You are on page 1of 8
eee Sarbatorim... Sarbatorim. $i aceast.sarbiitoare ne face bine. Sine trebuinta. printre e de Chiar cutremure tsunami, printre radiatii si furtuni. Suntem rostogoliti de tavalugul lumii acesteia, macinati de eterna crizi - morala, financiara sau religioasi - gi imbalsimagi de grijile unui maine perpetuu. Printre acestea toate, ne interiorizam o clipa, uitam de ,restul” $i sirbatorim. O sarbatoare ce se sfinfeste prin sine. Pentru caa fost hotarata de Dumnezeu si implinita prin Fiul Siu. Dar in ce fel sarbatorim? Profesoara de romana a baiatului meu, David, le-a dat copiilor sa scrie 0 compunere, fiecare pe o alta tema. Nici nu e greu de ghicit ca lui David i-a revenit sa povesteasca in ce fel sarbatorim noi, familia crestina ~ bine, bine, dar altfel de crestina ~ Pastele. Total a iesit foarte bine, dar uimirea doamnei profesoare a fost ca David L-a amintit printre invitatii de la masa si pe Domnul Isus. Ce e de mirare?! Acum ma intreb in ce moment al istoriei L-am uitat pe cel mai important invitat? Cand ne-am saturat sau plictisit de prezenta Lui? Era prea multa sfintenie in jurul nostru, nu reuseam sa descifram infinitul? ‘Cand Dumnezeu a dezlegat timpul, oamenii si kau asumat. Si Lau contorsionat in fel si chip dupa bunul plac al vremurilor lor. Daca la inceput totul parea atemporal, acum timpul e devorat. Intotdeauna ne lovim de lipsa de timp si ne plingem de prea-plinul spatiului. Dar fie vechi saw now, am pastrat totusi neatinse cateva clipe de reverent, doar si ne amintim de sarbatoare. Semnificatiile difera, dar ce mai conteaza? Daca evreii celebrau eliberarea poporului din robia egipteand si formarea sa ca natiune bine definita din punct de vedere religios, prin primirea Legilor dupa care si se oxganizeze si 8 existe, crestinii praznuiese moartea si invierea Domaului Isus. Par dlowa concepte diferite, insa nu e nicidecum asa. Tar numitorul lor comun e insusi Dumnezew. $i atunci, dar si acum e vorba de eliberare ~ din robie sau din pacat. $i atunci dar si acum e vorba despre jertfa. Mielul jertit si mancat de evrei cand serbau Costel Cozorici era o profigurare a Mielului lui Dumnezeu care idica pacatele lumii gi se oferi ca hrand pentru viata vesnici, Apostolul Pavel ne indeamna sa serbam Pagtele intro noua perspectiva: ata Hristos, Pastele nostru, s-a jertfit pentru noi; si praznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul riutitii si al viclesugului, ci cu azimile curatiei si ale adevarului” (1 Cor. 5, 7-8). Tot ceea ce ne aminteste de Paste e plin de o simbolistica ce a durat peste veacuri, chiar daca au intervenit schimbari rituale. in timpul regelui losia, pe la jumatatea secolului al VII lea i:Hr., Pastele a devenit o sarbatoare care se oficia doar la templul din Terusalim. Mielul nu mai era sactificat de capul familiei, ci de un preot, iar cu sangele mielului nu mai eran unse usile caselor, ci era stropit altarul, in ultimele zile ale templului tui rod, mieii erau sacrificati in curtea exterioard a templului, Preotii erau aliniati pe doua randuri, Pe un rind, preofii aveau un lighean de aur in mana, pe celilalt rand, aveau un lighean din argint. In. aceste ligheane era strans singele mieilor sacrificati. Ultimul preot din rind avea datoria de a stropialtarul cu sangele adunat (sangele mielului simbolizénd eliberarea de pacate). Numele dePastea fost aplicat_ de primii crestini comemorarii anuale a Cinei celei de Taina, care avea loc in seara zilei de 13 Nisan sau in Joia dinaintea Dumini dints-o masa rituali, care imita Cina la care au Participat apostolii si Hristos. La. primii crestini, aceasta celebrare a Cinei se substituia vechii mese pascale evreiesti din seara zilei de 14 Nisan, masa care, la inceput, purta, doar ea, denumirea de Pasti in sensul propriu al cuvantului, Daca @ si tezum, Mielul a ramas in centrul sarbatorii, E drept ci am trecut de la matzoh ~ paine din aluat nedospit - la cozonac, s-au mai schimbat (pe ici, pe colo, dar substantial) conotatiile postulti, insa importanta ¢ longevitatea si semnificatia sarbatorii. Si nici nu pot trece cu vederea ci din simbolistica Pagtelui la evrei am renunjat la ierburile amare care le aminteau de viata in timpul robiei egiptene. Dar e normal. Ce treaba avem noi, romani, cut robia lor? Noi o avem pe a noastra sie taaaare grea! Agadar, sarbatoriti, fratilor, dar si nu-L uitati pe Invitatul de Onoar Fa consta Interviu cu Ghiltman Abraham presedintele Comunitatii Evreiesti din lasi Ce inseamna sarbatoarea Pastelui pentru un evreu? Pastele este 0 sairbatoare biblicd, ce semnifica ie- sirea evreilor din Egipt, fuga lor - mai bine dupa ce an fost eliberati din robie, in urma acti unilor intreprinse de Moise cu indrumarea lui Dumnezeu. Dupa cum stiti, evreii_ au ajuns in Fgipt, unde s-au inmultit si, daca la inceput au fost privifi cu simpatie si condescendenta, dupa aceea au fost considerati un pericol si facui sclavi si pusila cele mai grele gi umilitoare munci, Ce ne puteti spune despre esenta sirbatorii, din- colo de un eveniment istoric pe care il comemo- ati?’ De fapt, denumirea exacta este pesach gi inseamna trecere, trecerea poporului evreu din starea de robie in cea de libertate, iar cea ce se citeste in serile de pesach este acea carte numita Sagadah, care practic este certificatul de nastere a poporului Cum resimte un evreu aceasta sarbatoare in raport cu celelalte sirbatori iudaice? Categoric este 0 sarbatoare aparte pentru ca ea arata ca s-a nascut poporul evreu liber si, in felul acesta, am supravietuit dea lungul secolelor. Practic, pesach marcheaza inceputul poporulssi evreu liber? Exact. Care sunt obiceiurile iudaice pascale si care este mesajul lor? Obiceiurile si mesajul Jor sunt foarte clare. Evreii, trecind prin de- sert, nu au avut timp sa si pregiteasca painea dospita care sa le asig- ure hrana in acea pe- rioada si atunci au fugit din Fgipt cu painea ne- dlospiti. Astfel, este in terzis ca in cele 7 zile, Git fine siirbittoarea in Israel, respectiv 8 zile in afara lui, sii se manince paine dospita. Aceasta este interdictia principala. realizat de Oana Bilan Cum se desfaigoara sirbatoarea pascala din Tasul 20112 Pesach este 0 sirba: toare care se des- fagoara in familie, unde tatal, capul familiei, cel care oficiaza sarbatoarea, iar copii mai mici pun intrebari la care tatal raspunde. Sairbatoarea de- buteazi cu o masa in jurul cireia se aduna toata familia si se colebreaza seder-ul de Paste. Se nu- meste aga pentru ci exist o succesiune care se este repet an de an, in primele 2 zile de Paste. Seder-ul este o succesiune a ceea ce se spune in hagatal, care incepe cu faptul ca evreii au fost asupriti; se reinvie istoria poporului evreu. A doua zi se repeti ritualul din prima zi, celelalte zile sunt zile obisnuite, iar ultimele doua zile iarasi sunt zile de sarbaitoare, in una din cele doua zile finale se pomenese gi morfi Vary 3) Jar in sinagoga? Sunt rugiciunile speciale de sarbatoare, printre care se reamintesc si anumite pasaje referitoare la sarbaitoarea pascala. Reprezentati o comunitate care igi duce existenta cul unei populatii majoritar crestine. Ve~ dei vreo similitudine de fond intre sirbatoarea pascal iudaica gi cea crestina? Stim foarte clar - cresti mozai mul se trage din religia ins semnificatiile celor dowd sirbatori sunt cu totul altele. Daca este un mesaj comun, este acela cit au fost lungi perioade cind evreii au conlocuit cu. crestinii in cele mai bune conditii, Juau parte unii la sairbatorile celorlalti si sperm sit continue o astfel de relationare, ficind punte intre ceea cea fost si a dezbinat pe evrei de crestini de lungul secolelor. Infeleg ca le urati crestinilor, in prag de sarbi toare, 0 intoarcere a privirii citre origini? Le urez si ti vada pe evrei ca pe niste apropiati, pe niste prieteni vieluire. i impreund sa trim in buns co