DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI IAŞI CENTRUL DE PLASAMENT „C.A.

ROSETTI”

GHID AL JOCURILOR PENTRU COPII
- sinteză a jocurilor utilă educatorilor specializaţi şi instructorilor animatori -

Autori: Penelea Maricica, psihopeddagog Vadana Mona, psiholog

1

Cuprins

• Introducere

• Jocuri de autocunoaştere, de prezentare şi de cunoaştere interpersonală • Jocuri de cooperare şi de comunicare

• Jocuri de creativitate şi de confecţionare

• Jocuri de energizare şi de spargere a gheţii

• Jocuri de afirmare

• Jocuri de încredere

• Jocuri dinamice

• Alte jocuri pentru copii ce pot înlocui privitul la televizor

• Bibliografie

2

Scurtă introducere despre importanţa pe care o are jocul în viaţa copilului
Din totdeauna şi pretutindeni, jocul a fost şi este strâns legat de mirifica lume a copilăriei. Nici un copil nu-şi trăieşte deplin această minunată vârstă fără joc, fără veselie, fără mirajul care însoţeşte zilele şi orele de el însuşi dorite şi înfăptuite după propria sa plăcere. Jocul este un factor important al socializării copilului, deoarece acesta, potrivit unor reguli scrise sau nu, îi determină pe copii să se cunoască mai bine, să comunice mai mult, să se simtă bine unul cu celălalt şi să dorească acest lucru. Jocurile au rol important în dezvoltarea fizică, intelectuală, morală şi estetică a copiilor. Jocul este pentru el la fel de important ca munca pentru adulţi, îi îmbunătăţeşte capacitatea de comunicare, îl determină să se implice în cât mai multe activităţi, făcând posibilă, dezvoltarea armonioasă a personalităţii acestuia. În jocuri se dezvoltă interesul şi obişnuinţa pentru muncă, pentru corectitudine, se fixează deprinderile, se automatizează mişcări foarte complexe. Jocurile care sunt inspirate din viaţa de toate zilele îi arată copilului regulile mari ale vieţii civilizate, oglindesc stadiul de dezvoltare al societăţii în care trăieşte. Sunt şi un material foarte bogat pentru dezvoltarea gândirii şi afectivităţii copilului. Prin joc, imaginaţia copilului se dezvoltă, la fel şi puterea de inventivitate. Copilul doreşte să semene cu cel pe care-l interpretează în joc. Copilul observă personajul pe care îl imită în jocul său. Prin joc copilul îşî îmbogăţeşte şi dezvoltă felul de a vorbi.. A te juca presupune a-ţi propune o sarcină de îndeplinit şi de a te obosi, a face un efort pentru a îndeplini această sarcină, jocul este o încercare. În cadrul acestora, copilul trebuie să respecte anumite consemne, reguli. Prin joc copilul învaţă ce este o sarcină, învaţă să-şi fixeze atenţia, să-şi stăpânească instabilitatea naturală, să facă un efort. Jocul reprezintă tipul fundamental al activităţii copilului. Sub influenţa lui se formează, se dezvoltă şi se restructurează întreaga lui activitate psihică. Prin

3

Astfel. în psihicului copilului se produc schimbări importante: copilul dobândeşte numeroase şi variate cunoştinţe despre mediul înconjurător. munca sau serviciul pentru adulţi. Prin joc. a înţeles. în experienţă personală. Jocul este mişcare.intermediul jocului. sunt nervoşi şi impulsivi. aplicarea în practică a soluţiilor memorate şi care sunt eficiente Privind jocurile unor copii putem observa că unii nu respectă regulile jocului şi se manifestă individualist. alţii cooperează şi sunt disciplinaţi. echilibrate şi să le acordăm mai multă atenţie. angajează întreaga fiinţă. a realităţii înconjurătoare. reprezentările. o cercetează. o prelucrează şi o transformă în învăţare. Celor din prima categorie trebuie să le acordăm mai multă atenţie din punct de vedere educativ deoarece pot să dezvolte unele trăsături negative de personalitate. comprehensiunea gândirii. din viaţa sa. etc) În jocuri intervin. copilul învaţă să-şi organizeze acţiunile pentru a le sincroniza cu cele ale celorlalţi copii care se joacă. mobilitatea. este observaţie şi imitaţie. în timpul jocului. se dezvoltă şi se exersează elementele creative. 4 . copilul desfăşoară o variată activitate de cunoaştere. În joc copilul manifestă liber tot ceea ce a văzut. i se dezvoltă procesele psihice de reflectare directă şi mijlocită a realităţii (percepţia. gândirea. conformându-se regulilor jocului. prin joc. copilul descoperă şi lumea şi viaţa într-un mod accesibil şi atractiv. Esenţa jocului este reflectarea şi transformarea. mai receptivi la influenţa grupului şi pot apărea perspective ale unei dezvoltări armonioase. ei pot deveni mai atenţi. memoria. ci. este exerciţiu şi învăţare. este disciplinare. De aceea. limbajul. e tot atât de important ca şi activitatea. Ei trebuie introduşi în colective omogene. Jocul este de o mare importanţă în viaţa copilului. explorare. capacitatea de a imagina soluţii noi. a învăţat din jurul său. îşi modelează personalitatea şi îşi va exersa diferite abilităţi care îi vor folosi mai târziu în viaţă. Prin joc copilul ajunge să dobândească autonomie. jocul produce copilului bucurie. este comunicare şi socializare. Jocul nu este numai o simplă distracţie. imaginaţia. pe plan imaginar.

Adolescenţii Adolescenţii vor să experimenteze pe viu viaţa adultului şi relaţiile cu celălalt. atât din punct de vedere fizic. cât şi psihic. sunetelor şi efectele pe care le produce asupra lor. inventivitatea. jucându-se nu se plictiseşte niciodată. mai târziu. Etape ale jocului 0 – 2 ani: etapa senzorio – motorie Acum copilul dobândeşte controlul asupra sa şi asupra obiectelor din jur. Copilului îi place mişcarea şi învaţă să-şi stăpânească şi să-şi controleze mişcările. jocul dezvoltă imaginaţia. copilul întrebuinţează cuvintele sau obiectele în mod simbolic. Înainte de toate au nevoie de timp în care să nu facă altceva decât să fie cu cei de vârsta lor. Joaca include elemente de fantezie. dar şi el ne cunoaşte pe noi. să asculte muzică. creativitatea. îi oferim atenţie. gândirea şi iniţiativa copilului. prin joc învaţă să stabilească relaţii cu cei din jur. de simulare. simţurile. dar. Jocul este important pentru formarea relaţiei dintre adult şi copilul pe care îl are în grijă. face recurs la imaginaţia. El colaborează cu alţi copii. 1 – 7 ani: etapa pre-operaţională Folosind simboluri copilul se joacă sau interpretează anumite situaţii. îl disciplinează. pe parcursul dezvoltării lor. memoria. îi putem dezvolta diverse deprinderi şi obiceiuri bune într-un mod plăcut. Ei se joacă în paralel cu copii de vârsta lor. Îl cunoaştem mai bine. gândirea logică. vorbirea. ne apropiem de el. Adolescenţii nu muncesc la fel ca adulţii. ei pot munci din greu studiind. să exploreze lumea imaginilor.Jocul dezvoltă curiozitatea şi interesul copilului. motricitatea. deci au nevoie de joc. jocurile şi activităţile includ reguli. explorează. cunoaşte lumea înconjurătoare. 5 . îşi consumă energia şi reprezintă activitatea pe care o realizează cu plăcere. simţul de observaţie. să afle cu adevărat ce-i interesează. armonios. La început îşi stabilesc propriile lor reguli. Peste 7 ani: Etapa operaţională Gândirea copilului devine mai logică. devin capabili să respecte „regula jocului”. se dezvoltă sănătos.

. Mă mănâncă aici Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.să examineze cercul lor de prieteni şi relaţii. Aceste jocuri vor ajuta participanţii: . Timp de desfăşurare: 15 minute.să descrie propria persoană. Jocuri de prezentare 1. . de prezentare şi de cunoaştere interpersonală Scopul principal al jocurilor este facilitarea autocunoaşterii realizată în grupul de copii. Procedură: 6 . . stabilirea primului contact şi apropierea dintre ei.să recunoască propria valoare şi a altora. Materiale: nimic.să definească propria unicitate şi unicitatea altor persoane. . .să valorifice calităţile personale şi ale grupului. Aceste jocuri vor permite copiilor posibilităţi de explorare a caracteristicilor personale şi de exersare a diferitelor modalităţi de exprimare a personalităţii.să respecte diferenţele dintre membrii grupului. vor permite compararea cu alţi copii pentru a descoperi propria individualitate şi unicitate.Jocuri de autocunoaştere. . Obiective: A însuşi numele tuturor participanţilor.să exploreze concepţia de sine.să recunoască schimbările care s-au produs cu ei în timp. .

Note: În dependenţă de mărimea grupului se poate repeta acţiunea în sens invers. Materiale: un rulou de hârtie sau un obiect similar ( inofensiv). Obiective: A însuşi numele tuturor participanţilor. 2. Procedură: Jocul se desfăşoară într-un ritm rapid. Materiale: nimic. scărpinând capul lui Nicu. Tot grupul formează un cerc. Prima persoană îşi spune numele: „ Mă numesc Nicu şi mă mănâncă aici”. Trebuie să se formeze grupuri din numărul respectiv de persoane şi acestea să-şi spună numele în cadrul grupurilor formate. Obiective: A însuşi numele într-o formă dinamică. O altă persoană din cerc spune un nume şi respectivul individ trebuie să reuşească să spună alt nume. Spune-mi numele Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi Timp de desfăşurare: 15 minute. improvizând gestul.Tot grupul formează un cerc. persoanele se separă şi se plimbă din nou ( acţiunile se repetă). Apoi continuă cu propriul nume. Cineva merge în centru. Jocul se încheie odată cu închiderea cercului. „ primeşte” o pedeapsă şi se schimbă cu locurile. Trenul numelor Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi Timp de desfăşurare: 15 minute. Toţi se plimbă prin sală până când animatorul strigă o cifră. 3. În caz contrar. cu ruloul de hârtie. înaintea celui din centru. Următoarea persoană spune „ numele lui este Nicu şi îl mănâncă acolo”. persoana din centru numind pe altcineva. Procedură: Jocul trebuie să se desfăşoare rapid. Apoi. spre exemplu spre cap. Jocul continuă. 7 .

Procedură: Participanţii stau în picioare. repetând numele animatorului şi spune şi numele său. se apropie de o altă persoană. Nume încăpătoare Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi Timp de desfăşurare: 15 minute.4. repetă numele tuturor. Jocul continuă până toate persoanele se prezintă. Materiale: nimic. spunându-şi numele. Următorul repetă numele anterioare. 8 . cu întreg grupul. continuă. Obiective: A însuşi toate numele. prezentându-se. adăugându-l şi pe al său. Următorul. Obiective: A însuşi numele tuturor. Grupul poate ajuta. Procedură: Jucătorul formează un cerc. 5. ultimele 7-9 nume. Note: Pentru grupuri numeroase se pot utiliza mai multe mingi. Note: La nume se poate adăuga un gest ce caracterizează personalitatea fiecăruia. Animatorul începe. Pentru grupuri foarte numeroase. fără a o atinge cu mâna. O transmite. se pot repeta. Mergând cum poate. Animatorul începe jocul. formând un cerc. Mingea pe plajă Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi Timp de desfăşurare: 20 minute. Jocul continuă până când animatorul în cor. Materiale: o minge. din dreapta. de exemplu. ţinând mingea între picioare.

desenele şi frazele despre ei şi despre viitorul lor. reviste. Note: Variante: desenaţi cu carioca. cuvintele. foarfece. Procedură: Fiecare participant va avea o foaie de hârtie şi o carioca. Pantomima Mărimea unui grup este de la 10 până la 25 de participanţi Timp de desfăşurare: 20-30 de minute. părţi ale corpului. Obiective: A încuraja participarea reciproca a participanţilor. Obiective: A stimula conştientizarea de către participanţi a propriei persoane şi a partenerilor. Pentru partea cu denumirea „ Acesta sunt eu!”. hobby. haine. participanţii vor tăia fotografiile. ziare. exemplele pot să includă trăsături fizice. Ei trebuie să separe în două foile printr-o linie perpendiculară şi să scrie în partea de sus a fiecărei jumătăţi : „ Acesta sunt eu!” şi „ Acesta este viitorul meu !”. Materiale: carioca. muzicantul – interpretarea la un instrument). Materiale: nimic. formând un colaj. amestecaţi-le şi apoi ghiciţi ce parte corespunde cu cealaltă. Procedură: Participanţii trebuie să creeze un cerc şi să se gândească despre o ocupaţie pe care vor putea să o demonstreze prin intermediul pantomimei ( de exemplu: sportivul poate imita fuga. tăiaţi două părţi în jumătate. Participanţii trebuie să prezinte colajele lor grupului. trăsături ale personalităţii etc. succese. Fiecare 9 . 7. Ai înţeles desenul? Mărimea unui grup este de la 10 până la 20 de participanţi Timp de desfăşurare: 45-60 de minute.6. clei. Toate aceste lucruri trebuie să fie lipite într-un singur loc.

Copacul vieţii Mărimea unui grup este de la 10 până la 40 de participanţi Timp de desfăşurare: 40 de minute. Timp de desfăşurare: 20 de minute.participant trebuie să imite ocupaţia lui şi va încerca să îşi amintească pantomima fiecărui participant. proiectele şi programele care leam organizat. MUGURII reprezintă speranţele noastre pentru viitor. 8. Jocuri de cunoaştere 1. prietenii. arată pantomima lui. grupurile ce le-am format şi materialele produse. mişcarea din care facem parte. apoi iarăşi bate din palme şi spune numele unuia din participanţi. Întrevederi Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. televiziunea. Materiale: hârtie şi carioca. familia. Procedură: Rugaţi fiecare participant să deseneze „ copacul vieţii”: RĂDĂCINILE reprezintă familia din care provenim şi influenţele puternice care ne-au format ca personalitate. arătând spre dânsul. procedura este următoarea: o persoană bate din palme. radioul. Animatorul spune că participanţii sunt gata să înceapă exerciţiul. cărţile. dar până atunci fiecare participant are un minut pentru a practica pantomima lui. Obiective: A ajuta participanţii să mediteze despre propria lor viaţă. FRUCTELE reprezintă succesele noastre. organizaţia. TULPINA reprezintă viaţa noastră actuală: locul de lucru. FRUNZELE reprezintă sursele noastre de informare: presa. În continuare. arătând la alt participant. Acesta continuă. 10 .

Obiective: A înţelege diferenţa dintre relaţiile bazate pe încredere şi neîncredere. Cineva începe jocul. Materiale: nimic. ridică mâna prietenului său. prezentând persoana din stânga. Acesta mi-e prieten Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. apoi se formează perechi. încercând să se înţeleagă reciproc. Procedură: Animatorul explică întregului grup. Obiective: A integra toţi jucătorii într-un grup. cum se autoapreciază partenerul. Evaluare: Se tinde spre integrarea în grup a tuturor participanţilor. Timp de desfăşurare: 15 minute. E foarte important să se cunoască numele tuturor participanţilor. pe cât posibil. cu mâinile unite. cu formula „ acesta mi-e prietenul X ” şi când îi spune numele. fiecare încercând să aleagă pe cineva cu care nu s-ar înţelege în mod obişnuit. A cunoaşte mai bine. Evaluare: Se poate discuta despre schimbarea sentimentelor pe parcursul jocului ( a conversaţiilor în perechi).Materiale: nimic. Fiecare pereche trebuie să se izoleze şi să nu intre în contact cu ceilalţi. 2. 11 . Jocul continuă până toate persoanele sunt prezentate. Perechile se izolează şi timp de 10 minute fiecare membru povesteşte colegului său părerea despre sine însuşi. despre schimbările apărute în comportamentul ambelor persoane şi cele ce ar putea apărea. Procedură: Participanţii se aşează formând un cerc.

3. Ce îmi place mai mult? Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Timp de desfăşurare: 30 de minute. Materiale: fişe sau foi, stilouri sau creioane . Obiective: A cunoaşte gusturile şi pasiunile participanţilor. A favoriza afirmarea fiecăruia. Procedură: Animatorul împarte fiecărui participant o fişă cu următoarele întrebări: spune-mi care este poezia / nuvela ta preferată; spune-mi care este cântecul; spune-mi care este discul / caseta / albumul; spune-mi care este jocul / ocupaţia; spune-mi care este filmul / serialul; spune-mi care sunt bucatele preferate; spune-mi care este tipul de peisaj; spune-mi care este ora din zi; spune-mi care este proverbul sau expresia ce l-ai auzit sau ţi-a fost spusă.

Fiecare răspunde, completând fişa. Când toţi au terminat , se încearcă de a face o „ medie a gusturilor”, implicând participarea întregului grup. Apoi, se poate întocmi o listă unică. 4. Viitoarea mea casă Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Timp de desfăşurare: 50 de minute. Materiale: mese şi scaune, hârtie în pătrăţele pentru fiecare participant ( 21* 29 cm), creioane, vopsele, radiere, ascuţitori, echere şi rigle. Obiective: A stimula comunicarea iniţială în grup, a favoriza cunoştinţele. Procedură: Fiecare desenează conturul palmei sale stângi sau drepte, atribuind fiecărui deget o întrebare.

12

Apoi, completează interiorul cu răspunsul la aceasta. Exemple de întrebări: motivul aflării tale aici; realizările ce ai vrea să le faci într-o perioadă de timp împreună cu tot grupul; aspecte ale personalităţii ce le apreciezi cel mai mult; problema de care eşti acum cel mai preocupat, contribuţiile pe care eşti gata să le faci.

Animatorul poate schimba întrebările, în funcţie de dinamica grupului. Odată foile completate, se realizează o interogare comună. Pentru final, se realizează un „perete al mâinilor”. Evaluare: Ce impresii ţi-a lăsat activitatea? Ce dificultăţi ai întâlnit? Ce ai reuşit? Ce concluzii ai făcut? 5. Spionul Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Timp de desfăşurare: 25 de minute. Materiale: un număr de fulare ( broboade, fâşii de stofă) egal cu numărul participanţilor. Obiective: A facilita cunoaşterea membrilor. A intra în contact tactil. Procedură: Jocul se desfăşoară în linişte şi cu ochii legaţi. Se va delimita un spaţiu din care nimeni nu va putea ieşi. Participanţilor le sunt legaţi ochii. În linişte fiecare începe să se plimbe prin sală. Când se întâlnesc două persoane, vor încerca să-şi ghicească identitatea, atingând hainele, coafura, etc. Cela care reuşeşte primul să ghicească, îi spune celuilalt participant numele său şi trece în spatele lui. Mai departe ei merg împreună. Dacă nici una din presupuneri nu e corectă, fiecare îşi spune numele, apoi se separă.

13

Când se întâlnesc şiruri, „ căpeteniile” sunt partea activă şi unul dintre cei doi ghiceşte corect numele celuilalt, îşi spune şi el numele , îl separă de şirul său şi ambii trec la capătul rândului „ descoperitor”. Animatorul se apropie de unul dintre participanţi, declarându-l spion. El, de asemenea, se plimbă prin încăpere. Când o persoană se întâlneşte cu un spion şi reuşeşte să-i ghicească numele, nu se întâmplă nimic. În caz contra, persoana este declarată spion, iar dacă are şir, acesta se dispersează. 6. Propoziţii incomplete Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Timp de desfăşurare: 25 de minute. Materiale: o listă de propoziţii. Obiective: A favoriza cunoaşterea reciprocă. Procedură: Se împart fişele şi fiecare le completează individual. Participanţii trebuie să completeze aceste propoziţii. Apoi are loc evaluarea. Când sunt tăcut într-un grup, mă simt................. Când sunt cu o persoană şi nu vorbesc, mă simt................. Când mă supăr pe cineva, mă simt................. Când e cineva supărat pe mine, mă simt................. Când critic ( cert) pe cineva, mă simt................. Când cineva de lângă mine plânge, mă simt................. Când fac cuiva un compliment, mă simt................. Când cineva îmi face un compliment, mă simt................. Când sunt nedreptăţit, mă simt................. Când cineva e injust cu mine, mă simt................. 7. Sherlock Holmes Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Timp de desfăşurare: 15 minute.

14

a antrena atenţia participanţilor. în dependenţă de opinie. sau eşti un „ cântăreţ mediocru”. având dreptul la 4 întrebări indirecte. Timp de desfăşurare: 15 minute. 15 . Dacă după răspunsuri credeţi că sunteţi siguri. detectivul va trebui să explice cum a ajuns la această concluzie. Fiecare devine un detectiv pentru o pistă ( de exemplu pista pictorilor talentaţi sau a cântăreţilor etc). Câştigă echipa care transmite prima bucăţica de zahăr sau mingea de ping-pong de la primul până la ultimul participant. fără ajutorul mâinilor. veţi spune „ eşti un bun desenator”. folosind numai linguriţele. Dacă bucăţica de zahăr / mingea de ping-pong cade. echipa începe totul de la început. Ştafeta cu lingurile Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. iar mâinile la spate. 8. Scopul fiecărei echipe este de a transmite o bucată de zahăr de la o persoană la alta. Obiective: A energiza grupul. Animatorul pune câte o bucată de zahăr / minge de ping-pong în lingura primului participant din fiecare echipă. Se pot prelua şi alte piste. dând întrebări directe referitoare la pista pe care ai pornit.Materiale: nimic. Niciodată nu poţi divulga identitatea ta. Materiale: câte o lingură pentru fiecare participant şi câte o bucată de zahăr sau o minge de ping-pong pentru fiecare echipă. A cunoaşte ceilalţi membrii ai grupului. Procedură: Toţi stau în picioare. Obiective: A dezvolta. Lingura trebuie ţinută în gură. Dacă celălalt confirmă sau neagă afirmaţia. Procedură: Participanţii se împart în 2-3 echipe şi formează numărul respectiv de şiruri. Vă apropiaţi de orişicine.

Ei trebuie să răspundă succint. Pot fi pregătite câteva însărcinări care sunt legate între ele şi trebuie scrise pe fişe separate. Procedură: Participanţii primesc o întrebare. 10. Procedură: Pregătiţi fişele pe care sunt înscrise însărcinările pentru fiecare participant. spre exemplu: „ ce vă place cel mai mult în lucrul vostru?”. Timp de desfăşurare: 10-15 minute. Animatorul opreşte muzica şi vede 16 . La semnalul animatorilor. Exerciţiul trebuie repetat de câteva ori. Obiective: A energiza grupul în timpul activităţilor de dezvoltarea a participării în activităţi. creioane. Timp de desfăşurare: 45 de minute. „cântă happy birthday”. „ latră”. Participanţii formează un cerc şi animatorul le dă fişele. Obiective: A energiza grupul şi a îmbunătăţi concentrarea. Fiecare participant trebuie să caute persoana cu însărcinarea asemănătoare ( de exemplu „ fă ca o vacă” corespunde însărcinării „ mulge vaca”. instrument muzical sau casetofon. participanţii trebuie să înceapă să facă ceea ce este scris pe fişe. Materiale: hârtie. Materiale: pix şi hârtie. Dansul Mărimea unui grup este de la 15 până la 40 de participanţi. se apucă de mâini şi continuă mişcarea. Lămuriţi-le că în timpul dansului ei trebuie să caute participanţii cu un răspuns asemănător. Haosul Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. radio. Se include muzica şi participanţii sunt invitaţi să danseze „ nu în perechi”. iar la următorul semnal trebuie să se oprească. Persoanele a căror răspuns coincid.9. Fiecare participant scrie numele său şi răspunsul pe o hârtie pe care o prinde pe piept. Note: Exemple de însărcinări: „ sari ca iepurele”.

Jocul continuă până ce ultimul participant nu repetă întreaga listă. de exemplu: periuţa de dinţi. După aceasta. Procedură: Participanţii formează un cerc.câte grupuri s-au format. 11. câine ş. Procedură: Participanţii formează un cerc şi bat din palme în unison. După ce prima eşarfă a parcurs 1/3 din drum se începe transmiterea celei de a doua eşarfe. iar cealaltă – doar cu un nod. Transmite batista Mărimea unui grup este de la 15 până la 40 de participanţi. Ambele eşarfe nu trebuie să se afle în acelaşi timp la aceeaşi persoană. muzica este inclusă iarăşi şi ei au posibilitatea să-şi găsească grupul lor. următorul participant repetă ce a spus şi adaugă ce ar dori să ia cu dânsul. animatorul opreşte muzica şi roagă grupurile să discute întrebările lor. Obiective: A activiza participanţii.. Materiale: două eşarfe mari. Timp de desfăşurare: 15-20 de minute. Dacă mulţi participanţi nu şi-au găsit parteneri. Una trebuie legată în jurul gâtului cu două noduri.a.d. Călătoria Mărimea unui grup este de la 15 până la 20 de participanţi. Timp de desfăşurare: 10 minute. el trebuie să o scoată şi s-o transmită mai departe. Unul din participanţi începe cu cuvintele: „ Eu plec în călătorie şi iau cu mine. Animatorul transmite vecinului din dreaptă o eşarfă şi îi arată cum se leagă două noduri.). Animatorul ia două eşarfe mari.. Materiale: nimic.m. Când majoritatea a format grupuri. Batista legată doar cu un 17 . Obiective: A concentra atenţia participanţilor şi a dezvolta memoria.” ( un obiect sau o fiinţă.. 12.

Timp de desfăşurare: 10-15 minute... Dacă inelul cade. Primul participant din fiecare rând îmbracă pe creion un inel şi încearcă să-l transmită celuilalt participant tot pe creion. Procedură: Participanţii formează un cerc. Transmite inelul Mărimea unui grup este maxim 30 de participanţi.. Participantul care are mingea ... Dacă vreun participant nu poate inventa vreo frază.fără. 14. Câştigă grupul care va reuşi primul să transmită inelul de la primul la ultimul participant. spunând: „ Nu există.. Obiective: A activiza grupul.. Timp de desfăşurare: 15-20 de minute.fără. Procedură: Participanţii formează două rânduri egale. grupul va relua jocul de la început. i-o aruncă altui jucător. 2-3 inele .nod se va mişca mai repede ca cea legată cu două. Mărimea unui grup este de la 10-20 de participanţi. A-i face să asculte atent şi să gândească. Materiale: o minge sau un obiect moale.. 18 . Participanţii vor trebui să se grăbească pentru ca la o persoană să nu se afle ambele eşarfe în acelaşi timp.” ( spre exemplu: „ Nu există vară fără flori”). 13. Dispoziţii Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Obiective: A concentra atenţia participanţilor. Materiale: un creion neascuţit pentru fiecare participant. Fiecare participant va lua în gură un creion neascuţit.. unul în faţa celuilalt. „ Nu-s copii fără gălăgie” etc. ceilalţi pot să-l ajute. Nu există. 15. de exemplu „ Nu-i fum fără foc”. Următorul jucător aruncă mingea şi spune următoarea frază ..

frică. trecând pe sub mâinile participanţilor. Fiecare pereche iese pe rând în centru. Pisica şi şoricelul Mărimea unui grup este de la 15 până la 30 de participanţi.Timp de desfăşurare: 15 minute. capul. Participanţii formează perechi. Procedură: Toţi se aşează în cerc. Jocul continuă până participă toate perechile. ţinându-se de mâini. Fiecare pereche va primi câte o fişă pe care este trecută o dispoziţie ( ciudă. Materiale: nimic. Participanţii pot să încurce pisica. 19 . iar cealaltă jumătate să umble prin sală şi să ghicească sculpturile. Pisica va alerga după şoarece până îl va prinde. dispoziţie victorioasă. ridicând sau coborând mâinile. Unul din membrii perechii va fi lutul. dragoste. dezamăgire. Şoarecele stă în centrul cercului. dezamăgire). Note: Variante posibile: pentru a economisi timpul jumătate din perechi pot să arate sculpturile sale. neformală. iar pisica în afară. Obiective: A crea o atmosferă liberă. Şoarecele începe să alerge în formă de zig-zag prin cerc. mâinile. Procedură: Participanţii vor crea un cerc. lipind expresia feţei primului şi creând sculptura. 16. Grupul trebuie să ghicească ce dispoziţie a încercat să arate perechea. Timp de desfăşurare: 8-10 minute. Doi doritori vor juca rolul de pisică şi de şoarece. Materiale: nimic. Participanţii trebuie să ţină în secret ceea ce este scris pe fişe. Între ei trebuie să fie destul spaţiu. iar celălalt sculptorul care va mişca picioarele. Jocul se repetă de vreo câteva ori cu altă pisică şi alt şoarece. pentru ca să treacă o persoană. exaltare. Obiective: A examina mijloacele de comunicare non-verbală.

oamenii s-au trezit de la zgomotul pe care îl făceau ei. acesta trebuie să se ridice şi să se aşeze repede. Hoţilor le-a părut rău că au intrat în casa oamenilor şi ei au rugat să fie iertaţi. Oamenii ajutau poliţia. Timp de desfăşurare: 5 minute. De fiecare dată. hoţii au fugit din subsol în pod. Într-o seară când oamenii au mers la culcare. Oamenii. 20 . Poliţia a întrebat oamenii dacă ei ştiu unde se află hoţii. În timp ce hoţii căutau banii. hoţii şi poliţia Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Poliţia a început să-i caute pe hoţi. Hoţii s-au speriat şi s-au ascuns. Oamenii şi poliţia i-au iertat pe hoţi şi ei împreună au luat cina. au venit hoţii pentru a le fura banii. numărul 2 – oameni. numărul 1 vor fi poliţia. Când a venit poliţia. iar numărul 3 – hoţi.17. Oamenii au hotărât să sune la poliţie şi să comunice că în casa lor se află hoţii. Obiective: A stimula atenţia participanţilor. Oamenii au zis că hoţii s-au ascuns în subsol. când va rosti denumirea grupului. Materiale: nimic. Animatorul va povesti o istorie despre aceste grupuri de oameni. Oamenii şi poliţia erau bucuroşi când i-au găsit pe hoţi. Procedură: Jucătorii se numără de la 1 la 3. Hoţii au început să plângă. Exemplu de povestire: Oamenii trăiau într-o casă.

nervos. vorbesc limba spaniolă. amabil. pe rând. de prezentare şi de cunoaştere interpersoanlă Prenumele şi mingea Foloseşte o minge sau un balon pentru a facilita cunoaşterea. după care poţi introduce încă una sau două. o realizare etc ( de exemplu. Pentru început. hârtie igienică. pe rând. îmi 21 . energic. liberal. fiecare anunţă culoarea sa preferată şi pentru fiecare literă din cuvântul respectiv numeşte o caracteristică personală. un şervet etc.). Apoi cel care aruncă mingea stabileşte un contact vizual cu o persoană din grup şi pronunţă prenumele său. Odată cu avansarea jocului poţi mări ritmul de aruncare a mingii. participantul care prinde mingea îşi spune prenumele. Foaia cu autograf Distribuie fiecărui participant câte o fişă şi un pix sau creion. spunând prenumele celui căruia îi este aruncată. Cel care a prins mingea rosteşte prenumele altui participant şi îi aruncă mingea. Apoi. rezolv bine ecuaţii. Dacă cineva nu este sigur de prenumele cuiva are posibilitatea să întrebe. bucuros. plasându-i mingea. Jocul ia sfârşit când începe haosul. Obiecte zburătoare Animatorul aruncă o minge. îmi place varza. Colorează-mi lumea Distribuie foi şi creioane colorate şi roagă participanţii să scrie culoarea lor preferată. mă descurc la jocurile cu mingea. o preferinţă.Alte jocuri de autocunoaştere. Pentru a complica jocul. se introduc şi alte obiecte ( minge. măr. de exemplu: galben – gălăgios. Roagă-i să se reprezinte printr-un desen şi să adauge o propoziţie care să descrie un lucru unic despre sine. o deprindere. până când viteza de aruncare creşte considerabil.

.. Pe rând....... Dacă aş fi un animal ( insectă......... perechile se prezintă tuturor membrilor grupului.................... După ce toţi au terminat de scris..... 3........ după care să-l prezinte grupului...... 2....... Dacă cineva a extras fişa sa........ 5...... Cel mai mult îmi place... colectează fişele într-o pungă..... Acum propune participanţilor să găsească posesorul fişei şi să-i ia un autograf............................ pasăre)... Eu sunt.................. Apoi le colorează şi scriu sau desenează alături câteva lucruri pe care le-au aflat unii despre alţii.. amestecă-le şi distribuie-le la întâmplare......place fotbalul).................. Distribuie fiecărui participant câte o foaie sau o copie a fişei Eu sunt..... Dacă nu dispui de suficient timp...................... Când toţi au terminat............................. participanţii îşi pot împărtăşi răspunsurile în perechi... iar participanţii să încerce să găsească autorul fişei.. Siluete pe perete Participanţii formează perechi............. 1..................................... Partenerii lipesc o foaie de hârtie pe perete şi....... îşi desenează unul altuia silueta....... poţi dicta sau scrie pe tablă doar câteva dintre ele. aş............................... invită-i să prezinte răspunsurile pe rând. iar apoi fiecare va prezenta grupului fişa partenerului.. în perechi.................. 4................ 22 ......... aş fi................ Eu sunt..................... Alte modalităţi de prezentare pot fi: colectează toate foile şi apoi redistribui-le...şi roagă-i să completeze propoziţiile............... Propoziţii Participanţii formează grupuri de 2-3 persoane care urmează să completeze propoziţiile din fişă....... spune-i să o schimbe.................. Prietenii spun despre mine..................... Dacă aş avea puteri magice..........

................................. .... este...................................................................................modul meu preferat de a petrece timpul este.................................... acesta....lucrul pe care îl preţuiesc cel mai mult este... lucrul care mă nelinişteşte cel mai mult este............................................................................................................................. este............................................. . ................... prima zi când ne-am întâlnit.......................... Floarea Fiecare participant primeşte câte o fişă floarea şi îşi scrie numele pe ea..........................................................................eu cred că lucrul cel mai important pe care l-am învăţat din această discuţie este........................................................................... În fiecare petală participanţii notează câte un lucru despre sine............................................................................... lucrurile pe care le-am observat la tine au de atunci ce-mi lucrurile care place m-au la surprins au tine fost............ Cei care doresc îşi pot 23 ....................... ....................................................................în peste lucrul pe cinci care vreau ani să-l sper realizez să anul ajung.............. .......................unele lucruri care mă bucură sunt......... ................................................................................................ fost.................Fişa propoziţii până modul lucrul pe prietenul a veni în care îl meu aici care ţin interesul mi-aşi minte cel cel mai meu cel descrie mai bine mai mare familia din era................................................................. şcoală. neobişnuit este.

Fiecare îşi va desena propria stea. Include din nou muzica.de fiecare dată se intră în coliziune cu alte persoane. poate fi organizată o expoziţie de flori. ei continuă mişcările. . . Roagă participanţii să meargă în cerc şi să-şi compare stelele. Include muzica. Acordă-le 30 de secunde ca să facă schimb de informaţie. taxiurile intră în coliziune cu alte taxiuri. va scrie numele acelei persoane lângă raza respectivă a stelei sale.când muzica începe să cânte. Uneori vor fi persoane care 24 . . Poţi încuraja participanţii să deseneze florile singuri. Când cineva va găsi o altă persoană care are aceeaşi rază. . făcând cunoştinţă unii cu alţii. Steaua Împarte fiecărui participant câte o foaie de hârtie şi un creion sau o cariocă de o culoare diferită. După 30 de secunde. Avem ceva în comun? Anunţă că vei citii o caracteristică pe care fiecare din ei o poate avea în comun cu alţi participanţi. Explică regulile: . şoferii se vor cunoaşte între ei. Spune-le că se vor mişca prin sală. După prezentări. Numărul de şoferi din coliziune va fi determinat de numărul de fluierături auzite. Repetaţi procesul până la 5 fluierături. Atunci ei ar trebui să găsească imediat o altă persoană care posedă această caracteristică. Anunţă participanţii că urmează să-şi reprezinte personalitatea printr-o stea.colora florile. fluieră de 3 ori şi opreşte muzica.când aud un fluierat. Explică-le că de fiecare dată ei trebuie să-şi găsească o altă persoană cu care să aibă ceva în comun. alegând 7-10 caracteristici importante ale personalităţii sale şi scriind fiecare din ele într-o rază separată a stelei. pentru a accentua faptul că fiecare este unic.în timpul coliziunii. Fluieratul poate fi înlocuit cu o bătaie din palme sau cu lovitura într-un obiect.când participanţii aud un alt fluierat. toţi se mişcă. Taxiul Roagă participanţii să-şi imagineze că sunt taxiuri.

emisiunea preferată. . Când toţi s-au împărţit pe „ grupuri lunare” spune-le să se aranjeze în ordine crescătoare începând cu luna ianuarie. Propune-le să-şi afle zilele de naştere.culoarea preferată.mâncarea preferată. Propune participanţilor să aleagă câte o bucată de frânghie.mărimea încălţămintei. Sarcina lor este să înfăşoare toată frânghia pe degetul arătător al unei mâini. Întreabă cine a descoperit zile de naştere comune. Roagă acei participanţi să ridice mâinile în sus.gen de muzică. . Jocul frânghiilor Pregăteşte din timp bucăţi de frânghie de diferite mărimi.culoarea ochilor. Roagă-i să se plimbe prin sală repetând propria lună de naştere şi să găsească alte persoane care să fie născute în aceeaşi lună.nu vor avea asemănări. .greutatea. să strige „ suntem unici” şi să se alăture unui grup.ţara de vis. . . Ziua de naştere Spune-le participanţilor despre importanţa sărbătoririi zilelor de naştere – reamintirea şi preţuirea unor persoane doar pentru existenţa sa.culoarea părului. . .vârsta. Poţi introduce condiţia ca participanţii să se găsească doar prin gesturi. . Poţi folosi lista de mai jos pe care o vei completa pe parcurs: . .echipa favorită. 25 . La fiecare înfăşurare a frânghiei persoana trebuie să dezvăluie un detaliu despre sine. . .gen de sport.

..................................................................................................Graficul zilelor de naştere Roagă participanţii să se alinieze conform lunilor sau anotimpurilor de naştere....................................... Cât de repede se uită Spune participanţilor să se ridice şi să găsească o persoană pe care nu o cunosc şi să facă cunoştinţă.. Aleea plecăciunilor Grupul se împarte în două coloane ce se aranjează una în faţa alteia ( cu faţa unul spre altul...... Cu sau fără ochelari.................. Ceilalţi îi vor încuraja cu aplauze... Numele................ Hainele................................ Culoarea părului................................................................ Greutatea...................................... ..................................................................... Distribuie participanţilor câte un chestionar..................... Prenumele............. Spune-le că au 30 de secunde pentru a completa chestionarul referitor la partenerul său................................................................................................. lăsând o trecere între rânduri)......................................... Te rugăm să completezi rubricile de mai jos cu referinţă la partenerul tău: Culoarea ochilor.... Împreună cu ei constată în care lună sau în care anotimp s-a adunat cel mai mare număr de participanţi şi discută care ar putea fi cauza................................................................................................ După câteva minute roagă participanţii din perechi să se întoarcă cu spatele unul la altul...................... 26 .................................................. Important este să nu se întoarcă înapoi sau să discute......................... Alte amănunte.................... Toţi participanţii vor trece unul câte unul prin această alee improvizată ( alegându-şi un mers şi o plecăciune cât mai originală)............................................................. poate chiar să se îndepărteze puţin........... După 30 de secunde perechile se vor reuni şi vor vedea câte răspunsuri corecte sunt..............................

Când doreşte. pe care oglinda le reflectă cu exactitate. Biletul Alcătuieşte o listă cu însărcinări simple pe care participanţii le vor trage la sorţi la începutul sesiunii şi le vor îndeplini pe parcurs într-un mod discret. Oferă-le timp pentru ca mai întâi să se gândească la întrebare.Oglinda magică Un voluntar va începe activitatea. Află 3 lucruri deosebite despre 3 persoane. Participanţii sunt rugaţi să se aşeze în cerc şi să spună ce le place la persoana din dreapta lor. La sfârşitul sesiunii revezi însărcinările şi discută despre lucrurile pe care le-au descoperit participanţii. Găseşte-ţi nuca Răstoarnă în mijlocul sălii o pungă cu nuci şi roagă participanţii să-şi găsească nuca care li se potriveşte cel mai mult şi care îi reprezintă. Întreabă 2 persoane despre hobby-urile lor. Îmi place deoarece. persoana se întoarce la locul său. Copiază activităţile pe fişe separate şi distribuie-le participanţilor.. întreabă participanţii cum şi-au 27 . iar altcineva trece în faţă. Fă complimente la cel puţin 5 persoane. Întreabă 4 participanţi care sunt echipele lor favorite de fotbal... După ce fiecare şi-a prezentat obiectul şi a explicat de ce l-a ales. fără ca alţii să-şi dea seama. Ceilalţi vor forma o oglindă unică de dimensiunea unui perete.. Pe parcursul sesiunii reaminteşte-le participanţilor să îndeplinească sarcina.. Întreabă 5 persoane despre lucrurile pe care le pot confecţiona.... Fişa Biletul Dă mâna cu cel puţin 5 persoane. Voluntarul stă în faţa oglinzii şi face diverse mişcări.

recunoscut nuca, dacă au apărut conflicte pentru o anumită nucă şi cum au fost soluţionate. Iniţiază o discuţie despre unicitatea şi similaritatea oamenilor. În loc de nuci poţi folosi pietricele sau alte obiecte care se aseamănă mult între ele. Amestec de semnături Distribuie fiecărui participant câte o fişă Amestec de semnături. Scopul lor este să găsească pe cineva care să-şi scrie prenumele în dreptul fiecărei afirmaţii din fişă. Ei se vor apropia de cineva, îi vor pune o întrebare şi, dacă răspunsul este „ nu”, vor merge la altcineva înainte de a reveni peste un timp la aceeaşi persoană cu o altă întrebare. Dacă răspunsul este „ da” persoana va fi rugată să-şi scrie prenumele în dreptul afirmaţiei. După 10 minute se determină persoana cu cele mai multe semnături. Roagă participanţii să spună pe cine au găsit pentru fiecare enunţ din fişă. Amestec de semnături .................................Eu mă spăl pe dinţi de 3 ori pe zi. .................................Eu am o gaură în ciorap la momentul de faţă. ...................................Eu privesc emisiuni tv pentru copii. ...................................Eu am fost născut la 250 de km de aici. ............................. .....Mie îmi place să joc fotbal. ............................. .....Eu cred în drepturile omului. ...................................Eu dansez tangou. ...................................Eu am dinţii afectaţi de carii. ...................................Eu mi-am petrecut vara în tabără. ...................................Eu am mers călare pe cal. ...................................Eu am o colecţie. ...................................Mie îmi place să ascult manele. ...................................Eu plâng privind filme. ................... ...............Eu mă tem de înălţime. Făcând cunoştinţă

28

Împarte fiecărui copil câte o fişă şi roagă-i să scrie pe ea mâncarea, animalul preferat, emisiunea, sportul şi culoarea preferată. Apoi colectează toarte fişele şi citeşte pe rând răspunsurile întregului grup. Copiii vor încerca să ghicească cui aparţine fişa. Cine îşi cunoaşte cel mai bine colegii? Transmite coletul Animatorul împachetează din timp un cadou mic în multe straturi de hârtie. Pe fiecare strat este scrisă o însărcinare sau o întrebare. Exemplu: „ cântă o piesă”, „ îmbrăţişează persoana de lângă tine”, „ numeşte culoarea ta preferată”, „ spune cum te cheamă” etc. Animatorul poate include o muzică „ energică” sau poate bate din palme. Participanţii transmit coletul aruncându-l unul altuia. Când animatorul opreşte muzica sau încetează să bată din palme, persoana care are în mână coletul, desface un strat de hârtie şi îndeplineşte însărcinarea sau răspunde la întrebarea scrisă. Activitatea continuă până când toate straturile de hârtie sunt desfăcute. Cadoul este câştigat de ultima persoană care îl despachetează. Puterea mingii Anunţă copiii că cel care are mingea deţine puterea şi poate adresa oricui din grup o întrebare. Participanţii îşi transmit mingea unul altuia, de fiecare dată întrebând câte ceva şi primind răspunsurile care îi interesează. Luptând cu ursul Descrie o scenă în care o persoană merge singură prin pădure şi întâlneşte un urs. Roagă copiii să dea un răspuns alcătuit dintr-un singur cuvânt care ar arăta ce ar face el în asemenea situaţie. Înregistrează toate răspunsurile pe-o coală mare de hârtie. Apoi dezvăluie faptul că răspunsurile date sunt de asemenea feluri în care reacţionăm la „ urşii” cu care ne întâlnim zilnic – probleme cu care ne confruntăm.

29

Jocuri de cooperare şi de comunicare

Cooperarea contribuie la crearea unei atmosfere prietenoase, de ajutor reciproc, încredere, bunăvoinţă, comunicare deschisă, făcând ca procesul de convieţuire în grup să fie mai puţin anevoios. Scopul principal al acestor jocuri îl constituie consolidarea grupului şi promovarea unei comunicări eficiente între participanţi: - să se simtă parte a unui grup; - să-şi dezvolte încrederea în propria persoană şi în ceilalţi; - să demonstreze respectul pentru sine şi pentru alţii; - să deosebească emoţiile de gânduri, realitatea de fantezie; - să cerceteze şi să analizeze realitatea; - să ia decizii de sine stătător şi în grup;

30

.verbală: expresiile. . . gesturile. Aceste jocuri îşi propun să stimuleze comunicarea între participanţi. A ajunge la comunicarea verbală şi nonverbală la nivel de persoană şi de grup. fiecare subgrup având un număr egal de membrii.să manifeste empatie şi ajutor reciproc. 2. ajută grupul să exploreze alte căi de comunicare decât cele verbale. Zoo 31 . intraţi în contact cu cineva din grupul din faţă prin intermediul gesturilor. 1. .să-şi exprime liber opiniile. Procedură: Grupul se divizează. privirea etc. comunicaţi cu privirea cu una din persoanele din celălalt grup. Timp de desfăşurare: 15 minute. conversaţi între grupuri ca echipe. Materiale: nimic. Animatorul jocului prezintă succesiv sau alternativ următoarele condiţii: vorbiţi cu una dintre persoanele din grupul de vis-a-vis. izolaţi. Sarcina educatorului constă în implicarea tuturor participanţilor. Se aranjează în două şiruri.să asigure echilibrul între dorinţa de a fi independent şi nevoia de a menţine relaţii cu ceilalţi. Sunt un mijloc eficient de integrare socială a participanţilor tradiţional excluşi. fiecaresă aibă în faţă o persaonă din grupul celălalt. să stimuleze comunicarea non .să facă faţă stresului şi fricii. contactul fizic. Jocul contrariului Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Obiective: A percepe dificultăţile şi posibilităţile de a comunica ceva prin diferite metode. . la o distanţă de 3 m.să găsească modalităţi de lucru şi comunicare nonviolente.

Obiective: A ajunge la cooperare în pereche pentru a se putea întâlni pentru lucru. simultan. Procedură: Participanţii formează două rânduri. Căutarea se permite doar prin intermediul sunetului fără a pune întrebări. ci pe grupuri mai mari. Note: Cu cei mai mici. etc. Jocul constă în a-şi găsi perechea. Procedură: Jocul se desfăşoară în întuneric ( sau cu ochii legaţi). Fiecărui participant i se dă o fişă cu numele un animal. Materiale: nimic. Obiective: A dezvolta concentrarea şi comunicarea nonverbală. Animatorul dă semnalul de începere şi de sfârşit. ca într-o oglindă. Evaluare: Fiecare persoană va încerca să explice cum s-a simţit. de roluri . Materiale: foi de hârtie cu nume de animale ( câte două pentru un animal). pentru a evita întinderea jocului sau pierderea interesului. Oglinda Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. care sunt copiate. 3.Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. A favoriza sensibilitatea şi atenţia. Timp de desfăşurare: 15 minute. sunetul căruia trebuie să-l imite. pentru a evita pericolul izolării vreunui copil. Timp de desfăşurare: 15 minute. de parteneri. ce dificultăţi a avut pentru a-şi întâlni perechea. 32 . Poate fi aplicat ca „ preludiu” pentru un joc teatral. trebuie să se încerce a face acest joc nu pe perechi. Participanţii dintr-un rând încep să facă o serie de gesturi. adică persoana ce imită acelaşi sunet. la 2-3 m distanţă între ele.

etc. orice obiect care ar putea imita un microfon. observându-şi colegul. „ Microfonul” este transmis de la unul la altul. Timp de desfăşurare: 30 de minute. Luarea rapidă a deciziilor Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Note: Cum te-ai simţit când nu poţi spune nimic fiindcă nu ai „ microfonul”? te-a provocat la discuţie deţinerea acestuia? 5. Este permis de a vorbi doar prin intermediul „ microfonului”.). A favoriza cooperarea în utilizarea cuvintelor. Microfonul fermecat Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Se poate conversa cu persoana de la care primeşti „ microfonul” ( A primeşte de la B „ microfonul şi ei împreună vorbesc de tema propusă de A. 4. a auzului. Procedură: 33 . un deodorant. Obiective: A anima membrii timizi ai grupului să vorbească. Obiective: A învăţa să se concentreze asupra esenţialului pentru luarea deciziilor.Terminând. Materiale: nimic. Participanţii decid dacă vor sau nu să spună ceva. schimbă rolurile. participanţii rămân la locurile lor. Timp de desfăşurare: 20 de minute. Procedură: Participanţii formează un cerc. ceea ce reprezintă cooperare. apoi B îi transmite „ microfonul” lui C vorbind despre tema propusă de B etc. Apoi. Materiale: un creion. A dezvolta creativitatea în vederea căutării unor soluţii rapide în situaţii dificile. etc în situaţii ca „ dialoguri între surzi”.

Înainte de a trece la o nouă situaţie. Restul jucătorilor vor încerca să identifice fantoma şi ceea ce reprezintă. Aceştia trebuie să reprezinte ceva: diferite acţiuni. 7. La sfârşitul jocului. destul de mare şi moale pentru a o putea modela. A iniţia o formă de comunicare neobişnuită. A favoriza participarea la întregului grup la activitate. Procedură Se leagă ochii copiilor care nici nu pot vorbi si nici nu pot emite vreun sunet. se recitesc situaţiile şi se ascultă soluţia fiecărui grup. Între ei se pune o bucată de plastilină . acordând timp pentru ca grupurile să-şi formuleze soluţiile. animatorul prezintă diferite situaţii. Timpul de meditaţie va fi foarte scurt ( 30 sec. Procedura Într-un capăt al camerei se întinde cortina. Câteva persoane trec după cortină pentru a-şi proiecta umbra. Furtuna de idei Obiective A stimula creativitatea în grup. A stimula luare deciziilor. în acelaşi timp.Se divizează grupul în echipe de câte 3-4 membrii. Fiecare pereche se situează faţă în faţă. un film etc. menţinând restul încăperii în întuneric. Apoi. 8. Fantoma Obiective A dezvolta atenţia. gesturi. se procedează şi în celelalte situaţii ( aproximativ 6). Apoi mâinile participanţilor sunt puse pe această bucată şi ei sunt rugaţi să modeleze ceva împreună.). Perechile se formează pe nevăzute. 6. Modelarea plastilinii Obiective A stimula comunicarea pe diverse canale alternative. 34 . După cortină se aprinde lumina. se face o evaluare a soluţionării ce4lei precedente. favorizând un climat relaxant.

Desenul trebuie sa fie destul de mare pentru a-l vedea copiii. La final se arată grupului ambele desene. Apoi se desfăşoară o dezbatere referitor la cauza alegerii unei anumite opinii. Se pot analiza aspecte diferite ale unei probleme sau situaţii problematice întâlnite de copii. Afirmarea in grup Obiective A cunoaşte diferite aprecieri ale tuturor participanţilor. Acoperiţi desenul. Nimeni nu poate fi întrerupt sau corectat. Primul voluntare trebuie să-i povestească desenul şi tot aşa până la ultimul voluntar. Se scriu părerile pro şi contra. Orice idee este foarte bună. Arătaţi desenul celor rămaşi. Toate ideile sunt înscrise pe o bucată de hârtie. 9.Procedură Animatorul formulează o întrebare sau prezintă o situaţie. Jucătorii îşi pot scrie ideile pe o listă. JOCURI DE COOPERARE 35 . A învăţa să respectăm opiniile celorlalţi. admisă. Rugaţi să vină unu din voluntari să intre şi să privească desenul. A favoriza comunicarea şi dialogul. Procedura Se alege o temă concretă asupra căreia participanţii urmează să-şi expună părerile. Transmiteţi desenul Obiective A observa diferite metode de comunicare Procedură Realizaţi un desen simplu pe o foaie mare sau folosiţi o imagine deja desenată. care este rugat să deseneze pe baza descrierii. Chemaţi următorul voluntar. Apoi de face o prezentare în comun. Se discută cu copiii despre maniera în care a decurs jocul. Participanţii trebuie să spună cât mai multe idei. 10. Rugaţi 5 voluntari să plece din sală. iar cu cât este mai originală cu atât mai bine.

prin intermediul mişcărilor. ocupând spaţiul în interiorul celor două cercuri (un cerc deasupra celuilalt). echipele din cercuri diferite formează o echipă. Din vas în vas Obiective A coordona efectiv mişcările şi a colabora în grup.1. Un copil cu vasul plin cu apă o varsă în paharul vecinului. Fiecare participant ţine o parte a cercului şi în timp ce răsună muzica. Cei 7 sau 8 participanţi din fiecare grupă se aranjează ca cele 4 labe ale unei ţestoase sub un cearşaf (carapace) şi încearcă să se mişte împreună într-o singură direcţie. Se poate încerca ca ţestoasa să urce pe un munte (de exemplu o masă). sau să meargă pe un drum cu obstacole. sar prin încăpere. rămânând în interiorul cercului. Cercuri muzicale Obiective A inocula. ideea cooperării între copiii mici. Acest proces continua pana când în interiorul cercului se află un număr maxim de partcipanţi. 2. În cazul grupurilor cu copii mici. Jocul se termină odată cu ajungerea apei la sursa iniţială 36 . se cere ceva timp pentru ca ei să înţeleagă că trebuie să meargă împreună într-o singură direcţie. Procedură Grupul se divizează în perechi şi fiecare pereche se plasează în interiorul unui cerc de gimnastică. fără a atinge paharul cu mâinile. Ţestoasa gigantă Obiective A reuşi coordonarea mişcărilor. dezvoltarea motricităţii şi a atenţiei Procedură Se formează echipe din 7-8 persoane. 3. Când muzica se opreşte. Procedura Participanţii cu un recipient în dinţi (pahare din plastic) formează un cerc.

Sardinele Obiectiv 37 . În final. Fiecărui grup de 4/5 persoane îi corespunde un măgăruş.. cu mâinile la spate. Suflă pana Obiective A crea ideea de grup.a lui. când sunt mângâiaţi... 7...Petru.farfuria.. Măgăruşilor li se comunică că pot merge înainte doar atunci când aud cuvinte de laudă. 6.. Procedură Copiii trebuie să stea unul aproape de celălalt. În continuare restul participanţilor dezvoltă povestirea. iar ei trebuie să sufle ca pana să nu cadă. Lansăm o pană spre ei. etc. formând un cerc.. A dezvolta imaginaţia.... toţi participanţii discută despre sentimentele şi trăirile măgăruşului.. Grupurile primesc misiunea de a conduce măgăruşul către linia indicată....... Primul jucător spune un cuvânt.. A crea un mediu distractiv..un monstru..4.în. Poveştile prieteniei Obiective A compune împreună. favorizează colaborarea şi creează un mediu plăcut..de borş...am .... ţinând cont că măgăruşul nu merge decât în anumite condiţii..văzut. Procedură Toţi se aşează. Măgăruşul Obiective A realiza colaborarea în grup.. Procedură Regulile sunt comunicate pe grupuri separate. cât mai repede posibil. De exemplu: eu. Măgăruşul merge în 4 labe... Grupul trebuie să conducă măgăruşul la un anumit punt... 5. Jocul se termină când pana a căzut.

Ceilalţi placă în căutarea lui. Jocul continuă până se ascund toţi împreună. Pe parcursul zilei copiii care vor veni la timp de la pauze vor primi bilete la loterie. biletele de 38 . Posesorul biletului norocos obţine un cadou şi aplauzele celorlalţi copii. foarfece.) un animal inexistent sau real. Propune copiilor să alcătuiască nişte legi ale haitei care să-i ajute să se descurce mai bine. Când toţi au terminat. Ca alternativă. iar un voluntar le amestecă bine şi extrage unul sau mai multe bilete câştigătoare. Grupele trag de sfoară cu scopul ca una din echipe să treacă peste linie. fiecare este invitat să-şi prezinte animalul. Cine îl găseşte se ascunde alături de el. Câştigă echipa care nu a depăşit linia. 8. descrie sau să confecţioneze individual din materialele oferite ( creioane. care le place mai mult. Loteria punctualităţii La începutul stagiului animatorul anunţă pe copii că la sfârşitul zilei va avea loc o loterie. hârtie. Procedură Se formează două grupe. Procedură Delimităm spaţiul de joacă. Regulamentul se consideră adoptat atunci când toţi sunt de acord cu punctele din el. Echipele stau faţă în faţă. Alte jocuri de cooperare şi de comunicare Convieţuirea în grup Copiii primesc instrucţiunea să deseneze.Căutarea alternativelor de cooperare. Un copil se ascunde. apoi poate continua cu o altă persoană. copiii îşi pun biletele într-o cutie. clei etc. Între ele se trasează o linie. La sfârşitul zilei. Anunţă că toate animalele urmează să se adune într-o haită şi de acum înainte trebuie să înveţe a trăi şi a lucra împreună. Sfoara fermecată Obiective Demonstrarea eficienţei în grup.

Acum persoana care ţine balonul îl va plasa între genunchi.II tură: aceeaşi minge este transmisă în direcţie opusă. Fiecare pereche primeşte câte un balon umflat. La semnalul animatorului. Exact la timp Fă rost de două mingi mici de culori diferite. ei transmit balonul partenerului. jocul se reia de la început. poţi inventa şi alte modalităţi de a transmite mingea.IV tură: prima minge continuă să fie transmisă în aceeaşi direcţie. pentru cel mai cuminte copil. în timp ce partenerul său stă în partea opusă. . Sarcina grupului este să le transmită unul altuia pe cerc într-un timp cât mai scurt în diferite modalităţi: . . Pentru a înveseli atmosfera. la fel. După ce schimbul a fost efectuat. lipit de perete. iar a doua este transmisă peste un copil. . dar la puţin timp după prima.). participanţii cu balonul vor sări asemenea cangurilor către partea opusă a auditoriului. trecând prin mâinile fiecărui participant. Împreună cu participanţii. copiii pot găsi nişte prenume hazlii pentru fiecare minge. Fiecare tură poate fi exersată de câteva ori înainte de a trece la următoarea. iar a două este lansată în direcţia opusă. După ce ajung la destinaţie şi ating peretele.I tură: o singură minge. cealaltă persoană trebuie deja să ajungă sărind cu balonul între genunchi în partea opusă a auditoriului şi să atingă peretele. După ce a fost plasat între genunchi.loterie pot fi acordate pentru alte comportamente ( de exemplu: pentru cel mai amabil copil.V tură: prima minge este transmisă cu mâna dreaptă pe la spate. . fără a folosi mâinile. Un participant ( cu balonul) trebuie să stea la perete într-o parte a sălii. pentru cel care a aranjat dulapul cel mai frumos etc. Cursa de canguri Divizează participanţii în perechi. 39 . balonul nu mai poate fi atins. De fiecare dată este fixat timpul cu care mingile ajung înapoi la persoana care le-a lansat. Dacă una din mingi este scăpată.III tură: a doua minge este lansată în aceeaşi direcţie.

astfel încât. ridicând mâinile în sus şi rugând persoana de alături să facă la fel. Grupul va repeta mişcarea de câteva ori. toţi pe rând trebuie să coboare mâinile. bătaia din palme se mişcă într-o singură direcţie. distrându-vă împreună pe seama diferitelor încercări. Unul dintre ele poate fi realizat făcând un pas spre stânga cu mâinile ridicate în sus şi mai apoi un pas spre dreapta cu mâinile coborâte jos. Procedeul este repetat până când aplauzele vor circula uşor prin grup. iar animatorul transmite încă una. Aplaudă şi indică Copiii formează un cerc. adică cu spatele unii la alţii. în cealaltă direcţie. Vijelia 40 . apoi următoarea şi următoarea etc. Dacă doresc. dar apreciind în acelaşi timp progresele grupului. folosindu-şi imaginaţia şi pe cea a participanţilor. Valurile Copiii se aranjează în semicerc. La început. În final. ţinându-se încontinuu de mâini. până o va perfecţiona. indicând cu palmele direcţia opusă. iar schimbarea direcţiei se va produce fără ratarea vreunei lovituri. La semnalul animatorului toţi vor închide ochii şi se vor răsuci „ pe dos” în aşa fel încât să stea cu faţa spre exterior. Păstrează activitatea pe o notă veselă. Apoi spune participanţilor că valurile pot fi de multe tipuri. astfel ca mişcarea să se întoarcă la cel care a lansat-o. iar animatorul se plasează la un capăt al acestuia. copiii pot introduce un sunet pentru a amplifica efectul valului. copiii îşi pot demonstra capacitatea de a „arunca” aplauzele unei persoane din cerc.Întoarce-te pe dos Copiii se ţin de mână formând un cerc. Atunci când mişcarea ajunge la participantul ce încheie semicercul. Participanţii pot schimba sensul mişcării. Animatorul transmite o bătaie din palme unui vecin din dreapta sau din stânga. valul să se mişte foarte lin de la un capăt la altul. Animatorul demonstrează un val tipic. Continuă activitatea.

Transmite desenul Desenează ceva simplu pe o coală de hârtie. animatorul va construi o figură din piese „ Lego” şi va acoperi creaţia cu o stofă. responsabil de timp sau de buna dispoziţie a membrilor. Grupurile pot delega şi alte roluri. Apoi animatorul bate din palme pentru a imita vijelia. Fiecare grup îşi va alege un „ mesager”. cum ar fi o omidă. Mesagerul Înainte de a începe activitatea. după care acoperă-l. de exemplu arhitect. o floare sau o casă şi acoperă desenul. animatorul lansează altă mişcare pentru a face ploaia să sune mai tare pălind cu un deget în palmă. formând un cerc. apoi următorul şi aşa mai departe. Când s-a inclus şi ultimul participant. cheamă următorul copil în sală. Lor însă nu le este permis să pună mâna pe piese şi nici să arate cum trebuie realizată construcţia – ei au numai dreptul să descrie cum ar trebui să arate construcţia. Când toate echipele au finisat. care are permisiunea de a se uita ce este sub stofă. animatorul inversează ordinea mişcărilor. lovind palma cu un deget. Mesagerii transmit grupurilor ceea ce au văzut. apoi invită un copil şi arată-i desenul. Participanţii formează grupuri mici. Apoi se invită al treilea copil care va asculta descrierea celui de al doilea copil şi tot aşa până la al patrulea. lucrările lor sunt comparate cu originalul. 41 . ci să se explice cum arată acesta folosind denumiri de figuri geometrice sau alte simboluri. apoi bătând din palme. Animatorul începe frecându-şi palmele pentru a imita sunetul ploii. Când se bate din picioare. ploaia se transformă în uragan. apoi pocnind din degete. Roagă 5 copii să iasă din sală. Participantul din dreapta animatorului face acelaşi lucru. frecându-şi palmele şi încheind cu tăcerea. Regula principală este să nu se pronunţe denumirea obiectului desenat. Primul copil îi va explica desenul celui de al doilea. pe urmă se loveşte cu palmele peste coapse. Pentru a indica sfârşitul furtunii. cărora li se oferă câte un set de piese de lego. pocnind din degete. iar copiii îi urmează unul câte unul lovindu-se peste coapse. Arată desenul celor rămaşi. constructor.Copiii pot sta în picioare sau aşezaţi pe scaune sau jos.

pierde un punct. cine a luat decizia. iar ceilalţi copii formează dragonii: se plasează unii după alţii apucându-se de brâu. Primul dragon care ajunge la finiş marchează 10 puncte. Cu mâinile în lut Cu ochii legaţi şi fără a vorbi sau a emite un sunet copiii formează perechi. La semnalul animatorului începe cursa. etc. Se aleg „ capetele dragonilor” ( câte unul la fiecare 5 copii). cum s-a produs comunicarea. Participanţii sunt rugaţi să modeleze ceva împreună. Al 5-lea copil va desena imaginea pe o coală de hârtie. La final se arată grupului ambele desene şi se discută despre cauzele diferenţei dintre desene.d. Dacă dragonul nu-şi poate prinde coada. Oferă-le posibilitatea să-şi împărtăşească experienţa în grupul mare: cum au decis ce să facă. bazându-se pe descrierea primită de la al 4 – lea. sunt mulţumiţi sau nu de rezultat. pierderea informaţiei etc. Cursa dragonilor Alege un teren fără obstacole şi fixează liniile de start şi de finiş. Se ţin de talia primului copil care este „ capul „ dragonului. se schimbă „ capul”. Ceilalţi se ţin bine unul de altul. Când toţi au terminat.Cheamă ultimul copil şi roagă-l pe al 4 –lea să-i descrie desenul. Fiecărei perechi i se dă o bucată de plastilină destul de mare pentru a putea fi modelată. De fiecare dată când iun dragon se dezmembrează pe drum. Primul încearcă să-l prindă pe ultimul ( capul prinde coada). despre transmiterea mesajului. următorul 9 ş. ce asemănări există între această activitate şi viaţa lor reală. Dragonul îşi muşcă coada Copiii stau unul după altul. Ultimul copil va fi „ coada” dragonului. Mingea 42 . spune-le să-şi scoată eşarfa de la ochi şi să privească sculpturile. Partenerii se situează faţă în faţă.m. în spatele „ capetelor” sale.a.

fiecare echipă primind câte o minge. Ultimul copil din fiecare rând desenează cu degetul ceva pe spatele celui din faţa sa. de fiecare dată într-un ritm mai rapid. Tunelul Se formează 2-3 echipe. După ce o prinde. la rândul său. Un copil va juca rolul de cronometror şi va înregistra timpul în care participanţii vor transmite mingea tuturor. Din vas în vas 43 . La semnalul de start primul copil din fiecare rând va rostogoli mingea printre picioarele colegilor săi. plasându-se în faţa primului şi repetă procedura. roagă copiii de la urmă să alerge în faţă cu mingea între picioare sau să împingă mingea cu capul mergând pe mâini şi picioare. Desenează ce simţi Grupuri de 5-6 persoane. micşorând astfel considerabil timpul necesar. Când mingea ajunge din nou în mâinile tale întreabă cronometrorul de cât timp a fost nevoie pentru aceasta. astfel ca să ajungă la ultimul membru al echipei.Copiii formează un cerc. ţinând picioarele depărtate. Primul copil desenează ce a simţit pe spate pe o foaie de hârtie. păstrând o oarecare distanţă între ei. Pentru diversificare. copiii se aranjează pe rânduri. trebuie readusă la locul său şi rostogolită până la sfârşit. Exerciţiul se va sfârşi atunci când copiii se vor situa atât de aproape unul de celălalt. desenează pe spatele colegului din faţa sa ceea ce a simţit şi tot aşa mai departe. ci doar să o transmită din mână în mână. penultimul. Dacă în timpul transmiterii mingea iese din „ tunel”. Jocul se termină când primul participant dintr-o echipă revine la începutul liniei. Aruncă mingea persoanei din stânga ta. După ce ultimul a finisat. Membrii fiecărei echipe se aranjează în linii la distanţă de 30 de cm unul în spatele celuilalt. Repetă activitatea de câteva ori. Apoi se compară desenul obţinut cu ideea pe care a vrut să o transmită ultimul copil. acesta aleargă cu mingea la începutul liniei. încât nu va mai fi nevoie să arunce mingea.

fără a atinge paharul cu mâinile. Dacă cineva are un picior sau o parte a corpului în afara „ insulei”. Anunţă participanţii că toţi sunt nişte broscuţe care trăiesc în apele unui râu plin de crocodili. Copiii nu au voie să atingă pana. Anunţă 44 . „ crocodilii” îl vor pişca uşurel. Toţi la bord! Împrăştie prin toată sala baloane dezumflate. Se aleg 1 sau 2 „ crocodili”. Fiecare copil va fi „vagon”. lângă echipă. Fiecare echipă primeşte câte o pană. insinuând o muşcătură.Toţi formează un cerc. care este plasată jos. Ei pot „ înota” liber printre „ insule” atât timp cât rechinii sunt departe. Roagă „vagoanele” să se unească câte 5-6 pentru a forma „trenuri”. Jocul se termină atunci când apa ajunge înapoi la „ sursă”. Cursa de pene Copiii formează echipe de 5-6 persoane şi se plasează la un perete al sălii. de aceea toţi trebuie să se urce pe „ insule”. Transmite portocala Copiii se aranjează într-o linie sau un cerc şi transmit o portocală ( poate fi înlocuită cu o minge sau un măr) de la unul la altul ţinând-o sub bărbie. Portocala poate fi transmisă şi ţinând-o sub genunchi. În acest moment „ crocodilii” se vor repezi să „ muşte” pe cineva. Este interzisă folosirea mâinilor. Scopul fiecărei echipe este de a duce pana până la peretele opus al sălii. Până la urmă toţi participanţii trebuie să încapă pe o bucată de insulă. Fiecare participant are câte un pahar de plastic în dinţi. Crocodilii şi broscuţele Plasează prin sală câteva foi sau ziare care vor reprezenta „ insulele”. unde sunt în siguranţă. animatorul şi „ crocodilii” rup bucăţi din „ insule” sau extrag pe rând câte una. Pe rând. Un singur copil are paharul plin cu apă. iar tu îi vei anunţa când se va apropia pericolul strigând tare „ crocodilii”. Scopul lui este să o verse în paharul vecinului.

Un copil va ridica un balon. se alătură echipei adverse. corsarul roşu. Jucătorii din fiecare echipă al căror număr este strigat se vor mişca în mersul piticului şi vor înscrie un gol în poarta adversă. vrem ostaşi) Copiii formează două echipe care se aranjează faţă în faţă în două linii. dar nu pot înscrie. Membrii echipei pot ajuta colegul. va putea lua pe cineva în echipa sa. Vânătoarea de raţe 45 . Dacă reuşeşte. tot ce trebuie este să fie umflate până la capăt. va veni pe aici!” şi numeşte o persoană din cealaltă echipă. Persoana strigată va alerga încercând să rupă linia celeilalte echipe. „ vagoanele” ţinându-se strâns unele de altele. Mingea de fotbal este plasată la mijloc. Fotbal în mersul piticului Două echipe se aliniază la o distanţă mică una de alta. dacă nu. Când este înscris un gol.„ trenurile” că sarcina lor este să adune câte 2 pasageri pentru fiecare „ vagon”. O echipă începe. mingea este repusă la centrul terenului şi un alt număr este strigat. Acum. ţară. adică 2 baloane pentru o persoană. Pentru a complica sarcina. spunând „ Corsarul roşu. Corsarul roşu ( cunoscut şi în varianta Ţară. la o distanţă de câţiva metri şi se ţin de mâini. Baloanele devin „ pasageri” foarte uşor. Membrii echipelor se numără. distribuie fiecărei echipe câte o carioca şi spune-le că balonul devine „ pasager” după ce a fost umflat şi s-a desenat o figură veselă pe el. Animatorul va striga câte un număr. La semnalul adultului „ trenurile” vor începe să se mişte prin sală. îl va umfla şi îl va lua cu el. este rândul celeilalte echipe să cheme pe cineva. Ca alternativă poţi organiza o competiţie pentru a vedea care „ tren” se va umple mai repede cu „pasageri” de aceeaşi culoare. Reguli: „ trenul” stă pe loc cât timp cineva umflă un balon şi nu are voie să se desfacă până la încheierea activităţii. Trenul care se va umple primul va câştiga.

„ Raţele” se ascund fără să fie văzute de „ vânători” sau de „ câini”. animatorul dă semnalul pentru începerea vânătorii. Primii doi din fiecare echipă se aşează în genunchi înaintea propriei mingi de ping-pong. Ei trebuie să o transmită cât mai repede posibil de la unul la altul! Este un joc de viteză foarte distractiv. Întrecerea cu cartofi 46 . Cartoafa fierbinte Copiii formează un cerc. Dacă o minge aruncată atinge o „ raţă”. Activitatea se termină când toate „ raţele” au fost vânate. Fiecare copil are câte un pai. Când toate „ raţele” sunt ascunse. Se interzice atingerea mingii între liniile de start şi la finiş. Îşi vor imagina că mingea este un cartof fierbinte.Grupul se împarte în două echipe cu număr egal de participanţi: pe de o parte „ raţele”. Tragerea odgonului Se formează două echipe. „ Vânătorii” poartă o minge cu care „ vânează” „ raţele”. Dacă o „ raţă” prinde mingea lansată în ea. care e plasată pe linia de start. iar pe de cealaltă parte „ vânătorii” şi „câinii”. Cel care o face. Grupurile trebuie să tragă de frânghie pentru a aduce echipa adversă pe jumătatea sa de teren. „ Raţele” fiind descoperite au dreptul să fugă în alt loc. Copiii formează 2 echipe. Câştigă echipa celor mai rapizi suflători. Ei trebuie să sufle cu forţă în pai pentru a împinge mingea cu aerul suflat şi a o transporta până la finiş. Fiecare echipă apucă un capăt al funiei. o va lăsa jos şi nu se va considera vânată. aceasta se transformă în „ câine”. Ştafeta suflătorilor Trasează liniile de start şi de finiş la o distanţă de 3 m una de alta. Suflătorul îşi ia mingea şi o transmite în grabă următorului coleg de echipă. Rolul „ câinelui” este de a descoperi „ raţele” şi de a atrage „ vânătorii” prin lătrat. se va întoarce imediat la linia de start şi va continua de la început.

. explora şi descoperi noi lucruri şi situaţii. toţi se mişcă repede pentru a ajunge la finiş. Cel care scapă cartoful. . . trebuie să-l ridice folosind doar lingura..depăşească frica de a experimenta. Adulţii de asemenea pot fi încadraţi în joc. .se implice în soluţionarea unor probleme.îşi dezvolte deprinderile de cooperare pentru găsirea împreună a soluţiilor la diverse situaţii – problemă. Încheie cu un piure de cartofi.manifeste respect faţă de sine şi încredere în sine. dar şi pentru soluţionarea problemelor practice.Trasează liniile de start şi de finiş.îşi îmbunătăţească abilităţile manuale şi ale altor părţi ale sistemului locomotor.perceapă greşelile şi micile nereuşite ca un mijloc de dezvoltare personală.. Aceste jocuri ajută participanţii să: . Copiii se aliniază la start. . fără a se ajuta cu mâinile. .îşi folosească imaginaţia şi memoria într-o manieră creativă.producă idei aplicabile atât individual. . Fiecare copil primeşte câte o lingură în care ţine un cartof.pentru a nu irosi cartofii! Jocuri de creativitate şi de confecţionare Creativitatea este un proces care constă în utilizarea potenţialului personal cu scopul de a dezvolta abilităţile de generare a ideilor noi şi concepte originale şi utile. cât şi în grup. La semnalul adultului. . 47 .

adică să arate obiceiurile lui. procesul trebuie să fie original: nici o tehnică nu poate fi utilizată de 2 ori. Regula de prindere a „ cartofului” este că nimeni nu are dreptul să utilizeze mâinile şi de fiecare dată când „ cartoful” este transmis. Supererou Pune la dispoziţia copiilor două coli mari de hârtie. Oricine se poate amuza fiind creativ. nişte panglică. Paradisul creator Copiii formează grupe de câte 4-5 persoane. 4 creioane. Cartoful fierbinte Grupul se aranjează în cerc. un cartof adevărat sau orice alt obiect) pe cerc de cât mai multe ori este posibil timp de 3 minute. mimică. Fiecare grup primeşte 3 foi A4 de diferite culori din care trebuie să confecţioneze un animal şi să-i dea o denumire. Unul din lucrurile minunate ale creativităţii este că nu există o cale greşită de a fi creativ. trăsăturile care îi sunt caracteristice aşa cum vede el / ea. Utilizând 5 nasturi. Călătoria rostogolită Anunţă copiii că prietenul lor cel mai bun ( o minge de tenis) trebuie să se ducă până la casa bunicii sale. Ceilalţi vor încerca să ghicească cine este imitat. dar nu poate găsi mijlocul de transport potrivit. indiferent de talent sau de pregătire. foarfece şi 2 carioca pentru a inventa un supererou şi a schiţa un costum pentru acest personaj nou creat. Asociaţii Un copil este rugat să imite o altă persoană din grup prin gesturi. vor crea un vehicul pentru prietenul lor. 48 . 20 de bucăţi de spaghetti şi 15 bucăţi de plastilină sau gume de mestecat.Oricine poate fi creativ. Participanţii vor transmite „ cartoful” ( o minge.

şi după ce au terminat. să decupeze forma. pot adăuga colorant alimentar ( atenţie la colorantul alimentar deoarece poate păta). dar nu poate rămâne pe vreunul din obiecte – ea trebuie să „ plutească în aer”. Pana poate fi atinsă pentru a fi ridicată mai sus. materiale dure. Vitralii Copiii îşi vor crea un vitraliu. un trunchi de copac etc.Pana plutitoare Având un papuc. Acelaşi lucru poate fi făcut şi cu obiecte mai mari: un zid de cărămidă. Lipeşte lucrările pe o fereastră însorită şi admiraţi priveliştea. 49 . Încurajează copiii să folosească plastilina sau lutul făcut de ei şi să încerce să facă o sculptură care să-i reprezinte sau pe altcineva cunoscut. Copiii pot să coloreze toată hârtia sau doar să traseze un contur. o lupă şi un balon. vor desena sau trasa pe ea nişte linii. o parte de sare. Dacă doresc. Desenul va fi conturat cu o carioca negru intens. copiii vor menţine o pană plutind în aer 5 minute. Minuni din plastilină Pune la dispoziţia copiilor câteva cutii de plastilină sau spune-le să o creeze singuri: amestecând 2 părţi de făină. Gravuri Copiii adună obiecte plate cu texturi interesante: monede. carton gofrat. Luând o hârtie de calc sau un pergament subţire. Ei pot încerca să folosească creioane colorate şi diferite tipuri de hârtie pentru a obţine efecte multiple. bucăţi de lemn încrustate. o frunză. la o distanţă de cel puţin 60 cm de la sol. apoi umplut cu culori strălucitoare. o linguriţă sau două de ulei vegetal şi apă suficientă încât să îmbine totul până la o consistenţă de lut. o farfurie şmecheră. Spune-le să pună unul din obiecte pe o masă şi să aşeze deasupra o foaie de hârtie. Apoi vor freca uşor un creion moale peste locul unde se află obiectul până când pe hârtie apare o urmă a acestuia. 5 hârtii subţiri. un panou de onoare. Este destul să lipească uşor hârtia pe locul respectiv ca să nu alunece.

vor fi turnate pe bucata de carton şi împrăştiate cu degetele pentru a le amesteca într-o formă neobişnuită. pietricele rotunde sau toate cele de mai sus pe o bucată de carton pentru a obţine o formă interesantă. boabe uscate de fasole. etc. Colaj cu formă Se poate realiza un colaj cu un contur bine definit. pietricelele ( sau alt material folosit) pot fi pictate în culori diferite. indicatoare de circulaţie. Pot alege şi alte imagini: cărţi. Poster pentru film Individual sau în grupuri. Spune-le să decupeze cuvinte la întâmplare din titluri şi anunţuri. copiii vor concepe un poster pentru filmul lor preferat. Toate vor fi montate într-un colaj. apoi să le rearanjeze într-o poezie. Descoperă artistul din tine Iată unele activităţi care pot inspira copiii: 50 . Ar putea fi poze ale prietenilor. animalelor de casă.Mozaicul Copiii vor lipi capace de sticlă. oricât de aiurit sau serios doresc. pantofi. Colajul Spune copiilor să caute cât mai multe poze vechi sau să fotografieze singuri vreo două filme.. vor decupa din reviste imagini cu flori şi le vor lipi pe o foaie în forma unei flori. După ce se usucă. seminţe. Pentru un efect interesant. Vor fi lipite exact acolo unde se află. orice doresc. Copiii le vor decupa. le vor amesteca în combinaţii ciudate le pot decora sau adăuga legende. Dacă vor. Dacă doresc să facă o floare. Cum l-ar promova? Ce fel de imagini ar folosi? Cuvinte decupate Oferă copiilor ziare şi reviste vechi. pot picta bucăţelele înainte ori după ce le lipesc.

7. 5.). politicieni etc. Design vestimentar Copiii răsfoiesc câteva reviste. modă. carton decupat în diverse forme. 6. Decupează poze cu oameni care consideră că arată bine ( celebrităţi. pot scrie legende în care să explice ce reprezintă fiecare lucru în parte şi pot decora foile. fotografii. faceţi păpuşi din şosete. inventaţi cel mai mare avion de hârtie din lume. 51 . pungi de hârtie. scrisori. Decoraţi-le cu bucăţele de ţesătură şi alte resturi şi rămăşiţe ( nasturi. 2. 4. Apoi să taie din fiecare poză capul. Aceste imagini pot fi folosite când doresc să se îmbrace mai neobişnuit. bluze şi pantaloni / fuste. decupaţi fulgi de zăpadă din hârtie. 9. confecţionaţi măşti din farfurii de carton. 3. trimiteţi invitaţii adecvate temei şi încurajaţi-i pe invitaţi să se deghizeze. bucăţi de polietilenă. bustul şi picioarele şi să folosească bucăţile pentru a mixa şi asorta diferite frizuri.1. organizaţi o petrecere cu o anumită temă: piraţi. crearea unui album de amintiri. Visând cu ochii deschişi Spune copiilor să realizeze un colaj de imagini şi cuvinte care să reprezinte cel mai îndrăzneţ şi nebunesc vis al lor de viitor. confecţionaţi flori din şerveţele de hârtie. orice puteţi găsi). dacă doresc. învăţaţi să tricotaţi. legare cu o sfoară ori printr-un mod de a îmbina foi groase de hârtie. Oferă-le câte un album sau învaţă-i cum să confecţioneze singuri unul prin capsare. un plic cu petale de flori uscate. 8. Spune-le să lipească pe suprafaţa paginilor bucăţele de amintiri ( resturi de bilete. felicitări etc. modele. încercând să aleagă poze cam de aceeaşi dimensiune. panglici. decoraţi un borcan de dulceaţă ( spălat şi gol) sau o cutie de iaurt pentru a confecţiona un suport de creioane.). Pot amesteca fetele cu băieţii pentru a le combina şi mai mult. 10. Nu uitaţi să le decoraţi. construiţi un zmeu.

Când aplicaţiile sunt gata. Ilustratele pot fi înfrumuseţate cu decoraţii de hârtie. pietre. poţi organiza o expoziţie pentru alte grupuri din comunitate. participanţii pot confecţiona ilustrate cu aplicaţii. Între timp.) şi lăsaţi-le câteva zile să se usuce la soare. iasomie. Puneţi-le între şerveţele de hârtie şi aranjaţi-le sub greutăţi ( cărţi. flori.Aplicaţii naturale Spune-le că vor încerca să reprezinte natura în miniatură. vase pline etc. Dacă ai carton alb. Săculeţe aromate Împreună cu copiii colectează rămurele înflorite de plante frumos mirositoare ( levănţică. Trebuie să adune diferite elemente naturale: fire de iarbă. frunze. mintă etc. roagă autorii să le pună întrun loc uscat sau la soare şi lasă-le pentru câteva zile. Pot realiza acest lucru cu ajutorul decupajelor şi colajelor. Pot fi colorate cu acuarelă. cu iarbă. nasturi sau alte obiecte. busuioc. În timp ce florile se usucă. creioane sau carioca. Florile aromate se pun în mijloc şi se leagă 52 . Ei pot lucra individual sau în grupuri mici. La sfârşit.) sau între pagini de cărţi. Încurajează-i să creeze peisaje cât mai asemănătoare cu cele reale. ajută copiii să taie cartonul în diferite forme pentru a confecţiona ilustrate. Pune-le la dispoziţie bucăţi de carton sau lemn şi clei non-toxic sau bandă adezivă. copiii pot confecţiona săculeţe: se pune un borcan de 3 litri pe o bucată de stofă. Vip Îşi vor imagina că sunt vedete. se trasează conturul fundului borcanului cu cretă sau săpun subţire şi se taie cu foarfecele. Ilustrate cu flori presate Adunaţi plante şi flori. Pune la dispoziţia lor clei non-toxic şi invită-i să lipească florile pe cartonaşe. ramuri. seminţe etc. Vor crea o copertă de revistă cu poza lor şi vor scrie fraze despre cine sunt şi de ce apar în revistă. salvie.

orz. Zmeii zburători Taie o bucată de polietilenă rezistentă şi formează un romb. Introdu primul băţ în găurile de sus şi de jos şi fixează-le bine cu bandă adezivă. Uneşte capetele într-un nod. În fiecare colţ al rombului fă câte o gaură ce trece prin ambele straturi ale polietilenei. Întinde bine polietilena. Îndoieşte fiecare unghi al peliculei spre interior. O cutie simplă poate fi decorată într-o mulţime de modalităţi. Ajută copiii să găurească seminţele şi explică-le cum să introducă seminţele găurite pe un fir de aţă legat cu un nod la un capăt folosind un ac gros.sfoara cu o panglică colorată. Plasează al doilea băţ perpendicular cu primul. 53 . hrişcă. Pentru confecţionarea cozii zmeului. leagă o sfoară lungă de 13 m de nodul de la mijloc. seminţe de măr. lipirea ilustratelor decupate din reviste. astfel încât să obţii un inel.) pot fi transformate în coliere şi brăţări din cele mai graţioase. printre haine. carioca etc. Colierul poate fi introdus în lac pentru a-l face lucios şi rezistent sau seminţele pot fi decorate folosind ojă pentru unghii. Găseşte 2 beţe subţiri şi uşoare de 60 şi 80 cm lungime. Deapănă celălalt capăt al sforii pe o riglă sau pe o bucată de lemn. sâmburi de cireşe sau prune etc. Veţi observa că hainele vor fi parfumate. Taie 4 bucăţi de sfoară cu lungimea de 65 cm şi introdu în fiecare gaură câte un capăt. Cutia de comori Ajută copiii să confecţioneze o „ cutie de comori”. pe mobilă. Lipeşte două bucăţi de bandă adezivă la centrul zmeului şi acum copiii se pot dedica decorării cozii zmeului. Coliere din seminţe Diferite seminţe ( grâu. introducându-l în găurile laterale ( din stânga şi din dreapta) şi fixează-l ca pe celălalt. formând margini de 3 cm. colorarea cutiei cu creioane. în sertare. Săculeţele mirositoare pot fi puse în dulapuri. harbuz. important este să-i încurajezi în ceea ce fac: o aplicaţie pe exteriorul cutiei cu desene proprii sau din foiţe colorate.

trecerea mai uşor de la o activitate la alta. . . .stabilirea unui contact cu semenii. Acesta poate fi confecţionat. Reţete soluţiei pentru baloane: un pahar de detergent pentru veselă la 2 pahare de apă amestecat încetişor într-un vas. trecând un fir de sârmă în jurul unui pahar.restabilirea atenţiei şi a concentrării. . inclusiv în creier.încheierea unei activităţi sau a zilei pe o notă pozitivă. 1. . iar apoi răsucind capetele pentru a-l putea ţine în mână. Jocuri de energizare şi de spargere a gheţii Aceste jocuri sunt activităţi fizice care au scopul să îmbunătăţească circulaţia sangvină în tot corpul.relaxare. la ridicarea dispoziţiei şi la distracţie. făcând 4 tăieturi cu lungimea de 1 cm la capătul paiului şi îndoind fâşiile formate din afară.diminuarea stării de monotonie sau tensiune. Buldogul britanic 54 . astfel restabilind energia după o pauză sau o activitate îndelungată.schimbarea locului de aflare în spaţiu.Mini fabrica de baloane Fă rost de un inel din plastic pentru a face baloane. Ele ajută la : . . Un alt accesoriu poate fi confecţionat dintr-un pai obişnuit de suc.

ghicitorul trebuie să afle cuvântul. cineva va fi neatent şi va fi prins. care vor fi „ buldogii”. Reginuţa Un copil va fi „ reginuţa” şi va sta cu spatele la ceilalţi. Copilul legat la ochi va începe căutarea. Copiii trebuie să alerge până la partea opusă a sălii fără a fi atinşi de buldogi. participanţii strigă „ cald”. actuala „ reginuţă” continuă jocul. „Reginuţa” are 3 încercări pentru a ghici. fără ca cel legat la ochi să ştie unde este ascunzătoarea. după care încearcă să prindă pe cineva din jurul său. în cele din urmă. În caz contrar. cine are mingea?”. Cald şi rece Un copil este legat la ochi. Ceilalţi pot să se furişeze în jurul „ orbului” şi să strige „ Bo!” sau să stea nemişcaţi şi să nu facă zgomot. pasăre. Apoi copiii îşi vor ascunde mâinile la spate. Activitatea poate continua prin alegerea altui ghicitor. Între timp ceilalţi copii se vor gândi la o denumire de animal. Ceilalţi ascund un obiect undeva în sală. nu se schimbă nimic. i se spune „ rece”. Când este aproape de obiectul ascuns. La întoarcere. Copiii o vor întreba: „ reginuţă. 55 . 3. Acesta va fi legat la ochi pentru a se continua jocul. În acest scop el va adresa grupului întrebări la care se poate răspunde prin „ da” sau „ nu”. În mijlocul sălii se află 3 voluntari. 4. El va arunce mingea deasupra capului său. ei vor striga „ buldog britanic!”. El va ieşi din sală pentru câteva clipe. 2. reginuţă. Păcăleala orbului Un voluntar legat la ochi este învârtit de 3 ori. copilul care are mingea va deveni noua „ regiunuţă”. 5. După ce obiectul a fost găsit.Toţi copiii se plasează la un capăt al sălii. un alt copil este legat la ochi. Când sunt pregătiţi. Ghiceşte animalul Un voluntar este ales ghicitor. Dacă nu reuşeşte. peşte sau plantă. iar „ reginuţa” se va întoarce cu faţa la ei. iar un copil o va prinde. iar când se îndepărtează. Totuşi.

6. El va încerca să doarmă în vizuina sa. cu spatele la copii. Ursul va urmări participanţii încercând să-i prindă. Câştigă ultima persoană care reuşeşte să nu fie prinsă. Cei care au fost prinşi sunt duşi spre „ casa urşilor”. întrebând: „Cât e ceasul. Urşii albi Se determină locul unde vor trăi urşii albi. 8. domnule Lup?”. Cunoaşte-mă după glas 56 . Cei prinşi de lup devin şi ei „ lupi”. Apoi urşii iarăşi ies la vânătoare. eşti treaz?”. care este un loc sigur. Doi copii se apucă de mâini ( ei sunt urşii albi) şi. 9. Ursul va pretinde că nu îi aude până când va deveni foarte furios. Cât e ceasul. Când participanţii rămaşi vin din nou să-l trezească pe Urs. în timp ce „ domnul Lup” va sta la celălalt capăt al sălii. După ce toţi au fost prinşi. Toţi cei care vor fi atinşi de urs înainte să ajungă „ acasă. domnule Lup? Trasează o linie la o distanţă de 1 m de la un perete al sălii. Ei se vor întoarce cu ursul în vizuina sa. Jocul se termină când au fost prinşi toţi participanţii. Copiii se vor plasa după această linie. Ei vor înainta. „ Lupul” va răspunde indicând o oră oarecare. „ Lupul” nu are voie să păşească peste linie. Domnul Urs Găseşte un loc pentru „ casa” participanţilor şi unul pentru vizuina ursului. 7. iar participanţii vor face un număr de paşi egali cu ora pe care a spus-o „ lupul”. Participanţii se vor strecura până în vizuina ursului şi îl vor întreba: „ Domnule Urs. încep să alerge prin sală. rostind cuvintele „ Urşii ies la vânătoare!”. Ursul va alege pe cineva să-i ia locul. puii acestuia îl vor ajuta să-i prindă. vor deveni puii ursului. Un voluntar va fi „Domnul Urs”. încercând să prindă sau să încercuiască participanţii. Când „ lupul” va răspunde e ora mesei toţi participanţii vor alerga înapoi la linia de start pentru a nu fi prinşi de „ lup”.

„ Doctorul” va veni şi va încerca să descâlcească cercul. toţi vor întinde mâinile înainte. Când muzica se opreşte. dar fără a lăsa mâinile. ghidând copiii să treacă peste sau pe sub braţele celorlalţi pentru a rezolva problema. o pasăre şi va sta în dreptul unui participant. Scaunele muzicale Scaunele ( cu unul mai puţin decât numărul participanţilor) sunt aşezate cu speteaza în interior în formă de cerc. Ceilalţi copii stau în picioare şi păstrează liniştea. toţi trebuie să lase mâinile jos. Dansul ursului 57 . 13. vino şi ne descâlceşte”. Unul sau doi voluntari vor fi „ doctorul încurcătură” şi vor părăsi sala pentru câteva minute. Cine greşeşte. Cel care rămâne în picioare iese din joc. participanţii strigă „ Doctorule încurcătură. ţinându-se de mâini. El va sta în centrul cercului şi va fi legat la ochi. Când cercul este suficient de încurcat. fiecare se aşează pe un scaun. se aşează.Un copil va juca rolul fermierului. Toţi se mişcă în jurul scaunelor în timp ce cântă o melodie veselă. „ cer” – vor ridica mâinile sus. dacă va rosti cuvântul „ apă”. Fermierul va încerca să cunoască copilul după voce.” Doctorul încurcătură” Copiii formează un cerc. Apoi muzica este inclusă din nou şi jocul continuă în acelaşi mod. Patru medii Copiii stau în cerc. trecând peste sau pe sub braţele celorlalţi. Dacă reuşeşte. „ foc” – vor roti mâinile de la coate. Fermierul va numi un animal. Jocul se termină când unul din doi copii rămaşi în joc reuşeşte să se aşeze pe scaun. Animatorul anunţă că atunci când va rosti cuvântul „ pământ”. 12. 11. În acest timp ceilalţi vor face tot ce le stă în puteri pentru a crea o încurcătură mare. cel care s-a aşezat în braţe devine noul fermier. Acesta din urmă va emite sunetele pe care le face animalul numit. luând cu el un scaun. Dacă nu – mai încearcă o dată! 10.

17. Toţi dansează cu cutiile pe cap. Crocodilul 58 . veniţi să înotaţi în ocean”. imitând animalul ales de ei. 14. 15. Când va spune „ reflux”. Cei care vor fi atinşi de caracatiţă se opresc din mişcare şi devin tentacule ale caracatiţei. „ Caracatiţa” ( un alt copil) trăieşte în „ ocean” – spaţiul dintre cele două linii şi nu are voie să păşească peste acestea. Când „ elefanţii” pronunţă o specie de animal care a fost aleasă de o pereche. Copiii care se vor mişca la pronunţarea de două ori la rând a cuvântului „ reflux” vor ieşi din joc. Ei se mişcă în jurul cercului numind diferite animale. toţi copiii vor sări înainte peste linie. Caracatiţa Trasează câte o linie la o distanţă de 1 m de la doi pereţi opuşi ai sălii. toţi copiii vor sări în urmă peste linie. Caracatiţa anunţă peştii că pot traversa oceanul. Fiecare pereche decide în mod secret ce fel de animal va reprezenta. Participanţii – „ peştii” se plasează toţi în unul din aceste spaţii. Câştigă cel care păstrează cutia mult timp pe cap. Ce fel de animal? Copiii formează perechi şi realizează un cerc. Flux şi reflux Adultul desenează o linie care să reprezinte ţărmul mării şi roagă copiii să stea după ea. La acest semnal peştii vor încerca să treacă în cealaltă parte a sălii. spunând: „ peştişori. Doi copii rămaşi fără scaune devin elefanţi pentru runda următoare. acel cuplu se va ridica şi va merge din urma „ elefanţilor”. Când va spune „ flux”. peştişori.Fiecare copil primeşte câte o cutie de iaurt goală pe care şi-o pune pe cap. Această acţiune continuă până când elefanţii nu mai pot ghici alte specii de animale. Pune scaune pe cerc. fără a o atinge cu mâna. 16. Cei doi copii fără scaune vor fi „ elefanţii”. astfel încât toate perechile în afară de una să aibă locuri. Atunci ei strigă „ leii” şi toate perechile fug spre scaune pentru a se aşeza.

Ceilalţi formează o linie ca şi cum ar sta pe malul unui râu lung şi îi cer crocodilului permisiunea de a trece râul: „ Domnule crocodil. hârtie mototolită). Dacă cel prins corespunde descrierii date.”. Hochei Cochei Copiii stau pe cerc pentru a cânta melodia de mai jos şi a realiza mişcările: „ Pui piciorul drept înăuntru. de fiecare dată înlocuind „ piciorul drept” cu alte părţi ale corpului: piciorul stâng. va fi eliberat. Scoţi piciorul drept în faţă Îl pui. 18. sunt îmbrăcaţi în galben. Crocodilul răspunde: „ pot să treacă toţi cei care. de exemplu: „ poartă maiou roşu. este întoarsă la începutul liniei.. Provocarea 59 . Copiii vor forma echipe şi fiecare din ele se va aranja într-o linie. cei prinşi pot deveni şi ei „ crocodili”. capul sau tot trupul. 19. au ochelari etc. Tu faci Hochie Cochei ( copiii se răsucesc din talie) Şi te roteşti Asta-i tot ce trebuie să îndeplineşti”.. Dacă mingea cade. Ca alternativă.” şi de fiecare dată zice o altă caracteristică. „ Crocodilul” va încerca să prindă pe cineva. Mingea sub bărbii Adultul va confecţiona din timp mingi din orice material disponibil ( de ex. Persoanele dintr-o linie vor transmite mingea lor cu ajutorul bărbiilor. Jocul continuă până când una din echipe a transmis mingea de-a lungul liniei. au nasturi verzi. dă-ne voie să trecem râul tău frumos”. mâna dreaptă. îl scoţi Şi-l agiţi cât de tare poţi. 20. astfel vor „ prinde” mai mulţi participanţi. mâna stângă.Un copil va fi „ crocodilul”. Cântecul poate fi repetat de multe ori. dacă nu – va deveni noul „ crocodil”.

3. Atunci se poate alege o altă „ gheaţă”. Dacă reuşeşte. Ceilalţi se aşează într-o linie la peretele opus. în afară de atingerea persoanei. persoana este trimisă înapoi la linia de start şi va continua de acolo. Jocul se termină atunci când toţi copiii sunt „ îngheţaţi”. Atunci când „ gheaţa” va atinge pe cineva. Dacă copilul vede pe cineva mişcându-se. Ei au voie să se mişte doar atunci când nu sunt văzuţi. persoana se ridică şi împreună cu cel care a început jocul continuă să provoace alţi copii ( împreună sau separat). 21. În acest moment. Este permis totul. 60 . Ceilalţi trebuie să fugă pentru a nu fi „ îngheţaţi”. 1. Înainte de a se uita. soare!” şi va întoarce repede capul în urmă. copilul care mijeşte va spune „ 1.2. Cel care începe se va apropia de o persoană şi va face diferite acţiuni pentru a o provoca să se mişte şi să râdă. De-a îngheţatul Un copil este „ gheaţa”. Jocul se încheie când o singură persoană rămâne aşezată. o altă persoană trebuie să treacă şi să îi dea viaţă. 22.3 Soare! Un copil mijeşte la perete. copiii vor înmărmuri în poziţia în care se află şi vor sta nemişcaţi până când voluntarul va începe iar să mijească. Pentru a fi „dezgheţat”.Copiii se aşează haotic prin sală. persoana va fi „ îngheţată” şi va trebui să stea nemişcată cu mâinile întinse înainte şi cu picioarele îndepărtate.2. Scopul lor este să ajungă la peretele unde mijeşte copilul.

Îmbrăţişări muzicale cooperative Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Nimeni nu trebuie să rămână izolat. 61 . Materiale: un casetofon sau un instrument muzical. Când muzica e oprită. fiecare îmbrăţişează o persoană. Timp de desfăşurare: 10 minute. timp în care toţi dansează prin încăpere. Procedură: Sună muzica. Muzica continuă să sune şi participanţii îşi pot continua dansul solitar sau cu tovarăşul lor. Obiective: A încuraja o ambianţă destinsă stimulând atitudinea pozitivă a tuturor membrilor grupului.Jocuri de afirmare 1.

62 . Materiale: o carte poştală.. în care tot grupul formează un cerc. pioneze. Note: Jocul îşi propune să depăşească potenţialele tensiuni existente la începutul unei primi întâlniri.. Materiale: nimic. o tablă sau un perete amenajat. Timp de desfăşurare: 35 de minute. stilou sau creion. 2. un panou. Obiective: A favoriza cunoaşterea şi afirmarea fiecăruia. După ce a fost spălată. La fiecare pauză grupului i se mai alătură o persoană. freacă şi lovesc uşurel „automobilul”o persoană care trece prin tunel. cu picioarele desfăcute şi mâinile la nivelul acestora. Fiecare pereche se transformă într-o porţiune a unui aparat de spălat automobile. Note: Există varianta „trenului de spălat”. „ îmbrăţişarea” crescând continuu.Odată oprită muzica. Astfel toate „automobilele” vor trebui să treacă printre picioarele tuturor participanţilor. Procedură: Grupul formează două şiruri care se situează unul în faţa celuilalt. e îmbrăţişată a treia persoană. Jocul se termină când toate persoanele (automobilele) au fost „ spălate”. Obiective: A favoriza afimarea fiecăruia. Spălătorul de automobile Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.. Timp de desfăşurare: 10 minute. făcând mişcările corespunzătoare. pentru a fi iubit şi integrat în grup. Mâinile mângâie. orientat într-o direcţie. Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. 3. Fiecare e lăsat să exprime ce simte şi cum a trăit jocul. Dacă eram. „reintră” în sistem şi altă persoană merge printre rânduri.

”. adică ochelari. Ochelarii Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi... Note: Acest joc este mai adecvat pentru participanţii care nu se cunosc prea bine. „dacă aş fi un cântec sau o melodie. „ Aceştia sunt ochelarii nesiguranţei”.”. Timp de desfăşurare: 15 minute.. răspunzând la întrebările „ dacă era un. Grupul trebuie să precizeze cine a scris-o... „dacă aş fi un loc geografic ..Procedură: În decurs de 5 minute fiecare completează fişa. Se repartizează fişele care conţin propoziţii sau întrebări la care se răspunde. pentru a ne spune ce crede despre noi?” 63 . fără sticle.. se strâng fişele. Procedură: Participanţii trebuie să se concentreze pentru a percepe realitatea prin intermediul unor prisme.. 4.. Când această frază s-a terminat. Se pot discuta greutăţile pentru identificarea surselor sau se poate iniţia un dialog în perechi referitor la ce crede cealaltă persoană despre aceste răspunsuri etc. devii foarte neîncrezut. pe fişă se scrie numele şi se fixează pe perete sau pe un panou.”. aş fi. aş fi. Exemple de întrebări: „ dacă aş fi un automobil aş fi un ... Cine vrea să privească prin ei. se amestecă şi se împart dezordonat. Se poate inversa după prima fază şi fiecare participant îşi va alege un coleg. „ dacă aş fi un animal.. Obiective: A înţelege punctul de vedere al celorlalţi şi cum o altă postură poate schimba părerea noastră.. Materiale: o ramă de ochelari vechi.” în locul acelei persoane şi poate descoperim nişte surprize..”... discutând. Evaluare: Opţională. aş fi..ar fi un. Animatorul explică. Când sursa a fost ghicită. Când porţi aceşti ochelari..

Procedură: Grupul se aşează în cerc. Evaluare: Cum v-aţi simţit? Cum apreciaţi şi valorificaţi unitatea pânzei? Se recunoaşte grupul în pânză? 6. Procedură: 64 . Animatorul începe. etc. Obiective: A favoriza şi încuraja respectul de sine. unitatea echipei. Materiale: nimic. toţi mă iubesc. fac totul rău. nimeni nu mă acceptă.Corul serii Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Acesta poate fi începutul unui dialog despre problemele comunicării în grup. aruncând ghemul fără a face vreun pas. fiecare având o altă optică (încredere. Ghemul Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. doar ţesem o pânză. Cine prinde ghemul..) Evaluare: În grup.. A învăţa să gândim pozitiv.După un timp sunt prezentaţi alţi ochelari. A unifica grupul. 5. cu aceeaşi procedură şi aşa mai departe până se termină ghemul fără a rupe aţa. În acelaşi timp spune ceva bun persoanei căreia îl aruncă. Timp de desfăşurare: 15 minute. Timp de desfăşurare: 25 de minute. apucă firul şi-l aruncă altcuiva. Fiecare poate să-şi exprime cum s-a simţit şi ce a văzut prin aceşti ochelari. Materiale: un ghem de aţă groasă sau de lână. Obiective: A favoriza afirmarea tuturor.

Materiale: nimic. Evaluare: Te apreciezi suficient? Ceilalţi au descoperit multe calităţi pe care tu nu le-ai inclus? Cum te simţi? 8. Animatorul explică ceea ce fiecare persoană trebuie să spună. numeşte un cuvânt. A stimula încrederea şi comunicarea în cadrul grupului. cu rădăcini. Plec în călătorie 65 . sau mai multe care exprimă sentimentele tale de mulţumire şi satisfacţie referitor la aflarea ta în grup.Grupul se aşează. formând un cerc. pe parcursul căreia fiecare va adăuga elemente ce sunt indicate de grup. Timp de desfăşurare: 20 de minute. animalul sau copacul de care îţi aminteşte persoana de alături. Obiective: A favoriza cunoaşterea reciprocă şi a propriei persoane. crengi. trunchi. La rădăcini va scrie calităţile şi capacităţile pe care le are. Copăcelul meu Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. A încuraja autoafirmarea şi valorificarea pozitivă a fiecăruia. cel care îi place cel mai mult ( ca specie). Exemplu: numeşte floarea. Procedură: Fiecare participant desenează un copac. Evaluare: Ţi-a fost uşor să găseşti calităţile pozitive? Dar să le auzi despre tine? 7. frunze şi fructe. În crengi. trunchi – calităţile pozitive. La sfârşit se face „expoziţia”. Frunzele şi fructele vor reprezenta succesele şi triumfurile. numeşte o calitate a persoanei şi oferă-i una dintre calităţile tale pozitive . lucrurile frumoase ce le face.

”. Pentru a reanima această persoană. Timp de desfăşurare: 20 minute. Materiale: nimic.. Procedură: Animatorul încearcă să pişte pe cineva.. unde nu poate fi pişcat. Timp de desfăşurare: 20 minute. formând un cerc. Note: Când grupul este numeros pot exista câteva persoane care pişcă. În cazul unui singur participant ce pişcă. Dar de aici rămâne nemişcat. 9.. Pentru a le putea indica. A intra în contact fizic şi a uita de prejudecăţi. şi voi lua un pupic şi o pişcătură”. Pentru a evita de a fi pişcat.. 66 . jucătorul trebuie să intre în spaţiul format de mâinile ei şi s-o sărute. În acelaşi timp. ţinând mâinile întinse înainte. Cineva începe spunând: „ plec într-o călătorie spre. Procedură: Toţi se aşează. aflat la dreapta sa. Obiective: A destinde şi uni grupul. ele pot avea un semn distinctiv. fără a da un sărut. B acum spune: „ plec în . care îl dă lui B.. şi voi lua un.Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. dacă reuşeşte.. acesta trebuie să pişte pe altcineva. să strige POC şi să bată din palme. Poc! Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Obiective: A favoriza afirmarea şi unificarea grupului. e foarte important de a avea un spaţiu redus pentru un schimb mai eficient şi contact mai intens. ce i-o dă lui C. Materiale: nimic. şi aşa mai departe. atingându-l. aflat între mâini. care doar se transmit. trebuie să se oprească.. Note: Se pot lua şi lucruri nemateriale. de exemplu pupic. se află într-o zonă liberă.

Ghidul va face 67 . panglici pentru a lega ochii. Toţi ceilalţi îşi leagă ochii. Procedură: Se alege un ghid ce va conduce turma de elefanţi. Ghidul va menţine liniştea. luându-se de mâini. acrea un mediu relaxant. Obiective: A mări încrederea. Timp de desfăşurare: 30 de minute. formând un şir lung.Jocuri de încredere 1. Materiale: un obiect care produce mult zgomot. Elefanţii Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

cineva din exteriorul echipei va încerca să rupă şirul (participanţii trebuie să poată să-şi menţină capacitatea de a continua jocul). Se face o pistă cu două rânduri de scaune şi obstacole pe traseul de aterizare. Materiale: panglici de stofă. pe drumul ales de animator. evitând obstacolele pentru o aterizare formidabilă. fiind posibilă şi modificarea situaţiei pe pista de obstacole. Turma urmează să treacă prin diferite obstacole ( trecători înguste. cunoscând doar el toate obstacolele. „ Avionul” are ochii legaţi şi „ turnul de control” trebuie să-l dirijeze verbal. turma va trebui să ajungă la capăt. După această rolurile se schimbă. Din când în când. emoţiile. 2. Timp de desfăşurare: 15 minute. încrederea în grup etc. Condiţiile jocului trebuie să fie cunoscute de toţi: ghidul conduce turma până la un anumit punct.semnale cu un oarecare instrument sau obiect ales de grup. Evaluare: Cum s-au simţit participanţii? Note: „ Turnurile de control” trebuie să menţină „ avioanele” în zbor până ce ele vor putea să intre pe pista de aterizare. fiecare membru al turmei poate să-şi exprime temerile. pe sub mese). Evaluare: Într-un mediu foarte relaxat. A favoriza colaborarea. 68 . Procedură: Se formează perechi şi se nominalizează cine este „ avion” şi cine „ turnul de control”. Obiective: A dezvolta încrederea. Turnul de control Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi.

atingând „ statuia”. etc. Procedură: În grupuri de 3. Drumul trebuie astfel trecut. Note: Pentru participanţii mai mari jocul se poate complica. Unul dintre membrii grupului e „ grădinarul” care trebuie să traverseze cu ochii închişi. tot drumul ( dintr-un capăt al aleii în celălalt) pentru a-şi lua căldarea. Materiale: o căldare sau un alt obiect folosit la grădinărit. Timp de desfăşurare: 25 de minute. Grădinarul Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Statuia încremeneşte. Acelaşi lucru se întâmplă în cazul în care se ajunge la finiş. A favoriza orientarea în spaţiu. Procedură: Jucătorii formează două rânduri. Apoi jucătorii se schimbă cu rolurile. altul devine „ statuie”. Evaluare: 69 . prin schimbarea traiectoriei. Obiective: A favoriza contactul corporal. Timp de desfăşurare: 15 minute. la distanţă de aproximativ 2 m unul de altul. Jocul ia sfârşit când se epuizează numărul participanţilor. pentru a o imita. jucătorul iese din joc. panglici de stofă. iar cel cu ochii legaţi încearcă să perceapă poziţia. unuia i se leagă ochii. Se compară rezultatele. O pereche de statui Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Dacă condiţia este încălcată. A întări încrederea. acesta fiind continuat de o altă persoană. Materiale: panglici de stofă. Obiective: A dezvolta încrederea în sine însuşi. roagă observatorul ( a treia persoană) să-i dezlege ochii. Ei reprezintă copacii dintr-o alee.3. 4. Atunci când consideră că a reuşit. încât să nu fie atinşi copacii. de exemplu să aibă întorsături.

Cine izbuteşte să nimerească de 10 ori în gropiţă câştigă jocul. care îşi vor schimba consecutiv Jocuri dinamice 1. Apoi A şi B îşi schimbă rolurile. Nimereşte gropiţa La 5 m de linia de aruncare . Toţi jucătorii din A închid ochii. 5. Materiale: diferite obiecte. Cursa pe numere Sunt două echipe. urmând indicaţiile celor din B. Evaluare: Cum aţi perceput spaţiul? Aţi întâlnit vreo dificultate? Cum vi s-a părut comunicarea cu colegul? Note: Se poate pune condiţia să se numească obiectul. iar cei din B strâng diferite obiecte. în care trebuie să arunce cu o pietricică sau o minge mică. Procedură: Grupul e divizat în subgrupuri A şi B. Timp de desfăşurare: 20 de minute. 2. Plecarea în cursă se poate face din 70 . Cei din A trebuie să ia un număr cât mai mare de obiecte. egale ca număr. fiecare copil sapă cu călcâiul o gropiţă. alegând 3-4 statui rolurile. Fiecare copil primeşte un număr. Colecţia Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. în observatori şi imitatori. Obiective: A întări încrederea şi orientarea în spaţiu. cel puţin unul pentru fiecare persoană.Nu v-a deranjat sau incomodat contactul fizic? Ce v-a plăcut mai mult? Note: Se poate realiza în grupul „ mare”. de exemplu de la 1 la 5 dacă sunt 5 copii într-o echipă. înainte ca să se caute un alt şi divizând restul persoanelor în jumătate.

/ Ura. sar peste două linii care reprezintă un şanţ. acelaşi copil strigă alt număr. / Rotundă e şi luna. din aşezat încrucişat sau stând cu spatele spre direcţia de alergare. copil. În mijloc stă un copil. / O fată frumoasă / Pe care o iubesc. de exemplu 3. / Că-l sărut o dată. / Ura. o dădacă. / Ura. / Ura. Se plimbă prin cerc iar ceilalţi cântă: Coroana e rotundă. Ţăranul e pe câmp Se formează un cerc. strigă un număr. iar cel din mijloc se aşează şi el. Având o batistuţă în mână. 3. drăguţa mea! drăguţa mea! /Cămara e-ncuiată.picioare. apoi se întorc la locurile de plecare. / Frumoasă e şi fata / Pe care o iubesc. pisică. porneşte în jurul cercului. / Ura. / Butoiul e-n cămară. / Ura. /Cum o dai? / Pe o fetiţă. Coroana e rotundă Se face un cerc mare. drăguţa mea! / Dădaca un pisoi. ales prin tragere la sorţi. / Ura. drăguţa mea! 5. 71 . Apoi este întrebat: Pe ce stai? / Pe o lădiţă. Unul rămâne afară. întră în cercul de la capătul traseului. Ultimul sosit schimbă locul cu cel care a strigat numărul. / Cine o are să mi-o dea. Ţăranul e pe câmp. cu care joacă în mijlocul cercului. drăguţa mea! /Şi cheia e la tata. drăguţa mea! / Pisoiul prinde şoareci. Am pierdut o batistuţă / Şi mă bate mama. El îşi alege pe rând: nevastă. / Batista parfumată se află la o fată. dădacă. Batistuţa Se formează un cerc. Se aşează jos. / Ura. /Cum o cheamă? Se spune un nume de copil ce va trece în mijlocul cercului. ocolesc obstacolul din faţă ( o minge). şoarece. / Ura. un copil. Un copil. brânză şi butoi. 4. Un copil stă în cerc şi este legat la ochi. drăguţa mea! / Nevasta. / Şi şoarecii la / Şi brânza e-n butoi. cei 2 jucători din ambele echipe care au acest număr se ridică şi aleargă. brânză. Dacă amândoi sosesc deodată. cântând versurile de mai jos. drăguţa mea! / El are o nevastă. drăguţa mea! / Copilul.

Raţele şi vânătorii Jucătorii unei echipe. După aceea într-un interval de timp. astfel încât să cadă pe mijloc. Această operaţiune se face mai întâi cu faţa iar apoi cu spatele. care va fi transmis unuia dintre jucătorii echipei adverse care va avea rolul de mim. mimul va trebui să mimeze. Mimă Jocul se poate juca în două echipe de câte doi sau mai mulţi jucători. mimul va avea circa 1 minut de gândire la modul cum va mima. o aţă lungă de cca 1m şi un creion. o fiinţă. sunt declaraţi câştigători. 6. prin orice alte mijloace. o meserie etc. Acesta îi va lua locul şi va alerga el în jurul cercului. jucătorii vor încerca să introducă creionul în sticlă fără ajutorul mâinilor. Sticla şi creionul Avem nevoie de o sticlă. Apoi rolurile celor două echipe se inversează. care aleargă prin mijlocul terenului şi jucând rolul de „ raţe”. 8. Cel care reuşeşte primul să introducă creionul în sticlă este declarat câştigător. dacă nu învinşi. a mimicii feţei. Fiecare jucător îşi leagă un capăt al aţei în jurul mijlocului. Mingea se aruncă în 72 . Scopul jocului este de a ghici mima partenerului. 7. Acesta va trebui să mimeze colegilor de echipă cuvântul primit. în comun stabilit de către cele două echipe ( de exemplu 5 minute). Aşadar cel care mimează nu are voie să vorbească.Mergând. Dacă colegii de echipă ai mimului reuşesc să identifice cuvântul în timp util. Cuvântul poate fi mimat direct. vor încerca să lovească cu o minge jucătorii echipei adverse. în afara cuvintelor verbale. aşezaţi pe ambele părţi ale terenului de joc. iar la celălalt capăt leagă marginea creionului. Cuvintele mimate vor trebui să fie bine înţelese şi cunoscute de către mim. Apoi având sticla între picioare. Mima se realizează doar cu ajutorul gesturilor. După primirea cuvântului ce trebuie mimat. lasă să-i cadă batista în dreptul unui copil din cerc. jucând rolul de „ vânători”. Astfel prima echipă va stabili un cuvânt ce poate reprezenta un lucru. sau cu ajutorul altor cuvinte care să ducă la identificarea cuvântului „ cheie”.

„ Raţa” lovită va părăsi jocul ( în cazul în care nu are mai multe „ vieţi” salvatoare). Dacă aruncarea este reuşită jucătorul sare într-un picior până în compartimentul în care a căzut piatra. 9 7 6 4 3 2 1 start 8 5 9 8 5 4 2 10 7 6 3 1 Echipele sunt formate din 2 sau 3 jucători. pe care şi-o poate folosi în cazul unei loviri ulterioare. Fiecare jucător va avea în mână câte o pietricică cu suprafaţa netedă. astfel încât „ raţei” să nu i se dea posibilitatea de a prinde mingea în braţe. 9. „ vânătorii” devenind „ raţe” şi „ raţele” devenind „ vânători”. care se va feri de minge sărind. o împinge cu vârful piciorului înapoi. după linia de plecare şi sărind revine la locul de 73 . Unul dintre jucători se instalează în faţa şotronului şi aruncă piatra în primul compartiment.picioarele celui care aleargă prin mijlocul terenului. Şotron Pe tern se marchează cu cretă una din figurile alăturate. Dacă acest lucru se întâmplă totuşi „ raţa” respectivă are o „ viaţă” în plus. După vânarea „ raţelor” rolul se inversează.

Fiecare jucător va obţine un număr de puncte egal cu numărul compartimentelor pe acre lea sărit. fără să calce liniile delimitative ale acestora. ori jucătorul nu reuşeşte să împingă piatra peste linia de plecare.unde a plecat. 9 6 8 3 1 2 10 5 7 4 Suprafaţa fiecărui compartiment este de 30 cm pătraţi. sar pe două picioare. Se cere ca fiecare jucător să sară în ordinea numerotării dintr-un compartiment în altul. În cazul în care piatra aruncată cade pe linia delimitativă compartimentelor sau în alt compartiment decât cel vizat. sare după ea într-un picior. 10. În acest mod aruncă piatra în toate compartimentele următoare. o împinge peste toate compartimentele trecute anterior şi revine sărind la linia de plecare. pierzându-şi echilibrul. Când îi revine rândul fiecare jucător continuă cu compartimentul la care a comis greşeala. Jocul se poate complica 74 . fără greşeală. Câştigă cel care reuşeşte să nimerească în ultimul compartiment şi să scoată piatra din figură primul. Compartimente Pe tern se trasează cu creta compartimente în formă de pătrate şi se numerotează cu cifre. trec linia de plecare când aruncă piatra etc. fiind considerate greşeli. acesta cedează locul jucătorului următor. Cedează locul şi jucătorii care.

Unul dintre copii este „câinele ciufulit” şi stă în această căsuţă. în partea opusă – căsuţa şoriceilor. La versul „ fugi să nu te-ajungă” motanii aleargă după şoricei. la alt semnal aleargă la cuiburi ( în orice cerc liber). Lângă un perete se află scăunelele pe care stau motanii. 13. 12. Ceilalţi se plasează în alt loc. Şoriceii se deplasează în mers obişnuit pe vârfurile degetelor: „ Şoriceii într-o zi / Mult au vrut să ştie. La reluarea jocului se schimbă rolurile între grupe. / Stă 75 . Fiecare copil ( păsărică) ocupă „ cuibul” ( cercul). La cuvintele „ Ploaia a venit” fugiţi repede acasă!” ei se întorc la locurile lor. Câinele ciufulit Adultul marchează un spaţiu. / Cât e ceasul. 14. Când educatorul repetă „ Iată soarele din nou! Puteţi să ieşiţi la plimbare!” – jocul reîncepe. cât o fi? / Hai la sonerie!”. Copiii se apropie tiptil de câine. / Când motanii se zăresc / Fugi să nu te-ajungă!”. La semnalul educatorului păsările zboară pe teren. Motanul şi şoriceii Copiii sunt împărţiţi în două grupe: motanii şi şoriceii. Copiii se opresc din mers şi îl reiau numai la următoarea versuri: „ La drum iarăşi ei pornesc. marcat la o distanţă mare – „ casa copiilor”. Mergem la plimbare!”. Soarele şi ploaia Copiii stau p bănci sau pe scaune.cerându-se ca la fiecare săritură să se efectueze o întoarcere în zbor spre dreapta sau spre stânga. 11. educatoarea sună din clopoţel. recitând următoarele versuri: „ Câinele cel ciufulit / S-a culcat în cuşcă. încercând să prindă cât mai mulţi. care reprezintă „ căsuţa câinelui”. conform numărului de jucători. Copiii merg sau aleargă pe tot terenul. După ce a recitat versurile. Păsările în cuiburi La un capăt al terenului sunt puse cercuri sau desenate cercurile. Adultul rosteşte: „ E soare. / Vor să se ascundă.

17. Copiii din cerc se deplasează spre dreapta. / Jocul va urmanainte. / Doarme? / Haide să-l trezim / Să vedem ce zice / Şi-apoi să fugim!”. îl urmăreşte pe celălalt. care este „ iepuraşul”. Pâine.se apropie de centru – se mişcă înapoi. Ogarul şi iepurele Copiii stau în cerc. copiii din cerc se opresc.se opresc. 16.”. pâine. pâine Alege – pe cine” . braţele în . Dacă ogarul prinde iepuraşul. / Dacă-l scapă ori îl prinde / Mai încoace de hotar. nu muşcă. Un copil stă în centrul cercului. aleg alt iepuraş şi lat ogar şi jocul reîncepe. lărgind cercul .execută genuflexiunea . / El aleargă nebuneşte. se ridică pe vârfuri.cuminte.copilul din centru alege un jucător care îi ia locul Jocul se repetă. ori spre stânga cântând: „ Un ogar se osteneşte / Ca să prindă-un iepuraş. iar ceilalţi se întorc la „ casa copiilor” şi jocul reîncepe.merg în cerc ţinându-se de mâini 76 . În afara lui aleargă 2 jucători unul –„ ogarul” . „ De ziua lui Frănel Am copt o pâine mare Iată aşa de înaltă sus Iată aşa de joasă Iată aşa de îngustă Iată aşa de mare. liniştit.bat din palme . 15. / Nu latră. La atingerea copiilor câinele latră şi – fuga după ei! Copilul prins îi ia locul. /Cu alt iepure şi-ogar. Pâinea Jocul se organizează în formaţie de horă. / Prin livadă şi imaş. Găseşte-ţi căsuţa .

noroc. noroc. în care sunt gâştele. Copiii care îndeplinesc rolul lupului şi al păstorului sunt numiţi de adult. Alb şi negru Copiii sunt împărţiţi în două echipe egale. 18. jocul continuă prin schimbarea culorii. o bucată de placaj. Echipele sunt aşezate pe două rânduri. 20. Păstorul: Gâşte. După ce au fost prinşi toţi copiii dintro echipă. după ce acesta cade. Cel care a întârziat continuă alergarea. Hai. îşi dau mâna şi îşi urează „ Hai. îl atinge pe umăr. mâinile la spate. În partea opusă e păstorul. Cel atins aleargă şi el în afara cercului în direcţie opusă. iar cealaltă – culoarea albă. se opreşte la spatele unui copil. Ei încep să alerge la semnal pe teren în diferite direcţii. zboară. numeşte culoarea părţii de deasupra. La semnalul „ găseşte-ţi casa” copiii ocupă căsuţele. spate în spate. ceilalţi sunt gâştele. noroc! Copiii stau în cerc cu faţa spre centru. Păstorul scoate gâştele pe luncă. se opresc faţă în faţă. Restul terenului e lunca. unde se află lupul. Lateral de casă e vizuina. Unul dintre ei aleargă în afara cercului. Aceştia se pot salva dacă depăşesc linia trasată în partea opusă a sălii. la aproximativ 10 m de cea de pornire a jocului. La începutul jocului adultul aruncă discul în sus şi. o buturugă. Apoi amândoi continuă alergarea străduindu-se să ocupe locul rămas liber. Gâştele Într-o parte a terenului se desenează o linie – „ casa”. noroc!”. Copiii vizaţi îi prind pe ceilalţi. ele ciugulesc iarbă. atinge alt copil pe umăr şi jocul continuă.Fiecare copil îşi alege o căsuţă ( un cerc plat. apoi continuă alergarea. gâşte! 77 . Când se întâlnesc. care reprezintă culoarea opusă. O echipă reprezintă culoarea neagră. un cerc desenat pe pământ). La mijlocul terenului adultul ţine în mână un disc de carton – pe o parte alb şi pe cealaltă negru. 19.

La o anumită distanţă adultul pune 2 copii faţă în faţă. da. Uliul şi raţele Pe teren se desenează două cercuri ( lacurile). formând un lanţ. 22. Gâştele prinse trec în vizuină. zboară acasă. Jocul se repetă de 3-4 ori. formând o portiţă. După câteva alergări ( conform condiţiilor jocului) sunt numărate gâştele prinse. care se ţin de mâinile ridicate. desfăcând aripile ( braţele în lateral). 78 . Reguli: uliul atinge raţele numai când ele se află în afara lacului. distanţa dintre ele este de 5 – 10 paşi. iar uliul caută să la prindă. da! Păstorul: Hai zburaţi! Gâştele: Nu se pate! Lupul sur e după munte. Raţele prinse ies din joc şi reiau jocul doar după ce este numit alt uliu şi sunt numărate raţele prinse. ieşind din vizuină. La semnal raţele îşi schimbă locurile. aleargă să le prindă ( le atinge cu mâna). Prin numărare se alege uliul. apoi este numit alt lup şi alt păstor. care se află între lacuri. ga. Noi acasă n-om ajunge! Păstorul: Hai zburaţi cum doriţi Şi aripioarele păziţi! Gâştele. ga Păstorul: Vreţi mâncare? Gâştele: Da. 21. iar lupul. Ceilalţi copii ( raţele) „ înoată” în lacuri. Podul mişcător Copiii sunt aranjaţi în linie şi se ţin de mâini.Gâştele ( se opresc şi răspund în cor): Ga.

Toţi tac. / a venit apa şi l-a luat / vom face altul / pe râu în jos / altul mai trainic / şi mai frumos. bravo. îi leagă ochii cu o eşarfă.şi ce-ai ars? 79 . În acest caz copiii scandează: „ n-ai ghicit. La semnalul adultului copiii din cerc se apropie de colegul din centru şi fiecare pune degetul arătător al mâinii drepte pe spatele lui. el continuă să rămână în centru pentru o nouă fază de joc. iar acesta din urmă vine în centru şi jocul continuă cu o nouă repriză. Dacă jucătorul din centru nu ghiceşte de 3 ori la rând. apoi se împrăştie în jurul ei. Formează un cerc. el trece în cerc în locul celui numit.pe cuptor! . Apoi adultul pune degetul arătător al mâinii drepte pe degetul unui copil. Dacă copilul din cerc nu-l ghiceşte pe acel coleg. Dacă a ghicit. lăsând braţele în jos) este întrebat ce doreşte să fie şi jocul continuă. În acest moment copiii rostesc în cor: „ bravo. este înlocuit cu un alt copil. fii mulţumit!”. / pe-al cui deget eu am pus?” Copilul din centru deschide ochii şi ghiceşte numele celuia de al cărui deget sa atins adultul. na-i ghicit. ai ghicit. În mijlocul cercului se află adultul şi un copil.babă-oarbă. numai unul vorbeşte cu „ baba-oarba”: . / stai pe loc.” Copilul care la închiderea cântecului se află sub pod ( cei 2 copii care formează podul îl reţin. capul aplecat în jos ţi ochii închişi). la fel ca cel anterior. te-ai păcălit”. însoţind această acţiune prin următoarele cuvinte: „ ineluş – învârtecuş. 23. 24. Ineluş – învârtecuş Copiii se ţin de mâini. / treci în cerc.La comanda de începere a jocului toţi copiii trec în fugă pe sub pod şi cântă: „ podul de piatră s-a dărâmat. stând cu faţa spre centru. unde-ai mas? . care stă în poziţia sprijin ghemuit ( spatele încovoiat. De-a baba oarba Jucătorii aleg „ baba-oarba”.

ca iepuraşul. la auzul acestei comenzi copiii se strâng în grupuri câte 5. care este vânătorul. gruparea se face sub formă de bucheţele. păsările nu pot fi prinse. La un moment dat. va deveni 2 baba-oarba”. iar în afara cercului se află alt copil. adultul va alege alt vânător pentru a nu-l obosi pe acesta. care are dreptul să intre şi ea în alt cuib. transmiţându-le jucătorilor următori. rolurile se inversează. Vânătorul şi pasărea în cuib Stau în cerc 2 câte 2 faţă-n-faţă. adultul numeşte o cifră. lanţ de braţe. iau jucăriile şi revin. executând comenzile adultului ca: mers ca piticul. Bucheţelele Copiii merg în circuit. care este pasărea fără cuib. Jocul continuă până când în cerc rămân doar 4 copii. În centrul cercului stă un copil. La începerea jocului vânătorul aleargă să prindă pasărea. Pentru a se salva aceasta intră într-un cuib. Ei reprezintă cuibul. de ex. După ce au alergat toate păsările. ţinându-se de mâini. Ştafeta jucăriilor Sunt două echipe egale aranjate în coloane la linia de plecare. Primul pe care îl va prinde. Vânătorul aleargă în continuare după cealaltă pasăre ieşită din cuib. Dacă. 26.o catrinţă şi-un cojoc! . primii jucători din fiecare echipă aleargă până la cele două cercuri. 25. Jocul continuă. În faţa fiecărei echipe sunt desenate două cercuri.. Cei care nu au reuşit să se grupeze în bucheţel alcătuit din numărul de membri comandat în cerc rămân negrupaţi şi sunt scoşi din joc. ca vrăbiuţa etc. iar în al doilea – un ursuleţ.vin la noi în joc! Şi „ baba-oarba” se porneşte în căutarea jucătorilor. apoi trec la coada coloanei. jocul continuă. La comandă. 27. În fiecare cuib stă câte o pasăre. până 80 . însă. se schimbă rolurile şi jocul reîncepe. Următorii aleargă şi aşează jucăriile la loc. În primul cerc este aşezată o păpuşă. 5. Dacă vânătorul prinde pasărea fără cuib.

/ Eşti frumoasă ca o garofiţă. îl înconjoară. Echipa care a terminat alergarea prima este învingătoare. Cei din cerc cântă: „Joacă. La semnal. se fixează un punct de întoarcere. În centru se află o fetiţă. 28. / Fetele te-or refuza / Şi la dans nu te-or mai lua!” Băiatul îşi alege o fetiţă şi joacă cu ea în cerc. măi băiete. Echipa care termină prima este învingătoare. 30. Toţi cei din cerc bat din palme în tactul melodiei. Apoi fetiţa pleacă la loc şi în centru rămâne băieţelul. Ceilalţi cântă melodia şi bat din palme. Cei din cerc merg împrejur şi cântă: „ Joacă. formând un cerc. la o distanţă de 5-6 m. La o distanţă de 2 m de linia de plecare se întinde o sfoară pe care sunt suspendaţi la înălţime convenabilă 2 fluturi ( confecţionaţi de adult). revine la loc şi îl atinge pe următorul jucător. / Jocul nostru este format / Dintr-o fată şi un băiat!” Fetiţa îşi alege din cerc un băiat şi dansează cu el. copiii încep să alerge. joacă. joacă Copiii se ţin de mâini. / Nu te mai uita la fete. stând pe loc. În faţa fiecărei echipe. la comanda „ prindem fluturii!” se opresc în dreptul „ fluturilor” şi sar cât mai sus pentru a-i atinge. 29. Joacă. Echipa la care toţi copiii au atins fluturii şi au ajuns primii este învingătoare. care parcurge acelaşi drum. Ştafeta simplă Două echipe sunt aranjate în coloane la linia de plecare. 81 . Jocul continuă până aleargă toţi copiii.când vor participa la ştafetă toţi jucătorii. La comandă primul jucător din fiecare echipă aleargă spre acest punct. joacă. Apoi în centru rămâne fetiţa şi jocul continuă. Cursa cu fluturi Sunt două echipe. tânără fetiţă.

Ceilalţi. eşti păcălit!” Dacă nu ghiceşte de 3 ori la rând. fii mulţumit!”. le prind şi le întorc la locul iniţial. Copilul care a mijit trebuie să ghicească la cine se află „ păişorul”. Apoi merg după ele. Mingea pe deasupra Copiii sunt împărţiţi în două sau mai multe echipe şi stau în coloană câte unul. 34. / Pietricică de argint / Eu ghicesc ce a aici!” Dacă a ghicit toţi cântă: „ Ai ghicit. Primul jucător din fiecare echipă are o minge. Acesta. Aruncă peste sfoară La înălţimea de 1 m de la pământ se atârnă o sfoară. ai ghicit / Treci la loc. lăsând la cineva „ păişorul”.31. aranjaţi într-un rând. 3-4 copii se apropie de şnur.5 m înaintea ei se trasează o linie ori se întinde un şnur. Lângă el se află 3-4 mingi. iar educatorul cu o minge stă în faţă. a izbi mingea cu degetele. Un alt jucător. n-ai ghicit / Stai pe loc. copiii cântă: „ N-ai ghicit. cântând: „ M-a trimis mama şi tata / Să găsesc unde e piatra. Păişorul de această dată îl ascunde cel care a ghicit. Reguli: a prinde mingea cu mâinile fără a o strânge la piept. ţin braţele întinse înainte. ce ţine în mâinile sale „ păişorul” ( un beţişor micuţ ori o pietricică). iau cu ambele mâini mingile şi le aruncă de după cap peste sfoară. De-a paiul Unul dintre copii mijeşte. Dacă’ cel care mijeşte nu poate ghici. La distanţa de 1 – 1. La semnal el ridică mingea 82 . la rândul său. Copiii şed cu picioarele în lateral sau turceşte. 33. Rostogoleşte mingea Copiii şed în semicerc. El rostogoleşte mingea pe rând fiecăruia. el va fi pedepsit. îşi trece palmele printre mâinile tuturor jucătorilor. Jucătorul care a ghicit ocupă locul celui la care a fost găsit „ păişorul” ori pietricica. cu palmele lipite una de alta. Copilul o opreşte şi o rostogoleşte înapoi educatorului. mijeşte şi jocul continuă. 32.

străduindu-se să le doboare. în faţa căreia sunt puse popice. plouă. sunt cumpărătorii. . până în faţa copiilor. La următorul semnal copiii adună mingile. Echipa. Împreună cu educatorul el dă în secret. iar în faţa lor stă un copil care are rolul de vânzător. plouă”.deasupra capului şi o transmite în urmă. La semnalul de începere a jocului. Soarele şi ploaia Copiii stau în cerc şi repetă mişcările executate de educator. sărind într-un picior. imitând ritmul ploii şi spunând în acelaşi timp: „ plouă. care. . 35. panseluţă. Doboară popicele Jucătorii se aranjează la 2-3 m după linie.ridicare în picioare. Copiii ţin în mâini mingi. salută frumos pe vânzător. Dacă cumpărătorul cere o floare. nume de flori copiilor.încrucişarea braţelor.bătaia palmelor de asupra genunchilor. trandafir etc. care stă în centru: . Educatorul numără cine a doborât mai multe popice. care stau în partea opusă a sălii. până ce mingea ajunge la ultimul copil. Florile Copiii sunt aşezaţi pe scăunele. . fără să audă cumpărătorii. apoi bătaie cu deplasare pe sol. al cărei nume îl poartă vreun copil. îl roagă să le vândă o floare anume. 36.ghemuire cu braţele sprijinite înainte.bătaie din palme. la început rar. de exemplu: albăstrică. o transmite mai departe în acelaşi mod. tropăind din picioare. cumpărătorii vin pe rând. 37. . este învingătoare.ducerea braţelor spre spate. ducerea braţelor sus. acesta 83 . ridică popicele căzute şi rostogolesc mingile încă de două ori. jucătorului din spate. . strigând „ A ieşit soarele! Ura!”. Alţi 2 copii. la rândul său. al cărui cap iniţial de coloană revine primul la locul său. executând o săritură. Acesta fuge cu ea în capul coloanei şi continuă transmiterea mingii. apoi din ce în ce mai repede. imitând vâjâitul vântului. La semnal ei le rostogolesc spre popice.

Câştigă echipa care reuşeşte să-l tragă pe adversar peste linie. După aceea. amestecaţi bine şi cereţi copilului să aleagă un cartonaş. puneţi-l să enumere animale care încep cu litera respectivă şi să le scrie pe o hârtie. Broaştele se deplasează în circuit. Apoi. La sfârşitul jocului cei 2 cumpărători se aşează faţă în faţă. schimbă locul cu ea şi jocul continuă. cântând: „ Barza cu picioare lungi. Alte jocuri pentru copii ce pot înlocui privitul la televizor 1. 38. Luăm un carton pe care îl tăiem în pătrate de dimensiuni potrivite pe care vom pune copiii să scrie litere din alfabet ( la alegere). Dacă vreo broască a fost prinsă de barză înainte de a fi sărit. acesta fiind „ barza”. urmează al doilea cumpărător care procedează la fel şi jocul continuă. având între ei trasă o linie. 84 . / Ce pofteşti ca să mănânci? / Carne de broască? Oac! Oac! Oac! / poftim aici de mănâncă. Abecedar cu animale Putem crea o grădină zoologică acasă. Barza Copiii stau la linia cercului cu mâinile pe şolduri ( broaştele).iese din grup la îndemnul vânzătorului şi trece în spatele celui care l-a cumpărat. iar pe partea cealaltă – litera corespunzătoare. / N-o lăsa ca să se ducă!” La cuvintele „N-o lăsa ca să se ducă!” broaştele se ghemuiesc şi sar pentru a nu fi prinse de barză. În spatele lor se prind de talie florile pe care au reuşit să le cumpere. Altă variantă: dacă bucăţile de carton sunt mai mari putem face cărţi de joc din ele: pe o parte să figureze animalul desenat sau lipit. repetaţi procedeul până la extragerea ultimului bileţel. Educatoarea alege un copil pe acre îl aşează în mijlocul cercului. cei 2 cumpărători formându-şi alternativ cererea până au fost cumpărate toate florile.

Scopul este ca „ mâţa”. balonului i se fac ochi. Amenajaţi teatrul de păpuşi la capătul mesei.. în afară de animale. Desenaţi apoi pe carton sau lipiţi fotografii cu animale şi tăiaţi după contur.5 cm lăţime şi lipiţi pe acestea ilustraţii cu animale. Un copil este „ mâţa”. cerul şi tot ce ţine de natură. La acest joc avem nevoie de două săculeţe cu fasole şi de bariere făcute din scaune. Pentru ca jocul să fie cât mai oficial. întindeţi o sfoară şi legaţi-i capetele de spătarele a două scaune. urechi. Pentru amuzament. măsuţe. Apoi legaţi bine şoseta. iar celălalt şoarecele. în locul indicat de ei. Umflaţi un balon şi sunteţi gata. Întrebaţi copiii unde ar dori să aşeze animalele în natură şi faceţi o deschizătură pe desen. agăţaţi de fileu funde şi resturi de aţe. trecând de toate obstacolele din cameră. Tăiaţi din carton dreptunghiuri de 10 cm lungime şi 2. 3. dacă animalul este mai mobil deschizătura trebuie să fie mai lungă. Astfel aveţi terenul şi fileul. Volei cu balonul O cameră se poate transforma uşor într-un teren de volei. Faceţi loc. 5. nas.fasole Puneţi boabe de fasole ( o jumătate de ceaşcă) într-o pungă şi legaţi bine cu o sfoară ( să rămână loc în pungă atât cât să se poată mişca boabele). ca să nu se desfacă. pământul.2. atunci deschizătura trebuie să fie scurtă. Teatru de păpuşi cu animale Luaţi o bucată de carton şi îndoiţi-i capetele în aşa fel încât să fie sprijinite pe masă. pentru a putea pune în mişcare animalele cu ajutorul bucăţii de carton. fără ca vreunuia să îi cadă săculeţul. Copilul să deseneze pe carton plante.. Păpuşa de carton 85 . Puneţi punga cu fasole într-o şosetă şi tăiaţi capătul care atârnă. Dacă animalul respectiv e unul mai puţin activ. 4. „Mâţa” cu . gură. să atingă „ şoarecele”. ambii trebuie să poarte pe cap un săculeţ de fasole.

terase etc.Puneţi copilul să stea pe spate. Tot aşa se întâmplă când o plantă este în pământ. Din prima zi măsuraţi înălţimea plantei. 86 . hârtie colorată. adică despicaţi de la bază. 6. Umpleţi apoi două pahare cu apă: în unul turnaţi colorant alimentar roşu şi în celălalt. trebuie să le ambalăm în prealabil în hârtie. cam 10 cm. Pentru ca aceste clădiri să fie perfecte. despicaţi tulpina ca să se poată vedea şi mai bine. La ce folosesc frunzele de ţelină Căutaţi o frunză groasă de ţelină şi faceţi din tulpina sa două „ picioare”. Copilul va putea să observe după câteva zile că planta s-a dezvoltat. aşezaţi ţelina cu o parte de tulpină în apa roşie. După aceea. etc pentru ca forma de carton să prindă viaţă. Aşezaţi farfuria aproape de fereastră şi aveţi grijă ca apa să nu scadă. în lungime. creioane colorate. Un oraş construit din cutii Cutiile goale de la lapte sau orice alt tip de cutii sunt bune pentru jocul nostru. 8. în apa albastră. acuarele. iar cele de lapte înlocuiesc blocurile mari. 7. La ce foloseşte verdeaţa morcovilor Avem nevoie de capătul mai gros cu verdeaţă de la morcov. Când terminaţi. Copilul este lăsat să o decoreze cu carioca. Dimineaţa. Explicaţi-i că apa colorată a fost absorbită de mai multe „ vinişoare” care conduc lichidul la ţesuturile frunzelor. Cereţi copilului să pună capătul cu verdeaţă într-o farfurie cu puţină apă. Cutiile de la smântână pot sluji drept case. trebuie mai întâi să le decupaţi şi apoi să le prindeţi cu ace cu gămălie. cu 10 etaje. şi desenaţi-i conturul cu creionul. decupaţi hârtia şi lipiţi-o pe un carton. pe care să desenăm geamuri. iar pe cealaltă parte. Dacă vreţi ca păpuşa să îşi mişte picioarele sau mâinile. Peste noapte. copilul va fi uimit să vadă că jumătate din frunze sunt roşii şi jumătate sunt albastre. albastru. uşi. pe o coală mare de hârtie.

după aceea. Specialistul în culori Putem învăţa copilul să simtă culorile fără să le vadă. cereţi-i să traseze conturul ( după ce s-a uscat vopseaua). Pete colorate Îndoiţi o hârtie în jumătate şi. să procedeze la fel. felinare din beţişoare. După ce terminaţi. Când veţi desface hârtia. după care este din nou rândul dvs. iarbă din hârtie verde. şi tot aşa. va cere celor din 87 . desfaceţi-o.Ferestrele şi uşile se pot decupa în aşa fel încât să se deschidă. spuneţi ce vedeţi şi cereţi copilului să facă la fel. Copilul va lipi clădirile pe o coală mare de carton pe care ve desena străzi. până terminaţi desenul ( încercaţi să desenaţi în aşa fel încât. Ce descoperă copilul în aceste modele? Dacă „ întrevede” o fizionomie. Desene fără sfârşit La început. veţi vedea tot felul de modele ciudate. copaci din pahare etc. oraşul este gata. Copilul trebuie să continue cum doreşte. adică să completeze desenul conturând figura pe care o percepe. trasaţi o linie sau faceţi o formă oarecare pe o coală de hârtie. Desigur. pe acre fiecare să deseneze ceva inedit. Înainte de a tresa o nouă linie. de câte ori vă vine rândul. Prietenii lui vor crede că e ceva magic la mijloc. Îndoiţi din nou. 10. Dacă vreţi să antrenaţi mai mulţi copii. luaţi o coală mare de hârtie sau carton. opera de artă se poate colora. Noi îl putem ajuta să amenajeze construi oraşul: fixăm tufe din vată. în aşa fel încât culoarea să se întindă bine. 9. Dacă vede urme de animal sau un fluture. mai ales dacă priviţi desenul din diferite unghiuri. Cum se face? Copilul va susţine în faţa prietenilor că poate deosebi culorile fără să se uite la ele. 11. poate fi amuzant. Puneţi cantităţi din tuburile tempera pe o parte a hârtiei. să desenaţi cu altă culoare). artiştii trebuie să se gândească apoi la denumirea pe care o va purta lucrarea. Pentru demonstraţie. Dacă aşezăm şi câteva maşini de jucărie.

Când scheletul e gata poate fi aşezat la loc de cinste. Din ele vom confecţiona „ oasele” de dinozaur. astfel încât să îi rămână un fragment infim de cretă sub unghie. 14. spunând câteva cuvinte magice.jurul său să aleagă o cretă de o anume culoare. Puneţi în cutie ( dacă aveţi) animale de jucărie sau chiar un „ explorator” în miniatură şi încercaţi să faceţi o colibă din carton. 13. care au ca subiect peisaje din ţinuturi îndepărtate sau din epoci de mult apuse. Se pot folosi şi frunze şi flori presate sau putem orna cu nisip. îşi înfige unghia în ea. fără să fie observat. Fără să o vadă copilul va numi culoarea cretei. De tavan puteţi atârna o navă spaţială confecţionată din carton. noi vom concepe textul şi îl vom scrie pe felicitare. Dacă dorim să confecţionăm diorame avem nevoie de un recipient de mărimea unei cutii de pantofi. Lipiţi poze care reprezintă imagini din spaţiu. păpuşi) sau chiar poze decupate din reviste. folosiţi poze cu animale şi plante din junglă. Puteţi pune aici diferite jucării ( maşini. când se concentrează. Scenă din spaţiu. Mai târziu. Parcă timpul ar fi oprit în loc şi oferit privirii noastre. Cărţi poştale ilustrate Se dau copilului câteva coli de carton. desenaţi stelele. Îndoiţi cartoanele şi apoi lăsaţi-l să se descurce singur. Fundalul se poate face dintr-o hârtie neagră. cu tempera albă. Puneţi copilul să reconstituie gigantica creatură. 88 . plicuri şi carioca. 12. apoi o va introduce într-o pungă de hârtie. În căutarea oaselor de dinozaur Strângeţi beţişoare sau linguriţe de la îngheţată. De exemplu: Scenă din junglă. pentru ca este un adevărat „ specialist”: în timp ce pipăie creta. Cei mai mici vor face doar desenele. pe care. Diorame Este ceva magic în dioramele expuse în muzeu. se uită la deget cu prudenţă. Pentru fundal.

Dansul elefanţilor Cum putem realiza o mască de elefant? Aveţi nevoie de o pungă mare de hârtie. Găuriţi-o în 3 locuri. trebuie să le obţină din amestecul acestora. acuarelă. în aşa fel încât să reziste dacă suflaţi asupra lor. combinaţia roşu – albastru. ajutaţi copilul să proiecteze o clădire simplă. Regula este simplă: indiferent cu ce se colorează ( creioane. Apoi trebuie să tăiaţi cărţile (vezi desenul) cu foarfecele în patru locuri. care va fi capul elefantului. Aţi putea să îi cereţi să construiască un tren. puncte Acest mod de a desena deschide o întreagă lume nouă a culorilor. 17. dar de la distanţă nu se va zări decât o nuanţă de mov. un pod. galben. prins cu bandă adezivă. carioca). un avion.Scenă din apartament. Puneţi în cutie păpuşi. 15. cu dimensiunea de 8x15 cm. pentru copil. La început. mobilă de jucărie etc. transparentă ( scotch). Fundalul îl faceţi cu poze tăiate din reviste. Puncte. un robot sau un castel. de pildă. treceţi apoi şi la construcţii mai complexe. Casă din cărţi de joc Nu e nevoie să sacrificaţi un pachet de cărţi de joc pentru că puteţi confecţiona din carton nişte bucăţi dreptunghiulare. va apărea în mod distinct. puncte. pentru ochi şi pentru 89 . să facă puncte. copilul va putea folosi un singur procedeu. Privită de aproape. Dacă are nevoie de alte culori. Pentru închiderea dioramelor folosiţi celofan. Casa se construieşte prin potrivirea cartoanelor în locurile tăiate. albastru). 16. Ca să sporim puţin dificultatea sarcinii îl putem pune să facă puncte doar în culorile de bază ( roşu.

18. Desenaţi cu carioca trăsăturile feţei pe „ degetul” decupat din mănuşă. Introduceţi mâna în cutie şi spectacolul poate începe. pentru că elefantul îşi mişcă urechile cu o mare mobilitate. în hârtie. Zar uriaş Tăiaţi capacul unei cutii de lapte. Ele nu trebuie însă să stea nemişcate. confecţionaţi încă un zar. 21. pe cele două laturi înguste ale pungii de hârtie. mustaţă etc. croiţi o pereche de urechi cât mai mari şi prindeţi-le cu bandă adezivă lată. copilul poate folosi o farfurie. În acelaşi fel. şi lipiţi-l cu bandă transparentă. Pentru conturul feţei. Când aveţi mai multe imagini ale fiecărui aliment. în aşa fel încât să obţineţi un cub perfect. Dintr-o9 coală de carton ( de cel puţin 60 de cm lungime) rulată strâns.trompă. carioca şi tempera. Din vată lipiţi barbă. lăsaţi copilul să facă o faţă din ele: o banană poate fi gura. din roşii se pot face ochii. strâns. Când blazonul e gata îl puteţi lipi pe un perete. Teatrul îl faceţi într-o cutie de lungimea de 30 cm. legume. Blazonul centrului Blazonul este un simbol special. cu care veţi confecţiona ulterior păpuşile. după dorinţă. Puteţi desena copilului un scut sau un cerc pe care el îl va colora şi îl va completa cu însemne heraldice. Decoraţi cuburile pe toate părţile cu diferite 90 . Împachetaţi cubul. puteţi realiza trompa. Teatru de păpuşi dintr-o mănuşă Luaţi o mănuşă veche pe care n-o mai folosiţi şi tăiaţi-i părţile în care se introduc degetele. pe care trebuie apoi să o lipiţi de pungă ( pe dinăuntru). în care tăiaţi un loc pentru „ scenă”. etc. O figură apetisantă Decupaţi din reviste poze cu diferite mâncăruri. din struguri – păr etc. decupaţi un pătrat cu care să înlocuiţi capacul cutiei cu lapte. ouă. fructe. 19. Pentru a-l proiecta avem nevoie de hârtie. Din hârtie. Masca e gata şi copilul o poate pune pe cap. Dintr-o bucată de carton. păr. 20.

91 . Truc cu pălărie Trebuie să aruncaţi de la distanţă cărţile de joc într-o pălărie. Drept recompensă el începe următorul joc. Păr verde Cu acest joc putem crea un cap de animal sau de om căruia îi creşte foarte repede părul. Inventaţi jocuri! Cine poate să arunce zarurile şi să dea două numere identice? De câte ori trebuie să aruncăm ca să obţinem un anumit număr? Dacă folosiţi litere. litere. numere sau cuvinte. Perforaţi colile în partea stângă şi prindeţi-le cu sfoară. Jocul se desfăşoară în felul următor: daţi copilul pahare de plastic pe care să deseneze o faţă de om sau de animal cu ajutorul creioanelor. pe rând. Câştigă cel care a aruncat mai multe cărţi în pălărie. 23. Udaţi pământul şi puneţi paharele într-un loc răcoros. pentru a „ tunde părul” fiinţei de plastic. Sub supravegherea noastră copilul poate să treacă de la meseria de grădinar la aceea de frizer. Părul va fi din iarbă. Ei vor arunca. pentru mustaţă – vată. animale preferate. 24. 22. Fiţi atenţi ca pământul să fie în permanenţă umed. Peste o săptămână – două. Cărţi – album Decupaţi poze din diferite reviste şi lipiţi-le pe coli de carton. cu ilustraţii şi cu titlu. Umpleţi paharele cu pământ şi plantaţi seminţe de iarbă. copilul va trebui să găsească nume cu iniţiala respectivă. Aveţi la dispoziţie cele două zaruri. copilul ar putea să facă şi o copertă. Exemple de titluri: maşini preferate. câte o carte în pălărie. Se stabileşte linia de la care se aruncă. staruri de fotbal etc. Lăsaţi-l pe copil să aleagă ordinea imaginilor. vor răsări în pahar fire de iarbă care din când în când vor trebui smulse şi rărite. Puneţi pălăria în mijlocul camerei. Fiecare jucător va primi un număr egal de cărţi. Jucătorul care a nimerit ţinta. animale. Pentru nas putem folosi şi lipi un dop de plută. după fantezia lui.forme. Înainte de a prinde colile laolaltă. Scrieţi data pe carte şi păstraţi-o. mai poate arunca o dată.

la ambele capete. 27. confecţionaţi un nas în formă de pătrat. folosim bucăţi uscate şi crude de macaroane ( sau orice alt tip de paste făinoase). de pildă. Putem acum să începem decorarea oului. Într-o pungă cât mai mare de hârtie ( bineînţeles. Presarea frunzelor Alegeţi frunze căzute din cele mai proaspete. Se suflă în gaura de sus până ce conţinutul oului se scurge într-un vas. Copil robot Construiţi un robot. Ouă goale Spălăm ouăle. capace de la cutii de plastic şi alte obiecte pătrate. După o săptămână sunt uscate şi copilul poate să le lipească pe hârtie. le găurim cu un ac. 26. alta decât cea din care aţi confecţionat capul). în care să decupaţi găuri pentru ochi. cu carioca sau cu creioane colorate. faceţi din nou găuri. triunghiulare sau rotunde. rondele de paste făinoase. după ce . Din carton. Desenaţi pe ea. Decupaţi partea inferioară a două cutii de smântână şi lipiţi-le în locurile lăsate pentru ochi. Poate nota de fiecare dată ziua în care a fost culeasă frunza. Coaja de ou va fi lăsată o zi la uscat. dar şi „ pietre preţioase”. Aşezaţi apoi ziarele unul peste altul şi puneţi deasupra o greutate. Împachetaţi apoi în hârtie o cutie goală de la cacao şi lipiţi-o pe capul robotului. adică materiale lipite pe coajă şi vopsite strident. Felicitări din paste făinoase Pentru acest tip de felicitări. nas şi gură. în prealabil. le-aţi fiert). „ butoanele de comandă”. Lipiţi tuburile goale de la prosoapele de hârtie. Vom folosi acuarele. pentru efect ( utilizaţi. Pentru o conservare reuşită aveţi nevoie de multe ziare pentru că fiecare frunză trebuie pusă separat. Le lipim pe o foaie de hârtie cu un adeziv 92 . locul şi specia de plantă căreia îi aparţine. carioca. 28. Aveţi nevoie de o pungă de hârtie. pentru gât şi braţe. Folosiţi cât mai mult plastic pentru că sugerează uşor o „ maşinărie”.25.

pentru a da senzaţia de pene veritabile. Frunzele vor fi lipite pe hârtie în aşa fel încât să se suprapună parţial.nontoxic. Să explicăm că magnetul are un pol pozitiv şi unul negativ. până când îşi va însuşi 93 . Adunăm din timp frunze de diferite culori pe care le presăm. 31. Înainte de întrebuinţare. cu acuarele tempera. după care le lăsăm să se usuce şi le colorăm. gâtul galben. pe când cele asemănătoare se resping. iar polurile opuse se atrag. trupul maro. Lăsaţi copilul să experimenteze pe o ciornă scrierea cu pană. După aceasta. copilul le va aşeza una peste alta sau le va lega orizontal. Povestiţi copiilor dvs despre vechile culturi. Putem sugera mai multe teme: sperietori de păsări. ascuţiţi pana tăindu-i capătul în diagonală. Agrafele vor fi magnetizate prin frecare cu magnetul. putem începe să decorăm pasărea cu pene şi frunze. cu capul roşu. După ce le-am lipit. căţel sau alte figuri simple. 29. Luaţi apoi acuarele tempera şi diluaţi-le cu puţină apă. 30. culorile se vor asorta după cum vrem să arate pasărea: de exemplu. împreună cu foaia. în aceeaşi direcţie. Jocul oferă posibilitatea de a explica celor mai mari fenomenul magnetizării. când oamenii foloseau pana în locul actualelor instrumente de scris. aripile portocalii. După aceea. Scrierea cu pană Dacă procuraţi o pană de gâscă sau de găină puteţi caligrafia cu ea. Să confecţionăm o pasăre! Luăm o coală de hârtie şi rugăm copilul să deseneze conturul acesteia după o ilustraţie decupată dintr-o revistă. în mod repetat. litere sau cifre. Punem magnetul sub o bucată de hârtie şi presărăm deasupra pilitură de fier. Sculptură cu magnet Pentru a crea „ operele de artă” magnetice. creând nenumărate forme şi figuri. vom avea nevoie de un magnet puternic şi de nişte agrafe de birou. Pilitura se va aranja în funcţie de liniiile de forţă ale câmpului magnetic.

33. astfel. Dacă vrem o mască mai nostimă. În timp ce copilul se joacă. fiind o surpriză pentru copil. rugaţi-l să scrie o scrisoare sau un mesaj unei rude sau unui prieten. putem organiza te un bal mascat la fiecare sfârşit de săptămână. 34. Tăiem două găuri pentru ochi.metoda de folosire a acesteia. Se poate obţine un ornament frumos dacă punem o farfurie sau un vas rotund de hârtie. Măşti din hârtie Cu ajutorul unei farfurii de carton şi al câtorva ornamente. pe urmă lăsăm copilul să o coloreze. de-a lungul îndoiturilor. Rezultatul este „ plastilină”. putem folosi şi alte materiale pentru decorarea ei: de exemplu. sârmă pentru a face părul să 94 . Când scrisul devine cursiv şi poate mânui uşor pana. Folosim pe urmă tehnicile de ornamentare menţionate. O împăturim şi tăiem diferite forme şi triunghiuri pe margini. Plastelină Amestecaţi amidonul cu puţină apă. Copilul o poate colora sau o poate înfrumuseţa lipind pe ea staniol sau hârtie colorată. sau cel puţin un material asemănător. 32. Ornamente de hârtie Avem nevoie de hârtie şi foarfecă. ajunge să fie moale ca untul. Se amestecă până la întărire. vata sau lâna colorată pentru păr. cu o compoziţie de o consistenţă mai dură şi mai aspră. mici triunghiuri. Despăturim şi observăm că s-a transformat într-o hârtie frumos decorată. Pentru a obţine amestecul avem nevoie de un vas mare în care punem două părţi de amidon şi o parte apă. Putem adăuga şi nişte colorant alimentar. Împăturim hârtia în patru sau opt şi tăiem cu o foarfecă. dar frământat puţin. trasându-i conturul. Putem face o mască dintr-o farfurie de carton. Putem să atârnăm podoabele cu ajutorul unei sfori pe un băţ sau alt obiect alungit. materialul îşi schimbă continuu starea fizică. putem obţine un cerc. şmirghelul pentru sprâncene sau mustaţă.

Se pot tăia din carton de grosime medie coarne sau alte „ accesorii”. Putem face o întreagă familie din chipuri de cartofi. Capetele rămase libere fixaţi-le de o verigă. Ochii pot fi confecţionaţi din hârtie.stea în sus etc. 38. Tipografie din cartofi Avem nevoie de cartofi şi câteva ustensile casnice obişnuite. Pentru construcţiile mai complexe este nevoie să lipim mai întâi elementele componente. 36. 37. buze din plastilină. pentru a o putea ţine. în interiorul măştii. Chipuri din cartofi Luăm un cartof mare şi îl curăţăm cu o perie. Căsuţă din beţe de îngheţată Adunăm beţe de la îngheţată şi putem construi din ele căsuţe. Părul se poate confecţiona din vată sau lână. Folosind un adeziv nontoxic lipim beţele. Fixaţi la sfârşit un suport ( poate fi un băţ sau o ţeavă de carton). argilă sau aluat. nasturi sau bile. Aruncăm paraşutistul de la o oarecare înălţime. staţii de cale ferată. Plastilina se poate fixa cu beţe de scobitori. 35. iar abia după uscarea acestora. Confecţionarea unui paraşutist Luaţi un material alb sau o batistă şi 4 sfori de lungime egală. În cazul chipului feminin putem pune şi o fundă în păr. De această verigă legăm o figurină sau o păpuşă mică şi uşoară. pe acre le putem lipi de farfurie. 95 . apoi legăm cele 4 sfori de colţurile materialului. Copilul colorează pânza. urechi. Copilul poate să îi facă nas. să le îmbinăm pentru realizarea ansamblului final. bărci. vapoare şi submarine.

39. Picturi cu nisip Trebuie să desenăm cu un creion o formă pe hârtie. 41. care va fi o cutie de pantofi. Cartofii se pot colora cu carioca. flori. „ Sera” se acoperă cu celofan şi se pune într-un loc întunecos şi 96 .Tăiem cartofii în jumătăţi. Îi cerem copilului să vopsească părţile tăiate şi sculptate ale jumătăţilor de cartofi. având o înălţime de circa 5 mm. apoi. Fiecare jumătate va fi o literă. Îi cerem copilului să deseneze pe partea tăiată a cartofilor câte o literă întoarsă ( imaginea literei în oglindă). Luăm o aţă groasă căreia îi introducem capetele într-un adeziv şi le vom lăsa să se usuce. Acel nisip se poate vopsi cu tempera şi desenul poate fi completat. Punem în fiecare adâncitură mai multe seminţe de legume. longitudinal. Cofrajele de ouă se pun într-o seră. astfel încât să rămână literele în relief. apoi dăm cartofii copilului. un animal sau un contur al unui obiect. Facem găuri în carton. Foaie de cusut Desenăm pe un carton subţire o maşinuţă. 40. Trebuie să tăiem părţile din jurul şi interiorul literelor. „ Cerneala” tipografiei va fi vopsea tempera turnată într-un vas nu foarte adânc. după care să le apese pe hârtie. izolată în interior cu folie de aluminiu. Se presară nisip şi se lasă să se usuce adezivul. umed. Perforăm partea inferioară a adânciturilor pentru a permite scurgerea apei de prisos. Umplem cofrajele de ouă cu pământ de flori. Copilul va putea să introducă aţa în găurile pe care le-am făcut în carton. în punctele de intersecţie şi de întâlnire a liniilor. după ce s-au uscat. Apoi se îndepărtează nisipul nelipit. Seră în cutia de pantofi Cofrajele de ouă sunt ideale pentru răsaduri. interiorul formei se acoperă cu substanţă adezivă. Putem face şi alte forme din cartofi.

Scopul jocului este de a dărâma mai mult de 3 tuburi odată. Putem introduce reguli pentru a spori gradul de dificultate. Copiii au nume de fructe. plastilină. vapoare. etc. După ce cresc răsadurile se pot planta în grădină. etc. Facem bile mici care vor fi elementele de rezistenţă. Putem construi poduri. După ce seminţele au încolţit. Procedură 97 . putem juca pe echipe. Poate fi strigat şi cuvântul fructe şi toţi copiii vor trebui să îşi schimbe locurile. Favorizează coordonarea şi comunicarea în grup. 43. Persoana care stă în centru va numi două fructe şi jucătorii vor trebui să se schimbe cu locurile. 44. decora cu carioca. tempera sau hârtie colorată. îndepărtăm folia şi aşezăm cutia la soare. Coşul cu fructe Obiective Favorizează destinderea şi dezvoltă reflexele. Construcţii din scobitori Avem nevoie de o cutie de scobitori. Procedură Copiii stau pe scaune.cald. Aşezăm tuburile în formă de „ V” apoi lansăm bila ( care trebuie să fie de cauciuc. Popice cu 10 tuburi Avem nevoie de 10 tuburi de la hârtia igienică pe care le putem vopsi. case bidimensionale. în formă de cerc. cu diametru de 15 cm). Cine rămâne fără scaun reia jocul. tunele. 45. În centrul cercului stă un copil care nu are scaun. inclusiv jucătorul din centrul cercului. 42. încercând să ocupe un loc liber. Dragonul Obiective Crearea unui mediu plăcut.

fiecare îşi caută un alt partener. 46. Se pune muzică şi copiii se mişcă prin sală. favorizează contactul personal. Ceilalţi trebuie să atingă un obiect sau o haină de culoarea indicată. Când o coadă este prinsă. 47. Pietrarul Formăm două echipe ce stau în două spaţii ce sunt despărţite de un teritoriu. Procedură Copiii sunt floricele de porumb ce sar continuu pe o tigaie. Atinge albastrul Un copil spune „atinge albastrul”. Pietrarul se poate mişca doar pe teritoriul ce desparte cele două tabere. formând un dragon mai mare. Perechile nu trebuie să se repete. Dansul în perechi Obiective Stabilirea de relaţii între membrii grupului. „Capul” va încerca să apuce cozile celorlalţi dragoni. se lipesc şi vor sări mai departe împreună. lipiţi. dragonul căreia îi aparţine. 48. 49. Procedură Copiii se împart în perechi. Jocul ia sfârşit când rămâne un singur dragon. Jocul se termină odată cu formarea unei „ aglomerări” imense. sau partea obiectului / corpului ce a fost numită. lipindu-se spate în spate. se uneşte cu cel de care a fost prinsă. Când cântecul se opreşte. Fiecare grup stă în şir indian. dar dacă se ating de un alt copil. Floricele de porumb Obiective Îmbunătăţirea coordonării mişcărilor. Sar prin încăpere. ţinându-se de mână. ţinându-se de talia celui din faţă. La fiecare 98 . ţinând mâinile lipite de corp.Formăm 6-7 grupuri.

Jocul se termină odată cu epuizarea numărului de participanţi. Ghidul animatorului”. Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri. primeşti pedeapsa. toţi trebuie să îşi schimbe teritoriul. Editura Didactică şi Pedagogică. Da sau nu Jocul se joacă în două sau mai multe persoane. 2005 • • Ion Bogdănescu. UNICEF – „Cartea mare a jocurilor” 99 . Rus Grigore Nicolae – „ 110 jocuri pentru copii”. Chişinău. Bucureşti. Pietrarul poate atinge pe cineva. Acesta se transformă şi împietreşte. Fiecare echipă va avea câte o minge. primul copil din fiecare echipă va pleca. 50. se pune o întrebare oarecare şi nu trebuie să răspunzi cu da şi nu . Apoi se intoarce prin alergare uşoară şi predă mingea următorului coechipier. să enumere obiecte sau fiinţe întâlnite într-un anume loc. care va fi ţinută între genunchi. Asociaţia European Youth Exchange Moldova. Exemplu corect: Întrebare: "Ai fost la magazin ?" Răspuns: "Am fost. Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului.lovitură din palme a pietrarului. imitând săritura cangurului. Jocul va fi executat de fiecare copil din echipă. La semnalul conducătorului. etc. Pedeapsa poate fi :să spună un număr de cuvinte care încep cu un sunet. câştigând echipa care termină prima jocul. Dacă ai răspuns cu da sau nu. Cursa Cangurilor -joc cu caracter sportive Copii vor fi împărţiţi pe două echipe. Bibliografie: • Centrul Naţional de Resurse pentru Tineri – „ 855 de jocuri şi activităţi. pe un traseu stabilit în prealabil. 51. 2001.

Valeria Nistor. Editura Ion Creangă. Bucureşti. vol II. Turism. 100 .• Mariana Bârjoveanu. Editura Sport Bucureşti. Bucureşti. Mariana Iordăchescu – „ Ala bala portocala”. papucule. de sub pat!”. 1978. 1970. Bucureşti. Maria Petre. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. 1976. • • • Angela Dumitrescu-Begu – „ Ieşi. Antonia Berescu – „ Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii”. Maria Taiban. 1970. părinţi şi bunici”. Romel Bârjoveanu – „ Carte de învăţătură pentru cei mici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful