You are on page 1of 64

CUPRINS

Forum
2 7
Spectrul riscurilor în activităţile de explorare, exploatare, transport, procesare şi comercializare a combustibililor fosili – Dr.ing. Gheorghe BULIGA Câmpuri petrolifere din Europa Centrală şi de Est (III) – Dr. geolog Ştefan Traian MOCUŢA

LEX
15 22 27 28
Ordinul nr. 36 din 26 naturale august 2011 rivind aprobarea Metodologiei de monitorizare a pieţei gazelor Ordinul nr. 159 din 21 iunie 2011 rivind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activitati de explorare privind concursul public de oferte - Runda nr. 74/2011 Ordinul nr. 162 din 23 iunie 2011privind aprobarea unor licente de concesiune pentru explorare Ordinul nr. 168 din 8 iulie 2011 privind aprobarea tarifelor de derulare a titeiului si produselor petroliere prin terminalul petrolier

Evenimente – Viaţa ştiinţifică
31 36 37 38
Conferinţa: „Viitorul combustibililor fosili” cu tema Evaluarea riscurilor în activităţile de explorare, exploatare, stocare şi valorificare a combustibililor fosili – Prof.dr.ing. Nicolae GOLOVANOV Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR) – Sesiunea ştiinţifică de toamnă 2011 – Ing. Mihai OLTENEANU Lansarea tratatului ştiinţific: Premise geologice ale schimbărilor climatice – Ing. Mihai OLTENEANU

Personalităţi
Ing. Constantin OSICEANU – Ing. Aurelia PANAITESCU

Info
39 45 46 48 53 58 63 64
Grupul Petrom: rezultate solide pentru trimestrul al II-lea şi ianuarie-iunie 2011, datorate preţului ridicat la ţiţei şi îmbunătăţirii performanţei operaţionale – Ing. Constantin CĂPRARU Act normativ care propune modificarea Legii nr. 13 a energiei electrice – Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) – Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ Începutul unei furtuni noi şi diferite în lumea finanţelor internaţionale – Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ PETROM – evoluţii şi involuţii în activitatea externă de exploatare – dezvoltare – Ing. Constantin CĂPRARU Prospecţiunea seismică pentru petrol – Ing. Mihai I. BARBU, Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU 150 de ani de la naşterea poetului RABINDRANATH TAGORE – Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU Evoluţia cotaţiilor în 2008-2010 la principalele produse petroliere Cursul leului şi rata dobânzii în 2008-2010. Preţurile produselor petroliere la distribuţie. Preţurile principalelor produse alimentare în Bucureşti.

Revistă editată de Asociaţia „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze“
Redacţia CP 200 OP 22 Bucuresti tel. 0372.160.599 0741.08.64.00 fax 0318.174.420 e-mail: violeta.dumitriu@petrom.com Director fondator
Gheorghe BULIGA Violeta ŞUFAN-DUMITRIU

NOTA REDACŢIEI: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, utilizată, stocată în diferite sisteme sau transmisă electronic, mecanic etc., fără permisiunea prealabilă scrisă a SIPG, proprietarul dreptului de copyright.

Director executiv

Alexandru FLOAREA

Tehnoredactare:

www.est-cardinal.ro

Tipar: S.C. COPERTEX S.R.L. ISSN 1583 - 0322

Forum Spectrul riscurilor în activităţile de ex p l o r a r e , ex p l o a t a r e , t r a n s p o r t , p r o c e s a r e ş i comercializare a combustibililor fosili

Dr.ing. Gheorghe BULIGA
Într-o definiţie originală, riscul reprezintă un complex de factori sau evenimente previzibile sau imprevizibile, care pot interveni în atingerea obiectivelor oricărei activităţi umane cu diminuarea şansei de realizare. Elementul de risc este orice element care are o probabilitate măsurabilă de a devia de la plan. Din punct de vedere matematic, riscul reprezintă o discontinuitate a unei funcţii de mai multe variabile, definită pe un anume domeniu spaţiotemporar. În mod curent, riscul este perceput ca o ameninţare, ca o posibilitate de întrerupere sau o abatere de la desfăşurarea unui plan, adică un „accident”. Riscul are un caracter probabilistic – accidental, temporar şi dinamic. Estimarea riscului este divizată în două componente: identificarea hazardului (aspectul calitativ al riscului) şi evaluarea riscului (aspectul cantitativ). Analiza de risc a devenit, în ultimul timp, o preocupare teoretică şi o practică pentru managementul la toate nivelurile şi pentru toate structurile – economice, financiare, militare, politice şi geopolitice. Analiza de risc este un termen atotcuprinzător, folosit pentru a defini trei domenii: estimarea riscului, managementul riscului şi comunicarea lui celor interesaţi. Analiza de risc este definită ca o abordare ştiinţifică efectuată în scopul de a identifica pericolele cunoscute sau potenţiale, de a le evidenţia, de a le evalua, preveni sau reduce efectele în vederea luării deciziei (reacţia la risc) şi de a le comunica celor interesaţi. Valoarea riscului acceptabil este specifică fiecărei activităţi şi, subiectiv, pentru fiecare decident. Cu cât riscul este mai mare, cu atât
2

succesul trebuie să fie mai însemnat. Eliminarea tuturor riscurilor conduce la inactivitate, ea însăşi putând constitui un risc. Estimarea factorilor de risc ce concură la identificarea şi calitatea riscului depinde de specificitatea proiectului, de mediul intern şi extern cu care acesta relaţionează. Metodele de estimare a factorilor de risc pornesc de la hermeneutica specifică a proiectului (metodă de analiză şi interpretare). Una dintre acestea, cu aplicabilitate pentru obiective de dimensiuni reduse sau medii, este metoda Metcari, care foloseşte un set de grile standard (grila STATOS-P) axate pe scenarii de tip: disponibilitate, integritate, confidenţialitate. În faza iniţială de definire a riscului este presupusă o cunoaştere amănunţită a obiectivului, tipul de organizaţie, locaţia, funcţionalitatea reţelei în care proiectul se integrează, funcţionalitatea reţelei locale; operaţiunile în reţea; securitatea arhitecturii reţelei, operaţionalitatea resurselor IT, aplicaţiile principale; securitatea aplicaţiilor şi dezvoltarea lor în proiecte etc., vulnerabilităţile interne şi de mediu etc. Evaluarea riscului presupune şi evaluarea probabilităţii ca evenimentul nedorit să se producă şi a consecinţelor în cazul în care evenimentul s-ar produce. Pentru evaluarea mărimii riscurilor şi a consecinţelor se poate folosi simularea pe modele, pe algoritmi matematici bazaţi pe mulţimea triadei lui Cantor, algoritmi derivaţi din teoria arborilor decizionali etc. Teoria riscului la nivelul organizaţiilor economice şi financiare este în mare măsură formulată şi folosită, dar insuficientă la scara „macro” pentru fundamentarea deciziilor de politică sectorială şi globală, unde considerăm că ar trebui elaborate studii şi proiecte bazate pe

Forum
algoritmi specifici care să fundamenteze strategiile şi politicile sectoriale. În practică, evaluarea riscurilor porneşte de la caracterizarea oricărui sistem tehnic sau economic prin definirea unei funcţii scop, caracterizată printr-un număr de parametrii (indicatori) privind performanţele tehnice, capacitate, calitate (siguranţa şi simplitate în execuţie şi în exploatare, relaţia cu mediul ambiant şi relaţionarea cu celelalte sisteme tehnice şi economice din amonte şi din avalul domeniului, cu ambientul social, economic şi politic) şi indicatori economici: durată de execuţie, resursele financiare şi umane alocate, venituri, costuri, productivitate, acordul cu legislaţia domeniului, cu legislaţia naţională şi cu legislaţia europeană. Combustibilii fosili (gazele, petrolul şi cărbunii) reprezintă în momentul de faţă componenta principală a sistemului energetic din România. Caracteristic pentru combustibilii fosili este faptul că aceştia reprezintă bogăţii ale subsolului, în volum limitat cantitativ şi diferiţi calitativ, neregenerabili, dispersaţi în acumulări/zăcăminte cantonate în profunzimea scoarţei terestre, inaccesibili observării şi cercetării directe. Pentru toţi combustibilii fosili este comună puterea lor calorifică ridicată, care îi recomandă pentru generarea de energie electrică şi căldură. Proprietăţile intrinseci, legate de parametrii de stare şi de compoziţia chimică, îi diferenţiază din punct de vedere al puterii calorifice şi nu pot fi interşanjabili în multe din utilizările tehnice. Din punct de vedere geologic, zăcămintele de cărbuni din România sunt situate la adâncimi sub 1.100 m, în timp ce zăcămintele de petrol pot depăşi adâncimea de 5.000 m. Rezervele dovedite de petrol şi gaze acoperă, la nivelul producţiei actuale, o durată de cel mult 15 ani, pe cândrezervele de cărbuni depăşesc 120 de ani. Situaţia rezervelor de combustibili fosili la nivelul anului 2005, conform documentelor oficiale, se prezenta astfel: Acoperire cu rezerve a producţiei la nivelul anului 2005: – ţiţei 14 ani – gaze 14 ani – cărbuni pe categorii: – huilă 240 ani – lignit 120 ani 721 mil. tone 3400 mil. tone 73,7 mil. tone 184,9 mld. mc. Ponderea actuală a combustibililor fosili în structura consumului total de energie primară (cca 28 mil. t.e.p) al României este următoarea: – gaze naturale cca 36,4%; – ţiţei şi derivate petroliere cca 21,1%; – cărbuni şi cocs cca 22,4%. Ponderea participării combustibililor fosili la generarea de energie electrică este de cca 60%, la care cărbunii reprezintă peste 35%, în timp ce însemnătatea petrolului şi a gazelor nu depăşeşte 25%. Este de remarcat că importurile de hidrocarburi depăşesc 6 milioane t.e.p. Declinul accentuat al producţiei de petrol şi gaze este în medie de cca 8% la ţiţei şi de acelaşi ordin de mărime pentru gaze. Acest fapt presupune, în viitor, suplimentarea importurilor atât la petrol cât şi la gaze şi reprezintă un risc major pentru întreaga economie românească, în condiţii de criză financiară şi economică mondială, de caracterul limitat al surselor de aprovizionare şi de volatilitatea preţurilor hidrocarburilori, a surselor de credit financiar. Apreciem că acest risc se va amplifica în următorii ani, consecinţă a termenelor scadente la ratele şi dobânzile la creditele externe. Atragerea în circuitul energetic a unor noi resurse de combustibili fosili de către firmele concesionare de perimetre pentru explorare şi producţie pentru ţiţei şi gaze este incertă şi presupune o durată îndelungată, de 5-12 ani, de la începutul prospecţiunilor şi până la punerea în producţie la nivelul capacităţii oferite de potenţialul zăcământului. Riscul în cercetarea şi explorarea bazinelor de sedimentare pentru descoperirea de noi structuri petrolifere cu rezerve comerciale este de 5-3/1 şi se presupune că rezervele nou-descoperite nu vor acoperi declinul de producţie din câmpurile petrolifere vechi. Valorificarea resurselor neconvenţionale de gaze – shell-gas, metanohidraţi, col bed metan – necesită ample cercetări geologice şi tehnologice, care la rândul lor trebuie finanţate, impun investiţii majore şi timp. Creşterea gradului (factorului) de recuperare (FFR) din zăcămintele mature reclamă modificări legislative care să întărească controlul geologic al exploatării şi să oblige operatorii să dezvolte procese de FFR pe toată durata acordului petrolier. Pentru o valorificare complexă a energiei din cărbuni, în vederea substituirii hidrocarburilor din numeroase aplicaţii este necesară continuarea cercetărilor privind gazeificarea şi lichefierea cărbunilor in situ cu soluţionarea problemelor de mediu actuale şi a celor ce vor deriva din aplicarea
3

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

Forum
noilor tehnologii pe tot lanţul trofic – de la extracţie la utilizatorul final. Perspectiva creşterii ponderii energiei nucleare într-un viitor apropiat este legată de legislaţia internaţională şi a UE. Considerăm că nici în viitor captarea energiilor neconvenţionale – eoliană, solară, fotovoltaică – nu va putea depăşi 4% din necesarul total de energie. Apreciem, de asemenea, că ar trebui acordat un interes major captării şi utilizării energiei geotermale, în care scop propunem demararea urgentă a unor studii de inventariere a surselor, de evaluare a posibilităţilor de valorificare pentru cogenerare şi elaborarea unor reglementari specifice, în cadrul Legii minelor, sau elaborarea unei legi speciale, ţinând seama că apele geotermale pot avea şi proprietăţi terapeutice. Reducerea intensităţii energetice pare o cale mai sigură pentru disponibilizarea resurselor energetice, cu toate că şi acest lucru implică însemnate fonduri pentru retehnologizări şi cercetări continue în conceperea de tehnologii şi aparate consumatoare de randament energetic ridicat.

SPECTRUL RISCURILOR ÎN ACTIVITĂŢILE DE PROSPECTARE GEOLOGICĂ, EXPLORARE, EXPLOATARE, TRANSPORT ŞI COMERCIALIZARE A COMBUSTIBILILOR FOSILI
→ → → → → → → → → → → → → Riscuri specifice: → → → → → → → → → → → → → → → → → → → → → → → informaţii neconcludente care fac necesare prospecţiuni suplimentare; decizii eronate; explorarea nu confirmă interpretările geologice şi geofizice (prospecţiunile); erupţii libere; rezerve necomerciale – inaccesibilitatea zăcământului; explozii de metan. erupţii libere în activitatea de foraj de explorare; dărâmări de gaură; abandonarea sondei pe considerente tehnice; explozii de metan în lucrările miniere de deschidere, prăbuşiri de strate, intrare în borchişuri etc.; alunecări de teren cu distrugerea echipamentelor şi/sau a construcţiilor miniere/petroliere; poluarea mediului sub diferite forme cu produse/subproduse. tehnologii de exploatare de productivitate redusă şi cu un coeficient de extracţie/factor de recuperare redus, echipamente inadecvate sau cu fiabilitate redusă, forţă de muncă cu calificare redusă; tehnologii de preparare/condiţionare inadecvată; explozii de metan în minele grizutoase; dărâmări de galerii, surpări în abataje; prăbuşirea suprafeţelor în arealul lucrărilor miniere; inundarea galeriilor; autoaprinderea cărbunilor; poluarea mediului, sustrageri din rezervoare şi depozite; neachitarea facturilor de către clienţi; preţuri subvenţionate şi neachitarea subvenţiei. riscul geologic; riscul tehnologic; riscul tehnic: tehnologii depăşite, echipamente depăşite moral; riscul economic/financiar (crize economice/financiare); riscuri de poluare; riscuri de accidente majore: tehnice şi umane; riscuri naturale (cutremure, inundaţii etc); acte de sabotaj; riscuri terestre (încălzire globală, temperaturi extreme, în afara domeniului de fiabilitate al echipamentelor); riscuri comerciale; riscurile de management defectuos; riscurile unor politici sectoriale şi de ramură inadecvate; riscuri de management defectuos.

Riscuri generale (comune tuturor activităţilor)

Riscul geologic

Riscul în explorare

În activitatea de extracţie

4

Forum
→ → → → → → → → tehnologii inadecvate cu randamente de procesare reduse, costuri ridicate; consumuri ridicate de materii prime; utilizarea de materii prime neconforme calitativ şi cantitativ; risc ridicat de atacuri teroriste; sustrageri din depozite şi conducte; risc ridicat de poluare a mediului: apă, aer, sol şi subsol; dificultăţi în sistemul de management şi controlul calităţii; nerespectarea caietelor de sarcini pentru fiecare produs; funcţionarea defectuoasă a sistemului informatic şi monitorizare; strategii inadecvate; management defectuos. absenţa produsului la calitate şi cantitatea contractată de unitatea de comercializare/beneficiară; produs neconform calitativ; preţ de achiziţie ridicat; sustrageri din rezervoare sau din mijloacele de transport; alterarea sau modificarea calităţii în depozitul vânzătorului; poluarea mediului; nerespectarea caietelor de sarcini pentru fiecare produs; funcţionarea defectuoasă a sistemului informatic şi monitorizare; strategii inadecvate; management defectuos.

În activitatea de procesare

→ → → → → → → → → →

Riscuri în comercializarea combustibililor fosili

Spectrul de riscuri pe care îl prezentăm, deşi se limitează numai la activităţile din domeniul valorificării combustibililor fosili şi la comunităţile economice şi sociale legate de acestea, induce riscuri în ansamblul sistemului energetic naţional, precum şi riscul declanşării unor fenomene sociale ce ar putea pune în pericol securitatea naţională şi integritatea statului. Examinând riscurile induse şi vulnerabilităţile actualului mix energetic la nivelul politicilor ramurii energetice, considerăm necesar ca pentru elaborarea unui studiu de mix energetic pe termen mediu şi lung să se ia în considerare: – dinamica riscurilor interne şi externe, atât la nivele sectoriale cât şi la nivelul global, al ţării, evaluarea riscurilor şi scenarii pentru reducerea efectelor în cazul în care se produc evenimente nedorite; – perfecţionarea şi alinierea legislaţiei şi reglementărilor româneşti la legislaţia UE; – participarea activă a specialiştilor români în Comisia Europeană pentru energie la fundamentarea directivelor europene, ţinând seama de particularităţile climatice, de specificităţile consumului, de resursele energetice şi de structura sistemului energetic românesc; – elaborarea de politici alternative în domeniul energetic; – înfiinţarea unui minister al Energiei, ţinând seama că energia reprezintă o componentă importantă a securităţii statului;
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

– – – –

răscumpărarea de către statul român şi/sau cumpărarea de către firme cu acţionariat românesc de acţiuni PETROM, astfel încât ponderea capitalului românesc să depăşească procentul de 50% în acţionariat; identificarea posibilităţilor de atragere în circuitul energetic a resurselor de gaze neconvenţionale, a energiei geotermale şi a altor surse (de exemplu exploatarea nisipurilor bituminoase de la Derna-Budoi); cercetări privind substituţia hidrocarburilor din structura unor produse sau în generarea de energie termică-electrică; valorificarea în scopuri energetice a gunoiului menajer; reciclarea produselor din polietilenă şi polipropilenă; valorificarea complexă a resurselor vegetale, lemn, paie, frunze etc. instituirea unei taxe locale şi de solidaritate pentru firmele străine care activează în România ţinând seama de faptul că utilizează toată cercetarea tehnică şi ştiinţifică din istoricul energeticii româneşti, infrastructura de transport, instituţiile sociale şi culturale publice, realizate de către ţara noastră din bani publici şi din donaţii şi, în plus, se aprovizionează cu materiale şi forţă de muncă şcolarizată şi calificată în România, dar salarizată cu mult sub nivelul practicat în ţările de origine ale acestor firme.
5

Forum
În cazul combustibililor fosili, în afara riscurilor generale există o serie de riscuri specifice, şi anume: riscurile geologice, care apar în fazele de prospecţiune şi explorare, ce pot confirma sau infirma existenţa unui tip sau altul de combustibili în arealul cercetat, în cantităţi şi condiţii geologice care să permită exploatarea economică. Riscul geologic, ca şi riscul în cercetarea de orice natură, este un risc major a cărui asumare de către decidenţi presupune un grad înalt de profesionalism şi responsabilitate. Explorarea este o etapă sine qua non în confirmarea existenţei zăcămintelor, menită să dovedească în mod concret existenţa substanţelor combustibile, coordonatele arealului în care acestea sunt cantonate în zăcăminte, volumul şi calitatea lor, condiţiile de zăcământ, tehnologiile de extracţie posibile pentru extragerea lor şi, în final, volumul de rezerve economic exploatabil. Resursele investite sunt mari, timpul de explorare şi procesare a rezultatelor pentru luarea deciziei de trecere la faza următoare este de peste 5 ani, iar rezultatele sunt incerte. Faza de dezvoltare, ce urmează explorării, necesită la rândul ei timp şi cash-flow. Agregarea tuturor acestor informaţii într-o concluzie este un proces îndelungat de management care ţine seama şi de dinamica pieţei, făcând predicţii asupra evoluţiei celorlalte sisteme din economie sau în relaţie cu economia. Pentru evoluţia şi dinamica exploatării zăcămintelor trebuie avute în vedere, pe lângă potenţialul zăcământului, potenţialul tehnic şi uman, evoluţia cererii pe piaţa consumului, potenţialul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, situaţia sistemului financiar, evoluţia politică internaţională şi naţională, reevaluând riscurile existente şi identificând noi eventuale pericole. În operaţiunile de transport şi procesare riscurile cele mai importante se referă la uzura morală a tehnologiilor, la uzura fizică şi morală a echipamentelor, la creşterea preţurilor mentenanţei, la securitatea instalaţiilor şi a personalului, la utilizarea de personal subcalificat, posibile atacuri teroriste etc. Pe plan mondial, în sectorul de comercializare există o creştere continuă a cererii de hidrocarburi, în condiţiile unei oferte limitate, marile corporaţii internaţionale folosind toate mijloacele pentru a acapara pieţele. Furnizorii de resurse minerale energetice practică politici comerciale de monopol, în care preţul este fixat de marile ţări producătoare şi de
6

marile companii petroliere, astfel încât accesul cetăţenilor din ţările în dezvoltare la consumul de hidrocarburi este tot mai dificil. Suportabilitatea, din punct de vedere al preţurilor carburanţilor şi al gazelor pentru încălzire, este din ce în ce mai redusă. Cotaţiile bursiere la aceste produse au crescut exponenţial, provocând numeroase crize care afectează puternic economia mondială. Creşterea continuă a preţurilor la hidrocarburi şi dificultăţile tot mai mari în asigurarea aprovizionării nu lasă loc unor prognoze pe termen lung, mai ales în condiţiile globalizării. Pentru România, accesibilitatea la combustibilii energetici din import este supusă riscurilor tehnice, politice, financiare şi discriminării. Cunoscând volumul de rezerve dovedite, evaluarea rezervelor posibile şi probabile, proiecţia nivelului cererii de produse energetice de origine fosilă şi practicile de realizare a operaţiunilor tehnologice de valorificare, considerăm că pe lângă riscurile operaţionale şi generale specifice obiectivelor minier/petroliere/gaziere, pe care leam identificat în tabelul de mai sus, principalul risc va consta în neasigurarea în timp util a necesarului de combustibili fosili atât la nivelul societăţilor, cât şi la nivelul ramurii. În economia reală, cum este cea a combustibililor fosili, analiza de risc trebuie făcută pentru fiecare activitate şi pentru fiecare locaţie în parte, ţinând seama de toţi factorii care ar putea să influenţeze succesul proiectului. O bună parte din aceste riscuri sunt acoperite prin studiile prealabile de fezabilitate a proiectului şi preîntâmpinate prin soluţiile tehnologice şi tehnice, prin proiectele de marketing şi prin proiectele economice, prin standarde şi sisteme certificate de managementul calităţii mediului, sănătăţii ocupaţionale şi de securitate a muncii. Legislaţia, normele şi normativele, cu caracter obligatoriu, intervin şi ele cu prevederi care să limiteze riscurile. Credem, însă, că factorul cel mai important în identificarea, prevenirea şi reducerea riscului revine factorului uman, respectiv profesionalismului, experienţei şi inovării necesare în toate activităţile şi pe toate palierele ierarhice, calităţi ce trebuie să se manifeste nu numai în activităţile de execuţie ci, mai ales, în fazele de proiect şi de management pe toată durata menţinerii riscului.

Forum CÂMPURI PETROLIFERE DIN E U R O PA C E N T R A L Ă Ş I D E E S T ( I I I )

Dr. geolog Ştefan Traian MOCUŢA
(urmare din numărul trecut)

3.3. Republica Cehă şi Slovacia În structura geologică complexă a Republicii Cehe şi a Slovaciei (Figurile 9.1, 9.2) sunt descrise următoarele arii majore de interes petrolifer: 1. „Southeastern Slopes şi Bohemian Massif”, 2. „Vienna Basin”, 3. „Danube Basin” şi 4. „East Slovakian Basin” 1, 2, 6, 11, 30. 1. „Southeastern Slopes of Bohemian Massif” (Figura 9.1) reprezintă o provincie petroliferă constituită din trei bazine sedimentare: A.

„Crystalline basement and its Autochthonous” (Paleozoic, Mezozoic and Tertiary), B. „Carpathian Foredeep (Eggenburgian to Badenian)” şi C. „Carpathian Flysch Nappes”. Acumulările de hidrocarburi din această provincie petroliferă sunt formate din următoarele tipuri de roci rezervor (Figura 9.3 a-c): – în fundament: roci cristaline alterate şi fisurate. – în Paleozoic: Devonian inferior cu roci clastice lagunare, Devonian-Carbonifer inferior cu

Figura nr. 9.1: Republica Cehă şi Slovacia, harta cu bazinele sedimentare, cu delimitarea ariilor de cercetare.
(după Blizkovsky et al., 1994)
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011 7

Forum

Figura nr. 9.2: Republica Cehă şi Slovacia, secţiune geologică schematică prin unităţile structurale din zona sud-estică. (după Blizkovsky et al., 1994)

Figura nr. 9.3 a-c: Republica Cehă şi Slovacia, coloanele litostratigrafice din unităţile structurale: (a) cuvertura „Autochtonous Platform”, (b) „Outer Flvsch” şi (c) „Măgura Flysch”.
(după Blizkovsky et al., 1994)
8

Forum

Figura nr. 9.4: Republica Cehă şi Slovacia, „Southeastern Slopes of the Bohemian Massif and Vienna Basin”, câmpuri petrolifere şi arii cu perspective. (după Blizkovsky et al., 1994)

Figura nr. 9.5: Republica Cehă şi Slovacia, „Southeastern Slopes of the Bohemian Massif” – tipuri de play-uri.
(după Blizkovsky et al., 1994)

roci carbonatice de platformă, Carbonifer cu roci flişoide în facies de culm. – în Mezozoic: roci carbonatice şi siliciclastice (gresiile flişului carpatic). – în Terţiar: Paleogenul cu sedimente terigene pe „Bohemian Massif Slope” şi Neogenul cu roci clastice, caracteristice pentru „Carpathian Foredeep”. Zăcămintele de hidrocarburi descoperite în această provincie petroliferă (Figura 9.4) apar în capcane structurale, stratigrafice şi paleogeomorfice (Figura 9.5), la adâncimi relativ mici, frecvent 350-1500 m. Proprietăţile fizice ale rocilor rezervor, foarte variate (Tabelul nr. 4), au fost caracterizate cu următoarele limite ale valorilor
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

medii: porozitatea 13-15% şi permeabilitatea 100200 mD. 2. „Vienna Basin” (Figura 9.1), reprezentând prelungirea sa nord-estică din Austria, se dezvoltă în Republica Cehă şi Slovacia sub forma unui mare graben, orientat NE-SV, mărginit de falii extinse, cu amplitudini de sute până la o mie de metri. Arhitectura complexă a bazinului evidenţiază, sub cuvertura neogenă, transgresivă, de umplere, trei unităţi structural-sedimentare: (1) complexul autohton, Paleozoic-Mezozoic-Paleogen din „Slopes of Bohemian Massif”, în partea inferioară a secţiunii, (2) un complex aparţinând unităţilor „Carpathian Flysch Nappes” şi „Klippen Belt”, în partea mediană a secţiunii, şi (3) un complex
9

Forum
superior Triasic-Paleogen aparţinând pânzelor din unităţile „Central Carpathian” şi „East Alpine” (Figura 9.6 a-b). Majoritatea zăcămintelor de petrol sunt formate în Miocen, în rezervoare clastice (gresii, conglomerate), în general stratificate, cu grosimi de 2-30 m, grupate în pachete, cu porozitatea 10-29% şi permeabilitatea 50-250 mD. Rocile rezervor sunt separate, uneori discontinuu, prin strate argiloase. Capcanele sunt structurale, stratigrafice (multe litologice) şi combinate. În unitatea flişoidă rezervoarele sunt, obişnuit, gresii fisurate, cu proprietăţi fizice foarte variate, dezvoltate în capcane complexe.

Figura nr. 9.6 a-b: Republica Cehă şi Slovacia, „Vienna Basin”: (a) coloana litostratigrafică generalizată şi (b) tipuri de pfay-uri. (după Blizkovsky et al., 1994)

În unităţile pânzelor din „Central Carphatian” şi „East Alpine”, rocile rezervor sunt în Triasic (dolomite, calcare, gresii), Jurasic, Cretacic şi Paleogen (roci clastice). Cele mai adânci zăcăminte din această unitate sunt în câmpurile gezeifere Závod (4.000-4.500 m) şi Borský Jur (3.300-3.500 m). Roca rezervor este un dolomit fisurat din Triasicul superior, cu porozitatea 3%, respectiv 4%, şi permeabilitatea absolută 3-5 mD şi efectivă 10-100 mD, respectiv 20-120 mD. Caracteristicile principalelor câmpuri petro10

lifere din „Vienna Basin” au fost redate în Tabelul nr. 4. 3. „Danube Basin” (Figura 9.1), reprezentând un subbazin al „Paratethys-ului”, are fundamentul alcătuit din unităţile tectonice ale „Inner Carpathians”, cu roci aparţinând secvenţei cristaline, Paleozoicului, Mezozoicului şi Paleogenului. Umplutura bazinului este formată din roci neogene (Figura nr. 9.7 a), singurele, până în prezent, cu hidrocarburi. Rocile rezervor sunt, predominant gresii.

Forum
Tectonica bazinului este caracterizată prin prezenţa faliilor normale. Capcanele, predominant structurale, sunt adeseori şi stratigrafice (în special litologice) şi combinate (Figura nr. 9.7 b). Prin rezultatele obţinute în activitatea de explorare, bazinul apare tipic „gas prone”. În general, zăcămintele descoperite până în prezent sunt de dimensiuni reduse, fără atractivitate economică (Tabelul nr. 5). În unele zăcăminte au fost remarcate cantităţi importante de gaze nonhidrocarburi (CO2 şi N2) care, într-o acumulare însemnată situată lângă Sered, cu resurse evaluate la 4,7  109 Sm3, au făcut neeconomică exploatarea (CH4 : 10% şi CO2 : 90%).

Figura nr. 9.7 a-b: Republica Cehă şi Slovacia, „Danube Basin”: (a) Coloana litostratigrafică generalizată şi (b) tipuri de play-uri. (după Blizkovsky et al., 1994)

4. „East Slovakian Basin” este un subbazin al marelui „Pannonian Basin”. Este un bazin de tip „pull-apart”, cu un fundament din pânzele paleo-mezozoice ale „Inner Carpathians” şi o cuvertură neogenă de umplere, care atinge, în zona cea mai adâncă, o grosime de cca 7.000 m (Figura 9.8 a). Neogenul este constituit, în principal, din argile şi nisipuri, depuse într-un mediu marin
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

de mică adâncime, cu intercalaţii de evaporite, aparţinând episoadelor aride (Karpatian mediu şi Badenian mediu). În partea nordică a bazinului sunt menţionate şi depozite deltaice (Badenian). Dezvoltarea generală a bazinului a fost afectată de falii sinsedimentare, de activitatea vulcanică şi de mişcările de cutare din Panonian. Structura bazinului a fost influenţată şi de prezenţa sării şi de fenomenul compactării diferenţiate.
11

Forum

Figura nr. 9.8 a-b: Republica Cehă şi Slovacia, „East Slovakian Basin”: (a) Coloana litostratigrafică generalizată şi (b) localizarea câmpurilor petrolifere şi a ariilor cu perspective. (după Blizkovsky et al., 1994)

12

Forum

Figura nr. 9.8 a-b: Republica Cehă şi Slovacia, , „East Slovakian Basin”: (a) Tipuri de play-uri şi (b) secţiune geologică prin câmpul gazeifer Trhovisce-Pozdisovce.

Hidrocarburile sunt prezente în toate rezervoarele neogene pre-panoniene, zăcămintele descoperite, cu o singură excepţie (câmpul petrolifer Miková), gazeifere, sunt concentrate în partea sud-estică a bazinului (Figura 9.8 b). Rocile rezervor, reprezentate frecvent prin gresii, includ uneori şi roci eruptive alterate şi

fisurate, grupate în play-uri de variate tipuri (Figura 9.9 a), în capcane complicate din punct de vedere tectonic, ca de exemplu câmpul gazeifer Trhovisce-Pozdišovce (Figura 9.9 b). Caracteristicile principalelor câmpuri petrolifere descoperite s-au prezentat în Tabelul nr. 6.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

13

Forum

(va urma)
14

LEX
privind aprobarea Metodologiei de monitorizare a pieţei gazelor naturale EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 9 septembrie 2011 Avand in vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. p) pct. 1 si 2 si lit. u) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor masuri in domeniul gazelor naturale, in temeiul dispozitiilor art. 7 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, cu completarile ulterioare, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite prezentul ordin. Art. 1. Se aproba Metodologia de monitorizare a pietei gazelor naturale, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 62/2007 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare a pietei interne a gazelor naturale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2008, cu modificarile ulterioare. Art. 3. Titularii de licenta din sectorul gazelor naturale si consumatorii eligibili importatori directi vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei vor urmari respectarea acestora. Art. 4. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ANEXA METODOLOGIE de monitorizare a pietei gazelor naturale CAPITOLUL I Dispozitii generale Scop Art. 1. (1) Prin prezenta metodologie se stabileste sistemul unitar de raportare de catre titularii de licenta din sectorul gazelor naturale catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, denumita in continuare ANRE, a urmatoarelor informatii: a) structura consumatorilor de gaze naturale, cantitatile de gaze naturale furnizate diferitelor categorii de consumatori si preturile practicate in relatie cu acestia; b) serviciile de sistem prestate utilizatorilor sistemelor de transport, de tranzit, de inmagazinare si/sau de distributie a gazelor naturale; c) situatia stocurilor de gaze naturale din depozitele de inmagazinare subterana. (2) Prezenta metodologie are ca obiective: a) urmarirea si controlul respectarii de catre titularii de licenta din sectorul gazelor naturale a preturilor si tarifelor reglementate; b) asigurarea de catre titularii de licenta din sectorul gazelor naturale a securitatii, continuitatii si echilibrului alimentarii cu gaze naturale a consumatorilor; c) aplicarea unui tratament egal si nediscriminatoriu tuturor consumatorilor de gaze naturale; d) promovarea si asigurarea competitiei pe piata gazelor naturale; e) asigurarea transparentei preturilor si a tarifelor in sectorul gazelor naturale; f) crearea bazei de date necesare pentru desfasurarea activitatii ANRE si pentru furnizarea de informatii altor organisme implicate in elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului gazelor naturale. Domeniu de aplicare Art. 2. (1) Metodologia de monitorizare a pietei gazelor naturale stabileste procedura pe care titularii de licenta si
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011 15

Ordinul nr. 36 din 26 august 2011

LEX
consumatorii eligibili importatori directi o aplica in furnizarea datelor catre ANRE. (2) ANRE inregistreaza in baza de date proprie datele obtinute in conditiile alin. (1). Art. 3. (1) Procedura se aplica in relatia dintre titularii de licente din sectorul gazelor naturale si ANRE privind transmiterea datelor referitoare la structura clientilor, la preturile practicate si cantitatile contractate in baza contractelor de achizitie, de furnizare si/sau de vanzare-cumparare (vanzari catre consumatorii finali si vanzari intre titularii de licenta), precum si a datelor referitoare la structura beneficiarilor de servicii de transport, tranzit, inmagazinare si/sau de distributie, a datelor referitoare la serviciile prestate si tarifele practicate. (2) Obligatia de raportare a datelor prevazute la alin. (1) revine: a) titularilor licentei de furnizare a gazelor naturale; b) titularilor licentei de distributie a gazelor naturale; c) titularilor licentei de inmagazinare a gazelor naturale; d) titularilor licentei de transport al gazelor naturale; e) titularilor licentei de tranzit al gazelor naturale; f) consumatorilor eligibili importatori directi. Definitii Art. 4. In sensul prezentei metodologii, urmatorii termeni se definesc dupa cum urmeaza: 1. consumatorul reglementat - consumatorul care nu si-a exercitat dreptul de eligibilitate si a optat pentru furnizarea reglementata; 2. consumatorul eligibil - consumatorul care si-a exercitat dreptul de eligibilitate si cumpara gaze naturale de la unul sau mai multi furnizori alesi de acesta; 3. consumatorul eligibil importator direct - consumatorul eligibil care deruleaza in mod nemijlocit contracte de import al gazelor naturale cu furnizorii externi, indeplinind in acest sens toate formalitatile vamale pentru cantitatile importate; 4. consumatorul casnic - consumatorul care cumpara gaze naturale pentru consumul casnic propriu; 5. consumatorul noncasnic - consumatorul care cumpara gaze naturale ce nu sunt destinate consumului casnic propriu; acesta poate fi: a) consumator industrial - consumatorul care utilizeaza gazele naturale pentru procese tehnologice in industrie: -consumator din industria chimica - consumatorul care utilizeaza gazele naturale ca materie prima in industria chimica; -producator de energie electrica si/sau termica - consumatorul care utilizeaza gazele naturale pentru producerea de energie electrica si/sau termica; -alti consumatori industriali - consumatorul care utilizeaza gazele naturale pentru procese tehnologice in industrie, altele decat ca materie prima in industria chimica ori pentru producerea de energie electrica si/sau termica; b) consumator comercial - consumatorul care utilizeaza gazele naturale in sectorul comercial - restaurante, hoteluri, centre de afaceri, agricultura sau pentru utilizari similare; c) alti consumatori noncasnici - consumatori noncasnici, altii decat consumatorii industriali si comerciali, persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ, institutii publice - unitati din domeniile invatamant, sanatate, cultura, aparare nationala, ordine publica, asistenta sociala, administratie publica, culte si altele asemenea; 6. consum tehnologic - cantitatea de gaze naturale necesara a fi consumata de catre un operator economic ce desfasoara una dintre activitatile de productie, transport, inmagazinare sau distributie a gazelor naturale pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari functionarii sistemului respectiv; orice alta utilizare a gazelor naturale in alte scopuri de catre un titular de licenta a gazelor naturale nu se incadreaza in aceasta categorie; 7. consum energetic al titularului de licenta - cantitatile de gaze naturale utilizate pentru incalzire, prepararea hranei si a apei calde de catre titularul de licenta. CAPITOLUL II Monitorizarea pietei gazelor naturale Prevederi generale Art. 5. (1) Titularii de licente prevazuti la art. 3 alin. (2) au obligatia sa intocmeasca si sa inainteze ANRE, respectiv sa completeze si sa transmita prin modulul de colectare on-line si/sau in format Excel un raport privind cantitatile si preturile gazelor naturale tranzactionate si/sau serviciile prestate, conform modelelor prevazute in anexele la prezenta metodologie.
16

LEX
(2) Consumatorii eligibili importatori directi au obligatia sa completeze si sa transmita ANRE prin modulul de colectare on-line un raport privind cantitatile si preturile gazelor naturale achizitionate pentru consumul propriu si/sau inmagazinate, conform modelelor prevazute in anexele la prezenta metodologie. Art. 6. (1) Rapoartele prevazute la art. 5 se intocmesc lunar si se inainteaza ANRE, respectiv se completeaza si se transmit prin modulul de colectare on-line pana cel tarziu la data de 25 a lunii in curs, pentru luna precedenta. (2) ANRE are dreptul sa solicite titularilor de licente si consumatorilor eligibili importatori directi completarea, clarificarea si/sau detalierea datelor si informatiilor cuprinse in raportul inaintat conform art. 5, dupa caz. (3) Termenul in care raspunsul de clarificare va fi inaintat ANRE este de 5 zile lucratoare de la data solicitarii. Art. 7. (1) ANRE are dreptul de a face publice date si informatii privind tranzactiile comerciale lunare, trimestriale sau anuale referitoare la piata gazelor naturale. (2) Datele si informatiile prevazute la alin. (1) vor fi facute publice numai in forme prelucrate si agregate, astfel incat sa nu fie posibila identificarea unor tranzactii individuale si sa se asigure confidentialitatea datelor, informatiilor si a relatiilor contractuale. Art. 8. ANRE nu va face publice datele si informatiile privind tranzactiile comerciale lunare, trimestriale sau anuale inregistrate in cadrul unei categorii de consumatori, daca in categoria respectiva nu exista cel putin 3 consumatori activi pe piata, cu exceptia cazului in care exista acordul titularului/titularilor de licenta care a/au furnizat informatiile respective. Art. 9. (1) Titularii licentei de furnizare a gazelor naturale au obligatia sa completeze anexa nr. 1a “Raport privind achizitiile de gaze naturale”, anexa nr. 1b “Raport privind vanzarile de gaze naturale catre consumatorii finali” si/sau anexa nr. 1c “Raport privind vanzarile de gaze naturale catre alti furnizori/distribuitori/transportatori” si, dupa caz, anexa nr. 1d “Consum propriu si stocuri” si anexa nr. 1e “Inmagazinare”. (2) Titularii licentei de distributie a gazelor naturale au obligatia sa completeze anexa nr. 1a “Raport privind achizitiile de gaze naturale”, anexa nr. 1d “Consum propriu si stocuri” si anexa nr. 5 “Raport privind serviciile de distributie prestate”. (3) Titularii licentei de inmagazinare a gazelor naturale au obligatia sa completeze anexa nr. 4 “Raport privind serviciile de inmagazinare prestate”. (4) Titularii licentei de transport al gazelor naturale au obligatia sa completeze anexa nr. 1a “Raport privind achizitiile de gaze naturale”, anexa nr. 1d “Consum propriu si stocuri”, anexa nr. 1e “Inmagazinare” si anexa nr. 2 “Raport privind serviciile de transport prestate”. (5) Titularii licentei de tranzit al gazelor naturale au obligatia sa completeze anexa nr. 3 “Raport privind serviciile de tranzit prestate”. (6) Consumatorii eligibili importatori directi au obligatia sa completeze anexa nr. 1a “Raport privind achizitiile de gaze naturale” doar pentru cantitatile de gaze naturale din import pentru care exista contracte de achizitie, anexa nr. 1d “Consum propriu si stocuri” si anexa nr. 1e “Inmagazinare”, dupa caz. Completarea raportului privind achizitiile, vanzarile si inmagazinarea gazelor naturale (contracte de achizitie, contracte de furnizare si contracte de vanzare-cumparare) Art. 10. (1) In anexa nr. 1a “Raport privind achizitiile de gaze naturale” se nominalizeaza individual toate contractele de achizitie si/sau de vanzare-cumparare executate pe parcursul lunii respective, indiferent daca gazele naturale achizitionate sunt destinate comercializarii sau consumului propriu in aceeasi luna de raportare ori daca sunt stocate in depozitele de inmagazinare subterana in vederea unei revanzari ulterioare. (2) Pentru fiecare contract se prezinta urmatoarele elemente: a) numarul si data contractului; b) denumirea vanzatorului; c) cantitatea achizitionata; d) pretul de achizitie a gazelor naturale, asa cum rezulta acesta din executarea contractului. (3) Titularul licentei de furnizare care este si titular de acord petrolier, avand calitatea de producator de gaze naturale, in conditiile Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, va inscrie cantitatile de gaze naturale produse la pct. 1 “Din perimetre de productie” al anexei nr. 1a “Raport privind achizitiile de gaze naturale”. Preturile aferente fiecarei cantitati vor fi inregistrate fara tarife de transport, inmagazinare sau distributie. (4) Titularul licentei de furnizare, respectiv consumatorul eligibil importator direct care achizitioneaza gazele naturale din import de la un furnizor extern, va inscrie cantitatile de gaze naturale achizitionate la pct. 2 “De la furnizori externi (import direct)” al anexei nr. 1a “Raport privind achizitiile de gaze naturale”. Preturile aferente
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011 17

LEX
fiecarei cantitati vor fi inregistrate fara tarife de transport, inmagazinare sau distributie. (5) Titularul licentei de furnizare care achizitioneaza gaze naturale de la un alt furnizor licentiat va inscrie cantitatile de gaze naturale achizitionate la pct. 3 “De la furnizori interni” al anexei nr. 1a “Raport privind achizitiile de gaze naturale”, indiferent daca respectivele cantitati achizitionate sunt gaze naturale din intern, din import sau daca sunt cantitati in orice fel de amestec. Preturile aferente fiecarei cantitati vor fi inregistrate asa cum rezulta din executarea contractului, precum si din facturile fiscale emise de vanzator aferente unei luni de livrare; in situatiile in care, potrivit clauzelor contractuale, transferul proprietatii asupra cantitatilor achizitionate se face la iesirea din sistemul de transport, respectiv la iesirea din sistemul de distributie, pretul inregistrat nu va include si tarifele aferente serviciilor de transport si/sau de distributie, dupa caz. In aceasta situatie, se vor raporta distinct tarifele mentionate anterior. Art. 11. (1) Cantitatile achizitionate vor fi exprimate in mii mc si MWh, iar preturile in lei/MWh, in conditiile de baza prevazute de Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in Romania, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 62/2008, cu modificarile ulterioare. Preturile vor fi prezentate fara TVA. (2) Pretul pentru gazele naturale achizitionate de la furnizorii externi va fi exprimat in conditia INCOTERMS - DAP frontiera romana. (3) In cazul platii contravalorii gazelor naturale intr-o alta moneda decat cea nationala, se va preciza cursul de schimb utilizat la intocmirea declaratiei vamale de import, conform prevederilor contractuale. Art. 12. (1) La anexa nr. 1b “Raport privind vanzarile de gaze naturale catre consumatorii finali” completarea se face distinct pentru consumatorii conectati direct la Sistemul national de transport (SNT), pe de o parte, si pentru consumatorii conectati in sistemele de distributie, pe de alta parte. (2) Completarea raportului se face pentru categoriile de consumatori prevazute in anexa nr. 1 la “Criteriile si metodele pentru aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale”, aprobate prin Decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale nr. 1.078/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pe tipurile de consumatori prevazute in prezenta metodologie. Art. 13. In cadrul categoriilor de consumatori prevazute la art. 12 alin. (2), raportarea se realizeaza pe tipuri de consumatori astfel: Pentru consumatorii casnici B. Pentru consumatorii noncasnici 1. Alti consumatori noncasnici 2. Consumatori comerciali si consumatori industriali (inclusiv producatorii de energie electrica si/sau termica, cu exceptia cantitatii de gaze naturale utilizate la producerea de energie termica in centralele de cogenerare si in centralele termice destinata consumului populatiei, consumatorii din industria chimica si alti consumatori industriali) 3. Consumatori industriali care sunt producatori de energie termica, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizata la producerea de energie termica in centralele de cogenerare si in centralele termice destinata consumului populatiei, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor masuri in domeniul gazelor naturale -*)Factorul de sarcina al consumului orar de gaze naturale reprezinta numarul de ore necesare pentru preluarea consumului anual la debitul maxim instalat orar si se determina cu formula: nh = Qa/Qh (max), in care: Qa = volumul consumat anual, exprimat in mc; Qh (max) = debitul maxim instalat orar, exprimat in mc/h. Factorul de sarcina al consumului zilnic de gaze naturale reprezinta numarul de zile necesare pentru preluarea consumului anual la debitul maxim instalat zilnic si se determina cu formula: nd = Qa/Qd (max), in care: Qa = volumul consumat anual, exprimat in mc; Qd (max) = debitul maxim instalat zilnic, exprimat in mc/zi. Debitul maxim instalat zilnic se determina cu formula Qd (max) = 24 h x Qh (max). Art. 14. (1) In cazul consumatorilor care incheie contracte de furnizare sau de vanzare-cumparare a gazelor naturale pentru locuri de consum noi sau ca urmare a modificarii caracteristicilor tehnice ale instalatiilor de alimentare
18

LEX
existente, incadrarea in categoriile si tipurile de consumatori mentionate la art. 12 si 13 se va face pe baza cantitatilor de gaze naturale estimate la incheierea contractelor. (2) Incadrarea consumatorilor in categoriile de consum mentionate se mentine pe parcursul unui an calendaristic si se actualizeaza in functie de prevederile reglementarilor in vigoare. Art. 15. (1) In anexa nr. 1b “Raport privind vanzarile de gaze naturale catre consumatorii finali” se inregistreaza preturile finale rezultate din contractele incheiate cu consumatorii reglementati si cu consumatorii eligibili, defalcate pentru categoriile de consumatori si, respectiv, tipurile de consumatori standard prevazute la art. 12 si 13. (2) Pentru consumatorii reglementati, preturile finale inregistrate si raportate vor include tarifele pentru prestarea serviciilor de transport, de inmagazinare si/sau de distributie, dupa caz. Preturile de vanzare a gazelor naturale catre consumatorii finali reglementati se comunica in lei/MWh, in conditiile de baza prevazute de Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in Romania, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 62/2008, cu modificarile ulterioare. Preturile vor fi prezentate fara TVA. (3) Pentru consumatorii eligibili, preturile finale inregistrate si raportate nu vor include tarifele pentru prestarea serviciilor de transport si/sau de distributie, dupa caz. In cazul in care tarifele aferente serviciului de inmagazinare sunt facturate de catre furnizor distinct de pretul gazului, preturile finale inregistrate si raportate vor include tarifele de inmagazinare. (4) Se va inregistra numarul de consumatori, in functie de tipurile de consumatori standard prevazute la art. 12 si 13, astfel: a) numarul de consumatori in luna curenta; b) numarul de consumatori care au incheiat contracte noi in luna curenta, pentru un loc nou de consum; c) numarul de consumatori care au reziliat contractul in luna curenta. Art. 16. Preturile inregistrate conform art. 15 se vor baza pe preturile, contractele, conditiile si reglementarile aflate in vigoare in cursul lunii de livrare pentru care se face raportarea, inclusiv eventualele reduceri. Art. 17. Daca intr-o categorie de consumatori exista mai multi consumatori cu preturi diferite, pretul raportat va fi pretul mediu ponderat pentru categoria respectiva de consumatori. Art. 18. (1) La anexa nr. 1c “Raport privind vanzarile de gaze naturale catre alti furnizori/distribuitori/transportatori” se nominalizeaza individual toate contractele de achizitie si/sau de vanzare-cumparare incheiate cu alti furnizori, executate pe parcursul lunii respective, indiferent daca gazele naturale vandute sunt in sau provin din depozitele subterane ori din achizitii curente. (2) Pentru fiecare contract se prezinta urmatoarele elemente: a) numarul si data contractului; b) denumirea cumparatorului; c) cantitatea vanduta; d) pretul gazelor naturale comercializate, asa cum rezulta acesta din executarea contractului; e) tarifele medii incluse in pret, conform contractului, pentru serviciile de transport, serviciile de inmagazinare si serviciile de distributie, dupa caz; f) structura cantitatilor comercializate (intern, import sau gaze in amestec). Art. 19. (1) Cantitatile vandute vor fi exprimate in mii mc si MWh, iar preturile in lei/MWh, in conditiile de baza prevazute de Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in Romania, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 62/2008, cu modificarile ulterioare. Preturile vor fi prezentate fara TVA. (2) In cazul vanzarii gazelor naturale la export sau incasarii contravalorii gazelor naturale intr-o alta moneda decat cea nationala, transformarea in lei a preturilor se va realiza la cursul de schimb al declaratiei vamale de export. Art. 20. (1) In anexa nr. 1d “Consum propriu si stocuri” se nominalizeaza cantitatile de gaze naturale destinate consumului tehnologic si consumului energetic, precum si eventualele abateri cauzate de erorile de masurare. (2) La rubricile “Diferente stocuri din conductele proprii”, respectiv “Diferente stocuri in conductele tertilor” se nominalizeaza cantitatile de gaze stocate in/consumate din conductele detinute si/sau operate de titular, respectiv cantitatile de gaze stocate in/consumate din conductele detinute si/sau operate de un tert. Cantitatile stocate vor fi inregistrate cu valori pozitive, iar cantitatile consumate din conducte vor fi inregistrate cu valori
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011 19

LEX
negative. (3) Cantitatile destinate consumului propriu si stocurile vor fi exprimate in mii mc si MWh, iar preturile in lei/ MWh, in conditiile de baza prevazute de Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in Romania, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 62/2008, cu modificarile ulterioare. Preturile vor fi cele inregistrate in evidenta contabila a titularului de licenta. Art. 21. (1) In anexa nr. 1e “Inmagazinare” vor fi mentionate toate cantitatile de gaze naturale injectate in, respectiv extrase din depozitele de inmagazinare subterana de beneficiarul contractului de inmagazinare subterana. (2) Pentru fiecare depozit de inmagazinare subterana se prezinta urmatoarele elemente: a) denumirea depozitului subteran, numarul si data contractului de inmagazinare; b) cantitatea injectata, respectiv extrasa din depozitul subteran respectiv, in functie de structura (intern, import sau gaze in amestec, cu precizarea eventualelor schimburi de gaze), si contractul din care acestea provin; c) pretul gazelor naturale injectate in si, respectiv, extrase din depozitul respectiv. Art. 22. (1) Cantitatile inmagazinate vor fi exprimate in mii mc si MWh, iar preturile in lei/MWh, in conditiile de baza prevazute de Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in Romania, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 62/2008, cu modificarile ulterioare. Preturile vor fi prezentate fara TVA. (2) Pretul gazelor naturale din depozitul subteran nu va include contravaloarea serviciilor de inmagazinare. Completarea rapoartelor privind prestarea serviciilor de sistem (transport, tranzit, inmagazinare, distributie) Art. 23. Raportul privind serviciile de transport prestate, al carui model este prevazut in anexa nr. 2, se completeaza de catre titularii licentei de transport al gazelor naturale. Art. 24. (1) In raport se mentioneaza contractele incheiate de transportator cu utilizatorii sistemului de transport si se vor detalia: capacitatea rezervata, numarul de ore, componenta fixa, cantitatea transportata, componenta volumetrica, total prestatie. De asemenea, se vor raporta lunar capacitatea totala, capacitatea rezervata si capacitatea disponibila ale SNT. (2) Pentru utilizatorii sistemului de transport, raportarea contractelor incheiate se va realiza individual, cu precizarea utilizatorului si a numarului si datei contractului incheiat. (3) Capacitatile rezervate vor fi exprimate in MWh/h, iar cantitatile transportate vor fi exprimate in MWh. (4) Componenta fixa va fi exprimata in lei/1 MWh/h, iar componenta volumetrica va fi exprimata in lei/1 MWh. Art. 25. Raportul privind serviciile de tranzit prestate, al carui model este prevazut in anexa nr. 3, se completeaza de catre titularii licentei de tranzit al gazelor naturale. Art. 26. (1) Pentru activitatea de tranzit international al gazelor naturale pe teritoriul Romaniei, prin conducte dedicate, raportarea se va realiza in mod distinct, pentru fiecare linie dedicata. (2) In raport se mentioneaza contractele incheiate cu utilizatorii si se vor detalia capacitatile totale, capacitatile disponibile si capacitatile rezervate pentru fiecare utilizator si linie de tranzit, tarifele de tranzit aplicate si cantitatile transportate. Art. 27. Raportul privind serviciile de inmagazinare prestate, al carui model este prevazut in anexa nr. 4, se completeaza de catre titularii licentei de inmagazinare a gazelor naturale. Art. 28. (1) In raport vor fi mentionate contractele incheiate de titularul licentei de inmagazinare cu utilizatorii depozitului de inmagazinare subterana. (2) Raportul va detalia, pentru fiecare depozit de inmagazinare subterana operat de titularul licentei de inmagazinare, capacitatile totale, capacitatile disponibile si capacitatile rezervate, cantitatile introduse in si, respectiv, extrase din depozit si stocul detinut la inceputul si la sfarsitul lunii de raportare de catre fiecare utilizator. (3) Capacitatile rezervate vor fi exprimate in mii mc/ciclu de depozitare si in MWh/ciclu de depozitare, iar cantitatile inmagazinate vor fi exprimate in mii mc si in MWh. Art. 29. Raportul privind serviciile de distributie prestate, al carui model este prevazut in anexa nr. 5, se completeaza de catre titularii licentei de distributie a gazelor naturale. Art. 30. 20

LEX
(1) Raportul va detalia contractele incheiate de distribuitor cu utilizatorii sistemului de distributie, respectiv consumatori reglementati, consumatori eligibili si/sau terti furnizori, si va detalia numarul consumatorilor, cantitatile distribuite, in cadrul fiecarei grupe de consumatori. (2) Raportul se completeaza distinct pentru consumatorii reglementati si pentru consumatorii eligibili, indiferent daca operatorul serviciului de distributie asigura sau nu furnizarea gazelor naturale pentru acestia, precum si pentru serviciile prestate unui tert furnizor. (3) Pentru utilizatorii sistemului de distributie, raportarea serviciilor prestate se va realiza pe categoriile si tipurile de consumatori prevazute la art. 12, atat in cazul consumatorilor reglementati, cat si in cazul consumatorilor eligibili, indiferent daca operatorul serviciului de distributie asigura sau nu furnizarea gazelor naturale pentru acestia. (4) In cazul in care contractul de distributie este incheiat de catre un furnizor pentru alimentarea unor consumatori finali conectati in terte sisteme de distributie, raportarea contractului se va realiza distinct pentru fiecare furnizor. CAPITOLUL III Dispozitii finale Art. 31. (1) Titularii licentei de furnizare a gazelor naturale au obligatia de a transmite ANRE o copie a fiecarui contract de achizitie si/sau de vanzare-cumparare a gazelor naturale incheiat cu furnizorii interni, precum si toate actele aditionale incheiate ulterior si care aduc modificari si/sau completari contractului initial. (2) Obligatia de transmitere a contractelor mentionate la alin. (1) revine cumparatorului. (3) Titularii licentei de furnizare au obligatia de a transmite documentele precizate la alin. (1) in termen de 15 zile calendaristice de la data incheierii contractelor. Art. 32. Titularii de licenta care au incheiate contracte de import si/sau contracte de tranzit al gazelor naturale au obligatia de a transmite ANRE o copie a acestora, in termen de 15 zile calendaristice de la data incheierii, precum si toate actele aditionale incheiate ulterior si care aduc modificari si/sau completari contractului initial. Art. 33. In termen de 15 zile calendaristice de la data acordarii licentei de catre ANRE, respectiv 15 zile calendaristice de la data incheierii contractelor de import, titularii de licenta, respectiv consumatorii eligibili importatori directi, trebuie sa notifice ANRE care sunt persoanele autorizate care vor intocmi rapoartele prevazute la art. 10, 12, 18, 20, 21, 23, 25, 27 si 29 si care vor furniza datele si informatiile solicitate. Art. 34. (1) Rapoartele prevazute la art. 10, 12, 18, 20, 21, 27 si 29 vor fi completate on-line, prin intermediul unei aplicatii web furnizate de ANRE, pe baza numelui de utilizator si a parolei eliberate de aceasta. (2) Rapoartele prevazute la art. 23, 25 si 27 vor fi transmise ANRE in format Excel, prin e-mail, la adresa drpptgn@anre.ro, precum si pe suport hartie, prin fax. Art. 35. In situatia in care considera necesar, ANRE, in indeplinirea atributiilor ce ii revin, poate solicita titularilor de licenta orice alta raportare suplimentara fata de cele mentionate anterior, care se va transmite in format Excel. Art. 36. Anexele nr. 1a-1e si 2-5 fac parte integranta din prezenta metodologie.

ANEXA la metodologie Nr. 1a* / RAPORT privind achizitiile de gaze naturale/ luna ........., ANEXA Nr. 1b* / RAPORT privind vanzarile de gaze naturale catre consumatorii finali/ luna .........., ANEXA Nr. 1c / RAPORT privind vanzarile de gaze naturale catre alti furnizori/distribuitori/transportatori /luna ....... .., ANEXA Nr. 1d / CONSUM PROPRIU SI STOCURI/luna ........., ANEXA Nr. 1e / INMAGAZINARE /luna .........., ANEXA Nr. 2/ RAPORT privind serviciile de transport prestate in luna .........., ANEXA Nr. 3/RAPORT privind serviciile de tranzit prestate in luna ..........., ANEXA Nr. 4*)/ RAPORT privind serviciile de inmagazinare prestate in luna ............, ANEXA Nr. 5/ RAPORT privind serviciile de distributie prestate in luna .......... NOTA: Gazele cumparate/din productie pentru a fi inmagazinate vor fi inregistrate in raportul de achizitii numai in luna in care sunt achizitionate. ___________ *Anexele nr. 1a, 1b si 4 sunt reproduse in facsimil.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

21

LEX
privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activitati de explorare privind concursul public de oferte - Runda nr. 74/2011 EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 28 iunie 2011 In temeiul art. 4 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, al art. 40 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificarile ulterioare, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin. Art. 1. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de autoritate competenta abilitata sa aplice prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, organizeaza concurs public de oferte pentru concesionarea de activitati miniere de explorare in perimetrele aprobate potrivit prezentului ordin. Art. 2. Se aproba Lista perimetrelor pentru concesionarea de activitati de explorare privind concursul public de oferte Runda nr. 74/2011, cuprinzand perimetrele in cadrul carora urmeaza a fi concesionate activitati de explorare, inclusiv coordonatele topogeodezice si resursa minerala, prevazuta in anexa ce face parte integranta din prezentul ordin. Art. 3. (1) Ofertele redactate in limba romana vor fi depuse, in original si in copie, potrivit legii, la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale din municipiul Bucuresti, str. I.D. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1. (2) Termenul de depunere a ofertelor este ora 15,00 a celei de-a 35-a zi lucratoare de la data intrarii in vigoare a prezentului ordin. Art. 4. Ofertele persoanelor juridice romane sau straine interesate vor cuprinde, cu respectarea prevederilor art. 42-45 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificarile ulterioare, urmatoarele documente si informatii: I. Plic exterior: A. in cazul persoanelor juridice romane: a) declaratie de participare, semnata si stampilata de ofertant, fara stersaturi sau adaugari, care va cuprinde angajamentul de a mentine valabilitatea ofertei, mentionarea perimetrului la care se refera, respectiv denumirea, pozitia din anexa la prezentul ordin potrivit art. 2 si coordonatele topogeodezice, asa cum au fost publicate, precum si asumarea raspunderii ofertantului asupra datelor si declaratiilor din oferta. Mentionarea in cuprinsul declaratiei de participare a altor coordonate topo-geodezice decat cele publicate in conformitate cu prezentul ordin atrage descalificarea ofertei, fara a se mai proceda la deschiderea plicului interior; b) declaratie cuprinzand date si informatii privind ofertantul, respectiv denumirea, sediul social, codul unic de inregistrare, capitalul social, asociatii/actionarii, precum si numele, functia, telefonul/ faxul persoanei imputernicite de ofertant, cu care se vor face comunicarile; c) copii certificate pentru conformitate de pe actul constitutiv si certificatul de inregistrare ale ofertantului; d) certificat constatator privind ofertantul, emis de oficiul registrului comertului, in termen de valabilitate, in original sau copie legalizata; e) lista cuprinzand mentionarea datelor si informatiilor incluse in Fondul Geologic National si/sau in Fondul National de Resurse/Rezerve Minerale, utilizate la elaborarea ofertei; in cazul utilizarii de date si informatii publice referitoare la resurse minerale se va indica sursa din care provin acestea; f) dovada privind detinerea legala a datelor si informatiilor incluse in Fondul Geologic National si/ sau in Fondul National de Resurse/Rezerve Minerale, utilizate la elaborarea ofertei, respectiv factura
22

Ordinul nr. 159 din 21 iunie 2011

LEX
emisa de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si ordinul de plata sau chitanta corespunzatoare, precum si acordul de confidentialitate pentru utilizarea datelor si informatiilor geologice incheiat intre ofertant si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale; g) scrisoare de bonitate, in original sau copie legalizata, cuprinzand urmatorii indicatori economici exprimati in procente: lichiditate globala, solvabilitate patrimoniala, rata profitului brut si rentabilitate financiara. Lipsa oricarui indicator economic solicitat atrage depunctarea ofertei. Prezentarea oricarui alt indicator decat cei mentionati nu se ia in considerare; h) certificate constatatoare/adeverinte, in original sau copie legalizata, emise de autoritatile/institutiile publice care administreaza bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si bugetele locale; i) certificat de atestare privind capacitatea tehnica pentru intocmirea documentatiilor si/sau executarea lucrarilor de cercetare geologica si memoriu cuprinzand prezentarea activitatilor miniere executate sau in curs de executare, in cazul ofertantilor specializati si atestati de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale; sau -documentatie privind dotarea tehnica a ofertantului, care va cuprinde cel putin informatii privind instalatiile si utilajele specifice activitatilor miniere de cercetare geologica detinute de ofertant si titlul detinerii acestora, precum si personalul ofertantului, inclusiv personalul de specialitate specific activitatilor miniere, si un memoriu cuprinzand prezentarea activitatilor miniere executate sau in curs de executare, in cazul ofertantilor cu dotare tehnica proprie, neatestati de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale; sau -copie de pe certificatul de atestare privind capacitatea tehnica pentru intocmirea documentatiilor si/ sau executarea lucrarilor de cercetare geologica a persoanei juridice cu care urmeaza sa fie executate activitatile miniere, semnata si stampilata pentru conformitate, memoriu cuprinzand prezentarea activitatilor miniere executate de aceasta sau in curs de executare, precum si actul juridic prin care s-a convenit obligatia ferma de executare a activitatilor miniere, daca acestea ii vor fi concesionate, in cazul ofertantilor fara capacitate tehnica proprie. Pentru capacitatea tehnica se vor depune documente numai pentru unul dintre cele 3 cazuri prezentate anterior. In situatia in care un operator economic depune oferte pentru mai multe perimetre din lista aprobata prin prezentul ordin, originalele prevazute la lit. d), g) si h) vor fi prezentate in oferta aflata pe pozitia superioara din lista. Pentru celelalte oferte se prezinta copii certificate in conformitate cu originalul, cu specificarea expresa in care dintre oferte se gasesc originalele. Documentele prevazute la lit. d), g) si h) se vor prezenta in termen de valabilitate la data depunerii ofertei. B. in cazul persoanelor juridice straine, plicul exterior va cuprinde documentele si informatiile prevazute la pct. A. lit. a), b), e), f) si i), precum si urmatoarele: a) scrisoarea de bonitate, fara prezentarea indicatorilor prevazuti la art. 59 alin. (1) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificarile ulterioare; b) raportul anual auditat. Documentele cuprinse in plicul exterior se vor prezenta indosariate, cu paginile numerotate si fila finala. II. Plic interior care, atat in cazul persoanelor juridice romane, cat si straine, contine oferta propriuzisa, respectiv: a) programul de explorare propus; b) proiectul tehnic de refacere a mediului. Programul de explorare propus si proiectul tehnic de refacere a mediului vor cuprinde inclusiv volumele fizice de lucrari, defalcate pe ani contractuali, si valorile estimative corespunzatoare acestora. Art. 5. (1) In conformitate cu prevederile art. 72 alin. (4) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificarile ulterioare, lipsa oricarui document din plicul exterior atrage descalificarea ofertei, fara a se mai proceda la deschiderea plicului interior.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011 23

LEX
(2) Lipsa oricarui document din plicul interior atrage descalificarea ofertei, conform art. 72 alin. (6) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificarile ulterioare. Art. 6. (1) In vederea formularii ofertelor, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale pune la dispozitia persoanelor juridice interesate date si informatii geologice existente in Fondul Geologic National si/sau in Fondul National de Resurse/Rezerve Minerale. (2) Accesul la datele si informatiile geologice se face, conform art. 11 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificarile ulterioare, in baza solicitarii scrise, cu respectarea conditiilor impuse de legislatia privind informatiile clasificate, a acordului de confidentialitate si in conditiile achitarii de catre solicitant a tarifelor pentru consultarea si utilizarea de date si informatii din Fondul Geologic National referitoare la resurse minerale, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 138/2010 privind aprobarea tarifelor percepute pentru actele eliberate de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale in domeniul minier. Art. 7. Ofertele vor fi deschise la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale la ora 10,00 a celei de-a 3-a zi lucratoare de la data implinirii termenului prevazut la art. 3. Art. 8. (1) Organizarea si desfasurarea concursului public de oferta pentru concesionarea de activitati de explorare se realizeaza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificarile ulterioare. (2) Modalitatea de evaluare a capacitatii financiare, capacitatii tehnice, programului de explorare si a proiectului tehnic de refacere a mediului, precum si datele-limita ale evaluarii ofertelor si cea a declararii castigatorului pot fi obtinute gratuit de participantii la concursul public de oferta de la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. (3) Relatii suplimentare pot fi obtinute la sediul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau la telefon: 021 317.00.96, 021 317.00.18, 021 317.00.94, sau 021 317.00.95. Art. 9. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare in termen de 3 zile de la data publicarii.

ANEXĂ LISTA perimetrelor pentru concesionare de activităţi de explorare privind concursul public de ofertă Runda 74/2011 COORDONATE X 688471 688530 685190 685180 686243 686196 2 Cheile Glogovei 385446 385270 Y 484726 486935 486985 486208 486183 484785 333364 333460 0.038 Gorj apă minerală terapeutică nămol terapeutic

DENUMIREA PERIMETRULUI Baia Borşa-Cisla

SUPRAFAŢA kmp 5.822

NR. CRT.

JUDEŢ Maramureş

SUBSTANŢA apă minerală naturală

1

24

LEX
385170 385290 385405 3 Valea Grevensca 365720 365720 364320 364320 4 Ilova 424300 424300 423000 421000 421000 5 Sânmihaiu-German 476000 476000 475000 475000 6 Blăjeni Vest 535500 535500 535000 535000 7 Potlogi-Româneşti 341384 341752 341825 340729 340666 341128 341022 8 Tătăruş 635150 635200 634500 633600 633200 633200 634500 634700 634900 9 Valea Rugului 453800 453800 451300 333275 333210 333292 247350 248750 248750 247350 291500 292250 292400 292400 291500 191250 192250 192250 191250 338500 339000 339000 338500 549661 550311 550425 550793 550537 550346 549790 292100 292800 293000 293200 292800 292400 291600 291900 292050 294000 295000 295300 2.500 CaraşSeverin andezit 2.034 Bihor nisip bituminos lignit 0.590 Dâmboviţa nisip şi pietriş 0.250 Hunedoara ardezie 1.000 Timiş apă geotermală 2.872 CaraşSeverin lignit 1.960 CaraşSeverin apă minerală naturală

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

25

LEX
451300 10 Zam vf. Fetii 504500 504500 504830 506041 506198 506198 505760 505096 505097 11 Văieni Vest 395000 395000 394570 394400 393780 393789 394336 394732 12 La Sturi 403017 403017 402835 402654 402673 13 Fintoag nord 495290 494705 494216 494961 495000 495277 14 Gătejeşti 400917 400718 400374 399743 399800 399657 399753 15 Geoagiu Băi Sud 494520 494343 494209 494316 494412 494444
26

294300 302040 302597 302842 302842 302421 302213 301898 301799 302040 328850 329125 329125 329535 329500 329309 328971 328989 345040 345135 345438 345454 345040 300909 300925 298779 298272 299378 299811 436085 436710 437082 436674 436288 435763 435516 357466 357796 357668 357467 357490 357416 0.055 Hunedoara apă geotermală 1.184 Vâlcea tuf 1.716 Hunedoara Timiş andezit 0.114 Gorj calcar 0.380 Gorj granit 1.409 Hunedoara bazalt

LEX
privind aprobarea unor licente de concesiune pentru explorare EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 449 din 28 iunie 2011 Avand in vedere art. 15 alin. (1) si art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 4 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin. Art. 1. Se aproba Licenta de concesiune nr. 14.279/2011 privind explorarea resurselor de nisip si pietris din perimetrul Bunesti-Badiceni, judetul Arges, incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si Societatea Comerciala “General Trust Arges” - S.R.L., cu sediul in municipiul Pitesti, judetul Arges, in calitate de concesionar. Art. 2. Se aproba Licenta de concesiune nr. 14.280/2011 privind explorarea resurselor de nisip si pietris din perimetrul Vacareasca, judetul Dambovita, incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si Societatea Comerciala “Aurora & CO” - S.R.L., cu sediul in localitatea Gaesti, judetul Dambovita, in calitate de concesionar. Art. 3. Se aproba Licenta de concesiune nr. 14.281/2011 privind explorarea resurselor de nisip si pietris din perimetrul Sarbova Terasa, judetul Timis, incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si Societatea Comerciala “Lucons” - S.R.L., cu sediul in municipiul Timisoara, judetul Timis, in calitate de concesionar. Art. 4. Se aproba Licenta de concesiune nr. 14.283/2011 privind explorarea resurselor de apa geotermala din perimetrul Santion (F 1731H), judetul Bihor, incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si Societatea Comerciala “Transgex” - S.A., cu sediul in municipiul Oradea, judetul Bihor, in calitate de concesionar. Art. 5. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ordinul nr. 162 din 23 iunie 2011

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

27

LEX
privind aprobarea tarifelor de derulare a titeiului si produselor petroliere prin terminalul petrolier EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 19 iulie 2011 Avand in vedere Referatul privind aprobarea tarifelor de derulare a titeiului prin terminalul petrolier practicate de Societatea Comerciala “Oil Terminal” - S.A. Constanta nr. 402.714 din 8 iulie 2011 al Directiei generale inspectie si supraveghere teritoriala a activitatilor miniere si a operatiunilor petroliere, in temeiul prevederilor art. 4 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, ale art. 5.4, 6.2 si 14.1 din Acordul petrolier de concesiune a activitatii de exploatare a rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si produselor petroliere, a instalatiilor de pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente acestora, incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si Societatea Comerciala “Oil Terminal” S.A. Constanta, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 886/2002, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin. Art. 1. Se aproba tarifele de derulare a titeiului si produselor petroliere prin terminalul petrolier, prevazute in anexele nr. 1 si 2, care fac parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 84/2010 privind aprobarea tarifelor de derulare a titeiului si produselor petroliere prin terminalul petrolier, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 347 din 26 mai 2010. Art. 3. Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ANEXA Nr. 1 TARIFE PENTRU DERULAREA OPERAŢIUNILOR DE TRANSPORT PRIN TERMINALUL PETROLIER MOTORINĂ ȘI BIODIESEL Tipul prestaţiei Descărcat din cisterne de cale ferată şi încărcare la navă

Ordinul nr. 168 din 8 iulie 2011

Cantitatea

Tariful (lei/tonă)

Cantităţi incărcate la navă: Cantităţi mai mici de 30.000 tone/lună Între 30.000 și 50.000 tone/lună Peste 50.000 tone/lună 13,14 12,41 11,68 13,12 5,54 7,41 9,67 5,54 9,09 5,67 16,93

Descărcat din cisterne de cale ferată/autocisterne în rezervor si Indiferent de cantitate transfer la rezervorul de livrare Descărcat din cisterne de cale ferată în rezervoarele din Depozitul Indiferent de cantitate Castrol Descărcat din navă în rezervoarele din Sectie Platforma Sud Descărcat din navă în rezervoarele din Sectie Platforma Nord Descărcat din navă în rezervoarele din Depozitul Castrol Descărcat din navă în rezervoarele din Sectie Platforma Port Descărcat prin transhipment din navă în navă/barje Încărcat din rezervor în cisterne de cale ferată/autocisterne
28

Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate

LEX
Încărcat din rezervoarele Depozitului Castrol în autocisterne Încărcat din import din rezervor în navă/barje Încărcat din rezervoarele Depozitului Castrol în navă Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate 11,53 12,72 10,40 14,60 2,62 10,28 7,31 Tariful (lei/lot) 1460,23 Încărcat din rezervor în tank bunkeraj > 100 to /lot Indiferent de cantitate Tarif în tank transfer Indiferent de cantitate Descărcat biodiesel din cisterne de cale ferată/autocisterne în Indiferent de cantitate rezervorul de condiţionare Condiţionare motorină prin amestec cu biodiesel Tipul prestaţiei Încărcat din rezervor în tank bunkeraj ≤ 100 to /lot
BENZINĂ Tipul prestației Descărcat din cisterne de cale ferată şi încărcare la navă Cantitatea Cantităţi incărcate la navă: Cantităţi mai mici de 30.000 tone/lună Între 30.000 și 50.000 tone/ lună Peste 50.000 tone/lună Descărcat din cisterne de cale ferată în rezervor şi transfer la rezervorul de Indiferent de cantitate livrare Indiferent de cantitate Descărcat din navă în rezervor Indiferent de cantitate Descărcat din barje în rezervor Încărcat din rezervor în cisterne de cale ferată Incarcat din rezervor în autocisterne Încărcat din rezervor în navă/barje Încărcat din barje în navă prin transbord direct Tarif în tank transfer Descărcat prin transhipment din navă în navă/barje ŢIŢEI Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate 11,68 11,32 10,22 11,69 7,63 8,56 13,12 16,92 11,30 8,17 2,62 5,67 Tariful (lei/tonă)

Indiferent de cantitate Cantitatea Indiferent de cantitate

Tipul prestaţiei Descărcat din navă şi predare la S.C. CONPET S.A.

Cantitatea Cantităţi mai mici de 100.000 tone/lună Între 100.000 şi 190.000 tone/lună Între 190.000 şi 230.000 tone/lună Peste 230.000 tone/lună Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate Indiferent de cantitate

Tariful (lei/tonă) 12,61 12,22 9,73 9,31 13,29 10,61 2,62 18,41 4,89

NOTĂ: Tarifele nu includ consumurile tehnologice şi T.V.A.

Descărcat din cisterne de cale ferată în rezervor Încărcat din rezervor la navă Tarif în tank transfer Descărcat din navă în rezervor şi pompare din rezervor la navă Descărcat prin transhipment între două nave

ANEXA Nr. 2
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

29

LEX
TARIFE PENTRU DERULAREA OPERAŢIUNILOR DE DEPOZITARE PRIN TERMINALUL PETROLIER MOTORINĂ ŞI BIODIESEL Intervalul de depozitare de la data terminării descărcării mijlocului de transport până în a 5-a zi începând cu a 6-a zi de la data terminării descărcării mijlocului de transport până în a 15-a zi începând cu a 16-a zi de la data terminării descărcării mijlocului de transport până în a 30-a zi începând cu a 31-a zi de la data terminării descărcării mijlocului de transport: - pentru cantități descărcate până la 200.000 tone/an - pentru cantități descărcate mai mari de 200.000 tone/an și mai mici sau egale cu 300.000 tone/an - pentru cantități descărcate mai mari de 300.000 tone/an și mai mici sau egale cu 400.000 tone/an - pentru cantități descărcate mai mari de 400.000 tone/an BENZINĂ, ŢIŢEI Intervalul de depozitare de la data terminării descărcării mijlocului de transport până în a 5-a zi începând cu a 6-a zi de la data terminării descărcării mijlocului de transport până în a 15-a zi începând cu a 16-a zi de la data terminării descărcării mijlocului de transport până în a 30-a zi începând cu a 31-a zi de la data terminării descărcării mijlocului de transport
NOTĂ: 1) 2) 3)

Tariful (lei/tonă/zi) 0,00 0,12 0,17 0,30 0,27 0,24 0,21

Tariful (lei/tonă/zi) 0,00 0,12 0,17 0,30

Tarifele nu includ T.V.A. Data terminării descărcării mijlocului de transport este ziua “zero”. Depozitarea se calculează până în ziua anterioară (inclusiv) datei înscrise în documentele de livrare.

privind aprobarea unor licente de de dare in administrare pentru explorare EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 septembrie 2011 Avand in vedere prevederile art. 13 si art. 21 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 4 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin. Art. 1. Se aproba Licenta de dare in administrare nr. 14.558/2011 privind explorarea resurselor de apa minerala din perimetrul HIDRO REMETEA, judetul Harghita, incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si comuna Remetea, judetul Harghita, in calitate de administrator. Art. 2. Se aproba Licenta de dare in administrare nr. 14.559/2011 privind explorarea resurselor de andezit industrial si de constructie din perimetrul ANDEZIT REMETEA, judetul Harghita, incheiata intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si comuna Remetea, judetul Harghita, in calitate de administrator. Art. 3. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
30

O di l Ordinul nr. 179 din 25 iaugust 2011 di 5 i

Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Conferința: „Viitorul combustibililor fosili” cu tema Evaluarea riscurilor în activitățile de explorare, exploatare, stocare și valorificare a combustibililor fosili
În ziua de 25 august 2011, în Amfiteatrul „Acad. Martin Bercovici” din cadrul ISPE S.A. Bucureşti a avut loc conferinţa „Viitorul combustibililor fosili” cu tema Evaluarea riscurilor în activităţile de explorare, exploatare, stocare şi valorificare a combustibililor fosili. La lucrări au luat parte un mare număr de specialişti din domeniul energiei, membri ai mediului academic, ziarişti, reprezentanţi ai marilor firme din domeniu, din ţară şi din străinătate. La conferinţă au participat reprezentanţi ai MECMA şi ai unor agenţii guvernamentale din domeniu. Evenimentul a fost organizat de CNR-CME, împreună cu ROMGAZ, TRANSGAZ şi Societatea Inginerilor din Petrol şi Gaze din România (SIPG). Lucrările conferinţei au fost deschise de domnul dr.ing. Alexandru Pătruţi, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), care a mulţumit organizatorilor şi a felicitat CNRCME pentru organizarea acestei conferinţe cu o temă deosebit de actuală, incitantă şi de mare interes. Conferinţa are loc într-un moment-cheie al dezvoltării sectorului energie, în care trebuie adoptate decizii importante pentru viitorul acestui segment şi trebuie reanalizat locul combustibililor fosili în mixul energetic, având în vedere recentele aspecte legate de energetica nucleară şi necesitatea valorificării surselor regenerabile de energie.

În continuare, domnul dr.ing. Alexandru Pătruţi a prezentat lucrarea Resurse de combustibil tehnic şi economic valorificabile. Cadrul legal, factor cheie în promovarea resurselor de combustibili fosibili în care a înfăţişat în mod clar şi exact situaţia actuală şi de perspectivă a României în domeniul resurselor fosile. Declinul constant al producţiei de ţiţei (de la 6 milioane tone în anul 2002 la 4 milioane în 2010) şi resursele geologice sigure garantează o durată de acoperire de circa 15 ani. De asemenea, producţia de gaze naturale are o tendinţă descrescătoare, mai redusă decât la ţiţei, asigurând un necesar pentru circa 10 ani. Aceste valori au un ridicat nivel de încredere ţinând cont de faptul că România este o ţară matură din punct de vedere al analizelor geologice. Ar mai putea să apară unele necunoscute în domeniul exploatărilor de petrol numai în zona Mării Negre. În domeniul gazelor naturale ar fi posibilă descoperirea de noi zăcăminte, iar perioada de asigurare să se extindă. Datele privind estimarea rezervelor de gaz metan nu includ sursele neconvenţionale de gaz metan, aflate în prezent în studiu. În cazul exploatărilor vechi trebuie luată în studiu şi creşterea factorului de recuperare a producţiei. România dispune de mari rezerve de lignit şi de huilă care ar putea asigura necesarul pe mulţi ani (260 ani la huilă şi 115 ani pentru lignit). În
31

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

Evenimente – Viaţa ştiinţifică
cazul cărbunilor, problema nu este a producţiei ci a cererii, care s-a redus datorită aspectelor de mediu, dar şi a rentabilităţii economice. De asemenea, România dispune de şisturi bituminoase, însă neexploatate. Desigur că viitorul poate aduce alte priorităţi şi alte soluţii tehnologice, încât este necesară cunoaşterea obiectivă a tuturor resurselor energetice ale ţării.

Domnul prof.dr.ing. Gheorghe Buliga, preşedinte al Societăţii Inginerilor din Petrol şi Gaze (SIPG), a prezentat lucrarea Spectrul riscurilor în activitatea de explorare, exploatare, transport, procesare şi comercializare a combustibililor fosili. După ce a definit riscul, într-o formulare proprie, ca fiind un complex de factori sau evenimente previzibile sau imprevizibile, care pot interveni în atingerea obiectivelor oricărei activităţi umane cu diminuarea şansei de realizare, a subliniat necesitatea identificării, evaluării, diminuării şi eventual a eliminării riscurilor. Analiza de risc este o preocupare permanentă şi necesită utilizarea unor instrumente matematice complexe. Au fost definite riscurile generale şi riscurile specifice fiecărei etape a procesului de valorificare a combustibililor fosili. De asemenea, spectrul riscurilor în domeniul combustibililor fosili trebuie să fie extins şi la procesele din aval, la producţia energiei electrice şi la nivelul utilizatorilor finali. Combustibilii fosili sunt în prezent – şi vor rămâne şi în viitorul apropiat – baza producţiei de energie electrică. Este necesar să se analizeze caracteristicile fiecărui tip de combustibil fosil pentru a stabili domeniul în care utilizarea acestuia este cea mai eficientă. Sursele regenerabile de energie vor avea şi în viitorul apropiat o pondere redusă (sub 4%), astfel încât este necesar ca preocupările specialiştilor să se concentreze pe valorificarea mai eficientă a resurselor actuale. Creşterea factorului de recuperare de la 30% la
32

35% la exploatările de petrol poate asigura un aport apreciabil în asigurarea necesarului de energie. Ar fi utilă existenţa unui Minister al Energiei care să gestioneze toate aspectele legate de mixul energetic necesar ţării. În continuare, domnul dr.ing. Gheorghe Radu, director SNGN ROMGAZ S.A., a prezentat principalele probleme cu care se confruntă industria de gaze. În lucrarea Surse neconvenţionale de combustibili fosili domnia sa a prezentat problemele actuale privind resursele neconvenţionale de gaze:  gaze reţinute prin adsorbţie în roci argiloase (shale gas);  gaze legate intim de mediul compact şi cu permeabilitate foarte scăzută (tight gas);  gaze adsorbite în microporii cărbunelui (coalbeg methane).

Gazele din sursele neconvenţionale există în cantităţi foarte mari, dar pentru valorificare necesită tehnologii complexe şi cheltuieli importante. În România aceste surse se află în Transilvania unde s-au identificat trei modele de gaz neconvenţional: • resurse de tight gas în interiorul câmpurilor gazeifere convenţionale; • resurse de tight gas în afara zăcămintelor convenţionale; • resurse de tight gas în capcane formate de bariere de permeabilitate. Valorificarea gazelor neconvenţionale cu tehnologiile actuale poate asigura o creştere

Evenimente – Viaţa ştiinţifică
a producţiei de gaze cu 35% în România. Se poate aprecia că gaze există, însă problema este extragerea lor. Riscurile asociate dezvoltării comerciale a rezervoarelor de tip neconvenţional sunt complexe şi pot fi gestionate numai prin perfecţionarea tehnicilor de extracţie. În lucrarea Înmagazinarea subterană a gazelor naturale, factor cheie în gestionarea riscurilor privind continuitatea şi securitatea alimentării consumatorilor, domnul dr.ing. Gheorghe Radu a subliniat că în afara funcţiei de acoperire-echilibrare în perioada sezonului rece a balanţei surse-consum, depozitele reprezintă un instrument eficient şi de siguranţă care asistă întreg lanţul proceselor, începând de la surse şi până la utilizatorul final. În acest sens, se are în vedere creşterea, la nivel global, a numărului de capacităţi de stocare la peste 760, cu un volum de stocare de peste 465 miliarde Nm3. Şi la nivel naţional este necesară elaborarea de noi strategii şi programe privind utilizarea eficientă a depozitelor. Alegerea amplasamentelor depozitelor trebuie să urmărească o serie de condiţii clare, cu luarea în consideraţie a sarcinii fiecărui depozit. SNGN ROMGAZ acţionează pentru creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale pentru preluarea vârfurilor de consum şi pentru creşterea gradului de siguranţă în alimentarea utilizatorilor. Depozitele din România au în prezent o capacitate de circa 3.000 milioane m3, urmând ca până în anul 2013 să atingă aproape 4.000 milioane m3. Aspectele legate de viitorul gazelor naturale au fost subliniate de domnul dr.ing. Gheorghe Radu în lucrarea Gazele naturale, combustibil de tranziţie la energiile regenerabile. Gazele naturale reprezintă combustibilul cu cel mai redus nivel de emisii de CO2 dintre toate tipurile de combustibili fosili (emisie de 0,4 tone CO2/MWh, practic jumătate faţă de emisiile la utilizarea lignitului – 0,9 tone CO2/MWh, pentru producerea energiei electrice). Utilizarea gazului metan pentru vehicule poate avea un aport important la protejarea mediului ambiant. Costul specific al centralelor electrice utilizând gaz metan (circa 1000 $/kW instalat) este mult mai mic decât la centralele pe bază de cărbune (circa 2700 $/kW instalat) sau decât la centralele nucleare (circa 4500 $/kW instalat). Un avantaj important este şi faptul că gazele naturale sunt abundente, şi peste 80% din rezervele mondiale de gaz metan sunt situate în apropierea Europei.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

De asemenea, centralele cu gaze naturale au o flexibilitate ridicată, asigurând astfel posibilitatea adaptării la producţiile cu caracter intermitent ale surselor eoliene sau fotoelectrice. Au eficienţă şi siguranţă ridicate, precum şi durate reduse de timp pentru montare şi punere în funcţiune. În acest fel, gazele naturale au un rol important în asigurarea dezvoltării durabile a economiei. Domnul ing. Lucian Băcilă, şef serviciu Mentenanţă Reabilitare SNTGN TRANSGAZ S.A., a prezentat lucrarea Asigurarea integrităţii structurale a sistemelor de transport prin activităţi de monitorizare şi mentenanţă. Sistemul naţional de transport gaze naturale. A punctat faptul că cei 12.700 km de conducte ale sistemului naţional de transport, împărţite în sisteme de grad zero (3.800 km), de nivel regional şi de nivel local, sunt supuse unor lucrări de mentenanţă şi reabilitate pentru limitarea riscurilor de accidente tehnice majore. În acest sens, riscul cu consecinţele cele mai grave este cedarea în exploatare a conductelor, urmată de explozie.

Cuantificarea evenimentelor pe baza unor matrice de risc asigură o abordare ştiinţifică a evenimentelor şi încadrarea corectă în scara de apreciere a gravităţii accidentelor (pe o scară cu 6 niveluri de gravitate). O atenţie deosebită se acordă evaluării probabilităţii de producere a unui accident tehnic pe o conductă de transport gaze, dar şi a implementării unor metode moderne de diagnosticare a stării conductelor, a inspecţiei şi a curăţării interiorului conductei. Utilizarea metodelor inteligente de diagnosticare permite trecerea la mentenanţa bazată pe prognoză şi analiză de risc. Datele obţinute permit elaborarea unor programe ştiinţifice de reabilitate şi alegerea metodelor adecvate pentru repararea defectelor. În continuare a fost invitat să ia cuvântul domnul Ian A. Fischer, reprezentant ExxonMobil Exploration and Production Romania, care a arătat că ExxonMobile este prezent în România încă din anul 2003, fiind prima activitate internaţională a
33

Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Firma ACTEL S.A. este puternic implicată în realizarea sistemelor electrice ale exploatărilor de petrol şi de gaze. Informaţii deosebit de interesante privind accidentul din Golful Mexic, ca exemplu al riscurilor din exploatare, au fost prezentate de domnul drd. Manuel Vais. Imaginile satelitare privind producerea accidentului şi propagarea poluării în cazul platformei de foraj Deepwater Horizon au relevat consecinţele catastrofale ale unor asemenea evenimente. Informaţiile obţinute în urma analizei acestui accident major trebuie luate în consideraţie la dezvoltarea exploatărilor offshore din Marea Neagră. Doamna ing. Irina Nechitoaia, consilier la secţia Sisteme Termomecanice ISPE S.A., a prezentat lucrarea Soluţii de utilizare nepoluantă a combustibililor fosili. Principalele riscuri în activitatea de sechestrare a CO2. A subliniat faptul că, prin utilizarea sistemelor moderne de captare şi stocare a CO2, este posibilă utilizarea nepoluantă a combustibililor fosili. Desigur că procesul de captare şi stocare a CO2 implică riscuri care trebuie să fie identificate, evaluate, trebuie stabilit modul de tratare a riscurilor, estimarea costurilor, monitorizarea. Riscurile pot fi de natură tehnică, financiar/comerciale, contractuale, legislative, de management. De asemenea, pot apărea riscuri referitoare la sănătate, riscuri ecologice, erori umane. Toate aceste riscuri sunt analizate, fiind căutate cele mai bune soluţii pentru limitarea lor. În încheierea primei părţi a conferinţei a luat cuvântul domnul ing. Tudor Şerban, consilier personal al Ministrului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, care a reliefat importanţa conferinţei în etapa actuală a elaborării strategiei energetice 2025-2035. Combustibilii fosili au viitor şi acest lucru s-a demonstrat şi în acest an în care producţia de energie electrică s-a bazat pe cărbune, având în vedere debitul scăzut al Dunării. Din păcate la conferinţă reprezentanţii industriei de cărbune au avut o prezenţă redusă. De asemenea, şi prezenţa tinerilor este modestă nu numai la această conferinţă ci şi în toată economia naţională. Deşi pentru viitor se pune accentul pe producţia de energie electrică în centrale pe gaze, este necesară continuarea lucrărilor la grupurile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă. Creşterea producţiei de gaze şi ţiţei impune continuarea activităţii de cercetare geologică şi tehnologică, precum şi reluarea activităţilor, în noi condiţii, a sondelor abandonate. Nu trebuie neglijată dezvoltarea tehnologică în domeniul cărbunelui având în

acestei firmei. În prezent firma are activităţi de cercetare în apele adânci ale Mării Negre. Aceste activităţi necesită costuri ridicate, echipamente speciale, lucrări complexe. Colaborarea cu Petrom asigură accesul la cunoştinţe şi expertize locale, dar şi transferul de tehnologii moderne de forare la adâncimi mari (posibilităţi până la 3.000 m în mare şi posibilităţi de forare până la 12.000 m). Doamna ing. Cornelia Popescu, de la ICPE ACTEL, a prezentat principalele realizări ale firmei în domeniul acţionărilor electrice în industria petrolieră. Echiparea iniţială a platformelor marine ale României, modernizarea acestora, realizarea de echipamente de acţionare pentru mari exploatări în întreaga lume a făcut ca ACTEL SA să se numere printre puţinele firme (nu numai din România, dar şi din Europa) cu activităţi pe piaţa internaţională în acest domeniu. Dotarea sistemelor de generare a energiei electrice pe platformele marine cu Power Management System a permis importante economii de combustibil şi o utilizare eficientă a grupurilor generatoare. În industria gazelor au fost realizate practic toate sistemele de excitaţie ale motoarelor sincrone care antrenează compresoarele de gaze din ţară. De asemenea, au fost realizate echipamente specifice pentru limitarea coroziunii electrochimice a conductelor de petrol şi de gaze.

34

Evenimente – Viaţa ştiinţifică
vedere că riscul cel mai important este cel de a nu avea combustibil. Domnia sa felicită ICPE ACTEL pentru realizările obţinute şi subliniază necesitatea continuării programelor de cercetare. În acest sens, un rol important îl are şi comunitatea academică. De asemenea felicită CNR-CME pentru conferinţa organizată şi propune continuarea programului de conferinţe cu subiecte importante din sectorul energetic. MECMA doreşte să elaboreze strategia energetică a ţării dar şi să se implice în managementul companiilor, ţinând cont de faptul că nivelul ridicat al costurilor în domeniul energetic trebuie să fie suportabil pentru populaţie. Cea de-a doua parte a conferinţei a inclus discuţii şi întrebări pe marginea materialelor prezentate. Domnul ing. Constantin Ioaniţescu a subliniat importanţa conferinţei, nivelul ridicat al reprezentării organismelor guvernamentale şi a firmelor din domeniu şi a regretat faptul că nu au fost prezenţi tineri care să preia sarcinile pentru viitor. Consideră că în strategia energetică a României trebuie să se specifice nivelul maxim de dependenţă al ţării faţă de importul de energie. A adresat două întrebări domnului dr.ing. Alexandru Pătruţi: dacă există posibilitatea concesionării zonelor de exploataţie a cărbunelui în zona Ploieşti şi dacă există preocupări pentru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui la gura minei. Răspunzându-i domnului Ioaniţescu, domnul dr.ing. Alexandru Pătruţi a arătat că problemele legate de concesionare pe termen lung sunt în discuţie pentru a găsi soluţii acceptabile pentru ambele părţi, iar activităţile de îmbogăţire a cărbunelui la gura minei au fost abandonate. Domnul ing. Constantin Căpraru a apreciat în mod deosebit nivelul conferinţei, faptul că toate lucrările au fost extrem de interesante şi au reprezentat adevărate provocări pentru specialiştii în domeniu. Ca specialist în domeniul petrolului consideră că este necesar să se continue studiile geologice, dar prognoza de resurse să fie naţională, a ANRM, şi nu a firmelor de petrol şi de gaze. Domnul ing. Marian Rizea a arătat că pe lângă problemele legate de producţia de petrol este necesar să se acorde o atenţie deosebită problemelor legate de poluarea solului, subsolului şi a Mării Negre datorită reziduurilor petroliere. Aceste aspecte trebuie să fie cuprinse în preocupările ministerului de resort. Domnul dr.ing. Alexandru Pătruţi a subliniat că în toate programele ANRM se pune un accent
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

deosebit pe toate componentele de mediu. Problema este deosebit de importantă pentru sondele abandonate. ANRM acordă o atenţie specială acestor aspecte dar reprezintă şi o problemă de costuri. Domnul ing. Ştefan Banu, specialist în geofizică, a precizat faptul că există în prezent soluţii eficiente de depoluare, dar sunt puţine realizări practice. Domnul Constantin Bilegan a mulţumit CNRCME pentru analiza profundă a tuturor formelor de energie şi a arătat că nu trebuie neglijat aportul combustibilul nuclear care poate oferi o soluţie eficientă pentru limitarea poluării mediului ambiant. Domnul prof.dr.ing. Miron Laurenţiu Goia a relevat necesitatea ca şi combustibilul nuclear să fie considerat drept combustibil fosil şi să fie inclus în analiza mixului energetic necesar acoperirii cererii de energie În încheierea conferinţei, domnul dr.ing. Alexandru Pătruţi a mulţumit tuturor participanţilor pentru atenţia cu care au fost urmărite lucrările şi pentru dezbaterile deosebit de interesate care au subliniat implicarea profundă a energeticienilor din România la analiza problemelor actuale şi de perspectivă ale sectorului energetic. Concluzii, recomandări Lucrările conferinţei au pus în evidenţă faptul că combustibilii fosili au viitor. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită limitării riscurilor pe toate etapele proceselor de explorare, exploatare, prelucrare, transport şi utilizare a acestora. Nivelul producţiei în cazul gazelor şi petrolului este în scădere, dar există soluţii pentru amplificarea cantităţilor extrase prin creşterea factorului de valorificare în sondele actuale şi utilizarea de metode noi de cercetare geofizică, în special în zona Mării Negre. Utilizarea comercială a gazelor neconvenţionale implică utilizarea de tehnologii complexe şi costuri ridicate, dar valorificarea acestora în România poate conduce la creşterea rezervelor cu circa 35%. Deşi se confruntă cu probleme dificile, producţia de cărbune poate avea un rol important în asigurarea necesarului de energie a ţării, dezvoltarea sistemelor de captare şi stocare a CO2 putând conduce la o revigorare a producţiei. Industria din România are capabilitatea de a asigura echipamente specifice industriei de petrol şi gaze.

Prof.dr.ing. Nicolae GOLOVANOV, consilier CNR-CME
35

Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR) –

Sesiunea științifică de toamnă 2011
În intervalul 8-10 septembrie a.c., la Mioveni în judeţul Argeş, s-au desfăşurat lucrările sesiunii ştiinţifice de toamnă 2011 a Centrului „Universul Ştiinţei”. La deschiderea manifestărilor au participat personalităţi membrii ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR), din diverse centre universitare din ţară şi din Republica Moldova. acestei colaborări au început să se arate prin faptul că AOŞR a oferit douăzeci de locuri gratuit la masterat.

Primarul oraşului Mioveni, Ion GEORGESCU, susţinând alocuţiunea.

Prezidiul manifestării.

Manifestarea a fost organizată de AOŞR; Primăria Oraşului Mioveni; Centrul „Universul Ştiinţei”; Comisia de Energetică şi Protecţia Mediului; Comisia de Infrastructură Critică; Comitetul Naţional pentru Securitate şi Strategie Alimentară; Comisia Productica – Dacia Renault. În deschiderea manifestării a luat cuvântul G-ral (r) prof.univ.dr. Vasile Cândea, preşedinte AOŞR, care a arătat situaţia financiară grea prin care trece AOŞR după tăierea subvenţiilor şi indemnizaţiilor. Au fost prezentate alocuţiuni ale oficialităţilor judeţene: primarul Ion Georgescu, gazda manifestărilor; Constantin Niculescu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Argeş; Florin Tecău, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Argeş; parlamentari din judeţul Argeş şi alţii. Adresându-se tineretului, preşedintele AOŞR le-a spus: „Viitorul nu este al nostru, vă aparţine, noi vă creăm condiţii. Viitorul este al vostru, al celor tineri, care sunteţi nădejdea noastră pentru viitor”. Oraşul Mioveni a devenit un partener al mişcării ştiinţifice din România, iar roadele
36

Pe parcursul următoarelor zile au avut loc şedinţe de comunicări ştiinţifice pe secţiuni, în care s-au prezentat aproximativ 30 de lucrări. Secţiunile au fost următoarele: Protecţia infrastructurilor critice; Securitate şi strategie alimentară; Energie – Mediu. Comunicările vor fi publicate integral în cadrul Editurii AOŞR.

Conferinţa de presă, de la stânga la dreapta: G-ral(r) prof.univ.dr. Vasile Cândea, preşedinte AOŞR; dr.ing. Ion Basgan, vicepreşedinte AOŞR; prof.univ.dr.ing. Ion Chiuţă, membru titular AOŞR.

La încheierea lucrărilor a fost oficiată o slujbă religioasă Te Deum.

Mihai OLTENEANU – jurnalist de ştiinţă

Evenimente – Viaţa ştiinţifică
Lansarea tratatului științific

Premise geologice ale schimbărilor climatice i l i l hi bă il li
În cadrul manifestărilor sesiunii ştiinţifice de toamnă a Centrului „Universul Ştiinţei” care a avut loc la Mioveni, a fost lansată lucrarea ştiinţifică Premise geologice ale schimbărilor climatice, autori Gheorghe BULIGA şi Nicolae BALTEŞ, Editura Asociaţiei „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze” şi Editura AGIR, Bucureşti, 2011, 214 pagini.

Tratatul a fost prezentat cu competenţă, claritate şi elocvenţă de domnul Alexandru BOGDAN, membru al Academiei Române, care a adus elogii autorilor, specialişti de notorietate internaţională. Subliniind noutatea absolută a acestei cărţi în literatura ştiinţifică mondială, domnul academician Alexandru Bogdan a menţionat caracterul holistic, enciclopedic al studiului schimbărilor climatice sub acţiunea câmpurilor de forţe din Univers şi a câmpurilor de forţe endogene din interiorul planetei noastre. Volumul reuneşte într-o formă concisă naşterea şi evoluţia Universului, a Sistemului Solar, a planetelor şi, bineînţeles, a Pământului şi a învelişurilor terestre, hidrosfera şi atmosfera. După solidificarea scoarţei terestre şi formarea hidrosferei şi atmosferei, factorii naturali au acţionat constant şi cu intensităţi diferite de la apariţia primelor forme de viaţă şi evoluţia acestora de-a lungul erelor geologice care s-au succedat până la apariţia omului. De asemenea, cartea reliefează rolul schimbărilor climatice – în care au alternat perioadele de glaciaţiuni cu perioadele fierbinţi, în paralel cu modificarea morfologiei terestre, a raporturilor dintre învelişurilor Terrei –, ce au dus la diversificarea biotopurilor, au făcut să dispară diverse specii de plante şi animale, apărând altele noi, adaptate modificărilor morfologico-climatice. Autorii arată că factorii de origine cosmică şi factorii endogeni se manifestă continuu, cu o anumită ciclicitate cu perioadă lungă, cu influenţe majore asupra vieţii şi societăţii pe Pământ.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

u t Considerând că actuala poluare antropi poluare antropică, conjugată cu influenţele cosmice defavorabile, poate avea influenţe devastatoare pe termen scurt (la nivelul timpului geologic), autorii recomandă studii care să reducă impactul negativ al poluării prin utilizarea şi potenţarea formelor naturale de autoreglare existente pe Terra. În încheiere domnul academician Alexandru Bogdan a apreciat tratatul ca fiind „de o importanţă ştiinţifică de excepţie”, intenţionând să îl recomande nu numai pentru Premiul Academiei Oamenilor de Ştiinţă, ci şi pentru Premiul Academiei Române pe anul 2011. Luând cuvântul din partea autorilor, domnul doctor inginer Gheorghe Buliga, profesor universitar asociat, preşedinte al Asociaţiei „Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze”, membru al Academiei de Ştiinţe din New York, a mulţumit domnului academician Alexandru Bogdan pentru obiectiva şi amănunţita prezentare făcută lucrării. Mărturisind că este o onoare deosebită că o personalitate de talia domnului academician Alexandru Bogdan, savant biolog de recunoaştere internaţională, membru titular al Academiei Române şi a numeroase alte academii din ţară şi din străinătate, a fost de acord să studieze şi să prezinte cartea Premise geologice ale schimbărilor climatice în toată complexitatea ei, domnul doctor inginer Gheorghe Buliga a promis că, în viitor, va detalia o serie de aspecte privind influenţele fenomenelor geo-astronomice asupra climei terestre în conjuncţie cu fenomenele de poluare datorate activităţilor antropice şi va sugera soluţii de prevenire sau de reducere a eventualelor fenomene catastrofice. Mihai OLTENEANU – jurnalist de ştiinţă
37

Personalităţi

Ing. Constantin OSICEANU
Venerabilul inginer Constantin Osiceanu este, cronologic, primul dintre petroliştii moderni. Format la Academia Superioară de Mine din Leoben, unde numele său a rămas încrustat din 1904 în placa de marmură ce cuprinde şefii de promoţie, se întoarce acasă şi îşi pună la dispoziţia ţării sale talentele începând cu 1907, ca secretar al Congresului Mondial de Petrol de la Bucureşti. Legat prieteneşte de renumitul om de ştiinţă Gheorghe (Munteanu) Murgoci, colaborează la întocmirea unor studii de înmagazinare şi transport al petrolului, publicate în 1909. În 1914 lucrează în Ministerul de Finanţe ca inspector al rafinăriilor. Debutul în strălucita carieră în industria petrolului se produce în 1916 când, la începutul războiului, statul confiscă bunurile inamicilor, în consecinţă şi „Steaua Română”, care avea capital german. Este numit administrator-sechestru al acestei societăţi, calitate în care organizează evacuarea în capul de pod de la Moineşti. Are intuiţia să trimită acolo tot personalul valoros care, temporar, va lucra pe posturi derizorii, dar, asemenea unei economii la bancă, aceştia au fost astfel sustraşi capturii, putând intra, după încheierea păcii, proaspeţi şi antrenaţi în focul luptei de refacere. Această stare se instalează la finele anului 1918, când societatea respectivă trece în proprietatea francezilor ca despăgubire de război, cu ing. Osiceanu Director General, cooptat şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În cazuri similare, partenerul străin îşi numea conducătorul dintre specialiştii săi („Astra Română” pe Otto Ştern, „Unirea” pe Masterson etc.). În cazul de faţă (ca şi ulterior, în cel al succesorului inginerului Osiceanu, Mătăsaru) francezii s-au mulţumit să fie reprezentaţi doar prin consilieri economici, iar specialiştii noştri au fost atât de apreciaţi încât au fost menţinuţi în post, suplimentar, ca răsplată, primind şi prestigioasa decoraţie „Legiunea de Onoare”. Din 1918 până în 1938, când starea sănătăţii îl condamnă la retragere, se leagă de „Steaua Română”, devenind o adevărată emblemă a acestei societăţi. Când privim un om, ne frapează aspectul său exterior, putând observa felurite amănunte, însă principala componentă – creierul – nu se poate vedea. Aşa se petrec lucrurile şi cu Constantin Osiceanu: nu a participat direct la săparea sondelor ori la exploatarea din schelă, dar tot ce a mişcat, nu numai în societatea respectivă, dar chiar şi în toate celelalte, îi poartă gena.
38

S-a preocupat în a promova contribuţia românească în domeniul forţei de muncă, al tehnologiei sau al celui financiar. S-a înconjurat de elemente strălucite, cărora le-a acordat tot sprijinul, după ce în prealabil i-a ajutat să se documenteze peste ocean, în anumite cazuri sponsorizându-le concediile. A fost un valoros participant la problemele economice specifice crizei şi reaşezării pieţelor de desfacere, nelimitându-se doar la societatea sa, ci la nivelul întregii ţări. A militat pentru creşterea dotării tehnice, a productivităţii muncii, a consumului intern şi mai ales a exportului. În acest scop a procedat la perfecţionarea rafinăriei, la adaptarea ei pentru valorificarea unui greşit considerat deşeu: parafina. Numele său se leagă de înfiinţarea concernului Distribuţia, menit să valorifice optim pe piaţă o importantă avuţie naţională. Această organizaţie („bunic” al viitorului Peco) a reuşit să adune primele patru societăţi valoroase din domeniu care, lăsând deoparte interesele mărunte, au format un tot, standardizând marfa la caracteristicile celei din top. Ignorând modestia sa proverbială, ca o recunoaştere din partea subalternilor, prin asociaţii de tip calambur s-a adoptat denumirea OSIN ca marcă, deoarece avea atât o fonetică vecină cu numele său, dar şi cu osia, principalul consumator al lubrifianţilor. Excedentul său de calităţi s-a revărsat şi în activităţi apropiate domeniului în care activa, fiind într-o anumită perioadă de timp preşedinte al Asociaţiei Industriaşilor de Petrol din România şi apoi al Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie. Prestigiul său depăşea limitele ţării, fiind conducătorul delegaţiei naţionale la congrese de specialitate de la Londra şi Paris. A avut o bogată activitate publicistică în limba română, dar şi în alte limbi de largă circulaţie. În vara lui 1944, „Steaua Română”, ca şi întreaga industrie de petrol, a pierdut destui tineri în decurs de 4 luni, pe Osiceanu, Sergescu şi, la Paris, pe Angot. Orice om este muritor, dar când nefericitul eveniment se produce devreme nu numai că ne privează de producţie intelectuală potenţială, dar ne induce şi o durere mai mare. Ing. Aurelia PANAITESCU

Info
Trimestrul 2 2011 Grupul Petrom: rezultate solide pentru trimestrul al pent r trimest t t rimest II-lea și ianuarie-iunie 2011, datorate prețului ridicat la țiței și îmbunătățirii performanței operaționale

Ing. Constantin CĂPRARU Acţionar Petrom
În conformitate cu calendarul financiar pe anul în curs, la 10 august a.c. OMV Petrom a comunicat realizările operaţionale şi rezultatele financiare pentru trimestrul al II-lea şi cumulativ perioada ianuarieiunie 2011. Ca şi în raportările precedente, este menţionat factorul principal care a susţinut obţinerea unor rezultate financiare solide, şi anume cotaţiile favorabile ale ţiţeiului. De asemenea, contribuţii favorabile au venit şi din optimizările tehnologice, operaţionale. Sistemul de raportare consolidată a rezultatelor companiei este oferit investitorilor pe nivelele de bază, de upstream, de downstream, pe componentele corporative. În calitate de autor al Raportului T2/2011, doamna Mariana Gheorghe, Director General Executiv al OMV Petrom S.A., a făcut următoarele precizări:
„Al doilea trimestru indică o bună performanţă operaţională. În contextul unui preţ favorabil al ţiţeiului, am beneficiat de creşterea nivelului de producţie şi de revenirea cererii de carburanţi şi gaze naturale, atât în sectorul industrial, cât şi în cel comercial, în special în România. Pentru prima oară de la privatizare, am reuşit să creştem uşor, pentru al patrulea trimestru consecutiv, debitele zilnice medii de producţie ale Grupului. În activitatea de explorare am înregistrat recent progrese semnificative, cu o descoperire potenţial semnificativă de gaze (Totea), şi cu decizia de a intra într-o nouă fază a explorării în zona de apă adâncă a Mării Negre, în parteneriat cu ExxonMobil. Efectele măsurilor de eficientizare implementate au continuat să genereze beneficii din punct de vedere al performanţei operaţionale. Preţul ridicat la ţiţei a pus presiune asupra marjelor din rafinare şi marketing, ca urmare a creşterii costurilor cu consumul propriu de ţiţei şi a cererii încă reduse în activitatea de retail. Ne concentrăm în continuare pe finalizarea procesului de punere în funcţiune a celor două unităţi de generare a electricităţii în a doua parte a anului 2011. Într-o economie românească în curs de revigorare, vom continua să punem accent pe iniţiativele de sporire a veniturilor şi de eficientizare, pentru a susţine performanţa operaţională.”

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

39

Info
Rezultatele obţinute în activitatea operaţională, de producţie, sunt prezentate pe cele trei divizii de bază.

40

Info

Bilanţul financiar al trimestrului 2/2011 este raportat prin indicatorii realizaţi, comparativ cu nivelurile din perioadele precedente, an/trimestru 2010/2011. Raportorii prezintă succinte explicaţii pentru fiecare segment, făcându-se precizarea că situaţiile interimare consolidate simplificate nu includ toate elementele şi informaţiile cuprinse în rapoartele anuale. Pentru susţinerea bilanţurilor financiare, sectoriale şi corporativ, în mod selectiv, situaţiile privind Veniturile şi Cheltuielile, Poziţia financiară, Investiţii şi Îndatorare, Capitaluri proprii şi Datorii, Vânzări inter-segmente, Profitul oferă posibilitatea unei examinări mai atente a raportărilor.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

41

Info

Veniturile brute din vânzări la nivel trimestrial arată creşteri de 19%, T2/T1 2011, şi 34%, T2 2011/ T2 2010. La nivel de semestru 2011/2010, creşterea vânzărilor este de 23%. Creşterea costurilor la vânzări cu 10%, T2/T1 2011, a influenţat în modul cel mai direct o creştere de numai 1% a marjei brute şi de 7,5% a profitului net.

Faţă de situaţia de la 31 decembrie 2010, totalul activelor a suferit o scădere cu 4% în semestrul 1/2011. Scăderea cea mai însemnată este legată de activele circulante, cu un deficit de 33%. Aici, numerarul şi echivalente de numerar s-au diminuat de 3,6 ori, iar valoarea stocurilor a scăzut cu 7%.

42

Info

Comparativ cu situaţia de la începutul anului, semestrul 1/2011 consemnează o creştere de 3,4% la capitalurile proprii şi o diminuare cu 15% a datoriilor pe termen lung.

Valoarea totală a vânzărilor a crescut per total cu 4% în T1/T2 2011, dar o scădere semnificativă, de 40%, este înregistrată la divizia G&E.

Marjele de profit, exprimate prin EBIT, în T2 comparativ cu T1/2011, la diviziile operative oferă creşteri la R&M, menţinere de deficit la G&E şi o reducere cu 8% la E&P. EBIT-ul pe total Grup Petrom marchează o creştere de 3%. Referindu-ne la rezultatele cumulative din cele două trimestre parcurse (T1+T2), comparativ cu prevederile din Bugetul 2011, aşa cum au fost aprobate de AGOA din 26 aprilie 2011, tabelul de mai jos oferă o situaţie sinoptică a indicatorilor principali:
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011 43

Info

2 0 1 1 Indicatori Indicatori de performanţă Producţie gaze naturale Producţie ţiţei Producţie gaze naturale Producţie ţiţei T o t a l producţie Vânzări de produse rafinate Investiţii E&P R&M G&E Sediu şi altele Solutions T o t a l Petrom Indicatori principali Cifra de afaceri (fără accize) Profit din exploatare (EBIT) Profit brut (EBT) Profit net (NI) Profit net din exploatare după impozitare (NOPAT) Profit din exploatare înainte de depreciere şi amortizare (EBITDA) Indicatori active Active fixe Capital propriu Capital angajat um Buget an T1+T2 T1+T2 / Buget an

mil. mc mii tone mii boe mii boe mii boe mii boe mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei

5.029 4.059 32.888 29.194 62.081 4.263 3.310 1.032 456 62 83 4.944 12.692 2.763 2.814 2.316 2.220 4.816 22.257 17.907 24.313

2.630 x x 16.620 33.760 2.450 1.111 268 275 26 x 1.680 10.271 2.459 2.133 1.744 x x 27.968 19.087 x

52% x x 57% 54% 57% 34% 26% 60% 42% x 34% 81% 89% 76% 75% x x + 25% + 6,6% x

Se poate observă că majoritatea indicatorilor prezintă depăşiri pozitive nete în şase luni, în comparaţie cu Bugetul 2011. Aşa cum se menţionează şi în explicaţiile raportorilor, factorii principali care au influenţat pozitiv rezultatele financiare sunt legaţi de preţul favorabil al ţiţeiului, menţinerea producţiei de hidrocarburi pe un declin redus, reduceri de costuri în exploatare. Însă investiţiile, la jumătatea anului, per total companie, arată realizări doar de 34% din bugetul anului.
44

Info
Act normativ care propune modificarea L e g i i n r. 1 3 a e n e r g i e i e l e c t r i c e – Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA)

Dr.ing. Mircea HĂLĂCIUGĂ Expert al Comisiei Europene
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a elaborat un proiect de act normativ prin care propune modificarea Legii nr. 13 a energiei electrice, astfel că amenzile pentru persoanele fizice care încalcă legea vor creşte de la 100-1.000 lei la 2.500-20.000 lei. În ceea ce priveşte persoanele juridice, amenzile aplicate se vor majora de la 25.000-100.000 lei, potrivit legii în vigoare, până la un milion lei, conform noii variante, dacă proiectul va fi aprobat. Printre faptele care se consideră contravenţii se numără: desfăşurarea de către persoane fizice sau juridice de activităţi şi/sau prestări de servicii în sectorul energiei electrice fără a deţine licenţă sau autorizaţie de înfiinţare; nerespectarea normelor tehnice emise de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE); refuzul nejustificat de a acorda acces oricărui solicitant la reţele de interes public; sau, de exemplu, furnizarea de către operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem a unor informaţii incomplete sau eronate, necesare pentru accesul la reţea. Totodată se va considera contravenţie şi sistarea nejustificată a alimentării cu energie electrică a clienţilor sau întârzierea nejustificată în racordarea/alimentarea cu energie electrică a clienţilor sau în realimentarea acestora după întrerupere, precum şi propunerea unor soluţii de racordare, altele decât cele optime din punct de vedere tehnic şi cu costuri minime sau executarea de săpături sau lucrări de orice fel în zonele de protecţie a instalaţiilor, fără consimţământul
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

prealabil al titularului acestora. În plus, proiectul de act normativ introduce şi o nouă formă de penalizare. Astfel, se va aplica o amendă cuprinsă între 1% şi 10% din cifra de afaceri anuală pentru nerespectarea cerinţelor de independenţă a operatorului de distribuţie sau a operatorului de transport şi de sistem şi/sau a reglementărilor privind controlul direct sau indirect asupra unor întreprinderi din sectorul producerii, furnizării, distribuţiei sau transportului de energie electrică. Fondul Monetar Internaţional (FMI) – cerinţe Consumatorii industriali de gaze naturale vor plăti preţuri mai mari cu până la 10%, cel mai probabil din octombrie, potrivit angajamentelor asumate de guvern în faţa FMI, iar până la sfârşitul anului ANRE ar putea decide încă o majorare a tarifelor, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale. Guvernul s-a angajat în faţa FMI să crească preţurile pentru consumatorii industriali în două etape, respectiv iunie-iulie şi trimestrul IV al acestui an, fără să fie specificate procentajele de majorare în scrisoarea de intenţie. „După ce în iulie preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici a crescut cu aproape 10%, cel mai probabil în octombrie va avea loc o nouă majorare, cu până la 10%”, au afirmat sursele. Fondul Monetar International a cerut executivului să prezinte, până în luna septembrie, un calendar etapizat de liberalizare a preţurilor gazelor naturale până în 2013 în cazul companiilor
45

Info
Sursele guvernamentale Sursele guvernamentale au adăugat că distribuitorii de gaze au solicitat ANRE o majorare cu 27%, în etape, a tarifelor plătite de consumatorii industriali, dar procentul final de creştere va fi stabilit în urma negocierilor. Populaţia nu va fi afectată direct de creşterea preţurilor gazelor livrate consumatorilor industriali, întrucât guvernul şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au decis, în luna iunie, ca pentru o perioadă de nouă luni, respectiv între 1 iulie 2011 şi 31 martie 2012, consumatorii casnici să primească mai multe gaze din producţia internă, mai ieftine cu aproape 40% faţă de cele din import, ceea ce va permite ca tarifele să nu crească. Prevederea vizează şi menţinerea nivelului tarifelor pentru gazele naturale utilizate de producătorii de energie termică care livrează căldură populaţiei.

şi din 2013 în 2015 în cazul populaţiei. Liberalizarea preţurilor vizează şi sectorul energiei electrice. Guvernul s-a angajat în scrisoarea de intenţie cu FMI că va majora preţul gazelor pentru consumatorii non-casnici până la viitoarea şedinţă a board-ului FMI, ce va avea loc la sfârşitul lunii septembrie, potrivit unor surse apropiate discuţiilor dintre guvern şi FMI.

Începutul unei furtuni noi şi diferite în lumea finanţelor internaţionale
Preşedintele Băncii Mondiale a estimat într-o conferinţă recentă că actuala criză a fost pe cale de a transfera „foarte repede din punct de vedere istoric” puterea economică a Occidentului către China, care poate însă „să nu-şi asume acest rol”, fiind preocupată de propriile sale probleme. Economia mondială a intrat într-o „fază nouă şi mai periculoasă”, care lasă o foarte mică marjă de manevră pentru ţările cele mai dezvoltate, a afirmat preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, preluat de agenţiile de presă internaţionale. Problema datoriei ţărilor europene, a estimat el, este mult mai îngrijorătoare în viitorul apropiat decât consecinţele „pe termen mediu şi lung” a retrogradării, pentru prima dată în istorie, a ratingului de creditare din SUA, care a provocat panică pe pieţele lumii. „Suntem la începutul unei furtuni noi şi diferite, nu este aceeaşi criză ca în 2008”, a afirmat el într-un interviu publicat de săptămânalul australian „Weekend Australian”. În ultimele două săptămâni am trecut de la o recuperare dificilă – cu o creştere bună pentru
46

ţările emergente şi pentru câteva ţări, cum ar fi Australia, însă mult mai ezitantă pentru ţările cele mai dezvoltate – la „o fază nouă şi mai periculoasă”, a mai precizat preşedintele Băncii Mondiale. Criza din zona euro „ar putea fi problema cea mai importantă” a economiei mondiale, a adăugat Robert Zoellick, cerând ţărilor europene să ia măsurile necesare cât mai repede cu putinţă. „Cu cât aştepţi mai mult, cu atât măsurile vor fi mai severe – aceasta este lecţia pe care am învăţat-o în 2008”, a mai afirmat el, încurajându-l pe premierul britanic David Cameron să menţină, în pofida revoltelor, măsurile de austeritate, care sunt „cu adevărat necesare”. Preşedintele Băncii Mondiale a estimat totodată că această criză a fost pe cale de a transfera „foarte repede din punct de vedere istoric” puterea economică a Occidentului către China, care poate însă „să nu-şi asume acest rol”, preocupată fiind de propriile sale probleme. La rândul lor, politicienii s-au implicat şi ei în această dezbatere, consensul în tabăra parlamentarilor ţărilor non-euro fiind că moneda

Info
unică ar trebuie abandonată înainte de a crea dificultăţi şi mai mari ţărilor zonei. Un atac dur la adresa monedei euro, s-a produs săptămâna trecută din partea unui editorialist al „Wall Street Journal”, atac ce se înscrie într-o serie de mesaje apărute în ultima vreme care au ca temă desfiinţarea monedei euro. Holman W. Jenkins, jurnalist de Wall Street, este de părere că Germania şi vecinii săi solvenţi ar trebui să părăsească zona euro şi să adopte o nouă monedă unică numai a lor. „Problemele privind datoriile din Europa nu se vor rezolva de la sine. Este timpul pentru o decizie inspirată de comun acord a liderilor din Germania şi Franţa. Sunt de acord popoarele pe care le conduc să salveze restul Europei? Ei ştiu deja răspunsul: Nein! (Non!)”, scrie Jenkins. Cea mai bună opţiune pentru Germania la ora actuală este să se întoarcă la marca germane, moneda de dinainte de înfiinţarea euro, este de părere Nigel Farage, membru al Parlamentului European, fondatorul Partidului Independent din Marea Britanie. Este surprinzător că opinia vine de la o publicaţie prestigioasă precum „Wall Street Journal” şi nu de la un politician extremist sau din zvonistică. Jenkins spune că moneda euro ar trebui să fie lăsată să fie moneda statelor falimentare, în acest fel Banca Centrală fiind liberă să tipărească oricât de mulţi bani ar dori pentru salvarea băncilor acestor state falimentare, iar guvernele ar putea să intre fără probleme în faliment selectiv. Acţiunile băncilor sunt încă într-o perioadă de volatilitate extremă pe marile burse din Europa şi nu numai, cel mai grav afectate fiind cele din Franţa, unde declinul cotaţiei Société Générale a ajuns la un moment dat chiar la 21%, ca urmare a temerilor privind expunerea faţă de criza datoriilor din statele de la periferia zonei euro. Băncile – exemplu de volatilitate extremă la mijlocul lui august 2011 În Franţa, titlurile Société Générale erau în scădere cu 14,2% la 15:20 GMT (18:20 ora României), cele ale Credit Agricole cu 13,46%, iar cele ale BNP Paribas cu 10,36%. Pe bursa de la Milano, lovită de asemenea puternic de neîncrederea investitorilor, titlurile Intesa Sanpaolo au coborât cu 11,2%, iar UniCredit cu 8,67%. Scăderi ceva mai temperate se înregistrează la Londra, Madrid sau Frankfurt. În Marea Britanie, HSBC a scăzut cu 5,72%,
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

Barclays cu 7,6%, Royal Bank of Scotland (RBS) cu 7,21%, iar Lloyds cu 4,32%. Pe piaţa spaniolă, Santander a pierdut 8,44%, iar BBVA 8,2%. În Germania, Deutsche Bank a scăzut cu 6,49%, iar acţiunile Commerzbank cu 7,42%. Scăderile cotaţiilor bancare au fost mai limitate pe bursa de la Viena, unde Erste a coborât cu 2,66%, iar Raiffeisen Bank International cu 4,5%. Opinii şi comentarii ■ Miliardarul american George Soros apreciază că atât Grecia cât şi Portugalia ar trebui să părăsească Uniunea Europeană şi, respectiv, zona euro, din cauza crizei provocate de datoriile masive ale acestora, transmite AFP. „Problema greacă a fost atât de prost tratată, încât cel mai bun lucru care poate fi făcut acum (pentru Grecia) ar putea fi o ieşire din UE şi din zona euro”, a declarat George Soros într-un interviu publicat de revista germană „Der Spiegel”. El a sugerat că acelaşi lucru ar putea fi luat în calcul şi de Portugalia. „UE şi moneda euro vor supravieţui acestui lucru”, a adăugat el. George Soros a insistat totodată că a venit timpul ca membrii zonei euro să accepte introducerea de obligaţiuni europene (eurobonduri), idee la care Germania se opune vehement. ■ „Crearea unor obligaţiuni comune pentru ţările din zona euro nu face parte din discuţiile dintre preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului de la Berlin. ■ Germania rămâne împotriva „colectivizării” datoriilor statelor din zona euro, iar înfiinţarea unor obligaţiuni comune este imposibilă atâta timp cât statele derulează politici economice separate, a declarat ministrul de Finanţe, Wolfgang Schaeuble. ■ Reforma în zona euro nu se poate face decât „pas cu pas”, conform ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, arată Antena3.ro. Ministrul a declarat că aceasta trebuie să beneficieze de adeziunea cetăţenilor. Zvon sau realitate? Germania îşi pregăteşte ieşirea din zona euro, se arăta într-un material publicat de britanicii de la „Daily Express”, preluat de presa internaţională, care scria că Banca Centrală a Germaniei ar fi început să tipărească din nou mărci germane.
47

Info
EVOLUȚII ȘI INVOLUȚII ÎN ACTIVITATEA EXTERNĂ DE EXPLOATARE – DEZVOLTARE
Ing. Constantin CĂPRARU
Finanţarea în exteriorul României a unor lucrări de explorare-dezvoltare-producţie a făcut obiectul unor investiţii încă de la începutul anilor 1970, fiind extinsă ulterior.

S i r i a, Kartchok, explorare-dezvoltare.

Insucces economic, comercial. Ţiţei vâscos 20o API/0,940 densit. L i b i a, Murzuk-Uibary, explorare cu succes. Din deficite de finanţare a fazei de dezvoltare, drepturile contractuale au fost vândute unei companii străine. Au fost recuperate cheltuielile efectuate de Rompetrol în faza de risc a explorării, dar s-au pierdut livrările de ţiţei pe termen lung, prevăzut în PSC, pentru compensarea riscului de explorare.

Rompetrol n Rompetrol, ca întreprindere de stat pentr întreprindere pentru comerţul exterior (ISCE), reprezenta pentru partenerul extern operatorul contractual şi antreprenor general de lucrări. Rompetrol beneficia, pe baze contractuale, de subcontractori, de suport material, tehnic, profesional din sistemul autohton, precum şi abilitatea importurilor de completare. Motivaţia şi suportul pentru asemenea finanţări cu risc ridicat, specifice explorării, se bazau pe capacitatea transferurilor de knowhow, livrări de echipamente, instalaţii produse în România, cu compensarea eforturilor de risc şi dezvoltare, prin livrări de petrol, în condiţii economice avantajoase. Prin astfel de livrări strategice se avea în vedere acoperirea pe termen lung a deficitului din balanţa energetică a ţării. Până în anul 2004, companiile româneşti de stat, Rompetrol în fazele de debut, la care ulterior s-a adăugat şi RA Petrom, au contractat lucrări de explorare cu asumarea riscului (PSC = Production Sharing Contract) printre care sunt de amintit:
48

Info

T u r c i a, Selmo, concesiune, 100%, dezvoltare, exploatare, reabilitare, EOR. Vândut acţiunile.

●Rusia
>>> …Petrom a intrat în Rusia în 2006 prin achiziţia unui pachet majoritar de 74,9% din Ring Oil Holding & Trading Ltd. şi a explorat, împreună cu acţionarul minoritar, opt blocuri de explorare în regiunea Saratov, localizată la aproximativ 1000 km sud-est de Moscova, şi două în zona Komi, la aproximativ 1200 km nord-est de Moscova Începând cu 2006, Ring Oil a achiziţionat, procesat şi interpretat peste 6.000 km de date seismice 2D în aceste două regiuni şi a forat şi testat patru sonde de explorare în licenţele Saratov.

I n d i a, Bombay, BBOS/5Block, contract Farm In, 51%. Renunţat.

Tanzania, Nyuni, offshore, contract Farm In, 30%. Insucces de explorare.

K a z a h s t a n. În perioada1998-2003, SNP Petrom a contractat 6 perimetre: ▄ Jusali, explorare, 25 ani; ▄ Tasbulat, dezvoltare-producţie, 25 ani; ▄ Aktas, explorare-dezvoltare, 20 de ani; ▄ Turkmenoi, explorare-dezvoltare, 20 de ani; ▄ Sinelnikovskoe, explorare, 5 ani; ▄ Komsomolskoe, preluare 95% din acţiuni pentru programe şi finanţare lucrări de dezvoltare şi de producţie.

Ulterior anului 2004, când statul, acţionar majoritar la SNP Petrom (96%), a devenit minoritar (40,74%), în portofoliul de obiective exploraredezvoltare a companiei, devenită SC OMV Petrom S.A., s-au produs intrări şi ieşiri. Din raportările şi comunicatele de presă ale OMV Petrom s-a reţinut dinamica de operare contractuală în obiectivele de explorare-dezvoltare.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

>>>… Petrom a înregistrat primul succes de explorare în Rusia (2009). >>> Testele sondei Lugovaya-1 confirmă descoperiri atât de gaze cât şi de ţiţei. >>> Producţie înregistrată de aproximativ 6.500 bep/zi din trei straturi. Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Europa de Sud Est, confirmă descoperiri atât de gaze cât şi de ţiţei pe sonda de explorare Lugovaya-1. Sonda este inclusă în licenţa Kamenski în regiunea Saratov (Rusia). Sonda Lugovaya-1 a fost forată la o adâncime de 3.882 m. Primele teste sunt foarte încurajatoare, arătând o rată de producţie de peste 2.500 bbl/zi ţiţei uşor în
49

Info
unul dintre straturi; două formaţiuni de gaze au produs împreună 550.000 mc/zi gaze şi 75 mc/zi de condensat (4.000 bep/zi). >>> …Petrom a vândut activele de explorare din Rusia (Bucureşti, 6 septembrie 2010); Petrom, cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din sudestul Europei, a vândut participaţia sa de 74,9% la Ring Oil partenerului său minoritar, Mineral and Bio Oil Fuels Limited (MBO). Vânzătorul şi cumpărătorul au convenit să nu facă publice preţul şi condiţiile contractului de vânzare >>> …Johann Pleininger, membru al Directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie: „În condiţiile mediului economic actual şi ca urmare a prioritizării proiectelor noastre de investiţii, am decis să vindem activele noastre existente din Rusia. Aşa cum am anunţat, strategia noastră pentru 2015 vizează atingerea potenţialului în E&P şi compensarea declinului natural în România, precum şi dezvoltarea activităţilor internaţionale în Kazahstan. Portofoliul nostru curent, din România şi internaţional, precum şi investiţiile semnificative, asigură o bază solidă pentru aprovizionarea cu petrol şi gaze.” ● Kazahstan >>> Petrom anunţă o nouă achiziţie de succes în Kazahstan (ian. 2010). ● Petrom achiziţionează Korned LLP din Kazahstan. ● Korned LLP deţine o licenţă de explorare ce include zăcământul nedezvoltat Kultuk, situat la numai 34 km distanţă de zăcământul Komsomolskoe, deţinut de Petrom. Zăcământul Kultuk a fost descoperit în anii 80 şi nu a fost dezvoltat de atunci. Precum zăcământul Komsomolskoe, acesta este localizat în zona de tranziţie onshore-offshore, dificilă din punct de vedere tehnic şi de mediu, care este inundată sezonier de Marea Caspică. Studiile tehnice indică faptul că zăcământul Kultuk poate fi conectat la zăcământul Komsomolskoe şi poate beneficia astfel de instalaţiile şi infrastructura existente. Sinergiile tehnice şi operaţionale ar trebui să ducă la costuri reduse de producţie pentru ambele zăcăminte comparativ cu dezvoltarea acestora în mod individual. Petrom plănuieşte investiţii în zăcământul Kultuk, incluzând o nouă achiziţie seismică 3D, sonde adiţionale şi teste de producţie în următorii 2-3 ani pentru a confirma mărimea şi fezabilitatea dezvoltării zăcământului.
50

După evaluarea datelor seismice 3D, programul de explorare prin foraje a fost considerat fără perspective. Licenţa de explorare Kultuk a încetat (trim. 2/2011), cu o înscriere de cheltuieli de 89 mil. lei, din care 38 mil. lei costuri de achiziţie a licenţei. ● Kazahstan. Decembrie 2010, perimetrul Jusali – licenţa de explorare este vândută. La mijlocul anului 2011 în portofoliul de obiective externe al OMV Petrom pentru licenţe, contracte de explorare-dezvoltare-producţie au rămas în operare patru perimetre, toate localizate în Kazahstan:

Tasbulat ▄ Aktas ▄ Turkmenoi ▄ Komsomolskoe.

Sub aspectul răspunderilor juridice economice, filiala Petrom înscrisă în Kazahstan este mandatarul pentru prevederile ce decurg din contractele de concesiune încheiate cu autorităţile locale. Pentru partea operativă filiala Petrom are 2 filiale la care sunt racordate cele patru perimetre. ♦ Tasbulat Oil Comp (Tasbulat, Aktas, Turkmenoi) şi ♦ Too Kom Munai (Komsomolskoe). Din succintul panoramic al obiectivelor de explorare-dezvoltare operate în exteriorul României, ale căror contracte de concesiune au fost creditate de agenţi economici din ţara noastră, rezultă câteva aspecte care ar putea să capteze atenţia staff-urilor de conducere managerială, a investitorilor. Aspecte care aşteaptă clarificări spre o mai bună înţelegere a eforturilor investiţionale, a nivelelor de profit. Este vorba, în primul rând, de volumul şi nivelul datelor informative. Perioada de până în anul 1990 a stat sub stigmatul secretului. Secretul de stat, secretul de serviciu. Normele de secret erau în conflict flagrant cu bunele reguli ce se practicau în lumea petrolului. Analizele comparative între intern/extern aveau un singur sens, de uz intern, fără comunicare publică. Perioada de după 1990 a adus o liberalizare în sistemele de comunicare a datelor. Raportările SNP Petrom ilustrează creşterea consistentă a informaţiilor publicate. După 2005 asistăm, însă, la o degradare continuă a comunicării, la o lipsă de transparenţă asupra rezultatelor din fluxul de upstream şi de downstream petrolier. La nivelul anilor 2010-2011 o seamă de indicatori de performanţă s-au volatilizat, au fost omişi din raportări. Într-o atare situaţie este greu de realizat o analiză critică, pertinentă, obiectivă a raporturilor

Info
dintre succesul şi insuccesul economic-financiar al contractelor externe de explorare-dezvoltare. Ne permitem ca, printr-o evaluare neexhaustivă, sintetică a factorilor financiari-economici, derivaţi din activitatea operaţională, din contractele de concesiune şi din programele de lucrări, să ne apropiem de o cuantificare a soldului net de fonduri consumate. Concesiunile contractate de către SNP Petrom şi predecesorii săi, aşa cum au fost prezentate mai sus (Siria, Libia, Turcia, India şi Tanzania), pe o perioadă de 30 de ani, se estimează ca au atins un plafon de investiţii-cheltuieli de peste 150-160 milioane USD. Din această sumă, prin venituri şi răscumpărari de active din Libia şi Turcia, au putut fi recuperate circa 130-135 milioane USD. Ca pierderi – insucces al explorării-dezvoltării – rezultă 20-30 milioane USD. Dintre concesiunile de explorare-dezvoltare achiziţionate şi renunţate, după anul 2004 sunt de menţionat prin cesiune (Rusia, 74,9%, Ring Oil Co) sau insucces (Kazahstan, 100%, Korned LLP Kultuk). Cheltuielile de investiţii şi de operare s-au putut ridica la peste 28-30 mil. USD.

Ring Oil Co. 74,9% acţiuni Petrom, cesionate. În Raport Petrom 2007, la active imobilizate, imobilizări financiare, Ring Oil apare cu costuri de 33,4 mil. lei (13,6 USD). La costul de achiziţie a acţiunilor, 74,9%, din anul 2007 până în 2010 s-au mai adăugat cheltuielile cu lucrări de seismică şi forajul a trei sonde explorare, din care două cu succes. Cuantumul cheltuielilor se estimează că a putut atinge 6-8 mil. USD din cota Petrom. Într-un astfel de sumar al consumurilor financiare, imobilizările achiziţiei au trecut de 20 mil. USD. Amendând această valoare dedusă cu cheltuielile, dar şi cu câştigul de succes al explorării (volum de rezerve dovedite), valoarea de vânzare, necomunicată de Petrom, poate fi considerată cu profit. În Raportul 2010 se declară cesiunea drepturilor la concesiunea Saratov „...un pas logic în vederea concentrării regionale”. Nota 30 din Raport 2010 (b), Vânzarea de filiale, Ring Oil apare cu un câştig net de 30,90 mil. lei (9,7 mil. USD). Korned LLP-Kultuk,100% Petrom, insucces, renunţare. În Raport 2010, Nota 30, (a) Achiziţii de filiale la active nete este înscrisă suma de 34,86 mil. lei (11 mil. USD) ca active nete. Achiziţia se referă la două obiective, Korned LLP (dezvoltare Kazahstan) şi Wind Power (eolian Dobrogea). După dimensiunea obiectivelor se poate aprecia că cel puţin 30 mil. lei aparţin de Kultuk (circa 10 mil. USD). La această sumă de achiziţie se mai adaugă cheltuielile ulterioare, estimativ 1,5-2 mil. USD, cu seismica 3D, execuţie şi interpretare. Per total, cheltuielile pentru Korned-Kultuk ca pierderi din explorare pot fi de circa 12 mil. USD.

O privire cât de sumară asupra rezultatelor economice-comerciale, a capitalizării investiţiilor, a unei balanţe între cheltuieli şi profituri este greu de realizat. Opacitatea raportărilor oficiale ale Petrom, fondul redus de date, afectează în modul cel mai direct evaluarea raporturilor dintre potenţialele de producţie şi rezervele aferente. Din raportări nu este cunoscut şi nu se poate identifica nivelul indicatorilor valorici, prin lipsa factorilor necesari de calcul al evaluărilor economicofinanciare. Factorii omişi se referă în principal la: ► Raportarea producţiei de hidrocarburi, pe lichide, ţiţei/condens şi gazoase, gaze. Bep-ul este un indicator macro-sintetic, nu are valoare de circulaţie comercială şi nu se substituie tonei sau metrului cub; ► Soldurile locale dintre venituri şi cheltuieli, raportat la unitatea de producţie, tona de ţiţei şi m.c. de gaze; ► Cuantumul impozitelor şi taxelor, profitul la nivel de EBIT (profit brut) şi de NI (profit net);
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

► Cheltuieli de transfer a profiturilor locale, prin operaţii de switch sau de transport a producţiei în condiţii de FOB; ► Valoarea nominală (CIF) a profiturilor repatriate şi înscrise în bilanţurile consolidate ale Petrom. Prin lipsa datelor de raportare, Petrom subscrie la abordarea unor calcule de aprecieri speculative, care se pot distanţa de valorile virtuale. Din raportările Petrom, rezervele legate de Bazinul Caspic, Kazahstan, exprimate în mil. barili echivalent petrol, au oscilat între 48 în anul 2000, 114 în anul 2001 şi 100 în anul 2005 (ţinte strategice). În ultimii şase ani Petrom nu a mai raportat mişcarea anuală a fondului de rezerve, ca achiziţie sau ca descoperiri, promovări. Luând în calcul un factor de consum anual al rezervelor de 7,3%, mărime dedusă din ţintele strategice ale Petrom, rezultă că la nivelul anului 2010, cu o producţie de 3,6 mil. barili, rezervele dovedite ar fi de circa 50 mil. barili.
51

Info
◊ În etapa de după anul 2004, conceptul propriu al sistemului Petrom, de evaluare a riscurilor în angajarea unor concesiuni de explorare-dezvoltare, s-a diluat, a devenit mai oscilant, într-un mediu mai confuz, de opacitate în raportare. Achiziţia de noi perimetre (Rusia – Saratov-Komi) s-a bazat pe contracte de tip „Farm” în explorare-dezvoltare, şi concesiuni (Kazahstan – Kultuk) – programe de reevaluare a potenţialelor de hidrocarburi. În desfăşurătorul perioadei 2005-2010, rămânerile în urma faţă de ţintele propuse pot fi cauza unor neadaptări la nivelul managementului decizional şi al managementului operaţional, dar nu pot fi neglijate şi greutăţile locale. Este de presupus că la nivelul managerial al companiei au intervenit disconforturi financiare şi aspecte juridice, economice în planuri locale. Întârzierile faţă de angajamentele contractuale de faze şi de etape au fost renegociate cu autorităţile din Kazahstan pentru prelungirea lor. Cu privire la insuficienţele în fondurile de finanţare, acest aspect poate fi pus în legătură cu împrumuturile bancare ale Petrom. Între 2005-2010 datoriile au crescut cu 100%. Nu se poate trece, însă, cu vederea asimetria creată între prevederi şi realizări. Cele trei achiziţii de după 2005, Jusaly, Saratov-Komi şi Kultuk, în faza de contractare şi derulare au fost alimentate de declaraţii optimiste, fără reţineri. Epilogul a fost, însă, altul. Această prestaţie sugerează o slabă capacitate previzională, o erodare a potenţialelor de management, o diminuare a factorilor de verosimilitate. Pentru contractele şi programele de explorare, dezvoltare, producţie, investiţiile angajate în Kazahstan se înscriu într-o dinamică acordată cu fluxul operaţional al lucrărilor. Acum, la mijlocul anului 2011, se consemnează trendul crescător al producţiei de hidrocarburi, care în ultimii cinci ani s-a dublat. Din viciile de raportare, aşa cum au fost menţionate mai sus, identificarea nivelului de acoperire din extern a declinului natural al extracţiei din Romania este dificil de cuantificat. Din raportările în bep, 9.900 bep/zi realizat în 2010, nu este specificată proporţia ţiţei/gaze. Pentru o mai bună înţelegere a realizărilor şi a strategiilor de dezvoltare este de dorit ca administratorii Petrom să clarifice, conform standardelor şi normelor uzuale din practica industriei petroliere, din prevederile Actului Constitutiv al companiei, din Codul de Guvernanţă Corporativă al BVB, toate aspectele legate de o comunicare activă, obiectivă, pertinentă cu acţionarii săi, cu investitorii bursieri.

Reţinând faptul că programele de dezvoltare şi de producţie în câmpurile din Kazahstan sunt în plină desfăşurare, cifra rezervelor de mai sus trebuie să fie sensibil mai mare. Nu pot scăpa observaţiei că ţintele strategice ale noului management al Petrom, începând cu 2005 şi până în 2010, nu au fost atinse. La nivelul anului 2010, pentru Bazinul Caspic s-a prevăzut un plafon de 100 mil. boe rezerve şi atingerea unei producţii iniţial prevăzută la 30.000 boe/zi, restructurată ulterior la 20.000 boe/zi. Producţia de 9.900 barili/zi, realizată în 2010, a consemnat doar 50% din ţinta propusă. Periplul din arealul extern al prestaţiilor româneşti, cu succintele consemnări ale etapelor de explorare-dezvoltare parcurse în peste 40 de ani, permit a reţine pentru momentul actual câteva aspecte. ◊ O primă etapă de contractare externă a lucrărilor a fost legată şi condiţionată de sistemul geopolitic, economic, sistem centralizat şi/sau majoritar de stat (1970-2004). În balanţa fondurilor angajate, a raportului dintre succes/insucces, soldul a consemnat pierderi de circa 10 mil. USD. Aceste pierderi, constituite în cheltuieli, au fost acoperite din profiturile producţiei autohtone de hidrocarburi. Pierderile au avut două cauze: una dintre ele se referă la neconfirmarea prevederilor de potenţiale în obiectivele de explorare concesionate (Siria, India, Tanzania), iar o alta este legată de un obiectiv cu ponderea valorică cea mai ridicată, explorarea din Libia. Aici prevederile geologice au fost confirmate ca succes. Faza de dezvoltare, însă, prin deficit de finanţare, s-a înscris ca insucces economic. Rompetrol, ca operator în Libia, nu a mai primit din partea autorităţilor guvernamentale suportul financiar necesar. Nu au fost comunicate date, dar se pare că vânzarea în extern a drepturilor Rompetrol a putut acoperi investiţiile din faza de risc a explorării, de circa 80-100 mil. USD. Se poate considera că în această etapă aparatul autohton şi-a onorat cu un succes rezonabil capacitatea de evaluare a prospectelor de explorare şi de dezvoltare.
52

Info

PROSPECŢIUNEA SEISMICĂ PENTRU PETROL
(partea a III-a)

Ing. Mihai I. BARBU

Dr.ing. Florin A. RĂDULESCU

Omagiu postum celui care a condus peste 25 de ani destinele prospecţiunii seismice pentru petrol, în calitatea de director al întreprinderii IPGG – Ing. Constantin BURCEA.

Abstract: In this last third part the authors present some principal results of hydrocarbon discovery in the Pannonian Depression, the Transylvanian Basin, the Black Sea continental platform and the Flysch area of the Eastern Carpathians. În această parte a III-a a studiului nostru, continuăm relatarea privind celelalte arii tectonice investigate în cadrul programului de prospectare seismică a subsolului ţării. Depresiunea Pannonică. Primele prospecţiuni seismice au fost executate între anii 1942-1944, pentru verificarea anomaliilor magnetice şi gravimetrice din zonele Arad şi Timişoara. Înregistrările seismosondajelor centrale de reflexie şi ale profilelor de refracţie au confirmat existenţa unor ridicări ale fundamentului cristalin, la Arad, Giulvăz–Ivanda şi Cărpiniş–Bobda. Lucrările seismice pentru hidrocarburi au început în 1956, au continuat în 1958 şi 1959 şi au fost reluate în 1962, fără întrerupere (Ionescu, 1981). Cercetări sistematice s-au derulat după descoperirea acumulărilor industriale de hidrocarburi de la Teremia (1963) şi Turnu (1964) şi identificarea structurilor şi a zăcămintelor de la Calacea (1965), Şandra (1966), Satchinez şi Tomnatec (1967), Variaş (1969) şi Cherestur (1972). Prima etapă a cercetării depresiunii a constat în elaborarea, pe baza datelor seismice, a unor
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

imagini structurale la baza Pannonianului superior (al Pliocenului) din sectorul nordic (zona Oradea– Satu Mare), care au fost utilizate la proiectarea forajelor de explorare (Visarion, Polonic, AliMehmed, 1979; Visarion, 2004). Investigaţiile seismice au condus la precizarea grosimii formaţiunilor sedimentare, evidenţierea zonelor elevate şi depresionare, precum şi la identificarea capcanelor litostratigrafice şi tectonice. Suprafaţa fundamentului cristalin s-a urmărit în condiţii bune doar în zonele de ridicare, unde depozitele pannoniene sunt dispuse direct peste fundamentul cristalin. Cercetările seismice au indicat prezenţa hidrocarburilor în partea superioară, alterată, a fundamentului cristalin şi în depozitele cretacice, miocene şi pliocene. În afara zăcămintelor menţionate, lucrările seismice au pus în evidenţă zăcăminte de hidrocarburi în sectoarele elevate Zădăreni, Nădlac, Borş, Marghita, Mihai Bravu, Ciumeghiu, Ardud, Secuieni, Cărpiniş (Bucur, 1977; Visarion, 2004).

53

Info
În Pliocen (Pannonian) apar numeroase reflexii corelabile, iar la baza acestuia s-a urmărit o reflexie caracteristică, însoţită de difracţii, reprezentând trecerea în complexul cristalin al depresiunii. În numeroase sectoare ale Depresiunii Pannonice suprafaţa reliefului prepliocen reprezintă o suprafaţă de contrast seismic, remarcată de toate lucrările seismice, în special în zonele ridicate ale fundamentului. Într-o lucrare de sinteză (O. Dicea et al., 1982), sunt prezentate atributele reflexiilor înregistrate în unele sectoare ale depresiunii, care au permis separarea principalelor secvenţe depoziţionale ale intervalului stratigrafic Miocen-Pannonian. Autorii evidenţiază „structurile de creştere” a unor anticlinale de tip roll-over, ca efect al unor deformări gravitaţionale.

Figura nr. 1: Secţiune seismică (fragment) de timp din Banat.

Aplicarea seismicii stratigrafice în zone cu perspective de ţiţei şi gaze din depresiune a condus la localizarea a numeroase capcane litostratigrafice, cum ar fi cele din regiunea Oradea–Inand (Lungu, Gheorghiu, 1986). În lucrarea sa de doctorat (susţinută în 1974 şi publicată în 1981), dr. Nelu Ionescu apreciază posibilităţile prospecţiunii seismice din Depresiunea Pannonică (zona Beba Veche– Variaşu–Moraviţa–Ferendia–Stamora germană) pentru identificarea următoarelor tipuri de capcane litostratigrafice: anticlinale de tasare, rezervoare reduse prin efilare, rezervoare trunchiate sau retezate pe suprafeţe de discordanţă, proeminenţe de eroziune şi rezervoare lenticulare. Depresiunea Transilvaniei. Debutul prospecţiunilor seismice a avut loc în 1949 (de Societatea Sovrompetrol), când s-a executat primul profil seismic între Bogata şi Sărmăşel (Zîrnovan, Bucur, 1975). În perioada următoare, Întreprinderea de Prospecţiuni şi Laboratoare (din cadrul Comitetului Geologic) execută lucrări seismice
54

(profile de corelaţie continuă şi seismosondaje centrale) pentru domuri gazeifere în zonele Rupea, Sighişoara, Cristuru Secuiesc, Bălăuşeni şi Zau de Câmpie. Trebuie menţionat că, anterior acestei perioade, cercetările geologice din Transilvania s-au efectuat de Institutul Geologic (sub directa conducere a prof. L. Mrazec) şi de serviciul de specialitate din cadrul Gazului Metan-Mediaş, activitate coordonată de A. Vancea, D. Ciupagea şi M. Bârlogeanu. Volumul cel mai mare al prospecţiunilor seismice din perioada 1956-1980 s-au executat de I.P.G.G., fiind conturate peste 600 structuri cu perspective petro-gazeifere, dintre care 150 s-au dovedit a fi productive (Burcea, 1980). Acestea sunt situate deasupra tufului de Dej. Lucrările seismice de reflexie au evidenţiat orizonturi de referinţă reprezentate de tufurile de Dej şi Hădăreni, precum şi suprafaţa formaţiunii cu sare; informaţii fragmentare s-au obţinut din cuprinsul formaţiunilor prebadeniene.

Info
Sintezele geologice şi geofizice (Ichim, 1969; Ciupagea, Paucă, Ichim, 1970; Visarion, Polonic, Ali-Mehmed, 1976) au furnizat informaţii utile asupra complexului situat deasupra tufului de Dej, variaţiilor de grosime a sării şi a formelor structurale sub care apar acestea, precum şi la elaborarea primei tentative de hartă structurală la nivelul fundamentului cristalin. Cercetările de refracţie (pe profilele lungi de refracţie) au urmărit undele frontale generate de limita sedimentar/cristalin, evidenţiind ariile de ridicare (Stupini–Pogăceana, Lic, Deleni–Reghin etc.) şi depresionare (Ucea–Odorhei–Deda, zona Târnavelor) ale fundamentului cristalin. Într-un studiu efectuat de M. Bârlogeanu şi V. Varodin (1972), se menţionează faptul că cercetările seismice din Transilvania au evidenţiat 42 structuri petro-gazeifere, dintre care 28 s-au dovedit a fi productive. Într-o altă lucrare de sinteză geologică (Ciupagea, 1980), autorul subliniază rolul important al seismicii de reflexie, care a condus la conturarea unor structuri domale sau brahianticlinale. Ciupagea relevă 80 de structuri gazeifere. Dintre cele mai cunoscute menţionăm: Sărmăşel, Luduş, Lechinţa, Iclănzel, Tg.-Mureş, Ernei, Acăţari, Corunca, Miercurea Nirajului, Şoimuş, Filitelnic, Nadeş, Bazna, Cristur, Daia, Axente Sever etc. Zăcămintele de gaz metan (cu 99% conţinut de gaz metan) sunt localizate în intervalul stratigrafic cuprins între Meoţian şi Badenian (reprezentând „formaţiunea cu gaze”); ele sunt cantonate de cele mai multe ori în capcane structurale, domuri sau brahianticlinale, cu înclinări mici (de maxim 10o), puţin afectate de deranjamentele tectonice. Ceva mai recent, în perioada 1996-1998, compania Shell-România a efectuat lucrări seismice în nord-vestul Transilvaniei, soldate cu rezultate importante la adâncimi mari, sub nivelul tufului de Dej, până la suprafaţa fundamentului cristalin (G. de Broucker et al., 1998).

Figura nr. 2: Secţiune seismică din Bazinul Transilvaniei (C. Popescu şi Elena Geles, 1966).

Platforma continentală a Mării Negre. Cercetările seismice marine au debutat în România în 1969, într-o reţea regională şi de semidetaliu, în prima fază a lucrărilor (1969-1974). În afara acestor lucrări s-a realizat şi o reţea de recunoaştere până la adâncimea apei de 1400 m, cu latura de 9-30 km şi o densitate de observaţie de 0,1 km profit/km2 (Varodin, 1977). Din anul 1973 s-a executat prelucrarea numerică a datelor înregistrate pe mare, obţinându-se primele imagini structurale ale platformei continentale a Mării Negre. Rezultatele obţinute
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

în domeniul marin au permis redactarea de către specialiştii IPGGH, în 1979, a lucrării Studiu de interpretare stratigrafică a datelor seismice din Bazinul Mării Negre. Aşa cum s-a mai spus, în 1978 sonda 8 Lebăda Est a pus în evidenţă primul zăcământ de ţiţei situat pe şelful Mării Negre. La cercetările din domeniul marin s-au adăugat şi cele din Delta Dunării (începute în 1966), ce s-au soldat cu săparea a patru sonde de explorare, care au furnizat în premieră succesiunea stratigrafică şi constituţia litologică a depozitelor sedimentare
55

Info
ale sectorului estic al Depresiunii Predobrogene, reprezentat de arealul Deltei Dunării. Sfârşitul anului 1980 marchează o nouă etapă a cercetărilor seismice marine, cu echipamente moderne, montate pe nava trauler „Marea Neagră”. Din 1983 s-a trecut la executarea lucrărilor seismice 3D, cu acoperire multiplă de ordinul 24 şi staţii numerice de înregistrare cu 96 canale (MDS-10). Tehnicile de prelucrare utilizate au necesitat dezvoltarea setului de programe, care au condus la păstrarea amplitudinilor reale ale semnalelor seismice, prin aplicarea corecţiilor de amplitudine, de compensare a divergenţei sferice şi a variaţiilor datorate condiţiilor de generare şi recepţie. În această activitate legată de prelucrarea datelor seismice marine o contribuţie importantă a avut colectivul de specialişti din IPGGH, condus de ing. Vasile Chişcan. Interpretarea datelor de observaţie s-a făcut în colaborare cu ILGeo, beneficiind de experienţa din domeniu a dr. I. Pătruţ; s-au proiectat nouă locaţii cu caracter explorare de deschidere (Căpraru, 2010). După descoperirea primei acumulări comerciale de ţiţei (din 1978), au mai fost identificate şase zăcăminte productive de ţiţei şi două acumulări de gaze naturale (Căpraru, 2010). După cum s-a amintit, producţia de ţiţei marin a crescut constant din 1989 până în 1996, evidenţiind, astfel, progresele şi succesele prospecţiunii seismice care au ghidat activitatea de explorare din această arie tectonică. Flişul Carpaţilor Orientali. În mod voit am abordat la final această unitate structurală, în care prospecţiunea seismică a întâmpinat dificultăţi considerabile, datorate reliefului accidentat şi structurii complicate a acestei arii orogenice. Sinteza geotectonică elaborată de I. Băncilă (1958) a deschis o nouă viziune asupra structurii în pânze de şariaj a flişului Carpaţilor Orientali cu mari perspective de ţiţei şi gaze. În acest context tectonic s-au desfăşurat, începând din 1957, primele cercetări seismice prin metoda seismosondajelor spaţiale de masă (SSM). Interpretarea geologică a elementelor reflectatoare din secţiunile seismice obţinute prin această tehnică s-a bazat pe criteriul statistic. Un prim succes al prospecţiunilor seismice şi gravimetrice a fost localizarea zăcământului gazeifer de la Gura Humorului (E. Ali-Mehmed, M. Visarion, D. Taloş, 1972). În zonă s-a realizat o hartă structurală la nivelul orizontului seismic caracteristic reprezentat de anhidritul badenian, situat aici sub pânzele flişului (Visarion, 2004).

Figura nr. 3: Secţiune seismică între Valea Uzului–Dărmăneşti–Trotuş–Drăgaia (C. Barbu, M. Trancă, 1966).

Rezultatele primelor lucrări SSM s-au referit la aria flişului extern şi zona neogenă a sectorului nordic al Carpaţilor Orientali. Secţiunile seismice au confirmat raporturile tectonice dintre depozitele miocene cutate şi cele sarmaţiene, cvasiorizontale, aparţinând platformei, şi asupra existenţei liniei pericarpatice, intuită încă de L. Mrazec (1902) şi definită de I. Băncilă şi E. Hristescu (1958).
56

Trebuie adăugat şi faptul că datele de SSM au arătat extinderea platformei din această parte nordică a Moldovei (V. Sucevei – V. Bistriţei) spre vest de linia pericarpatică, cel puţin 15 km sub pânzele flişului carpatic. V. Cucu şi V. Chişcan (1966) au executat SSM-uri în zona Moineşti–Dofteana, unde au evidenţiat calitativ structura Cucuieşti–Mihoc,

Info
care s-a confirmat a fi purtătoare de ţiţei şi gaze. În anul 1970, ing. Vasile Chişcan elaborează o tehnică perfecţionată a acestor sondaje prin introducerea înregistrării şi prelucrării multidispozitiv (denumită SSMM). Prezintă metodica respectivă în lucrarea Teoria statistică a seismicii spaţiale. Această variantă metodică românească (sondajul spaţial multidispozitiv – SSMM) a fost experimentată la nord de Târgovişte şi în zona flişului extern din Moldova (în 1972), cu rezultate superioare celor SSM. Lucrările de SSMM s-au extins şi în zona miocenă (a Moldovei nordice) şi în sectorul Piatra Neamţ–Buhuşi (din Moldova centrală) (Belu, 1986; E. Chişcan et. al., 1990; Visarion, 2004). În Muntenia, astfel de prospecţiuni s-au plasat în estul Depresiunii Getice, în zona Câmpina–Moreni, din cadrul ariei cutelor diapire. Se menţionează rezultatele pozitive obţinute în sectorul Girov–Dochia, precum şi cele din zonele zăcămintelor cunoscute de la Tescani, Câmpeni, Tarcăul Mare (Visarion, 2004). Trebuie subliniat faptul că eşafodajul tectonic complicat al Carpaţilor Orientali nu a permis decât rezolvarea parţială a problemelor flişului carpatic şi a potenţialului lui de hidrocarburi. Bibliografie selectivă:
1. Barbu, M. – Structura informatică a datelor geologice şi geofizice, BTS – IPGG, IV, 3, Bucureşti, 1985. 2. Botezatu, R. – Metode geofizice de cercetare a subsolului, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964. 3. Ghiţulescu, T.P., Gavăţ, I. – Începuturile prospecţiunilor geofizice româneşti, Şt. Cerc. Geol. Geofiz. Geogr., seria Geofiz., 13, 1975. 4. Ionescu, N. – Unele observaţii în legătură cu cercetarea capcanelor stratigrafice prin metode seismice, „Revista de Petrol şi Gaze”, 9, Bucureşti, 1967.

• ... prima Şcoală de Maiştri Sondori din România şi din lume a fost înfiinţată în 1904 la Câmpina; • ... în 1907, la Ploieşti, s-au pus bazele Uzinei Concordia pentru repararea şi confecţionarea de utilaj petrolier; • ... în Primul Război Mondial, în România au fost distruse 1.677 de sonde, dintre care 1.047 productive, rafinării de petrol, rezervoarele din schele şi rafinării cu toate instalaţiile lor anexe şi o cantitate de derivate de petrol de 827.000 tone; • ... începând din 1929 şi până în 1938 toate produsele petroliere obţinute în marile rafinării româneşti Concordia Muzeul Petrolului - Școala de maiștri sondori Câmpina 1904 (Vega), Steaua Română, Unirea (Orion şi Speranţa), Columbia, Creditul Minier (Brazi, Doiceşti), Prahova (Petrolul Bucureşti), Xenia, Dacia Română şi Petrol Block (Standard) erau solicitate la export; • ... un tabel privind rezervele mondiale probabile (inclusiv sigure) așeza România în anul 1937, pe locul 7 în lume după URSS, SUA, Irak, Iran, Venezuela, Indiile Olandeze.
Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011 57

Info

150 DE ANI DE LA NAŞTEREA P O E T U L U I R A B I N D R A N AT H TA G O R E
Rabindranath Tagore, numele europenizat al lui Rabindranâth Thâkur (n. 6 mai 1861, Jorosanko, Calcutta – d. 7 august 1941, Calcutta), a fost un scriitor şi filosof indian din provincia Bengal, supranumit „Sufletul Bengalului” şi „Profetul Indiei moderne”, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1913. Rabindranath Tagore s-a căsătorit în 1883 cu Mrinalini Devi Raichaudhuri, cu care a avut cinci copii, doi băieţi şi trei fete. În cursul anului 1926, profetul Indiei, împreună cu câţiva membri ai familiei sale, a efectuat un turneu prin Europa, vizitând Italia, Franţa, Anglia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria şi România. În toate aceste ţări a ţinut o serie de prelegeri, militând pentru pace, toleranţă, respingerea violenţelor de orice fel, diversitate culturală şi făcând cunoscută popoarelor vizitate admiraţia pentru natură şi pentru patria sa, India. „Tagore a avut mulţi prieteni şi admiratori chiar şi printre românii din străinătate, dintre care cel mai apropiat a fost contesa Anna de Noailles (Ana Brâncoveanu)“1 . În anul 1920, expediţia română condusă de prinţul Carol (viitorul rege al României Carol al II-lea), din care au făcut parte şi generalii scriitori Nicolae M. Condiescu şi Constantin Găvănescu, a fost găzduită la Calcutta de familia Tagore. Panait Istrati a ratat să-i fie prezentat atunci când, în iulie 1926, poetul bengalez a fost timp de două săptămâni oaspetele lui Romain Roland. Acesta însă i-a vorbit cu mare căldură despre „istoria legendară a lui Istrati”, reuşind să-i atragă interesul pentru operele sale. Nichifor Crainic şi Alexandru Busuioceanu se aflau la Viena în momentul în care poetul a vizitat cetatea artei. Lucian Blaga a arătat un interes constant pentru poezia şi ideile pedagogice ale lui Tagore. Afinităţile sale cu poetul bengalez au fost remarcate chiar de la apariţia primelor sale volume de versuri. Ion Marin Sadoveanu l-a întâmpinat pe Tagore la Bucureşti în noiembrie 1926. Mircea Eliade, care învăţase bengali memorând şi traducând versurile poetului, l-a vizitat la şcoala din Shantiniketan în două rânduri, în august 1929 şi în martie 1930, împreună cu Surendranath
1 Liviu Bordaş, Tagore în România, Biblioteca Naţională Pedagogică, Bucureşti, 1999.

Desen de Anda Călinescu.

Motivaţia juriului Nobel: „În temeiul versurilor sale profund sensibile, proaspete şi frumoase, prin care, cu un meşteşug desăvârşit, a izbutit să facă din gândirea sa poetică, rostită în propriile-i cuvinte englezeşti, o parte integrantă a literaturii occidentale”. Fiul lui Debendranâth Thâkur, unul din fondatorii mişcării Brahmo Samaj, Tagore a crescut într-o familie de artişti şi reformatori sociali şi religioşi, opuşi sistemului castelor şi favorabili unei ameliorări a condiţiei femeii indiene. Tagore şi-a făcut studiile la Calcutta şi, ulterior, în Anglia, la Londra unde, începând cu anul 1878, a urmat Dreptul; în 1880 a revenit în India, la chemarea tatălui său. În 1906, după divizarea Bengalului, aderă la mişcarea naţionalistă indiană.
58

Info
Dasgupta şi Maitreyi Devi. Despre vizita la Shantiniketan filosoful român spunea: „…am ajuns prietenul şi am vorbit mult cu acest bătrân genial şi cu cât vorbesc mai mult, cu atât îl admir mai mult”. La începutul lunii iunie a anului 1930, la Geneva, Rabindranath Tagore se întâlnea cu H.G. Wells2. Conversaţia lor atinge profetic o temă ce va deveni nevralgică abia cu jumătate de secol mai târziu: efectul globalizării asupra identităţii naţionale. În ciuda tonului protocolar al discuţiei şi al respectului reciproc pe care cei doi şi-l acordă, suntem martorii unei ciocniri puternice. În primul rând este ciocnirea între două personalităţi esenţial diferite: Tagore care iubeşte umanitatea prin fiecare individ în parte şi Wells care recunoaşte că nu e o fire foarte iubitoare şi care va ajunge să considere că înlocuirea umanităţii cu o altă specie ar fi de dorit3. Se întrevăd, voalate, şi ecourile ciocnirilor istorice dintre cele două naţiuni. În timp ce Wells este supus al Coroanei Britanice prin însăşi naţionalitatea sa, Tagore susţine şi exprimă voinţa poporului indian de a nu mai fi supus al Coroanei Britanice. Se poate intui şi o diferenţă de tonus între suficienţa civilizaţiei britanice aflate la apogeu şi energia naţiunii indiene pe cale de a se (re)naşte. Însă coliziunea este mult mai profundă în privinţa viziunii asupra relaţiei între universal şi individual: pe de o parte cea occidentală, care vede universalul înghiţind, dizolvând şi transformând până la mutilare individualul, şi cea a Orientului, în care individualul se uneşte cu universalul. Cu ocazia unui ciclu de conferinţe pe care Rabindranath Tagore le-a ţinut în Europa, marele scriitor şi filosof indian, laureat al Premiului Nobel l-a întâlnit, în ziua de 14 iulie 1930, pe celebrul fizician Albert Einstein, laureat la rândul său al aceleiaşi prestigioase distincţii. Întâlnirea a avut loc la reşedinţa celui din urmă, la Kaputh, cu care ocazie s-a desfăşurat un dialog din care redăm mai jos câteva fragmente semnificative. Prin termenul de Om (cu majusculă), Tagore înţelegea Omul Etern, Omul Universal, adică supra-personal. Dialogul dintre Einstein şi Tagore a avut loc în 1930, după ce cu 5 ani mai înainte, apăruse în fizică noul domeniu de cercetare al mecanicii cuantice, ale cărei ecuaţii nu permit determinarea concomitentă exactă a poziţiei şi vitezei unei particule, ci numai probabilitatea acestora într-un anumit punct.
2 3

Un mare progres s-a realizat în acest domeniu prin interpretările statistice date de marii fizicieni ai epocii: Niels Bohr, Max Born, Werner Heisenberg şi alţii. Einstein nu a acceptat niciodată aceste interpretări statistice, cu toate că în tinereţe mânuise cu succes calculul statistic. El a rămas credincios idealului clasic, considerând că în lumea subatomică procesele elementare se desfăşoară perfect determinat. Einstein s-a separat de părerile fizicienilor contemporani cu privire la legile fundamentale ale existenţei. În legătură cu cei doi, Krishnapyar spunea: „Nimeni nu este superior, nimeni nu este inferior şi nu există nici persoane egale între ele. Fiecare este unic. Egalitatea este, din punct de vedere psihologic, o aberaţie. Nu toţi oamenii pot fi un Albert Einstein sau un Rabindranath Tagore”.

Einstein şi Tagore la Berlin în 1930.

Chakravarty Amiya, A Tagore Reader. H.G. Wells, Mind at the End of its Tether, 1945.

Redăm o parte semnificativă din dialogul celor doi Mari Oameni (14 iulie 1930): „R. Tagore: Personalitatea infinită a Omului cuprinde Universul. Nu există nimic care să nu poată fi depăşit de personalitatea umană şi acest fapt dovedeşte că adevărul universului este adevărul uman. Iată, ca exemplu, un fapt ştiinţific: materia este compusă din protoni şi electroni, cu spaţii între ei; şi totuşi materia este solidă. În acelaşi mod umanitatea este compusă din indivizi; iar între ei există legătura raporturilor umane care conferă lumii omului o vie solidaritate. Întregul Univers este legat de noi într-un fel asemănător, este un univers uman. Am urmărit acest lucru în artă, literatură şi conştiinţa religioasă. A. Einstein: Există două concepţii diferite în problema naturii Universului: 1. Lumea ca unitate dependentă de umanitate; 2. Lumea ca realitate independentă de factorul uman.
59

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

Info

Comemorarea împlinirii a 150 de ani de la naşterea poetului la Biblioteca Naţională Pedagogică din Bucureşti.

R.T: Când universul nostru este în armonie cu Omul, veşnicia, noi îl recunoaştem ca pe o realitate, îi simţim frumuseţea. A.E: E o concepţie pur omenească asupra Universului.” O frumuseţe de idei, care, în această confruntare între doi titani, a demonstrat receptivitate fiecăruia la domeniul de elecţiune al celuilalt. Anul acesta, la sfârşitul lunii mai, la Biblioteca Naţională Pedagogică din Bucureşti a fost orga-

nizată o comemorare a împlinirii a 150 de ani de la naşterea poetului, la care doamna Carmen Pesantez – directoarea instituţiei – a elogiat personalitatea Marelui Guru. La eveniment au participat domnul Consul Nandkishor PAMWAR de la Ambasada Indiei la Bucureşti şi doamna Visiting Professor Ushakiran SOOD de la Departamentul Hindi al Universităţii Bucureşti. Dr.ing. Ion Irimia ZECHERU S.I.P.G. Bucureşti

În căutarea lui Dumnezeu. O poveste de Rabindranath Tagore
L-am căutat si am scormonit după Dumnezeu de când mă ştiu, timp de mai multe vieţi, de la începutul existenţei. Odată l-am văzut lângă o stea îndepărtată, aşa ca m-am bucurat şi am dansat de unul singur pentru că, deşi era o mare distanţă, nu era imposibil de ajuns până acolo. Am călătorit vreme îndelungată şi, în cele din urmă, am ajuns la acea stea, dar Dumnezeu se mutase pe o alta. Lucrurile au decurs în felul acesta timp de secole. Provocarea era atât de mare încât am sperat chiar şi atunci când mi se părea că am rămas fără speranţă... Trebuia să îl găsesc şi eram absorbit întru totul de această căutare. Însăşi căutarea era atât de îndoielnică, atât de misterioasă, atât de încântătoare, încât Dumnezeu devenise aproape o scuză, iar căutarea se transformase în ţelul mult urmărit.
60

Info
Spre surpriza mea, într-o zi am ajuns la o casă de pe o stea foarte îndepărtată, care avea o mică tăbliţă în faţa ei, pe care scria: „Aici locuieşte Dumnezeu”. Bucuria mea era fără de margini. În sfârşit eram aproape de împlinirea visului meu. M-am grăbit către treptele casei, foarte multe trepte, care duceau înspre uşă. Pe măsură, însă, ce mă apropiam, pas cu pas, mi s-a strecurat deodată o teama în suflet. Chiar în momentul în care eram gata să bat la uşă, m-am simţit paralizat de o frică cum nu mai cunoscusem până atunci, nu o mai gândisem până atunci, nu o mai visasem până atunci. Frica mea era: „Dacă această casă este cu adevărat a lui Dumnezeu, ce voi mai face după ce îl voi întâlni?” Căutarea lui Dumnezeu devenise însăşi viaţa mea, iar a-l întâlni ar fi echivalat cu o sinucidere. Şi, apoi, ce voi face împreună cu el? Lucrurile acestea nu îmi veniseră în minte până atunci. Trebuia să mă fi gândit la asta înainte de a-mi începe căutarea, adică să mă fi hotărât ce voi face când voi fi faţă în faţă cu Dumnezeu. Mi-am luat uşurel încălţările în mâini şi, în linişte, cu mişcări lente, am păşit înapoi, speriat ca nu cumva Dumnezeu să audă ceva, să deschidă uşa şi să îmi spună: „Unde te duci? Sunt aici, vino înăuntru!” După ce am coborât scara, am alergat cum n-am mai alergat vreodată în viaţa mea, şi de atunci continui să îl caut pe Dumnezeu, îndreptându-mă în toate direcţiile, dar ocolind casa în care locuieşte cu adevărat. Acum ştiu că acea casă trebuie să fie ocolită. Aşa că îmi continui căutarea, mă bucur din inimă de călătorie, de neîncetatul meu pelerinaj. Liliana BERTEA (S.U.A.)

N

UT O

DAFORA – lider pe piaţa de foraj din România

• În data de 25 august 2 2011, Dafora a început lu lucrările de foraj pentru so sonda 20 Adjud, beneficiarii lu lucrării fiind OMV Petrom în parteneriat cu compania a americană Hunt Oil; • La începutul lunii septembrie, Dafora a semnat un contract de foraj pentru ape geotermale în Germania, lucrările constând în realizarea serviciilor de foraj a patru sonde pentru compania GEOTHERMSOLARPARK NORDHASTEDT GmbH. Durata contractului este de 2 ani, cu posibilitatea de prelungire, iar valoarea totală a lucrărilor se ridică la aproximativ 15 milioane de euro.

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

(

TI A ,

61

Info

EVOLUŢIA COTAŢIILOR ÎN 2004-2011 LA PRINCIPALELE PRODUSE PETROLIERE

Monitorul de petrol şi gaze ♦ 9(115) Septembrie 2011

63

Info

64