin posibil ea eticheta "copilul ~tie ce sa faca pentru a nu urina 'in pat". atunci dnd obiectivul terapeutic a fost deja atins. ceea ce inseamna ca poate fi privit 'in functie de diferite sistcme de referinta. Sarcina a constat in montarea lumanarii vertical (pe un postament) pentru a lumina. nu i se cere sa se schimbe §i nu conduce la rezistente. acestea. punctul nostru de vedere determina ceca ce se va intampla ~i acest lucru nu este valabil numai in arti'i ~i ~tiinta. Desigur. ei ~i 'in viata cotidiana. Astfel. Astfel. cutiile au fast definite ca ambalajc. acesta poate realiza reetichetarea. Idcca in lcgiHura eu cc anume trcbuic modificat dcriva din opinia clicntului cu privire la modul in eare va arita realitatea tara problcma-simptom. lumanari ~i pioneze. . Astfel. dar nu in cutii. data ce terapeutul a identificat accste etichete (atribuiri) negative. Din acest experiment rezulta faptul ca sistemele de referin!a (modurile de a vedea ~i de a defini 0 situatie) ~i etichetelc ata~atc acesteia dicteaza mai muIt sau mai putin ceea ce noi vedem sau intreprindem. substituind atribuirile ncgative eu uncle pozitive (S h a z e r. noi semnificatii) influenteaza ceea ce se va petrece: un grup de subiecti a primit urmatoarele materiale: chibrituri. Exista 0 varietate de modalitati prin intermediul carora terapeutul poate sa produca acceptarea ~i utilizarea respectivului sistel)l de referinta. o Un nou sistem de referinta (reetichetarea) trebuie sa fie doar sugerat clientului ~i noul eomportament bazat pe respeetivul nou sistem de referinta va genera rezolvarea problemei de catre client. terapcutul ~i coterapeutii vor cauta sa claboreze un scenariu in care sa apara modul in care sc va prezenta situatia. Al doilea grup a primit ace1ea~i materiale. Acest demers psihoterapeutic accepta clienta a§a cum este ea: nu este admonestata pentru ca se comporta intr-un anumit fel. Dun c k e r (1945) a realizat un experiment care iIustreaza rnodul 'in care noul sistem de referinta (noi definitii. 'in timp ce pentru grupul al do ilea.

clienta a afirmat: "acum nu mai las handicapul meu sa ma transforme intr-o infirma". Forfa sistemului de referinta sau a etichetei reiese clar din cazul clientei (S h a z e r. daca paclenta in cauza §i-ar fl rupt carja §i ar fi utilizat in mod accidental un baston Interesant ca aspect. descoperirea· noului sistem de referinta reprezinta sarcina psihoterapeutului §i acesta trebuie sa fie sigur (in limitele rezonabile) ca noua eticheta se va potrivi clientului §i ca noul model de comportament adoptat de acesta va fi intarit de ceilalti. Astfel. atunci ace~tia VOl' ajunge sa se indoiasca in legiltura eu sistemul initial de referinta (eticheta). facand 0 impresie pozitiva asupra celorlalti. unele contrlbulnd la aparitia ul1ui comportament adaptativ. in timp ce noua eticheta. daca mcmbrii familici se VOl' comporta diferit ~i VOl' observa diferentelc (ce se inHimpla cfmd copilul nu prezinta simptomul). §i anume aceea de "persoana puternica" a ajutat-o sa dezvolte un nou tip de comportament. nu toate acestea actloneaza la fel. este sa produca la client un anumit dubiu in legatura cu sistemul de referinta sau cu cticheta pusa situatici problematice ~i cu comportamentul ce deri va din acestea.it. alegerea a ce anume trebuie realizat in mod diferit nu este 0 chestiune de §ansa. care au inceput s-o trateze in mod diferit. ci reprezinta sarcina terapeutului. In acela~i timp. Speciali~tii In psihoterapia scurta acorda 0 atentie speciala caracterului holistic ~i sistemic al simptomului ~i demersului . De exemplu. dar deloc simpla pentru un terapeut 111 prima ~cdinta de psihoterapie ~i poate ~i in cursul altor ~edinte. aeest lucru nu ar fl fost relevant sub aspectul modulul in care era perceputa de cellalti. 1979 a fost focalizata tocmai pe eforturTe clientei de a-§i ascunde carja. atunci comportamentul altcrnativ va dcvcni po sibil. dar ar fi continuat s8-1 ascunda. Pentru a-§i reduce handicapul. I s-a sugerat sa poarte bastoane de forme §i culori neobi§nuite. pe care sa Ie expuna deschis in rata celorlalti. ea a afirmat pentru prima oara ca se simte deprimata din pricina handicapului sau. Acest exemplu ilustreaza caracterul interactional al sistemelor de referinta §i al "etichetelor". Clienta era de parere ca s-a adaptat handicapului sau pentru ca era a§a de cand se §tia. o sarcina minimal a. Interventia realizata de (S h a z e r. De§i unei sltuatii I se pot aplica mal multe et/chete. ea era respinsa de barbatii care 0 interesau §i considera ca handicaput era de vina pentru acest lucru. 1979) care i§i descrie situatia in urmatorii termeni: "am lasat handicapul meu sa ma infirmizeze". Ea avea 0 imagine de sine proasta §i se autoaprecia a§a cum crfJdea ca este apreciata de ceilalti. Astfel. altele nu. Sistcmele de referinta ~i comportamentcle intcractioneaza ~i sc dcfincsc unul pc celalalt. cu cat ea se purta mai mult ca 0 in firm a (ascunzand carja). ceilalti au inceput s-o priveasca ca pe 0 persoana sigura de sine §i §i-au modificat comportamentul fata de ea. Trebuie facula precizarea ca. dadi familia va ajungc sa se indoiasca de faptul ca rcspcctivul copil urincaza totdcauna in pat. Rezu/tatul a fost ca ea a fost capabila sa atraga barbatii pe care ii considera interesanti. Cu toate acestea. Acest gen de comportament sugera tarie psihica. in momentul in care ea a inceput sa se comporte diferit (i§i expunea bastoanele originale). In ultima §edinta de psihoterapie. Desigur. acest feed-back ajutand-o sa-§i mentina noul model comportamental. in Este vorba de 0 tanara care a suferit de poliomielita copilarie. Terapia prln Intermedlul "reetichetarii" ofera clientului un fel de oglinda care il ajuta sa vada lucrurile Tn mod direrlt. ea a inceput sa ascunda carja atunci cand se afla in lume. iar la ora actuala trebuia sa poarte proteze pentru sustinerea picioarelor §i se sprijinea de 0 carja in timpul mersului. cu atat oamenii 0 priveau mai mult ca pe 0 infirma §i cercul vicios continua la nesfan:. Eticheta "infirma" determina modul ei de a aborda oamenii §i situatiile.124 Psihoterapii sClwle Psihoterapii SClirte 125 Raspunsurile la astt"d de sarcini trebuie sa conduca la constatarea unor diferente pe baza carora se va c1adi urmatoarea interventie terapeutica. care a condus la reactii gratificante din partea celorlalti. pc baza caruia au abordat problcma. La inceputul terapiei. de§i comportamentele eficiente §i diferite se declan§eaza intamplator.

Nu importa prea mult dad certurile parintilor produc enurezisul la copil sau daca enurezisul copilului ii face sa se certe. dad parintii copilului vor decide (a) este 0 problema sau (b) capilul este normal. dadi 0 singura pcrsoana se va comporta in mod diferit. de pi Ida.certuri". In aceasta situatie. se va "sparge" deprinderea eolectiva de a interactiona. Astfel. SCHEME ~I PLANURI DE INTERVENTIE Studiind lucrarile ~i cazurile clinice ale lui Mil ton E r i c k son. Astfcl. In cazul in care parintii utilizeaza 0 alta etichetare. bineinteles. Astfel. sau (a) copilul este rau sau(b) copilul estc bolnav.126 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 127 tcrapcutic. 0 modificare in cadrul unuia din elementele sistemului de relatii interpersonale va afecta celclalte clemente ~i rclatii ~i. ci doar faptul ca enurezisul ~i certurilc dintre parinti sunt legate intre cle. iar daca ea va accentua secventa "certurile conduc la enurezis". Actiunea terapeutica asupra copilului singur este eficienta doar daca accsta dore~te sa se debaraseze de simptom din motive personale. dupa cum disparitia simptomului va conduce la eliminarea certurilor. dad cineva a~teapta sa se petread ceva diferit. Exista situatii cand doar mama se prezinta la psihoterapie. . sistemul in intregime. Actiunea terapeutica doar asupra parintilor nu este eficienta daca ace~tia considera d doar copilul este vinovat de simptom. atunci 0 modificare a relatiilor dintre parinti poate servi ca punct de plccare pcntru oprirea comportamentului simptomatic. Un alt aspect important al terapiei scurte. Astfel. atunci obiectivul initial al terapiei va fi modificarea comportamentului ei in relatia cu sotul. atunci este necesar ca terapeutul sa lucreze cu intreaga familie deodata ~i sa intrerupa secventa patologica de comportament. a doua problema care se pune este ce anume a~teapta elientul sa fie diferit dupa ce simptomul a disparut. Aceasta poate afirma faptul ca sotul ei nu este interesat de problema pentru ca el considera enurezisul ca fiind un comportament normal ~i ca dad sotia ar privi lucrurile "corect". terapeutul incepator se intreaba adesea ce se ascundc de fapt in spate Ie demersului intuitiv ~i aparent irational al genialului terapeut.certuri in familie. Secventa comportamentalil este urmatoarea: (1) cu cat copilul urineazamai mult in pat. cu atat copilul urincaza mai mult in pat. Conceptia holistica porne~te de la premisa ca oprirea certurilor va conduce la disparitia simptomului. Odata ce terapeutul a creat la client expectatii pozitive legate de faptul ca luerurile vor arata in mod diferit. punand problema secventei enurezis . daca familia considera ca enurezisul copilului conduce la certuri ~i eticheteaza situatia astfel: "enurezisul este rezultatul bolii sau faptului ca este yorba de un copil rau". Astfcl. atunci focalizarea initiala a terapiei va fi asupra reactiei sale la enurezisul copilului. cunoscut fiind faptul ca ceea ce a~teptam sa se intample influenteaza modul nostru de a ne comporta. punand enurezisul eopilului pc seama certurilor dintre ei. introducand noi comportamente intre perioada de timp in care se produce enurezisul ~i cea in care au loc certurile sau intre perioada de certuri ~i cea in care simptomul se produce. atunci pare firesc sa intreprinda ceva diferit. nici dad tcrapcutul considera ca simptomul este menit sa-i tina pc parinti impreuna. care asigura eficienta acesteia consta in crearea la pacient a unor expectatii pozitive in legatura cu schimbarea. demersul terapeutic va fi diferit in functie de modul in care familia abordeaza problem(i. Deoarece sistemul de referinta ~i seeventele comportamentale sunt legate intre cle. atunei este eficient sa se luereze doar cu parintii ~i oprirea interactiunilor conflictuale dintre ace~tia va duce cu probabilitate mare la disparitia simptomului copilului. cu atat parintii sc ccarta mai mult ~i (2) cu cat parintii se ccarta mai mult. sau (a) este 0 problema fiziologica sau (b) psihologid. Daca ea aecentueaza secvcnta "enurezis . psihoterapeutul trebuie 5-0 ajute sa-~i modifice reactiile la enurezisul copilului. ambele probleme (enurezisul ~i certurile) vor disparea de la sine.

Bat est 0 n (1979) formuleaza ideca conform careia. EI era de parere ca trebuiau oprite certurile §i conflictele pentru a sa/va casnicia. 1956. Ralph. cuplul pare condamnat sa pcrpetuczc la nesfiir~it acela~i cerc vicios . ConsuWlndu-se cu echipa. p. Jackson. 52). nu considera consumul de droguri ca fiind 0 problema reala. 1985 p. astfel incat dad abandoneaza utilizarea drogurilor. de unde rczulta ~i avantajul activitatii terapcutice in echipii.\'i timp. pe de alta parte. ciisatoria lor se va destrama. conflictele ~i certuri Ie. Sotia. Be a vi n ~i J a c k son. Problema care se pune mai ales pentru terapeutii ineepatori este aeeea de a putea aplica uncle reguli relativ clare cazurilor concrete. Haley ~i Weakland. terapeutul Ie-a prezentat urmatorul mesaj de interventie inca de la prima ~edintii terapeuticii: .12X Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 129 Solutiile oferite clientilor sai par adesea de domeniul magiei sau absurdului.vi sa va decidefi cum vefi acfiona". Odata cu cforturilc intreprinsc de H a ley ~i We a k 1and (E r i c k son. Si nu veti avea timp sa creati ceva inainte ca mariajul vostru sa se destrame. 2) dar utilizarea drogurilor ii scute~te pe soti de plictiseala.. dar atunci eerturile in legatura cu utilizarea drogurilor se VOl' accentua ~i VOl' tinde sa distruga mariajul. considera ca utilizarea comuna a drogului Ie distrugea casatoria §i dorea sa se lase de droguri pentru a salva casnicia. Pe scurt. Ambii soti utilizau cocaina de trei sau de mai multe ori pe saptamana §i acest lucru se petrecea de mai multi ani (S h a z e r. 4) cre~terea consumului de cocaina ar putea fi 0 solutic de scapare pI' in aceea ca ei s-ar simti mai relaxati. 3) evitarea acestei capcane ar putea fi realizata prin intermediu] separarii. Un cuplu a fost trim is la psihoterapie de catre consilierul In probleme de droguri pentru ca acesta considera ca problema lor maritala fmpiedica tratamentul toxicomaniei. Problema de care se plangea el erau certurile lor freCl/ente. 1967). multe din dcmersurile terapeutice ale lui Mil ton E I' i c k son au fost sistematizate ~i organizatc in scheme-harti. Sotul. ca daca vefi opri eonsumul de droguri nu WI va mai ramane nilnie. evident fiind faptul cii aeestea se complctcaza reciproc. Day. J 967) contine mesaje de intervenfie care implica ideea ca lerapeutul vede relafia eclor doi astfel: (1) oprirea consumului de droguri ar ji necesara pentru salvarea casniciei. Watzlawick. care se sfar§eau adesea cu violente fizice. ei aveau relativ puline lucruri in com un.. Va sugerez sa va gdndifi la ceea ce v-am spus . 1967). 50). precum §i discutiile permanente In legatura cu drogurile. Ralph. Realizand schema bazata pe legaturi duble a acestei relatii de cuplu. Poale ca ar trebui sa oprifi consumul de droguri pentru a vedea ee se intampla. In conceptia ei. Jane. macar intr-o anumitii masura. orientare ericksoniana "capcanii sau legiiturii dubla"· (B ate son. ca problema voastra maritala esle exacerbatii de consumul de droguri sau este chiar creata de droguri. legata de simptomele produse de consumul de droguri. a Schema hazata pe legaturi duhle (Wa t z I a w i c k !>'i I. Ni se pare. ambii erau de acord in urmatoarele probleme: (J) utilizarea drogurilor ii elibera de plictiscala pc care ambii o suporlau prost !>'i 2) oprirea consurnului de droguri putea duce ( la des·trarnarea disnTciei. dar acest lucru doresc sa-l evite ambii partcneri. aplicabile ~i in alte situatii. H a ley ~i We a k I and. pentru aceea~i situatic clinica (secventa patologica de comportament) pot fi formulate scheme diferitc. situatia continua sa ramana nerezolvaHi de mult timp. rezuWi: 1) utilizarea drogurilor distruge disthoria. dc~i la 0 analiza mai atenta se observa ca acesta se conducca dupa ni~tc principii teoretice care insa pare au ascunse unci priviri superficiale. unele din ele in legatura cu drogurile sunt in continua erqtere. Problema maritala era.Avefi 0 problema (Wa tz I a w i c k ~i al. A~a eum se prczinta situatia. pentru ca in afara de droguri. 1967. la care amandoi fineau mult. noi suntem de acord eu tine. Jane. In acela. nu ~'tim ce dracu veti face. Acest tip de oscilatie intre "da" sau "nu" in ceea ce prive~te oprirea consumului de droguri a fost denumita de terapeutii de . mai intdi".

de intervcntie se refcrca. 1956.data aceasta. clientii nu $tiu exact care este problema $i din acest motiv nu pot descoperi nici solutia. Sub aspect metaforic.i30 Psihoterapii sClirte Psihoterapii scurte ]3\ (2) continuarea consumului de droguri ar jt necesara pentru salvarea casniciei. Deoarece "pIangerile" (acuzeIe) clientilor sunt constructii complexe $i interventiile terapeutice trebuie sa fie la fel de eompIexc. cat $i separat. at at in comun. in fclul aeesta putandu-se sparge eereul vieios. (5) ei ar trebui sa mtreprinda 0 acflune la care nu s-au giindit. Wi II i a m de 0 c kh am. filosof din seeoluI 14. Ceea ce este interesant la acest gen de psihoterapiescurta. Importanta este insa elaborarea unor astfel de interventii (chei) care sa se potriveasca mai multor situatii asemanatoare (lacate). daca acestea ar fi simple. eare sa nu se refere nici la continuarea eonsumului de droguri. PRINCIPIUL OCKHAM (SHAlER. De. Aceste scheme "in oglinda" bazate pe legaturi dub1e sunt importante eel putin din trei motive: 1) problema simptom este descrisa ca avand un caracter interpersonal. spline a ea "daea un Iueru poate fi realizat eu mijIoaee mai putine este inutil sa fie reaIizat cu m~jloaee mai multe". Jane $i Ralph au raportat faptul ca au climinat total drogurilc $i continuau activitati noi. Mesajul terapeutic eauta sa redefineasca situatia in a$a fel incat sa sugereze cuplului faptu] ca sunt necesare ni$te aqiuni dij'erite. Este evident faptul ca aeeasta interventic incearea sa introduca un nou element (0 nona problema) $i anume aceca de a intreprinde eeva diferit pentru a salva mariajuI. poate fi asemanata cu 0 cheie care se potrive$te unui lacat. Situatia este definita de terapeut astfel in cat 'sa se sugereze faptul ca eei doi trebuie sa creeze eeva pentru a-$i salva casnieia. 2) problema simptom este descrisa ca avand loc intr-un anumit context. Plina la . (4) orice alternativa la care cei doi S-QU gandit contine tn sine un mare risc pentru casnide. la teama 1n legi'itura cu recaderea. de. dar nu pentru ci'i aeeasta va putea salva casnicia. Ralph ~'i Jane au redus consumul de droguri eu doua treimi.vi alte activit(lfi noi. atlit tn com un. care faciliteaza definirea comportamentelor $i 3) modelul de interventie terapeutica (modalitatea) de a actiona cu promptitudine este realizata pe baza acelora$i criterii contextuale $i interactionale a~a cum sunt ele interpretate de catre psihoterapeut. cste afirmatia lui S h a z e r (1985) care spunea ca nu este neaparat sa cunoi?ti in detaIiu structura "lacatului" pentru a gasi "cheia" potrivita. eare trebuie sa gaseasea eea mai simpla explicatie $i· interventie care se potrive$te. UlteriOl~jaril a comenta acest lucru.s'i utilizarea acestora unna acela. se sugereaza in mod implicit ideea ca oprirea consumului de droguri este neeesara.. Accst sfat cste deosebit de important pentru psihoterapeutii speeializati in terapii de scurta duratii. Conceptul de "schema in oglinda" in psihoterapia scurta apartinc lui Bateston $i a1. ai?a cum sublinia M il ton E r i e k son (1985). pentru ca. cat $i 1n eele individllalc. Mesajul ulterior . Contactele ulterioarc care s-au intins pc 0 durata de 6 luni $i apoi un an. Dar. de cele mai multe ori.~edinfa urmatoare de psihoterapie. in special la eilt de repede se va produce accasta. au indieat faptul ea nu a avut loe niei un fel de reeadere. mesajulfitrnizat de echipa terapeutica s-a centrat tn iurul temerilor terapeufllor m legatura eu 0 posibila reeadere. clientii le-ar descoperi singuri. . interventia de tip capcana sau legiitura dubIa. de asemenea. atat in aetivitatilc comllne. niei la oprirea acestuia. (3) ambele alternative de mai sus pot conduce la destramarea clisniciei. 1988) o saptamfll1a mai Uirziu. Pentru a respecta criteriul eficientei. schema situatiei terapeutiee trebuie sa reprezinte 0 imagine in oglinda a situatiei patologice. cei doi au inifiat . Cuplul a relatat ca re!atiile in familie s-au imbllnatatit. :rara referire la ceca ee se petrece in psihicul celor doi parteneri.vi separat. cat . In acela$i timp.s'i model.

132

Psihoterapii scurte

Psihoterapii scurte

133

Cu toatc accstea, speciali~tii in psihotcrapic scurta izbutesc sa rezolve probJemele complexe ale clientilor rapid, eficient ~i prin intermcdiuJ unor intervcn~ii minimale. Secrctul consta doar in aceea ca interventia trebuie sa sc potriveasca cu natura problemei. Pentru a fi adcc.vata (potriviHi) situatiei clinice, interventia psihoterapeutica trebuie sa se. bazeze pe: (1) Pereeptia ~i interpretarca pe care 0 realizeaza terapeutul asupra structurii simptomelor (acuzelor) clientilor. (2) Perceptia pc care 0 arc terapcutul in legatura cu ctichetarca pe care 0 realizeaza c1icntul in legatura eu problema sa (cum anume o interpreteaza), in a~a fel incat de aici sa izvorasca solutia. Interventia trebuie sa fie adecvata in a~a fcl ineat (3) sa se potriveasca schemei de reprezentare a problemei ~i (4) sa se potriveasca conceptiei clientului despre lume, cu precizarea insa ca aecsta trebuie sa contina in sine 0 diferenta care sa conduca la 0 solutie satisflicatoare.
COOPERAREA (ONDIJIE A TERAPIEI EFICIENTE

Schimbarea terapeutica reprczinta un proces interactional, proces care 11implica atat pc client cat ~i pe terapeut ~i nu 0 actiune pc cafe 0 intreprindc terapcutul asupra clientului care 0 suporta in mod pasiv. Actiunea psihoterapeutica nu se aseamana eu 0 interventie chirurgieala sau eu repararea unui televizor, tinand seama mai ales de faptul ca paeientii niei nu-~i prezinta problema in mod clar, cuo eticheta preeisa, ci sub forma procesuala, ei in~i~i at1andu-se, atunci eand se prezinta la terapeut, intr-un proces permanent de redefinire ~i claritate a acesteia (E mer son ~i Me s sin g e r, 1977). ClientuJ ~i terapeutul trebuie sa eonstruiasca impreunasituatia problematica ~i sa gaseasca solutia acesteia. Clicntul este eel care initiaza procesuI de schimbarc prin simplul fapt ca se prczintii cu problema sa la terapeut. Deoarecc, pacientii dcfinesc problema lor ea pc ccva ce nu poate fi rezolvat (de aceea apeleaza la ajutor), noua definire a problemei, realizata impreuna cu terapeutul, trebuie sa imp lice faptul ca problema este rezolvabila.

Clientii care se prezinta la terapie sunt cantonati in problemele Jor datorita conceptiei lor cu privire la acestea (Ei privesc "sticla" pc jumatate goala). Tcrapeutul care dore~te sa-l ajute pc client trebuie sa adopte 0 atitudine prin care nici sa nu-l aprobe, nici sa nu-l contrazica, ci sa gaseasca eventual 0 a treia varianta viabila. A~a cum arata Milton Erickson (dupa Shazer, 1985, p. 66), "pacientii vinla terapeut pentru ca nu ~tiu exact de C0 vin. Ei au probleme, pentru ca altfel nu ar fi venit, dar, deoarece nu ~tiu exact care sunt problemele lor, ei nu Ie pot comunica terapeutuJui. Ei pot face doar relatari confuze in legatura cu nemultumirilc Jor. Terapeutul asculta ceea ce spun ace~tia, bazfmdu-se pe experienta sa, nu ii este clar despre ce este vorba, dar este con~tient de faptul ca nu ii este claro Si, in aceste eonditii, terapeutul trebuie sa induca schimbarea la clientul sau, macar 0 mica schimbare, pentru ca acesta a~teapta schimbarea. Pacientul va accepta orice midi schimbare ~i aceasta schimbare se va accentua in acord cu expectatiile ~i nevoile sale. Acest proces este asemanator celui in care un bulgarc de zapada se rostogole~te de pe un deal, marindu-sedin ce in ce mai mult, pana cand se transforma intr-o avalan~a (dupa Go r don ~i Meyers-Anderson, 1981, p. 16-17). Este evident faptul ca, pentru a gasi solutia, terapeutul trcbuic sa adopte un stil interactional de cooperare cu clientul sau. Dupa ce a luat decizia referitoare la natura problemci ~i a alcatuit schema demersului terapeutic, psihoterapeutul va trasa clientului prima sarcina pentru acasa. Schemail ajuHl pe terapeut cum sa raspunda solicitariJor ~i reactiilor clientului intr-o maniera cooperativa. Mai precis, in prima ~edinta de psihoterapie, terapeutul traseaza clientului 0 tema concreta pentru acasa ~i dad aceasta este indeplinita exact, atunci este util sa se traseze 0 noua sarcina concreta. In cazul in care clientul relateaza ca nu ~i-a indeplinit sarcina pentru acasa, atunci este indicat sa nu se mai traseze 0 alta sarcina in respectiva ~edin!a de psihoterapie. Daca pacientul raporteaza ca a adus unele modificari sarcinii trasate, atunci terapeutul va trasa 0 Doua sarcina care sa fie foartc u~or modificabiHi sau sarcina care sa implice 0 alegere.

134

Psihoterapii scurte

Psihoterapii scurte

135

Cand relatarea c1ientului este vaga sau confuza, ~i sarcina terapeutica trasata trebuie sa aiba un caracter vag ~i confuz. Accasta inseamna de fapt ca aqiunea terapeutului trebuie sa fie in acord cu raspunsul c1ientului, totul desta~urandu-se ascmanator cu un joc de tenis. Actiunea tcrapeutului, a~a cum spuneam, trebuie sa corespunda reactiei clicntului, dar sa fie suficient de diferita pcntru a producc 0 modificare. ReaJizata in accst mod, prina ~edinta de psihoterapie are un caractcr diagnostic, terapeutul incercand sa descopere l11aniera in
Prima interven(ie (sarcina)

Daca e indeplinita (direct)

//l\~
Relatarea Daca e modificata ca atare indirectc sarcina sarCInI un aiba caracter sapotential Atunci trasatc Ie un trebuielice sau sarcini Atllnci traseaza modificabilc caretrebuie scsa vagsa Raspuns imp

cu privire la reac(ie

!

Dadi

Daca reaqioneaza vag

Daca nu indepline~te sarCIna

implica opozi(ic

1
Atunci

1

1

1

1
Atunci nu se traseaza SarCInI sau se dau sarcini op(ionale sau indirecte

i(ia ta

1
1

Raspuns

!

Shazer

(1985, p. 68)

care clientul coopereaza ~i apoi sa-~i conduca interventia in functie de aceasta maniera. Relatarile c1ientului din cursul ~edintelor viitoarc 11 inforl11eaza pc terapeut in legatura cu stilul de cooperare al clicntului ~i terapeutul i~i modifica, daca cstc cazul, modul de interventie. In demersurile sale ulterioare, 5 h a z e r (1985) ~i echipa sa au ajuns la concluzia ca stilul cooperativ gen "meci de tenis" trcbuie cumva depa~it, insensul ca acesta trebuie sa initiezc (sa produca) anumite reactii la clientii sili. Cu toate acestea, accentul in prima ~edinta, este pus pe stabilirca raportului ~i pc initierea cooperarii cu clientul. Ceea ce trebuie sa realizeze terapeutul este sa modcleze proccsul schil11barii in a~a fel incat, procesul de schimbare sa ia 0 astfel dc directie indit c1ientul sa-~i rezolve problema. Contextul terapeutic trebuie utilizat in mod constructiv in a~a fel incat sa sc creeze fa client expectafia cu privire fa 0 schimbare observabWi. In loc sa activeze rezistentele, respectiv declan~area luptci c1ient-terapeut sau schimbare-non-schimbare (5 h a z e r, 1979 c; 1982 a), abordarea lui 5 h a z e r are, a~a cum am mai subliniat, un caracter cooperativ. Trebuie sa avem in vedere faptul ca notiunea de rezistenta nu reprezinta dedit 0 metafora care descrie anumite cOl11portamcnte care se petree in contextul terapiei. Mai precis, daca terapeutul se a~teapta la rezistente din partca clientului, atunci el nu va scsiza incerciirile acestuia de cooperare, in schimb, dad el soJicitii cooperarea, rezistentele nu se VOl'manifesta. Atunci cand c1ientii se prezinta la psihbterapie' cu problemelc lor, expectatiile lor pentru vii tor sunt ca lucrurile VOl'merge "din rau in mai rau". Fieeare incercare nereu~ita de rezolvare a problel11ei conduce la intarirea expectatiilor legate de e~ec ~i, astfel, pacientii ajung sa evalueze problema lor ca fiind 0 problema nerezolvata. Modificarea acestor e):(pectatii se va produce atunci cand sc va produce 0 anumita schimbare In conditiile ce caracterizeaza situatia problematica. Terapeutul, ca sursa investita cu autoritate, trebuie sa modifice aceste expectatii ~i sa genereze schimbarea.

136

Psihoterapii scurtc

Psihoterapii scurte

137

Astfel, de pilda, un cuplu s-a prezentat la terapie pentru ca cci doi soti se certau in continuu. Dc fiecare data ei i~i promiteau lor insu~i, parintilor, prietenilor ca vor inceta sa se mai eerte, dar de fiecare data 0 luau de la capat.~· Atunci cand terapeutul i-a solieitat pc cei doi soti certareti sa-~i dcscrie viata lor in comun, terapeutul a valorizat pozitiv tot ceca ce realizau cei doi ~i care era benefic pentru ambii (adresiind complimente sau mesaje de incurajare), fapt ce a reprezentat 0 prima treapta in eonstruirea expectatiilor pozitive in legatura cu viitorul lor in calitate de cuplu. Desigur, in cadrul oricarui cuplu mai exista momente de dezacord sau de cearta, situatie in care terapeutul i~i va formula interventia astfel incilt eventualelc diseutii in contradietoriu sa nu mai capete un caracter problematic, ci sa fie privite ea aspecte normale ale existentei. Terapeutul specializat in terapia scurta trebuie sa reactioneze la orice mica sehimbare pc care s-o interpreteze ca un semn ca lucrurile merg spre binc. Nu importa dacii unica schimbare reprezinta un comportament nou sau diferit, 0 exceptie de la regula genera1a de concluita a clientului sau ceva ce aparent nu are nici 0 lcgatura cu simptomul. Orice schimbare reprezinta 0 c1iferenta pe baza ciireia se poate construi solutia terapeutica. In orice caz, orice schimbare va reprezenta un pas in directia construirii unui nou set de expectatii, care va conduce la rezolvarea problemei. Terapeutul trebuie sa utilizeze orice sehimbare spontana in comportamentul clientului, chiar daca aceasta nu reprezinta consecinta c1erllersului terapeutic. A~aellmsubliniaMilton Erickson (cit. Haley, 1976b, p. 406), "obiectivul psihoterapiei este de a-I ajuta pe paeient in modlll eel mai adeevat, potrivit ~i acceptabil. In aeordarea acestui ajutor, terapcutul trebuie sa-i acorde clientului deplin respect ~i sa utilizeze orice face sau prezinta acesta din urma. Accentul tr~buie sa cada, mai ales, pc ceca ce face pacientul in prezent ~i pe ce va face el in vii tor ~i nu pc ceca ce s-a petrecut in trecutul inclepartat. Sensul psihoterapiei trebuie sa fie adaptarea pacientului pentm prezent ~i viitor".

Mil ton E r i c k son aborda fiecarc pacient cu expectatia di schimbarca n1.1 este doar posibila, ci inevitabila, terapeutul comportandu-se ell atata incredere, ca ~i cum ar fi fost foarte surprins dadi schimbarea Uti ar fi avut loc (H ale y, 1967 a). o data create expcctatiile pozitive in legatura cu schimbarea, aceasta se va produce cu adevarat. Dqi acest clemers terapeutic nu tine seama de trecut (ca psihanaliza), totu~i se pot utiliza anumite clemente legate de sueeesele trecute, exp1ieabile sau accidentale, pentru a cre~te increderea in sine a clientului ~i pentru a contribui la construirea setL}lui de expeetatii pozitive cu privire 1a vii tor. In psihoterapia scurta, terapeutu1 a~teapta ~i este sigur di schimbarea se va produce rapid.
lEHNICA
BIlE! DE CRISTAL

Aceasta tehnica a fost pusa la punct de Mil ton E r i c k son, care a utilizat-o pentru 0 varietate de prob1eme. Aceasta tehl1icii este utilizata pentru a realiza 0 proiectare in viitor a pacientului, intr-un vii tor fericit, in care sil11ptomul sau problema nn l11ai exista. Tehnica se poate ap1ica atilt in trans a hipnotica, dar ~i in afara aeesteia (S h a z e r, 1985). eu ajutorul acestei tehnici, clientuli~i construie~te propria solutie care poate apoi sa scrvcasca ghidarii procesului terapcutic. A~a cum a conecput S h a z e r (1985), tehnica aceasta a constat initial din vizualizarea mai multor bile de cristal. I se cere c1ientului sa vizualizeze i11 prima bila de cristal 0 al11intire plikutii din trecut, pc care a uitat-o. Aflilndu-se in transa hipnotica, acesta este solicitat sa descrie amintirea respectiva cu cat mai multe detalii, acordand 0 atentie deosebita mai ales la ceca ee fae cele1alte persoane. Apoi amintirea este a~ezata 1a locul ei ~i c1ientul este seos din transa. Aeeasta prima ctapa serve9te unnatoare1or obiective: a) sa-l familiarizeze pe e1ient eu tehnica bilei de cristal;

c) sa realizeze faptul ca lucrurilc uitate pot fi actualizate. bila de cristal cste utilizata pcntru ca pacicntul sa-~i aminteasca ~i modul in care a rczolvat problcma. La inceput. Etapa intai §i a doua a terapiei au durat patru §edinte. pentru ea nu s-a mai expus nici unei situatii anxiogene. ea nu putea cunoa§te barbati pentru ca se temea sa intre in situatiile in care i-ar putea cunoa§te. de regula. Temerile ei Ii influentau tot mai muft viata §i ea a inceput sa se simla singura §i izolata. vizualizari/e ei in bi/a de crista I pareau ni§te filme realizate de altcineva. i se cere clientului sa-~i descrie propriul comportament. Ceea ce este important este ea paeientul. 0 data ee a realizat imaginea vietii sale viitoare in absenta simptomului. astfel ineat viziunea eu privirc la viitor sa devina realitate. D-na lonescu a solicitat hipnoza pentru ca aceasta a ajutat-o pe mama ei sa se lase de fumat dupa 25 de ani. in momentul prezentarii la terapie ea nu se temea doar sa mearga la piata. Dupa incheierea transei. Chiar dupa ce s-a obi§nuit cu tehniea. La inceput. Etapa a treia este cea mai importanta pentru ca in cursul acestcia clientul cste orientat catre vii tor. ci in orice aft loc aglomerat. prceum ~i reactiilc celorlalte pcrsoanc implicate. dupa cum ~i invers. in afara de daua atacuri de panica pe care le-a prezentat imediat dupa div0r(. trebuia sa fie permanent insotita in ora§ de mama. Se sugereaza clientului ea respectivul eveniment sa reprezinte un succes recent sau 0 situatie care sa fie 0 exceptie de la eomportamentul simptomatie. . adesea. pentru ca ii sacaia prea mult. Clientul este apoi scos din transa. solutia gas ita nu este eea imaginata in transa hipnotiei'l. clientul gilse~te singur soJutia. Utilizandu-se aeeasta tehnicii. dupa un anumit timp ~i. tara sa se specifice faptul ca estc yorba de 0 anumita data sau ora ~i atunei cand va reveni din transa sa-~i aminteasca faptul ca a rczolvat pozitiv problema. Pacienta a divor(at in urma cu trei ani §i de atunci. Aceasta a solicitat ajutorul pentru ca atacuri/e de panica se amplificau tot mai mult §i se temea ca-§i va pierde prietenii. pacienta nu a mai avut nici unul. Deoarece este relativ difieil de prognozat variante incununate de succes in domeniul problemelor umane. dar pe care I-a uitat in mod surprinzi'itor. eele memorate pot fi uitate. prieteni sau vecini. In etapa a patra. va intreprinde ceva diferit. Tehnica se repeta de mai multe ori pfma dind pacientul sc familiarizeaza cu aceasta. in mod spontan. trcccrea timpului cste deserisa in detaliu ~i apoi aceasta este astfel dirijata incat sa devina tot mai vaga. suferea de atacuri de panica §i s-a prezentat la psihoterapie pentru ca mama ei a refuzat s-o mai insoteasca permanent la cumparaturi. reactiile sale la acest proces. ea deplasandu-se in permanenta insatita de cineva. §i ca vecinii var incepe s-o evite. Clientului i se cere sa priveasca in bi la de eristal. preeum ~i comportamcntul eelorlalte persoane implicate in situatie. terapeutul reorienteaza discutia spre subiectcle abordate imiinte de inducerea transei. mama a doi copii mici (sub §ase ani). pacientei ii venea greu sa descrie ce se intampla exact in scena respectiva. S h a z e't (1985) a ineeput sa utilizcze tehniea ~i in afara transei hipnotice. datorita atacuri/or de panica.Psihoterapii SClirte Psihoterapii scurte 139 b) sa se eoneentreze asupra comportamentului propriu ~i asupra comportamcntului celorlal!i. reorientat spre realitate ~i se discuta dcspre ceva ce nu are legatura cu problema ~i cu vizualizarea in bi la de crista!.. Clienta. estc indicat ca terapeutul ~i clientul sa eonstruiasca impreuna solutii alternative de rezolvare a situatiei pentru care a fost solicitata terapia. solicitandu-i subiectului sa vizualizeze in stare de veghe raspunsul la intrebarea: lOCum VOl' arata luerurile pentru tine ~i pentru eeilalti atunei eand problema ta va fi rezolvata?" Foarte multe persoane sunt capabile sa realizeze 0 proiectie pozitiva in viitor ~i in afara transei hipnotiee. in acela§i timp. dupa inducerca transei. Indiferent in ce consta amintirea. A doua treapta implica reinducerea transei ~i solicitarea clientului sa vizualizeze in bila de cristal un eveniment recent. Ulterior.

140

Psilioterapii scurte

Psihoterapii scurte

141

La un moment dat, terapeutul s-a dee/arat mUltumit, deoarece clienta a trait 0 situatie psiho-sociala ca fiind incununata de succes. in §edinta a cincea s-a trecut la etapele trei §i patru. Clienta a avut unele dificultati fn etapa a patra, a ie§it spontan din transa, dar a reintrat fn transa tot fn mod spontan. La sfar§itul §edintei, e/ienta a zambit §i a adresat multumiri terapeutului. La §edinta urmatoare, ea a relatat faptul ca fn cursul ultimei saptamani a mers singura la piata, a simtit ca atacul de panica tinde s-o cuprinda, dar nu i-a permis sa puna stapanire pe ea. Oupa a treia ie§ire nefnsotita, temeri/e ei au disparut complet §i nu au mai aparut timp de un an de zile, dupa care pacienta a fost scoasa din evidenta. Pacienta a relatat faptul ca ceea ce a vazut fn bila de cristal nu era deplasarea ei la piata §i ca solutia i-a parut mult mai simpla decat s-ar fi 8§teptat. 0-1. Radulescu, tanar inginer, de 27 de ani, s-a prezentat la psihoterapie pentru tulburari de dinamica sexuala: nu a mai avut erectie de cinci ani. Cu doi ani fnainte, acesta a divortat de sotie, aceasta plecand fn strainatate pentru a face cariera profesionala. Pacientul punea divortul pe seama dificultatii sale de erectie, dar, In acela§i timp, considera ca difieultatile sale au stat §i fn calea carie rei sotiei sale, altHa timp cat au fost casMoriti. Aeesta se a§tepta ca dupa divort, devenind mai liber §i mai aetiv sub aspect social, dificultatile sale sa dispara, ceea ce nu s-a fntamplat. in ultimii cinei ani, pacientul a urmat diverse tipuri de psihoterapie, atat singur, cat §i fmpreuna cu fosta sotie. Oe§i nu se mai simtea deprimat, pacientul prezenta fn continuare problema respectiva, fapt ce I-a determinat sa solicite hipnoza. inainte de cei cinci ani, paeientul nu a prezentat nici un fel de difieultati sexuale. Problema s-a instalat fn al trei/ea an de casnicie. Pacientul a discutat de multe ori despre aceasta problema cu terapeutul sau §i cu aoua femei cu care se fntalnea din cand fn cando Cu totii au ajuns la concluzia ca acesta nutrea un resentiment pentru cariera stralucita a sotiei sale §i poate chiar ura femei/e. Pacientului nu i-a convenit cone/uzia respectiva §i

s-a decis sa-~i rezolve problema pentru a dovedi tuturor ca s-au In~elat. Domnul Radulescu s-a straduit atat de tare sa intre In hipnoza, Ineat abia la a treia ~edin\a a reu~it Cll adevarat acest lucru. Acesta facea sport, baschet, pe eare-Ilua foarte tare In serios. in perioada aceea, echipa din care facea parte a cazut de pe loeul trei pe loeul opt In campionat, datorita ratarilor sale la aruncarile la co~. Pacientul a urmarit Inregistrarile video eu meciurile respective pentru a vedea ce anume a gre$it. Terapeutul i-a sugerat ca ar fi mai bine sa se vizualizeze pe sine marcand corect, dar, din pacate, nu existau inregistrari video cu aruncari reu~ite. Terapeutul a indus hipnoza, cerandu-i sa Inchida ochii, sa se . imagineze pe terenul de baschet $i sa-$i reprezinte imaginile, sunetele, mirosurile $i senza\iile fizice asociate cu prezen\a sa pe teren. $edin\a de hipnoza s-a terminat dupa ce c1ientul ~i-a reprezentat doua aruncari reu~ite. La $edin\a urmatoare, clientul a raportat faptul ca s-a comportat bine pe terenul de sport $i a fast gata pentru 0 noua inductie hipnotica, In cursul careia i s-a sugerat sa-$i aminteasca aruncarile reu$ite la CO$. Apoi a fost utilizata tehnica bilei de cristal, cerandu-i-se sa-$i aminteasca un act sexual reu$it. La sfar$itul :;>edin\ei, pacientul a declarat: "daca $i aceasta bila de cristal functioneaza a$a cum a func\ionat cealalta, In seara aceasta rezolv problema!". Terapeutul i-a sugerat sa nu fie chiar atat de sigur de acest lucru. Din pacate, intalnirea nu a mai avut loc, a$a ca pacientul nu a putut sa-$i verifice cu acel prilej predic\ia. $edin\a urmatoare de psihoterapie a fost utilizata pentru a proiecta succesul pentru 0 perioada nedeterminata din viitor. Apoi bila de cristal a fost din nou folosita pentru a retn3i succesele §i e§ecurile Intalnite In drumul catre rezolvarea totala a problemei sale. Deoarece, clientul avea tendin\a de a se stradui prea tare, terapeutul s-a temut ca acesta va interpreta orice e§ec ca pe 0 catastrofa §i, din acest motiv, a sugerat ideea ca §i e§ecul face

i

142

Psihoterapii scurte

Psihoterapii scurte

143

parte din drumul spinos catre succesul deplin (prevederea recaderilor). Peste trei saptamani, clientul a relatat despre primul succes, care a mai fost umIat de doua e§ecuri. Dupa un an, clientul $i noua sotie s-au prezentat la psihoterapie pentru problemele pe care Ie aveau cu educatia copilului §i au relatat ca viata sexuala merge perfect. Marian a trimis-o pe Paula la psihoterapie pentru ca gelozia acesteia devenise insuportabila (caz adaptat dupa S h a z e r,

1985).
Terapeutul a constatat ca §i pentru ea gelozia reprezenta 0 problema. in cursul primului interviu terapeutic acesta a intrebat-o "de unde va afla Marian ca problema ta este rezolvata?". Din discutii a rezultat faptul ca Marian era un tanar lini§tit, care abia daca scotea cateva cuvinte In societate. Totul era In regula Insa pana cand acesta se adresa unei femei. in acest moment, Paula declan§8 0 scem~ §i pleca acasa. Glienta considera ca problema va fi rezolvata atunci cand Marian va putea vorbi unei femei In prezenta sotiei sale, fara ca aceasta din urma sa se lnfurie .. Terapeutul a Intrebat-o daca ea ar trebui sa-§i modifice sentimentele sau daca ar fi suficient daca ea §i-ar manifesta intr-o mai mica masura sentimentele de gelozie. Paula a spus ca Marian nu va sesiza diferenta §i ca acest lucru ar fi suficient. in momentul respectiv, Paula se afla In Bucure§ti doar pentru a-§i rezolva problema, ea fiind doar In contact telefonic cu Marian. Gei doi sperau ca psihoterapia va salva relatia dintre ei §i au decis ca ea sa revina acasa doar dupa ce problema va fi rezolvata. Deoarece, partenerii nu se vedeau unul pe celalalt, era greu de ghicit cand va fi momentul ca Paula sa se lntoarca acasa. Paula a afirmat ca acel moment ar fi cand ea va da un telefon neanuntat, nu-I va gasi acasa pe Marian §i nu se va enerva. Interesant este faptul ca sotul nu i-a dat pana In prezent nici un motiv de gelozie Paulei, singura problema fiind faptul ca el can versa cu alte femei. Din interviu a rezultat faptul ca Marian nu-i dadea sotiei atentia pe care aceasta §i-o dorea. Ea era

convinsa ca In fundul suf/etului SEW acesta 0 iube§te, dar, dintr-un motiv sau altul, era incapabil sa i-o arate. Terapeutul i-a prezentat Paulei urmatorul mesaj ca reprezentand prima treapta a tehnicii bilei de cristal: "in primul rand se pare ca tu §i Marian tineti suficient de mult unul la cela/alt pentru ca altfel nu ati fi alocat acest timp tratamentului a ceea ce voi numiti gelozie. Gred ca gelozia"reprezinta modalitatea prin care tu Ifi manife§ti dragostea pentru Marian. De fapt, se pare ca tu manife§ti suficienta afectiune pentru amandoi. Analizand ceea ce ai spus, ma lntreb daca tu Incetezi sa-ti mai manife§ti atata afectiune In public, de unde vor §tii ceilalti ca voi apartineti unul celuilalt? incepand de acum §i pana data vii/oare, a§ dori sa-ti aminte§ti de momentele cand Marian ti-a aratat afectiunea pe care 0 poarta In inima sa §i anume cand §i unde se simte el suficient de In largul sau pentru a 0 face". La §edintele urmatoare, Paula a descris In detaliu rarele ocazii cand sotul i-a aratat afectiune. Ea s-a bucurat ca i-a fost trasata acest fel de sarcina pentru ca aproape ca uitase de evenimentele respective. Glienta §i-a amintit, de asemenea, ca lncrederea pe care i-o arata Marian In calitate de partener de afaceri reprezenta un alt semn ca acestuia Ii pasa de ea. Gei doi erau atat de fericiti sa lucreze lmpreuna incat Paula ar fi acceptat chiar sa renunte la relatia de dragoste daca ar fi fost necesar, pentru a pastra relatia de munca. Glienta a afirmat §i faptul ca s-a gandit mai bine §i ca, lntr-adevar, terapeutul are dreptate. Marian nu~i arata suficienta afectiune §i ea lncerca sa utilizeze gelozia pentru a-I provoca sa··i acorde atentia §i dragostea pe care §i-o dorea. Paula considera ca problema va fi rezolvata atunci cand Marian Ii va arata In mod spontan afectiune sau Ii va spune: "te, iubesc". in continuare, clienta §i terapeutul au discutat despre mijloacele pe care ea le-ar putea utiliza pentru a scoate la ivea/a afectiunea care credea ca e ascunsa In sufletul lui Marian. Terapeutul i-a prezentat urmatorul asemenea, utilizarea bilei de cristal: mesaj care implica, de

144

Psihoterapii scurte

Psihoterapii scurte

145

"Tn primul rand ma fntreb ee se va intampla daca tu nu-ti vei mai manifesta gelozia pentru a proteja relatia ta de afaceri. Marian s-ar putea sa reactioneze. in acela§i timp, cred ca un comportament pasiv nu este suficient, pentru ca Marian ar putea crede ca nu-ti pasa, ca ti-ai pierdut interesuf pentru el. in al doilea rand, ar trebui sa te comporti mai enigmatic pentru a-I provoca gelozia fara sa faei de fapt nimic. in al treilea rand, probabil ca ar trebui sa fii pasiva §i seducatoare in aeela§i timp, fapt ce i-ar pulea declan§a exprimarea afeetiunii. incepand de acum §i pana la §edinta viitoare a§ dori sa te gande§ti la diferentele pe care Ie vor produce aceste trei schimbari in relatia voastra. Imagineaza-ti eum va reactiona el atunci cand tu vei face eeva diferit". Dupa trei zile, elienta a revenit la psihoterapie afirmand ea a vizualizat in bila de cristal un viitor eare nu-f includea pe Marian. La inceput ea a fost §oeata de aceasta idee, dar cu cat 5e gandea mai mult la aceasta, cu aWt S9 sifptea mai u§urata: "daca ef nu 0 iubea, ea nu trebuia sa ramana eu el". Gandindu-se mai bine, ea a decis ca nu-i va mai spune ,;te iubesc" cand Ii va telefona din nou §i va fi atenta daea va aparea vreo diferenta. De asemenea, eiienta a decis ca va pleca acasa pentru ca daca Marian nu-i va arata in mod spontan afectiunea, atunci ea va §ti ca s-a in§efat in privinta sentimentelor lu! fala de ea. Ea a hotarat ca nu-i va acorda afectiunea §i nu se va eomporta seducator §i misterios. in cazul in care el rlU simte nevaia sa-i arate ca tine la ea, ea nu va mai eauta sa provoaee la. ef manifestarea afeetiunii. De asemenea. ea s-a hotarat sa nu mai manifeste niei sentimente de gelozie. La urmatoarea convorbire telefonica ea nu i-a mai spus ea if iube§te §i niei el nu i-a spus nimic. Dupa doua zile, Paula i-a telefonat spunandu-i ca se intoarce acasa §i el i-a raspuns: "E bine. Fam simtit /ipsa".

Aceasta afirmatie

a convins-o ca merge pe un drum coreet §i

ca se poate descurca §i daca relatia lor va lua sfan}it.
in finalul terapiei, terapeutul i-a transmis urmatoruf mesaj: "Sunt impresionat de decizia ta precum §i de faptuf ca ai pus-o in ap/icatie atat de repede. Ceea ce ai afirmat astazi ma face sa ered ca poate Marian nu este demnde tine §i de afeetiunea ta. Nu sunt insa sigur ca luerurile stau chiar a§a, pentru ea poate eeea ee eredeai ea este aseuns in suffetullui Marian se affa eu adevarat aeolo, dar daea nu poti scoate la iveala sentimentele lui eomportandu-te in mod pasiv, poate ca a§a stau lucrurile. Ma intreb daca e§ti dispusa sa a§tepti ani intregi p€ma cand iti va acorda un mie semn de dragoste ?". La acest mesaj, elienta a raspuns: "Sunt dispusa sa a§tept eateva saptamani, poate chiar cateva funi, dar in nici un caz ani de zile". Din relatarile unei rude apropiate eei doi se af/au inca impreuna dupa §ase lunl.

Exemplele prezentate mai sus evidentiaza faptul ca, fie ca se utilizeaza transa, fie ca nu, ~edintele de psihoterapie scurta seamana cu ceea ce se petrece in hipnoza pentru ea modifica atitudinile ~imodelele obi~nuite de comportament prin utilizarea unar sugestii indirecte, acestea dec1an~and noi tipuri de asociatii ~i actualizand disponibilitatile latente ale pacientului pentru a implementa anumite scopuri terapeutice" (dupa E r i c k san, R ass i ~i R 0 s s i , 1976, p. 20). Detectivul Hercule Pairot, personajul romanelor Agathei Christie, spunea ca metoda sa cansta din a asculta martorii ~i suspectii, pana dnd ace~tia ii spun ceea ce el dore~te sa afle. Din cele auzite, detectivul eonstruia 0 realitate care 11 conducea la solutionarea cazurilor la care lucra. In acela~i mod, in cursul interviului preliminar, terapeutul trebuic sa-l asculte pe client pentru ca acesta este eel care-i va furniza cheia rezolvarii problemei. S h a z e r (1985) subliniaza faptul "cii fiecare pacient poarta eu sine cheia problemei sale", terapeutul avand doar sarcina de a asculta. /

Tnacest caz. clientul este lasat sa a~tepte in eabinetul de psihoterapie ~i aeesta se intreaba: "oare ee ii va spune terapeutul atunei cand va reveni?" Aeeasta pauza are un earacter hipnotic (sugestiv). sarcinile ~i sugestiile indirecte actioneaza in acela$i mod cu sugestiile post-hipnotice ~i acestea sunt adesea conectate eu anumite evenimente careservesc drept declan~atori pentru a . Acesta persista. Setul de raspunsuri pozitive ("da") 11ajuta pc client sa accepte mai u~or interventia terapeutica. dar fn nici unul din cazuri nu a fost gasita so/utia. 1979. nici unul dintre cei doi nu $tie daca demersul a fost sau nu incununat de succes. seopul ei fiind punerea in aetiune a atenfiei expectante. In timp ce terapeutul se retrage. in absenta acestora. Acesta reprezinta momentul administrarii sugestiilor indireete de redirectionare ~i schimbare a sistemului de rcfcrinta in care sc mi~ea clientul (E r i c k son $i R 0 s s i. Obiectivul adresarii de complirnente consta in formarea setului de raspunsuri afirmative (Erickson ~ial. Familia considera comportamentul/ui Maxine ca fiind "ciudat". S h a z e r (1985) prezinta urmatoarea regula a terapiei seurte (p. apoi ca una psihologica. Aceste complimente pot sa aiM. In cazul in care clientul evitii contactul vizual. obieetivele $i solutiile potentiale ~i sareinilc trasate pentru rezolvarea situatiei problematice. Acela$i mecanism functioneaza $i in mentinerea simptomului pentru ca daca ne a$teptam ca "acel lucru rau" sa se repete la nesfar$it. 1978 a) 11ajuta pc client sa-$i reprezinte lumea atunci cand problema sa va fi rezolvata $i ceea ce acesta a$teapta sa se intample va determina ceea ce se va intampla cu adevarat. Pentru facilitarea introducerii sugestiilor terapeutice. iar ceea ce a facut clientul pana atunci reprezinta exemplul cel mai clar de ce anume nu trebuie facut". terapeutul este cel care "construie$te" problema in a$a fel incat obiectivul pentru viitor sa rezulte in mod claro Tehnica bilei de cristal (E ri c k son. cu bratele incruci~ate. Direetivele. eonstruirea problemei. care arata ca intr-adevar clientul a~teapta solutia de la terapeutul sau. De regula. Subliniem inca 0 data faptul ca intrebarea: "de unde vei $ti ca problema ta este rezolvata?" este crueiala pentru gasirea solutiei terapeutiee efieiente.. natura problemei ca ~i solutia probabila trebuie' redefinita de ditre terapeut.pune in actiune un comportament diferit. care faciliteaza crearea la client a unui set atitudinal favorabil acceptarii noului. privqte in jos sau in laturi ~i sta crispat. dar pot tot atat de bine sa nu aiM nimiccomun cu problema simptom. Schimbarea se va produce daea se vor modi fica intr-o anumita masura eonditiile $i expeetatiile subieetului. 1954 a $i S h a z e r. deoarece. data ee este solicitat ajutorul. tenipeutul· afla daca pacientul a acceptat mesajele ~i sarcinile sale prin observarea discreta a comportamentului nonverbal al acestuia. sa extraga elementele necesare construirii solutiei terapeutice. 93): "Terapeutul trebuie sa $tie ce sa nu faca. CONSTRUIREA PROBLEMELOR stabileasca impreuna cu clientul obiectivele terapiei.146 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 147 Terapeutul trebuie sa-l ghideze pc client sa abordeze toate problemele. Deoarece. toate aces tea reprezinta semne ca este putin probabil ca mesajele terapeutice sa fie acceptate. Atunci cand obieetivul terapiei este definit. 1976. 1979). Exemplul urmator ilustreaza legatura dintre simptom (plangeri). Acesta trebuie sa o . 1966). terapeutuljixeaza obiective sau scopuri alternative.Shazer.Erickson ~iRossi. clientul va a$tepta sa se produca eeva diferit $i aeeasta reprezinta un punet de pleeare pentru modifiearea eomportamentului. Co hen $i Z el die h. terapeutul incepc prin a adrcsa complimente clientului in legatura cu ceca ee face acesta in mod pozitiv pcntru sine insu~i. clientii au de cele mai multe ori dificultati in stabilirea scopurilor. 1982 a). problema a fost definita ca 0 problema medica/a. La fnceput. in ciuda eforturilor fetei de a-I opri. expectatiile noastre se vor indeplini (B erg e r.

S h a z e r §i echipa sa au abordat problema prin intermediul unor multiple renegocieri §i redefiniri §i In cele din urma au gasit solutia. problema nu putea fi descrisa ca reprezentand "sacrificiul" Maxinei pentru a mentine familia unita. de 16 ani. Pe baza acestei observatii au fost construite urmatoarele supozitii: (1) Deoarece membrii familiei interactionau atat de putin In jurul simptomului. La Inceput. abordarea acesteia ca 0 problema de familie sau ca 0 problema specifica de adolescenta. iar sora a considerat ca tatal este eel mai afectat de simptom. Fata §i familia acesteia eraude parere ca ea ar trebui sa Inteleaga de ce vomita pentru a opri acest comportament. atunci B). Invatau bine §i erau destul de independente. tot fara rezultat. De asemenea. marna §i Maxine au trecut-o pe Marine pe locul Intei. fara succes. reactia de voma §i atunci comportamentele C §i D. Mama §i tatal verificau cam 0 data pe saptamana daca ea continua sa vomite. Terapeutul putea accepta definitia Maxinei (reactie automata de voma) §i solutia sugerata de aceasta: sa afle din ce cauza se mai Intempla acest lucru. §i parintii s-au pre zen tat la cabinetul de psihoterapie pentru ca Maxine vomita dupa fie care masa. In mod automat §i involuntar. Tn urma consultarii cu echipa sa. Terapeutul a Intrebat-o ce anume va fi diferit daca ea va Inceta sa vomite §i fata a raspuns ca va putea sa manance ceea ce dore§te sa manence. Din acest motiv. de 17. (2) Deoarece parintii nu erau nici supraimplicati. (3) Nu se potrive§te nici ipoteza conform careia simptomul ar servi pentru a-I face pe parinti sa-§i ia mai In serios rolul de parinti. Ea a mai descris §i alte conflicte §i probleme pe care Ie avea cu sora ei. de§i celorlalti membrii ai familiei nu Ie era pe plac acest lucru. reactia ei de voma era forfata §i deliberata. Ipoteza ca reactia de voma ar servi drept scop sa mentina familia unita cade. iar sora ei a necajea. Tatal a considerat ca mama este cea mai afectata. Discutii/e cu pacienta au evidentiat faptul ca Maxine facea toate lucrurile foarte bine: Invata bine. lucra pentru a ca§tiga bani. se Intalnea cu baieti §i facea sport. pe care familia 0 considera "fata cea buna". problema nu poate fi rezolvata nici prin aceea ca daca un membru al familiei subimplicat va deveni mai implicat §i aceasta ar conduce la solutie. sora ei Sally. Parintii se Intelegeau bine §i pareau dispu§i sa faca orice pentru a-§i ajuta fiica. ca reprezentand 0 aberatie care scapa de sub controlul Maxinei §i fami/iei §i 0 prive§te doar pe Maxine §i s-a decis s-o cheme la psihoterapie pe clienta singura. oricum. dar familia §i ceilalti terapeuti Incercasera acest tip de abordare. dar fetele se comportau corespunzator varstei. terapeutul §i echipa au fncercat sa solutioneze problema acordand 0 noua semnificatie etichetei "sunt 0 fata diferita de ceilalti": . terapeutul a decis ca problema va trebui sa fie definita In mod diferit. nici subimplicati.14X Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 149 S-a Incercat. ea a afirmat ca sora ei va Inceta s-o necajeasca sau. a va necaji mai putin. Tntreaga familie a fost de acord cu faptul ca Maxine era cumva diferita de restul familiei §i ca era important pentru ea sa fie privita ca a persoana diferita. fara sa aleaga doar acele alimente care vor ramane In stomac. terapeutul a ajuns la urmatoarea concluzie: toti membrii familiei sunt In acela§i timp In mod egal preocupati de simptom §i In mod egal nepreocupati de acesta. Timp de doua §edinte de psihoterapie. Terapeutul a cerut fiecarui membru al familiei sa aprecieze In ordine ierarhica cine este eel mai deranjat de problema-simptom? Fiecare din cei patru a dat un raspuns diferit. Maxine. nu era vorba de un pattern interactional axat In jurul reactiei de voma (daca A. dar cand s-a decis sa opreasca acest comportament a constatat cu surpriza ca vomita In continuare. Reactia de voma era un fel de "secret" pentru ca nici parintii §i nici sora ei nu §tiau daca §i cand a face. pentru ca ace§tia din urma cooperau bine. A§a cum aparea la prima vedere.

de asemenea. periculos sau dificil. care nu mai presupun retragerea. Maxine a afirmat ca va §ti ca problema este rezolvataatunci cand se va modifica relatia cu sora ei. fata a adus doar 2 chitante Tn 14 zile. Prin intermediul acestei sarcini §i prin angajamentul dEit "Tn orb". simptomul involuntar devine voluntar. Terapeutul a sugerat faptul ca. Maxine nu a fost de acord §i i-a demonstrat terapeutului ca se In§eala.. de comportament au fost inlocuite cu modele noi. de comportament voluntar. schimbarea suferita de unul dintre membrii componenti ai sistemului se va repercuta asupra sistemului in ansamblu (Watzlawick ~i aI. terapeutul i-a spus ca nu-i va dezvalui Tnca despre ce este vorba. SIMPLIFICAREA DEMERSULUI TERAPEUTIC Abordarea psihoterapeutica sistemica postuleaza faptul ca familiile sau orice alte grupuri de subiecti nu reprezinta simple agregate de indivizi izolati. In viziunea lui S h a z e r (1985). sa utilizam complexitatea sistemului in construirea solutiei care insa trebuie sa fie adecvata rea~tatii sistemice. dar ca s-a angajat s-o Tndeplineasca. pentru ca Maxine nu a gasit 0 noua modalitate de a fi diferita §i s-a autodefinit ea . Terapeutul a asigurat-o ca ceea ce i se va cere sa faca va fi benefic pentru ea §i nu va fi ceva imoral. pe de-o parte. de a fi altfel decat ceilalti. un caracter spontan. iar.150 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 151 Terapeutul a fost de acord cu ea ca a fi diferit este un lucru bun §i ca ea trebuie sa se straduiasca Tncontinuare sa fie diferita §i ca ea va mai simti nevoia sa vomite p{ma cand va descoperi un nou mod. terapeutul a intrebat-o pe Maxine daca va face ceea ce i se va spune pentru a Tnceta sa vomite. problemele reprezinta accle aspecte de care se plange clientul ~i asupra carora clientul ~i terapeutul pot intreprinde ceva pentru a Ie rezolva. dar a acceptat sa Tndeplineasca sarcina. ci reprezinHi sisteme complexe aflate in interactiune ~i nu doar 0 suma a partilor componente. Echipa terapeutica a decis ca interventia va da rezultate Tn cazul Tn care Maxine va fi "victima neajutorata" a respectivei in terventii. deoarece ea nu §tie de ce a vomitat. Sarcina terapeutica a fost urmatoarea: incepand de acum. Maxine a mai oferit terapeutului $i alte obiective. Pentru a spori expectatiile acesteia. Clienta a aflat acum de ce nu a mai vomitat: 0 costa prea scump. in cursul celei de-a treia §edinte. dar s-a straduit din rasputeri pentru a nu-i mai plati bani surorii sale. L . Maxine nu §i-a mai batut capul de ce a vomitat pana atunci. La §edinta urmatoare. Reactia de voma se declan§a spontan §i solutia trebuia sa aiba. fara sa afle de ce vomita §i fara sa se Tntrebe de ce terapeutul i-a cerut sa faca acellucru. s-ar putea sa mai vomite saptamanile urmatoare. Terapeutul i-a spus clientei ca nu-i va face pia cere sarcina terapeutica. sa· minimalizam interventia psihoterapeutica. Aceasta ne permite. iar cealalta reactionand Tn mod involuntar. Din acest motiv. involuntare. Aceasta abordare nu a dat rezultate. 1967). Din fericire. pe de alta parte. Ea a relatat faptul ca nu-i plate§te bani surorii sale §i ca Tntre ele apar mai putine conflicte..0 victima neajutorata a starii de voma!". ori de cate ori ea va vomita. Maxine a ramas stupefiata §i a spus ca sora ei 0 va considera "nebuna". Problema trebuia deci sa fie reco nstruita. individuale ~i interpersonale. ea va trebui sa-i dea surorii ei 5 dolari fara sa-i of ere nici 0 explicatie §i sa-i ceara 0 chitanta pentru bani. Tn mod defensiv. dintre care unul era legat de relatia cu sora ei. Terapeutul a construit problema ca fiind de natura interpersonala: una din surori atacand. Terapeutul a modificat reactia de voma (a cum voluntara) pentru a modifica relatia (acum involuntara §i costisitoare) cu sora ei. dar ca este ceva "teribil". Modelele vechi. prin retragere. mai putin nociv. i1egal.

con§tienta fiind ca indiferent cum va reacfiona ea. dureri de stomac. 3) tcrapeutul ~i eventual co-terapeutii aflati in spatele oglinzii cu 0 singura fata. Ea se plangea de faptul ca sotul ie§ea adesea fn ora§ seara fara ea sau nu venea acasa deloc. cca carc dore~te cel mai mult sa lucrczc cu tcrapeutul pcntru a modi fica ccva in legatura cu aria pro blematica. Eaa lncercat sa vorbeasca cu soful In legatura cu problema ei. Un caz ilustreaza ap/icarea concepfiei sistemice In solufionarea unor dificultati maritale. D-na lonescu traia 0 stare de disperare §i panica In legatura cu casnicia ei. Acestea au fost prezentate de sofie care s-a prezentat singura la terapie. cea cu acuzele ~i ncmultUlnirile cele mai mari ~i. de regula. Sistemul luat in considerare in psihoterapie include: 1) clientul (cuplul sau familia). de piJda. care era necasatorit. a parintilor sau a unui parintc in lcgatura cu atitudinca ~i comportal11cntul copilului etc. Accasta supozitie sta la baza cficientei terapiei chiar dad nu se prczinta la ~cdintc toti membrii familiei.152 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 153 Daca plangerea este un element in legatura cu care nu se poate face nimic. pentru ca solutia sa fie gasita. indiferent cat de neplacuta este situatia. §i ea 11 credea. schimbarea terapeutica poate incepe din orice punct al sistemului (8 h a z e I' ~i Mol n a r. a l110dului in care accasta abordeaza problel11atica pacicntului. Terapeutul a actionat asupra celor prezenti ~i drept consecinta s-a ameliorat ~i depresia tatalui. Conform conceptiei psihoterapeutice sistemice ~i holiste. de~i ar trebui sa seprczinte mai multc. crize de plans. Acesta Ii spunea ca iese Impreuna cu prietenul sau. 4) interaetiunile dintre elemcntele mentionate mai sus. Cu alte cuvintc. ea s-a prezentat fa psihoterapie fn speranfa ca va gasi 0 solutie pentru a modifica situafia. in cazul In care nu reu§ea sa-I determine pe sot sa nu mai piece. Astfel. Constatand ca cicaleala ei nu-I finea acasa. dad nu ar fi posibila abordarca holista. Acuzelc clientului pot il11brilca forma plangerilor sotului sau sotici in lcgatura cu mariajul. care suferisc accidentul vascular. a interrelatiilor l11cmbrilor echipci terapeutice sau chiar a persoanei carc va indeplini rolul dc psihotcrapeut principal. atunci acesta nu reprezinta 0 problema. Clienta tinea la casnicia ei §i era dispusa sa faca orice pentru a 0 pastra §i a 0 face sa funcfioneze. el tot a§a va proceda. din accst motiv. in finalul terapiei s-a constatat modificarea comportamentului sofului ca rezultat la schimbarilor de comportament ale sOfiei. De cele l11ai l11ulteori insa numai 0 persoana se prezinta la cabinetul terapeutului. 2) problema (plangerea sau simptomul). punctul de vedere interactional postuleaza faptul ca modificarea l110dclului de cOl11portament al oricarui membru al sistcmului (fal11ilic. soful nefiind In nici un fel inclus In acest demers. ea I§i dorea macar sa poata accepta plecarile lui fara sa mai sufere. dureri de cap §i avea chiar idei suicidare pe care Insa Ie respingea datorita celor doi cop. recuperearea era dificila. Wa t z I a w i c k ~i Coy n e (1980) au descris 0 situatie in care membrii familiei au venit la psihoterapie pentruca nu puteau suporta ideea ca tatallor a suferit un accident cerebral ~i. ea accepta situafia respectiva §i chiar Ii dorea "petrecerea frumoasa". sotul considerand ca lucrurile mergeau bine.. diaree. In varsta de 4 §i 6 ani. Ea ramanea acasa §i suferea de depresie. . prezcnta doar a unui element al sistcmului perturb at ar reprezenta 0 picdica in calea identificarii solutici psihoterapcutice. 1984 a). Din accst motiv. poate fi necesara 0 schimbare in cadrul echipei terapeutice. el fi spunea ca nu are nici un motiv sa-§i faca griji. Ori de cate ori ea Ii repro§a acest mod de comportare. sau sa accepte fn mod pasiv ceea ce se petrecea. Rezolvarca problemei clicntului nu il11plica deci prczenta intregii familii la psihoterapie. datorita depresiei sale. Drept urmare. grup) va conduce implicit la modificari scmnificativc ~i la ccilalti mel11brii ai sistemului. C/ientei fi era clar ca orice schimbare trebuia s-o rea/izeze ea. Trcbuic totu~i subliniat faptul ca persoana care sc prczinta la psihotcrapic este.

facand-o sa se simta vinovata. dl C. refuza sa coboare din pat. alta interventie terapeutica a constat in a 0 invata pe clienta sa-I indemne pe sotul ei sa pIece de acasa §i sa revina cat mai tarziu noaptea. Medicii considerau ca nu existau motive intemeiate pentru faptul ca el nu-§i revenea la nivelul anterior de functionare.154 Psihoterapii SClirte Psihoterapii scurte 155 Dna lonescu §i-a modificat de mai multe ori comportamentul in speranta ca se va modifica §i comportamentul sotului. dar sa se gandeasca la cele sugerate. Cu doua luni inainte de prezentarea la psihoterapie. lucra cu norma intreaga §i ramanea cu sotul ei serile §i In week-end. Terapeutul a alcatuit 0 Iista de actiuni pe care dna lonescu trebuia sa Ie fntreprinda pentru a parea mai enigmatica: • sa se imbrace frumos §i sa iasa In ora§ fara sa spuna unde se duce. a suferit o cazatura inexplicabi/a care I-a lasat foarte speriat §i cu dureri continue. Faptul ca el nu §tia ca sotia lui merge la psihoterapie a reprezentat punctul de pornire pentru gasirea solutiei. pensionar at/at In ingrijire la azi/. §i-a pierdut interesul pentru lucrurile care Inainte ii faceau pIa cere. dna C. s-a simtit prinsa intr-o capcana: daca nu fI vizita zilnic §i nu facea ceea ce i se spunea. c/ienta a inceput sa se simta stapana pe situatie. care ise plangea. a refuzat orice discutie §i §i-a impins scaunul cu rotile afara din cabinet atunci cand ceea ce a auzit nu i-a can venit. dna C. La inceputul §edintei urmatoare ea a relatat faptul ca sotul nu a mai plecat de acasa timp de 0 saptamana. o / . dar. Cei doi nu au comentat situatia. dar crea probleme intregului personal.. el accepta acest lucru daca i se spunea dinainte. Cand ea nu putea sa-I viziteze. inainte ca sotul sa pIece de acasa. 01 C. a pierdut 14 kg. Oupa cazatura. dar i-a spus ca nu este suficient de misterioasa. Alt caz i1ustrat de S h a z e r (1988) arata modu1 in care schimbarea de1iberaHi produsa 1a 0 persoana poate influcnta nu numai re1atia marital a. Clienta a fost sfatuita sa nu exagereze §i sa nu Intreprinda actiuni de genul respectiv prea repede. sotul ei nu numai ca se supara pe ea. acesta era extrem de furias. iluzia ca poate controla comportamentul sotului. controlandu-§i propriul comportamenf. el se simtea tot mai rau. At/andu-se in prag de pensie §i temandu-se ca sotul ii va cere sa stea cu eltoata ziua. fapt ce a pus bazele altor schimbari viitoare. cu atat sotul devenea mai nervos §i 0 so/icita mai mulf. • sa nu fie acasa la 4 dimineata cand se intorcea sotul etc. Clienta a acceptat indicatiile§i a recunoscut faptul ca acestea reprezentau exact opusul a ceea ce facuse ea. Ollonescu era criminalist §i acestor oameni Ie plac misterele. sa rejecteze personalul de ingrijire §i sa solicite in permanenta prezenta sotiei sale . Tnmamentul in care a intrat in cabinet. Tn varsta de 72 de ani. spre surprinderea ei. Tn urma interventiei terapeutice. ea s-a gandit la psihoterapie ca la 0 solutie a problemei sale. sotia a raspuns solicitarilor tot mai insistente ale sotului. Starea sa a devenit tot mai rea. fnainte de acest episod. Cu cat ea incerca mai mult sa-i faca pe plac. iar cand i s-a spus. ceea ce I-a determinat pe terapeut sa considere ca ea ar fi dispusa sa mai incerce §i alte modele de comportament. pana atunci. Tn felul acesta. ci ~i un context psihosocial mai 1arg. Tn acest punct. sotul fiind adus intr-un carucior cu rotile. Aceasta schimbare incununata de succes a fost suficienta pentru a conduce la cre§terea increderii in sine a clientei. clienta a capatat cel putin . Tn week-end~ul urmator ea a ie§it singura in ora§ §i s-a intors la unu noaptea §i I-a gasit pe sot a§teptand-o. EI a negat ca ar §ti despre ce este vorba. a inceput sa fie tot mai irascibil. Terapeutul i-a adresat complimente clientei pentru rabdare §i pentru ca a fncercat totul pentru a rezolva problema. a intrebat "stau aare lucruri/e chiar a§a de rau?". Cei doi sati s-au prezentat la psihoterapie. crez{md ca astfel acesta se va recupera mai repede. Sotu1 nu a mai fost chemat 1a psihoterapie pentru ca problema parea sa se rezo1ve mult mai bine 1ucrandu-se cu sotia. pentru ca in orice casnicie este nevoie de putin mister.

dna C. Putine femei sunt atat De grijulii §i loiale ca tine. Natura exacta a tulburarii pare sa IlU aiM atata importanta eata i-au acordat psihanali~tii. ca de pi/da. de asemenea. 01 C. terapcutul nu are ncvoie de pre a multe dctalii in legatura cu problema ~i cauzele aparitici acesteia.nduri toate astea §i sa nu fii cu Judith tot timpul. Inainte ca dl C. STRATEGIILE TERAPEUTICE EFICIENTE A fost stabi/ita apoi 0 Intalnire terapeutica doar pentru dna C. finalul nea~teptat ~i de ndnteles al relatiei care purcu en tlnd. el va trebui sa capete 0 imagine de sine Psihoterapeutii specializati In psihoterapie strategica considcra ca pentru a gasi solu~ia problemei clientului. plangeri/e sotiei sale 11 enervau $i Ii sporeau teama ca se afla In stadiul terminal al boW sale. Terapeutul a afirmat ca. Luni de zile dupa ruperea legaturii ea era obsedata de acest lucru. realiza tot mai multe solicitar!. La urmatoarea §edinta de psihoterapie. el a acceptat sa mearga la fizioterapie §i a lucrat mult pentru a-§i ca$tiga mobi/itatea. . Ea se temea de faptul ca modificarea starii sotului ei avea la baza 0 problema organica reala. 141\ o / L. Atunci cand s-a spus acest lucru el a parut mai activ.. tanara a rupt relatia ell prietenul ei. dar In ciuda acestor necazuri. avea nevoie de un fel de provOcare. de~i nu dorea acest lucru. a negat ca ar fi adevarat. neajutorata $i sa solicite sprijinul dlui C. el a afirmat ca Ii este foame §i a mancat m{mcare solida. ti-ai pastrat mintea Intreaga..156 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 157 Terapeutului §i echipei sale i-a fost clar ca dl C. sa-i acorde sotiei sale mai multa libertate. IlIl1i IIk'N. era un batrEm §i furios din cauzC1 dependentei §i plangaret. Putine femei sunt atat de altruiste". sa dovedeasca faptul ca mai poate face ceva pentru sotia sa. La urmatoarea §edinta de psihoterapie. avea vise legate de situatia respectiva. i mai buna §i sa devina mai independent. Pentru prima data. §i-a scos aparatul de auzit $i §i-a Impins afara scaunul cu fotile. Clienta a mentionat faptul ca ei Ii displacea sa-§i viziteze sotul nu numai pentru ca acesta era aWt de pisalog. clienta a afirmat faptul ca sotul ei a avut 0 saptamana mult mai buna. Comportamentele care se subsumeaza fiecarei etichetc tind sa Ie confirme pc ale celeilalte ~i sa produca un model de escaladare a comportamentului patologic. este cu adevarat un lucru deosebit.. cele neplacute ~i. dupa luni de zile. descurajat neajutorarii sale. nu numai pentru tine Insuti. Intcrventia eficienHi ~i prompta implica initierea unar noi modele de comportament. pe care medicii nu au identificat-o sau ca aceasta era un semn ca el refuza sa mai lupte. impresionati ca dupa 42 de ani de casnicie tii atat de mult la sotia ta. .. se autoacuza ~i Illcerca sit descopere ce anume a gre~it. Judith. ne impresioneaza §i eforturile tale sustinute de a-I face pe John fericit. noi suntem foarte impresionati de cat de greu Iti este sa . Tn acela§i timp. a recunoscut faptul ca i-a spus a$a ceva mainte caacesta sa cada. a aparut ca fiind mai putin neajutorata. se trans forme intr-o casatorie. I s-a sugerCit sotiei sa renunte putin la modul sau protector de a se comporta §i sa pretinda eEl se simte rau. Inca mai arati ca un barbat adevarat. Suntem. a§a cum fflcea Inainte. avand In acela§i timp propria ta viata. S h a z e r (1969) a elaborat 0 schema de interventie pomind de la un caz clinic. Fata i~i amintea momentelc pl(k\ll~ petrecute impreuna cu prietenul ei. Credem ca amandoi va aflati Intr-o situatie difici/a §i faptul ca tu Judith te straduie$ti din rasputeri pentru amandoi. Dna C. carf] §tie ce vrea $i care nu a dat «In primire». considerandu-se mai eficient sa se lucreze doar cu aceasta pentru rezolvarea problemei cuplului. ci §i pentru ca personalul de Ingrijire era suparat pe ea pentru ca nu-I determina pe batran sa se poarte mai bine. Exemplul de mai sus ilustreaza modul in care doua ctichete "neajutorat" ~i "persoana care ofera ajutor" pot interactiona In detrimentul ambelor parti. Terapeutul a emis ipoteza ca de§i dl C. Cuplului i-a fost furnizat urmatorul mesaj: "John.

pentru ea este un timp anume stabilit pentru aeest lucru. chiar daea frazele se repetau identic. Ritualul impliea urmatoarele trepte: 1) Dati cu banul pentru a stabili cine incepe cearta. Mai mult. Schema terapeutica "intreprinde ceva diferit" a fost pus a Ia punct de autor in 1978 ~i se potrive~te pentru situatia in care 0 persoana se pHinge permanent de comportamentulaltei persoane. eearta. In eazul in care gandurile nedorite 0 invadau la alte ore alezilei. la aceea~i ora. unde sa petreaci:i 0 ora (cel mult 0 ora ~i jumatate) ~i sa fie totdeauna aceea~i ora din zi. dupa care urmeaza: 4) minute de tacere. chiar sa faceti ceva diferit". Aceasta "reteta" este foarte eficienta in cazuI gandurilor obsesive. Prezentam. "Incepand de acum ~i pana la intalnirea no astra viitoare. ea trebuia sa-~i spuna in gand: "am alte lueruri la care trebuie sa ma gandesc aeum. a tacut tot posibilul pentru a rezolva situatia ~i se afla prinsa in cercul vicios al secventei negative de interactiune care se repeta la nesfar~it. Sarcina terapeutici:i a implieat ritualul: "scrie. se poate obseva ea to ate actiunile lor se subsumeaza aceleia~i categorii. Astfel. mesajul de interventic terapeutica adresat parintilor unei adolescente ~i. dupa care se trage din nou la sorti. aeesta capata un caracter standardizat (de S h a z e r.158 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurle 159 Inainte de a se prezenta la terapie. Dupa trei zile. 2) Ca~tigatorul va adresa repro~uri partenerului sau timp de 10 minute. opririle de . fiecarc dintre voi va trebui sa se comporte diferit decat pana acum. aeesta capatand un control asupra lor. 0 data ce v-ati decis. dupa cum se poatc constata. 1985. 4) Necazul. p. 3) Partenerul va riposta. Aceasta sarcina terapeutica poate fi transferata la 0 varietate de situatii. ea trebuia sa citeasci:i ceIe scrise ~i apoi sa arda hartiile. ma voi gandi la problemele mele in timpul care Ie este alocat" sau sa-~i noteze ea trebuie sa se gandeasea la problema ei la ora potrivita. gandurile negative nu mai sunt interzise. la randul sau. In zilele tara sot. tot timp de 10 minute. Ceea ce importa este doar faptul ca. paeientului ii vine u~or sa se gandeasca la alteeva. 1977) poarta denumirea de "lupta structurata" ~i este I o potrivita pentru cuplurile care se cearta tot timpul. de regula. nu este neaparat necesar ca terapeutul sa ~tie exact ce anume au intreprins clientii sai. clientilor neindicandu-li-se sa intreprinda neaparat ceva anume. de pilda. alta schema terapeutidi pusa la punct de acela~i autor (S h a z e r. sarcina terapeuticafiind foarte eficienta ~i in cazul plangerilor vag definite. eite~te. Acest gen de interventie da rezultate mai ales in cazul cuplurilor in care ambii parteneri se plang in acela~i timp de faptul ca ccrturilc nu mai contenesc. acesta i-a trasat urmatoarele sarcini terapeutice pentru a 0 ajuta sa faci:i fata cxistentei: Ea trebuia sa gaseasea un loe lini~tit. atunci cand 0 surprindeti pe Ana uitandu-se la televizor. iar dupa a cincea zi au disparut ~i gandurile obsesive. Cu toate acestea. indiferent cat de ciudat sau nepotrivit vi se va parea conportamentul respectiv. s-a indicat sa serie in zilele eu sot tot timpul. 3) Deoarece. in loc sa faca ceea ce are de tacut. ea avand un caracter nespecific. ei descriu. Atunci cand clientii i~i formuleaza plangerile. la 0 examinare mai atenta. Dupa ce terapeutul i-a explicat faptul ci:i era normal sa se gandeasci:i la cele petrecute pentru a depa~i suferinta. arde!". tanara se gandea toata ziua numai la aceasta. mecanismele care stau la baza acestuia fiind urmatoareIe: I) Gandurile ~i preoeuparile obsesive se obiectiveaza ~i eapata un caracter mai eoncret. pentru exemplificare. 2) Pentru pacient este mai u~or sa nu deruleze in minte gandurile negative. actiuni diferite care s-au dovedit ineficiente. tulburarea au tendinta sa se disipeze ~i subieetul incepe sa-~i dea seama ca are ceva mai bun de tacut. 123). notand toate amintirile placute ~i neplacute legate de fostul pricten. iar noaptea avea deja co~maruri in legatura cu problema ei. co~marurile s-au oprit. vorbind tara intrerupere.

actiuni care se integrcaza intr-o secvcnta repetitiva de comportament (de pilda.160 Psihoterapii SCllrte Psihoterapii scurte 161 la prcocuparilc favorite. dar in practica nu s-a intamplat a§a. au trecut patru ani §i nici unul nu s-a mai apucat de fumat. Noi nu §tim insa cand va veti lasa voi de fumat". de§i fiecare a firm a "sus §i tare" ca el a renuntat primulla tigari. in mod implicit. Peste 0 saptamana. INEVITABILITATEA SCHIMBARII o mama a unui Miat de 15 ani s-a prezentat la psihoterapie pentru ca atat ea. aceasta a inceput sa danseze in jurul copilului. i se facea morala §i uneori era chiar batut. in timp ce acesta urla §i. cat §i la §coala. tatal i-a dat copilului 0 bomboana. 1984. fara sa spuna un cuvant §i criza s-a oprit. Desigur. mama. prietenia ta etc. Cand s-a declan§at criza. "lucrurile bune se petrec deja. pentru ca asocierea prajitura . aceasta actiune sa intareasca modul negativ de a reactiona. ambii s~au lasat de fumat in acela§i timp. copitul. bataia etc. sa activeze expecta!ia schimbarii. daca Mihai ar fi facut 0 noua criza §i tatal i-ar fi oferit prajitura. el era pus la colt. casatoria ta. Atunci cand Mihai a faGut criza in prezenta mamei. terapeutul le-a spus sa faca ceva diferit atunci cand Mihai va avea criza. Unul din terapeuti crede ca tu.criza de nervi ar putea conduce la intarirea comportamentului problematic. pentru ca actiunea nea§teptata a tat~/ui a creat un nou context interpersonal in cadrul caruia copitul nu mai §tia la ce sa se a§tepte de la tatal sau. ca §i in cazul precedent. La prima vedere. La sfar§itul §edintei de psihoterapie. in timp ce celalalt terapeut considera ca fiul se va lasa primul. s-a oprit din tipat §i crizele nu au mai aparut nici acasa. 1984. b). Un baietel de 8 ani prezenta crize de furie atat acasa. iar parintii reaqioncaza merell in acela~i mod). De atunci. De cele mai muIte ori. exista posibilitatea ca. Terapeutii s-au intrebat din nou cine se va lasa primul. atat mama cat §i fiul au relatat faptul ca au fumat mai putin §i au descris cu multe detalii activitatile alternative pe care Ie-au desfa§urat separat sau impreuna. Shazer ~i Molnar. precum §i la ceea ce face cela/alt atunci cand depa§e§te nevoia de a fuma. S-a dovedit insa ca actiunea unica §i neobi§nuita a fost incununata de succes. Sarcina "faccti ceva diferit" estc potrivita ~i in cazurile in care clicntii sc pliing in lcgatura cu ineficienta actiunilor intreprinse de ci. se incadreaza in categoria mare a pedcpsclor. cat §i fiul ei doreau sa se lase de fU(T1at. nici la §coala. Dupa cinci §edinte de psihoterapie. terapeutul a trasat urmatoarea sarcina terapeutica: "fncepand de acum §i pana la §edinta viitoare acordati atentie la ceea ce faceti atunci cand rezi§ti tentatiei de a fuma. Ambii parinti au incercat sa-I recompenseze in intervalele cand nu avea crizele de furie. Parintii strigau adesea la el cand facea crizele respective. clientii se a~teapta ca lucrurile sa mearga tot mai rau ~i acest mesaj sugereaza. dar §i aceasta metoda s-a dovedit ineficienta. Acest mesaj de interventie este foarte adecvat pacientilor ~i familiilor care au simptome ~i obiective descrise in mod vag ~i care se considera victime lipsite de control asupra destinului lor ~i are . Aceasta sarcina terapeutidi are menirea sa comute atentia pacientului de la trecut la prezent ~i viitor ~i. te vei lasa prima' de fumat. fii atent la ele". Pentru aceasta. dar nici una din metode nu a dat nici un rezultat. aceasta solutie pare needucativa.) ~i tu ai dori sa continue sa se petreaca" (S h a z e r. copilul manifesta crize de furie. mai concret. in mod indirect. toate motivele pentru care clientii Dupa ce a inventariat trebuiau sau nu trebuiau sa se lase de fumat. faptul ca terapeutul ~i echipa sa au expectatii diferitc ~i anume: "ceva ce merita sa se petreaca se va petrece cu siguranta" sau. Sarcina terapeutica pentru prima ~edinta de psihoterapic: "De acum ~i pana data viitoare a~ dori sa observi ell atentie ~i sa descrii ceca ce se petrece in familia ta (viata ta.

Nici unul dintre membrii familiei nu putea descrie vreun obiectiv specific pentru psihoterapie. dar ceea ce doreau cu adevarat parintii era ca fiul sa mearga la §coala §i sa-i placa §coala. pe masca de la schi. intrebat fiind. Acestea au fost evenimentele care s-au intamplat §i despre care familia dorea sa se repete mereu. in cazul fn care baiatul va refuza ambele alternative. Mama i-a dat fiului un ultimatum: sau va merge la §coala §i la psihoterapie sau va pleca de acasa a daua zi. fara ca nimeni sa i-o ceara.162 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 163 mcnirea de a crea. 4 §i 5 ca fiind evenimente noi sau diferite de cele petrecute pana atunei.care ghideaza atat formularea problemelor. dar ceva trebuia totu§. fa cut. acesta a raspuns ca in ten tiona sa-I foloseasca pentru tragere la tinta. . Toti trei au fost de acord cu acest lucru. In "urma analizei propriilor cazuri reu~ite. cat ~i rezolvarea acestora. iar Mickey credea ca totul s-ar rezolva daca el ar pleca de acasa. Dupa 0 saptamana familia parea schimbata: (1) Mickey s-a decis sa se intoarca la §coala. mama va fi cea care va pleca de acasa. a platit taxa. de~i aceasta informatie nu se bazeaza pc date realQ. pentru ca 0 situatie de criza conduce la deeizii proaste. iar acesta (6) a avut grija. mama dorea sa fnteleaga care este problema. de asemenea. a~a-numita "profetie autolmplinita" In legatura cu evcnimentele viitoare. Tatal dorea ca fiul sa se fntoarca la §coa/a. o familie s-a prezentat la psihoterapie fn stare de panica (S h 0 z e r 1985). Membrii familiei au considerat evenimentele 2. Mama a considerat aceasta decizie ca pe un semn de maturitate. Fcnomenul carc se produce este asemanator efectului R 0 s en t h a I (1966). Parintii nu agreau ideea respectiva. Cu 0 zi inainte Mickey s-a fnscris la colegiu. daca se creeaza expectatia ca se va petrece un evcniment pozitiv Intre cele doua ~edinte de psihoterapie. care a demonstrat experimental di performantcle elevilor cresc foarte mult daca profesorilor care lucreaza cu ci Ii se spune ca ace~tia sunt supradotati. (5) mama a ie§it de mai multe ori fn ora§ pentru Mickey. in varsta de 19 ani. Mama §i-a pus fntrebarea daca fiul intentiona sa se sinucida sau sa-§i asasineze parintii. dupa cum nu agreal. pentru ca parintii. acesta chiar se va petrecc. In cazul tcrapici. ei au gasit pistolul fncarcat ascuns printre lucrurile care faceau parte din echipamentul de schi al fiului lor mai mare. care aveau permis de port arma. Desigur. respectiv. Apoi terapeutulle-a trasat sarcina specifica primei §edinte §i i-a indicat tatalui sa nu mai tina arme fn casa. Dupa ce au cautat foarte bine. dar sa locuiasca la camin. S h a z e r (1985) a reu~it sa extraga unele reguli nescrise. EI a sugerat §i faptul ca decizia ar trebui amanata.f. Terapeutul a adresat familiei complimente pentru faptul ca toti membrii ei erau dispu§i sa-§i sacrifice timpul pentru a rezolva problema §i pentru sprijinul pe care aratau dispu§i sa §i-I acorde unul altuia. deplasarea fn Canada reprezenta un rau mai mic dectH continua rea crizei. de cainii ei cand mama a fntarziat fn ora§. (2) unde §i-a gasit singur locul (fn loc sa-i aranjeze mama sa). (3) Baiatul s-a oferit. 3. S-a constatat ca nici unul din cei trei nu cadeau de acord asupra faptului daca plecarea cuiva de acasa ar putea duce la ceva bun. de§i fnainte el f§i exprimase dorinta de a pleca fn Canada fn loc sa mearga la §coala. terapeutul atragandu-Ie fnsa atentia asupra unor posibile recaderi. precum ~i a cazurilor altor colegi terapeuti. au observat ca le-a disparut un pistol. nici situatia fn care f§i faceau griji fn legatura cu ce ar putea sa fnsemne pistolul fncarcat. sa-I ajute pe tata la unele treburi casnice (zugravit) §i a (4) fmparta§it cate ceva din framantarile sale parintilor. 0 talharie). pe baza de autosugestie. fn timp ce tatal se temea sa nu fie utilizat pentru altceva (de pilda. Interventia terapeutica specifica celei de-a doua §edinte s-a centrat pe progresele pe care le-a realizat familia.

in ciuda nenumaratclor tentatii. in loc sa mai "dea cu banul". sotia era in vizita la vecini. ce ganduri ii treceau prin minte atunci cand se intorcca acasa in fiecare joi. i~i modifica modul de comportare normal.. acesta va evoca. Ceca ce trebuia sa faca terapeutul este sa stabileasca ni~te conexiuni sau legaturi intre situatia A (succes in trecut) ~i situatia B (e~ec actual sau problema-simptom). In cazul in care cadea "banul". Cu toate acestea. de~i multi alti oameni nu ar fi fost capabili de acest lucru. Sotia. complimente pentru ca nu se forta sa ia decizii in legatura cu care. ei mai erau inca suparati unul pe celalalt ~i atunci cand veneau la cina parintii sotului. clientul i~i descrie problema-simptom in termenii "totdeauna". clientul i~i descrie proble111a-simptom avand tendinta de gencralizare ~i de accentuare a neajutorarii sale in fata unor situatii insunnontabile. . clienta a povestit desprc faptul ca prietenul ei obi~nuia sa bea. Relatiile dintre ei se indreptau apoi pana joia viitoare. • Excepfiile de 10 cand comportamentul simptomatie nu se produce. pentru a construi sarcinile terapeutice. Deoarece. Astfel. Vineri. sa se lase de bautura. Dimpotriva. Terapeutul a consemnat exceptia ~i a construit sarcinile pentru acasa pornind de la aceasta: sotia trebuia sa "dea cu banul " in fiecare joi ~i daca se nimerea capul. ea trebuia sa se comporte normal. ea trebuia sa continue sa se intrebe daca face bine sau nu in legatura cu fiecare dccizic. pentru ca sotul se intorcea acasa cu expectatia ca sotia nu va fi prezenta. de pilda. exceptiile de la regula sunt asemanatoare cu succesele trecute. in continuare. de pilda. Sotul trebuia sa noteze intr-un jurnal. In cursul interviului. in mod incon~tient probabil. considera ca nu este in stare sa duca la bun sfar~it ceca ce a hotarat.164 Psihoterapii sClIrte • Succesele trecute Psihoterapii scurte 165 In majoritatea cazurilor. fapt ce 0 impiedica sa ia decizii in viata. tu grc~c~li". terapeutul considera ca aceste succese reprezinta temelia pc care sc poate construi rezolvarea problemei clientului. Clienta a urmat indicatiile terapeutului ~i in urmatoarele saptamani a luat doua decizii importante ~i bune. nu s-a mai gandit neaparat la cearta care va urma. ~i succcsele trecute. Povestind despre certurile lor.din proprie initiativa. In saptamzma respectiva nu au mai avut loc eerturi. in cursu 1 interviului. nu credea ca sunt bune pentru ea. Urmatoarele saptamani. la nindul ei. dccizie de care s-a tinut. iar aceasta. Is-au adresat. Cand aceasta s-a intors acasa. • Regula "sau/sau" :-UIII regula Intr-un fel. care nu crede ca ar avea lcgatura cu situatia sa actuala. care mai mcuse terapie. doi soti se certau totdeauna joi seara. Astfel. Sotul. sotul ~i-a reamintit ca intr-o seara cand s-a intors acasa. Chiar daca in ccle din urma ea a luat 0 decizic. urmatoarele doua saptamani sotia nu a plecat de acasa. iar a te purta normal cand ti sespune sa faci acest lucru reprezinta deja un punct de pornire pentru alt comportament. pregatindu-se pentru 0 cearta. cand sotul se intorcea de la piscina. care nu ~tia la ce sa se a~tepte. ca ci ii venea foarte greu sa nu bea impreuna cu el ~i ca in urma cu doi ani ea s-a decis. a negat ea ar avea vreo atitudinc negativa fata de piscina sau fata de socrii. in detaliu. Aceasta sarcina urma sa provoace diferente in structura comportamentului indiferent de modul in care cadea banul. iar certurile nu au avut loc. Terapeutul i-a adresat complimente pentru ca s-a lasat de bautura ~i ~i-a respectat hotararea. terapeutul trebuie sa identifice acele situatii de exceptie Adesea plangerile clientilor sunt difcritc In mod explicil implicit in termenii "eu am dreptatc. Cei doi soti erau apoi solicitati sa analizeze diferentele. ea trebuia sa pIece de acasa inainte de intoarcerea sotului. Nu este indicat sa se sublinieze diferenta de opinii intrc client ~i terapeut referitor la succesele trecute. In urma tragerii la sorti. in vederea gasirii solutiei. Uncori. sotia a faclIl prajituri ~i certurile de joi seara au incetat pentru totdeauna . 0 tanara s-a plans de faptul ca arc 0 parere proasta desprc ea. a fost surprinsa sa-~i gaseasca sotul adormit. iar el s-a cui cat lini~tit.

In general. incercand sa-l convinga de faptul ca se in~eala. acest lucru pcrmi!andu-Ie sa fie independen!i unul de celalalt. Comportamentul sc va modifica doar atunci cand terapeutul va inlocui la cei doi modul de gandire "sau . de~i nu prezcnta nici un simptom. Sotia a mai furnizat numeroase exemple. Atunci cand se prezinta la psihoterapie. i se pare ca este 0 persoana careia nu ar incerca sa-i yanda 0 ma~ina uzata. relata so!ia sa. Si ea a ajuns la conc1uzia ca nu este suficient de iubita. de~i nu ~tia exact cand va muri.166 Psiholerapii scurte Psihoterapii scurte 167 So!ii care se comporta in felul acesta se simt deosebit de frustra!i pentru ca ei nu au nici macar iluzia unui posibil compromis. Restul familiei tinea partea so!iei. ci ar cauta solu!ia in afara psihoterapiei. Pacientul era insa convins de faptul ca cstc condamnat. Sotia a ras. In finalul terapiei. el a ajuns la concluzia ca so!ia nu-l iubqte cu adevarat. de definirea. pacientul este 0 persoana careia iti cste grcu sa-i vinzi orice. • Regula "tertitudinW' Deoerece sunt prin~i in capcana propriilor lor simptome. Alte persoane. clicn!ii sunt siguri in privin!a detaliilor problemei care ii framanta.sau" cu . sau myers. Din acest motiv. In acest moment al terapiei. Terapetul a fortat putin nota. problema nu este ca so!ul are dreptate ~i so!ia nu. Ajuns in acest punct. care sa-i spuna celuilalt ca el gre~e~te. intr-adevar. spunand ca. orice dubii legate de fiecare din elementele problemei-simptom pot fi utile terapcutului care dore~te sa gascasca solu!ia problcmci. mirandu-se tot mai mult de faptul ca pacientul crede in "voci". i-au spus ca este "nebun".. ci ar trebui sa-~i petreaca fiecare minut impreuna. este contraindicat pentru terapeut sa fie de partea unuia dintre sOli sausa declare ca ambii sunt vinova!i. un so! a venit la cabinetul de psihoterapie pentru a se plange de faptul ca so!ia dorea sa continue sa iasa seara cu "fetele" 0 data pc saptamana. ei au relatat ca au ajuns sa valorizeze tot mai mult timpul pc care il petreceau impreuna dupa activitati1e pc care Ie desta~ura fiecare separat. Terapeutul a spus ca impresia sa se confirma. In acest caz. cei doi sOli trebuiau sa porneasca la plimbare in directii diferite. precum ~i de scmnifica!ia acesteia. dar sunt absolut siguri de limitele problemei. In astfel de condi!ii. el ~edca la fereastra ~i a~tepta sa moara. Daca pacientii ar fi mai pu!in siguri de aceste lucruri. So!ia a incercat sa-l covinga de faptul ca nu a auzit nimic. Curand dupa nunta. problema nu a mai fost "este pacientul nebun?". In astfcl de cazuri. adica ~i so!ul ~i so!ia au dreptate ~i nu au dreptate amandoi. . so!ia considera ca so!ul ei este excesiv de posesiv ~i ca atunci cand doi oameni se iubcsc. cei doi au relatat faptul ca au incetat sa discute in contradictoriu despre problema respectiva. ~i so!ia a inceput sa creada ca este "nebun". cand sotul ei nu a vrut sa creada ceca ce i s-a sptis.~i . netacand nimic. la care aceasta a raspuns negativ. Un barb at in varsta a relatat faptul ca ar fi auzit 0 voce care i-a spus ca este condamnat. deoarece doar "nebunii" aud voci. Aceasta interven!ie terapeutica a fost utilizata timp de patru' ~edin!e. Ci "cum a devenit el atat de credul?". fiecare dintre cei doi soli ~i-l dorqte pc terapeut in cali tate de aliat. terapeutulle traseaza 0 sarcina pentru acasa pentru a rezolva acest paradox: simultan. faptele nu pot fi puse la indoiala. ELconsidera ca persoanele indragostite nu ar trebui sa procedeze a~a. terapeutul trebuie sa dea dreptate ambilor soli ~i apoi sa-~i exprime mirarea "oare cum pot doua pozi!ii corecte sa duca la a~a ceva?" (Amandoi au dreptate. La randul ei. Pornind de la aceasta supozi!ie. De atunci. Exaspcrata. dar anumite elemente din context. Tcrapeutul a afirmat ca de~i nu 11cunoa~te inca prea bine. Ei nu sunt capabili sa-~i exprime "necazul" cu claritate.~i". da. Terapeutul a intrebat-o pc sotie daca sotul ei a fost din totdeauna atat de credul. gandindu-se cu placere Lamodul in care se vor sim!i ~i la ceca ce vor face atunci cand vor fi din nou impreuna. dar rezultatul este prost). totul fiind doar un vis. ei trebuie sa aiba increderc unul in ceLalalt. Dupa prima ~edin!a. continuand sa se mire de faptul ca sotul a crezut ceca ce i-a spus vocea. cat ~i in privin!a elementclor care fac problema deranjanta pcntru ci. inc1usiv medicuL de familie.

"). "Daca mama nu mai spala. Pentm ca terapia scurta sa fie eficienta. ce se petrece cu cear9afurile murdare?" .. ci "Cand se va produce schimbarea?". Deci. . 1985) a primit la cabinetul de psihoterapie o familic cu multiple problcme.168 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 169 Accsta a inccput sa aiba indoicli in lcgatura cu vocea ~i sa mai faca uncle lucruri in gospodaric. Dc~i asistenta sociala a spus ca enurezisul era problema centrala a familici. el sade~te samanta indoielii in mintea clientului sau. daca terapeutul se exprima dubitativ ("ce ar fi . nu se pune intrebarea "Ce ar fi dad schimbarea sc produce?". Problemele patologice insuficient definite se construiesc. mama spala toata ziua ccar~afurile murdarc. In situatiile in care este yorba de mai multe problcme-simptom. In aceste conditii. de regula. terapeutul poate adresa ~i intrebarea: "Care schimbare sc va produce mai repede?". iar tatal era expert in reparat ma~ini de spalat ~i instrumente de uscarc. cealalta rcprezentfmdu-o spalatul rufelor. pornindu-se de la ideea pesimista ca schimbarea este dificila. ce ar fi daca lucrurile s-ar schimba . motiv pentru care cuvantul dadi trebuie sa dispara din afinnatiilc acestuia. se include 9i intrebarea aditionala: "Cine anume se va modi fica primul?". Enurezisul nu a fost nici un moment mentionat. enurezisul a disparut atunci dind sarcina spalarii a fost plasata pe umerii bunicului. Din acest motiv. Enurezisul rcprezenta doar 0 parte a pattern-lui de comportament dczadaptativ.. Foarte curfmd. terapcutul a inceput ~cdintadiscutfmd cu mama desprc ccar~afuri.. Asistenta sociala a ajutat-o pc mama sa-~i gaseasca un serviciu ca spalatoreasa profesionista la 0 casa de copii ~i pc tata sa se angajezc mecanic intr-un atelier de reparatii. • Regula "cu sus-ul in ios" Terapeutul (S h a z e r. Terapeutul a adrcsat complimente mamei ~i tatalui in legatura cu cuno~tintele lor 9i Ic-a spus ca toate aceste informatii ~i abilitati se pierd. • Regula "dacu nu or exista dacu" daca ai incerca acesta . familia fiind trimisa de asistenta sociaIa: bunicul era invalid. terapeutul a aflat ca mama ~tia 0 multimc de lucruri in Icgatura cu spalatul. Solutia terapeutica in acest caz a fost construita pornindu-se de la intrebarea. dctergcnti ~i ma~ini de spalat. terapeutul trebuie sa creeze la clienttil sau expectatii pozitive in legatura cu schimbarea.. Atunci dnd in psihoterapie sunt integrati mai multi membrii ai unei familii. tatal bolnav. iar cei doi baieti adolescenti crau cnuretici ~i avcau problemc ~colarc. Deoarece mama nu mai avea timp sa spele.

DOMINAREA ~I CONTROLUL In special la niveluri socioculturale sciizute. 0 cearta intre tata ~i fiica poate fi 0 metafora pentru disensiunile dintre soti. Mai mult. atunci cand tatal 11ajuta pc copil. oamenii sunt interesati mai ales sa se domine unii pc altii ~i sa lupte pentru putere ~i pentru a-~i controla propria viatii ~i viata cc1orlalti. contextul fiind reprezentat. problemele pacientilor sunt dificil de rezolvat. de regula. Implicarea tatalui in problema copilului reprezinta metafora pentru interactiunea sot-sotie. cu mctaforele sale caracteristice. . care se incadreaza in demersul terapeutie strategic. Autoarea descrie patru niveluri de interactiuni familia Ie. Conform abordarii strategice. a~a cum proceda sotia cu el. abordand clientul intr-o maniera directa. de pildii. cu caracter metaforic. puHind chiar inloeui respectiva frustrare. pentru ca mesajele furnizate de clienti nu reprezintii totdeauna ceca ce elc par a fi. dacii cineva spune "imi dau dureri de cap". iar sotia sa incearca sa-lineurajeze ~i sii-IIini~teasca. C I 0 e Mad an e s (1990) considerii cii abordarea metaforica reprezintii un element central al acestui tip de psihoterapie. un sot se intoarce aeasii de la serviciu supiirat ~i ingrijorat. reprezenta 0 metaforii pentru 0 alta interactiune. In acela~i timp. Astfel. organizata ~i sistematica. tatal va el veni acasa ~i va cauta sa-l imbarbateze. pentru ca mesajclc nu spun ceca ce ele par sa spuna ~i subiectii se afla mereu prin~i in capcana unor secvente repetitive de comportamente patologice. persoana se poate referi la mai multe feluri de neplaceri.Psihoterapii scurte 171 METAFORELE ~I ROLUL LOR iN PSIHOTERAPIA SCURTA 0 e Mad a n e s (1990) propune un model de psihoterapie scurta. terapeutul i~i asuma deplina responsabilitate cu privire la tot ce se petrece in cabinetul de psihoterapie ~i planifica strategia de interventie pentru fiecare in parte. fiecare nivel coresptll1zand unui grup specific de probleme. Alte particularitati ale terapiei strategice sunt: • utilizarea umorului ca metodii terapeutica. adesea. Datorita unor astfel de motivatii. avand menirea sa mcntina cuplul unit. 2) Functia de substituire a problemei: frustrarea mamei in Icgiitura cu fiul poate fi 0 metafora pentru frustrarea ei cu privire la comportamentul sotului. Speciali~tii in psihoterapie strategicii subliniaza ~i faptul ca. un anumit fel de interactiune dintre doua persoane poate . una dintre actiuni 0 inlocuie~te pc cealalta pentru ca. Membrii familiilor au . 10 e Mad a n e s (1990) distinge mai multe functii interactionale ale metaforei: 1) Functia de comunicare: violenta fiului poate reprezenta expresia supararii mamei. sotia nu-l mai ajuta pc sot. au loc comportamente de tip delincvent. • utilizarea comuniciirii indirecte. 3) Functia de a genera apropierea ~i de a intari ata~amentul dintre doua persoane: astfel. • abordarea clientului se realizeazii intr-un context situational ~i interactional. iar altele sunt elaborate de auto are (M a den as. tulburari de comportament ~i chiar eomportamente bizare. Nu se utilizeaza etichetarile diagnostice ~i nici un caz nu este considerat tara sperantii. de pilda. in cazul in care copilul va prezenta 0 afeetiune dureroasa. consum abuziv de droguri ~i alcool. e ETAPA I. 1990). de familie. ea prezinta ~i patru strategii terapeutice impreuna cu metaforele caracteristice respectivclor strategii. AstfeI. Uncle din aceste strategii sunt clasice. In situatiile in care comunicarea are un caracter metaforic.

Dacapana la sfiir~itul anului sotul nu-~i va mai lovi sotia. se poate trasa sarcina ca bunicii ca aiM grija de copil. iar starea afectiva cel mai freevent intalnita In astfel de familii Cll probleme este teama. raporturile cu rudele. timpul liber ~i viata sexuala. strueturile respective fiind. contract care sa deseurajeze violenta. incerca sa-i ajutc atragandu-le atentia asupra sa. cand de fapt aee~tia sunt strans legati unii de ceilalti. precum ~i ritualurile ~i sarcinile terapeutice. Seopul fiecarui membru al familiei este de a domina in interesul sau personal. actde ostile realizate de catre un membru al familici sUnt reeompensate eu grija ~i atentie. supravietuire. 0 familie s-a prezentat la psihoterapie pentru ca fiul in varsta de 15 ani arunca benzina pc langa zidurile casei ~i se juca aprinzand chibrituri. De~i aceasta ipoteza era probabil adevarata.172 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte ]73 tendinta de a se opune unul altuia in mod antagonist. fdnd ingrijorat (desigur la nivelul incon~tient) de multiple problemc pc care Ie aveau parintii. de pilda. iar eomportamentul simptomatie trebuie privit ea 0 modalitate de a-i domina pe ceilalti. cre~terea copiilor. Parintii se purtau urat unul eu celalalt ~i avusesera 111trecut aecese de violenta reciproca. Tehnica negocierii este utila mai ales atunei eand violenta izvora~te din conflictele care au loc din cauza banilor. • Negoderi ~i eonfrade Negocierile eu pnvlre la utilizarea banilor. in cazul unui sot care se purta violent cu sotia. fapt Uneori. cei doi vor utiliza banii pentru a se simti bine In concediu. • Modifjearea benefidilor In cazul adolescentilor ~i tinerilor cu conduita antisociala sau lipsita de control ~i cand parintii sunt binevoitori. foarte asemanatoare. pornindu-se de la ideea ca varstnieii vor exercita asupra copilului un control mai bland.. aceasta sa dea banii mamei sale sau copiilor din prima casatorie. i s-a cerut acestuia sa puna 100 de dolari la banca ~i apoi s-a negociat un contract prin care sotul se obliga sa fie de acord ca daca el i~i va mai lovi sotia. se refera la lini~te. Terapeutul va introduce In cursu 1 terapiei meta fora care sa se refere la reguli ~i reglementari care conduc la stabilirea adevarului. negocierile ~i contractele. modificarea beneficiilor. razboi ~i pedepse. Rezultatul acestor negocieri poate imbraca forma unor contraete scrise Intre membrii familiei. C 1 0 e Mad an e s arata ea eerturile In legatura eu banii pot reprezenta 0 metafora pentro dezaeordurile In legatura eu problemelc sexuale . Exista numeroase variante ale acestei strategii. reprezinta elementele de baza ale oricarei terapii de familie . dar in toate eazurile. 0 solutie posibila este aceea de a incheia un contract cu privire la utilizarea banilor. urgenta 0 reprezenta Insa conduita Miatului. de pilda. pedepse drepte ~i compensari. ineat eonflietele par a fi ireeonciliabile. In astfel de situalii cstc ncccsar . Astfel. deoarece eontrolul ~i dominatia sunt asigurate prin intermediul intimidarii ~i exploatarii. iar distanta dintre rude este prezentata ea 0 separare. • (orectarea ierarhiei in eadrul familiei ce va facilita reorientarea acestuia spre un eomportament mal aeceptabil. principiul care sta la baza strategiei respective este simplu ~i anume sa facem consecintele comportamentului violent mai neplaeute pentro agresor deeat pentro victima. Astfcl. dc altfcl. Tcrapeutul a emis ipoteza ca fiul. Copilul 0 ameninta pc mama cu bataia ~i se comporta 11ccorespunzator in multe privinte. Terapeutulli ajuta pc membrii familiei sa-~i exprime preferinteIc ~i sa ajunga la compromisuri reciproce. carc putca da foc casei. Comunicarca in cadrul familiei disfunqionale este eentrata in jurul metaforclor legate de crima. Strategiile terapeutice utilizate 111acest caz au fost corectarea ierarhiilor. Diferentele dintre strueturile de personalitate ale membrilor familiei sunt considerate atat de mari. Sarcina terapeutului este sa redistribuie puterea intre membrii familiei ~i sa modifice modul in care puterea este utilizata.

ETAPA a II-a. de pilda. Problemele patologice specifice acestui nivel sunt depresia. un copil se poate comporta astfel incat sa fie pedepsit pentru a atrage atentia parintilor asupra sa. dar poate accentua ~i defectele acesteia. sa frece parchetul in toata casa. unui cuplu in cadrul caruia sotul ~i-a maltratat sotia. se poate indica. terapeutuJ trebuie sa contribuie la ceca ce auto area nume~te redistribuirea dragostei . terapeutul trebuie sa aranjeze astfel lucrurile indit de fiecare data cfmd fratde rau se poarta udit. i se poate cere unui sot sa faca un dar soacrei sale ori de dite ori se manifesta comportamentul problema . Membrii familiei se lupta unul cu celalalt pentru a obtine afectiune ~i nu de putine ori pun in actiune comportamente autodesctructive. ingropand in acela~i timp toate Jucrurile rele din trecut pe care sotii ~i Ie-au facut unul celuilalt. Scenariul ritualului trebuie sa fie proportional cu severitatea problemei pentru care cuplul se prezinta la psihoterapie. ne reamintim cazul descris de Hal e y in 1984 (cazul apartine lui Mil ton E r i c k son). dintr-un material de valoare. Deoarece nevoia de dragoste este adesea frustrata. NEVOIA DE DRAGOSTE La nivelul al doilea. in felul acesta. C 10 e Mad a n e s (1990). Deci. Mai precis. nu numai ca problema prezenta este rezolvata. de pilda. agorafobie. In urma unei astfel de intervcntii. afirma cii oamenii sunt motivati mai ales de nevoia de a fi iubiti. Astfel. de pilda. sarcina dificila reprezinta ceva ce este dezagreabil pentru pacient. dar in acela~i timp benefica pentru pacient. sarbatorirea unci zile de na~tere sau 0 excursie pentru vizitarea rudelor. Pentru un moment serios de criza marital a este necesar un ritual de tipul reluarii ceremonialului de ciisatorie. de pilda. Ritualurile sunt in mod special utile atunci cand membrii unui cuplu sau familii trebuie sa treacii peste lucrurile rele pc care ~i Ie-au facut unii altora. in mod incon~tient desigur. Pentru problemele minorc. . Sarcina trebuie sa fie mai dificila decat simptomul. atentia ~i grija sotului. Stiind unde a fost ingropata cutia continand parul lor. sotia poate dezvolta un simptom invalidant.anxietatea. dezordinile conduitei alimentare ~i singuratatea. i s-a recomandat sa-~i taie parul sa-l puna intr-o cutie facuta. dar se l110dificii ~i relatia dintre frati.174 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 175 sa se inverseze situatia astfel incat ostilitatea unui membru al familiei sa se transforme in gratificatie ~i nu in suferinta pentru ceilalti. dar care poate ameliora relatia sa cu ceilalti. dacii intr-o familie sunt doi frati. cei doi se puteau intoarce oricfmd acoJo pentru a-~i aminti trecutul ~i pentru a nu-l mai repeta. Astfcl. Nevoia de a fi iubit poate dezvolta 0 serie de calitati deosebite ale fiintei umane. unul rau ~i unul bun. AstfeJ. este recompensat eel bun. In acela~i fel. in loc sa fie pedepsit fratcle cel rau. De pi Ida. interrelatiile dintre parteneri se caracterizeaza prin solicitari excesive ~i prin tendinta de a eritica partenerul. in care unui pacient cu insomnii rebele i s-a trasat sarcina ca dacii nu adoarme imediat. pc care autoarea il considera mai inah. iar aceasta a incercat sa-l ucida. sa faca 0 excursie la munte. Sarcina terapeutica dificila a fost pus a la punct de Mil ton E l' i c k son ~i are menirea de a face mai dificila pentru pacient mentinerea simptomului dedit renuntarea la acesta. • Rituoluri ~i sarcini teropeutice dificile Ritualurile sunt utile pentru realizarea unei tranzitii de la 0 etapa la alta a vietii de familie sau pentru a indica 0 tranzitie la nivdul unei rc1atii. cel bun sa primeascii un cadou sau un privilegiu special. conducand la egoism ~i spirit distructiv. fobiile. Aceste ritualuri reprezinta metafore care au rolul de a-i reuni pe membrii cuplului intr-un mod pozitiv. Astfel. In astfel de situatii. Sarcinile dificile cu caracter interactional sunt deosebit de interesante. solicitand. de pilda. unde cei doi au fost in timpul logodnei ~i sa ingroape cutia.

In loc sa vomite pe ascuns. prescrierea ritualizata a comportamentului problcma. Cum era ~i firesc. iar fiica avand convingeri conservatoare. care nu ~tia daca se preface sau nu. 23). • Premiere a simptomelor • Realizarea unor modificari in inteructiunea parinte-copil Terapeutul observa faptul ca un comportament patologic al copilului poatc avea functia de a atrage atentia tatalui care este distantcu el. Daca pacientului ii vin in minte scene negative. Relatia dintre tata ~i fiica a devenit mai interesanta ~i bulimia a fost depa~ita. clientu1 are dureri de cap. i se eere sa Ie contracareze eu cele pozitive. In astfel de situatii. astfel Incat fiul nu mai are voie sa puna In actiune un comportament patologic pentru a-~i mentine relatia cu tatal sau).:utul ii cere sa aibi'i ~i mai multe dureri de cap ~i mai intense. terapl. deoarece au fost maltratati In copilarie de parinti hiperautoritari. 1991. Aceasta strategie este utila mai ales pentru persoanele care sufera de autostima scazuta. In cazul In care paeientul I~i aminte$te una sau doua scene in care a fost tratat binc. trebuia sa-l Incurajeze (Cloe Madanes. Astfel. 0 adolescenta bulimica a primit sarcina terapeutica de a amesteca mancarea Intr-un vas $i de a 0 arunca apoi la toaleta In prezenta Intregii familii. astfel. cu cele care exprima siguranta $i bunastarea psihica. iar sotia. Astfel. ele nu se mai pot transforma In simptome somatice. Terapeutul Inlocuie~te metaforele legate de dorinta ~i vid interior. Se sugereaza ideea ca acea persoana ar fi putut fi bunica. Temele dominante ale conf1ictelor $i preocuparilor familiei sunt simptol11. Aceasta I~i "pedepsea" tatal mancand mult $i ce nu trebuie ~i apoi vomitand ~i luand laxative. de regula. de pilda. terapeutul ii va spune ea probabil exista ~i alte astfel de amintiri. li se poate trasa sarcina terapeutica sa se joace Impreuna. Incet. neamintindu-~i persoana care s-a purtat frumos cu el.176 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurle 177 In cadrul familiei. pre cum $i 0 componenta ludica. pentru comportamentul alimentar. Tehnicile utilizate implica. Problemele interpersonale sunt experimentate prin intermediul jocului dramatic $i. . subiectul fiind politica ~i nu deprindcri Ic alimentare ale fiicei. discutiilc degenerau In cearta. In cadrul ci'ireia comunicarea se centreaza In jurul durerii morale. Adesea. 0 matu~a sau poate un profesor. medic. de pilda. Tehnica da rezultate mult l11aibune In relaxare sau hipnoza . cu caracter simbolic. tatal fiind liberal. TeFapeutul C 1 0 e Mad a n e s (1990) Ie-a trasat sarcina celor doi sa discute In fiecare zi despre politica. celalalt se Imbolnave~te. Terapeutul Ii spune c1ientului sau ca trebuie sa fi existat 0 persoana binevoitoare ~i calda pe care probabil a uitat-o ~i care a exercitat 0 influenta pozitiva asupra sa In copilarie. referitoare la relatia lor cu parintii. Ineet. daca. p. o strategie asemanatoare consta In modificarea amintirilor timpurii ale unor adulti. persoana I~i va reconstrui amintirea uitata. Strategiile propuse de C 1 0 e Mad an e s (1990) sunt url11atoarele: o tanara bulimica era permanent criticata de tatal ei. terapeutul trebuie sa deplaseze comunicarea la un nivel mai abstract.ele. astfel explicandu-se trasaturile sale pozitive de astazi. terapeutul ii cere sa manifeste cat mai mult simptol11ul respectiv. In acest caz. introducand metafore care sa implice Increderea reciproca. a frustrarii ~i vidului. cand unul dintre membrii familiei este suparat. Mesajul "este un joc" va Inlocui mesajul "este suferinti'i". iar un sot depresiv a fost sflituit sa se prefaca deprimat. dar la anumite ore sau in locuri dinainte stabilite. Este specificii terapiei prin interventie paradoxala ~i cons(a in aceea ca daca 0 persoana vine la terapie pentru a se elibera de un simptom.problel11ele sexuale sau cele materia Ie. strategia terapeutica este de a-i implica pe tata ~i fiu Intr·o activitate pozitiva (de pilda. iar eonfruntarea dirccta este Inlocuita de ~antaj ~i Incercari de manipulare.

procedura se inverseaza. Astfel. unui eopil piroman i se poate eere sa faca focul sub supravegherea tatalui. Mil ton E r i c k son obi1. sprijinul afectiv al sotiei sale . in timp ce celalalt trebuie sa taca ~i doar sa spuna la sfar~it "imi pare rau draga". Atunci cand paeientii sunt implicati in actiuni auto destructive. iar paeienta trebuia sa amesteee. distragiindu-i atentia de la necazurilc de la sCl'vicill J . de pilda. • Premiereo unei oeJiuni cu coroeter simbolic sa sarcina imaginara. a sotului care i~i domina sotia pentru a 0 proteja sau a profesorului care i~i critica mereu elevii pentru a-i face sa invete mai bine. la anumite ore ~i in anumite zile. eare nu reprezinta alteeva de cat 0 metafora pentru dificultatile din cadrul cuplului.)i tentia celorlalti. terapeutul poate solicita copilului sa pretinda ca are durerea respectiva. Strategia este utila in cazul bulimiei. a Astfel. ea va avea tel1dinta de a recurgc la mijloace indirecte de a-~i demonstra grija respectiva. tricotilomaniei sau altor comportamente autoagresive. Aceasta nevoie poate ~coate la iveala calitati deosebite. va avea tendinta sa dispara. • Mimarea simptomului Adesea. oamenii sunt motivati de dorinta de a-i iubi ~i proteja pc ceilalti. Astfel de situatii apar in cazul parintilor care i~i pedepsesc copiii pentru binele lor. acesta. un copil poate acuza dureri de stomac pentru a obtine dragostea ~i atentia mamei. iar un sot depresiv. t o alta modalitate de a utiliza simbolurile consta in preserierea unei povestiri metaforicc.171'\ Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 179 Astfel. de diteva ori pc zi. membrii familiei trebuiau sa cumpcre mancarea favorita a aeesteia. un copil poate sa-~i mal1ifeste grija ~i afectiunca pcntrll parintele sau. iar parintilor sa-l incurajeze ca ~i cum durerea ar fi adevarata.)nuia sa istoriseasea pacientilor sai povestiri care contineau in sine solutii posibile ale problemei. dominanta. cum ar fi compasiunea. astfel incat aceasta sa se trans forme intr-o obligatie. la fcl ea temcle ~colare. fiira a avea insa consecintele acestuia. simptomul are drept scop obtinerea unui beneficiu secundar care este dragostea 1. violenta ~i tendinta de a se amesteca nejustificat in vietile celor dragi. in prezenta t~1l11iliei. Pentru cuplurile care se cearta mereu este recomandabila strategia prin care li se cere. dar ~i defecte ca: posesivitatea. generozitatea. I~ cazul in care 0 persoana se dovede1. De pi Ida. Astfel. In urmatoarele 10 minute. actele autodestructivc au drept scop incercarea de a pedepsi pe cineva care nu da dovada de suficienta dragoste~i atentie fata de subiectul in cauza. Ie transforma intr-o metafora pe care 0 prezinta elientilor sau le-o traseaza ea sarcina pentru aeasa. Fiecare sot va primi propria ETAPA a III-a. bliindetea. Terapeutul va selccta cele mai importante clemente ale situatiei problcmatice. nemaifiind necesar. in cazul paeientei bulimice descrise de C 10 e Mad an e s (1991). seeventa negativa de eomunicarc este blocata. A IUBI ~I A PROTEJA C 10 e Mad an e s (1990) arata ca la nivel ~i mai elevat. de pilda. este indicat sa Ii se prescrie actiuni repetitive care sa simbolizeze actul autodestructiv. C 1 0 c Mad an e s (1990) a solicitat unui cuplu eare se certa tot timpul sa scrie 0 lucrare in eare sa furnizeze sfaturi unei intreprinderi imaginare eare dore~te sa-~i rezolve uncle probleme cum ar fi conflietele la nivelul conducerii sau amenintarea ca angajatii Val' parasi intreprinderea. sa procedeze astfel: unul dintre soti ii va spune celuilaIt timp de zece minute toate nemultUlnirile sale. In felul acesta. De regula. 'In asemenea situatii. oate alimente\e intr-un vas ~i sa Ie arunce la toaleta. Atunci cand beneficiul secundar este obtinut fiira prezenta simptomului.)te incapabila sa aiM grijil de obiectul dragostei sale.

sarcina terapeutului este sa reuneasca ~i sa reconcilieze familia ~i sa vindece [anile produse de interactiunile patologice. tulburari de giindire sau sentimente de culpabilitate. Membrii familiei au senzatia ca au picrdut controlul asupra giindurilor ~i vietilor lor. obsesii. epuizare.LpQtlll este ca mama ii cere in mod mascut ujutol' tliCQld". astfel inciit separarea sa nu mai fie necesara. Adesea. Astfel.'NGUNAdl. cea mai bun a strategie este invatarea pacientului cum sa-~i recii~tige partenerul. prins in capcana. tendinte spre abuz ~i neglijare. in' timp ce ceHilalt este rejectant ~i refuza sa vina la terapie. • Schimbarea rolurilor ("cine ajutii pe cine") Unerori. lipsa de speranta. Terapeutul. o fiica aunei marne depresive poate face 0 tentativil de lIuield. Metaforelc utilizate se refcra la faptul ca cineva este inchis. incm'Ajllld~OjJ\WAftd cu eajocuri sau exprimiindu-~i dcschis drnyulitQlI. Acesta va construi secvente de interatiune in care copiii sa acorde ajutor parintilor. fcricirca de a fi impreuna.1l'lhl \1t pentru a-~i ajuta fiica. C 10 e M ad a n e s (1990) citeaza cazul unei paciente cu atacuri de panica pe care Ie credea legate de relatia ei cu actualul prieten. Dupa ce a avut loc reconcilierea familiei.tld cleprimata. umor. Intr-o astfel de situatie. care. starile afective care VOl' domina pacientii prezentfmd probleme ca: amenintari sau tentative de suicid.180 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte • Reunirea membrilor familiei J 81 prin faptul ca prezinta 0 anexietate nejustificata sau tulburari de comportament.• mama. Ea era mama a trei baieti mari. simptomul pacientei a disparut. in felul acesta. acesta aviind drept scop sa ajute pe cineva. Comunicarea intre membrii unei familii cu astfel de probleme se centreaza in jurul ideilor de moarte. cum sa-l intcleaga. lipsa de control ~i culpabilitate. care au fost invitati la 0 reuniune de familie. inceardi 5-0 ajutc prin intcmnodi\ll tII'I•••• Sarcina terapeutica face en solicih\nll\ 111. pre cum ~i cine are grija de cine. plecasera de acasa ~i nu au dat nici un semn de viata timp de ciitiva ani. sa-i respecte libertatea ~i sa-i ofere acea dragoste de care are nevoie. deoarece aqiunile pe care Ie intrcprind au drept consecinta punerea in pcricol a vietii celorlalti. iar fiicei sa se prefaca ca 0 ajutl\. de~i dragostea este mobilul care declan~eaza 0 astfel de secventa comportamentala. unul dintre membrii unui cuplu se manifesta iubitor. care are menirea de a 0 face pe mama sa rcnun~c III ~h:pn. Parca se isca un fel de competitie intre membrii familiei in legatura cu cine este mai autodestructiv ~i mai vinovat. mod mas cat.1n. cele mai eficiente strategii sunt: Atunci ciind problema familiei este legata de teama de separare de persoana iubita.-t1 tV"!il ~i ii pune la dispozitie fiicci 0 l1uml~rAnon. Terapeutul trebuie sa induca 0 metafora care sa sugereze dragoste.' h••• dl. membrii suicidari sau dczechilibrati ai familiei i~i VOl' reca~tiga autocontrolul ~i VOl' deveni sprijinul celorlalti. ca ~i-a pierdut libcrtatca. Grija parintelui pentru copilul cu probleme ii va distrag~ acestuia atentia fata de propriile probleme. Specificul acestor interactiuni consta in aceea ca atunci ciind un membru al familiei este nefericit. crize de nervi. un altul dore~te sa moara. Strategia terapeutica se refera la a-i cere 111U1l1td 114 •• pr. dar costul acestui tip de interactiune consta in sacrificarea intereselor ~i placerilor copilului ~i astfel. beneficiul secundaI' al simptomului cste de nutunl altruista. impreuna cu fostul sot au ajutat-o sa dea de urma baietilor. La acest nivel. inversand in acela~i timp ierarhia referitoare la cine are nevoie de ajutor ~i cine trebuie sa acorde ajutorul. Terapeutul are sarcina de a modifica maniera in care membrii familiei i~i acorda dragoste ~i protectie unul celuilalt. Il••••••• .

o alta strategie consta in "crearea" unor amintiri pozitive. In loc' sa-i contrazica. terapeutul trebuie sa Ie spuna ca este posibl1 ca ei sa fie lipsiti de valoare $i tocmai pentru ca nu sunt importanti ar trebui sa se daruiasca int1'-o masura mai mare altor persoane pentru care viata arc importanta. daca este posibil legate de sentimentele lor de culpabilitate. 31). Ii se va cere sotilor sa-~i aminteasca momentcle cele mai frumoase petrecute impreuna. Astfel. pentm ca ace$tia se tern ca scmiterea la iveaHi a ceca ce s-a petrecut Ie va aduce ~i mai multa ru~ine. Copiii ii pot indemna pe parintii sa iasa mai des in ora~. Terapeutul va 1'ecomanda apoi sotilor sa realizeze impreuna cate un lucm frumos care sa poata reprezenta 0 aminti1'e pozitiva pentru mai tarziu. suferind de boli somatice. culpabilitate $i autodevalorizare. p. Comunicarea intre membrii familiei se invarte~te in jurul secretului. i se poate sugera sa doneze bani sau sa lucreze pentru 0 organizatie care se ocupa de fiii orfani ai militarilor cazuti in lupta (C Ie 0 Mad a n e s. principal a traire afectiva fiind sentimentul de ru~ine legat de faptul ca nu poate ierta ceea ce i s-a intamplat. ~i sa faca pentru acestea actiuni anonime cu caracter ca1'itabil. apoi terapeutul va accentua faptul ca 10 ani de acum incolo nu va fi important cum spala vasele. reactii de tip "doliu". La inceput. Li se recomanda sa aleaga anuinite persoane. intr-o familie in care exista un copil . 1990. La al patrulea nivel. pentru ca de multe ori victimele sunt cele blamate. terapeutul va trasa sarcina copilului (sau copiilor) sa aiba grija de un aspect al vietii parintilor. aspect care i-a1' putea face pc aee~tia mai fericiti. secretiza1'e. p. In astfel de situatii. Metaforele comunicarii se refera la ignora1'ea 1£- . fiind obsedati de ganduri legate de propriullor e~ec sau de lipsa de sens a existentei. izolare $i disociere. ignorand faptul ca ei tin unul la celalalt. Exista cupluri care se cearta pentru fel de fel de fleacuri: cine duce gunoiul. de pilda.IX2 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 183 aWi strategie consUi in schimbarea persoanei care va prezerita simptomul. Terapeutul va interveni in mai multe etape. problemele principale care apar in cadrul familiei tin de resentimente ~i de iertare. i se poate cere ~i copilului bun sa faca unele prostii pentru ca nu este drept ca fratele cel rau sa-~i atraga oprobiul Intregii familii ~i sa ajunga pana la urma sa-~i ruineze existenta. In astfel de situatii. • Inversarea ierarhiei o Accasta strategie se potrive~te in cazurile in care parintii apar ca incompetenti. Ace~tia se concentreaza asupra aspectelor negative ale existentei. consumatori de alcool sau droguri. unui veteran al razboiului din Vietnam.1'au" ~i altul bun. cine ~i ce i-a repro~at partenerului etc. astfel incat sa nu reprezinte un efort pentru ei. abuzivi sau neglijenti fata de copii. abuzuri sexuale sau acte de sadism . de pi Ida. obscdat de atrocitatile vazute sau comise. Ie pot prepara dejunul sau ii pot Indemna sa plece in week-end. Atunci cand oamenii ~i-au produs traume unii altora sau au la baza resentimente. conflictele fiind legate de incest. Astfel. RESENTIMENTELE ~I IERTAREA • ACfiunile pozitive Unii clienti se prezinta la psihoterapie nutrind sentimente depresive de inutilitate. iar ace~tia nu Ie acorda dragoste ~i p1'o!ectie. cine spala vasele.. ci doar momentele frumoase vor fi retinute. auto-depreciere. ncajutorati. minciuna. Secretizarea II1Sa mentine aliante nepotrivite ~i fac incestul ~i abuzurile sa fie in continuare posibile. ETAPA a IV-a. Copiii Ii iubesc pe parintii. Aceste sarcini trebuie sa aiM un caracter ludic ~i sa fie in acord eu varsta copiilor. terapeutul trebuie sa renegocieze cui ii revine ru~inea. terapeutul cerandu-Ie sa vina cu cat mai 1l1ultesugestii de actiuni care le-ar face placere parintilor.

IR4 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 185 $i Iipsa con$tientizarii. Se pune accentul pe realitate $i responsabilitate. Apoi. protector poate deveni 0 bunica sau un unchi care va urmari ca faptele respective sa nu se mai repete. asertivitatea. iar ipocrizia $i minciuna sunt inlocuite cu comunicari deschise $i sincere . Membrii familiei sunt dirijati treapta cu treapta de Ia abuzuri spre comportament reparator $i spre acordarea protectiei reciproce. care afirma Crt ~i victhllllA" asculta cu intelegere $i sublinilucA t'ap. ci $i in sufletul agl'csmulul p sa faci a$a ceva unci fiinte. ciireia sa i se transfere responsabilitatea in legatura cu familia aflata in impas. expliciind thptlll ell fel. familia va fi supravegheata atat de protector. cat $i de serviciile sociale. pentru ca atunci cand oamenii nutresc emotii negative irationa]e unii fata de ceilalti. La inceput. ~i IHltlln. care sa fie un membru mai indepartat al familiei sau un vecin (nu terapeutul). Aceste comentarii VOl' tinde sa opreasca interventiile pline de ostilitate ale membrilor familiei unii fata de cei]alti. membrii familiei sa poata sa-$i acorde iertarea reciproca. terapeutul il intreabil pe agr()sol' de ce fapta sa este rea. introducerea unor comunicari cu caracter ludic poate declan$a noi modele comportamentale. Terapeutul va trebui sa introduca metafore referitoare la spiritualitate $i unitate. de abuzuri fizice $i chiar in cazul unoI' abuzuri petrecute cu mai mult timp in urma. • Acordarea unor reparatii morale (iertare ~i cuinta) Aceasta implica ameliorarea calitatii vietii $i ct:earea unei atmosfere incarcate afectiv pozitiv. prezentand simboluri care se refera la compasiune $i la stari afective superioare. empatiei $i responsabilitatii. produs de un frate mai mare asupra unuia mai mic. astfel incat. Strategia are efecte terapeutice atat asupra agresorului. • Gasirea unui protector In cazurile de abuz sau neglijare. Astfel. daca tatal s-a comportat abuziv fata de fiu. Terapeutul va face eforturi pentru a ameliora comunicarea. impotriva religiei. Aceasta $edinta are un efect bcncfic deoarece este pentru prima data cand membrii familiei discutii deschis despre celt petrecute. precum $i capacitatea membrilor familiei de a darui $i de a primi dragoste. Terapia are loc in trepte. ua a produs durere in sufletul celui agresat. urmand ca in final sa se ocupe de caz doar protectorul. Terapeutul va sublinia ca actul respectiv a fost negativ nu nU111111 pentru motivele mentionate ci $i pentru un alt moliv. sexualitatea $i spiritualitatea sunt oarecul11 ICj. cat $i asupra victimei $i poate suferi astfel de modificari in cat sa se adreseze doar unuia dintre cei doi. cei implicati comportfl11du-se dupa regula "calau-victima". un atac in plan sexual poate fi mai diu dccflll1lt IOn de asemenea. chiar existenta familiei ea un tot unital' este amenintata. Strategii utilizate in acest stadiu sunt: • (rearea unui sistem de referintu pozitiv grad at $i in etape. terapeutul trebuie sa gaseasca 0 persoana puternica $i responsabila. Pentru a rezolva astfe1 de situatii.. ori de cate ori este posibil. terapeutul discuta cu toaUi familia pentru a obtine informatii in legiitura cu cine $i ce i-a Tacut altuimembru al familiei. iar acesta din urma ii raspunde ca a fost 1II1 act violent. Acesta va aminti clientilor sai. La inceput. mai nlcN untl' Bin face parte din familia ta. in cazuri de incest intre tata $i fiica.tlltc fl. Acest transfer trebuie sa aibil loc· in mod Reprezinta 0 strategie utilizata in situatiile in care a existat un caz de abuz sexual in familie.\d . impotriva legii etc. Aceasta strategie presupune $i utilizarea umorului $i a reducerii la absurd. sub indrumarea protectorului. I~ ac()st l1lull1cmt ai familiei. un atac in plan sexual produc() 0 dUI't'I'Q 1ft in sufletul victimei. ca ei au venit ]a psihoterapie animati de dragoste $i compasiune $i ca ei sunt in cautarea unei vieti bune $i a unui mod mai bun de relationare unii cu ceilalti.

l. care poate sa-l ierte dacii dore~te. care sunt obsedati de aceasta situatie ~i care i~i amintesc mereu ~i incearca sa inteleaga ce Ii s-a i'nHimplat. Terapeutul va gasi apoi unul sau mai multi protectori pcntru victima. ca de pilda sa doneze ni~te bani pcntru educatia victimei. Se urmare~te. ambii fiind i'ucurajati sa i'utrctina dit mai multe re]atii socia]c cu persoane de varsta lor.Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 187 durcre suflctcasca mamei victimei. acesta va trebuie sa conduca lucrurile catre 0 incheiere. De asemenea. Agresorului i se cere sa i'ntreprinda ~i 0 actiune concreta cu caracter reparatoriu. cu alte cuvinte. care au fost victime ale unor nedreptati. exprimandu-~i regretul de a nu 0 fi protcjat. ~i ceilalti membri ai familiei cad in genunchi in fat a victimei. dar nu este obligatoriu sa 0 faca. faptul ca victima uu este responsabila pentru actele agresorului . terapeutu] va trebui ti. Dupa ce terapeutul a ascultat eu caldura ~i lntelegere cele petrccute. subliniind faptul ca pacientul are mai multe lucruri in comun cu terapeutul sau cu prietenii dedit cu copilul din el care a . separarea de trecut ~i dezvo]tarca unui sentiment de ul1itate ~i comuniune cu restul omenirii. Inainte de i'ncheierea terapiei. In continuare. pacientul trebuie sa fie con~tient de faptul ca zeci de mii de copii au suferit ~i sufera diverse brutalitati ~i ca ceca ce este important cste ca victima sa-~i aducii contributia Ia 111cetarea unor astfe] de dureri ~i nedreptati. Apoi terapeutul ii cere agresorului sa se a~eze in genunchi ~i sa ceara iertarc victimei. de asemenea. Trcbuie sub]iniat. tatalui ~i celorla1ti frati care ar fi dorit sa apere victima. terapeutul discuta cu membrii familiei consecintele repetarii unei astfcl de fapte antisociale. • Compusiune ~i unitute Strategia este utila pentru subiectii traumatizati. fost brutalizat candva. consecintele care ar trebui sa duca la cxpulzarca vinovatului din cadrul familiei. Dupa ce familia cade de acord asupra faptului ca rcgretele ~i cainta agresorului sunt sincere. recHideasca dragostea mamci pentru agresor. In cazul in care victima nu este prezenta. agresorul i'~i poate exprima regretele ~i fata de restul familiei. Se discuta apoi un program de activitati normale pentru victima ~i agresor. astfel ineat paeientul sa-~i directioneze atcntia catre ]ucruri mai constructive. s:1-1ajute pe acesta sa-~i acorde lui i'nsu~i iertarea.

T' ~i mie imi pare bine. da. Exemplul prezentat mai SWi ilu"trt care autorul (S t e ph e n Lan k t () n.' pc tcrcnuJ "Au propriu". . lmi place sa stau la soare ~i sa privesc valurile. Nu ar fi trebuit sa vin aici. Dupa ce a fost captata bunavointa clicntului. 19\1O) I'lbOl'ct_ cu tulburari de perceptie In il1tcl'I'cln~ic ell mocUUllM' atitudinea terapeutului implicand cmpat. motivare ~i ghidare. Ifl. C: Poate. T' Dar de ce? Aici este un loc pUicut.I\tUl. !lcest" Cldo ~i motivat sa gaseasca 0 alternativa la problema Sll. • practica terapcutica.. Pentru a ilustra madul In care terapeutul 11 InHilnqte pc client pc terenul sau. terapia fiind apreciata In Cunqie de limbajul conceptual utilizat sau de ~coala terapeutica In cadrul careia a aparut (psihoterapie cognitiv-comportamentala. p. peretii pardi se mi~ca. rezulta faptul ca el are 0 atitudine negativa fata de psihaterapie. valurile marii. (expiratie prelungita urmata de pauza) ~i Imi pare bine ca am venit aici. Iti place marea. T' Mi se pare ca umbrele de 12epereti ii fac sa para ca valurile marii. Cum te nume~ti? Conversatia care a urmat a avut ca tema utilizarea drogurilol' dl' catre client. terapie de familie etc. nlltll'nAtl sa-i permita sa-~i actualizeze resursele latentu dc u ruee vietii cotidiene. Clientul intra In eabinetul de psihaterapie ~i din modulln care se prezinta acesta.). cu nimic. • experienta persanala a autorului In ealitate de client ~i terapcut. ~ti ce vreau sa spun. T' Hai sa vedem ce este! (terapeutul se apropie de client) Da. 63) reda urmatorul dialog terapeutie.sa prive~ti valurile ~i sa visezi vise frumoase . care eontribuie la sucecsul psihoterapiei sunt urmatorii (L a n k tan. Intr-adevar. T' Nu m-am gandit la asta. trebuie neaparat sa ies afara. nu-i a~a? C: Da. Ma simt relaxat. apreeiind valoarea aeesteia In functie de trei criterii: • relatia client-terapeut. nu-i a~a? C: Da. Se mi~ca de parca ar fi ni~te valuri.. terapie seurta. T' ~i caldura Incaperii se aseamana cu soarele care te face sa te relaxezi tot mai mult. lmi face placere sa stau de yorba ell tine. acum Inteleg ce se intampla. dar am impresia ca peretii se strang ~i camera devine tot mai mica. unde lumea se simte bine. Nu ti se pare ca este relaxant aici? C: Nu pot suporta sa stau aici.!znro. 1990): infelegerea ~iintolnirea dientului pe terenul sau Autarul insista asupra faptului ca abardarea terapeutica trebuie sa fie unica pentru fieeare client In parte. Acest tip de dialog este specific psihotcrnpici ericksoniene ~i consta in aceea ca terapeutul "pune Ull piciol' pI>' terenul clientului in timp ce piciorul celalalt ramanI. S t e ph e n Lan k ton (1990. Faetorii speeifiei relatiei elient-terapeut. Imi aduc aminte . realizat In cadrul primului contact eu un paeient taxieoman. Imi place chiar foarte mult. a~a cum sublinia In lucrarile sale Mil tan E r i c k san.. Lan k ton (1990) introduce notiunea de "terapie efieienta". ~tiu.. psihotcrapic erieksoniana. Imi place. Terapeutul: Buna ziua! Cu ce va pot fi de folos? Clientul: 0.Psihoterapii scurte 189 (ONDITIILE PSIHOTERAPIEI EFICIENTE ?oate di problema cea mai importanta care se ridica In cazul psihoterapiei eonsta In aceea ca multi terapeuti Ineearea sa 0 Incadrczc Intr-un sistem tcoretic coerent. care se lqvesc de tarm. Tie nu-ti 'place? • C: Da. tcrapeutul ~i elientul devin selavii unui model In loe sa utilizezc respectivul model pentru a servi intercselor clientului. In felul aeesta.

in sensul ca tcrapeutul uu va putea empatiza cn violenta.100 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 191 i ncredere in sine ~i in ceilalfi Pcntru a fi eficient. terapeutul trebuie sa accepte realitatea pc care 0 prczinta clientul chiar daca aceasta nn corespunde convingerilor sale.ll\ fJU . astfel incat ea se va simti utila.um"ft. de pilda. Barbatul nu trebuie sa-~i construiasca respectul de sine pc baza aprecierilor exterioare pe care Ie realizeaza sotia. se va scuza ~i-i va marturisi dragostea.lun. Ceca ce ar trcbui sii Ihdl ei ar fi sa modifice aceasta realitate interioara. pubertate care pretindea ca arc Intlllnirl ell un tUIt.' Terapeutul trebuie sa-l ajute pe client sa-$i slllhilcfllI\JA 0"'. este necesar ca terapeutul sa se protejeze ~i sa-~i priveasca paeientul printr-un "telescop" ~i nu prin "microscop". la randul ei. ~i sa utilizeze metode adecvate pentru a h: IItiny •. o data stabilita relatia terapeutica. terapeutul va trebui sa schimbe cu fermitate aceasta atitudine ~i sa-i conduca la solutii terapeutice care nu implica limitari ~i pc care ei Ie descopera singuri. poate spera ca sotul va con~tientiza latura tandra ~i slaba a personalitatii sale ~i ii va solicita sprijinul.lut . ca de pilda.l{Jh. astfcl Inl:lll plll'lUII care lipse~te sa nu mai trebuiasca sa vina din extcrior. Astfel. In acela~i mod. Sii-i simpatiziim pe dienfii no~tri eticheta cu earacter limitativ ~i devine 0 realitate. Fiecare din eei doi partcncri dore~te ceva de la celalalt pentru a completa ceea ce lipSe$tll dill modul in care i~i percep propria persoana. de faptul ca peretii se mi~ca. In astfel de cazuri. terapeutul va crea impreuna cu clientul lumea alegerilor ~i a limitarilor clientului. care se imbraca biiiete~te $i VOl'bl." •• : Majoritatea psihiatri]or III' n onn. de pilda. daca acesta decide ca pacientul a facut cea mai buna alegere pentru a face fata existentei. Construirea realitiifii terapeutice Atunci cfmd clientii se percep ~i se concep pc ei in~i~i intr-un mod care ii limiteaza. iar daca acest lucru se intampla prea frecvcnt. Aceasta empatizare are insa ~i aspecte negative. ~i aceasta decizie va tinde sa se trans forme in realitate. Sotia. Astfel. (oredarea obiectivelor imaginare ~i a metodelor inefidente a acestora de atingere In cazul in care terapeutul nu-~i simpatizeaza clientul. un biirbat poate ineerca sa-~i salveze imaginea $i respectul de sine comporti'mdu-se ca 0 persoana geloasa. simptomele clientilor rezulta din anumite obiective imaginare puse in practica pI'in intermediul unoI' l1i. aceasta constatare se transforma intr-o Adesea. stari ernotionale. iar aceasta ar trebui sa se simta utila datorWi propriilor sale calitati ~i actiuni $i nu pentru cii sotul are nevoie de ea. comportamente ~i a unor noi moduri de autopercepere ~i autoevaluare a propriei persoane. este mai binc sa-l recomandam altui terapeut. S t e p hen Lan k ton (1990) estc de parere ea daca nu ne place ~i nu avem incredere in client.~Clllillilt dM' doresc ca relatia lor interpersonala sa fie mai bllnn. daca terapeutul decide ca 0 persoana trebuie sa ia medicamente antidepresive. in speranta ca sotia va pHinge.. Rezultatele VOl' fi dezastruoase pentru ca ambii utilizeaza metode gre~ite de atingere a unoI' obiective cu caracter imaginal'. I)~PliWlll' Iolft ar fi bine ~i ca ei sa-~i acorde mai multa atentic unlll l. tinfmdu-se seama de experientele anterioare ale clientilor ~i care implica formarea mior noi atitudini.k~ . el mimand faptul cii este convins de "realitatile" clientului. terapeutul va ghida clicntul spre 0 noua lume construita.etode ineficiente. terapeutul insu~i arc nevoie de psihoterapie. Astfel.u. S t e ph e n Lan k ton (1990) dcscric c"1. daei nu se poate evita psihoterapia. ura ~i actele anti sociale ale unora dintre clienti. t~\\ lI. i-ar fi prescris tratamcnl I1II. muzicarock prin metode telcpaticc. el nu poate intra in relatie empatica cu acesta ~i nu poate simti ce simte eI.td.

vor ocupa un lac mai putin important in clldrul existentei lor. team a... Aeeste Incercari reprezentau acte de curaj din partea ei. terapeutul a deplasat-o din cadrul patologicului In sfera normalitatii. dependentn ele dW6&lII'l sau violenta. S t e I' hen Lan k ton (1990) nu insistii pe expcrientelc treeute ~i pc rclatiilc pc care Ie-au avut ace~tia cu parintii In copiliirie decat In masura In care aceste experiente pot motiva clientul sa priveasca altfel realitatea prezenta. ph" nr. Astfel. solicitarea ajutorului. nu Intretinea relatii sexuale cu mama fetei de 12 ani. insomnia.192 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 193 Terapcutul a fost dc parcre cii fata este perfect nonnala ~i face exact ce trebuie sa faca un copil la varsta pubertatii ~i anume "Invati!" sa aiba Intalniri cu pcrsoane de sex opus. era rece. obUnt'. pe client sa se raporteze altfcl la realitatea Inconjuratoare. ineercari inefieiente de atingere a unor seopuri gl'o~jl ~RtulIlIt'" vor avea tendinta sa dispara. obiectivul put and fi adecvat daca ar fi fost yorba de un tanar de varsta ei. Terapeutul Ie solicita adesea clientilor sai aflati In hipnoza sau relaxare sa converseze eu eopilul din interiorul fiintei lor sau sa sc relationeze cu parintele "ea ~i cum" scena ar fi reala. mai ales cu tatal. ei vor interaetiona 1£1 £lIt niwl unii eu altii :. In ciuda acestui comportament al tatalui. mai ales datorita faptului cii tatal era pcnsionat medical. ostil ~i chiar agresiv cu familia. Ajutarea c1ientilor sa-~i miireasca rezolvarea problemelor repertoriul de abilitati pentru Utilizarea ~edintei de psi hot era pie pentru a motiva dientii in directia schimbiirii Actiunilc Intreprinse de terapeut In cursul ~edintelor de psihoterapie au ~i menirea de a-I face. Membrii familiei sc vor relation a altfcl unii ell eeilalti ~i se va pune problema unoI' noi optiuni comportamcntale din cadrul procesului de rezolvare de probleme.. Utilizate eficient. Abordand In acest fcl problema. Probleme patologice eare nu reprezintli 1I11~'ov"do. amintirile legate de experiente anterioare pot contribui la construirea motivatiei pentru actiunile prezente. pot fi. cele doua fetite (pacienta avea ~i 0 sora mai mica) se comportau fircsc. singuratatea. S t (1 un accent deosebit pe mcnlinol'tlll se poate realiza prin intcrll10dlul externa. tulburarile sexuale. ..iatunci simptome cum ar fi anxietatea. Obiectivul pacientei In cauza avea un caracter imaginar (Intalnirea cu un artist). iar terapeutllJ va tl'cbul MI•• client sa-~i rezolve pe alte cai prob!emclc clIl'cnlO. Atunei cand clientii se amelioreaza.'. pentru ca atllnc! cAnd . nu aducea decat foarte putini bani acasa. numai' ca ele nu utilizau mijloacele adecvate pentru a ajunge sa aiba Intalniri cu baietii. discutiile ~i comunidirile cu caracter metaforic Ie reamintesc clientilor despre experientele lor trecute. pcntru a scoate 1£1 iveala resurse cognitive. de pilda. de pilda. 11 poate facc pc clicnt sa fie mai aservit eu partenerul de viata. Acesta a lucrat la I'neeput cu parintii. eu toate aeestea. (kpl't. afeetive ~i comportamcntalc care sa fie puse I'n actiune I'n situatiile prezente. Efcetul asupra acestcia a fost cvident. Atunei cand clientii se modificii. discutiile In contradictoriu. fctita Inecpand foarte curand'sa primeasca tclefoancdc la colegi de ~eoala. redandu-i accstuia Incrcderca In sine ~i dirijandu-l In a~a fell'ncat sa acordc mai multa atentic fiicei salc. I Ajutarea c1ientilor so mentina achlzlflli. punerea in actiune a unei atitudini protectoare.. Strategiile de rezolvare a problemelor din cadrul familiilor. In eadrul modelului sau. Adesea. interactiunile familiei au tendinta de a se cent~a spre altceva deeat spre' simptomul eare a dispamt ~i este dificil de presupus ce anume va aparea In cadrul aeestor interactiuni pentru a se restabili echilibrul In cadru! sistemului familial. ltohllUI \lnOf •• .sIl1. exprimarea ostilitatii fata dc tata In cursul transei hipnotice.

elientii i~i exprima plangerile sau simptomele in termeni vagi. de asemenea. Terapia trebuie astfel conceputa Incat sa contribuie la producerea unor schimbiiri specifice :.. 2) Exceptiile clicntului ~i auto-monitorizarea. la care sotul a raspuns In mod spontan: "de trei ori pc zi". care sa raspunda trebuintelor de evolutie :. Stabilirea unui contract referitor la obiectivul general al terapiei precizeaza ce anume crede clientul ca va obtine daca va atinge obiectivul respectiv. avand In minte aceasta supozitie. Aceasta abordare este :. ca problema lor era ca aveau relatii sexuale pre a rare. terapeutul nu trebuie sit traga imediat eoncluzia ca pacientul dore~te sa se modifice. terapeutul a inceput sa fie tot mai atent cu modul In care clientii W inteleg problema-simptom. La un moment dat.. terapeutii nu ~tiu In ce directie sa-~i Indrepte energia. cognitiva. trebuie realizata In functie de patru niveluri aflate In interactiune reciproca. tcrapeutul trebuie sa aiba In vedere: 1) Trebuinta de evolutie psihica ~i biologica.te.i autorealizare.. Intreband: "ce ai dori sa faci atunci cand te vei simti mai putin anxioasa?" sau: "de ce crezi ca ar fi mai bine sa simti mai putina anxietate?". de pilda. Din aeel moment. Problema cea mai fecvent IntiUnita in cursul psihoterapiei consta In aceea ca terapeutii nu pot preciza ce anume cred clientii ca trebuie sa realizeze In cursul psihoterapiei.. dad pacienta plange :. mai precis sa genereze noi sentimente.. sa consolideze noi roluri soeiale ~i sa reorganizeze structurile familiale. Lan k ton (1990. Terapeutul :. Doi soti s-au prezentat la cabinetafirmand Dupa ce a aflat In ce consta simptomul. acesta trebuie sa-i adreseze 0 Intrebare de tipul urmator: "de ce dore~te sa faca lucrul acesta?". In masura In care se realizeaza 0 concordanta Intre trebuintele ~i sanctiunile specifice diferitelor niveluri.. p. 1990) Identificarea problemelor Dc eele mai multe ori. lucrul asupra imaginii de sine. Din acest motiv. Astfel. o psihoterapie eficienUi va trebui sa ajute clientiisa achizitioneze sau sa utilizcze abilitati din sfera perceptiva.ile-a vorbit aproximativ 0 jumatate de ora. autoadministrarea de Intariri pozitivc ~i negative. 4) Cerintc sociale cu caracter mai larg (vecini.imai utila atunci cand ne confruntam ell probleme emotionale. nu se gandesc la terapie cand se afla in afara cabinetului ~i nu-:. Astfel.. se poate obtine ~i mentine stare a de sanatate fizidi ~i psihica. ci sa obtina informatii precise. Astfel...situatie In care terapeutul trebuie sa fie mai riguros In ghidarea aeestora In directia formularii clare a problemelor. terapeutul nu trebuie sa presupuna ca este mai bine sa scapi de anxietate. disfunctionale eu altele pozitive~ sa produca modifieari la nivelul imaginii de sine. terapeutul a simtit ncvoia unei prccizari ~i a Intrebat ee Inteleg ei prin relatii scxuale putin frecvente.i spune ca .i Indeplinesc sarcinile pentru casa. Intarirea comportamentelor adaptative nou achizitionate. Astfel. sa Inlocuiasca gandurile negative. Stabilirea ~i infelegerea semnificafiei unui contract terapeutic FACTOR II CRE~TERII EFICIENTEI PSIHOTERAPIEI (LANKTON. afectiva :. 3) Sanctiunilc sociale (din partea familiei ~i persoanelor de aceca~i varsta).i-aimaginat ca ace:.tia aveau contacte sexuale la cateva saptamani :. Terapeutul nu trebuie sa faca presupuneri. norme socioculturale ). iar clientii se comporta relativ indiferent fata de ceea ce se petrece In ~edinta de psihoterapie. 70) citeaza urmatorul caz de psihoterapie de euplu.. daea 0 clienta afim1a ca dore~te sa scape de mama ei. ci sa aprofundeze problema. Stephen Lankton (1990) este de parere ca terapeutul trebuiesa continue cu Intrebiirile pana cand clientul Intelege exact ce anume dore:. respectivul comportament va avea tendinta de a se stabiliza. iar daea pacienta raspunde ca dore~te sa se elibereze de anxietate. precum ~i de solicitarile ecosistemului.i comportamentala.ievidente la toate nivelurile mentionate.]04 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 105 anumit comportament care este Intarit ~i de societate.

terapeutul i-a dat 0 amuleta reprezentiind 0 papu~a indiana ~i i-a indicat s-o poarte asupra sa in cursu 1 saptamiinii urmatoare. de pilda.196 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 197 trebuie sa se desparta de mama ei. sa realizeze sareini pentm acasa. Dimpotrivli. pacientul a afirmat ca a ajuns la concluzia ca atiita timp cat dispune de mecanismul imaginatiei nu are de cc sa se simta rau. S t e p hen Lan k ton (1990) a constatat ca orice actiune. pe care 0 realizeaza clientul intre ~edintele de terapie ~i care reprezinta un mic pas in directia schimbarii. subtil ~i metaforic. unui pacient care se simtea nesigur de sine. terapeutul nu trebuie sa ereada dl ~tie in ce consta problema. Astfel. de pilda. cat de neinsemnata. ~i terapeutul. In astfel de cazuri. de pilda. greu de definil. Pentm a se evita "etichetarile". Adivarea dienfilor lntrebarea "de ce vrei sa faci acest lucru?" se refera la cauza pentru care situatia respectiva reprezinta 0 problema ~i contribuie la activarea tendintelor de cautare interioara ale clientilor. sunt activate rezistentele clientilor. care implica realizarea unor mici modifici'iri in existenta lor. vrea sa fie mai putin anxios la facultate. terapeutul nu trebuie sa se multumeasca doar cu solicitarea initiala. in mod artificial. Astfel un tanar afirma ca ar __ l~ ~_~ u_~~ __ ~_~ ~ __ ~_~ __ ~ J . aceasta nu inseamna cii terapeutul ar trebui sa sugereze cu prea multi'i u!lurinta divorturi sau schimbari de cariera. de convingere a clientului sa se incadreze in tiparele stabilite. terapeutul va trebui sa culeaga informatii in mod indirect. clientii i~imodifica ~i atitudinile fata de existenta ~i fata de propria persoana. ci sa continue' astfel: "Tn pari suparata dind spui ca trebuie sa te desparti de mama ta. eontribuind la intarirea motivatiei care i-a adus la psihoterapie. Desigur. Un client motivat devine activ. Astfcl. Utilizarea sardllilor terapeutice Adesea. de el. Terapeutii care sunt capabili sa sesizeze mesajele non-verbale nu vor fi nevoiti sa adreseze intrebari suparatoare de genul: "cum te-ai simtit atunci cand te-a parasit sotia?" sau "ce te-ai hotarat sa faci dupa ce ai dizut la examenul de admitere la facultate?". sa te muti. Se ajunge astfel la depa~irea pasivitatii care demobilizeaza. La urmatoarea intiilnire terapeuticii. terapeutul trebuie sa devina ~i mai circumspect ~i sa continue investigatiile. ci sa provoace clientul a obtine date suplimentare. Prin intermediul aces tor sarcini terapeutice.iar alt client spunea ca ar dori sa se simta mai putin tensionat la locul de muncii. In fclul acesta.). in cazul in care clientul se arata prea entuziasmat de astfel de idei. acesta angajandu-se intr-un demers eronat. amplifica rczultatul procesarii terapeutului din cadrul ~edintei urmatoare. terapeutul at trebui sa adreseze intrebari de tipul: "nu inteleg de ce aceasta reprezinta 0 problema?" sau "flU te-ai gandit sa nu faci acest lucru deloc?" (sa ramai la facultate. Provocarea dienfilor pentru a obfine informofii suplimentore S t e p hen Lan k ton (1990) relateaza faptul ca adesea clientii pun probleme vagi. adesea. Pliingi daca mai simti nevoia s-o faci. Aceasta energie psihica pus a in actiune de subiecti trebuie speculata de terapeut care Ie poate cere. sa te casatore~ti etc. iar activismul sau 11ajuta pe terapeut sa realizeze 0 terapie eficienta. Aceasta atitudine plaseaza terapeutul in situatia iluzorie cii ~tie care este cauza tulburarii. dar in cele din urma a decis ca nici nu vrea sa urmeze 0 facultate. :lara a distruge relatia terapeutica ~i responsivitatea clientului. terapeutii plaseaza problemele c1ientilor in sfera patologicului din dorinta de a intelege mai bine problemele lor ~i de a-i ajuta. care tin ca statutul lor de fiinta unica sa fie respectal. dar explica-mi ce intelegi prin a te desparti ~i de ce vrei sa faci a~a ceva". in final rezultiind ea el nu dorea sa ramana in acel serviciu.

sindrom) ~i sa nu-i stabileasca acestuia criterii exterioare ~i artificiale de sanatate ~i eficienta. indirect. . 1990) Autorul subliniaza faptul ca majoritatea clientilor prefera ca tcrapeutul lor sa aiba urmatoarele ealitati: I) Sa fie fermeeator. i sa fie ehiar putin misterios. => invatarea aeestora sa-~i exprime liber sentimentele de bueurie. introdudind putina ambiguitate ~i suspans in cadrul demersului terapeutic. pentru c'a aeesta reprezinta un om viu ~i nu 0 entitate nozografidi (boala. A~A CUM DE PACIENTI SUNT APRECIATE (L a n k Ion. plieticos. In aeela~i timp. 4) Sa fie omenos ~i sa aiM simtul umorului. simpatie ~i sa-i stimuleze in plan psihologie. Aeesta trebuie sa aibii 111ultii ncredere in sine. obiective pentru fiecare ~edinta de psihoterapie pot fi urmatoarcle: => ajutarea parintilor sa simHi bucuria ca au un eopil. suparare.198 PsillOterapii scurte Psihoterapii scurte 199 Desigur. S t c p hen Lan k ton (1990) subliniaza faptul ca este necesar sa sc stabilcasca nu numai obicctivele generale. dar sa-i merite respeetui. 2) Sa-l ajute pe client sa se eonfrunte eu realitatea prezenta ~i viitoare. terapeutul trebuie sa fie egalul clientului. I Terapeutul nu trebuie sa fie pisalog. Siobilireo unor obiective spedfice penlru psiholeropie 3) Sa nu etieheteze paeientul. terapeutul are nevoie de raspunsuri la intrebari de acest fel. sa para interesat de aeeasta ~i sa nu fie excesiv de preoeupat de amintirile $i experientele trecute ale acestuia. CAlITATILE UNUI TERAPEUT EFICIENT. Astfel. dar este de dorit sa Ie obtina in mod. => ajutarea aeestora sa-~i exprime eerintele in mod cIar ~i ferm ete. daca obiectivul final poate fi ajutarea parintilor sa se deseurce eu un eopil eu tulburari de eomportament. a~a cum sUnt ele exprimate in cadrul contractului terapeutic. ci ~i obiective precise pcntru fiecare ~edinta de psihoterapie. agresiv sau sa dadaeeasea paeientii. tara a-i face pe elienti sa aiM impresia di sunt animale de experienta. mandrie.

methods and methapors. I r i n a. Ion. Editura All. J. Madanes. Retz. H 0 Ide vie i. And r e e a. Brief therapy. Peu/.). myths. New York.. Cloe. S. La Nouvelle Hypnose: vocahulaire principes et methode. Carol.!. G. DeS h a z e r. St. Bucure~ti. K.). 1983. K. S. God in. Bucure~ti. 1. S 1. H 0 Ide v i c i. Bruner/Mazel.. I r i n a.). Publishers. 3.. 1985. 1998. S. obsesii ~'iobii. Albin Michel. 1990. 1992. Publishers. methods and methapors. J. 1999.. Concretizing of symptoms and their manipulation. Brunner/Mazel. Elemente de psihoterapie. Ell is. Paris. S. 17. 15. Editura Stiin\a ~i Tehnica. Fay. Gilligan S. Publishers. Brunner/Mazel. Ell is. New York. Brunner/Maze!. Handbook of rationale therapy.. G r e g e r. K. S. myths. i i rational-ell/otiva. .). 1990. Ion.. Me g g Ie. Bucure~ti. Lankton. in zeig. 1990. I r n a. J. panique. A. G.Un tratament fara medicamente. 2. How Can P. 1. Publishers. A. D. G. Psihoterapia tulburiirilor anxioase: sii ne eliberam 7. L'esprit du Temps. B. 1990. I. 14. Paris. Myths.The rationale-emotive approach to brief therapy. G. 1995 . metyhods and methaphors. 1. Brief therapy.. Bucure~ti. Bucure~ti. 13. 6. K. S.). A. Brunner/Mazel. (eds. methods and metaphors. London. Les therapies breves. Psihoterapii moden/e: noua hipnoza ericksoniana.. New York. K. Psihoterapia . I r n a. Publishers. Myths. (cds. Gilligan. Norton and Company: New York. G.. H 0 Ide vie i.. Brief Therapy. A. Gillian.12. 16. Editura Victor.. Brief Therapy. Un modele de strategie breve pour une resolution rapide des problemes. Springer Corp. I r in a. Editura Ceres. Lan k ton. Editura !. a III-a reviizuta ~i adaugita. Introduction a l'hypnotherapie ericksonl1iene. Sugestiologie ~'i terapie sugestiva. Publishers.N. New York. La z a r us.\~Vchological Treatment to be briefer and better? .. Bucure~ti. in zeig. R. New York. Psychologic. 4. A. 1996. 9.. 1998. 1977. (eds. 1990. Lankton.... New York. (cds. f 8. R. Brief psychoterapy: tautology or oxy maron"! in zeig. H 0 Ide vie i. W. methods and metaphors. Just do good therapy. 10. in zeig. (eds. Editura Ceres. Gilligan. ed. Strategies and metaphors in Brief Psych aterapy. Ghid terapeutic de terapie i i. 11. 1997. Bruner/Mazel. 1990. Keys of solution in Brief therapy. I r i n a. myths. H 0 Ide vie i. G. H 0 Ide vi c de ji'ici. 5. New York. The answer within: a clinical framework of Ericksonian hypnotherapy. W. in zeig. R 0 s en. Gandirea pozitivii. phobies. N a r don e. Gilligan. 1993.

UNIVERSUL a. .A.Tiparit la S.C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful