CUif'S1Cercetare in nursing PROMOVAREASANATATIISIPREVENIREAIMBOLNAVIRILOR

Promovarea sanatatii si prevenirea bolilor neeesita investire de timp, energie si resurse, in speranta determinarii unei imbunatatiri a sanatatii, care sa merite aceasta investitie. .Din pacate, exista 0 informare limitata asupra eficacitatii promovarii sanatatii si eforturilor pentru prevenirea bolilor. Interventiile care determina 0 redueere relativa speeifica a onseeintelor negative are un efeet absolut mai mare 1a populatiile cu rise crescnt., De exemplu, aeeeasi reducere relativa a valorii colesterolului serie are un efect benefic absolut mai mare la persoanele eu un nivel seric mai mare al eolesterolului sau la cei cu alti factori de rise asoeiati. in general, interventiile pentru modificarea factorilor de rise au un efect mai mie odata eu scaderea actiunii aeestora. Atat pacientii, cat si societatea asteapta ea medicul sa aiba un rol de-conducere in promovarea sanatatii si prevenirea bolilor. Paeientii asteapta si dorese ea medieii lor sa le faca recomandari prind actitatea fiziea, dieta si asupra altor probleme ale stilului de viata, iar medicii uita de multe ori aceste problerne. Daca medieii nu se impliea, pacientii cauta sfatul in alta parte, existand riscul sa ii influenteze surse eronate. Cand rnedieii se irnplica aetiv in promovarea sanatatii, paeientii raspund frecvent si isi modifiea adeevat eomportamentuL De exemplu, incurajarea de catre medic de a intensifica aetitatea fizica, in special daca se asociaza eu sugestii clare, va determina probabil modifieari ale cornportamentului, de aceea timpul consumat de catre medic pare a fi eficient. Sfatuirea de eatre medic a unui paeient de a scadea in greutate sau de a intrerupe furnatul este incununata cu succes la 0 mica parte din eazuri,insa este un prim pas exeelent prind promovarea sanatatii si prevenirea bo lilor (modulu1389). Interventiile directe ale medicului asupra dietei redue de obicei nivelul eolesterolului serie eu aproximativ 8%. Tratamentul medieamentos poate fi mai eficient, insa este mai scump. De exemplu, tratamentul cu lovastatin la barbati, pentru prevenirea primara a bolilor coronariene, costa peste 50.000 dolari pe an de ata salvata, exeeptand persoanele eu rise foarte mare. ' Strategiile de tratament pentru hipertensiunea arteriala sunt mai eficiente; costul aproximativ al screenin-gului si tratamentului hipertensiunii arteriale, luand in calcul ratele medii de complianta de rnedicatie ,si tratarea eu un.antagonist 1?~-tq-,adrenergic.variaza.de la aproximativ 15.000 dolaripe .an de viata salvata la un pacient eu tensiune arteriala diastolica de 105 mmHg sau mai mare pana la aproximativ 25.000-30.000 de dolari pentru 0 persoana eu tensiune arteriala dias1:p.J.i~acuprinsa intre 95 si 104 mmHg. Costurile vor fi mai mari prin utilizarea unor med~c-~mente mai scumpe, desi costul este justificat daea 0 reducere a efeetelor adverse deterninao unbunatatire a ealitatii vietii. Imunizarea, inclusiv lvaeeinarea antipneumoeoeica si anti-gripalalavarstniei si la pacientii eu rise creseut, este 0 metoda eficienta de a reduce numarul de imbo lnari S1 eheltuielile pentru ele.

I

~,'

I

"

!

.:. ...

"

'
1I

~:L~.

· ':1',
I"
I

De ce ar trebui sa ne vaccinam?

, I:,

Vaccinarile asigura protectia adultilor si copiilor fata de diferite boli .. In plus, reduc si transmirerea bolii la alte persoane. Imunizarile au determinat 0 scadere importanta a frecveotei epidemiilor, Imunizarea costa mil putin deem tratanJentul bolli fata de care se rea1.izeaza protectia, are foarte purine efecte adverse grave si adesea este necesara 1a intrarea in scoalasau gradinita. Ce vaccinari se recomandacopiilor? . Programul standard de imunizare al copilului include vaccinuri pentru: : -difierie, tetanus, si pertusis (DTP) . -poliomielita (vaccin polio inactivat sau VPI) -rujeola, oreion (vaccin urfian),rubeol a ( RORJRUR) -varicela -hepatita B (Hep B) -hepatita A (Hep A) -Haernophitus influenzae tip b (Hib) -vaccinui antipneumococic (PCV) pentru oopiii mai mici de 5 ani
-qripa.

Vaccinul antigripal IID este indicat copiilor mai mici de 6 luni, Acesta este recomandat pentm: -toti copiii ell varsta euprinsa intre 6 -23 luni -copiii in varsta de 24 luni san mai mari eu diferite afectiuni (ca siasnml, boala cardiaca sau pul rronara cronica san ell sistem imun defieitar) -contactii apropiati, incluzand contaetii de 1a dornieiliu si in afura casei, supraveghetorii copiilor miei de 23 hrni si a copiilor mal mari de 241uni care prezinta un rise crescut pentrucomplicatii postgripale. Vaccinarile incep de la nastere si au un orar stabilit pana ce copilul implineste 18 hmi, rapelurile (mile doze) vacc:inale sunt administrate intre 4 si 6 ani. Cateva vaccinari SlID1: necesare dupa varsta de 6 ani - mai ales cele care s-an adm:inistrat anual (vaccinul antigripal) san in mod regulat pana 1a rnaturitate (vaccinul antitetanic). T oate vaccinarile trebuie sa fie administrate la timp conform programului standard de vaccinari. Vaceinarile suplimentare pot fi necesare in cazul calatoriilor in diferite parti ale lurnii.

rum

2

Curs 2 Cereetareiu nursing
I

INTELEGEREA

SAU ACCEPTAREA PRESCRIS

TRATAMENTULUI

ill timp ce stiinta ofera remedii noi iar medicii fac eforturi de a trata tot mai rafinat diferite tulburari, prea multi pacienti pentru care: sunt preconizate aceste interventii se pare ea nu reusesc sa benefieieze de aceste eforturi, si nu din cauza lipseide eficacitate a tratamentului. Este un paradox aparent [ desi avem tratarnente eficace, raspunsul terapeutic in tulburarile psihiatrice nu se ridica intotdeauna 1a nivelul acestei eficacitati, In Grecia antica, Hipocrate a observat ca pacientii isi pot impiedica propria vindecare prin sustragerea de Ia tratamentele prescrisesi, probabil pentru prima oara I in istoria medicinei, atragea~enti? asupra.noncompliantei. Dupa 24 de seeole, problema persista., Noua din zece pacienti nu iilm\ckrect medicamentele preserise sau nu le iau deloc. Pentru ca remisiunea ~i recuperarea sa devina 0 reaIlii~ trebuie evitate recaderile ori cronieizarile, iar unul dintre factorii importanti in procesul terapeutic este rbpt,zentat de complianta 0 definitie formala a compliantei Ia tratament este gradul in care utilizarea de e~tr~ 6 persoana a medicamentelor coincide cu indicatia medicului (mai generalmasura in care coroportamennil unei persoane corespunde eu sfatul medical). Nu exista inca 0 definitie general acceptata in ceea ce p'ri~este capacitatea pacientului de a urma un tratament indicat. Metodele de monitorizare electronica au ararat ca peste 30% dintre pacienti omit multe dintre dozele prescrise, indiferent de boala,. prognostic sau simptome . 0 serie de studii arata ca peste 70% din toate medicamentele preserise nu sunt de fapt consumate , ca 40 - 50010dintre tratamente nu reusesc sa produca rezultatul dorit san detennina cdmplicatii din cauza utilizarii inadecvate si ca exista 0 complianta mai slaba Ia antidepresive fata de tratamentele somatice . Experienta cu pacienti suferind de DZ(diabet zaharat), insuficienta renala, TBC si HI A arata ca aderenta Ia tratament e illjurul a 40 - 60% iar nivelul compliantei complianta inseamna - adeziune a bolnavului Ia mijloacele terapeutiee necesare ameliorarii starii sale de sanatate ), nu este legat direct de severitatea afectiunii. Cel putin 50% dintre pacienti pleaca din eabinetuI medical si nu isi amintese ce ~ s-a spus si ce trebuie sa fuca Intre pacientii eu boli cronice, 80% apJica incoreet eel putin un aspect al programului de autoingrijire recomandat. Complianta este un comportament al pacientului care joaca un rol ,:fundamental in succesul sau esecul final al oricarui tratament deoarece este 0 conditie necesara (desigur n~ si.suficienta) pentru succesul terapeutic. Refuzul total de a lua medicarnentul, subdozarea substantiala a ~ui,medicament eficace, dozarea intennitenta«~rorCale intervalelor dintre doze) sauintreruperea prematura l?l~.n uhimul rand supradozarea - duc la eficienta cliniea redusa (sau chiar i absenta) si riseuri substantiafj~~ltratam.entului. Complianta e legata mai ales de perceptia de catre pacient a starii lui de boala, de atip.l~W~a pacientului fata de tratament si de constiinta bolii, de eosturile medicamentelor, efectele sep~~dare ale tratarnentului si tratarnentul inadecvat a simptomelor de boala, Complianta cu tratamentul de .J~a durata este mai greu de obtinut decat pentru eel de scurta durata. Esecul aderentei terapeutice poate fi :,detenninat de doua mari categorii de factori - neintentionali (uitarea, neintelegerea regimului, barierede limbaj, dementa, aIte boli cu afectare cognitiva, schimbari de program, imposibilitatea obtinerii practice. a medicamentelor) si intentionali (se simte mai bine si crede ca nu mai are nevoie de medieamente, frica ?e efeete secundare, perceperea medicamentelor ca lipsite de eficacitate, regim considerat prea cornplicat, frica de dependenta). Deseori in literatura de specialitate exista ideea ca aderenta ar fi doar 0 problema de eomportament a pacientului. Pacientul trebuie incurajat sa comunice

~,i~;

orice efecte secundare apar. Prin comunicare pacientul ia parte activa la propria sanatate si bunastare, Orice motive ar exista pentru a nu Iua medicamentele, fie pretul sau neincrederea in necesitatea unui tratament medicamentos, pacientul trebuie incurajat sa comunice aceste lucruri Daca pacientul este de dorit sa comuniee, datoria medicului este intelegerea RoW unui doctor intr-o echipa este de a intelege nu numai oala pacientului ci si cea mai buna maniera I agent care sa amelioreze boala Deseori pacientilor Ie e jena sa intrebe. Exista mai multe situatii in care este necesara ameliorarea compliantei. Efectele seeundare intolerabile trebuie sa determine alegerea altor medicamente eu profil mai favorabil al efectelor secundare. Uneori ameliorarea clinica duce la opinia pacientului ca medicamentele nu mai sunt necesare si in acest caz trebuie utilizata psihoeducatia pacientului, Pereeperea lipsei de eficacitate imediata se corecteaza daca pacientul e inforrnat ea poate exista 0 latenta de raspuns de saptamani sau hini pana la obtinerea efectului depJin. Daca pacientul uita sa isi ia medicamentul- reducerea frecventei p~izeJor ereste adesea complianta. Credintele pacientului au un efect deosebit asupra aderentei terapeutice. ib~enii care ered in eficacitatea medicarnentelor vor fi mai aderenti decat cei sceptici in aeeasta pri~ta::( prin gradul de percepere a beneficiilor). Daca pacientul intelege scopul tratamentului si motivul precis'al administrarii medicarnentelor, se obtine un grad superior-deaderenta.Un studiu controlat nu a: observat diferente semnificative intre pacientii cu tulburari somaticesi cei cu tulburari psihiatrice . Suferinta €!motionala neatribuibila vreunei afectiuni psihiatrice poate scadea aderenta I Pentru unii pacienti, numarul pilulelor si regimul de administrate reprezinta un memento dureros asupra conditiei lor si acesti pacienti pot sa incerce evitarea acestui memento prin suspendarea pur si simplu a medicatiei, Aite efecte ale suferintei emotionale pot :fi: reducerea motivatiei, greutate in metnorarea sarcinilor si dificultati de concentrare. Insatisfactia pacientilor isi avea originea in diferite aspecte, printre care unele efective (perceperea lipsei sustinerii emotionale si a intelegerii), aspecte cornportamentale sau legate de competenta ale medicului (modul de preseriere, lipsa explicatiilor adecvate, diagnosticul etc.). Complianta e puternic legata de capacitatea de intelegere a pacientului nu numai a naturii bolii dar si a regimului de tratament si a proceselor implicate in acest trat:ament. Memorarea informatiilor oferite de medic in cursul procesuJui terapeutic. Chiar daca pacientii raporteaza un nivel ridicat de satisfactie fata de consultatie si 0 buna intelegere a conditiei lor, daca nu retin sfaturile, aceasta afecteaza desigur complianta S-a observat ca dupa consultu1 medical, aproximativ 0 treime dintre pacienti nu isi arnintesc numele rnedicamentului prescris, frecventa dozelor san durata tratarnentului. Ley (1989) a gasit ca unnatorii factori psihologici erese emorizarea informatiei; scaderea anxietatii, resterea cunostintelor medicale, nivel intelectual mai inalt, importanta si frecventa atirmatiilor medicului referitoare la medicarnente, efectul de "primacy" (in care retinem in principal primullucru care ni se spune). Daca pacientul are rude ,care nu sustin ideea de farmacoterapie, aceasta poate insemna 0 opozitie deschisa, ori un sabotaj al procesului terapeutic prin reamintirea continua a necesitatii de a-si lua tratamentul ceea ce stimuleaza cornportamentul opozitional al pacientului. Uneori apelarea 1a medicamente si impingerea pacientului sa le ia sunt motivate de rezistenta farniliei de a accepta vreo responsabilitate ca ar contribui la stresul din viata pacientului care ar putea alimenta tulburarea psihica, Pacientul simte ca a lua medicamentul e echivalent eu a admite ca problema e doar a lui S1 ceilalti nu isi vor schimba comportamentul. Se recomanda de aceea in cazul unor pacienti non-aderenti si 0 sedinta terapeutica impreuna eu familia pentru a explora atitudinea generala a familiei fata de pacient si particulara fata de tratamentul medicarnentos. Starea de sanatate si efectele secundare, Reprezinta factori majori ai aderentei

~'1Sa

2

Chesney(l997) si Eldred(1997) considera ca ar fi vorba mai eurand de stilul de viata haotic al aeestor pacienti decat de utilizarea drogului in sine. N e lso n (1 975) arata ca eel mai important factor de intluentare a compliantei ar:fi perceperea de catre pacient a interesului pe care i-l acorda medicul... l!' t ". Alte probleme pot :fi determinate de 0 viata aetiva. Medicii care cred in tratamentul administrat transmit aceasta incredere pacientilor.' . • _' _-# ~i I! .1 i" " 1 " . Stilul de viata Anumite comportamente pot influenta eapacitatea de a mentine un tratament. ]a fel se intampla si cu credintele medicului.1 I .in general exista tendinta de a 0 supraestima Alti factori sunt lipsa cunostintelor medicale suficiente si a abilitatii sau timpului necesar pentm a implementa interventiile de ameliorate a aderentei.11.I terapeutice.\ Asa cum credintele p~~e~tului influenteaza aderenta. perceperea administrarii medicamentelor ca factor de perturbare al activitatilor san momentelor placute preeum concediul.l1' ~ I' r' :. 0 'calliLtorie. 1'. !' . 1. Medicii pot evalua gresit aderenta la tratament a pacierfikn: .~' . .~ ~ "."1'.'r11i'. Factori legati II i4.! I: . • ~ '.I!!. " I' ' \ • . 1 . Relatia medic I pacient reprezinta un factor critic al aderentei. .I . '.etc. incarcata. dar si influenta asupra compliantei pe care 0 aduc modificarile rutinelor din timpul activitatilor amintite.'J ~1 • : .' (I '1'. i.~medic . Treisman (2001) arata ea cei eu boli cronice care nu mai pereep simptome sau simt 0 ameliorare isi pot suspenda administrarea medicamentelor deoarece ered ea nu mai au nevoie de ele. unul dintre eele mai evidente fiind consumul de alcool sau de substante psihoactive.'''. aJaturi de cat timp ii acorda ' . De asemenea cei care simt 0 agravare sau efecte secundare pot deveni la un moment dat mai putin acierenti. ~....1.

In asemenea cazuri organismul necesita doza zilnica de alcool pentru ca functiile sale sa poata fi desfasurate in eonditii normaIe.nctionezeca indiv:izi sanatosi si slmt dependenti de alti membrii ai familei pentru a-si xprima identitatea La. . In acest tip particular de disfunctie. nervozitate.o1)1i. 0 imagine proasta de sinecomplica problema. Pentm multe peqoane eu amrexie. Totusi. Biologic. Aceasta naste ipoteza ca anorectieul este conditionat sa evite hrana pentru a-si reduce anxietatea. cercetarea in campurile medicale si psihologice continua sa exploreze posibilele cauze. limiteaza procesul de maturizare mentinand relatia parinte-copil pe care familia a aiuns sa se bazeze. Exista 0 teorie din ce in ce rnai raspandita precum ca insta1area amrexiei are 0 corrporerra geretica. primele saptamani ale perioadei de sevraj sunt decisive pentru reeuperarea paeientului. Alti cercetatori cred ca aceasta tulburare poate sa se traga dintr-o dis:functi.1 Curs 3 Cercetare in nursing LA PACIENTll CU ANOREXIE PROCESUL DE INGm:~ Pam. card 0 persoana este in stare de inanitie. toate acestea fiind specifice perioadei de sevraj. Astfel. Regirml alimentar restricti~ le impiedica corpurile Sa se dezvolte in mod nonnal si. Dependenta de aleool se anifesta dupa consumul unei cantitati tot mai mari de alcool pentru 0 perioada ndelungata de timp. parte din aceasta disfurctie include 0 teama de a creste (~ special la fete ). nu s-a deterrninat nici 0 cauza sigma a arorexei nervoase. Alte studii au sugerat ca in creierul persoanelor suferinde de anorexic pot aparea dezechilibre in nivelurile neurotransmitatorilor. tinand cont de faptul ca organismul necesita adrninistrarea acestei bauturi pentru a functiona in parametrii normali. Unii experti considera ca cererile exercitate de societate si fumilie ar putea fi cauza de bam pemru amrexie. (. 1 i I j I.epartieulara obserestaadesea in familiile pacientilor anorexiei. in conceptia lor. In caz contrar persoana in eauza poate experimenta stari de irascibilitatc. dovedite a fi mai frecvente printre suferinzii de anorexie decat la populatia obisnuita Un nivel ridicat de serotonina produce anxietate. aminoacidului triptofun continut ( triptofunul este utilizat de corp pentru a sintetiza serotonina ). prezent. cu recadere daca este vorba despre cantitati mari si perioade lungi de timp. unele dovezi indica 0 is:functie in partea creierului (hipotalarnus) care 7 .wate I Pacientii consumatori de alcool j' • til I Intreruperea consumului de aleool TIU este niciodata usoara. Desi nu s-a identif:icat nici 0 cauza organica a anorexiei. membrii furniliei sunt incapabili ~~ fu. eu 0 anume gena legata de anorrnalitati privind neurotransmitatorul chimic serotonina. nivelurile sale de serotonina descresc si crese din nou odata ell consumul hranei datorita . depresii. Cercetatorii incearca acum sa identifice 0 gena sau genele particulate care ar putea afecta tendinta unei persoaae de a dezvolta aceasta tulburare..de interdependenti ineat nu-si pot rea1iza fiecare identitatea individuala Astfel. Unele studii de asemenea sugereaza ca 0 coroponena genetica (rrostenita) poate juca lID roI important in determinarea susceptibilitatii unei persoane la anorexie. eiclul distructiv incepe odata eu presiunea de a fi suplu si atragator. tremuratul mainilor sau dureri de cap. rrembrii familiei devin atat .

confuzie si incapacitate de concentrare. In mod normal. Cazurile severe de alcoolism necesita admiterea intr-un centru specializat astfel incat pacientul sa poata fi tinut sub 0 bservatie medicala. .febra mare.Simptomele perioadei de sevraj Simptomele perioadei de sevraj pot fi moderate sau severe.s1.'. i I' 1 H~f I Durata perioadei :dd sevraj este acea perioada de timp in care simptomatologia specific a sevrajului afecteaza organismul pacientului. ~ . ..delirium tremens. precum si sa fie incurajat sa participe la sedinte de terapie.stare de 0 boseala..I _ irascibilitate. . . sevrajul se manifesta tirnp de 2-3 zile de la l consumul ultirnului pahar bauturi alcoo lice. suportul farniliei si al persoanelor apropiate joaca un rol extrem de important in procesul de recuperare al pacientului. l~ . . in momentul in care acesta a inceput programul de reabilitare. . Astfel. qurata acesteia variaza in functie de severitatea dependentei. .cosmarurilor si a st~rii:de confuzie. . convul~~i:fi agitatie. episoade de depresie..paloare la nivelul fetei si al pielii. .p 1 • 2 .mside gradul de -afectareal sistemului imunitar si a -altor functii a~eorganismului. In cazul persoanelor cu forme blande ale dependentei de alcool. in functie de durata dependenteidealcool.. In acelasi timp.i'.I \ •.~ ~le perioadei de sevraj mclud: . . .! •• •• L'Simptome moderat:. . in aceste centre fiecare pacient trebuie sa fie tratat cu blandete si compasiune.tremuratul mainilor. ~. -r . .' i.·""'''II . . 2.pierderi de memorifil precadere in ceea ce priveste perioadele in care pacientul a consumat alcool. individuala sau de grup.:':..1 <p-i-sitatie. durata perioadei de sevraj poate fi chiar mai rilica.e:¢v. caracterizat de prezenta halucinatiilor..·1. . p~.miscari rapide ale glo bilor oculari..anxietate. : . f Durata perioa'de] de sevraj el l • . iecarui organism ..msomnl1. agresivitate.i.. .si de particularitatile . . precum.scaderea poftei de mancare.Simptomele severe ale perioadei de sevraj includ: ... .stare de nervozitate . ./ . .:" \.. <j. .transpiratie abundent~ 'ki cresterea ritmului cardiac.'.stare de greata si varsaturi. . Desi perioada medie a sevrajului a fost stabilita (confrorn datelor 0 ferite de pacienti) pentru 2-3 zile. .

Irqxntanta lor este re]evam ~i de fuptul ca sunt staiuate at obligatDrii prin Norrrele gererale de protecte a muncii . .se efecaeaza detenninari ell ajutorul metodelor ~ rnijloacelor specifioe. care I"fU'Sita imbillarea rrai multorp. c~i !}a ar putea conduce la accidente sau irobolaaviri pro:tesionale .Curs 4 Cercetare in nursing IDENTIFICAREAFACTORILORDERISCDEA'C:CIDENTARE ~IDE iMBOLNA VIRE PROFESION4L A In:lifurent cl se aplicii sau ill lID rnamgement ~1ilic al ~llI'itatii~ ~ inrrmnca. . ~ dato HI~rol. HI.. ~.""-~.autoreoJarea " .JIUUlJl de. . pe rfuP .proprii executantului .. de exemplu) fuctorii subiectivi .Par¢urse toate p0111ru a se ottfue un rezu1tat corect. cbr hel:uie... .'. prin studiu de caz. f~ .. poate varia. In prircipiu. . jar acolo uode s-a irupus s-an dat explicatii sup1imentare pernu . ~ 1 I . pernu fiecere be de n1urci .se identilicii eierrenele dep~ in listele prestabilite de factori de rise ~i rij~i suh:nat cauzal .murx::a·~ " \II! I .ocrete de manifustare ~ erectele actfl. aOOteri._l:'~:1~ ~ .receptorerea $i consti. 00aptate de fecsredata corxJitiilor respectivei fime... j 1. \. fuctorii de substrat cauzal. toate eem:nte1e si<iemului de mma afurent ~ se ~ . in perioade de timp diferite. Factorii de rise proprii executantului .·r. ca suport pentru analizele pe care le au de e:ffctuat rroi:danPi sistemului de MSSM.se analizea:za starea de rrmbiditate sau diversele sirnptorre care ar pute 171 a iI:rli:::a PeLelJta urei ah:tiuni . doli operatii slmt strict recesare in act:ivitatea prevetltiv. simu1are etc. ce deficiente. in continuare vom incerca sa prez.ucedee..'t iclentificarea ~ieva1uarea riscurior .mii lor asepra executantu1ui . ' In:liferent de rqmti!ia sacinibriare om ~ ma. \ r' ~ ~M1.tuirea iniOITIJatiei... fuctoribr de rise proprii executantului .. "= ' ~ .'rwff.Urci riJijloace1e de pucluq:ie. iar r3spuOO~ realizarii lor este a1nl:uita atat corrltrerii fmei. I.. '_ I Ponderea acestor secvene in strnctura diferitelor posturi de mllIlcif a unuia $i aceluiasi post. se procedeazii asttel: .". _executia . :'. pe aceasta beza .· I 1'1.~: 1'! • ~ " '~"'r L:.se situeaza ~ la originea acestora. Studiile si aralizele efectuate privind femnuml de accidentare ~ imOOh15vire profesionaJa au relevat incicJenra n~riia ' ell exceptia unor caznrireduse ca lJlJlllik ( calamita~ naturale. I I' 1 :..IDENTIFICAREAFACfORILORDERISCSIAS(JBSTRATULUI LORCAUZAL ldenti:ficare-a fuctoribr de rise ~ a substratului lor cau:zal este 0 aq:iuoc rohlpkxa. •. cat ~ pctIDmlului din cadrul rorrp=ntirrentelor depnteqje a mrocii 1. ini~ fuctoribr corrensurabili sub aspectul nivelului sau corccnretei sau pentru care se pot realiza analize ale naturii e~~fJl:ebr co~rel1te .1.se analizeaza viZJJa1. I :. Ordinea de execuere '~taCestoroi:eratn ill este prffleterminata .entfun fiecare grupa de fuctori qe rise . activitatea de mmape care 0 ~ executantul cuprirrle patru sxvente priocipale: ' .. deoareee omul este elaOOratorul si totodata eel care verificl ~ipoate interveni asupra cebrlalte eleIrel1te ale sistemului de IIJ.'.. . " . cu rrrx:1a1itatJleco. :1 !:. rrediul si sarcina de l11lIl1C3. dar prezenta tutumr este obligatorie.irn. raport cu fuctorii de me obiectivi.eaborarea ~ adoptarea deciziior .l.

el reprezjnta abaterea executantului de la mcxlul ideal de iddeplinire a celor patm secvente ale activitatii prin care se realizeaza sarcina de murca . reactiilor ( notorii .Modul cum executantul realizeaza aceste secventedefine§te comportamentul SIDI de munca . obiective . -ffiuctum-mornndeo~~ae~n~nrebrco~~. mcludesaIflf.. Functia ~. cornportamentul in murca repreziriti concretizarea capacitatii de rounca a individului ~i reflecta relatia clintre nivelul exigerrelor adresate executaIjtului ( sub forma sarcinii de muoca) ~icapacaatea sa de a Ie raspunde . prelucrare ~i interpretare a inforrrntiei. prelucrarea F<wi@ a inforrnatiilor. .totalitatea faptelor.~rnporx::nte: .obiecte . .. in consecinta . _ . erori de receptie. afective ) prin care 0 persoana raspunde solicitarilor sarcinii de murca.e scop~ prin folosirea ~~~ :rpttode . :factorii de risc de accidentare si imbolnavire profes~naIa proprii executantului se pot subsuma unei erori 1a nivelul verigilor de baza ale activitatii de munca. cuprinde.. are 0 anumita fiecvema. Dintre acestea .sisten:ruIu~ are ? an~ frecventa:.cerinte impuse . alcaruirea raponaIa a :mfuJoiri1011I si 'lt1iprilor in conditii tehnico-organizatorice precizate.:~ respo~bilit:atea in faJJC'. . Metoda de munca refiectfi modul in care se realizeaza sarcina ~ioperatiile in condiJiile tehnoJogice concrete ~i de inzestrare telmiqa . in ciclnl de rmmca . \ Un executant poate indeplini o"fu6cpe singur sau nnprel1l1i'i cu masina A~ fimctie poate fi indeplinita de executanti aflati in posturi diferite . . abatere care poate consta intr-o omisiune san 0 actiure gre~itIi. Deosebit de importanta pentru stabilirea masurilor de prevenire este cunoasterea substratului cau:zal al cornportamentului inadecvat din punct:ul de vedere al securitapi ~i sanatatii in rmmea La rrodul general.neutralizarea situatiilor de: ti~kreate. do~ . __ .U ~1 operatu care cer cunostime .con~nutul. Factorii de rise preprii sarcinii de munea Sarcina de murca se ~freaza prinre notiunile eu ajutorul carom se defineste orice activitate de munca. . " '. in general. .' ~ . necesita anumite etll1O~~te ~i deprinderi ~itrebuie sa se ineadreze unor cerinte restrictive: viteza. sepoate caracteriza in raport eu: . strategii si .. Comportamentu1 inadecVffi. pot ¢l1~lnde una sail mat muhe mini ~i sunt foane vaiiate·. adecvare la reguli ).. 2 I. deprinden specifice .rt eu scop_urile. Din puoctul de vedere. Sfl~Plrn1?olnilvi[e profesionala .ansambluf conditiilor care trebuiesc respectate de operator pentru a atinge obiectivele muncii (parametrii actiumi : viteza.2. reguli. llil scop (subordonat scopului funqiei). .Comp?rtan:entul ~rnW':P~RSUpune .. decizia ~iexectJtia ei prompte ~ rapide.. procedee . realizeaza unul sau mai mult. cantItate. ~i mijloace de munca. a elementelor critice .l .ob~nuite sau neobisnuite de mlIDci Akfel spus . pe linii diferit:e sau in cadrul aceleiasi instalatii Sarcina este eprezentaili de un gmp de actiuni legate temporar ~irealizate eu aeeleasi elemente inforrratonak. Operata este cea mai mica urritate a muncii si este subordonara sarcinii. precizie.. sub aspectul securitatii si sanatatll In muoca ~manifesta prin conduite nesigure sau necorespunzatoare situatiilor '. care poae fuvorizasaudecJaru. . activitate.a unaccidenf... . erori de executie. actelor. calitate etc. ordinea de succesiune eficace a elementelor operatiei . ceea ce iroplica sesizarea rapida a acestora ( chiar anticiparea lor). distingem un cornportament rormal. precizie. . erori de decizie. pmcedee . ..cerinte etc. sarcini. bro~. erori de autoregJaj. operrjPi. verbale . . furctiile care constituie lUlitati rnajore ale muncll .. :. corespurrzator scopului ~lor de m~. ~ . precizie etc. care nu conduce la periclit:area sanatatii sau integritj$ ~o~-fill1e!ionale a executantului ~ un comportament inadecvat. chiar in caclrul unor cerinte de viteza.evnarea nscurilor pnn resmt1~ prescriptiilor tehniee ~l a reglernen-tarilor pnvmd seeurratea si sanatatea in ml1l1CAreferitoare la madul in I::AMltrebuieindeplinita sarcina. In raport cu acest:e r • J~. este 0 mitate :fUoordonata fimctiei. functii.:" . comportament. '. 1. alsectnitatii marcii .

taieturi. Prima categorie de factori are la baza 0 insuficienti.. respectiv : . difieultatea si cornplexitatea sarcinii fie se situeaza sub. chanica si biologica . Zonele de pericol mecanie pot aveaconfiguratiile cele mai diverse. .absenta urnr operatii . fie le depaseste . putfurl produce v:lliin::I3ri sub forma de striviri. desprinderea. Spatiul situat in interiorul sau imprejurul unci echipament'tehnic in care prez. desprirdereasi proiectarea de corpuri. intr. ale mai multor elerreme. :' t 'i : scPptil 1. I a) cont:inut sal} structura necorespunzatoore a sarcinii de rn1. .i'~u lID element periculos. recul .. provocfuJd sub sau scprasolicitarea organismului sau in ambele situatii are loe ~erea capacitapi de rmnca . .. .. striipungeri etc. a1 miscerior de '. sun! de purtatorii de energie cinetica ai unui echipament tehnic . [. miscarilor ) . respectiv din stabilirea nerationala a parametrilor actiunilor umane. se desprind factorii de accidentare profesionaJa proprii sarcinii de rnuncii: '.J.lllciiin report ell sisternului de rnunca sat! ell cerintele impuse de situatiile de rise . dozarea vitezei. A. organelor de masini. ruperea unui eleJ:I)entde legatura. d~~fcre:ea urei legaturi Toate aceste categorii de miscari constituie surse potentiale de accide~'t. reguli. contact electric etc.')1 1 . . minuirilor. prin actionarea involun. posibilitatile executantului . mra 3 I: . . notiuni. pieselor etc.. factorii de rise de aeeidentare si 1mbo1navire:~'Jiesiona1a proprii mijloacelor de productie se pot impilr!i intrei categoric de natura fizica . t·' Miscarile (elementelor mobile ) desfasurate in zonele de pericol mecanic au fost denumite miscari perieuloase. . " :t. miscarile masinilor.definitorii aleactivitatii de munca. respectiv de elemeIl.hatura rrecanica si eei de naturatermica ~" i . particule.ellta orict\ib persoane 0 expune pe aceasta riscului de accidentare mecanicaeste numit zona de rise rrecanic sau zona de percol mecanie.ell perico lul intreruperii impreviz. intreruperii san dam vitezei .Miscarile periculoase.. datorata oboselii. nefunctiorale : devieri de 1a traiectariile norrnale . Faetorii de rise proprii mijloaeelor de productie Dupa natura actiunii lor. ale mecanismebr.t f ' ·1 . respectiv necorespunzatoare posibilitatilor acestuia. riscurile mecaui~~ reprezentate . ba1ans . Prin urrnare .l pot fi san nu sunt corrrolate in sensul declansarii .'J ~ " . Factori de rise de rnttLra fizic:l Inaceasta categorie sunt irclusi fuCtorii cite. restrictii in legatura en declansarea.metode de ml. intreruperea. a) FactoriidenaturamecanicaSlllltreprezentatide: . .eu momente de pericol in caznl incare Tll. procedee gresite .tbk aflate in miscare ale acestuia.i cunoastere a tehrologiilor si metodelor prin care se poate ajtmge 1a realizarea scopului procesu1ui de l11I.3. eu efecte usor de h1nUIt . Inconsecinta . in general . .cu pericolul autodeclansarii contraindicate ( autopomire prin anto-apriodere . socuri 1a pomire san oprire.operatii ..bile .\.tara sau din greseala ) . Statisticile arata ca cele mai mu1te accidente de munca avard cauze de natura obiectiva se datoreaza organelor in miscare ale masinilor.IDciinecorespunzatoare (succesiune ~ita a operatiik».'.norrnale in intervalul de timp de :functionare . In fimqie de rolul lor in cadrul procesului de munca . ·1 .IIlCii Modul in care pot conduee 1a accidentare ~i/san imbolnaviri profusionale este evident. contuzii. deoarece determina eroarea 1a nivelul executantului A doua grupa de factori provine din neluarea in considerare a variabilei umane. munite elemente periculoase.un intery~~!inai rnie declt eel mrmal. Ele se manifesta in cazul miscarii de rotatie ale unui singlE element. pot fi: fimctionale : . b) cerinte sub I supradllrensionate impuse executantu1ui . ~i:4noo1navire 11. Accidentarea se produce prin contactu1 executanhiM.

distaqa intre partea rotitoare ~i artea fixa .~~PI. a autoclavelor ~i recipientelor butelie ( lipsa unui spatiu de siguraraa suficient de mare. analizate ~iapreciate . Prin natura ~i forma 10r acest:ea pot fi intepatoare.:J'j I: '~~ ~l j . ~~'1 ~ rjli. oxigen si amoniac.pastrarea buteliilor la soare)'l~apropierea surselor de caldura sau in locuri eu substante corosive . q ~ ... capace de protectie etc. i. ." * Supraf4e1e san contururile periculoase.valorile fortelor de actionare ale elementelor in miscare .1 . ca unnare a unor cresteri necontrolate ale temperaturii ) .deschiderea brusca a venttiirrll~ buteliilor si recipientelor . exista riscul producerii unor neeta~itati care pot conduce la explozii Principalele cauze potenti~e ale accidentelor la utilajele sub presiune SlIDt: .'I trans Iape ~l 10 rub' ce r co mate.: . utilajele ~iaparatura care lncreaza sub vid pot .* . C.!. I:. ~ialtele asemanatoare . '. De aserrerea. . penttu fiecare element mobitill echipamentului tehnic .depozitarea in aceeasi a recipientelor butelie care COIJlin substanfe incornpatIbile (oxigen ~i hidrogen. . necesar In caznl dilatarii ccntinutuhii.masele mari ale elemenrelor aflate in miscare . sa constituie surse generatoare de factori · .precurn ~ipentm zorelecre~col rrecanic.ontactul dintre executant ~i diversele parti ale mijloacelor de productie sau obiectelor rnuncii care prezinta 8~~\enea caracteristici se pot produce vatamari cauzate de a1unecare si cadere . daca in recipientele sub presiune se clqx>zitea:za substante p¢emic corosive . terrroroetre ) . ' alunecoase. lovirea unuia de ce]a1alt"·sau··d~. I ~ " Pericolul de explozie .in cazul recipientelor butelie sub presiune .1 J.. .Util~Jele sub presiune sau vi~. autoclavele ~i recipientele butelie de gaze comprimate. .:r .rr . . . . pre<f~. elor si hidrogen. . supape de siguranta . .valorile ridicate ale turatiilor $II vitezelor de translatie ale elementelor in miscare . '~ .defectiuni a1e reductoarelor. IfJk~ Ir. ) . . o supunerea lor la trePJd$ .introducerea gazelor comprntme in recipiente butelie. . de la caz la caz . p .f Dintre parametrii care potdetermina caracterul periculos rnentionam : .ungerea ventilelor si a rnanonl. ii. -jocul componeneor .aracteristicile enumerate.re I 4 i' \ . .forma si rugozitatea suprafettilor elementelor aflate in miscare . este deosebit de mare la temperaturi ridicate ( in cazu1 amplasarii acestlj1ra in apropierea unor surse de cllidura).umplerea necorespllIl2iitoare. . de asemenea. .. . in vase de sticla sau alte recipiente care furcporeaza la presiuni mai reduse . iar in cazu11ucrului in vid implozii.amplitudinea miscarilor .'. al " . trebuie considerate. an1il:titk. ::-marevrarea n~~~F a recipientelor . adezive. . in raport cu condsiile de lucru.1(~ea pot genera in cazul suprapresiunii exp1ozii.modul de fixate a pieselor aflate in rotatie .1:\'I1. . ) . 9~presiune . .:. biecte tari rasturrarea .' Principalele utilaje ~iffista1at:ii care lucreaza sub presiune SlD1t cornpresoarele . -Iipsa aparatebr de rrasura ~ cornol ale presiunii si temperaturii ( maoometre.distanja minima clintre partea rrobila si partea fixa . membrane de siguranta. taioase . i! '1'\' . ~.II"" I"'~! .dimensionarea necorespunzatoare a utilajelor.! I:' .~iclor..dimensiunile deschiderilor etc.valorile momentelor de torsiune .lipsa dispozitivelor de sigurauta ( discuri de explozie . abrazive. clor ~ioxigen etc.etrelor de la recipientele care contin oxigen cu uleiuri sau grasirni Instalatiile.

este altemativa .atingerilor indirecte. .' . .vibratii arrortizate . . In mod normal nu este sub tensiune . produse prin contactul eli un element conductiv care. forrreaza amestecuri expbzive . F' ' .cresterea brusca a energiei termice radiate datorita rezistentei conductorulni .i~:~l~a:celor de rmnca aflate sub tensiune-:fuctor derisc direct (final). Vibratiile intilnne Intehnica sunt variate ~ipot ficlasificate dupa mai multe criterii . in numeroase ramuri industriale eKista locuri de mUIlCii uncle. . -lipsa unor paravane de protectie sau cosuri de protectie In caz de implozie .vibraf:ii fortate . II ' . prin apliearea sau suprimarea IDlei forte..1 ' " I t: I ( . Curentul electric poate constitui factor de rise de accidentare in munca in doua s1tu3tii : . Utilajelor. Majoritatea instalatiilor.de rise de accidentare. Riscurile de implozie arm eel mal frecvent In l1I1l1Moarele aznri.vibrapi nearoortizate .atingeri10r directe . cladirilor etc..fO$ TePBt:~ntaeste rnla. utilajelor ~if~inilor sunt actonate electric.l si presiune in instalatii . .vibratia puternica a recipientelor sub presiune redusa .. eu doua san rnai rnulte grade de hbertate.realizarea contactului dintre organismul uman ~ipill1ile componenteale ~.. a) Dupa fuqele care actioneaza in timpul miscarii sistemului material: . contacte electrice eli ahe elemente aflate sub tensiune etc.1 II. .fo$. c . rezistenta este regativa .1 I~. ". a fustocoasa de sub tensiune . prin omiterea descarcarii acestora dupa decorectare . ..8 m) aflate la potentiale diferite ca 1. aperiodice si aleatorii B." ! .foqa perturbatoare este mill ." .'" * Vibratiile excesive' ale' sculelor. ~ scoasa de sub tensiune .1ij I~ 1'.variatii bruste de ternperatur.l': ..nee~itati ale instalatiilor . :". executantul poate intra in contact eli obiecte san ~~pifete eli temperaturi excesive : ridicate sau coborate. d) Dupa evolutia in timp: vibratii periodiee . vatarnarile produse const~~:' JIh general.. Factorii de rise de natura tennic:l. dar a ramas incarcata cu' sarcini electrice datorita eapacitari]. .. Factorii de rise de natura e1ectrica ..• Y. . .r .:1 . cia( !:e allii sub 0 tensiune irdusa pe cale electrorragnetica de alte instalatii .D111afe scurgerii a .forta rezistenta este pozitiva . In mutilari parpale san totale ale victimei.defecte ale materialului ( tensiuni rernanente san neregularitati struc-turale) . In special cand se lucreaza eu produse care .fO$ pernrbatoare este diferita de zero. dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolapei . respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sOL( Considerate la 0 dista:nta de 0.). -vibratii autointretinute . .." Un sistem material scos dID pozitia de echilibru .I " Atftt Incazul exploziilor cat si al imploziilor. Prima situatie apare in cazul : .' I! . in contact eu aerul.reducerea brusca a presiunii in instalatie .factor indirect ( interrnecliar ) . de torsiune. c) Dopa felul miscarii : vibratii de translatie. prin omiterea legarii la p3rnfu:lt a elernentelor deconectate.tensiunii de pas .vibratii libere . . Daca miscarea sistemului fat:a de starea de reterinta. . respectiv prin contactul eu elemente conductive ale instalatiei eIectrice care se atJa normal subtensiune. .. b) Dupa numarul graclelor de hbertate ale sistemului: vibratii cu un grad delibertate. . prin el trecind " curenti de defect" ( eurenti care circula pe alte dii decat cele destinate trecerii eurentului electric) . '~ : c.. aceasta se niune~e vibratie san oscilatie.iacalzirea eu flacara a aparatelor de distilare Invid .. " . incepe sa se J:I#e. '. de rotatie. instalatiilor. prin natura sarcinii de murca.~ 5 .

prin piele ( cuta-nat ) sau pnn tubul digestiv ( mgerare ). toxiee pot:~j1I~pde in organism pe cale respiratorie ( inhalare ) . •.. .e atunci cand rezistenta conductorului nu este corespunzatoare intensitatii curentului care-l parcurge . . . in timp ce bioxidul de carbon l1U prezinta 0 astfel de cat..cantit:ati mici niiniItbrvaI mare de tirnp .:~dmgenul ell oxigen . este nai I:J1W'h~o~cadecit acetilena . fie din eauza unei variatii 1ntfunplllioare a intensrtapi curentului (curenti suplimentari indusi) sau ~erii rezisteotei datorate degradarii conductorului. " ~. iar . Actiunea toxicelor asupra organismului poate :fi locala .r ' . I pe n1n?ul .me daunatoare." . generfuxl tulburari intense ~i mediate. finn .. Actiunea t?xi~ a substantelor din aceeasi clasa variaza in functie de coropozsia lor chimica De exemplu .nta toxica patruode in organism in cantitate\l'l¥tre ~iintr-un interval scm de timp .:!. In contact en organisrmlprovoaca II r. au 0 octp. cancerigene . A doua situate se prQdtf.r . vapori. §te 0 data cu gradul de nesaturare. curent electric. S~srm:tele. ceata .!liilf!nstlci etc .. acelasi efect 11are introd~:~'<l grupei co amino co san co nitro " intr-un nucleu aromatic. toluen. fie din'construcpe . card afecteaza toate tesuanile si orgaoele ( de exemplu. . in situatia coutrara . • .nfuul de atomi de carbon ~ nolecula Daca in nolecula urei subEit:'U1te toxice se inIocui~e. " prin pamant a unui cureot electric:~fJ$iunile de pas rot sa apara in eproperea unui conductor caznt 1a pamillt. explozive . acidul cianhidric 8auJhicrogenul su1firrat ). care corsta in arsuri si metalizari ale pielii datorate caldurii dezvoltate de arcul eleetric format la punctele de contact sau 1a trecerea cmentuIui electric." .electrotraumrtismul. i Patrunderea toxicelor bIe respiratorie este cazul eel mai frecvent in industrie (circa 90 % din intoxicatii) ~iare consecintele cele 'mai grave . suficient de mare pentru a provoca aprinderea imbraciimintei exterioare a conduc~oru1ui In fimctie de celelalte conditii de rmmca ( rrai ales daca Stmt prezente in cantitate mare SI. In toate caznrile are loc 0' cre~e~ 11 radiatiei calorice . .1 ! . perturbfurl fimctiile acestuia §i provocand m~bxi~acute sau cronice..electrocutarea. Ca stare de agregare. in acelasi timp. :!l:z:ka . Nu se poate face insa 0 delimitare precisa dupa criteriul tipului de actiune.lhstanfe inflamabile sau explozive ) se produc incendii ~i/ san explozii Curentul electric. Ingerarea substareelor toxice este mai rar intillniUi . ~i 0 ac!ime genera1a ~iuna kxala asupm organismului. Acesea $tmt cele care . . toxiciUrukl. * Substante1e toxice. in cazul substamelor toxice lichide (benzina.r . in special. derivati halogenati ai metanuhii ~ibenzenului etc. caustice. a ) .. xilen .Substantele caustice. ~. toxicitatea bidmca~'bui)ibr crese 0 data eu nw. oxidul de carton estetoxic . inflamabile . I I i. benzeoul actioneaza asupra sistemulW nerves central) san generala . 6 ' . cazul mijloacelor de prodoctie este de patrundere a toxicelor prin piele. . a unei linii atlate sub tensiune san in aril:qgi~reaunei prize de pfunfu1t de exploatare san de protectie prin care trece un .. In functie de proprietatile chimice datorita carora diverse substante utilizate 'in procesul de munca de-yin surse generatoare de accidente ~iimbolnaviri profesonale . fiind posibila munai din neglijenta . . aerosolisau pra£ Patrunderea toxicelor prin ~iele are loc.sulf san grupareahidroxil ( OH ) . Factorii de rise de natura ¢himica .. De aserreoea. . distingem in principal substantele toxice ..I ~' .. A~ sunt substante care. asemenea substante se regasesc sub forma de gaze . ) . Inoxicatia acuta 'are be atunci c3nd S"ubsta. toxicitatea creste brusc. deoarece rnaioritatea substantelor toxice au. I~ I. 'I. poate provoea doua tipuri de leziuni: . in calitate de f.i!l!: .r~r~~ ~ . deoarece absorbirea acestora 1a nivel celular si molecular se face mai rapid. : etanul este rrai putin toxic decat etilena . la ei .apare intoxicatia cronica .b(Jl. p8:trunz§nd in organism.actor de accidentare in munca. numai asupra anumitor organe (de exernplu .I .Riscul specific de accidentare si imbolnavire profesionala in.~U. respectiv treeerea curentului electric prin organism D. aceasta .

acizi grasi etc.<. Pe Ianga pericolul de ineendiu datorat substantelor inflamabile .~ 'r 'i . In iUnc~e de punctul de inflamabilirate. respectiv minima. indiferent de starea de agreg~rel. Amestecurile explozive sunt caracterizare de limite de explozie . b) Substanele inflamabile. teilzina nafta.lichide usor inf1amabile : 28 OC:::. caracterizate printr -0 inmulpre excesiva a tesuturilor unor organe . . ca urmare a activitatii biologice a microorganisrnelor. a1carer efect este sigur cancerigen. cit ~i1a ce1e cornbustibile. Inflamarea este 0 ardere de scurta durata a arrestecului de vapori ai umnlichid combustibil cu oxigenul din aer ~ se produce in urrna cresterii locale a temperaterii patorita unei surse exteme de caldura Notiurea de inf1amare este legata .In nurneroase legislatii nationale se interzice complet Utllizarea industriala a unor astfel de substante . nurnai de licbidele combustibiie . in industrie se pot produce incenclii ca urrnare a autoaprinderilor produse de acumulliri de cildura provenite din procese chimioe sau biochimice care au loc in ~i masa substante1or. de substanta. care produc un lucru mecanic de deplasare sau distrugere . terebentina .care reprezinta. eu degajare de calQura_ Explozia . in sensul eel mai restrans a1cuvannlui. Femmenul de autoaprindere se rranifesta atfu: la substantele inflamabile . e) Suhstante1e cancerigene SlUIt ee1e care geoereaza tumori maligne . sulfura de carbon .1 ' . in fimctie de natura. concentratia ~idurata contactu1ui ell substanta caustica '. ) .Qarii rapid .:s 45 °C ( exemplu : petrol lampant. . cand temperatura ajunge Ia '140:--150°C .acetat de butil . .faza lnceputului de carbonizare . chimica are 1a baza feoomenul de oxidare §i se ~ate produce In cazul substanrelor care au 0 capacitate intensa de combinare cu oxigenul din aero Pentru ca in timputreactiei chimice de oxidare sa se atinga temperatura de autoaprindere. Arsurile chimice constituie accidente si se caracterizeaza prin leziuni organice de intensitate diferita . este necesar ca substanta combustIbiJa sa o:suprafuta mare de contact.Pi . . rrotorina. . benzen . :: -Iichide cornbustibile: Pi> 45 °C (exemplu: feml. insotit de 0 degajare tot atili: de rapida a lIDOr cantiti.). alcoo1 metilic etc. exprirnata in procente. In ~ acest:Jii1mkes se deosebesc Ul11ii:toarele fuze: it. Exploziile de natura chimica sunt rezu1tatul unei reactiichimice foarte rapide . d ) Substantele explozive se descompun sub actiurea temperaturii .faza biologica sau inceputul de fermentarie .~ deosebire de aprindere . cand temperatura creste pana l.liehide inflamabile: Pi < 28 °C (exernplu. Autoaprinderea de natura biochimica se datorea7ft acumnlarii de caIdlPf~ 111 interiorul masei de substana . ciclobexilamina etc. Caracteristic fenomenului de inflamare este faptul ca arderea se pro1jli# I~i ioceteaza brusc .faza de carbonizare. spre care este comma tuturor substantelor combusllbile. cand temperatura se situeaza in intervalut $5-100 °C .uleicri. ) . . . Ntmeroase substante . eu funnare de cantit:ati mati de gaze. c ) Substante explozive. . i ' . acetona . cfuxl se ajunge la temperatura de autoaprindere a substantei date. brom-pentan.l5~ OC. : .'1 . in contact eu aerul . : Autoaprinderea de natura. cand intI-un timp fuarte scurt rezulta produsi noi .superioare si inferioare . II I' . . Jar mediul ambiant sa prezinte 0 temperatura ridicata. deci . minilna ai"f i .lichidele pot fi grupate in urrratoarele categorii: : .: 7 "I'll'" . fonneaza atnestecuri explozive. este un feoomen chimic ( un proces de transfurrnare chimica a materiei ) care se des:ta. anilina.!'. \'" t.I : I t . cantitatea maxima . deoarece caldura degajata nu este suficienta pentm inci1zirea intregii cantitati de liC1l~di'Care sa asigure in continuare formarea vaporilor.faza de innegrire a produsilor mai putin stabili.. eter etilic . care forrneaza cu aerulunarrestec ~:xploziv..qi apreciabile de caklura ~igaze sau vapori putemic incalziti. Punctul de inflamabilitate -( Pi ) este reprezentat de temperatura ila care vaporii unei substanle forrreaza ell aeru1 un amestec inflamabil. pacura. .arsuri. gazolina .

noxe chimice . iluminat ..000 Hz i . pe de 0 parte . ~" .) ~ide ea depind schimburile de gaze dimre organism ~iatmosfera.fud 'I:demunca se clasifica dupa cum urmeaza : 1'1 ' A Factori de rise de natura1tribl Aceasta prima grupa de factori include mai multe subgrupe . Faetorii de rise proprii mediului de munca " Mediul de rmmca este cea tie a patra cornponentii a sistemului de rmnxa §i include. cavitatilor organismului etc.) . 1n laboratoare1e de analize medicale .." . raniri. iarpe de. In cordqii oonmle. oscilatiile acustice se clasifica ill: infrastme~e. atirudinile ..':. caz ill care indeplinesc rolul de :factori derisc indirect. virusuri . tulburari specifice. ' . curentii de aer pot provoca disconfort . eu fiecvente intre 20 si 20.i·. . zgomot. Din punct de vedere al perceperii lor de catre organul auditiv. Infhienta asupra executantului se traduce intr-{)serie de transformari fiziologice. constituie culturi sau preparate cu microorganisme generatoare de maladii infeclio~. g c) Zgomotul excesiv .!'. viteza mare a curentilor de aer .). r-0" Factorii de rise proprii mediului . ultrasunetele. in schimb variaza namarul moleculelor PYruwtatea de volum (creste la presnmi ndicate §1 scade la presnnn reduse). care are drept roJ mentinerea starii de echilibrn termic al acestuia Umiditatea relativa a aerului poate afecta direct organismul uman Scaderea acesteia sub 3(Wo produce uscarea mucoaselor oculere §i respi:ratorii. precum §i cu animale pericuoase ( serpi veninosi etc. precum si supra. ~iasup~ e¥{ecutantului ca factori directi In calitate de factori indirecti . '" . ciuperci . t~reg1area ..I E Factori de rise de natura~iJlogica . .". exista procese de rmmca unle se lucreaza bu plante periculoase ( de exemplu . Influenta yorXiiitiilorde rnediu asupracelorlaJte elemente poate sa fie considerabila . mai ales asupra executantului pot prodpee) atat efecte fiziologice . umiditatea necorespunzatoare a aerului ( rilliC<:lta / scazuta) .4.. .. .. \' 1llll.presiunea ill adaneirrea apebr. . Viteza curenlilor de aer are 0 influenta deosebita asupra starii deconfort tennie .: bacterii .~. dintre care amanm : I' J .sub_fQrtna de vatamari Sill st.. transformari care perturba functionarea norrrala a acestora §i pot genera accidente sau boli profesionale.rmarilor tennochimice care se produc la nivelul mijIoacelor de productie . . Temperatura mediului ambiant deternina fenonenul de terrnoreglare a organismului.~ ~.000 Hz ~i ultrasunete.'~..: J !." . cat §i psiliobgice .. . _ . sunete. ':'"'''(r. Aceste modificari au consecinte asupra 'so J~ubilit:atii azelor In tesuturile organismului. De aserrenea.. a) Microclimatullocului de ldlll1Aca cuprinde : temperatura excesiva a aerului (ridicata I scazuta) .'~·'·-'' . care pot provoca accidente §i / sau iotoxicatii acute pro:fesionale .. ~I scad~r9 :.. propo~ ~~lor ~ aer nu se n~ea . decese . influenta lor se concretizeaza in ansamblul tranSfl. cufrecveota peste 20. ciuperci otravsoare ) ../alta parte.~ . mediul social (relatiile . ). presiunea mediului . generfuxl.In. Factorii de microclimat cfctioneaza asupra mijloacelor de produqie ..~ 1. ca §i ill cercetarea ineficala obiectul muncii 11.•.~"i 8 ! . din cauza scaderii capacitatii de aparare a organisr. !I(~ ~/ ~' u nlll:lj.. radiatii .:'. eu frecventa sub 20 Hz. modurile de cornportament etc. ~ • -.rul1jli:futii de fora microbiara din aero Cresterea mniditatii relative peste 70010 devine daunatoare prin impiedicarea eliminarii normale a transpiratiei . 'J . Jl ~ ~ . perturband procesul de terrroregare. -... mediul fizic ambiant ( conditiile de mierodimat . protozoare. ..!~>( .~~~<" . La cresterea sau _presiunii atmosferice.·mod deosebit ill industria farmaceotica . . j'l :_ I: '.. spirochete . Munca in aer uscat sporeste riscul de irnbolnavire . inlepaturi etc.1ri 1¥Iiolooice_ )" :. in fimctie de viteza lor . presiunea alft-iiJ l~ exercitata asupra organismului 1ll1B1 este echilibrata de contrapresiunea din interior ( a plasmei sanguin~ ]\esuturilor . vibratii. . interactiunile . :fuctori biologici etc. iar la d~ireaanumitor limite pertui-w. b) Presiunea excesiva a aenlluj (ridicata I scazuta) .r" I. la aceeasi t~roperatura .

1. Sunetul este se. la fiecare loc de rruoca predomina 0 anurnita gama . . rezisteota electrica ). de distanta fut.0.~ hl .niatJa anditiva provocata de vibratia acusticii ( deci in domeniul audibil) a partieulelor unui mediu elastic in jurul unei pozitii de echilibru El apare ca urmare a vibratiilor unui corp .. care patrund adanc in organism. microundele . radiatiile infrarosii pot fi InJP. frecventa ) . eel mai des . In aceasta grupa:ffind euprinse eurgerile laminate de fluid prin orifieii sau eurgerile turbulente. radiatiile inli:. respectiv eu cat hmgimea de unda este rnai mica Durata de expunere are 0 irnportarJ¥l deosebita deoarece efectul rnicroundebr estecurnulativ. sunet nedorit. de microclimat ( temperatura. ! J[. ' ' :' . AcJiunea undebr de malta frecventa ~ a rnicroundebr asupra organisrnului este cu atat mai puternica eu cat illtensitatea ~ifrecventa acestora sunt mai marl .76 . t ' in mediul industrial ._:. avand 0 intensitate mica si fund practie absorbite de aero Aetiunea biolcgica a radiatiikM ipfraro~ii se manifesta prin efecte locale asupra epidennei ~ mucoasebr expuse .frecventa care reprezinta limita superioara de percepere a analizorului acustic.76 si 425 ~ .ta fiecventa reprezinta partea din spectrul radiatiilor electrorragnetice care corespunde undelor radio de la cativa kilometri la 50 em ' Mcroundele au hmgimi de unda cuprinse lntre 0.in cazul UIlOr expuneri rnasive . ultraviolete ~ilaser. asa meat sursele sonore pot :fi grupate In raport eu natura fortelor care produe aceste vibratii : " .'i ! .lt In ceea ce priveste comp::menta spect:nilui oscilatiilor generate de rr:J&. i': .~iirucit lurnino~m i " . Orice obiect care se gasesein cfunpul electromagnetic care se fun-reaza in jurul instalatiilor de i'nalta frecveota absoarbe 0 parte din energia acestuia Energiaabsorbita de organismul urnan depinde de can:deristicile dimpului electromagnetic ( intensitate .I. In fimctie de actiunea lor biologica. . motiv peotru care se mai IlllI1:l:SC si radiatii terrnice~ calorice.iIDi si utilaje .surse produc3toare de zgomot prin aqiune electromagneticl . j .4 .radiatii de unda scurta ( 0. ill.lfitiltii ~i~ in munea sunt: undele radiometrice de 1nalta frecvcma.' " . Radiatiile de ina. Cantitatea cea rrai mare de infurn~fi~~Brimitede catre om in procesul muncii 0 funreaza semna1ele luminoase recepporate de analizorul optic purtaorul de mesaj in transmiterea ~ireceptionarea semnalelor optice il constituie semnalele (¢alitatea transmisiei ~ireceptiei informatiil or est e co nditi natad e calitat ea iluminatului :11 ~. e) Radiatiileneionizarre. Radiatiile infrarosii eu lungimea de unda peste 25 ~ SlIDt neperiJ~~ pentm organism .precum ~iprin e:fecte generale organism ' Radiatiile uItraviolete'~actiunea cea rnai putemica asupra organismuhii ~ prezinta radiatiile eu lungimi de urda scurte ( 2000 ~ 2800 A). . de durata de expunere . . Radiatiile ell lungimi de unda intre 2800 si 3150 A influenteaza tegumentele .04 em si 50 em. imprimand caracteristici specifice mediului fizie ambiant. ~~. iar peste 3150 A actiunea biologica este foarte slaOO.radiatiile ultraviolete pot sa produce arsuri la nivelul pielii ~imucoaselor mergand pfula]a gradul n . Cercet:arile experirrenale au denxmstrdt '~80% din solieitarea nervoasa urrana se poate atribui excitatiilor optice. ca lID. Ele sun en~ de obiectele calde. . urniditatea ~i viteza aerului ) ~i de particularitatile organisrnului ( regiunea iradiata . _" .a de sursa de energie .mZator.llJ~ii .careintereseaza irtin6d deosebit din punctul cleivedere a1 seCl. '. Radiatiile infrarosii SlIDt radiatii eleetromagnetice eu 1ungimi de unda-cuprinse intre 0. Zgomotul este definit .radiatii de unda hmga ( 1. .4 ~ ) ./ \1.surse produciitoare de zgorrot prin aetiure aerodinamica..j I'.surse produc3toare de zgorrot prin aqiune ternca f' ! d) llurninatul necorespt. iar la doze foarte mari de ultraviolete are loe 0 degerereseenta a I'' .25 ~ ) . . infrasunetele . sunetele si ult:rasunetele se ~Jbrapun ati. . care sunt absorbite de straturile supdd~~le ale epidennei. ' ~i~~¥rtregului 9 . Totusi . Numai m mod exceptional se 'i'ntillnesc exclusiv oscilatii cu frecv~~nta sub 20 Hz sau peste 500 Hz . cat ~iInprivinta aqiunii lor asupra organisrnului executantilor.l!'t qpua categorii: .

sau fotooftaJrnie. .lUtropriimijloacelor de prodnctie. in ca1itate de cauze directe ale unor accidente . numite generic "pneurmconioze". C. sili~ rIDturali. surperile ~i prabusirile de teren Sill copaci . acvatic . Toate pot $na . i.In cazul in care in procesul de munca se ut." f) Potentialul electrostatic . aerosolii CIDlstfCi'. . L~ de unda a razelor este in general cllprinsa intre 0.lectro.4 .. atfu: de natura minerala. vaporii. . de bumbac etc. spirochete. virusuri. Pulberile pneumoconiogene.zultfurl un camp electric cu potential de suprafut..-ight Amplification by Stimulated Emission of Radiation ") este 0 sursa de lumina coerenta . immdatiile . al~ carei unde sunt in acord de fuza intre ele..r -~ ~\ I:' . Factori de rise de natura biologica. cl.t. •.i I. a lui Hehnhohz . iar celAlalt ~ In deficit de electroni (deci incareat pozitiv). viscolul. . La nivelul ochilor. ' " !" ~ )' . -teoria bazata pe stratul dublu electric. sunt separate brusc .II '1:' ' \ r" . 1:i ~: I Actiunea primebr patru gd~e asupra o:rganismului urnan poate fi regasita 1a prezentarea tacuti la categoria fuctorilor de rise de natura chiITl1(.60 ~ Inregiunea SJXCIlUlui de unde eIectromagnetice ..Iaserul (''1. tesuturilor.pulberile pneurroconiogene. ". Factori de rise de natura ehirnica .ele seismul etc.unirea de e.r8mfuJfurl neegale. grindina.' j (.'.75 u ). ell diametrul mai mic de 5 microni. cat si vegetalli. Incategoria fuctorilor de mmca de natlnii. .0. . Radiatiile ionizame sunt radiatii corpusculare S(lll JJeC?rpuscuJare care ~ de a crea. vfuJtul puternic .gazele. ~~:.1 l. .' I S-a constatat: ca 0 parte dintre 'f.i g) Calamitatile naturale. Atrmsfera de la locurile de munca are Into~'Uri .. 1\ contIDut de pulberi . Pulberile generatoore de pnew:noconioze SIm!mmeoase . alurniniu.. dintre care eele mai periculoase sunt eele invizibile... vaporii. . in contact. .· !! . curoseue sub dem. Caracterul special al mediului .valaru. atomi san molecule incarcate electric{lOm~)iJip .'prin interacti~ lor directa satt1nilirecta ell materia. generate de bacterii.~pulberile In suspensie in ~'.. azbest . Corcemratia de energie ~ifocalizarta exceptionala a razelor laser constituie pericolul principal pe care acesta il prezi.4 ~)~ infrarosu (peste 0. irnplica exiaenta la suprafuta corpurilor a unui potential electric diferit de eel din m1erior . ~~r~~ 10 . chimica proprii mediului de rmoca sunt incluse: ~!. fibrele de lfuID.: pulberi cu continut de bioxid de siliciu. Ill1i5tims. re.30 )l si 0. l' . .' ~'.gazeJe. cuprinzfuxl done-nail vizibil (0.' J l' \ .azelesau vaporii explozivi . aerosolii toxic] . in special. richetii. unele metale ( beriliu . '.~ingeneral si pentm om. in majoritatea situatiilor rrortale. ultraviolet (sub 0. Radiatiiile laser .\).~azele sau vaporii inflamabili .cillperC~ protozoare. D#:~ corpuri . electronii ( sarcinile electrice care au rnigrat) nu mai au timp 'suficieot pentru a reve:ni pe corpul initial ~i a.. expunerea excesiva Ja radiatii ultraviolete conduce ]a aparitia unor leziuni acute ale coniurctivebr sau correei.jl6: pot provoca trarsformari puhnonare . B. D.\~fr~:menul de incarcare a corpurilor cu sarcini electrice este explicat in prezent prin doua teorii: ':'~J I 11 -teoria energetica a lncilrc3t1i: ~ ca traDsferul electronilor de la un corp Ia a1tu1 se poate efectua la simplul contact al celor doua corpuri.. Acestea fonreazaultima categorie In grupa fuctorilor de rise de natura fizica Sub aceasta denumire sunt cuprinse: trnsnetul . srraturile superficiale~.st:fulnu se mai realizeaza corrpensarea .nta pentru organismele vii .ilizeaza raicroorganisrre. acestea pot ~ ajunga in suspe:nsie ~ aer. Unul dintre corpuriva avea exces de electroni (deci este incarcat negativ) . ciirbune ..pulberile in suspensie in aqr .in ultima categorie de factori de rise proprii rrediului fizic demunca se incadreaza caracterul special al aces¥a in anumite process de l11Ul1cii : suheran. carbtuile metalelor dure ) . alergii etc. sul:xtcvatic .75 u ). provocfuJd afectiuni pulrmnare: infectii.. alurecarile . I . : .

are intr-un grup de rmmca . cosmic. in calitate de furJ:nat:ie sociala .deoarece contactu1 social este' de durata ani rnarein primul caz . Factorii de rise proprii mediului social de murca reprezinta 0 alta OJrnpuueOta amediului de munca intre executant ~i co1ectivitatea In cachul ~ia ~i de~ara activitatea se creeaza legaturi . Relatiile primare necorespunzilloare se manifesta prin perturberi si int:ret1.. j. ~.I' ..fotofobiq.. structura cornunicationala defectuoasa . Climatul social neadecvat sub raportul securitatii :. dependente ~i interfereme care variaza in-fJ.e intre relatiile fonnale ~iinforrnale etc .J~tii In'munca. ~ . pIanul securitetii muncii . 11 Hri . . ff'" . si obiceiurile din cadrul unei colectivitati . .relatii insuficient consolidate intre membriicolectivitatii ' Relatiile cu colegii de munca ( reJatii pe orizontala ) sunt mai semnifieative ~imai irnportante in ceea ce priveste producerea accidentelor decit relatiile ell superiorii ( relatii pe vertcala') .i sanatatii In muncii este caracterizat de : relatii primare si cornpeterrt. ~' -lipsa de asimil.' : i 11 . r.a .izolareamului venit. . manifestai depresive etc. la disfimctii en repercusiuni directe in.:1: ii'.n~gfuJd pana lit psiboze de daustrofubie .::. atat peorizontala cit si pe vertieala .tensami in1re categoriile de" varsrn . I I 1 ~.l_!:eri. neconcordarrt.' \ . ceea ce are drept conseciota fuptul ca ecbipa d~ murca .adaptarea insuficientii a unei ~ane .:' .I. . . . tradusii prin oboseala excesiva . f.' . Diotre rrotivele perturbarilor de acest gen putern et1UIICra : ' 'j . Deficientele din sistemul de comunieare conduc la perturbarea activ:i:ta!ii .11c!ie de nivelul integrfuii In colectiv si care eKercrta 0 influenp deterrninarra asupra comportarrentului sau Coneeptiile.derelatii intre membrii colectivitatii . . detennina irnr-o masura foarte mare comportarrentulsub aspectul securitapi si s3. : E." aerian. Relatiile care se stabilesc intre rnernbrii implicati In realizarea unui proces de produetie . formal asimilate . alcatuiesc " rrediul social" sau " arobianta sociala " de rmmca Factorii de rise de accidentare si inilx>mvire profesionala proprii mediului social de rnuncii sunt de natura relatiilor interurnane. precurn ~imodul cum apreciaza grupul respectiv riscul.~I :. nu mai fimctioneaza in conksmaate cu scopul sau.va ~1f(Jducesuprasolicitarea psihica a executantului . .. ~ ..e necorespunzatoare nivelurilor de responsabilitate . i. . ) I. Lipsa de satisfactie in. ReprezerIt1nd un rrediu care nu este propriu existentei orrrului .. rmmca constituie 0 irnportanili cauza de accidentare . .dezacordul clintre structurile de grup .

desigur. carnplicatiile testiculare din parotidita epidemica. datorita variabilitatii si coroplexitatii fEinplnenelor. ' >~ Observatia face parte din. care pot aduce informatii extrem de pretioase. " . care in cazul nostru I soht reprezentate de cunostintele medicului privind patologiaumana.A venit apoi etapa investigatiilor clinice. cercetatorul face mai intai o observatie. Hipocrate a descris paraplegia din compre\sp:!e medulare. dupa cum arata L Hat~eganu. si ce se~fi~. care reprezinta a inepuizabila sur~ de informatii pentru diagnostic si tratament Observatia reprezinta forma eea mai elementara a cunoasterii.verificl ipoteza printr-un experiment. 0 stiinta bazata pe investigatie si interpretare. care iipoarta numele. caracterul ciclic al febrei dill malarie si facieJul caracteristic din peritonita. care in cazul nostru este medicul. De aceea. la baza simtului clinic. lsi 'lrldreaptil atentia spre anumite surse de informatii care ii atrage in mad deosebit atentia Observatia este. care in cazul nostru este reprezentat de bolnav. cu 0 acurtate S10 finete impresionante. Toate acestea nu au redus. desi prin descoperirea legilor general vaJabile stiinta este a generaluhii. Si nu trebuie uitat ca. despre care se vorbeste atat de mult in medicina.' . Pentru . carnportamentul orientat al fiintei urnane. Dirnpotriva.f~rl:f~ oomav. De aceea. i " . adica observa ceva Apoi emite a ipoteza si apoi. un subiect de observat.a. De aceea. -.Curs 5 Cercetare in nursing OBSERV ATIA CLINICA Observatia reprezinta. clinica a ramas in continuare.dupa cum W<ita Llfatieganu.I " di med:icul observa. de fapt.·I! 3. observatia atenta a bolnavului Observatia presupune un observator. diagnosticul a continuat sa ramana si astazi 0 operatic bazata pe 0 observatie foarte atenta si abia apoi pe utilizarea r·. dar si mijloc de recunoastere a valorii sursei respective. De obicei.sa descopere particularitatile sale. de fapt. medicul practician trebuie sa efectueze 0 observatiejfoarte atenta a pacientului. Observatia clinica a fost completata apoi eu observatia anatomo-clinica.cerGetare stiintifica aplicativa. De aceea. dupa cum arata Claude Bernard."' . observatia clinica a devenit azi mal utila si mai eficace. Asa spre exemplu. niste cunostinte anterioare privind fenomenele respective. a clasa de fenornene. . . a biochimiei si a imuno logiei cu ajutorul carora s-a constatat ca . eu nimic din valaarea observatiei clinice. care solicitat de foarte multe informatii din toate partile. care in cazul nostru este reprezentata de PC!1o~(~gia umana si. 1 _. el trebuie sa fie pregatit. un obiect. Cu toatadezvoltarea impetuoasa a investigatiilor paraclinice. deoarece ea este foma cea mai simpla si mai directa a contactului eu lnmea inconiuraroere. practica medicala este.) . du~ f4rn am ararat in repetate riinduri.rezultatul sp~ui de o?servatie pe car~ i-an mm:rtesta~ medicii de-a lungul timpului Cu ajutoml ~lJlritulU1de observatie. et au sesizat de multe on. bazata pe niste cunostinte din ee in ce rnai profunde. De aceea. Adica pacientii se deosebesc foartermlt intre ei si ceea ce este valabilla un pacient nu este neaparat valabil si 1a alt pacient. jsi . insa.. existenta unor. un mijloc de aparare. daca poate.A¥'rPtome si aparitia lor in anumite boli. nu prin experiment. De aceea. chiar dacarinvestigatiile paraclinice au luat 0 amploare deosebita.sau mal bine zis. se afla. una din etapele cele mai importante ale cercetarii stiintifice. . In acelasi tirnp. sa emita 0 ipoteza de diagnostic pe carel'~ a verifice. "medicina este a stiinta a individualului. medicul acorda 0 atentie deosebita pacientului si mai ales particularitatilor sale. constatfu1du-se ca simptomele bolnavului sunt produse de anumite leziuni organice. ceea ce stie.~ti~ lucrurile pe care ie vede la au " I Aceste cuno~inte ~nt si lor. ci prin investigatii clinice si paraclinice corespunzatoare.1 = ~.leziunile organice sunt produse si ele de niste modificari moleculare. in sfarsit. sa stie cam ce ar putea sa vada.

• celodalte mijloace de investiigare a bolnavului. transpiratii reci. Observatia atenta a bolnavului poate con:firma autenticitatea simptomelor acuzate de bolnav. cum ar fi cancerul. sclUbl:'eruptie faciala eritematoasa atrofica sau scuamoasa. deoarece. ulcer duodenal sau de astm bronsic. SI acest lucru este fo. sau 0 piele irltinsa. observatia fiind cea mai simpla.I). tensionat. el trebuie observat In continuare din momentul in care I k. sau genitale. cum ar fi hepatita cronies.u:mai 2 . de peste 40 de ori pe minut. cu colegii. In unele eazuri medieul poate observa foarte usor cabolnavul prezihta 0 culoare icterica. san 0 culoare bronzata care sa-i sugerezehl!)bala Addison. Asa spre exemplu. . care pune in pericol iminent viata bolnavului. De aceea'observatia care incepe inca de la primul contact eu bolnavul. starea de indispozitie generala si celelalte simptome ale neurasteniei. care-sa-i sugereze-o'sclerodehk1ie:ln aceste cazuri.j !j.nelinistit etc. medicul poate depista tipul de oomportament al bolnavului. reticuloze. Prirnele informatii privind tipul constitutional atitudinea. care-sa-l sugereze 0 afectinne hepato-biliara. asa cum at fi tipul lui H.De multe ori intensitatea unei co lici poate fi citita pe fata bolnavului Dar mi durerea.timpul consultatieici si cum se comporta m. care sa-i sugereze un lupus ~~i~rPatos diseminat. bolnavul mai poate prezenta paloare. care de obicei nu nici nu dispune de alte posibilitati de investigatie. cea mai usoara si rea mai la mdemana metoda de culegere a informatiilor de la bolnav. ras spastic.i sugereze 0 boala Basedow. desi bolnavul sufera eu adevarat. 0 senzatie de lipsa de energie.un simptom. este incordat.! . iritat. insufieienta tiroidiana.:lt~i 0 discordanta intre acuzele verbale. ~.sau 0 cianoza. observatia clinica permite medicului avizat -sa presupuna diagnosticul unor boli chiar s~:tarli ajutorul anamnezei si :tara vreun examen clinic sau de laborator. Apoi. asa cum se intfunpla in infarctul miocardic.i I!. 0 observatie mult mai atenta si mai indelungata a bolnavului pentrn a intra in posesia unor informatii si pentrn a putea face un diagnostic diferential. pe langa durerea pe care 0 acuza. de insatisfactie. trebuie sa continue in tot cursul investigatiilor si chiar dupa stabilirea diagnosticului in timpul tratamentului parra la cornpleta insanatosire a bolnavului. cancerul. in nevroza astenica. spre exernplu. 0 stare de imobilizare. pielonefrita cronica. familie.I. Asa spre exemplu. respirarorii.ipaligna.ceea ce a facut posibila dezvoltarea medieinii comportamentale: . intoV8rdSrte de manifestari somatice. Bolnavul trebuie supus observatiei inca inainte de a acuza. care sa. iDe aceea. insuficienta suprarenala. miastenia si distrofiile museulare.cu prietenii etc. care sa-i sugereze 0 afectiune cardiac a. insa. de tristete. dimpotriva. de indispozitie. si comportamentul bolnavului sunt obtinute prin intermediul obserzatiei.-. Observarea modului de comportament este foarte importanta. dura. <lata bo1navul acuza 0 stare de astenie fizica si psihica. 0 stare de discomfort. Roserman estemai predispus la infarct. acesta fiind un tip care vorbeste repede.un facies de groaza. eu ajutorul observatiei. eu miscari rapide ale globilor oculari. In alte cazuri este necesara. digestive. f i ~. anemia. .~e important pentrn medicul generalist. hiperaldosteronismul. voce rasunatoare. fizionomia. !t • I . doar pe baza aspectului exterior al :bolnavului. Aceeasi observatie atenta este nccesara si in cazul unui bolnav care acuza 0 durere precordiala.! \ ~ f~\~ I. eu riduri perpendiculare pe buze. in care ar putea apare astenia. Pentrn ca se stie ca modul de comportament poate avea influiente asupsa' organismului. cu clipit rapid. sau 0 casexie. apare iJ. hipotensiunea arteriala. J . ci si astenia si ameteala pot fi observate intr-o oarecare masura pe fata obosita si apatica :il'\\! palida si arixioasa Pentru un medic avizat.Eltrebuie sa observe nu numai modul in care pacientul se comporta in. .' . strident.:. '. agitatie neuropsihica.isugereze 0 ti~kJa.~ 1 1" I t I !~~ 1 . sau 0 exoftalmie care sa. pielea. medicul trebuie sa-l supuna unei observatii mult mai atente pentru a putea stabili diagnosticul de neurastenie si a elimina numeroase boli somatice. sub forma de fluture. ochii. colagenoze. de.extrem de dramatice si expresia lor somatica care nu este atfu de au'tdiitiea ca Ia boInavul care sufera efectiv de angina pectorala. sau. pentru generalist observatia si comunicarea eu pacientul joaca rolul eel mai important. eardiace. H.n .

S. in functie de aparitia sau disparitia unor ~iIi1Ftome.Asa spre demplu. . .gereze gravitatea situatiei.duodenai poate apare o 'melena sau'o'll~I1:'Jlitemeza care sa necesite modificarea tratarneruului. Spre deosebire de ceilalti specialisti el poate observa si familia.\ 1 ~'l incepe sa acuze anumite simptome subiective. iar prin intennediul auzului. atmosfera afectiva din familie ~i. 0 ascita. Cu aceasta ocazie. Pentru ca. mea din aceasta faza. in medicina nu poti sa ajimgi 1aun rezultat dedit prin observatii numeroase si indelungate. . care este eel mai implicat in procesul observatiei. starea dejsaoatate a eelorlalti membri din farnilie.. o_zi sau chiar rnai multe zile. cea mai mare cantitate de inforrnatii apreciata la 3 milioane biti pe secunda. eI poate observa mimica bolnavului la. daca nu despre diagnostic.spre exemplu.si in timpul examenului fizic al bolnavului.Acelasi lucru se intampla atunci cand observa 0 criza de astm. diagnosticul poate fi modificat sau completat. a carui evolutie nu poate fi precizata. m~cul isi prelmjg observatia. la uri bolnavcu diagnostic de ulc'er. miscarile de care sunt intovarasite. atitudi:nea. care potsa . iar medicul trebuie sa fie.1 I .' . respiratia bolnavuhii..l1. MedicuI generalist are dezavantajul ca nu poate urmari in permanenta bolnavul. ~~~ ~ . Apoi trebuie observat raspunsul bolnavu1ui 1a tratament s. va fi adinamic. rwi scazuta. De asemenea. Asa spre exemplu. El are posibilitatea sa observe evolutia mr. modul in care poate sa-si expuna suferintele.Bemard. Prin intermediul vftmlui el poate intra in posesia uunor semne iconice care ar :fi imposibi1 de descris si de receptionat prin alternijloace.a. va fi tinut sub observatie pentru a vedea daca nu apare ill} hematom cerebral si asa ~i departe. va avea 0 voce mai scazuta si isi va expune mai greu suferintele decat un bolnav cu 0 stare generala mai bum care nu este in soc. gradul de suferinta pe care 11inspira. el poate observa mediul de 1*e 3 . De aceea.tp/lte stabili un diagnostic in timp uti}.ljl' Ii t j:~ l. faciesul. care formeaza complexe imune care infiltreaza sinoviala. care determina ehrn. turrori subcutanate sau circuJatia venoasa colaterala. . a carus viata este in pericol.. Medieul trebuie sa observe modul ill care le expune. "stelute" vasculare. eel putin despre gravitatea cazului. medicul poate observa confonnatia toracelui. •..palparea zonelor dureroase sau reactia lui la mobilizarea diferitelor portiuni ale organismului... De asemenea.l~b~ de prostaglandina. Pentru d'i un bolnav in stare de soc. nivel economic. care iievoca modificarile organice si moleculare care Ie-au produs. sau 0 herniplegie. medicu1 prirneste. asa cum ar fi 0 voce.:r.Adica degetele :fuziff~it¢6. Atunci cand ml:. el poate ajunge Ia concluzia ca inflamatia articulatiilor este protfi~~de anticorpii anti IgG. un abdomen acut.. de fapt.leIungata a unor simptome sau a unor boli cronice. Dar el are avantajul ea poateurmari bolnavul 0 perioada mai lunga de timp.sau in gat de lebada Iievocamedicului modificarile moleculare care au detemrinat aparitia acestor m~diJlciiri. I . poate intra in posesia unor semne indieeale.prin intermediul vaznlui. eventualele conflicte. starea de igiena. medicul lsi poate face 0 idee. impi#¥¢ interventia chirurgicala. I 'I' ! .. va avea 0 fata mai palida.!r . ~ I Ii'" 1'1. 0 tuse sau un geamat.Pentru ca. Pentru ca. dupa cum remarca Cl. dupa cum remarca Laennec.care le face medicul poateajunge la interpretsri mult mai profimde. mai illt3i un bun observator. observatia are un rol deosebit in medicina generala. . conforrnatia abdornenului. .~.. tonul eu care vorbeste.a. Practica medicala estc fondata de fapt pe observatia bolnavului.. Observatia nu trebuie sa se termine nici dupa stabilirea diagnosticului. san nu poate prevedea evolutia fe~omen~Ior. .. : . ~ . Observatia continua apoi.11. numai prin simpla observatie a bolnavului. Plecand de la observatiile clinicbc. asa cum se intfunplii in spital. De asemeneaun traumatism cranian. eventualele eruptii cutanate.. 1eucotriene si enzime lizozomale intretinand astfel informatia. tinand bolnavul~ SU? oc~ul sau scru~r o_noap:e.11 :I'j'!ii )1: I.i ' ~ ~. Atunci cand observa 9(Jg~~le unui boInav de poliartrita reumatoida. va fi tinut sub observatie permanenta pentru a vedea modul in care evolueaza tabloul clinic. daca acuza 0 durere mai precis sau mai vag localizata s. i ~d ::. a cann etiologic nu a putut fi mca elucidata. Dar medicul generalist <l1u: trebuie sa observe numai bo lnavul.\ . culoarea pie~mimiea.

Pentru <. f i .! " I· . desi pot aduce informatii extrem de valoroase. I . . .. toate simturile si toate } .. pentru a efectua 0 observatie cat mai atenta si mai profunda a bolnavului si a mediului san de viata si de m~ea. calitatile sale. I i. " munca si colectivitatea in care loeuieste bolnavul. a bolnavului si a rnediului san de viata si de .. ' •... rnunca. ( ..De aceea medicul generalist trebuie sa invete sa {tie' un fin observator al .i'! exista pericolul card ~a efectueze 0 observatie prea sumara si sa se bazeze mai ales pe rezultatele de laborator. care. simple si direete. nu 0 pot lua niciodata inaintea metodelor eliniee si in primul rand inaintea observatiei. . 4 . medicul generalist trebuie sa puna in joe toate resursele sale. De aceea.. eu toate problemele lor.I' I J. .( bolnavului..

document etic privit S1 analizat din perspectiva Codului de Deontologie Medicala. .document medical privit si analizat din perspectiva ghidurilor terapeutice. 3. este. in cele mai multe cazuri.Curs 6 Cercetarea in nursing I: » METODA ANALIZEI DOCUMENTELOR I' . Foaia de Observatie Glinica Generala (FOCG) .xlepozitarul'' unui congloITrfr:r?ft e informatii si date medicale.nu exista boli ci bolnavi") 'confera repere ce pot fi ulterior prelucrate statistic si didactic.' . FOCG poate fi privita (in ansamblul ei) si ca un act de cercetare stiintifica.document medical Pentru orice practician. Pentru a:s~ in~epli~H. . Foaia de observatie clinica generala . parae linilee. intrucat particularitatea ei (in sensu 1 dictonului. 1. in care sunt trecute de-a valma toate datele pacientului si toate investigatiile efectuate \mpreuna eu rezultatele lor.I. in sprijinul si spiritul acestei :idei.. oferind in acelasi timp posibilitatea de verificare proprie. In plus.viteza mica de transmitere a datelor (peste 24 ore).accesibilitate redusa la date (FOCG se gaseste la un moment dat intr-un singur locsi nu poate fi consultata simultan de mai multe persoane). concizie SI c01(ch.document medico-legal privit si analizat din perspectiva Codului Penal.•.i:I'~. Intr-un studiu efectuat la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti se apreciaza ca: . a ghidurilor de practica medicala (ca documente ale CMR). t . . Sistemul clasic al foii de observatie. Adrninistrarea acest~p Wnglomerat de date medicale confera FOCG 0 tripla dimensiune: 1. atat de necesara oricarui medic.Jffilctia ~e docuII_lent medical.pierderi rnari de date (fise sau foi de evolutie.7 ~.. fie el incepator sau cu experienta. rezultate greu de gasit sau neinteligibile). I . • _. FOCc_r are nevoie de veridicitate.faugat rubrica "sustinerea diagnosticului si tratamentuil~'{91inic si paraclinic)". p:ac~ib~ fn~. Foaia de ObservatieClinica Generala (FOCG) 'capata 0 importanta deosebita. .t\lenta m orgaruzarea datelor medicale. a statisticii medicale si a deciziilor medical-administrative la nivel de ramura sau la nivel de spital. s-a a$. fise de consultatie. Foaia deObservatie Clfuica Generala (FOCG) . dupa ce decizia terapeutica a fost luata. 2. .peste 10% din analizele de laborator solicitate sunt pierdute sau nu sunt comunicate la timp. devenind .icaGenerala (FOCG) . consemnarea si interpretarea datelor medicale stimuleaza gandirea elinica.al FOCG. pierdute... Din aceasta perspectiva. depasit. •• . Foaia de Observatie Clin:. Plecand de la aceste considerente." 1% din documentele medicale se pierd fizic in fiecare an. compus atat din relatarile d pacientului. . r~ ~ •- .:.in noul format .dicala actuala ne arata ca pentru fiecare pacient intemat rezulta un volum unas de date (mvestlfatll) . secuntate. ~ 1 . generale.5% din investigatii sunt repetate in mod nejustificat. Modelu1 actual se caracterizeaza prin: . . ~..stalarileobjective ale medicului si din rezultatele investigatiilor ) ~'. . cat si din CO'D. ~ pentru 10-15% din investigatiile radiologice rezultatele sunt trimise prea tarziu.

.a~. investigatii. . In medicina libera contemporana.\.nu i 0rer~ posibilit~te~ unei evide?te . intr-o evolutie t paralela. prima preocupare a medicului trebuie sa fie sanatatea pacientului. iar acestea sunt sumate sau dimpotriva. primordial deoarece multe dintte domeniile de aplicare siprincipiile Codului de Deontologie : Medicala sunt oglindite inrubricile (respectiv maniera de comp1etare a):lor.dintre 'dreptUi-'i"le-fimdamentile "ale pacientului '(bolri~~llui) s-a materializarIn responsabilitatea juridica a medicului iar institutia responsabilitatii juridice medicale s-a metamorfozat odata cu transformarea medicinii (din arta in stiinta): de la incriminarea faptelor medicale doar pentru intentie pana 1a incriminarea din culpa. la momente diferite. "~ De aceea se impune introducerea unui sistem informational prin caredatele medicale existente sa fie puse la dispozitie rapid si cornplet. rigoarea medicala si instituirea unor mecalriisme de feed-back (clinic. constientizarea rolului acestei institutii (a responsabilitatii juridice medicale) determina un impuls pentru cresterea calitatii asistentei medicale.111. Asadar. I~ ~HC'lasi imp..~~. Sub acest aspect.lL~~. " devine pe deplin constient deobligatiile ce ii revin in contract. chiar pe pagini diferite) sau exista situatiimu rare) in care nu se poate afla doza administrata. precum si la alteinvestigatii efectuate.~:(~'luattot mai mult catre 0 relatie contractuala in care. incl~gfJ:in cele care au ca subiect calitatea vietii. In toate relatiile profesionale medie-pacient.document medico-le~&J ~'. iar acesta. ca document medical (si me(t~d6:-1egal n acelasi timp).e~a ~ ce pnveste administrarea medicatiei profilactice si/ sau curatrve mtr-q'Ste. analize. FOCG devine un important document medico-legal. toto data medicul trebuie sa aiba acces la istoricul pacientului.) Foaia de observatie din . adrninistrativ) in evaluarea veridicitatii datelor medicale sunt madatorii.document etic Standardele etice de conduita profesionala si responsabilitate pot fi uneori prea multe.. " In acest context si pe baza premise lor juridice expuse. raportul medic-pacient a I. Foaia de observatie clinica generaIa . pacientul isi alege mechc'dl. .·~tiv. 0 noua standardizare si informatizarea completa a foii de observatie sunt necesare. Este evident ca nu poate exista 0 expertiza medico-legaIa vis-a-vis de un fapt medical la nivel de spital. .c ' !. Concomitent cu acestea.dis~iplinar) in c. I! In analizarea (supravegherea) comportamentului etic aI medi9.' i· 2. . pentru a putea face 0 corelare eficienta a datelor oferite de aceste teste. II I. fara analiza FOCG. FOCG poate juca un ro1 t. neluate in consideratie de medicul'curant.chede spital. Aceasta preocupare si devotiune trebuie sa se manifeste in toate procedurile medicale. stadiul actual al FOCG.' I' Ii " Ilq 2 . Lipsa de acuratete in acest domeniu face ca FOCG sa piarda rolul de document medical implicat in cunoasterea si cercetarea patologiei iatrogene. dar nieiodata mai putine sau impotriva eelor cerute de lege. la randul sau. FOCG capata statutul unui adevarat MARTOR in procesul medical. unul . in care se fac recornandari terapeutice in urma unui consult interdisciplinar. El datoreaza pacientu1ui 0 loialitate prim~~~. Foaia de observatie clinica generala . ne intalnim cu foi-de 0bservatie in care consemnarea medicatiei' se face haotic (larubrici diferite. ' 3.c:are si a u~1Ui ontrol (c1~c. medicul curant este dependent de teste.~ti. III practica.~tdi. Adeseori. In medic ina moderna.~ In plus. pe baza increderii.

Asadar. independenta profesio:r:ta~a absoiuta a medicului.1J~dicuh. etc. .si 0 obligatie ~. pe de alta parte. fiecare dimensiune. ce trebuie consemnat inFQCQ. analize de laborator. rezultatul invest~s~tiilor radio-imagistice.t~igJb ~-_'. In acelasi timp FOCo. p'l.. Informatiile medicale.. Astfel. etc. obtinerea consimtamantului la actul medical este un act specific. intreaga Foaie de observatie elinica general a (intocmita de medic pe numele pacientului sau) . este obligatorie in prezenta martorilor. un echilibru intre constiinta profesionala. :1 : .. refuzul de a aeorda .~a.I' ! I . Secretul medical este 0 conditie de baza a relatiei medic-pacient. . indrumand pacientul spre alte surse de ingrijire medicala. Din acest unghi aprecia ca informatia medicala oferita pacientului (si care sta la baza deciziei sale) isi are RNidiUI in totalitatea datelor medicale (constatari 0 biective. eu exeeptia situatiilor de urgenta.. de crestere a increderii si adresabilitatii fata de institutiile medicale pleaca si de la managementul datelor si informatiilor medicale. la baza respectarii secretului medical sta dreptul fundamental al individului la demnitate si confidentialitate. !.' dimensiunea etica se impleteste cu cea medico-Iegala. libertatea prescriptnlor si actelor medicale pe care Ie 991~st~eranecesare in limitele competentei sale. diligenta in stabilirea'.l. este un purtator de+ secrete medicale. Exprimarea in scris a consimtamantului (liber exprimat).. '-~' ~~c·~~. Consimtamantul bolnavului este un criteriu salutar in evaluarea riscului util. ':.qUgnosticului.pacient. pe de 0 parte si increderea pacientului. Transparenta in ceea ce priveste dosarul medical al unui pacient sau in ceea ce priveste pacientul insusi. primul pas in acest proces fiind FOCG. ExperimentuI na tur al Experimentul este metoda prin excelenta de determinare a cauzalitatii 0 relatie de cauzalitate intre dona variabile inseamna cii 0 variabila (independenta) produce variarie intr-o a doua variabila (dependenta).se ajunge la consimtamantul exprimat (etapa obligatorie prin care pacientul isi acorda permisiunea specifica de a fi tratat). ' ~ . dintre avertizarea utila si avertizarea excesiva. privind pacientul nu sunt considerate un domeniu public. inainte de orice act medical si inainte de orice interventie chirurgicala I anestezica I intravenoasa I intraarteriala.ij.C. b. •" .. .sa exprime echilibrul dintre prev:et!erea riscurilor si asumarea lor. care ocupa 0 pozitie centrala in actul comunicarii in cadrul relatiei medic.. "" " . . c. de transparenta in relatia rnedic-pacient.R~:.li.) cuprinse in FOCG. In concluzie. Pe langa cele doua~afi principii deontologice exista si alte dimensiuni etiee ogl:indite in FOCG: -_ .jTIgrlJlflde sanatate dill motrve personale sau profesionale temeimce.clinica generala. 3 . . permitand reanalizarea (la un moment ulterior si pe baza date lor medicale consemnate) elementelor de informare asupra alternativelorterapeutice si asupra acceptarii riscurilor. I:. contribuind la cresterea calitatii actului medical. ca depozitar al. N evoia de acuratete.. eade sub incidenta nonnei etice a secretului profesional. . solicitarea investigatiilor paracliniee si a consultului interdisciplinar. iar forma informarii prealabile trebuie sa fie simpla si inteligibila.I . in planul suferintei sale pu este permisa (exceptiile sunt prevazute de lege).Qllsitntamantul trehuie.ol~. din perspectiva consimtamantului.Continutul informarii trebuie sa fie exelusiv veridic.bolnavului. ce1e trei (iimensiuni ale FOCG se completeaza reciproc.unor informatii (evidente) medicale. In actul medical se porneste de la consimtamantul implicit (care caracterizeaza relatia curenta de consult medical) si. Din acest punct de vedere. prin rolul ei. Consimtamantul dupa prealabila infonnare (termen pe deplin consacrat astazi) reprezinta un drept al .

.':J . relatia originals clispare. adica atunci cand influenta unei a treia variabile este verificata. corelatiile dintre variabile fund adeseori instabile.. I Aceasta relatie se spune ca exista atunci dud: . masuratorile ~i observatiile sunt adeseori imprecise si implica multe variatii. ~ . ... voWil. " .dea ca. Experimentul este metoda de analiza a relatiilor canzale care reuseste sa respecte toate cele trei conditii de mai sus. .·l ~ . verificarea ipotezelor dedit pentru descrierea unor fenomene. . Experimentarea este mai potivita pel/fa.. ".. este foarte dificil sa se determine.. in stiintele sociale. nu mai vorbim despre control.i mill este utilizata exten:3~vOft cercetarea grupurilor mici. Desi reprezentarea comuna asociaza experimentele cu laboratoarele.i propozitii (variabile) limitate si bine definite. . Mai mult. J i ! . astfel incat variabila independentii I ' 0 precede pe cea 2) Exista 0 corelatie intre cele doua variabile. precum este ancheta sociologica. toti :factorii pasibili a influenta 0 influenta 0 corelarie intre cele dona variabile. 3) Nu exista dovezi potrivit carora relatia dintre cele doua variabile este p~rie (spurious). In cazul celorlaltor metode de colectare a datelor pentru cerecetarile de tip cantitativistverificationist.. • I !I lt ~.I I .. I' . Experimentarea este foarte potrivita pentru proiectele de cercetare care implica notiuni :. Metoda a fast :.ye..1. ~ . -c '. modificarea uneia dintre variabile este legata de schimbarea In cealaha variabila. experimentarea este posibila si ill contexte naturale.< " 4 ~- . . ai. ~ 1) Exista 0 secventa ordonata In timp intre variabile. .. ::1 I· ij i I I 11 dependenta '.~.

-intrebarile sunt 0 combinatie de intrebari generale si specifice.pennite obtinerea unor informatii simiJare despre fiecare candidat. . -foloseste intreOOri standard: "Cine sunteti dvs.' : . "Ce puteti oferi finnei noastre ?' etc.este foarte utilizat in selectia initiala. .~\.1... ca1itatile si comportamentul solieitantului si modullor de potrivire eu im~ qrganizatiei T~puP' de interviuri pentru selectia resurselor umane: Tipuri de inteIViu:.ntate pe 0 anumita tema eu soopul evaluarii pregatirii si experientei solieitantului.. . 7.. 9.este folosit in consultatiile psihologice si in selectie. ceea ce usureaza selectia. 3. I i... 8. a corespondentei ~#ora eu cerintele postului vacant.. 6. : Ii . '-are drept soop cercetarea reactiilor in conditiile exercit~ .este mill di. 'r. .Curs 7 Cercetare in nursing .ficil ca irnebarile adresate sa aiba legatura eu serviciul. "Care va suet punctele forte 7'. . Interviul rara instructiuni unei presiurupsihice. 7'. 10.'. IntelViul sub presiune 13.are 0 mill mare tenia subiectiva. 11. . t Interviurile sunt cllscut~!. 5.11: .. neadresate intr-{) arrumitaordine. . INTERVIUL InteIViul structurat 1.se asearnana eu un chestionar oral. .: r' } r J ~!I ~ . cand exista un numar mare de solicaarri. . 4.intrebarile pot fi stabilite antieipat. Caracteristici. se rnai exact si mai valid decit alte e interviuri. 12. se pot pune intrebari suplimentare pana se obtine informatia dorita. ( 1 . .intrebarile nu sunt rigide. 2. . ".se pun intrebari generale care sa-l determine pe solicitant sa vorbeasca despre sme.L I )l:.

'. :. . .Ektul de halo: este legat de aceiasi eroare si se manifusta eturci canl celldatPb interviul este irnpresionat de unanurre raspuns sinu aude in continuare decar lucnnile legate de acesta. 1. ' ! ~ :~l pro~. -poate geoera 0 impresie foarte despre eel care conduce interviul si despre' orgarrizatie.-Tocmai de aceeapemu a evita aceste erori.Eromea generata de judecatile premature: este vorba de furmarea unei pareri despre candidat chiar de la inceputul interviului legat si de aspectuI exterior ala acestuia.. Centrul de evaluare sau metoda AC !" Este 0 metoda ce permite selectia persoareor in functii de conducere dUM cele doua criterii . este indicat ca inrerviurile :sti se realizeze de catre persoane specializate in domeniul reJatiilor si comunicarii interumane. :j:. I~ii . care nu are niei ilegatura cu domeniul in care so lieita t . p.l J *limsit : . 3.teste de inteligenta si perspicacitate. si anume psiholOW. implicfuld 0 sarcina de executat. <:c. nefiind neaparat fondata pe 0 apreciere cat de cat obiectiva] ' ..'. j 1 5. Testul si cbestionarul .Scenariul detailat perrnite candidatilor sa cunoasca in mod continuu amt rezultatele proprii cat si pe q~4 concurentilor.profesionale si manageriale. .se recomanda pentrupostud in care . B. l J '. conducere . Pachetele de :4. dar acest lUCIDeste infirrnat de practica.:: : ~. in care sunt cerute anumite infonnatii despre candidat.Dlfurl pareurgerea.. __.teste si chestionare de personalitate C.. I .~~~...va cauta sa si-o confirme pe tot parcursul interviului... " inprocesele de selectie si evaluare sunt folosite de catre psiholog urrraroarele tipuri de teste: .14. in scopul observarii comportamentului si deciziilor individului testat. . care implica conditiispeciale de aplicare si ioterpretare. .'...'.. amintim: L . . Testul este 0 prom definita. De asemenea.care este folosit in faza de preselectie si consta intr-un chestionar scurt de circa 10 minute. parere pe care o.. mai multortehniei de selectie intr-un inte~A1:9~ eel putin doua trei zile.' .~. iDe asemerea este revoie de respectarea uror reguli de interviu. presupl. Printre erorile des lntiilnite la eei care intlryiul. " Multi dintre rei care intervieveaza auimpresia ca pot alege eel mai hm candida numai pe bam. . SimuJarile sau studiile de caz Aeestea imagineaza fragmente ale vietii profesionale.teste si chestionare de aptitudini .'. -cel care corrluce interviul adoptao ':. identica peInru toti subiectii. ! ' 2. •_ 2 . '. de intuitie. D. Prill aceasta metoda se studiaza comportamentul candidatilor in situat'il~lf~..1~: reactia candidatuhri. . ~ ...f' "16. in cadrul interviului initial de triere se realizeaza 0 anamneza A Erorile care pot apare in desfasurarea intervmlni .'I~' I' solicitaraulhicreaza sub stres. Cele trei tipuri de interviuri prezentate in tabelul de mai sus constituieint~iul de profunzime..:! . un instnnneot ina1t specializat.. " ..t~ programe elaborate de cafre specialisti permit evaluarea candidatilor pentru fiedr!'e tip de sarcina si aptitudine de inti.Zgomotul cultural: ~ atunci c3nd avem de-a face eli lID cardidat caret 0 perfomana recumscuta intr -un anumit dorreniu. . in urma caruia se acorda un punctaj in :fimctie de care se decide continuarea sau intrenlperea participarii candidatului la actiunea de selectie. .:l atitudire foarte agresiva pentm a Ull.ce. In selectia personalului se utilizeaza si interviul initial de triere. .

intrucat.' -sa fie specifice domeniului utilizat.propunerea de schimbare (presupune studierea domeniului supus cercetarii). . . colectarea datelor §-i clasificarea acestor+pregatirea teoretica complexa a celui care efectueaza'i ~rcetarea .:':'\ .l. ele se pot referi la faptele supuse explicarii.. Nivelele profunzimii ~ii a) Descrierea-este nivelul ~11PYificia. ipotezele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa se refere la fenomene observabilc..~. ~J "' . :.i .. Felul practic.~ercetarii si UlJ!1~<¢i fazeidq~~~l!:.este doar 0 ipoteza verificata... 2. urmand conditiile..reprezinta 0 ipoteza verificata) lpotezele pot fi clasificate: .dupa nivelullor de generalitate.~~ Curs 8 Cercetare in nursing " . logica a documentarii si are ca obiectiv aprecierea ~iin!ifica asupra studiat). propriile ca:acteristici) . Cuprinde 3 etape: .. Pentru a fi admisibile metodologic. proceduralin care se utilizeaza 0 metoda san alta de cercetare se numeste tehnica Cecetarea fimdamentala-are drep. . .te in teorie sau •~ . ~TAPELE CERCETARII Metodologia este teoria ~jintifica despre caile (metodele) sporirii eficacitatii cunoasterii umane.1\:. deschiderea unei noi perspectiY~:i1li~p. -sa utilizeze concepte precise. . c b)Clasifiearea datelor-se r~llft. Etapele cercetarii .ta7Ji prin categorisire sau clasificare ~i utilizeazii conceptul de categorie (clasa de obiecte sau fiinte car. -sa fie verificabile. ~.dupa obiectul studiat. ~ ' . constituie 0 constructie deductiva elaborata plecand de la faptele observate ~i destinata unei verificari ulteriaora. ipoteza se distinge depostulat sau paradigmar'Teoria. I 1:. carene inconjoarli". . I .Brimo) -ordinea ce se pune in invatarea unei stiinte. la conceptele utiliza. Documeotarea-observaref \fuptelor..documentarea prealabila .b~'~R~'ezinta caracteristici comune si pennite compararea eu alte cJase care au > .~. ea trebuie demonstrata. .tapj.diagnosticarea (consecinta efectivitatii si eficacitatii mijloculiri . Metoda (de£de A. Teoria criminologies nUl. ipotezele pot fi generale ori particulare. .j practica . (etapa finala si are loc doar dacarezultatele cercetarii 0 impun) 1 ~.~ttoj:lel explicative a criminologiei ~l VIZeaZa clarificarea natum ~1 cauzelor obiectului de studiu. ea reprezinta un ansamblu structural: de concepte ~ijudecati de valoare. particularitatile acelei stiinte. pentru a putea fi acceptata. 1. scop cunoasterea si int~legerea lumii. Elaborarea ipotezelor explicative. 3. Verificarea ipotezelor -este dificila deoarece criminalitatea nu se poate produce in laborator. cru..llirgireauniversului explicarii realitatii. Cercetarea aplicatii .e are ca scop explicarea sintetica a realitatii..lpoteza. c) Explicarea-corespunde . ~.

elaborarea si demararea protocolului si prezen. I .I. TEMA DE CERCET ARE CLINICA III.area acestei probleme..'TEMA.Realizabil: investigatorul trebuie sa estimeze chiar din stadiul deleoncepere a proiectului sansele •~. competenta si • . INTRODUCERE .. irealizabil. Descrierea inadvertentelor intre ceea ce este observat si ceca ~e ar trebui sa poate sa 2 . inainte de a investi timp.informatia necesara pentru rezolv... Aceasta tse 1 realizeaza prin etape succesive: ~r' definirea precisa a problemei. J A face credibile studiile de cercetare clinica si d(4!'eivaluare. lOlL:' . REDACT AREA MEDICALA I~ . cercetarea eficienta a literaturii medicale si selectarea celor maibune studii referitoare la problema. II.'I. . .: . Lumea medicala . . parcurgand aceleasi etape mentionate mai sus pentru a scoate in evidenta faptul ca un bun proiect de cercetare este acela care este: .II. DE CERCET ARE'tLI~.:h~i: \ 1.'.Util: raspunsul adus la intrebare trebuie sa aiba repercusiuni asupra unui anumit aspect al vietii medic ale . Aceasta lucrare prezinta bazele metodologice ale studiilon de cercetare."Medic ina bazata pe dovezi" . INTRODUCERE "Medicina bazata pe dovezi" Practica medicala evolueaza. CERCET AREA BIBLIOGRAFICA IV."lj. REDACTAREAPROTOCOLULUI V.trehuie sa se pregateasca si sa dea exe'rtl. lata de ce pare necesar sa acordam un plus de obiectivitate abordarii deciziei medicale.N ou: studiu1 trebuie sa aduca 0 inforrnatie noua si sa nu se repete un studiu deja realizat . in calitatile sale de 'observatie si in experienta profesionala.pl~de astfel de medicina . experienta..! ELABORAREA UNUI:PROIECTDE CERCETARE CUPRINS: .qA ProiectuI de cercetare se naste dintr-o intrebare care isi gaseste originea III curiozitatea cercetatorului. . "fondata pe dovezi" ("evidence-based medicine"). Aceasta poate fi considerata: ca 0 veritabila schimbare de concept in modalitatile practicarii medicinei. generalist sau specialist.tarea in mod pertinent a logicii rationamentului cu punctele sale forte dar si cu cele slabe.~ . I. Bazele ncilor concepte rezida atat in descoperirile cercetarii clinice cat si in integrarea rezultatelor cercetarii in practica cotidiana a medicului. I. ~ .). rigoarea metodei si utilitatea rezultatelor aceasta ll:s\ill. .1 .~~ . energie si bani in elaborl:tr~a:unui studiu care poate sa fie ·:1<' I.illnatimp. sale de succes... prin claritatea obiectivelor. DEMARAREA STUDIILOR VI. " .

-1!' 'I". atunei problema de cercetat este fundamentata pe 0 ipoteza. B.. Lectura rsistematica si critica a literaturii medic ale si part~9~p~rea la congrese su~fsurse de teme de cercetare. a publicatiilor selectate. cancerologie.l ne asiguram ca stirn ceea ce cautam si unde cautam."j' \. 1 . Trebuie de asemenea sa fie bine formulata. " .' .~\de teme de cercetare care corespund la doua mari categorii de studii '. Este vorba de un studiu descaiptiv. specifica. Cuvintele cbeie ("descrip.1 . Nu exista ipoteza.' i ~ !i 1 I 3 ~.ta'mai multesute de titluri.. gasesc punctele comune ale diferitelor observatii discordante ale unuia si aceluiasi eveniment).Iucru. psihiatrie.. trebuie verificat daca raspunsul la aceasta nu exista deja. Mediile de cautare i ' Cercetarea bibliograftca poate utiliza diferite instrumente. 'l Temele de cereetare si ipoteza sunt deei legate dar nu se situeaza pe acelasi plan: existenta unei ipoteze atesta yointa si posibilitatea de a generaliza rezultatele.rea?ibliografica propriu-zisa.'. A. Obiectivul proiectl4. Trebuie sa stirn sa cercetam. 0 atitudinea critica poatejastfel sa fie generatoare de intrebari interesante .. I III."-··· .f' ~ I j 'I . Adica trebuie elaborate 'cuvintele ~ eheie si descrise mediile de cautare. Biologicul Abstracts (Biosis). act iva. Daca la sfarsitul acestei etape raspunsu] la intrebare nu. ' '. atuncr-este perfect justificat sa intocnliDl un protocoL ... "~III~ . mergand de la celt maigeneraleca: Index Medicus (Medlin9)i'~. .lPji:poate fi descrierea distributiei caracteristicilor unei populatii.. chimie analiticft*. intr-o masa considerabila de informatii.4' validitatea si aplicabilitatea.' "!. articolele pertinente. A doua etapa este IGQ~~acritica. " " . A.intrebarea pusa (intrebare: ce vrea sa spuna ?) Materia tratata este extrasa din domeniul in eare se af1a cercetatorul. Experienta ne invat~ de altfel ca cercetarea referintelor sugereaza ea msasi cercetatorilor noi intrebari si noi cuvinte-cheie. conceputa si redactata inainte de inceperea studiului. adica identificarea publicatiilor care se refera 1a subiectul H1\ b!scutle. .. .' .. Exi$. Cuvintele cheie care 0 descriu trebuie sa contina pe deasupra numelui specific a1 materiei tratate sinonimele sau echivalentii sai. . Tema de cereetare odata formulata..tori") trebuie intr-adevar sa descrie toate aspectele subiectului: .J2. Inainte de a ineepe trebul~ '~(. Prima etapa e.xcerpta Medica (Embase). pentru a le apr~ci.I{armacie industriala . Chemical Abstracts pana 1}iitj ~ele mai specializate despre SIDA. o buna tema de cercetare sau ipoteza trebuie sa fie simp la.materia tratata (intrebare: despre ce se vorbeste ?) . Urmeaza apoi etapa parcurgerii acestor articole. Principala sursa este-Iiteratura medicala. prea numeroase pentru a fi toate citate.. Daca intentia este d~ a emite 0 judeeata asupra unei posibile relatii intre diferiti factori studiati.definesc 0 intrebare.de. B. exista sau daca este incomplet.ste cer9fthl~. C'ERCETAREA BIBLIOGRAFICA Un bun proiect de cercetare trebuie sa fien 0 u. Este vorba de un studiu analitic.duca la aparitia unor propuneri de solutii pentru a suprima acest decalaj. Intrebarile puse sunt si ele de 0 mare diversitate (impun 0 ipoteza si 0 testeaza. cosmetica. identifica elar 0 problema.. Exista doua mari tig4i.

Planul propus in acest capitol este un plan general care poate fi utilizat in toate situatiile pe care le intalnim in cercetarea clinica. . indiferent daca este yorba de calitatea eercetarii intreprinse sau de pertinenta rezultatelor publicate.indiferent de distanta.t ~'> I . REDACTAREA PROTOCOLULUI Protocolul este documentul care descrie metoda studiului propus. .direct pe biroul cercetatomlui 1. 1 " -~. In acest capitol s-a propus un plan de protocol.Titlu El rezuma problema pe care ne propunem sa 0 studiem.dinfce in ce mai mult . In aeeasta etapa.'1 . i' ~ IV. CD ROM/on-line (asigura pe langa rapiditatea aeeesului si posibilitatea consultarii eelor mai noi art~9~)l. ' )1-I-t I :~ I'. cercetatorul. ~ ".- 4 . constituie factorul ce favorizeaza interesul comanditarilor si alocarea de la buget. .despre care se vorbeste '. e. Tiebuie sa fie clar. ' . mai simplu dec at un studiu anaiitic.:"' Lectura critica a literaturii medicale I. pe langa consultarea literaturii medicale eu referire directa la tema elaborata. de la ipotezapana laconstrangerile rnetodologice si care defineste conditiile de realizare si desfasurare. nu toate etapele descrise aici sunt obligatoriu utile sau pertinente: 1.-.' . suficient de scurt si in acelasi timp suficient de informativ. . cu descrierea fiecarei etape. '. Pentru un studiu de conceptie. Este esentiala scrierea protocolului intr-un stadiu precoce a1 procesului de concepere a studiului atat pentru cercetator si cei care participa la studiu.principiul echitatii sau repartitia echitabila si onesta a riscului 'si-beneficiilor cercetarii. justificarea obiectivelor.ein timp real)..principiul respectarii persoanei. precis. trebuie citrte documentele si judecata calitatea continutului lor. Cercetarea bibliografica si articole1e odata obtinute.Astfel se ajunge 1a notiunea .de biblioteca eleetronica. . in conditiile importantei problemei tratate S1 ale impactului asupra populatiei.. Trebuie amintit ca numai earacterul sau inovator si pertinent. """. .'.principiul interesului si beneficiului cercetarii. sau ehiar de publicatie fara har~J( ~Informatia in totalitatea sa poate sa apara . II ~~: . virtuala. cat si pentru comisiile de etica sau organismele susceptibile de finantare. El poate contine 0 informatie despre tipul de studiu propus. .principiul inocuitatii cercetarii sau punerea in balanta a beneficiului si a riscului.de aici inainte . Aceasta este sarcina viitorului investigator care doreste sa precizeze tema sa de cercetare clinica sau sa gaseasca justificarea proiectului sau de protocoL Pareurgerea literaturii necesita deci 0 selectie si 0 evaluare. . ~. va pune in balanta si criteriile etice de baza in materie de cercetare medicala. Principiul consta in a judeca valoarea publicatiilor. .Pot fi folosite mai multe suporturi: hartie.r F~ . ~I!. Pentru aceasta s-a dezvoltat conceptul de "literatura critica''. gratie Internet . care se supun urmatoarelor principii: .ului.

. de exemplu. in plus. Obiectivul este de a eva.Al doilea se refera la iE:Y~b~'Ogie 1a cauzalitate: sau Obiectivul este de a pune'..Justificare studiului Cercetarea costa mult si presupune timp. o ipoteza este 0 afiU'Ir}atie(si nu 0 intrebare I problema) despre.Al patrulea se refera la impactul unei interventii Obiectivul este evaluarea unei interventii terapeutice. de depistare.! ..Primul se refera la prognostic sau la evolutia unei stari patologice.~rationament. Exista 4 mari tipuri d~ objective care trebuie formulate foarte clar si foarte precis: .pacientii 1t1 situatii de disconfort sau risco Trebuie deci pus din nou accentul direct pe rezultatele sale. Propozitia: "exista 0 asociere intre factorul studiat si criteriuViltfonarii" constituie ipoteza alternativa. 5 intotdefmna necesar.. .. Tehnica esantionarii trebuie sa fie decrisa in stadiul de protocoL 7 .~il (~videnta 0 relatie de cauzalitate intre doua evenimente sau de a calcula forta de asociere intre. trebuie sa formuleze explicit 0 ipoteza.: ~~i anifestat si mornentul cand'istoi'lCul' dmlc se terminaIprin ~m vindecare. pe un esantion _ i .criteriile de inc1udere dar~ definesc principalele caracteristici ale populatiei implicate in studiu. . mentala sau sociala). Trebuie realizat . ~ '.vor aparea la un pacient intre -mo~entul cand boal!8. moarte. Nu este reprezentativ.Ipoteza Orice protocol de cercetare chiar daca este un studiu analitic. sa permita calcularea probabilitatii ca d asocierea observata sa su:~~~~ numai din intamplare.. ~ . .Obiectivul . Obiectivul este de a cunoaste si de a. 8 ~ Un eventual studiu p~lot I' l .e~4~tIra intre factorul studiat si criteriul de rationament". care este raportul cost-utilitate ? 3 . Ea poate.lu~ 0 strategie de diagnostic. . . pentru ca testul statistic. de preventie sau de educare: ! -face ea mai mult bine decatrau. doi factori. 5 ..Culegerea si analiza datelnr Protocolul trebuie sa comporte 0 descriere a analizelor statistice programate in studiu si justificarea lor (pentru a lua in calcul.Marimea esantionului Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru populatia la care se vor aplica concluziile studiului. In general. factorii de confuzie). . sa puna . j.intelege evenimentele care.o posibila relatie intre factorii studiati si criterijle: 4..Al treilea se refera la performanta testelor diagnostice . construit ptk:~~~\nde la date1e adunate. sau de a ameliora interpretarea rezultatelor unui test.2. sau inst~~~ea pacientului intr-o alta stare fizica. '.crit eriile de excludere care definesc un subgrup de subiecti care nu satisfac criteriile de includere 6 .Subiectii --I: Protocolul trebuie ~a~e prezinte: . '. ipoteza-este' prezentata sub -forma ipotezei nule: "nu exista l. 4 .

':... .!ljlptilorechipei protocolul complet. generatoare de ambiguitate. VI. 1. Struetura rezulta din 'logica stiintifica.i: < . agreabil prezentat si. 11.a' estima amplitudinea diferentei" observate (utila :pent'tii~ a determina rnarimea esantionului). Artico luI original este 0 dare de seama pentru 0 munca decercetare. 'j.a evalua rata de raspunsuri. 6 I I . Autorul trebuie sa . deci. trebuie sa contina toate informatiile privitoare la trial. Sunt deopotriva integrate referinte si la nevoie.:.udiu poat~ sa se confrunte cu probleme". REDACT AREA MEDICALA "Ceea ce se concepe bine se enunta dar" Redactarea stiintifica pleaca de la stiinta si nu de la literatura.Metode (cum a fost faeuta). chiar daca a fost indelung pregatit Sl aparent bine conceput. Faza de demarare a cercetarii este adeseori 0 perioada difii~:i'ia.j j. Viitorul nu este utilizat in'~\.' explice cum a selectionat articolele de referinta. pertinenta sa si justificarea sunt esentiale pentru acceptarea proiectului de catre un organism finantator. Calitatea prezentarii sale.: I .~*~ctarea stiintifiea. prin probleme de confidentialitate si principiul minimalizarii riscului. de tipul actualizarii unui subiect. " '1 .i :"'"1:. indispensabile. acesta este mo~entul in care u~ st.a antrena si testa personalul implicat in studiu. Acestatrebuiesafie clarredactat.1 k·q . trebuie de aserreiitea proscrisa.Intradevar. '"de modestie". 'i ". utilizare~ timpurilor trecute pentru evenimentele survenrte m trecut.J . DEMARAREA STUDIILOR.:': . figuri si tabele.Stilul stiintific difera de ~tilulliterar. pun aceentul pe respectul fata de persoana. consideratiiIe etice.hr~~?ri majore. Cercetatorul principal are sarcina de a distribui partic~tJ.~ " l. mai usor de consultat. titai ales.-.lntroducere (pentru ce munca a fost faeutaj. . Acest paragraf realizeaza sinteza tuturor etapelor din punct de vedere al costului.Implicatii etice '. Este util pentm:. . Logica ~tiintifica i~~~~~r pentru verbe.Rezuitate (ce s-a observat) si Discutii (ce ered eu despre munca mea). Stilul . hnH~:nd folosirea prezentului doar la notiunile foarte bine stabilite. Forma pasiva.!1. j:' t ' . 12-Referinte I In aceasta sectiune sunt reproduse referintele diverse lor dqcumente citate in diferitele parti ale protocolului.i: ' I 9 . Ea este ghidata de principii care decurg din insasi rigoarea stiintifica. Aceasta structura trebuie sa fie respectata. 0 buna utilizare a limbii sf respectarea regulilor gramaticale sunt. lO-Bugetul .Calendarul . In stadiuI de realizare a protocolului. "Punctul pe i'' este 0 redactare mai scurta. . Toate situatiile posibil a fi intahfite de catre investigatori trebuie sa-si gaseasca raspuns in lectura protocolului.' I V.' Trebuie sa precizam durata si momentul fiecarei etape.

'.Claritatea este a'doua virtute a unui articol stiintific.?~ta~?p!ata ~~. de tipul "metoda utilizata". adverbe.~r •• r" . mult. f~ Chiar daca am invatat sa evitam folosirea aceluiasi cuvant la intervale apropiate si deci sa cautam variante elegante. este insa util. Titlul Titlul anunta continiaul attieolului eu maximum de prectzie si ' de concizie.~t1ale de unitati sunt licite. Ultima parte indica.Precizia.· Este primul element de atragerea cititorului.~~..f.la inceput de fraza.ij. 0 scadere in greutate de 10 kg nu are aceeasi semnifieatie la un subiect de 100 kg sau de SO kg. facuta dupa terminarea articolului.. ) trebuie suprimate. Redactarea sa. Expresiile emotionale sau de curtoazie trebuie evitate . Dar trebuie sa evitam si excesul de concizie: elipsa dauneaza c1aritatii. ca si datele marginale. paragraf. in una sau doua fraze.~~.r. : 3.. Introducerea 7 • .' "Efcaetera". a coerentei lor in text si tabele. A dona parte trebuie sa precizeze aspectul particular al problemei abordate in aceasta lucrare originala. este eel care' a realizat cea mai mate 'parte a Iucrarii sau eel care a dirijat-o.?i~~ i!!'~#l~1:( ~< 2.}ceas. ) H.. rigoarea stiintifica implic utilizarea aeeluiasi cuvant pentru a desemna acelasi lucru.n ]'.~sa cum" SI "de exemplu" sunt imprecise. 111 afara cazului III care CItItQIN-f )oate deduce lOgICtot ceea ce este subinteles.ta."'. Ea implica cuvinte simple si 0 sintaxa simpla. Expresiile inutile (a propos de. 4. mal man Ju~~aIe bl0n:-~dtA~. . Cuvintele informative trebuie plasate la inceput.. Ortografierea unei abrevieri trebuie verificata daca suntem nesiguri. cand urmeaza umn numa~. Precizia impune verificarea tuturor . Ea ii of era acestuia 0 idee conbisra· si clara despre subiect pentru ca el sa inteleaga de ce a fost efectuata lucrarea·. . trebuie sa ghideze si redactarea articolului.)..Concizia este a treiacalitate a unui articol stiintific. adesea. Titlultrebuie sa fie seurt (10 pana la 15 cuvinte) si precis. prezenta mereu in derularea cercetarii. Rapelul istoric. . Ometoda experimentala trebuie sa) fie destul de precis descrisa pentru a fi reproductibila de catre cititor.s.~~:~. un autor nu lucreaza decat rar de unu] sipgur.a unor cuvjnte cu potential informativ important.p?li~~:~:.) trebuie suprimate. . autorul es~e eel care a redactat manuscrisul.." '1' Importanta studiului este pusa in valoare pentru ca cititorului sa i se trezeasca interesul de ai urrnari lectura. Contrar uzajului literar e~t~ ~a pune~ 0 vir~~l~ chi~i~a. este oportun sa semnalam ca. fi ameliorata prin asezarea in pozitie forte .numerelor.) nu sunt recomandate. . i:~!JI ~ Introducerea este js . in pozitie forte. Adjectivele si adverbele imprecise sau inutile (examinare atenta..l. adjective si expresii fara valoare (decurge de la sine ca. .obicei redactorul *. .recunoastere.A u tor ii In teorie. Ea poate. iar colegii din echipa doresc o. • I .. . ~ Prima parte a introducerii ~xpune aspectele generale ale subiectului.inte de ". trebuie sa fie concis.~ifolullii. in practica. Primul autor este de. daca este necesar.. . . contributii la studiul. dar nu si cazuri. chiar recomandate. Substantive. titlu ..~".jlPHnteintre cunostintele autorului si cele ale cititorului. ~ Abrevierile internM~. daca s-a produs intr-o luna sau intr-un an.. cere multa atentie. Un subtitlu.

Mai mult.. la discutii.b. Acest capitol este inima articolului original.concIuzia risca sa fie 0 repetare sau 0 tentativa de . discutia nu trebuie sa se termine printr-un rezumat. si numai iaceasta. Discutarea critica si obiectiva a lucrarii se refera la fiecare capitol al artico lului jj' If. Asa cum nu trebuie sa citam un . Partea de discutii difera in concepere fata de capito lele precedente: este bine saexprimam la modul personal ceea ce gandim. doar rezultatele autorilor sa-fie expuse.l expuse sunt finalitatea cercetarii descrise in introducere si a metodelor fo 10 site pentrui 6t. 8 :~ • c. Rezultatele I I· I. Deci trebuie sa nu contina niei 0 referinta. fara ca aeestea sa fie prea numeroase . Inexactitatea citarilor. comparatie cu alte studii.I~ • 1 J . 0 greseala grava Este de a face sa figureze rezultatele la discutii.salvare dintr-o discutie prost elaborata. ele sunt baza discutiei. Orice afrrmatie trebuie fondata pe una sau mai multe referinte. Este bine sa. Autorii pot ii~u~1fsa-si precizeze aportul personal prin maniera in~care au abordat problema. Toate rezultatele trebuie raportate strict doar in acest ~:1'U}}~ol.autor fara sa dam referinta. :. in transcrierea rezultatelor altor autori sau in ceea ce ii facem noi sa spuna poate constitui 0 alta eroare. Este bine sa se dea toate detaliile neeesare interpretarii rezultatelor. autor si prezentul pentru expunerea faptelor admise si /sau dovedite. singura lor reluare acceptabila intr-un raport de cercetare.obtinute. Putem in schimb formula ipoteze pentru 0 viitoare lucrare. o alta eroare este aceea de a rep eta la discutii ceea ce s-a afirmat in introducere.~: Al doilea obiectiv este aprecierea calitatii si validitatii rezV~ta~dor. . Material si metode Acest capitol cuprinde expunerea materialului de studiu si eel al metodelor de lucru. Trebuie sa fie destul de precis pentru ca cititorul sa poata reproduce sau verifica lucrarea. 0 solutie este de a aminti in introducere stadiul cunostintelor noastre si de a confrunta.i_ 5. 'j . ajunge aici. Nu trebuie sa citam niciodata alti autori fara sa Ie fi eitit articolul original. ~ AI treilea obiectiv este acela de a compara rezultatele c. Unele reviste tolereaza ca articolul sa sfarseasca printr-o concluzie.: 6. propriile rezultate eu cele ale altor autori. Aceasta implica rezumarea principalelor rezultate. i.. rapqH:amdoar rezultate: aoest capitol nu trebuie sa cornporte niei un comentariu. \':'.' 0-:. '1 7.. Primul obiectiv este de a comunica daca scopul cercetarii expus in finalul introducerii a fost sau nu atins. explicatie. ~ • . Calitatea discutiilor si interesul starnit de acestea reflecta cultura stiintifica si inteligenta autorilor. sub 0 forma sintetizata si clara. Un avantaj real este folosirea figurilor si tabelelor pentru a furniza maximum de informatii intr-un spatiu minim. cu metoda de lucru si cu rezultatele. 'dele ale altor autori. Nici un alt ::rezultat nou nu trebuie sa apara. Rezulta\\6fl. Daca exista diferente. dar nu este recomandabil: . . . 'Textul nu trebuie sa repete datele furnizate de figuri si tabele. scopullucrarii. Discutiile Scopul discutiilor este de a interpreta lucrarea realizata. trebuieIncercata explicarea lor. i t :~ Timpul verbelor trebuie sa fie treeutul daca se citeaza un alt. eu mijloacele puse in praetica . Acest capitol raspunde la trei objective.

cum a fost facuta aceasta lucrare. I' '. 0 pagina dactilografiata la doua randuri. substanta informationala a art ico lului. ~e a prezenta cititorului. . Rezumatul trebuie sa. fie informativ. 9. Referintele . probabil.bine stabilite. 2001 J. Referintele sunt prezentate la sfarsitul arti(\q\ttlui. Edit Dan. Scopul lor este d~~ . Timpul prezent al verbelor nu trebuie utilizat decat pentru notiuni. intr-un spatiu redus. adica. Francois Delahaye: "Cercetarea c1inica de la idee la publicare". Gilles Landrivon.~ curand posibil dupaenuntasea faptului si nu la sfarsitul fiecarei raze. !. prost condusa. este exact ceea ce-I va incita pe. I 1. Referinta este enuntata cat mai '. ce concluzii sau generalizari putem extrage de aici ? Rezumatul nu trebuie sa contina trimiterea la referinte.~ ~! "'I' "! .justifica orice fapt enuntat. Este partea cea mai citita dintr-un articoL Sau. II Expresiile emoticnaie trebuie suprimate.. . 8. j . care au fost rezultatele. cititor la parcurgerea intregului artico L El este susceptibil de a fi reprodus in numeroase documente fara articoL lata de ce el trebuie sa fie comprehensibil prin el insusi. Lungimea sa este deseori indicata in instructiunile catre autori. L ~ . figuri.~ ~ ~ • 'i 9 .. eel mai adesea de la 250 la 300 de cuvinte.i. tabele sau note si nici chiar abrevieri neexplicate in interiorul propriului sau continut. Rezultatul Scopul sau este . aceasta parte este sigur prea lung a si. Daca discutiile depasesc jumatate din intinderea totala a articolului.I \"'. • ~" 'j I" 'I P " I. cu titlul. Constructia sa reproduce structura articolului si raspunde la patru intrebari: de ce. aproximativ. .l:. i . '. Bibliografie .

Ele pot fi considerate abuzive si ill cazurile cand. elprezinta adesea semne frPce eu diverse grade de gravitate: hematoame.'arsuri. dilacerari.Pca a1 unui copil co~ principalu1 criteriu de apreciere a ingrijirii acordate copilului de catre per!!. in privinta acestui tip de definite se pune irarebarea daca IlU ar tre'bui' incluse aici si acele f>rrre de violenta care nu au provocat vatamari la comitere. "Copilul este 0 :fllrl~ \rtifueraollii. aplicate pe oricare parte a corpului. care-si exercita dreptul de a pedepsi copilul.corespund greselilor comise de copil sau cand ele sunt menite sa aduca satisfactii adultului nu sa corecteze comportamentul copilului r' 1 . profesionistii au nevoie de criterii de diferentiere intre diversele ~)~i de abuzuri. Acest fel de abuz este insOtit de traume psihice imediate sau ulterioare. lsurori si asistente medicale._ . criterii pe care le construiesc pomind de la nivelul de suferinta produsa copilului. . Nici ele nu sunt ins3 totallipsite depericol pentru sanatatea sa mentala.~il~J. periculoase pentru sanatatea copiilor apar uneori printre rmdalitarile "educative" aplicate copiiloft cil1et:cilire un parinte.ltlecare au aceasta indatorire. tragerea de urechi sau de par.Oru. ' .. care trebuie luate m oonsiderare in cazul aprecierii gravitatii actu1ui violent.§i ar putea foarte usor sa-l :rfuleascti). prin repetare. ) Pedepsele minore aplicate in mod obisnuit nu dauneaza samat. leziuni interne.de pilda cu scaunul . fffichm. este definita ca abuz fizic.i. dar si atunei cand pedepsele nu.lncepe atunci c§nd sanaretea psihica san fizica a copilului este pusa in pericoL Pomind de la aceasta. ele pot sa conduca la traurne psihiee. legarea. asistemi sociali. sunt aplicate foarte des copiilor. Nil' tdate leziunilefizice sunt Jnsa accidentale. Sanatai:ea fizica este un standard central in aprecierea eaJitatii vietii copilu51~::( eriul grijii :fata de sanararea ~ copilului §i depistarea surselor de vatfunare fizica sunt centrale inproteetia cop. '_'. . E greu de decis unde incepe abuzul grav. ci ~ica unnare a amenintfuii eu violenta ~ia trairii irninentei acesteia Dar judecarea comportarnentelorin functie de majoritatea legihr existente se face in mai mica masura pe seama intentiilor oamenilor ~ in mal mare masura pe seama actebr comise efectiv ~i a consecioteor acestora in consecima.Oricfu de toleranti am fi cu privire la dreptul ~'l'1tltilorde a-si educa copiii side a. educatori.: ffejhne grave. lovirea lui de perete sau de vreun obiect. Pedepsele fizice sunt metode educative folosite pentru a cauza minorului durere: haw eu mana sau eu orice obiect.. Folosite in mod repetat.deoarece transmit copilului mesajul violentei fizice.1992) . vatamai.· Curs 9 Cercetare in nursing " ABUZUL FIZIC Pentru profesionistii implicati in acordarea diverselor fonne de asisfentJ a copiilor (medici. Agresarea fizica a copilului in mod deliberat de c31re adultul in grija caruia se afla e~ provocarea de leziuni sen otravirea lui. eventual chiar actiuni periculoase ca arderea sau otravirea lui. mai ales cfu1d este vorba de 0 pedeapsa administrata copilnlui . "Abuzu] fizic este vammarea produsa neaccidental de persoana in grija carela se aM un copil la un moment dat" (Pecora et al . Ideea extinderii definipei este argumentata de faptul'd trauma psihica lID se produce doar ca rezultantii a durerii fizice.. impropriu san in neconcordanta eu faptele comise.. psihologi). tara sa fie iesite din comun. asezarea eopilului in genunchi. dar care indue!. din repertoriul cornportamentelor imnitive ale parintilor.' ~ alege rnetodele educative. caznl in care parintele aruncii spre copil eu diverse obecte . 'abu2u!. echimoze. probabilitatea crescota a vatiimfuilor (de ex.atii si integritatii corporale a copilului. plagl. Gravitatea abuzului dum in functie de vatarnarea produsa copilultii. Ace~~. consideram ca sttrliul fenmnenului de abuz ~ineglijare poae porni de la relevarea prevalentei unor actiuni potential cauzatoare de abuzuri. scuturarea. . nivelul de sana:c¢TI.

Lezami grave ale capuhri la.Fracturi la copiii mici.. .date fund cele spuse deja eu privire la riscul neconfumat al vataniirilor. iar 14. recuroscuta precis ca numsr san ca pondere.2% de copii carecersesc. muncesc in agrieultura sau zootehnie. ananmeza sufer. leziuni usoere) ." i . . 10.Echirmze pe bratele sug~lk. semne de suspiciune (dupaA. Anamneza rredicala nu se potriveste eu traumatisrnul (alta Drmal dispunere. ql~igravitate rredie. Expi6ati-ea face parte din aceasta in§ici. ~.) .Leziuni multiple dupi dld. Tipuldetraumatism: I . Balan et al.Aspect neoorespunzaor allmhracaminpi I .~r t :'. Prezenta altor semne de abuz~i uieglijare .j 'I f Ii' .categoria copiilor cu rise. chiarlao singura aplicare (arsuri cauzate copilului. de exemplu) ~iimpiedica realizarea sa scolara sau profe~iohala . :. Parintii /ingrijitorii ca~ ~utor la spitale diferite. Iillini san coaste 11Jfte..a unui:furtun san cablu.folosirea curentului electric §i altele ce provoaca urme adanci si rani sau imbolnaviri. mai ales d~ ~ multiple.6% ehiar In timpul programnlui de studu.\ r· . mai ales de ziare. pentru a evita identificarea.6% incarca.:' ~buzive sunt considerate in primul rand pedepsele din categoria celor grave.6% sunt \fu1zatori ambulanti. 28. Un raport al InstitutulUi }~?tional de Cercetare Stiintifica In domeniul rmmcii si Protecpei Sociale (dupa Popa. sunt injositoare (cersitul.care se adauga la prirrele dow categorii . a unui cutit etc . ". Dintre muneile prestate de copii se indica un proceot de 23.~.ropiii supu~ abuzului fizic major( cap sp:n1.Aspect fizic neglijent .2002) Echinoze. infometarea acestuia. 10.1% au declarat ca rmmcesc in timpul anului scolar. in privinta carora avem euno§tinpi despre corrportarrentesi situatii care indica posibilitatea unor rele tratarrente suportate de catre minor (diferite tipuri de reg1ijare sau de abuz). b .:. prezin1. . 21. pe care le defmim ca actiuni comise san omise intentionat. .. iar 2.83% au evitat sa raspunda (tara si. . :fac curatenie...l:lxluraJa ~i erroragii retiniene. dar nu avem cert:ituclinea comiterii br In prezent.1Totodata ea poate afeeta echilibrul psihic al copilului.'.qii gravitatea efectebr abuzului sunt: .Atsuri de!igara. Studiile care se ocup8 de prevalenj:a remtrel1ului de abuz ~ lPPula1ie pot da men estimative privind pordereaeeesor copii ..03.~~ar ~i opilul mie. ~ osoase repetate sau cu gravitate CI"e:£uta. Dintre copiii care muncesc. Categoriile de copii care ~ PJt diferentia dt. Aceasta se refera 1a 0 populatie de copii.a date dupa care 5.1998). descarca sau cara marfa.4% recunosc ca rnunca i-a impiedicat sa urmeze scoala Indieatori. echimoze fuciale.1 t· . 26..categor'ia minorilor:~f.~ii I I' . Varsta Idezvo1tarea copilului nu se potriveste eli istorieulltraumatismul.~ s§ngeriiri bucaIe la copii fua eruptie dentara. capacitatile rezistentei sale ~~'~. ".66% dintr-un lot de familii intervievate au declarat ca l~i 1rimit unul sau mai multi copiisub 15 anila munca. .~loatati"iJrin munca este un tipapartede'rclctratamcote. arsuri etc. c . 8.ropru supusi abuzului fizic minor( supmfE!e de piele Inro§ite.I ~~I ~~ 2 il i' ~. 53. prea rnulte I grave.. iar altii strang' gunoaie.1 ~hill1bari eu fiecare repetare. .Frncturi costale.7% afirma ca munca nu i-a silit sa abmdoneze scoala.~i. .8% ~ rnasini. daca activitatile de mnnca sunt contrare preocupa1:]lor specifice varstei sale.l .J·deoarece se refera la implicarea eopilului in activitati care depasesc . care comporta un rise substantial pentm sanatatea si integritatea corporala a minorului.ttJ. folosirea unor instrumente periculoase . hemoragie SJ. nege insa). dar sunt mult mai obositi.

VmamareaC{uporalli de cele mai multe on treee.Atitudine de aparare exagerata. ramane insa spaima. de exemplu agresarea n~justificata a eelor care intrebari: . disperarea copilului. care pot apwea de la lovituri. nesiguranta. in urma controlului efectuat.Nu apeleazii la medicpentru ajutor.j. ingrijirii §i I .9t:~ faca fata singur acesto~ expenente care Yin di!I. persoanelor care' au ..tesPOl1sabiht~tea cresteru.. inrr-un moment de neatentie. neaiutorarea. i ~ Comportament neobisnuit a] parintilorJ ingrijitorilor . Killen. .'. protectiei lui (K.Refuza tratamentul adecvat sau intemarea in spital.J)31tea . observa ca fetita are si aite fracturi rnai vechila ambele maini si 'picioare.t~tdeauna durerea produsa de bataie este insopta de semne vizibile si uneori vatamari cu consecinte medicate grave nu se vad Dramatic e ca de multe ori fin este v:m:ita nici suferinta psihica -spaima. dar si arsurile. \ I Exemplu de caz: Greta. a fost adusa de catre marna ei in serviciul de urgenta al spitalului de copii ell 0 fractura a rnainii drepte.Prea linistit/ prea activ.. trairile asociate barailor repetate~1k~¥te SLUlt persistente $i sapa adanc. .. .Anxietate exagerata. Nu m. 'j . _-. Mai ales atunci cand copilul este lasat sa se adapteze :. 1997). lntrebare: Care sunt motivele pentru care asistentul social ar putea suspecta existenta relelor tratamente aplicate . acestui copil? .\ . facute ell tigara. Mama sustine ca a cazut de pe scaun. deoarece se ocupa de ceilalti doi copii ai ei. " . Medicul de garcia. trin~ ciupituri. Comportament neobisnuit la copil: .Inadecvat prietenos.. . . pun Semnele uzuale ale ebuzului 'fine sunt contuziile. .Hipervigilenta. de 6 luni. II [: •••. 3 . . fief de calcat sau alte aparate casnice. ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful