CAPITOLUL

19: REVOLUTIA

SOCIALA

189

I
Sa examinam imediat prima concluzie, profetia ca toate clasele urmeaza inevitabil sa dispara sau sa devina insignifiante, cu exceptia burgheziei si a proletariatului, a carui constiinta de clasa si a carui solidaritate urmeaza cu necesitate sa creasca. Treb~ie admis ca premisa, teoria lui Marx privind cresterea bogatiei ~irespectiv a saraciei, face intr-adevar plauzibila ideea disparitiei unei anumite clase de mijloc, cea a capitalistilor mai marunti si a micii burghezii. "Un capitalist rapune un numar mare de alti capitalisti", cum spune Marx' ; iar cei astfel rapusi pot intr-adevar sa ajunga in situatia de salariati, care pentru Marx inseamna acelasi lucru cu proletarii. Aceasta miscare face parte din cresterea bogatiei, inseamna acumularea a tot mai mult capital ~i concentrarea si centralizarea lui in maini tot mai putine, 0 soarta asemanatoare este rezervata "paturilor inferioare ale starii de mijloc", cum spune Marx.' "Micii industriasi, micii negustori ~i rentieri, rneseriasii si taranii, toate aceste clase ingroasa randurile proletariatului, parte din cauza ca micullor capital, fiind insuficient pentru mari intreprinderi industriale, este infrant de concurenta capitalistilor mai mari, parte din cauza ca indernanarea lor profesionala nu mai are aceeasi valoare ca urmare a noilor metode de productie. Astfel, proletariatul se recruteaza din toate clasele populatiei." Aceasta descriere este cu siguranta destul de exacta, indeosebi in ce-i priveste pe meseriasi; dupa cum este adevarat ~i ca multi proletari proyin din populatia taraneasca, Dar oricat de admirabile ar fi observatiile lui Marx, tabloul e defectuos. Miscarea investigata de el este 0 miscare industrials: "capitalistul" sau este capitalistul industrial, iar "proletarul" sau este muncitorul industrial. $i in pofida faptului ca multi muncitori industriali provin din stramosii rarani, aceasta nu inseamna ca fermierii ~i raranii, de exemplu, sunt redusi treptat cu totii la situatia de muncitori industriali. Nici macar muncitorii agricoli nu sunt in mod necesar uniti

CAPITOLUL

19

Revolutia sociald
. Cea mai r~levanta premiss a celui de-al doilea pas al ra~lOname~tul~1 profetic allui Marx este ideea ca in mod necesar capttahsmul duce la acumularea bogati,leI concomltent . . cu ac~~ntuarea.saraclel; la a~umu_lareabogatiei in mainile burgheziei numence~te tot mal putme si la accentuare tot rnai . ' ,, a saraclel ot mal n~m~r?aSel clase muncitoare. Aceasta supozitie a lui Marx va fl cntlca~.a in capitolul urmator ; aici insa 0 vom lua ca atare. Concluziile trase dm ea pot fi impartite in d P. rna pt' . , oua. ar e o. C~~stItU1eprofetia privind evolutia structurii nl de c asa a c~pI~a ismului, ~a afirrna ca toate clasele in aiara de fu~~hezIe ~I~e ~ro!etanat,. in special asa-numiteja clase mijOC!I,urme~za s~ d~spara ~I ca, drept urmare a tensiunii din ce in ~e mad maIn dmtre burghezie ~i proletariat, unitatea si I constnnta e. c ~sa a ace~tuia din urma vor creste. Partea 'a d?:la 0tf~st!tU1e pr<?fe~Iaca aceasta tensiune nu poate fi in ntcI~n e mlaturata ~Ica ea va duce la 0 revolutie socialaproIetara. '
v
V • •

v

v

v

v

C~e~ ca ~i~i una din c~le doua concluzii nu decur e din prem!sa. C~Itlca mea va fI, in linii mari, similara celet ro~use III capltol~l precedent; voi incerca, adica, sa arat cf ratlOnamlen:.ullu~~arx nu ia in considerare un mare numar d e evo urn posibile,

) Si mai constatam. pe cand concentrarea capitalului in maini mai putine 0 rnareste pe a celor de la erase. Un_a este crea:e~ unei not clase de mijloc. e un lucru mentionat de Ma~ insusi' . Astfel. 3) alp pr?prietari funciari.190 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19: REVOLUTIASOCIALA 191 c~.i struc~n de clasa: 1) burghezia. nu pare de natura sa contracareze aceasta tendinrj. t.~d.-ar . (N.~ar~nii pot opta usor sa sprijme burghezla ~Inu pe muncuon. 2) marii propnetan funciari. care In acest punct dlfera sensibil de textu] versiunii romanesu. 0 asemenea evolutie nu duce in mod necesar la de~voltarea constiintei de clasa a muncitorilor in sen~ sul marxist".le frange puterea de reziste~~a. !?ar ca in sc~im? fermierii ~i.admire Marx-' . 5) 0 noua . Insasi analiza lui Marx arata ca pentru burghezie este de import~nta vitala sa provc:>ace dezbmare intre salariati.' ~are s-ar simri s~periori muncitorilor manuali ~~m acelasi nmp ?ependentl de bunavointa patronilor. dupa cum admite Marx sa lngro:~e" randu~ile . in plus. iar un program muncitoresc cum es~e eel din M. Dar. daca muncitorii nu sorb tane din cert~tudIllea ~a numarul lor. Dar asta nu este totul.cei industriali printr-un sentiment de solidaritate si 0 con~tIln5~d~ clas~ comun~. 7) lumpen-prolet. constatam ca. la fel ca in critica pe care am facut-o CelUIde-al. dupa cum a atras atentia Marx. a unui grup privilegla.ana~l. in opozitie cu profetia lui Marx. Intrucat ins a. iar proletanatul rural sa nu fuzioneze cu eel industrial. $i p~ob~bil ca.trellea pas~ tre~ buie si aici sa spun ca n-am intentia sa inlocuiesc profetia lUI = . pentru a face cauza comuns cu proletariatul industri'al. potrivit propriilor sale pre.and ca prima revendicare "desfiintarea oricaret propneta~1 asupra pamantului".s~racia nu poate fi diminuata inai?-:e de ca~tI~ar~~ victonei III revolutia sociala. connnua sa creased. care pretin~e ca ar exista 0 evolutie necesara spre 0 impartire neta a societatii in doua clase. exista posibilitatea dezvolta~ii u~mato~re. to ate clasele. se recruteaza infractorii car~ se pot arata dispusi sa se vanda dusmanului de clasa.tocI?ai a~: se intampla.graba le-ar. "Dispersarea muncitorilor agricoli pe mar~ mtm~en . Putem fi de acord ca accentuarea saraciei poate genera rezistenta si ca e chiar probabil sa dud la rabufniri de revolta. chiar si a ~uncit~rilor industriali. ~le ar~t~ I?~i degraba ca exista eel putin ~oslbtlIt~tea unei dezbman ~I ca muncitorul agricol poate fl uneon prea dependent de stapanul sau. nu exista nici 0 ncesitate ca aceasta protetie sa se adevereasca. Lucrurile ar putea sta asa dad. ca clasele de mijloc rurale sa nu dispara. 4) muncitori rurali.'. De a!ci rei:se ce_lputin posibilirara. . evolurie ce nu poate fi'de natura sa contnbUte la solidaritatea tuturor celor asupriti. este posibil ca solidaritatea. (Fireste d ar putea sa se dezvolte si orice alta combmap: a acestor clase.lucrul acesta s.supozitii.e~ salanatl. prin urmare. fermier sau taran. mai de. Dar una din premisele rationamentului pe care-l an_alizam ~ste . ca ~i puterea lor econornica potentials.) II Dar nici macar solidaritatea clasei muncitorilor industriali nu este 0 consecinta necesara a accentuarii saraciei.acestei paturi. ~ealalt~ cale este foloslrea paturii celei mai de jos a societatlI~nurruta de Marx "lumpen-proletariat". pu~ea dezvolta constiinta de clasa in sensul de a-I face consuenti de faptul ca apartin ~nei armate infrante.5. dUl?a cum am vazut. «« Din aceste tendinte nu dec~~ge"nicidecum unificarea intr-un intreg inzestra~ cu con~tl1~~~?e clasa. Urrneaza de aici ca muncitoru ce opun rezistenta vor fi mereu infranti in incercarile lor sterile de a-si imbu~atati soarta. ca 0 atare evolutie ar putea sa submineze unitatea categoriei 6. ca prima concluzie a celui de-al doilea pas al rationamentului lui Mar:' nu dec~rge. sa fie subminata din pricina defetisrnului. Mizena crescanda tinde cu necesitate. Putem spune.allIfest. Traduc:rea este facut~ dupa versiunea engleza folosita de Popper. ~i dupa cum a sesizat el mSU~I. 6) muncitorii industriali.futea realiza pe cel putin doua cai. ar tinde sa dispara. dupa cum a prezis Marx. Din randurile acestina.av.clasa d~ mlJloc. adica in sensul de a fi mandri de clasa lor ~l patrunsi de misiunea acesteia. alara de proletariat ~i de bur"ghezie.

ga de a cuceri puterea politica deplina.rmarit e. care nu pregeta sa recurga la acuzatiile de tradare mituire si insuficienta solidaritate de clasa cind sunt pusi situatia sa explice evolutii ce nu se conformeaza profetiei. Intru~at insa ~rebuie sa folosim doctrina revolutiei sociale ca parte a rationamentului ~t~intifi~pr~n care se incearca dovedirea iminentei socialismului. rationamentul devine la fel de circular cum ar fi rationamentul unui medic care. trebuie sa gasim 0 asemenea cara~terizare a revolutiei sociale. ~ide a rezista oricarui ~fort al adversarilor sai de a recastiga influenta politica.cat mai bine cu putinta rolul sau in rationament. este necesar sa ne oprirn ceva mai pe larg asupra rolului jucat de ea in cadrul intregului rationamenr. incerca~e intr:_eprin: sa cu ferma hotarare de a nu se da inapoi de la violenta. prea mario Ar mai fi purut adauga si ca.revolun« socials" implica un razbOI CIVIlVIolent intre cele doua clase. Afirm doar ca este posibil sa se realizeze. inseamna ca inca nu este "revolutie sociala".) Putem da acesteicritici si formularea simpla ca in nici unul din cei trei pasi ai rationamentului profetic nu este ~ermis sa asurnam ceva ce este dedus abia intr-un pas ultenor. fara .~tre?at daca termenul . Nu afirm ca profetia sa nu se poate adeveri sau ca se vor realiza evolutiile alternative descrise de mine. dar a adaugat totusi ca sansele evitarii razboiului civ~ln~ sunt.nd de reuolutie "R~volutia socials a proletariatului ~s~e la ~l un concept tstonc. chestiunea..an-a fost yorba inca de "maladia fatala" . Aceasta caracterizare nu se loveste de dificultatile mentionate adineauri. ca ~istemul capitalist va fi urmat de socialism~ aceasta . afecteaza cea de a doua concluzie. explicatia este de fapt total nesatisfacatoare. =«. A~e~sta.) Ca a~emenea lucruri se pot intampla trebuie sa fie dar pentru oric~n~. Daca am putea considera dovedit sau intuitiv cert. cea privind rrrnnenta revolutiei sociale.ibilitate e greu sa fie negata de membrii aripilor marxiste radicale. Acest concept semnifica o tranzine mal mult sau mai putin rapida de la perioada istorica a capitalismului la cea a socialismului. este oricum de importanta secundara. Marx a raspuns" ca nu neaparat. ea se potriveste cu p~sul al treilea al rationamentului in masura in care acest al treilea pas este valid. conferindu-i ace! grad de plauzibilitate pe care. in II La prima vedere pare desrul de dar ce avea in vedere Marx vor~!. din punctul de vedere al profetiei istorice. pentru 0 reconstructie adecvata a rationamentuiui lui Marx. Daca intr-un asemenea rationament incercam sa caracterizam revolutia sociala drept trecere la socialism.9Ceea ce conteaza cu adevarat este rezultatul. (De altfel aceasta pos. (Daca pacientul n-a murit. iar razboiul de clasa face victime in fiecare Zi.exph~a~Ie. Aceste consideratii arata ca.a termenului revolutie sociala" ar putea fl pe deplin satIsfacatoare. daca aceasta se dovedeste necesara pentru atingerea scopului. ca si asupra modului in care Marx foloseste termenul "revolutie sociala". el desemneaza 0 perioada de tranzitie in lupta dintre cele doua dase principale. Cu alte cuvinte. Dar chiar sim~la posibilitate este suticienta pentru a anula prima concluzie trasa in pasul al doilea al rationamenruln] lui Marx. inseamna c. ci doar ca ea va deveni 0 "maladie fatala".192 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19: REVOLUTIA SOCIALA 193 Marx cu 0 alta. fireste. pus sa justifice predictia decesului unui pacient. insists marxismul. care sa nu faca referire la socialism ~i care permite revolutiei sociale sa joace . Dar inainte de a trece la critica modului in care se ajunge la aceasta profetie.dus la fascism. Revo: lutia socials este 0 incercare a unui proletanat unit pe scara la. iar daca 0 revolutie nu duce la socialism. socialismul.a. Viata socials este violenta. ar recunoaste ca nu stie nici simptomele ~inici vre~n alt lucru despre maladia acestuia. pana la victoria finala a muncitorilor. 0 caractenzare ce satisface pe deplin aceste conditii p~re a fi urI?atoa:ea. Cand a f~st.volutia ce a. . in care toate posibilitatile mentlOnate de rrune au avut cite un rol. din pacate.u. desi s-ar putea sa nu fie cu totul irelevanta. Atingerea acestui rezultat este caracteristica esentiala a "revolutiei sociale".

Nu cred ca ar trebui sa incercam vreodata sa obtinem prin violenta mai mult de atat. pentru d se poate solda cu instaurarea nu a domniei nepartinitoare a ratiunii ci a dominatiei individului puternic. 0 rdzurdtire uiolentd. indeosebi dad vine din partea guvernului aHat la putere sau dad este tolerat de catre acesta. folosirea violentei este justilicata numai in conditiile unei tiranii care face imposibile reformele fara violenta ~i ea ar trebui sa aiba un singur scop . iar prin democratie inteleg nu ceva vag in genul "domniei popor:ului" sau al "domniei majoritatii". acest pas 11 poseda. reforme chiar ~i impotriva vointei guvernantilor. drept elementul de departe cel mai nociv al marxismului. Privita dintr-un asemenea punct de vedere. dupa obtinerea democratiei. fara a folosi violenta." . privita ca profetie istorica. ci incercam sa caracterizam atitudinea marxista in modul obisnuit. REVOLUTIA SOCIALA 195 indoiala. cu marxismul. Vreau sa spun cu toata claritatea d aceasta profetie a unei revolutii posibil violente eu o consider. uz de violenta. si este in concordanta.crearea unei stari de lucruri care face posibile reformele far a viojenta. Mai exista inca un singur mod de folosire a violentei in disputele politice pe care inclin sa-l consider justificat. dupa cum vom arata. Recurgerea prelungita la violenta poate sa dud in cele din urrna la pierderea libertatii. Dar mai cred. chiar si prin folosirea violentei. Nu sunt in toate cazurile si in to ate imprejurarile impotriva unei revolutii violente. cred d sub tiranie s-ar putea sa nu existe nici 0 alta posibilitate ~i d 0 revolutie violenta poate fi justilicata. violenta care incearca sa realizeze mai mult decat rasturnarea tiraniei e cel putin la fel de probabil ca va instaura 0 alta tiranie. este important sa intelegern d nu la fel stau lucrurile din punct de vedere moral sau juridic. Pesemn~ din incercarea de a prezice 0 actiune viitoare a acestui om ar trebui sa fim la fel de imprecisi ca marxismul si sa spunem d nu stim dad in fapt va recurge sau nu la forta. Cu alte cuvinte. Caci dad un om e hotarat sa foloseasca violenta spre a-~i atinge scopurile. care sustineau legitimitatea tiranicidului. A spune d hotararea de a nu se da inapoi de la violenta este decisiva pentru caracterul revolutiei sociale ca razvratire violenta concords nu numai cu punctul de vedere moral sau juridic asupra chestiunii. neindoielnic. functionarea dernocratiei se sprijina in mare masura pe acordul tacit ca 0 carmuire care . caracterizarea propus a lasa nelamurita problema folosirii violentei. este bine sa explic pe scurt motivul pentru care impartasesc aceasta opinie. Am in vedere rezistenta ce trebuie opusa. din perspectiva politicii practice. oricarui atac (fie dinauntrul sau din afara statului) impotriva constitutiei democratice ~i a aplicarii metodelor democraticeo Oricarui atac de acest fel. efectiv. indiferent dad violenta este sau nu efectiv folosita intr-un caz particular. trebuie sa i se impotriveasca toti cetatenii loiali.) Este dar insa d aceasta imprecizie dispare dad nu incercam sa facem profetie isto rid. (In acest punct deci caracterizarea noastra concord a cu conceptia marxista. ci un set de institutii (pnntre care indeosebi alegerile generale. Cu toate ca. 0 revolutie . in special cu tendinta istoricista a acestuia de a evita sa dea un raspuns precis'? la intrebarea dad in aceasta faza a istoriei se va face sau nu. totodata. institutii care of era celor guvernati posibilitatea de a obtine. ci si cu eel obisnuit. or. noi am presupus 0 hotarare ferma de a nu se da inapoi de la violenta dad aceasta se dovedeste necesara pentru atingerea obiectivelor miscarii. putem spune ca virtualmente el adopta 0 atitudine violenta. caci faptul ca se recurge sau nu in mod efectiv la violenta este mai putin semnificativ decat intentia. si cred d inainte de a-rni continua analiza. In fapt. ca orice asemenea revolutie ar trebui sa aiba ca unic scop instaurarea democratiei. caracterizarea propusa aici a revolutiei sociale face din ea. Pentru ca sunt de parere ca 0 asemenea'incercare ar comporta riscul naruirii oricaror perspective de reiorrna rezonabila. pe cat este de probabil sa-si atinga scopurile ei reale. Aidoma anurnitor ganditori cre~- tini medievkli ~i renascentisti. adica dreptul poporului de a-si destitui guvernul) care permit controlul public asupra guvernantilor si demiterea acestora de catre cei guvernati.194 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19.

dupa Marx. cred d am constata ca toti marxistii sunt in principiu de acor~ cu vechea idee ca revolutiile violente sunt justificate numai dad sunt indreptate impotriva tiraniei. el pare sa-si fi schimbat ideile in decursul vietii. si. Vom enunta in acest capitol cat eva din aceste reguli. si sustine din acest caz muncitorii ar fi indreptatiti sa riposteze si sa-si instaureze dominatia prin mijloace violente. ambele au dreptate. ci se ocupa de faptele pri. prin rastumarea .e. III DUl?a modul cum interpreteaza revolutia socials. se intample. 0 aripa radical a ~iuna mo~erata (coresp~nzand in linii mari. aici am tinut doar sa spun limpede de ce consider atitudinea marxista fa~a de violenta drept una din chestiunile cele mai importante la care trebuie sa se refere orice analiza a lui Marx. De aici incolo insa. adica 0 tiranie.P Fieca. Caci.a dictaturii capitalisteoArip.!" . moderata nu es~e de acord cu acest punct de ve~ere sustinand ca democratia poate fi realizata intr-o anumita masura chiar in cadrul capitalismului si ca. intr-un fel. intr-adevar. putem deosebi doua grupuri de marxisti. once dominatie de clasa este in mod necesar 0 dictarura.l. Nu trebuie la~ata nici 0 umbra de indoiala ca singurul scop al rezistentei este salvarea dernocratiei. 0 foarte proasta metoda de aparare a democratiei. dupa cum am mentionat mai inainte.e diu' cele doua aripi pretinde ca reprezinta marxismul adevarat allui Marx.' Aripa radicala sustine ca. Cu alte cuvinte. vederile lui Marx asupra acestei chestiuni erau intrucatva ambigu. respectiv celor social-democrate). recurgerea la 0 asemenea amenintare. deci. dar nu intru totul' 1. ci ~idatoria sa considere actiunea unui asemenea ~vern drept 0 crirna.:i~d p~e~ zentul sau viitorul. Sa presupunem totusi ca am izbutit sa-~ convmgem sa discute despre justificarea revolutiei sociale. Orice amenintare de a profita de situatie in scopul instaurarii unei contra-tiranii este la fel de nelegiuita ca si incercarea initiala de introducere a tiraniei. . fiind la inceput radical ~i adoptand mai tarziu 0 pozitie mai moderata. In acest caz. Intr-adevar.196 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19: REVOLUTIA SOCIALA 197 incearca sa abuzeze de prerogativele sale si sa se instituie ca tiranie (sau care tolereaza instaurarea tira~iei de catre indiferent cine) se plaseaza in afara legii si ca cetatenii au nu numai dreptul. pentru a fi incununata de succes.din pricina abordarii sale istoriciste.pe calea violentei dad se dovedeste necesar . 0 atare amenintare ar produce confuzie in randurile aparatorilor democratiei intr-un moment de primejdie si ar putea astfel sa fie de folos inamicului.. Dar chiar ~i aripa moderata tine sa sublinieze ca 0 ~semenea ~volutie pasnica este incerta.. Aceste remarci arata ca 0 politics dernocratica. opiniile celor doua aripi dilera. cere din partea aparatorilor ei sa respecte anumite reguli. dad se va trezi in fap perspectivei de a fi injranta de muncitori intr-o confruntare democratica. ar fi. Adesea marxistii refuza sa discute problema daca 0 revolutie violent a ar fi sau nu "justificata". ci oameni de stiinta si ca nu fac speculatii de- spre ceea ce ar trebui sa fie. asadar. chiar daca e facuta cu intentia candida de a salva democratia prin descurajarea dusmanilor ei. in plus. Consider insa ca 0 asemenea rezistenta violenta fa~ade incercarile de rastumare a democratiei trebuie sa fie in mod inechivoc defensiva. pentru ca rrn se parea a fi singura ce se arrnonizeaza cu Capitalul si cu~intreaga orientare a rationamentului profetic allui Marx. Voi examina intai pozuia radicals. ei sunt profeti istonci care se marginesc la problema: ce an~me ~rme~za sa. . doctrina principals a Capitalului este d antagonismul dintre capitalist ~i muncitor creste in mod inevitabil si ca . partidelor cornumste. iar pe membrii guvernului drept 0 periculoasa banda de criminali. ea afirma ca prob~bll burghezla va fi cea care va recurge la [orta. spunand ca ei nu sunt moralisti.Prin urmare 0 democratie reala nu se poate realiza decat prin instaurarea unei societati fara clase. revolutia sociala poate fi infaptuita prin reforme pasnice si treptate.

nu se poate infera inevitabilitatea revolutiei sociale. asemenea rabutniri nu pot fi identific~te c'u revolutia sociala. MonopoluI capitalului devine 0 catusa pentru m~dul de R~oduqie care a inflorir odata cu el ~i prin e~:C. Dupa cum aflam de la Engels". rar numai din prernisa. astfel incat SUpozl~laca ele reprezinta revolutia sociala nu s-ar potrivi cu pasul al treilea.aI?iezu~ doctrinei expuse de Marx in Capitalulil consnruie imposibilitarea reforrnarii capitalismului si p~ofe~i.a:. cumiqorarea continua a numarului magnatII. atunci profetia revolutiei sociale ar d~curge. cu numai trei ani inaintea mortii sale: "Partidul meu . pozuia rnoderatd anuleaza complet acest rationament. Marx a ajuns la concluzia ca.. astfel incat capitalisrnul poate fi doar rumicit. Dar. i~ ca~~l cand clasa dominants nu cedeaza. dar si revolta c1asei muncitoare.or capitalului.198 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL !9: REVOLUTIA SOCIALA 199 ~u exista nici _o posibilitare d~ ~ompromis. ~i or~a~zata prin insusi mecanis~ul procesului de productie capitalist. Niciodata insa nu i-a licarit ideea ca aceste ameliorari ale situatiei muncitorilor sunt in acelasi timp infirmari ale teoriei sal~. u~ punct la care devin incompatibile cu invelisul caP. violenta va fi inevitabila. cresc rnizeria. . C~c~ daca acceptam nu doar premisa ce1ui de-al doilea pas.Odata. doctrina corespunzand c~lei a anpn radicale. Cel mai bine e sa citez pasajul fundamental din Capitalul. CI~l conc1uzia lui. nirile de revolta s-ar putea sa fie inevitabile.mai bine cu rationamennil profetic pe care-l discutam. Marx a trait suficient de mult pentru a fi martorul efectuarii unor reforme care.ele pot foarte bine sa nu fie victorioase. Aceasta relatare este in concordanta cu 0 scrisoarels in care Marx spunea. Expropriatorii sunt expropriati. potrivit teoriei sale. din teoria ~re~teru bogatiei ~i a mizeriei. dar cum nu p~tern fi siguri de unitatea de clasa. degradarea. Acesta este sfaramat.:a)ele~Cestulproces de transformare. n-ar face 0 incercare hotarata de a rasturna ordinea sociala.. considers revolutia engleza nu necesard.ca. ci . cum spuneam mai inainte. ifoltr-adevar. fireste.'? Ele implies posibilitatea unui compromis. are si ea in sprijinul sau autoritatea lui Marx. eel putin in prima din aceste formulari. singura baza a rationamentului profetic este ideea unui antagonism crescando Nu exista vreo necesitate logics ca 0 reforrna treptata." Trebuie observat ca.teori. Desigur ca el nu ~ uitat niciodata sa adauge ca nu se asteapta ca clasele dommante din Anglia sa se supuna acestei revolutii pasnice ~ilegale fara «pro-slavery rebelion» (rebeliune in favoarea sclaviei)".) Intr-adevar. tot ce putem spune este ca rabuf- Jor.decurge ~i victori~ muncitorilor.~ ar. asuprirea. Dar aceasta. P~ntru ca am ararat deja ca prima conclu~le nu este valabila. nicidecum ameliorat. a unei reformari treptate a capitalismului ~i deci posibilitatea reducerii antagonismului de clasa. este clar exprimata teoria "aripii moder~te" .rendinr» istorica a acumularii capitaliste". Or. Proprietarii private capitalism I-a ~unat ceasul. "revolutia sociala inevitabia ar putea fi infaptuita in !ntregime prin mijloace pasnice si legale.Haltst. ar fi trebuit sa fie imposi~ bile.in cazul cand mizeria ei nu poate fi de atenuata pnn alte mijloace.entrahzarea ml)loacelor de productie si socializarea munCl1a)ung la. (Tot a~~. EI s~ne15: ". care uzurpa si monopolizeaza toate avan. nici de existenta la m~~cItori a unei constiinte de clasa evoluate.) Spre deos~bire de pozitia radicala. pare greu de Imaglllat. Acest pasa) fundamental nu prea lasa loc la indoieli in privllltaJaptul~i c.doua concluzi~. in conformitate cu pasajul citat din Caplt~lul. dupa cum (~l ~-a a~atat III capitolul precedent.~a 0 clasa muncitoare pe deplin unita si inzestrata cu con~vtl1n7a c1a~~. care eel Ru~in s~ ~rmonizeaza destul de bine cu rationamentul profetic. in Anglia cel putin. mroblrea. Viziunea sa istoricista ambigua asupra revolutiei sociale i-a permis sa interpreteze aceste reforme ca fiind preludiul'" sau chiar inceputul revolutiei. unita.in conformitate cu precedentele ei istorice -posibila. unde Marx finalme~te rezuma . exploatarea. al carei nurnar sporeste neincetar si care este educata. Mie mi se pare ca aceste teorii moderate anuleaza total rationamentul profetic. nu salveaza cea de a.a." .astu:narii lui violente. Dupa cum am ararat atunci cand am analizat prima concluzie. Iar aceasta doctrina se arrnonizeaza cum nu ~epoa~e .

e pnn violenta. statisticile nu mai inregistreaza vreo tendinta de crestere a numarului muncitorilor industriali. ajungem la un rationament bazat in intregime pe teza dupa care clasa muncitoare reprezinta acum. predictia este de nesustinut.revolutie sociala". Capitalismul va fi transformat de 0 . Nu vreau sa dau de inteles d aceasta asertiune ar decurge realmente din teoria marxista a pauperizarii crescande. Numai dad acceptam ideea d "proletarii nu au de pierdut . 0 tendinta opusa. decat lan~urile"20. ca. d legea mizeriei crescande este valabila sau d ea. Si intr-adevar. Dad incercam sa construim un asemenea rationament modificat In conformitate cu vederile de mai tar~iu ale lui Marx ~i cele ale aripii moderate. dat fiind ca aceasta teorie n-a tinut nicioda~a indeajuns seama de fermieri ~ide tarani. mai degraba.soldeze decat cu cucerirea de catre muncitori a "pozi~iei de clasa do~inanta"21. Rationamenru] ar suna astfel. sa nu pr~fere sa persevereze In aceasta metoda. In virtutea careia clasa mijlocie ar cobori la nivelul proletariatului. lasand-o pe aceasta In ~osesia mijloacelor de productie. in loc sa riste tot ce-au tigat. emanciparea celor asupriti va fi intr-o mare masura infaptuita de ei insisi. in oricare dintre interpretarile lui..poate realiza fie prin metode treptate si democratice. tot ce rarnane din marxism ar fi abordarea istoricista.23 . comparativ cu c~lelalte clase ale populatiei. ~I rumeni nu poate spune cu certitudine care va fi rezultatul acestei dispute. cum scrie in Manifest. teoria pauperizarii crescande se cere a fi abandonata. Dupa cum se vede. Se manifests. In interesul imensei majoritati". sa nu realizeze compromisuri cu burghezia. Chiar ~i acest singur fapt infirma validitatea rationamentului profetic modificat. de la primul pas la ultimul. "imensa rnajoritate". deci. . ei trebuie sa "ca~tige batalia pentru democratic" . numai atunci putem profetiza d muncitorii vor fi siliti sa incerce rastumarea intregului sistem. fI. odata cu ea insa dispare orice simulacru de justificare a asertiunii d muncitorii industriali vor ajunge inevitabil sa reprezinte. Dar in oricare din eventualitati. Dar . Or. ea trebuie sa se sprijine pe un ratronamenr cu totul nou. lata de ceoDad se admite posibilitatea reformarii treptate. Tot ce ramane din el este observatia importanta (care insa nu satisface standardele pretentioase ale unei profetii istorice) ca reformele sociale se efectueaza In mare parte" sub presiunea celor asupriti sau (dad cineva prefers aceasta expresie) sub presiunea luptei de clasa. ca muncitorii. In pofida faptului ca acumularea instrumentelor de productie continua. si indeosebi daca evolutia este una pasnica. majoritatea populatiei. s~u va reprezenta intr-o buna zi. Aceasta r~voluyie se.. nu trebuie sa ne surprinda constatarea ca 0 clasa de mijloc destul de numeroasa continua sa existe (sau d a aparut 0 noua clasa de mijloc) ~i d ea poate coopera cu celelalte clase neproletare imp~tr~va incercarii rnuncitorilor de a pune mana pe putere. Dad se ince~rd totusi 0 profetie istorica.. chiar dad ea nu Ie aduce "victoria deplina".200 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19: REVOLUTIA SOCIALA 201 realizata prin compromis. ea nu poate sa se . fie printr-o alternanta de evolutii treptat. T oate acestea vor depinde de rezistenta burgheziei. prin care acum nu intelegem altceva decat progresulluptei de clasa dintre capitalisti ~i muncitori. Este important sa se inteleaga ca. pastrand cat mai mult cu putinta din teoria ini~iala. face imposibile ameliorarile. pana ~iIn aceasta forma moderata ~i modificata. IV Rationarnentul profetic este de nesustinut si ireparabil. formuIand revendicari susceptibile sa dud la ciocniri violente. invatand din experienta ca I~i pot ameliora situatia prin reforme treptate. adica supunerea clasei dominante.e ~I de desfasurari violente. pentru d "mi~carea proletara ca~- este miscarea independenta ~i constienta a imensei majoritati. radicale sau moderate. 0 interpretare evolutionisra a "revolutiei sociale" anuleaza intreg rationamentul marxist. intr-o buna zi. sa dud la 0 nimicire totala a sistemului capitalist. dad nu sta In PIcioare legea pauperizarii crescande. cel putin.

prin esenta l~i 0 tiranie de clasa. Aceasta s-a datorat umanitarismului sau. va folosi votul sau majoritar in asa fel incat sa fad foarte dificila pentru altii recastigarea. mai este necesar sa fie examinata atitudinea ambigua lata de problema oiolentei. Modul in care aripa radical a poate in mod sistematic sa [aca uz de aII_lbiguitatea viojentei ni-linve~ereaz~ u:ma:oarele extr~se din recenta disectie critica a marxismului facuta de Parkes. Dar ambiguitatea sistematica a atitudinii sale fata de violenta nu numai ca tinde sa diminueze aceasta atractie. 0 preocupare sustinuta ~ent:u d~mocratla forma.. Daca statul es. ci si in teo ria marxista a statului. pe de 0 parte. Deosebirea dintre aceste doua interpretari este de maxima importanta. "Dat fiind ca Partidul Comunist din Statele Unite declara acu_m nu numai ca nu se pronunta in prezent pent. Una este atitudinea ambigua fata de violenta.202 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19: REVOLUTIA SOCIALA 203 pentru 0 intelegere completa a situatiei. Dar mai poate sa insemne . Exista in doctrina marxista doua ambiguitati strans legate intre ele. situarii sale de partea democratiei ~i irnpotriva opresiunii.. una din ratiuni pare sa fi fost atragerea unor importante sectoare ale clasei de mijloc.ca partidul muncitorilor are scopul benign si evident al oricarui partid democratic. . tot ce se poate face este ca dictatura burgheziei sa fie inlocuita prin cea ~ proletariatului. Lucrul este lesne de inte~es..ru revolutie. :s~ torice".la nu ar face decat sa arate lipsa de simt istonc. In fata Partidului . cum se exprima Manifestul.d partidul.pnntre altele. atunci el recunoaste in mod implicit dreptul majoritatii actuale de a proceda la fel. ale fascistilor. ca. poat~ indi~at sa citam cat eva Fraze din programul Intern. da apa la moara acelor gru~ari din a~t~alu~ parti~ de guvernamant. de vreme ~e utilizarea sistematica a ambiguitatii le permlte. acela de a obtine majoritatea si de a forma guvernul.ate d~ce l~ S~lziune ori de cate ori membru cei mal radicali considera ca a venit momentul declansarii unei actiuni violente.el. atunci..batalia dernocratiei" va fi sau nu ca~tigata. Aceasta atitudine.~i marxistii adesea lasa sa se inteleaga ca inseamna .nn foqa. cat ~i la cele moderate. urmatoarele pasaje din acest program: "Cucenrea ~~terii de catre proletariat nu inseamna 0 « preluare ~ pa~mca. VIOlenta esteingaduita. ba mai mult. doar 0 etapa in procesul dez:ol~a:ll. Dad un partid care la un moment dat se afla In minoritate planuieste sa suprime celalalt partid. Cele doua ambiguitati le-a~ putea nurm pe s..te. mseamna rast~rnarea VIOl~nta a puterii burgheze. care vor sa supnme opozrtia p. sfaramare~ aparatulm de stat capitalist ." Cele dou~ ~~bl~mtatIIJI au rolullor in doctrinele tactice. are 0 influenta considerabila asupra problemei dad :. intentioneaza sa se instaleze definitiv In aceasta pozitie. sus tin eu. la urma ur~. sta sarcina de a conduce masele .curt amb~~ guitatea oioleniei ~iambiguitatea ~rivind c~certreapute:t~: Ambele lsi au radkinile nu nurnai in vagmtatea abordarn istoriciste. cat si ale celei moderate. vreodata. odata ajuns la putere.. dar si ca niciodata nu a pledat pentru revoluVe. fie prin violenta.~ai. prin mijloacele majoritatii par~~m:ntare. El pierde orice drept moral de a se plange ca este oprimat. iar pe de alta. intemeiata pe abordarea istoricista. sa l~rgeasd teritoriul de pe care 1~1 recruta virtualii disClp~h.atlO?-alel Comuniste (redactat in 1928). crit~c: e~po. adica. a _st~tuIUlburg~ez asa cum este .24 Ce inseamna aceasta formulare ? Po ate sa insernne . Cucerirea puteru .. atat ale anpu radicale. pe care o putem observa at at la partidele marxiste radicale. nu este suficienta infirmarea profetiei modificate.. "democratia este . Cealalta este modul ambiguu in care marxistii vorbesc despre "cucerirea puterii politice de catre proletariat".~i uneori este astfel interpretata . A~espot ta este insa un avantaj tactic care lesne poate sa duca ~a dezavantaj in momentul cel. a puterii prin obisnuitele mijloace democratice.. fie cu ajutorul unui vot majoritar." Parkes citeaza apOl. dupa cum spune Lenin... ambele importante din acest punct de vedere. pentru d ori de cate ori aripa marxista moderata a iesit victorioasa in alegerile generale ori s-a aflat aproape de victorie. este. ci de-a dreptul promoveaza interesele anti-democratilor si anti-umanitarilor.

~i.. situatie ce ar contribui in mare misura la victoria muncitorilor. care lasa clasei dominante initiativa revolutionara. Ramane de vazut daca nu burghezia . burghezia se va satura . ~i cum aceasta evolutie este una probabila.. potrivit teoriei.. 'este insa din punct de vedere tactic absurda ~i sortita esecului..204 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19: REVOLUTIA SOCIALA 205 la asaltul direct irnpotriva statului burghez. Aceasta se r~alizeaza prin . prevedem ca probabil burghezia nu va sta cu mainile incrucisate cand noi vom fi pe punctul sa obtinern majoritatea. repliindu-se... " ~i mai importanta este insa maniera in care aripa moderata a exploatat in mod sistematic ambiguitatea violentei. spre 0 interpretare non-violenta a terrnenului "revolu~ie sociala". Trage{i primul foe. daca 0 asemenea evolutie este cu putinta. ~i aceasta in ciuda alineatului final al Manifestului28 (preluat in programul din 1928): "Comunistilor Ie repugna sa-~i ascunda vederile ~i intentiile. pe baza vederilor mai moderate ale lui Marx citate ~ai sus.aceasta parte a programului nu prezinta defel ambiguitap. 0 atare pregatire nu va insemna oare mobilizarea unor forte impotriva carora muncitorii nu vor avea nici cea mai mica sansa de victorie ? astfel de critica nu poate fi parata prin amendarea teoriei in sensul ca muncitorii n-ar trebui sa astepte ca partea cealalta sa dea lovitura. Doctrina pe care 0 am in vedere poate fI prezentata dupa cum urmeaza. Dar fiind realisti in politica. T eoria marxista initiala spunea ca revolutia muncitoreasca va izbucni in punctul de jos al unei depresiuni. care prezicea ca revolutia va veni ca rezultat al presiunii crescande a capitalismului asupra muncitorilor. noi nu trebuie sa batem in retragere. propaganda . . Ei d~c~ara fati~ ca telurile lor pot fi atinse numai prin doborarea violenta a intregii oranduiri sociale de pana acum . Noua doctrina a lui Engels.adeve~it 0 doctrina tactica ce a intluentat puterlllc... Ea a fost dezvojtata indeos~bi de Engles. legalitatea .. ei vor fi primii care vor trage. actiune de mas a . Ce anume urrneaza sa faca nu va va destainui insa de pe acum. sau mai bine zis contrarevolutionara. domnilor burghezi! Nu incape indoiala. trebuie sa-i pregatim pe muncitori pentru ea. incalcati Constitutia.. ~~.. ci saripostam si sa cucerim puterea politica.. Partidul Social-Democrat e liber sa actioneze sau sa se abtina de a actiona impotriva voastra ..s? N oi. Aceasta din urma forma .... ca ~ipe cea a cuceririi puterii. Aceasta foarte izbitoare intoarcere a frontului" vadeste in[luenta evolutiei sociale reale. daca situatia tactica-" o cere. " Se vede din fragmen~ele reproduse ca . marxistii... adica intr-un moment cand sistemul politic va fi slab it de prabusirea sistemului economic. care a mers in sensul descresterii mizeriei. Ac~IUr:eade m~sa cupr~nde. Intr-o buna zi .. ~inu ca rezultat al presiunii crescande a unei miscari muncitoresti tot mai eficace asupra capitalistilor.evolutllle ultenoare. ceea ce insa nu impiedica partidul de a exploata in mod sistematic ambiguitatea violentei. greva generala conjugata cu msureqIa armata . trebuie sa se desfasoare conform regulilor razboiului .. lata un pasaj din Engels30 referitor Ia aceasta chestiune: "Deocamdata . In acest caz.. altfel ar insernna sa tradam cauza noastra. pentru ca ceva mai incolo Engels se adreseaza "domnilor burghezi" astfel: "Daca . pentru a ne zdobi prin violenta. va fi prima care 0 va abandona.. ci va incerca sa suprime democratia. este oare de conceput ca vor fi atat de prosti incat sa nu aleaga momentul cel mai convenabillor? Nu vor face oare pregatirile necesare pentru razboiul pe care urmeaza sa-l poarte? ~i cum.. in cele din urrna." Ce se va intarnpla atunci este lasat in mod sistematic ambiguu. care este forma suprema. sa priveasca puterea in rapids crestere a socialismului si va recurge la ilegalitate si violenta.dupa cum va socoti de cuviinta. ei sunt cei ce detin puterea. Daca insa "domnii burghezi" sunt invitati sa traga primul foc... lar aceasta ambiguitate este folosita ca 0 amenintare.. .. preferam i~ ~od hotarat 0 evolutie pasnica si dernocratica spre socialisrn." Este interesant de observat cat de mult difera aceasta doctrina de conceptia initiala a marxismului.. ci ar trebui sa incerce sa i-o ia inainte. o . incat am fi nebuni daca am abandona-o cat timp dureaza.. lucreaza atat de bine in favoarea noastra..

atunci carmuirea lor este o tirame. Astfel incat. si sectiunea II a cap.206 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19: REVOLUTIA SOCIALA 207 caci potrivit chiar presupozitiilor teoriei. mal cu searna nu pe cei care incita pe altii la rasturnarea prin violenta a democratiei. cat si consecintele ei tactice sunt de asa natura incat este probabil sa producd tocmai acea reactie antidernocratica a burgheziei. Imi interneiez aceasta critica pe teza d democratia poate sa functioneze numai dad principalele partide adera la 0 viziune asupra functiilor ei care poate fi rezumata in cateva reguli cum ar fi (Cf. ea poate sa duca la pierderea celei mai importante dintre batalii .. aces tea ar ~i doar tolerate. v Aceasta critica. ambiguitatea violentei si cea a cuceririi puterii fac imposibila functionarea unei democ~atii. aceea d doctrina tactica a lui Engels si. su?"tmrruclt~ toate dre~turile. 2) Nu trebuie sa distingem decat doua forme de guvernare . deoarece ea perrrute reform a fara violenta. 4) Intr-o democratic protejarea deplina a minorit~tilor nu trebuie sa includa si minoritatile care incalca legea.a insesi bataliei pentru democra~ie. dad cei aflati la putere nu salvgardeaza institutiile care asigura minoritatii posibilitatea de a milita pentru schimbari pasnice.85 m poate hotari ca minoritatea celor mai inalti de 1. . Chiar daca s-ar mentine anumite avantaje econorruce pentru cei guvernati. cea a partidelor marxiste ?o~te fi ca. care nu poseda. cat si prin~re guver?"a?p. cei care carmuiesc. care sunt intotdeauna prezente (si care exercita atractie asupra celor ce sufera sub ceea ce in cap. ramane totusi la suprafata lucrurilor. pe scurt.~3 7) Democratia of era un nepretuit teren ?e lupta pen:~ orice reforma rezonabila.85 m sa plateasca toate impozitele. Politic a opusa se poate dovedi funesta. Daca insa pastrarea democratiei nu este pusa pe pri~ mul plan in fiecare din bataliile purtate pe acest teren. iar criteriul democratiei este urmatorul: intr-o democratie. Iar noi stim ca aceasta poate sa dud la infrangere si la fascism. .r~ct~:izat! drept o politica de cuftivare fa muncuon a susptctunu Jata de de0 . bombardiere in picaj dad muncitorii pregatesc tunuri etc. razboiul civil. 6) Daca este nimicita democratia. desi institutia alegerilor generale este de cea mai mare importanta. .. ~~anume pe acela care ar primejdui caracterul ei democratic. 10 am numit angoasa civilizatiei). Carentele principale ale doctrinei sunt mai profunde. pentru cei aflati la putere este totdeauna usor sa aiba un avans in pregatirile pentru inclestare: sa pregateasca pusti dad muncitorii pregatesc bate. desi in acelasi timp sustine (in mod ambiguu) ca 0 detesta: intarirea elementului antidemocratic in sanul burgheziei si. . Critica pe care vreau s-o formulez acum incearca sa arate d atat presupozitia doctrinei. (Majoritatea fermata din cetatenii mai scunzi de 1. adica guvernul. pe care teoria 0 prezice.. Pentru ca 0 majoritate poate sa guverneze ~iin mod tiranic. odata ce sunt adopt ate de un partid politic important. 7): 1) Democratia nu poate fi caracterizata pe deplin drept domnia majoritatii. Daca lumea nu intelege inca indeajuns aceste principii. trebuie luptat pentru ca sa Ie inteleaga. vorbind mai general. Prin contrast cu politica ghldata de principiile de mal sus.) Intr-o democratie puterea guvernantilor trebuie limitata. atunci tendintele antidemocratice latente. desi practica ~i coroborata de experienta. pot sa provo ace prabusirea democratiei. 3) 0 constitutie consecvent dem?Cratlca. drept consecinta. . . Critica pe care 0 am in vedere este. tunuri dad muncitorii pregatesc pusti.V 5) politica de organizare a institutiilor destinate salvgardarii democratiei trebuie sa porneasca intotdeauna de la presupozitia ca pot sa existe tendinte antidemocrati~e latente atat printre cei guvernati.cele care poseda institutii de acest fel si to ate celelalte. pot fi destituiti fara varsare de sange de ca- tre cei carmuiti. tr~b~lle ~a excluda un singur tip de schimbare in slstem~l juridic. adica dernocratii ~i tir~nii.

probleme privitoare ~acadrul juridic ~i nu la persoane. dad este extinsa ~ila actiunile indreptate impotriva dernocratiei. Nu incape nici 0 indoiala asupra modului in care ambiguitatea rnentionata a dat apa la moara acelor grupari fasciste care doreau sa sup rime democratia. este cucen~ea democratie(. " (Expresie arnbigua care poate sa vizeze ziua alegerilor ori pe cea a revolutiei. Caci trebuie sa luam in calcul posibilitatea existentei unor asemenea grupari si faptul ca influenta lor in randurile asa-numitei burghezii va depinde in mare rnasura de politica pe care 0 adopts partidele muncitoresti. (Fiecare opozitie are majoritaten pe care 0 merita. "in realitate insa. ele preferau placerea de a spune adeptilor lor: "Ia uitati-va ce fac astia l Asta numesc ei democratie ! Asta se chearna ia ei libertat~ si egalitate ! Tineti minte pentru cand va veni ziua socotelilor. cata putere detin guvernantii P Tre. Platon punea problema politicii. cata vreme 0 pot face fara a li se putea imputa raspunderea pentru ele.) b) 0 politica de educare a celor carrnuiti in asa fel incat sa considere statul ca nefiind allor.) Aceasta politics. sa Ie scoata in evidenta ~i chiar sa Ie doreasca. bat~la pentru democratic va fi pierduta. In loc sa se impotriveasca din rasputeri unor astfel de actiuni. capiroluI 7).?-u le iml?iedid. in timp ce irnping lucrurile spre razboi. ea le furnizeaza 0 coloana a cincea inconstienra de acest rol al ei. T oate partidele politice au un fel de "interes egoist" pentru actiunile nepopulare ale oponentilor lor. .le. sunt predispuse sa le comenteze pe larg. pnn Illtre?area "CIne trebuie sa conduca statu] ?" (cf.scrie Engels34 .teexer~itata puterea?" si . Ele au de castigat din astfel de actiuni si. voi ilustra acum pasul al do ilea aratand ceva din modul in care profetia a influentat evolutiile istorice recente.e~. si ca progresul spr~ m~l m.ulta egalitate poate fi asigurat numai prin controlul mstitutionn] al puterii. A~estea sunt consecintele generale ale doctrinelor tactice a. de unde fascistii au invatat nepretuita lor metoda de a vorbi despre pace. ~l anume d ea t~~e in frau ~i contrabalanseaza puterea.UIesa intelegem ca.si opozitia. c) Politica de a Ie spune d nu exists decat 0 cale de a schimba lucrurile in bine. Ba chiar sa incurajeze greselile politice ale oponentilor.de?locratll. pana la urrna. pandind actiunile oponentilor lor indreptate impotriva democratiei. Asemenea veden genereaza insa inevitabil: a) 0 politica de blamare a democratiei pentru toate relel~ pe care ea.decat 0 masina pentru reprirnarea unei clase de c. eu sustin d dad se accepta aceasta drept pnmul pas. E timpul sa intelegem d intrebarea "cine detine puterea in stat?" conteaza putin in comparatie cu intrebarile "currI:. Impotriva Manifestului care spune35 in mod ambiguu: "Primul pas in revolutia muncitoreasd este ri~icarea proletariatului la rangul de ~lasa dominanta. drept urmare.lUI~nge!s ~i ale ambiguitatilor prezente in teoria revolutier sociale.208 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19: REVOLUTIA SOCIALA 209 mocratie.b. i~ loc sa se recunoasca faptul ca . si an~n.atre al. cea a cuceririi depline a puterii. a determinat unele partide marxiste sa stea deoparte. impreuna cu teo ria lui Engels.a ::lasa. Sa examinarn. ci ca apartinand guvernanplor. statuI nu este altceva . Ea consta in a rosti vorbe umflate si a nu intreprinde nimic in fata primejdiei reale si crescande la care sunt expuse institutiile democratice. In cele din urrna ele nu sunt dec at ultimele conse~inJe ale modul:ri in care. sun~ cei ce trebuie blamati . bunaoara. toate probl~n:ele politice sunt probleme instirutionale. in a lupta in vorbe ~i a pactiza in fapt. duce la dezastru. de obl~el~ nu mal putm decat majoritatea.:e in republica democratica nu mai putm decat III monarhie. mai de aproape cum a fost folosita in lupta politics amenintarea cu revolutia sau chiar cu grevele politice (ca opuse disputelor salariale etc). de a-i lasa pe oponenti sa-~i dea arama pe fata. Astfel este i?sa ?-esocotit lucrul cel mai important privitor la democratie. Asa cum o . asemenea politics lucreaza de fapt in favoarea dusmanilor societatii deschise. Faptul acesta. VI La fel ca in capitolul precedent.

Apararea dernocratiei trebuie sa constea in a face ca experimentele antidemocratice sa fie prea costisitoare pentru cei care Ie incearca . Adversarii sai au ascultat cu atentie. Ei sperau chiar ca 0 dictatura totalitara in Europa Centrala ar grabi deznodamantul. ar conchide: boxul nu-i bun. caci asta n-ar face decat sa apropie momentul revolutiei". pier- zand un meci de box. Dad folosesti biciul si atunci cand cainele e cuminte. Caci. nu vei mai obtine efectul scontat cand va trebui sa-l folosesti pentru a opri cainele sa fad rau.data viitoare vom face 0 revolutie cu adevarat sangeroasa !" E ca ~i cum cineva. iar cand au fost aplicate cu hotarare in legatura cu 0 revendicare defensiva ~i ne-ambigua. el poate scoate din faptele evocate concluzia ca dernocratia "nu-i buna de nimic". de exemplu social-dernocratii sau laburistii. rnarxistii n-aveau cum sa respinga aceasta acuzatie. ele due inevitabilla intarirea tendintelor antidemocratice in tabara adversa. cu atat mai mult cu cat producerea ei era de acum. ca ~iatirmatiei lor d democratia nu este altceva decat dietatura burgheziei=. poate sa interpreteze ~i altfel evolutia descrisa. in ciuda inapoierii sale economice. Marx a vorbit de razboi. Iar fascistii au trecut la actiune. Pana aici ~naliza a vizat in principal anumite partide social-democrate mai "radicale". Aceasta e intr-adevar concluzia pe care au tras-o multi marxisti. Situatia comunistilor era insa diferita in masura in care ei aveau un' program. dad aceasta dictatura camuflata ar deveni fati~ vizibila pentru toata lumea. (Sa ne amintim de esecul rapid al puciului lui Kapp.) Cand sunt folosite insa ca arma of ens iva. Dar cum mai pot ei acum sa lupte in numele democratiei? Propria lor ac~ tiune antidemocratica da acum cu siguranta 0 sansa dusmanilor lor si celor ai dernocratiei.210 PROFETIA LUI MARX CAPITOLUL 19: REVOLUTIA SOCIALA 211 am explicat mai sus. Conform acestei afirrnatii. Programul era: "U rrnati exemplul Rusiei !" Aceasta a dat mai multa precizie doctrinelor lor revolutionare. fireste. Dupa ce au fost inlranti in ceea ce ei au socotit a fi 0 lupta dernocratica (pe care au pierdut-o din momentul in care si-au formulat doctrina tactica). ele au fost folosite cu succes in acest sens. sa 0 stopeze inca din faza ei incipienta. Cine vrea. Fapt e d marxistii i-au invatat pe rnuncitori teo ria razboiului de clasa. ar fi trebuit sa folosesc 0 bata . 0 asemenea actiune antidernocratica din partea guvernantilor este. indeosebi acolo unde celelalte partide muncitoresti. mult mai costisitoare decar un compromis democratic . respectau regulile democratice. Efectele dezastruoase ale tacticii lui Engels au fost amplificate in cazullor de lipsa unui program practic. Rusia 0 facuse deja.. ei au zis: "Am fost prea blanzi. apoi au inceput sa vorbeasca despre pace si sa-i acuze pe muncitori de spirit razboinic. Dar ~icomunistii au adoptat tactica pe care am criticat-o aici. nu s-ar pierde mare lucru. discutata in capitolul precedent. utilizarea ofensiva a acestei arme 0 face inevitabil ineficace ca arma defensiva.. in anumite tari si in anumite perioade. la urma urmei. care si-au bazat politica in intregime pe doctrina tactica ambigua a lui Engels. Asadar. in mare intarziere. prea umani . sau chiar la una antidemocratica . nimicirea dernocratiei prin actiunile fascistilor nu putea decat sa promoveze revolutia. dat fiind d razboiul de clasa era sloganul lor.. ducand panala capat deziluziile muncitorilor in privinta . un lucru mult mai gray si mai periculos decat 0 actiune similara a celor guvernati. Intr-un stat democratic ele ar fi justificate ca arma pur detensiva. Ar fi de datoria muncitorilor sa lupte cu hotarare irnpotriva acestei actiuni periculoase. In plus. de vreme ce revolutia urma oricum sa vina. fascismul nu putea fi decat unul din mijloacele de a 0 declansa. iar pe reactionarii inveteran din randurile burgheziei i-au invatat practica lui. Numai sperantele desarte pe care le-a creat democratia 38 intarziau izbucnirea ei in tarile mai avansate. Recurgerea de catre muncitori la orice fel de presiune nedemocratica e probabil sa dud la 0 contrapresiune simi lara.. deoarece in mod evident fac cu neputinta functionarea democratiei.sa provoace 0 actiune impotriva demo eratiei. ba chiar s-ar castiga ceva. chestiunea decisiva aici ar fi dad asemenea mijloace sunt folosite ca arme ofensive ori numai pentru apararea democratiei. evident.

ultima halta a burgheziei.) Deoarece erau siguri ca momentul revolutiei proletare sosise de mult ~i ca interludiul fascist. deci. din partea comunistilor. Concurenta capitalists. sprijinita pe statistici. nici 0 actiune. practic.eel al capitalismului neingradit. numai Biserica. forteaza mana capitalistului. toate cele trei volume ale Capitalului (peste 2 200 de pagini in editia originaIat ) sunt consacrate elaborarii lui. Ea il sileste pe capitalist sa acumuleze capital. ci este eel asupra caruia a trudit eel mai mult. dat fiind ca. Nu se cerea. prin esenta sa. aripa radicals a marxismului-? a simtit ca descoperise "esenta" ~i "adevaratul rol istoric" al fascismului.' Dupa cum spune Lenin. Ca atare. Fascismul era. Ei au ramas inofensivi. a sistemului economic din vremea sa . nu putea dura mai mult de cateva luni. comunistii nu s-au ridicat la lupta atunci cand fascistii au pus mana pe putere. a opus 0 rezistenta serioasa.teorie. Analiza rninutioasa a acestor contradictii ~ia miscarii istorice pe care ele 0 imprima societatii constituie primul pas al rationamentului profetic allui Marx. Dupa cum a subliniat odata Einstein. (Cat priveste pe social-dernocrati. deoarece se bazeaza pe 0 analiza descriptiva. Odata cu aceasta. capitalistul lucreaza impotriva propriilor sale interese economice pe termen lung (intrucat acumularea capitalului tinde sa dud la scaderea profiturilor sale). capitalismul sufera de contradictii interne ce ameninta sa dud la prabusirea lui. nimeni nu s-a asteptat ca ei sa lupte. mai precis numai 0 parte a Bisericii. Este de asemenea pasul cel mai putin abstract al rationamentului. crede Marx. Facand asa.212 PROFETIA LUI MARX metodelor democratice." Inainte de a trece la explicarea mai detaliata a primului pas din rationamentul profetic allui Marx. necesar pentru grab ire a ei40. dintre toate grupurile organizate ale socieitatii. Dar desi lucreaza . "Marx deduce inevitabilitatea transforrnarii societatii capitaliste in societate socialista in intregime si exclusiv din legea econornicd de dezvoltare a societdtii actuale. CAPITOLUL 20 Capitalismul si sfar~itul sau implacabil Conform doctrinei marxiste. Cucerirea puterii de catre fascisti nu a avut niciodata de infruntat un "pericol comunist". Pasul acesta este nu doar cel mai important din intreaga sa. voi incerca sa descriu ideile lui principale sub forma unei foarte scurte schite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful