UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE DREPT

DREPT CIVIL
PARTEA I - DREPTURILE REALE

Lect. univ. dr. DAN CONSTANTIN TUDURACHE

- SUPORT CURS Anul II
Semestrul I

2008

2

CUPRINS TEMA I – PATRIMONIUL ....................................................................... 3 1. NoŃiunea de patrimoniu ...................................................................... 3 2. Caracterele patrimoniului ................................................................... 4 3. FuncŃiile patrimoniului ....................................................................... 6 4. Teoriile despre patrimoniu ................................................................. 9 TEMA A II-A - POSESIA...................................................................... 12 1. NoŃiunea şi elementele posesiei........................................................ 12 2. Dobândirea şi pierderea posesiei ...................................................... 14 3. CalităŃile şi viciile posesiei............................................................... 16 4. Efectele posesiei ............................................................................... 19 TEMA A III-A - TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI................ 23 DE PROPRIETATE ................................................................................ 23 1. DefiniŃia şi conŃinutul dreptului de proprietate ................................ 24 2. Dreptul de proprietate publică .......................................................... 27 3. Moduri de dobândire a dreptului de proprietate de către stat........... 31 4. Regimul juridic al terenurilor şi construcŃiilor ................................. 33 1. GeneralităŃi ....................................................................................... 41 2. Proprietatea anulabilă ....................................................................... 41 3. Proprietatea rezolubilă...................................................................... 42 4. Proprietatea comună ........................................................................ 43 TEMA A V-A - DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI.................... 49 DE PROPRIETATE ................................................................................. 49 1. Dreptul de uzufruct........................................................................... 50 2. Dreptul de uz şi de abitaŃie ............................................................... 55 3. Dreptul de servitute .......................................................................... 56 4. Dreptul de superficie ........................................................................ 60 TEMA A VI-A - MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI...... 62 DE PROPRIETATE ................................................................................. 62 1. NoŃiune, enumerare şi clasificare ..................................................... 62 2. ConvenŃia sau contractul .................................................................. 64 3. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă............................................. 65 4. Accesiunea sau încorporaŃiunea ....................................................... 69 5. Hotărârea judecătorească ................................................................... 72 6. TradiŃiunea........................................................................................ 72

7. OcupaŃiunea...................................................................................... 73 TEMA A VII-A - APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE .... 73 1. GeneralităŃi cu privire la mijloacele de apărare a dreptului de proprietate............................................................................................. 73 2. AcŃiunea în revendicare .................................................................... 74 3. AcŃiunea în revendicare imobiliară................................................... 75 4. AcŃiunea în revendicare mobiliară.................................................... 76 TEMA A VIII-A - PUBLICITATEA IMOBILIARĂ............................. 78 1. NoŃiunea şi obiectivele publicităŃii imobiliare ................................. 78 2. Sistemul registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni......................... 79 3. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. 115/1938 ......................... 80 4. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. 7/1996 ............................. 86

2

TEMA I – PATRIMONIUL
1. NoŃiunea de patrimoniu. 2. Caracterele juridice ale patrimoniului. 3. FuncŃiile patrimoniului. 4. Teorii cu privire la patrimoniu. 1. NoŃiunea de patrimoniu Termenul de patrimoniu poate fi întâlnit în diferite acte normative; de exemplu, textele Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice şi ale O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaŃii şi fundaŃii. Astfel, printre condiŃiile de fond sau elementele constitutive ale oricărei persoane juridice, dispoziŃiile art. 26 lit. e) din Decretul nr. 31/1954 prevăd constituirea sau existenŃa unui „patrimoniu propriu şi autonom”, iar prevederile art. 6 alin. (2) lit. f) din O.G. nr. 26/2000 prevăd necesitatea existenŃei unui „patrimoniu iniŃial al asociaŃiei”. De asemenea, termenul mai este folosit de legiuitorul român în aceleaşi acte normative, în textele referitoare la reorganizarea, dizolvarea şi lichidarea persoanelor juridice. Termenul de patrimoniu este utilizat expres şi în unele dispoziŃii ale Codului civil român referitoare la separaŃia de patrimonii pe care o pot solicita creditorii unei succesiuni şi legatarii cu titlu particular, dacă legatul are ca obiect o sumă de bani, pentru a opri confuziunea sau unirea patrimoniului succesoral cu patrimoniul propriu al moştenitorului cu vocaŃie universală. Procedând astfel, ei vor avea dreptul de a fi plătiŃi din valoarea activului succesoral, fără a fi obligaŃi să suporte concursul creditorilor proprii ai moştenitorului, ceea ce ar avea loc dacă s-ar realiza confunziunea celor două patrimonii. Drepturile şi obligaŃiile subiectelor de drept civil sunt susceptibile de diverse clasificări în funcŃie de anumite criterii. Una din cele mai importante clasificări este în drepturi şi obligaŃii patrimoniale şi drepturi şi obligaŃii nepatrimoniale. Drepturile şi obligaŃiile patrimoniale sunt acelea care au un conŃinut economic, adică pot fi evaluate în bani. Dimpotrivă, drepturile şi obligaŃiile nepatrimoniale sunt lipsite de valoare economică şi, deci, nu pot fi evaluate în bani. Termenul de patrimoniu se circumscrie exclusiv sferei drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale. Drepturile şi obligaŃiile patrimoniale ale unei persoane pot fi abordate în două moduri. În primul rând, fiecare drept şi fiecare obligaŃie aparŃinând unui subiect de drept civil poate fi analizat sau analizată de sine stătător, separat, în propria sa individualitate, făcând abstracŃie de orice legătură cu celelalte drepturi şi obligaŃii ale aceleiaşi persoane, adică ut singuli. Pentru înŃelegerea şi definirea noŃiunii de patrimoniu ne interesează însă cel de-al doilea mod de abordare. Astfel, drepturile şi obligaŃiile patrimoniale pot fi privite globalist, ca o totalitate sau „universalitate juridică aparŃinând unei persoane,

3

făcând abstracŃie de individualitatea unui drept şi fiecărei obligaŃii în parte. Acest mod de abordare a drepturilor şi obligaŃiilor ne conduce la noŃiunea de patrimoniu”. NoŃiunea de patrimoniu nu are o definiŃie legală clară, precisă şi completă. Un rudiment de definiŃie, totuşi, poate fi sesizat în art. 1718 Cod civil în care, fără a fi utilizat termenul de patrimoniu, se prevede: „Oricine este obligat personal este Ńinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare”. Expresiile „îndatoririle sale” şi „cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare” evocă ideea de universalitate sau totalitate, care există şi menŃine indiferent de modificările ce intervin în conŃinutul său. Sarcina elaborării unei definiŃii ştiinŃifice a noŃiunii de patrimoniu a constituit un obiectiv important al doctrinei juridice. Patrimoniul ca entitate juridică distinctă, reprezintă totalitatea sau universalitatea drepturilor patrimoniale şi obligaŃiilor patrimoniale care aparŃin unei persoane. Patrimoniul ca sumă de valori patrimoniale este alcătuit dintr-o latură activă şi alta pasivă. Activul patrimonial este format din valoarea tuturor drepturilor patrimoniale, iar pasivul patrimonial constă în valoarea tuturor obligaŃiilor patrimoniale ale unei persoane. Activul şi pasivul se găsesc într-o strânsă legătură, pentru motivul că aparŃin uneia şi aceleiaşi persoane. Este motivul pentru care s-a afirmat că patrimoniul poate fi considerat ca fiind un adevărat cont curent al unei persoane în care sunt evidenŃiate, pe de o parte, toate drepturile şi, pe de altă parte, toate obligaŃiile aparŃinând unei persoane, a cărui valoare este supusă unor fluctuaŃii succesive, prin naşterea de noi drepturi şi obligaŃii, precum şi prin modificarea şi stingerea celor existente. Aceste schimbări valorice nu afectează existenŃa şi identitatea universalităŃii sau patrimoniului. 2. Caracterele patrimoniului Patrimoniul prezintă anumite caractere juridice care îl definesc în raport cu alte entităŃi juridice. A. Patrimoniul este o universalitate juridică. Patrimoniul este o universalitate juridică sau de drept deoarece este reglementat sau definit ca atare în art. 1718 Cod civil. El exprimă valoarea tuturor drepturilor patrimoniale (pasivul patrimoniul), care aparŃin unei persoane. Aşadar, patrimoniul se prezintă ca o entitate juridică independentă şi distinctă de elementele sale componente. Astfel, drepturile şi obligaŃiile patrimoniale, privite în individualitatea lor, pot suferi modificări (naştere, transformare, transmisiune, creştere, stingere, micşorare). Aceste modificări au ca efect creşterea sau micşorarea activului şi pasivului patrimonial, dar nu efectează existenŃa patrimoniului, ca entitate juridică de sine stătătoare. Patrimoniul, înŃeles ca universalitate juridică sau de drept, nu se confundă cu universaliatea de fapt. Spre deosebire de universalitatea juridică, o universalitate de fapt este un ansamblu sau o grupare de bunuri a căror unitate se întemeiază pe o simplă legătură de fapt, neprevăzută de lege, cum ar fi: o turmă de animale, cărŃile dintr-o bibliotecă, un buchet de flori etc. De aceea, o universalitate de fapt nu are o existenŃă independentă şi 4

divizibilitatea patrimoniului este justificată şi prevăzută de lege în cazul soŃilor. el este divizibil în două sau mai multe grupe sau mase de drepturi şi obligaŃii. În cazul înstrăinării bunurilor din universalitatea de fapt. chiar şi o obligaŃie. el aparŃine. O persoană nu poate fi titulară a mai multor patrimonii. Astfel. către o persoană juridică existentă sau care astfel se înfiinŃează. creditorii vor putea cere împărŃirea bunurilor comune. patrimoniul fiind alcătuit din drepturi şi obligaŃii. E. altfel spus. ele nu pot transmite altei persoane. art. Astfel. După urmărirea bunurilor proprii prevăzute de art. 31 C. Divizibilitatea patrimoniului. Patrimoniul este strâns legat de persoana căreia îi aparŃine. fiecare având un regim juridic propriu. Persoanele juridice şi persoanele fizice au aptitudinea permanentă de a dobândi drepturi şi obligaŃii. fără îndoială. pe cale de consecinŃă. universalitatea de fapt dispare. În cursul existenŃei persoanelor juridice este posibilă transmisiunea unei cote-părŃi din patrimoniu în cazul reorganizării lor. C. atâta timp cât ea există ca subiect de drept civil. prin succesiune. existenŃa patrimoniului nu poate fi concepută fără un titular. „chiar şi atunci când o persoană nu are nici o avere. fam. Aşa se explică faptul că prin înstrăinarea sau pieirea lor. 30 C. uneori. prin acte între vii. Bunurile care compun universalitatea de fapt nu sunt distincte de universalitate. fam. Dimpotrivă. Bunurile atribuite prin 5 . ea are totuşi un patrimoniu”. Unicitatea patrimoniului. deoarece numai ele pot avea drepturi şi obligaŃii. pe calea divizării parŃiale sau desprinderii. În ce priveşte persoanele fizice. Or. unei persoane. Aşadar. o potenŃialitate. patrimoniul. ExistenŃa unei persoane este de neconceput fără un patrimoniu. universalitatea de fapt nu permite o transmisiune cu titlu universal. obligaŃiile născute în legătură cu acestea. O persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu..nici pasiv propriu. rămân fixate în patrimoniul înstrăinătorului. D. Deşi unic. AfirmaŃia este valabilă atât pentru persoanele fizice. în ce priveşte persoanele fizice. ele au în mod necesar drepturi şi obligaŃii. într-o relaŃie inversă. patrimoniul nu este în mod necesar unitar sau indivizibil. Tot astfel. ConŃinutul real al patrimoniului nu prezintă importanŃă. Transmisiunea întregului patrimoniu al persoanelor juridice are loc doar în cazul încetării lor în urma reorganizării prin comasare şi prin divizare totală. Numai persoanele pot avea un patrimoniu. B. un regim juridic distinct şi determinat. în măsura necesară realizării drepturilor lor de creanŃă. Reglementează comunitatea matrimonială. în momentul încetării din viaŃă a titularului său. deoarece el este o universalitate caracterizată prin potenŃialitate. Nu există persoană care să nu aibă un minim de bunuri sau de drepturi. privite ut singuli. fiecare având o anume destinaŃie şi afectaŃiune şi. El va transmite numai pentru cauză de moarte. Fiind subiecte de drept. cât şi pentru persoanele juridice. întregul lor patrimoniu. Fiind o vocaŃie. patrimoniul unei persoane căsătorite este divizat în: masa sau grupa drepturilor şi obligaŃiilor proprii şi masa sau grupa drepturilor şi obligaŃiilor comune. deşi pot înstrăina un drept şi. Orice persoană are un patrimoniu.

Aşadar. prezente şi viitoare”. iar actele de înstrăinare încheiate de debitor cu privire la bunurile sale. unde se dispune: „Oricine este obligat personal este Ńinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile şi imobile. Între gajul general al creditorilor şi divizibilitatea patrimoniului există o strânsă interdependenŃă. În cadrul unui patrimoniu. în acest caz. în primul rând. Aşadar. schimbările care au loc în conŃinutul patrimoniului. fără fraudă. până la realizarea integrală a dreptului de creanŃă. cum ar fi apărarea intereselor şi realizarea drepturilor creditorilor unei succesiuni sau ale unor moştenitori. fără a-l putea opri să le înstrăineze. Expresia de gaj general nu are nimic comun şi nu se confundă cu dreptul de gaj. creditorii comuni ai soŃilor pot urmări. devin bunuri proprii. patrimoniul debitorului are. cu întregul patrimoniu. Denumirea de gaj general ne sugerează că. şi anume: atributul de urmărire şi atributul de preferinŃă.împărŃire fiecărui soŃ. ExplicaŃia rezidă în împrejurarea că dreptul de gaj nu are ca obiect bunuri individual determinate şi nu duce la deposedarea debitorului de bunurile sale. Dimpotrivă. printre altele. ci dreptul creditorului de a urmări oricare din bunurile ce se află în patrimoniul debitorului pentru a-şi realiza creanŃele. chiar dacă îl micşorează. garanŃie specială a creditorilor gajişti. ce conferă titularului prerogative speciale în raport cu acelea recunoscute oricărui creditor. care nu au dreptul să le urmărească în patrimoniul terŃilor. Pe cale de consecinŃă. El poartă asupra întregului patrimoniu. ca universalitate. deoarece patrimoniul îndeplineşte trei funcŃii: gajul general al creditorilor. în realitate. precum şi dreptul să le înstrăineze ori să dobândească altele. de sine stătătoare. Cu alte cuvinte. face posibilă transmisiunea universală şi cu titlu universal a drepturilor şi obligaŃiilor. noŃiunea prezintă o deosebită importanŃă practică. bunurile sau drepturile comune şi. numai după aceea. în cazul în care nu şi-au putut realiza integral creanŃele. funcŃia de garanŃie comună şi proporŃională a tuturor creditorilor. nu pot exista mase patrimoniale cu regim diferit fără o prevedere expresă a legii. Toate cazurile de diviziune a patrimoniului sunt reglementate de lege. sunt opozabile creditorilor. în acelaşi patrimoniu. nu a fost şi nu este un scop în sine. FuncŃiile patrimoniului ConstrucŃia patrimoniului ca entitate juridică distinctă. Această funcŃie este consacrată expres în art. Ori de câte ori patrimoniul unei persoane este divizat în două 6 . Dreptul de gaj este un drept real accesoriu dreptului de creanŃă. nu este vorba de gaj propriu-zis. 3. La baza divizibilităŃii patrimoniului pot sta şi alte raŃiuni. debitorul păstrează posesia bunurilor pe care le are în patrimoniu. Dimpotrivă. debitorul răspunde faŃă de creditorii săi pentru îndeplinirea obligaŃiilor pe care le are. Patrimoniul constituie singura garanŃie generală a tuturor creditorilor titularului său. explică şi face posibilă subrogaŃia reală cu titlu universal. 1718 Cod civil. nu afectează existenŃa gajului general. au dreptul să urmărească şi bunurile proprii. De aceea. creditorul va putea urmări doar bunurile existente în patrimoniul debitorului în momentul executării silite şi bunurile ce vor intra între timp. 1) Gajul general al creditorilor.

Astfel. Astfel. ImportanŃa practică a subrogaŃiei cu titlu universal se relevă şi în cazul împărŃirii unui patrimoniu. nou intrate în patrimoniu. fără ca o dispoziŃie a legii să o prevadă expres. precum şi atunci când se pune problema restituirii unui patrimoniu de către moşteniorii aparenŃi. În dreptul civil. susceptibile de înlocuire cu alte valori. ci împreună. SubrogaŃia reală este înlocuirea unei valori cu altă valoare. Chiar aşa fiind. vor avea regimul juridic al valorilor înlocuite. În urma subrogaŃiei. făcând abstracŃie de individualitatea lucrului care iese şi a celui care intră. iar sumele de bani obŃinute în acest fel. în locul său. şi este. fiindcă se limitează doar la activul patrimonial din acea grupă. 2) SubrogaŃia reală cu titlu universal. specializat. ele nefiind indisponibilizate. deoarece suntem în prezenŃa înlocuirii unei valori cu altă valoare. se asigură menŃinerea fiecărei grupe de bunuri. Ea se produce automat. fără ca înlocuirea să afecteze existenŃa acestuia. înlocuirea valorii ieşite cu valoarea primită în schimb se produce în cadrul acelaşi mase patrimoniale. gajul este şi rămâne general. Are loc aşa numita specializare a gajului general al creditorilor. valoarea de înlocuire a unui bun comun al soŃilor intră în masa bunurilor comune. SubrogaŃia reală cu titlu universal este în strânsă legătură cu gajul general al creditorilor. în cazul sistării indiviziunii. în acelaşi timp. iau locul bunurilor înstrăinate în patrimoniul respectiv. subrogaŃia în drepturile creditorului prin plata creanŃei). iar valoarea de înlocuire a unui bun propriu al unuia dintre soŃi va intra în grupa bunurilor proprii ale acestuia. de pildă. în cazul unui patrimoniu divizat. SubrogaŃia personală constă în înlocuirea unuia dintre subiectele raportului juridic de obligaŃii civile cu o altă persoană. valoarea bunului înstrăinat fiind înlocuită cu valoarea primită în schimb. Valorile de înlocuire. drepturile şi obligaŃiile din conŃinutul său nefiind privite ut singuli. se recurge la procedeul înstrăinării lor. Analiza acestei operaŃii juridice are loc la materia Teoria generală a obligaŃiilor civile (de exemplu. subrogaŃia este două feluri: personală şi reală. subrogaŃia reală cu titlu universal asigură conŃinutul gajului general. Cuvântul subrogaŃie înseamnă înlocuire. SubrogaŃia reală cu titlu universal este subordonată divizibilităŃii patrimoniului.sau mai multe grupe de drepturi şi obligaŃii. în cuprinsul unui patrimoniu. creditorii săi pot urmări numai acele bunuri care fac parte din grupa sau masa patrimonială în legătură cu care s-au născut creanŃele lor. fiind prin excelenŃă divizibile. în ipoteza în care bunurile ce intră în alcătuirea ei sau unele dintre ele nu pot fi împărŃite în natură. creditorii pot urmări bunul concret existent în patrimoniul debitorului lor la data urmăririi. SubrogaŃia reală cu titlu universal înseamnă înlocuirea automată a unei valori cu altă valoare. într-un anumit patrimoniu. ExplicaŃia rezidă în faptul că patrimoniul este o universalitate juridică. deoarece poartă asupra unei întregi grupe patrimoniale. a unui lucru cu alt lucru şi poate fi: subrogaŃie reală cu titlu universal şi subrogaŃie reală cu titlu particular. În acest fel. Aşa. 7 . Având în vedere că debitorul îşi poate înstrăina bunurile pe care le are în patrimoniu. ca valori legate între ele. A. SubrogaŃia este cu titlu universal.

nefiind vorba de simpla înclouire a unei valori cu altă valoare în cuprinsul unui patrimoniu. Spre deosebire de subrogaŃia reală cu titlu universal. moştenitorii prezumtivi au înstrăinat o parte a bunurilor din acel patrimoniu. subrogaŃia reală cu titlu particular poate exista numai dacă este prevăzută expres de lege. Asemenea se va urma şi cu orice despăgubire va fi datorată de către o a treia persoană pentru pierderea totală sau deteriorarea obiectului însărcinat de un privilegiu sau ipotecă”. se ia în considerare regimul juridic special pe care îl au bunurile care părăsesc patrimoniul. dacă nu va fi cheltuită în reparaŃia obiectului asigurat. asupra despăgubirii primită de la sau datorită de autorul prejudiciului. adică se are în vedere o situaŃie specială a acestor bunuri. cu titlu oneros. gajul sau privilegiul special se strămută de drept asupra sumei de bani primită sau cuvenită cu titlu de îndemnizaŃie de asigurare sau. Locul bunurilor în patrimoniul de restituit. Ar urma astfel ca creditorul ipotecar. să fie afectată la plata creanŃelor privilegiate şi ipotecate. neputând fi anulate sau revocate. În cazul subrogaŃiei reale cu titlu particular. ipoteca. astfel că bunurile care intră în patrimoniu preiau exact aceeaşi situaŃie juridică.După cum este cunoscut. gajat sau grevat de privilegiu special pierea sau este distrus. gajat sau grevat de un privilegiu special a fost distrus sau deteriorat de un caz asigurat sau printr-o faptă ilicită. dreptul real accesoriu se stinge. ci este strămutată de drept asupra indemnizaŃiei de asigurare sau despăgubirii. unul din efectele anulării hotărârii judecătoreşti declarativă de moarte a unei persoane este restituirea patrimoniului acelei persoane de către moştenitori săi prezumtivi. după rangul fiecăreia din ele. Dacă însă. la înlocuirea bunurilor care ies din patrimoniu cu cele care intră. Înseamnă că ea nu operează automat. sau alte bunuri mobile vor fi asigurate în contra incendiului sau în contra oricărui alt caz fortuit. între timp. fiind ameninŃat de concursul celorlalŃi creditori şi de o eventuală insolvabilitate a debitorului. Acest caz de subrogaŃie reală cu titlu particular este prevăzut de lege în vederea apărării intereselor creditorilor cu garanŃii reale. este luat de sumele de bani primite de către succesorul prezumtiv de la terŃii dobânditori. privite izolat ut singuli. după caz. SubrogaŃia reală cu titlu patricular constă în înlocuirea unui bun individual determinat. Art. prin stingerea garanŃiei sale reale. recolte. gajist sau privilegiat să fie prejudiciat. El ar fi lipsit de atributele de urmărire şi preferinŃă. actele de înstrăinare vor rămâne valabile. unor terŃi de bunăcredinŃă. după caz. suma ce se va datora de către asigurator va trebui. B. Aceasta pentru motivul că orice drept real se stinge prin distrugerea sau pieirea bunului care face obiectul său. intrând în categoria creditorilor chirografari. Aşadar. ceea ce 8 . dacă un bun ipotecat. 1721 Cod civil prevede: „Când un imobil. în care se prevede că garanŃia reală nu se stinge. 1721 Cod civil cuprinde o normă de protecŃie pentru creditorii din această categorie. cu un alt bun individual determinat. rezultă că în situaŃia în care un bun ipotecat. Din analiza acestui text. SubrogaŃia reală cu titlu patricular. Există două cazuri reglementate de lege: a) art.

28 alin. în situaŃia când patrimoniul succesoral este dobândit pe cote-părŃi de către doi sau mai mulŃi moştenitori legali sau testamentari cu vocaŃie universală. transmisiunea universală intervine şi în situaŃia reorganizării persoanelor juridice prin absorbŃie sau fuziune. gajist sau privilegiu special are posibilitatea de a cere să i să plătească creanŃa din suma cuvenită proprietarului acelui bun. adică o universalitate sau cotă-parte dintr-o universalitate. Transmisiunea universală intervine atunci când se transmite întregul patrimoniu. În cazul persoanelor fizice. transmisiunea cu titlu universal are loc numai la decesul lor. De asemenea. Prin transmisiune universală se dobândeşte totalitatea valorilor active şi pasive care alcătuiesc întreg patrimoniu. după caz. În lipsa conceputului de patrimoniu ca entitate juridică distinctă. asemenea transmisiuni ar fi imposibil de explicat. când întregul patrimoniu al persoanei juridice absorbite este preluat de persoana juridică absorbantă sau. dispune că dreptul de ipotecă şi privilegiul special imobiliar care grevează un imobil expropriat se strămută de drept asupra despăgubirilor stabilite potrivit procedurii şi în condiŃiile prevăzute de această lege. nu este pus în situaŃia riscantă de a suporta concursul celorlalŃi creditori ai debitorului său. Transmisiunea cu titlu universal constă în transmisiunea fracŃionată a întregului patrimoniu al unei persoane la două sau mai multe persoane sau în desprinderea unei părŃi dintr-un patrimoniu pentru a reveni altei persoane. Este întâlnită şi la persoanele juridice cu prilejul reorganizării lor prin divizare totală sau parŃială. Teoriile despre patrimoniu Explicarea noŃiunii de patrimoniu şi a caracterelor care îl definesc şi particularizează ca entitate juridică distinctă a constituit o preocupare a literaturii de specialitate. Două teorii sau concepŃii au fost reŃinute de doctrina juridică: teoria personalistă a patrimoniului sau patrimoniul-personalitate şi teoria patrimoniului-scop sau de afectaŃiune. a unei cote părŃi sau fracŃiuni matematice dintr-un patrimoniu. Între cele două feluri de transmisiune a patrimoniului nu există deosebire sub aspect calitativ. iar transmisiunea cu titlu universal se dobândeşte doar o fracŃiune. În ambele cazuri. cunoscută sub denumirea de teoria mixtă sau eclectică. 4. o cotă-parte matematică din aceste valori. întregul patrimoniu succesoral poate fi cules în totalitate de un singur moştenitor care are vocaŃie universală legală sau testamentară. Ele se deosebesc exclusiv din punct de vedere cantitativ sau valoric. Acestora li se adaugă o a treia teorie. alcătuită din activ şi pasiv. EvoluŃia concepŃiilor despre patrimoniu a fost strâns legată de fazele şi etapele de dezvoltare a societăŃii omeneşti moderne şi contemporane. 3) Transmisiunea universală şi cu titlu universal. Transmisiunea universală şi cu titlu universal constă în transmiterea de la o persoană la alta a unui patrimoniu în întregul său ori. 9 . Astfel. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. după caz. 2 din Legea nr. Astfel. obiectul transmisiunii este patrimoniul sau o fracŃiune dintr-un patrimoniu.înseamnă că creditorul ipotecar. în cazul decesului unei persoane. şi b) art. patrimoniile persoanelor juridice care fuzionează se transmit la persoana juridică ce se înfiinŃează cu acest prilej. nefracŃionat de la o persoană la persoană.

fără a fi limitată la capitalul acelei întreprinderi sau. patrimoniul este strâns legat de persoana fizică. următoarele caractere sau trăsături specifice: . deŃinătorii de capital financiar erau dispuşi să acorde credite diferiŃelor întreprinzătorilor. Admiterea divizibilităŃii patrimoniului determinată de limitarea răspunderii acŃionarilor. Răspunderea acŃiunilor este limitată doar la valoarea acŃiunilor pe care le deŃin din capitalul societăŃii. în calitate de acŃionari. a sfârşit prin a fi proclamată şi susŃinută de doctrina juridică. Adeseori. Teoria personalistă a explicat modul de funcŃionare a întreprinderii comerciale sub forma comerciantului persoană fizică.a) Teoria personalistă sau a patrimoniului – personalitate. . pe plan practic. potrivit acestei concepŃii. RevoluŃia industrială accentuată în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea a generat procesul obiectiv de concentrare a capitalurilor. Această construcŃie juridică a corespuns pe deplin realităŃilor şi intereselor economice existente înainte de sfârşitul secolului al XIX-lea. fără rezerve. precum şi răspunderea asociaŃilor în societăŃile în nume colectiv şi a asociŃailor comanditaŃi în societăŃile în comandită. În concluzie. care este unitar şi indivizibil. Este motivul pentru care în dreptul francez au fost elaborate 10 . fiind acceptată. faŃă de creditorii întreprinderii. Teoria a fost elaborată în spaŃiul doctrinei juridice din FranŃa. Potrivit acestei teorii. fiind inalienabil. . În aceste condiŃii.o persoană poate avea numai un singur patrimoniu. ei nici nu se cunosc. la început propusă. la două sau mai multe societăŃi comerciale. patrimoniul ar avea. la părŃile sociale ale cosocietarilor. S-a afirmat că patrimoniul este emanaŃia personalităŃii umane şi expresia puterii juridice cu care este investită orice persoană. identitatea şi calităŃilor cosocietarilor nu au nici o importanŃă. Caracterul indivizibil al patrimoniului a constituit explicaŃia şi fundamentul posibilităŃii angajării răspunderii nelimitate a întreprinzătorilor. pe acŃiuni. cu întreaga lor avere. Numai în aceste condiŃii. regula indivizibilităŃii patrimoniului şi caracterul său unitar nu mai corespundeau realităŃii şi nevoilor social-economice. cu părŃi cu valori din patrimoniul lor. Regula diviziunii patrimoniului a permis astfel crearea condiŃiilor pentru toate persoanele de a participa. faŃă de creditorii fiecărei societăŃi.patrimoniul nu poate fi separat de persoana căreia îi aparŃine. ştiind că răspunderea. Datorită legăturii dintre patrimoniul şi persoană fizică. Specificul societăŃilor anonime constă în aceea că. Capitalul societăŃilor este constituit din acŃiuni liber cesibile sau transmisibile. la înfiinŃarea şi funcŃionarea lor. după caz. când întreprindele aveau forma întreprinderilor individuale şi a societăŃilor de persoane. până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Aşadar.numai persoanele pot avea un patrimoniu. teoria patrimoniului-personalitate a ajuns la rezultate dăunătoare. este limitată doar la întinderea aportului la capitalul social. Umare a acestui fapt devin tot mai numeroase întreprinderile de capital sub forma societăŃilor anonime. patrimoniul ar constitui unul dintre atributele personalităŃii umane.

poate constitui. va crea două persoane juridice. printre care cel mai important este procedeul ficŃiunii. Cu toate acestea. afectate fiind un scop comun. Numai persoanele pot avea drepturi şi obligaŃii. Dacă un comerciant vrea să desfăşoare două activităŃi comerciale şi să afecteze fiecăreia numai o parte din averea sa. Aşa se explică faptul că una şi aceeaşi persoană poate avea două sau mai multe patrimonii. Teoria corespunde realităŃilor şi nevoilor practice ale economiei de piaŃă tot mai complexe. Conform acestui procedeu „întrucât patrimoniul unei persoane cu poate fi divizat. Potrivit acestei teorii. indenpendent că aparŃine sau nu unei persoane. Drepturile şi obligaŃiile sunt de 11 . Teoria patrimoniului de afectaŃiune a permis explicarea funcŃionării societăŃilor de capitaluri. Aceste persoane nu se vor naşte şi nu vor trăi decât în scopul de a susŃine un patrimoniu. totuşi. teoria patrimoniului-personalitate a fost abandonată. deoarece patrimoniul există ori de câte ori ori anumite bunuri sunt afectate unui scop. NoŃiunea de persoană sau de personalitate juridică şi noŃiunea de patrimoniu trebuie separate. un patrimoniu general şi unul sau mai multe patrimonii speciale. el va avea. teoria este criticabilă deoarece ignoră cu desăvârşire existenŃa persoanei ca subiect de drept. unitatea drepturilor şi obligaŃiilor nu depinde de apartenenŃa lor la o anumită persoană. ci de ideea de scop sau afectaŃiune. va realiza ceea ce a dorit: „ alături de patrimoniul său civil. ExistenŃa fiecărui patrimoniu este dependentă de scopul.procedee de ocolire a principiului indivizibilităŃii patrimoniului. În conŃinutul său vor intra şi datoriile născute în legătură cu bunurile în cauză şi cu realizarea scopului căruia ele au fost şi sunt afectate. se vor crea atâtea persoane câte mase de bunuri distincte se doreşte a se avea. b) Teoria patrimoniului-scop sau de afectaŃiune. fiind preluată şi de doctrina juridică din alte Ńări şi chiar în cea franceză. în care se susŃine existenŃa patrimoniului ca universalitate de drepturi şi obligaŃii. de afectaŃiunea pe care persoana respectivă a dat-o unei anumite mase din bunurile sale. în fapt unul sau mai multe patrimonii comerciale”. permiŃând lărgirea posibilităŃilor întreprinzătorilor de a participa cu acŃiuni sau părŃi speciale la mai multe societăŃi comerciale. În concluzie. un patrimoniu independent cu o existenŃă separată de patrimoniul general şi de celelalte patrimonii speciale. în unele Ńări europene ale căror coduri civile au fost adoptate în ultimii ani ai secolului al XIX-lea sau în secolul nostru. Teoria patrimoniului-scop sau de afectaŃiune a fost elaborată în dreptul german. fără ca pentru existenŃa lui să fie nevoie de crearea unei persoane juridice. fiecare cu activul şi pasivul său. însoŃită de limitarea răspunderii pentru datoriile fiecărei societăŃi la capitalul afectat activităŃii acesteia. ideea că numai persoanele pot avea un patrimoniu. Datorită inconvenientelor sale practice. Orice universalitate de drepturi şi obligaŃii patrimoniale reunite între ele printr-o legătură intelectuală. Deşi patrimoniul nu poate fi confundat cu capacitatea de folosinŃă.” În acest fel. ale aceleaşi persoane. el trebuie să aparŃină unei persoane. nu este riguros exactă. aşadar. Personalitatea juridică nu se confundă cu patrimoniul. în mod necesar. care trebuie să rămână ceea ce este: o universalitate de drepturi şi obligaŃii afectate unui scop comun. fiind înlocuită cu teoria patrimoniului-scop.

dat fiind că sensul său ne duce la ideea de detenŃie precară. poate fi divizat. de noi înşine sau de altul în numele nostru”. pe lângă indiscutabile avantaje.neconceput fără a aparŃine unui subiect de drept. Efectele posesiei. prin 12 . NoŃiunea şi elementele posesiei Codul civil român în art. Astfel. raportându-se la teoria patrimoniului de afectaŃiune. 2228 Cod civil francez. În primul rând. exercitată. constând în intenŃia posesorului de a se comporta ca proprietar sau titluar al altui drept real. deoarece în formularea ei se are în vedere doar elementul material „corpus” al posesiei. DefiniŃia a fost considerată incompletă. cum ar fi posesia bunurilor furate sau a celor găsite. deoarece între posesie şi existenŃa unui drept nu există o concordanŃă necesară. 4. Or. Astfel. definind posesia ca fiind „sau folosirea de un drept”. pentru că posesia este considerată a fi „deŃinerea unui lucru”. pornind de la această concepŃie. CalităŃile şi viciile posesiei. fără însă ca posesorul să aibă un drept asupra lucrului pe care-l posedă. preluând unele dintre elementele ce alcătuiesc conŃinutul celorlalte două concepŃii. dat fiind că prin „deŃinerea unui lucru”. din teoria patrimoniului-personalitate trebuie reŃinute afirmaŃiile că patrimoniul aparŃine obligatoriu unei persoane şi că orice persoană are un singur patrimoniu. 2. este necesar să reŃinem şi ideea de scop sau afectaŃiune. TEMA A II-A . Acesta este şi motivul pentru care în literatura noastră juridică au fost formulate tendinŃe care ne permit să afirmăm posibilitatea admiterii şi constucŃiei unei alte teorii. 1. care nu aparŃin nimănui. c) Teoria mixtă sau eclectică. Dobândirea şi pierderea posesiei. defineşte posesia astfel: „Posesia este deŃinerea unui lucru sau folosirea unui drept. S-a susŃinut că termenul deŃinere este impropriu pentru a desemna posesia. NoŃiunea şi elementele posesiei. afectaŃiunii sau destinaŃiei pentru care au fost constituite. şi importante neajunsuri. În al doilea rând.POSESIA 1. legiuitorul ar săvârşit o greşeală. se consideră că persoanele juridice sunt simple patrimonii impersonale. de multe ori este posibil să existe posesie. De asemenea. Ambele teorii prezintă. deşi unic. Această definiŃie a fost criticată ca fiind inexactă şi incompletă. legiuitorul a dorit să se refere la posesia sub nume de proprietar (plecând de la ideea că proprietatea ca drept corporal. pentru a demonstra că patrimoniul unei persoane fizice sau juridice. 1846 alin. reproducând întocmai cuprinsul art. Criticile ce au fost aduse definiŃiei legale a posesiei nu sunt întemeiate. ci scopului. 2. fără să se facă referiri şi la elementul psihologic. una sau alta. Unicitatea patrimoniului nu exclude divizibilitatea lui. intenŃional „animus”. 3. S-a spus că este inexactă sau greşită din două motive.

transformare şi folosinŃă exercitate direct asupra lucrului. deoarece el nu deŃine lucrul cu intenŃia de a se comporta ca proprietar sau titular al unui alt drept real. DetenŃia precară se aseamănă cu posesia printr-un element comun. În schimb. detentorul precar se deosebeşte de posesor. b) Elementul psihologic. de către o persoană asupra unui bun. depozitari. a) Elementul material sau corpus constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire. Posesorul poate ajunge chiar să încheie acte de dispoziŃie asupra bunului posedat. DetenŃia precară. Elementul corpus se poate materializa şi în anumite acte juridice pe care posesorul le încheie cu privire la acel bun. posesia sub nume de titular al unui drept real şi detenŃia precară. locaŃiunea. fiecare având elementul corpus. DetenŃia. Astfel. Posesia ca stare de fapt constând în stăpânirea materială a unui bun poate prezenta trei forme juridice care nu trebuie confundate: posesia ca atribut al unui drept real. cu intenŃia sau voinŃa de a se comporta faŃă de toŃi ceilalŃi. nu este o stare de fapt. etc. ca proprietar sau titular al altui drept real. intenŃional sau animus constă în intenŃia sau voinŃa celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine. adică sub nume de proprietar ori în calitate de titular al unui alt drept real. Aceasta înseamnă că pot exista atât posesori de bună-credinŃă cât şi posesori de rea-credinŃă. Posesia poate fi definită ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt. Au calitatea de detentori: depozitarul. etc. unde se dispune: „ Actele ce exercităm asupra unui lucru al altuia. cât şi posesorul exercită. creditorul gajist. tutorii cu privire la bunurile celor aflaŃi sub ocrotirea lor. locatarul. Detentorul exercită o stăpânire în conformitate cu dreptul din care decurge. 1853 Cod civil. tocmai aceste acte exprimă fără nici o îndoială intenŃia lui de a se comporta faŃă de bun ca şi cum ar fi titular al dreptului de proprietate asupra lucrului. sub aspectul elementului psihologic. Ea rezultă întotodeauna dintr-un titluconvenŃional. Posesia este o stare de fapt generatoare de drepturi sau de efecte juridice. sub nume precar. Deci. legal sau judiciar – în temeiul căruia detentorul este îndreptăŃit să exercite puterea asupra unui lucru. se confundă cu însuşi bunul). comodatarul. Pentru existenŃa posesiei sunt necesare două elemente: unul material – corpus – şi altul psihologic. Elementele constitutive ale posesiei. a dorit să înŃeleagă posesia sub nume de titular al unui alt drept real (dezmembrământ al proprietăŃii). în puterea destinaŃiei legale a 13 . etc. DetenŃia precară este definită în art. sau asupra unui lucru comun. iar prin sintagma „folosirea de un drept”. cărăuşul. ci o stare de drept sau o situaŃie juridică bine definită. deopotrivă.plenitutinea atributelor. adică în calitate de locatari. prin opoziŃie cu posesia. detenŃiei precare îi lipseşte elementul animus domini sau animus sibi habendi. atât detentorul precar.. intenŃional – animus. cum sunt: comodatul. ExistenŃa elementului animus nu presupune şi existenŃa convingerii posesorului că ar fi titularul unui drept real asupra lucrului. o putere fizică asupra unui lucru. depozitul.

2 Cod civil). adică fără animus domini sau animus sibi habendi (art. existenŃa raportului obligaŃional în temeiul căreia era obligat a stăpâni bunul pentru altul şi nu pentru sine. De la această regulă se admite o singură excepŃie. sunt următoarele: a) când deŃinătorul unui bun dobândeşte cu bună-credinŃă. 1858 pct. Precaritatea echivalează cu lipsa posesiei. Totuşi. cum sunt: locatarul. în art. calitatea unei astfel de posesii”. 1857 Cod civil instituie principiul potrivit căruia detentorul precar „ nu poate să schimbe el însuşi. 1858 pct. de la o terŃă persoană. Dobândirea şi pierderea posesiei Dobândirea posesiei. 1858 din Codul de civil. 1855 Cod civil se prevede că cel care „a început a poseda pentru altul. chiriaşul cumpără bunul pe care acesta-l deŃine cu acest titlu de la o altă persoană decât locatorul. prin acte de rezistenŃă. specificul detenŃiei precare constă în faptul că stăpânirea lucrului este lipsită de elementul intenŃional. fie printr-un reprezentant. se presupune că a conservat aceeaşi calitate. Se pune problema întrebarea dacă detenŃia precară poate sau nu să fie intervertită (transformată din interior) în posesie. fie prin alte persoane interpuse. fie prin sine singur. astfel. Cazurile intervertire a detenŃiei care constituie în acelaşi timp moduri de dobândire a posesiei. trebuie să fie de bună-credinŃă. alta decât adevăratul proprietar.” Deci. un titlu translativ de proprietate cu privire la acel bun (art. fie că îl scoate din posesia posesorului anterior. b) cînd deŃinătorul bunului neagă. Dobândirea posesiei poate avea loc prin faptul unilateral al posesorului de a intra în stăpânirea unui lucru al altuia. Art. De asemenea. înseamnă că poate avea loc transformarea acestei calităŃi. 2. fiind un element de natură psihică. persoanele lipsite de capacitatea de exerciŃiu dobîndesc şi exercită elementul intenŃional al posesiei prin reprezentanŃii lor legali. dacă se vorbeşte de o probă contrară conservării calităŃii de detentor precar. Posesia se dobândeşte prin întrunirea cumulată a celor două elemente-corpus şi animus. El nu se poate dobândi şi exercita prin altul. 1858 Cod civil reglementează patru cazuri de excepŃie când este posibilă intervertirea detenŃiei precare în posesie utilă. direct şi nemijlocit. De pildă. prin simpla îngăduinŃă a proprietarului său. Tot asemenea este posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia. în exemplul nostru chiriaşul. dacă nu este probă contrară”. depozitarul. în persoana posesorului. În ce priveşte animus. crezând că terŃul a devenit între timp proprietarul bunului respectiv. Posesia mai poate fi dobândită printr-un act juridic de transmisiune de la posesorul anterior. mandatarul. comodatarul etc.acestuia. reglementate de dispoziŃiile art. fie că lucrul a fost abandonat. Stăpânirea materială a lucrului se exercită pentru altul şi nu pentru sine. Elementul material al posesiei poate fi dobândit şi exercitat fie personal de către posesor. art. psihologic al posesiei. în principiu. 1 Cod civil). trebuie să fie prezent. prin intervertirea titlului. nu constituie o posesiune sub nume de proprietar. adică să nu fi cunoscut că vânzătorul nu este proprietarul bunului. 14 . Detentorul precar.

deoarece moştenitorul. legatarul de bună credinŃă va dobândi posesia asupra acelui bun. 3 Cod civil). dacă succesorul universal este de bună-credinŃă (art. notificarea pe care chiriaşul o trimite proprietarului bunului ce i-a fost închiriat. A permite transformarea detenŃiei în posesie. existând un legat universal sau un legat cu titlu universal care se referă la un anumit bun deŃinut de către de cujus numai cu titlu precar. Acest caz de intervertire a detenŃiei în posesie a declanşat o serie de discuŃii în literatura de specialitate. având posesia utilă asupra bunului. din acelaşi articol. 4 Cod civil).Asemenea acte de rezistenŃă pot consta în: refuzul comodatarului de a restitui bunul ce i-a fost împrumutat pe motiv că se consideră proprietarul său. iar alŃi autori apreciind că textul s-ar referi la situaŃia moştenitorului care dobîndind o succesiune. înseamnă a recunoaşte succesorului universal sau cu titlu universal o calitate nouă. În cazul succesiunii testamentare. elementul material al posesiei se pierde atunci când bunul a intrat în stăpânirea altei persoane. d) când deŃinătorul transmite posesia la altul printr-un act universal. prin simpla transmisiune cu titlu universal a bunului către un succesor de bună credinŃă. urmare a dobîndirii unei succesiuni. de posesor. 1858 din Codul civil. prin urmare. prin furt. Posesia se pierde prin dispariŃia celor două elemente ale sale. al art. fostul posesor se va transforma într-un simplu detentor precar. pentru acelaşi motiv. pe care defunctul n-a avut-o şi. 4. succesorul universal nu ar trebui să aibă mai multe drepturi decât defunctul. refuzul depozitarului de a restitui bunurile primite în depozit. 1858 pct. 2. pentru că ipoteza legală presupune transmisiunea printr-un act universal. Considerăm că trebuie făcută distincŃie între succesiunea legală şi succesiunea testamentară. crede că un bun deŃinut de către decujus cu titlu precar se afla în proprietatea acestuia. de pildă. deci şi obligaŃia de restituire a lucruluil. adică prin actul de rezistenŃă la exerciŃiul dreptului posesorului. În cazul succesiunii legale (ab intestat). Prin aceasta. 1858 pct. prin care îi aduce la cunoştinŃă că nu-i mai recunoaşte această calitate şi că refuză să plătească chiria în continuare etc. ci în temeiul cazului de la pct. succede atât drepturile. 15 . unii autori considerând că textul nu are aplicare. nu se produce intervertirea detenŃiei în posesie. Apreciem că succesorul legal poate dobândi posesia dar nu în temeiul cazului de intervertire a detenŃiei de la pct. c) când deŃinătorul strămută posesia bunului printr-un act cu titlu particular translativ de proprietate. considerăm că are aplicare acest caz de intervertire a detenŃiei în posesie. nu putea să i-o transmită. Posesiunea se pierde şi prin pierderea unuia dintre cele două elemente. TerŃul dobânditor cu bună-credinŃă începe să stăpânească pentru sine. Elementul intenŃional se pierde atunci când posesorul înstrăinează lucrul respectiv iar dobânditorul îl închiriază înstrăinătorului. deoarece. ceea ce are loc în caz de înstrăinare a posesiei sau în caz de abandon. fiind succesorul defunctului. la altul care este de bună-credinŃă (art. În mod normal. când posesorul părăseşte bunul cu intenŃia de a renunŃa la posesiunea lui. Astfel. Pierderea posesiei. cât şi obligaŃiile autorului său.

posesia trebuie să fie utilă. Simpla dovadă a faptului material al stăpânirii unui lucru. Dimpotrivă. dispare sau încetează însăşi posesia. netulburată. posesia este necesar să îndeplinească anumite calităŃi. Posesia unui bun există din momentul în care sunt întrunite cele două elemente: corpus şi animus. În literatură s-a considerat că acestea nu ar constitui calităŃi ale posesiei. Aceste calităŃi sunt prevăzute de art. Şi ca să fie utilă. şi b) prezumŃia de neintervertire de titlu. 1847 Cod civil. clandestinitatea. prevede: „posesorul este presupus că posedă pentru sine. Viciile posesiei sunt reversul sau situaŃiile inverse ale calităŃilor sale. 3. 1855 din Codul civil. neîntreruptă. intenŃional este mult mai dificilă. reglementată de dispoziŃiile art. Viciile posesiei. Elementul material. De aceea. Astfel..deşi stăpâneşte material lucrul – are corpus -. art. dacă nu este probă contrarie.” Alături de aceste calităŃi. adică animus domini sau animus sibi habendi. 1847 Cod civil. Cel care stăpâneşte bunul nu are elementul psihologic al posesiei. s-a considerat că faptul că o posesie nu se exercită sub nume de proprietar sau de titular al unui alt drept real. Viciile posesiei sunt: discontinuitatea. prevede. ar înseamna că este vorba de o simplă detenŃie precară. precaritatea şi echivocul. dedusă din elementul material al posesiei. publică şi sub nume de proprietar. dacă nu este probat ca a început a poseda pentru altul”. De asemenea. obiectul al posesiei este uşor de dovedit prin orice mijloc de probă. Proba contrarie acestei prezumŃii constă tocmai în demonstrarea împrejurării că a avut loc intrevertirea detenŃiei în posesie. S-a spus că este lipsa sau absenŃa însăşi a posesiei. atrage calificarea acestei stări ca fiind posesie sub nume de proprietar. legea a instituit două prezumŃii legale care se completează reciproc: a) prezumŃia de neprecaritate. se presupune că a conservat această calitate. unde se dispune: „Ca să se poată prescrie. Această operaŃie juridică poartă de constitut posesor. ca posesia să fie „neîntreruptă” şi „sub nume de proprietar”. printre altele.. Dovada posesiei. se cere o posesie continuă. a căror lipsă să o vicieze. 1854 Cod civil. Dar pentru a produce efectele sale juridice. sub nume de proprietar. în conformitate cu care când posesorul a început a poseda pentru altul. S-a susŃinut că întreruperea posesiei are ca efect înlăturarea oricăror efecte ale acesteia şi că odată cu întreruperea. CalităŃile şi viciile posesiei CalităŃile posesiei. Enumerare. violenŃa. întreruperea. să fie neechivocă. posesia trebuie să mai aibă o calitate. astfel că detenŃia precară a fost considerată mai mult decât un viciu al posesiei. Pentru a dovedi existenŃa posesiei. Art. pentru a fi utilă. el o face sub nume de chiriaş şi nu de proprietar sau titular al unui alt drept real. proba elementului psihologic. literatura de specialitate şi practica judiciară apreciază că. 16 . este necesar să fie dovedită existenŃa celor două elemente.

deoarece nimeni nu poate fi obligat să suporte consecinŃele dăunătoare ale unor fapte şi acte săvârşite de către o altă persoană. Discontinuitatea posesiei. săvârşite de către posesor în apărare. Fără a contrazice opinia majoritară. intermitenŃele nu exclude continuitatea. În art. dacă posesorul este victima unor violenŃe. „posesia este discontinuă când posesorul o exercită în mod neregulat. utilă. este presupus că posedat în tot timpul intermediar. posesia trebuie să fie începută şi menŃinută sau conservată în mod paşnic. este un viciu absolut. considerăm că legiuitorul este foarte exigent cu posesorul. în sensul că „posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte. ViolenŃa. Potrivit art. B. Continuitatea şi neîntreruperea posesiei sunt prezumate. Altfel. nu constituie viciu al posesiei. Discontinuitatea are caracter temporar. din textul legal de mai sus. Revine adversarului sarcina de a demonstra că între aceste două momente ar fi intervenit fie cauze de discontinuitate. De exemplu. pentru ca aceasta să nu fie afectată de 17 . 1847. în unanimitate. C. deoarece poate fi invocată de către orice persoană care interes să paralizeze sau să anihileze efectele posesiei. prin faptul adversarului (proprietarul în contra căruia se exercită posesia) sau prin faptul unui terŃ. ar rezulta că posesia poate fi tulburată. Deci pentru a fi neviciată. FaŃă de această situaŃie. după natura bunului. Aşadar. cel puŃin un an. impunând ca acesta să aibă o atitudine fermă. 1848 Cod civil. fără violenŃă. 1851 Cod civil se prevede că: „Posesia este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violenŃă în contra sau din partea adversarului”. fie cauze de întrerupere a posesiei. adică să reprime orice fapt prin care i s-ar contesta posesia. De asemenea. Este suficient ca actele de stăpânire să se exercite cu regularitate normală. literatura de specialitate a susŃinut. În raport de acest text. O soluŃie contrară ar fi injustă şi inechitabilă. pentru posesorul actual este suficient să facă dovada că a posedat în două momente: la începutul perioadei de posesie şi în momentul la care se poartă judecata cu proprietarul în contra căruia a curs prescripŃia. Perioadele sale de posesie nu sunt separate de perioade mai mare de un an în care o altă persoană să fie stăpânit imobilul. Rezultă că posesorul nu trebuie să se afle în contact permanent cu bunul pentru ca posesia să fie continuă şi deci utilă. dacă posesorul este şi rămâne lipsit de stăpânirea lucrului. Întreruperea posesiei. fără însă ca aceasta să împiedice proba contrarie”. adică cu intermitenŃe anormale”. cât şi prin acte de violenŃă pasivă. posesia se exercită an după an de către acelaşi posesor. chiar dacă prin exercitarea unor violenŃe pe care le săvârşeşte în stare de legitimă apărare ajunge să păstreze posesiunea. art. posesia trebuie să fie netulburată sau paşnică. De asemenea. atât prin violenŃă activă.A. pentru a invoca prescripŃia achizitivă. adică ea durează până când actele de stăpânire devin regulate şi normale. Neîntreruperea posesiei se referă la exercitarea posesiei un şir neîntrerupt de ani. altfel spus. Astfel. Potrivit art. când este tulburat în posesie de către un terŃ. 1850 Cod civil instituie o prezumŃie legală relativă de continuitate. că violenŃa pasivă din partea posesorului. Întreruperea posesiei are loc în acele împrejurări în care se produce întreruperea cursului prescripŃiei achizitive.

DetenŃia precară este definită în art. este un detentor precar. situaŃia coproprietarului este caracterizată de relativitate: faŃă de ceilalŃi coproprietari. în art. s-a precizat că o posesie echivocă nu este o posesie utilă. Reversul acestei calităŃi este clandestinitatea. c) cei care deŃin lucrul cu îngăduinŃa proprietarului: o rudă care este găzduită o perioadă de timp.viciul violenŃei. şi relativ. echivocul. proprietarii fondurilor vecine care. fiindcă în momentul în care încetează. adică nu sub nume de proprietar. Deci. Tot asemenea este posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia. iar în faŃă de terŃi este un posesor. în conformitate cu starea de indiviziune. coproprietarul care deŃine singur bunul indiviz. De menŃionat că uzufructuarul şi ceilalŃi titulari de drepturi reale. De regulă. trebuie să promoveze acŃiunea posesorie specială împotriva tulburătorului. intră pe o altă proprietate pentru a executa lucrări de întreŃinere a imobilului propriu. Echivocul. Clandestinitatea. sub nume precar. F. Totuşi. nu constituie o posesiune sub nume de proprietar. 1847 Cod civil. exercitând o posesie ce corespunde dreptului lor real. depozitarii. Clandestinitatea este un viciu relativ şi temporar. 1852 Cod civil precizează: „posesiunea este clandestină când posesorul o excercită în ascuns de adversarul său încât acesta nu este în stare de a putea să o cunoască”.” Detentorul precar posedă pentru altul. Categoriile de detentori precari. etc. E. 1853 Cod civil. D. Şi în acest caz. De asemenea. Art. spre deosebire de posesie care poate fi şi contrară dreptului. publică. este considerat un viciu al posesiei. sunt detentori precari faŃă de proprietarul lucrului. sau asupra unui lucru comun. nu este prevăzut şi faptul că aceasta trebuie să fie neechivocă. altele decât dreptul de proprietate. dar faŃă de terŃi sunt posesori. DetenŃia precară este întotdeauna conformă dreptului din care decurge. După cum s-a putut observa. prin simpla îngăduinŃă a proprietarului său. clandestinitatea viciază posesia bunurilor mobile. deşi neprevăzut expres şi nedefinit de legea civilă. adică în calitate de locatari. 1847 Cod civil. Precaritatea. printre altele. în virtutea relaŃiilor de bună vecinătate. depozitari. comodatarii etc. ceea ce înseamnă că poate fi invocă numai de către persoana din partea sau împotriva căreia a fost exercitată. adică să fie exercitată în văzul tuturor. prevede că posesia trebuie să fie. uzufructuarii.. 18 . în puterea destinaŃiei legale a acestuia. Art. ViolenŃa este un viciu temporar. unde sunt enumerate calităŃile posesiei. 1853 din Codul civil sunt următoarele: a) cei care deŃin în temeiul unui act juridic încheiat cu posesorul: locatarii. în privinŃa imobilelor este mai dificil de realizat o posesie clandestină. unde se dispune: „ Actele ce exercităm asupra unui lucru al altuia. posesia devine utilă. în conformitate cu prevederile art. necesitatea existenŃei calităŃi a fost evidenŃiată şi subliniată în practica instanŃei supreme. b) coproprietarii pentru totalitatea lucrului aflat în indiviziune.

şi temporar. Posesia creează o aparenŃă a dreptului. Efectele posesiei Deşi constituie o stare de fapt. d) dobândirea dreptului de porprietate prin uzucapiunee sau prescripŃie achizitivă în cazul imobilelor şi prin posesia de bună-credinŃă. Aplicarea corectă a prezumŃiilor reglementate de dispoziŃiile articolelor 1854 şi 1855 din Codul civil înlătură orice dubiu cu privire la elementele poseiei. Prin urmare. c) posesia imobiliară este apărată prin acŃiunile posesorii. posesia generează. Deşi. în mod corect. civ. Aici. Considerăm că. iar dobândirea proprietăŃii asupra mobilelor prin posesia de bună-credinŃă va fi tratată în materia acŃiunii în revendicare. Orice posesor al unui bun este în aparenŃă proprietarul său. uneori prin luarea în considerare a duratei sale. şi nu poate conduce la situaŃii în care să nu se poată cunoaşte intenŃia cu care se stăpâneşte bunul. existenŃei dreptului de proprietate. posesia ajunge să fie recunoscută de către lege şi să i se protejeze o serie de efecte. b) posesorul de bună credinŃă a unui bun frugifer dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. 4. potrivit legii civile. în anumite condiŃii. până la proba contrară. distinctă. De asemenea. începe prin a fi o stare de fapt contrară dreptului. în sensul că posesia devine utilă în momentul în care există convingerea că posesorul întruneşte şi elementul animus. deoarece nici una nu pretinde o posesie. sunt tratate de către cod la viciul precarităŃii. Echivocul este un viciu relativ. Aceste efecte sunt următoarele: a) posesia creează o prezumŃie de proprietate în favoarea posesorului. S-a arătat că echivocul există atunci când două sau mai multe persoane săvârşesc acte de stăpânire asupra unui bun. în ce priveşte bunurile mobile. în cazul coproprietăŃii. Posesia creează o prezumŃie o proprietate în favoarea posesorului. în calitatea sa de titular doar al unei cote-părŃi din dreptul de proprietate. pur şi simplu.S-a spus că posesia este echivocă în cazul în care nu se cunoaşte dacă posesorul are sau nu are elementul intenŃional animus domini sau animus sibi habedi. dat fiind că toate acele împrejurări pe care literatura juridică şi practica judiciară le menŃionează ca situaŃii de echivoc al posesiei. importante efecte juridice.. în condiŃiile art. în cazul coproprietăŃii. de cele mai multe ori. 19 . el poate fi invocat numai de către ceilalŃi copărtaşi. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă va fi prezentată în capitolul destinat abordării modurilor generale de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. nu se poate şti cu certiudine că le-a făcut cu voinŃa de a se comporta ca proprietar exclusiv sau. deoarece exercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun corespunde. vom analiza numai primele trei efecte ale posesiei. autorii Codului civil nu au menŃionat calitatea posesiei de a fi neechivocă şi nu au inclus echivocul în lista viciilor posesiei. dacă unul dintre coproprietari săvârşeşte singur acte de stăpânire asupra bunului comun. de pildă. deoarece. 1909 C.

în cazul în care reclamantul nu face această dovadă şi nu răstoarnă prezumŃia de proprietate ce operează în favoarea pârâtului-posesor. Rezultă că pentru ca posesorul să poată culege fructele în proprietate. 1909 Cod civil. indiferent de categoria din care fac parte. prin a căror obŃinere şi percepere nu se alterează sau consumă substanŃa bunului respectiv. se cuvin proprietarului bunului frugifer. în acest sens. asupra unui bun mobil. El poate fi şi un titlu „declarativ de drepturi”. art. este necesară o singură condiŃie şi anume să fie de bună-credinŃă. nu este Ńinut să aducă şi alte probe pentru a dovedi că este proprietarul acelui bun. convingere care îi este creată de elemente obiective a căror dovadă poate fi efectuată – de 20 . prezumŃia de proprietate este relativă sau juris tatum. Posesorul de bună-credinŃă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. este posesor de bună credinŃă acela care „posedă ca proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate. ale cărei vicii nu-i sunt cunoscute”. în caz de litigiu. să fie neapărat „translativ de proprietate”. 485 Cod civil prevede că posesorul de bună-credinŃă dobândeşte în proprietate fructele produse de bunul care-l posedă. Revine reclamantului sarcina de a demonstra că este titularul unui drept de proprietate. art. acŃiunea va fi respinsă. de natură a o justifica. industriale şi civile. sub nume de proprietar. prevede că posesia de bună-credinŃă asupra unui bun mobil valoarează titlu de proprietate. fructele. Potrivit art. b) titlul lovit de nulitate (considerăm că poate fi vorba doar de nulitatea relativă nu şi de nulitatea absolută) şi c) titlul putativ (un act juridic ce nu există în realitate. atunci când se exercită. deoarece poate fi răsturnată prin probă contrară. Astfel. dacă nu este probă că a început a poseda pentru altul”. componentele bunei-credinŃe sunt: existenŃa titlului şi necunoaşterea de către dobânditorul bunului frugifer a viciilor acestuia. 483 Cod civil. lipsită de orice îndoială. 486 Cod civil. posesorul bunului care este chemat în judecată. 486 Cod civil. De la regula că fructele se cuvin proprietarului există o singură excepŃie. Beneficiind de această prezumŃie. PrezumŃia de proprietate ce operează în favoarea posesorului poate fi absolută sau relativă. Astfel. De altfel. Justul titlu poate fi: a) titlul de dobândire de la un neproprietar. că are un titlu ce-i dă dreptul la perceperea fructelor. Titlul ce se invocă de către posesor nu este un element separat de buna-credinŃă. PrezumŃia de proprietate încetează să opereze în toate situaŃiile în care se face dovada că posesorul este de rea-credinŃă. În cazul bunurilor imobile. ci doar în convingerea posesorului. Art. Dreptul proprietarului de a culege fructele în proprietate constituie un element al atributului de folosinŃă care intră în alcătuirea conŃinutului juridic al dreptului de proprietate. 1854 Cod civil prevede: „posesorul este presupus că posedă pentru sine. titlul nu trebuie. ceea ce contează este ca posesorul să aibă convingerea fermă. Prin fructe înŃelegem produsele periodice ale unui bun. în sinteză. cu bună-credinŃă. ci intrinsec acesteia. De aceea. Deci. Fructele pot fi: naturale. aşa cum prevede textul art. în favoarea posesorului operează o prezumŃie absolută „juris et de jure” de proprietate.posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului care-l posedă. În conformitate cu art.

2 din Codul civil. posesorul devine de rea-credinŃă în momentul în care este somat printr-o notificare extrajudiciară ori este chemat în judecată. proprietarul este obligat. Din moment ce posesorul prezintă titlul. să restituie posesorului de rea-credinŃă toate cheltuielile necesare pe care le-a făcut. în cazul acŃiunilor petitorii trebuie să 21 . care este absolut imprescriptibilă. 484 Cod civil. Prin urmare. AcŃiunile posesorii se deosebesc de acŃiunile petitorii deoarece prin ele se apără o stare de fapt. până la plata acestor cheltuieli. precum că ar fi beneficiarul unui testament olograf care nu s-a găsit -). posesorul de rea-credinŃă are de drept de retenŃie asupra fructelelor. din momentul în care a devenit de rea-credinŃă. împreună cu bunul. Dar. buna credinŃă se prezumă până la proba contrară. în virtutea principiului îmbogăŃirii fără justă cauză. cu bunul respectiv şi producerea sau obŃinerea fructelor. este foarte uşor de dovedit prin orice mijloc de probă. în limita creanŃei sale. intrarea unei persoane în posesia bunurilor unei moşteniri ca urmare a informaŃiilor pe care le primeşte de la rudele şi vecinii celui despre a cărui moştenire este vorba. Dimpotrivă. Aşadar. El nu se mai bucură de acest beneficiu cu privire la fructele percepute după momentul în care a cunoscut viciile titlului. pentru ca posesorul să poată dobândi fructele în proprietate este necesar ca la data perceperii lor să fi fost de bună-credinŃă. ele au ca scop restabilirea situaŃiei de fapt existente anterior tulburării sau deposedării. fără a se pune în discuŃie căreia dintre părŃile din proces îi aparŃine dreptul de proprietate sau alt drept real asupra celui bun. el este obligat să restituie proprietarului. la rândul său.n. împreună cu bunul. Aşadar. posesorul de bunăcredinŃă va fi obligat să restituie.exemplu. toate fructele percepute sau nepercepute. 485 Cod civil este inaplicabilă atunci când cineva posedă cu bună-credinŃă un bun frugifer care este obiect al dreptului de proprietate publică. în sensul că: „Buna-credinŃă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce aleargă rea-credinŃă”. toate fructele produse de către acesta. În conformitate cu art. fiind o stare de fapt. Prin urmare. posesia. Cu certitudine. toate fructele percepute. consumate sau neconsumate. Posesia de bună-credinŃă nu poate paraliza acŃiunea în revedicare a dreptului de proprietate publică. Apărarea posesiei prin acŃiuni posesorii. acŃiunile posesorii prezintă avantaje indiscutabile faŃă de acŃiunile petitorii. precum şi fructele nepercepute. posesia. 487 Cod civil posesorul „încetează de a fi bună credinŃă din momentul în care aceste vicii (ale titlului-s. AcŃiunile posesorii sunt acele acŃiuni în justiŃie prin care posesorul urmăreşte să-şi apere posesia împotriva oricăror tulburări sau să redobândească posesia atunci când a pierdut-o. Astfel. element intrisec al acesteia. În măsura în care le-a consumat este îndatorat să achite valoarea lor în bani.) îi sunt cunoscute”. Prevederea art. sau valoarea lor. Dimpotrivă. eventual. Această prezumŃie este instituită prin dispoziŃia art. Posesorul de rea-credinŃă nu se bucură de acest beneficiu. De aceea. odată cu bunul. posesorul va fi obligat să restituie proprietarului. sub aspectul posibilităŃilor de dovadă. potrivit art. 1899 alin. Ba mai mult. percepute sau nepercepute. CondiŃia bunei-credinŃe nu trebuie să fie dovedită.

deoarece el este proprietarul bunului închiriat şi nu locatorul. prin faptele sale. Astfel că pentru apărarea dreptului de proprietate vor putea fi utilizate numai acŃiunile petitorii. Art. De asemenea. acŃiunile posesorii sunt acŃiuni imobiliare. AcŃiunea posesorie generală sau în complângere. b) reclamantul să probeze că a posedat bunul cel puŃin un an. nici unei persoane nu-i este permis. AcŃiunea posesorie generală poate fi denumită de drept comun. Se spune că posesoriul se confundă cu petitoriul. potrivit art. acŃiunea posesorie îşi are justificarea. chiar din partea adevăratului proprietar. De aemenea. Apărând posesia ca stare de fapt. AcŃiunea specială poate fi utilizată pentru apărarea posesiei numai atunci când tulburarea sau deposedarea are loc prin violenŃă. c) posesia reclamantului să fie utilă. 1909 Cod civil. adică neviciată. probă care. denumită în complângere. Tulburările în posesie pot fi de fapt sau de drept. aproape imposibilă. ele pot fi exercitate numai pentru apărarea posesiei asupra imobilelor.fie dovedită o stare de drept. A. cu excepŃia cazului când posesorul este tulburat ori deposedat prin violenŃă. în faptul că. se apără însuşi dreptul de proprietate sau alt drept real asupra bunului. posesorul este întotdeauna şi proprietarul bunului mobil. Aceste texte reglemenează două acŃiuni posesorii: acŃiunea posesorie generală. cum ar fi actele de trecere pe terenul vecinului. indiferent de motive. După cum s-a arătat. AcŃiunile posesorii sunt acŃiuni reale deoarece pot fi introduse împotriva oricărei persoane care. în primul rând. 674-676 din Codul de procedură civilă. AcŃiunile posesorii sunt reglementate în art. îndeosebi acŃiunea în revendicare. tulbură exercitarea paşnică a posesiei sau l-a deposedat pe posesor de bunul său. în ultimă instanŃă. de cele mai multe ori. Pentru aceasta trebuie să solicite concursul organelor de stat competente. Prin urmare. B. posesia de bună-credinŃă echivalând cu titlul de proprietate. fără a avea în acest sens un drept de servitute. înainte de data tulburării sau deposedării. Tulburarea de fapt constă în orice act material prin care se încalcă posesia bunului. să-şi facă dreptate singură. AcŃiunea posesorie specială sau în reintegrare. se justifică şi prin aceea că într-o ordine juridică ca a noastră. aşa cum vom vedea. apărarea posesiei împotriva oricărei tulburări. cum ar fi somaŃia pe care o terŃă persoană o trimite unui chiriaş căruia îi pune în vedere să-i plătească lui chiria. 674 din Codul de procedură civilă prevde că pentru exercitarea acŃiunii posesorii generale trebuie să fie întrunite trei condiŃii: a) să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare. 22 . Tulburarea de drept constă într-un act judiciar sau extrajudiciar prin care o persoană are o pretenŃie contrară posesiei unei alte persoane. este foarte dificilă. şi acŃiunea posesorie specială sau în reintegrare (reintegranda). deoarece este folosită pentru a face să înceteze orice tulburare a posesiei. În materie mobiliară. posesia corespunde unei stări de drept.

Prin violenŃă se înŃelege orice faptă contrară ordinii de drept ce implică rezistenŃă din partea adversarului şi care tinde la deposedarea posesorului. În primul rând. distrugerea recoltei aflată pe terenul posesorului etc. acte de distrugere. DefiniŃia. În ceea ce priveşte exerciŃiul acŃiunilor posesorii între coproprietari. În schimb. acŃiunile posesorii sunt utilizate şi de către proprietar. Astfel. în temeiul unui contract încheiat cu posesorul. art. în raport de acŃiunea petitorie.TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. atât pentru sine. cât şi pentru ceilalŃi comoştenitori. caracterele juridice şi atributele dreptului de proprietate. prevede necesitatea existenŃei unei singure condiŃii: să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare. 2 din Codul de procedură civilă. acte de obstrucŃie. Iată de ce. cum ar fi: darâmarea unui zid despărŃitor. pentru exercitarea acŃiunii posesorii speciale. proprietarul sau titularul unui alt drept real poate introduce o acŃiune petitorie. de regulă. TEMA A III-A . Având în vedere scopul şi caracterul său extraordinar. faŃă de acŃiunile petitorii. de urgenŃă. în practică. posesoriul nu are autoritate de lucru judecat asupra petitoriului. afară numai dacă tulburătorul este cel pentru care el deŃine”. atunci când un comoştenitor exercită posesia. în locul acŃiunii în revendicare precum şi al altor acŃiunii petitorii. Am arătat deja că acŃiunile posesorii prezintă avantaje. considerăm că soluŃia este valabilă numai atunci când suntem într-un caz de promovare a unei acŃiunii posesorii speciale. Aceasta cu atât mai mult în situaŃia când acŃiunea posesorie a fost respinsă. practica judiciară a statuat că este admisibilă acŃiunea posesorie introdusă de un moştenitor care stăpâneşte în mod exclusiv o parte din bunurile succesorale şi este tulburat în posesia sa de către un alt comoştenitor. În general. 674 alin. art. sub aspect probatoriu. Cine poate să exercite acŃiunile posesorii. 23 . în revendicare. comportându-se ca un coposesor. acŃiunile posesorii se exercită de către posesorul unui bun imobil. 676 Cod procedură civilă prevede: „Cererile posesorii pot fi făcute şi de cel care deŃine lucrul în interesul său propriu. precum şi de către titularii celorlalte drepturi reale. faptele care justifică introducerea acŃiunii de reintegrare. de regulă. şi de către detentorii precari. întânite în practica judiciară. prin care o persoană îl împiedică pe posesor să stăpânească imobilul (aşezarea unei bariere sau ridicarea unui zid ori a unui gard în calea posesorului). el nu poate exercita acŃiunile posesorii împotriva unui alt comoştenitor. Ele pot fi introduse. pot fi împărŃite în trei categorii: acte de ocupare a unui imobil fără permisiunea posesorului. Şi este aşa deoarece acŃiunea posesorie având o cauză total deosebită.

b) determinarea sferei bunurilor care fac parte din domeniul public. Moduri de dobândire a dreptului de proprietate de către stat. Dreptul de proprietate publică: a) definiŃie şi caractere juridice. Cel de al doilea curent este reprezentat de apărătorii proprietăŃii private. cât şi juridic. el a formulat critici severe şi importante rezerve referitoare la proprietatea privată şi mijloacele juridice de dobândire a bunurilor. Dar. Bazard. care au subliniat avantajele proprietăŃii private ca instrument şi stimul economic. au influenŃat activitatea de elaborare a normelor juridice şi încercările de formulare a definiŃiei dreptului de proprietate. 44 pct. DefiniŃia şi conŃinutul dreptului de proprietate Preliminarii. expresia supremă a accesului oamenilor la posesia. 6 din ConstituŃia României revizuită. Proprietatea este. trebuie să 24 . în acelaşi timp. c) exercitarea dreptului de proprietate publică. mai a ales a mijloacelor de producŃie. ConcepŃia a fost dezvoltată de către părinŃii Bisericii. DefiniŃia dreptului de proprietate. Fără îndoială că pentru formularea oricărei alte definiŃii este necesar să se pornească de la conŃinutul juridic al dreptului de proprietate. un mod de realizare a unei puteri umane asupra bogăŃiilor. utopiştii Renaşterii (Thomas Morus şi Campanella) iar mai târziu de Babeuf. Engels şi alŃii după ei au formulat virulente atacuri de pe baze ideologice împotriva dreptului de proprietate privată ca fiind generator de exploatare a omului de către om. garanŃie a libertăŃii individuale şi familiale. Marx. dispune că dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecŃia mediului şi asigurarea bunei vecinătăŃi. Ei au susŃinut necesitatea obiectivă a comunizării bunurilor. Art. izvor de bogăŃie. teorii şi concepŃii economice. Una din orientări a fost elaborată de susŃinătorii comunităŃii de bunuri sau proprietăŃi colective. folosinŃa şi dispoziŃia bunurilor. Astfel. politice. Ele se pot fi circumscrise în sfera a două mari orientări sau curente. 3.2. însă în limitele determinate de lege”. 480 Cod civil prevede: „Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. fiind redactat după Codul civil francez. prosperitate şi bunăstare socială. Aceste controverse au fost şi sunt fundamentate şi. filozofice şi religioase. defineşte dreptul de proprietate având în vedere atributele juridice care alcătuiesc conŃinutul său juridic. Fiind. proprietatea a făcut obiectul unor înflăcărate şi seculare controverse. mai mult continuă să fie alimentate de un complex de idei. aşadar. Proudhon. atât în sens economic. prin excelenŃă. Auguste Comte sau Sturat Mill şi alŃii. 1. 4. Ambele concepŃii şi-au pus amprenta asupra doctrinei juridice şi. cum au fost Aristorel. alcătuit din suma de atribute recunoscute proprietarului. precum şi la respectarea celorlalte sarcini. Regimul juridic al terenurilor şi construcŃiilor. mai ales. Codul civil român de la 1865. potrivit legii sau obiceiului. Primul care a avansat această idee a fost Platon. aşa cum a procedat legiuitorul român la 1864. DefiniŃia Codului civil a fost considerată incompletă. art. revin proprietarului.

atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor. Având în vedere conŃinutul său juridic şi poziŃia specifică a proprietarului. De asemenea. folosinŃă şi în anumite limite chiar şi atributele de dispoziŃie materială şi juridică. exercită aceste atribute. ca fiind acel drept real care conferă titularului atributele de posesie. Putem spune că aceste persoane exercită atributele ce le-au fost conferite în puterea transmisă de proprietar şi nicidecum în putere proprie. într-o formulare corespunzătoare. i le concretiază şi le stabileşte limitele prin contract sau testament. cât şi mai ales în puterea proprietarului care le-a constituit dreptul subiectiv ce le aparŃine asupra bunurilor sale. (prin alte persoane). Proprietarul exercită atributele dreptului său întotdeauna în putere proprie. cu respectarea normelor juridice în vigoare. comportându-se faŃă de toŃi ceilalŃi ca fiind titularul dreptului de proprietate. existenŃa dreptului lor nu ar avea nici o raŃiune. în putere proprie şi în interesul său propriu. proprietarul exercită atributele dreptului de proprietate în interesul său propriu. superficiarul poate exercita atributele de posesie. Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin. Aceasta este motivul pentru care în mod legitim se pune întrebarea prin ce se deosebeşte proprietarul de alte persoane care exercită unele sau quasitotalitatea atributelor ce alcătuiesc conŃinutul juridic al dreptului de proprietate? Răspunsul a fost dat în literatura de specialitate. Toate celelalte persoane. Aşa. deoarece este singurul drept subiectiv care conferă titularului său trei atribute: posesia. pe temeiul unui drept real. decât legii. Numai astfel poate fi determinată poziŃia specifică a proprietarului în raport cu situaŃia oricărei alte persoane care exercită prerogativele proprietăŃii pe temeiul altor drepturi subiective asupra unuia şi aceluiaşi bun. direct sau indirect. Astfel. altele decât proprietarul. Posesia poate fi exercitată de către proprietar în mod nemijlocit sau de 25 . de pildă. reale sau de creanŃă. derivat din dreptul de proprietate. spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra aceluiaşi bun. recunoscându-i altuia anumite atribute asupra unui bun ce-i aparŃine.observăm că sunt numeroase situaŃiile când o parte a acestor atribute sau chiar toate sunt exercitate de o altă persoană decât proprietarul. Totuşi proprietarul se deosebeşte prin aceea că este singurul subiect de drept care exercită. prin exercitarea acestor atribute. În al doilea rând. ci de voinŃa proprietarului care. urmăresc realizarea unor interese proprii. dreptul real de administrare exercită cvasitotalitatea atributelor dreptului de proprietate publică asupra bunurilor din domeniul public încredinŃate lor de autoritate componentă. dreptul de proprietate poate fi defint. Şi mai mult. nefiind subordonat nimănui. plenitudinea atributelor proprietăŃii. folosinŃa şi dispoziŃia. în ultimă instanŃă. nu numai de dreptul obiectiv. Deci puterea oricărui alt titular de drepturi este limitată. în propriul său interes. uzufructuarul are recunoscute asupra bunului aflat în uzufruct atributele de posesie şi folosinŃă. folosinŃă şi dispoziŃie asupra unui bun. Astfel. Atributele dreptului de proprietate. proprietarul exercitată atributele juridice ale dreptului de proprietate în putere proprie şi interes propriu. atât în puterea legii. Posesia constă în posiblitatea proprietarului de a stăpâni bunul ce-i aparŃine în materialitatea sa. Fără îndoială însă că şi titularii altor drepturi subiective. de regulă.

Astfel. Cu alte cuvinte. Dreptul de dispoziŃie materială este posibilitatea proprietarului de a dispune de substanŃa bunului. De asemenea. AcŃiunea în revendicare poate fi introdusă împotriva oricărei persoane. Acest ultim sens. culegând sau percepând în proprietate toate fructele pe care acesta le produce. şi de a-l greva cu dreptul reale derivate. DispoziŃia juridică se concretizează în posibilitatea proprietarului de a întrăina dreptul de proprietate cu titlu oneros sau gratuit. pentru că toate atributele dreptului de proprietate sunt exercitate simultan de mai mulŃi titulari. dreptul de proprietate este opozabil tuturor. Cu alte cuvinte. cel mai complet drept în raport cu celelalte drepturi reale. O altă excepŃie de la caracterul exclusiv al dreptului de proprietate o constituie proprietatea comună. folosinŃa şi dispoziŃia. prin acte între vii sau mortis causa. consuma sau distruge. Atributul de dispoziŃie este alcătuit din dreptul de dispoziŃie materială şi dreptul de dispoziŃie juridică. pe temeiul unui alt drept real principal derivat din dreptul de proprietate (uzufruct. el nu se pierde prin neuz. Caracterul absolut. în numele şi în interesul proprietarului. care îl deosebesc faŃă de toate celelalte drepturi reale. erga omnes. Prin perpetuitatea dreptului de proprietate se înŃelege că este nelimitat în timp şi durează atâta vreme cât există bunul care face obiectul său. cu respectarea regimului juridic stabilit de lege. în favoarea altor persoane. Caracterul perpetuu. care sunt obligaŃi să nu facă nimic de natură a-l încălca. Caracterele dreptului de proprietate. de nelimitare a dreptului. adică de a-l transforma. adică prin neexercitare. Termenul de drept absolut poate avea mai multe înŃelesuri: opozabil erga omnes. în afară de cazurile când proprietatea este dezmembrată. De asemenea. cu respectarea reglementărilor în vigoare. Dreptul de proprietate este absolut deoarece este recunoscut titlularului său în raporturile acestuia cu toŃi ceilalŃi. 26 . abitaŃie. dreptul de proprietate este: absolut. unele atribute ale acestui drept se exercită de către o altă persoană. terŃa persoană care stăpâneşte pentru proprietar este un detentor precar. adică toate cele trei atribute: posesia. Codul civil stabileşte o serie de îngrădiri sau restricŃii aduse proprietăŃii. superficie). deoarece el se exercită în limitele determinate de lege. ci şi independente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv. Ori de câte ori bunul aflat în proprietatea unei persoane ajunge în deŃinerea sau posesia nelegitimă a altuia. Dreptul de proprietate prezintă mai multe caractere proprii. reglementări ulterioare Codului civil au adus numeroase îngrădiri dreptului de prorietate. uz. şi drept nelimitat. principale sau accesorii. exclusiv şi perpetuu. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv. Încă de la Justinian se afirmă că dreptul de proprietate conferă titularului său „plena potestas”. nu poate fi primit. servitute propriu-zisă. dreptul de proprietate este un drept deplin atât în raport cu celelalte drepturi reale cât şi în raport cu forma scindată a proprietăŃii care a existat în evul mediu. în cazul demembrării proprietăŃii. în înŃelesul că atributele sau puterile inerente acestui drept sunt nu numai depline. FolosinŃa conferă proprietarului facultatea de a întrebuinŃa bunul său.către o altă persoană cu acordul. Caracterul exclusiv. neîngrădit în conŃinutul său. proprietarul are dreptul la acŃiunea în revendicare.

În schimb. art. sunt de uz sau de interes public. 4 din ConstituŃie (actualul art. în condiŃiile legii. Formele dreptului de proprietate sunt stabilite chiar prin dispoziŃiile ConstituŃiei. prin care proprietarului unui anumit bun îi este interzisă înstrăinarea şi. publicată în Monitorul Oficial nr. Dimpotrivă. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Acest caracter este propriu numai dreptului de proprietate privată. 2. fără nici o modificare. donatorul sau. indiferent că poartă asupra unor bunuri imobile sau mobile. 3 din Legea nr. asemenea clauze pot fi regăsite. 136 alin. Transmisiunea dreptului de proprietate nu contravine caracterului său perpetuu. testatorul dispune de bunul său stipulând cu persoana gratificată nu poate să-l înstrăineze. părŃile au posibilitatea de a stipula aşa-numitele clauze de inalienabilitate. Prin transmiterea dreptului de proprietate se realizează trecerea lui din patrimoniul unei persoane în patrimoniul alteia. 136 alin. acŃiunea în revendicare a dreptului de proprietate este imprescriptibilă. inevitabil. Clauzele de inalienabilitate se găsesc destul de rar în actele de înstrăinare cu titlu oneros. chiar grevarea bunului în favoarea altei persoane. al unui terŃ sau un interes public. dreptul de proprietate publică aparŃine statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. uneori. Astfel. În conformitate cu prev. asupra bunurilor care. 448 din 24 noiembrie 1998. potrivit legii sau prin natura lor. Şi aceasta pentru faptul că viaŃa oamenilor este. Ba mai mult. şi inalienabilitatea să fie temporară.De regulă. al dobânditorului. 213/1998. De asemenea. asigurându-se perpetuitatea lui. Clauzele de inalienabilitate pot fi valabile cu respectarea a două condiŃii: clauza să fie justificată pe un interes serios şi legitim. într-un contract. Ele pot fi întâlnite mai frecvent în contractele de ipotecă şi în contractele de gaj fără deposedare în care se stipulează interdicŃia de înstrăinare şi de grevare a bunului ipotecat sau gajat. în articolul 136 alin. este inalienabil şi prin urmare este netransmisibil. transmisibilitatea este corolarul logic şi practic al perpetuităŃii sale. domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. în practică. Există şi situaŃii când unele bunuri proprietate privată pot fi scoase temporar din circuitul civil prin acordul de voinŃă intervenit între proprietarul bunului şi o altă persoană. interesul poate fi al dispunătorului. Dreptul de proprietate poate fi transmis prin acte între vii. Numai clauzele de inalienabilitate temporară sunt valabile. transmisiunea lui este inevitabilă şi obligatorie pentru cauză de moarte. Dreptul de proprietate publică 1. 135 alin. adică în contractele de donaŃie şi în testamente. GeneralităŃi Dreptul de proprietate cunoaşte două forme: dreptul de proprietate privată şi dreptul de proprietate publică. Dimpotrivă. având o clauză ilicită şi imorală. dreptul de proprietate publică. 1. 2 din ConstituŃie şi ale art. limitată în timp. 1 din Legea nr. În conformitate cu prevederile art. Clauzele de inalienabilitate perpetuă sunt lovite de nulitate absolută. după caz. 3 27 . Interesul serios şi legitim care justifică o astfel de clauză poate fi patrimonial sau moral. în actele cu titlu gratuit.

bunurile din domeniul public nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinŃă asupra bunurilor mobile. 122 alin.bunurile sunt scoase din circuitul civil. b) din Legea nr. ele sunt numai puse în valoare prin darea în administrare regiilor autonome ori instituŃiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate. 1 lit.art. 215/2001.atât extinctiv cât şi achizitiv. Au fost exprimate următoarele opinii: 28 . 2. 18/1991 şi ale art. Asupra bunurilor din domeniul public pot fi exercitate servituŃi legale şi servituŃi naturale dat fiind că acestea decurg din raporturile de vecinătate şi reprezintă îngrădiri ale dreptului de proprietate pentru a permite exercitarea dreptului de proprietate de către titularii fondurilor vecine. 11 alin. servituŃile constituite anterior intrării bunurilor în domeniul public sunt menŃinute numai dacă îndeplinesc această condiŃie. În conformitate cu prevederile art. ale art.de interes naŃional când aparŃine statului.art. 18/1991 şi ale art. 5 alin. sunt dispoziŃiile art. din cele stabilite în anexa la menŃionata lege şi din orice alte bunuri care. astfel că nu pot fi instrăinate. În scopul protejării proprietăŃii publice şi de a-i fi conservate aceste caractere. c) din Legea nr. 13 din Legea nr. şi .de interes local când aparŃine unităŃilor administrativ-teritoriale. Caracterele proprietăŃii publice 1) Proprietatea publică este inalienabilă . A existat o controversă în privinŃa servituŃilor prin fapta omului. 1844 din Codul civil. 2 din Legea nr. Criteriile propuse de literatura juridică pentru determinarea bunurilor din domeniul public Chestiunea este subiect de controversă. 11 alin. 215/2001. 2) Proprietatea publică este insesizabilă . Considerăm că de la data adoptării Legii nr. În acelaşi sens. Potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 136 alin. potrivit legii sau prin natura lor. 213/1998. 4 din ConstituŃia revizuită şi art.bunurile din domeniul public nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanŃii reale. 11 alin. prin dispoziŃiile alineatului 2 al articolului 11 din Legea nr. 1 lit. 5 alin. sunt declarate nule actele încheiate cu încălcarea prevederilor alineatului 1. sunt dispoziŃiile art. 213/1998 . 2 din Legea nr. dat fiind că legea nu distinge între felul servituŃilor care pot fi menŃinute. impunând doar condiŃia compatibilităŃii cu uzul sau interesul public. 213/1998. 3) Proprietatea publică este imprescriptibilă . (2) din Legea nr. 122 alin. 213/1998. nu mai poate fi loc de discuŃie. În acelaşi sens. 213/1998 . De asemenea. După titular. 3.după revizuire). 213/1998. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităŃile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege. domeniul public este: . servituŃile pot fi constituite numai dacă sunt compatibile cu uzul sau interesul public. (2) din Legea nr.

5. . 3) Afectarea nu la uzul unui simplu serviciu public sau de utilitate publică. 213/1998. În actele normative se menŃionează că prin lege se pot determina alte bunuri. 213/1998 este acela al determinării exprese. pentru că există în domeniul public foarte multe bunuri care în aceeaşi măsură.1) Includerea unui bun în domeniul public datorită naturii sale . 29 .Legea nr. . municipal şi judeŃean. aparŃin domeniului public de interes local sau judeŃean.activitate desfăşurată în interesul şi folosul comunităŃii. 5.ConstituŃia în art. . 80. Criteriile utilizate de către actuiala reglementare pentru determinarea bunurilor care fac parte din domeniul public A) Declararea de către lege a unor categorii de bunuri ca făcând parte din domeniul public: . reŃelele stradale. sunt de uz sau interes public. parcurile publice. sunt destinate a fi folosite de toŃi membrii societăŃii . pentru că nu toate bunurile din domeniul public sunt accesibile tuturor participanŃilor la circuitul civil.nu acoperă toată gama de bunuri. deşi. în art. A fost adoptată H.bunuri care."bunuri de interes public" .se consideră că bunurile din domeniul public nu sunt susceptibile de proprietate privată .bunuri care prin natura lor. 69/1991. orăşenesc. 4. Guvernul urma să aprecieze apartenenŃa bunurilor la domeniul public de interes local: comunal. Delimitarea domeniului public de interes naŃional de domeniul public de interes local Până la adoptarea Legii nr.G. închisori. 213/1998.se restrânge foarte mult sfera bunurilor. B) Dacă un bun după natura lui este de uz sau de interes public. după cum nici nu ar fi indicat. toate bunurile care. iar în conoformitate cu art. 2) Afectarea bunului la un serviciu public . biblioteci. problema a fost reglementată de articolele 80 şi 127 din Legea nr. Enumerările nu sunt exhaustive. ar putea constitui obiect de proprietate privată."bunuri de uz public" . potrivit legii sau prin natura lor. 127. cazărmi. 3 stabileşte că bunurile din anexă fac parte din domeniul public. căile de comunicaŃie. .Legea fondului funciar nr. şi nu au fost declarate de interes naŃional.au acces toate persoanele: pieŃele. Potrivit art. Sistemul Legii nr. şcoli. nr. în art. 3 arată categoriile de bunuri care pot face numai obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. 113/1992 care nu a fost aplicată. ci la uzul direct al întregului public . sunt destinate a fi întrebuinŃate în cadrul unor activităŃi care interesează pe toŃi membrii societăŃii: sediile organelor de stat. nu pot fi folosite de către orice persoană. teatre. 18/1991. 136 alin. nu pot fi astfel. muzee.

Domeniul public al statului . declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeŃean. persoanelor juridice fără scop lucrativ.1998). Darea în administrare se realizează. prin licitaŃie publică. în condiŃiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare. Domeniul public al comunelor. din chiria încasată. precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naŃional. de către consiliul judeŃean. dacă nu sunt declarate prin lege bunur de uz sau interes public naŃional. 12 din Legea nr. 2 . care vor da mandat preşedintelui consiliului judeŃean ori primarului. În litigiile privitoare la dreptul de administrare. 13. prin hotărâre a Guvernului. va face arătarea titularului dreptului sub sancŃiunea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin neândeplinirea acestei obligaŃiişi a revocării dreptului de administrare. oraşelor şi al municipiilor art. 4 din ConstituŃie (actualul art. titularul acestui drept va sta în nume propriu. a consiliului judeŃean. nr. a altor instituŃii publice de interes naŃional. 213/1998.bunurile prevăzute la art. 3 . 3 alin. pe termen limitat.bunurile prevăzute la pct. 459/30. după caz. 4 . declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. 136 alin.art.Of. Bunurile din domeniul public pot fi închiriate în baza hotărârii organelor menŃionate la art. după caz. sau concesionate în condiŃiile Legii nr.11. a prefecturilor. 135 alin. III din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public local. ori a consiliului local (art. 3 alin. bunurile prevăzute la pct. Titularul dreptului de administrare poate să posede. să folosească bunul şi să dispună de acesta. venit la bugetul de stat sau la bugetele locale. declarate ca atare prin lege. în administrarea regiilor autonome. În litigiile referitoare la dreptul de proprietate. Domeniul public al judeŃelor . statul este reprezentat de către Ministerul FinanŃelor. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naŃional ori judeŃean. care desfăşoară activităŃi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice. după caz. 13.bunurile prevăzute la pct. În aceste litigii. acestuia îi revine o cotă de 20-50 % stabilită prin hotărârea organelor menŃionate la art. ExerciŃiul dreptului de proprietate publică Potrivit art. în instanŃă. În conformitate cu prevederile art. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 13). judeŃean sau local. 3). a autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi locale. 30 . Aceştia pot da mandat altui funcŃionar publicsau pot angaja un avocat. statul şi unităŃile administrativ-teritoriale pot acorda bunuri din domeniul public în folosinŃă gratuită. 219/1998 (M. 213/1998. 6. 3 alin.art. iar unităŃile administrativ teritoriale. bunurile din domeniul public pot fi date. după caz. Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac. II din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public judeŃean. Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliul local. 4 din ConstituŃie şi al art. 17 din Legea nr. 136 alin. I din anexă. În cazul în care contractul de închiriere este încheiat de către titularul dreptului de administrare.

în termen de 15 zile de la comunicare. poate să accepte punctul de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge. Moduri de dobândire a dreptului de proprietate de către stat Dreptul de proprietate poate fi dobândit de către stat prin următoarele modalităŃi: expropriere. necesare executării unor lucrări de interes public. depunând aceasta la primarul localităŃii şi se soluŃionează în termen de 30 de zile. achiziŃii publice. Comisia. Legea reglementează strict şi pe etape procedura de urmat în cazul exproprierii. Declararea de utilitate publică se face numai după o cercetare prealabilă efectuate de către comisii numite de Guvern pentru lucrări de interes naŃional şi de către delegaŃia permanentă a consiliului judeŃean sau de primarul general al mun. neputând intra în problemele de fond privitoare la expropriere. rechiziŃie. c) exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor. comoara sau tezaurul. confiscare. prin care se realizează trecerea în proprietate publică a unor bunuri imobile proprietate privată. Această convenŃie poate interveni în orice fază de expropriere. Propunerile de expropriere. expropriatorul întocmeşte planul imobilelor expropriate cu indicarea numelui proprietarilor şi a ofertelor de despăgubiri. oraşelor. care se depun la consiliul local al localităŃii. potrivit legii. succesiunile vacante. Aceştia pot face întâmpinare împotriva actelor în termen de 45 de zile. Exproprierea este actul puterii de stat competente. b) măsuri pregătitoare exproprierii.3. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Odată adusă la cunoştinŃă publică. municipiilor şi judeŃelor. instanŃa ia act de învoială şi stabileşte 31 . b) În etapa următoare. împreună cu procesul-verbal care încheie cercetarea prealabilă. organul îndreptăŃit să dispună exproprierea şi proprietarul pot evita parcurgerea acestei proceduri pe calea unui transfer amiabil a dreptului de proprietate. în schimbul unei despăgubiri. Pot fi expropriate toate bunurile imobile aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. a) Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes naŃional sau de interes local. se notifică titularilor drepturilor reale asupra imobilelor. Procedura exproprierii: a) declararea de utilitate publică a exproprierii. Întinderea competenŃei materiale a tribunalului. dar nu şi asupra despăgubirii. Bucureşti – pentru lucrările de interes local. declaraŃia de expropriere întruneşte toate elementele unui act-condiŃie care declanşează procedura exproprierii. Totuşi. c) SoluŃionarea cererilor privitoare la expropriere este dată în competenŃa tribunalelor. în termen de 15 zile de la publicare. în urma deliberării. precum şi cele aflate în proprietatea privată a comunelor. preluarea bunurilor fără stăpân. Hotărârea comisiei este supusă căii de atac a contestaŃiei. în vederea consultării de către cei interesaŃi. este verificarea numai dacă sunt întrunite toate condiŃiile cerute de lege pentru expropriere şi stabilire despăgubirilor. Dacă părŃile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere.

RechiziŃionarea aeronavelor. atât pentru prevenirea. acŃionează independent.despăgubirea. Of. la declararea mobilizării parŃiale sau totale a forŃelor armate ori a stării de război. constând în efectuarea unor lucrări sau desfăşurarea unor activităŃi în situaŃiile prevăzute la alin. RechiziŃionarea navelor. a mijloacelor plutitoare şi portuare se face de către Statul Major al ForŃelor Navale. 132/1997 privind rechiziŃiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. 161 din 18 iulie 1997. 986 din 27 octombrie 2004. proprietarii sau deŃinătorii 32 . Despăgubirea se stabileşte de o comisie de experŃi şi se compune din valoarea reală a imobilului. În conformitate cu prevederile articolului 1 al Legii nr. nr. Proprietarii bunurilor rechiziŃionate au dreptul la despăgubiri. (1) al articolului 2 din lege. în situaŃiile prevăzute de prezenta lege. localizarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre. în timp de război. în caz de mobilizare sau de război. precum şi de către prefect. instituŃiile publice. Pe perioada rechiziŃiei. publicată în M. orice comandant de subunitate sau unitate militară similară sau superioară batalionului. cât şi pe timpul acestor situaŃii. stabilite în conformitate cu prevederile legii. la instituirea stări de asediu sau de urgenŃă. este autorizat să hotărască rechiziŃionarea de bunuri ori chemarea persoanelor fizice la prestări de servicii în interes public. bunurile rechiziŃionate sunt puse la dispoziŃie forŃelor destinate apărării naŃionale sau a autorităŃilor publice. cât şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăŃite. cu plata despăgubirilor prevăzute de lege. instalaŃiilor şi tehnicii de aerodrom se face de către Statul Major al ForŃelor Aeriene. Bunurile consumptibile şi cele perisabile pot fi rechiziŃionate definitiv. nr. Potrivit articolului 2 alineatul (1). care. Legea precizează că eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropriatorului vor putea fi făcute numai pe baza unui act procedural distinct. „RechiziŃia de bunuri şi prestările de servicii reprezintă măsura cu caracter excepŃional prin care autorităŃile publice împuternicite prin lege obligă agenŃii economici. Of. RechiziŃionarea bunurilor şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public. localizarea. Dacă în decurs de un an lucrările de interes public nu au fost începute şi nici nu sa făcut o nouă declaraŃie de utilitate publică. RechiziŃia. în luptă. încheierea dată de instanŃa de judecată. numai prin autorităŃile administraŃiei publice locale şi cu asumarea răspunderii proprii. astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. CetăŃenii apŃi de muncă pot fi chemaŃi pentru prestări de servicii în interes public. prin care se consemnează îndeplinirea obligaŃiilor privind plata despăgubirilor. se fac de către centrele militare. 410/2004. pentru prevenirea. În mod excepŃional. precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile. în condiŃiile prezentei legi”. înlăturarea urmărilor unor dezastre. publicată în M. foştii proprietari pot cere retrocedarea lor.

livezi. 4. Reglementări referitoare la terenuri. Prin acestă lege au fost declarate imobile agrare terenurile situate în comunele rurale. S-a impus formalitatea transcrierii pentru opozabilitatea faŃă de terŃi a transmisiunii de drepturi reale. În acest an a intrat în vigoare. 144/1958. Prin aceeaşi lege s-a realizat împroprietărirea unor categorii de persoane. a stabilit prin prevederile art. fâneŃe. precum şi terenurile arabile. localităŃi balneo-climaterice şi a comunelor declarate centre muncitoreşti. Potrivit art. la 6 septembrie. precum şi a comunelor cu planuri de sistematizare. păşunile şi fâneŃele situate înafara perimetrului construibil al municipiilor. 151. proprietate particulară de pe teritoriul oraşelor. Decretul nr. chiar dacă acestea se aflau în mai multe moşii. care a înlocuit Decretul nr. Legea a stabilit că terenurile care au făcut obiectul împroprietăririi nu puteau fi înstrăinate şi nici ipotecate. numai cu autorizaŃia şi cu întocmirea actului în formă autentică. Regimul juridic al terenurilor şi construcŃiilor De la momentul adoptării Codului civil în anul 1864. Reglementarea din 1950. comunerlor suburbane. iazuri şi bălŃi situate în intravilanul sau extravilanul localităŃilor se putea face numai cu autorizare şi în formă autentică.sunt scutiŃi de impozite şi de plata taxelor pentru bunurile rechiziŃionate. Prin art. Potrivit art. cu autorizare din partea Ministerului Agriculturii. Imobilele agricole astfel stabilite puteau fi înstrăinate prin acte între vii. La 23 iunie 1947 a fost adoptată Legea nr 203. 1 se arata că se realizau o serie de exproprieri. cu sau fără construcŃii. precum şi a comunelor în care urma să se dezvolte staŃiuni 33 . 151/1950. indiferent de numărul şi amplasarea moşiilor. comunelor urbane. 11 că înstrăinarea sau împărŃeala prin actele între vii a terenurilor. Acest act a fost în vigoare până la 5 noiembrie 1974. care nu aveau pământ sau aveau pământ puŃin. cu sau fără construcŃii aflate pe teritoriul capitalei şi comunelor învecinate. staŃiunilor balneo-climaterice. comunelor – reşedinŃe de raioane. vii. 221 care a fost în vigoare până la 29 martie 1958. înafara vetrei satului. 221/1950. La 23 martie 1945 a fost adoptată Legea nr. iar obligaŃiile ce decurg din contractele legal încheiate se suspendă. Se lăsa în proprietate un singur conac. 3 se prevedea că sunt exceptate de la expropriere suprafeŃele de teren până la 50 de ha. înstrăinarea sub orice formă a terenurilor arabile. acte pentru care s-a prevăzut forma autentică. decât în cazuri excepŃionale. 2 din Decretul nr. când a fost înlocuit cu Decretul nr. De la principiul consensualismului au fost exceptate donaŃiile şi ipotecile. 144/1958. actele de înstrăinare a terenurilor şi construcŃiilor au fost guvernate de principiul consensualismului. Reglementarea din 1947. Decretul nr. 187 privind reforma agrară. 11 din Decretul nr. păşuni. 8 şi art. când la 20 iulie a fost adoptat Decretul nr. Reglementarea din 1958. 221/1950 era obligatoriu actul autentic şi autorizarea administrativă pentru înstrăinarea terenurilor. Reglementarea din 1945. iar în art. Această lege a fost în vigoare până în anul 1950.

proprietatea persoanelor fizice sau juridice. s-a obligat să-l înstrăineze cu titlu oneros şi s-au respectat modalităŃile de plată a preŃului prevăzut în înscris. făcute fără respectarea cerinŃelor legii erau nule de drept. fiind interzisă înstrăinarea sau dobândirea prin acte juridice a acestor terenuri. în mediu rural. În art. instanŃa de judecată va putea da o hotărâre care să Ńină loc de act autentic de înstrăinare. Aceste terenuri nu puteau fi înstrăinate sau grevate cu sarcini reale. În anul 1974 au fost adoptate două legi importante şi anume: Legea nr. Aceluiaşi regim juridic erau supuse şi părŃile din terenurile cu construcŃii. SuprafaŃa acordată în folosinŃă era de până la 100 mp. 19/1968 s-a stabilit că terenurile fără construcŃii. cu un front la stradă de maxim 12 m. se constata printr-un proces-verbal încheiat de Notariatul de Stat în circumscripŃia căruia se afla imobilul în cauză. 12 din Decretul nr. s-a apreciat că trebuia să aibă loc o determinare de către organele care dădeau autorizaŃia de înstrăinare. Prin Legea nr. dobânditorul construcŃiei primind contra unei taxe un drept de folosinŃă asupra terenului. cu sau fără construcŃii. trebuiau să fie făcute în formă autentică. 44 din Legea nr. 59 privind fondul funciar (5 noiembrie 1974).balneo-climaterice şi centra muncitoreşti. prin executorul judecătoresc. Reglementarea din 1974. referitoare la terenuri. 144/1958 se menŃiona că în cazul în care s-a încheiat un înscris din care rezultă că proprietatea unui teren. trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri. în urma somaŃiei făcute de celalată parte. Decretul menŃiona că înstrăinările sau împărŃelile terenurilor arătate în art. În caz de înstrăinare a construcŃiilor. iar în termenul de 3 luni de la eliberarea autorizaŃiei de înstrăinare. în mediu urban şi de 200-250 mp. sunt indisponibile şi expropriabile. necesar utilizării construcŃiei cumpărate. putând să le transmită numai prin moştenire. al celorlalte municipii sau orase. Transcrierea dreptului de proprietate s-au înscrierea în cartea funciară se realiza pe baza unei copii legalizate de pe hotărârea judecătorească rămasă definitivă. În acelaşi sens era şi art. A fost controversată în literatura juridică noŃiunea de teren aferent construcŃiei: Într-o primă opinie. terenul aferent acestora. Neprezentarea uneia din părŃi la autentificare. 11. se putea face numai cu autorizarea prelabilă dată în condiŃiile decretului de către Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare. Astfel. pentru autentificarea actului de înstrăinare. în art. una din părŃi sau succesorii acesteia nu se prezintă din orice motive la Notariatul de Stat. Ambele legi conŃineau dispoziŃii identice. livada ori terenul cu altă destinaŃie agricolă să rămână în proprietatea înstrăinătorului construcŃiei. aflate în perimetrul construibil al muncipiului Bucureşti. în măsura în care depăşeau suprafeŃele stabilite pe baza detaliilor de sistematizare aprobate. Reglementarea din 1968. 30 din Legea nr. 59/1974. Actele de înstrăinare sau împărŃeala terenurilor de mai sus. astfel încât grădina. 58/1974 se arăta că dobânditorii terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităŃilor urbane şi rurale se puate face numai prin moştenire legală. 58 privind sistematizarea localităŃilor urbane şi rurale (1 noiembrie 1974) şi Legea nr. 34 .

Reglementarea din 1991. cu respectarea normelor de sistematizare. de acest lot putând beneficia şi persoanele care doresc să se întoarcă la sat şi să devină membrii cooperatori.Într-o altă opinie s-a apreciat că întregul teren trebuia să treacă în proprietatea statului. În art. de a obŃine producŃiile din planurile de cultură şi de creştere a animalelor şi de a contracta şi preda la fondul de aprovizionare şi la fondul de stat cantităŃile de produse potrivit legii. îşi asumau obligaŃia cultivării lor în bune condiŃii. dacă aceştia locuiau sau urmau să-şi stabilească domiciliul în acea comună. Au fost numeroase cazuri în care diferenŃele de teren au fost lăsate fără nici un titlu în stăpânirea dobânditorilor construcŃiei. Reglementarea din 1990 cu privire la terenuri. Prin art. respectiv birourile executive ale Consiliilor populare comunale. 18. Prin Legea nr. 32 din Legea nr. 58/1974 se arăta că orice înstrăinare sau împărŃeală făcută cu încălcarea prevederilor art. Prin art. după care. În anul 1991 a fost adoptată Legea nr. Au existat şi excepŃii de la regula interzicerii înstrăinării terenurilor prin acte juridice.În Decretul nr. în principal. 11 din Decretul nr. orăşeneşti sau municipale.. 112/1958 se prevedea. după caz. exceptându-se terenurile aferente construcŃiilor care se înstrăinau. În ianuarie 1990 a fost adoptat Decretul-Lege nr. În opinia noastră. 4 s-a majorat întinderea lotului în folosinŃă la 5000 mp. era atribuit în folosinŃă sau/şi închiriat pentru locuinŃă. 30 şi art. stabilind că această propruetate cumulată cu lotul în folosinŃă să nu depăşească 6000 mp. inclusiv curtea în suprafaŃă de cel mul 1000 mp. În art. 1958. 8 s-a declarat proprietate deplină asupra terenului aferent casei de locuit şi al anexelor gospodăreşti. pe baza autorizaŃiei date. 58/1974 au fost abrogate dispoziŃiile art. 5 din Statutul Cooperativei Agricole de ProducŃie se prevedea acordarea cu plată a unor terenuri în suprafaŃă de cel mult 800 mp. stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia. 35 . 42.. prin care se realiza. Aceasta a fost practica organelor administrative în majoritatea situaŃiilor. considerăm că prin intrarea în vigoare a Legii nr. .Prin art. 58/1974 se arăta că împărŃeala între moştenitori a terenurilor. iar diferenŃa de teren era închiriată ori atribuită în folosinŃă sau ca loc de casă. Astfel: . pentru construirea de locuinŃe şi anexe gospodăreşti. 30. suprafaŃă care a fost redusă ulterior la 250 mp. precum şi înstrăinarea construcŃiilor prevăzute de art. 31 din Legea nr. se putea face numai prin înscris autentic. că producătorii agricoli particulari din zonele necooperatiste puteau transmite copiilor lor o parte din terenurile agricole pe care le aveau în proprietate. precum şi a curŃii şi grădinii din jurul acestoa. 31 era nulă de drept. de către comitetele. în mod excepŃional. 9/1990 – publicată în Monitorul Oficial nr 95 din 1 august 1990 – se arăta că până la adoptarea unei noi reglementări legale privind regimul fondului funciar s-a interzis înstrăinarea prin acte între vii a terenurilor de orice fel situate înăuntrul sau înafara localităŃilor.

23 din O. Prin noŃiunea familie. devenit articolul 67 în urma republicării legii în anul 1998. 5 din Legea 54/1998 arăta că vânzarea terenurilor agricole din extravilan se putea face cu respectarea dreptului de preemŃiune al coproprietarilor. dacă gospodăreau împreună cu părinŃii lor. 18/1991.Art. 31/1997 privind investiŃiile străine. proprietatea dobânditorului nu putea depăşi 100 ha teren agricol în echivalent arabil de familie. 47 – ulterior abrogat – s-a statornicit interdicŃia de dobândire prin acte între vii şi obligaŃia de întrăinare în termen de un an a terenurilor în cazul dobândirii prin moştenire de către persoanele fizice care nu au cetăŃenie română şi persoanele juridice care nu au naŃionalitate română şi sediu în România. schimbul şi actele de înstrăinare între vii trebuia făcute în formă autentică. proprietatea funciară a dobânditorului nu putea depăşi 200 ha teren agricol în echivalent arabil de familie. S-a abrogat secŃiunea privind circulaŃia juridică a terenurilor (art. 46 din Legea nr. Prevederile art. proprietarilor vecini şi statului. 66-69 din Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. precum şi unele măsuri adiacente.U. au fost interzise înstrăinările de orice formă a terenurilor cu privire la titlul cărora existau litigii la instanŃele de judecată pe tot timpul soluŃionării acestor litigii. În conformitate cu prevederile articolului 2 alineatul (1) din Titlul X al Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităŃii imobiliare. exprimat prin intermediul secretarului unităŃii administrativ-teritoriale. 18/1991. în sensul menŃionatei legi. a impus forma autentică cu privire la înstrăinarea terenurilor. 15 din Legea nr. Precizarea expresă a impunerii formei actului autentic pentru constituirea de drepturi reale asupra terenurilor. La 2 martie 1998. pot fi 36 . Potrivit art. republicată). actual abrogat. În cazul dobândirii prin acte juridice între vii. 48 din Legea nr. indiferent de destinaŃia sau de întinderea lor. au stabilit că societăŃile comerciale constituite în România cu participare de capital străin puteau dobândi proprietatea terenurilor. situate în intravilan şi extravilan. Art. Potrivit Legii nr. Potrivit art. 54/1998. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăŃii şi justiŃiei. în cazul terenurilor agricole din extravilan. care se înregistra la Biroul de Publicitate Imobiliară. 54/1998. Reglementarea din 2005. apatrizii şi persoanele juridice străine nu puteau dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. proprietarilor vecini şi al arendaşilor. 41 alin. 18/1991 – ulterior abrogat – s-a stabilit dreptul de preemŃiune în favoarea coproprietarilor. 2 din ConstituŃie. precum şi abrogarea Legii nr. se numără modificarea Legii nr. 54/1998 privind circulaŃia juridică a terenurilor. Prin acte juridice. În art. sub sancŃiunea nulităŃii. 54 privind circulaŃia juridică a terenurilor. 3 din Legea nr. „Terenurile cu sau fără construcŃii. a intrat în vigoare Legea nr. Printre schimbările produse în legislaŃia Ńării noastre prin adoptarea Legii nr. 54/1998. Prin art. 247/2005. Încălcarea acestor prevederi era sancŃionată cu reducŃiunea actului juridic până la limita suprafeŃei legale.G. nr. cetăŃenii străini. sub sancŃiunea nulităŃii absolute a actului de înstrăinare. Acest articol a fost modificat prin art. se înŃelegea soŃii şi copiii necăsătoriŃi. S-a reglementat posibilitatea efectuării opoziŃiei de înstrăinare.

Prin abrogarea Legii nr. indiferent de destinaŃia lor. precum şi înstrăinările efectuate de către persoanele îndreptăŃite să obŃină renta viageră agricolă. prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care să cuprindă suprafeŃe continue. este de natură să înlăture orice controversă cu privire la împrejurarea dacă este sau nu necesară această formă a actului juridic. 54/1998 privind circulaŃia juridică a terenurilor. Aceste înstrăinări pot fi efectuate şi pe baza schiŃelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicării legilor fondului funciar şi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbrul judiciar. Înlăturarea limitării dreptului de a dobândi terenuri prin acte juridice. Prin abrogarea Legii nr. 54/1998. Potrivit alineatului (2) al aceluiaşi articol. Sub imperiul Legii nr. de familie”. 54/1998 prevedea că „în cazul dobândirii prin acte juridice între vii. 6 din Titlul X al Legii nr. în schimb. Dacă potrivit dispoziŃiilor articolului 15 din Legea nr. dreptul de dispoziŃie deplină asupra imobilelor. indifent de modul de dobândire. Precizarea expresă a impunerii formei actului autentic pentru constituirea de drepturi reale asupra terenurilor. Eliminarea dreptului de preemŃiune. situaŃie în care se trage concluzia potrivit căreia dreptul de preemŃiune în privinŃa terenurilor de orice fel este desfiinŃat. faŃă de redactarea textelor legale care prevedeau necesitatea formei autentice. (2) din Legea nr. 247/2005 Titlul X nu se face nici o precizare cu privire la limita suprafeŃei de teren ce poate fi dobândită prin acte juridice. în condiŃiile în care Legea nr. (1) se aplică în mod corespunzător”. 54/1998 privind circulaŃia juridică a terenurilor. Limitarea cauzelor care împiedică înstrăinarea terenurilor. 37 . 18/1991 şi al Legii nr. proprietatea funciară a dobânditorului nu poate depăşi 200 ha teren agricol în echivalent arabil. erau interzise înstrăinările. 54/1998. „În cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fără construcŃie. Se recunoaşte astfel. în condiŃiile în care Legea nr. 54/1998. Dacă dreptul de preemŃiune a fost înlăturat. încheiate în formă autentică. concluzia este că nu mai există nici o restricŃie în privinŃa întinderii dreptului de proprietate asupra terenurilor. 247/2005. dispoziŃiile alin. s-a susŃinut opinia potrivit căreia forma autentică ar fi fost necesară numai în cazul transferului dreptului de proprietate asupra terenurilor. atunci când se constituie ori se transmit dezmembrăminte ale dreptului de proprietate asupra terenurilor.înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii. Spre deosebire de dispoziŃiile Legii nr. Crearea de facilităŃi pentru realizarea anumitor operaŃiuni de înstrăinare a terenurilor. 247/2005 Titlul X nu se face nici o precizare cu privire la dreptul de preemŃiune. au fost create o serie de mijloace prin care se înlesneşte încheierea actelor juridice de înstrăinare în scopul comasării parcelelor şi loturilor de teren. indiferent de destinaŃia sau întinderea acestora. iar că în situaŃia constituirii ori trasmiterii unui drept de superficie nu ar fi fost necesară. Articolul 2 alin. prin dispoziŃiile art. sub sancŃiunea nulităŃii absolute”. actuala reglementare urmăreşte restrângerea categoriilor de litigii care au drept efect interzicerea înstrăinării terenurilor.

nr. Of. Astfel. publicată în M. cu sau fără construcŃii. reiese că orice litigii referitoare la validitatea titlului de proprietate (dacă este altul decât unul emis conform legilor fondului funciar) nu împiedică circulaŃia juridică a imobilelor. în cazul anumitor litigii. pe bază de reciprocitate. SituaŃia străinilor şi apatrizilor după revizuirea ConstituŃiei şi aderarea României la Uniunea Europeană. publicat în M. precum şi a Tratatului privind aderarea României la Uniunea Europeană.. După mai bine de 14 ani. existenŃa unui litigiu privitor la un teren cu sau fără construcŃii nu împiedică înstrăinarea acestuia şi nici constituirea altor drepturi reale sau de creanŃă. 38 . pe tot timpul soluŃionării acestor litigii. Din perspectiva acestor reglementări. a terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii la instanŃele judecătoreşti. 465 din 1 iunie 2005. Islanda. adică cetăŃenii statelor membre. ratificat prin Legea nr. Numai cu titlu de excepŃie. arată că „în situaŃia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren. a fost adoptată Legea nr. partea care şi-a îndeplinit obligaŃiile poate sesiza instanŃa competentă care poate pronunŃa o hotărâre care să Ńină loc de contract”. 1008 din 14 noiembrie 2005. chiar dacă drepturile asupra acestora fac obiectul unor litigii. prin dispoziŃiile articolului 4 al Titlului X al Legii nr. pe de altă parte.. în condiŃiile prevăzute prin lege organică. fie că este vorba de transmiterea ori constituirea de drepturi reale sau de constituirea unor drepturi de creanŃă. după caz”.sub orice formă.CetăŃenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiŃiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaŃionale la care România este parte. una dintre părŃi refuză ulterior să încheie contractul. se împiedică înstrăinarea imobilelor. ExistenŃa acestei prevederi legale este de natură să înlăture discuŃiile cu privire la admisibilitatea acŃiunii în justiŃie pentru pronunŃarea unei hotărâri care să Ńină loc de contract de vânzare-cumpărare. precum şi prin moştenire legală”. nr. 157/2005. DispoziŃiile articolului 5 alineatul (2) din Titlul X al Legii nr. există din nou o reglementare expresă a sancŃiunii antecontractului de vânzare-cumpărare. Reglementarea acŃiunii prin care instanŃa să pronunŃe o hotărâre care să Ńină loc de contract de vânzare-cumpărare. „cu excepŃia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate. 247/2005. că textul este mult mai precis şi mai puŃin exigent decât reglementarea articolului 12 a Decretului nr. Se observă. există două categorii de persoane: a) persoanele fizice şi persoanele juridice din statele membre (statele Uniunii Europene. Lichtenstein şi Norvegia). se proclamă principiul liberei circulaŃii a terenurilor. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăŃenii străini şi apatrizi. În conformitate cu prevederile articolului 44 alineatul (2) din ConstituŃia României revizuită. 144/1958. 247/2005. precum şi de către persoanele juridice străine. „. Pentru detalierea condiŃiilor de dobândire a dreptului de proprietate de către străini şi apatrizi în temeiul dispoziŃiei constituŃionale citate. Of. conform legilor fondului funciar. Din interpretarea textului legal amintit.

39 . 3 din Legea nr. respectiv sedii secundare. dacă îşi stabilesc reşedinŃa în România şi pot dovedi calitatea de fermier care desfăşoară activităŃi independente (prin documente specifice statului membru al cărui cetăŃean este sau din care provine apatridul). În ce priveşte persoanele fizice şi persoanele juridice din statele membre. adică cetăŃenii statelor terŃe şi apatrizii cu domiciliul în statele terŃe. unde se arată: “CetăŃeanul unui stat membru. 5 alineatul (1) din Legea nr. Prima excepŃie este instituită de dispoziŃiile art. precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaŃia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole. permiŃând în interiorul menŃionatului termen. potrivit art. A doua excepŃie este prevăzută la art. pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru reşedinŃe secundare. (2)”. precum şi persoanele juridice care au naŃionalitatea unui stat terŃ. precum şi persoanele juridice care au naŃionalitatea unui stat membru. la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană”. pădurilor şi terenurilor forestiere de către: a) cetăŃenii statelor membre şi apatrizii cu domiciliul într-un stat membru. constituită în conformitate cu legislaŃia unui stat membru. În anul 1973 a fost adoptată Legea nr. 4 din Legea nr. 312/2005. pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană”. apatridul nerezident în România cu domiciliul într-un stat membru. acestea pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiŃii în care pot face acest lucru persoanele din România. În conformitate cu prevederile alineatului ultim al articolului 5 din Legea nr. în conformitate cu care „CetăŃeanul unui stat membru nerezident în România. 312/2005. „DestinaŃia terenurilor agricole. 4/1973 care se referea la construirea de locuinŃe. se stabileşte o excepŃie la excepŃie. apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale). Reglementarea din 1973. şi b) apatrizii cu domiciliul în România. a dreptului de proprietate asupra terenurilor). dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole. Prin dispoziŃiile alineatului (2) al aceluiaşi articol. şi b) persoanele fizice şi persoanele juridice din state terŃe. 312/2005. dacă îşi pot dovedi calitatea de fermier care desfăşoară activităŃi independente (cu atestat eliberat de către Ministerul Agriculturii. pădurilor şi a terenurilor forestiere nu poate fi schimbată pe durata perioadei de tranziŃie de către persoanele prevăzute la alin.apatrizii cu domiciliul în statele membre. 312/2005. Aceasta este regula de la care există o serie de excepŃii rezultate în urma procesului de negociere în vederea aderării la Uniunea Europeană (s-a admis existenŃa unor perioade de tranziŃie în care să se menŃină restricŃii cu privire la dobândirea de către persoanele dintr-un alt stat membru. precum şi persoana juridică nerezidentă. Reglementări referitoare la construcŃii.

Prin art. cât şi cele legate nemijlocit de îndeplinirea atribuŃiilor de serviciu ale persoanelor care le ocupă. 4/27. cetăŃenii aveau dreptul să aibă în proprietate personală o singură locuinŃă pentru ei şi familiile lor. 59/1974. 85/1992. 44 – 51 din Legea nr.1989. Prin art. Prin Legea nr. 61/1990 era judicios întocmit şi viza cauza actului juridic (cumpărarea în scop de închiriere sau de revânzare). Prin acelaşi act normativ au fost abrogate şi dispoziŃiile art. iar nu în scop speculativ. şi anume transferarea dreptului de proprietate asupra locuinŃelor închiriate din fondul de stat numai în scopul asigurării locuirii în continuare a foştilor chiriaşi. 5. Persoanele încadrate cu contract de muncă şi pensionarii care nu aveau locuinŃă proprietate beneficiau de dreptul de a li se închiria locuinŃe din fondul locativ de stat. 6 cu privire la construirea sau cumpărarea de locuinŃe în scopul închirierii sau revânzării era intezisă. 76/1994. 58/1974. În anul 1990 s-a adoptat Decretul-Lege nr. 61/1990 prin care au fost abrogate art. În varianta modificată prin Legea nr. 85/1992 -. CetăŃenii puteau construi sau cumpăra locuinŃe în localitatea de domiciliu sau în care aveau dreptul de a-şi stabili domiciliul. 61/1990 s-a acordat dreptul de cumpărare a locuinŃelor construite din fondurile statului chiriaşilor care le ocupau. 4/1973 şi s-a dat posibilitatea dobândirii şi păstrării în proprietate a mai multor locuinŃe de către o singură persoană.12. Reglementarea din 1990 cu privire la construcŃii. 4 din acelaşi decret s-a interzis cumpărarea de locuinŃe din fondul de stat în scop de revânzare sau închiriere – acest articol fiind abrogat prin Legea nr.Potrivit art. În cazul construirii. Prin Decretul-Lege nr. Textul aşa cum era iniŃial în Decretul-Lege nr. 40 . Prin familie se înŃelegea: soŃul. 1 din 26 decembrie 1989. Membrii unei familii puteau păstra în proprietate comună sau în proprietatea unuia dintre ei o singură locuinŃă. a fost abrogată Legea nr. prevederile Decretului-Lege nr. Prin art. soŃia şi copiii minori. 61/1990 au fost completate în sensul că s-a acordat dreptul de cumpărare a locuinŃelor construite din fondurile unităŃilor economice sau bugetare de stat cu excepŃia locuinŃelor de intervenŃie. ceea ce înseamnă în opinia noastră revenirea la caracterul consensual al actelor juridice a terenurilor şi construcŃiilor. prin locuinŃă de intervenŃie se înŃelege locuinŃele destinate cazării personalului unităŃilor economice sau bugetare care prin contractul de muncă îndeplinesc activităŃi sau funcŃii ce necesită prezenŃa permanentă sau în caz de urgenŃă în cadrul unităŃilor. 5 şi 52 din Legea nr. Prin locuinŃă de intervenŃie – în varianta iniŃială – se înŃelegeau locuinŃele situate în incinta unităŃilor economice sau bugetare de stat. 5 din Decretul-Lege nr. publicat în Monitorul Oficial nr. aplicarea lui corectă având menirea de a contribui la atingerea scopului actului normativ în discuŃie. abrogarea acestui text a constituit o eroare de reglementare juridică. dreptul de proprietate asupra locuinŃei se transmitea la data întocmirii procesului-verbal de predare-primire a locuinŃei.

deşi îndeplinesc condiŃiile pentru restituirea în natură. Proprietatea anulabilă. precum şi în situaŃia în care. este ameninŃată de o cauză de anulare. au fost abrogate expres prevederile Decretului nr.Reglementarea din 1991. 112/1995 s-au stabilit măsurii reparatorii în favoarea foştilor proprietari. 50/1991 privind autorizarea executării construcŃiilor. Potrivit art. Reglementarea din 1995. Proprietatea rezolubilă. după 6 martie 1945. cu titlu şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989. GeneralităŃi. optează pentru acordarea de despăgubiri. trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice. Prin Legea nr. 4. 3. or prezintă o anumită complexitate ce constă în: este afectată de o condiŃie rezolutorie ori suspensivă. 144/1958 şi ale Legii nr. 41 . 112/19995 s-a acordat chiriaşilor dreptul de a cumpăra apartamentele care nu fac obiectul restituirii. Intrând în vigoare Legea nr. când aparŃine mai multor persoane.restituirea în natură prin redobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriaşi sau a celor care sunt libere. 1. persoane fizice.MODALITĂłILE DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. dreptul de proprietate este incert. 9 din Legea nr. Până la împlinirea termenului de prescripŃie a acŃiunilor în anulare. a imobilelor cu destinaŃia de locuinŃe. 4/1973. 2. 2. b) proprietatea comună pe cote-părŃi forŃată şi perpetuă. ModalităŃile juridice ale dreptului de proprietate sunt : proprietatea rezolubilă. 50/1991 s-a acordat posibilitatea concesionării de terenuri din domeniul privat pentru realizarea de locuinŃe şi case de vacanŃă. . proprietatea anulabilă şi proprietatea comună. Proprietatea anulabilă Proprietatea este anulabilă atunci când dreptul s-a dobândit printr-un act juridic lovit de nulitate relativă. GeneralităŃi Proprietatea este pură şi simplă când aparŃine unui titular în exclusivitate. Prin Legea nr. c) proprietatea comună în devălmaşie. TEMA A IV-A . care putea consta în împrumuturi şi subvenŃii acordate de stat. Proprietatea comună: a) proprietatea comună pe cote-părŃi obişnuită sau temporară.acordarea de despăgubiri pentru celelalte apartamente. măsuri care constau în: . precum şi modalităŃi de sprijinire financiară. la 7 august 1991.

dobândirea proprietăŃii bunurilor mobile de către terŃi posesori de bunăcredinŃă. tot timpul.art. Fructele culese de proprietarul sub condiŃie rezolutorie rămân dobânditorului acestuia. adică atunci când transferul dreptului de proprietate s-a făcut sub condiŃie rezolutorie sau suspensivă.potrivit art. . 3. constituirile de dezmembrăminte ale proprietăŃii şi sarcinile cu care a fost grevat bunul de către donatar sunt menŃinute dacă au fost făcute mai înainte de înscrierea unui extras al cererii de chemare în judecată pe marginea menŃiunii de înscriere a contractului de donaŃie în cartea funciară. ExcepŃii: . dezmembrămintele şi 42 . adică poate efectua acte de administrare şi de dispoziŃie. adică încheierea actului juridic până la îndeplinirea condiŃiei. b) eveniente conditionae. în principiu se desfiinŃează. 855 Cod civil. şi potrivit art. Dreptul dobânditorului dispare ca şi cum nu ar fi existat niciodată. nu este un adevărat proprietar. Proprietatea rezolubilă Proprietatea este rezolubilă când este afectată de o condiŃie rezolutorie ori suspensivă. art. Actele de administrare efectuate de proprietarul sub condiŃie rezolutorie sunt menŃinute.validarea aparenŃei de drept. transmisiunile. în cazul raportului donaŃiilor. 2 Cod civil. 765 Cod civil. pe când transmiŃătorul redevine proprietar deplin şi este considerat ca şi cum ar fi fost proprietar pur şi simplu. în cazul reducŃiunii donaŃiilor. b) împlinirea termenului de prescripŃie a acŃiunii în anulare are drept efect consolidarea dreptului de proprietate. 836 Cod civil reglementează revocarea de drept a donaŃiei pentru survenienŃă de copii. . astfel cum se arată în art. dreptul dobânditorului se desfiinŃează precum şi drepturile terŃilor subdobânditori. ExcepŃii: . Efectele confirmării se produc sub rezerva dreptului terŃilor. toate înstrăinările. c) în cazul admiterii acŃiunii în anulare.dobândirea proprietăŃii imobilelor prin uzucapiune. Actele de dispoziŃie efectuate de proprietarul sub condiŃie rezolutorie. care este proprietarul sub condiŃie suspensivă. adică după îndeplinirea condiŃiei. . 834 Cod civil – în cazul revocării donaŃiei. fiindcă nu poate efectua acte de folosinŃă.TransmiŃătorul. Dobânditorul sub condiŃie rezolutorie poate exercita toate drepturile unui proprietar pur şi simplu. Efectele proprietăŃii rezolubile: a) pedente conditionae.Efectele proprietăŃii anulabile: a) dacă are loc confirmarea actului de către cel îndreptăŃit să ceară anularea dreptului de proprietate. 1167 alin. Proprietatea rezolubilă izvorăşte din orice act translativ de proprietate sau din lege. dar tot sub aceeaşi condiŃie. poate transmite dreptul moştenitorilor săi. 937 Cod civil stabileşte revocarea donaŃiilor făcute între soŃi. De exemplu: art. se consolidează devenind un drept pur şi simplu. exact cum n-ar fi înstrăinat lucrul niciodată. însă poate îndeplini acte de dispoziŃie şi poate transmite către moştenitori dreptul sub condiŃie suspensivă.

. uzucapiunea ca urmare a exercitării unei coposesii. transformarea proprietăŃii devălmaşe a soŃilor cu ocazia divorŃului.dobândirea prin uzucapiune a proprietăŃii asupra bunurilor imobile. Dreptul proprietarului sub condiŃie suspensivă este desfiinŃat retroactiv. proprietatea comună pe cote-părŃi. potrivit art. 1909 Cod civil. se poate justifica menŃinerea acestor acte. cât şi sub aspectul culegerii fructelor potrivit cotei din dreptul de proprietate. Atunci când o persoană în mod public a pretins că are o anumită calitate şi a efectuat acte în virtutea acelei calităŃi. în care terŃi de bună-credinŃă s-au încrezut. Dreptul de a ieşi din indiviziune este imprescriptibil. Proprietatea comună Proprietatea este comună atunci când dreptul de proprietate aparŃine concomitent mai multor proprietari titulari. Exercitarea dreptului de proprietate: Posesia poate fi exercitată de toŃi coproprietarii sau de unul dintre ei. FolosinŃa poate fi exercitată de toŃi coproprietarii. a) proprietatea comună pe cote-părŃi. Proprietatea comună are două forme: pe cote părŃi şi în devălmăşie. adică există certitudinea că ea nu se va mai putea împlini vreodată. convenŃia. Se utilizează termenul de coproprietate. îl constituie un bun singular şi se întrebuinŃează termenul de indiviziune.dobândirea proprietăŃii de bunuri mobile de către un posesor de bunăcredinŃă. CondiŃia care se impune este ca un coproprietar să nu împiedice pe ceilalŃi coproprietari să folosească bunul şi să nu schimbe destinaŃia şi modul de utilizare a lui. confiscarea totală sau parŃială a unui bun a unei persoane căsătorite. nimeni neputând fi obligat a rămâne în indiviziune. . Proprietatea comună pe cote-părŃi este de două feluri: obişnuită sau temporară şi forŃată şi perpetuă. . ►Proprietatea comună pe cote-părŃi obişnuită sau temporară. sunt menŃinute dacă au fost trecute în registrul de transcripŃiuni până la data deschiderii succesiunii.sarcinile ce au fost consfinŃite de donatar. 43 . precum şi toate actele de dispoziŃie consimŃite de acesta. 4. adică dreptul de proprietate asupra unui bun este fracŃionat în cote-părŃi ideale şi abstracte. atunci când dreptul de proprietate comună pe cote-părŃi se exercită asupra unei mase de bunuri. Se consolidează dreptul dobânditorului sub condiŃie rezolutorie. c) atunci când condiŃia rezolutorie a căzut. Modul de dobândire a proprietăŃii comune obişnuite sau temporară fiind: succesiunea. 728 Cod civil. Acest fel de proprietate comună poate înceta oricând.validarea aparenŃei de drept. construirea de către mai multe persoane pe terenul ce aparŃine unuia sau mai multor coproprietari. atunci când obiectul. astfel potrivit art. precum şi actele de dispoziŃie făcute de acesta pedente conditionae.

este atribuit în întregime unui singur copărtaş. Încetarea coproprietăŃii temporare poate interveni în următoarele moduri: prin dobândirea proprietăŃii exclusive. de a i se preda parte din fruct. iar dacă bunul cade în lotul altui coproprietar. înstrăinarea către un terŃ. partajul are următoarele moduri de realizare: a) în natură. atunci când nici un copărtaş nu solicită atribuirea bunului. când fiecare copărtaş primeşte bunuri sau părŃi din bunuri. MenŃinerea acestor acte a fost justificată pe ideea gestiunii de afaceri ori a mandatului tacit. deci este nevoie de acordul tuturor coproprietarilor.Referitor la culegerea fructelor s-a considerat că fructele industriale s-ar cuveni numai coproprietarului care a lucrat terenul. Asupra cotei părŃi ideale. când bunul nefiind comod partajabil în natură. prin expropriere. donaŃii. pentru a scoate bunul din comunitate. dreptul dobânditorului se consolidează. În ceea ce priveşte actele de dispoziŃie a întregului bun. se aplică regula unanimităŃii. ObligaŃia copărtaşilor este aceea de a contribui la cheltuielile de întreŃinere. 44 . în raport de cota-parte ce o deŃine din coproprietate. succesiune sau uzucapiune. Inegalitatea loturilor cu valoarea cotelor-părŃi. → când dobânditorul a acŃionat în înŃelegere frauduloasă cu înstrăinătorul. se compensează prin plata de sume de bani denumite sulte (copărtaşii care primesc bunuri de valoare mai mare decât valoarea cotei-părŃi pe care o deŃineau din dreptul de proprietate. SituaŃii: → când dobânditorul nu a cunoscut că înstrăinătorul nu este proprietar exclusiv. de conservare a bunului. acesta poate cere atribuirea bunului în lotul său. actul de dispoziŃie este lovit de nulitate absolută. dacă sunt utile bunului şi nu a existat opoziŃia expresă a altor coproprietari la efectuarea lor. ceilalŃi copărtaşi primind sulte. Dobânditorul poate face intervenŃie la partaj. şi c) prin vânzare. atunci vânzarea se desfiinŃează. prin pieirea bunului în caz fortuit. b) prin atribuire. vânzarea se află sub condiŃia rezolutorie a partajului. proporŃional cu cota-parte ce le revine din dreptul de proprietate. Dacă bunul cade în lotul copărtaşului înstrăinător. pentru consolidarea proprietăŃii. PreŃul obŃinut în urma vânzării bunului este împărŃit între copărtaşi conform cotelor-părŃi ce le revin din coproprietate. pentru ca bunul să fie atribuit în lotul coproprietarului vânzător. prin partaj: voluntar sau judiciar. actul de dispoziŃie este lovit de nulitate relativă. → când dobânditorul a cunoscut calitatea de coproprietar a înstrăinătorului. Pe temeiul vânzării de către un coproprietar. Indiferent că este voluntar sau judiciar. S-a admis că actele de conservare şi administrare făcute de un singur coproprietar sunt valabile. plătesc sume de bani copărtaşilor ale căror loturi au valoare mai mică decât valoarea cotei-părŃi de le revenea din dreptul de proprietate. apreciindu-se ca fiind un abuz de drept cererea coproprietarului care nu a lucrat. fiecare copărtaş are un drept de dispoziŃie deplină. DispoziŃia.

determinarea cotei-părŃi ce revine fiecărui copărtaş. încheierea de admitere în principiu nu era atacată cu apel. pr. şi a autorizării autorităŃii tutelare. instanŃele nu pronunŃă întotdeauna încheierea de admitere în principiu. fiind prezenŃi. 258. 6738 C. nu sunt realizate condiŃiile de complinire a lipsei de capacitate. Dacă sub aspectul elementelor specificate mai sus. încheierea de admitere în principiu poate fi atacată cu apel sau. ele nu mai puteau fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra 45 . pentru care instanŃa nu are date suficiente. sunt arătate elementele pe care instanŃa trebuie să le stabilească instanŃa în vederea efectuării împărŃelii: bunurile supuse împărŃelii. 6735-6738 din Codul de procedură civilă. civ. este posibil partajul judiciar şi în cazul unor copărtaşi prezenŃi dar incapabili ori cu capacitate de exerciŃiu restrânsă. în cadrul articolelor 6731-67314. care se rezolvă printr-o încheiere de admitere în principiu. Dacă se împarte o moştenire. Dacă.. În articolul 6735 C. cu recurs odată cu fondul. datoriile şi creanŃele comoştenitorilor faŃă de defunct. copărtaşii nu se înŃeleg. iar aceştia au capacitate deplină de exerciŃiu.. În practică. până la pronunŃarea hotărârii de partaj. 219/2005. ori lipseşte cel puŃin unul dintre ei sau între copărtaşi fiind unii lipsiŃi de capacitate de exerciŃiu ori cu capacitate de exerciŃiu restrânsă. calitate de coproprietar. dacă apelul privea stabilirea calităŃii de coproprietar. 6735 alin. precum şi sarcinile moştenirii. formarea loturilor etc. instanŃa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire. Procedura de judecată a partajului comportă două faze: a) admiterea în principiu a cererii de ieşire din indiviziune. cotaparte ce se cuvine fiecăruia şi creanŃele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faŃă de alŃii.”. Această practică este posibilă în cazurile în care partajul nu ridică probleme deosebite. cota-pare ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărŃelii. civ. evaluare şi altele asemenea. Încheierea de admitere în principiu a partajului este reglementată de dispoziŃiile art. DispoziŃiile articolului 6736 arată: „Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operaŃii de măsurătoare. Procedura împărŃelii judiciare este reglementată de Codul de procedură civilă în Capitolul VII1 din Cartea a VI-a. 1. Încheierea de admitere în principiu va trebui dată ori de câte ori împărŃirea bunurilor implică soluŃionarea unor probleme mai complexe şi mai complicate privind stabilirea masei bunurilor comune. respectiv a încuviinŃării din partea ocrotitorului legal. Apreciem că era mai potrivită soluŃia adoptată anterior Legii nr. însă. respectiv de completare a capacităŃii de exerciŃiu restrânsă.Partajul voluntar este posibil atunci când sunt prezenŃi toŃi copărtaşii. şi b) desăvârşirea împărŃelii. ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arătate la art.. fiind supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea dată asupra fondului procesului. după caz. 219/2005. astfel cum au fost modificate prin Legea nr. proc. numai cu asigurarea reprezentării legale. în conformitate cu care încheierea de admitere în principiu putea fi atacată separat cu apel.. În conformitate cu prevederile art. trebuie să se recurgă la procedura partajului judiciar. întocmind în mod corespunzător minuta prevăzută de art.

prin hotărârea asupra fondului procesului. în cazul în care cotele-părŃi sunt egale ori apropiate. instanŃa va Ńine seama de criteriile prevăzute la art. Prin încheiere ea va stabili şi termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să depună sumele ce reprezintă cotele-părŃi cuvenite celorlalŃi coproprietari. Dacă mai mulŃi coproprietari cer să li se atribuie bunul. au făcut construcŃii. considerăm că trebuie adăugat criteriul calităŃii de debitor în urmărirea ce se contestă. chiar dacă debitorul urmărit are o cotă mai mică din dreptul de proprietate asupra unui bun. domiciliul şi ocupaŃia părŃilor. îi va atribui bunul. a întinderii drepturilor copărtaşilor.fondului procesului. Acest lucru întărea caracterul interlocutoriu al acestei încheieri. se vor efectua expertize în acest scop. iar şansele de realizare a creanŃei ce se execută silită să fie mai ridicate. Dacă pentru stabilirea masei. La aceste criterii. iar astfel. instanŃa trebuie să procedeze la formarea loturilor şi la atribuirea lor. ca urmare a efectului retroactiv al partajului. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare. În cazul în care coproprietarul nu depune în termen sumele cuvenite celorlalŃi coproprietari. Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune. anterior pronunŃării încheierii de admitere în principiu. Astfel. este o expertiză ce este necesară formării loturilor. ele se întregesc printr-o sumă de bani (sultă). astfel cum stabilesc dispoziŃiile alineatului (2) al articolului 6735. în cazul în care partajul se face în cadrul contestaŃiei la executare. Deschiderea unei căi de atac separate împotriva încheierii de admitere în principiu ar fi fost de natură să ordoneze procesul de partaj şi să contribuie la scurtarea duratei acestuia. a valorii acesteia. natura bunurilor. va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea 46 . prin încheiere. În cazul în care împărŃeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaŃia economică. sumele cuvenite celorlalŃi coproprietari. instanŃa va putea atribui bunul altui coproprietar. în termenul stabilit. instanŃa. instanŃa. Ńinând seama de împrejurările cauzei. apreciem că se impune ca atribuirea bunului să se facă în favoarea copărtaşului debitor. Regula stabilită de lege pentru efectuarea partajului este aceea a împărŃelii în natură. DispoziŃiile articolului 6739 stabilesc. înainte de a se cere împărŃeala. criteriile pe care trebuie să le aibă instanŃa în vedere la formarea loturilor: acordul părŃilor. mărimea cotei-părŃi ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărŃit. faptul că unii coproprietari. îmbunătăŃiri cu acordul coproprietarilor. la cererea unuia dintre coproprietari. îi poate atribui provizoriu întregul bun. se arată că în temeiul celor stabilite potrivit alineatului (1) al aceluiaşi articol. La cererea unuia dintre coproprietari instanŃa. Astfel. cu titlu exemplificativ. proc. a creanŃelor reciproce ale copărtaşilor. civ. în condiŃiile prezentului articol. 6739. a datoriilor şi sarcinilor moştenirii este nevoie de efectuarea unor lucrări de evaluare ori de părerea unor specialişti. actele de executare să fie menŃinute. pentru motive temeinice. Expertiza despre care se face vorbire în articolul 6736 C.

va dispune vânzarea bunului. fie un drept de creanŃă la încasarea unei sume de bani – sulta -). Partajul produce şi efectul garanŃiei copărtaşilor. 2 al art. ora şi locul vânzării. acesta va proceda la efectuarea vânzării la licitaŃie publică. nu s-au depus. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. instanŃa. socotite de la data primirii încheierii. Prin partaj. între foştii copărtaşi încetează starea de indiviziune. dobândesc un drept exclusiv (fie un drept de proprietate asupra unui bun ori a unei părŃi materiale determinate dintr-un bun.asupra fondului procesului. este considerat că nu a fost nici un moment titular al vreunui drept asupra acelui bun. care nu va putea depăşi 30 de zile pentru bunurile mobile şi 60 de zile pentru bunurile imobile. sumele cuvenite celorlalŃi coproprietari. coproprietarii pot conveni ca vânzarea bunurilor să se facă la orice preŃ oferit de participanŃii la licitaŃie. Potrivit alineatului penultim al articolului 67312. Astfel. executorul va întocmi şi va afişa publicaŃia de vânzare cu cel puŃin 30 de zile înainte de termenul de licitaŃie. Pentru termenul de licitaŃie a bunurilor mobile executorul va întocmi şi va afişa publicaŃia de vânzare cu cel puŃin 5 zile înainte de acel termen. După rămânerea irevocabilă a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de către executorul judecătoresc. 786 din Codul civil. aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra fondului procesului. în termenul stabilit. În conformitate cu prevederile art. şi va înştiinŃa coproprietarii despre data. dacă unul din copărtaşi este evins de către o terŃă persoană cu privire la un bun obŃinut la partaj. Copărtaşul care nu obŃine un anumit bun la partaj. astfel că în schimbul cotei-părŃi pe care o deŃineau din dreptul de proprietate comună. prin încheiere. Indiferent că este voluntar ori judiciar. La împlinirea termenului părŃile vor prezenta instanŃei dovada vânzării. instanŃa. 67311 din Codul de procedură civilă. partajul are aceleaşi efecte. Dacă s-a dispus ca vânzarea bunului să se facă de părŃi prin bună învoială. Partajul are efect retroactiv. fiind un act declarativ. În cazul în care vânzarea prin bună învoială nu se realizează în termenul prevăzut de alin. stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalŃi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească. Dacă nu au fost astfel atacate. va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc. stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părŃi prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc. Executorul va fixa termenul de licitaŃie. Încheierile prin care se dispune vânzarea bunurilor supuse împărŃelii pot fi atacate separat cu apel. copărtaşul căruia i s-a atribuit un bun la împărŃeală. deşi acesta a fost atribuit provizoriu. iar 47 . prin încheiere. instanŃa va stabili şi termenul în care aceasta va fi efectuată. Efectele partajului. În cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori. În cazul vânzării unui bun imobil. este considerat că a fost titularul exclusiv al dreptului de proprietate asupra acelui bun de la momentul naşterii stării de indiviziune.

şanŃul comun sau gardul comun. copărtaşii creditori se bucură de privilegiul copărtaşilor. pentru a se restabili echivalenŃa loturilor copărtaşilor. . uzucapiune. Pentru încasarea sultei şi a daunelor rezultând din obligaŃia de garanŃie a copărtaşilor. nu este opozabilă creditorului intervenient. nici o predare de bunuri şi nici o plată făcută de către un copărtaş (debitor al bunurilor ori al sultei). În consecinŃă. succesiune. cu respectarea următoarelor limite: . Pentru conservarea privilegiului asupra bunurilor imobile. b) coproprietarii lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a două fonduri învecinate (drumuri. care este un privilegiu special. poteci. partea ce revine debitorului la partaj este poprită în folosul creditorilor intervenienŃi (indiferent că este vorba de bunuri materiale ori de sulta în bani datorată de către ceilalŃi copărtaşi).folosinŃa trebuie exercitată numai în interesul utilizării fondului căruia i-a fost afectat bunului comun accesoriu. ce aparŃin unor proprietari diferiŃi. 48 . 1741 din Codul civil. fântâni care servesc pentru folosirea a două imobile învecinate. Aceasta are ca obiect bunurile care prin natura sau destinaŃia lor sunt folosite de mai mulŃi coproprietari.cauza evicŃiunii este anterioară împărŃelii. astfel că este firesc ca împărŃeala să fie refăcută cu excluderea de la masa de împărŃit a bunului cu privire la care s-a produs evicŃiunea din partea terŃului. fondurile principale devin proprietatea unui singur titular. fiindcă sunt accesorii ale unor bunuri ce se află în proprietate exclusivă. Până la plata creanŃei către creditorul intervenient. acesta trebuie înregistrat în registrul de publicitate imobiliară (în prezent.atunci când prin convenŃie. Acest privilegiu se exercită asupra bunurilor pe care copărtaşii debitori le-au obŃinut la partaj. IntervenŃia creditorilor la partaj are efect de poprire. c) despărŃiturile comune. . Încetarea coproprietăŃii are loc în următoarele situaŃii: . prin efectul participării creditorilor la împărŃeală. Coproprietarii pot exercita toŃi acte de folosinŃă asupra bunurilor ce formează obiectul drepturilor de proprietate pe cote-părŃi forŃate şi perpetue. în măsura în care se află chiar pe linia de despărŃitoare dintre cele două proprietăŃi). Este vorba de o situaŃie în care autorul copărtaşilor nu ar fi fost veritabilul titular al dreptului. adică zidul comun. Nici o ipotecă şi nici un alt drept real constituit asupra imobilului în interiorul acestui termen. Cazuri de proprietate comună pe cote-părŃi forŃată şi perpetuă: a) proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu mai multe locuinŃe sau alte spaŃii decât locuinŃele. în conformitate cu prevederile art. nu sunt opozabile copărtaşului titular al privilegiului care efectuează formalitea de publicitate imobiliară în termen. este vorba de Partea a III-a a cărŃii funciare) în termen de 60 de zile de la data actului de împărŃeală (data actului de partaj voluntar sau data rămânerii irevocabile a hotărârii de partaj). ►Proprietatea comună pe cote-părŃi forŃată şi perpetuă. ceilalŃi copărtaşi sunt ŃinuŃi să-l despăgubească.folosinŃa să nu aducă atingere dreptului egal şi reciproc al celorlalŃi coproprietari.prin dispariŃia imobilului.

În conformitate cu prevederile art. pentru înstrăinarea ori grevarea cu sarcini a bunurilor comune terenuri şi construcŃii. d) servituŃile legale. prezumându-se că are şi consimŃământul celuilalt soŃ. şi că îl reprezintă pe acesta din urmă în respectiva tranzacŃie. În dreptul românesc a mai existat proprietatea devălmaşă a obştilor săteşti. operează mandatul tacit reciproc. Exercitarea dreptului de proprietate de către soŃi constă în faptul că aceştia administrează şi folosesc împreună bunurile comune. 3. Dreptul de uz şi dreptul de abitaŃie. c) moduri de dobândire. (2) teza I din Codul familiei. b) clasificarea servituŃilor. c) servituŃile naturale. 35 alin. de folosinŃă şi chiar de dispoziŃie) poate fi efectuat de către un singur soŃ. după cum tot împreună pot dispune de ele. bunuri comune ale soŃilor. În cazul acestei forme de proprietate comună. g) apărarea dreptului de servitute. Dreptul de proprietate comună devălmaşă a soŃilor este de natură legală şi îşi are temeiul în comunitatea de bunuri a soŃilor. f) stingerea uzufructului. Nesocotirea acestei reguli sancŃionează actul de dispoziŃie cu nulitatea relativă ce poate fi invocată numai de către soŃul care nu a manifestat consimŃământul la respectiva operaŃiune juridică. g) lichidarea uzufructului. 2. adică orice act (de administrare.prin expropriere. singurul caz de proprietate comună în devălmăşie este proprietatea comună a soŃilor. În mod excepŃional proprietatea comună pe cote părŃi forŃată şi perpetuă poate înceta prin partaj. 49 . (2) teza a II-a din Codul familiei. în conformitate cu prevederile art. coproprietarii nu-şi cunosc întinderea cotei-părŃi din dreptul de proprietate. Bunurile dobândite de oricare dintre soŃi în timpul căsătoriei sunt de la data dobândirii lor.. f) drepturile şi obligaŃiile ce decurg din servitute. b) obiectul dreptului de uzufruct. acest lucru având loc. Dreptul de uzufruct: a) definiŃie. TEMA A V-A . h) stingerea servituŃilor. În prezent. e) servituŃile stabilite prin fapta omului. 35 alin. e) drepturile şi obligaŃiile nudului proprietar. numai în cazul lichidării coproprietăŃii. d) drepturile şi obligaŃiile uzufructuarului.DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. în conformitate cu prevederile alineatului (1) al articolului 35 din Codul familiei. eventual. ► Proprietatea comună în devălmăşie. În legătură cu exerciŃiul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile ce fac parte din comunitatea de bunuri a soŃilor. un soŃ are nevoie şi de consimŃământul celuilalt soŃ. caractere juridice şi conŃinut. Dreptul de servitute: a) definiŃie şi caractere.

lucru atestat de art. în aceleaşi condiŃii ca şi proprietarul. toate cazurile ce încetare a uzufructului vor fi apreciate în persoana uzufructuarului şi nu în raport cu beneficiarul emolumentului uzufructului. duce la stingerea uzufructului. Dreptul de uzufruct prezintă următoarele caractere juridice: . b) Bunurile asupra cărora se poate constitui uzufructul Potrivit art. ceea ce înseamnă că toate obligaŃiile rămân în sarcina uzufructuarului şi nu trec la beneficiarul cesiunii exerciŃiului dreptului de uzufruct. dreptul de superficie şi dreptul de folosinŃă agricolă reglementat de Legea nr. 18/1991. c) exercitarea dreptului de superficie. 3 din Legea nr. însuşi dreptul de uzufruct nu poate fi cedat. Dreptul de folosinŃă asupra unor terenuri agricole proprietatea unităŃilor administrativ-teritoriale. În schimb. Dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct. cu posibilitatea de exercitare a celor două atribute. 1. b) constituirea dreptului de superficie. 18/1991 republicată. . care arată că uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice se stinge prin moartea uzufructuarului.este un drept incesibil. 559 Cod civil dispune că uzufructul acordat în favoarea unei persoane juridice are o durată de cel mult 30 de ani. 557 Cod civil.constituie un drept de folosinŃă. care conferă titularului său în mod temporar posesia şi folosinŃa asupra bunului ce aparŃine altuia. dreptul de abitaŃie. caractere juridice şi conŃinut. 50 . Dreptul de uzufruct a) DefiniŃie. cu obligaŃia de a conserva substanŃa bunului dat în uzufruct. Caracterul temporar este întărit de dispoziŃiile potrivit cărora neuzul continuu şi total timp de 30 de ani. Dreptul de superficie: a) definiŃie şi caractere juridice. Prin dezmembrământ al dreptului de proprietate se înŃelege separarea atributelor şi exercitarea lor de către alte persoane. Constituirea de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate este aplicabilă numai proprietăŃii private. dreptul de servitute. d) stingerea dreptului de superficie. Uzufructuarul dobândeşte dreptul de folosinŃă asupra lucrului altuia. dreptul de uz. beneficiul (emolumentul) uzufructului poate fi cedat. . 520 Cod civil: “uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile şi imobile”. iar art.este un drept temporar. Dreptul de uzufruct este dreptul real principal. 479 şi 517 Cod civil) . 19 alin. adică prerogativa de a întrebuinŃa lucrul şi de a-i culege fructele.4. Tot astfel. 5.este un drept real (art. reglementat de dispoziŃiile art.

dat fiind că rezerva succesorală se acordă moştenitorilor legali rezervatari în plină proprietate (nu este admis a fi grevată de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate). uzufructuarul devine proprietarul lucrurilor date în uzufruct. este posibilă dobândirea şi a acestui dezmembrământ. În asemenea caz. în prezent.Dat fiind că pentru uzufructuar se naşte obligaŃia de conservare a substanŃei. Această clasificare prezintă interes în rezolvarea problemei repartizării datoriilor pe care nudul proprietar le are în legătură cu bunul. iar legatarului i se transmite uzufructul sau o variantă de constituire indirectă. Uzufructul poate avea ca obiect şi o universalitate de fapt. când moştenitorilor legali li se transmite uzufructul. bunurile date prin uzufruct sunt lucruri neconsumtibile. având obligaŃia ca la încetarea uzufructului. când proprietarul înstrăinează nuda proprietate. b) voinŃa omului. pentru opozabilitatea faŃă de terŃi a acestui drept real. uzufructul se poate constitui prin: a) lege. uzufructul poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. uzufruct prin moştenire) sau cu titlu universal (de exemplu. se înstrăinează atât uzufructul. o variantă de constituire directă. trebuie să se respecte dispoziŃiile legale referitoare la neafectarea rezervei succesorale. c) uzucapiune. uzufructuarul este Ńinut doar la restituirea bunului în starea în care se află la momentul stingerii acestui drept. În toate cazurile de constituire a uzufructului prin convenŃie. păstrându-şi posesia şi folosinŃa. însă. c) Modurile de constituire a uzufructului Potrivit Codului civil. iar legatarului nuda proprietate. Uzufructul constituit prin testament poate fi pur şi simplu. prin retenŃie. Constituirea poate fi: directă. 2) Prin voinŃa omului poate însemna fie prin convenŃie. cât şi nuda proprietate la dobânditori diferiŃi. 526 Cod civil arată că s-ar putea constitui uzufructul şi asupra bunurilor consumptibile. de asemenea. Din punct de vedere al întinderii dreptului de uzufruct. să restituie bunul de aceeaşi calitate şi cantitate. pe termen sau sub condiŃie. 51 . În cazul constituirii prin convenŃie. se impune îndeplinirea formalităŃilor pentru publicitatea imobiliară. posesia şi folosinŃa (rămâne dispoziŃia). poate fi universal (de exemplu. uzucapantul trebuie să exercite o posesie utilă sub nume de titular al dreptului de uzufruct. putem avea. prin testament). În cazul constituirii prin testament. În cazul în care uzufructul se constituie asupra unor lucruri care se deteriorează prin folosirea lor normală. 1) FaŃă de modificările aduse Codului civil. nu mai este aplicabilă constituirea uzufructului prin lege. prevederea de la art. 3) Dacă se poate dobândi însăşi proprietatea prin uzucapiune. fie prin testament. acesta poate fi cu titlu particular. În toate cazurile de constituire prin testament. Pentru dobândirea dreptului de uzufruct prin uzucapiune. când proprietarul reŃine nuda proprietate şi transferă uzufructul. când moştenitorilor legali li se transmite nuda proprietate.

4) folosirea acŃiunii posesorii pentru apărarea uzufructului. indiferent de data primirii bunului în folosinŃă. şi fructele civile pe de altă parte. iar prin uzucapiune vor dobândi dreptul de proprietate şi nu numai un drezmembrământ cum este dreptul de uzufruct. 52 . poate refuza predarea lucrurilor date în uzufruct. iar în consecinŃă. Fructele civile. 3) dreptul de a ceda beneficiul uzufructului. adjudecatarul va dobândi doar exerciŃiul dreptului de uzufruct (emolumentul). În cazul în care uzufructuarul refuză întocmirea acestor acte. astfel. fructele naturale şi industriale se dobândesc prin percepere. se cuvin uzufructuarului de la data constituirii dreptului. 6) dreptul de a ipoteca uzufructul imobilelor. întemeiată pe însuşi dreptul real (termenul de prescriere este de 30 de ani). ►o acŃiune personală. interesul dobândirii prin licitaŃie publică a unui drept de uzufruct poate fi foarte scăzut datorită caracterului temporar al dreptului de uzufruct. În cazul bunurilor mobile. de art. proprietarul. vor fi culese de către uzufructuar. fructele care au rămas neculese de proprietar la momentul predării uzufructului. creditorii ar fi foarte reticenŃi de a primi numai o ipotecă a uzufructului. care este o acŃiune reală. Dacă totuşi. avem la îndemână 2 acŃiuni: ► o acŃiune confesorie de uzufruct (asemănătoare cu acŃiunea în revendicare). 1909 Cod civil. atâta timp cât persoanele ce nu au un drept asupra unui imobil înŃeleg să posede sub nume de proprietar. sunt şanse mici de a întâlni în practică un asemenea caz. iar în al doilea rând. ObligaŃiile acestuia sunt împărŃite în funcŃie de momentul intrării în exerciŃiul dreptului de uzufruct. Este o ipoteză greu de întâlnit în practică. iar acesta este supus cauzelor şi condiŃiilor de încetare a uzufructului care vor rămâne operante raportat la persoana uzufructuarului. Se face distincŃie între fructele naturale şi industriale pe de o parte. 5) dreptul de a dispune de bunurile consumptibile. 1) obligaŃii înainte de intrarea în exerciŃiul dreptului de uzufruct: a) de a întocmi un inventar al bunurilor mobile şi un proces-verbal de constatare a stării materiale a imobilelor. Este evident că în urma valorificării ipotecii asupra uzufructului. uzufructul poate fi dobândit prin posesia de bunăcredinŃă în conformitate cu prev. d) Drepturile uzufructuarului: 1) dreptul de a cere predarea în folosinŃă a bunului.Este o ipoteză permisă de lege. în primul rând. se presupune că lucrurile au fost date în stare bună. însă. 2) dreptul de a se folosi de lucru şi de a culege fructele. pentru că se dobândesc zi cu zi. bunurile au fost predate fără întocmirea acestor formalităŃi. ObligaŃiile uzufructuarului. izvorâtă din convenŃia de constituire a uzufructului (termenul de prescriere este de 3 ani). În cazul refuzului predării bunului. la rândul său. astfel cum s-a arătat în literatura de specialitate.

Cel mai indicat mod de a îndeplini această obligaŃie este de a expedia o notificare prin intermediul executorului judecătoresc. îl poate scuti pe uzufructuar de această obligaŃie. iar reparaŃiile mici sunt simplele reparaŃii de întreŃinere. Proprietarul care constituie uzufructul. cu excepŃia uzufructului cu titlu particular. Uzufructuarul este Ńinut să se conformeze modului de folosinŃă stabilit de către nudul proprietar şi obiceiul locului. 53 . precum şi de a efectua arătarea titularului dreptului în cadrul procesului în care ar fi chemat uzufructuarul şi în care s-ar discuta problema dreptului de proprietate asupra bunurilor ce formează obiectul dreptului de uzufruct. Nu se pune problema constituirii de garanŃii. CauŃiunea personală constă în aducerea angajamentului unei alte persoane – garant . ModalităŃi de îndeplinire a obligaŃiei: . Acestora din urmă li se poate stabili o asemenea obligaŃie numai prin instituirea unei sarcini ca modalitate a actului de liberalitate. Bunurile pot fi ale uzufructuarului sau ale unor terŃi. uzufructul încetează. O asemenea obligaŃie o au numai uzufructuarii cărora li s-a constituit dreptul cu titlu gratuit. primele de asigurare (care se plătesc din veniturile bunului). CauŃiunea poate fi personală sau reală. b) de a aduce la cunoştinŃa nudului proprietar orice încălcare sau uzurpare a dreptului acestuia.că va îndeplini cu patrimoniul său obligaŃiile ce revin uzufructuarului.dacă nudul proprietar plăteşte datoria cu alte bunuri decât cele date în uzufruct. impuse de susŃinerea proceselor referitoare la folosinŃa bunului. uzufructuarul este Ńinut să-i plătească dobânda corespunzătoare sumei până la încetarea dreptului de uzufruct.atunci când uzufructuarul plăteşte datoria la încetarea uzufructului. ipotecă). . situaŃie în care relativ la bunurile vândute de proprietar. cauŃiunea reală reprezintă constituirea unor dreptului asupra unor bunuri determinate (gaj. ceea ce înseamnă că are obligaŃia de a efectua reparaŃii mici la lucrurile date în uzufruct. ReparaŃiile mari privesc structura bunului şi revin proprietarului.b) obligaŃia de a da cauŃiune sau garanŃie. e) Drepturile nudului proprietar: 1) dreptul de a dispune de lucru cu respectarea atributelor uzufructuarului. d) să contribuie la plata datoriilor constituitorului uzufructului. taxe. e) de a suporta cheltuielile de judecată. c) să suporte sarcinile anuale ale fondului. 2) obligaŃii în timpul exercitării dreptului de uzufruct: a) folosinŃa lucrului dat în uzufruct şi anume: să întrebuinŃeze lucrul ca un bun proprietar. nudul proprietar îi va restitui suma plătită. atunci când constituirea uzufructului are loc ca urmare a unei convenŃii prin retenŃie.nudul proprietar vinde o parte din bunurile asupra cărora s-a constituit uzufructul. . adică impozite.

neuzul – trebuie să fie complet şi continuu pe durata a 30 de ani. 2) obligaŃia de garanŃie pentru evicŃiune în cazul uzufructului care este constituit cu titlu oneros. în cazul lucrurilor deteriorabile ca urmare a folosinŃei. “atunci când uzufructuarul aduce stricăciuni lucrului sau îl lasă să se degradeze. dreptul de uzufruct se stinge. mobilierul. acŃiuni posesorii). exproprierea imobilului. ObligaŃiile nudului proprietar: 1) obligaŃia negativă de a nu stânjeni pe uzufructuar în exercitarea dreptului său. pieirea totală a lucrului. 3) dreptul de a exercita toate acŃiunile ce interesează dreptul de proprietate (acŃiunea în revendicare. 558 Cod civil. uzufructuarul moşteneşte pe nudul proprietar). 28 alin. privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. ExcepŃie. 4) dreptul de a culege productele. Cauze: moartea uzufructuarului. . renunŃarea uzufructuarului la dreptul său.2) de a efectua lucrările de sporire a fondului (de exemplu: extinderea spaŃiului construit). draperiile dintr-o casă ce a fost dată în uzufruct). uzufructuarul poate primi o justă şi prealabilă despăgubire ca urmare a exprorierii imobilului ce a făcut obiectul uzufructului. în momentul trecerii bunului imobil în domeniul public. a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) g) Lichidarea uzufructului. nudul proprietar poate introduce acŃiune în justiŃie”. Potrivit art. Potrivit dispoziŃiilor art.uzufructuarul are obligaŃia de a restitui lucrul în starea în care l-a primit. 33 /1994.uzufructuarul nu are dreptul să mai culeagă fructele industriale care erau neculese la momentul intervenirii cauzei de stingere a uzufructului. Eventual. 54 . rezolvirea. predarea va avea loc în starea în care acestea se găsesc în momentul stingerii uzufructului (de exemplu. expirarea termenului pentru care a fost constituit dobândirea de către uzufructuar a nudei proprietăŃi (de exemplu. 6) dreptul de a introduce acŃiune împotriva uzufructuarului. 5) dreptul de a încasa indemnizaŃia de asigurare în caz de distrugere a lucrului. care conduc la înlăturarea tuturor efectelor pe care le-a produs între nudul proprietar şi uzufructuar: . uzucapiunea în favoarea unui terŃ. 3 din Legea nr. OperaŃiuni intervenite după stingerea uzufructului. pentru ca acesta să-şi execute obligaŃiile în cursul uzufructului. revocarea sau anularea dreptului aceluia care a constituit uzufructul. f) Stingerea uzufructului. abuzul de folosinŃă (nu operează de drept).

CeilalŃi moştenitori cu care soŃul supravieŃuitor vine în concurs. pot solicita restrângerea dreptului de abitaŃie la o parte din locuinŃă sau pot să-i ofere o altă locuinŃă în care să se mute. care nu are altă locuinŃă proprie. care profitând de posesia imobilului.- uzufructuarul are obligaŃia de despăgubire în caz de deteriorare sau pieire a lucrului din culpa sa. acesta din urmă este Ńinut să restituie uzufructuarului sumele plătite. drepturile şi obligaŃiile uzuarului. dacă acesta face parte din succesiune. 2. are un drept de abitaŃie asupra casei în care a locuit. Modul de constituire. doar în mod excepŃional. în cazul în care uzufructuarul a plătit datoriile nudului proprietar. până la efectuarea ieşirii din indiviziune şi în orice caz cel puŃin timp de 1 an de la data încetării din viaŃă a soŃului său. în cazul acestuia nu este admisibilă nici o astfel de cesiune. uzufructuarul nu are dreptul la plata contravalorii îmbunătăŃirilor aduse lucrului dat în uzufruct. Nu trebuie făcută confuzie între închirierea dreptului de uz. pe de-o parte şi închirierea bunurilor ce formează obiectul dreptului de uz. se poate închiria o parte a imobilului care îi prisoseşte titularului dreptului de abitaŃie (regula este valabilă numai în cazul dreptului de abitaŃie constituit prin convenŃie). Dreptul de uz şi de abitaŃie Dreptul de uz este dreptul real în virtutea căruia titularul său se poate folosi de lucru şi poate culege fructele numai pentru nevoile lui şi ale familiei sale. Dreptul de abitaŃie legal este reglementat de art. pentru că este una din modalităŃile de punere în valoare a bunurilor. execută lucrări de construcŃie. acesta nu poate fi cedat şi nici închiriat. închirierea bunurilor este permisă. În raporturile dintre nudul proprietar şi uzufructuar nu se aplică regulile accesiunii artificiale. Dacă închirierea dreptului de uz este inadmisibilă. dezmembrământ al dreptului de proprietate. prin producerea de fructe civile. Dreptul său de abitaŃie încetează dacă soŃul supravieŃuitor se recăsătoreşte înainte de efectuarea ieşirii din indiviziune. Este o modalitate de sancŃionare a relei credinŃe a uzufructuarului. chiar dacă a sporit valoarea fondului. Dreptul de abitaŃie este dreptul real principal. Dreptul de abitaŃie are un caracter personal. 4 din Legea 319/1994 cu privire la dreptul succesoral al soŃului supravieŃuitor. în virtutea căruia o persoană poate să locuiască într-un imobil proprietatea altuia. Dacă la uzufruct era permisă cedarea beneficiului (emolumentului) uzufructului. pe de altă parte. Dreptul de uz este un drept strict personal şi în consecinŃă. precum şi cauzele de stingere sunt cele de la dreptul de uzufruct. Dreptul de abitaŃie poate fi: convenŃional sau legal. datorită caracterului strict personal al dreptului de uz. 55 . el nu poate fi cedat.

3) servitutea este un accesoriu al fondului căruia îi profită. urmând soarta acestuia. Dreptul de servitute este un drept real asupra lucrului altuia. 3. d) după cum impun sau nu faptul actual al omului: ►servituŃi continue – nu impun faptul actual (exemplu: servituŃi privind distanŃa construcŃiilor).Nu există un asemenea drept pentru locuinŃa bun comun. c) după cum sunt stabilite în folosul unei clădiri ori a unui teren: ► servituŃi urbane (pentru clădiri). 2) Servitutea este un drept imobiliar. b) după obiectul lor sunt: ►servituŃi pozitive – sunt acelea care acordă dreptul titularului să desfăşoare activităŃi asura fondului aservit (de exemplu: servitutea de trecere de a lua apă din fântănă) ►servituŃi negative – sunt acelea care impun titularului fondului aservit anumite limitări în exerciŃiul dreptului de proprietate (de exemplu: servitutea de vedere). dreptul de abitaŃie al soŃului supravieŃuitor se naşte numai dacă locuinŃa era proprietate exclusivă a soŃului decedat. Dreptul de servitute a) DefiniŃie şi caractere juridice. ►servituŃi rurale (pentru terenuri). testament ori uzucapiune. ea este constituită pentru întreg imobilul şi în favoarea tuturor coproprietarilor. e) după cum se cunosc prin semne exterioare: 56 . Caractere juridice: 1) Dreptul de servitute presupune două imobile aparŃinând la doi proprietari diferiŃi şi anume fondul dominant – ce aparŃine titularului servituŃii şi fondul aservit – care aparŃine celui căruia dreptul este grevat de servitute. 576 Cod civil: ”servitutea este o sacină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având un alt stăpân”. ►servituŃi stabilite prin fapta omului – sunt acelea constituite prin convenŃie. b) Clasificare: a) după modul constituirii lor sunt: ►servituŃi naturale – “acestea decurgând din situaŃia naturală a locului”. 5) servitutea este un drept indivizibil. Potrivit art.conform legii. 4) servitutea este un drept perpetuu. ►servituŃi legale – adică prevăzute în mod expres de lege. ►servituŃi necontinue – care impun faptul actual al omului (exemplu: servituŃile de trecere). este constituit în favoarea şi se exercită asupra imobilelor prin natura lor.

mai degrabă. se promovează acŃiunea în grăniŃuire.servitutea de îngrădire – oricine îşi poate îngrădi imobilul ce formează obiectul dreptului său de proprietate. . ci mai degrabă sunt fie restricŃii ale dreptului de proprietate. În cazul în care nu există acordul proprietarului vecin pentru grăniŃuire. ►servituŃi neaparente – nu există semne exterioare. ►servituŃi continue şi neaparente. d) ServituŃile legale: . sat sau cătun. ► servituŃi necontinue şi neaparente. iar proprietarul fondului inferior nu are dreptul să ridice stavile care să oprească această scurgere. cheltuielile de grăniŃuire sunt suportate în proporŃie egală.servitutea de scurgere a apelor naturale – Potrivit art. la o distanŃă mai mică de jumătate de metru.servitutea de grăniŃuire – art.►servituŃi aparente (exemplu: servitutea de trecere prin alee betonată). iar celelalte plantaŃii ori garduri vii. locurile inferioare sunt supuse apelor care curg în mod natural. de pe “locurile superioare”. Atunci când reclamantul pretinde că hotarul s-ar afla pe un anumit alineament. .servitutea privind distanŃa plantaŃiilor – reglementată de art. fără însă a avea dreptul să vatăme dreptul pe care proprietarul unui alt fond l-ar fi dobândit cu privire la folosirea acelui izvor. . grăniŃuirea este dublată de o acŃiune în revendicare. în caz contrar proprietarul vecin putând cere scoaterea arborilor 57 . În realitate. 584 Cod civil prevede că orice proprietar poate obliga pe vecinul său să procedeze la grăniŃuirea proprietăŃii lipite de a sa. ServituŃile naturale. fie prerogative ale proprietarului. Interesul clasificării este dat de împrejurarea că numai servituŃile continue şi aparente pot fi dobândite prin uzucapiune. nu sunt veritabile servituŃi. c) ServituŃile naturale decurg din situaŃia naturală a locurilor. cu singura obligaŃie de a se respecta servitutea de trecere de care se bucură vecinul său.servitutea izvoarelor – art. aşa cum s-a arătat în literatura juridică. solicitând predarea posesiunii a unei părŃi din teren de către pârât. şi proprietarul fondului “superior” nu-i este îngăduit să facă nici o lucrare spre agravarea servituŃilor fondului inferior. Prin acŃiune se stabilesc limitele proprietăŃilor. f) din combinarea ultimilor două clasificări rezultă două categorii mixte de servituŃi: ► servituŃi continue şi aparente. Proprietarul izvorului nu poate schimba cursul când acesta dă apa necesară locuitorilor unei comune. 579 Cod civil stabileşte principiul că proprietarul care are un izvor pe proprietatea sa să-l întrebuinŃeze. ServituŃile naturale sunt: . 578 Cod civil. 607-608 Cod civil – prevede că arborii înalŃi nu pot fi plantaŃi la o distanŃă mai mică de 2 metri de linia de despărŃire a două fonduri. ca manifestare a atributelor dreptului de proprietate. dreptul de îngrădire nu poate fi privit ca o servitute ci. care este o acŃiune reală şi petitorie. fără intervenŃia omului.

cu o îndatorire de-a despăgubi în proporŃie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”. precum şi în zona obiectivelor care asigură siguranŃa zborului. balcoane) la o distanŃă mai mică de 1. nici plantaŃii în apropierea zonelor de decolare. pentru exploatarea fondului.servitutea aeronautică – înseamnă că nu se pot ridica nici construcŃii.servitutea din zona de frontieră – înseamnă că este interzis să se ridice construcŃie la mai puŃin de 500 de metri de fâşia de protecŃie. aceasta putând fi dobândită şi prin uzucapiunea de 30 de ani.60 metri când vederea este oblică faŃă de acesta. ObligaŃia de a respecta distanŃa plantaŃiilor. nu poate fi impus acest lucru fără voinŃa părŃilor.servitutea de picătură a streşinilor – înseamnă că orice proprietar are obligaŃia să-şi facă streaşina casei sale în aşa fel încât apele ce rezultă din precipitaŃii să nu cadă pe terenul vecinului său. . Titularul fondului dominant are obligaŃia de despăgubire pentru pagubele făcute de fondul aservit prin lipsa de folosinŃei terenului. cuptoare. materiale corosive la o distanŃă mai mică decât cele prevăzute în regulamente sau obiceiul locului. Potrivit art. dar şi prin titlu sau prin destinaŃia proprietarului. dacă vederea este directă. 616 Cod civil “proprietarul al cărui loc este înfundat. către imobilul vecin sau la mai puŃin de 0. Este posibilă acordarea unei suprafeŃe de teren în schimb (în folosinŃă şi nu în proprietate). Crearea servituŃii trebuie făcută pentru ca trecerea să se facă pe drumul cel mai scurt. S-a precizat în practica judiciară că nu este loc înfundat. . Se poate dobândi servitutea contrară prin uzucapiune. 620 Cod civil. e) ServituŃile stabilite prin fapta omului. De asemenea este interzis să se ridice plantaŃii înalte la mai puŃin de 250 de metri. . încât să pricinuiască cele mai mici pagube pentru fondul aservit.servitutea de vedere – înseamnă interdicŃia de a practica o deschidere în zid către imobilul vecin (ferestre. Aceasta înseamnă că: locul care nu are ieşire la calea publică şi locul care prezintă o ieşire. Acestea sunt servituŃile propriuzise. terenul care are o ieşire care ar putea deveni practicabilă cu anumite cheltuieli. poate reclama o trecere pe locul vecinului său. orice proprietar poate constitui servituŃi cu respectarea a două condiŃii: să nu contravină ordinii publice şi să nu aibă ca obiect prestaŃii personale. însă. desfiinŃarea unor construcŃii sau a unor plantaŃii. vetre. .90 metri. care nu are nici o ieşire la calea publică. 58 . perpendiculară. dar cu inconvenienŃe grave sau periculoase.servitutea de trecere – Potrivit art.servitutea privind distanŃa şi lucrările intermediare pentru anumite construcŃii – constă în obligaŃia reciprocă a proprietarilor unor fonduri învecinate de a nu executa pe terenul lor fierării.sau a plantaŃiilor. dispare când proprietarul fondului a obŃinut servitutea contrară. Modurile de constituire: 1) prin titlu: convenŃie sau testament (servituŃile continue şi neaparente se pot constitui numai prin acest mod). . .

drepturile şi obligaŃiile proprietarilor celor două imobile sunt reglementate de lege. Are obligaŃia să nu micşoreze fondul servituŃii.2) prin uzucapiune – numai servituŃile continui şi aparente. Proprietarul a două fonduri stabileşte între ele o stare de fapt care ar constitui o servitute. iar durata posesiei de 30 de ani. Pentru apărarea servituŃii. . Drepturile şi obligaŃiile fondului aservit: Acesta exercită atributele dreptului de proprietate cu excepŃia facultăŃilor interzise prin servitute. Drepturile şi obligaŃiile proprietarului fondului dominant: Titularul fondului dominant.cele două fonduri să fie aceluiaşi proprietar. În sfârşit. Drepturile şi obligaŃiile celor doi proprietari diferă în funcŃie de modul de constituire a fiecărei servituŃi. . este posibil să se reŃină existenŃa unor drepturi şi obligaŃii comune şi generale în cazul oricărei servituŃi. când servitutea a fost constituită prin destinaŃia proprietarului. . are dreptul să i se acorde mijloacele necesare folosirii ei. CondiŃii pentru existenŃa acestui mod de dobândire: . Are dreptul la efectuarea lucrărilor care sunt necesare pentru a se folosi de servitute şi a o păstra. El are obligaŃia de a exercita servitutea în conformitate cu titlul constitutiv.starea de fapt să fi fost întreŃinută ori menŃinută de proprietarul anterior al celor două fonduri. Totuşi. Are şi acŃiunea posesorie. titularul are exerciŃiul acŃiunii confesorii şi posesorii. h) Stingerea servituŃilor 59 . obligaŃiile proprietarilor sunt acelea care rezultă din starea de fapt stabilită între cele două imobile de către cel ce a fost unicul lor proprietar. g) Exercitarea şi apărarea dreptului de servitute Analiza exercitării servituŃilor face necesară evidenŃierea drepturilor şi obligaŃiilor care revin proprietarului celor două fonduri sau imobile. pentru exercitarea servituŃii. Are la îndemână acŃiunea negatorie pentru a-şi apăra dreptul de proprietate împotriva exerciŃiului unor pretinse servituŃi. Când este vorba de o servitute stabilită prin titlu. drepturile şi obligaŃiile sunt cele stipulate în actul juridic de constituire. drepturile şi obligaŃiile în discuŃie depind de modul în care s-a exercitat posesia pe durata termenului de prescripŃie.despărŃirea fondurilor să aibă loc fără menŃionarea unei clauze stingătoare de servitute.să existe o stare aparentă şi caracteristică de servitute. dacă aceste fonduri ar aparŃine unor proprietari diferiŃi. 3) prin destinaŃia proprietarului. Tot astfel. posesia servituŃii trebuie să fie utilă. fără a face schimbări împovărătoare pentru proprietarul aservit. Astfel. în ipoteza unei servituŃi dobândită prin uzucapiune. în cazul servituŃilor naturale şi a servituŃile legale.

pieirea fondului aservit. atunci când se constituie prin act juridic. acŃiunea în revendicare poate fi introdusă oricând până la stingerea însuşi a dreptului de superficie. În art.este un drept real imobiliar. dreptul de superficie este enumerat expres printre drepturile reale imobiliare supuse întabulării în cartea funciară. Dreptul de superficie nu este reglementat direct şi expres în Codul civil. dreptul de superficie poate fi constituit şi pe o durată determinată. . 7/1996.revocarea. . . 4.confuziunea: atunci când proprietatea celor 2 fonduri aparŃine aceleiaşi persoane. Acesta se naşte prin convenŃia părŃilor. 22 din Decretul nr.este un drept perpetuu. republicată. . uzucapiune sau direct prin lege. este aplicabilă servituŃilor constituite prin fapta omului. . în sensul că există atâta timp cât durează construcŃia. . a) din Legea nr. 11 al acestei legi. 60 . Dreptul de superficie a fost consacrat. rezoluŃiunea sau anularea dreptului ce a constituit servitutea. . este menŃionat şi în art. Dreptul de superficie a) DefiniŃie şi caractere Dreptul de superficie reprezintă dreptul de proprietate asupra construcŃiei ori a plantaŃiei realizate pe terenul altuia şi dreptul de folosinŃă al proprietarului lucrărilor asupra terenului. lit. b) Constituirea sau dobândirea dreptului de superficie.imposibilitatea materială de exercitare a servituŃii – de exemplu. servitutea de trecere se va stinge atunci când se schimbă condiŃiile materiale. având ca obiect întotodeauna un bun mobil. Dobândirea prin uzucapiune are loc în condiŃiile prevăzute de reglementările existente în această materie. 115/1938 pentru unificarea dispoziŃiilor privitoare la cărŃile funciare. 19 C. adică o suprafaŃă de teren. prin Legea nr. decât proprietarul terenului. De asemenea.Cauze: . . privind cadastrul şi publicitatea imobiliară. el nu se poate stinge prin neexercitare. plantaŃia sau lucrarea ce se află în proprietarului altei persoane. Dreptul de superficie reprezintă o excepŃie de la regula accesiunii imobiliare artificiale. până la urmă.expirarea termenului ori îndeplinirea condiŃiei sub care a sub care au fost constituite (titlu sau servituŃi prin fapta omului).neuzul: neexercitarea dreptului de servitute complet şi continuu timp de 30 de ani. precum şi în dispoziŃiile art. Constituirea acestuia a fost influenŃată de reglementările restrictive ce au fost adoptate în privinŃa transmiterii dreptului de proprietate asupra terenurilor. Dreptul de superficie prezintă următoarele caractere juridice: . 167/1958.este un drept imprescriptibil extinctiv.renunŃarea la dreptul de servitute (renunŃarea provine de la titularul fondului dominant). de către legiuitorul român. Dreptul de superficie poate fi dobândit prin titlu.

Acest drept încetează sau se stinge numai în următoarele 61 . c) Exercitarea dreptului de superficie. din moment ce ambii soŃi ridică o construcŃie cu mijloace comune. LegislaŃia noastră consacră un singur drept de superficie care se naşte ex lege. dreptul de abitaŃie. d) Stingerea dreptului de superficie. în sensul că durează atâta vreme cât există construcŃia. în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 30 Codului familiei. plantaŃia sau lucrarea respectivă se pot exercita în strânsă şi în limitele necesare exercitării dreptului de proprietate care intră în alcătuirea dreptului de superficie. dreptul de servitute şi dreptul de ipotecă. dreptul fiecăruia asupra acesteia trebuie să aibă acelaşi caracter. clădirea devine proprietatea în devălmăşie a celor doi soŃi. Ca urmare. Dreptul de superficie are caracacter perpetuu. B. folosinŃă şi dispoziŃie. aplicându-se regimul prevăzut de art. Aceste acte juridice trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de validitate prevăzute de lege. Astfel. dreptul de superficie poate fi grevat de sarcini reale. depotrivă constructor. asupra lui dobândind un drept de folosinŃă şi celălalt soŃ. Prin titlu înŃelegem un act juridic. Constituirea sau dobândirea ex lege a dreptului de superficie. practica judiciară a statuat că toate construcŃiile ridicate în timpul căsătoriei pe terenul bun propriu al unuia dintre soŃi sunt bunuri comune. este în afară de orice discuŃie că superficiarul are dreptul să înstrăineze construcŃia. Într-adevăr. Posesia şi folosinŃa terenului pe care se află construcŃia. cum ar fi: dreptul de uzufruct. plantaŃia sau lucrarea respectivă. iar terenul pe care s-a construit rămâne mai departe în proprietatea exclusivă a unuia din soŃi.A. În acest caz. excavări etc. 30 Codul familiei. Superficiarul are şi un drept de dispoziŃie asupra terenului. cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. 30 Codul familiei. dreptul de superficie se dobândeşte direct în baza prevederilor art. DispoziŃia materială se circumscrie doar cu privire la posibilitatea de a dispune de substanŃa terenului numai în vederea realizării construcŃiei. plantaŃia sau lucrarea ce se află în proprietatea altei persoane decât proprietarul terenului. Constituirea dreptului de superficie prin titlu. fără consimŃământul proprietarului terenului. el nu se stinge prin neexercitare. iar nu pe cale convenŃională. dreptul de superficie este transmisibil prin acte juridice între vii sau pentru cauză de moarte. Dreptul de superficie conferă titularului său atributele de posesie. Cu alte cuvinte. adică direct din lege. plantaŃiei sau lucrării care urmează a fi amplasată sau făcută pe acel teren (săpături. De asemenea. care poate fi: o convenŃie sau un testament. aflată pe terenul altei persoane.). ConvenŃia şi testamentul constituie tituluri pe baza cărora se dobândeşte dreptul de superficie asupra terenurilor proprietate particulară. Această soluŃie corespunde regimului legal al comunităŃii de bunuri care se aplică raporturilor patrimoniale dintre soŃi. SoŃul neproprietar al terenului devine titularul unui drept de superficie. În ce priveşte atributul de dispoziŃie juridică. El este recunoscut ex lege în favoarea soŃului neproprietar al terenului.

c) accesiunea imobiliară artificială. fără nici o altă precizare. În primul rând. 7. b) domeniul de aplicare a uzucapiunii. dobândirea în proprietate a fructelor de către posesorul de bună credinŃă al bunului frugifer şi hotărârile judecătoreşti constitutive de drepturi. g) întreruperea şi suspendarea cursului prescripŃiei achizitive.mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. enumerare şi clasificare NoŃiune.situaŃii: când construcŃia. Unele dintre aceste mijloace juridice sunt. d) accesiunea mobiliară. TEMA A VI-A . e) joncŃiunea posesiilor. cum sunt. adică a dezmembrămintelor proprietăŃii cum sunt: uzufructul. OcupaŃiunea. b) accesiunea imobiliară naturală. Hotărârea judecătorească. 644-645 din Codul civil prevăd că dreptul de proprietate se poate dobândi prin următoarele moduri generale: succesiune. De asemenea. este incompletă deoarece unele din modurile generale de dobândire a dreptului de proprietate au fost omise. posesia de bună-credinŃă a bunurilor mobile. Contractul . 3. uzul. Această enumerare a fost criticată. uzucapiune). ar fi necesar ca legiuitorul să 62 . Sintagma „moduri de dobândire a dreptului de proprietate” desemnează totalitatea mijloacelor reglementate de lege – acte juridice şi fapte juridice – prin care se poate dobândi dreptul de proprietate indiferent de forma sub care se prezintă. NoŃiune. f) calculul termenului de prescripŃie.MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. servitutea şi dreptul de superficie. Accesiunea sau incorporaŃiunea: a) noŃiunea şi felurile accesiunii. prescripŃie achizitivă sau uzucapiune. enumerare şi clasificare. atât devoluŃiunea succesorală legală. NoŃiune. succesiune. h) efectele uzucapiunii. reglementare şi justificare. termenul de succesiune. desemnează. plantaŃia sau lucrarea a pierit sau a fost desfiinŃată de către superficiar şi când proprietarul terenului devine. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă: a) noŃiune. indiferent pe ce cale (convenŃie. legat şi ocupaŃiune. c) uzucapiunea în sistemul codului civil. de pildă. 6. d) uzucapiunea în sistemul cărŃilor funciare. convenŃie sau contract. Enumerare. în acelaşi timp. 2. abitaŃia. legate. 1. şi proprietar al construcŃiei. plantaŃiei sau lucrării respective. şi moduri de dobândire a celorlalte drepturi reale. 4. cât şi devoluŃiunea succesorală testamentară. Or. derivate din dreptul de proprietate. TradiŃiunea. DispoziŃiile Art. 5. tradiŃiune. accesiune sau incorporaŃiune.

nu constituie un mod separat. Modurile generale de dobândire a dreptului de proprietate sunt următoarele: contractul sau convenŃia translativă ori constitutivă de drepturi reale. uzucapiunea. Chiar atunci când legea instituie o prezumŃie de proprietate. de dobândire a dreptului de proprietate. cu vocaŃie universală. privite în individualitatea lor. legea. cum sunt: contractele cu titlu oneros (vânzare-cumpărarea. legatul cu titlu particular. temeiul acelei prezumŃii îl constituie. accesiunea. uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă. Fac parte din această categorie: contractele translative de proprietate cu titlu gratuit (donaŃia). se poate observa că dreptul de proprietate se dobândeşte în temeiul unui fapt juridic. a) modurile de dobândire universală sau cu titlu universal. 1 Cod civil. are loc ex lege. schimbul.precizeze că este vorba de succesiunea legală. în situaŃia prevăzută de art. dobândirea fructelor de către posesorul de bună credinŃă a bunului frugifer. prin sine însăşi. După caracterul dobândirii se clasifică în moduri de dobândire cu titlu oneros şi cu titlu gratuit a dreptului de proprietate. uzucapiunea. tot un fapt sau act juridic. succesiunea legală. Este cazul unei succesiuni legale sau testamentare la care are chemare un singur moştenitor sau vin doi sau mai mulŃi acceptanŃi. constă într-o sumă de bani. contractul de întreŃinere) şi accesiunea. sub denumirea de legate. Legatele nu sunt altceva decât dispoziŃii testamentare prin care o persoană fizică dispune de bunurile sale pentru cauză de moarte. în realitate. a) Modurile de dobândire cu titlu oneros sunt acelea prin care o persoană dobândeşte dreptul de proprietate numai dacă se obligă să plătească înstrăinătorului un echivalent. După întinderea dobândirii există moduri de dobândire universală sau cu titlu universal şi moduri de dobândire cu titlu particular. Clasificare. În acelaşi timp. de sine stătător. hotărârea judecătorească. B. succesiunea testamentară. care este tocmai posesia de bună-credinŃă. b) Modurile de dobândire cu titlu gratuit constau în acele fapte şi acte juridice în temeiul cărora dobânditorul se îmbogăŃeşte. Aceeaşi soluŃie este valabilă şi în cazul dobândirii fructelor de către posesorul de bună-credinŃă al bunului frugifer. tradiŃiunea şi ocupaŃiunea. De exemplu. succesiunea legală. posesia de bună credinŃă a unui bun mobil. b) modurile de dobândire cu titlu particular sunt acele acte şi fapte juridice prin care se dobândeşte dreptul de proprietate asupra unui bun sau unor bunuri determinate. sunt acelea prin care se dobândeşte o întreagă universalitate sau o fracŃiune într-o universalitate. care de cele mai multe ori. renta viageră. 1909 alin. deşi se afirmă că dobândirea mobilelor prin posesie de bună credinŃă. 63 . 485 Cod civil. succesiunea testamentară. nefiind obligat la plata unui echivalent. Modurile generale de dobândire a dreptului de proprietate se clasifică în funcŃie de mai multe criterii: A. posesia de bună credinŃă a bunurilor mobile. Aceasta pentru motivul că succesiunea testamentară este prevăzută ca mod distinct de dobândire a proprietăŃii. accesiunea. Ele sunt cele mai numeroase: contractul. în condiŃiile art.

se consacră principiul consensualismului. 971 Cod civil: „În contractele ce au ca obiect translaŃia proprietăŃii sau a unui alt drept real. îndată ce părŃile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preŃului. ceea ce înseamnă că. chiar când nu i s-a făcut tradiŃiunea bunului”. pentru valabilitatea unor contracte translative de proprietate. legea priveşte bunul ca şi cum nu ar fi făcut parte din patrimoniul nici unei persoane. în privinŃa vânzătorului. Astfel. contractul se consideră valabil încheiat prin simplul acord de voinŃă al păŃilor sau solo consensu. în lipsa unei dispoziŃii exprese a legii care să prevadă necesitatea respectării sau îndeplinirii unor cerinŃe de formă. a) Moduri de dobândire între vii sau inter vivos. 1 Cod civil prevede: „Vinderea este perfectă între părŃi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător. bunul face obiectul unui drept al celui ce urmează să piardă propritatea. pentru valabilitatea contractului de donaŃie. fără să opereze o transmisiune a dreptului de proprietate de la o persoană la alta. cum sunt: succesiunea legală şi succesiunea testamentară sau legatele. D. 2. După situaŃia juridică a bunului în momentul dobândirii. a) Modurile originare de dobândire constau în acele mijloace juridice în temeiul cărora dobânditorul unui bun este primul său proprietar. Prezintă importanŃă numai acele contracte prin care se transmite un drept de proprietate sau se constituie un anumit drept real. în materia contractului de vânzarecumpărare.C. donaŃia şi renta viageră. b) Moduri de dobândire pentru cauză de moarte sunt acele mijloace juridice care au ca efect transmisiunea dreptului de proprietate numai în momentul morŃii proprietarului actual. simplul acord de voinŃă nu este suficient. art. Astfel. cum sunt: uzucapiunea şi accesiunea. sunt moduri originare şi moduri derivate de dobândire a proprietăŃii. Contractul este acordul de voinŃă realizat între două sau mai multe persoane cu intenŃia de a produce efecte juridice. în realitate. ConvenŃia sau contractul – mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. După momentul în care se produce efectul dobândirii dreptului de proprietate. Codul civil prevede obligaŃia respectării unei solemnităŃi. constau în acele mijloace juridice care sunt destinate să-şi producă efectul translativ în timpul vieŃii părŃilor. în această categorie intră contractele. Solemnitatea constă 64 . deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preŃul nu se va fi numărat”. proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimŃământului părŃilor şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului. schimbul. În aplicarea acestui principiu. b) Moduri derivate de dobândire sunt considerate acele mijloace juridice care au ca efect transmisiunea dreptului de proprietate de la o persoană la alta. 1295 alin. succesiunea legală şi succesiunea testamentară. aşa cum el există în patrimoniul înstrăinătorului. cum sunt contractele translative de proprietate. Cu toate acestea. deşi. distingem: modul de dobândire între vii şi moduri de dobândire pentru cauză de moarte. În cazul acestor moduri de dobândire a dreptului de proprietate. În conformitate cu art. precum vânzarea-cumpărarea.

c) în cazul în care contractul are ca obiect bunuri generice. indiferent că titularul dreptului de proprietate este statul. Uzucapiunea se justifică din mai multe puncte de vedere: 1) de cele mai multe ori. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă a) NoŃiune. după caz. 3) constituie o sancŃiune împotriva fostului proprietar. atunci când are loc remiterea materială a bunului de la donator la donatar. Deci. reglementare şi justificare. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă este un mod de dobândire a proprietăŃii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru. care a neglijat imobilul făcând posibilă stăpânirea lui de către un terŃ. transferul dreptului de proprietate are loc numai în momentul individualizării lor prin măsurare. o unitate administrativ-teritorială. transferul dreptului real este amânat până la data realizării şi predării lor. În sistemul Codului civil român în vigoare. 247/2005. prin posedarea neîntreruptă a acelui lucru în tot timpul fixat de lege. operaŃie ce se realizează. fiind scoase din circuitul civil general. 2 din 65 . în conformitate cu prevederile art. posesia (stăpânirea bunului) corespunde dreptului de proprietate. Imprescriptibilitatea acestor bunuri este prevăzută expres în art. b) atunci când contractul are ca obiect bunuri viitoare. uzucapiunea este concepută. Nu pot fi dobândite pe această cale bunurile imobile care fac parte din domeniul public naŃional şi din domeniul public local. alături de ocupaŃiune. Domeniul de aplicare a uzucapiunii se circumscrie numai la categoria bunurilor imobile. odată cu predarea. 2 din Titlul X al Legii nr. de regulă. mixt sau particular ori persoanele fizice. ca o probă absolută a dreptului de proprietate. în remiterea materială a bunului donat. societate comercială cu capital de stat. o regie autonomă. Tot astfel. De la principiul potrivit căruia transferul sau constituirea dreptului real operează în momentul închierii valabile a contractului există următoarele excepŃii: a) când prin contract s-a stabilit de către părŃi că transferul sau constituirea dreptului real va avea loc în momentul împlinirii unui termen sau a realizării unei condiŃii suspensive. drepturile reale asupra imobilelor se transmiteau ori se constituiau numai pe data întabulării lor. 2) stabilitatea şi securitatea juridică impun să se recunoască efectele posesiei. 3. b) Domeniul de aplicare. d) în sistemul de publicitate imobiliară prin cărŃile funciare care a fost reglementat de Legea nr. terenurile pot fi înstrăinate prin acte între vii încheiate în formă autentică. 115/1938. contractul se consideră încheiat numai atunci când acordul de voinŃă îmbracă forma solemnă a înscrisului autentic sau. cântărire sau numărare. Pot fi dobândite prin uzucapiune numai bunurile imobile care se află în proprietate privată. adică a înscrierii în cartea funciară.în forma înscrisului autentic sau. în aceste situaŃii. în cazul darurilor manuale. 5 alin.

prin registre de transcripŃii şi inscripŃii.posesia să fie utilă. Just titlu este orice act translativ de proprietate care provine de la altcineva decât proprietarul (de exemplu. 213/1998. Reglementările Codului civil cu privire la felurile şi condiŃiile uzucapiunii se aplică numai în acele teritorii în care publicitatea imobiliară s-a realizat. prin natura lor proprie sau printr-o declaraŃie a legii. . pentru fiecare an de absenŃă din cei 10. .Legea nr. posesorul trebuie să îndeplinească 2 condiŃii: . 136. ci sunt scoase afară din comerŃ”. art. 66 . într-o altă circumscripŃie. Tot astfel. adică să nu fie afectată de vreun viciu.în cazul în care proprietarul imobilului a locuit parte de timp în aceeaşi circumscripŃie teritorială de Curte de apel cu a imobilului şi parte de timp. Pot fi obiect al uzucapiunii numai imobilele existente în circuitul civil. . Termenul de 10 până la 20 de ani se determină pentru fiecare caz în parte. donaŃie.să existe o posesie utilă. bunurile din domeniul public sunt şi imprescriptibile.să existe o posesie de 30 de ani. 11 din Legea nr. 1844 Cod civil. vânzare-cumpărare. 18/1991 şi art. Spre a putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungită. c) Uzucapiunea în sistemul Codului civil. 4 din ConstituŃie prevede: „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile”. De asemenea. Un act nul absolut nu poate constitui just titlu. astfel: .posesia să dureze de la 10 la 20 de ani. b) uzucapiunea de 10 până la 20 de ani sau uzucapiunea scurtă. .posesia să fie de bună-credinŃă. se cere să treacă 2 ani cât are domiciliul în circumscripŃia unei alte curŃi de apel decât cea a imobilului. Buna-credinŃă trebuie să existe în momentul intrării în posesie. respectiv încă se realizează. .termenul este de 20 de ani atunci când proprietarul imobilului locuieşte în raza teritorială a altei CurŃi de apel decât cea în care se află imobilul. cu titlu tranzitoriu. dispune că: „Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care.posesia utilă să se întemeieze pe un just titlu. În măsura în care sunt inalienabile. Buna-credinŃă a posesorului constă în convingerea greşită a posesorului că a dobândit de la adevăratul proprietar. b) Uzucapiunea scurtă presupune îndeplinirea următoarelor condiŃii: . nu pot fi obiecte de proprietate privată. pct. .termenul este de 10 ani atunci când proprietarul imobilului are domiciliul în aceeaşi circumscripŃie de Curte de apel cu imobilul. art. Uzucapiunea poate fi de două feluri: a) uzucapiunea de 30 de ani sau uzucapiunea lungă. a) Uzucapiunea de 30 de ani. contract de întreŃinere).

28 alin. nu s-au făcut opoziŃii. Banat şi Bucovina – unde s-a aplicat sistemul de publicitate imobiliară prin cărŃi funciare prevăzut de Legea nr. prin încheiere. CondiŃiile cerute de lege pentru a putea invoca această uzucapiunii sunt: . 115/1938 prevede că posesorul unui bun imobil care l-a posedat.d) Uzucapiunea în sistemul cărŃilor funciare. se curăŃă de viciile sale. la cererea uzucapantului. B. Acest caz de uzucapiune poartă denumirea de uzucapiune tabulară sau prin convalescenŃa titlului. Uzucapiunea tabulară. pentru ca cei interesaŃi să poată face opoziŃii. . pentru faptul că titlul pe baza căruia s-a făcut întabularea. acele drepturi reale pot fi dobândite dacă titularul înscris în cartea funciară a posedat imobilul cu bună-credinŃă.posesia să fie utilă. prin trecerea termenului de 10 ani. 1 din Legea nr. timp de 10 ani. în temeiul uzucapiunii. timp de 20 de ani de la moartea proprietarului înscris în cartea funciară. indiferent de buna-credinŃă sau reaua-credinŃă a posesorului. în condiŃiile legii. Cererea de întabulare se adresează Biroului de carte funciară din raza teritorială a judecătoriei de la locul situării imobilului şi va fi publicată prin afişare. ele se notează în cartea funciară şi cauza se va trimite instanŃei de judecată spre soluŃionare. starea de aparenŃă tabulară creată prin întabulare. . întabularea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune. Dacă în termen de o lună. se vindecă. 27 din Legea nr. Întabularea dreptului real dobândit de uzucapant are loc potrivit procedurii reglementate de art. Uzucapiunea extratabulară. Se afirmă că se realizează prin convalescenŃa titlului. se consolidează punându-se de acord cu realitatea sau starea de fapt. În unele teritorii ale Ńării – Transilvania. de la data întabulării acelui drept în cartea funciară. devenind pe deplin valabil. 115/1938. va putea cere înscrierea dreptului său. 130 din Legea nr. timp de 20 ani. 115/1938 prevede că în cazul în care s-au înscris drepturi fără cauză legitimă. Termenul de 10 ani este şi termenul în care se prescriu toate acŃiunile de carte funciară prin care s-ar mai putea contesta validitatea înscrierii în cartea funciară.titularul dreptului întabulat în cartea funciară să fie decedat ori să existe o declaraŃie de renunŃare la proprietate. Expresia de uzucapiune tabulară este de natură a evidenŃia faptul că dreptul de proprietate sau alt drept real ce se dobândeşte. la începerea posesiei. este deja înscris sau întabulat în cartea funciară pe numele uzucapantului. va putea cere întabularea dreptului în favoarea sa. 28 două cazuri de uzucapiune: uzucapiunea tabulară şi uzucapiunea extratabulară. registratorul de la biroul carte funciară va dispune. adică pe baza unui titlu nevalabil. 115/1938 reglementează în art. deşi nevalabil. 115/1938. uzucapiunea este reglementată diferit. Art. De asemenea. în cartea funciară. socotiŃi de la înscrierea în cartea funciară a declaraŃiei de renunŃare la proprietate. În acest fel. A.uzucapantul să posede imobilul timp de cel puŃin 20 de ani de la moartea proprietarului tabular ori de la data declaraŃiei de renunŃare la proprietate. Uzucapiunea produce efecte retroactive. cel ce a posedat un bun nemişcător în condiŃiunile legii. Denumirea de uzucapiune extratabulară este dată de împrejurarea că dobândirea dreptului de proprietate de către posesorul imobilului are loc fără să fi fost întabulat. Art. potrivit legii. 67 . 27 şi art. Atunci când s-au făcut opoziŃii. Legea nr.

civ. c) când posesia dobânditorului este de aceeaşi natură cu a autorilor. b) întreruperea civilă a prescripŃiei achizitive. atunci va opera uzucapiunea de 30 de ani. Se pot întâlni următoarele situaŃii: a) posesia dobânditorului este de bună-credinŃă şi cu just titlu. Pentru a opera joncŃiunea posesiilor. fie de o terŃă persoană timp de 1 an. etc.când posesorul este şi rămâne lipsit de folosinŃa lucrului. În această situaŃie există două posibilităŃi: de a începe o nouă prescripŃie de la 10 la 20 de ani. 1859 C. în sensul că fiecare posesor începe în persoana sa o nouă posesie. g) Întreruperea şi suspendarea prescripŃiei Întreruperea prescripŃiei. . iar a autorului de rea-credinŃă. poate adăuga la timpul posesiei sale durata de timp a posesorului anterior. însă ultima zi se ia în calcul. b) când posesia dobânditorului este de rea-credinŃă. dobândire prin moştenire. adică posesorul actual pentru a opune prescripŃia achizitivă. chiar dacă a fost introdusă la o instanŃă necompetentă. va opera fie uzucapiunea scurtă fie cea de lungă durată. este aceea a “autonomiei posesiilor”. . situaŃie în care va opera uzucapiunea de 30 de ani – are interes pentru această joncŃiune a posesiilor atunci când timpul rămas până la îndeplinirea termenului de 30 de ani ar fi mai mic decât timpul necesar îndeplinirii uzucapiunii de scurtă durată. printr-un act juridic. 68 . . a) întreruperea naturală a prescripŃiei achizitive se realizează în două situaŃii: . – recunoaşte facultatea joncŃiunii posesiilor. poate fi: naturală şi civilă.posesorul actual să fie un succesor în drepturi a posesorului anterior (ex. 1860 C. iar cea a autorilor este cu bună-credinŃă şi just titlu.să fie o posesie propriu-zisă.recunoaşterea dreptului din partea posesorului. Prin excepŃie – art. Cauzele de întrerupere au fost considerate comune cu cele aplicabile la materia prescripŃiei extinctive: .cererea de chemare în judecată – este vorba de acŃiunea în revendicare. fie de adevăratul proprietar. indiferent că se foloseşte numai de timpul posesiunii sale ori recurge la joncŃiunea posesiilor – acest ultim caz se devansează termenul de începere a curgerii termenului de prescripŃie achizitivă.civ. Eventuala invocare a joncŃiunii posesiilor va devansa termenul de începere a curgerii termenului de prescripŃie achizitivă.când lucrul este declarat imprescriptibil în urma unei transformări legale a naturii sau destinaŃiei sale. de a opera joncŃiunea posesiilor.). după caz. durata posesiei autorului său. f) Modul de calcul a termenului este al comutaŃiei intermediare – ziua în care începe prescripŃia nu se ia în calcul. trebuie îndeplinite două condiŃii: .e) JoncŃiunea posesiilor Regula exprimată de art.

4. determină încadrarea respectivelor unităŃi militare în categoria de unităŃi ce desfăşoară operaŃiuni în zone de conflict . Constatarea intervenirii uzucapiunii trebuie cerută de cel interesat şi nu se face din oficiu. Dreptul de proprietate se naşte în patrimoniul proprietarului uzucapant. .între părinŃi sau tuturor şi cei care se află sub ocrotirea lor. Acest act are drept efect întreruperea a două prescripŃii: pe de-o parte prescripŃia dreptului de a cere executarea silită a respectivei hotărâri. ori dacă cel care a făcut-o a renunŃat la ea. prin recunoaştere sau tacit. 2) uzucapiunea este un mod de dobândire originar. pentru menŃinerea păcii -). h) Efectele uzucapiunii 1) Dobândirea proprietăŃii sau a altui drept real asupra lucrului de către posesor. comandamentul). dacă cererea de chemare în judecată sau de executare a fost respinsă. fiindcă este necesar ca forŃele armate din care face parte militarul să se afle pe picior de război (situaŃii precum starea de război. unităŃile aflate în misiune în alte Ńări. PrescripŃia nu este întreruptă dacă s-a pronunŃat încetarea procesului. Accesiunea sau încorporaŃiunea 69 . precum şi orice altă persoană interesată pote invoca prescripŃia la care debitorul său a renunŃat.de exemplu. sechestrul. . iar acestea sunt puse pe picior de război. Suspendarea prescripŃiei nu înlătură timpul scurs anterior cauzei de suspendare. RenunŃarea la uzucapiune poate avea loc numai după împlinirea termenului.cât timp cel care se pretinde proprietar ori cel care invocă uzucapiunea se afla în rândurile forŃelor armate ale României. pe baza tratatelor şi acordurilor internaŃionale la care România este parte. . Calitatea de cadru militar. În cazul prescripŃiei achizitive. cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate. Cazuri: . liber de sarcinile constituite de către proprietarul anterior. de militar în termen ori rezervist concentrat nu este suficientă. cu efect retroactiv (chiar din ziua în care a început posesia).prescripŃia nu curge împotriva celui lipsit de capacitate de exerciŃiu. cât timp nu are reprezentant legal. anulată sau dacă s-a perimat. mobilizarea ori desfăşurarea unor misiuni şi operaŃiuni care potrivit legii. Creditorii. iar pe de altă parte prescripŃia achizitivă ce a începută să curgă în favoarea pârâtului posesor de la data rămânerii irevocabile a sentinŃei. act începător de executare îl constituie cererea de executare a hotărârii definitive şi irevocabile obŃinute de către proprietar în acŃiunea în revendicare.prescripŃia nu curge între soŃi în timpul căsătoriei.cât timp cel împotriva căruia curge prescripŃia este împiedicat de un caz de forŃă majoră.actul începător de executare (exemplu: somaŃia de executare în procedura executării silite imobiliare directe. Invocarea uzucapiunii poate avea loc pe calea acŃiunii în justiŃie – acŃiune în constatare – ori pe cale de excepŃie (indirectă). ..

Potrivit legii. Accesiunea imobiliară. 488 Cod civil prevede: „Tot ce se uneşte şi se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului”. alvusiunea. Art. Totuşi. prevede că „fiecare proprietar are dreptul de proprietate asupra părŃii de insulă ce se întinde spre el. prevede că „Orice animale sau zburătoare sălbatice trec în cuprinsul nostru se fac ale noastre. deoarece acest fenomen a avut loc în mod natural. Nu se pot dobândi prin accesiune bunurile care fac parte din domeniul public naŃional sau local. Fostul proprietar al bunului accesoriu. Accesiunea este de două feluri: imobiliară şi mobiliară. şi anume: aluviunea. Atunci când insula formată trece peste linia mediană a râului. în virtutea principiului îmbogăŃirii fără just temei. B. 495-497 Cod civil). pe cât 70 . fiecare având proprietari diferiŃi. această albie. are dreptul să primească o despăgubire. A. Prin aluviune se înŃeleg creşterile de teren care se fac pe nesimŃite ca urmare a depunerilor succesive de pământ la malurile apelor curgătoare. Codul civil reglementează câteva cazuri de accesiunea naturală. Prin avulsiune se înŃelege ruperea bruscă a unei bucăŃi de pământ. 498 Cod civil). Avulsiunea (art. acea bucată de pământ devine proprietatea proprietarului fondului la care s-a produs alipirea. Pentru aceasta trebuie să fie determinată linia mediană a cursului apei. 500 Cod civil prevede că insulele şi prundişurile care se formează în râurile nenavigabile sunt ale proprietarului Ńărmului pe care ele s-au format. de regulă. Textul art. fără intervenŃia omului. Potrivit art. 483-516 Cod civil. şi alipirea ei la un teren riveran care este proprietatea altei persoane. Proprietarul bunului mai important. 500 Cod civil). devine proprietar al bunului mai puŃin important sau accesoriu. Accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu alt lucru. fostul proprietar poate să o revendice în termen de un an. parte finală. Accesiunea albiei unui râu care şi-a schimbat cursul în mod natural. Potrivit art. Accesiunea animalelor sălbatice. Aluviunea. C. art. accesiunea animalelor sălbatice şi accesiunea albiei părăsite. pornind de la jumătatea râului”. 500 Cod civil. la rândul ei. b) Accesiunea imobiliară naturală. În ipoteza în care s-a format în întregime de o parte a liniei mediane. E. Insulele şi prundişurile (art. 499 Cod civil insulele şi prundişurile care se formează în albia fluviilor şi râurilor navigabile sau plutitoare sunt proprietatea statului. va reveni în totalitate proprietarului fondului riveran din acea parte. poate fi: naturală şi artificală. Accesiunea este reglementată în art. Ele aparŃin proprietarului terenului riveran la care s-au făcut acele depuneri de pământ (art. Proprietarii riverani cărora le revine vechea albie a râului nu sunt obligaŃi să plătească nici o despăgubire proprietarului pe terenul căruia râul şi-a făcut o nouă albie. considerat principal. 502 Cod civil: „Dacă un fluviu sau un râu îşi face un nou curs părăsind vechea sa albie. Art.a) NoŃiunea şi felurile accesiunii. Accesiunea imobiliară naturală constă în unirea sau incorporarea a două bunuri având proprietari diferiŃi. insulele şi prundişile. datorită acŃiunii apelor curgătoare. 503 Cod civil. D. se împarte între proprietarii mărginaşi”.

fără a-şi pierde individualitatea. adică între: .achitarea contravalorii materialelor şi a muncii. 26/1976 privind economia vânatului şi vânătoarea. Conform art. ele pot fi despărŃite şi conservate separat. în aşa fel încât. Proprietarul terenului are un drept de opŃiune între: . Proprietarul terenului are obligaŃia de a despăgubi pe constructor cu preŃul materialelor şi despăgubiri (daune interese).achitarea sumei egale cu creşterea valorii fondului. c) Accesiunea imobiliară artificială (incorporaŃiunea) Acest mod de dobândire a proprietăŃii se referă la dobândirea construcŃiilor şi plantaŃiilor. De exemplu. El ştie că este terenul altuia. .de a păstra lucrările cu obligaŃia de a plăti valoarea materialelor şi preŃul muncii fără a se lua în considerare sporirea valorii fondului. folosind materialele altuia. 2) când lucrările sunt făcute de o persoană cu materialele proprii pe terenul altuia. rezultat din celor două bunuri mobile. prin munca sa. a) constructorul este de rea-credinŃă.timp rămân la noi. Aşa sunt de pildă. Se face astfel aplicaŃia principiului „accessorium sequitur principale”. proprietarului bunului care reprezintă partea principală. prin accesiune. Dobândirea unor exemplare de animale sălbatice de orice persoană poate avea loc numai în condiŃiile prevăzute de Legea nr. Proprietarul terenului devine proprietarul lucrărilor fără a solicita desfiinŃarea lor şi are dreptul de a opta numai în privinŃa despăgubirilor ce trebuie să le plătească celui care a construit. revine. SituaŃii: 1) când construcŃia sau plantaŃia este făcută de proprietarul terenului cu materialele altcuiva. Nu ştie că realizează lucrarea pe terenul altuia sau are convingerea că el deŃine un titlu în virtutea căruia îi este permis să realizeze lucrarea pe terenul altuia. 505 Cod civil prevede că este considerat principal acela dintre bunuri pentru 71 . eventual cu obligaŃia de a plăti daune interese. d) Accesiunea mobiliară. animalele devenind accesoriile fondului pe care se află. afară numai dacă asemenea trecere s-a ocazionat prin fraudă sau artificii”. Art. deşi formează un singur tot. fondul cinegetic este proprietatea statului. adjuncŃiunea constă în unirea a două bunuri mobile. o piatră preŃioasă şi inelul în care este fixată. 504 Cod civil. Acest tot. Legea prevede că lucrările devin proprietatea celui care este proprietarul terenului. 504-507). AdjuncŃiunea (art. b) constructorul de bună-credinŃă. Are loc unirea a două bunuri mobile care aparŃin la proprietari diferiŃi ori confecŃionarea sau obŃinerea unui bun de către o persoană. . având proprietari diferiŃi. Imediat ce animalele sălbatice părăsesc terenul respectiv. ele încetează a mai aparŃine proprietarului acelui teren. A. tabloul şi rama în care este încadrat etc. Dobândirea animalelor prin trecerea lor pe pământul unui proprietar are loc în virtutea dreptului de accesiune.de a obliga pe constructor să-şi ridice lucrările pe cheltuiala sa. Este de observat că aplicarea dispoziŃiilor Codului civil referitoare la accesiunea imobiliară naturală au suferit serioase restrângeri ca urmare a unor reglementări speciale.

Hotărârea judecătorească. Intră în această categorie. în materia executării silite potrivit procedurii civile anterior modificării şi completării Codului de procedură civilă ce au avut loc în anul 2001. cum este cazul darurilor manuale. obligaŃiuni de stat. Dimpotrivă. 72 . de exemplu. Dacă unul dintre bunuri poate fi considerat principal. bunul astfel obŃinut va aparŃine în coproprietate. SpecificaŃiunea constă în confecŃionarea sau realizarea unui bun nou de către o persoană. amestecul a două lichide). Hotărârile instanŃelor de judecată constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai în cazul când au caracter constitutiv sau atributiv de drepturi. C. 511-516 Cod civil). după caz. Un asemenea mod de dobândire a fost preluat în virtutea inerŃiei alături de alte moduri de dobândire ce au fost receptate din dreptul roman (avulsiune. proprietarul materiei întrebuinŃate sau specificatorului. Prin tradiŃiune se înŃelege remiterea materială sau predarea bunului de la înstrăinător la dobânditor. ordonanŃele de adjudecare. Prin confuziune se înŃelege unirea a două sau mai multe bunuri mobile. atunci când munca are o valoare mai mare decât materialul suspus prelucrării. ocupaŃiune). hotărârile care Ńin loc de act autentic de înstrăinare intră în această categorie (pronunŃate în temeiul dispoziŃiilor art. Dacă nici unul dintre bunuri nu poate fi privit accesoriu al celuilalt. bunul realizat revine proprietarului acestuia. folosind sau prelucrând un material. 144/1958. De exemplu. 508-510 Cod civil). SpecificaŃiunea (art. Atunci când nici unul dintre bunurile amestecate nu poate fi considerat principal. În situaŃia în care ambele au aceeaşi valoare. TradiŃiunea. dacă valoarea materialului este mai mare decât preŃul muncii. cu obligaŃia de a-l despăgubi pe cel care a depus munca. precum şi în temeiul dispoziŃiilor art. se consideră principal acela care are o valoare mai mare. va fi considerat principal bunul al cărui volum este cel mai mare. B. prin munca sa. Proprietarul în favoarea căruia operează adjuncŃiunea este obligat a plăti celuilalt preŃul bunului unit cu bunul său. o materie primă sau un bun aflat în proprietatea altuia. Astfel. proprietar al bunului obŃinut în urma amestecului. ornamentul sau completarea căruia a servit unirea celuilalt bun. neputând fi seaparate (două metale topite împreună. El este obligat să plătească fostului proprietar al materialului preŃul acestuia. 12 din Decretul nr. Amestecul sau confuziunea (art.uzul. acŃiuni la diferite societăŃi comerciale). în aşa fel încât îşi pierd individualitatea. 5. Ea marchează transmiterea dreptului de proprietate şi în cazul înstrăinării titlurilor la purtător (obligaŃiuni CEC. Proprietatea bunului astfel obŃinut revine. 1077 din Codul civil după abrogarea acestui decret). 6. proprietarul său devine. Se spune că tradiŃiunea are o sferă de aplicare foarte restrânsă. cu obligaŃia de despăgubire. bunul va reveni specificatorului. pe cote-părŃi egale. De asemenea. prin accesiune. având proprietari diferiŃi. un croitor confecŃionează un costum dintr-o stofă proprietatea altuia. după anumite criterii. reacŃia a două substanŃe.

acŃiunea în restituirea plăŃii nedatorate etc. drepturile de creanŃă se nasc şi se realizează în strânsă legătură cu dreptul de proprietate care constituie coloana vertebrală a patrimoniului oricărei persoane. 73 . 3. Mijloacele juridice directe sau specifice de apărare a dreptului de proprietate şi altor drepturi reale constau în totalitatea acŃiunilor. AcŃiunea în revendicare a bunurilor imobile (în sistemul registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni şi în sistemul cărŃii funciare). atingerile aduse însuşi dreptului de proprietate al reclamantului. GeneralităŃi cu privire la mijloacele de apărare a dreptului de proprietate. acŃiunea în răspundere contractuală. c) efectele acŃiunii în revendicare. Dreptul de proprietate este un drept subiectiv care poate fi apărat prin diferite mijloace reglementate de diverse ramuri ce compun orice sistem de drept. acŃiunea întemeiată pe îmbogăŃirea fără justă cauză. vânatul ori peştele capturat definitiv şi cu respectarea prevederilor legale speciale. prin promovarea acestor acŃiuni. după cum se cunoaşte. Ele sunt mijloace indirecte sau nespecifice. OcupaŃiunea. de cele mai multe ori. De aceea. bunurile fără stăpân intră în proprietatea statutului. în scopul realizării lor. când este luată dintr-un izvor natural. dat fiind că potrivit art. Se includ în această categorie: acŃiunile în executarea contractelor civile şi comerciale. deoarece nu se întemeiază direct pe dreptul de proprietate sau alt drept real. B.APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. b) calitatea procesuală activă în acŃiunea în revendicare (persoanele care pot promova acŃiunea în revendicare). GeneralităŃi cu privire la mijloacele de apărare a dreptului de proprietate. 2. AcŃiunea în revendicare: a) noŃiune şi caractere juridice. AcŃiunea în revendicare mobiliară. Mijloace juridice au fost grupate în două mari categorii: indirecte sau nespecifice şi directe sau specifice. Sfera de aplicabilitate a ocupaŃiunii este serior restrânsă. care se întemeiază direct şi nemijlocit pe un drept real sau pe faptul posesiei unui imobil. 1.7. indirect. cum sunt: apa de băut sau pentru trebuinŃele casnice. Literatura de specialitate apreciază că se dobândi prin ocupaŃiune unele de bunuri. se înlătură. aşa-zisele acŃiuni reale. 4. Mijloacele juridice indirecte sau nespecifice sunt acele acŃiuni în justiŃie care se întemeiază direct şi nemijlocit pe drepturi de creanŃă. Dar. Atunci când ne referim la mijloacele de apărare a dreptului de proprietate avem în vedere acele acŃiuni prin care proprietarul tinde să înlăture atingerile ce sunt aduse dreptului său şi să ajungă la restabilirea lui. OcupaŃiunea constă în dobândirea dreptului de proprietate prin luarea în posesie a unui bun care nu aparŃine nimănui. 477 şi 646 din Codul civil. TEMA A VII-A . A. Aceste acŃiuni sunt de două feluri: acŃiuni petitorii şi acŃiuni posesorii.

Redobândirea posesiei bunului asupra căruia poartă acel drept real este doar un efect accesoriu al admiterii acŃiunii petitorii. cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. . AcŃiunea în revendicare este acea acŃiune reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său. . minorilor şi persoanelor puse sub interdicŃie. precum şi în cazul vânzării la licitaŃie publică a unui imobil supus executării silite. reclamantului i se recunoaşte dreptul de proprietate.este o acŃiune reală – se întemeiază pe dreptul de proprietate şi poate fi exercitată împotriva oricărei persoane care îl încalcă. Această prescripŃie curge şi împotriva dispăruŃilor.este o acŃiune imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv. În caz de expropriere. iar pârâtul este obligat la restituirea bunului. acŃiunea în prestaŃie tabulară. în privinŃa bunurilor imobile ce fac parte din comunitatea de bunuri. acŃiunile posesorii se deosebesc de cele petitorii deoarece prin ele se apără doar posesia ca stare de fapt. acŃiunea negatorie şi acŃiunea confesorie.AcŃiunile petitorii sunt acele acŃiuni prin care se solicită instanŃei de judecată să stabilească în mod direct că reclamantul este titularul dreptului de proprietate sau altui drept real asupra unui bun. Redobândirea posesiei ca urmare a revendicării este numai un efect accesoriu al acestei acŃiuni. când acŃiunea se prescrie în termen de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de dobânditorul anterior al dreptului înscris în folosul terŃului adjudecatar. în cazul bunurilor mobile. Dintre acŃiunile petitorii enumerăm: acŃiunea în revendicare. Aşadar. b) Persoanele care pot introduce acŃiune în revendicare: . acŃiunea în grăniŃuire. ExcepŃii găsim în cazul avulsiunii. Ele sunt întotdeauna acŃiuni imobiliare. AcŃiunile posesorii sunt acele acŃiuni prin care se urmăreşte apărarea posesiei – ca simplă stare de fapt – împotriva oricărei tulburări.proprietarul exiclusiv al bunului.toŃi coproprietarii. Un coproprietar nu are acŃiune nici împotriva celorlalŃi coproprietari şi nici împotriva terŃilor. AcŃiunea în revendicare. fie pentru a o menŃine. . de regulă în natură. . Caracterele juridice: . În cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară. a) NoŃiune şi caractere juridice. fie pentru a o redobândi când a fost pierdută. în temeiul actului de adjudecare.ambii soŃi. obligarea de restituire este înlocuită prin dezdăunare. iar dacă nu mai este posibil.este o acŃiune petitorie – tinde să stabilească direct existenŃa dreptului de proprietate al reclamantului. un singur soŃ nu poate introduce acŃiune în revendicare imobiliară. pârâtul va restitui despăgubirea 74 . c) Efectele acŃiunii în revendicare: În cazul în care acŃiunea în revendicare este admisă. 2. cererea de evicŃiune se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară. fără a se pune în discuŃie existenŃa unui drept real asupra imobilului respectiv.

nu s-au întocmit înscrisuri. În ceea ce priveşte proba propriu-zisă a proprietăŃii imobiliare. în literatura juridică s-au propus următoarele soluŃii: . AcŃiunea în revendicare imobiliară Proba dreptului de proprietate. Atâta timp cât dreptul reclamantului nu a devnit opozabil. 1169 C. reclamantul va primi contravaloarea lucrului. ar trebui respinsă acŃiunea. d) dacă titlurile provin de la autori diferiŃi. 75 . 3. în conformitate cu care acela ce face o propunere. adică cel care pretinde ceva înaintea judecăŃii – în faŃa instanŃei – trebuie să o dovedească. nu este obligat la restituirea fructelor naturale. şi nu cuprind detalieri în conŃinutul lor. 3) insuficienŃa probatorie a titlurilor. adică prin uzucapiune sau prin ocupaŃiune. industriale şi civile. iar pârâtul este de rea-credinŃă. b) dacă înscrisurile provin de la acelaşi autor. iar în caz de bună-credinŃă. 4) o altă insuficienŃă a probei cu înscrisuri decurge din aplicarea principiului relativităŃii actelor juridice (pentru înlăturarea acestui neajuns. s-a realizat publicitatea imobiliară prin care efectele constitutive ori translative de drepturi reale ale actului juridic devin opozabile faŃă de toŃi participanŃii la circuitul civil). este aplicabilă şi în materia dovedirii dreptului de proprietate în cadrul unei acŃiuni în revendicare. Regula înscrisă în art.civ. riscul este în sarcina reclamantului.primită. 2) înscrisurile nu sunt însoŃite de schiŃe şi planuri. Cauze: 1) în numeroase cazuri. Dacă pârâtul a înstrăinat bunul. dat fiind că se impune condiŃia ca titlul să emane de la adevăraŃii proprietari. Restituirea fructelor: dacă pârâtul a fost posesor de bună-credinŃă. are prioritate cel cu data mai nouă. va fi obligat la restituirea tuturor fructelor.câştigă cel care se află în posesia lucrului (nu poate fi primită această soluŃie pentru că ar însemna ca soluŃia acŃiunii în revendicare să fie redusă la situaŃia posesiei lucrului la momentul introducerii acŃiunii). Dovada certă a dreptului de proprietate se face prin moduri originare de dobândire a dreptului de proprietate. în deosebi în trecut. iar dacă a fost posesor de rea-credinŃă. dar şi opozabil terŃilor. c) în cazul testamentelor. Considerăm că într-o asemena situaŃie. să i-l respecte. nu poate cere obligarea pârâtului (în favoarea căruia operează prezumŃia de proprietate izvorâtă din faptul posesiei). reclamantul va primi contravaloarea bunului. dat fiind că reclamantul nu este în măsură să demonstreze că deŃine un drept de proprietate nu numai valabil inter partes. ea întâmpină în dreptul nostru serioase dificultăŃi. Dacă bunul a pierit din caz fortuit sau de forŃă majoră. dar nici una din părŃi nu a transcris actul – în literatura juridică – s-a arătat că are câştig de cauză cel care are actul cu data cea mai veche. Principii de dovadă şi situaŃii ce se disting în rezolvarea acŃiunilor în revendicare în sistemul de publicitate al registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni: 1) ambele părŃi prezintă titluri scrise a) dacă înscrisurile provin de la acelaşi autor are câştig de cauză cel care l-a transcris mai întâi.

nu se aplică în privinŃa bunurilor mobile care formează o universalitate. l-a primit de la detentor cu titlu gratuit (cum ar fi ca dar manual). Prevederile art. Aşa fiind. în materia bunurilor mobile. 2) când una din părŃi prezintă titlul de proprietate. Atunci când actualul deŃinător al bunului. Aplicarea art. 1909 alin. căci numai acestea sunt susceptibile de detenŃiunea materială. Dacă prezintă pârâtul titlul de proprietate. cu condiŃia ca titlul să emane de la un terŃ şi să aibă o dată mai veche decât posesia pârâtului. Dacă prezintă reclamantul.civ. pentru a stabili cine a dobândit de la adevăratul proprietar (constituie soluŃia ce mai indicată pentru că se are în vedere verificarea calităŃii de proprietar). În regimul de carte funciară reglementat de Decretul-Lege nr. numai a bunurilor mobile corporale. Reclamantul nu face dovada că el este proprietarul. În primul rând. pentru că nu întotdeauna.civ. este aceea că. regula amintită se aplică în privinŃa bunurilor mobile care pot fi posedate. 1 pot fi invocate numai de terŃul dobânditor care. 115/1938.câştigă cel care are titlul cu data cea mai veche (nu poate fi primită această soluŃie. face ca. ExcepŃie: bunuri mobile incorporale – titlurile la purtător. principala problemă legată de proba dreptului de proprietate o constituie cercetarea cărŃii funciare a imobilului. cel ce are titlul cu dată mai veche are un titlu valabil provenit de la adevăratul proprietar). revendicarea bunurilor mobile să devină imposibilă. în cele mai multe cazuri. cu bună-credinŃă. Proba dreptului de proprietate făcută prin intermediul înscrierilor în cartea funciară nu putea fi răsturnată decât prin rectificarea înscrierilor din cartea funciară ori prin demonstrarea intervenŃiei unui mijloc de dobândire a proprietăŃii ce operează transferul ori constituirea dreptului de proprietate fără înscriere în cartea funciară. dobânditor de bună-credinŃă de la un detentor precar căruia bunul i-a fost încredinŃat de adevăratul proprietar (de exemplu: în depozit. dobândeşte bunul de la un detentor precar căruia adevăratul proprietar i l-a încredinŃat de bunăvoie. posesiunea de bună-credinŃă valorează titlu de proprietate. 1909 C. cu titlu de împrumut). 1909 alin.se compară între ele drepturile autorilor de la care provin cele două titluri. 3) nici una din părŃi nu prezintă titlu scris şi nu poate justifica dobândirea prin modurile originare (uzucapiune sau ocupaŃiune). atunci acŃiunea se respinge.. de exemplu nu se aplică unei succesiuni. 1909 alin. AcŃiunea în revendicare mobiliară Regula pe care o formulează art. tăria deosebită dată posesiei de bunuri mobile care. instituie o prezumŃie absolută de proprietate. O a doua condiŃie care trebuie îndeplinită de bunul mobil este aceea că el trebuie privit în mod individual. 1 C. nu mai subzistă raŃiunea ca lui să i se consolideze dreptul 76 . iar acŃiunea se va respinge. . 1 impune îndeplinirea unor condiŃii. ce poate fi răsturnată prin probă contrară. Art. spre deosebire de revendicarea bunurilor imobile unde posesia instituie numai o simplă prezumŃie relativă de proprietate. 4. în literatura juridică s-a arătat că acesta are câştig de cauză. deci.

1909 înlătură aplicarea regulii înscrise în primul alineat. rămânându-i acestuia din urmă să se întoarcă împotriva celui de la care-l are. pe lângă buna-credinŃă. nu trebuie să existe suspiciuni cu privire la provenienŃa bunurilor. Regula cuprinsă în art. 1909 alin. Datorită împrejurărilor în care sa încheiat actul în baza căruia a dobândit bunul respectiv. civ. el are un drept de retenŃie asupra lucrului până când proprietarul revendicant îi plăteşte preŃul pe care l-a dat celui de la care a dobândit posesia. În plus. 1 C. 14 alin. În literatura de specilitate s-a pus problema nevoii de a corela prevederile art. 1910 C. ca element separat de buna-credinŃă. Au existat opinii potrivit cărora. că acel lucru a ieşit din patrimoniul său fără voia sa.: a) posesia trebuie să fie reală. 1909 alin. AcŃiunea proprietarului originar trebuie să fie admisă. CondiŃiile pe care trebuiască le întrunească posesia bunului mobil. ori de câte ori lucrul a fost pierdut de către proprietar sau i-a fost furat. 1 nu se aplică în cazul bunurilor pierdute sau furate. posesia trebuie să fie de bună-credinŃă. Literatura de specialitate şi practica mai recentă au ajuns la concluzia că aplicarea art. Cel care revendică bunul mobil în temeiul art. cel care a pierdut sau i s-a furat un lucru. în sensul că terŃul dobânditor trebuie să îndeplinească concomitent şi cumulativ. ambele elemente ale posesiei. nu necesită existenŃa unui just titlu. iar nu de la momentul încheierii contractului între dobânditorul de bună-credinŃă şi detentorul care l-a înstrăinat. Buna-credinŃă a terŃului dobânditor este. în aceleaşi condiŃii în care acesta este cerut în cazul uzucapiunii de 10-20 de ani. ar trebui să existe un just titlu. de la cel care-l găseşte. sau la o vindere publică. Alineatul al doilea al art. 2 trebuie să dovedească 3 elemente: că el a fost posesor al lucrului.civ. lit. iar terŃul dobânditor se va întoarce împotriva detentorului precar. şi că bunul revendicat este identic cu cel pierdut sau furat. adică posesia să fie neviciată. şi separat de ea. Cu toate acestea. şi ea trebuie să existe la momentul intrării efective în posesie. Textul articolului 1910 C. 77 . prevede o importantă excepŃie. spre a fi aplicabile prevederile art. în realitate. Aşadar. proprietarul originar nu poate să ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului preŃul ce l-a costat”. 1909 alin. în sensul că atunci când „posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpărat la un bâlci sau la târg. 3. poate să-l revendice. animus şi corpus. b) posesia să fie utilă. se presupune că nu avea cum să ştie că vânzătorul l-a furat sau l-a găsit. prin sacrificarea intereselor adevăratului proprietar. Aceasta pentru că art. în persoana sa. în curs de 3 ani. 1910 cu normele dreptului procesual penal.de proprietate asupra bunului astfel primit. printre altele. 1 C. a) din Codul de procedură penală dispune că repararea în natură a pagubei cauzată printr-o infracŃiune are loc. 1909 alin. nu numai o condiŃie cerută în persoana acestuia. cu titlu oneros. sau de la un neguŃător care vinde asemenea lucruri. din ziua când l-a pierdut sau i-a fost furat. 1909 alin. Regula înscrisă în art. dar şi o calitate a posesiei pe care el o invocă. civ. 2 şi art. Se acordă astfel o protecŃie deosebită terŃului de bună-credinŃă care a cumpărat bunul într-un loc public unde se încheie în mod curent asemenea acte juridice şi unde.civ. prin restituirea lucrului. în mod normal.

chiar dacă instanŃa a dispus restituirea către partea civilă. 3. 2 Cod civil. deci.PUBLICITATEA IMOBILIARĂ 1. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. 7/1996. TEMA A VIII-A . NoŃiunea şi obiectivele publicităŃii imobiliare. 1909 atunci când acŃiunea în revendicare este intentată de adevăratul proprietar împotriva terŃului dobânditor de rea-credinŃă al bunului. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. împotriva celui care cunoştea că nu dobândeşte de la adevăratul proprietar. Nici un considerent nu justifică aplicarea art. Publicitatea imobiliară desemnează totalitatea mijloacelor juridice prevăzute de lege prin care se evidenŃiază situaŃia materială şi juridică a imobilelor. până când proprietarul va plăti preŃul la care a fost dobândit de la inculpat. adăugiri. 2.) şi în situaŃia juridică a imobilelor (transmisiuni. 115/1938. decât în condiŃiile prevăzute de art. 1909 alin. 4. Prin organizarea publicităŃii imobiliare se realizează următoarele obiective sau scopuri: a) de a da o cât mai mare siguranŃă drepturilor reale existente. grevări). în conformitate cu legea. NoŃiunea şi obiectivele publicităŃii imobiliare. Posesia de rea-credinŃă a terŃului dobânditor. în mod public. Sistemul registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni. În schimb. c) de a permite organelor competente ale statului să exercite un control riguros şi permanent referitor la schimbările care se produc în situaŃia materială (împărŃeli. schimbări de destinaŃie. pentru a ocroti securitatea statică şi securitatea dinamică a circuitului civil referitor la asemenea bunuri. asupra acelui bun. etc. iar prin „securitate dinamică” se înŃelege ocrotirea drepturilor ce se vor dobândi în viitor. 1. 78 . 1910 Cod civil. a hoŃului sau a găsitorului nu are valoarea unui titlu de proprietate. Prin „securitate statică” se înŃelege ocrotirea drepturilor existente în prezent asupra unui bun. precum şi transmisiunilor imobiliare prin aducerea la cunoştinŃa terŃilor interesaŃi a situaŃiei juridice a acestor bunuri. atunci când terŃul de bună-credinŃă a cumpărat bunul în împrejurările prevăzute de art. în acord cu legea şi interesele întregii societăŃii. transformări. b) de a constitui o evidenŃă clară şi cuprinzătoare a tuturor bunurilor mobile în scopul utilitzării şi exploatării lor cât mai eficiente. el are dreptul de a reŃine bunul respectiv în stăpânirea sa.Considerăm că aceste bunuri nu pot fi ridicate de la terŃul dobânditor.

242/1947 şi de unele dispoziŃii ale Legii nr. 241/1947. De asemenea. se constituiea un drept real principal sau se stingeau astfel de drepturi reale. pe teritoriul Ńării noastre au existat următoarele sisteme de publicitate imobiliară: a) sistemul registrelor de transcripŃiuni şi inscripŃiuni reglementat de Codul civil şi Codul de procedură civilă. asemănător „cărŃilor de publicitate funciară”. aplicabil în marea majoritate a localităŃilor din vechea Ńară (România înainte de 1918). care s-a aplicat în Transilvania. reglementat de Decretul nr. d) sistemul cărŃi de evidenŃă financiară reglementat prin Decretul nr. El s-a aplicat întrun număr redus de localităŃi din fostul judeŃ Ilfov şi în Bucureşti. Ulterior. Este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare. Transcrierile se efectuau în registrul de transcriepŃiuni şi constau în copierea integrală a actelor juridice prin care se transmitea dreptul de proprietate asupra unui imobil. dacă imobilul revenea unuia dintre copărtaşi. 115/1938. În acest sistem se efectuau două feluri de înregistrări: transcrieri şi înscrieri. transcrierile şi înscrierile se fac pe numele persoanelor (părŃile actelor juridice) şi nu pe imobile. Prin Legea nr. cărŃile funciare distruse. Transcrierea se făcea în ordinea depunerii cererilor de transcriere şi a actelor supuse acestei operaŃii. operaŃie deosebit de dificilă şi anevoioasă. De aceea. actele de împărŃeală. Erau supuse transcrierii toate actele juridice enumerate de art. reglementat de Legea nr. Au fost înfiinŃate cu scopul de a înlocui pentru unele localităŃi din Transilvania. registrele de transcripŃii au fost înlocuite cu mape în 79 . care s-au Ńinut la judecătorii. c) sistemul intermediar al cărŃilor de publicitate funciară. Ele reprezintă tot un sistem de publicitate intermediară. 163 din 14 martie 1946. sustrase sau pierdute în timpul şi din cauza războiului. ca sistem unic şi unitar de publicitate imobiliară pe întreaga Ńară. deoarece registrele se Ńin pe numele proprietarilor. 115/1938 şi Decretul nr. b) sistemul cărŃilor funciare. Prin urmare. situaŃia juridică a imobilului poate fi aflată numai cunoscând proprietarii săi succesivi şi cercetând în registre la numele lor.Datorită condiŃiilor istorice în care a avut loc formarea. 2. hotărârile judecătoreşti declarative de drepturi. Banat şi Bucovina. dacă şi ce drepturi au transmis sau constituit referitor la un anumit bun. Sistemul registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni Acest sistem de publicitate imobiliară este alcătuit din registre de transcripŃiuni (transcrieri) şi registre de inscripŃii (înscrieri). Nu erau supuse transcrierii: transmisiunea succesorală (legală şi testamentară). 711 Cod procedură civilă. erau exceptate de la transcriere şi dobândirile de drepturi reale prin fapte juridice: uzucapiunea şi accesiunea imobiliară. 7/1996 s-a dat o nouă reglementare cărŃilor funciare. precum şi evoluŃia statului naŃional român. CărŃile de evidenŃă funciară se închid pe măsură ce se întocmesc noi cărŃi funciare sau se găsesc cărŃile funciare originare.

care sunt păstrate actele supuse transcrierii, împreună cu cererile şi petiŃiile care le însoŃesc, în ordinea intrării lor. Înscrierea se făcea în registrul de inscripŃiuni şi consta în consemnarea sau reproducerea unor părŃi sau clauze din actele juridice. Făceau obiect al înscrierii acele clauze care se referă la privilegiile speciale imobiliare şi la ipoteci. De la această regulă, făcea excepŃie privilegiul vânzătorului de imobile, care era suspus transcrierii în registrul de transcripŃiuni. Efectul acestor înregistrări este acela de a face opozabil faŃă de terŃi, actul juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale. Între părŃi şi faŃă de succesorii lor în drepturi, actul juridic produce efecte de îndată ce a fost încheiat, fără a fi necesară transcrierea sau, după caz, înscrierea. Lipsa transcrierii sau înscrierii este sancŃionată cu inopozabilitatea faŃă de terŃi a transmiterii ori constituirii dreptului real. Sistemul de publicitate prin registrele de transcripŃiuni şi inscripŃiuni a fost criticat datorită caracterului personal şi incomplet al înregistrărilor: a) publicitatea drepturilor este parŃială, deoarece o serie de acte şi moduri de dobândire nu sunt supuse înregistrării, ceea ce face ca aceste registre să nu oglindească situaŃia juridică exactă a imobilelor. S-a spus că se creează nesinguranŃă asupra proprietarului imobilului; b) sancŃiunea neîndeplinirii formalităŃilor de transcriere şi înscriere constă doar în inopozabilitatea faŃă de terŃi a drepturilor; c) având în vedere că judecătorul nu avea obligaŃia de a cerceta valabilitatea şi legalitatea actului juridic prezentat pentru transcriere sau înscriere şi nici existenŃa dreptului transmiŃătorului, aceste înregistrări au o valoare relativă. Altfel spus, se aduce la cunoştinŃa terŃilor un anumit act juridic fără a se garanta valabilitatea sa şi existenŃa dreptului dobândit; e) deoarece înregistrările se fac pe numele proprietarilor şi nu pe imobile, în individualitatea lor, este foarte greu de cunoscut situaŃia juridică a fiecărui imobil şi de stabilit cine este adevăratul proprietar. Pentru aceasta, trebuie cunoscuŃi toŃi proprietarii succesivi ai imobilului şi cercetate, la numele lor, transmisiunile făcute şi sarcinile constituite de către ei. Verificarea este deosebit de dificilă. Omiterea unui singur proprietar anterior are ca efect o cunoaştere eronată a situaŃiei imobilului de către cel interesat, mai ales, când acel proprietar a făcut transmisiuni sau a constituit sarcini importante. 3. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. 115/1938 CărŃile funciare constituie un sistem de publicitate real deoarece are la bază identitatea topografică a imobilelor. Toate înscrierile se fac pe imobile. Fiecare imobil are propria carte funciară în care sunt evidenŃiate orice schimbări ce intervin în situaŃia sa materială şi juridică. CărŃile funciare alcătuiesc un sistem de publicitate complet, fiindcă realizează o publicitate integrală a tuturor transmisiunilor şi constituirilor de drepturi reale imobiliare, iar în anumite cazuri expres prevăzute de lege, se înregistrează fapte sau alte raporturi juridice în legătură cu bunurile imobile.

80

Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară se numesc „drepturi tabulare”. Înscrierile privitoare la drepturile tabulare formează „starea tabulară”. Prima reglementară unitară a cărŃilor funciare în Ńara noastră, o constituie Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziŃiilor privitoare la cărŃile funciare, pus în aplicare prin Legea nr. 241/1947. CărŃile funciare sunt întocmite şi numerotate pe comune, oraşe şi municipii. CărŃile funciare privitoare la imobilele din aceeaşi comună, acelaşi oraş sau municipiu, alcătuiesc registrul funciar al acelei unităŃi administrative. Dacă o comună este alcătuită din două sau mai multe sate, cărŃile funciare se numerotează pe sate, fiecare având un registru financiar propriu. CărŃile funciare se Ńin într-un singur exemplar la biroul de carte funciară din circumscripŃia judecătoriei de la locul situării imobilului. Cartea funciară este alcătuită dintr-un titlu şi trei părŃi sau foi. Titlul cărŃii funciare cuprinde: numărul cărŃii respective şi denumirea comunei, oraşului sau municipiului în care este situat imobilul. Partea a I-a (foaia de avere) privind descrierea imobilului. Partea a II-a (foaia de proprietate) în care se fac înscrierile cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului. Partea a III-a (foaia de sarcini) În această parte se înscriu: drepturile de superficie, servitute propriu-zisă, uz, uzufruct, abitaŃie, ipotecă, locaŃiune, precum şi cesiunea de venituri sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale. Cartea funciară se întregeşte cu planul, înscrisurile privitoare la înscrieri şi registrul de intrare. a) planul cuprinde toate parcelele dintr-o localitate cu arătarea numărului topografic al ficăreia. Orice schimbare în întinderea unei parcele se va evidenŃia pe plan în temeiul schiŃei prezentate de părŃi (art. 7); b) înscrisurile privitoare la înscrieri constituie proba drepturilor înscrise în cartea funciară. De pe fiecare înscris, în temeiul căruia se făcea o înscriere în cartea funciară, se reŃinea o copie a cărei conformitate cu originalul era certificată de judecătorul de carte funciară. Aceste copii se păstrează în arhivă, alcătuind, împreună cu cererile de înscriere, dosarul cărŃii funciare (art. 8); c) registrul de intrare este utilizat pentru înregistrarea cererilor de înscriere. Ordinea înregistrării cererilor constituie criteriul după care se stabileşte rangul înscrierilor făcute în cartea funciară. Pe lângă acestea, este obligatoriu să existe completate la zi: repertorii alfabetice; repertorii parcelare; alte registre, condici de evidenŃă prevăzute de lege. a) repertoriul alfabetic cuprinde numele şi prenumele proprietarilor cu indicarea, în dreptul fiecăruia, a numărului de carte funciară în care sunt înscrişi (art. 9 pct. 2); b) repertoriul parcelar în care se evidenŃiază numărul topografic al parcelelor, numărul planşei din plan pe care se află fiecare parcelă, precum şi numărul cărŃii funciare în care sunt înscrise. Aceste repertorii se Ńin pe localităŃi.

81

Obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar, fiind descris în partea I a cărŃii funciare. Corpul funciar poate fi alcătuit dintr-una sau mai multe parcele. Aceeaşi carte funciară poate cuprinde mai multe corpuri funciare. Prin corp funciar se înŃelege o unitate economică distinct alcătuită, după criteriul naturii imobilului ori a scopului economic urmărit de proprietar. El este, în acelaşi timp, şi o unitate juridică, în sensul că operaŃiile juridice – înscrierile de drepturi tabulare – se pot face, de regulă, numai cu privire la întregul corp funciar. Corpul funciar din două sau mai multe parcele se notează cu un număr roman, după care urmează arătarea fiecărei parcele ce intră în componenŃa sa. Corpul funciar este alcătuit dintr-o singură parcelă se notează cu semnul crucii. Art. 13 din aceeaşi lege dispune că un corp funciar poate fi modificat. OperaŃiile prin care se modifică sunt: alipirea şi dezlipirea. Alipirea are loc de regulă prin unirea mai multor parcele într-un corp funciar sau prin adăugarea mai multor parcele la un corp funciar. De asemenea, alipirea se poate realiza şi prin mărirea suprafeŃei unei parcele. Pot fi unite în acelaşi corp funciar: - parcele situate una lângă alta, indiferent de felul de cultură, dacă aparŃin aceluiaşi proprietar; - parcele situate în locuri diferite, dacă au aceeaşi destinaŃie economică; - toate parcelele unui proprietar, indiferent de aşezarea lor şi de felul de cultură. Dezlipirea are loc atunci când se desparte sau desprinde o parcelă de la un corp funciar ori se micşorează întinderea unei parcele. Principiile cărŃilor funciare. La baza regimului juridic al cărŃilor funciare există anumite reguli fundamentale care se numesc principii. A. Principiul efectului constitutiv de drepturi reale al înscrierii în cartea funciară. Potrivit art. 17-18 din Legea nr. 115/1938, drepturile reale cu privire la imobile pot fi constituite, modificate sau stinse numai prin înscriere în cartea funciară. Prin urmare, înscrierea dă naştere, modifică sau stinge drepturile reale şi le face opozabile faŃă de terŃi. De la acest principiu există şi câteva excepŃii. Astfel, art. 26 din lege prevede că drepturile reale imobiliare se dobândesc fără înscriere în cartea funciară în următoarele cazuri: dobândirea prin succesiune legală şi testamentară; dobândirea prin succesiune; vânzare silită şi expropriere. Totuşi, titularul unui drept real dobândit prin unul dintre aceste mijloace juridice, nu va putea să încheie acte de transmisiune sau de grevare a bunului, decât după ce s-a făcut înscrierea. B. Principiul publicităŃii integrale. Potrivit acestui principiu, toate operaŃiunile juridice prin care se transmite, constituie, modifică sau stinge un drept real imobiliar sunt supuse înscrierii în cartea funciară, cu excepŃiile arătate mai sus. De asemenea, este obligatorie evidenŃierea tuturor schimbărilor sau modificărilor ce intervin prin alipire, dezlipire etc., în situaŃia materială a imobilului. C. Principiul legalităŃii. Aceasta înseamnă că judecătorul de carte funciară era obligat, înainte de a dispune prin încheiere sau a face orice înscriere, să verifice 82

Potrivit art. înscrierea unui drept se poate face numai: a) împotriva aceluia care la data înregistrării cererii este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută. În acelaşi mod proceda şi în situaŃia în care faŃă de datele înscrise în cartea funciară. putând fi combătute prin probă contrară. F. D. Întabularea este înscrierea prin care se transmite. înainte de a fi înscris. 32 şi 33 ale Legii nr. dacă un drept s-a radiat din cartea funciară. una celeilalte. Cererea odată introdusă şi înregistrată nu poate fi completată cu date sau înscrisuri noi. Art. Atunci când cererea este incompletă sau înscrisurile pe baza cărora se întemeiază nu sunt valabile. era obligat să refuze efectuarea înscrierii. Înscrierile în cartea funciară. Principiul forŃei probante a înscrierii în cartea funciară. 33 prevede că înscrierile din cartea funciară au o putere doveditoare absolută în folosul terŃului care a dobândit un drept real prin act juridic cu titlu oneros şi a fost de bună-credinŃă. actele juridice care pot sta la baza acelor înscrieri (art. dreptul de a dobândi prin înscriere un bun imobiliar. Aşadar. o acŃiune în rectificarea întabulării. Ea are efect constitutiv de drepturi. Principiul priorităŃii. Prin rang tabular se înŃelege efectul unei înscrieri în raport cu alte înscrieri din aceeaşi carte funciară. ultimul dobânditor va putea cere înscrierea tuturor dobândirilor succesive. 115/1938. înscrierea provizorie şi notarea. Acest principiu rezultă din economia prevederilor art. 20 din Legea nr. Dacă el constata că titlul nu era conform cu dispoziŃiile legale în vigoare. fără să fie nevoie de vreo justificare ulterioară. Principiul oficialităŃii. E. în termen legal. Ele se aplică numai drepturilor reale. 31 din Legea nr. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data înregistrării cererii de înscriere. Art. şi-a grevat dreptul. cu excepŃia situaŃiei când împotriva sa s-a introdus. iar înscrierile respective nu s-au făcut. Ordinea înregistrării cererilor determină sau stabileşte rangul înscrierii (qui prior tempore potior jure). 115/1938 prevede că înscrierile sunt de trei feluri: întabularea. judecătorul o va respinge. Întabularea. 15/1938. Art. A. concomitent cu aceea a dreptului său. se prezumă că dreptul există în folosul ei. Conform acestei reguli. G.legalitatea titlului pe baza căruia a fost solicitată înscrierea în cartea funciară. 32 instituie două prezumŃii. înscrierile în cartea funciară îşi produc efectele de la data înregistrării cererilor de înscriere. dacă ambele înscrieri se cer deodată. Suntem în prezenŃa a două prezumŃii legale relative. 5 din Legea nr. se prezumă că acel drept nu există. prin înscrisuri originale. b) împotriva aceluia care. cererea nu putea fi admisă. dacă dovedeşte. şi anume: dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane. 83 . terŃul va fi apărat de orice cauză de evicŃiune derivând din titlurile de dobândire anterioare înscrierii dreptului său. Dacă mai multe persoane şi-au cedat succesiv. Întabularea este o înscriere definitivă. Principiul relativităŃii. 115/1938).

Înscrierea provizorie. b) actul juridic cu dată certă. A. pentru ca aceasta să dispună. puteau fi notate în cartea funciară: minoritatea şi punerea sub interdicŃie a titularului dreptului. Ea se numeşte „înscriere provizorie” sau „întabulare imperfectă”. acŃiunea în anularea hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. Hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă înlocuia înscrisurile necesare pentru întabularea sau radierea dreptului. Notarea este acea înscriere care are ca obiect menŃionarea în cartea funciară a unor drepturi personale. după caz. ea se transformă într-o întabulare perfectă. Notarea. În cazul în care se refuza să-şi îndeplinească această obligaŃie. Justificarea înscrierii se nota în cartea funciară. AcŃiunile de carte funciară. Înscrierea provizorie are loc atunci când înscrisul original nu îndeplineşte cerinŃele speciale prevăzute de lege pentru întabulare sau în cazul în care înscrierea este cerută în temeiul unei hotărâri judecătoreşti supusă apelului ori recursului. radierea dreptului real. în sensul că înscrisul original îndeplineşte ulterior cerinŃele prevăzute pentru întabulare sau. întabularea sau. acŃiunea pauliană. Astfel. faptul că imobilul a fost dobândit prin împroprietărire etc. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat să predea înscrisurile necesare pentru întabularea dreptului în cartea funciară. 81-82). B. iar dacă este vorba de stingerea unui asemenea drept. fapte sau alte raporturi juridice strâns legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile terŃelor persoane. modifică sau stinge un drept real sub condiŃia şi în măsura justificării sale ulterioare. AcŃiunea în prestaŃie tabulară. a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unui act administrativ individual. interdicŃia înstrăinării sau grevării unui drept întabulat. 84 . să fie încheiat anterior actului pe baza căruia terŃul şi-a înscris dreptul în cartea funciară. prin hotărâre. constituie. contractul de locaŃiune încheiat pe o durată mai mare de 3 ani. acŃiunea de partaj. separaŃia de patrimonii. de exemplu. Dovada hotărârii judecătoreşti şi a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. precum şi împotriva terŃului subdobânditor înscris în cartea funciară. în temeiul căruia se cere prestaŃia tabulară. AcŃiunea în prestaŃie tabulară putea fi intentată împotriva celui care a consimŃit la constituirea. Înscrierea provizorie este înscrierea prin care se strămută. să predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciară. pot fi exercitate două acŃiuni: acŃiunea în prestataŃie tabulară şi acŃiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară. C. Cel care s-a obligat la constituirea.Întabularea se face pe baza actului juridic în temeiul căruia se cere înscrierea. hotărârea judecătorească devine irevocabilă. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. Dacă înscrierea provizorie este justificată. după caz. În legătură cu înscrierile care se fac în cartea funciară. Actul juridic trebuie dovedit prin înscris original. (art. dacă erau îndeplinite următoarele trei condiŃii: a) cel care cere prestaŃia tabulară să fi fost în posesia imobilului la data când terŃul subdobânditor a contractat. persoana îndreptăŃită se putea adresa instanŃei de judecată.

115/1938. indiferent dacă este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular.acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă. de bună-credinŃă.dacă nu mai sunt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea (s-a împlinit termenul extinctiv sau s-a realizat condiŃia rezolutorie). şi înscrierea dreptului dobândit în cartea funciară. art.împotriva terŃului dobânditor cu titlu oneros. 34-40 din Legea nr. De multe ori. precum şi faŃă de terŃul care a dobândit cu rea-credinŃă dreptul înscris în favoarea sa.acŃiunea în rectificare poate fi introdusă în termen de 10 ani. În cazul în care terŃul a dobândit cu bună-credinŃă şi pe baza unui act cu titlu oneros. 36 şi 37 din Legea nr. 115/1938. În legătură cu prescripŃia acestei acŃiuni. AcŃiunea în prestaŃie tabulară nu se confundă cu acŃiunea în executarea unui antecontract de vânzare-cumpărare.dacă înscrierea sau titlul pe baza căruia s-a făcut nu au fost valabile (de pildă. faŃă de terŃul dobânditor cu titlu gratuit. s-a înscris dreptul de uzufruct în loc de dreptul de abitaŃie).dacă prin înscriere. precum şi împotriva succesorilor săi. 34 din Legea nr. În urma admiterii acŃiunii. . B. sub rezerva prescripŃiei acŃiunii de fond. . acŃiunea în rectificare poate fi introdusă numai în primele două cazuri prevăzute de art. pe cale de consecinŃă. atunci când este introdusă faŃă de dobânditorul nemijlocit. AcŃiunea în rectificare poate fi introdusă împotriva celui în favoarea căruia s-a făcut înscrierea respectivă. acestea pot fi înlăturate prin acŃiunea în rectificare. operaŃia rectificării se face. 34 din Lege (titlul nu este valabil sau dreptul a fost greşit calificat). reclamantul formulează două capete de acŃiune: unul prin care cere să se pronunŃe o hotărâre care să Ńină loc de contract autentic de înstrăinare şi altul prin care solicită ca instanŃa să dispună. în aceeaşi cerere de chemare în judecată. trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului a cărei rectificare se solicită prin acŃiune. de orice persoană interesată. 85 . împotriva refuzului pârâtului de a consimŃi la întabulare.c) terŃul să fie dobândit dreptul cu titlu gratuit sau să fi fost de rea-credinŃă. . în temeiul hotărârii judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile. rectificarea unei întabulări sau înscrieri provizorii se poate cere. a) Rectificarea întabulării şi a înscrierii provizorii. Este reglementată în art. la cerere. AcŃiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară. de bună-credinŃă. în următoarele termene: şase luni de la data comunicării către cel îndrituit a încheierii prin care s-a dispus înscrierea ce face obiectul acŃiunii în rectificare. în următoarele cazuri: . Potrivit art. acŃiunea în prestaŃie tabulară se respinge. titlul este nul sau anulabil). În cazul în care există neconcordanŃe între starea tabulară şi realitate. dreptul a fost greşit calificat (de pildă. . 115/1938 prevăd: . care începe să curgă de la data înregistrării cererii de înscriere a acestuia.

. 201 din 3 martie 2006. 115/1938.G. 41 din 27 mai 2004. nr. încă nerealizat.b) Rectificarea notării. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. a fost publicată în Monitorul Oficial nr. categorii de folosinŃă şi pe proprietari. iar prin instituŃia cărŃilor funciare. şi prin înscrierea în cartea funciară. 4.funcŃia tehnică constă în determinarea. cu toate că au existat mai multe tentative în acest sens (Legea cadastrului nr. contractul de locaŃiune a ajuns la termen). economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul Ńării. nr. faptului sau raportului juridic notat. 7 din 13 martie 1996.U. pe bază de măsurători. 509 din 7 iunie 2004. Of. 39 din Legea nr. Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenŃă tehnică. 2. organelor abilitate. precum şi ale construcŃiilor. drepturile de proprietate asupra acestora şi la proprietari. 93/1933. unic şi unitar de evidenŃă juridică a strămutării. Baza tehnică a cărŃilor funciare o constituie documentele cadastrale ce cuprind date şi informaŃii referitoare la imobile. faptului sau raportului juridic notat sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut notarea (minorul a devenit major. Prin instituŃia cadastrului se urmăreşte realizarea unui cadastru general al Ńării. rectificarea notării se poate cere în următoarele cazuri: greşita calificare a dreptului personal. constituirii şi stingerii drepturilor reale imobiliare. evidenŃele necesare stabilirii valorii de impunere. a poziŃiei. AgenŃia NaŃională şi oficiile teritoriale din subordine au obligaŃia de a furniza. Potrivit art. dacă nu mai sunt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului personal. 59/1974). AcŃiunea în rectificarea notării este imprescriptibilă. 7/1996 1. Legea cadastrului şi a publicităŃii imobiliare nr. publicată în M. şi prin Legea nr. a încetat să mai fie exactă sau în conformitate cu realitatea. 61 din 26 martie 1996. 247 din 19 iulie 2005.funcŃia economică în cadrul căreia se evidenŃiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor şi calculării impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacŃii imobiliare. publicată în M. dacă notarea. indiferent din ce cauză. la cerere. 247/2005. se urmăreşte crearea la nivelul întregii Ńări a unui sistem real. nr. Of. În temeiul articolului II al Titlului XII al Legii nr. . Legea cadastrului şi a publicitaŃii imobiliare a fost republicata în M. Of. FuncŃiile cadastrului: . Legea fondului funciar nr.funcŃia juridică realizată prin identificarea proprietarilor pe baza actelor de proprietate. A suferit modificări substanŃiale prin O. configuraŃiei şi mărimii suprafeŃelor terenurilor pe destinaŃii. 653 din 22 iulie 2005. nr. 86 . Fără măsurători şi evidenŃe cadastrale nu se poate trece la un sistem real de publicitate imobiliară. Sistemul de evidenŃă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară.

La nivelul fiecărei unităŃi administrativ-teritoriale se înfiinŃează birouri de cadastru şi publicitate imobiliară. care a fost înfiinŃat prin H. lucrările de geodezie. prin reorganizarea oficiilor judeŃene de cadastru. unica autoritate în domeniu. acestea au primit denumirea generică de oficii teritoriale. geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciară de pe lângă judecătorii. În cadrul oficiilor teritoriale funcŃionează baza de date a cadastrului. 386 din 5 mai 2006).G. în vederea înscrierii în cartea funciară cu caracter definitiv. topografie. Geodezie şi Cartografie. instituŃie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului. 1038/1996.Of. 1210/29 iulie 2004. geodeziei. nr. au fost reorganizate ca oficii de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol. 7/1996. 87 . Potrivit art. prin reorganizarea Oficiului NaŃional de Cadastru. s-a înfiinŃat AgenŃia NaŃională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. iar oficiile de cadastru şi organizarea teritoriului aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi AlimentaŃiei. Prin Legea nr. avizează şi recepŃionează. descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor. nr. oraş sau municipiu. în subordonarea oficiilor teritoriale.Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităŃi administrativ teritoriale: comună. La nivelul fiecărui judeŃ şi în municipiul Bucureşti s-au înfiinŃat oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară ca unităŃi cu personalitate juridică în subordinea AgenŃiei NaŃionale. Prin sistemul de cadastru general se realizează: a) identificarea. aflată în subordinea Ministerului AdministraŃiei şi Internelor. după caz. judeŃ şi la nivelul întregii Ńări. b) asamblarea şi integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate. numărul.U. publicată în Monitorul Oficial nr. c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deŃinători legali de imobile. nr. 284 din 12 noiembrie 1996. 3 din Legea nr. verificare şi recepŃie a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului. cu consultarea uniunii profesionale înfiinŃată prin lege specială. precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice. Modul de avizare. măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărŃi şi planuri cadastrale. Geodezie şi Cartografie. şi preluarea activităŃii privind publicitatea imobiliară de la Ministerul JustiŃiei. topografiei şi cartografiei se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. Organizarea şi conducerea cadastrului general la nivel central au fost încredinŃate Oficiului NaŃional de Cadastru. nr. cadastru şi cartografie. Oficiul teritorial controlează. 41/2004. d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corectă a obligaŃiilor fiscale ale contribuabililor. publicată în Monitorul Oficial nr. 718 din 9 august 2004 (republicată în M. denumite în continuare birouri teritoriale.G. instituŃie publică cu personalitate juridică. solicitate de organismele abilitate.G. 247/2005. astfel cum a fost modificată prin O. Modul de organizare şi funcŃionare. AgenŃia NaŃională de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară a fost înfiinŃată prin H.

completarea. f) asigură. pe teritoriul României. planurilor. promovează tehnici. j) îndeplineşte sarcinile ce rezultă din angajamentele internaŃionale în domeniul său de activitate. geodeziei. conform progreselor ştiinŃifice şi tehnice în domeniul cadastrului. cartografiei şi publicităŃii imobiliare. o) asigură înscrierea altor raporturi juridice. Geodezie. i) pune la dispoziŃia autorităŃilor publice şi a altor instituŃii interesate. Fotogrammetrie şi Cartografie. prin reorganizarea Institutului de Cadastru. l) avizează tehnic expertizele efectuate de către experŃii judiciari în specialitatea topografie. în condiŃiile legii. se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. geodeziei şi cartografiei. c) elaborează regulamente şi norme. ghidurilor şi al altor documente cartografice destinate uzului public. modernizarea şi menŃinerea în stare de utilizare a reŃelei geodezice naŃionale. Avizele menŃionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui regulament comun.precum şi arondarea birourilor teritoriale pe unităŃi administrativ-teritoriale. elaborat de AgenŃia NaŃională şi Ministerul JustiŃiei. AgenŃia NaŃională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară are următoarele atribuŃii principale: a) coordonează şi controlează executarea lucrărilor de cadastru şi asigură înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară la nivelul întregii Ńări. geodezie. interdicŃii. Se înfiinŃează Centrul NaŃional de Geodezie. fotogrammetrie şi teledetecŃie la nivelul întregii Ńări. Fotogrammetrie şi TeledetecŃie ca unitate cu personalitate juridică în subordinea AgenŃiei NaŃionale. drepturi personale. atlaselor. precum şi baza de date a sistemului de cadastru general. b) controlează executarea lucrărilor de cartografie. g) asigură executarea şi actualizarea hărŃilor oficiale. d) autorizează persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrări de specialitate din domeniile cadastrului. se modifică sau se sting. 88 . h) avizează conŃinutul topografic al hărŃilor. executarea. k) participă la organizarea şi coordonarea măsurătorilor în vederea aplicării legilor funciare. incapacităŃi şi litigii judiciare în legătură cu bunul imobil. Cartografie. m) asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie. la solicitarea instanŃelor de judecată. e) organizează şi administrează fondul naŃional de geodezie şi cartografie. procedee şi metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene. n) asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte funciară. la cererea notarului public sau a titularului dreptului ori a celorlalte persoane interesate. se transmit. situaŃii statistice de sinteză privind terenurile şi construcŃiile. geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate. în condiŃiile legii. topografie. în condiŃiile legii speciale care reglementează înfiinŃarea uniunii profesionale a acestora.

contra cost. situaŃii statistice şi de sinteză privind terenurile şi construcŃiile. a notarului public ori a celorlalte persoane interesate. Fotogrammetrie şi TeledetecŃie se stabilesc prin regulamentele de organizare şi funcŃionare ale acestora. n) îndrumă activitatea desfăşurată de serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură. i) organizează. la cererea titularului dreptului. cu modificările şi completările ulterioare. în condiŃiile legii. e) avizează tehnic. asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte funciară. se transmit. Cartografie. j) verifică periodic starea fizică a punctelor din reŃelele de sprijin. r) îndeplineşte şi alte atribuŃii ce au legătură cu activitatea specifică. incapacităŃi şi litigii judiciare în legătură cu bunul imobil.G. organizarea şi modul de administrare ale institutului se stabilesc şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. b) asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie. Oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară îndeplinesc următoarele atribuŃii principale: a) înscriu imobilele în evidenŃele de cadastru şi publicitate imobiliară. cu modificările şi completările ulterioare. nr. 1210/2004. h) autorizează persoanele fizice care execută lucrări tehnice de cadastru. la cererea titularului dreptului sau a celorlalte persoane interesate. 13 din H. l) furnizează persoanelor fizice şi juridice. expertizele topocadastrale întocmite de experŃii judiciari.p) asigură formarea şi specializarea personalului de specialitate în publicitate imobiliară prin intermediul Institutului NaŃional al Registratorilor. drepturi personale. 89 . structura. m) avizează împreună cu instituŃiile de specialitate de la nivelul judeŃean şi local proiectele de organizare a teritoriului pe categorii de folosinŃă agricolă şi stabilirea reŃelei de drumuri agricole. Potrivit art. 18/1991. se modifică sau se sting. republicată. republicată. în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. conform normelor şi regulamentelor emise de AgenŃia NaŃională. g) avizează documentaŃiile de scoatere din circuitul agricol al terenurilor. precum şi ale Centrului NaŃional de Geodezie. constituite la nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale. în baza unui regulament elaborat în comun de AgenŃia NaŃională şi de Ministerul JustiŃiei. AtribuŃiile şi răspunderile oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară. d) înscriu radierea drepturilor reale. c) înscriu alte raporturi juridice. aprobate prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. k) pune la dispoziŃia autorităŃilor publice şi a altor instituŃii interesate. f) avizează planul urbanistic general. înainte de depunerea lor în instanŃa de judecată. interdicŃii. şi de Legea nr. 1/2000. coordonează şi execută măsurătorile pentru punerea în posesie a titularilor prevăzuŃi de Legea fondului funciar nr. servicii şi informaŃii conform tarifelor în vigoare.

şef iar în cadrul birourilor teritoriale în responsabilitatea unui registrator coordonator. e) cunoaşte limba română. denumiŃi în continuare registratori. b) este licenŃiat în drept. activitatea de publicitate imobiliară este în responsabilitatea unui registrator . în urma unui concurs. Cartografie. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de registratori se va face numai dacă acestea nu au fost ocupate de absolvenŃii Institutului. registratorii pot fi numiŃi din cadrul angajaŃilor serviciilor de publicitate imobiliară care. numiŃi prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. 14 din H. în vederea respectării legilor şi reglementărilor în materie. republicată): a) proiectarea. În cadrul AgenŃiei NaŃionale funcŃionează DirecŃia de publicitate imobiliară care organizează.o) asigură evidenŃa documentaŃiilor de schimbare a categoriei de folosinŃă a terenurilor şi a suprafeŃelor aferente. Numărul registratorilor pentru fiecare oficiu teritorial se stabileşte prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. deşi nu îndeplinesc condiŃiile de studii. 1210/2004. d) se bucură de o bună reputaŃie. g) a îndeplinit timp de 5 ani funcŃia de asistent-registrator sau a exercitat timp de 3 ani funcŃia de notar.G. AbsolvenŃii Institutului NaŃional al Registratorilor au prioritate la ocuparea posturilor vacante de registratori. c) realizarea şi întreŃinerea evidenŃelor limitelor administrative ale teritoriului României. în urma unui concurs organizat de aceasta. execuŃia şi întreŃinerea reŃelelor geodezice naŃionale şi a sistemului naŃional de staŃii permanente GPS. Până la data organizării concursului. 90 . Registratorul răspunde pentru activitatea sa în condiŃiile legii. consilier juridic sau altă funcŃie de specialitate juridică. Poate fi numită registrator persoana care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiŃii: a) are cetăŃenia română şi are capacitatea drepturilor civile. f) este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea funcŃiei. Fotogrammetrie şi TeledetecŃie îndeplineşte următoarele atribuŃii principale (art. Centrul NaŃional de Geodezie. coordonează şi controlează activitatea de publicitate imobiliară din cadrul oficiilor teritoriale. procuror. numiŃi prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. c) nu are antecedente penale. judecător. În cadrul oficiilor teritoriale. b) realizarea şi întreŃinerea hărŃilor oficiale ale României în format analogic şi digital şi a modelului digital al terenului. nr. au cel puŃin 5 ani de experienŃă în domeniul publicităŃii imobiliare. avocat. Activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită de registratori de carte funciară. în colaborare cu alte instituŃii abilitate.

91 . transporturilor rutiere. j) asigurarea cercetării în domeniile de activitate ale geodeziei. aeriene. categoria de folosinŃă şi proprietarul.comună. forestier. respectiv propunerea de standarde tehnologice.G. Cadastrele locale. şi a datelor de bază din cadastrul general. pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar şi determinarea formei şi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecărei unităŃi administrativ-teritoriale.alcătuisc baza tehnică a cărŃilor funciare.C. a modelelor şi structurilor de date geodezicecartografice. Prin O. e) participarea la realizarea şi administrarea bazei de date cartografice naŃionale. se numerotează şi se Ńin pe aceste localităŃi. 4. privind suprafaŃa. în lipsa acestora. potrivit legii. k) crearea şi dezvoltarea sistemelor. l) participarea la realizarea proiectelor internaŃionale angajate de AgenŃia NaŃională. 4 al Legii nr.comună. Potrivit art. nr. celor cu risc ridicat de calamităŃi naturale ori supuse poluării şi degradării şi altele asemenea. extractiv. turismului. navale.N. h) participarea la realizarea metodologiilor şi specificaŃiilor tehnice. Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenŃă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile sub aspect tethnic şi economic. 3. zonelor protejate. 10): a) stabilirea. alte instituŃii centrale de stat.U. b) identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate sau. naturale şi construite. oraş şi municipiu lucrările tehnice de cadastru constau în (art.C. f) realizarea de produse cartografice derivate din datele existente în Fondul NaŃional Geodezic. a hotarelor unităŃii administrativ-teritoriale şi a limitelor intravilane componente. în colaborare cu Institutul NaŃional de Metrologie. 7/1996. apelor.d) prelucrarea imaginilor fotoaeriene şi a înregistrărilor de teledetecŃie. La nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale . g) participarea la integrarea în baza de date geodezice şi cartografice naŃionale a datelor obŃinute din recepŃia lucrărilor tehnice de specialitate. fotogrammetriei. feroviare. c) consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instanŃelor judecătoreşti.G. cartografiei şi teledetecŃiei. imobiliar-edilitar. 41/2004. oraş şi municipiu . iar noŃiunea de cadastru de specialitate a fost redefinită ca „sistem informaŃional specific domeniului de activitate. Cadastrele întocmite la nivelul unităŃilor administrativteritoriale . deoarece acestea se întocmesc. ministerele. tehnologiilor şi a bazelor de date prin surse proprii şi/sau în colaborare cu terŃii. industrial. cu respecarea normelor tehnice elaborate de O. i) verificarea şi etalonarea aparaturii de specialitate. 4. a fost abrogat art. regiile autonome şi alte persoane juridice organizează cadastrul de specialitate în domeniile: agricol.

(2). regulamentul de organizare şi funcŃionare a comisiei de delimitare se aprobă prin ordin al ministrului administraŃiei şi internelor. oraşe şi municipii . Pentru punerea în aplicare a legii. până la deschiderea cărŃii funciare. după caz. sunt: a) registrul cadastral al imobilelor. Planul cadastral conŃine reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale. d) planul cadastral şi anexele la partea I a cărŃii funciare. urmând ca la momentul definitivării lucrărilor cadastrului general pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. în regiunile de transcripŃiuni şi inscripŃiuni imobiliare. sub aspectul reglementării publicităŃii imobiliare. 5. la finalizarea măsurătorilor cadastrale la nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale. publicat în Monitorul Oficial nr. referitoare la imobilele din cadrul unităŃilor administrativ-teritoriale comune. Planurile. 2371/C/1997. să se procedeze la deschiderea cărŃilor funciare definitive. aprobat prin Ordinul ministrului justiŃiei nr. Sunt aplicabile toate principiile mai puŃin principiul efectului constitutiv al înscrierii în cartea funciară. Potrivit art.d) întocmirea documentelor tehnice cadastrale. privilegiile şi ipotecile legale. oraşelor şi municipiilor. Registrele. să se treacă la înfiinŃarea cărŃilor funciare cu caracter nedefinitiv. 633 din 13 octombrie 2006. c) registrul cadastral al proprietarilor. a fost adoptat Regulamentul de organizare şi funcŃionare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor. Delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale unităŃilor administrativteritoriale . Un exemplar din planurile şi registrele cadastrale se transmite cu titlul gratuit la consiliile locale. în concordanŃă cu documentaŃiile cadastrale întocmite pentru înscrierea actelor şi faptelor juridice.1999. emis de directorul general al AgenŃiei NaŃionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară publicat în Monitorul Oficial nr. aprobat prin Ordinul nr. 1330/C/25. în baza art. Completarea. planurile cadastrale şi anexele la partea I a cărŃii funciare vor sta la baza completării sau. În prezent. Prin ordinul ministrului justiŃiei. în baza cererilor şi comunicărilor făcute potrivit legii. precum şi limitele intravilanelor localităŃilor se face de către comisia stabilită în acest scop prin ordinul prefectului. modernizarea şi menŃinerea în stare de utilizare a reŃelei geodezice naŃionale necesare întocmirii şi Ńinerii la zi a planurilor cadastrale şi hărŃilor topografice se realizează sub coordonarea AgenŃiei NaŃionale. 1049 din 29 decembrie 2006. 84 din 23 februarie 1998. este în vigoare Regulamentul de organizare şi funcŃionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. care se vor întocmi la nivelul comunelor. nr. O copie a acestora se păstrează în arhiva oficiilor teritoriale. Documentele tehnice ale cadastrului general. s-a dispus ca începând cu data de 1 iulie 1999. 58 alin. 92 .06. registrele cadastrale şi anexele la partea I a cărŃii funciare se Ńin la zi. b) indexul alfabetic al proprietarilor.comună. a întocmirii din oficiu a cărŃilor funciare. 61 din lege. oraş şi municipiu -.şi se păstrează la oficiul teritorial.

destinaŃia. precum şi din trei părŃi: A. cu registrul cadastral al imobilelor. ce se Ńine de către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate este situat imobilul respectiv. şi se înscrie în aceeaşi carte funciară. aparŃinând aceluiaşi proprietar. 8. Prin imobil se înŃelege una sau mai multe parcele alăturate. Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenŃă al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din acelaşi teritoriu administrativ şi se realizează de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. 1 alin. Partea I. cu excepŃiile prevăzute de lege. cu un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapă în care se păstrează cererile de înscriere. referitoare la descrierea imobilelor. b) suprafaŃa imobilului. construcŃiile. împreună. punerea în mişcare a acŃiunii penale. cu sau fără construcŃii. care va cuprinde: a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului. urmărirea imobilului. categoriile de folosinŃă şi. pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. Alcătuirea cărŃii funciare. indiferent de categoria de folosinŃă. aparŃinând unui proprietar. de pe teritoriul aceleiaşi localităŃi. Este ceea ce anterior era definit ca fiind corpul de proprietate. (3). cu planul cadastral. după caz.sechestrul. de pe teritoriul unei localităŃi. 7. CărŃile funciare speciale se Ńin de către birourile teritoriale ale oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Acest registru se întregeşte cu registrul de intrare. Imobilele ce aparŃin domeniului public şi domeniului privat al statului sau. indicând numărul cadastral al imobilelor şi numărul de ordine al cărŃilor funciare în care sunt înscrise. Partida cadastrală era constituită din mai multe corpuri de proprietăŃi. registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu. Prin parcelă se înŃelege suprafaŃa de teren cu aceeaşi categorie de folosinŃă. după caz. 93 . CărŃile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităŃi alcătuiesc. a fructelor şi veniturilor sale. 6. se vor înscrie în cărŃi funciare speciale ale unităŃii administrativ-teritoriale pe care sunt situate. indicând numărul ei şi numele localităŃii în care este situat imobilul. Corpul de proprietate era format din unul sau mai multe imobile alipite. aparŃinând aceluiaşi proprietar. Una sau mai multe parcele alăturate. al unităŃii administrativ-teritoriale. se identifică printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară. Cartea funciară este alcătuită din titlu. precum şi acŃiunile pentru apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciară vor continua să fie înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară. aparŃinând aceluiaşi proprietar. de pe teritoriul unei unităŃi administrativ-teritoriale. formează imobilul definit la art. împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii.

d) orice modificări. dacă titularul înŃelege să dispună de ele. Potrivit art. c) strămutările proprietăŃii.c) planul imobilului cu vecinătăŃile. folosinŃă. ele vor primi acelaşi rang. descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului. Dacă au fost depuse deodată mai multe cereri având ca obiect înscrierea mai multor drepturi de ipotecă asupra aceluiaşi imobil. întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. urmărirea imobilului sau a veniturilor sale. c) sechestrul. urmând ca instanŃa să hotărască asupra rangului fiecăreia. ele vor primi provizoriu acelaşi rang. Partea a III-a. abitaŃie. d) servituŃile constituite în folosul imobilului. ipoteca şi privilegiile imobiliare. ordinea înregistrării cererilor va determina rangul înscrierilor. precum şi menŃionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept. în partea I sau a II-a a cărŃii funciare. Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile faŃă de terŃi. drepturile personale sau alte raporturi juridice. e) faptele juridice. (3). Efectele înscrierii. care nu constituie decât o repetare a frazei finale a alineatului (1) al aceluiaşi articol. servituŃile în sarcina fondului aservit. drepturile personale sau alte raporturi juridice. referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate şi sarcini. care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinŃă la data încheierii actului. vânzare silită şi uzucapiune. în prealabil. Partea a II-a. f) orice modificări. Aceste drepturi se vor înscrie. accesiune. 26 alin. care va cuprinde: a) dreptul de superficie. fără înscrierea în cartea funciară. b) faptele juridice. cu privire la înscrierile făcute. titularul drepturilor dobândite prin modurile 94 . uzufruct. îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu. Dobânditorul anterior poate cere instanŃei judecătoreşti să acorde înscrierii sale rang preferenŃial faŃă de înscrierea efectuată la cererea unui terŃ. 9. precum şi locaŃiunea şi cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani. care cuprinde: a) numele proprietarului. îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte. când provin din succesiune. C. precum şi acŃiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte. referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate. precum şi acŃiunile privitoare la proprietate. constituie anexa la partea I. B. Înscrierile în cartea funciară îşi vor produce efectele de opozabilitate faŃă de terŃi de la data înregistrării cererilor. b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate. pentru fiecare imobil în parte. Dacă mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodată la biroul teritorial. uz.

sub sancŃiunea radierii înscrierii provizorii. e) dacă pentru soluŃionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare. Înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiŃia justificării ulterioare. actul autorităŃii administrative. În aceleaşi condiŃii sunt opozabile faŃă de terŃi şi drepturile reale dobândite de stat şi de orice persoană. se va proceda la justificarea înscrierii provizorii. solicitantul va fi înştiinŃat pentru a depune întrun termen stabilit. Felurile înscrierilor. Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară. 32 din lege. înscrisurile necesare. c) dacă se dobândeşte un drept tabular care. Se pot face mai multe feluri de înscrieri. În acest din urmă caz. care nu aduc însă atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris şi nu fundamentează noi capete de cerere. b) restricŃii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinătate. dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane. în cazurile prevăzute de lege. 20 alin. 95 . valoarea sau alte asemenea aspecte. Dacă înscrisurile vor fi depuse în termenul fixat. vor înlocui acordul de voinŃă cerut în vederea înscrierii drepturilor reale. (1) dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil. potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea şi stingerea drepturilor reale (de exemplu. Efectul de opozabilitate al înscrierilor este inoperant cu referire la: a) suprafaŃa terenurilor. În conformitate cu prevederile art. printr-o încheiere dată de registratorul de carte funciară. Înscrierea provizorie poate fi cerută în următoarele situaŃii: a) când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condiŃie suspensivă. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane. Este înscrierea prin care se realizează opozabilitatea faŃă de terŃi a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. categoria de folosinŃă. destinaŃia. prin efectul legii. Intabularea. sistematizarea localităŃilor şi alte asemenea aspecte. Potrivit art. a fost înscris provizoriu. dacă legea nu dispune altfel. d) dacă debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca ori privilegiul imobiliar. cu consimŃământul titularului dreptului. nu poate însă dispune de ele. expropriere sau prin prevederi legale privind protecŃia ecologică. dacă sunt opozabile titularilor Modificarea conŃinutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă sau. reducŃiunea inscripŃiei ipotecare).enumerate. b) când se solicită intabularea unui drept real în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ce nu a rămas irevocabilă. anterior. după caz. prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşti. acest consimŃământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arătat în înscriere. de registrator. 10. având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale. decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară.

la starea şi capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară.Înscrierea provizorie devine opozabilă terŃilor cu rangul determinat de cererea de înscriere. în situaŃia ultimului caz de înscriere provizorie menŃionat. arătând. suma ce urmează să se garanteze prin ipotecă. dreptul înscris va avea rangul înscrierii intenŃiei. cu efect de opozabilitate pentru terŃe persoane. Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoŃită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta. Prevederile art. având ca obiect înscrierea drepturilor personale. a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile ori a încheierii registratorului de carte funciară. nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. Dacă se săvârşeşte înstrăinarea sau ipotecarea. prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere. drepturile de ipotecă şi privilegiile vor avea acelaşi rang." Înscrierea intenŃiei de a înstrăina sau ipoteca. Înscrierea intenŃiei de a înstrăina sau de a ipoteca îşi pierde efectul prin trecerea unui termen de două luni de la data înregistrării cererii. se va prezenta o copie legalizată. iar celelalte drepturi vor 96 . privitoare la drepturile personale. la cererea celui interesat. în acest din urmă caz. Potrivit art. cât şi în încheierea care a ordonat-o. Notarea.dacă insanŃa a transmis din oficiu o hotărâre rămasă defintivă şi irevocabilă rămasă definitivă şi irevocabilă. Justificarea radierii dreptului de ipotecă se va face în baza consimŃământului dat în formă autentică al titularului dreptului de ipotecă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitivă şi irevocabilă. În cazul hotărârii judecătoreşti. un fapt sau un raport juridic referitor la un drept. cu menŃionarea datei şi a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor.dacă este cerută de cel îndreptăŃit în legătură cu un drept real sau personal. a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor. 11. constitutivă sau declarativă asupra unui drept real. proprietarul unui imobil poate cere ca intenŃia sa de a înstrăina sau de a ipoteca să fie înscrisă. . Cererile de înscriere se vor înregistra de îndată în registrul de intrare. . Înscrierea se face în următoarele cazuri: . 38 din lege arată: „Actele şi faptele juridice. sub condiŃie şi în măsura justificării ei.dacă notarul public a cerut din oficiu efectuarea înscrierii. în legătură cu imobilele din cartea funciară. Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor care s-au făcut condiŃionat de justificarea ei. cu menŃiunea că este definitivă şi irevocabilă. precum şi a măsurilor de indisponibilizare. copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliară. Dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la acelaşi birou teritorial. Procedura înscrierii. vor putea fi înscrise la cerere. Data la care această înscriere îşi pierde efectul se menŃioneaza atât în înscriere. radierea ei şi a tuturor înscrierilor care sau făcut condiŃionat de justificarea acesteia. Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimŃământului celui în contra căruia s-a efectuat înscrierea provizorie. 39. acŃiunilor şi căilor de atac în justiŃie.

este de 5 zile lucrătoare (în care se include şi ziua depunerii cererii de eliberare a menŃionatului extras). În conformitate cu prevederile art. indiferent de felul lor. cu excepŃia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. Cererea se rezolvă prin pronunŃarea unei încheieri fără citarea părŃilor. să dobândească sau să stingă un drept tabular. În cazul în care registratorul admite cererea. Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care. să modifice. c) individualizează imobilul printr-un identificator unic. registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciară. urmează să strămute. indicarea numărului cadastral al imobilului şi al cărŃii funciare. 54 alineatul (1) fraza finală din Legea nr. precum şi a părŃii cărŃii funciare în care urmează a se face înscrierea. perioadă în care cartea funciară este blocată. va putea cere instanŃei. potrivit înscrisului original. ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorităŃii administrative. dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere. e) este însoŃit. dacă înfăŃişează înscrisul original al cesiunii şi chitanŃa doveditoare a plăŃii. să constituie. Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului. înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini. Creditorul a cărui creanŃă certă şi exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărâre judecătorească. Debitorul care a plătit valabil creanŃa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii. 7/1996. d) este însoŃit de o traducere legalizată. perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare. cu excepŃia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu. Potrivit articolului 58 alineatul (3) din Regulamentul de organizare şi funcŃionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. De asemenea.primi numai provizoriu rang egal. Înscrisul trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. hotărârii judecătoreşti sau hotărârii autorităŃii administrative. republicată. dacă actul nu este întocmit în limba română. urmând ca prin judecată să se hotărască asupra rangului şi asupra radierii încheierii nevalabile. de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului. se vor indica poziŃiile ce au fost radiate şi numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile. Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute: a) de mandatarul general al celui îndrituit. b) de oricare dintre titularii aceluiaşi drept. în numele şi în folosul debitorului său. 97 . pe perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare. după caz. Înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părŃilor interesate. b) indică numele părŃilor. cererea de înscriere se îndreaptă la biroul unde se află cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea.

schimbare care nu afectează esenŃa dreptului care poartă asupra acelui imobil. Evident. din oficiu. dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere. decizia pronunŃată în apel este supusă recursului. se va respinge printr-o încheiere motivată. cu privire la imobilul în cauză. 55 din regulament). În conformitate cu prevederile art. Prin modificare se înŃelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului. a modificărilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al AgenŃiei NaŃionale. În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Prin rectificare se înŃelege radierea. precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menŃiunilor din cartea funciară. Despre respingerea cererii se face menŃiune în registrul de intrare. Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic. vor fi folosite documentaŃii cadastrale întocmite şi recepŃionate conform prevederilor prezentei legi. Hotărârea pronunŃată de judecătorie poate fi atacată cu apel. cu situaŃia juridică reală. acest regulament se referă la operaŃiunile juridice şi tehnice pe care le vor realiza birourile teritoriale şi nu se va referi la aspectele ce Ńin de rezolvarea de către instanŃe a acŃiunii în rectificare. susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate. îndreptarea sau menŃionarea înscrierii oricărei operaŃiuni. 299 C. la biroul teritorial.În cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se comunică. Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară. civ.. Înscrierea făcută în temeiul acestei hotărâri judecătoreşti îşi produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial. în dreptul înregistrării acesteia. Rectificarea şi modificarea cărŃii funciare. pr. 12. 98 . Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciară. În cazul în care cuprinsul cărŃii funciare nu corespunde. Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu. precum şi în cartea funciară (art. în privinŃa înscrierii. modificarea acesteia. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenŃă teritorială se află imobilul. după caz. în termen de 15 zile de la comunicare. fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. în termen de 15 zile de la pronunŃarea încheierii. Dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciară nu întruneşte condiŃiile legale. Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraŃie autentică. notările făcute se radiază din oficiu. biroului teritorial de către instanŃa care s-a pronunŃat ultima asupra fondului. pe baza datelor existente. însoŃită de dosarul încheierii şi copia cărŃii funciare. se poate cere rectificarea sau.

5) Teodor Sâmbrian. întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii. Maria GaiŃă. 3. a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greşita calificare a dreptului înscris.acŃiunea în rectificare. 4. Editura ALL. Moduri originare de dobândire a proprietăŃii. 4) Ion Filipescu. dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sa constatat că: 1. în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere. 2001. 3) Liviu Pop. deci. 1996. Drept civil.Potrivit art. Dreptul civil. cazurile în care se poate promova acŃiunea în rectificare. 34. Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale. hotărârea judecătorească va fi opozabilă şi terŃelor persoane care au dobândit dreptul după înscriere. Termenul de promovare a acŃiunii în rectificare. 1997. dobândit cu bună-credinŃă şi prin act juridic cu titlu oneros. Drept civil. acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă. Mona Maria Pivniceru. obligaŃii. Înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. Editura Graphix. Drepturi reale. afară de cazul în care acŃiunea în fond nu s-a prescris mai înainte. Bucureşti. ExcepŃii: . 6) Corneliu Bârsan. 2) Paul Mircea Cosmovici. bazându-se pe cuprinsul cărŃii funciare. 2. Dacă acŃiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciară. 1996. 1994. Iaşi. termenul este de 10 ani şi curge din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. Drept civil. 35 alin. orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară. se va putea îndrepta şi împotriva terŃelor persoane care şi-au înscris un drept real. Dreptul de proprietate privată şi publică în România.faŃă de terŃele persoane care au dobândit cu bună-credinŃă un drept real prin donaŃie sau legat. Drepturile reale. 99 . nu mai sunt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea. 1993. Editura Europa. EdiŃie revăzută şi completată. Editura Lumina Lex. Craiova. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE 1) Eugeniu Safta-Romano. Regula stabilită de prevederile art. Editura Institutul European. afară de cazul când dreptul material la acŃiunea de fond nu s-a prescris. Iaşi. Editura Actami. Acestea sunt. Hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acŃiunea nu a fost admisă. legislaŃie. (1) este aceea că sub rezerva prescripŃiei dreptului material la acŃiunea în fond. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanŃă cu situaŃia reală actuală a imobilului. . Bucureşti. dreptul înscris a fost greşit calificat.

Drepturile reale principale. 2001. Cornelia Munteanu. Bucureşti. Drept civil. 2003. Editura ALL Beck. Bucureşti. Editura Lumina Lex. Drepturile reale. 8) Ovidiu Ungureanu. 100 .7) Corneliu Bârsan. Drept civil. EdiŃia a II-a.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.