Domniţa Ştefănescu

Cinci ani din istoria României
o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 -decembrie 1994

Editura Maşina de scris Bucureşti, 1995

Coperta de Adrian Socaciu

Notă asupra ediţiei
Pentru scrierea acestei lucrări au fost consultate colecţiile de ziare şi reviste din perioada decembrie 1989 -decembrie 1994 (România liberă, Adevărul, Evenimentul zilei, Tineretul liber, Curierul naţional, Cronica română, Libertatea, Dreptatea, revista 22, Expres Magazin, Expres, Zig-Zag, Baricada, Azi, Dimineaţa etc). Şi-au dovedit utilitatea şi o serie de cărţi, cu valoare docu­ mentară, referitoare la perioada respectivă (Costel Balint, Lumină şi speranţă, Timişoara 1989, Edit. Mirton, 1994; Ion Iliescu, Revoluţie şi reformă, Edit, Enciclopedică, 1994; Adrian Năstase, Acordurile internaţionale încheiate de România sau la care România a devenitparte[1990-1994], Edit. Metropol, 1995; Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României de ia începuturi 1859, până în zilele noastre 1995, Edit. Machiavelli, 1995; Oameni politici. Personalităţile României contemporane. Agenţia Naţională de Presă - Rompres, 1993; Partidele politice, Agenţia Naţională de Presă - Rompres, 1993; Nestor Rateş, Revoluţia încâlcită, Edit. Litera, 1994; Repertoriul actelor publice în Monitorul Oficial al României, partea I, 22 decembrie 1989 - 31 ianuarie 1995, Regia Autonomă „ Monitorul Oficial, 1995; Petre Roman Libertatea ca datorie, Edit. Dacia, 1994; Ioan Scurtu, Un episod dramatic din istoria României, Bucureşti, 21-25 decembrie 1989, Edit. Clio, 1990; Petre Ţurlea, Din culisele... Parlamentului României, 19901992, Edit. Globus, 1994, Ion Iliescu, Momente de istorie, Edit. Enciclopedică, 1995 etc). Necesare şi binevenite, au fost şi mărturiile unor participanţi direcţi la evenimentele consemnate în carte. Partea întâi - O cronologie a evenimentelor - conţine descrierea, în ordine cronologică, a celor mai importante evenimente politice şi sociale din România, din perioada decembrie 1989 -decembrie 1994 şi a unor evenimente de altă natură care au dobândit, în cursul evluţiei lor, o semnificaţie politică. Partea a doua cuprinde un corp de anexe (Platforma-program a F.S.N. din 22 decembrie 1989, Proclamaţia de la Timişoara, rezultatele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale de la 20 mai 1990 şi de la 27 septembrie 1992, componenţa Senatului şi a Adunării/ Camerei Deputaţilor după alegerile 5

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Maşina de scris ISBN 973-97162-2-2

din 20 mal 1990 şi de la 27 septembrie 1992, componenţa guvernelor Roman, Stolojan, Vacăroiu, rezultatele recensă­ mântului de la 7 ianuarie 1992) şi un indice de nume. Au fost folosite prescurtat denumirile lunilor, anului, cu excepţia situaţiilor în care acestea fac parte din: denumirile unor instituţii, partide, asociaţii, ligi; titluri de lucrări, articole etc; citate şi denumirile unor zile festive. S-au mai folosit prescurtări şi pentru denumirile unor organisme, instituţii, partide, asociaţii, uniuni, ligi. Acestea apar neprescurtate, la prima menţionare în cuprinsul lucrării.

Francois Heisbourg, directorul Institutului Internaţional de Studii Strategice din Londra, apreciază anul 1989 ca pe „un an extraordinar, unul dintre cei care schimbă cursul istoriei. Căderea paşnică a Zidului Berlinului a fost echivalentul simbolic al căderii Bastiliei. Revoluţiile din Europa de Est au transformat radical bazele geopolitice ale lumii de după război şi anunţă apariţia unei noi ordini internaţionale". Dacă „revoluţiile de catifea" din Europa de Est au fost înregistrate de comunitatea internaţională cu o satisfacţie exprimată în termeni oficiali, replica spectaculoasă a României, pe care nimeni n-ar fi prevăzut-o, a instituit brusc o adevărată exaltare planetară. Apăruse acel moment de dramatism, necesar pentru ca prăbuşirea comunismului să fie verosimilă. Iar surpriza era cu atât mai mare, cu cât această autentificare venea chiar de la români pe care toată lumea îi considera apatici şi resemnaţi. Cu numai o lună înainte de revoluţia din dec.'89, Congresul al XlV-lea al P.C.R. (pentru unii motiv de speranţă în afirmarea unei opoziţii faţă de realegerea dictatorului Nicolae Ceauşescu la conducerea partidului) fusese ultimul triumfal carierei politice a cuplului Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu şi ultimul răsfăţ pe care i l-au pregătit cu obedienţă acoliţii lui, cu sprijinul serviciilor secrete romane. Deşi după „istoricul" Congres al XTVlea al P.C.R., Ceauşescu părea mai stăpân pe situaţie ca niciodată, în a doua jumătate a lui dec, cînd lumea întreagă intra relaxată în rutina sărbătorilor de iarnă, postul de radio Europa Liberă îi informa pe români şi pe cine voia să asculte că la Timişoara se întâmpla ceva. 1989 • 16 dec. Timişoara. încă o zi de veghe în preajma bisericii reformate. Mai întâi câteva sute de coreligionari ai pastorului Lâszlo T6kes aprind lumânări şi se roagă pentru ca acesta să nu fie, conform unei hotărâri judecătoreşti, evacuat şi strămutat în altă localitate. Oficialităţile locale simt pericolul şi încearcă să ignore ordinul de evacuare. însuşi primarul Timişoarei, Petre Moţ, îl vizitează pe pastor şi-i promite că nimeni nu se va atinge de el. 7

1989 Oamenii(200-300) nu mai au încredere în promisiuni, doresc un document oficial care să-1 oblige pe primar să-şi respecte cuvântul, dar primarul nu-şi ia o asemenea răspundere. Numărul celor care aşteaptă rezolvarea cazului creşte. Creşte şi iritarea lor. Interesul se mută de la cazul Tokes la confruntarea cu primarul, ca reprezentant al puterii. Se produce miracolul trecerii de la măruntele nemulţumiri locale, la frenezia colectivă a rezolvărilor radicale, la revendicări care ameninţă sistemul politic. Se formează coloane care pornesc să ia în stăpânire centrul oraşului şi care încearcă să atragă cât mai multă lume. Se aude deja apelul la solidaritate: „Români, veniţi cu noi!". (Un tânăr opreşte un tramvai, se urcă pe tampoanele lui şi strigă: „Mă numesc Daniel Zăgănescu şi nu mi-e frică de Securitate. Jos Ceauşescu!". ) Circulaţia se întrerupe. Toată lumea ştie că trebuie chemaţi şi studenţii şi sunt trimişi soli spre căminele studenţeşti. Se face apel şi la muncitori. In Piaţa Măria, se adună câteva sute de persoane. Se strigă: „Libertate!", „Dreptate!", se cântă „Deşteaptă-te române!". Coloanele se îndreaptă spre Comitetul Judeţean al P.C.R. Sediul puterii, în beznă, este totuşi bine păzit de trupe ale Ministerului de Interne şi de pompieri. Oficialităţile locale, în panică, organizează apărarea C.J. al P.C.R. în lungi şedinţe hotărâseră că trebuie mobilizate forţele de ordine ale M.I., ale Miliţiei, gărzile patriotice, armata, pompierii. N-a lipsit nici iniţiativa de a cere indicaţii de la Bucureşti. Manifestanţii sunt întâmpinaţi cu jeturi de apă. Câţiva încearcă să pătrundă înăuntru, un tânăr escaladează clădirea, pentru a smulge stema P.C.R., alţii încep un bombardament cu pietre. Forţele de ordine ripostează. Se folosesc gaze lacrimogene, bastoanele de cauciuc lovesc aprig, încep arestările. în jurul orei 21 demonstranţii se retrag, lăsând locul celor care încep să şteargă urmele atacului, redând clădirii şi spaţiului verde din jur prestanţa unui sediu al puterii. Manifestanţii se regrupează în faţa Catedralei, unde se cred protejaţi. Un tânăr, Sorin Oprea, propune ca timişorenii să se adune în fiecare zi, la Catedrală, pentru ca acţiunea lor să con­ tinue. Coloanele pornesc din nou prin oraş şi din nou sunt agresate de forţele de ordine. Până după miezul nopţii cele două tabere se atacă reciproc, au loc adevărate lupte, mulţi demonstranţi sunt loviţi şi arestaţi. Când combatanţii îşi părăsesc poziţiile, oraşul arată ca după război: vitrine sparte, magazine devastate, lozincile epocii de aur distruse, caldarâmul tapetat cu obiecte dintre cele mai diferite. Din vitrinele sparte ale librăriei Sadoveanu, operele g

1989 genialului conducător au fost smulse şi aruncate în mijlocul străzii, unde li s-a dat foc. Şi totuşi în noaptea de 16 spre 17 dec. timişorenii au visat cu ochii deschişi: din robinete curgea apă caldă, iar caloriferele erau fierbinţi. Conducătorii locali ai P.C.R. le trimiteau un mesaj de împăcare. @ 17 dec. Ordinul de evacuare impus de la centru se execută. în plină noapte (16 spre 17 dec.) un echipaj de circulaţie, un ARO şi un camion îl conduc pe pastorul Tokâs spre judeţul Sălaj. Dimineaţa armata face o demonstraţie de forţă. Câteva blindate trec prin centrul oraşului. Coloane de militari străbat Timişoara în pas de defilare, iar fanfara militară intonează marşuri. De cealaltă parte demonstranţii strâng rândurile, unii îi huiduie pe militarii care defilează, alţii îi lovesc cu pietre, tensiunea creşte o dată cu numărul celor care ies în stradă, învingându-şi frica. Timişorenii se adună în stradă, mai hotăriţi decât în ziua prece­ dentă. Vin şi muncitorii. Se strigă: „Jos Ceauşescu!", „Jos comuunismul!", „Nu vă fie frică!". Ţinta tuturor este tot C.J. al P.C.R. De această dată pătrund în clădire prin geamurile sparte. Se arun­ că înstradă documente de partid, broşuri propagandistice, operele lui Ceauşescu, portretele tovarăşilor, maşini de scris, delicatese scoase din frigidere. Există chiar intenţia de a se da foc clădirii, câteva flăcări prevestesc incendiul. La timp soseşte armata în ajutor, pentru că la etajul 2 al clădirii tremură de frică oficialităţile locale (Radu Bălan, Petre Moţ ş.a.) şi Ion Cumpănaşu, şeful Departamentului Cultelor, sosit cu o zi în urmă de la Bucureşti, cu ideea fixă şi autoritar impusă de a duce la îndeplinire evacuarea luiTokis. La Bucureşti se hotărăşte soarta Timişoarei. Elena şi Nicolae Ceauşescu turbează de furie că timişorenii au îndrăznit să se revolte iar oamenii lor, de la conducerea judeţului, n-au fost în stare să-i pună la punct. încă de dimineaţă sosesc la Timişoara 11 personaje importante: generalul Velicu Mihalea , adjunct al şefului Inspectoratului General al Miliţiei, generalul Emil Macri, şeful Direcţiei de Contrainformaţii din Departamentul Securităţii Statului (D.S.S.), colonelul Filip Teodorescu, de la direcţia a IlI-a Contraspionaj din D.S.S. şi alţi ofiţeri superiori. Tot în cursul dimineţii, Nicolae Ceauşescu îl numeşte pe Ion Coman (secretar C C . al P.C.R.) comandant unic pentru Timişoara. Acesta primeşte ordin să se deplaseze la Timişoara însoţit de o trupă de elită: generalii Ştefan Guşă, Victor Stănculescu, Mihai Chiţac, Elorea Cornescu, colonelul Gheorghe Radu şi alţi câţiva ofiţeri superiori. 9

C: -(. nu se poate face ordine cu ciomagul.. să-mi dau seama că nu fac ceea ce le-am ordonat. fără însă a neglija problema planului (.. Toată noaptea am stat şi am discutat cu ei din zece în zece minute ca apoi.. cu bâta? Tu. Se menţin în vigoare toate măsurile transmise comitetelor judeţene de partid pentru perioada premergătoare Congresului al XlV-lea. se vor forma colective de lucrători ai aparatului de partid. unităţi economico-sociale. şi au reuşit să facă faţă.). nu te enerva..C :-Să fi tras în ei. să se tragă. sunt lupte.. Din momentul de faţă. la 17 dec..C.C. le faceţi jocul(. voi da ordin ca imediat să se primească armament. N. N.)". în timpul teleconferinţei echipa de la Timişoara.30). destituim pe ministrul Apărării Naţionale. pentru ceea ce aţi făcut voi. 11 . Sunt aşteptaţi adversarii.. luaţi şi băgaţi la beci. Ceauşescu consimte să le mai acorde o şansă. îmi dau seama că. gărzile patriotice.. Trebuia să-i omoare pe huligani... ale M.. pe ministrul de Interne şi pe comandantul trupelor de Securitate. Se trage în plin. să fie luate măsuri corespunzătoare pentru asigurarea pazei stricte la sediile comitetelor judeţene de partid. se ridică în picioare şi bate cu pumnul în masă: „Atunci.I. Elena Ceauşescu: „Lasă...) Ştiţi ce ar trebui să fac?. -La teleconferinţa se transmit indicaţii care înseamnă de fapt instituirea. înseamnă pactizare cu inamicul. ale Miliţiei.). în continuare.)". Când am dat ordin să se aplice stare de necesitate. sunt răniţi. Ai făcut armata. tovarăşe secretar general.: -Este laşitate. La ora 16.(. aşa cum este.. şi voi.C. ţara are nevoie de tine. hotărâtor.: „Elena Ceauşescu: -Situaţia este foarte gravă şi neplăcută.) Am convocat această telecon­ ferinţa pentru ca.. un adevărat infern. magazine. nu să-i bată. Toate unităţile care sunt mobilizate să meargă în centru şi să pună ordine (. Nicolae Ceauşescu: -Este gravă şi voi sunteţi vinovaţi pentru că aţi împins la această situaţie. Se vor intensifica controalele mai ales pe timp de noapte. comitetele judeţene de partid trebuie să se considere în stare de alarmă.Acţionaţi în numele meu şi raportaţi din cincisprezece minute în cincisprezece minute. Convocaţi Consiliul de Stat. N.R. Nu vi s-a spus aşa. De unde aţi primit ordin să nu daţi armament la trupele de securitate? (.. ofensat. să se someze şi dacă nu se supune... TAB-uri.. a stării de necesitate în toată ţara: „Nicolae Ceauşescu: -(. Mai liniştit. formaţiunile de tineret. S-a făcut greşeala că s-a întors şi obrazul celălalt. având în vedere situaţia care s-a creat acum de fapt. Chiar dacă ordinea pe care o dorea Ceauşescu nu s-a mai putut restabili.30 Nicolae Ceauşescu convoacă o şedinţă extraordinară a Comitetului Politic Executiv al CC.) Deci. în perioada următoare. se incen­ diază maşini. Să-mi pregătiţi decretul. Toţi tovarăşii sunt de acord ?". E..C.)". Am convocat această conferinţă având în vedere unele evenimente care au avut loc ieri şi azi la Timişoara (.. ca să facem totul legal în seara asta..). în frunte cu Ion Coman. Seara.. şi cu bâta. Intervine. care conduci trupele de Securitate. după ora 20.: -Mai mult decât laşitate (. de stat.. eu îmi dau demisia". :-(.. Nu se poate merge mai departe aşa. Unul dacă trăgea..La Timişoara^ oraş deja izolat. tocmai acum să-i lăsăm pe bandiţi să distrugă socialismul. de fapt. Am convocat şi teleconferinţa. iar Bobu şi Dăscălescu se reped după el să-1 reţină.. ar fi fugit ca potârnichile E. toţi tovarăşii prezenţi la şedinţă se străduiesc sâ-1 înduplece pe dictator să nu-i pedepsească pe cei trei dizgraţiaţi -Postelnicu..C. preiau comanda armatei.). Nu mai am încredere în asemenea oameni. nu? Vasile Milea: -Da. nu ştii ce înseamnă stare de necesitate? Iulian Vlad: -Ştiu. dar vrea să se asigure că ordinele îi vor fi în viitor respec10 1989 tate şi întreabă: „Bine. cauza noastră de-o viaţă ?". dacă Comitetul Politic Executiv este de acord.) N.. Am dat ordin să se tragă. tovarăşe secretar general. strădaniile subordonaţilor lui de a-i respecta indicaţiile au făcut din Timişoara. cu ce o aplicaţi..) Soldaţii au luptat cu ce au avut.. Ceauşescu se pregăteşte pentru teleconferinţa cu activul de partid şi de stat din toate judeţele tării. are loc o impresionantă desfăşurare de forţe. Să vă pun în faţa plutonului de execuţie.. Tovarăşii întârzie cu răspunsul pentru că nu înţeleg cu ce trebuie să mai fie de acord. al P. în zonele strategice şi în cele preferate de demonstranţi se instalează trupele Ministerului Apărării Naţionale.. adică timişorenii. aşa se cheamă.1989 Un avion îi transportă la Timişoara (ora 15.. Asta meritaţi. este din nou instruită: . Din acest moment. Milea şi Vlad. se moare.(. tovarăşi. tancuri. Ceauşescu. fără să se declare..: -O mână de derbedei pusă la cale de cei care vor să distrugă socialismul. . unul să nu iasă? (. toţi să fie înarmaţi şi să aplice ordinul. Manea Mănescu strigă imediat: „Asta nu !".. eu am dat ordin. Milea. să fi căzut şi pe urmă..... să mai încercăm tovarăşi. cămine studenţeşti.

trimis la Timişoara. Se strigă: „Noi suntem poporul". morţii nu ne lasă". al P. cenuşă şi sânge. este înconjurat de coloane de muncitori. alP. Apoi se trage în plin.) Ziua de 18 dec. în afară de interogatorii şi torturi. aveau misiunea. Misiunea îi revine generalului Nuţă. redarea cadavrelor familiilor care le revendică. „Azi în Timişoara. nu-i place cum sa „acţionat". a doua zi vin muncitorii în oraş.vicepreşedinte.. temător pentru fiecare cuvânt.. alţii sunt răniţi.) şi incinerate la crematoriul Cenuşa (19-20dec). Ilie Matei şi Ştefan Guşă inspectează oraşul. (Şi arestaţii au beneficiat de o atenţie specială. rezultate din aplicarea fermă a ordinelor tovarăşului. iar dacă se vindecau. suspecţii reţinuţi. Atunci când cetăţenii cer informaţii se răspunde invariabil: „Noi nu avem morţi Şi nici răniţi". Armata şi M. Primarul Petre Moţ convoacă activul de partid la Universitate pentru a condamna actele de vandalism din zilele anterioare şi face cunoscut că a fost decretată starea de necesitate. Elena Ceauşescu preia comanda şi-i ordonă lui Ion Coman să găsească o soluţie prin care cada­ vrele. primăria. „Armata e cu noi". fără să reuşească săi pună din nou la treabă. aprind lumânări şi aşteaptă liniştiţi pe treptele Catedralei. câţiva reuşesc să fugă. Claudiu Iordache -secretar). Fiind un „obiectiv" atât de important. Răniţii erau anchetaţi. (De altfel. solemni. Spitalul Judeţean refuză să dea informaţii în legătură cu morţii şi răniţii pe care îi are. unii mor.L. să scape de cadavre (40). Se opresc pe scările ei. părăseşte piaţa. Una dintre supoziţii este că Nicolae Ceauşescu. în balconul Operei urcă şi primarul căruia i se înmânează lista cu revendicările mulţimii: eliberarea arestaţilor.A. Ceauşescu pică". Apare ideea formării unui Front Democratic Român care să organizeze rezistenţa (Lorin Fortuna -preşedinte. Cornel Pacoste şi Radu Bălan merg în uzine pentru a constata singuri care este starea de spirit a clasei muncitoare. externarea lor nu se făcea decât cu aprobare „de sus". unităţile industriale (la C. aduce o nouă problemă dificil de rezolvat pentru mai marii Timişoarei. începând cu numărul prea mic al forţelor de ordine care apără oraşul.C. Miliţiei şi grănicerilor. Radioul. trimişi de Elena Ceauşescu să liniştească Timişoara. Claudiu Iordache. transportate la Bucureşti (19 dec. A apărut şi ideea salvatoare. conducătorii se tem. „Nu vă fie frică. demisia lui Ceauşescu. vechi colaborator şi susţinător al lumii islamice. să nu ajungă în mâinile familiilor care le revendicau.I. înaintând cu ochii în pământ. TAB-urile blochează intrările în oraş.). oficialităţile (Radu Bălan. circulaţia liberă a ideilor. La război. cadavrele au fost ridicate de la morga spitalului. Ştefan Guşă) îi vizitează pe muncitori (nemulţumiţi de prezenţa masivă a forţelor de ordine în instituţii) la locurile de muncă. Aici sosesc Emil Bobu şi Constantin Dăscălescu. Chiar dacă dimineaţa în oraş este linişte. un grup de aproximativ 30 de tineri. despre care se ştie că sunt nemulţumiţi. la Spitalul Judeţean se aflau 58 de cadavre şi aproximativ 240 de răniţi.J. Simţind că declanşarea focului de armă nu va întârzia. Ioan Chiş . al P. unde desfăşoară un steag tricolor fără stemă şi. „Voi pe cine apăraţi?". Vasile Bledea. centrul oraşului este păzit de cor­ doane de militari şi de securişti în civil. la fel în zona podului Decebal. Cenuşa rezultată a fost aruncată într-o gură de canal. Fără să ţină seama de primejdie. încărcate într-o maşină frigorifică (18/19 dec)..) în lipsa lui. Ion Coman. Dacă la 19 dec. Vorbesc Lorin Fortuna. ignorând ce se întâmplă înjur. • 18 dec. Lui Ilie Ceauşescu. se îndreaptă spre Catedrală. După miezul nopţii când începe să fie linişte. apoi lasă locul trasoarelor care brăzdează cerul. din partea Elenei Ceauşescu.S. Pentru prima oară se îngenunchează în memoria victimelor din ultimele zile. Ioan Chiş. în balconul Operei se montează microfoane. După ce primarul. se strigă: „Nu plecăm acasă.C. Dimineaţa.1989 din Piaţa Libertăţii şi până la Operă se trage sălbatic. O sută de mii de manifestanţi ocupă Piaţa Operei. a plecat la aliaţii săi pentru a le cere ajutorul în vederea lichidării mişcărilor din ţară. Iar la penitenciarul 12 1989 „Popa Şapcă" se spune: „Noi nu avem arestaţi". Tancurile. asigură paza obiectivelor importante: C. • 19-20 dec.) Din statisticile oficiale rezultă însă că la 18 dec.J. 13 .. în coloane impresionante care demonstrează că la Timişoara nu mai e nimic de făcut. în mare taină. sunt aduşi şi militari U. tinerii încep să cânte „Deşteaptă-te române". Spitalul Judeţean era păzit de trupe ale Securităţii. tăcuţi.R.. ca la război.J.R. Un general zelos a propus unui reprezentant al procuraturii să găsească o asemenea încadrare juridică pentru ei încât să-i condamne la pedeapsa capitală.R. (Această ultimă călătorie peste hotare a fost amplu comentată. Se tem mai ales de muncitori. Trecătorii sunt legitimaţi. Se vorbeşte şi despre organizarea grevei generale. Nicolae Bădilescu. mâine-n toată ţara".C. Peste tot distrugeri. -Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială de prietenie în Republica Islamică Iran. O maşină cu megafoane circulă prin oraş şi anunţă că este interzisă circulaţia grupurilor de peste două persoane. pe Calea Lipovei sau Calea Girocului. în acelaşi timp şi sediul C. camioanele. elicopterele nu încetează zborurile de supraveghere.

comerciale şi tehnice între R. Cererile timişorenilor (demiterea Guvernului şi a lui Ceauşescu în primul rând) îl fac să pălească pe Dăscălescu şi să exclame: „Sunteţi nebuni!". a alocaţiilor pentru copii cu 30-50 lei.Trebuie să mergem acolo şi să înăbuşim acesată revoltă. după care.R. Petre Răducanu. vorbind mulţimii. lichidării evoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină. în faţa mulţimii.S. provocată cu premeditare.în cea de a doua zi a vizitei în Republica Islamică Iran (19 dec). al P. convinşi că vor fi un oraş liber. unde tovarăşul director împreună cusecretarul de partid ne-au comunicat că la Timişoara ungurii şi huliganii au devastat oraşul. Nicolae Ceauşescu apreciază evenimentele de la Timişoara ca extrem de grave deoarece „elemente huliganice" au provocat distrugeri „de tip fas14 1989 cist" în scopul destabilizării ţării. Apare totuşi o anumită nesiguranţă în legătură cu oportunitatea acestui miting. distru­ gerii independenţei şi suveranităţii. „Ceauşescu-tinerii". în anumite instituţii s-a comunicat că adunarea s-a contramandat. întors în ţară. ca şi instituirea unei indemnizaţii de naştere de 1 000 . „România a ales socialism. de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti". iredentiste ale cercurilor străine". se speră ca Bucureştiul să condamne revolta de la Timişoara. Aurel Sandu. ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste. se adună mulţimi. După un scurt frison de teamă provocat de inflexibilitatea şi aroganţa lui Dăscălescu şi a lui Bobu (care se grăbiseră să se întoarcă la Bucureşti) şi de cuvântarea lui Ceauşescu (huiduită de cei pre­ zenţi în Piaţa Operei). Dăscălescu promite să elibereze arestaţii. a ajutorului social cu 300 de lei. şi deza­ cordul faţă de acţiunile bandelor teroriste din Timişoara şi faţă de complotiştii străini aliaţi cu trădătorii autohtoni. pace. ca de obicei perfect ordonate. poate şi dintr-o ţară liberă. a pensiilor cu 100 de lei. al CC. încă sigur pe influenţa lui asupra populaţiei. într-o intervenţie televizată. am urcat în trenul special cu direcţia Timişoara. „Partidul-Ceauşescu-România". iar în balcon se vor perinda mulţi timişoreni care. convocarea maselor ar putea fi primejdioasă şi. dar se dovedeşte că nu se poate găsi un limbaj comun. Nicolae Ceauşescu emite un decret prezidenţial pentru constituirea stării de necesitate pe teri­ toriul judeţului Timiş. că lucrurile nu stau chiar aşa".R. Acum am văzut. La 20 dec cei doi preşedinţi semnează „Programul pe termen lung pentru dezvoltarea cooperării economice. seamănă cu invadarea Cehoslovaciei şi a fost posibilă datorită colaborării dintre agenturile străine de spionaj şi românii din interior care „îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau de alte valute". îmbrăcaţi în hainele gărzilor patriotice şi cu o bâtă în mână. texte supervizate) şi activişti de partid şi reprezentanţi ai oamenilor muncii: Barbu Petrescu. transmisă de televiziune în seara precedentă. • 21 dec. („CeauşescuP. ca de obicei în asemenea împrejurări. la ora 19 (20 dec).R. în care era vorba tocmai de huliganii de la Timişoara. chiar mânia. Unii au considerat că. pe lângă cazul Timişoara. 15 . Gheorghe Dragomir. într-un cadru solemn (reluată şi de radiodifuziune). în care se discută. Unul dintre ei explică din balconul Operei ce caută la Timişoara: „Ieri dimineaţă. progres". „Să înceteze manifestările şoviniste. . Această situaţie.Ex. 1990 a retribuţiei minime cu 200 lei.) Au luat cuvântul (citind. imediat după cuvântarea secretarului general al partidului. Prin marea adunare populară programată în aceeaşi zi (la sugestia Comitetului muni­ cipal de partid Bucureşti). Totodată anunţă că.". Are loc şedinţa C. dezmembrării teritoriale. Am primit câte două conserve şi o pâine. o îndeamnă să se organizeze. şi propunerea lui Nicolae Ceauşescu privind creşterea de la 1 ian. „Condamnăm cu fermitate trădătorii de ţară". Nicolae Ceauşescu va răspunde.1989 O delegaţie a manifestanţilor este primită pentru a discuta cu înaltele personaje politice.2 000 lei. dar şi-a îndeplinit pe deplin datoria faţă de patrie. faţă de popor „atunci când au fost ameninţate instituţiile fundamentale şi cuceririle socialismului". şi Repu­ blica Islamică Iran". în cuvântarea rostită la postul de televiziune. este acela care deci­ de să se întâlnească totuşi cu bucureştenii. Armata răbdătoare n-a protestat nici chiar când a fost atacată de bande teroriste. în consecinţă.C. Piaţa Operei va fi mereu plină. Nicolae Ceauşescu. ne-au adunat la ieşirea din schimb în curtea fabricii.C.P. purtând tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu şi pancarte care exprimă solidaritatea cu conducerea P. în faţa sediului CC. Nicolae Ceauşescu depune o coroană de flori la mormântul ayatolahului Ruhollah Khomeini şi vizitează unităţi economice şi culturale din Teheran.C. tuturor problemelor puse de timişoreni.C. al P. faţă de acţiunile destabilizatoare ale huliganilor timişoreni. A doua zi în gările oraşului sosesc câteva garnituri de tren cu muncitori din fabricile şi uzinele Olteniei.R.R. Presa informează că. împreună cu colegii mei. oamenii muncii s-au întâlnit în şedinţe încă din cursul nopţii pentru a-şi exprima indignarea. într-un moment de mare tensiune.

Marius Ambrosie. spre străzile din apropiere. printre urale şi scandări se fac tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături. tanchete. de pe străzile laterale. Arhitectul Gheorghe Ciobotaru scrie cu tempera pe carton primele afişe: „Jos comunismul!". Dumitru Ţugulea. S-a tras în mulţime de pe clădiri. militari înarmaţi cu căşti şi scuturi. Apar lideri de opinie (Dan Iosif s-a făcut remarcat prin curaj şi perseverenţă) care încearcă să vorbească mulţimii. . bucureştenii. prin agresivitate. ) ies în stradă pentru a putea fi cât mai informaţi în legătură cu situaţia „din teren" şi cât mai prompţi în a aplica indicaţiile dictatorului. civili înarmaţi (din aceeaşi categorie profesională cu cei care strigau „Noi suntem poporul!"). Iniţiativa lor coincide cu aceea a tânărului Nica Leon care. acum e momentul. ca de obicei. pe de altă parte. înarmaţi cu bastoane. (Ion Dincă. Alţi „binevoitori" îi îndemnau pe manifestanţi să forţe­ ze intrarea hotelului Intercontinental sau a Teatrului Naţional pentru a face rost de o portavoce. abandonând steaguri şi tablouri. pe demonstranţi. ţipând. Centrul 16 C 2 . cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din capi­ tală (Ceauşescu a ţinut să anunţe o suplimentare cu câtea sute de lei a salariilor. Pe măsură ce orele acestei zile se scurg.C. se umple de demonstranţi.R. Dan Petrescu. aliniaţi pe străzile cen­ trului capitalei.Istoria 1989 capitalei. Oraşul pare pregătit de luptă.tinerii îngenunchează şi păstrează momente de reculegere pentru Timişoara. Elena Buzescu. ca şi la Timişoara.R. aşi ai diversiunii. înainte ca demonstranţii să se organizeze. ei scandau: „Noi suntem poporul!". plasaţi în dreptul magazinului Stirex care au strigat: „Timişoara. scrupulos îndeplinită. făcând un apel la solidaritate muncitorilor. dar apar şi forţe de represiune cu scuturi. în balcon. iar pe Elena Ceauşescu preluând conducerea mitingului şi aruncând în microfoane îndemnuri răstite la „ordine şi disciplină". în Bucureşti „cadrele de nădejde" ale P. ai violenţei şi crimei. primesc ordin „să apere cuceririle socialismului". TAB-uri. „Jos Ceauşescu!". Timişoara". Pe de-o parte manifestanţii. Dă dispoziţii să se acţioneze ferm pentru a apăra ţara care este în pericol. de la Piaţa Romană până la Piaţa Unirii şi de la Piaţa Kogălniceanu până la Piaţa Rosetti.Ai omorât copii nevinovaţi". Vasile Milea ş. Misiunea lor. Mihai Bădescu. Doru Ştefan Botez. conti­ nuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat.R. căşti.R în cadrul unei teleconferinţe. După-amiază Nicolae Ceauşescu îi instruieşte pe primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.1989 Marian Rădoi. Valentin Vlad).C. Pentru că unul dintre demonstranţi. de lozinci aprobatoare. ceea ce înseamnă că dă ordin să se tragă în manifestanţi. considerată oficial o dovadă a adeziunii depline a maselor populare la politica RC. Tot în zona Intercontinental. Imaginea lui Ceauşescu din acel moment (cu figura schimonosită de mirare şi frică.nucleul uriaşei demonstraţii bucureştene . atrag tot mai multă lume. Pe soclul statuii lui Mihai Viteazul un tânăr instalează primul steag tricolor fără stema RS. După consideraţiile deja cunoscute în legătură cu fenomenul Timişoara. hai să mergem la Intercontinen­ tal". unii cu flori în mâini. neînarmaţi şi neorganizaţi. din mijlocul manifestanţilor. trupe USLA. Dacă transmisia ar fi continuat telespectatorii iar fi putut vedea pe monştrii sacri ai vieţii politice româneşti în panică. dintr-o altă parte a pieţii strigă: „Trăiască Timişoara!". era să-i descurajeze. Adrian Petronica. Tot mai mulţi strigă: „Jos Ceauşescu!". Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu a fost însoţită. în faţa hotelului Intercontinental . S-a murit în diverse feluri. Lumea începe să fugă. bastoane şi încercuiesc zonele ocupate de demonstranţi. mai ales centrul. încă sub cenzura strictă a conducerii RC. forţele de represiune. clipa în care semnalul Timişoarei se făcea auzit şi la Bucureşti. iar străzile capitalei. Cu această imagine se întrerupe transmisia în direct de către Televiziunea Română a marii adunări populare. Nicolae Andruţa Ceauşescu. Cornel Daniel Ardeleanu. Deplasându-se în grup. „Jos călăul!". prin împuşcare 17 . de pe tanchete. populaţia agitată.R. flori pe care le oferă soldaţilor. 1 a lovit pe un astfel de individ din popor în timp ce acesta îl bătea pe un tânăr căzut. „Jos analfabeta!". Constantin Dumitru. Explodează apoi şi o petardă. bine făcuţi. Tudor Postelnicu. ies în stradă pentru a continua ceea ce începuseră timişorenii. „Jos cizmarul!". tinerii în primul rând. era un grup de muncitori de la Turbomecanica (Pompiliu Militam. pensiilor şi ajutorului social). Ceea ce nu s-a putut vedea în secvenţele transmise de Televiziu­ ne. „Jos dictatura!". „Şi voi sunteţi români!". La scurt timp după încheierea marii adunări populare de condamnare a mişcării de la Timişoara. adică ceea ce conducerea superioară a partidului nu auzise niciodată. Cei mai curajoşi încearcă să se facă ascultaţi: „Nu plecaţi oameni buni.a. apare un grup de aproximativ 50 de indivizi. După o scurtă pauză Televiziunea şi-a reluat transmisia. Răzvan Ungureanu. Răzvan a fost la rândul lui bătut sălbatic până la pierderea cunoştinţei. A fost clipa de stupefacţie pentru Ceauşescu şi ai lui. „Timişoara!". cu buzele încer­ când fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată ca o baghetă magică ce şi-a pierdut puterile) a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea.

19.P. Aşa sperau. Stropitorile spală dâra lată de sânge care leagă pasajul din faţa Teatrului Naţional de spitalul Colţea. se aud neîncetat împuşcături. „Ceauşescu cine eşti/Criminal din Scorniceşti". Republica. mor sau sunt răniţi oameni. eventual după o bătaie zdravănă. Programul anunţat nu este respectat. îi omoară pe alţii şi îi împrăştie pe ceilalţi. care devine sediul provizoriu al luptătorilor ca şi ţinta de atac a forţelor de represiune.". cu muncitorii. poporul. torturi. 21.50 -Film artis­ tic: Punctul de întoarcere (producţie a studiourilor sovietice). şi lozinci care-1 ţintuiau la stâlpul infamiei alături de tovarăşa de viaţă („Asasinii de copii". alţii au căzut în mulţime). „Timişoara-n sânge/Bucureştiul plânge". Doi tineri pleacă în solie. avea să se resemneze încă o dată. diversiuni.45 -Laureaţi ai Festiva­ lului „Cântarea României".45 -Experienţa înaintată. se îndreaptă într-o tăcere solemnă şi cu steagurile fără stema R. „Noi suntem poporul. următorul program: 19 -Telejurnal. de la Uzinele „23 August". după atâtea crime.C. Până după ora 3. mai ales.25 -Din marea carte a patriei socialiste.15 -Agricultura: programe prioritare. cei selectaţi pentru a lua drumul închisorilor. Pentru a fi descurajaţi şi trimişi acasă în faţa televizoarelor care transmiteau programul normal al unei zile de muncă obişnuite. se face curăţenie. desigur fără momentele de suspans provocate de „huliganii" din Bucureşti. Ziua în care românii au avut atât de mult curaj încât au uimit întreaga lume trebuia să rămână o amintire. ameninţări.S. când se dezlănţuie cu furie represiunea. primarul general al Capitalei şi le ordonă să-i oprească pe muncitori şi să-i trimită la muncă. arestări. gloanţele îi rănesc pe unii. Postelnicu. bătuţi la Miliţia Capitalei şi trans­ portaţi la Jilava. în faţa restaurantului „Dunărea" se improvizează o baricadă. Pipera. 20. prin lovire sau strivire de către maşinile de luptă (un camion militar a intrat în forţă printre manifestanţi. Spre dimineaţă. de maşini ale Miliţiei în care erau încărcaţi. • 22 dec. bătăi. Capitala părea pregătită pentru o zi obişnuită. „Jos analfabeta!". pentru cele patru ore de emisie. Osteniţi. încă înainte de ora 7 află că muncitorii de pe marile platforme industriale ale Capitalei se îndreaptă spre centru. O amintire înregistrată de aparatele de filmat de la bordul elicopterelor trimise să supra­ vegheze zona centrală.urnea în istoria recentă a ţării . „Ceauşescu nu uita/A venit şi clipa ta". schingiuiri. manifestanţii au mai avut parte de maşinile pompierilor care trimiteau spre ei jeturi puternice de apă. apropiaţii lor care au încercat continuu să-i liniştească. sau să-i aresteze. al P. „Ceauşescu mare boier/să plece la Honecker". Barajele care împiedică accesul în Piaţa Universităţii şi 19 . In acest timp radioul transmitea multe..R. O amintire pe care aparatele de filmat ale turiştilor străini mânuite din hotelul Intercontinental au făcut-o să circule în toată lumea. De-abia la miezul nopţii. se trage intens. să-i potolească pe manifestanţii din ziua precedentă şi făcuseră şi curăţenie în urma lor. Ziua începe rău pentru Elena Ceauşescu. La Jilava în acea seară şi toată noaptea sa lucrat din plin. demonstranţii încercau şi ei să se organizeze. de exemplu lungiţi pe scuturi în faţa Teatrului Naţional.R. baricada este distrusă. iar TVR anunţă. „în numele poporului" şi „apărând cuceririle socialismului". blând şi paşnic cum îl ştiau. Aşa sperau Elena şi Nicolae Ceauşescu care au dormit în sediul CC. Mai trebuiau 18 1989 să dispară doar urmele crimelor.tinerii". revoluţionare şi de proslăvire a partidului şi a conducătorilor iubiţi. Dincă şi ai lor puteau să creadă că. ca în vremurile de glorie ale luptei de clasă de la sfârşitul deceniului cinci şi din deceniul şase. iar macaralele o demontează bucată cu bucată. acolo se ţin discursuri. Dincă şi Barbu Petrescu. omorând şi rănind oameni). Acolo eşuează de mai multe ori cei ce o iau cu asalt. fiind înlocuit cu transmisia deja celebrului miting din cursul aceleiaşi zile. prin înjunghiere. „Stima noastră şi mândria: Ceauşescu -România"). jos cu dictatorul!". 20. ard maşini. Pentru a rezista ofensivei celor care încercau săi împrăştie sau săi omoare. cei care au readus liniştea se odihnesc pe unde apucă. numai ei ştiau cum. „Ceauşescu . „Ceauşescu nu uita/Vrem pantofi din pielea ta!").în care s-au strigat şi lozinci care-1 proslăveau pe dictator („Ceauşescu şi poporul". dar nu se mai întorc pentru că sunt arestaţi. multe cântece patriotice. eficienţă. să intimideze prin raiduri insistente şi ameninţătoare şi să adune pe peliculă probele de care era nevoie atunci când aveau să înceapă adevăratele represalii. prin lovire.1989 (unii au fost atraşi de civili înarmaţi în locuri mai ferite. „Ceauşescu . A fost o zi . Apoi se face linişte. „Moarte criminalului!". Se face ordine. In această zonă un student are ideea de a se forma o delegaţie care să prezinte autorităţilor reven­ dicările demonstranţilor. se rostesc îndemnuri.50 -Telejurnal. Dincă şi Petrescu de-abia reuşiseră. „Jos dictatorul!". iniţiative. Oamenii îngenunchează pentru rugăciune şi pentru reculegere. „Ceauşescu şi soţia duc de râpă România". 19. se întind pe caldarâm pen­ tru a opri înaintarea tanchetelor. acum. îşi dădeau şi ei seama că situaţia se complica. între 19 şi 22. într-adevăr coloane nesfârşite din Militari. 20. spre centrul oraşului.C. îi convoacă pe Bobu. în zona Intercontinentalului.R.

Clio. înconjurat de fidelii săi. Nicolae Ceauşescu îi ordonă să vină la CC După ora 11. Reapar şi forţele ordinii: armata. El anunţă că.30 Piaţa Universităţii e plină. Victor Stănculescu ordonă ca armata să se retragă în cazărmi.-ist. la despărţirea afectuoasă de cei doi conducători. pentru prima oară din proprie iniţiativă.R. mâncare. Caldarâmul spălat de sânge în timpul nopţii e din nou ocupat de demonstranţi. dictatorul întreabă pe fiecare în parte dintre cei prezenţi la şedinţă dacă sunt dispuşi „să lupte". La primul semn că vrea să-şi înceapă încă una din cuvântările sale. în chiar sediul C C . Primul popas al fugarilor este Snagovul. (în cartea Sfârşitul dictaturii -Edit. Cu puţin înainte de orele 10. Victor Stănculescu era de fapt. Cetăţenii . Nicolae şi Elena Ceauşescu urcă în liftul de serviciu pentru a ajunge pe acoperişul clădirii unde. David Aurel se predă. Nicolae Ceauşescu. La ora 10 şi câteva minute postul de radio anunţă introducerea stării de necesitate în întreaga ţară. aterizase un elicopter alb care rămâne în aşteptare. 1990 -coordonată de Ioan Scurtu. Dar cum Vasile Milea dispăruse. apelează la serviciile unui medic pentru a-i pune un picior în ghips. Unul dintre tineri îi reproşează: „De ce nu i-aţi lăsat să-i facem carne de mici?". altele.. datorită situaţiei extrem de grave... Victoraş. iar Ştefan Guşă. Despre generalul Vasile Milea. întors de câteva ore de la Timişoara. Această ultimă unanimitate îi dădea însă dreptul la săvârşirea de crime împotriva poporului său pe care de altminteri 1 a proslăvit de la primul discurs rostit până în faţa plutonului de execuţie. Elena Ceauşesecu i-ar fi şoptit:.nu au voie să se întrunească în grupuri mai mari de 5 persoane. Nicolae Ceauşescu.C. un val uriaş de dezaprobare şi mânie îl loveşte din plin şi-1 ţintuieşte în aceeaşi poziţie ca la mitingul din ziua precedentă. unde Ceauşescu spera să stabilească nişte legături salvatoare. Demonstranţii forţează uşile masive ale clădirii şi escaladează balconul până la care sunt câţiva metri. După mai puţin de jumătate de oră la radio se transmite din nou decretul pentru introducerea stării de necesitate la care se adaugă ştirea sinuciderii lui Vasile Milea etichetat drept „trădător de ţară". militarii de pe tanchete primesc flori. şi încearcă să se adreseze copleşitorului număr de oameni adunaţi. miliţia şi . dar ei sunt scoşi din captivitate şi urcaţi în elicopter în compania lui Emil Bobu şi Manea Mănescu. „Armata e cu noi!". să fie implicat în represiunea ce se pregătea şi.C. crezând că poate să rămână deoparte. adjunct al ministrului apărării naţionale. cine a permis oamenilor să ocupe piaţa. Ultima şedinţă din cariera politică a lui Ceauşescu se încheie cu o ultimă aprobare „în unanimitate" a dorinţelor sale. al P. la câteva minute după ce elicopterul cu numărul SA 355F îşi luase zborul [12.C. a preluat conducerea armatei şi s-a hotărât să instituie starea de necesitate în întreaga ţară. Se aude tot mai frecvent: „Şi voi sunteţi români". în partea dreaptă.06] cu preţioasa încărcătură şi că găsesc abandonate o armă şi o servietă pe care le arată mulţimii. să ai grijă de copiii mei!"). se relatează că maiorul David Aurel îi opreşte pe manifestanţi să se apropie de elicopter.Ex.R. La acea oră în centrul Bucureştiului se află sute de mii de persoane. Nicolae Ceauşescu afirmă cu mânie că a fost un trădător căruia i se datorează starea critică la care se ajunsese. şeful Marelui Stat Major lipsea. cu motorul în funcţiune. Liftul cu cei doi conducători se blochează undeva la etajele superioare. Fiecare dintre cei prezenţi a răspuns: „Luptăm!".1989 în Piaţa Palatului se dovedesc inutile. (Folclorul zilelor Revoluţiei din decembrie'89 spune că. în alte surse de informare apare ideea că manifestanţii ajung pe terasa clădirii CC al P. în sediul CC. prezidează şedinţa (ultima! )a C. iar după câteva minute îi raportează dictatorului că Piaţa Palatului este invadată de mulţime..conform decretului . Instinctul de conservare îl face să se retragă în grabă. care se împuşcase cu câteva zeci de minute în urmă.C. probabil.R. Cu o mână ridicată în sus şi cu cealaltă pe armă acesta ar fi avertizat: „Vă rog rămâneţi pe loc.R. ţigări de la manifestanţi.P. conducătorul armatei.C.După 21 .C.R.) Maestrul de ceremonii al momentului este generalul de armată Victor Atanasie Stănculescu.. La 9. face încă o încercare de a salva situaţia. rămâneţi pe loc! Vă rog să nu vă apropiaţi!" După ce elicopterul -condus de Vasile Maluţan -decolează. împreună cu suita. pe terasa corpului C. Unii dintre ei pactizează cu mulţimea. Ceauşescu într-o nouă criză de mânie întreabă cum de a fost posibil. printr-un decret semnat de Ceauşescu. în acel moment. aflat în exerciţiul funcţiunii. în Piaţa Palatului. La CC al P. în acest timp elicopterele împrăştie manifeste (datorită vântului nu ajung la mulţimea din piaţă) care îndeamnă oamenii să nu cadă victime ale diversiunilor 20 1989 din ultimele zile ce au ca scop dezmembrarea ţării şi să meargă acasă să petreacă un Crăciun fericit. Convins că va avea de luptat pentru a-şi apăra poziţia. Demonstranţii le cer să treacă de partea lor. Manifestanţii urcă etaj după etaj în căutarea soţilor Ceauşescu.R. una dintre cele mai scurte şedinţe ale highlife-ului P. Tot Victor Stănculescu întăreşte ordinul prin care era chemat elicopterul pentru a-i scoate pe soţii Ceauşescu din clădirea CC al P. acesta nu dorea. Apare cu suita în balconul sediului CC al P.

Vasile Maluţan îi debarcă înainte de Titu. Intră în scenă şi Petre Ro­ man. unul dintre revoluţionarii care au ştiut că nu trebuie să rămâi în stradă după ce ţi-ai pus viaţa în primejdie pentru victoria Revoluţiei. Am învins!".30) sosesc două maşini ale miliţiei care îi preiau pe cei doi soţi şi îi duc. rămas în clădirea C. pot fi oricând doborîţi. mulţumită lui Dumnezeu am reuşit să ajungem la Televiziune. al P. unde după nici o oră (15. Revoluţionarii cu spirit practic stau la coadă ca să vorbească mulţimii ce nu părăseşte Piaţa Palatului. Informaţia Bucureştiului în Libertatea. Ion Iliescu urmează acelaşi traseu dar în sens invers. aparţinând doctorului Nlcolae Deca din Găeşti. declarăm că de acum înainte puterea aparţine poporuluif'etc). în jurul orei 13 apare pe post şi rosteşte câteva cuvinte. Revenindu-le umorul. Speriat de misiunea ce-i revenise. După decolarea elicopterului de pe acoperişul sediului C.C. mulţimile din Piaţa Palatului simt că acela este momentul eliberării ţării la care nu îndrăzniseră niciodată să spere. la o unitate militară din oraş. Ilie Verdet încearcă să formeze şi el un guvern „dar fără Dăscălescu" în interiorul clădirii.1989 ce îi abandonează pe Bobu şi Mănescu (acelaşi folclor al Revoluţiei spune că la despărţire Manea Mănescu i-a sărutat mâna lui Ceauşescu). Elena şi Nicolae Ceauşescu. Constantin Dăscălescu. sub stare de arest. Se pare că lui Sergiu Nicolaescu i sa scandat numele ceea ce 1 a făcut să spună. sub pretextul că. Reuşeşte să reziste ca prim-ministru aproximativ 20 de minute. spre uimirea tuturor celor care-1 ascultă şi care erau obişnuiţi cu altfel de programe şi de discursuri: „Fraţilor. îi conduce şi îi lasă la Institutul pentru Protecţia Plantelor din Târgovişte.C. Dictatorul a fugit. După ce reuşesc să captureze un automobil Dacia. portrete oficiale. de pe acoperiş. iar şoferul se supune ordinului. al P. unde se află Teodor Brateş. astfel că în comuna Văcăreşti este oprită o altă Dacie. Mihai Montanu şi loan Creţu) pentru a relua comunicatul în faţa întregii ţări. Voinea este numele primului general de armată care asigură poporul că armata este de partea lui. Să nu uităm pe Dumnezeu.R. în acelaşi timp se îndreaptă spre sediul Televiziunii grupuri de revoluţionari care pătrund în incintă fără să întâmpine opoziţie. să fie smulse în mare grabă uriaşele litere care alcătuiau cuvântul comunist şi care făceau parte din lozinca ce domina împrejurimile: „Trăiască Partidul Comunist Român!". redactor-şef adjunct la „ActualităţiMntră actorul Ion Caramitru însoţit de un grup de manifestanţi. Maşina se defectează. Armata e cu noi. câţiva manifestanţi aduc o cruce pe care e prinsă o_ cizmă -în amintirea lui Ceauşescu şi a meseriei lui de cizmar. Din acel moment Televiziunea Română. îşi fac daruri.C. al cărei proprietar. Nicolae Petrişor. Constantin Dăscălescu revine la microfonul din balcon pentru a-şi da demisia.) transmite. se îmbrăţişează. Sergiu Nicolaescu. cărţi de propagandă. Ministerul de Interne să ordone 22 1989 întoarcerea în cazărmi. Ca să nu se expună huiduielilor mulţimii. Este huiduit la fel de energic ca şi Ceauşescu. Continuă ocuparea sediului puterii de unde sunt luate şi aruncate. în studioul 4. la Bucureşti. informaţii despre evenimentele importante petrecute (chiar şi nepetrecute) în ţară. iese în balcon. în balcon se instalează microfoane şi difuzoare. profund marcat (nu prea îl văzuse nimeni până atunci atât de emoţionat) de momentul pe care-1 trăia: „Peste 10 minute vom da un apel către populaţie. cu scurte pauze.C. Acolo unde cu câteva ore în urmă Ceauşescu fusese huiduit. Prima grijă a fost ca.R. Ernest Maftei. astăzi. în urmă cu câteva ore. ascultaţi-1 pe Mircea Dinescu". cei doi comandă să fie duşi la Târgovişte. Cuvântările din balcon continuă. se familiarizau cu noua lor situaţie. încep discursurile. Priviţi-1. din balconul abia părăsit de Ceauşescu. proclamăm abolirea dictaturii! Noi. Un tânăr ajuns în balcon îl imită pe Ceauşescu spre hazul general al oamenilor rămaşi în stradă. sunt aplaudaţi acum mulţi vorbitori de ocazie: Mircea Diaconu. Alexa Visarion. astăzi. rebotezată Televiziunea Română Liberă (cuvântul „liber"împreună cu toată familia de cuvinte intră în forţă în limbajul curent şi în denumirile oficiale: Scânteia Tineretului se transfor­ mă în Tineretul liber. abia arestaţi. Sediul C. Piaţa Scânteii devine Piafa Presei Libere etc. soţii Ceauşescu se urcă din nou în elicopter şi-i ordonă pilotului să-i ducă spre Târgovişte. aleargă la Televiziune (împreună şi cu generalul Voinea. După ce lansează de la balcon un comunicat („Compatrioţi! Ceauşescu a fugit! Noi. în faţa noastră se află eroul nostru Mircea Dinescu. este ocupat de mulţime. anunţă că este „de partea poporului" şi că intenţionează să formeze un nou guvern. scandează. O tânără se urcă pe una dintre balustradele balconului şi flutură un steag tricolor fără stemă. spre sporirea succesului său: „Niciodată să nu mai scan­ dăm numele cuiva în pieţe publice". întâi apare la televiziune (unde vorbeşte tele23 . poporul e cu noi. operele complete ale genialului conducător. reperaţi de la sol. Mircea Dinescu (eliberat în aceeaşi zi din arestul la domiciliu) spune câteva cuvinte.C. trăiesc una din acele clipe de graţie pe care istoria le oferă foarte rar popoarelor. Atunci când la Târgovişte. Oamenii plâng.

Acelaşi gen de emoţii exprimă şi Vasile Donose („Drum liber şi independent socialismului") sau Ion Malancu („Să acţionăm cu toată răspunderea"). a independenţei şi^ integrităţii teritoriale a României".. şeful Marelui Stat Ma­ jor. pentru desfăşurarea neabătută a construcţiei socialiste în patria noastră".unde are loc o întâlnire cu militarii. cuvântul ţăranilor cooperatori din Buftea şi cuvântul minerilor din Lupeni -Covasna. actorul Ion Besoiu. Cu acest prilej. la Casa Centrală a Armatei a avut loc o adunare festivă la care au participat generali şi ofiţeri din garnizoana Bucureşti". o carte pentru fiecare bibliotecă! ". Petre Roman. Ziarul Scânteia. unde. descriind o realitate mult mai fami­ liară românilor.). Nicolae Hortopan. Pagina a 4-a. cu spirit gospodăresc" (Gheorghe Giurgiu -corespondentul Scânteii) şi un articol cu titlul „Prevederile planului pe 1990. preşedintele Republicii. profund patriotică". curate. tov. Lupu). aiuritoare pentru cei mai mulţi. Cei doi se reîntâlnesc apoi la MAp. la poziţia justă a partidului şi statului nostru faţă de atitudinea duşmănoasă a unor cercuri reacţionare care s-au dedat la acte huliganice cu caracter net fascist în zilele de 16 şi 17 decembrie în oraşul Timişoara". cuvântul colectivului de la întreprinderea de Celuloză. Mihai Chiţac ş. La pagina 3 sunt reproduse cuvântările participanţilor la marea adunare populară a oamenilor muncii din Capitală din 21 dec. „Informaţii de la CEC".. în acest grupaj. La pagina a 6-a : „Noi perspective de dezvoltare a colaborării multilaterale românoiraniene" (Nicolae N. sunt cuprinse relatări de la adunările oamenilor muncii din întreaga ţară şi anume: cuvântul constructorilor de maşini de la întreprinderea de Utilaj Greu „Progresul" Brăila. Ioan Cretu.)".1989 spectatorilor despre excesele sistemului dictatorial al lui Ceauşescu „care a întinat idealurile socialismului") apoi este condus la sediul CC. anunţă pe prima pagină şedinţa Comitetului Politic Executiv al PCR din 21 dec. Ştefan Guşă.). cuvântul ţăranilor din comuna Gheorghe Doja -Ialomiţa. un grup este transportat la sediul CC (Ion Iliescu. directorul Teatrului „Lucia Sturza Bulandra". cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Zilei armatei populare vietnameze. citat 25 . Nicolae Ceauşescu la posturile de radio şi televiziune şi doresc să-mi exprim totala adeziune la aprecierile din acest document (. De aici. dar mai ales în Capitală. din 22 dec.. presa scrisă evocă evenimentele zilei anterioare. Sunt prezenţi: Ion Iliescu. înscrie două contribuţii: un reportaj de la întreprinderea Metalurgică din Reghin intitulat „Din timp.importantă sarcină pentru China". Nicolae Militaru. general-colonelVasileMilea a adresat o telegramă de felicitare ministrului apărării naţionale al Republicii 24 1989 Socialiste Vietnam. din balcon. Victor Stănculescu. O bibliotecă într-o carte. „Pe teme meteorologice". într-un straniu contrast cu imaginile de pe micul ecran şi din Capitală. mărturi­ seşte: „Am urmărit cu emoţie cuvântarea secreatarului general al partidului. „Schimb de mesaje la nivel înalt româno-turc".a.R. în toată ţara. 23 dec. şi reproduce integral textul cuvântării lui Ceauşescu la marea adunare a oamenilor muncii din Capitală care „a dat expresie hotărârii de a acţiona pentru apărarea cuceririlor socialiste. La rubrica „Cronica zilei. ci jos dicta­ tura lui Ceauşescu (. Gelu Vbican Voiculescu) unde încep discuţiile despre constituirea unor noi structuri de putere. provocator de la Timişoara".S.N. neîntinate de spiritul aventurier şi de demagogia politică a lui Ceauşescu (. în Săptămâna culturală a Capitalei este reprodusă cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu la posturile de radio şi televiziune. pentru normele de etică şi echitate reale. Florin Velicu. Vii reacţii de protest în întreaga lume". Chiar de a doua zi aveau să apară şi alte opinii: „Marile demonstraţii din aceste zile au avut ca lozinci îndepărtarea dicta­ turii lui Ceauşescu. Piatra Neamţ. net fascist. MIhai Ispas.în pagina a 5-a se consemnează: „Ministrul Apărării Naţionale al R.. preia conducerea armatei. libertate. Gelu. Hârtie şi Cartoane. apoi sub titlul „Atitudine hotărâtă pentru apărarea suveranităţii şi independenţei naţionale" sunt consemnate luări de poziţie contra „condamnabilelor acţiuni cu caracter terorist. Scânteia poporului.. adresează câteva cuvinte mulţimii. fuga dictatorului este interpretată ca o abdicare şi ca eliberare de tiranie şi de comunism. susţinut pro­ gram de dezvoltare şi modernizare a bazei tehnico-materiale". atitudine hotărâtă pentru apărarea suveranităţii şi independenţei naţionale. Petre Roman. democraţie şi s-au pronunţat ferm pentru socialism. „Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii .1989. Ziarul România liberă din aceeaşi zi nu diferă mult de Scânteia. 1989. Tot în pagina 5: „A apărut Almanahul Scânteia 1990. sub titlul „înaltă răspundere pentru liniştea şi ordinea ţării. sub titlul „Producţia anului viitor temeinic pregătită!". deplină unitate a întregului popor în jurul partidului.. „Agresiunea SUA împotriva Republicii Panama -o gravă şi condamnabilă manifestare a politicii de forţă şi dictat. Pe pagina a doua. Ştefan Guşă. general de armată Le Duc Anh. pentru principiile socialiste cinstite. într-un articol cu titlul: „Poziţie realistă. Voican Voiculescu. Nimeni n-a strigat jos socialismul. pentru proprietatea poporului.

Şi..) Una dintre capturile de lux ale revoluţionarilor (mai fuseseră arestaţi în sediul CC al P.C. cântă. Alexandru Bârlădeanu. MAp. F. îmbrâncit. gestul fiind doar unul de mânie activă faţă.numite doar cu câteva ore în urmă „cel mai iubit fiu al poporului. oprobriului public. se îmbrăţişează. VlaoUmir Ionescu.N a scurtei lupte pentru putere. şi care au o forţă fizică şi psihică neobişnuită. altele bine cunoscute de multă vreme. Palatul Telefoanelor. rămân în aşteptare. general Ştefan Guşă. ca şi la televiziune. Silviu Brucan ş. 1 ) a noului organism al puterii de stat din România. In preajma sediului CC. Mihail Lupoi.R. Gheorghe Manole . televiziunea le va acorda prioritate absolută. în număr impresionant. Petre Roman. Ana Blandiana. sunt scrise cu litere mici. Constantin Dăscălescu şi Tudor Postelnicu) este Nicu Ceauşescu adus în studioul 4 al Televiziunii în postură de arestat. incendii. Prin postul de televiziune cetăţenii sunt invitaţi să-şi ofere serviciile în vederea reorganizării structurilor de putere de care era urgent nevoie. în numele dictatorului. general Voinea. Ion Caramitru.S. desfac sticle de şampanie.S. Casa Scânteii. spitalele. Din Consiliul de conducere al F. Televiziunea Română Liberă anunţă constituirea unui nou organism al puterii -Frontul Salvării Naţionale (F. unele nume noi. La câteva ore de la fuga Ceauşeştilor. cu excepţia activiştilor de partid şi a lucrătorilor Securităţii. răsfăţată cu funcţii şi onoruri. Universitatea. el şi ai lui. râd. Ion Iliescu este cel ales să transmită la posturile de radio şi televiziune „Comunicatul către ţară al Consiliului F. oricine crede că are de comunicat ceva naţiunii este bine primit.S. Marian Mierlă. (întâlnirea acestor persoane. este filmată. gloanţe. Aurel Dragoş Munteanu. Cristina Ciontu .N. Petre Roman. Limbajul şi atitudinea se radicalizează. şi Ion Dincă. Domokos Gâza.S. Bogdan Teodoriu. Alexandru Bârlădeanu. în cei 25 de ani. are lor în sediul CC al P. dotaţi cu cele mai sofisticate . căpitan Mihail Lupoi.C. Sergiu Nicolaescu. trăiască răspunderea!". părăsit de stăpânii lui. După ce în scena Revoluţiei române (transmise în direct) vor apărea şi teroriştii.1989 din articolul de fond intitulat „Trăiască libertatea. deocamdată. cum cei din urmă au uneori şansa de a ajunge cei dintâi. la una dintre intrările din Bucureşti fusese rănit de un tânăr printr-o lovitură de cuţit. Constantin Ivanovici. Nicolae Militam. Gelu Voican Voiculescu.." care constituie o primă variantă de platformă-program (vezi anexa nr.C. Corneliu Mănescu. Dumitru Apostoiu. Biblioteca Centrală Universitară. maşinile clacsonează. categorii supuse. apare o surpriză care dovedeşte că înlăturarea unui tiran comunist nu se poate face uşor. Ovidiu Vlad. libertăţii şi demnităţii poporului român". Victoria este sărbătorită spontan în strada plină de oameni care plâng. de odrasla dictatorului. ale cărui personaje principale -Elena şi Nicolae Ceauşescu . Eugenia Iorga.R. Palatul Republicii. Dan Deşliu. fac promisiuni.C. Mircea Dinescu. şi platforma-program care îl reprezintă apar din colaborarea lui Ion Iliescu. Angajaţii Televiziunii îşi mărturisesc regretul de a fi fost obligaţi ani la rând să transmită minciunile propagandei comuniste şi promit să slujească în viitor doar adevărul şi să apere Revoluţia română. Marian Baciu. sediul CC al P.) -care „grupează toate forţele sănătoase ale ţării" şi al cărui scop este „instaurarea democraţiei. genialul conducător şi savanta de largă recunoaştere internaţională".S. Postul de televiziune emite neîncetat. al P. Deşi paralizat de frică.R..C. Vasile Neacşa. Piaţa Palatului. diversiuni. Mihai Montanu. Dumitru Mazilu. dar i se răspunde că lumea e sătulă de cât au vorbit. Radioul. căpitan de rangul I EmU Dumitrescu. iar stenograma discuţiilor va fi publicată în presă peste câteva zile. au farurile aprinse şi câte un drapel fără stemă scos pe fereastră. sunt fanatizaţi şi chiar drogaţi. Minai Ispas.R. Silviu Brucan. (In zilele următoare numele celor doi ca şi sacrosantul până ieri P. Ion Iliescu. cruzi şi bine antrenaţi. Unele se opresc doar pentru ca şoferii lor să-i îmbrăţişeze pe cei mulţi din stradă. Ştefan Guşă. Nicu Ceauşescu încearcă să spună câteva cuvinte. oamenii. Cei cu spirit practic se grăbesc să ocupe locurile rămase libere din spaţiul puterii.R. Puţin după momen­ tul arestării.N. contribuind la apariţia psihozei legate de aceste fiinţe malefice şi misterioase prezentate ca nişte extraterestri care ameninţă. toţi condamnă cu patetism recent decedatul regim dictatorial. Forţe considerate ca susţinătoare ale vechiului regim (botezate spontan „terorişti") deschid focul asupra mulţimii de pe străzi şi atacă punctele vitale ale vieţii social-politice: Televiziunea. Valeriu Bucurescu. Dan Marţian. aeroporturile Otopeni şi Băneasa. ajung să fie invocate stereotip şi insistent prin formula „odiosul dictator şi sinistra lui soţie". Gelu Voican Voiculescu. ironizat. Magdalena Ionescu. Este insultat. Paul Negriţiu . Centrala telefonică şi Poşta din Drumul Taberei.N. general Victor Stănculescu. cu distrugerea prin atentate.) 26 1989 încă înainte de încheierea în favoarea F.a. Adrian Sârbu. uimit de situaţia în care se află. Lâszlo T6kes. Constantin Cârjan .N fac parte: Doina Cornea. otrăvire a apelor etc.N.

din clădirea direcţiei a V-a (a Securităţii Statului n. este în pericol. După miezul nopţii Televiziunea. alături şi de Iulian Vlad. în prima noapte a libertăţii tării. nu moare nimeni. ar fi apelat la ajutorul militar al U. într-o anumită aripă. pentru a salva situaţia. Patrimoniul ei cultural a dispărut în incendiul care a făcut ca pentru prima oară. Pentru a-i anihila. Câteva minute s-au întrerupt emisiunile. Izbucneşte foc în clădirea B. pentru a câştiga chiar cu preţul vieţii lor lupta cu un duşman nevăzut şi periculos.. în aceiaşi termeni în care erau demascaţi odinioară duşmanii poporului. tunarii se execută.S. şeful Marelui Stat Major şi comandant al armatei. Victor Ionescu şi George Marinescu sunt hotărâţi să nu-şi părăsească posturile şi să continue să emită atâta timp câtva fi posibil. ci doar amintirea lor. Au loc scene de luptă adevărate.Acum ştim sigur că sâmbătă 23 decembrie.se trăgea în imediata apropiere a studioului 4. Şi alte clădiri au fost afectate de incendii. directorul Bibliotecii Centrale Universitare .n.n. Capturarea teroriştilor se anunţă cu emfază. Ura împotriva lor creşte fabulos aşa încât în acele zile dacă unii dinre ei sau securiştii (bănuiţi a fi organizatorii ofensivei) ar fi fost predaţi mulţimilor. se ţin discursuri şi se oficiază slujbe religioase.C.R. cu victime . Aşa se explică faptul că focul a izbucnit cu putere în mai multe locuri odată şi nu a mai putut fi stins. şi că lui Ştefan Guşă eventualitatea unei implicări a sovieticilor nu i-a fost deloc pe plac. Această colaborare îl face pe Ştefan Guşă să considere că trupele de Securitate au trecut de partea Revoluţiei. Eliberarea teroriştilor urmată de indiferenţa faţă de clarificarea evenimentelor dramatice ale primelor zile de libertate va fi cauza neliniştii sociale şi a neîncrederii faţă de noua putere. greu de ignorat datorită victimelor pentru a căror memorie s-a amenajat un cimitir (Cimitirul Eroilor Revoluţiei din Decembrie '89 în apropiere de Beliu) unde din când în când se depun coroane de flori. la radio sau pe ecranul televizorului. de unde se urmărea asediul. dar nu se ştie câţi şi nu se ştie cui. în jurul orei 2. -George Bush -salută înlăturarea dictaturii. Agresorii şi locurile de unde atacă sunt greu de identificat. al P. solie de pace din partea teroriştilor. după multă vreme. Ştefan Guşă făcea parte din Comandamentul militar instalat în sediul CC. Victimă a Revoluţiei a fost şi Biblioteca Centrală Universi­ tară. unii vor fi prezentaţi populaţiei în presă.. nu era adevărat!". care însă nu va fi afectat de distrugeri şi în al cărui balcon.S. S-au predat. în special Televiziunea. MAp. conducerea C. vin în număr impresionant în zonele atacate şi deci periculoase.) o voce puternică strigă tare din balconul CC -Ordon foc împotriva bibliotecii! Crezând că este ordinul generalului (Voinea n. Spre dimineaţă se anunţă că forţe străine au pătruns în ţară şi atacă armata şi populaţia. Dar. La una dintre ferestrele laterale ale Palatului (intrarea dinspre biserica Kreţulescu) apare un steag alb.C.N. ca populaţia să se retragă de pe străzi. exprimate energic în lunile şi chiar în anii următori. Radioul.) s-a tras clar cu proiectile incen­ diare.U. O dată cu trecerea timpului nu vor mai exista terorişti în carne şi oase. aproape de orele 28 1989 21 sosesc tancurile armatei şi câteva unităţi de paraşutişti să apere Palatul unde. bucureştenii.Sosesc mesaje de salut şi sprijin din toată lumea de la cele mai importante personalităţi politice ale momentului: -S. în special în zonele atacate.1989 arme şi mijloace de luptă şi chiar cu o vestimentaţie impenetrabilă.răniţi şi morţi. (Silviu Brucan va susţine ulterior că teroriştii au fost securişti şi că Iulian Vlad a făcut un joc dublu. mai ales că se comunică din partea generalului Iulian Vlad ordinul ca trupele de Securitate să lupte alături de popor.) în Piaţa Palatului se trage susţinut chiar din Palatul Repu­ blicii.N. dar ceea ce nu s-a anunţat atunci a fost eliberarea lor din arest. lansează populaţiei Bucureştiului apeluri de a veni să apere obiectivele atacate.N.F. omiţând să citească dintr-o declaraţie televizară un paragraf prin care îi îndemna pe cei din subordinea sa să înceteze focul şi să predea armele. izbucneşte focul. în studioul 4. (A circulat şi zvonul că.) • 22-23 dec.S. mai ales. în Piaţa Palatului să fie lumină.R. Ţinta pare să fie sediul CC al P.S. în această noapte Televiziunea trece de mai multe ori prin momente critice. în jurul orei 20. Nici despre autorii acestui asasinat cultural nu se ştie nimic astfel încât au apărut şi pot să mai apară puncte de vedere diferite: Ion Stoica. Teodor Brateş." Petre Ţurlea -„(. atacată în forţă. Oamenii. Implicarea civililor într-o luptă pentru care nu erau pregătiţi şi ale căror reguli nu le cunoşteau a costat multe sacrificii de vieţi omeneşti. Generalul Ştefan Guşă.. nu se ştie dacă ar mai fi scăpat cu viaţă. regretă 29 . pentru ca armata singură să preia operaţiunile de anihilare a teroriştilor. La un moment dat. F. fără succes. a propus.C. (fosta fundaţie „Carol") şi sub ochii noştri se mistuie comorile livreşti adunate de generaţii.R.). telespectatorii au putut auzi împuşcăturile . în orele şi în zilele următoare se vor anunţa numeroase arestări de terorişti. .A. Asta pentru că i se păruse cuiva că se trage din acea clădire.U. rămân pe străzi. hotărâţi să-şi salveze libertatea chiar cu preţul vieţii.

S.Bulgaria: „Cu sinceră bucurie şi adâncă uşurare am întâmpinat vestea înlă­ turării regimului Ceauşescu". Europa respiră uşurată. Trec de partea revoluţiei personalităţi şi instituţii chiar dintre cele care se pronunţaseră şi activaseră împo­ triva ei şi sprijiniseră de-a lungul vremii regimul Ceauşescu.Prezidiul Partidului Socialist Ungar „Răsturnarea regimului Ceauşescu poate fi primul pas al cotiturii democratice a evenimentelor!". -Bulgaria -Petăr Mladenov .prezintă Congresului Deputaţilor Poporului o informare asupra situaţiei din România şi supune spre aprobare trimiterea unui mesaj: „în acest mo­ ment de cotitură pentru soarta României. în zilele următoare sprijinul moral va fi dublat de ajutorul material.1989 evenimentele dramatice şi are în vedere să sprijine activ Româ­ nia în cazul în care tara va trece la democraţie. Adeziunile faţă de noua realitate a României sosesc şi din ţară. îmbrăcăminte.S. capacitatea lui de a fi cu adevărat pentru OM". ministrul de externe -„Poporul român a obţinut o mare victorie împotriva 30 1989 unui regim al dispreţului faţă de oameni!". Portugalia.Chineză urmăreşte cu atenţie evenimentele din România pe care le con­ sideră o problemă internă a acestei ţări". Spre România sunt trimise pe calea aerului.organ central al CC. al adevărului întreg. Italia. nimic mai trist. -Mihail Gorbaciov .B.O. cantităţi impresionante de alimente. -Franţa -Preşedintele Francois Mitterrand -„Românii sunt liberi.. Austria.R. aceasta este o veste bună pentru noi toţi!". unde a avut loc o slujbă în memoria victimelor din ultimele zile. purificat de tot ceea ce anii din urmă au dus (sic!) la întinarea frumoaselor principii socialiste. trăiască răspun­ derea" se încheie cu următoarea precizare: „Iar drumul poporului român este drumul socialismului. . S-a mai exprimat speranţa că prietenia dintre popoarele chinez şi român se va menţine.Budapesta . îşi afirmă sprijinul hotărât fată de cauza dreaptă a poporului român! îi asigurăm pe cetăţenii României de sentimentele tradiţionale de prietenie şi bună vecinătate şi reafirmăm dorinţa sinceră de colaborare strânsă în interesele socialismului şi păcii". La manifestările cu multe mii de participanţi de la noi s-a scandat deseori lozinca:«Noi nu suntem cum sunt ei!».pe calea ferata. pe şosele. preşedintele Comitetului de Stat al RP.secretar gene­ ral -. poporului erou". Presa din întreaga lume va dedica pagini şi numere întregi miracolului românesc şi eroilor lui. al P.N. Pe frontispiciu stă scris: „Glorie patriei libere. -Germania Federală -Hans Dietrich Genscher.Margaret Thatcher. Articolul de fond intitulat „Trăiască libertatea. iar evenimentele nu vor influenţa raporturile prieteneşti dintre cele două ţări.R.R. maritimă sau fluvială. România este în centrul atenţiei şi admiraţiei. cotidian politic şi social provenind din Scânteia .S. din România. cu atât mai mult cu cât scad şansele ca Nicolae Ceauşescu să revină la conducere. O voce autorizată (Minai Caranfil) încearcă să convingă cititorii că: „începând din această clipă de înălţătoare bucurie a libertăţii. prim-ministru „Aceasta este o noutate minunată pentru poporul României. cu atât mai mult cu cât libertatea este încă apărată prin luptă. -R. medicamente. un socialism care să-şi dovedească puterea lui. în piaţa din faţa Catedralei. -Cehoslovacia -Ladislav Adamec -preşedintele Partidului Comunist din Cehoslovacia: „Cehoslovacia îşi exprimă convingerea că poporul român şi comuniştii cinstiţi vor reuşi să găsescă o cale de ieşire din situaţia tragică în care a ajuns ţara sub conduce­ rea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu". -RP.Marea Britanie .A.S.S. Congresul Deputaţilor Poporului al U.Germania -declaraţia Guvernului -„Salutăm din ini­ mă poporul român pentru marea sa victorie!". lipsit de aventurism. pentru noi toţi!". Aceeaşi sursă dezminte energic zvonurile că Nicolae Ceauşescu s-ar fi refugiat în China. ne adresăm poporului cu solemna asigurare că Scânteia poporului va fi un ziar al poporului. -Alianţa Nord Atlantică -Manfred Woerner .S. Japonia (Partidul Comunist).C. instaurată o dată cu înlăturarea de la putere a dictaturii. -Alte mesaje: Spania.D. -U. . a aflat cu bucurie despre căderea regimului Ceauşescu!". Poporul român este pentru un socialism lipsit de cultul personalităţii. Apare primul număr din Scânteia poporului.R. Olanda.Chineză-Ministerul Afacerilor Externe -.C. -R.P. nimic mai dureros pentru un om 31 . -Vaclav Havel -„în numele revoluţiei noastre mă adresez tuturor cetăţenilor romani cu rugămintea de a nu răspunde violenţei prin violenţă şi cruzimii prin cruzime.Moldova -Mii de lumânări s-au aprins în centrul Chişinăului.T.al P. iar numărul victimelor creşte de la o oră la alta. al adevărului pe care cu amărăciune şi nu de puţine ori cu lăuntrică indignare nu 1 a putut rosti.secretar general al CC.. aparatură medicală etc.

Noaptea sunt atacate maternitatea Steaua şi spitalele Witing.S. Colentina şi de Urgenţă. în zona Pieţei Palatului ard Biblioteca Centrală Universitară. Existenţa acestor grupe de terorişti. Ion Iliescu mai anunţă că Elena Ceauşescu şi Nicolae Ceauşescu au fost arestaţi şi se află sub pază. Din articol rezultă că persistă semnele de întrebare în legătură cu activitatea U. Silviu Brucan). dar nu oricum. La intersecţii. deschis şi decis împotriva regimului Ceauşescu sunt eliberaţi din închisoare. Pe drum unul se defectează şi ajung doar două care sunt interceptate de o unitate de tancuri ce deschide focul. întrucât libertatea fiecăruia depinde de liberatea celorlalţi".1989 decât să nu poată rosti adevărul!". Cei şapte sunt avansaţi eroi postmortem din ordinul ministrului MAp. în cetăţeni.S. într-o ţară cu adevărat liberă. răniţilor nu li se acordă ajutor medical. au parte de un tratament destinat teroriştilor. De fapt există un consens naţional împotriva dictaturii".N. încearcă să ajungă la Bucureşti cu trenul. ies din închisori cei care. în timp ce teroriştii sunt arestaţi.F. dar sunt arestaţi la Deva. adjunct al ministrului de interne şi şef al Inspectoratului General al Miliţiei şi pe generalul-maior Velicu Mihalea. ca şi acela al zvonurilor în legătură cu intenţiile criminale ale agresorilor. că au mai fost arestaţi Ilie şi Nicu Ceauşescu şi „câteva slugi ale clanului Ceauşescu" -Dincă. îndrăznind să dea semne că dezaprobă dictatura comunistă. 0 24 dec. o clădire de lângă Biserica Kreţulescu. 3 ABI-uri primesc ordin să se deplaseze pentru a apăra MAp. este încă o expresie elocventă a caracterului antipopular al dictaturii Ceauşescu. a numit în funcţia de ministru al MAp. Comandantul aeroportului îi recunoaşte şi anulează cursa.LA. (Prăbuşirea elicopterului este considerată una dintre enigmele Revoluţiei.U. Postelnicu.Istoria 1989 locotenent-colonel Mihai Floca şi de mai mulţi ofiţeri participanţi la evenimente. Libertatea proslăvită de presa scrisă şi vorbită este apărată în continuare de forţele ordinii şi de populaţie (civilii care ies în stradă să apere instituţiile recent eliberate primesc arme). celelalte clădiri au fost salvate de la distrugere. trăgând în locuinţe. Şi aeroportul Băneasa este vizat. în zilele Revoluţiei şi chiar ipoteza că U. Anton Uncu. Văduvele celor şapte ofiţeri şi subofiţeri decedaţi la 23 dec. mijloace enorme şi acţiuni gândite.S. Bucureştiul are aspectul unui oraş în stare de război. ordonate pentru constituirea unor asemenea unităţi de represiune. ar fi fost o furnizoare de terorişti -Nicolae Militaru. Nuţă şi Mihalea. Pe 23 dec. ziarul Adevărul va publica un articol „Eroi. Mai precaut. pe generalul-colonel Nicolae Militam şi a decis eliberarea tuturor deţinuţilor politici. chemaţi pentru a apăra aeroportul.C. Vrem să vă spunem că toate unităţile militare şi marea majoritate a unităţilor de miliţie şi de interne acţionează unitar împotriva teroriştilor. Palatul. considerându-1 pe Nicolae Militam vinovat de moartea soţilor lor. La Otopeni. Cei câţiva ziarişti din gruparea României libere (Petre Mihai Băcanu. sunt găsiţi carbonizaţi. '89 protestează împotriva acuzaţiilor de acest gen. Victor Stănculescu.. 14 cadavre sunt lăsate patru zile într-o magazie de mărfuri din incinta aeroportului..LA. 1990.N. pe 22 dec. (Ulterior au apărut semne de întrebare în legătură cu acţiunile unor cadre U.0865 Câmpina). (23 dec): „Am fost nevoiţi să dăm prioritate acţiunilor coordonate de luptă împotriva teroriştilor. în apropierea obiectivelor strategice s-au format baraje pentru controlul autovehiculelor şi pentru a nu se permite trecerea în 33 . Mor 7 ofiţeri şi subofiţeri printre care şi Gheorghe Trosca. în care toţi oamenii să fie liberi.N. Mihai Creangă) care au avut cu un an în urmă curajul să-şi convertească „lăuntrica indignare" în protest organizat. în urma unui adevărat masacru sunt toţi împuşcaţi. fostul şef al Statului Major al U. ajung la Arad.. în acele zile şi se aduc argumente de ordin tehnic militar. Ateneul.S. Cu această ocazie Petre Mihai Băcanu declară: „ Sunt liber şi vreau să trăiesc. adjunct al Inspectoratului General al Miliţiei. după ce au jucat un rol important în represiunea de la Timişoara. numărul victimelor creşte continuu. care acţionează cu o cruzime fără precedent. pentru scurt timp. pentru a le proteja.) Cei doi. generalul Nuţă se încuiase înW. Exceptând B.N. Tero­ riştii continuă atacul. unde vor să ia avionul spre Bucureşti. provocând victime în rândul militarilor.M. Tancuri. fuseseră condamnaţi la ani grei de temniţă. iar pentru apărarea lui se duc lupte crâncene.S. La posturile de radio şi televiziune Ion Iliescu prezintă o informare din partea C. S-a presupus că s-a tras asupra elicop­ terului care a fost lovit de jos în sus cu armament de infanterie.F. Bobu şi alţi câţiva şi că C. Se prăbuşeşte lângă Alba Iulia elicopterul care trebuia să-i aducă de la Sibiu sub stare de arest pe generalul-locotenent Constantin Nuţă.S.LA. TAB-uri.N. La 29 aug. câteva zeci de militari în termen (de la U. a unor indivizi fanatici. victime sau terorişti" semnat de 32 C 3 .LA. de unde a şi fost arestat. restauran­ tul Cina. camioane cu militari străbat oraşul şi înconjoară zonele în pericol.C. Cei doi.. care a făcut enorm de mult rău poporului şi care nu a economisit mijloace.

precum şi răzbunările personale se situează în afara legii. MAp.N. atacând instituţii publice. 3. trebuie să-1 predea de urgenţă. Postul de televiziune o prezintă în momentul arestării. şi de acolo au tras în trecători. 9 25 dec.N. Din TAB întreabă: „Nu mai este loc şi pentru căţeluşele mele?". Membrii Sfântului Sinod semnează un mesaj de solidaritate cu cauza libertăţii şi democraţiei: „Păstrând pururea vie în inimi imaginea şi vrednicia tuturor celor care şi-au jertfit viaţa pentru cauza sfântă a neamului nostru. ucigând fără discriminare oameni nevinovaţi. care vor hotărî cu toată severitatea sancţiunile cuvenite pentru acţiunea de distrugere a ţării.mna^. -Şi teroriştii se bucură în felul lor de sărbătoarea Crăciu­ nului.. -Recent botezatul cotidian Scânteia poporului se rebotează în ziua de Crăciun în Adevărul. Drumul Taberei.Revoluţia şi F. în aceste zile dra­ matice membrii Sfântului Sinod. Unii dintre ei s-au adăpostit în pântecele primitor al unui Moş Crăciun uriaş din carton. In Piaţa Universităţii.0 încetare completă şi imediată a focului pe întreg teritoriul ţării. Vinovăţia dictatorului şi a foştilor săi lachei în faţa istoriei şi a legilor va fi stabilită de tribunale. Seara. Toţi cei care au intrat în aceste zile în posesia armamentului şi a muniţiilor. E dezinvoltă. -în mai multe locuri din oraş se aud împuşcături şi chiar au loc lupte: Televiziune. la intrarea în metrou echipe de tineri cu brasarde tricolore fac. în primul număr li se promite cititorilor: „Un ziar care să exprime adevărul şi numai adevărul. ca şi o mare parte din lucrătorii Ministerului de Interne. sunt hotărâţi să sprijine cu toată vigoarea principiile şi acţiunile măreţe. întreprinderi industriale. plasat în Orăşelul copiilor din parcul Moghioroş. valută străină şi bani româneşti. Televiziunea transmite o ştire stupefiantă pentru întreaga Ţară: Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost judecaţi în faţa Tribunalului Militar-Extraordinar. moarte şi confiscarea averii. Radio. indiferent de împre­ jurări. Totodată. uşor ironică. conda. . la Gara de Nord. prima oară după mai bine de 4 decenii. cu obiecte de aur şi de patrimoniu. păşind cu toată încrederea alături de întregul popor.N. un control riguros cetăţenilor.Ap. obiective militare. tablouri de valoare. 2. pătând nobleţea Revoluţiei noastre. Telespectatorilor li se promite 35 . -Este ajunul Crăciunului. Consiliul Frontului Salvării Naţionale hotărăşte adoptarea unor măsuri excepţionale. primesc binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române. Armata este singura deţinătoare a armelor.S.F.N. orice act de vandalism şi distrugere. în incinta Televiziunii se circulă pe bază de parolă. pe care trebuie 34 1989 să şi le exercite cu toată fermitatea". spitale şi locuinţe.: „Prăbuşireaodioasei dictaturi a clanului Ceauşescu a adăugat o ultimă pagină cronicii sângeroase a anilor de suferinţe îndurate de poporul român. având asupra ei bijuterii. M. La radio şi televiziune se trans­ mit colinde şi chiar. Radio. După-amiază la radio şi televiziune se transmite Comunicatul C. la televiziune slujba de la Patriarhie.1989 locurile unde au loc lupte. La cimitirul Ghencea are loc o acţiune armată pentru neutralizarea teroriştilor care-şi organizaseră un adevărat Stat Major printre morminte şi se pregăteau să atace MAp. Tocmai se pregătea să plece. din proprie iniţiativă. cel mai târziu până luni 25 decembrie ora 17. în vederea restabilirii complete a situaţiei şi a asigurării liniştii necesare unei vieţi normale în societatea noastră liberă. au încercat să continue practica teroristă a vechiului regim. la radio şi televiziune se transmit colinde. imperios necesare momentului actual: 1. braţul ferm al apărării intereselor poporului. Elemente declasate şi iresponsabile. fiind pasibil de cea mai promptă şi necruţătoare pedeapsă. Cei care nu se vor supune acestor prevederi se vor face vinovaţi de încălcarea gravă a legalităţii.S. Ziua de Crăciun. Drumul Taberei. Oricine va încălca această dispoziţie se va face vinovat de crime împotriva poporului român. în Piaţa Palatului se aud rafale de arme automate. Să nu mai fie vărsată nici o picătură de sânge. Revoluţia a învins. Chiar dacă e Crăciun tot se mai aude foc de armă la Televiziune. în direct.N. -Şi Zoe Ceauşescu este arestată. unităţi comerciale. dedându-se la provocări. unei societăţi democratice şi prospere". Unităţile Ministerului de Interne se vor integra Ministe­ rului Apărării Naţionale care preia comanda unică asupra tuturor trupelor şi mijloacelor de luptă ale ţării. când a fost arestată şi invitată într-un TAB. Organele de miliţie şi pompierii îşi păstrează toate atribuţiile specifice. rămase fidele tiranului. cărora li s-a dat expresie în Comuni­ catul către Ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale". atacuri asupra populaţiei civile. Poporul român şi-a afirmat încă o dată uriaşa energie morală descătuşată de voinţa sa eliberatoare. la vila sa elegantă. Sentinţa a rămas definitivă (inculpaţiiau refuzat să facă recurs) şi a fost executată. Un ziar care să corespundă cerinţelor făuririi unui stat de drept. Armata şi-a făcut datoria.la. fiind pedepsiţi cu cea mai mare severitate.

Hotărârea este rămasă definitivă prin nerecurare şi executorie. 165 alin. avocatul apărării avea aceleaşi argumente şi atitudini ca şi avocatul acuzării. judeţul Olt. şi 36 1989 -Ceauşescu Elena. fiica lui Nae şi Alexandrina. încă neconvinşi că despre ei este vorba în verdictul dat: „ROMÂNIA TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCUREŞTI DISPOZITIVUL Şedinţa nr. pen. tulburate de resentimente. Aici apare o surpriză pe care Gelu Voican Voiculescu o numeşte „picanterie lugubră". Bulevardul Primăverii nr. Sentinţa a fost executată în jurul orei 14. La cele mai multe dintre întrebările de o extremă gravitate care i se puneau. învelite în foi de cort ca nişte colete (cum au şi fost numite). e adevărat. a-c c. pen.subminarea puterii de stat prev. 50.1989 difuzarea pe post a casetei pe care fuseseră înregistrate procesul şi executarea sentinţei. în garnizoana Târgovişte. cu ultimul domiciliu în Bucureşti. sectorul 1. sec­ tor 1." Inculpaţii au fost acuzaţi că au făcut peste 60 000 de victime (genocid). 163 şi art.C. 3 lit. născut la data de 26 ianuarie 1918.357 alin. 988 din Codul Civil. 2 c. De câte ori consoarta sa se lua la harţă cii judecătorii şi părea să suporte greu acuzaţiile.R. menţine măsurile asigurătorii luate de Direcţia Procuraturilor Militare asupra tuturor bunurilor aparţinând inculpaţilor. Figurile celor care îi judecau nu se vedeau. au distrus bunuri obşteşti şi au încercat să fugă din ţară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuşi la bănci din străinătate. cu ultimul domiciliu în Bucureşti. născută la data de 6 ianuarie 1916. Aceste acuzaţii formulate de completul de judecată au fost încadrate în categoria crimelor grave săvârşite împotriva poporului român. în solidar. Bulevardul Primăverii. Cu drept de recurs. Atunci când nu s-a putut abţine să vorbească. unde cei doi fuseseră aduşi la 22 dec. Cele două „colete" dispar şi dispărute rămân până a 37 . După constatarea morţii clinice şi biologice. sub orice nume. fiul lui Andruţa şi Măria. prev. toate cu aplicarea art. să plătească statului. în prezenţa inculpaţilor. 357 alin. potrivit art. a din Codul de procedură penală obligă pe inculpaţi să restituie statului român toate sumele de bani. de art. După miezul nopţii caseta a fost difuzată pe post. un tribunal în care. 1 din 25 decembrie 1989 Cu unanimitate de voturi condamnă pe inculpaţii: -Ceauşescu Nicolae. 14 alin. 162 alin. în prezent arestat. de art. în baza art. 2 c.UA. care în numai câteva zile se transformaseră din „cei mai iubiţi" în „cei mai huliţi" fii ai poporului. cu trei zile în urmă. Nicolae Ceauşescu răspundea stereotip -subliniind prin celebrul balans al mâinii drepte justeţea afirmaţiilor sale . austeră ca o sală de clasă. în al cărei prim-plan erau doi bătrâni. cadavrele. în comuna Petreşti.b din Codul de procedură penală şi art. 3 lit. 1 c. în 21 dec. La capătul câtorva ore care au permis doar formularea acuzaţiilor. ce încercau să semene cu ceea ce fuseseră cu câteva zile în urmă. 1 lit. deşi doar îmbrăcămintea era cea cu care apăruseră în balconul sediului CC. Difuzarea casetei se amână însă ore întregi astfel încât prima zi a primului Crăciun liber se încheie cu aşteptarea încordată a dovezii dispariţiei celor doi conducători. pe stadionul Clubului Steaua. la pedeapsa capitală şi confiscarea totală a averii pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: -genocid. Nicolae şi Elena Ceauşescu. 14 alin. al P. . resimţite ca impardonabile ofense. Nicolae Ceauşescu o liniştea protector. judeţul Dâmboviţa. civil şi art. au organizat acţiuni armate împotriva poporului român şi a puterii de stat (subminarea puterii de stat). se auzeau doar vocile solemne şi aspre. Nefiresc de des el îşi consulta ceasul şi fixa cu privirea un personaj din sala de judecată. discursul lui părea făcut din fragmente ale binecunoscutelor cuvântări publicate în volumele elegante care tocmai fuseseră aruncate pe ferestrele sediului CC.al P. 50. ale membrilor completului de judecată. 33-34 şi alin. metale preţioase şi orice alte valori depuse de aceştia. Potrivit art. de art.. în şedinţă publi­ că. Românii au putut vedea o încăpere mică. Pronunţată astăzi.C. la bănci străine sau la alte instituţii ori persoane din străinătate sau..45 în incinta garnizoanei din Târgovişte. 25 decembrie 1989. 998 c. pen. pen. inculpaţii primesc sentinţa. -subminarea economiei naţionale prev..că nu recunoaşte tribunalul care îl judecă şi care s-a format în urma unei lovituri de stat şi că ar accepta să răspundă doar în faţa Marii Adunări Naţionale. nr. ţinându-i mâinile cu afecţiune şi îndemnând-o să nu coboare până la a dialoga cu un tribunal nelegitim. călătoresc în elicopter în compania lui Victor Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu şi ajung la Bucureşti. echivalentul acestor bunuri în dolari S.R. în comuna Scorniceşti. 2 litc din Codul de procedură penală.

dă un comunicat prin care instituie tribunale militare extraordinare împuternicite să judece după o procedură de urgenţă toate cazurile de acte teroriste.chiar dacă. au fost înmormântate. Oamenii erau sătui de adevăruri trunchiate. susţinută printr-o străveche educaţie morală.Ion Iliescu .S. Cadavrele au fost transportate apoi la Spitalul Militar Central. secretar-Dan Marţian. organizarea şi funcţio­ narea C. au oferit fiori celor care aveau mitralierele îndreptate spre piepturile lor.F. orele 17 nu depuneau armele şi muniţia aflată asupra lor aveau să fie judecate de acest tribunal în regim de urgenţă. a departamentului Securităţii Statului şi a altor organe din subordinea Ministerului de Interne. a fost un act de justiţie populară adus la îndeplinire în condiţii psihologice particulare .N. Din originalul prelucrat a rezultat copia transmisă pe postul de televiziune. că s-a făcut dreptate. Caseta cu 38 1989 imaginile procesului şi ale execuţiei a fost adusă la M.F. Două morminte de acolo vor fi considerate ca fiind al Elenei şi al lui Nicolae Ceauşescu. a explicat că transportarea casetei ar implica riscuri în condiţiile de insecuritate ale momentului respectiv. iar sentinţele să fie executate imediat.S. reacţia a fost explozivă. Vasile Neacşa.Prin Decret C.purtător de cuvânt ai Uniunii Scriitorilor în 39 probleme de relaţii externe.Ap.S. este adoptat Decretul-Lege nr. şi a consiliilor teritoriale ale F. după ce tot prin Decret C.F. Lui Sergiu Nicolaescu i s-a cerut imperativ de către Victor Ionescu să aducă originalul.F. locotenent major Daniel Condrea. ci cu încredinţarea. Gheorghe Manole.F. -Prin decret C.grefier. Silviu Brucan.N. 1989 când (de Ziua Republicii).N. în secret. Ştefan Augustin Doinaş. Este ales un comitet provizoriu de conducere a Uniunii Scriitorilor alcătuit din Mircea Dinescu preşedinte. Pentru a le curma. Nicolae Radu.Decret C. Eugen Simion. (Ulterior. mai ales în străinătate.procuror militar.tocmai pentru că nu ele au hotărât ca dictatorul să fie ucis.N.au primit cu seninătate vărsarea de şânge.dar nu cu satisfacţia celor needucaţi şi necultivaţi care reacţionaeză într-un mod primitiv atunci când simt mirosul sângelui. plutonierul major Jan Tănase . în cadrul primei plenare a C. 9 28 dec. locotenent Ion Zamfir -asesori populari. în zilele următoare a provocat multe emoţii ideea că soţii Ceauşescu nu şi-au primit şi poate nu-şi vor mai primi pedeapsa. Din completul de judecată au făcut parte: colonel de justiţie Ioan Nistor-judecător.N.F.N.S. n-am putut împărtăşi o anume satisfacţie pe care unele grupuri destul de numeroase. (Ion Iliescu meditează asupra evenimentului în cartea sa Revoluţie şi reformă: „Din punctul meu de vedere. Caseta a fost reluată şi completată cu scena finală a execuţiei.F. 2 privind constituirea.S. au implorat să nu se recurgă la violenţă. membri: Bogdan Teodoriu. C. Stelian Tănase şi Dan Hăulică . prim-vicepreşedinte -Dumitru Mazilu.1989 doua zi dimineaţă când au fost găsite după o ridicătură de pământ unde le adăpostiseră nişte militari (această istorie a fost relatată de Victor Stănculescu şi Gelu V. Kirâly Kâroly.Ap. 3). Sergiu Nicolaescu s-a priceput să facă faţă situaţiei. în Capitală şi în ţară continuă acţiunile teroriste. chiar în unitatea militară în care erau ţinuţi sub arest soţii Ceauşescu. . Consiliul de conducere a hotărât .: preşedinte . generalul-colonel Nicolae Militam este numit în funcţia de ministru al apărării naţionale. (nr.S. de copii neconforme cu originalul.N.ca pe un semn al justiţiei imanente. maior de justiţie Dan Voinea . per­ sonal. în momentul în care Sergiu Nicolaescu a adus copia casetei la televiziune. (nr.N. (nr.) Unele detalii legate de proces s-au putut afla abia mai târziu. mulţimile care încă mai erau pe străzi au manifestat-o la aflarea execuţiei. unde au rămas până la 30 dec. se aleg structurile de conducere ale C.S.F. Iar în final. Petre Roman este numit în funcţia de prim-ministru al Guvernului. vicepreşedinţi -Cazimir Ionescu.N. mulţimile au aşteptat acest moment şi l-au primit cu o neipocrită satisfacţie.F. Educaţia. Octavian Paler.) Cum secvenţa execuţiei n-a fost transmisă la televiziune în noaptea de 25 spre 26 dec. Elementele teroriste care până pe 28 dec. 9 26 dec. Dan Deşliu.S.l). (nr.N. Generalul Victor Stănculescu a fost desemnat oficial să organizeze în cel mai deplin secret procesul. Virgil Măgureanu şi Gelu Voican Voiculescu au primit şi ei delegaţia de a se ocupa de proces. 9 27 dec. . 4) privind trecerea în componenţa M.: Biroul Executiv al C. De altfel tocmai pentru ca să se facă dreptate mulţimile despre care este vorba şi-au oferit cu candoare vieţile drept jertfă.S.S.N. fără ca nimeni să fie sigur de aceasta. de Victor Stănculescu. E adevărat.cultura şi convingerile mele mă fac să consider inacceptabil faptul de a lua viaţa cuiva". spectacol care a provocat reacţii din cele mai diverse. s-a aflat că locul de îngropăciune a fost cimitirul Ghencea. După o lungă pauză se întruneşte Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor.N. Ana Blandiana. căpitan Corneliu Sorescu.. Voiculescu). Ion Caramitru. Domokos Gâza. 20) a fost rechemat în rândul cadrelor active ale armatei.

S.F.C. (nr.Prin Decret C. Aurel Dragoş Munteanu se numeşte în funcţia de preşedinte al Radioteleviziunii Române. . (Acuzaţia se raportează la cazul Dumitru Mazilu.N. (nr. . -Prin Decret C. Constantin Popescu se numeşte în funcţia de ministru al industriei uşoare. 22) Minai Chiţac se numeşte în funcţia de ministru de interne. (nr.8).S.N. . -Decret C. Decret-Lege (nr.S.F.C. (nr .S. 13).F. Ion Aurel Stoica este numit ministru al industriei construcţiilor de maşini.Prin Decret C. arestat în noaptea de 21/22 dec.19) generalul Ştefan Guşă este eliberat din funcţia de prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major.9). 10) privind înfiinţarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare prin reorganizarea Ministerului Industriei Alimentare care se desfiinţează. cu respectarea procedurii din statut. -în această zi a decretelor încetează practic tirurile armelor de foc ale teroriştilor ca urmare a Comunicatului C.F.) care se desfiinţează.C. Gheorghe Caranfil se numeşte în funcţia de ministru al industriei chimice şi petrochimice. 8) privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România.N. 7) privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români. Anton Vătăşescu este numit ministru al industriei electrotehnice. -Prin Decret C.S. Ioan Cheşa se numeşte în funcţia de ministru al industriei metalurgice.E. SImion Hâncu se numeşte în funcţia de ministru al apelor.S. (nr.33) privind desfiinţarea Departamentul Securităţii Statului.F. Andrei Pleşu se numeşte în funcţia de ministru al culturii. 41 .S. 6) se înfiinţează Ministerul Economiei Naţionale. 26). -Este arestat Iulian Vlad şi acuzat de instigare la infrac­ ţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.N. (nr.S. Adrian Georgescu se numeşte în funcţia de ministru al energiei electrice. 14).N.F.N.N.N. (nr. din 26 dec.C. (nr.F. -Decret C. Atanasie Victor Stănculescu este numit în funcţia de ministru al economiei naţionale. (nr.F.F. organizarea şi funcţionarea Guvernului României. de către Adunarea Federală în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste Cehoslovacia. prin reorganizarea Ministerului Industriei Electro­ tehnice care se desfiinţează. Ministerului Silviculturii şi Consiliului National pentru Protecţia Mediului înconjurător care se desfiinţează. -Vaclav Havel este ales.S.prin reorganizarea Comitetului de Stat al Planificării şi Aprovizionării Tehnico-Materiale care se desfiinţează.N. pentru a spijini convocarea unui congres extraordinar care să hotărască autodizolvarea P.şi a execuţiei soţilor Ceauşescu.N. Ştefan Nicolae se numeşte în funcţia de ministru al agriculturii şi industriei alimentare. -Decret C.S.N.S. 9 31 dec. (nr. pădurilor şi mediului înconjurător.F.N. al electronicii şi informaticii.F. . 25) privind înfiinţarea Ministerului Industriei Electrotehnice.S.27) se înfiinţează Ministerul învăţământului prin reorganizarea Ministerului Educaţiei şi învăţământului care se desfiinţează.N. -Are loc prima şedinţă a Guvernului României. -Prin Decret C. cu unanimitate de voturi.Decret-Lege (nr.F.R şi predarea patrimoniului partidului. -Prin Decret C. • 29 dec. -Un comitet de iniţiativă format din membrii P.N.S. 11) privind înfiinţarea Ministerului Apelor. .1989 1989 convocarea Congresului Naţional al scriitorilor. (nr. Sergiu Celac este numit în funcţia de ministru al afacerilor externe. 1989 şi reţinut 14 ore).S.R. Pădurilor şi Mediului înconjurător prin reorganizarea Consiliului Naţional al Apelor. -Decret C. -Prin Decret C.S.Decret C.F. 12). lansează un apel către toţi membrii P. ca membri titulari. (nr.R.Prin Decret C.Decret-Lege (nr.N. privind înfiinţarea Ministerului Culturii prin reorganizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (C. (nr. .S. Mircea Angelescu este numit ministru al sportului. Victor Murea se numeşte în funcţia de ministru al petrolului. Minai Şora este numit ministru al învăţământului.F. al Electronicii şi 40 Informaticii. (nr.F. -Prin Decret C. 10) privind constituirea. S-a stabilit ca tinerii scriitori care au fost împiedicaţi să devină membri titulari ai Uniunii Scriitorilor să fie validaţi.

greu încercatul partid îşi câştigă rapid popularitate. • 3 ian.).P. în noua sa variantă. prin reorganizarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. asistent universitar. Mihnea Marmeliuc este numit ministrul muncii şi ocrotirii sociale. care se desfiinţează. Teofil Pop este numit ministrul justiţiei. • 8 ian. acest „ultim senior al României". din Sălaj.S.F.Ţ. După 1964. 15). Nicolae este numit ministrul comerţului exterior. [de la 115] şi nu mai putea să vorbească. 1989. 28). a rămas în continuare sub supravegherea severă a Securităţii. F. iar din 1946 secretar al Delegaţiei Permanente a P. condusă de Eugen Barbu.F. (nr. -Decret C.N. iar membrii ei azvârliţi în închisoare. secretar politic al lui Iuliu Maniu şi colaborator apropiat al acestuia. Ia fiinţă Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici (A. Arlette. îşi încetează apariţia revista Săptămâna culturală a Capitalei. Nicolae N.N. csi e cel care îl organizează ca formaţiune politică în chiar noaptea de 22 spre 23 dec. a fost avocat. Frontul se va prezenta (totuşi) la primele alegeri libere ca o organizaţie politica reunind personalităţi şi grupuri care s-au pronunţat cu demnitate şi curaj împotriva tiraniei totalitare. ziarist. (Corneliu Coposu sa născut la 20 mai 1914.1 rea primului partid politic din România post-comunistă. 23) privind înfiinţarea Ministerului Muncii şi Ocrotirii Sociale prin reorganizarea Ministerului Muncii care se desfiinţează. prin reorganizarea Agenţiei Române de Presă-Agerpres -care se desfiinţează.N. personalitate marcantă a partidului încă înainte de 1947.S. dar Corneliu Coposu a răspuns că Maniu este cel indicat să-i reabiliteze pe comunişti. în comuna Bobota.S.N. (nr. domeniu în care s-a ilustrat ca autor înainte de arestare.Decret C. Ioan Folea este numit ministrul geologiei.N.N. Partidul Na Uonal Ţărănesc Creştin şi Democrat (P. aduce la cunoştinţa opiniei publice că nu este şi nu va fi un partid politic. . 7) privind înfiinţarea Ministerului Comerţului Exterior. • 5 ian. din 1937. Agenţie de presă în subordinea C. Corneliu Burada este numit ministrul poştelor şi telecomunicaţiilor. -Tribunalul Municipiului Bucureşti autorizează funcţio42 . soţia lui^a murit după 14 ani de detenţie. (nr. continuatorul partidului istoric interzis de regimul comunist în 1947. A efectuat 17 ani şi 8 luni de închisoare -8 ani singur în celulă . astfel ca şi-a câştigat existenţa ca muncitor necalificat în construcţii. în 1938 a fost ales preşedinte al Tineretului Naţional Ţărănesc şi al Tineretului Democrat. (nr. (nr. Teodor Vasiliu este numit preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. • 4 ian. Neagu Udroiu este numit director general al Rompres.S.Prin Decret C. 11). 9) privind înfiinţarea Ministerului Geologiei. Decret C.F. avea 51 kg. 8) privind înfiinţarea Ministerului Transporturilor şi Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor. 1947 a fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare şi crimă contra reformelor sociale". (nr. Nicolae Dicu este numit ministrul minelor. numeroase convocări şi interogatorii.Dupâ ieşirea din temniţă n-a avut dreptul să-şi practice meseria. singurele instituţii care funcţionau impecabil atunci.S. în 1964.N.F. olcrindu-le un cadru de manifestare celor care doreau despărţirea decisă a ţării de comunism.Ţ.cum 43 1990 • 21an. Licenţiat al Facultăţii iic Drept din Cluj. Corneliu Coposu.S.F.D..S.F. Ca membru al P. şi-a luat doctoratul în drept şi ştiinţe de stat. lui Corneliu Coposu i sa fixat domiciliu obligatoriu în comuna Rubla din Bărăgan. A avut parte de 27 de percheziţii. Dan Enăchescu este numit ministrul sănătăţii.C.S. 30) privind înfiinţarea Rompres. Era vorba despre lucrări de istoria României.Decret C.N. [2 ani şi jumătate]. când a fost amnistiat. prin divizarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor.1990 11. în consecinţă.F.N. prin reorganizarea Centralei Departamentale a Geologiei care se desfiinţează.Ţ. Şi totuşi. ca fiu al unui preot român de religie greco-catolică şi fruntaş ţărănist.S. între timp familia îi fusese izgonită din casă. La 14 iul. .S. a ajuns.) -Decret C. . Gheorghiu-Dej i-a propus totuşi să accepte reabilitarea lui Maniu şi chiar reabilitarea sa urmată de atribuirea unei funcţii în stat.F.N.în 17 închisori cu regim de exterminare. deoarece comuniştii instalaţi la putere de Moscova cunoşteau o singură meserie pe care au practicaţ-o cu înaltă calificare: exterminarea barbară a adversarilor politici. Atunci cînd a revendicat manuscrisele unor lucrări confiscate de Securitate i s-a răspuns că „au fost arse ca materiale subversive'. care se desfiinţează.N.F.N. lansând un Apel către tară.D.N. -Prin Decret C.F. Prin Decret C. (nr. îndeosebi a Transilvaniei. (nr.

Echipa puterii (în care se află şi Petre Roman. situarea P.N. latent. se îngenunchează pentru reculegere în faţa mormintelor. într-o stare de spirit care aminteşte de zilele Revoluţiei.C. Bârlădeanu şi Iliescu. „Jos Securitatea!". iar ziua de doliu . nr. în cursul convorbirilor încordate sunt reluate revendicările care se făcuseră auzite în diferite variante şi în stradă şi care semnalau îngrijorarea oamenilor de a nu fi din nou înşelaţi de putere.. '89. '89. • 9 ian. «Să plece» au strigat. Cluj . simţind cine este personajul principal la vârf.]. Timişoara şi Bucureşti sunt declarate oraşe martir. 1993: „[.] partidul a fost relegalizat chiar în ziua revoluţiei de către supravieţuitorii holocaustului comunist. 27 mai . lumânări arzând.S. în chiar ziua de 22 dec. retroactiv tulburat. N-am avut timp să schiţez nici cea mai mică reacţie. '89. Braşov. să fie declarată zi de doliu naţional. bat clopote. să fie judecaţi public. Decret C. printre altele. Sibiu. că revendicările sunt justificate şi vor fi rezolvate. Comunicarea dintre conducătorii ţării şi demonstranţi se dovedeşte imposibilă. iar în fiecare vineri să se oficieze slujbe în lăcaşurile de cult. Aceasta.C..Piaţa Universităţii. îi ispiteşte Dumitru Mazilu.N. un guvern de adevărată uniune naţională. reclamă prezenţa lui Ion Iliescu. invitând la discuţii.S. datorită vacarmului şi a lozincilor ofensatoare care cereau echipei instalate la conducerea ţării să predea imediat puterea. Corneliu Coposu va face următoarea precizare într-un interviu din revista 22.F. 20. declară. Se formează coloane care se îndreaptă spre sediul Guvernului. Timişoara. '89 s-a aflat alături de manifestanţi. Piaţa Revoluţiei. Ion Caramitru) nu reuşeşte să stăpânească mulţimea.N este o forţă politică provizorie care are drept unic scop asigurarea de alegeri libere. în 1987.S.. flori şi fum 44 1990 de tămâie. „Moarte securiştilor!".F. In acelaşi timp partici­ panţii îşi amintesc că ucigaşii celor pe care îi plâng sunt în libertate şi parcă tot mai departe de ceasul judecăţii. consecinţe extrem de grave. oficialii se retrag. judecarea colaboratorilor fideli lui Ceauşescu şi a teroriştilor. Ei cer: alegeri cu adevărat libere sub egida O. care îşi cer scuze de la opinia publică pentru vârsta lor înaintată. iar că F.) Evocând momentul reînfiinţării partidului. Conducătorii ţării sunt nevoiţi să coboare în mijlocul mulţimii. ba chiar să-1 afilieze. încearcă să intre în contact cu echipa care se considera îndreptăţită să preia puterea. o delegaţie desemnată de manifestanţi. la Internaţionala Creştin Democrată. Manifestanţii cer insistent ca foştii comunişti să nu mai aibă acces la funcţii de conducere. iar foştii conducători ai P. dezlegarea enigmei teroriştilor. care să includă toate forţele democratice ale ţării". Decretul prevede ca ziua de 12 ian. '89. în ziua de 22 dec. că a fost martorul indiferent. exact în momentul acela. Momentul de reculegere în locurile jertfei din Bucureşti . nici măcar în unităţile economice şi în instituţii.. Acum sunt convins că. declaraţii publice cu privire la opţiunile politice ale membrilor Guvernului şi C. să se instaureze. aproape simultan. al cărei preţ l-am plătit şi-1 mai plătim şi azi [.R. în afara legii şi distribuirea fondurilor şi bunurilor acestuia partidelor politice din ţară. Aceea ca. „îl vreţi pe Iliescu jos?'. „Cine sunt ei?". Alte serii de scandări concentrează dorinţele şi revendicările oamenilor: „Jos comunismul!". Au loc slujbe religioase.1990 1 a numit Petre Ţuţea -i-a ignorat în continuare pe comunişti şi a cutezat să reactiveze P.seamănă cu o boxă a acuzaţilor la discreţia furiei populare.].N.se transformă într-un moment de remuşcare şi revoltă.. se sfinţesc colivele. Plâng nu numai cei îndoliaţi. • 12 ian. Cimitirul Eroilor . fie şi cu Iliescu în frunte. (nr. ceva din revoluţia română a luat o turnură greşită.o tanchetă . Petre Roman. în zilele de 21 şi 22 dec. Gelu Voican Voiculescu. Piaţa Palatului îşi schimbă denumirea în Raţa Revoluţiei. Tribuna care îi aşteaptă . în acelaşi timp. Urcă pe tanchetă şi Ion Iliescu.R.. Dumitru Mazilu încearcă să le fie pe plac oamenilor propunând sau preluând scandările: „Noi suntem cu voi!". Arad. precizări privind numărul victimelor Revoluţiei din dec.în una a revendicărilor şi protestului.. în Palatul Victoria. Am tăcut [.N. în cartea sa Libertatea ca datorie.U.2 iun. Sub tirul revendicărilor delegaţiei de demonstranţi pe care rumoarea 45 . Unul dintre membrii echipei. în Piaţa Universităţii.. Piaţa Romană. privind unele măsuri pentru comemorarea eroilor Revoluţiei. strigă oamenii. după căderea dictaturii. Zi de doliu naţional în memoria victimelor Revoluţiei române din dec.Ţ. Pentru a nu se expune în continuare. Această reacţie conţinea.ora^e Unde sute de mii de oameni umplu din nou străzile pentru a fi prezenţi la parastasul naţional oficializat de noua putere. 40). Reteza scurt ceea ce ar fi putut să fie marea şansă imediată a democraţiei în România. „Să vină Iliescu!". '89. La Timişoara şi în Bucureşti se vor ridica monumente în locurile devenite simbol pentru Revoluţia din dec. printre lacrimi. dar asta nu o pot repara". „Voi sunteţi cu noi!". la scena celei de a doua izgoniri a lui Corneliu Coposu din viaţa politică: „La un moment dat a fost anunţată sosirea lui Corneliu Coposu. Ion Iliescu declară. Bucureşti. sună sirenele fabricilor.

privind abolirea pedepsei cu moartea. O defecţiune a staţiei de amplificare a făcut ca promisiunile oficiale să nu ajungă la masele irascibile spre a le domoli. Consiliul C. 55) privind înfiinţarea Ministerului Industriei Lemnului.S.F. C. .La şedinţa extraordinară a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.R. 65) privind înfiinţarea Ministerului Construcţiilor prin reorganizarea Ministerului Construcţiilor Industriale şi preluarea activităţii de producere a materialelor de construcţii şi instalaţii de la fostul Minister al Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţii. în Bucureşti şi în ţară 22 de cabane de vânătoare. TVRL n-a transmis începutul şi sfârşitul manifestaţiei. (nr.F. Preafericitul Patriarh Teoctist îşi anunţă retragerea la pensie din motive de sănătate.S. 8 47 . Timişoara. se hotărăşte (128 voturi pentru. • 15 ian. Scena se repetă în Piaţa Universităţii şi Piaţa Palatului. Starea de spirit şi sensul lozincilor se schimbă radical. Iar familiei Ceauşescu îi stăteau la dispoziţie. Prin Decret C.N. Sibiu. Comitetul de iniţiativă pentru reînfiinţarea 46 1990 Partidului Naţional Liberal (P. n-a reuşit să calmeze atmosfera şi a cedat solicitărilor de adoptare a unor legi neconforme cu programul Frontului. prin reorganizarea Ministerului Industrializării Lemnului şi Materialelor de Construcţie care se desfiinţează. în C. .S. (nr.N. Lăzărescu) tşi îndeplineşte misiunea de a face să renască mişcarea liberală.).N.) • 14 ian.N. adoptase Decretul. Nicolae Stoicescu este numit în funcţia de ministru al cultelor.F.F. I'. este obligată să treacă de la simplele declaraţii neangajante la concesii concrete. 1990 a referendumului naţional pentru reintroducerea în Codul penal a pedepsei cu moartea şi (2) scoaterea în afara legii a P. Ion Iliescu. 54) -Mihail Lupoi este numit în funcţia de ministru al turismului.Decret C.S.) -Decret C. Decretele sunt citite de la balcon mulţimii agitate. format din vechi membri ai partidului (Radu Câmpeanu. instituirea unei Comisii naţionale pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor. (nr. • 19 ian.C. 1990. conducerea F. Procesiunea ia sfârşit noaptea târziu. La 20 ian.Săndulescu. se îndreaptă spre Piaţa Română.C. organizarea la 28 ian. -Dumitru Mazilu se consideră cel mai vinovat dintre protagoniştii lui 12 ian. Manifestaţia a fost transmisă în direct la TVRL.S. ministrul cultelor. 30) privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului P. datorită unei defecţiuni tehnice. (nr. Strigând „Frontul e cu noi!". Are ca organ de presă publicaţia Timişoara.F. Ion Râmbu este numit ministru al industriei lemnului. I.R. unde poposesc spre a îngenunchea şi a se reculege în faţa crucilor celor ucişi în zonă. este înregistrată ca persoană juridică având ca scop „promovarea şi susţinerea unei reale democraţii".N. Braşov. • 18 ian.N. 1990 a unui referendum privind reintroducerea în Codul Penal a pedepsei cu moartea (la 7 ian.S. -Decret C. în prezenţa profesorului Nicolae Stoicescu. Decret-Lege C.F. I 'rin Decizia civilă nr. Petre Roman şi Dumitru Mazilu îşi reconsideră atitudinea explicând că au cedat presiunilor străzii şi au adoptat legi care constituie greşeli politice şi se îndepărtează de la principiile şi concepţia Frontului. sub conducerea lui Petre Roman. Noaptea târziu Petre Roman propune demonstranţilor (în rândul cărora anestezia provocată de adoptarea decretelor începuse să-şi facă efectul) să se încoloneze şi să pornească împreună spre locurile de martiraj ale eroilor Revoluţiei. 67) privind desfiinţarea Departamentului Cultelor şi înfiinţarea Ministerului Cultelor.L. (Comentând întâmplările zilei. oferind în schimb întregii ţări ceasuri la rând imagini apocaliptice. Se semnează imediat trei decrete: 1. declararea în afara legii a P. Sosesc grupuri masive de muncitori şi studenţi.N.. reapare oficial în viaţa politică românească. Acelaşi cotidian consideră că destinul politic al recenţilor conducători ai ţării a fost în pericol în Piaţa Victoriei tot din cauza tehnicii.V.N. grupurile se încolonează şi.N. DanA.C.S. în textul acestor decrete se menţionează că au fost adoptate „la cererea generală a poporului şi împreună cu oamenii de bună credinţă din întreaga ţară". Se face şi o pomenire a morţilor din Bucureşti. ziarul Adevărul consemnează cu regret că. Alexandru Dumitriu se numeşte în funcţia de ministru al construcţiilor.L.N. • 17 ian. pentru că a preluat cu uşurinţă la microfon i inele lozinci.S. 2. (nr. • 23 Ian. care au fost calme şi civilizate.R. hotărăşte anularea decretelor privind (1) organizarea la 28 ian. (Numai pentru trebuinţele „organelor" superioare de partid şi pentru încasări voluntare ce nu erau supuse regimului legal ce se aplica în economie funcţionau 45 de unităţi agroindustriale pe o parte din cele 55 000 hectare de teren scoase din circuitul agricol. prin hotărârea Judecătoriei Timişoara. Ia fiinţă Societatea „Timişoara".N. 4 a Tribunalului Municipiului Bucureşti.F.) 3.1990 mulţimii aşteptând în stradă le transformă în ultimatum.F.S.Lege nr. 6.

) • 24 ian. .N.N.S.S.C. „Nu vrem ca cei care au stat la căldură în străinătate să vină acum şi să ne dea lecţii. care protestează împotriva hotărârii ca F.. muzica de Anton Pann.. practic.N.G. (nr.S.S.N. Miron Mitrea.N.Un os de ros".S. [.M.L.S. „Nu-i vrem pe cerşetorii de putere".G. Dar P.Ţ. F. când între F.] Căci F. • 26 ian.Am văzut la televizor nişte bătrâni cărora le cădea placa din gură!". 5 abţineri) participarea Frontului la alegeri şi amânarea alegerilor la 20 mai. nu-i vom mai vota... I..N.S..S.S.25 ian.U..] Pe scurt. să participe la alegeri.B.R. declară că „o societate liberă nu poate exista fără sindicate cu adevărat libere.N..1990 contra. Mulţi au ca argumente bâte şi răngi şi o dorinţă pe care o vor exprima sintetic într-o formulă ce va face carieră: „Moarte intelectualilor!". Cluj.N.: „Constatând cu profundă durere şi adâncă amărăciune că metodele şi practicile staliniste se menţin. îmi prezint demisia din funcţia pe care după cum vă amintiţi -am declarat din prima zi că nu o doresc!". n-a sosit nici un reprezentant al lor?".I. Frontul este susţinut în stradă de muncitorii de la I. • 25 ian. -în aceeaşi zi începe seria de autodizolvări ale organizaţiilor P.R.C. nici la comunism!". fără să fi avut altă legitimitate decât aceea de a umple un vid de putere. • 28 ian.N. -Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti anunţă că procesul 48 C 4 • Istoria 1990 inculpaţilor Postelnicu Tudor. Pe pancarte se poate citi: „Ce vor P.r.D. necontrolate de stat sau de vreun partid". De ce pe 22 dec. victima zilei ajunsă la sfârşitul scurtei sale cariere politice postdecembriste. Prin Decret-Lege C.L.C.Ţ. Se ţin discursuri împotriva partidelor care vor să oprească ascensiunea politică a Frontului: „Jos cu fiii de chiaburi şi legionari!". „Ieri Ceuşescu . că presa este încă dirijată spre distrugerea unora şi promovarea altora. Frontul ne-a susţinut moralul în zilele cele mai negre. atunci trebuia să ne fi dat o mână de ajutor. (Câteva zile mai târziu . ora 14 şi că desfăşurarea şedinţei va fi transmisă pe postul de televiziune. chiar dacă voturile vor fi numărate corect. „Nu putem merge înapoi nici la capitalism.C.F..în cealaltă tabără se ţin discursuri în care se demonstrează ideile ce se pot citi pe pancarte: „Cine a stat cinci ani la ruşi nu poate gândi ca Bush!". Ziua naşterii lui Nicolae Ceaşescu este trăită încă o dată cu emoţie de români. I. Demonstranţii care susţin partidele istorice revin la ideea ce a dus la declanşarea mitingului: Frontul trebuie să respecte ceea ce conducătorii lui 49 . fie argumente de susţinere şi adeziuni exaltate la înţeleaptă decizie a Frontului. România liberă -Octavian Paler publică articolul „Iluziile au durat numai o lună":„[.M.N. şi cea a simpatizanţilor Frontului care protestează împotriva celei dintâi. I. şi de mineri sosiţi din Valea Jiului. în căutare de sediu. şi P. Se constituie Confederaţia sindicală Frăţia. împreună cu sindicatele „Policolor" şi „ 1 Mai" Ploieşti ocupă spaţiul rămas liber în Primăria Capitalei al fostului U.N.N. române". Evenimentul tensionează şi mai mult viaţa politică şi declanşează o explozie de atitudini: fie acuze şi proteste. „Liberali şi ţărănişti puneţi mâna şi munciţi!".. „Nu vrem neocomunism". în Piaţa Victoriei se întâlnesc faţă în faţă două tabere: cea a P.N..T. îngreunând accesul real al partidelor politice la dialogul cu ţara".R.c.? . Dacă vor greşi.f. îşi legalizaseră existenţa 20 de partide). deoarece circulă zvonul că fidelii dictatorului îşi vor răzbuna idolul chiar cu preţul unei tragedii naţionale.N. într-o scrisoare adresată ziarului România liberă.C.. şi din funcţia de preşedinte de onoare al Consiliului Judeţean F. pe versuri de Andrei Mureşanu („Un răsunet"). dar şi a altor partide (între 8-28 ian.F. pentru ca p.N. Mănescu Manea va începe în ziua de 27 ian. oameni cinstiţi care deţin un carnet de membru să procedeze în acelaşi fel. preşedintele Sindicatului Şoferilor şi unul din liderii Frăţiei.R.M. =P. la iniţiativa foştilor membri ai acestor organizaţii.".B. -Dumitru Mazilu face publică cererea de demisie din C. intrând în faza ei oficială [.S. „Partidul Liberal vrea să-şi câştige adepţi plătind câte două sute de lei şi o sticlă de băutură!". Doina Cornea demisionează din C. să-şi înceteze o dată pentru totdeauna existenţa!". precizând că nu doreşte să ia parte la lupta pentru putere în situaţia dată.Ţ. „Frontul va fi provizoriu 20 de ani.R.S. Bobu Emil. Editura Albatros lansează următorul apel: „Chemăm toate organizaţiile de bază ale acestui partid.. transformă din ce în ce mai mult mandatul său provizoriu într-un mijloc făţiş de a se instala la putere.. 40) se adoptă Imnul de stat al României: „Deşteaptă-te. Brucan!".] acţiunea de delapidare a revoluţiei a ieşit din culise. Dincă Ion. contribuind la autodizolvarea de facto. Sindicatul Şoferilor.şi P. trage concluziile: „Am vrut să mor în picioare pentru ca nimeni în acesta ţară să nu mai stea în genunchi!".F.] Mă tem că alegerile vor fi frauduloase..azi Iliescu". în campanie electorală încă din zilele în care liderii săi ne asigurau că n-au intenţii politice de perspectivă. că se mai recurge la etichetări bazate pe dosarele Securităţii şi pe învinuiri dictate cu pumnul în masă. „F. şi celelalte partide se creează o diferenţă netă în favoarea F. se află.

D. • 7 febr. Petre Roman însuşi soseşte într-o tanchetă la sediul asediat al P. • 5 febr.că este o forţa politică provizorie care şi-a asumat răspunderea de a organiza alegeri libere. după dezbateri-maraton la care presa n-a avut acces.P. Furtunoasa zi se încheie printr-un schimb de angajamente.S. Şedinţa de adio a C.N. Furia populară se dezlănţuie într-o variantă periculoasă chiar pentru „democraţia originală" (după formula care a făcut carieră a lui Ion Iliescu) din România: turneul întreprins de minerii din Valea Jiului. ţăranilor.N. deşi lucrările au fost transmise prin televiziune.N.N. „Sediul P. La T. cu o au declarat de nenumărate ori încă din 22 dec.N. nu poate fi decât masa lui de scris.). • 6 febr.C. judeţelor.F. locul unui scriitor. Inculpaţii au drept de recurs în 10 zile şi sunt obligaţi la plata a 2 500 lei. când confruntările s-au mutat în stradă. 1989. şi Corneliu Coposu şi de veneraţie faţă de Petre Roman care apără cu pieptul său viaţa adversarului politic. -din Bucureşti şi din alte oraşe.N. • 1 febr.Ţ. 99) Mihail Lupoi este destituit din funcţia de ministru al turismului.1990 1990 seamănă de mult.N.N. înaintea înlocuirii acestui organ al puterii cu varianta sa reconsiderată .F. partidelor politice nou înfiinţate.D.N.F.P.: „Acum. '89 .S.F. • 9 febr. a muncitorilor.S. . • 29 ian. partizani ai F.. aflat din nou în pericol. • 3 febr.F. '89 el a primit ordin de la generalul Constantin Nuţă să distrugă prin incinerare un transport masiv cu „colete din străinătate" ambalate în saci de plastic şi care erau de fapt cadavrele eroilor Timişoarei ucişi în zilele de 17 şi 18 dec.U.N... • 30 ian. 54) privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. Contramanifestaţia organizată de suporterii F. 27) cel de-al 27-lea partid politic: Frontul Salvării Naţionale.N.susţine Adevărul. cu un organism în care să fie reprezentate alături de F.U. Zelul susţinătorilor F..N.. La 18 dec. Dincă Ion.Ţ. îmi voi duce pedeapsa până la capăt. pregătiseră liderului P. iar demonstranţii că vor munci şi-i vor susţine în continuare. care să asigure reprezentarea în structui llc de vârf ale puterii a unor participanţi activi la Revoluţia din dec.N.F. Au loc iarăşi scene de violenţă şi dezlănţuiri de ură. Şi Ana Blandiana se retrage din C.Ţ. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti pronunţă sentinţa în procesul urmărit cu interes de opinia publică şi transmis în mare parte de TVR-detenţie pe viaţă şi confiscarea totală a averii personale pentru patru dintre cei mai apropiaţi şi de încredere colaboratori ai lui Nicolae Ceauşescu.se dă publicităţii un comunicat prin care se anunţă constituirea iminentă a unui Consiliu Provizoriu de Uniune Naţională (C.S. viata fruntaşilor acestor partide este în primejdie.S.U..S. La 29 ian.N. şi celelalte forţe politice legal constituite.Ţ. unii fiind obligaţi să se pună la adăpost de aceeaşi „furie populară". în Capi­ tală.în penitenciarul din Timişoara se spânzură un deţinut. Petre Moraru.P. '89.S..N. cred eu. a unor personalităţi.N.C. este atacat sediul Guvernului şi se cere cu insistenţă demisia acestuia. este recompensat prin cuvintele pline de simţire pe care Ion Iliescu şi Petre Roman le adresează mulţimilor.S. în Piaţa Victoriei un grup de tineri. bazat pe puterea muncitorilor.F. studenţilor.D.Ţ. tinerilor.. la care cîştigă tot mai mult teren soluţia înlocuirii C. o masă care 50 baricadă". Tancheta (asemănătoare cu cea care fusese ultimul mijloc de transport al soţilor Ceauşescu) îşi face loc anevoie prin mulţimile frisonate de indignare faţă de P.S. intelectu­ alilor.N. Conducătorii promit că vor conduce ţara pe drumul democraţiei. pentru a-1 prelua şi proteja pe Corneliu Coposu.S.S. cheltuieli de judecată. şi va fi nevoită să semene mult timp.S.C. unul dintre cei trei locţiitori ai şefului Inspectoratului General al Miliţiei. în urma unei întâlniri a reprezentanţilor partidelor politice cu membrii marcanţi ai C. are ca efect asaltul asupra sediilor unor partide -în frunte cu P.S.N. C. Manea Mănescu declară: „Deşi sunt la vârsta de 74 de ani.B. Chiar dacă a existat intenţia de a nu se recurge la violenţă. Pentru orice eventualitate. inginerilor şi tehnicienilor îi doresc succes". Bobu Emil. este salvat de către poliţie şi armată" .M. Prin Decret C. învinuiţi de genocid: Mănescu Manea.). minorităţilor naţionale. 51 alcătuit prin consens naţional şi având ca principal scop declarat . ca nou organ legislativ şi al puterii de stat. La sfârşitul zilei au loc tratative între repre­ zentanţii partidelor istorice şi Front. Decret-Lege al C. iar schimbul de opinii tinde să devină unul de imprecaţii şi suspiciuni (. un sicriu cu specificaţia: „pentru domnul Coposu" şi care este plimbat cu o maşină spre satisfacţia exprimată prin ovaţii a suporterilor F. Regimului nou instaurat. înarmaţi cu bâte şi lanţuri şi convinşi că trebuie să-i reducă la tăcere prin orice mijloace pe conducătorii şi susţinătorii partidelor care erau altceva decât F. se înregistrează (Decizia civilă nr.C. (nr. Se constituie. • 2 febr. Preşedinte: Ion Iliescu. (nr.N.N. Postelnicu Tudor. format prin restructurarea C.N.

Aurel Dragoş Munteanu se eliberează. Sesizată de către Procuratura Generală.N. Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (C. consideră că armata nu trebuie interpusă între organele puterii şi popor şi se pronunţă împotriva chemării din rezervă a unor militari. Popescu Ion.N. CA.regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea sesiunilor acestui organism legislativ şi al puterii de stat.U.A.a. deseori până la ore târzii din noapte. . la 20 mai 1990 (Decret lege nr. programat să funcţioneze până la 20 mai 1990. 1989. la 22 dec..U. 3 din partea A. dezbătut şi aprobat. s-a demonstrat că atât cifrele.U. care continua să neliniştească societatea românească.U.P. iar unele arestate). generalul Victor Atanasie Stănculescu face publice unele precizări în legătură cu fostele cadre de Securitate: . fiind de departe cele mai urmărite transmisiuni ale Televiziunii Române.. constituind o veritabilă şcoală politică.U. Gianu Bucurescu. • 10 febr.A.1990 asigurarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor. din funcţia de preşedinte al Radioteleviziunii. au organizat forţele care s-au mobilizat pentru a înăbuşi mişcarea. Acest raport sumar în legătură cu o problemă de maximă gravitate.D.P. Ghircoiaş Nicolae. „Cred că dezbaterile C. a fost Legea electorală [.D. • 21 febr. au constituit cel mai interesant aspect al acestei perioade. -regulamentul în baza căruia aveau să se desfăşoare lucrările C. . cât şi asigurările furnizate de ministrul apărării 53 naţionale erau o creaţie de laborator menită să calmeze spiritele. nr. 9 febr. Este acceptată (Decret C. -alegerea organelor de conducere ale C.F.D. RăzvanTheodorescu este numit în funcţia de preşedinte al Radioteleviziunii. Sibiu. locul şi funcţia armatei în statul de drept.N. efectivele aparatului central şi teritorial de Securitate însumau aproximativ 8 400 de cadre. 106 . Curtea Supremă de Justiţie dispune trimiterea în judecată pentru complicitate la infracţiunea de genocid în perioada mişcării revoluţionare de la Timişoara a 22 de inculpaţi: Macri Emil. au fost transmise integral la televiziune. 52 1990 Kirâly Kâroly. 33 din 30 dec. Ioan Mânzatu). 112 din formaţiunile şi partidele nou create. 124) cererea de eliberare din funcţia de ministru al apărării naţionale a generalului Nicolae Militaru. .P.F.N. la cerere.N. Braşov. adică până la alegeri. '89. Departamentul Securităţii Statului şi toate unităţile sale centrale şi teritoriale au fost desfiinţate.F.prin Decretul nr.]". Deheleanu Ioan.S. Reprezentarea poli­ tică în C.a. S-a scris mult. (în cartea sa Revoluţie şi Reformă Fdit. „a funcţionat ca un veritabil parlament. pag. -au fost arestaţi şi cercetaţi membri ai conducerii fostului Departament al Securităţii Statului. • 13 febr. 1990) .P.U. -în total. -Prin Decret C. Emil Macri ş.enciclopedică 1994. (nr." „Lucrările sesiunilor plenare ale C.P. -au fost debranşate chiar la data de 22 dec.au fost desfiinţate unităţi ale departamentului.) îşi face simţită prezenţa printr-un apel (13 puncte) dat publicităţii în care se pun în discuţie statutul. Atudoroaie Gheorghe. Anastasiu Gabriel.: 112 membri din C. rolul. 113).U. dintre care un preşedinte (Ion Iliescu) 5 vicepreşedinţi (Ion Caramitru.Ion Iliescu apreciază că C.: un Birou Executiv alcătuit din 21 de membri. 81 al C.U. C.P. Ciucă Valentin s. '89. s-au străduit ca prin munca informativă să-i descopere şi s ă i anihileze pe organizatorii demonstranţilor. Teodorescu Filip. iar efectivele lor au fost trecute în rezervă . în postul rămas liber este numit generalul-colonel Victor Atanasie Stănculescu. adoptă câteva documente menite să-1 structureze şi săi asigure funcţionarea şi ia unele decizii organizatorice: .N. Ministrul apărării naţionale. a provocat reacţii polemice prompte. Toţi au făcut parte din comandamentul instituit la Timişoara în scopul reprimării Revoluţiei. un secretar (Dan Marţian) şi 14 membri.P. şi un vot rezervat preşedintelui. -cadrele de conducere compromise ale acestui departament au fost trecute în rezervă sau arestate (Iulian Vlad.au fost trecute în rezervă 1 844 cadre ale Securităţii municipiului Bucureşti şi ale judeţelor Timiş.N. • 12 febr.N.). '89 sistemele de ascultare.F. au contribuit la sustragerea şi incinerarea cadavrelor şi la distrugerea fişelor de evidenţă spitalicească a morţilor şi răniţilor. urmărite cu mare interes de întreaga ţară.N. SimaTraian. Corpodeanu Ioan. Cazimir Ionescu. Radu Tinu. întrunit într-o şedinţă plenară care a durat 12 ore. Direcţia a IV-a de contrainformaţii militare (1073 cadre din care 611 trecute în rezervă. implicaţi în reprimarea mişcărilor revoluţionare din dec.A.S..P.P.Direcţia a V-a de pază şi ordine (437 cadre).N.N.") • 16 febr. înfiinţat la începutul lunii febr.S. 27 din partea uniunilor minorităţilor naţionale. Cluj. Documentul principal. Radu Câmpeanu.

sunt brutalizaţi soldaţii şi poliţiştii de pază care nu ripostează şi nici măcar nu încearcă să oprească atacul. Cesarom. au fost răniţi 15 militari în termen şi 6 poliţişti.!".R.U. cetăţenii au săvârşit şi confuzii. în urma a numeroase proteste bustul lui Gherea a fost recuperat din gangul sediului P. „Oii». care a fost şi anticomunistă.I. Spre seară armata restabileşte ordinea. se formulează revendicări. „F. Numeroşi reprezentanţi ai opoziţiei şi ai presei independente susţin că a fost vorba de o provocare iniţiată şi condusă fie de Securitate. „Vrem dreptate. luaţi prin surprindere. fluturat de la balcon. Numeroşi manifestanţi. îşi exprimă în Icrmeni duri dezaprobarea faţă de evenimentele din Capitală şi promit să revină ori de câte ori se vor repeta asemenea evenimente. „Securitatea e cu ochii pe noi!". securişti şi activişti!". La îndemnul „aruncaţi-1 din balcon". înc-o revoluţie!". se forţează birouri. apel care-i vizează şi pe mineri. „Fără minciuni şi adeziuni!". Un steag roşu. maşini de scris. Ion Iliescu condamnă actele de violenţă la care s-au dedat elementele tulburente şi infractoare. nu doar anticeauşistă. comunist. strigă „Fără violenţă". aţi furat revoluţia din 17-22 dec. ole. '89!". Frontul ăsta ce mai e? P. în spiritul Revoluţiei de la Timişoara. iar efectele violenţelor s-au făcut simţite prin distrugerea unor documente importante. în sfârşit. în Piaţa Operei are loc (organizată de societăţile „Timişoara" şi „Europa" şi de Confederaţia „ 16 Decembrie") o mare demonstraţie cu ecou şi efecte în toată ţara.. şeful Inspectoratului General al Poliţiei..S. ole. „Puterea de stat se menţine cu ajutorul Securităţii!". în Piaţa Victoriei are loc o demonstraţie împotriva Securităţii. Biroul Executiv al C. se constituie o coloană de demonstranţi dornică să ajungă la M. a avut şi merite şi că oricum după dec. 1960) şi continua inoportun să domine Piaţa Presei Libere. I. în dorinţa lor justificată de a dobori toate simbolurile vremurilor recent apuse. mulţi în stare de ebrietate. întărâtă şi mai mult masele de demonstranţi. după ce Biroul Executiv al C. dar nu poate fi decât satisfăcut pentru că P. mâine dictatori!". „Nu mai vrem comunişti. la datorie. anunţă ulterior că au fost arestaţi 102 cetăţeni. pentru a face ordine. a fost urcată pe soclu la 22 apr. „Ţineţi minte cinci cuvinte: e la fel ca înainte!". se distrug mobile şi documente. iar el pretinde că e lăcătuş mecanic la I. condamnă şi el incidentele şi face apel la luciditate şi linişte. Şi în interiorul clădirii se comit violenţe: se sparg geamuri. se distrug bunuri. confundat cu Petru Groza. „Zoe şi cu Nicu şi-au schimbat tăticul!". A doua zi. cu toate păcatele ei.N.Lenin care a dominat Piaţa Scânteii timp de trei decenii (executată de sculptorul Boris Caragea.N. • 11 mart. Mulţimea paşnică şi chiar într-o stare de bună dispoziţie umple Piaţa Victoriei.L. promite pedepse severe pentru acestea.M. fie de Guvern.P. nu Securitate!". „Vrem listele cu informatorii Securităţii din întreprinderi!".P. Se scandează lozinci. Spre prânz un grup atacă sediul Guvernului. se întruneşte pentru a analiza evenimentele din ziua precedentă. minerii.C. iniţial paşnică. se aruncă peste balcon cărţi de propagandă comunistă. decât viceprim-ministrul Gelu Voican Voiculescu.C. sunt reţinute mai multe persoane şi sosesc. „Azi sunt salvatori. Se declanşează violenţe. a unor piese de mobilier.S. 12 cu cazier |udiciar. Au loc şi incidente tranşate cu umor. deşi are asupra lui o legitimaţie eliberată de F. Gelu Voican Voiculescu e luat pe sus şi ameninţat să fie aruncat. se sparg geamuri. Sunt căutaţi membrii Guvernului. • 28 febr.R. '89 a fost tratată prea aspru. Pe pancarte se poate citi: „Cerem desfiinţarea Securităţii!".'89 au fost trădate şi că Revoluţia trebuie continuată pe cale paşnică. unde fusese găzduit. 54 1990 1 )cocamdată minerii se aşază la masa tratativelor. dar nu e găsit prezent. şi repus în drepturi. Radu Câmpeanu consideră că demonstraţia.cu haine din ajutoare" -spuneau unii) este bănuit că ar fi fost securist.N. nu a avut nici o contribuţie în acest sens. Ion Iliescu dă o declaraţie Radioteleviziunii Române. xerox-uri. „Jos comunismul!". oiâ. în cele din urmă manifestanţii îi dau o pancartă pe care scrie „Jos securiştii!" şi îl obligă să o poarte prin mulţime. Jean Moldoveanu. Proclamaţia este tocmai documentul programatic al luptei ce trebuie dusă în continuare. „Jos Securitatea!".1990 Au apărut şi replici la replici în care se avansa ideea că Securitatea. -işti.N. în strada Măria Rosetti va fi culcat cu energie la pământ bustul lui Constantin Dobrogeanu-Gherea.S. De exemplu un demonstrant bine îmbrăcat C. Ore întregi este posibil accesul în clădirea Guvernului a sute şi sute de oameni. forţând intrarea principală. aparate de radio.U. găsit în incintă. Proclamaţia care se citeşte porneşte de la premisa că idealurile Revoluţiei din dec. venit din rândul demonstranţilor.N. „Ultima soluţie. Aplauze şi urale din partea unei numeroase asistenţe pentru coborârea de pe soclu a statuii lui V. a fost deturnată şi manipulată.D. iar alţii aprobă acţiunile în forţă. (vezi anexa 55 . din strada Oneşti. ca pradă de război mulţimii. • 3 mart. semnată de Dumitru Mazilu.

formată din reprezentanţi ai Guvernului şi ai Biroului Executiv al C. pentru combaterea şi susţinerea căruia se va cheltui multă energie.U. găsirii soluţiilor în vederea stabilirii ordinii.U.P. doresc să aducă la cunoştinţa întregului efectiv al armatei problemele supuse atenţiei Guvernului. • 16 mart. comandamente de armată.N.A. dar ea n-a anulat efectul produs de apocaliptica scenă asupra tuturor celor care au văzut-o. In replică. pentru trei legislaturi. 56 1990 au sosit din Ungaria peste 10 000 de persoane care au provocat Incidente la Satu Mare.Dumitru şi Nicolae Radu.U. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România dobândeşte personalitate juridică şi anunţă un pro­ gram care se pronunţă pentru privatizarea treptată. spitale. cpt. iar laTârgu Mureş este profanată de mai multe ori statuia lui Avram Iancu. C A. '89. membru C. cooperatiste şi particulare.Legea electorală. documentul prevede interzicerea prin Legea elec­ torală a candidaturii la funcţia de preşedinte al ţării a activiştilor comunişti pentru că „preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism!". armă şi direcţii centrale. C.U. maior Nicolae Cârligeanu. adjunct al şefului Statului Major al Armatei. La Târgu Mureş. intră în mod tragic în atenţia întregii ţări şi chiar a lumii... Se ia hotărârea creării unei comisii centrale de anchetă. în aceste zile un român.. • 12 mart. case de cultură. viceprim-ministru al Guvernului. Pentru sărbătorirea de la 15 mart.D. un reporter străin surprinde scena pe o casetă video care este apoi transmisă cu repeziciune de diferite posturi de televiziune din lume cu explicaţia falsă că un maghiar este schingiuit de români. propune interzicerea prin Legea electorală a dreptului la candidatură. din 20 mart. a coabitării proprietăţii de stat.. Sovata. care conduc la incidente semnalate în mai multe localităţi din Transilvania. • 14 mart. destabilizează situaţia internă şi internaţională a României. în scopul evaluării cauzelor.N. primării. Mihăilă Cofariu.P.N.P. maior Octavian Chiriac.N. votează . naţionalist-şovine.1990 nr. Comisia are obligaţia să prezinte în termen de 14 zile concluziile şi soluţiile propuse. La întrunire participă şi Ion Iliescu.P. maior Ioan Inel. pentru a fi trase la răspundere. adjunct al ministrului de interne. contravenind valorilor şi ţelurilor Revoluţiei din dec. major Laurenţiu Ungur. în Declaraţia Biroului Executiv al C.A. La 20 mart. 92. Târgu Mureş şi alte localităţi.A. case particulare. care zguduie întreaga ţară prin cruzimea manifestărilor. Mihai Răşică. Mulţi au continuat să creadă sau au dorit să creadă că un maghiar a fost torturat cu brutalitate de români. în judeţul Harghita maghiarii aniversează Revoluţia ungară de la 1848.. în zilele următoare. major Petre Mihăieş.A.N. Momentul culminant îl constituie confruntările violente dintre români şi maghiari la Târgu Mureş (19 şi 20 mart. general-maior Cornelius Diamandescu. lt. românii organizează (. au sfidat autorităţile şi însemnele româneşti. Se schimbă însemnele şi textele incizate pe monumentele armatei române. este reprezentată prin: locotenent-colonel Petre Litiu. Reprezentanţii C. locotenent-colonel Mircea Chelaru. Nicolae S. 2) Punctul 8 al Proclamaţiei.. locotenentcolonel Ion Bărbuţă. se întâlneşte cu membrii C.N.U. Se depun coroane de flori cu drapelul maghiar. Componenţa comisiei: loan Mânzatu. considerate extrem de grave. primului-ministru perso­ nal şi să găsească împreună căile şi mijloacele adecvate pentru accelerarea procesului de reală democratizare a armatei. membri în Biroul Executiv al C.U. directoría Procuratura Generală. în zilele care au urmat apariţiei în viaţa politică românească a Proclamaţiei de la Timişoara au avut loc în marile oraşe ale ţării demonstraţii de solidaritate cu Timişoara şi noua ei iniţiativă politică. Ulterior s-a făcut rectificarea necesară. r..D. Mihai Drăgănescu. şcoîi.A. precum şi a identificării persoanelor care s-au 'făcut vinovate de incidente. în timp ce Mihăilă Cofariu era maltratat bestial de unguri. Verestóy Attila. lt. Participă Victor Atanasie Stănculescu. • 15-20 mart. al foştilor activişti comunişti şi al ofiţerilor de Securitate.un vot împotrivă şi două abţineri .P. se menţionează că astfel de manifestări extremiste. au iniţiat şi au încurajat atitudinile antiromâneşti. comandanţi şi delegaţi din unităţile militare.Ap. ministrul apărării naţionale. locotenent-colonel Cornel Şurcu. în favoarea economiei de piaţă. pe orice listă. şi Nicolae Cochinescu. ura dezlănţuită iraţional. în temeiul şi spiritul căreia urmează să se desfăşoare alegerile din 20 mai 1990. prin victimele -morţi Şi răniţi -pe care le lasă în urmă.ontramanifestaţii.D. Conducerea M. au strigat lozinci antiromâneşti.N. indiferent cine ar fi răspunzător de declanşarea lor. Cu această ocazie se arborează drapelul maghiar pe instituţiile publice. De asemenea. pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României). Ion Iliescu îl vizitează la clinica de oftalmologie a Spitalului Militar Central pe Süto Andras (rănit în zilele 57 .P. (Decretul-Lege nr. La Sovata este dată jos statuia lui Nicolae Bălcescu.). general-colonel Nicolae Eftimescu. vicepreşedinte al C.

• 1 apr. în acelaşi timp. într-un vas. Din rândul participanţilor la lucrările Conferinţei vine propunerea ca Ion Iliescu să candideze la preşedinţia României.S.N. şi în mai multe localităţi din ţară. liderul Sindicatului Şoferilor. trezeşte.U. de preoţi purtând în braţe Sfânta Evanghelie şi insignele patriarhale. cu NE!". cu ocazia sărbătorilor Paştelui şi pentru a se reculege la mormintele străbunilor de la Curtea de Argeş. pe Ion Iliescu.1990 violenţelor din Ardeal).la iniţiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române -a Prea Fericirii Sale Teoctist Arapaşu. ales prin vot secret la Şedinţa extraordinară a delegaţiei permanente a acestui partid. Florica Dumitrescu. sunt multe lalele de toate culorile. 139 de intelectuali de marcă în frunte cu Sorin Dumitrescu.C.C. Pe pancarte se poate citi: „Emanaţia revoluţiei nu este un partid de tip neocomunist. • 23 mart. „Ultima soluţie. Ion Iliescu îl prezintă ca pe o instituţie modernă. Adrian Năstase.S. reprezintă singura alternativă viabilă pentru poporul român este primită cu aplauze prelungite şi cu entuziasme care îi conduc pe podium pe participanţii dornici să-1 îmbrăţişeze pe candidatul la preşedinţie şi să-i ofere flori. care a fost structurată după analiza modelelor unor astfel de servicii din ţările cu tradiţie demo­ cratică -S.. Mihai de Hohenzollern îşi anunţă intenţia de a face o vizită în România. „F.S.S.S. Doamne. Ea este opusul sindica­ lismului de tip ugeserist care i-a trădat şi îi trădează în continuare pe muncitori". Constantin Ivanovici.I. dreptate şi adevăr!". care se retrăsese din motive de sănătate. Consiliul de Coordonare format din 71 de membri alege în funcţia de preşedinte al F. • 4 apr. după o sută de zile de la Revoluţia din dec. '89. semn că lumea va avea parte nu de gloanţe. „Nu acceptăm o nouă experienţă comunistă!". Din secretariatul recent botezatului CD. „Timişoara.G. Canada şi principalele ţări europene. Vasile Văcaru. Moment solemn pentru F.N. menţinuţi în funcţii în mod intolerabil. • 3 apr. Vasile Ailenei.R.N. Revenirea Patriarhului este precedată şi urmată de numeroase proteste. Comunicatul Guvernului referitor la situaţia din Ardeal promite măsuri energice pentru stabilirea şi pedepsirea vinovaţilor.. în dangătele clopotelor.B. pe care îl asigură de întreaga sa consideraţie şi îi transmite urări de grabnică însănătoşire. după 43 de ani de exil.Ţ.N. cine-a tras în noi?". dar protestele rămân fără consecinţe. ţara!". La intrarea în sala Conferinţei.A. ci de o festivitate cu zâmbete şi promisiuni.!". în interviu se menţionează că vizita va avea caracter particular şi nu politic. „16-22. iar pe TAB. „Jos comunismul!". pentru ca la o eventuală prescurtare să se evite trimiterea la CC al P. în care printre altele se aprecia că Programul F. optimism şi bună dispoziţie care îl stimulează pe . al F.N. „Proclamaţia de la Timişoara.. Nicolae S.'89. Ia fiinţă Serviciul Român de Informaţii (S. • 6 apr.C. Cuvântarea acestuia. Se păstrează un moment de reculegere în memoria eroilor Revoluţiei din dec. Adică în loc de Consiliu de Coordonare (CC). Vicepreşedinţi: Claudiu Iordache. • 7-8 apr.G.N. din partea F. La Patriarhie are loc solemnitatea întoarcerii în 58 1990 scaunul patriarhal . Debutul Confederaţiei Sindicale Frăţia ca organizatoare de mitinguri. La sugestia lui Ion Iliescu participanţii îşi dau votul pentru schimbarea denumirii organului de conducere: CC. Timişoara!".R. înc-o revoluţie!". „Descentralizarea fără activişti U. oameni noi!".R. la organizarea căruia contribuie Virgil Măgureanu. celor peste o mie de participanţi li se oferă câte o floare. într-o atmosferă de încredere în viitorul partidului încep lucrările primei Conferinţe Naţionale.R. Conferinţa adoptă statutul şi platforma-program şi lansează un „Apel către ţară" în care e vorba despre atmosfera de civilitate în care această formaţiune politică ar dori să se desfăşoare campania electorală.N. fac parte: Bogdan Pătraşcu. vorbeşte de la tribuna improvizată pe platforma unui camion: „Confederaţia Frăţia luptă pentru democratizarea vieţii economice a ţării.S.. cadrele didactice şi studenţii Institutului Teologic Universitar din Bucureşti. numai FES cu SE.S. Sorin Vornicu.S.). devine CD.!". ci Proclamaţia de la Timişoara!". ignorate de reprezentanţii structurilor vechi. Colegiu Di­ rector (CD. „La vremuri noi. „Jos Iliescu!". mai multe grupuri de preoţi şi credincioşi din ţară îşi fac public dezacordul lor faţă de reîntoarcerea lui Teoctist. Se strigă lozinci. Marin Costescu.). într-un interviu acordat la Geneva corespon­ dentului special al României libere (Mircea Fodoreanu).N.Conferinţa se încheie într-o notă de. în apropiere staţionează unTAB. • 24 mart. ca şi pentru restabilirea ordinii. în Piaţa Victoriei şi la Televiziune au loc alte mitinguri. „Democratizare economică. în Bucureşti. La orele 15. Miron Mitrea.Dumitru.D. Prea Fericirea Sa este întâmpinată. ca pe 22!".A rămas din P. „Veniţi cu noi. în Piaţa Unirii. . sindicaliştii îşi fac publice nemulţumirile faţă de lipsa de receptivitate a puterii la revendicările lor. agentură K. al F. Ion Raţiu este candidatul la preşedinţie al P. „Jos Securitatea!".

Manifestaţii de protest împotriva refuzului puterii de a acorda viza de intrare în ţară lui Mihai de Hohenzollern.S. „Ceauşescu. să vezi noul P. împotriva tratamentului la care este supus fostul rege al României. ocazie cu care declară: „E o situaţie cu totul inedită pentru mine". El vine cu fapte. Domnul Iliescu nu va veni până nu se creează un culoar. păcat.S. . • 11 apr. care a avut gândirea necesară ca să ducă la bun sfârşit ce era mai necesar pentru această ţară. „Competenţă şi valoare .în cadrul unei conferinţe de presă cu ziariştii români şi străini Ion Iliescu se pronunţă în legătură cu principalele probleme politice ale momentului: „Foştii membri de partid din ţara noastră au fost patru milioane. Nu avem ce discuta despre ele". „Tineretul a murit. România nu te vrea") şi o coloană a demonstranţilor pro-Mihai. Şi încă: „Vizita regelui n-are nimic de-a face cu revenirea monarhiei în România.S.Ţ. e o persoană particulară". Iliescu. • 16 apr. trei. • 8 apr. cu muzică bună. Ca să excludem din viaţa politică a ţării o secţiune atât de mare -practic. Şi de-acum înainte. du-te în U. nu se prezintă în faţa ţării la aceste alegeri numai cu promisiuni. într-o ambianţă relaxantă. După mai bine de patru decenii. Acum: unu. Biserica Ortodoxă Română. Iliescu a fost cu noi.N. dacă 60 1990 sunt lucruri raţionale asupra cărora putem discuta. vă rog faceţi trei paşi înapoi. anticrist". cât şi în străinătate. „Teoctist.R. • 14-15 apr.N. la care ia parte un număr impresionant de credincioşi. ca să nu mai ajungă comunismul la el".". nu uita. la care fiecare partid se va prezenta totuşi cu liste şi programe proprii. România". „Bolşevicii". S-au mai adresat mulţimii: Felix Marin Costescu preşedintele F. Claudiu Iordache ş. După o aşteptare de aproape o oră apare şi coloana oficială ovaţionată de mulţime.1990 Dan Iosif să propună o deviză „Sus cu Frontul. de sângele vărsat". ne omoram între noi.C. Oficialităţile române susţin că au împiedicat vizita deoarece deţineau informaţii că se pregătesc demonstraţii (antimonarhiste) şi nu se putea asigura protecţia membrilor Casei Regale. Se adună. „La 20 mai.D. V-am chemat la această adunare populară într-o zi de sărbătoare. de sărbătoare. multe limuzine. pentru cetăţenii ei"). Nu ne omoară P. în duminica Floriilor F. îşi ţin discursurile pe rând. „în 21-22..D.LşiP. în Piaţa Victoriei coloana pro-rege face o scurtă demonstraţie anticomunistă („F. Muzică. doi. „Pentru toţi cu duh şi minte -Iliescu preşedinte". scoală-te.S. muzică.S. avându-1 în frunte pe Preafericitul Teoctist.Ţ-iştii. afirmând că prezenţa fostului suveran ar putea da naştere la incidente imprevizibile şi ar putea tulbura echilibrul fragil al vieţii politice. Ion Iliescu („F. demonstrează prin tot ce a făcut că e fibră din fibra poporului"). Alte trei milioane au fost membri ai tineretului comunist. Petre Roman („Frontul se dovedeşte a fi acela care a avut curaj.N. „Fără extremişti". La comanda mea faceţi un pas înapoi.viitorul ţării ". Vă invităm în parc să vă destindeţi cu toţii". organizează primul miting electoral. Pe pancarte se poate citi: „Platforma F. Monarhul nu mai e monarh. stau faţă în faţă două tabere: Liga Antimonarhistă Română care îşi exprimă în stradă protestul împotriva regelui („Mihai.R. Incidentul nu trece neobservat. -Platforma Revoluţiei".N.S". (Partidul Social-Democrat din România) dau o declaraţie comună în care anunţă că vor colabora şi îşi vor acorda reciproc sprijinul în alegerile de la 20 mai 1990. • 9 apr. ci îi încurajează să-şi manifeste liber sentimentele religioase. trădători de ţară ne vindeti a doua oară". „Căţeii Frontului". P. Au loc luări de atitudine decise atât în ţară. fără toată ţara.R.a.. Guvernul propune ex-regelui Mihai să-şi amâne vizita după alegerile din 20 mai. „Păcat. grijă pentru soarta oamenilor. „Activişti şi securişti". noi credem în cinstea ta". Dan Iosif („Frontul este normal că este al poporului"). majoritatea populaţiei -e absurd. românii sărbătoresc Pastele în condiţiile în care conducerea ţării nu numai că nu-i împiedică. urale şi scandări. în Piaţa Aviatorilor. „Statul să slujească milioanele de cetăţeni.N. întrerupţi de aplauze. „Câinii roşii"). sunt alte lucruri care n-au nimic cu realitatea.S. oficiază slujbe. Din când în când muzica se întrerupe pentru a lăsa locul unui apel pentru manifestanţi: „Domnilor. nimic n-ar fi fost posibil"). „Jos guvernul comunist". întorşi în Piaţa Universităţii 61 . autoturisme cu număr mic. La 16 apr. Arad. „Viză pentru rege".N. nu cetăţenii milionari". vă rugăm!!!". „Partidul. Membrii familiilor lor dublează cel puţin numărul acestora.N. noi îl vrem preşedinte". fără Arad. javrele s-au pricopsit'. cu flori în mână. în replică la demonstraţia antimonarhiştilor („Voi nu sunteţi români. „Iliescu nu ceda.C. Mihai de Hohenzollern este împiedicat să ia avionul din Zurich spre România. important e trandafirul". formată spontan. Cazimir Ionescu („Fără Timişoara. autocare din judeţe. P.S. „Frontul Salvării . Cuvântul de închidere a mitingului 1 a avut Ion Iliescu :„Vă mulţumim tuturor.N. Ca urmare. „10 mai. criterii de guvernare". regele Mihai". sandviciuri cu pastrama. peste 20 000 de persoane. Deci.

„Decret-lege. „Ceauşescu nu fi trist. Frontul se alege". Se scandează: „Libertate!". '90. a unui regim comunist s-a făcut şi s-a menţinut prin teroare. Se intonează şi imnul Grupului Independent pentru Democraţie: „Noi de-aicea nu plecăm/ Nu plecăm acasă/ Până nu vom câştiga / Libertatea noastră". Pe faţada Universităţii este fixat un panou imens cu punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi portretul lui Eminescu. La orele 17 sunt 15 000 de oameni. „Jos comunismul!". „Libertate". provocate de câţiva golani. la T. încă paşnice. la genocid. eroilor". • 18-21 apr. Piaţa Universităţii atrage tot mai multă lume. In Pia(a Universităţii. manifestanţii revin în piaţă dimineaţa.N. se spun rugăciuni. Se cântă „Cristos a înviat". • 24 apr. „Iliescu nu uita. apar încă de dimineaţă forţele poliţieneşti care 62 1990 încearcă săi descurajeze pe cei prezenţi. Incitaţi de noua arestare (de câteva ore) a lui Dumitru Dincă. la care iau parte studenţi. indiferent de continent.Ştefan Augustin Doinaş. „Jos Iliescu!"."). iar la difuzoare se aud acordurile Odei bucuriei.C. Revendicările formulate vag în zilele anterioare se cristalizează într-o Declaraţie a manifestanţilor de la Bucureşti: „Instaurarea într-o ţară din lume. Iliescu judecat.".. vicepreşedinte -Ştefan Bănulescu. Stelian Tănase. Printre manifestanţi se află şi multe personalităţi ale vieţii culturale şi politice . După terminarea mitingului mai mulţi manifestanţi pleacă spre Televiziune. dar şi pentru eroii Revoluţiei. lege pentru toată ţara". Radu Filipescu -care se adresează mulţimii. au fost înregistrate 80 de partide politice. Iliescu şi ai lui. să vezi noul P. Incidentul este chiar scânteia care avea să declanşeze un incendiu de proporţii. Ardeal. Pe Calea Dorobanţi. Asociaţia „21 Decembrie". Iliescu-i comunist". Comunismul şi-a dovedit astfel 63 . unde rămân atât în cursul zilei. „Jos nomenclatura!". Coloana se îndreaptă spre Piaţa Universităţii unde se construieşte o baricadă şi se ia hotărârea de a nu se părăsi piaţa. Este prezentată manifestanţilor Florentina Rusu de 16 ani. unde continuă să se afle demonstranţi. După ce Dumitru Dincă. intelectuali. tineretul nu te vrea". noi îţi vrem demisia". Se ţin discursuri. demonstranţii îi scandează numele. iar la orele 20 se adună 30. Se scandează îndelung. Se poartă pancarte cu: „Ieri huligani. se agită pancarte pe care se poate citi: „Proclamaţia de la Timişoara. „Jos Iliescu şi guvernul comunist". Apariţia lui Darie Novăceanu -directorul ziarului Adevărul în zona mitingului a fost înţeleasă ca o sfidare. apar şi forţele poliţieneşti. au loc violenţe în urma cărora piaţa este degajată.„Jos Chiţac!". Se strigă: „Asasinii". se îngenunchează în faţa troiţei.R. • 24-25 apr. trădătorii neamului. Manifestanţii ocupă piaţa. Alianţa poporului. într-o atmosferă electrizantă de solidaritate. TVR a transmis că un grup de huligani a ocupat piaţa. rănită în 21 dec. Grupul Independent pentru Democraţie.. Se fac arestări.C. „F. „Iliescu pentru noi este Ceauşescu doi". Organizatorii manifestaţiei: Liga Studenţilor. 59 de ani).000. „Ceauşescu. • 22-23 apr. nu uita. pentru haosul creat". deblochează artera pentru a permite să se circule. După un deceniu de amânare şi interdicţie are loc Adunarea Generală a membrilor Uniunii Scriitorilor din România.1990 susţinătorii monarhiei scandează lozinci şi ascultă discursuri. căruia i se asociază şi alte forţe democratice. Participanţii îşi aleg prin vot noii conducători ai breslei: preşedinte -Mircea Dinescu. Manifestaţie de proporţii în cursul nopţii. = P. în cursul nopţii rămân în piaţă câteva sute de manifestanţi care. eliberat din închisoare. elevi. cât şi în noaptea de 23 spre 24. revine în piaţă. „Jos Iliescu".D. • 21 apr.M. Asociaţia „16-21 Decembrie". muncitori. a spart parbrize. • 25 apr. Apar şi ecusoane cu parola „golan". a molestat şoferii şi a oprit salvările din care cauză au murit oameni. Piaţa Aviatorilor. eu sunt un simplu muncitor şi vă rog să nu-mi scandaţi numele". scoală-te. şi dorinţă de acţiune. Frontul Antitotalitar Român.Ţ. chiar şi pe nişte măicuţe care protestau împotriva lui Teoctist.Lucian Pintilie. „Cinste lor. El intervine: „Eu nu sunt nici Ceauşescu nici Iliescu. cântece despre Avram Iancu. te votăm la Moscova". spre dimineaţă. preşedinte de onoare .). de a rămâne o noapte de veghe pentru victima din ziua respectivă. „Jos decretele ceauşiste".N. în cele patru luni care au trecut de la Revoluţia din dec. Ion Raţiu. Regimul comunist odată instaurat a dat naştere la sărăcirea şi înfometarea populaţiei. Zoe şi cu Nicu şi-au schimbat tăticul".. în variantele „golan convins"şi „golan manipulat". „Timişoara!". dintr-un balcon. se scandează Uliescu. cineva aruncă un ghiveci cu flori care provoacă o fractură craniană unei demonstrante (Sanda Lugoj.C. '89 şi bătută în 24 apr. Se scandează. „Nu vrem vilă la şosea. azi golani" (aluzie la calificativul de huligani cu care îi caracterizase Ceauşescu pe manifestanţii de la Timşoara şi la recenta ieşire a lui Ion Iliescu împotriva manifestaţiilor din Piaţa Universităţii pe care le-a considerat drept acţiuni destabilizatoare.S. Pe una dintre ferestrele Facultăţii de Arhitectură apare o pânză mare pe care stă scris: „Facultate de golani". astfel încât acesta a fost brutalizat de demonstranţi. Miting electoral P.B.R.

-Preotul Doroftei Toader. Fie ca 1 mai 1990 să reprezinte ziua prăbuşirii comunis­ mului.N. „Iliescu vom vota. Tot acum apare refrenul care va deveni imnul manifestanţilor din Piaţa Universităţii: „Mai bine haimana. „Iliescu nu ceda.N. declară: „Sunt manipulaţi şi îmi pare rău de ei. Stelian Tănase. începând cu 1946 şi încă mai este. înce­ tează ploaia şi iese soarele. care se dezice de adeziunea la F. fără Kent.S. decât comunist". se înregistrează o participare impresionantă. au alimentat vorbe de duh. ca pe 21 dec.30. Cei infiltraţi sunt recunoscuţi şi aplaudaţi sau interpelaţi cu umor şi ironie. • 27 apr.S.U./ Mai bine golan.N. a detronării nomenclaturii şi a Securităţii în România! Aşa să ne ajute Dumnezeu!" # 26 apr. Radu Filipescu. cam aceiaşi. în Bucureşti.N. membru C. pentru a se prezenta demonstranţilor: -Unul dintre cei arestaţi în dimineaţa lui 24 apr. '89.„golani".. secretarul cabinetului patriarhal: „Ceea ce faceţi dumneavoastră e un lucru sfânt. ambiţioşi. pe unde trec. începe seria de discursuri din balcon.1990 în timpul istoriei sale. un revoluţionar din dec. consilier F. 2) înlăturarea din funcţiile de conducere a celor care au făcut parte din nomenclatura comunistă şi a aparatului ei represiv. noi care manifestăm astăzi. Ai noştri au încercat numai să ordoneze într-o dimineaţă cu un cor­ don de poliţişti. Muzică.) In legătură cu promotorii Proclamaţiei de la Timişoara. 1990. care fac cu rândul. îi alimentează.Istoria 1S90 o persoană care i s-a părut ciudată cu formula: „Să trăiţi. „Ştampila trandafir este al libertăţii gir". „Dacă Dumnezeu ne-ajută.au făcut epocă. muncitorii toţi te vrea". -F. caracterul antiumanitar şi distructiv. articole pamflet. dorim să cerem: 1) Scoaterea în afara legii. comentarii în mediile politice şi culturale din străinătate. „Proclamaţia de la Timişoara . afirmând că toţi muncitorii. pe Iliescu să-1 păzeşti". în timpul perioadei 1945-1989.. în ciuda vremii urâte. scandează: „Doamne dacă ne iubeşti. a ploii. decât trădător.. Nici măcar nu au fost atinşi de organele de poliţie. Animaţie. Galaţi. Piaţa Universităţii continuă să fie plină. mai devreme sau mai târziu. domn' colonel!".P. a oricărui partid de tip comunist. altminteri veleitari". „să fiarbă în sucul propriu" . să sperăm scurtă. personalităţi ale vieţii politice şi culturale: Ovidiu Iuliu Moldovan.a.). un băiat (Gâtlan) de 19 ani. cum a fost Ştefan cel Mare".S. îi întreţin şi vor să-i folosească ca element de perturbare a ordinii şi liniştii publice (. intervenţii televizate. „îi adăpează". cafea".S. 25 apr. -Cristinel Tatuli. în jurul căruia se compun spontan felurite sintagme („Suntem golani de 45 de ani"). în faţa ziariştilor români şi străini. N-au decât să stea.. articole ironice grave. care îşi arde carnetul F. şi bătut bine. De aceea. 5) Ion Iliescu este principalul vinovat de deturnarea caracterului anticomunist al revoluţiei începute în dec. noi votăm fără valută". Cineva îi finanţează. Primul ia cuvântul Dan Iosif şi face o trimitere la schimbarea bruscă în bine a condiţiilor meteorologice: „Frontul ştie să manipuleze pe Dumnezeu". E şi un sistem de alimentare . Apelăm la toţi romanii ca în ziua de 1 mai 1990 să manifesteze împotriva regimului totalitar din ţară.S. au intrat în jocuri de cuvinte. -Un parlamentar. îi adăpează. decât activist/ Mai bine mort. Ion Iliescu se pronunţă la o conferinţă de presă la Palatul Victoria.Iliescu apare". Octavian Paler s. se scandează: „Soarele răsare . România a fost. Constantin Cinghină. căi cunosc.decât dictator/ Mai bine huligan. '89". organizează un miting în faţa Academiei Militare. dolari. până la câteva mii de indivizi. în legătură cu evenimentele la ordinea zilei: „în Piaţa Universităţii se află câteva sute. Gabriel Liiceanu. la 17. sub un regim comunist. Sunt prezente. '89.atentat la democraţie". 3) Cercetarea tuturor persoanelor care au aparţinut de cele două categorii menţionate mai sus şi trimiterea în judecată a celor ce se fac vinovaţi de susţinerea regimului distructiv din ţară. la un moment dat. Neam exprimat regretul că se găsesc acolo şi intelectuali printre cei care se pretează la acest joc politic meschin". Alexandru Bucălaie.. Apar noi grupuri care poartă panouri din pânză albă pe care stă scris cu albastru: „Iliescu să fii tare. lovit de o maşină şi apoi împuşcat. Când. Să fiarbă în sucul propriu cât îi va duce răbdarea. ucis în faţa Sălii Dalles. vor trăi aceeaşi dezamăgire. 4) Acordul şi susţinerea punctului 8 al Proclameţiei de la Timişoara (adică interzicerea dreptului de a candida persoanelor din fosta nomenclatură şi Securitate). şi de adăpare. tatăl primei victime din 21 dec. Suporterii F. polemici. la fel ca şi partidele fasciste.N. (Anumite formule prin care Ion Iliescu s-a referit la Piaţa Universităţii . Se scandează tot mai insistent cuvântul „golan". Satisfacţia şi nevoia de a se face 65 .N. '89 salută 64 C 5 . ca în fiecare din zilele din urmă. băieţii ăia tineri. cuvânt preferat al manifestanţilor. replici..

-Piaţa Universităţii este la fel de populată şi animată. Citeşte apoi o „Chemare către ţară" împotriva violenţelor. Piaţa nu se goleşte nici în timpul nopţii.R. ADOPTAREA ca amendament la legea electorală a punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara. Iliescu apare". -Este ales în funcţia de preşedinte al Sovietului Suprem al R. ca singura garanţie a evoluţiei prospere şi demne a ţării. 6. nu suntem plătiţi". LEGIFERAREA unei reale autonomii universitare. '89. . Revoluţia Română începută în dec. manifestanţii îşi fac cunoscute hotărârile şi revendicările printr-un comunicat: „Comunicat al manifestanţilor din Piaţa Universităţii PENTRU evitarea escaladării tensiunii şi neînţelegerii. 5. La o oră de la adoptarea acestei hotărâri. Alianţa Naţională pentru Revoluţia de la Timişoara. FORMAREA unei comisii pentru epurarea Guvernului. MANIFESTAŢIA VA CONTINUA PÎNĂ LA ADOPTAREA ŞI SOLUŢIONAREA CERERILOR FORMULATE ÎN PREZENTUL COMUNICAT. Petre Roman citeşte lista candidaţilor Frontului pentru Senat şi Adunarea Deputaţilor. '89. Piaţa Universităţii este la fel de plină. c) Emiterea unei legi democratice a presei şi încetarea presiunilor administrative şi de altă natură exercitate în prezent asupra acesteia. 51 de sindicate libere. cum ar fi: reţinerea fără respectarea procedurii legale a unor persoane. 7. PENTRU ordine democratică de drept. 2. iar despre punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara consideră că nici nu se mai poate lua în discuţie deoarece Legea electorală a fost deja votată. molestarea manifestanţilor paşnici în dimineaţa zilei de 24 apr. în 22 dec. Cerem: 1. în programul Alianţei se susţine cu argumente suplimentare necesitatea respectării în alegerile din mai a punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara. PENTRU instaurarea în ţară a unui climat de înţelegere şi stabilitate. Deputaţii au aprobat. La conferinţa de constituire a Alianţei au participat 29 de asociaţii profesionale şi culturale. Programul prezentat impune ideea cultivării suveranităţii republicii. să se desfăşoare potrivit regulilor comune aplicate oricăror categorii de infractori. 4. DEMISIA imediată a actualului ministru de interne. Constanţa). b) Autorizarea funcţionării posturilor independente de ra­ dio şi televiziune. propuse de Asociaţia „21 Decembrie" din Bucureşti.S. printr-un amendament la Constituţie. până la victoria deplină.. Moldoveneşti Mircea Snegur. 3. şi MAp." • 28 apr. identic cu tricolorul românesc. LEGIFERAREA drepturilor sindicale în concordanţă cu Convenţiile internaţionale. 3 din codul de procedură penală. al P. ADOPTAREA imediată a proiectului de Deeret-Lege privind modificarea articolului 226 alin. se scandează. se aprind lumânări. '89. vinovaţi de săvârşirea represiunii din dec. pentru desfăşurarea paşnică a alegerilor de la 20 mai.C. Se constituie. şi 66 1990 atribuirea patrimoniului acestuia noilor sindicate. în entuziasmul general apare şi Ion Iliescu care reuşeşte cu greu să-şi facă loc prin mulţimea dornică sâ-1 asigure de fidelitate.S. sunt identificate iscoadele. 24 de partide.R. 8. Această comisie va fi formată din reprezentanţi ai grupurilor independente şi sindicatelor şi personalităţi independente ale vieţii publice. -în mai multe oraşe ale ţării se desfăşoară mitinguri de susţinere a Proclamaţiei de la Timişoara (Sibiu. Justiţiei şi Procuraturii de cadrele nomenclaturii comuniste. 9. Demonstranţii o declară „Zonă liberă de neocomunism" şi67 îi marchează graniţele printr-o panglică tricoloră.I. se vizionează o casetă înregistrată în sediul CC.1990 exprimată fidelitatea fată de Front duc la o altă repriză de scandări: „Soarele răsare.c. la Timişoara. 154 colective din întreprinderi şi instituţii. care are scopul de a continua paşnic. Televiziunea şi Radioul. noul drapel al Moldovei Sovietice. • 29-30 apr.S. '89. FORMAREA unei comisii de anchetare urgentă a violenţelor şi a altor abuzuri săvârşite de organele de ordine după 22 dec. „Iliescu e român şi are sufletul bun". prin care se subordonează Guvernului.G. dar ferm. în cuvântul său declară că Frontul se prezintă la alegeri cu toată încrederea şi se pronunţă împotriva extremismului şi a violenţelor de stradă. ADOPTAREA decretelor-lege privind ajutorarea victimelor represiunii din dec. în această zi. Şi în această zi se ţin discursuri de la balcon. se cântă. desfiinţarea structurilor U. '89. se îngenunchează. Se stă până seara târziu. Măria Stelian. şi folosirea de mijloace ilegale împotriva acestora.N. a. steagul flutură pe edificiile guvernamentale din Chişinău. „Noi suntem uniţi. permiţând astfel ca urmărirea injustiţie a militarilor din M. ASIGURAREA liberei circulaţii a informaţiilor prin: a) Abrogarea decretului 473. se spun rugăciuni.

N. care au ca raţiune de existenţă relaţiile dintre România şi Basarabia. Prin folosirea zidurilor Universităţii ca spaţii de afişaj se îndeamnă la dezordine şi anarhie. . Se stă la coadă pentru a 68 1990 trece frontiera artificială ce a despărţit decenii la rând una şi aceeaşi ţară. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui afirmă că dialogul s-a stabilit deja pentru 12 mai şi numai cu reprezentanţii manifestanţilor din Piaţa Universităţii.U. fabule. fără paşaport.U. Miting de solidaritate cu Piaţa Universităţii. 22 de ani.U.. lozinci. prof. -Dialogul Ion Iliescu -reprezentanţii Pieţei Universităţii nu s-a realizat datorită refuzului preşedintelui C.P..P. într-o declaraţie transmisă agenţiei Rompres. se creează vacarm. Ovidiu Iuliu Moldovan. Ioan Alexandru. Ion Iliescu afirmă: „Regret în mod sincer folosirea cuvântului „golan" la adresa celor din Piaţa Universităţii. nici prevederile Legii electorale asupra cărora C.P. de a admite prezenţa presei şi a unui cameraman care să înregistreze discuţiile. • 7 mai. vicepreşedinte al C.N. Ştefan Tapalagă. Gheorghe Zamfir vorbeşte de la balcon.P.U.P. iar la Arad unul de susţinere a Timişoarei.U. muncitor în greva foamei. Se trece râul pe un pod de vase. într-un comunicat. • 9 mai. univ. Adrian Duimovici. univ. -Piaţa Universităţii. Ana Bîandiana.U. Prin discursuri. prof. prof. prin secţia de construcţii nr. -Ploieşti. îşi fac daruri. şi într-o declaraţie a Guvernului. dr. .1990 Vladimir Galici. -La iniţiativa mai multor asociaţii. Se cântă. poate duce numai la anarhie şi haos. pe poduri sau înot. Piaţa Universităţii continuu populată de demon­ stranţi. Victor Rebengiuc. care ar trebui să fie terminat până la parastasul de 6 luni. printre care un minor şi o ţărancă. Florin Gabriel Mărculescu. Dorel Mihiţ. Orice contestare a Legii electorale şi a autorităţilor C. De acelaşi tratament va avea parte şi Ion Raţiu în cadrul unui întâlniri electorale la Buzău. Florin Zamfirescu.N. plâng. poezii patriotice. Petrică Mocanu. cântece. adică până la 22 iun. Demonstraţia continuă. dar rămâneau incomplete în raport cu ansamblul manifestaţiilor. Printre oaspeţii de seamă sunt: Doina Cornea.N.L a mitingul electoral al P. Ion Coteanu. care se declară . Vasile Popovici. în Universitate pătrund persoane străine care distrug laboratoare şi mobilier şi aduc şi alte prejudicii materiale". Oamenii se îmbrăţişează. Grupul de reprezentare a Alianţei pentru Proclamaţia de la Timişoara consideră amânarea dialogului „încă 69 una din numeroasele manevre la care se pretează autorităţile . aprobă propunerile Ministerului de Externe privind reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Vatican. de la Paris.L.N.preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Universitatea Bucureşti.La Lugoj are loc un miting de solidaritate cu Piaţa Universităţii. univ. de la Brăila. Călin Jigârean compun pe loc cântece de libertate pe care le interpretează împreună cu demonstranţii. Stelian Tănase. Vasile Cucu. Grupul de reprezentare a Alianţei pentru Proclamaţia de la Timişoara (Gheorghe Şerban. 9 5 mal. -MAp. Nicolae Dinul . dar anumite publicaţii consemnează şi luări de atitudine împotriva ei.L. malurile Prutului sunt unite printr-un pod de flori. Marian Munteanu. dr. care speră să dea exemplul unei opinii electorale democratice. citate din presă şi caricaturi.P.N. ® 3 mai.Academician golan".N. termenul a fost şi rămâne regretabil. dar am o sete teribilă de libertate. Biroul Executiv al C. univ.N. ligi şi comitete.. primeşte un mesaj de solidaritate de la scriitorul Eugen Ionescu. Semnează: prof. A început seria de greve ale foamei pentru rezolvarea revendicărilor manifestanţilor. Aspectul Pieţei Universităţii se completează prin afişe. ca după o lungă despărţire. în dialogul iniţiat am exprimat deja că nu pot constitui obiect de negociere nici data alegerilor..N. în această zi se poate trece în ambele sensuri prin câteva puncte de frontieră. limba română. Acţiunile violente sunt dezaprobate oficial în şedinţa Biroului Executiv al C. şi candidat la preşedinţia României din partea P. declară: „Nu mi-e foame. s-a pronunţat deja". Vali Sterian. Radu Câmpeanu. Ticu Dumitrescu). cu pungi de plastic deasupra capului în care sunt flori şi cărţi ni. dr. Graţian Cioflica. propune un dialog cu Ion Iliescu pentru ziua de 10 mai. Oricum. Ioana Bulcă. • 4 mai. Se primesc mesaje de solidaritate cu manifestaţia-maraton. democraţie şi adevăr". fără vize şi taxe vamale. 6 execută lucrările de amenajare a cimitirului Eroilor Tineri de lângă Bellu. Protest din partea Uniunii Sindicatelor Libere din Universitatea Bucureşti împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii care : „invocând libertatea proprie şi dreptul la opinie ignoră brutal libertatea celorlalţi prin împiedicarea desfăşurării normale a cursurilor şi seminariilor. Informaţiile de care dispuneam la ora când am folosit termenul nu erau măgulitoare pentru unii din organizatorii disimulaţi ai demonstraţiei. La microfonul din balcon se perindă vorbitorii. • 8 mai. a fost agresat la o întâlnire cu simpatizanţii săi. actorii recită versuri justiţiare. 1990.

Semnatarii acestui protest consideră mitingul din Piaţa Universităţii cel mai curat şi mai liber miting din istoria tării. Piaţa Universităţii.U. Declaraţie de adeziune pentru Proclamaţia de la Timişoara a Sfatului Frontului Popular din Moldova. începerea dialogului cu delegaţii Alianţei pentru Proclamaţia de la Timişoara şi cu reprezentanţii manifestanţilor din Piaţa Universităţii.P. nu a fost molestată.U..R. Miting de solidaritate cu demonstraţia care continuă. ei declară că nu s-a clintit nimic în clădirea Universităţii. • 11 mai. Propunerea este susţinută de argumentul că fiecare dintre cei trei candidaţi este subiectul unor numeroase contestări.A.N. . pe ecranul instalat pe zidurile Facultăţii de Arhitectură. -Focşani. Italia. La capitolul „diverse". orele 10. -Protest al cadrelor didactice de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti împotriva comunicatului din 8 mai al unor cadre didactice care pretindeau că nu-şi pot desfăşura activitatea didactică în clădirea Universităţii unde se produc şi multe distrugeri. orele 12. • 15 mai. .U. adică Ion Iliescu. iar la sfârşit cu o conferinţă de presă.Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu îşi declară public disponibilitatea de a-şi retrage candidatura la preşedinţia României dacă şi cel deal treilea candidat. dar că delegaţia nu s-a prezentat la tratative.U. . Belgia. se urmăresc secvenţele ultimei şedinţe a C. Miting de solidaritate cu manifestanţii din Piaţa Universităţii. pentru tratativele cu reprezentanţii manifestanţilor din Piaţa Universităţii. subliniind caracterul nedemocratic. Liderii manifestanţilor au solicitat protecţia O. dinaintea alegerilor. pentru că de corectitudinea acestor alegeri depinde continuarea procesului de democratizare în Rmânia şi viitorul relaţiilor dintre cele două ţări. • 14 mai. înainte de alegeri. S. Tocmai din această cauză purtătorul de cuvânt al delegaţiei Alianţei a dat citire. Leopoldina Bălănuţă declară în cuvântul său : „Mulţumesc lui Dumnezeu şi vouă tuturor că mi-aţi permis să pătrund în unul dintre spatiile cele mai pure ale acestui pământ". în scopul blocării procesului revoluţionar de demo­ cratizare a societăţii româneşti".1990 provizorii.U. aduce la cunoştinţa opiniei publice că dialogul cu reprezentanţii conducerii politice n-a avut loc pentru că nu se ajunsese la nici o înţelegere în legătură cu locul. -Piaţa Universităţii. comunică prin radio şi televiziune că o delegaţie parlamentară ar fi aşteptat la 12 mai. In piaţă a apărut o bornă kilo­ metrică ce simbolizează punctul kilometric zero al zonei libere de 71 . la 12 mai orele 19.P.P. în sala de conferinţe a hotelului Bucureşti. chiar ceauşist. ora şi condiţiile de desfăşurare a întâlnirii.U. '89. şi Radio. unui protest prin care se anunţă eşecul celei de-a doua tentative de 70 1990 dialog.A. -La rândul lui. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui C. Danemarca. Cei de la Facultatea de Geologie şi Geofizică declară că nu au aflat încă de existanţa unui sindicat liber al cadrelor didactice în numele căruia s-a luat atitudine şi că îşi ţin cursurile şi îşi îndeplinesc îndatoririle didactice în condiţii normale. Ultima şedinţă a C. Singura activitate care n-a avut loc a fost învăţământul politic din 21 dec. Trecând peste aceasta se cere ca dialogul să aibă totuşi loc. La balcon se succed vorbitori din toată ţara şi din străinătate: Franţa.N. o va face. . timp de 45 de minute. Comunicat al Ambasadei S.N. • 12 mai.U. lovită sau reţinută nici o persoană în Piaţa Universităţii.A. în ceea ce priveşte distrugerile. din Piaţa Universităţii. în legătură cu situaţia dinaintea alegerilor. Doina Cornea declară manifestanţilor că va intra în greva foamei până la alegeri pentru a contribui la trezirea conştiinţei naţiunii şi ca protest împotriva metodelor autoritar-comuniste cu care este tratată demonstraţia.N. dificultăţi pentru candidaţii opoziţiei în obţinerea spaţiului adecvat la T.U. Iregularităţile semnalate în procesul electoral (intimidare şi hărţuire a opoziţiei. la Bucureşti privind îngrijorarea Secretariatului de Stat al S. In concluzie. Demonstraţia continuă. purtătorul de cuvânt al Alianţei. la televiziune. -Piaţa Universităţii. 68 de oameni fac greva foamei pentru susţinerea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. Ticu Dumitrescu.Inspectoratul General al Politiei face precizarea că în dimineaţa de 24 apr. cu accesul presei şi cu transmiterea în direct la televiziune.Piaţa Universităţii. dificultăţi în distribuirea ziarelor şi manifestelor electorale) ridică întrebarea dacă alegerile vor mai fi libere şi corecte. Suedia. al punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara. -Turda.în Piaţă. şi asistentă medicală din partea Crucii Roşii Internaţionale şi Semilunii Roşii pentru cele 70 de persoane aflate în greva foamei. Ion Iliescu a stabilit componenţa delegaţiei C.P. povestea cu neprezentarea delegaţiei la tratative este considerată încă o tentativă a puterii de a discredita opoziţia şi manifestaţia din Piaţa Universităţii. • 13 mai.V.N.

se menţionează: „Considerăm Forumul Cetăţenesc din Piaţa Universităţii expresia celor mai curate gânduri ale naţiunii romane. partici­ pantă cu drepturi egale la federaţia sovietică înnoită . -Chişinău. Adevărul îi invită pe cititori să fie „cronicari ai ziarului la alegeri". „Să le fie ruşine domnilor Raţiu şi Câmpeanul" -exclamă Laura Duşa din Sibiu. dă o declaraţie oficială în care găseşte imperios necesară realizarea unui dialog între .N. De asemenea relaţiile Moldovei Sovietice cu toate ţările.sunt de părere congresmenii. Alegerile parlamentare (Senat şi Adunarea Deputaţilor) şi prezidenţiale vor consacra victoria F. în aşteptarea alegerilor. inclusiv cu România. consideră incorect gestul preşedintelui secţiei de votare la care a votat Ion Raţiu. Multe alte reproşuri.L.. Publicaţiile care sprijină puterea semnalează incorectitudinile opoziţiei. Contribuţiile alegătorilor au fost grupate sub titlul „Gânduri împăturite o dată cu buletinul de vot". • 20 mai.1990 neocomunism şi o placă pe care scrie Piaţa golanilor. Aceiaşi domni o indignează prin afirmaţiile lor şi pe Veronica Dumitrenco de la Postăvăria Română. Mai puţin temperamentali. Manifestanţii paşnici solicită printr-o declaraţie ce are în vedere şi voinţa celor solidari cu demonstranţii trecerea lor sub protecţia opiniei publice internaţionale şi a O.N. Dan Predescu. Grupul de lucru al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi din München şi Bavaria.S. din Bucureşti. Printre lacrimile de emoţie se înregistrează totuşi incorectitudinile suporterilor opoziţiei: Al. 440 de oameni de ştiinţă şi cercetători din Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti adresează o scrisoare deschisă lui Ion Iliescu şi lui Petre Roman în care cer să nu fie reprimată demonstraţia din Piaţa Universităţii. integrităţii şi libertăţii României. se va demonstra cât de „tolerant" şi „civilizat" a fost comportamentul alegătorilor în ziua alegerilor. Bătrânii sprijiniţi în bastoane vin să voteze pentru viitorul patriei. privind inviolabilitatea graniţelor în Europa. • 17 mai. Grupul Independent pentru Democraţie. chiar dacă n-or să-1 apuce. Piaţa Universităţii.N.S.S. Confederaţia Sindicatelor Independente Frăţia 72 1990 atrage atenta că C. vicepreşedinte al C.reprezentanţii manifestanţilor din Piaţa Universităţii şi Ion Iliescu. în viitor. cozi . caracterizează ca binevenită manifestaţia împotriva neocomunismului. • 16 mai. trebuie să se întemeieze pe respectul Acordului de la Helsinki. -Ion Caramitru. Liga Studenţilor. de a-i cere acestuia un autograf pe cartea domniei sale. care vor să subordoneze din nou sindicatele conducerilor administrative din întreprinderi şi ministere pentru a împiedica acţiunile de protest şi pentru a păstra posturi călduţe fostei nomenclaturi comuniste. adresează prin intermediul Rompres un apel în care cere degajarea până la 16 mai a Pieţei Universităţii. indignări şi proteste au fost lansate în fiecare dintre taberele aflate în competiţie. Lacrimi.-ul şi partidele aliate acestuia.. cere nerecurgerea la violenţă împotriva demonstranţilor şi ajutor medical imediat din partea statului pentru greviştii foamei.R. între orele 6-23. -într-o declaraţie de solidaritate cu demonstraţia din Piaţa Universităţii. -Primarul general al capitalei.S.U. Dan Ţigănuş.S. din Moldova s-au pronunţat într-o rezoluţie împotriva ieşirii republicii din componenţa U. şi a lui Ion Iliescu (pentru rezultatele acestor alegeri vezi anexele nr.R. Manifestanţii din Piaţa Universităţii sunt invitaţi să elibereze carosabilul. Delegaţii la cel de-al VH-lea Congres al P.C. în presa zilelor următoare scrutinului. este fostul U.U. Asociaţia „16-21 Decembrie". fără a se aduce nici o atingere suvemităţii. 4 şi 5).primele cozi la care se stă cu plăcere" . Moldova trebuie să fie. invocând reclamaţiile cetăţenilor care sunt împiedicaţi să circule în zonă şi necesitatea de a efectua lucrări de salubrizare şi igienizare pentru prevenirea izbucnirii epidemiilor şi redarea aspectului civilizat al zonei.R. Semnează şi Asociaţia „21 Decembrie" Bucureşti.G. semnată de 58 de cadre didactice de la Institutul de Arhitectură Ion Mincu. oaspeţii 73 . Se insistă ca acesată organizaţie să identifice formele concrete de exercitare a protecţiei. Totodată se declară îngrijoraţi pentru creşterea tensiunii politice. 3.S." -Mesaje externe de solidaritate cu Piaţa Universităţii: Liga română pentru apărarea Drepturilor Omului din München. Guvernul României lansează un Apel către populaţia tării îndemnând la un comportament tolerant şi civilizat în ziua scmtinului. emoţii. O sinteză a „gândurilor împăturite" ar lăsa următoarea mărturie despre ziua primelor alegeri libere (conform ziarului Adevărul): „Toată lumea e fericită.P. • 19 mai. condus de foşti activişti (este afiliată la o organizaţie sindicală comunistă cu sediul la Praga).N.N. lipsa dialogului cu manifestanţii şi prezentarea deformată prin mass-media a modului de desfăşurare şi a scopurilor acestei acţiuni protestatare de mare anvergură. iar publicaţiile independente demonstrează abuzurile celor care susţin F.

televiziune şi în presa scrisă. Ion Iliescu şi a primului ministru Petre Roman. observator din partea Uniunii Democratice Europene: „Rezultatele nu sunt expresia voinţei libere a poporului român. Andreas Kohl.N.N. dar au apreciat că. regrupaţi în Partidul Socialismului Democratic. alegerile reprezintă opţiunile electoratului român: delegaţia de observatori ai Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului de la Helsinki. de a da răspuns la unele probleme: exemple reale şi documentate de violenţă şi mtimidare a partidelor de opoziţie de către F. inechitatea creată prin avantajele de care s-a bucurat şi de care a abuzat în timpul campaniei electorale conducerea F. s-au realizat necorespunzător procedeele de identificare a ştampilelor. Aceste observaţii sunt sistematizate în Declaraţia Fundaţiei Internaţionale pentru Sisteme Electorale (Washington) reprezentată de 10 membri la alegerile din 20 mai. Mult mai gravă este în opinia membrilor organismului sus-menţionat lipsa de bunăvoinţă a preşedintelui C.U. Ion Iliescu a refuzat propunerile. dar cu 52. foştii comunişti. accesul inadecvat al acestor partide la radio.S. cu nereguli minime. Nici aceste alegeri nu pot fi considerate democratice. cu unele excepţii.A. sa făcut propagandă electorală la mai puţin de 500 de metri de secţiile de votare. Mai sunt în greva foamei 25 de demonstranţi. Observatorii americani trimişi de Casa Albă au recomandat preşedintelui Iliescu să creeze o comisie de investigare a nere­ gulilor electorale şi pentru înfiinţarea unui post de televiziune independent. dar Margaret Tutwiler i-a cerut să mai mediteze la semnificaţia acestui refuz. atâta timp cât unora li s-a inoculat o ură nefirească faţă de anumite partide". nici preşedintele Iliescu şi nici Guvernul său nu au fost legitimizaţi democratic".S. pentru evaluarea legitimităţii scutinului. dar.8.U.5% din voturi. inclusiv prin materiale de propagandă în secţiile de votare. (în Germania.. TASS. purtătorul de cuvânt al Guvernului sovietic îşi exprimă întreaga satisfacţie în legătură cu desfăşurarea alegerilor. în ciuda acuzaţiilor de fraudă electorală.U. -Dintre agenţiile de presă importante au fost reprezentate la alegeri: France Presse.1990 străini (550 personalităţi. conducătorul delegaţiei prezidenţiale de observatori din S.N. unde conducerea comunistă a fost înlăturată anul trecut". Piaţa Universităţii. n-au negat valabilitatea lor.6% din voturi.A. Taniug. n-au băut alcool şi n-au consumat droguri în timpul penitenţei lor aşa cum s-a afirmat în anumite medii. prin observatorii ei. face cu delicateţe acele observaţii care revin la observatorii străini.Am fost impresionată de mulţimea care a mers la vot. Şi alţi delegaţi au exprimat reproşuri asemănătoare.. Associated Press. în declaraţie se constată cu satisfacţie că în România se fac simţite elementele de bază ale unei democraţii dar.) • 21 mai. se apreciază că imperfecţiunile semnalate n-au influenţat profund rezultatul alegerilor. observatori şi 1 500 corespondenţi de presă) şi-au exprimat unele reţineri în legătură cu corectitudinea deplină a alegerilor. Cubbin. Cu toate acestea. guvernator al statului New Mexico. cred în colectivism. în 74 1990 ansamblu. iar în Ungaria -Partidul Socialist Ungar . Demonstraţia continuă. după criteriile electorale din ţările cu tradiţii democratice statornice. membru al delegaţiei Parlamentului Euro­ pean: „Nu a fost o alegere normală din punct de vedere occidental. au existat urne nesigilate. deşi apreciază că alegerile au fost corecte. Garrey Carruthers. Dacă la nivelul delegaţiilor s-a manifestat bunăvoinţă în evaluarea semnificaţiei scrutinului. membră a delegaţiei Parlamentului European: . Dar colectivismul trebuie să se bazeze pe libertatea de asociere şi nu pe constrângere". Adelaide Aglietta.. opiniile individuale au fost de multe ori tranşant nefavorabile. delegaţia de observatori al Parlamentului Europei. Ca socialist. Totuşi. în Cehoslovacia-Partidul Comunist Cehoslovac -15. au obţinut 16. Agenţia Reuter consideră că „Victoria lui Iliescu şi a F.S. în schimb. în perioada campaniei electorale. alegerile s-au desfăşurat în general în mod liber şi paşnic. electoratul s-a prezentat la urne slab pregătit în tehnicile de votare. Din punctul de vedere al Departamentului de Stat al S. dar mă îndoiesc că această votare s-a făcut în sprijinul unei democraţii autentice. delegaţia Guvernului britanic. declară că va propune Guvernului României formarea unei comisii (alcătuită din români asistaţi de personalităţi internaţionale).5 %.P. va rupe o tendinţă a alegerilor din celelalte ţări ale Europei răsăritene. modalitatea de numărare a voturilor a fost greşită din punct de vedere tehnic.N. delegaţia de observatori ai Adunării Naţionale Franceze. Henri Mc. secţii de votare cu numai un reprezentant de la un partid. Doar în Bulgaria foştii comunişti din Partidul Socialist au obţinut majoritatea. Delegaţia Internaţionalei Socialiste. Reuter. pentru a nu-i încuraja pe 75 . se poate afirma că procesul electoral a avut imperfecţiuni procedurale semnificative: persoane neautorizate au dat asistenţă votanţilor şi au fost prezente la numărătoarea voturilor.7%. Rezultatele probelor de laborator efectuate de reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii demonstrează că greviştii foamei n-au mâncat.

„Jos Chiţac!". să intre în dialog cu greviştii foamei în Piaţa Universitătii. Gabriel Liiceanu şi Stelian Tănase adresează greviştilor foamei îndemnul de a renunţa la acţiunile lor. Rompres transmite ştirea conform căreia Alexandru Paleologu a fost rechemat definitiv în ţară. Grupul pentru Dialog Social exprimă propunerea continuării acţiunilor protestatare sub alte forme pentru a nu pune în pericol viaţa greviştilor foamei. secretarul general al Guvernului. Comunicat al C A D A . -într-un comunicat.A. Forumul Cetăţenesc din Cehoslovacia. • 30 mai. • 4 iun. al Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi. Acelaşi apel vine şi din partea Patriarhului Teoctist ca şi a unui grup de artişti membri ai U. a fost văzut de întreaga populaţie în prima zi77 a Revoluţiei cerând unităţilor militare şi Ministerului de Interne . însoţit de Sever Georgescu. Piaţa Universităţii. a fost agresat cu lovituri de pumn şi obiecte contondente în timp ce încerca. un grup de scriitori din Marea Britanie şi din S. -Apel al muzicienilor. Demonstranţii au îngenuncheat chiar în faţa poliţiştilor şi au scandat: „Jos comunismul!". în zori. Peste 150 de scriitori bucureşteni se adresează Guvernului cerându-i să intre în dialog cu greviştii foamei: „Cerem Guvernului să accepte că viaţa e o valoare pe care politica n-are dreptul s-o ignore". în cele din urmă poliţiştii s-au retras. 76 1990 • 29 mai. Piaţa Universităţii. Mihai Chiţac a fost şi el alături de revoluţionari. Teofiî Pop. Sergiu Andon. a trecerii în rezervă a unor militari.într-un apel.n. încheindu-şi astfel misiunea de ambasador al României în Franţa. Ştirea a fost preluată imediat de Europa Liberă şi de presa scrisă. adresează o scrisoare lui Ion Iliescu în aceeaşi chestiune. ca răspuns la Comunicatul CA. Comunicat din partea Consiliului Superior de Conducere al Ministerului de Interne şi al M. „Mergeţi în cazarmă!". prin care această instituţie e direct subordonată preşedintelui României: „Niciodată domnul Iliescu nu a căutat să influenţeze într-un fel emisiunile Televiziunii şi nici vreun alt conducător de partid nu a făcut acest lucru". Dan Predescu. în ziarul Adevărul. către Ion Iliescu şi T.U. adresat Guvernului pentru a găsi calea dialogului cu greviştii foamei. # 24 mai. • 5 iun. Doina Cor­ nea. Dupăamiază poliţiştii s-au fixat la cele două capete ale baricadei.într-o conferinţă având ca obiect modul în care Televiziunea a reflectat campania electorală. Guvernul îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu starea greviştilor foamei. • 23 mai. pentru a soluţiona situaţia greviştilor foamei. nepermiţând oamenilor şi utilajelor să pătrundă în zonă. . refuză să amplaseze ţâşnitori cu apă în zonă. Ap. Piaţa Universităţii. Apeluri către Guvern (membri ai Uniunii Artiştilor Plastici). privind necesitatea stabilirii naturii contribuţiei armatei la Revoluţie. Creşte numărul apelurilor adre-sate pe de o parte oficialităţilor responsabile de situaţia greviştilor foamei. dar şi regretul că aceştia au refuzat să poarte tratative cu reprezentanţii săi pe care i-au şi agresat. adică prin prezenţa la locul baricadei în ziua de 21 a fiecărei luni a anului şi în fiecare joi a săptămânii. -Piaţa Universităţii. Cei prezenţi s-au aşezat pe asfalt. controlată de anturajul lui Iliescu. într-un comunicat din partea Asociaţiei „21 Decem­ brie" din Bucureşti. al Ligii Studenţilor.A.n.DA.D.) • 25 mai.A. Nu s-au înregistrat violenţe.P.O. • 2 iun. autorul articolului „Reprezentanţi ai guvernului ţării loviţi în ducatul haosului".) interzis". îşi afirmă sprijinul pentru fenomenul Piaţa Universităţii. iar pe de altă parte greviştilor foamei. N. (în aceeaşi chestiune se pronunţă şi Petre Roman în cartea sa „Libertatea ca datorie": „De altfel accesul la televiziune. membri ai Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. Răzvan Theodorescu se referă şi la articolul 473. L. apare îndemnul renunţării la această formă de protest sau chiar la continuarea în alte forme a demonstraţiei. primarul Capitalei. „Fără violenţă!". îndemnaţi să renunţe la această formă de protest. Ministrul Justiţiei. Datorită stării alarmante a sănătăţii greviştilor foamei. Piaţa Universităţii. se lansează propunerea transformării manifestaţiei într-un protest periodic. consideră că „îngerii slinoşi din piaţa exhibitioniştilor au coborât o nouă treaptă a decăderii". .1990 „huligani". Piaţa Universităţii. a demiterii lui Mihai Chiţac din funcţia de ministru de interne. (Liga Română a Veteranilor de Război).) ca şi acum (când Petre Roman nu mai este prim-ministru n. din 4 iun. îmi era atunci (când Petre Roman era prim-ministru n.R. Dan Predescu. al Grupului Independent pentru Democraţie. primarul Capitalei.V. însoţit de mai multe maşini ale salubrităţii şi câteva buldozere a încercat să împrăştie demonstranţii care au rămas peste noapte în piaţă. „ 1) Ministrul de interne a renunţat la cadrele compromise şi s-a situat de partea Revoluţiei.

S-a semnat Convenţia de constituire a Cartelului Sindical Alfa. în ochii mei. Preşedinţie -participă la asigurarea desfăşurării vieţii normale a populaţiei".N.S. Se cere cu insistenţă înfiinţarea unui post de televiziune indepen­ dent. Un punct nevralgic rămâne adjudecarea patrimoniului U. 2) Conducerea M. neiniţiat în regulile procedurale necesare conducerii şedinţei. S. am ordonat deci poliţiei să «cureţe» Piaţa Universităţii. • 7 iun. Unii elevi poliţişti primesc flori. respectiv Sever Georgescu. soldaţi. Printr-un 78 1990 Comunicat semnat de 19 grevişti ai foamei se anunţă că vor înceta efectiv acţiunea protestatară.N. Guvernul reacţionează şi transmite prin radio şi postul de televiziune propunerea ca tratativele să aibă loc la 11 iun. • 12 iun. îngenunchează în faţa soldaţilor strigând „Soldaţi. Se strigă: „Jos guvernul comunist".1990 retragerea în cazărmi şi neagresiunea populaţiei -deci e oportună rămânerea lui în funcţie. „Nu vrem senatori activişti şi infractori".Cezar Buda pentru Senat şi René Radu Policrat pentru Adunarea Deputaţilor. Apoi se spală strada cu detergenţi. Sosesc trupele poliţiei. Ordinea de zi a fost consacrată adoptării unor proceduri organizatorice. conform protocolului încheiat la 11 iun. la data când vor intra în posesia unei autorizaţii de înfiinţare a unui post de televiziune independent şi privat şi nu doar a promisiunilor că reprezentanţii Guvernului vor susţine cererea. după care se retrag pe trotuarele Palatului.A. fără să se obţină un răspuns ferm. 1990 cu Secretariatul General al Guvernului. ministru-adjunct de interne.. se greblează nisipul la troiţa eroilor. câteva sute de manifestanţi se apropie de treptele Palatului Victoria. fără accesul presei.R. Corturile sunt strânse şi distruse. TAB-uri. Piaţa Universităţii. Are loc. Manifestanţii se încolonează pentru un marş al tăcerii în sprijinul greviştilor foamei şi se îndreaptă spre Piaţa Victoriei şi Televiziune. (Petre Roman mărturiseşte: [. Greviştii sunt agresaţi. validării mandatelor senatorilor şi deputaţilor. orele 15.) Postul de televiziune prezintă un Comunicat al Procuraturii care legitimează poliţia să degajeze Piaţa Universităţii. informează că n-au avut loc incidente în Piaţa Victoriei şi n-au fost operate arestări.] la sesizarea Procuraturii. Un grup de românificù'domiciliul în Franţa adresează lui Ion Iliescu o scrisoare în care califică drept un act politic regretabil rechemarea lui Alexandru Paleologu din funcţia de ambasador al României la Paris. Se întrunesc în şedinţă solemnă cele două camere ale Parlamentului sub conducerea decanilor de vârstă . Mulţimea se retrage. Pe postul de televiziune se anunţă molestarea unui ofiţer de poliţie căruia i s-au smuls epoleţii. • 11 iun. In faţa Teatrului Naţional se dă cu clor. • 8 iun.A. Toţi cei care încalcă ordinele şi regulamentele legale se exclud sau sunt excluşi. dezaprobă comunicatul C. poliţiei militare şi armatei. dispar fişele medicale. 470 de sindicate ce reprezintă 1 300 000 de salariaţi. • 13 iun. Forţele poliţieneşti îi atacă în forţă pe greviştii foamei.D. Credincioasă opţiunilor exprimate ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie '89. un elicopter survolează piaţa. • 9 iun.G. (vezi anexele nr.S. 79 . se astupă gropile. 4 şi 5} După un discurs inspirat care a subliniat solemnitatea momentului Rene Radu Policrat.. pe cine apăraţi?". întâlnirea dintre reprezentanţii demonstranţilor şi ai Guvernului. Armata rămâne un element de stabilitate neasumându-şi nici un fel de ingerinţe în viata şi activitatea altor structuri ale societăţii. se fac arestări. armata sprijină în continuare activitatea organelor de stat alese în mod democratic -Parlament.). Nu era. Piaţa Universităţii. sunt confiscate obiectele personale.. în aplauzele celor rămaşi în piaţă.I. asistaţi de patru dintre cei mai tineri colegi parlamentari. o dată cu ea şi militarii. ora 4 dimineaţa. -La Palatul Victoria are loc o şedinţă în care se hotărăşte lichidarea demonstraţiei din Piaţa Universităţii. Trupele poliţiei împing manifestanţii spre Calea Victoriei... Demonstranţii consideră tratativele eşuate. -în Piaţa Victoriei are loc o „manifestaţie neautorizată" în sprijinul dialogului dintre greviştii foamei şi Guvern. la fel şi numeroase cadre militare. decât o banală şi legitimă operaţie de menţinere a ordinii". „Fără violenţă" şi cer „Dialog televizat". Generalul-malor Corneliu Diamandescu. se plantează flori. a intrat în impas şi şi-a abandonat pur şi simplu locul. format de 7 federaţii. Se depune la Guvern un memo­ riu în care se cere începerea dialogului. Băneasa '90 spectacol aviatic. „Nu ne spargeţi capu' ca pe douăşpatru". cei care scapă de bătaie sau arestare se refugiază în holul hotelului Interconti­ nental. secretarul general al Guvernului. se refac marcajele. dar se dovedesc a fi invitaţii la un Air Show. poliţia primesc ordine în acest sens. '89). preluat cu promptitudine de Dan Marţian (F.Ap. armata. Dintr-un elicopter se aruncă ceea ce manifestanţii cred a fi manifeste (ca în 22 dec.R -Piaţa Universităţii. Nemulţumiţi de rezultatul dialogului.

Arhitectură şi hotelul Negoiu. mobile.B.T. cu toată hotărârea. câteva sute de demonstranţi se adună în dreptul ei şi strigă: „Jos Chiţac!". Poliţiştii se retrag. dar se retrag datorită tirului de pietre şi sticle. ministru-adjunct de interne. îndeamnă la nonviolenţă şi se desolidarizează de violenţele la adresa poliţiei.30 dimineaţa. Explozii şi incendii în punctele centrale. în consecinţă. se aruncă sticle incendiare. Manifestanţii sparg barajul de poliţişti şi ajung sub balcon.. Răzvan Theodorescu. aceştia descriu scena asaltului Televiziunii şi pe protagoniştii ei („în majoritate erau ţigani. lăsaţi să treacă de forţele de ordine. Studenţii se baricadează. care trebuie oprite cu toată fermitatea. Indivizi înarmaţi cu ciomege şi arme de atac improvizate pătrund prin intrarea din strada Pangratti. actele iresponsabile de violenţă şi să sprijine organele de ordine în restabilirea situaţiei de calm şi legalitate. Institutul de Arhitectură este luat cu asalt de un grup de bărbaţi care strigă: „I. distrugerile comise. 1990. Mii de manifestanţi ocupă curtea Televiziunii.Ora 14. sechestrări de persoane. Marian Munteanu. Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii Guvernului şi Televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste. distrugeri de documente şi obiecte. se atacă violent persoane. pe străzi hărţuială între politie şi manifestanţi. Apare poliţia. Au loc violenţe. în numele democraţiei câştigate prin alegeri libere. pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită. Un alt grup. Ne adresăm tuturor cetăţenilor Capitalei.Emanuel Valeriu). La scurt timp sunt atacate sediile Poliţiei Capitalei. nor de fum deasupra oraşului. dar clădirea este atacată. La Facultatea de Arhitectură are loc o conferinţă de presă a studenţilor agresaţi cu câteva ore în urmă şi a greviştilor foamei care au reuşit să scape de arestare. „Jos Iliescu!".M. cabinele de montaj. „Jos guvernul!") şi îndepărtează cele două grupuri de muncitori.M." în comunicatul Guvernului se apreciază că este vorba de acte de terorism legionar. Ministerului de Interne şi S.-maior Corneliu Diamandescu. „Jos Chiţac!". . -La ora 11 într-un comunicat transmis prin radio se preci­ zează cifra arestărilor -240. Ordinea se face cu bâte. puţind a alcool de te trăsnea". Operaţinile sunt conduse de gen. Emanuel Valeriu şi Alexandru Stark (legat la cap) sunt vădit tulburaţi şi dezorientaţi. Au loc numeroase arestări. Populaţia era îngrozită de scenele de violenţă şi anarhie. scandează: „I. izbucnesc incendii.Ora 9..B. apărut în Adevărul din 15 iun. face ordine". unii cu flori şi lumânări. deşi zona este apărată de trupe de poliţie şi de civili. sunt rupte firele telefonice.G. Poliţiştii se retrag.I. Alte grupuri scandează lozinci antiputere („Jos Iliescu!". spaimă şi derută generală.. Dinspre străzile Academiei şi Colţei se lansează cockteil-uri Molotov. La balconul Facultăţii de Geologie. . 80 Istoria 1990 au loc acte de violenţă. să respingă. în această situaţie preşedintele nou ales ajunge la concluzia că „instituţiile fundamentale ale statului erau în pericol"şi. agresează studenţii.. anunţă că studenţii Universităţii au intrat în grevă şi se baricadează în clădire până la eliberarea colegilor arestaţi.. Apar şi curioşii. Când se reia emisia. mai ales de femei. consideră că trebuie să intervină pentru apărarea lor. piaţa e ocupată. „Jos comunismul!". conducerea aleasă în mod liber şi democratic la 20 mai. răngi şi alte asemenea dotări. dispar sau se distrug documente. De pe acoperişuri se aruncă pietre şi sticle. între Universitate. maşinile de titraj I. -Orele 17.30.R. -Ora 12. Poliţiştii atacă Institutul de Arhitectură. Vin alte forţe poliţieneşti. Se răspândeşte zvonul că trenuri cu minieri vin spre Bucureşti. preşedintele Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti. Atraşi de baricada construită de poliţişti între Spitalul Colţea şi cinematograful „Luceafărul". -Ora 5 dimineaţa. Apare poliţia. violenţele la care au fost supuşi unii dintre lucrătorii televiziunii (au găsit un trandafir pe biroul lui Emanuel 81 . peste câteva ore. Forţele de ordine erau cu totul depă­ şite".B. La baricada de autocamioane dinspre strada Oneşti unui autobuz i se dă foc. face ordine". O face în primul rând printr-un Apel transmis prin radio şi televiziune populaţiei: „Este de acum clar că ne aflăm în faţa unei tentative organizate de a răsturna prin forţă. Altercaţii. în incinta Televiziunii sunt distruse filmoteca. mulţimea scandează. Ion Iliescu evocă atmosfera acelei zile: „Capitala României trăia un coşmar. O explozie incendiază autobuzul poliţiei care bloca intrarea în piaţă. Reprezentanţii Biroului de presă al Poliţiei declară că nu ştiu nimic din ceea ce se întâmplă în centrul oraşului. într-un interviu cu Răzvan Theodorescu şi Emanuel Valeriu. prin violenţă dez­ lănţuită. -Orele 18.1990 -Ora 5 dimineaţa. înconjoară Piaţa şi construiesc baraje din vehicule. iar geamurile sparte de grupurile de muncitori care vor să se răfuiască şi cu reprezentanţii Ligii Studenţilor.C.. se sparg geamuri. Se întrerupe emisia. huiduie.

printre care şi minerii din Valea Jiului. Marea vinovată a tot ce se întâmpla în ţară era considerată. nu s-a realizat. „Jos şi Paler!". ce s-a întâmplat în continuare . Universităţii şi cineva a adăugat «să planteze flori». minerii iau în stăpânire Capitala şi încep să împartă energic pedepse celor care -credeau ei. o dată ajunşi în Piaţa Victoriei. Sediile partidelor politice din opoziţie.1990 Valeriu. mi-amintesc însă că am avut o discuţie în legătură cu ceea ce urma să se facă. Vom prezenta urgent proiectul unui gard solid şi. cu lanţuri. Unele dintre aceste publicaţii n-au apărut câteva zile. am asistat la o evoluţie diferită de ceea ce credeam că ar trebui făcut. care nu era numai a mea. şi anume faptul că ei trebuiesc hrăniţi. sau dădeau impresia că veneau de la muncă. „Chiar acum am vorbit cu domnii Iliescu şi Roman. Ziarele şi revistele România liberă. -pentru a înţelege ce fel de informaţii şi instructaje le-au fost servite spre a li se forma convingerile şi înarma braţul. nu-i aşa. Baricada au fost atacate şi devastate. au hotărât să vină în Capitală. Cei doi promit că vor lua măsuri ca Televiziunea să fie mai bine apărată.. după care trebuiesc grupaţi şi îndemnaţi să se reîntoarcă în Valea Jiului întrucât descărcarea violentă din noaptea trecută fusese oprită. se vedea că erau oameni foarte obosiţi. Din păcate domnul Iliescu le-a spus. sau nevenindu-le să creadă că mai pot trăi asemenea clipe după ce Ceauşescu nu mai era -au cutezat să circule pe străzile centrale ale Capitalei. un număr de persoane. minerii. E suficient pentru oricine să aibă proaspăt în minte inventarul ţintelor spre care s-a dirijat mânia minerilor în cele două zile 14 şi 15 iun. Folclorul acelor zile spune că nu numai persoanele marcante ale opoziţiei au evitat să cunoască direct efectele mâniei muncitoreşti.a. Se scandează: „Josr Băcanu!". în acest moment nu-mi amintesc de totalitatea persoanelor care se aflau de faţă. (într-un interviu acordat României libere şi publicat în numărul din 18 mai 1993 al ziarului. Dis-de-dimineaţă între 10 000 şi 12 000 de mineri din Valea Jiului descind în Capitală. unii dintre ei.. Adică. grupul de mineri care venise. după ce îl ţineau ostatic pe Alexandru Stark). şi în consecinţă desfăşurarea necontrolată a prezenţei lor în Bucureşti devenise destul de evidentă pentru noi. neam reunit. l-au arătat mulţimii prin fereastra deschisă şi l-au ameninţat pe Emanuel Valeriu că îl aruncă pe fereastră.C. Iniţial s-a anunţat că în sediile partidelor vizitate au fost găsite indicii compromiţătoare: bani falşi. sau fuseseră instruiţi să creadă . reprezentanţii Sindicatului liber al tipografilor din Combinatul Poligrafic Bucureşti fac o demonstraţie împotriva unor ziarişti de la România liberă şi a unor lucrători din Combinat. Ion Iliescu declară: „ am fost surprins să aflu că grupuri de cetăţeni.se făcuseră vinovaţi de violenţele din ziua precedentă. Mult mai surprins pare Petre Roman şi nu atât de venirea minerilor la Bucureşti cât de atitudinea lui Ion Iliescu în dimineaţa lui 14 iun. 22. Punctul pe i îlpurirminerii care 83 . Petre Roman explică în ce a constat surpriza: „în momentul în care minerii s-au îndreptat spre Piaţa Victoriei. droguri. Muzeul Ţăranului Român e luat cu asalt pentru că minerii îl confundă ca sonoritate cu P.] Sigur. „Nu vă mai tipărim!". răngi. masaţi. dar având şi bâte. Dreptatea. In aceste condiţii. deposedate de unele bunuri. din Bucureşti şi din provincie (fiecare oraş îşi are minerii lui!). preluând aceste opinii. spre surprinderea multora şi a mea. că le cere să meargă să ocupe şijjŞJI cureţeJ^iaţa. Venirea lor nu mi se părea necesară dar nu aveam cum să o împiedic". ceea ce discutasem anterior. bastoane etc. ei pornesc în căutarea acestora. • 14-15 iun. bastoane. estetic. lanţuri. de ce nu. domnul Iliescu şi cu cei care ne aflam acolo.N..D. acte de identitate false ş. în balconul din clădirea Guvernului. în special muncitori din alte oraşe. deoarece minerii erau în marea lor majoritate înarmaţi cu bâte. dar şi cei care întâmplător semănau fizic cu binecunoscute personalităţi ale opoziţiei şi-au autoimpus o claustrare preventivă. opoziţia. presa independentă. poate nu a fost în primul rând a mea. spre ţinere de minte. în anumite medii. aşa cum există în toate ţările democratice"-Răzvan Theodorescu. am constatat că situaţia era poate şi mai dramatică. după care ei să fie reuniţi ş} îndreptaţi spre a se reîntoarce în Valea Jiului. structurile politice şi administrative. iar unii ziarişti agresaţi. în consecinţă. [. Ulterior cercetările mai aplicate au stabilit că totul fusese o exagerare de proporţii. înarmaţi pe lângă bâte. în afară de capii opoziţiei trebuiau avute în vedere şi instrumentele influenţei lor..) 82 1990 Având girul conducerii superioare a ţării. Propunerea.a. au fost devastate şi. încă înainte de vizita minerilor. cu fotografiile liderilor opoziţiei. Reuşesc să ajungă la locuinţa lui Ion Raţiu pe care o devastează.era aceea că minerilor trebuie să li se asigure o masă caldă. minerii se avântă în luptă spre ai lichida în primul rând pe capii opoziţiei. care să înconjoare instituţia. utilaje de fabricat bani falşi. lucru care a avut aprobarea domnului Iliescu". sau majoritatea dintre ei veneau direct din mină.Ţ. ciomege ş. Din galeria pedepsiţilor nu putea să lipsească presa. Expres. După cum este ştiut că au fost stâlciti în bătaie cei care -nefiind conştienţi că seamănă cu X sau Z din opoziţie sau nefiind destul de prudenţi.

242) se eliberează din funcţia de ministru de interne generalul-colonel Mihai Chiţac şi se numeşte în aceeaşi funcţie Doru Viorel Ursu.S. apoi chestionat: „Ce fel de cultură faceţi voi. cadrele didactice nu sunt mei ele ignorate. cum ai ajuns în situaţia asta?". bagă spaima în angajaţii ziarului. i se desface contractul de muncă pe 15 iun. a întrerupt curentul electric între Lainici şi Valea Sadului. întorc Casa Scânteii cu fundu-n sus şi îi omoară pe toţi.. în cele două zile au fost arestaţi fie direct din stradă. ei fiind 84 1990 aceia care dictau arestările. pentru a constata singur ce s-a întâmplat.25. muncitori. Tot de la Televiziune este arestat şi Victor Cojocaru. vizitatorii avertizează că data viitoare. intelectuali. Studenţii şi studentele sunt bătuţi şi ameninţaţi.N. într-adevăr România liberă (ca şi alte publicaţii) n-a apărut în intervalul 15-18 iun. Toţi s-au plâns în faţa instanţei de condiţiile inumane din închisori. arestat şi el (ca şi Nica Leon). Dumitru Dincă. ame­ ninţat cu ranga. Craiova. Minerii au convocat apoi conducerea Combinatului Poligrafic şi pe reprezentanţii tipografilor pentru a ordona interzicerea ziarului. • 15 iun. dar în această etapă arestările se fac de la locul de muncă. .1990 năvălesc în redacţia României libere. Victor Cojocaru a fost şi el dus la Măgurele. în unităţile de spitalizare ale Capitalei au fost trataţi 560 de răniţi în 85 . Apoi norocoşii Mitici părăseau sala conduşi de salvatorii lor. dacă nu-i învăţaţi pe ăştia să nu-şi vândă ţara?".Zorel Filipescu. intelectualii în general (s-a activat mai vechea deviză „Moarte intelectualilor!") şi toţi cei bănuiţi prin aspect fizic sau prin alte semnalmente că fac parte din categoriile care susţin ideile opoziţiei şi ale presei independente sau că au trecut prin Piaţa Universităţii. pentru a opri respectivele trenuri.F. Ca membru F. Marian Munteanu. Unul dintre liderii minerilor decide: „Din acest moment acest ziar nu mai apare!". studenţi. Este arestat. dus la Măgurele. să intervină pentru restabilirea situaţiei. întrebat cine este el. -Prin decret C. La sfârşitul voiajului lor în Capitală. este impresionat atât de urmele trecerii minerilor cât şi de starea de nemulţumire a studenţilor. Un oarecare funcţionar de la Ministerul Culturii este confundat cu un ziarist al presei destabilizatoare. în numele libertăţii presei şi dreptului la opinie. La indicaţia minerilor se fac multe arestări mai ales în zona Televiziunii. fie de la locul de muncă. se produc şi confuzii. au fost molestaţi oameni nevinovaţi. Nicolae Bădilă. directorul Direcţiei Sanitare a municipiului Bucureşti.. înjurat. bătut bine şi lăsat în compania altor câtorva sute de arestaţi. Martorii acelor zile declară că s-au comis atrocităţi. Se cere Guvernului. Alte categorii de populaţie vânate în acele zile au fost studenţii. cu solidaritate de clasă. Mai ales la venire unii i-au aplaudat. Bătut cu metodă este transportat la Palatul Victoria şi lăsat într-o încăpere alături de alţi contravenienţi. elevi. la 15 iun.N. în timpul procesului. după ce în prealabil au suportat o bătaie sălbatică de la mineri. Şi pentru a nu se uita lecţia. la ei acasă. pe mâna poliţiei. Divizia Instalaţii. Din când în când în încăpere intrau diverşi civili care spuneau. luat de guler. în focul luptelor de la Combinatul Poligrafic (fost Casa Scânteii). unii pentru că erau confundaţi cu te miri cine. tinerele pentru că purtau fuste prea scurte sau erau fardate şi oricine îndrăznea să aibă opinii. Sosit la Universitate. Pe toţi aceştia minerii îi dădeau. apoi le-au adus mâncare. după o judecată personală prealabilă. E adevărat. aşa cum singur declară. 1990. minerii au avut şi simpatizanţi printre bucureşteni. sălilor de curs poartă urmele furiei devastatoare.U. este arestat din spital prin mandat de arestare preventivă.. Inginerului Ioan Mănucu. venise la Televiziune ca urmare a apelului lui Ion Iliescu pentru a apăra instituţia.R.P. bătut cu cruzime în 14 iun. se prezintă: „Sunt reprezentantul tuturor minerilor din România". de la regionala C. bă. <§ 14 iun. la 1 oct. Se pătrunde în forţă în Universitate şi în Institutul de Arhitectură. orele 20. constatând introducerea ilegală în circulaţie a trenurilor cu mineri ce se îndreptau spre Bucureşti. dacă ziariştii nu-şi bagă minţile în cap. în perioada 13-18 iun. pentru a descrie cât mai convingător mizeria pe care o îndură deţinuţii la penitenciarul Jilava a scos din buzunar un tub de medicamente în care se afla o adevărată colecţie de păduchi. de exemplu. şi internat în spital. (nr. de exemplu. pentru că pe 13 iun. laboratoarelor. Prin Comitetul Di­ rector ziarul România liberă protestează împotriva devastării redacţiei de către un grup ce se declară al tipografilor. declară că. alţii pentru că purtau barbă. minerii au fost convocaţi la Complexul Expoziţional unde Ion Iliescu le-a mulţumit din nou pentru că au răspuns încă o dată la chemare. distrug tot ce văd cu ochii. nu putea să nu răspundă unei asemenea mobilizări. Continuă arestările celor implicaţi în demonstraţia din Piaţa Universităţii. bătut din nou şi arestat. incintele facultăţilor. privind insistent la anumiţi arestaţi: „Măi Mitică. a molestării unui membru al redacţiei şi împotriva prezenţei minerilor care împiedică desfăşurarea normală a vieţii redacţionale. i-au ajutat să-i identifice pe cei care trebuiau pedepsiţi. Studenţii sunt şi ei pedepsiţi. Petre Roman.

preţul plătit pentru a lichida o demonstraţie care rezistase non-stop 53 de zile este categoric prea mare.) -vicepreşedinţi -Marian Enache (F. au lovit în inima democraţiei române". Verestóy Attila (U. în nenumărate variante. desemnată să ancheteze evenimentele din 13-15 iun. crearea unor organisme democratice din care să nu facă parte comandanţii. -Din raportul semnat de procurorul general Gheorghe Robu şi de ministrul de interne Doru Viorel Ursu rezultă că în urma evenimentelor din 13-15 iun.). Opinia publică internaţională reacţionează rapid. .N.D.A.: -Departamentul de Stat al S.D.).N. secretar al Adunării Deputaţilor. Comunicat al Guvernului: „în legătură cu actele de barbarie din 13 şi 13 spre 14 iunie. ai Securităţii).S. 51 de inculpaţi. Răspunsul complet n-a fost încă dat de nimeni. Piaţa Universităţii se umple din nou. trecerea în rezervă a sute de cadre superioare.). '89.D. Printr-o decizie a Consiliului Militar Superior al MAp.) -vicepreşedinţi -Oliviu Gherman (F. distrugere în dauna avutului public (34 de inculpaţi sunt trimişi în judecată în stare de arest.A. România este din nou în atenţia lumii.N. din Bucureşti. furt calificat în paguba avutului public şi per­ sonal. a făcut jocul unor forţe politice care urmăresc destabilizarea vieţii sociale • 16 iun.se desfiinţează C.) Se formează trei grupuri parlamentare: F.R. 17 inculpaţi au fost scoşi de sub urmărire penală deoarece în urma expertizelor psihiatrice s-a constatat că sunt iresponsabili penal pentru faptele comise.L. tipul cel mai negativ de confruntare post-electorală care subminează reputaţia României în lume.N.D.) -secretari -Paul Jerbas (F..S. '89. avizat desfiinţarea unor structuri indispensabile armatei. îşi manifestă stupoarea faţă de ororile de la Bucureşti.N.).). La aproape 6 luni de la Revoluţia din dec.N.A. Motivele deciziei: C. atragerea personalului armatei în sprijinirea Proclamaţiei de la Timişoara.N. au multe alte efecte negative. • 19 iun. indiferent cine este de blamat.L.N.S. Cazimir Ionescu (F.UA. Dan Predescu.).). 81 de inculpaţi faţă de care se continuă urmărirea penală au fost puşi în libertate.R.R) -chestori -Doru loan Tărăcilă (F.). iar 2 în stare de libertate.D A. Radu Câmpeanu (P. -secretari: -Bogdan Pătraşcu (F. Nu puţine au fost vocile care s-au întrebat ulterior ce forte sau ce ciocniri de interese erau cu adevărat răspunzătoare de ceea ce s-a întâmplat în acele zile (conflicte surde între diferitele segmente ale puterii. Mircealonescu Quintus (P.).M.A.. Se mai face menţiunea că au fost reţinuţi 1021 suspecţi.R. • 17-18 iun. Vasile Moiş (F. dintre care 9 cu antecedente penale. Ionel Roman (F. • 18 Iun.N.A. deputat F. Constantin Sava (F. Károly Király (U. arestaţilor şi dezamăgiţilor.N. Consecinţele sunt dezastruoase..S.).N. Şi Adunarea Deputaţilor îşi alege conducerea: -preşedinte -Dan Marţian (F.).S.N. 86 1990 -Agenţia T. La Senat sunt alese structurile de conducere: -preşedinte -Alexandru Bârlădeanu (F. primarul gene­ ral al Capitalei. pătrunderea fără drept în sediul unor instituţii de stat. opinia publică internaţională le-a exprimat în legătură cu evenimentele din 13-15 iun. şi condusă de Radu Nicolae.S. evenimentele din 13-15 iun.N.S. Nicolae Radu (F.S.N.S. sunt cercetaţi în stare de arest).N.D. Guvernul a dispus luarea unor măsuri concrete şi hotărâte pentru anchetarea şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi. între armată şi foştii lucrători. Dar această revenire a ţării în atenţia tuturor se face cu preţul pierderii întregului capital de simpatie câştigat în dec. De asemenea a dispus cercetarea actelor de molestare reclamate în zilele următoare". Dincolo de numărul morţilor.M.S.S.S.N.S. rămaşi activi. răniţilor. paginile întâi ale marilor cotidiene din toată lumea trans­ mit ştiri şi reportaje despre mineriada de la Bucureşti. tulburarea liniştii publice. C A.S. vine la faţa locului. -„Acţiunile autorizate de preşedintele Iliescu şi guvernul său.M. şi au fost înregistrate oficial 6 decese. Manifes­ taţia durează până noaptea târziu.) 87 -chestori -Emil Stoica (F.N.N. Iată două dintre cele mai succinte concluzii pe care. deşi aproape toată lumea implicată în coşmarul acelor zile s-a pronunţat în legătură cu ele.N.S. Madras Lázár (U.„Recentele evenimente au fost. Răspunsul n-a fost dat nici măcar de comisia parlamentară formată din 15 deputaţi şi 8 senatori.).D. din ultimele câteva zile.N.S. dar este huiduit şi se retrage fără a fi reuşit să intre în tratative cu demonstranţii. U.). Paul Ciobanu (gruparea .1990 timpul evenimentelor din 13-15 iun. poate.L. au fost arestate 185 de persoane învinuite de infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri. Dan Iosif (F.L.S. P.S.M.) Petru Jucan (P. Victor Cerdarie (gruparea ecologista).N." • 15 iun.

Mircea lonescu Quintus care a sustinut în cuvântul său aderarea României la acest organism. directorul Editurii Tehnice.V. primul-ministru Petre Roman prezintă Declaraţia-program a Guvernului şi componenţa noului Guvern (vezi anexa nr. încep lucrările sesiunii de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. rosteşte jurământul de credinţă: „Jur credinţă poporului român. 1946.U. 1990 şi împotriva campaniei de calomnii. născut la 3 mart. Orele 11... 1930. referindu-se la libertate. cu probleme de propagandă şi educaţie.L. • 25-30 iun.T. director al Consiliului Naţional al Apelor. îl declară pe Ion Iliescu. Pentru accentele liberale din programul Guvernului. -Moscova .. idealurilor sale de libertate şi prosperitate. Licenţiat al Facultăţii de Energetică. Ateneul Român. Membru al Comitetului Central al P. Este desemnat şi primul-ministru în persoana lui Petre Roman.1990 de unitate naţională a românilor). Bulgaria este cel de-al şaptelea stat.. să apăr democraţia. 88 1990 Se face remarcată absenţa de la festivitate a ambasadorului S. . Polonia. prosperitate.R. în România Alian Green Jr. Pe lângă cele 23 de ţări membre ale organizaţiei participă şi delegaţi din 6 ţări ale Europei Centrale şi de Est (RD. preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.U. Sindicatul liber al lucrătorilor din R. drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.prim-secretar al Uniunii Tineretului Comunist şi ministru pentru problemele tineretului.S.C. Ateneul român. Activitatea ştiinţifică materializată prin publicarea unor cărţi. Timiş.C. în comisia de relaţii cu ţările europene nemembre ale Consiliului se discută cererea României de a deveni invitat special. 1982 . Preşedintele Senatului. Iugoslavia şi U. ce vor permite transformarea lui într-un partid democratic. In Camerele reunite ale Parlamentului. şi. Din delegaţie face parte şi Adrian Năstase. de după abolirea sistemului comunist.U.S.S.) în discursul său.S. articole şi studii). la aproape două săptămâni de la evenimentele din 13-15 iun.R. ministru de externe. Primul Congres al C. în cadrul unei şedinţe solemne. suveranitatea şi integritatea teritorială a patriei". 1967 . • 2 iul.S. 1974-1979 .C.R. dăduse publicităţii o declaraţie plină de severitate la adresa evenimentelor de la Bucureşti din 13-15 iun. Teodor Vasiliu. doar cu câteva zile în urmă. Ion Iliescu reia şi dezvoltă ideile din jurământul abia rostit. denigrări şi persecuţii la care sunt supuşi membri acestui sindicat.conferenţiar. -Conform unei informaţii publicate de România liberă. având în vedere că.U. la Olteniţa.R. la adresa lui Ion Iliescu şi a Guvernului.S. Participă 800 delegaţi din ţară. pluralism. viitorul UA.R. drepturile omului. fiul lui Walter Roman. care dobândeşte statutul de invitat special. în fata unei asistente în picioare. • 20 iun.C. Petre Roman este criticat (de unii) dar şi apreciat (de alţii). fost comunist.N. 1971-1974 secretar [cu propaganda] al Comitetului Judeţean al P.S. dă citire actului de validare a mandatului prezidenţial. prima treaptă pentru admiterea ca membru deplin. 1976 -şef de lucrări la Facultatea de Energetică a Institutului Politehnic din Bucureşti. 6).) cu statut de invitate speciale. secţia hidroenergetică. (Ion Iliescu. Delegaţia României este condusă de vicepreşedintele P. absenţă plină de semnificaţii. Departamentul de Stat al S. preşedinte al României. prelucrat şi difuzat informaţiile despre evenimentele din 13-15 iun. 1957 .prim-secretar al Comitetului Judeţean al P. protestează împotriva modului în care această instituţie a selectat.C. la 22 iul. demnitate.A.preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din România. care marchează începutul restructurării partidului.S. La această sesiune.C.şeful Catedrei de hidraulică şi maşini hidraulice. în faţa celor două Camere re­ unite ale Parlamentului.R. încep lucrările celui de al XXVIII-lea Congres al P. 1971 -secretar al Comitetului Central al P. Iaşi. Jur să respect legile ţării. Innsbruck.C. cimitirul Străuleşti II a primit dispoziţie să înhumeze 40 de cadavre neidentificate pentru care se fac 5 gropi.8 milioane de sindicalişti.R. Delegaţii au sprijinit politica de continuare a reformei în U.. până în 1984. Studii superioare la Institutul Politehnic din Bucureşti şi la Institutul de Energetică din Moscova [1950-1953]. Alexandru Bârlădeanu.. a Institutului Politehnic din Bucureşti [1968]. deşi au criticat 89 .L. 1971-1974 -studii de doctorat în Franţa. 1979-1984. Ungaria.G.A. 1985-1990 . născut în Bucureşti. Cehoslovacia.R.N. 1989. • 28 iun. reprezentând 2. Se adoptă Declaraţia Program şi noul Statut al P. Furnizorul cadavrelor este Institutul de Medicină Legală din Bucureşti. primul preşedinte ales al României. © 29 iun. per­ sonal.R. 1984-22 dec. (Petre Roman.

O. Pe pancarte se poate citi: „Studenţilor sânge -minerilor mulţumiri". moţiunea de solidaritate cu Marian Munteanu. (decizia civilă nr. Parlamentul Republicii Federative Cehe şi Slovace 1 a reales pe Vaclav Havel în funcţia de preşedinte al ţării pentru încă doi ani. • 13 iul. Dumitru Dincă.. Au loc lucrările Congresului naţional studenţesc. Paris.A.A. 100/23 iul. Mihai Gheorghiu. încheiat după unificare. Se adoptă ca documente: declaraţia de principii. Călin Popescu Tăriceanu. autonomia universitară şi activităţile sociale. preşe­ dintele Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti. Bucureşti. Andrei Chiliman. I. duce la apariţia unui nou partid . (Dinu Patriciu. Andrei Apostol. aliaţii săi blochează drumul pe şoseaua Sighetu Marmaţiei -Satu Mare.S. Forţe de politie. nu pe Marian Munteanu". • 2-3 iul. Bucureşti.O. Marian Munteanu.T. Participă miniştri de externe ai celor două state germane şi ai altor patru puteri învingătoare în cel de al doilea război mondial ca şi ministrul de externe al Poloniei. Iniţial.S.O. Ziarul Bilă Zeitung notează: „Kohl a câştigat.A. declară că ideea organizării Congresului a apărut ca reacţie la recentele evenimente din 13-15 iun. Gorbaciov declară că în tot timpul Congresului a dormit prost şi a visat numai lupte. Manfred Woerner. Ulterior îi eliberează pe copii.A.). în dreptul Săpânţei şi iau ostateci 40 de copii aflaţi în excursie în zonă. U.1090 conducerea politică şi greşelile făcute în cursul restructurării.L. de la Bruxelles. Tătărescu etc. venit de la judeţ pentru cercetări în comună). 72 de membri sau membri corespondenţi (literaţi. • 3 iul. dar îl reţin pe maiorul Petre Roman care circula într-un autobuz spre Satu Mare. Radu Cojocaru -secretari 91 . • 16 iul. şi a Tratatului de la Varşovia) pentru a transmite lui Mihail Gorbaciov conţinutul Declaraţiei adoptate la Londra la 6 iul. culturale şi politice (Mihai de Hohenzollern. • 5 iul. istorici. • 14 iul. rezoluţiile privind mişcarea studenţească şi rolul ei civic responsabil. un grup de membrii din conducerea P. secretar general N. parlamentari nu reuşesc să-1 elibereze pe maior. în cadrul Confe­ rinţei la nivel înalt a ţărilor membre ale N. generali. Nica Leon. Conflictul dintre susţinătorii primarului Toader Steţca şi adversarii acestuia -conflict impus deja atenţiei opiniei publice -ia amploare. De asemenea 29 de personalităţi ale vieţii religioase. îşi începe vizita la Moscova (prima de acest fel în istoria N. când au fost profanate două instituţii de învăţământ supe­ rior şi când statutul de student a fost grav ultragiat.A. în Movskovskie novosti.T.O. Gorbi a eliberat Germania întreagă". vicepreşedintele Ligii Studenţilor. Se trimit note de protest şi preşedintelui ţării şi procurorului general. Asociaţia studenţilor arhitecţi şi Grupul In­ dependent pentru Democraţie organizează un marş de solidaritate cu Marian Munteanu şi cu ceilalţi arestaţi în zilele de 13-15 iun.T.T. Mihail Gorbaciov este reales în funcţia de lider al partidului.) dobândesc calitatea de membri de onoare. în absenţă. După arestarea primarului (învinuit de a fi lovit pe locotenentul Nicolae Radu. consa­ crate aspectelor exterioare ale problemei germane. în Piaţa Victoriei se predă o notă de protest Guvernului şi se scandează: „Nu cu bâte şi topoare. preşedintele de onoare al Congresului. procurori. Mii de studenţi străbat străzile Capitalei cu flori în mâini şi scandează numele arestaţilor: Marian Munteanu. o scrisoare deschisă către mineri.R. în Declaraţie s-a înscris propunerea încheierii unui pact mutual de neagresiune cu Tratatul de la Varşovia şi invitaţia adresată lui Mihail Gorbaciov şi altor lideri ai acestei organizaţii de a vizita cartierul general al NAT. oameni de ştiinţă) cărora li s-a retras această calitate sunt reînscrişi. Lupta dintre generaţii în P. Adunarea generală a Academiei Române a hotărât repararea nedreptăţilor pe care le-a săvârşit între 1948 -1989. deşi se fac încer­ cări insistente . arestat încă. într-un moment de neatenţie. • 13 iul. Liga Studenţilor din Institutul Politehnic Bucureşti. în calitate de invitat la dezbaterile referitoare la graniţa germano-polonă.T.N.M. Acesta va fi eliberat doar când paznicii lui din comună. Gh. iar Polonia acceptă să reglementeze problema frontierei Oder Neisse printr-un tratat separat cu Germa­ nia. organizat de Liga Studenţilor din Universitatea Bucu­ reşti şi programat să fie un for de discuţii şi dezbateri despre statutul studentului în societatea românească. Au loc lucrările Conferinţei 2+4. este ales. noi 90 1990 venim cu o floare".L.L. ştiinţifice.O. „Aţi arestat studenţimea. © 17-18 iul.N. A fost constituită Delegaţia Permanentă a Congresului. Săpânţa.B. Iuliu Maniu. referindu-se la şedinţele furtunoase şi la atacurile cărora a trebuit să le facă faţă. îl scapă de sub suprave­ ghere. grăniceri. 1990 aT. Convorbiri între Mihail Gorbaciov şi Helmut Kohl la Stavropol şi Moscova în legătură cu unificarea Germaniei.N. admite ca Germania unificată să rămână în N.. pentru el votând 75% din delegaţi. • 23 iul.Partidul Naţional LiberaTAripa Tânără P.

Şedinţa este prezidată de Aurel Dragoş Munteanu. cu regretul mărturisit că n-au reuşit să consolideze şi să modernizeze din interior P. principala forţă de opoziţie din Bulgaria.într-un Comunicat al Consiliului Militar Superior al MAp. • 7 aug. scriitor.L.L. în aceeaşi zi Marian Munteanu este eliberat. La Sesiunea Sovietului Suprem al Bielorusiei se proclamă suveranitatea de stat a Republicii Sovietice Socialiste Bieloruse şi se stabileşte ca 27 iul. în consecinţă. Consiliul Comandamentului Revoluţiei. Delegaţia Permanentă a P. intoleranţă.N.L. • 27 iul.A este convocat Consiliul de Securitate al O. Reprezentantul Irakului la O. aprobă excluderea din partid a grupului de reformatori. Comunitatea internaţională reacţionează prompt.A. în viitor. se fac auzite numeroase proteste şi luări de atitudine împotriva acestei arestări. dispune revocarea măsurii de arestare preventivă şi punerea în libertate a inculpatului.U. Gheorghe Robu.U.) crearea unui comitet de taiţiativă pentru restructurarea P. s-a încheiat procesul constituirii statului naţional unitar român. • 6 aug.în urma punerii în executare a mandatului de arestare emis împotriva inculpatului Munteanu Marian Teofan Dragoş şi.N. ca urmare a presiunii grevelor şi demonstraţiilor de stradă ale studenţilor. şi Gelu Netea) anunţă (5 iul. iar Guvernul provizoriu din „Kuweitul liber" anunţă că el a cerut Irakului această fuziune. Situaţia din zona Golfului se agravează. principalele puncte din capitala ţării.N.. a lui Petâr Mladenov. • 2 aug. în câteva ore.N. printr-o rezoluţie. Ţările arabe nu privesc cu înţelegere unanimitatea prin care Occidentul sancţionează Irakul. • 24 iul. Regele Hussein al Iordaniei a cerut Occidentului să-i lase pe arabi să rezolve această problemă în felul lor. nesiguranţă în adoptarea şi aplicarea deciziilor politice etc. să fie.U. prin unirea Transilvaniei cu România. guvernul condus de şeicul Jaber AlAhmad Al Sabah a fost înlăturat. liderul Uniunii Forţelor Democratice. instituie. se precizeză: „Hotărârea Consiliului Militar Superior al MAp. în zorii zilei armata irakiană pătrunde în Kuweit şi ocupă. deoarece s-au lovit „neîncetat de refuzul autocratic al dialogului constructiv".N. declară că trupele irakiene au pătruns în Kuweit pentru a proteja vieţile kuweitienilor. în acelaşi timp ambasadorul Kuweitului la Washington cere asistenţă militară americană pentru ca ţara sa 92 1990 să facă faţă intervenţiei. nu există!" • 9 aug.1990 executivi ai P. Jelio Jelev.U. . Printr-o Ordonanţă. prin care începândeu 15 iun.Rhodezia. Senatul României adoptă un proiect de Lege prin care se instituie. în urma deliberărilor din forul legislativ. a transferului acestuia de la Spitalul de Urgenţă la Spitalul penitenciar Jilava. în armata română nu pot exista formaţiuni disidente. în anul 1918. • 1 aug.A.L. S. pretinzând că rezolvarea conflictului trebuie să fie exclusiv problema lumii arabe. zi în care. mai ales după ce în zilele anterioare trupele irakiene au folosit artileria în direcţia unor porturi petroliere. la 5 iul. Arpad Goncz este ales preşedinte al Republicii Ungare. Membrii acestui grup considerau necesar să aleagă o nouă conducere şi să imprime o altă conduită politică partidului. La 12 iul. . Noul preşedinte. 1990 se interzice existenţa şi funcţionarea oricăror grupări şi comitete constituite în afara cadrului legal al armatei este şi rămâne în vigoare.N. Radu Câmpeanu nu aşteaptă însă ca disidenţii din partidul său să treacă la acţiune şi să se consolideze ci acţionează rapid.. ameninţate de o lovitură de stat militară. Ziua Naţională a ţării. ca sărbătoare naţională a României.D. şi Marea Britanie dispun trimiterea 93 de . nemaiexistând „mei un temei să se considere că lăsarea în libertate a acestuia ar mai putea prezenta un pericol pentru ordinea publică". Este pentru a treia oară de la crearea sa (1945) când Consiliul de Securitate constituie un astfel de embargou pentru un stat membru (1967 . procurorul general al României. La cererea Kuweitului şi S.U. Aceştia hotărăsc să constituie un nou partid liberal. sancţiuni economice şi embargou privind livrările de arme către Irak şi Kuweit. • 8 aug. -Budapesta. zi în care s-a dobândit independenţa. ambasadorul României. a fost ales preşedinte al ţării. Ei au reproşat lui Radu Câmpeanu şi susţinătorilor acestuia nerespectarea principiilor liberale şi a normelor democratice. Se dezaprobă intervenţia militară irakiană în Kuweit dar se ia act de avertismentul Ligii Arabe care consideră inacceptabilă orice intervenţie străină în Kuweit. în urma unor lupte crâncene. Consiliul de Securitate al O. C. face parte din Alianţa Democraţilor Liberi.A. 1977 . ziua de 1 dec. necunoaşterea realităţilor româneşti.N. ca urmare a consultării dintre principalele forţe politice interesate să scoată ţara din grava criză constituţională declanşată după demisia.N. fuziunea totală şi ireversibilă cu Kuweitul. la Bagdad.N.Republica Sud-Africană). provocând incendii devastatoare. care deţine preşedinţia Consiliului în luna aug. cea mai înaltă instanţă din Irak decide. Deci. principala formaţiune politică a opoziţiei.

Forţele de ordine intervin energic. Toader Steţca şi cercetarea lui în stare de libertate.. în curtea unei case de la marginea satului. Ostaşii cu scuturi mărşăluiesc pe bulevard . Se fac arestări.-ului.N..U. fostul primar al comunei Săpânţa. cooperativei de consum şi primăriei. aşteptarea prelungindu-se până la patru ore. nomenclatură ba!".N. Gheorghe Robu. prefectul jude­ ţului. '89: Au fost înregistrate la procuratură 1218 lucrări privind 1456 făptuitori. din care 10 în stare de arest. şi Sovietelor supreme ale republicilor unionale formulează cererea de a fi recunoscută Republica Găgăuză în componenţa U. este trimis în judecată de către procuratură.S. 47 ofiţeri de miliţie. în faţa magazinului Electrotehnica de pe bulevardul Magheru se strigă: „Jos televizorul. din care au fost soluţionate 580 de dosare cu 834 făptuitori din care: prin trimitere în judecată. precizează că anexarea Kuweitului de către Irak. Sătenii sunt iarăşi nemulţumiţi pentru că ministrul de interne şi procurorul general nu şi-au ţinut promisiunea de a asigura o cercetare obiectivă şi temeinică a doleanţelor sătenilor. Săpânţa.. 79 de inculpaţi au fost deja judecaţi: 30 au fost condamnaţi la pedepse privative de libertate. 19. La troiţa din Piaţa Romană se depune o coroană de flori şi se păstrează un moment de reculegere. iar 104 tribunalelor militare şi instanţelor judecătoreşti extraordinare. cercetarea numeroaselor abuzuri săvârşite de fostele conduceri ale C. nu are nici un fundament juridic şi este nulă şi neavenită. 15 dosare restituite procuraturilor pentru continuarea cercetărilor. se întâlnesc.RS. „Privatizare da. sătenii l-au aşteptat pe acesta la primăria din Săpânţa. în timp ce Anton Pop. 27 sunt foşti demnitari de partid şi de stat. . „Vrem arestaţii!".N.). • 21 aug. • 23 aug. iar oficialităţile se tem să vină la primăria din Săpânţa. sosiţi cu elicopterul. 1 amnistiat.S. 34 ofiţeri de securitate. numirea unui nou primar şi normalizarea vieţii în comună. Oficialităţile promit să-1 informeze pe primul-ministru în legătură cu nemulţumirile şi revendicările acestora: eliberarea fostului primar. vătămări corporale sau rănire mortală. • 14 aug. Săpânţa.Partidul Revoluţiei Creştin şi Democrat organizează un miting cu ocazia împlinirii a opt luni de la Revoluţia din dec. la judecătoria din Sighetu Marmaţiei. 5 subofiţeri de miliţie. 3 ofiţeri MAp. 7 achitaţi. Primul-ministru însuşi propune (prin prefect şi un secretar de stat) o întâlnire cu sătenii. Pentru 22 cauze cu 22 făptuitori din care 2 în stare de arest. în Piaţa Universităţii e din nou demonstraţie. O telegramă adresată lui Mihail Gorbaciov. Apoi se strigă lozinci. 3 militari în termen MAp. Demonstranţii se îndreaptă şi spre Piaţa Universităţii unde blochează circulaţia cu o banderolă albă şi cu panouri. Sovietului Suprem al U. '89. dar sătenii îi alungă pe poliţişti şi blochează din nou şoseaua. „Vrem dreptate. Dintre cei aflaţi în curs de judecată. Se mai fac cercetări în legătură cu 638 de cauze cu 622 făptuitori. Coloanele pornesc din Piaţa Unirii şi se îndreaptă spre Piaţa Ro­ mană. ca minţit poporul!". Situaţia celor trimişi în judecată: -147 inculpaţi din care .RS. Primul Congres al deputaţilor poporului din regiunile locuite de găgăuzi (RSS Moldova) proclamă constituirea Republicii Gâgăuze.R. • 9 aug. manifestanţii se apără cu pietre 95 şi sticle. nu procese înscenate!". 1 subofiţer 3 MAp.P. face unele precizări în legătură cu stadiul cercetărilor în dosarele Revoluţiei 94 1990 din dec. indiferent de formă şi pretext. se fac cercetări în legătură cu fapte de terorism. Procurorul genearal. Se strigă: „Neam întors acasă!".1990 trupe în Arabia Saudită pentru a apăra această tară ameninţată de Kuweit. -44 cauze cu 147 inculpaţi din care 134 arestaţi (9 generali de securitate. 44 civili (33 foşti demnitari de partid şi de stat).S.N.134 în stare de arest preventiv pentru săvârşirea unor infracţiuni legate de Revoluţia din dec. -Rezoluţia 662. iar incidentele dintre taberele adverse se intensifică şi culminează cu rănirea luiToader Pop. îi aşteaptă pe săteni la prefectură. prin netrimitere în judecată -536 cauze cu 687 făptuitori. După apariţia a două autobuze cu jandarmi şi cu scutieri decişi să facă ordine. adoptată de Consiliul de Securitate al O. Poliţia deblochează şoseaua. Sunt în curs de judecată 69 de inculpaţi aflaţi în stare de arest. circulaţia publică este întreruptă. Dintre aceştia 43 au fost deferiţi Curţii Supreme de Justiţie. 1 maistru militar miliţie.S. • 22 aug. Toader Steţca. La rândul lor autorităţile doresc deblocarea şoselei. în cele din urmă o delegaţie de 10 săteni şi reprezentanţi ai Guvernului. sub protecţia poliţiei. '89.A. iar 7 sunt foşti generali de Securitate. sub acuzaţia de ultraj şi ultraj cu violenţă. 9 7-9 aug. în componenţa U. Cei din fruntea coloanelor poartă tricolorul cu stema decupată şi o pancartă însângerată pe care scrie „Jos comunis­ mul!". Dar sătenii se tem de o asemenea întâlnire la Sighetu Marmaţiei sau la pichetul de grăniceri. In consecinţă apar din nou baricade pe drumul naţional nr. demonstranţii se retrag.

1990
între Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii. A fost reţinut Sebastian Ţarălungă de la revista Phoenix, din Bucureşti, au fost agresaţi şi alţi reporteri printre care şi membrii unei echipe ai Televiziunii olandeze. • 24 aug. Camera populară a R.D.Germane adoptă o hotărâre prin care se stabileşte ziua de 3 oct. ca dată de reunificare a Germaniei. Moţiunea preconizează aderarea R.D.G. la R.F.G. pe baza articolului 23 al Constituţiei vest-germane. Decizia este considerată un adevărat eveniment istoric. • 24-25 aug. în Piaţa Universităţii demonstraţiile persistă. Se strigă „îliescu dictator, el va trage în popor", „Voi aţi fost minerii!", „Iliescu fii boier, du-te şi te fă miner", „Somn uşor, somn uşor, aţi votat un dictator". Seara apare poliţia decisă să facă ordine. Au loc lupte de stradă, urmăriri prin blocuri şi arestări. Totul sub înscrisul apărut pe zidurile Facultăţii de Arhitectură, după 13-15 iun.: Piaţa Tien An Men II. • 25 aug. Comunicat al Colegiului Director al F.S.N., în care se condamnă reocuparea pieţei şi blocarea circulaţiei în intervalul 22-25 aug., în urma mitingului autorizat al Partidului Revoluţiei Creştin şi Democrat. Sunt chemate formaţiunile politice, organizaţiile sindicale, obşteşti şi nepolitice, ca şi cetăţenii să se desolidarizeze de asemenea acţiuni destabilizatoare. Reprezen­ tanţii partidelor politice declară că nu sunt implicaţi în manifestaţia din Piaţa Universităţii, unii o condamnă, iar alţii consideră că, oricum ar decurge, acţiunea exprimă nemulţumirile populaţiei cu care trebuie să se intre în dialog. • 26-27 aug. Piaţa Universităţii. Continuă demonstraţiile care culminează în noaptea de 27 (aşa cum rezultă dintr-o decla­ raţie a F.S.N.) cu „acte de vandalism stradal, acţiuni individuale, distrugeri de maşini, bătăi, atacuri asupra sediilor F.S.N., violenţe verbale şi alte manifestări huliganice". Unii ziarişti (Alex. Melian -Adevărul} cer: „Apăraţi-ne, domnilor poliţişti!" Demonstranţii sunt consideraţi „sălbatici setoşi de sânge" faţă de care poliţia trebuie să-şi facă datoria chiar sau tocmai pentru că are conştiinţa încărcată, • 27 aug. Primăria municipiului Bucureşti emite o decizie despre care susţine că a fost inspirată de sesizările unor asociaţii de locatari şi ale unor cetăţeni: „Art. 1. Se interzice organizarea de adunări publice, manifestaţii, demonstraţii, mitinguri, în zonele:Piaţa Victoriei, Piaţa Romană, Piaţa Universităţii, Piaţa Rosetti, Piaţa M.Kogălniceanu, Piaţa Iancului. 96
/

1990 Art. 2. Adunările publice se vor desfăşura în parcurile Liberaţii, Operei, Titan şi Tineretului. Art. 3. Organizatorii adunărilor publice, cu acordul cluburilor sportive, pot solicita desfăşurarea acestora pe sta­ dioane". • 28 aug. Săpânţa. Sătenii refuză dialogul cu prefectul. D.N. 19 este blocat de o baricadă. Se cere eliberarea lui Toader Steţca şi dialog cu o echipă guvernamentală, întâlnirile anterioare neconducând la nici un rezultat. • 29 aug. întâlnire a demonstranţilor din Piaţa Universităţii, la primăria Capitalei, cu Ştefan Ciurel, primarul general al Capitalei. Demonstranţii îşi exprimă nemulţumirea în legătură cu decizia primăriei prin care manifestaţiile, mitingurile sunt autorizate doar în câteva parcuri. Se ajunge la o înţelegere în legătură cu amenajarea Pieţei Universităţii. Se convine să fie prezentate, la o viitoare întâlnire, desene în care să se propună soluţii cu privire la aspectul pieţei şi la problemele de circulaţie. Se promite că va fi aleasă soluţia cea mai bună. - Parlamentul României, întrunit într-o şedinţă comună, adoptă o Declaraţie cu prilejul împlinirii, la 30 aug., a 50 de ani de la Dictatul de la Viena, prin care României i s-a luat o parte din teritoriu, act definit ca arbitrar. Cu acelaşi prilej au loc depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Neamului şi slujbe de pomenire. La rândul său U.D.M.R. dă o Declaraţie în care, printre altele, se specifică: „Maghiarii din România simt şi înţeleg că Dictatul de la Viena continuă să fie prezent în conştiinţa românilor ca o gravă nedreptate săvârşită la adresa lor, ca una din cele mai dureroase tragedii ale istoriei lor naţionale". Legat de această comemorare preşedintele Ion Iliescu rosteşte, la 30 aug., un discurs la posturile de radio şi televiziune. • 30-31 aug. Wolfgand Schaubec, ministrul vest-german de interne şi secretarul de stat Gunther Klause din Germania de Est semnează în noaptea de 30 spre 31 aug. tratatul privind unificarea Germaniei, în prezenţa primului-ministru al R.D.G., Lother de Maiziere. • 31 aug. Prima Convenţie Naţională a Uniunii Ziariştilor Democraţi din România în care, prin schimbarea denumirii, Uniunea se transformă în Asociaţia Ziariştilor Români. în Declaraţia Convenţiei se fac referiri la problemele majore ale breslei: apărarea libertăţii presei, relaţiile internaţionale ale A.Z.R., apărarea intereselor economice ale publicaţiilor, raporturile A.Z.R. cu puterea, protecţia ziariştilor. Se decide afilierea A.Z.R. 97 la
Istoria

1990 Federaţia Internaţională a Ziariştilor. • 2 sept. Chişinău. Sesiunea extraordinară a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova. Se hotărăşte introducerea instituţiei prezidenţiale pentru care este ales Mircea Snegur. - Tiraspol. La Congresul extraordinar al deputaţilor poporului se proclamă Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Nistreanâ. Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova declară ca anticonstituţionale lucrările acestui Congres. • 4 sept. La a doua întâlnire cu primarul Ştefan Ciurel, demonstranţii prezintă o listă cu mai multe revendicări, dintre care prima prevede ca Piaţa Universităţii să fie închisă definitiv pentru circulaţia autovehiculelor şi să fie proclamată „for al libertăţii". Cele două părţi se despart fără să fi ajuns la vreo înţelegere. • 5 sept. Săpânţa. Sunt luaţi ostateci Augusţin Botiş, deputat, şi Ovidiu Şincai, împuternicit al Guvernului. în aceeaşi seară cei doi sunt puşi în libertate. După ce Parlamentul dă un comunicat în legătură cu sechestrarea la Săpânţa a unor persoane oficiale, Augustin Botiş declară că n-a fost sechestrat nici el şi nici altcineva, ci, în ceea ce-1 priveşte a stat la discuţii până seara târziu cu sătenii şi n-a mai putut să ajungă la Baia Mare din cauza ceţei. La 11 sept., cei doi, într-o conferinţă de presă, vor susţine că sătenii iau obligat să nu declare că au fost sechestraţi. • 6 sept. Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti este împuternicită să dea publicităţii urt apel al „poporului din Săpânţa către cetăţenii României". Sătenii, „descendenţi direcţi ai dacilor liberi", cer eliberarea primarului Toader Steţca şi cercetarea lui în stare de libertate, deşi ei declară în faţa instanţei de judecată că nu înţeleg cum un primar ales prin voinţa populară a putut greşi în şase luni de exercitare a mandatului atât de mult încât să fie arestat, în timp ce foştii comunişti care au condus satul şi au greşit timp de 45 de ani printr-o activitate cu efecte dezastruoase sunt liberi. • 7-8 sept. Braşov. Din iniţiativa Mişcării „15 Noiembrie" are loc prima întâlnire a Rezistenţei române. Participă: Societatea „Timişoara", Grupul pentru Dialog Social, A.F.D.P.R., G.I.D., C.A.D.A., Forumul Democratic Antitotalitar Cluj, Liga Pro-Europa -Târgu Mureş, Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi din I.P.B., delegaţia minerilor din Valea Jiului participanţi la grevele din 1977, Asociaţia „21 Decembrie" Bucureşti, Asociaţia Libertatea, Federaţia Solidaritatea, Sindicatul „22 Decembrie" -Zărneşti, Asociaţia ¿45 Noiembrie" 1987 şi reprezentanţii presei indepen98 dente.

1990

Participanţii consideră că n-a încetat încălcarea drepturilor fundamentale' ale omului, nu s-a făcut alinierea la legislaţia internaţională, se manifestă fenomene grave în viaţa politică, socială şi economică, se păstrează o tăcere vinovată în legătură cu unele evenimente. Se face apel la solidarizarea tuturor forţelor care sprijină instaurarea unei adevărate democraţii. • 9 sept. Helsinki. întâlnire Mihail Gorbaciov - George Bush pentru tratative privind situaţia din Golf. • 11 sept. Moscova. Miniştrii de externe ai U.R.S.S., S.U A., Marii Britanii, Franţei, R.F.G. semnează Tratatul de reglementare a aspectelor exterioare de unificare a Germaniei. Participă şi Mihail Gorbaciov. • 15 sept. întâlnire între reprezentanţii conducerii S.Z.R. (Sergiu Andon) şi reprezentanţi ai Consiliului Director al A.Z.R. (Petre Mihai Băcanu). Se discută în primul rând despre unitatea sindicală din domeniul presei. O dată cu apariţia altor organizaţii sindicale, S.Z.R. îşi completează titulatura devenind Federaţia Sindicatelor din întreaga presă. • 17 sept. începe procesul celor 24 (23 prin moartea lui Mihai Gere) foşti membri aiC.P.Ex. • 18 sept. Braşov. începe procesul lui Toader Steţca (proces strămutat de la Sighetu Marmaţlei la Braşov) acuzat de ultraj cu violenţă. Completul de judecată hotărăşte judecarea în stare de libertate a inculpatului. • 20 sept. Reprezentanţi ai obştii ziariştilor din organizaţiile profesionale de ziarişti au aprobat Carta libertăţii presei, docu­ ment care reglementează statutul ziaristului şi al presei într-o societate democrată. Documentul a fost prezentat preşedintelui României, Guvernului, celor două Camere ale Parlamentului. • 21 sept. Tribunalul Militar teritorial Bucureşti îl condamnă pe Nicu Ceauşescu la 20 de ani închisoare, 10 ani interdicţie a unor drepturi şi degradare militară, schimbând acuzaţia de infracţiune de genocid în instigare la omor deosebit de grav. • 21-23 sept. A.Z.R. organizează colocviul „Pentru o televiziune independentă". Reprezentanţii asociaţiilor, grupărilor, ligilor prezenţi la colocviu hotărăsc înfiinţarrea unei televiziuni naţionale sub controlul societăţii civile. în vederea constituirii televiziunii alternative, independente, sunt invitate şi alte organizaţii democratice şi persoane individuale care susţin ideea de a se alătura nucleului constituit deS.O.T.I. (Societatea română 99

1990 pentru înfiinţarea unei companii naţionale de televiziune inde­ pendentă). Se cer Guvernului condiţii pentru ca posturile locale să poată avea programe difuzate concomitent cu emisia celor două posturi oficiale. Participanţii la colocviu hotărăsc să adere la S.O.T.I. şi se constituie nucleele de bază ale comisiilor de lucru în vederea realizării postului, ca alternativă la televiziunea existentă, ce va permite manifestarea unei concurenţe constructive, condiţii pentru creşterea calităţii audiovizualului din România. • 22 sept. Comemorarea a 9 luni de la Revoluţia din dec. '89. în Piaţa Universităţii un grup de 10-15 persoane rup, smulg şi distrug coroanele depuse la troiţă de Ion Iliescu, reprezentanţi ai Guvernului şi ai F.S.N. • 24 sept. începe procesul intentat de cătrea Procuratura municipiului Bucureşti unui lot din persoanele reţinute cu ocazia evenimentelor din 13-15 iun. Inculpaţii minori au fost puşi în libertate, iar cei încă arestaţi declară că au avut parte de tratamente şi cercetare abuzivă, din cauză că sunt consideraţi „revoluţionari". Tudor Dumitru intră în sala de şedinţă cu o pancartă pe care scrie: „Greva tăcerii". Printre inculpaţi se află: Dincă Dumitru, Popescu Magdalena, Mărieş Teodor, Geroşanu Ciprian. • 27 sept Scriitorul Eugen Barbu este exclus din Uniunea Scriitorilor. Membrii breslei consideră că Eugen Barbu a transformat în ultimele două decenii revista Săptămâna, al cărei director a fost, într-un organ nedisimuîat al serviciilor de Securitate ceauşiste, denigrând personalităţi române importante. S-a mai făcut vinovat de plagiat literar calificat, delict denunţat de U.S. în 1979, când publicarea dosarului plagiatului a fost interzisă de Nicolae Ceauşescu. Se mai consideră că Eugen Barbu continuă într-o formă mai brutală stilul Săptămânii, cu atacuri la adresa U.S., în revista România Mare, unde are calitatea de director. • 28 sept. - 5 oct. Ion Iliescu face prima vizită la New York, unde participă la lucrările Sesiunii speciale a Fondului Naţiunilor Unite pentru copii (U.N.I.C.E.F.) şi la cea de-a 45-a Sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Pe lângă numeroasele contacte, interviuri, conferinţe de presă, Ion Iliescu se întâlneşte şi cu membrii comunităţii române, chiar după ce aceştia au manifestat zile întregi în faţa Misiunii Române la O.N.U., împotriva puterii de la Bucureşti. • 30 sept. „Proclamaţia de la Săpânţa" conţine nouă puncte prin care vizează lichidarea structurilor şi mentalităţilor comuniste, eliminarea reprezentanţilor nomenclaturii satelor, încă 100

1990 activi, desfiinţarea C.A.P.-urilor, împroprietărirea şi sprijinirea efectivă a ţăranului român, recâştigarea demnităţii acestei categorii. în introducerea la Proclamaţie se spune printre altele: „Idealurile pentru care luptăm noi sunt ale tuturor ţăranilor din România. Noi suntem categoria socială cea mai oropsită, noi am dat mii de jertfe. Modul de interpretare tendenţioasă şi denaturată (întreţinuta de organele puterii fesenist-comuniste: presă, radio, televiziune) privitor la idealurile pentru care luptăm ne obligă să informăm întreaga ţară despre ţelurile noastre, pentru care am ridicat drapelul libertăţii la Săpânţa. Aceste idealuri sunt ale întregii ţări, împotriva oricărei forţe antidemocratice". • 2-3 oct. Orele 20 G.M.T. La numai 327 de zile de la căderea zidului Berlinului, în centrul Europei apare o nouă ţară Germania-rezultat al unificării RD.G. cu R.F.G., cu o populaţie de 78,7 milioane de locuitori şi cu o economie care o face să fie a treia putere economică după S.U.A. şi Japonia. (La 6 oct. 1989, Mihail Gorbaciov, prezent la a 40-a aniversare a RD.G., le spunea germanilor din est: „peste un an veţi avea cu totul alte griji", iar Erich Honecker tot în 1989 încerca o profeţie: „Zidul de la Berlin va exista şi peste o sută de am".) în acest moment încetează drepturile pe care cele patru puteri învingătoare ale nazismului le-au avut asupra Germaniei. O bucurie imensă, decent şi so­ lemn exprimată îi ţine treji pe germani. Ceremonia reunificării a avut loc în piaţa din faţa clădirii Reichstagului. La miezul nopţii un grup de tineri a ridicat un drapel uriaş, simbol al Germaniei unite. Helmut Kohl CiDe pe pământul german nu va veni decât pace") şi Richard von Weizsaecker, preşedintele ţării, rostesc discursuri marcate de importanţa momentului. Comunitatea internaţională consideră unificarea Germaniei ca pe un eveniment epocal, comentat pe larg în presă. în Germania sosesc mesaje din toată lumea (şi de la Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Petre Roman). • 18 oct. După 100 de zile de guvernare, primuTministru, Petre Roman, prezintă în faţa Parlamentului un Raport privind stadiul aplicării reformei economice şi necesitatea accelerării acesteia. Rezultatele economice din perioada 1 ian. -30 sept. sunt considerate neconcludente de primul-ministru care avertizează: „Am atins pragul de la care nu mai avem alternativă, trebuie să operăm cu reforma, nu doar să afirmăm că este necesară". Premierul încheie cu sublinierea că la vremurile şi energiile noi ale reformei sunt necesari oameni noi. Raportul a fost apreciat ca remarcabil chiar şi de opoziţie. Radu Câmpeanu declară că 101

1990 Raportul conţine idei de inspiraţie liberală şi că i-a şi atras atenţia primului-ministru în legătura cu această contaminare doctrinară. „Este a doua oară când ne luaţi programul" exclamă Radu Câmpeanu. consolându-se apoi cu observaţia că una este „să emiţi principii şi reguli liberale şi cu totul altceva să ştii să le aplici în spirit liberal". Ion Raţiu, la rândul său, consideră Raportul împrumutat de la ţărănişti: „Cel mai mare compliment care ni se poate face este ca ideile pe care le-am enunţat să fie copiate. în ultima sa formă, programul Roman nu este decât o versiune atenuată a ceea ce am susţinut eu tot timpul în perioada campaniei electorale". Datorită acestor dispute în jurul paternităţii ideilor din Raport presa 1-a numit „Raportul Roman sau triumviratul politic". • 22 oct. Apelul Sfatului Frontului Popular din Moldova către românii din toată lumea, prilejuit de pretenţiile la autonomie ale recent proclamatelor Republici Găgăuză.(19 aug.)şi Transnistreană (2 sept,)care pentru a da o aparenţă de legalitate acţiunilor lor pregătesc alegeri -28 oct. în Găgăuzia şi 25 nov. în Transnistria. In apel se spune: „Organizaţi campanii de presă, manifestaţii publice, lansaţi apeluri şi proteste adresate organismelor internaţionale şi conducerii U.R.S.S. (...) Participaţi la Săptămâna solidarităţii cu Republica Moldova, a cărei desfăşurare o propunem pentru 22-29 oct". - La sediul U.N.E.S.C.O. din Paris are loc o seară românească prin care se marchează normalizarea relaţiilor României cu acest for şi, legat de eveniment, instalarea ambasadorului Dan Hăulică. Se remarcă prezenţa unor personalităţi franceze şi române (Jack Lang, ministrul culturii francez, istoricul Alain Decaux), se cântă Enescu, se vizionează expoziţia de sculptură a lui Mircea Spătaru şi de pictură a Silviei Radu sau spectacolul Medeea în regia lui Andrei Şerban. într-un moment de mare tensiune artistică a spectacolului un grup de spectatori şi-a exprimat cu energie revendicările şi dorinţele: „Să vină minerii!", „Trăiască Regele Mihai!", „Trăiască România, Franţa, democraţia!". - Luxembourg. Comunitatea Europeană şi România semnează Acordul de cooperare economică şi comercială. Documentul a fost elaborat în iun. şi ratificat în sept., semnarea lui fiind amânată datorită reacţiilor comunitare la evenimentele din 13-15 iun. Deşi Petre Roman a dat asigurări că evenimentele din iun. nu se vor mai repeta, Gianni de Michelis, ministru de externe al Italiei, ţară care exercita preşedinţia C.E.E. în acel 102

1990 semestru, a apreciat că situaţia din România „suscită în continuare preocupări". • 23 oct. Petre Roman este al doilea şef de guvern dintr-o ţară membră a Pactului de la Varşovia care se întâlneşte cu secretarul general al NAT.O. de la Bruxelles. Premierul român şi-a exprimat întreaga încredere în evoluţia României spre democraţie şi a opinat că structura, rolul şi oportunitatea Pactului de la Varşovia în actualele condiţii trebuie regândite. • 25-26 oct. Cluj. Prima Convenţie Naţională a Forumurilor Democratice Antitotalitare, la care sunt prezente peste 1 600 de persoane, reprezentând 44 de Forumuri Democratice Antitotalitare din toată ţara. Doina Cornea deschide lucrările Convenţiei la care mai iau cuvântul Corneliu Coposu, Mircea Stănescu, Constantin Cojocaru, Vasile Bahnaru, ultimul din partea Frontului Popular din Moldova. în Piaţa Libertăţii din Cluj are loc cu acest prilej o adunare populară la care Călin Nemeş dă citire Rezoluţiei adoptate de Convenţie. Se ia decizia să se formeze Forumul Democratic Antitotalitar din România, ca organism naţional, având ca filiale cele 44 de Forumuri prezente la lucrări. Se mai hotărăşte finalizarea unor iniţiative: un Proiect de Constituţie care să fie înaintat Parlamentului, ca o alternativă la cel care se pregăteşte; organizarea unui proces al comunismului din perioada 1945-1989; propuneri privind privatizarea, proclamarea dreptului de proprietate personală; proclamarea flintei umane drept ţel al tuturor acţiunilor; adevărul despre dec. ' 89 şi 13-15 iun. '90; oprirea tendinţelor de politizare a sindicatelor şi împroprietărirea ţăranilor. In Rezoluţia adoptată se precizează că principiile de bază ale politicii Frontului Democratic Antitotalitar din România sunt conţinute în cele 10 puncte ale Proclamaţiei de la Cluj, din 6 aug. 1990,acceptată ca program, completată cu încă 13 puncte. • 26 oct. Parlamentul Moldovei Sovietice proclamă starea de urgenţă în trei regiuni din sudul republicii locuite şi de găgăuzi, în urma refuzului reprezentanţilor acestora de a se aşeza la masa tratativelor cu Mircea Snegur, sosit special în zonă. Mihail Gorbaciov, consultat telefonic, a fost de acord cu măsura luată, dar a recomandat rezolvarea paşnică a conflictului. Se încearcă împiedicarea alegerilor în regiune.unde sosesc forţe poliţieneşti şi o coloană sovietică de blindate (autorităţile găgăuze lansaseră anterior un apel lui Mihail Gorbaciov pentru a se pune sub protecţia sa). • 27 oct. Apelul Sovietului Suprem al R.S.S, Moldova către 103

1990 popoarele lumii: „Elemente separatiste şi izolaţioniste protejate de Moscova pun în pericol integritatea ţării, viitorul independenţei şi reformelor democratice". • 22-29 oct. Parlamenul României adoptă o Declaraţie prin care îşi exprimă profunda îngrijorare şi solidaritatea cu populaţia şi cauza republicii Moldova. Urmează numeroase apeluri cu un conţinut asemănător din partea Patriarhiei române, a unor organizaţii, forumuri, ligi, asociaţii, partide. • 1 nov. Apare în presă cererea de demisie adresată lui Ion Iliescu. a procurorului general al României, Gheorghe Robu. Motivul îl constituie campania de calomnii (adulter, luare de mită, relaţii cu cadre de Securitate, daruri în valută de la Ion Raţiu, solidaritate cu Ungaria în defavoarea României, abuzuri în serviciu etc), susţinută de Corneliu Vădim Tudor prin revista România Mare. Gravitatea acestor calomnii lezează grav prestigiul celui care ocupă o asemenea funcţie - consideră procurorul general şi-1 obligă să renunţe la ea tocmai pentru a-şi apăra în deplină libertate demnitatea ultragiată. • 2 nov. La intrarea în orăşelul Dubăsari au loc ciocniri între formaţiunile de miliţie sosite de la Chişinău şi detaşamentele muncitoreşti din aşa-numita Republică Nistreană. Se înregistrează victime: morţi şi răniţi. M.A.I. al U.R.S.S. cere permisiunea M.A.I. al Republicii Moldova de a aduce, pentru stabilizarea situaţiei, trupe de interne la Tiraspol, Dubăsari, Râbniţa şi în alte raioane. • 6 nov. Ia fiinţă Alianţa Civică, „structură de cooperare a tuturor energiilor sociale care susţin valorile credinţei, umanismului şi democraţiei", la rândul lor singura cale de propăşire şi recâştigare a identităţii şi demnităţii naţionale. A.C. se constituie din iniţiativa: Asociaţiei „15 Noiembrie"-Braşov, Solidarităţii Universitare, Societăţii „Timişoara", G.D.S., Societăţii „Agora" -Iaşi, Grupului Independent pentru Democraţie, Asociaţiei Prodemocraţia şi a peste 200 de intelectuali şi muncitori. A.C. dă publicităţii o Declaraţie de principii având ca deviză: „Nu putem reuşi decât împreună!". • 10 nov. Comisia de supraveghere Helsinki, organizaţie care se ocupă de drepturile omului, adresează o scrisoare lui Ion Iliescu în care se exprimă îngrijorarea în legătură cu modul în care decurge procesul lui Iulian Vlad. Acesta ar trebui să răspundă pentru toate faptele ce încălcau drepturile omului, săvârşite cu mult înainte de dec. '89, în calitatea sa de şef al Securităţii Statului. Comisia îşi exprimă nemulţumirea că procesul a fost suspendat datorită lipsei probelor „complicităţii la genocid". 104

1990 • 12 nov. Judecătoria din Braşov dă verdictul în cazul Toader Steţca: 7 luni închisoare pentru infracţiunea de ultraj şi un an închisoare pentru infracţiunea de ultraj cu violenţă. S-a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei. • 15 nov. în mai multe oraşe ale ţării au loc mari mitinguri la 3 ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor de la Braşov din 1987. Bucureşti. Organizat de A . C , are loc cel mai mare miting de după Revoluţia din dec, '89, cu (se apreciază) 200 000 persoane. Coloane masive de manifestanţi străbat centrul Capitalei, din Piaţa Palatului pe Calea Victoriei pînă la Piaţa Victoriei. Se strigă lozinci: „O demisie pentru liniştea noastră", „Jos emanatul!", „Unde-s teroriştii, i-aţi făcut miniştri?". Se cântă „Imnul golanilor". O delegaţie condusă de Constantin Ticu Dumitrescu este primită în clădirea Guvernului şi rugată să aştepte. Aşteptarea prelungindu-se îndelung delegaţia se retrage „Am considerat că este sub demnitatea sutelor de mii de manifestanţi să aşteptăm să vină cineva din partea Guvernului, mai ales că se ştia că vom veni", declară C. Ticu Dumitrescu. Coloanele ajung în Piaţa Universităţii: „Am ajuns acasă!" scandează demonstranţii. Trecerea prin piaţă se face în tăcere în memoria tuturor victimelor comunismului. Se ajunge din nou în Piaţa Revoluţiei unde încep discursurile. Au fost prezenţi printre organizatori: conducerea A.C., Marian Munteanu, Mihai Gheorghiu, Vartan Arachelian, Dumitru Iuga, Mihai Şora. Braşov. Demonstraţie de proporţii sub deviza „15 nov. 1990 -Braşov - zonă liberă de neocomunism". Avându-i în frunte pe membrii Asociaţiei „15 noiembrie 1987', demonstranţii reconstituie traseul parcurs cu trei ani în urmă. Se strigă: „F.S.N. -pâinea noastră unde e?", „Braşov - Timişoara şi mâine în toată ţara", „Revoluţia continuă", „Preşedinte, Guvern, Senat - salarii mari v-aţi aranjat, ale poporului le-aţi uitat!", „Deşteaptă-te române până nu va fi prea târziu", „Jos Iliescu!". Au luat cuvântul: Doina Cornea, Gabriel Andreescu, Neculai Constantin Munteanu, Toader Steţca, Mircea Sevaciuc, delegaţi ai Timişoarei şi ai Confederaţiei Frăţia. Când s-a dat citire unui mesaj din partea minerilor, s-a fluierat îndelung, vorbitorul nemaireuşind să-şi termine mesajul. S-a făcut apel la grevă generală, s-a cerut şi demisia prefectului Ion Sofroniciu, care a anunţat că după ce va lua legătura cu primul-ministru îşi va da demisia. (S-a răzgândit însă după ce a vorbit la telefon cu Petre Roman.) Atât A.C. cât şi Asociaţia „15 Noiembrie" dau publicităţii 105

la 12 ian. socialist-Spania.Se încheie misiunea delegaţiei Comisiei pentru relaţiile cu ţările europene nemembre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Ei au votat fuziunea partidelor şi astfel au luat puterea. bine organizat de Ilie Verdeţ care.D.M.R. împotriva regimului comunist şi dictaturii. nici n-au mai fost citite. Au mai fost luate în discuţie necesitatea alegerilor locale. redeschiderea procesului de la Braşov. social. Gheorghe Albu). a avut o întrevedere cu conducerea P. Eduard Mezîncescu. moderat. dificultăţile presei. La Conferinţa Naţională au fost invitaţi în prezidiu toţi foştii membri P.C. într-o şedinţă a Comitetului Di­ rector.R. La şedinţa de constituire. apare Partidul Socialist al Muncii condus de 106 1990 Ilie Verdeţ . în urma furtului de revoluţie de către eşalonul doi al Partidului Comunist" se cere epurarea Parlamentu­ lui. Astfel apare acest partid pe care părintele său. preşedintele Grupului belgian al Uniunii Inter­ parlamentare. a fost discutată anterior. Constanţa. Adresantul era Clubul Uzinei „23 August". denumirea dinainte de dec. Constantin Pârvulescu fusese propus şi admis ca preşedinte de onoare al partidului. membru în conducerea fostului Partid Democrat al Muncii. şi-au prezentat demisia. (Anton Moisescu. o delegaţie a Asociaţiei a lăsat impresia falsă că 107 . se afirmă că a fost vorba de un fel de puci. Pentru a obţine sala Clubului Uzinelor Faur. Ploieşti. Din partea reprezentanţilor mişcării a fost invitată o delegaţie: Vasile Anghel. deşi cu trei zile înainte de Conferinţa naţională. Darea de seamă şi documentele P. şeful delegaţiei. Cluj.S. Ilie Verdeţ declară (şi pe postul de televiziune) că a apărut pentru că în arena politică românească există o dreaptă. Fuziunea s-a produs printr-o deturnare a Conferinţei Naţionale a Partidului Democrat al Muncii. -Mitinguri de solidaritate cu Braşovul anului 1987 au avut loc şi ta Timişoara. ca zi naţională de luptă împotriva comunismului. De asemenea Asociaţia „15 Noiembrie" dă un Comunicat în care constatând „situaţia tragică în care se află România. Din delegaţie fac parte: René Noerens. Iaşi.Austria. într-un Comunicat al Asociaţiei „15 Noiembrie" se menţionează că prezenţa acestei delegaţii la Palatul Cotroceni n-a avut mandatul asociaţiei care va analiza această iniţiativă a membrilor delegaţiei. de la Braşov. Vasile Anghel a prezentat câteva propuneri: înscrierea zilei de 15 nov. S-au cerut rapoartele comisiilor parlamentare însărcinate cu cercetarea acestor evenimente. Prezentă la Cotroceni. emigraţia masivă care poate fi diminuată prin integrarea profesională a tinerilor.'89. ulterior s-a asociat în secret cu membri ai conducerii P. Traian Dudaş. Ulterior toţi membrii gazetei Fapta editată de P. • 16 nov. Partidul So­ cialist era neînregistrat laT. situaţia copiilor handicapaţi. liberal . George Şerban îşi dă demisia a doua zi. A luat cuvântul Dan Marţian care şi-a exprimat admiraţia faţă de actul de mare curaj civic al braşovenilor. Apariţia acestui partid stârneşte o furtună de proteste. îl consideră „un partid de stânga. Atunci Verdeţ ar fi spus:„eu vin cu 800 de membri şi cu 6 milioane de lei".D. la o întâlnire cu prilejul comemorării a trei ani de la mişcările muncitoreşti din 1987.D. In declaraţia lui Gheorghe Albu. Ilie Verdeţ în schimb a citit documentul de constituire a P. membru al Comisiei. Asociaţia „15 Noiembrie" Braşov dă publicităţii o scrisoare deschisă prin care protestează împotriva felului în care preşedintele tării a înţeles să se folosească de această Asociaţie. dar rapoartele n-au fost încă întocmite. '90 (Târgu Mureş) şi 13-15 iun. Includerea în noul partid a unor membri marcanţi ai P.M. şi a reuşit să ia puterea în noul partid. interpretă. S-a fixat ziua de 7 dec. prin care se cerea închirierea sălii în scopul organizării unei consfătuiri cu agenţi economici şi reprezentanţi ai societăţii „Furnica".D. • 17 nov.M.B. George Şerban -vicepreşedinţi. Ilie Verdeţ. a minorităţilor. raportor al Comisiei pentru România. conservator Norvegia. 1990 ca dată limită a prezentării celor două rapoarte. Hunedoara. reprezentanţi ai opoziţiei. Au avut loc întâlniri cu autorităţile române. care participau la lucrări ca să se convingă că era vorba de un partid serios. membră a Comisiei pentru relaţii parlamentare şi publice. s-a emis o adresă din partea Organizaţiei economice de producţie şi servicii „Furnica". Iniţial respins. .preşedinte şi Nicolae Bălăşoiu. liberal -Belgia. -într-o şedinţă specială. Fritz Probst. camerele reunite ale Parlamentului marchează trecerea a trei ani de la revolta braşovenilor. '90.1990 Declaraţia Alianţei Civice şi Proclamaţia de la Braşov. din punct de vedere economic. personalităţi publice. Alexandru Paraschiv. secretar al Comisiei şi Irene Ruegg.M. Valeriu Petrescu. Prin fuziunea Partidului Democrat al Muncii cu Partidul Socialist. Tot el declară că membrii partidului nu sunt obligaţi să folosească apelativul „tovarăşe" dar nici „domnule"pentru a nu le fi îngrădită libertatea.C. un centru şi lipsea cu desăvârşire stânga. Guy Dufour. Ingrid WÛloch. Daniel Anghel şi Lucian Szilaghi. vot de încredere pentru Guvern sau demisia primului-ministru şi demisia imediată a lui Ion Iliescu. Bucureşti. S-au făcut câteva recomandări: să se cerceteze evenimentele din mart.M.M. Jordi Sole. şi politic. de tip socialist".

3. Adunarea Parlamentară care corespunde intenţiei unei participări parlamentare mai largi la C. directorul S.C.A. Participanţii la miting sunt în majoritate oameni în vârstă. la care aderă 22 membri ai N.A. '89) şi chiar s-a angajat să le susţină. fost deţinut politic.S.R.D. are o serie de întâlniri printre care cu François Mitterrand şi Mihail Gorbaciov. 1990).M. Miting popular al F. Constantinescu Claps (P. pe Vaclav Havel. 2.D. S-â considerat că ordinea acestor menţionări exprimă şi ierarhia preferinţelor pentru ajutor economic şi financiar.S. • 19 nov.M. George Bush îi menţionează drept „cei care au îndrăznit să acţioneze". Au loc şi schimburi de replici tăioase. că fără o anumită susţinere comuniştii n-ar fl îndrăznit să ridice capul. Acesta din urmă avertizează că nu doreşte să fie susţinute tendinţele separatiste care se manifestă în U. e un moment istoric important. în fruntea demonstranţilor se află Costache Nicuşor de 71 de ani.R.A. dă o declaraţie prin care cere demisia factorilor de răspundere din armată. Ion Raţiu e de părere că (rejnaşterea P. organizează un marş al tăcerii în semn de protest faţă de reactivarea P.N.D. început în 1975. a unui important număr de militari.N. şi nu la revedere". în bloc. • 22 nov.C.1990 preşedintele e girat de această Asociaţie.RR.C. Ca să poată fi înfrânt cu adevărat.S. a prezentat trunchiat întâlnirea pentru a obţine o imagine favorabilă preşedintelui.) cere să fie interzisă prin lege existenţa acestui partid (la întoarcerea sa de la tribună Ion Raţiu îl îmbrăţişează cu afecţiune).S. A.I. Carta de la Paris pentru o nouă Europă care consacră procesul de destindere pe continent. care 51 înconjoară şi îi reproşează violent trădarea idealurilor Revoluţiei. hotărăşte trecerea în rezervă. Tratatul privind dezarmarea convenţională în Europa.R. la Helsinki.F.C. cu 108 1990 ocazia împlinirii à 6 luni de la victoria în alegeri.S.A. Jozsef Antal. Declaraţia comună de neagresiune în care cele 22 de state semnatare se obligă să nu recurgă la ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei împotriva integrităţii teritoriale a vreunui stat. mulţi poartă în mâini fotografia unui deţinut politic pe care scrie: „Adio P. Pe Calea Victoriei coloanele sunt aplaudate şi se aruncă flori. Reîntors în Senat îşi anunţă demisia ca semn de dezaprobare a apariţiei P. Cu această ocazie se creează o serie de structuri şi instituţii noi ale Conferinţei general-europene: Consiliul de miniştri Secretariatul (sediu la Praga).A. Mulţi participanţi şi multe discursuri printre care se remarcă vorbitorii: Petre Ro­ man.A. 1975 „Actul final de la Helsinki". Victor Atanasie Stănculescu (22 sept.C.N. e vinovat. cărora le-a recunoscut dreptul de a aspira la obţinerea independenţei. Numeroase alte acţiuni protestatare însoţesc reintrarea în viaţa politică a foştilor comunişti (protestează şi Liga Sindicatelor minerilor din Valea Jiului). şi ai Pactului de la Varşovia.D. Tadeusz Mazowiecki.. adevărul privind participarea armatei la evenimentele din dec. ca şi reactivarea ofiţerilor C. Asociaţia „15 Noiembrie" Braşov cere încă o dată demisia lui Ion Iliescu. prezent la Conferinţă.T. • 20 nov.R.R.O. mai ales în apropierea gurilor de metrou. prezintă în faţa Parlamentului un raport în legătură cu specificul. Sergiu Nicolaescu coboară printre demonstranţi.S.Ţ. Jozsef Antal anunţă că cele 6 ţări membre ale Tratatului de la Varşovia au căzut de acord asupra dizolvării structurilor lui până la sfârşitul anului următor.D.R. Virgil Măgureanu. cu 1 300 lei pensie. iar reprezentanţii F. Participarea e impresionantă. Jelio Jelev. acesta a recunoscut oportunitatea unor revendicări (înnoirile democratice din cadrul armatei. • 19-21 nov. T. Paris.A. în cuvântul său. între suporterii Frontului şi adversarii acestuia.E. George Bush afirmă că documentele semnate au o importanţă unică în istorie: 1. 1990 şi 12 nov. Şi alţi parlamentari se pronunţă în legătură cu apariţia acestui partid: unii din opoziţie spun că F. consideră că n-au ce să-şi reproşeze. structurile 109 şi programul acestei instituţii şi răspunde unor probleme care ..A. cu vinovăţii notorii şi deci vulnerabili şi uşor de şantajat. Preşedintele Franţei consideră Conferinţa drept cel mai important moment politic din ultimii 45 de ani. C. el trebuie să existe.N. La întâlnirea reprezentanţilor C. eliberat în 1970. Claudiu Iordache. François Mitterrand deschide lucrările Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa la care participă 34 de delegaţi. trecuţi abuziv în rezervă. în faţa clădirii unde au loc lucrările Senatului coloanele se opresc pentru o manifestaţie de protest. Ion Iliescu.N. Liviu Mureşan.: „Mă simt incapabil în momentul de faţă să găsesc o soluţie de liniştire pentru conştiinţa mea". în varianta P. în urma acestei măsuri C. -Conducerea MAp. adică toţi şefii de stat şi de guvern care au semnat la 1 aug. Piaţa Aviatorilor.V.A.D. Biroul pentru alegeri libere (sediu la Varşovia). îmbrăcat în zeghe şi legat cu lanţuri la mâini şi la picioare. referindu-se în mod expres la ţările baltice. cu ministrul apărării.S.S. membri ai C. Centrul de prevenire a conflictelor (sediu la Viena).

N. . sociale şi politice a ţării. după Revoluţia din dec. la orele 11. • 29 nov. veterani de război.Ziarul Unirea din Alba Iulia publică un Comunicat al armatei „Transilvania" (semnat de generalul Paul Cheler. în România liberă s-au putut citi. Să 111 ne . a născut şi a instaurat cea mai feroce 110 1990 dictatură.N. a trecut în rezervă sau îndepărtat 6 000 de cadre ale fostei Securităţi şi a preluat un sfert din aparatul informativ al acestei instituţii. consacrată lui 1 dec. • 30 nov. generat şi acoperit crime. C. şansa noastră în istorie.N. este ales în fruntea Partidului Conservator ceea ce îl recomandă ca pe viitorul candidat la funcţia de prim-ministru. mass. Sindicatul liber al R. -Asociaţia „15 Noiembrie" Braşov. a capilor acestei conjuraţii .I.media pregătesc sărbătoarea de la 1 Decembrie care urmează să aibă loc la Alba Iulia. de linişte şi pace" la festivităţile care vor avea loc la Alba Iulia cu prilejul Zilei Naţionale. -Ziarul România liberă declară că va găzdui în paginile sale. precedat de un marş pe arterele centrului Capitalei.începând cu Consti­ tuţiile comuniste . Asociaţia veteranilor de război. după 45 de ani.Ţ. 1989. Sergiu Andon scrie: „Fiţi buni şi vedeţi în sărbătoarea noastră nou aleasă. între 1944 şi 1989". Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti îi propun lui Ion Iliescu un dialog pentru 28 nov. înlăturarea tuturor măsurilor abuzive antidemocratice şi antiumane adoptate în regimul comunist de-a lungul existenţei sale. blând şi omenos. unităţile Armatei Române defilează pe sub arc. John Major (47 de ani). Se remarcă prezenţa oficialităţilor începând cu Ion Iliescu şi Petre Roman. înlăturarea persoanelor compromise.A. -Londra. oamenii de ştiinţă şi cultură. Ministerului de In­ terne. Unii angajaţi cu opinii neconvenabile conducerii (Vartan Arachelian.. La această invitaţie . în Piaţa Revoluţiei P. protejându-i pe vinovaţi de dreapta pedeapsă. • 1 dec. „în acelaşi timp.a structurilor şi instituţiilor regimului dictatorial. timp de peste patru decenii. Londra. Bucureşti. armata va da o ripostă fermă.R. Dumitru Iuga. să fie adusă în faţa judecăţii naţiunii ideologia extremistă de stânga.Ap. condamna­ rea şi abolirea tuturor legilor nedrepte .1990 continuă să neliniştească opinia publică: documentele fostului Departament al Securităţii Statului au fost puse în totalitate sub controlul M.D. vreme îndelungată. MargaretThatcher îşi anunţă demisia pentru că rezultatul alegerilor nu îi este atât de favorabil încât să-şi păstreze funcţia de lider al Partidului Conservator şi.Ap. Mihaela Minai) sunt marginalizaţi sau chiar înlăturaţi. fostul ministru al finanţelor în Marea Britanie. Societatea Timişoara. Jivkov apreciază că s-ar putea obţine un miliard de dolari cu care s-ar putea construi un spital pentru copii. Se depun coroane de flori la baza Arcului de Triumf. Ceremonie solemnă.RI-ului.D. Se propune ca posturile de conducere să fie ocupate prin concursuri serios organizate. dar posibil veşnică. reprezentanţii partidelor politice. S. demnitatea de prim-ministru al Marii Britanii. Ion Iliescu lansează o propunere: „Vreau să ne gândim cu toţii cum să facem din această sărbătoare un prilej de reconciliere naţională. în care se promite că se va asigura „un climat de siguranţă şi ordine. preşedinţii camerelor Parlamentului. în prezenţa reprezentanţilor presei şi televiziunii având ca punct de pornire deteriorarea continuă a situaţiei economice. • 27 nov. iar aparatura preluată de M.T. . toate mijloacele tehnice folosite de fosta Securitate pentru interceptarea convorbirilor telefonice au fost dezafectate. protestează contra modului discreţionar în care se conduce Televiziunea. acuzatori sau apărători ai acestei perioade.C. în timp ce foştii activişti culturali care au condus altădată Televiziunea sunt din nou în fruntea instituţiei. (în Adevărul. care a inspirat. a conjuraţiei care a acoperit puterea în stat. ziua înfăptuirii României Mari. • 26 nov. un proces al ccmunismului în care vor apărea toţi cei care consideră că au ceva de spus ca martori. împotriva tuturor acelora care vor tulbura şi vor încerca să compromită Sfântul nostru 1 Decembrie". Todor Jivkov propune scoaterea la licitaţie internaţională a cadourilor primite de el în fosta calitate de conducător de partid şi de stat. Cu câteva zile înainte de această dată oficialităţile politice. cultelor religioase.Alianţa Civică cere ca în numele poporului. comandantul acestei armate) către populaţie. Academiei Române. ai armatei.A. Pentru prima oară.nomenclatura comunistă -şi a braţului ei înarmat. '89. la Arcul de Triumf. în consecinţă. răniţii în Revoluţia din dec. Sofia. anunţă că va declanşa greva foamei dacă protestul nu va avea ecou. mergând până la deschiderea focului. Preşedintele sindicatului. un prilej de concordie şi nu de discordie".V. marchează Ziua Naţională a ţării printr-un miting. istoriile triste ale celor care au avut de suferit din partea regimului comunist. ca un Tribunal Moral. ai S. 1918. judecarea celor care au terorizat acest popor. poliţia politică -Securitatea.R.

în cadrul unui miting se fac cunoscute participanţilor hotărârile recent încheiatei 112 1990 Conferinţe Naţionale a Studenţilor..I.B. se depun coroane de flori la statuia lui Mihai Viteazul.'89 şi în perioada următoare. susţinut de aliaţii săi. Szocs Gâza.F. se solidarizează cu Dumitru Iuga aflat în greva foamei.T. şi având ca motive: lipsa de preocupare pentru aflarea adevărului în legătură cu crimele comise în dec.Z. Asociaţia pentru apărarea drepturilor omului din Cluj. ori demisia preşedintelui. din cadrul S.'89 nu sa aflat adevărul despre aceste evenimente. Claudiu îordache. Consiliul Sindicatului Democrat din I. iar decizia în legătură cu greva generală nu poate aparţine decât conducerii sindicatelor şi poate fi pusă în discuţie doar după un dialog cu reprezentanţii Guvernului. • 5-9 dec. are loc la Alba Iulia. A. Şi totuşi „reconcilierea" şi „concordia" nu s-au realizat. în urma acestui gest de protest. S-a dat citire moţiunii Conferinţei şi scrisorilor adresate preşedinţiei.Rşi cu Dumitru Iuga.R. invocând simultaneitatea unor mitinguri care ar împiedica circulaţia. de la 1 Decembrie 1918. echivocul care caracterizează opţiunea politică a factorilor de putere. Alte sindicate din Capitală anunţă organizarea unor marşuri şi mitinguri de protest în Piaţa Victoriei şi Piaţa Aviatorilor. student. Se citeşte Declaraţia solemnă a Parlamentului României.V. Răzvan Theodorescu se întâlneşte cu lideri ai Sindicatului liber din Televiziune. că regretă incidentele produse spontan. şi sub egida Parlamentului. ei nu acceptă să renunţe la miting. Corneliu Coposu. Timişoara. Victor Stănculescu. Câteva oficialităţi în frunte cu Petre Roman sunt acuzate de cei ofensaţi şi de alţi reprezentanţi ai opoziţiei că au alimentat prin gesturi încurajatoare ultragierea opoziţiei. o adunare populară consacrată desăvârşirii României Mari.Sindicatul Şoferilor avertizează că va declanşa o grevă generală la nivel naţional pentru că primarul general al Capitalei n-a aprobat desfăşurarea unei manifestaţii cu utilaje din dotare în ziua de 10 dec. Cornel Pumnea întrerupe Actualităţile şi vorbeşte pe post în numele acestui sindicat. în care se apreciază că apelurile la grevă generală ale unor sindicate „îşi au originea în obscure manipulaţii ale unor forţe ostile intereselor generale ale României". .G.S. autospeciale şi alte mijloace de transport. Primăria Capitalei nu-şi dă acordul. vicepreşedinte al Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi Gheorghe Roncea .a. militare. Sunt prezenţi şi reprezentanţii altor cinci mari formaţiuni sindicale din ţară. -Buziaş -Timişoara. -La o conferinţă de presă. economice şi sociale.N. de care se face vinovată opoziţia pentru că „cine seamănă vânt culege furtună".D. -Ion Iliescu are o întrevedere cu o delegaţie a Confederaţiei sindicale Frăţia şi a Sindicatului Şoferilor condusă de Miron Mitrea.1990 spunem -pentru întâia oară de 1 Decembrie -La mulţi deapururea mulţi ani! La mulţi ani în sănătate prea iubit popor al României!". veterani de război etc. reprezentanţii Sindicatului Şoferilor declară că greva generală se declanşează pe termen nelimitat până la rezolvarea câtorva revendicări: demisia Guvernului şi crearea unui guvern de uniune naţională. .Comunicat al Colegiului Director al F. iar demersurile sindicaliştilor pe lângă structurile de putere n-au avut nici un efect. Alianţa Civică.R. se solidarizează cu Dumitru Iuga. persistenţa unor structuri anacronice. pe platoul Romanilor. Sindicaliştii sunt inflexibili.P. Parlamentului şi Guvernului. se solidarizează cu Sindicatul liber din RT. Rezoluţia Conferinţei conţine decizia de a se declanşa greva generală a studenţilor începând cu 11 dec. declară că na avut astfel de intenţii. anunţând că Dumitru Iuga este în stare critică în greva foamei. • 4 dec.) în această notă. • 6 dec. se va declara greva generală a studenţilor. Victor Surdu. declară greva foamei. la mitingul iniţiat de Confederaţia sindicală Frăţia şi de Sindicatul Şoferilor sunt prezente peste 10 000 de persoane. Sunt prezente cele mai importante personalităţi politice. religioase.R. • 8 dec. întârzierea şi lipsa de claritate a programului de reforme politice. Sergiu Cunescu. Pe patru dintre căile de acces spre Piaţa Aviatorilor au fost parcate câte 50 de camioane. demiterea conducerilor unităţilor economice. pentru că în preajma unui an de la Revoluţia din dec. Radu Ceontea ş. Mihai Gheorghiu. Radu Câmpeanu. transportul în comun şi aprovizionarea populaţiei. .M. Sindicatul liber din R. basculante. A. • 3 dec. • 10 dec. Corneliu Coposu şi Radu Câmpeanu sunt huiduiţi în timp ce îşi ţin cuvântările.V. Petre Roman. are loc un tedeum cu participarea tuturor cultelor. '89".. Dan Marţian.In Piaţa Aviatorilor. Cele 52 de organizaţii studenţeşti prezente la Conferinţă au înscris în moţiune concluzia: ori ieşirea în stradă. Se ţin multe discursuri: Ion Iliescu.R. 113 C 8 • Istoria . a organelor administraţiilor judeţene şi alegerea în locul lor a acelora „care reprezintă cu adevărat spiritul Revoluţiei din dec.

Greva se desfăşoară în 51 de facultăţi. 115 . Se speră ca Rusia să nu intervină". Proclamaţia se încheie cu un „La mulţi ani!". o nouă lovitură de stat [. în acest sens. Pentru că majoritatea cererilor le-au fost satisfăcute. antiguvernamentale şi apeluri la solidaritate către populaţie: „Haideţi cu noi !". Ion Iliescu lansează un apel: „Să dispunem în această lună de timp şi linişte pentru a ne comemora şi cinsti eroii. adjunct al ministrului de externe al U. Medicină. Partidul Muncii (comunist) hotărăşte adoptarea pluripartidismului. Galaţi. şi realizat la 12 dec..S. urmărită şi realizată de F. ca şi la Universitate şi Institutul Politehnic. Ploieşti. Politia intervine în forţă. La Slobozia şi Constanţa au avut loc mitinguri de solidaritate cu cel din Bucureşti. • 11 dec. inaugurând astfel perioada de destalinizare a ţării. Kovaliov. Sub presiunea manifestaţiilor populare lupta dintre conservatori şi reformatori se încheie cu o victorie a reformatorilor. publicat în Adevărul în 15 dec. eliminându-1 pe Stanislaw Tyminski.1990 Se scandează pentru unitatea sindicală.c. 114 1990 • 12 dec. orele 16. -Liga Studenţilor declară grevă generală pe termen nelimitat în semn de protest faţă de gravele erori comise de Ion Iliescu. Liderii partidelor politice. directorul ziarului. -Varşovia. • 13-15 dec. marcată de tulburări sociale şi incidente violente. -Albania. Craiova.]. sindicaliştii anunţă că la 12 dec.) • 14 dec. laureatul Mihail Gorbaciov este reprezentat de A..) • 13 dec. al unui „mic grup de patrioţi români". „Se are în vedere un guvern de uniune naţională. Se hotărăşte ca studenţii să meargă în fabrici şi să discute cu muncitorii. (Adevărul din 14 dec.'89. eliberând locul şi împiedicând regruparea acestora. Proclamaţia Parlamentului transmite un apel la înţelegere. . pentru a cinsti memoria celor care au căzut în decembrie anul trecut. Iaşi. orele 24 îşi vor relua activitatea. Se discută despre deteriorarea relaţiilor cu muncitorii. Petre Roman şi Guvern. sistem eficient de protecţie socială.R.N. în Piaţa Operei se adună demonstranţi care scandează lozinci antiprezidenţiale. Lech Walesa câştigă alegerile prezidenţiale în Polonia.D. pentru Crăciun. „Nu staţi în balcoane că muriţi de foame!"). greva generală şi demisia Guvernului.Oslo.S. La Ceremonia decernării Premiului Nobel pentru pace pe anul 1990. pentru sărbătorirea unui an de la Revoluţia ai cărei eroi sunt evocaţi patetic: „Să fim mândri şi să ne arătăm demni şi înnobilaţi de lupta şi jertfa lor!".C. In preajma sărbătoririi unui an de la Revoluţia clin dec.Ţ. Continuă greva şoferilor. Mitingul s-a desfăşurat fără incidente. Se primesc confirmări de declanşare a grevei şi în ţară: Timişoara (Mari cearşafuri albe pe care s-a scris cu tuş negru cuvântul grevă au fost înălţate pe clădirile Facultăţii de Agronomie. Constanţa. Grupuri de manifestanţi ocupă zona şi blochează circulaţia.N.'89. După ce face o sinteză a schimbărilor petrecute în România după dec. '89. în Comunicatul Convenţiei Studenţeşti din Bucureşti se anunţă declanşarea grevei generale şi se adresează un apel la solidaritate şi altor categorii sociale. -Piaţa Universităţii." (îndemnul este extras din interviul intitulat „Singurătatea preşedintelui sub vremuri grele".) Aceste îndemnuri la linişte şi reculegere sunt consecinţa unor avertismente care circulau tot mai insistent. Revendicări: salarii corespunzătoare creşterii preturilor. Majoritatea autobazelor sunt în grevă. Cluj. publică apelul. Se precizează că dacă nu se vor primi răspunsuri din partea organizaţiilor muncitoreşti până la 19 dec. Petroşani.S. Se cere celorlalte categorii de salariaţi să-şi exprime poziţia în legătură cu grevele studenţeşti. au şi plecat în străinătate de unde vor conduce prin Europa Liberă acţiunile". La reuniunea Convenţiei Studenţeşti din Bucureşti se hotărăşte ca greva generală să nu înceteze decât o dată cu rezolvarea revendicărilor. de Darie Novăceanu. conform cărora opoziţia şi alte forţe se pregăteau să răstoarne puterea cu ocazia sărbătoririi unui an de la Revoluţia din dec. studenţii vor înceta grevele. (Votată de cele două camere reunite ale Parlamentului. Ziarul susţine că este vorba despre una dintre foarte numeroasele atenţionări sosite la redacţie: „Se pregăteşte după 15 dec. pentru a nu se implica direct în rebeliune. linişte şi pace. în ziua a doua a Conferinţei au fost alese Consiliul Director (27 de membri) şi Comitetul de coordonare (11 din cei 27 membri). La Cotroceni au loc tratative în prezenţa lui Ion Iliescu. Proclamaţia a înregistrat 7 abţineri din partea P. adică după 15 dec. La Ateneul Român au loc lucrările primei Conferinţe Naţionale a Alianţei Civice. între reprezentanţii Guvernului şi cei ai Sindicatului Şoferilor şi ai altor centrale sindicale. a. S-a promis ungurilor care vor sprijini acţiunea reânfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare în prima fază. introducerea în Parlament a proiectelor referitoare la legislaţia muncii şi a celor cu consecinţe sociale numai după negocierea cu sindicatele şi cu acordul acestora. Se dă publicităţii un amplu program de revendicări. considerând că iniţiativa lor este dezaprobată de celelalte categorii sociale.

1990 A fost adoptată Carta Alianţei Civice şi Apelul acesteia la solidarizarea tuturor forţelor politice şi nepolitice în scopul soluţionării (prin alegeri anticipate şi formarea unui guvern de uniune naţională) a crizei pe care o traversează ţara. (In aceeaşi zi Alianţa Civică anunţă că manifestele răspândite în Bucureşti, în numele şi cu sigla ei, şi chemând la o mişcare de stradă de tip legionar în 14 dec, reprezintă o mistificare, o provocare prin care se încearcă prezentarea Alianţei ca o organizaţie ce incită la violenţă.) Comitetul de coordonare este format din 11 membri: Marian Munteanu, P.M.Băcanu, Iulian Cornăţeanu. Mircea Diaconu, Gabriel Andreescu. Dumitru luga, Ana Blandiana, Mihai Şora, George Şerban, Stelian Tañase, Nicolae Manolescu. Funcţia de preşedinte urmează să fie deţinută prin rotaţie de cei unsprezece, primul fiind Marian Munteanu. Printr-o scrisoare deschisă se transmite un apel lui Dumitru luga pentru a înceta greva foamei. • 15 dec. Se constituie Convenţia Naţională pentru Instau­ rarea Democraţiei la care aderă: Partidul Ecologist Român, P.N.L., P.N.Ţ.C.D., P.S.D.R., U.D.M.R. Program: instaurarea unei societăţi profund democratice, instaurarea adevărului în toate domeniile vieţii publice, climat de înţelegere, toleranţă, armonie socială, patriotism autentic. Alianţa rămâne deschisă şi altor formaţiuni. Prin Dan Mocănescu se semnează afilierea Cartelului Sindical Alfa la Convenţie. Ulterior au loc proteste pentru că nu s-ar fi cerut acordul tuturor federaţiilor componente ale Cartelului Alfa cu privire la această alianţă. 16 dec. Timişoara. 34 de organizaţii politice şi apolitice ca şi primăria, prefectura, poliţia, cultele, garnizoana Timişoara colaborează pentru a realiza comemorarea unui an de la izbucnirea Revoluţiei. La ora 13 esplanada dintre Piaţa Operei şi Catedrală e plină. Sunt zeci de mii de oameni, studenţi, muncitori, intelectuali, mulţi cu banderole albe, purtând steagul tricolor cu stema decupată. Se strigă: „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara", „Păcat, păcat, de sângele vărsat", „Iliescu pentru noi este Ceauşescu II", „Jos Iliescu, lângă Ceauşescu", „Bucureşti, ajută-ne, să scăpăm de F.S.N.", „Grevă generală", „Iliescu nu rezişti, nici cu mii de securişti", „Frontul salvării, trădătorii ţării". în dreptul ziarului Renaşterea Bănăţeană se strigă: „mincinoşifşi se huiduie. Se îngenunchează în dreptul locurilor unde au căzut victime. în faţa prefecturii se scandează: „Cinste lui, prefectului". Pe o melodie de George Grigoriu se cântă: Partidul, Iliescu. România. Pe pancarta purtată de Asociaţia „ 17 Decembrie" a răniţilor şi familiilor îndoliate
116

1990 în Revoluţia din Timişoara stă scris: „Vrem dreptate pentru morţi, nu fotolii pentru hoţi!". Mitingul ţine până seara târziu, se prelungeşte şi peste noapte. S-au formulat numeroase revendicări (demisia lui Ion Iliescu, a lui Petre Roman, invalidarea mandatului unor parlamentari etc). • 17 dec. Şedinţa în plen a Parlamentului pentru come­ morarea victimelor Revoluţiei din dec '89 -un an de la masacrul din Timişoara. Unii parlamentari au vorbit în termeni severi despre ceea ce Alexandru Bârlădeanu a numit „aşa-zisul miting de pe 16 dec. de la Timişoara". Majoritatea parlamentarilor reacţionează violent la propunerea adoptării unei hotărâri prin care să se interzică forţelor de ordine să deschidă focul asupra demonstranţilor neînarmaţi- La rândul ei Societatea Timişoara protestează împotriva acestei atitudini. - O altă zi de doliu la Timişoara. Lumini şi lumânări aprinse în plină zi. Coloane masive de oameni au steaguri îndoliate şi coroane de flori. Slujbe la locurile de martiraj. Se sfinţesc piatra de temelie a Bisericii Martirilor (Calea Girocului) şi o troiţă dăruită Timişorenilor de locuitorii Săpânţei prin sculptorul maramureşan Dumitru Pop. Slujbă la crucea din faţa Catedralei, scurte cuvântări, şi câteva scandări împotriva puterii. Comitetul de organizare a manifestărilor de comemorare a unui an de la Revoluţia din dec. '89 de la Timişoara face public protestul împotriva profanării memoriei martirilor timişoreni şi a discreditării Revoluţiei de către unii parlamentari, în şedinţa din 17 dec. 1990. - întâlnire la Cotroceni între Ion Iliescu şi o delegaţie P.N.L. condusă de Radu Câmpeanu. Participă Alexandru Bârlădeanu, Dan Marţian, Petre Roman şi Claudiu Iordache. Se discută despre posibilitatea unor tratative cu partidele politice şi formaţiunile din opoziţie (P.N.L. se angajează să pregătească opoziţia pentru confruntare) în vederea căutării unor formule de coparticipare la guvernare, - Apel al Colegiului de conducere al Televiziunii către Sindicatul liber din instituţie în care se formulează rugămintea ca Dumitru Iuga să înceteze greva foamei. - Sindicatul liber din R.T.V.R., informează, prin Biroul Executiv, că datorită eşuării demersurilor făcute pe lângă conducerea Televiziunii de a rezolva situaţia de criză din această instituţie se declară declanşarea unei greve de tip japonez, începând cu 17 dec orele 8. - Studenţii Mihai Gheorghiu şi Gheorghe Roncea încetează greva foamei. 117

1990 • 18 dec. La Institutul Politehnic Bucureşti are loc un miting de solidaritate cu Dumitru Iuga. - Marş studenţesc de solidaritate cu Dumitru Iuga. în faţa Televiziunii se strigă: „Iuga, te iubim, orice-ar fi te sprijinim", „Iuga dacă moare, e răscoală mare", „Demisia - Iliescu, Valeriu, Theodorescu". • 19 dec. Răzvan Theodorescu se întâlneşte cu Dumitru Iuga şi se angajează să satisfacă o mare parte din cererile Sindicatului liber din R.T.V.R. Ca urmare Dumitru Iuga renunţă la greva foamei. - Tratative între Ion Iliescu şi o delegaţie de membri ai Consiliului Director al Alianţei Civice -P.M.Băcanu, Nicolae Manolescu, Marian Munteanu, Al.Popovici, Mircea Sevaciuc, StelianTănase. Biroul de presă al preşedintelui dă un comunicat în care se precizează: „preşedintele a apreciat pozitiv întâlnirea cu reprezentanţii Alianţei Civice, aceasta însemnând începutul unui posibil dialog constructiv". Din comunicatul Alianţei Civice nu rezultă o la fel de mare încredere în viitorul relaţiilor dintre partenerii dialogului. A.C. reproşează că preşedintele n-a acceptat să se transmită în direct la televiziune întreaga întâlnire şi că au fost transmise separat cele două comunicate . • 20 dec. Timişoara. A cincea zi de comemorare a Revoluţiei din dec. '89. Miting organizat de Frontul Democrat Român, constituit la 20 dec. '89 la Timişoara. Se rostesc cuvântări din balconul Operei, aşa cum se întâmplase şi cu un an în urmă. Primit cu ostilitate de populaţie, Claudiu Iordache (unul dintre cei mai curajoşi şi activi manifestanţi din dec.'89, la Timişoara) îşi depune carnetul de parlamentar pe balustrada balconului Operei, anunţându-şi demisia. „Cinste lui!", strigă mulţimea. • 21 dec. Şedinţă solemnă a Parlamentului pentru comemorarea unui an de la Revoluţia din dec. '89. Multe discursuri, dintre care: Ion Iliescu, Petre Roman, Dan Marţian, Dan Lăzărescu, Victor Surdu, Ion Raţiu. - Timişoara. A treia zi din seria de comemorări. A.C. organizează un miting dedicat Solidarităţii Bucureştiului cu Timişoara. - Bucureşti. Miting comemorativ anunţat de A.C., în Piaţa Universităţii, la orele 13. Participanţii sunt rugaţi să poarte îmbrăcăminte cernită, brasarde negre, flori şi lumânări, iar conducătorii auto să clacsoneze trei minute la începerea mitingului. Se dă publicităţii Carta Alianţei Civice, programul în 24 de puncte (datat 14 dec. 1990) al acestui „organism 118

1990 reprezentativ al societăţii româneşti". Deviza A.C. este „Nu putem reuşi decât împreună". Se anunţă că reprezentanţii Timişoarei cer sprijinul pentru organizarea unei greve generale. Se consideră că revoluţia nu s-a încheiat. Se reiau cântecele Pieţei Universităţii, se strigă lozinci, se îngenunchează pentru reculegere în locurile unde cu un an în urmă cădeau primele victime. în faţa Sălii Dalles un sobor de preoţi oficiază slujbe. De la una din ferestrele Intercontinentalului flutură un tricolor, -Principesa Margareta, fiica lui Mihai de Hohenzollern ia parte la demonstraţie de acolo şi trimite un mesaj. Dan Iosif şi Gelu Voican Voiculescu doresc să se adreseze mulţimii în amintirea importantei lor contribuţii în evenimentele din 22 dec. '89. Mulţimea îi respinge ferm, sunt huiduiţi şi siliţi să se întoarcă în maşina cu care veniseră şi căreia i se sparge parbrizul. - Bucureşti. Asociaţia „21 Decembrie" anunţă că va organiza în fiecare zi de 21 dec. comemorarea eroilor Revoluţiei din dec. '89. în acest an mitingul începe la orele 12 în Piaţa Romană şi va continua cu depuneri de coroane de flori în faţa sălii Dalles, Piaţa Universităţii, Cimitirul Eroilor. • 22 dec. Continuă, paralel, seria de acţiuni comemorative oficiale. Se dezvelesc monumente cu care ocazie se ţin discursuri, se pun plăci comemorative în acorduri de fanfară, se oficiază slujbe religioase şi se păstrează momente de reculegere. Şi Guvernul se întâlneşte într-o şedinţă solemnă cu discursuri de aducere aminte şi veşnică recunoştinţă pentru cei care s-au jertfit cu gândul la salvarea ţării de comunism. Coroanelor de flori depuse de oficialităţi în Piaţa Universităţii (unde se întrerupe iarăşi circulaţia) li se dau foc. -Victor Babiuc, ministrul justiţiei, declară: „primul-ministru cere organelor Procuraturii să ducă până la capăt descoperirea celor care s-au făcut vinovaţi faţă de poporul român, atât în timpul regimului comunist cât şi în timpul Revoluţiei, pentru a fi sancţionaţi de instanţele de judecată potrivit legii. Renaşterea ţării, reconcilierea naţională, restituirea în lume a imaginii adevărate a României nu pot fi concepute fără aceasta". 0 23 dec. La Aeroportul Otopeni se dezveleşte un monu­ ment de marmură neagră pe care sunt gravate numele celor care şi-au pierdut viaţa în acest loc cu un an în urmă. • 24 dec. în ajunul Crăciunului oamenii continuă să-şi aducă aminte de morţii Revoluţiei. Se oficiază slujbe, se aduc flori, se aprind lumânări, se îngenunchează spre reculegere119 la locurile de martiraj.

1990 1990 • 25 dec. In ziua de Crăciun, Dumnezeu îi ajută pe noii conducători ai României să-şi biruie adversarii. La 25 dec. '89 Nicolae Ceauşescu cade secerat de gloanţe, iar la 25 dec. '90, Minai de Hohenzollern este din nou izgonit din ţară. Orele 18,15, aeroportul Otopeni. Sosesc cu o cursă Charter fostul suveran al României şi membrii familiei regale. Sunt invitaţi în salonul oficial, se constată că au paşapoarte diplomatice daneze, fără viza română de intrare în ţară. Li se acordă o viză provizorie de 24 de ore. Familia regală se îndreaptă spre Piteşti, în drum spre Curtea de Argeş, unde voia să asiste la o slujbă religioasă. Intre timp, la emisiunea Actualităţi a Televiziunii se anunţă că ex-regele României a sosit clandestin în ţară, iar prezenţa lui este indezirabilă. Generalul Valeriu Rozoleanu, şeful Direcţiei Generale pentru paşapoarte, declară şi el că „regele a intrat ilegal şi a forţat trecerea frontierei". în consecinţă, pe autostrada Bucureşti -Piteşti, la km. 110, se improvizează un baraj cu vehicule militare şi tractoare pentru capturarea indezirabililor. Suita regală este somată, sub ameninţarea cu arma, să oprească şi este condusă apoi, tot sub ameninţarea armelor, la aeroportul Otopeni, unde ajunge după miezul nopţii. După o lungă aşteptare şi discuţii fără rezultat sunt îmbarcaţi la orele 5,43 într-un avion românesc, cu direcţia Elveţia (avionul cu care a venit ex-regele fusese sechestrat şi declarat inutilizabil, explicaţia fiind că piloţii lui se aflau în stare de ebrietate). Presa a publicat ulterior un comunicat (din partea biroului de presă al fostului suveran, alături de fotografia sa, cu paşaportul în mână, pe care viza românească se putea desluşi) cu titlul „Rămân credincios naţiunii române" în care printre altele se putea citi: „Considerând confiscarea paşapoartelor, conducerea sub escorta poliţiei a întregului grup, sechestrarea lui pe aeroport, izolarea lui de exterior, acţiunea autorităţilor române se poate considera ca un flagrant act de încălcare a drepturilor omului". în comunicatul Guvernului se afirmă că vizita a fost neautorizată şi că s-a procedat corect, în spiritul legilor ţării. Episodul avea să stârnească uimirea şi un val neobişnuit de proteste atât din ţară, cât şi din străinătate. -Patriarhul Teoctist îndeamnă pe toţi românii la bunătate, toleranţă şi pace, urându-le Crăciun fericit şi prosperitate. -Se anunţă că Ion Iliescu va face o vizită în China. • 28 dec. întâlnire ratată între reprezentanţii greviştilor timişoreni şi parlamentarii din judeţul Timiş (greviştii solicitau o întâlnire cu Petre Roman, dar acesta na reacţionat la apel). Parlamentarii n-au reuşit să ajungă la Timişoara pentru că şi-au 120 onorat obligaţiile la Bucureşti, unde a avut loc o şedinţă curentă, întâlnirea se realizează peste două zile. Participă şi Florentin Cârpanu, prefectul judeţului, în comunicatul dat de Biroul Executiv al Federaţiei Sindicatelor Libere Timişoara, după ce se face o sinteză a precarei stări economice, sociale şi politice a României, se cere Parlamentului acordarea unui vot de neîncredere Guvernului şi formarea unui guvem de coaliţie. - Palatul Cotroceni. Preşedintele Ion Iliescu îi invită pe foştii membri ai C.F.S.N. la o întâlnire amicală. S-a cântat, s-a scandat „Şi noi suntem români". Preşedintele Ion Iliescu a fost obligat să se aşeze pe covor pentru a se fotografia cu ei. („Până şi corpul de gardă al preşedintelui, după încercări repetate de a-1 proteja de efuziunea sentimentelor celor prezenţi.văzând că nu au cu cine să se înţeleagă, au renunţat la misiunea lor, lăsându-1 pradă încercuirii invitaţilor"; Adevărul -4 ian. 1990, Andrei Alexandru - Bal la Cotroceni). Totuşi preşedintele declară că îl „amărăşte" lipsa unor foşti coleg de C.F.S.N. (Doina Cornea, Ana Blandiana, Ion Caramitru, Dumitru Mazilu.) „Nu pot să spun că am resimţit lipsa lor, dar o undă de regret am simţit. Oameni faţă de care aveam afecţiune - şi aveam impresia că afecţiunea e reciprocă -n-au venit azi şi asta mă amărăşte" . • 31 dec. Surpriza de revelion (după titlul articolului lui Sergiu Andon din Adevărul 5 ian. 1991): „Preşedintele României na vorbit în seara de anul nou 1991 ţării sale şi lumii pentru că avea prea multe de spus".

121

1991 • 10 ian. S.Z.R. -Federaţia sindicatelor din întreaga presă condamnă „acţiunea extremistă, incalificabilă într-un context democratic" de suprimare a ziarului Renaşterea Bănăţeană. -Comunicat către ţară semnat de Comitetul cetăţenesc al municipiului Timişoara în care se cer demisiile preşedintelui, primului-ministru şi a Guvernului, alegeri anticipate, numirea în Colegiul de administraţie al Televiziunii a cinci disidenţi credibili în ţară şi în străinătate, continuarea activităţii C.A.D.A., reactivarea militarilor trecuţi în rezervă, respingerea demisiilor prefectului judeţului şi şefului poliţiei. • 11 ian. Continuă procesul pe care Gheorghe Robu îl intentează contra lui Corneliu Vădim Tudor pentru ofensă adusă autorităţii. -La Timişoara soseşte o comisie guvernamentală formată din 14 membri şi condusă de ministrul resurselor şi industriei, Mihai Zisu, pentru tratative cu reprezentanţii sindicatelor timişorene în condiţiile în care greva generală începută la 14 dec.'90 a continuat fără întrerupere. • 11-12 ian. Timişoara. Tratativele între comisia guvernamentală şi liderii sindicali, conducerile întreprinderilor şi prefectul judeţului se încheie cu satisfacerea câtorva revendicări: liberalizarea salariilor, funcţionarea tuturor întreprinderilor sub regim de societăţi comerciale şi regii autonome, mărirea procentului acordat pentru investitorii străini de la 8 la 15% din veniturile societăţilor. Timişorenii au insistat ca aceste măsuri să fie aplicate în întreaga ţară. După încheierea discuţiilor, preşedintele comitetului de grevă, Traian Pascu, consideră că hotărârile adoptate sunt incom­ plete şi în consecinţă greva va continua până la 16 ian. după care liderii sindicatelor care vor hotărî să înceteze greva vor intra în greva foamei. Se cere încă o dată demisia imediată şi necon­ diţionată a Guvernului care, în opinia sindicaliştilor, şi-a demonstrat din nou incompetenţa în cursul recentelor negocieri. Sindicatele Timişoarei fac apel la sindicatele din întreaga ţară pentru o acţiune solidară şi declanşarea grevei generale. • 11-13 ian. Bucureşti -Piaţa Revoluţiei. Alianţa Civică cheamă la o veghe de solidaritate cu Timişoara. Veghea se trans­ formă în miting, dar A.C. face un apel ca manifestaţia să păstreze caracterul solemn de veghe în tăcere. Acţiunea continuă două zile. Au loc violenţe, arestări, intervenţii în forţă ale poliţiei care încearcă să deblocheze circulaţia în Piaţa Universităţii. Cad victime mai mulţi ziarişti printre care Andrei Iliescu de la agenţia France 123

1991
• 2 lan. Andrei Pleşu, ministrul culturii, îşj anunţă demisia datorită reacţiei Guvernului la vizita fostului suveran al României. Demisionarul consideră că în comunicatul Guvernului emis cu acest prilej se vehiculează fraze proletcultiste despre monarhie şi se invocă legi adoptate de un guvern comunist în complicitate cu ocupanţii sovietici. • 4 ian. în cadrul unei conferinţe de presă, la prefectura judeţului Timiş, Claudiu Iordache propune să se organizeze un scrutin moral asigurat de un colegiu cetăţenesc (5-11 ian. Timişoara) prin care alegătorii săi să se pronunţe efectiv şi operativ în legătură cu oportunitatea rămânerii lui în Parlament, având în vedere deja consumata demisie. Ulterior, această modalitate de consultare a populaţiei a fost contestată chiar şi de opoziţie. La 8 ian, se renunţă la scrutinul moral, iar Claudiu Iordache îşi păstrază calitatea de deputat. • 7 ian. Andrei Pleşu declară că nemulţumirile care i-au provocat cererea de demisie au avut un asemenea efect printre guvernanţi încât „a avut temei să-şi retragă demisia". -Prima şedinţă de guvern în anul care abia a început. Petre Roman îşi mărturiseşte satisfacţia că Andrei Pleşu a renunţat la demisie. ® 8 ian. Tribunalul judeţean Braşov a admis recursul lui Toader Steţca şi dispune achitarea acestuia, condamnat la un an închisoare cu suspendare, pentru ultraj şi ultraj cu violenţă. • 9 ian. Timişoara. Miting organizat de sindicate. Manifestanţii, într-o stare explozivă de revoltă, cer suspendarea ziarului Renaşterea Bănăţeană. în această publicaţie apăruse un articol (semnat „Comitetul Secret pentru Democratizarea Societăţii Timişoara), în care se afirmă că un fost membru al Societăţii Timişoara a plecat din ţară în dec. '90 şi a declarat că scopul nemărturisit al Societăţii ar fi transformarea României într-o federaţie pe baza unui plan în trei etape -ultima etapă fiind alipirea Banatului şi Transilvaniei la Ungaria. Despre liderii sindicali din întreprinderile unde s-a declarat grevă se afirmă că ar fi mituiţi prin intermediul Societăţii Timişoara de către organizaţia „Pro Transilvania"din Ungaria. Conducerea prefecturii şi comandantul politiei îşi dau demisia. 122

recunoaşte Alexandru Bârlădeanu) de la 1 iun. ci aşa cum a reuşit să impună Ion Iliescu (. Petre Roman insistă şi propune o nouă modificare în orarul liberalizării preţurilor: etapa a doua să înceapă nu la 1 iun.D. 1991. suspendarea grevei generale şi trecerea la o nouă formă de protest-greva foamei declarată de liderii sindicali. acuzându-1 de amatorism şi diletantism în aplicarea reformei şi în mod special în politica de liberarizare a preţurilor propusă iniţial pentru luna iul. cu atât mai importantă cu cât primul-ministru al acestui Guvern a promis că va câştiga pariul cu agricultura. Referitor la Raportul în legătură cu evenimentele din 13-15 iun. la cererea prefecturii şi primăriei. Membrii comisiei parlamentare (Nicolae Radu. Raportul Târgu-Mureş are o formă definitivă.U. la o dată încă neprecizată. S. iar cea de a doua să se producă.în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului se citeşte Raportul comisiei de anchetă a evenimentelor de laTârgu Mureş. în şedinţa Guvernului se exprimă îngrijorarea în legătură cu posibila amânare a unor decizii favorabile României în cadrul unor organisme internaţionale (Consiliul Europei. susţinute de ţările aliate au pornit operaţiunea „furtuna deşertului" pentru reglementarea prin intervenţie armată a situaţiei din Golf..'91.N. Chiar şi cei care s-au abţinut de la vot (P. cu două serii de concluzii: 1) cele ale parlamentarilor care sprijină Guvernul şi 2) cele ale parlamentarilor din opoziţie care îl consideră pe Ion Iliescu principalul vinovat pentru episodul 13-15 iun. '90. i sa părut un termen prea apropiat pentru această decizie care n-a obţinut acordul său şi că a aplaudat hotărârea prin care prima etapă a liberalizării urma să debuteze în nov. până la 17 ian. care trebuia să fie gata până la 17 ian. -încetează greva studenţilor timişoreni. Şedinţă animată în Parlament.C. în acest sens. S. • 12 ian. ' 90 au trimis deja la Strasbourg.L. Au fost absenţi 118 deputaţi.Ţ. • 16 ian. iar Raportul 13-15 iun. Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor 125 protestează împotriva înmulţirii atacurilor la adresa acestei . Senatul votează cererea primului-ministru în legătură cu programul de liberalizare. ci la 1 apr. răspunde parlamen­ tarilor care l-au acuzat de tergiversarea prezentării datelor necesare întocmirii Raportului 13-15 iun. (Conform unui sondaj de opinie 76% dintre americani aprobă intervenţia armată şi 22 % sunt împotrivă) -Helmut Kohl este reales în funcţia de cancelar al Germaniei de primul Parlament ales al Germaniei unite. precizând că datele respective au fost livrate în luna nov. Programul de asistenţă al „Grupului celor 24") datorită nefinalizării Raportului comisiei parlamentare pentru anchetarea evenimentelor din 13-15 iun. (Liberalizarea preţurilor a fost o măsură necesară bunului mers al reformei. să blocheze sau să impună o aplicare parţială a liberalizării preţurilor. • 15 ian. La ora 0. din mart. A doua zi. are o formă preliminară. noul Guvern (în care sunt păstraţi mulţi dintre miniştrii care au contribuit la unificarea Gemaniei) va depune jurământul în Bundestag.<să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului". amânată pentru nov. Sabin Ivan) desemnate să întocmească un raport în legătură cu 13-15 iun.I. când a fost aplicată parţial.) sunt de acord că este cea mai im­ portantă lege propusă de Guvern de la începutul activităţii sale.1991 Presse. Alexandru Bârlădeanu îl atacă pe Petre Roman. '90 Alexandru Bârlădeanu mărturiseşte că n-ar vrea să se nască o divergenţă între executiv şi legislativ în absenta din ţară a lui Ion Iliescu. dar care a stârnit multe nemulţumiri în rândul sindicatelor şi al populaţiei.L. 1991. Căutând vinovaţii pentru întârzierea finalizării raportului se reuşeşte doar să se transfere răspunderea de la o instituţie la alta.. • 14 ian. ' 90. 1990. dar nu şi celelalte forme de protest până la satisfacerea revendicărilor. într-un comunicat.A. 1990. la Consiliul Europei. Expedierea rapoartelor fără ca ele să fie dezbătute şi însuşite de Parlament n-a fost supusă la vot. ' 90. Guvernul îşi însuşeşte scrisorile trimise de Petre Roman preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului în care se face apel la publicarea concluziilor privind evenimentele din 13-15 iun. P. Comunitatea Economică Europeană.R. Legea fondului funciar este adoptată şi de Adunarea Deputaţilor.00 GMT (ora 2 la Bucureşti).) • 26 ian. concluziile care erau să pericliteze relaţiile dintre Petre Roman şi Alexandru Bârlădeanu şi dintre România şi organismele internaţionale.) Preşedintele Senatului afirmă că şi luna nov. Unii politicieni şi-au însuşit aceste nemulţumiri şi au încercat să amâne. 124 1991 Nouă lideri sindicali intră în greva foamei.T. nu aşa cum prevăzuse Petre Roman. (Legea a întrunit 249 de voturi pentru şi 29 de abţineri. Urmează ca Raportul să fie supus dezbaterii şi aprobării Parlamentului. Ambele rapoarte sunt neaprobate de Parlament. Sindicatele timişorene au decis. P.A. Sergiu Cunescu. • 17 ian. de la 1 ian.' 90. . • 23 ian.N.N.

a precizat că izvoarele de inspiraţie sunt „tradiţia românească în normele de drept constituţional ca şi practica altor state. • 20 febr. Ministerul de Externe dă o declaraţie prin care se pronunţă pentru desfiinţarea până la jumătatea lui 1991 a structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia. membră a U. dezbat proiectul Constituţiei ţării. Timişoara. nici cu alte ţări care ar dori să adere". „Grupul celor 24" hotărăşte să includă România între ţările est-europene beneficiare de asistenţă în cadrul programului PHARE. Uniunea Ziariştilor Profesionişti. consultări care vizează încheierea unui program de colaborare politică. (într-un interviu acesta declară: „Neplăcându-i figura mea de ţigan alb. suverană şi independentă". De altfel la reacţia solidară a ziariştilor au fost descurajate unele tentative de limitare a libertăţii presei: la scurt timp după alegerile din 20 mai '90 Guvernul avansează un proiect de lege a presei pe care ziariştii l-au considerat mai restrictiv decît reglementările ceauşiste. Slovenia se proclamă „republică autonomă. din partea unor „publicaţii extremiste" şi de „scandal" şi a unor publicaţii ale partidului de guvernământ. • 14 febr. La 25 febr. ca Adunare Constituantă. economică şi culturală între ţările participante. în acest sens Petre Roman adresează o scrisoare lui Jozsef Antal.R. preşedintele comisiei de redactare a proiectului de Constituţie.S.. ) • 30 ian. de Mircea Dinescu. Acordul prevede o perioadă de cinci ani în care se vor . solidaritatea de breaslă faţă de orice tentativă de limitare a libertăţii presei. La 12 mart. -Mircea Snegur.] I-am răsucit mâinile la spate şi am predat-o unor funcţionari care rămăseseră paralizaţi de uimire pe holul Uniunii".S. iar primul-ministru acceptă. preşedintele U. după o îndelungată perioadă de deliberare) s-au pronunţat în favoarea desfiinţării alianţei.1991 instituţii.S. Guvernul retrage proiectul legii audiovizualului.. în locul bisturiului folosind palmele. Sindicatele ziariştilor au adoptat atunci Carta libertăţii presei.S. Antonie Iorgovan. Biroul lărgit al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei hotărăşte să acorde României statutul de invitat special. în primul rând europene". dintre Ungaria. program iniţiat în 1989 şi având în vedere ajutorarea prin credite şi asistenţă tehnico-economică a fostelor ţari socialiste angajate pe calea economiei de piaţă. • 11 febr. Se fac referiri la Florica Mitroi. Parlamentul European aprobă acordul comercial şi de cooperare semnat în 1990 de Comunitatea Europeană cu 127 România.S. ce a dat publicităţii în România Mare o mărturie în care susţine că a fost înjurată şi bătută (la 18 ian. Moldova. Liderii sindicali renunţă la greva foamei. Convenţia organizaţiilor de ziarişti din România realizată la iniţiativa Societăţii Ziariştilor din România -Federaţia sindicatelor din întreaga presă şi de Asociaţia Ziariştilor Români. a presiunii şi şantajelor exercitate asupra lor. Se protestează împotriva agresării ziariştilor. preşedintele sloven.S. Florica Mitroi a vrut s-o ajusteze printr-o operaţie estetică.S. în comunicat se afirmă că aceste atacuri vin din partea unor scriitori şi activişti a căror colaborare cu Ceauşescu şi serviciile fostei Securităţi este de notorietate publică. iar în toamna lui 1990 se revine cu un nou proiect de lege. Milan Kucian. poetă. Toate statele membre ale acestei alianţe militare (U. ultima. transmis şi în numele lui Vaclav Havel şi Lech Walesa: „Paricipantii nu consideră oportună lărgirea cercului de colaborare mei cu România. • 22 febr. depăşindu-şi atribuţiile şi angajamentele. La Sala Palatului încep lucrările celor două camere ale Parlamentului care. Polonia şi Cehoslovacia. urma să aibă loc la Sarajevo o întrunire a reprezentanţilor celor şase republici din componenţa Iugoslaviei în încercarea de a salva ţara de la dezintegrare. să înainteze Parlamentului pentru 126 1991 adoptare proiectul Legii privind sancţionarea unor fapte de încălcare a libertăţii presei. Convenţia Naţională a ziariştilor trimte o telegramă primului-ministru în Brazilia (una din escalele turneului în care se afla în acel moment) în care se precizează că noua iniţiativă legislativă a Guvernului este în fond tot o încercare de limitare a libertăţii presei prin faptul că ignoră Carta libertăţii presei. face prima vizită oficială în România. dublat de proiectul legii audiovizualului. Asociaţia Ziariştilor Liber Profesionişti reafirmă şi susţine dreptul ziariştilor la libera exprimare. • 4 febr. ghearele şi alte accesorii feminine [ . document fundamental care consacră presa scrisă şi audiovizualul drept a patra putere în stat. Asociaţia Ziariştilor Maghiari. Petre Roman doreşte ca România să fie admisă la consultările de la Vişegrad de la 15 febr. precizează: „Slovenia îşi câştigă independenţa prin disociere nu prin secesiune". ® 6 febr. ) în sediul U. 1991. primul-ministru al Ungariei şi primeşte ca răspuns un refuz sec. Bruxelles. că este riscantă o lege a presei înainte de adoptarea Constituţiei şi renunţă la iniţiative legislative în domeniul presei. La 22 febr. Guvernul hotărăşte. • 1 febr. • 13 febr. preşedintele R.

Ion I.G. nu-i mai bate pe copii!". referitoare la situaţia din Golf. „Cine doreşte moarte intelectualilor?". iar dacă nu va obţine sprijinul necesar din partea Parlamentului. Bucureşti.R. Pe tot traseul mitingului -Piaţa Operei. la 6 mart.1991 ridica limitele impuse comerţului cu România şi se va acorda clauza naţiunii celei mai favorizate.Istoria . • 26 febr.) • 26-28 febr. „Iliescu reales la al XV-lea Congres". 1991. Ca urmare.] deosebiri de păreri pot apărea mereu". -agentură K.N. Se prevede şi extinderea cooperării în domeniul energetic. -Braşov. condusă de deputatul suedez Andres Bjorek. pică şi Petrică". Brâtianu (preşedintele Uniunii Liberale Brătianu) cere.B.S. Reprezentantul permanent al Irakului la O. Petre Roman prezintă Raportul asupra stadiului reformei şi Programul Guvernului pe anul 1991. trandafiri o să mâncaţi". Piaţa Victoriei -s-au strigat lozinci: „S.N.I. • 3 mart. „F.La Palatul Victoria este semnat „Programul indicativ de asistenţă PHARE pentru România" care va aduce în următorii doi ani 120 de milioane de dolari anual credite nerambursabile. „Noi. „Nu vrem preşedinte. ". se întâlneşte cu Ion Iliescu şi Petre Roman şi participă la o conferinţă de presă: „Sunt foarte fericit deoarece preşedintele Ion Iliescu a afirmat deschis că procesul democratizării în România este ireversibil". redactorul-şef al revistei Memoria şi a numeroşi ziarişti. „După 22. anunţă (în urma succesului operaţiunii „furtuna deşertului") că ţara sa acceptă ansamblul celor 12 rezoluţii ale Consiliului de 128 1991 Securitate. La orele 17 o delegaţie formată din studenţi şi cadre universitare au intrat în Palatul Victoria pentru a înmâna un memoriu de protest împotriva violenţei. rosteşte un discurs în faţa Parlamentului. asistenţă tehnică şi managerială. Pe pancarte se putea citi: „Ne dati voie să gândim?".R. Partenerii de discuţie au fost Petre Roman şi Bogdan Baltazar purtătorul de cuvânt al Guvernului. „Jos Bârlădeanu". „Nu vă fie frică. Deşi primul-ministru con­ sideră că în decurs de câteva luni reforma a avansat în ritm rapid. în rândul funcţionarilor publici. Premierul şi-a mărturisit regretul de a nu putea aplica întotdeauna normele democratice datorită prezenţei (încă!) a unor cadre din vechile structuri în funcţii importante. Oaspetele a dăruit şi mărţişoare: medalia de onoare a Consiliului Europei lui Ion Iliescu. Alexandru Bârlădeanu şi Dan Marţian.U. • 27 febr. al educaţiei. S. importante facilităţi comerciale. demisia Guvernului pentru dezastrul politicii interne şi pentru refuzul colaborării pe care 1 a primit de la Vişegrad. • 28 febr. executivul va fi gata să lase locul unei alte echipe guvernamentale. Şi cu această ocazie Petre Roman nu uită să amintească despre ceea ce a supărat pe mulţi . îmi exprim părerile şi caut să ajut la clarificarea unor probleme şi la găsirea unor soluţii". Când am posibilitatea. Şi iată ce afirmă preşedintele ţării în legătură cu evoluţia acestor neînţelegeri: „Eu nu vreau să deranjez. Petre Roman. trebuie să ne asumăm şi costurile acesteia" . dar o dată cu proclamarea încetării focului. ajutoare de urgenţă acordate agriculturii şi unor sectoare industriale. Solidaritatea Universitară şi Convenţia Studenţească bucureşteană organizează un marş de protest împotriva regimului violenţei din România. în faţa celor două camere ale Parlamentului.. cu exemple concrete şi recente: agresare sălbatică a prof. „Jos Guvernul bătăuş! ". în Parlament. • 1 mart. „Unde-s teroriştii?". în acest timp forţele aeriene şi terestre ale coaliţiei înaintează pe teritoriul Kuweitului pentru eliberarea lui. Iliescu pică. La Conferinţa Naţională a Alianţei Confederaţiei Intersindicale. Iliescu a tras în noi". Petru Creţia. actualul guvern. se simte obligat să numească acele piedici care stau în calea restructurării (centralismul excesiv. preşedintele acestui organism. . turismului şi sistemului bancar. Piaţa Romană. pentru că ne minte".. în cursul vizitei are numeroase contacte cu oamenii politici români.sunt frazele finale ale Raportului. „în balcoane dacă staţi. Piaţa Universităţii. (într-un interviu publicat de ziarul Adevărul. suntem deplin angajaţi şi fără ezitare ataşaţi promovării reformei. mentalităţile anacronice) şi să dea asigurări că este hotărât să accelereze procesele de restructurare pentru a duce reforma până la capăt. corupţia şi.. Vizita delegaţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. a lui Banu Rădulescu. anume despre „manevrele forţelor conservatoare". în Letonia şi Estonia la referendumul în legătură 9 . „Sigur că în maniera concretă de aplicare a reformei e firesc să apară controverse [. a Confederaţiei Sindicatelor Independente şi a Asociaţiei „ 15 Noiembrie" se hotărăşte formarea unei centrale care să reunească toate sindicatele ce se autodefinesc ca anticomuniste şi care să se numească Alianţa Confederativă Intersindicală „15 129 Noiembrie". Ion Iliescu este întrebat dacă există neînţelegeri între el şi premier în legătură cu aplicarea reformei.I.

Gruzia. pentru activitatea politico-ideologică depusă în aparatul de partid. (organizat con­ form hotărârii Sovietului Suprem) vizând menţinerea acestei ţări ca o federaţie de state cu drepturi egale. Velicu Radină şi Dănuţ Fleacă fac declaraţii incendiare. Au câştigat reformatorii. • 12 mart.Se dă publicităţii scrisoarea de demisie din Uniunea Scriitorilor a lui Marin Sorescu în urma unor conflicte de proporţii în redacţia revistei craiovene Ramuri unde acesta era redactorşef.S. Pe de altă parte totul este bagatelizat.R. sancţionând astfel F. cea mai importantă fiind scindarea partidului de guvernământ. ca o federaţie revigorată de state suverane cu drepturi egale care să garanteze drepturile şi libertăţile omului de orice naţionalitate?" Din cele 15 republici unionale. Interpretarea aparţine lui Bogdan Baltazar.S. Referendum unional în U. Bucureşti. l-au bătut. ca federaţie de state . ci numai pe cercurile conducătoare.S.R. găgăuzii şi bulgarii s-au pronunţat masiv împotriva desfiinţării Uniunii. Alianţa Civică dă o declaraţie în scopul realizării reconcilierii naţionale plecând de la premisa că răspunderea morală nu trebuie să cadă nediferenţiat pe cele 4 milioane de membri de partid.C.Prin da sau nu se răspun­ de la întrebarea: „Consideraţi oportună menţinerea U.şi pe Petre Roman care încearcă să instaureze o dictatură democratică de partid. ® 16-17 mart. spunându-i în româneşte -dacă vei continua.S. inclusiv celor 6 care nu au participat la această consultare.8% estoni şi 87.C. la câteva zile după ce depusese la O. fostele cadre ale Securităţii. -76% din cetăţenii sovietici s-au pronunţat pentru menţinerea U. bârlădenilor şi ştefan-gheorghienilor din dealul Cotrocenilor.A fi scriitor pur şi simplu îmi este de ajuns". se schimbă catifelele draperiilor. ele­ gant îmbrăcaţi şi mascaţi au descuiat uşa apartamentului. considerat scenă de vodevil jucată chiar de Mazilu: „un cadavru politic caraghios şi penibil. Letonia. un raport despre drepturile omului în România. 1987 pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. O dată cu admiterea recursului sentinţa a fost casată şi schimbată încadrarea juridică în infracţiune de propagandă împotriva orânduirii socialiste.şi va fi impus tuturor republicilor. Argumentul disidentului Radină este că el însuşi a fost împiedicat să ia cuvântul în cadrul Convenţiei. temeinic pregătite nu doar tactic ci şi administrativ (se repară scaune. Totuşi.R. Reacţiile în legătură cu acest inci­ dent sunt contradictorii. „Refuz să cred că democraţia este mai rea decât dictatura" scrie poetul şi încheie astfel epistola adresată lui Mircea Dinescu: . conştienţi că partidul are nevoie de o nouă faţă şi „grupul marţienilor. care se agaţă cu disperare de poziţiile-arici ale nomenclaturii". • 17 mart. Estonia. purtătorul de cuvânt al Guvernului. în Republica Moldova situaţia a fost încordată. te aşteaptă moartea". se caută şi se găsesc sponsori pentru trataţii) se anunţă pline de surprize. o ţoapă perfectă şi un delator"care a înscenat totul pentru a reintra în atenţia opiniei publice şi pentru a mai „băga ceea ce crede el a fi încă un cui în sicriul lui Iliescu şi al lui Roman". Velicu Radină provoacă o conferinţă de presă pentru a anunţa că o parte din membrii partidului vor forma un alt partid. Pe de o parte se relatează cu un ton grav întâmplarea. în timpul lucrărilor.-ul care a trecut la neoliberalism. pentru care s-a dispus achitarea inculpaţilor.N..U. foştii activişti care renunţând la propria profesie au fost retribuiţi de către P. Moldova. iar Ion Aurel Stoica. Peste două zile Consiliul Uniunii Scriitorilor va declara că regretă cererea de demisie a lui Marin Sorescu şi-i transmite rugămintea de a reveni asupra ei. De fapt Petre Roman este 131 .S.S.R.S. l-au tăiat cu o lamă de ras. 130 1991 2) Până în anul 2 000 să nu fie promovaţi în funcţii de conducere sau decizie ale statului foştii membri ai C C . . Lituania. • 5 mart. căutându-se înţelesuri ascunse: „Doi bărbaţi. Dumitru Mazilu este agresat în locuinţa sa. • 4 mart. Rezultatul Referendumului se va anunţa în şedinţa Sovietului Suprem din 21 mart. Geneva. Sala Polivalentă. preşedinte executiv.N.5% letoni se pronunţă în favoarea independenţei ţărilor lor.Armenia. '91) că a avut loc o luptă aprigă între „junii turci" reformatori. la structurile organizatorice inferioare ale acestuia sau la funcţii pe linie de stat.R. în cele din urmă se înregistrează doar două retrageri din rândul membrilor Colegiului Director. Curtea Supremă de Justiţie judecă recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva hotărârilor prin care 61 de muncitori din Braşov au fost condamnaţi în legătură cu evenimentele din 15 nov.S. Lucrările Convenţiei Naţionale a F. Silviu Brucan consideră (în Adevărul din 19 mart.N.1991 cu opţiunea pentru independenţa ţării 77. Chiar şi în aceste ţări cetăţenii care au dorit să voteze au fost liberi şi au avut unde să o facă. 6 au hotărât să nu participe la referendum . Petre Roman este ales lider naţional. pe hol. în acest scop se propune: 1) Orice referire la o persoană trebuie să aibă în vedere faptele şi nu simpla apartenenţă la P.

în Adunarea Deputaţilor explodează bomba: nouă deputaţi din grupul majoritar anunţă retragerea pentru a forma un nou grup parlamentar. este numit de un coleg specimen din „fauna bişniţei politice" şi sala aplaudă.Miting şi marş organizate de Cartelul Sindical Alfa pe traseul Piaţa Revoluţiei . Ion Iliescu propune ca un cerc de specialişti din domeniile economiei şi privatizării. ministrul resurselor şi industriei. „Jos decretele comuniste!". şi al altor formaţiuni.. Totuşi. „Mai bine mort. Moscova. întâlnire între reprezentanţii Guvernului (Petre Roman) şi cei ai Convenţiei Naţionale a Ziariştilor din România. „Suntem golani de 45 de ani". „Nu mai vrem nici un pic preşedinte bolşevic". moţiunea „Un viitor pentru România". Răspunzând la acest mesaj. „Demisia!". înc-o Revoluţie!". se retrag din Parlament legile care. Petre Roman insistă ca miniştrii radicali să rămână în funcţii pentru a asigura coerenţa politicii partidului în perioada următoare.G. Prin înscrisurile de pe pancarte şi prin scandări manifestanţii îşi fac cunoscute convingerile şi revendicările: „I.B.S. grupul parlamentarilor F.N. se strigă: „La palat. odată adoptate. ministrul finanţelor. Fidelii lui Roman îi blamează pe „dezertori". Centrul de greutate al discuţiilor a fost reforma considerată o necesitate vitală pentru viitorul tării. „Singura soluţie. Ion Iliescu va răspunde ofertei Cartelului Sindical Alfa.S. Având ca argument situaţia economică.T. „La Palatul Cotroceni cântă cucuveaua. care n-a fost prezent. viceprim-ministru. • 20 mart. în drum spre Cotroceni. Ca efect. într-o declaraţie.M.R. în şedinţa de Guvern îşi prezintă demisiile Anton Vătăşescu.S. şi România.S. proprietate şi concurenţă va intra imediat în atenţia Departamentului de analiză politică al preşedintelui României. combinate cu măsuri reparatorii de protecţie socială. • 18 mart. S-a formulat apoi reproşul că s-a trecut de la revendicări economice la revendicări politice. 1990. este considerată o încălcare a dreptului la alegeri libere şi a suveranităţii acestei ţări. ministrul de externe sovietic. politică şi socială grea a ţării ca şi. şi Mihai Zisu. Organizatorii consideră necesar să impună preşedintelui şi Parlamentului examinarea unui program legislativ (. S-au adoptat noul statut.Cotroceni. Adrian Năstase. este atacat şi Claudiu Iordache. Şi totuşi. deoarece alegerea sa în această funcţie a avut loc.Piaţa Unirii . în Republica Moldova.Theodor Stolojan. anunţată pentru 1 apr. „N-aţi reuşit. ar fi îngrădit libertatea presei. incapacitatea Guvernului de a-i face faţă şi de a-şi respecta propriul program. să se recurgă la soluţia radicală de eliminare totală a subvenţiei de stat şi la liberalizarea totală a preţurilor. Dumitru. o Rezoluţie privind problema naţională. • 19 mart.) Specialiştii preşedintelui ţării consideră că „Alternativa" sindicatelor suferă de excese şi inadecvări. cu sprijinul Alianţei Civice. la propunerea lui Ion Iliescu. „Fără comunişti!". în urma convorbirilor dintre Alexandr Besmertmh. şi omologul său român. Partea sovietică 133 . fost prim-vicepreşedinte. Programul intitulat „Alternativa Alfa pentru o Românie democratică şi reunită".. nu mai face ordine". Iliescu şi Petrică şi-au găsit beleaua".R. autorii mesajului cer „constituirea unui guvern responsabil. desfăşurarea referendumului din 17 mart. Cauzele mărturisite ţin de ritmul prea lent al reformei. sub conducerea Academiei României şi a Institutului Naţional de Cercetări Economice să participe la o serie de dezbateri în cadrul cărora să analizeze acest program şi oricare altul pentru a se ajunge la varianta optimă care să reziste „confruntării cu problemele actuale deosebit de complexe".V. care să se bucure de încrederea naţiunii şi care să reprezinte o reală schimbare în viaţa politică a ţării". (Concluziile analizei vor fi date publicităţii de ziarul Adevărul la 29 mart. -Mesaj către naţiune al partidelor din opoziţie membre ale Convenţiei Naţionale pentru Instaurarea Democraţiei. îl consideră „un 132 1991 virulent atac la adresa tinerei democraţii româneşti". al Sindicatului liber din R. Se produc şi alte schimbări în conducerea F. care trebuie să fie unul european. La Parlament se depune un memoriu şi sunt huiduiţi Paul Jerbas şi Cazimir Ionescu. Cei trei preferă ca la etapa a doua a liberalizării preţurilor.1991 reales lider naţional al F. la 26 iul. • 22 mart. să-1 dăm jos pe emanat!". Unii membri sunt criticaţi: Nicolae S. „Iliescu şi Petrică nu mai vrem ocaua mică". pentru a-i încuraja pe sindicalişti.N. este parafat Tratatul de colaborare. alt prim-vicepreşedinte. Mitingul sindicaliştilor a avut parte de o participare masivă şi activă.Alternativa Alfa pentru o Românie democratică şi reunită") apt să asigure evoluţia ţării spre o adevărată democraţie şi delimitarea netă de comunism. bună vecinătate şi prietenie dintre U. Convenţia a definit Frontul ca un partid de centrustânga cu o orientare social-democrată. program paralel cu cel al Guvernului şi punând accentul pe privatizare.S. decât comunist!". '91. următoarea escală a manifestanţilor. tara s-a trezit!". la palat. la care este din nou în discuţie libertatea presei.N. .

R.C.R. procedura greoaie şi schimbarea încadrării juridice (favorizarea infractorului) care a transformat procesul poli­ tic în unul penal -nejustificată. în aceleaşi condiţii au făcut închisoare mulţi opozanţi ai sistemului comunist. Oprea Gheorghe. nu s-a ţinut fost exact acelea pe care le-a seama de starea precară a rezervat deţinuţilor regimul sănătăţii lor.R. să-şi activeze conştiinţa anes­ teziată de Ceauşescu ar fi căutat să înţeleagă dacă nu cumva au existat infinite justificări pentru revolta poporului. contribuind din plin la înaintarea României spre comunism. de incriminare a lor. după onorurile. în plus. cu anumite privaţiuni. Olteanu Constantin. Radu Constantin. Pedepsele cu închisoare oscilează între 5 ani şi 6 luni (Popescu Dumitru. inculpaţii au beneficiat de un regim preferenţial. 3) Au fost supuşi unui regim . Chiar dacă s-au considerat persecutaţi. Pană Gheorghe. condamnat pentru neglijenţă în serviciu). Se pronunţă sentinţa în procesul membrilor C. S-au emis nenumărate argumente de susţinere a inculpaţilor şi contraargumente. Au fost achitaţi: David Gheorghe. unii considerând pedepsele prea blânde. în timp ce cu numai câteva luni în urmă. au fost torturaţi. ARGUMENTE: CONTRAARGUMENTE: 1) Au fost devotaţi ţării pe -Au subordonat ţara intereselor care au slujit-o cât au putut străine. de regrete creştine. de dem­ nitate şi de drepturi elementare. cu cât frica pe care au simţit-o imediat după revoluţie s-a atenuat. urmăriţi decenii de-a rândul prin urmaşii lor. chiar exterminaţi. şi-au adunat forţele şi au ridicat din nou osanale comunismului. orgoliul funcţiei şi belşugul de odinioară. au dus la polemici pasionate rămânând pe tot parcursul lor în atenţia opiniei publice.Condiţiile din închisori au dur în închisori. inculpaţii ar mai fi avut resurse acuzate. imediat după 22 dec. dec. dar vinovăţiile comu­ niştilor cu funcţii de răspundere trebuiau stabilite şi aduse în faţa judecăţii pentru întreaga perioadă 1945-1989. exterminaţi cu cruzime. Dimpotrivă. care i-au salvat de fapt pe inculpaţi.S. Cu atât mai mult cu cât în toate documentele P. al fostului CC. au dispreţuit poporul pe care l-au condamnat la mizerie.S. nefolosirea forţei în relaţiile internaţionale . chiar la sinucidere. Certificatele medicale au fost în multe cazuri simple subterfugii pentru a scăpa de dreapta pedeapsă. Toţi au adus dovezi medicale conform cărora trebuiau consideraţi grav bolnavi. dar deloc cu aceleaşi efecte. Documentul confirmă poziţiile celor două ţări privind invio­ labilitatea graniţelor integritatea teritorială a tuturor statelor Europei.1991 apreciază că Tratatul reprezintă triumful noilor relaţii şi că va putea constitui un precedent şi pentru celelalte ţări est-europene. ® 25 mart. Szasz Iosif.Ex. nu numai acest proces ci toate celelalte în care au apărut în boxa acuzaţilor foşti tovarăşi cu funcţii de răspundere înainte de dec. Totu loan) şi 2 ani (Gâdea Suzănica şi Dobrescu Miu.principii stipulate în actul final de la Helsinki şi în Carta de la Paris pentru o Europă nouă.'89. Cei puţini care s-au sinucis au avut parte. ca fruntaşi ai acestui regim. au contribuit prin lipsa de personalitate şi slugărnicie la evoluţia monstruoasă a cultului personalităţii lui Ceauşescu. au fost împinşi la dez. şi în acţiunile de anihilare ale adversarilor comunismului se invocau dreapta judecată şi interesele poporului. persecuţiile pe care le-au suportat au fost incomparabile cu persecuţiile la care au fost supuşi adversarii activi şi demni ai sistemului comunist. Dacă familiile au fost persecutate. cu o sănătate de fier. Procesul a durat 248 de zile (cu 30 de zile mai mult decât cel de la Nürnberg observă cineva. comunismului impus mai bine în condiţiile date. Rezultatele procesului au fost amplu comentate. în principiu. aşa cum ar putea oricine observa) iar pedepsele administrate inculpaţilor (iniţial 24) însumează 34 de ani şi trei luni închisoare. ci lipsei de rezistenţă morală (aceeaşi lipsă de rezistenţă care le-a înclinat coloana vertebrală în faţa lui Ceauşescu) sau incapacităţii de adaptare la o viată anonimă.C. lipsă de libertate.P. Nimeni dintre cei care au susţinut la vârf regimul comunist nu a considerat vreodată cu luciditate şi bună credinţă că ar fi avut vreo vină. cu prilejul vizitei sale în U. 2) Au fost târâţi în închisoare -Acuzaţiile au avut ca suport sub acuzaţii grave care n-au faptic doar perioada 16-22 putut fi dovedite. unanim exprimate. De altfel. umilite. 135 .'89. al P. de sovietici. Tratatul va fi semnat de Ion Iliescu. întreţinută de un trai îmbelşugat. '89 au stârnit reacţii de acuzare sau de compasiune. chiar de un anumit confort. erau foarte activi.de mânie populară mai ales nădejde. 4) Au fost supuşi oprobriului -A existat într-adevăr o stare public. deşi s-a putut observa că abdicarea lor s-a datorat nu vreunei crize de conştiinţă provocată de certitudinea vinovăţiei (n-a existat nici un document în acest sens). După debutul proceselor au fost schimbate încadrările juridice iniţiale 134 1991 cu unele mai blânde. deci şi inculpaţii. comunist.

într-o declaraţie ulterioară cei excluşi şi reuniţi în „grupul parlamentar F. Biroul Executiv al Colegiului Director al F. şi alte măsuri de protecţie socială.la un spectacol brevetat în istorie de partidul bolşevic. Când a luat cuvântul Adrian Severin. Dimitrie Gabriel Nicolescu.R. bună vecinătate şi amiciţie dintre U.S. Dumitru Şerban. de cele mai multe ori televizate ale celor doi „B" -Brucan -Bârlădeanu. Ion Zgorcea. După această intervenţie. „mitingism" (au avut loc mitinguri de protest şi greve la redacţie). alţi doi parlamentari din grupul F. Mihai Iancu.P. Alexandru Bârlădeanu a părăsit sala de şedinţe invocând o subită stare proastă a sănătăţii. Albania.S. 1991 în legătură cu procesul membrilor fostului C. Prezidiul U. Apare Hotărârea Guvernului României (H. • 2 apr. Pentru a demonstra gravitatea situaţiei în care s-a ajuns. .1991 (Acest joc al argumentelor. Părţile se acuză reciproc pe postul de televiziune.Ex. -în Senat. pentru că instituţionalizează funcţia de lider naţional în calitate de conducător politic al partidului şi de şef al executivului şi că nu e de acceptat ca parlamentarii F.) • 26 mart.N. arivism.R. privind indexarea şi compensarea salariilor şi pensiilor de asigurări sociale de stat. Moscova. preşedintele Ion Iliescu face o vizită de prietenie în U. a hotărât să propună Colegiului Director retragerea definitivă a sprijinului F. P.U.U. la radio şi în presa scrisă. ce vor să participe la o viaţă politică civilizată".-l apr.M.P. Este o diversiune să transferi relaţiile din cadrul unui partid în Senatul ţării .N. principala formaţiune a opoziţiei.G. vine cu o declaraţie în care acuză P. Ioan Dănuţ Fleacă.S. Alexandru Bârlădeanu spune că nu e de acord cu Statutul adoptat la recenta Convenţie Naţională a F. Darie Novăceanu îi acuză pe redactori de „scânteism". La alegerile legislative Partidul Muncii (comunist) obţine 60% din mandate în Parlament învingând Partidul Democrat.R. dă publicităţii în ziarul Adevărul de Cluj o declaraţie privind soluţionarea problemei naţionale în România. Ziarul Adevărul apare fără Darie Novăceanu ca director. • 29 mart. Vasile Rădulescu. -76% dintre cei chestionaţi consideră că pentru reprimarea revoluţionarilor din dec.P. -13% îi consideră vinovaţi numai pe soţii Ceauşescu.-iştilor juste.N.S. Gheorghe Manole. La 5 apr.N. -58% consideră pedepsele aplicate C. Disputa Senat -Guvern. A avut loc şi o întâlnire între Consiliul Director al ziarului şi Petre Roman care părea al susţine pe Darie Novăceanu deşi primulministru afirmă că-i leagă doar „o prietenie de hispanişti".D. Alexandru Bârlădeanu propune un guvem de coaliţie. cei doi preşedinţi semnează Tratatul de colaborare.4% consideră pedepsele aplicate C.N. In replică. şi România.S.-ul de activarea naţionalismului extremist în România. se agravează prin polemicile pro şi contra Guvern. Mihai Stoica. Incidentul ia proporţiile unui adevărat scandal de presă. 20 mai" protestează împotriva modului în care se încearcă „intimidarea membrilor F.N. să aibă obligaţia de a susţine Guvernul în timp ce Guvernul îşi ia libertatea de a nu respecta programul politic al partidului. semnată de preşedintele partidului Ioan Al.) cu privire la etapa a doua de liberalizare a preţurilor şi tarifelor.G.V. pentru senatorii şi deputaţii care nu recunosc Statutul şi platforma politică adoptate la recenta Convenţie Naţională a partidului: Alexandru Bârlădeanu. Teodor Horia Mihăescu.S. '91.S. şi-a găsit expresia sintetică în cifre.spune Adrian Severin .Ex.Ex.P.S. militare şi I. Sorin Teodor Botnaru. • 30 mart. manevre dubioase în momentul declanşării procedurilor de privatizare. Barbu Popescu) şi-au prezentat demisia. Constantin Balcan. lipsă de har gazetăresc.S.N.R.N. aducând ca argumente lipsa operei ştiinţifice şi a ţinutei morale. Crişan şi datată 23 mart. -23 % consideră pedepsele aplicate C. '89 sunt vinovaţi atât soţii Ceauşescu cât şi membri C.Ex.P. • 31 mart.-iştilor prea aspre. Cred că tot ceea ce s-a 136 1991 spus aici de către unele persoane este de fapt o diversiune care conduce la un totalitarism mascat. • 4-6 apr. (Constantin Balcan. Ion Iliescu declară că a pus în discuţie şi tezaurul României. Directorul îl dorea preponderent de stat ceea ce nu era pe placul redacţiei. Alexandru Bârlădeanu ţine să se delimiteze de programul şi politica Guvernului pe care le atacă aproape ca un adversar din opoziţie. Redacţia îl acuză pe Darie Novăceanu de afaceri dubioase şi lipsă de loialitate. respectiv Petre Roman -Alexandru Bârlădeanu." -Un impresionant număr de intelectuali români contestă titlul de academician acordat lui Alexandru Bârlădeanu.-iştilor prea uşoare. . în acelaşi timp cu H. în cadrul sondajului de opinie pe care ziarul Adevărul 1 a comandat Institutului Român pentru Sondarea Opiniei Publice şi care s-a efectuat în intervalul 2-31 mart. efect al unui dezacord între acesta şi colectivul redacţional. La invitaţia lui Mihail Gorbaciov. în discuţie e de fapt chestiunea privatizării ziarului. De la înălţimea funcţiei sale.R.Ex. nerestituit in137 .O. Barbu Popescu.S.R. care ar putea continua la nesfârşit. la Kremlin.Am asistat .S.N.

al teritoriilor pe care au locuit şi trăiesc români".A.P.A. acela consacrat drepturilor şi libertăţilor fundamentale. deoarece tocmai în urma unor asemenea dezbateri s-a hotărât ca programul economic Alfa 139 .. Miting al Alianţei Civice având scopul de a atrage atenţia asupra stării Televiziunii „care trebuie învinovăţită pentru incalculabile daune aduse 138 1991 moralei şi conştiinţei publice". conform dreptului la replică). într-o emisiune transmisă pe postul naţional de televiziune.S. • 12-14 apr. Adrian Marino. inactuală. Toader Steţca..R. (Interviu dat ziariştilor în avion la întoarcerea în ţară -6 apr.) Semnarea acestui tratat va duce la o avalanşă de intervenţii în care istorici. oameni politici şi oameni de cultură încearcă să demonstreze inoportunitatea lui (este primul tratat pe care U. chiar membri ai Comitetului Director al Alianţei Civice vor veni aici să răspundă la întrebări -pentru că. atunci cine?". elaborarea unui program economic de urgenţă pentru stoparea declinului economic. pentru apărarea libertăţii presei. Convenţia Naţională a Ziariştilor din România se întruneşte pentru a lua în discuţie starea libertăţii presei. face un elogiu sistemului pe care 1 a slujit întreaga viaţă.D. Constantin Ticu Dumitrescu. . • 5 apr. A treia Convenţie a Forumului Democratic Antitotalitar din România format din: P. Ana Blandiana. dacă nu noi.S. „Iliescu ce mai stai în palatul lui Mihai?". îşi manifestă îngrijorarea în legătură cu modul şi ritmul în care se democratizează România: se înaintează lent spre economia de piaţă. U. Uniunea Mondială a Românilor Liberi. în legătură cu semnarea Tratatului Ion Iliescu este de părere că „Dacă nu am fi încheiat un nou tratat. „Partidul. Mihai Gheorghiu. Uniunea Democrat Creştină.D.D. Se dă publicităţii „Codul deontologic al ziaristului" elaborat şi aprobat de organizaţiile reunite ale jurnaliştilor. Ion Mănucu.C. Alianţa Civică iniţiază şi dă publicităţii un proiect de act legislativ „Carta drepturilor şi libertăţilor fundamentale". o contribuţie a societăţii civile la elaborarea unuia dintre cele mai importante capitole ale Constituţiei. în Piaţa Victoriei se depune o moţiune la Guvern. -Departamentul de stat al S. Piaţa Revoluţiei. măi dragă!". Ion Ciochină.. Alianţa Civică. Cartelul Sindical Alfa se adresează lui Ion Iliescu (în paginile Adevărului.D. prin purtătorul de cuvânt Richard Boucher.R. amintindu-i că n-a răspuns propunerii ca programul de reformă propus de sindicalişti să fie analizat şi eventual să înlocuiască programul economic al Guvernului. Acest tratat are la bază noile principii general-europene şi nu ipotechează în nici un fel viitorul Republicii Moldova sau..C.R. Emil Hurezeanu. Constantin Pârvulescu.F. după părerea reprezentanţilor Cartelului. aşa cum declară.în vinerea mare.N. Sergiu Cunescu. • 13 apr. „Iliescu ce făcuşi.R.R.N. Bucureşti. se menţine controlul guvernamental asupra mediilor de informare. -Gruzia îşi proclamă independenţa în cadrul unei Sesiuni extraordinare a Sovietului Suprem. asumarea publică de Ion Iliescu a responsabilităţii pentru violarea normelor democratice. Popovici. atunci când. ne vânduşi din nou la ruşi".'91. • 11 apr. oricum nu au acces la micul ecran. P. în funcţia de preşedinte al F.D. ar fi însemnat să menţinem vechiul tratat. Partidul Ecologist Român.. dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri antici­ pate. pentru protejarea cetăţeanului de informaţii false sau distorsionate. Traseul: Piaţa Revoluţiei . S-a luat în discuţie eventualitatea retragerii din „Parlamentul ruşinii naţionale" a deputaţilor şi senatorilor opoziţiei.U. Scopul principal este adoptarea unui Apel către naţiune.R. • 9 apr.Piaţa Victoriei -Televiziune -Piaţa Revoluţiei. care nu era deloc în concordanţă cu principiile ce guvernează acum raporturile dintre statele continentului. P. dezavantajele pe care le aduce României. Pichetul va rămâne zile întregi în faţa Televiziunii.. Doina Cornea. „Dacă nu acum. Iliescu. (pentru o perioadă determinată) a fost ales ing. • 12 apr. Sugestia lui Ion Iliescu de a supune dezbaterii specialiştilor acest program este. Partidul Liber Monarhist.S. cu propuneri de mare importanţă: formarea unui guvern de tranziţie. Sărăcia".R.S. Pichetul din care face parte şi Dumitru îuga va fi invitat să plece pentru a nu tulbura liniştea publică.S. patriarhul comunismului românesc. Ilegalista Elena Ionescu şi-a distrus în văzul lumii carnetul de membru al fostului P. Partidul Unităţii Democratice. îl semnează cu unul din foştii „aliaţi" din „lagărul" so­ cialist). S-a strigat: „Lasă-ne.L. Ovidiu Popescu. Corneliu Coposu. „Trăiţi după cum gândiţi".Ţ.Radu Câmpeanu. Au vorbit: Al.M. A. au loc abateri regretabile de la respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor. în general. La Televiziune se formează pichete care nu vor pleca până când nu se vor obţine garanţii că va fi schimbată conducerea instituţiei.1991 tegral de U. dar Mlhail Gorbaciov a afirmat că nu cunoaşte problema „dar se va informa". Vasile Popovici. Codul este alcătuit în deplin acord cu codurile profesionale practicate în ţările civilizate. Stelian Tănase.

la cimitirul Ghencea Militar din Capitală. tradiţie şi prosperitate" care-şi propune să lucreze în vederea informării nepărtinitoare a poporului român.S. muzica fanfarei politiei. Se strigă lozinci ca: „Frfere Francois. „Francois Mitterrand est l'ami de l'assassin". • 22 apr.1991 să fie propus ca alternativă la programul Guvernului. unde se întâlneşte cu James Baker. De asemenea preşedintele Francois Mitterrand face o vizită la Iaşi şi ţine o cuvântare în faţa Parlamentului. vin să comunic hotărârea Franţei de a susţine România care întreprinde în condiţiile dificile moştenite de la dictatură reformele ce vor duce la un stat de drept şi la o piaţă deschisă".Londra. • 21 apr.R.R. şeful diplomaţiei americane.M. Au loc întâlniri cu Ion Iliescu. Alianţa Civică întrerupe manifestaţia paşnică de protest din faţa Televiziunii.I.R. • 14-17 apr. dormez-vous?".: „Fiecare cuvânt al preşedintelui va fi disecat şi câteva dintre ele îl vor putea face să regrete voiajul în România"). 18 apr. Lista lor începe cu Andrei Şerban şi se încheie cu Alexandru Zub. decoraţiile pe două perne mari de catifea roşie. sicriul precedat de o coloană de ofiţeri ai poliţiei.UA.). după 1989. guvernatorul Băncii Naţionale a României anunţă că F. Programul vizitei înscrie şi mtâlniri cu reprezentanţi ai cercurilor industriale şi de afaceri sau cu lideri ai unor organizaţii americane şi internaţionale. F.I. generalul Emil Macri. Şi Alianţa Civică adresează un nou apel Parlamentului în care consideră că ratificarea Tratatului ar însemna un act de trădare naţională prin abandonarea românilor din Basarabia şi Bucovina de nord. reprezentanţi ai partidelor de opoziţie. se cere Parlamentului Român să nu-1 ratifice pentru că neagă dreptul popoarelor subjugate de imperiu la independenţă naţională şi statală şi reconfirmă relaţiile de vasalitate ale României faţă de U.S. tricolor şi panglică de doliu. Liga Studenţilor înţelege să cinstească spiritul demonstraţiei din Piaţa Universităţii prin depunerea de flori în acest loc pe toată perioada desfăşurării manifestaţiei dm urmă 141 . în vederea reacordării clauzei naţiunii celei mai favorizate (la care Ceauşescu a renunţat unilateral în 1988). Este înmormântat cu onoruri militare. o cruce mare de lemn. Se dă publicităţi şi o declaraţie program. inculpat pentru genocidul de la Timişoara şi decedat în închisoare.E. în legătură cu Tratatul recent încheiat între România şi U. : „Voiajul în România este cel mai ambiguu dintre toate deplasările domniei sale". Petre Roman se află într-o vizită neoficială în S. unde se află Francois Mitterrand) ca şi din partea unor intelectuali sau a studenţilor ( la Institutului Politehnic Bucureşti are loc o manifestaţie contra acestei vizite. 18 apr. -Mugur Isărescu..francez. acordate şi în 1991. François Mitterrand declară: „Ca primul şef de stat occidental care efectuează o vizită la Bucureşti. Ia fiinţă la Bucureşti România Viitoare. „mişcare pentru adevăr. şi încearcă să lămurească unele aspecte ale relaţiilor româno-americane. cu coroane de flori.S. • 18-19 apr... • 15 apr. colaborare şi amiciţie româno. înainte ca acesta să fie chemat să se pronunţe asupra viitoarei forme de stat. Participă 28 de şefi de state (printre care şi Ion Iliescu) şi 49 de miniştri de finanţe.) creată să sprijine nu numai proiecte economice ci şi proiecte de democratizare a ţărilor din estul Europei. La iniţiativa lui Francois Mitterrand şi sub patronajul lui John Major se deschide în cadrul unei ceremonii de înfiinţare Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B. Membrii fondatori sunt intelectuali de prestigiu. . studenţi. iar la plecare se arborează un steag comunist cu secera şi ciocanul). fostul şef al direcţiei a Il-a din Departamentul . Pe tot parcursul vizitei înregistrează şi proteste pentru că sprijină actuala conducere a României din partea partidelor şi formaţiunilor din opoziţie (care organizează o demonstraţie în faţa ambasadei Franţei. în Declaraţia Sfatului Frontului Popular din Moldova. S-a înaintat şi Parlamentului moţiunea prezentată la mitingul din 12 apr. Petre Roman. sprijină programul de reformă al Guvernului român prin credite financiare. Şi totuşi.S. prin Consiliul Directorilor Executivi a aprobat acordul încheiat de această instituţie cu România.Securităţii Statului. la dineul oferit.D. S-au semnat două documente privind schimburi pe linie de tineret şi înfiinţarea unui institut franco-român de management. (Drapelul României cu o eşarfă de doliu. însoţită de o scrisoare de protest în care se cere înlocuirea conducerii actualei instituţii cu un Comitet Director format din personalităţi desemnate de societatea civilă.M. Libération. parlamentari. onorul prezentat de două plutoane de soldaţi cu banderole. Vizita lui Francois Mitterrand în România. • 19 apr. dar se exprimă şi opinia că „Franţa nu are dreptul să fie absentă din România". Iar la conferinţa de presă de la Cotroceni se anunţă iniţierea negocierilor pentru încheierea unui Tratat de înţelegere. • 20 apr. Chiar şi în Franţa se aud voci care dezaprobă această 140 1991 vizită (Le Monde.

S. Scutierii cu căşti albe. Membrii marcanţi ai F.S. 10) Ion Aurel Stoica -ministru fără portofoliu. redactat în vederea obţinerii unui angajament stand-by cu F. 3) General-maior Niculae Spiroiu . Alex. • 1 mai.N. Lansarea acestei propuneri stârneşte numeroase şi pasionante propuneri pro şi contra. 11/ 30 apr. după ce au părăsit (cu zgomot) F..E. Acordul a fost aprobat de Parlamentul European la 22 febr. Emil Hurezeanu. Palatul Cotroceni.E. sunt Nicolae Dide. în locul lor vor fi desemnaţi miniştri interimari Doru Pană şi Bogdan Niculescu-Duvăz. Pikalski.N. 2) Dan Mircea Popescu -ministru de Stat. 4) Victor Stănculescu -ministrul resurselor şi industriei. în Senat se discută cu aprindere proiectul Legii 143 . La cinematograful Scala rulează în pre­ mieră un film despre Piaţa Universităţii. -12 iun. Manifestanţii Un să marcheze împlinirea unui an de când Ion Ulescu i-a făcut golani. Veliko Kadievici. disident al F. 7) Dinu Patriciu -ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului. Vicepreşedinţii F. Soseşte poliţia şi rezolvă situaţia. Remaniere guvernamentală anunţată de primul-ministru în Adunarea Deputaţilor şi Senat.N. Ion Iliescu se angajează să înlesnească aceste contacte.S.M. a T. şi Petre Roman.M.Sunt agresaţi Petre Mihai Băcanu şi Stelian Tănase. In prima zi a comemorării apare un baraj de flori pe asfalt. icoana. comunitatea noastră trebuie să joace un rol activ şi să ajute politica şi procesul de democratizare aplicate în prezent în România". S-a mai discutat despre organizarea administrativă a teritoriului şi despre organizarea de alegeri locale.ministrul muncii şi protecţiei sociale. Eugen Zainea. După terminarea filmului spectatorii susţinuţi şi de alţi manifestanţi umplu din nou Piaţa.N.S.N.I.ministrul apărării naţionale.. Convorbiri între Ion Iliescu şi liderii partidelor care alcătuiesc Convenţia pentru Instaurarea Democraţiei. • 8 mai. care este eliberată printr-o intervenţie energică a poliţiei şi a jandarmeriei. despre posibilitatea alcătuirii unui guvern de uniune naţională. • 6 mai. Toţi sunt de acord că discuţiile trebuie să continue. 0 24 apr. Semnat la 22 oct.ministrul transporturilor.T. 6) Traian Băsescu . • 29 apr.LA.L. Intră în vigoare Acordul comercial şi de cooperare economică dintre România şi Comunitatea Economică Europeană.) condus de Velicu Radină. Jan Nonwen.N. Eugen Dijmărescu -pun în discuţie oportunitatea alegerilor an­ ticipate până la sfârşitul anului.N.N. 1) Eugen Dijmărescu . • 2 mai. Are o valabilitate de 5 ani şi prevede ridicarea majorităţii limitelor impuse comerţului cu România.N. îmbrăcaţi în efecte militare noi. '90 de oficialităţile C. lovesc chiar şi pe cei care n-au nimic cu demonstraţia. au constituit grupul F.1991 cu un an: 22 apr. -Se dă publicităţii Memorandumul privind politica eco­ nomică a Guvernului român.S. 9) Florian Bercea -ministru însărcinat cu bugetul în cadrul 142 1991 Ministerului Economiei şi Finanţelor.S. însărcinat cu calitatea vieţii şi protecţia socială.D.) (în baza deciziei civile nr. Ştefan Petcu.-Roman care. Dinu Patriciu P. Confruntări armate cu morţi şi răniţi între etnicii sârbi şi poliţia croată în localitatea Borovo Selo din estul Croaţiei. • 16 mai. în explicaţia ce a însoţit aprobarea documentului de către Parlamentul de la Strasbourg se specifică: „Având în vedere situaţia fragilă..S. dacă autorităţile federale şi republicane nu reuşesc.S.N. Cochetează cu noul partid şi alţi nemulţumiţi de F. Zona a fost izolată. Continuă manifestaţia în Piaţa Universităţii. care s-a desprins de partidul de guvernământ la Conferinţa Naţională din 16-17 mart.-„20 Mai". ministrul economiei şi finanţelor (în locul lui Theodor Stolojan care a demisionat). 1991. Ministrul iugoslav al apărării. • 26 apr. Cum chestiunea trebuie discutată cu partidul de guvernământ. portretul lui Mihai Eminescu şi multe flori.D.ministru de Stat.S. Dintre cei propuşi Mihnea Marmeliuc reprezintă P. 5) Mihnea Marmeliuc . -Ion Aurel Stoica. s-au întrerupt legăturile cu alte localităţi. 8) Radu Berceanu -ministrul tineretului şi sportului. apreciază că ţara sa „a intrat deja în război civil" şi armata îşi va asuma asigurarea păcii. -Apare în viata politică Frontul Salvării Naţionale SocialDemocrat (F. La un an de la deschiderea balconului apar aici drapelul Ligii Studenţilor. • 30 apr. împotriva agresării acestor ziarişti va protesta imediat Federaţia Internaţională a Editorilor de Ziare prin preşedintele ei. Iniţiativa modificării formulei guvernamentale a plecat de la Petre Roman şi a fost aprobată de Biroul Executiv al Colegiului Director al F.B.S. Adunarea Deputaţilor respinge două candidaturi la funcţia de ministru în cadrul remanierii guvernamentale: Dinu Patriciu şi Radu Berceanu.

este implicat în afacere în calitate de continuator al Securităţii. Alianţa Civică precizează: „Având în vedere dificultăţile F.I. De aceea am cerut şi cerem un guvern independent care să asigure alegeri libere şi să înlocuiască actualul Parlament".S.R. nu are nimic comun cu fosta Securitate al cărei „cadavru" nu doreşte să-1 mai ducă în spate. Şi îi recomandă să se deplaseze cu tramvaiul.C. în mijlocul muncitorilor nemulţumiţi care îl bruschează. şi-a prezentat programul „Pentru o Românie prosperă şi modernă". membrilor Guvernului. S-au strigat lozinci antiprezidentiale. Valeriu Sterian a deschis mitingul cu cântecul „Doamne. Televiziunea şi trimişii procuraturii. Unii încep să se plictisească şi declară 145 . ori Securitatea mai există încă.I. La acest argument i se răspunde că în groapă. Semnată deja de numeroşi parlamentari (a fost prezentată la 6 mai '91 plenului Adunării Deputaţilor) moţiunea obţine aprecierea şi sprijinul lui 144 C 10 . Piaţa Revoluţiei. Se strigă: „Mincinoşii". dezvăluirile. să fie considerate o atingere la adresa siguranţei naţionale.R. Peste câteva zile (1 iun. ziariştii nu mai au voie să facă cercetări.R. face paşi pe loc şi nu este în stare să scoată ţara din impas. • 19 mai. La puţin timp după evenimentele din 13-15 iun. sesizată pentru acest caz de primul-ministru. de la sediile atacate ale partidelor istorice -deci.N. • 20 mai. • 17 mai. Primul-ministru promite că parlamentarii F. Pentru că nu pot trece de el încearcă să găsească un sinonim. (care sunt prompt sancţionaţi). au dat dovadă de lipsă de profesionalism şi chiar iresponsabilitate.Ţ. De altfel. nu trebuiau cunoscute de opinia publică.L. cu participare masivă.C. Peste 94% dintre cei prezenţi la urne s-au pronunţat pentru independenţa acestei republici iugoslave. alături de documente ale Securităţii. erau şi documente sustrase în zilele de 13-15 iun. ori S. considerând că angajaţii S. -Conferinţă de presă la sediul ziarului România liberă în legătură cu o descoperire care va tulbura viaţa politică. La Berevoieşti apar presa (şi străină). Virgil Măgureanu ia cuvântul şi în Parlament unde susţine aceleaşi idei. Senatorul Sabin Ivan (P.N.Ţ. -Petre Roman în vizită de lucru şi de explicaţii. în consecinţă. După apariţia reprezentanţilor procuraturii. s-au ţinut discursuri.S. dă un comunicat (publicat în presă şi transmis pe postul de televiziune) în care sunt mustraţi cei ce dând dovadă de „stupiditate" şi „neghiobie" au înlesnit accesul la documente care. Corneliu Coposu declară: „Noi avem o alternativă pentru ieşirea ţării din impas. # 2 1 mai. îngropate după ce s-a încercat să li se dea foc. deşi neimportante. Imediat după conferinţa de presă ziariştii României libere pleacă la Berevoieşti pentru a-şi continua cercetările. că documentele nu prezintă prea mare interes şi se face caz exagerat de ele. dezgropate în parte de săteni şi îngropate din nou. în cursul dezbaterii (21 mai'91) proiectului Legii privind Siguranţa Naţională Virgil Măgureanu îi asigură pe parlamentari că S.D.N. polemicile continuă multă vreme după ce oficialităţile clasează cazul.R. Referendum în Croaţia. Acest Guvern nu se bucură de susţinere în ţară. Traseul: Piaţa Rosetti -Piaţa Universităţii -Piaţa Romană -Piaţa Revoluţiei. considerându1 doar o probă de lipsă de vigilenţă a unor angajaţi ai S. pentru unirea lor cu Serbia în cazul în care Croaţia avea să-şi declare secesiunea din cadrul federaţiei iugoslave. S-a cântat.R.R. deşi îl aştepta o maşină confortabilă. împotriva Securităţii şi pentru monarhie (manifestanţii purtau şi drapele tricolore cu chipul regelui). de credibilitate în străinătate. de la Bucureşti. vino Doamne!".1991 Siguranţei Naţionale.N. aproape de comuna Berevoieşti (Argeş) au fost îngropate tone de documente aparţinând fostei Securităţi şi S.R.R. alături de cele fasciste. „nu e fosta Securitate reactivată" şi promite că va dezvălui opiniei publice toate atrocităţile comise de fosta instituţie în perioada 1947-1964. la uzinele Faur.I.I. pot dezinforma şi. Publicarea documentelor în România liberă.) Ion Iliescu se pronunţă în legătură cu cazul Berevoieşti (a fost numit BEREVOIGATE). Miting P. -în şedinţa Biroului Permanent al Senatului se hotărăşte susţinerea moţiunii Claudiu Iordache prin care se cere veri­ ficarea dosarelor de Securitate ale parlamentarilor. „Ne-aţi furat". vor propune o moţiune privind crearea unei comisii parlamentare de anchetare a cazului. nu este implicat în această afacere.I. dar dă asigurări că S. documentele ajung la ziarişti. Senatorii examinează cu atenţie şi cu încordare cuvântul „comunist". în scopul detectării eventualelor colaborări cu fosta instituţie. membrilor puterii judecătoreşti.N. iar P. antiguvernamentale. Alianţa Civică preia această sarcină printrun miting-spectacol.I.I.-ului de a-şi comemora un an de la victoria îh alegeri.D.I.Istoria 1991 Virgil Măgureanu care declară (în Adunarea Deputaţilor la 16 mai '91) că S. Pe de altă parte sârbii din regiunea croată Kraina se pronunţaseră deja la 12 mai '91 (în cadrul unui refe­ rendum soldat cu ciocnirea sângeroasă între sârbi şi croaţi). S.) propune un amendament prin care activităţile comuniste. la un an de la alegerile legis­ lative şi prezidenţiale.

consultările trebuie să continue cu partide mai puţin pretenţioase. au existat de la început trei categorii de membri: nomenclatura venită la putere. 60% dintre alegători l-au preferat pe Elţîn ca primul preşedinte al Rusiei. Eugen Dijmărescu pledează în numele Guvernului pentru alegeri în lunile oct.. • 10 iun. Claudiu Iordache îşi anunţă demisia din F. Eugen Dijmărescu propune începerea negocierilor exploratorii pentru asocierea României. • 27 mai. Bruxelles.3 Ut. toată lumea este de acord că pretenţiile emise de opoziţie în eventualitatea formării unui guvern de uniune naţională sunt exagerate. • 5 iun. inculpatul nu este judecat pentru faptele sale. degradare militară şi confiscarea parţială a averii. Petre Roman declară eşecul tratativelor pentru un guvern de uniune naţională. Are loc ceremonia înmânării Premiului Nobel pentru pace. Hercules. deci inacceptabile.S. îşi menţine părerea că inculpatul. • 3 iun. cu atât mai mult cu cât. 1. • 4 iun. dar e hotărât s-o facă pentru că această formaţiune politică nu şi-a respectat contractul încheiat cu membrii săi. refuză oferta. merită o scutire de pedeapsă. după modelul de asociere pregătit Poloniei. unde va reprezenta în viitor interesele Confederaţiilor Sindicale. în Adunarea Deputaţilor. Răspunsul la această propunere e reţinut. deplângând indiferenţa cu care a fost tratată această iniţiativă şi propune extinderea efectelor ei şi la persoane cu influenţă în viaţa politică. • 30 mai.N.. • 12 iun. Senatorul Sabin Ivan a avut succes cu propunerea de a se specifica în art.N. La 29 iun. Moscova. Doar o comisie parlamentară se mai ocupă de cazul Berevoieşti. pe 1990. El recomandă primului-ministru să vină în faţa Parlamentului şi să convingă asistenţa că are argumente pentru alegeri anticipate şi deci pentru dizolvarea Constituantei la termenul stabilit de Guvern. interzicerea timp de 8 ani a unor drepturi. lui Mihail Gorbaciov.N. care realizează unitatea şi solidarizarea mişcării sindicale din ţară. Prin rejudecarea cauzei şi schimbarea încadrării juridice lui Nicu Ceauşescu i se reduce pedeapsa de la 20 de ani de detenţie la 16 ani.) Ion Iliescu va considera varianta Dijmărescu drept nerealistă şi nedorită nici de Parlament. motivând că de la alegeri opţiunile electoratului s-au schimbat. La prima Sesiune a Comisiei mixte România -C. nici de Guvern. membri ai executivului şi reprezentanţi ai partidului de guvernământ. -Palatul Cotroceni. datorită pretenţiilor nemăsurate ale opoziţiei.N. F. fasciste. -Se adoptă. -După o nouă întâlnire cu partidele din Convenţia pentru Instaurarea Democraţiei. Uniunea Confederativă Naţională. Alexandru Bârlădeanu protestează în Parlament împotriva propunerii lui Eugen Dijmărescu ca alegerile să aibă loc mai devreme şi consideră oferta ca un act de autoritarism al 146 1991 Guvernului. consideră necesară adoptarea unui program de urgenţă care să determine Parlamentul şi preşedintele să demită Guvernul şi să formeze un guvern compe­ tent care să redreseze economia şi viaţa socială şi să democratizeze ţara. membre ale Convenţiei pentru Instaurarea Democraţiei. U. în Senat.S. Mihail Gorbaciov nu lasă să se întrevadă spre cine se îndreaptă simpatia sa. în Adunarea Deputaţilor. El crede că în F. Avocata apărării. • 7 iun. „E un pas istoric" -exclamă 147 . Petre Roman.C. nici de opoziţie.. Claudiu Iordache mărturisise că se desparte cu durere de Front. Constantinescu fflaps readuce în discuţie moţiunea Iordache. ci ale tatălui său. „15 Noiembrie".E.E. că acţiunile de sorginte comunistă sunt interzise de lege alături de acţiunile totalitariste. Peste câteva zile (8 iun.S. România trebuie să aştepte să se încheie negocierile cu cele trei ţări. Alegeri prezidenţiale în care se confruntă printre alţii Boris Eltin şi Nicolai Rîjkov sau reformatorii şi conservatorii.S. se afirmă. propune o parti­ cipare de 50% pentru partidele din opoziţie şi un prim-ministru personalitate independentă. Televiziunea preia chiar o glumă din presă şi anunţă că sterilul din groapă provenea de la o mină de uraniu. sau nov. Legea Siguranţei Naţionale. Fides.N. P. Se constitue din mai multe confederaţii sindicale ( Alfa. Ungariei şi Cehoslovaciei. La România liberă se primesc telefoane de satisfacţie că ziariştii gălăgioşi or să amuţească şi or să-şi lase copiii orfani. în vederea căutării soluţiilor pentru un guvern de uniune naţională. Noua structură sindicală sprijină propunerea de a fi schimbată conducerea Televiziunii şi cere asigurarea controlului public asupra acestei instituţii. oportuniştii şi inocenţii care sunt şi cei mai dezamăgiţi. după părerea ei. într-o întâlnire cu parlamentarii de Timiş.L. -Oslo. culturală şi în presă. Paula Iacob. Transtar). legionare. fiind bolnav.E.) la nivel de vicepreşedinţi cu partidele din opoziţie. La întâlnirea dintre Ion Iliescu.E.1991 că se supralicitează cazul. ca membru cu drepturi depline la C.N. -Rundă de convorbiri (la sediul central F. Totuşi. se va hotărî distrugerea documentelor care au stârnit furtuna.

Se constituie Blocul Naţional Sindical rezultat din : Confederaţia Naţională a Sindicatelor din România . din 29 ian. -Mii de muncitori de la uzinele Faur pornesc într-un marş de protest spre Piaţa Victoriei. P. deoarece trebuie să asigure protecţia grupului de studenţi aflaţi în aceste zile la întâlnirile cu minerii din Valea Jiului. în replică Vasile Văcaru acuză G. cu ciocniri violente între unităţile armatei federale şi apărătorii independenţei noilor state. şi S. se ţin discursuri. anunţată şi organizată de partidele pclitice şi formaţiunile din opoziţie. despre care se menţionează că a fost şi continuă să fie repudiat în cancelariile multor state. Proclamarea independenţei Sloveniei (26 iun. ora 6 p.Piaţa Universităţii. 22 a T..S. în mijlocul carosabilului sunt aşternute pancarte şi steaguri tricolore. Vor participa însă individual şi vor dezveli o placă comemorativă amplasată pe zidul Universităţii. la miezul nopţii. la 15 iun. Confederaţia Sindicală din Construcţiile de Maşini Conmas şi Confederaţia Sindicatelor energetice -Consenerg.DA. în Guvernul provizoriu) este preşedintele executiv al partidului. • 25 iun. unii comentatori apreciază că acest con­ flict se reduce la cel dintre un guvem comunist în Serbia şi 149 . liderul grupului parlamentar al F.N. Parlamentul Croaţiei întrunit la Zagreb proclamă independenţa şi suveranitatea acestei republici.. camioane ale Confederaţiei Sindicale Frăţia. • 14 iun. Sabin Ivan a spus că.m. în coloană. decât după ce a supus la vot cererea acestuia. Se fac slujbe pentru comemorarea victimelor. Victor Surdu (ministru secretar de Stat în Ministerul Agriculturii.) duce la declanşarea atât în Slovenia cât şi în Croaţia a stării de război.R. vino Doamne. Alexandru Bârlădeanu n-a acceptat să-i dea cuvântul lui Sabin Ivan. Declaraţia Parlamentului României privind lipsa de temei juridic şi valabilitate a Pactului Ribbentrop-Molotov. Pe pancarte stă scris: „Prăpastia dintre muncitori şi intelectuali a fost umplută cu cadavre -luaţi aminte!". în S. La fântână sunt presărate garoafe. încă nu se ştie adevărul şi nu se cunosc vinovăţiile referitoate la momentul respectiv. acum s-au dus ei la mineri. se declară un partid de centru cu vocaţie naţională. „Nomenclatura la muncă!".S.. La intrarea din Parcul Libertăţii a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iun. ..UA. Se cântă: „Doamne. iar ambasadorii occidentali acreditaţi la Belgrad nu vor asista la ceremoniile de proclamare a independenţei. se spun rugăciuni. deşi a trecut un an de la evenimentele din 13-15 iun. să vezi ce-a mai rămas din oameni".U. „Vrem protecţie socială reală!".A. dar nu poate participa oficial.S. Au fost adoptate legi şi o Cartă a drepturilor etnicilor sârbi şi a altor naţionalităţi care trăiesc pe teritoriul croat. Frontierele R.. • 18 iun. • 21-22 iun. Studenţii lipsesc. C.I. Alianţa Civică şi România liberă că au primit 2 milioane de dolari de la Fundaţia National Endowment for Democracy pentru a organiza manifestaţia.L.D. Comemorarea unui an de la eveni­ mentele din 13-15 iun. în Senat se înfruntă printr-un schimb de replici tăioase Sabin Ivan (P.1991 George Bush -şi promite să-1 primească pe Elţîn la Casa Albă la 20 iun. Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti declară că nu se desolidarizează de manifestările comemorative din 13-15 iun.Construct. Ajungând la microfon. şi Rusia. iar armatele slovene se vor retrage pe poziţiile iniţiale până la 4 iul. La sediul Guvernului îi primeşte Petre Roman la o întrevedere fără presă şi le promite că îi va vizita a doua zi la locul de muncă. declară cu nu vor recunoaşte independenţa Croaţiei şi Sloveniei.) şi Vasile Văcaru.I.F. Ministrul federal al apărării avertizează că armata iugoslavă va merge până la capăt pentru a apăra integritatea teritorială a Iugoslaviei. vor fi restabilite până la 7 iul.F.30 prin Piaţa Universităţii trec. • 24 iun.E.. La primul Congres al Partidului Democrat Agrar din România (înfiinţat prin decizia nr.N.S. Biroul Executiv (25 membri). De altfel o altă variantă din sferele puterii a fost că opoziţia şi fosta Securitate au declanşat şi condus evenimentele din 13-15 iun.B.. 148 1991 • 17 iun. când intenţionează să pună bazele relaţiilor directe între S. dă un ultimatum Sloveniei. Comitetul Director (47 membri). 1990) sunt alese structurile de conducere -Consiliul National Coordonator (175 membri). • 13 iun. muncitorii de la uzinele Faur anunţă că încetează greva a doua zi. '90. Ultimatumul este taxat drept inacceptabil de către sloveni. care au scăzut incalculabil prestigiul României.M. în Valea Jiului. Se păstrează momente de reculegere. Doar câteva mii de oameni blazaţi şi temători nu pot reface atmosfera din urmă cu un an. Dacă anul trecut au venit minerii la ei. inclusiv la Moscova. Se sfinţeşte crucea şi se oficiază o slujbă de pomenire. în urma întâlnirii cu Petre Roman. La orele 13. Cei prezenţi pornesc într-un marş al tăcerii până la Cimitirul Eroilor şi Piaţa Universităţii.UA. care susţine şi apără proprietatea privată şi libertatea individuală şi care consideră agricultura drept unică şansă a redresării şi progresului economic.E. care a anunţat că va vorbi despre evenimentele din 13-15 iun. Sesiunea preşedinţiei R.

însărcinată cu supervizarea aplicării încetării focului. Armata iugoslavă continuă acţiunea de pătrundere pe teritoriul Sloveniei. La 2 iul.R. suspendă şi ea toate finanţările pe proiecte private. în colaborare cu NAT.E. grav bolnav (ciroză într-un stadiu ireversibil. Scena e dominată de sigla şi deviza 151 . să medieze între părţile aflate în conflict în Iugoslavia. • 4 iul. se aşteaptă amendamentele şi motivaţiile lor în scris. Praga. • 5-7 iul.. Măsurile de dizolvare intră în vigoare la 90 de zile după ratificarea protocolului. plan guvernamental succint (în 19 puncte) de redresare a vieţii económico-financiare. face o vizită oficială în România. afectarea splinei). adică ciocniri armate urmate de negocieri în cursul cărora părţile se învinuiesc reciproc. ar trebui să lupte pentru mine. Bulgaria. -Cotidianul Bilă se ocupă şi de Nicu Ceauşescu. care a afirmat că deţinutul.C. La 5 iul. O delegaţie de înalţi funcţionari ai ministerelor de externe din Olanda. plan care prevede dezvoltarea cooperării între N. • 3-5iul. Sala de marmură a Casei Centrale a Armatei). în cadrul planului adoptat de Reuniunea de la Copenhaga (iun. economiei.R. -Deputatul Antonie Iorgovan. în C. ulcer 150 1991 gastro-duodenal. în continuare situaţia din Iugoslavia se va prezenta ca o succesiune de perioade cu flux şi reflux. Cuba şi Mongolia. cele 35 de state membre vor decide trimiterea unei misiuni în Iugoslavia. 1985. România.S. 1991) a miniştrilor afacerilor externe ai ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice. La conferinţa de presă de după semnarea documentelor s-a afirmat că „al doilea război mondial s-a încheiat abia acum". adoptă protocolul privind desfiinţarea alianţei. reunite la Praga (3 iul. fiindcă eu sunt un deţinut poli­ tic. Stipe Mesici.E. Au loc lupte între forţele slovene şi armata iugoslavă şi zboruri de recunoaştere ale armatei. Ungaria. Între 8 şi 20 iul. în conformitate cu înţelegerile realizate la Reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa din nov.. Prezidiul Sloveniei acceptă propunerea de încetare a focului prezentată la Ljubljana de peşedintele Prezidiului Iugoslaviei. Proiectul de Constituţie (151 articole grupate în 7 titluri) a fost dezbătut şi aprobat în şedinţele Comisiei de redactare.E. îl citează pe medicul penitenciarului Jilava.D. Manfred Woerner va participa la Reuniunea internaţională cu tema „Percepţii şi concepte de securitate în Europa de Est" -prima manifestare politico-ştiinţifică organizată la Bucureşti (4-5 iul." • 1-2 iul. • 30 iun. Vaclav Havel remarcă: „ne întâlnim cu un prilej foarte plăcut. dacă se res­ pectă anumite condiţii.E.T. Hans Dietrich Genscher a încercat.E: B. Adunarea Constituantă se va dizolva şi se vor organiza noi alegeri. Termenul limită pentru adoptarea legii legilor de către Constituantă este de 12 ian. aşa cum s-a stabilit prin Carta de la Paris pentru o nouă Europă..R.C. dreptului.) lansează un apel de încetare a focului în Iugoslavia. Aron Gheorghiţă. fără rezultate.S." „Tatăl meu ar fi graţiat un om atât de bolnav ca mine. 1990 şi pentru formarea cadrului general european de colaborare în domeniile securităţii.S. 35 de state ale C. La Opera Română se desfăşoară lucrările Congresului Alianţei Civice. în perioada 17-27 iun. 1992.A. la Haga. Manfred Woerner -„Vizita mea în România stă mărturie hotărârii noastre ferme de a dezvolta relaţii prieteneşti şi intense fără nici un fel de discriminare cu fostele state membre ale Tratatului de la Varşovia".E. ManfredWoerner.O. Se dă publicităţii un pachet de măsuri macroeconomice.S. 1991.O.T. La întâlnirea cu Ion Iliescu. Cehoslovacia. va suspenda ajutoarele economice pentru Iugoslavia şi va impune embargou asupra vânzărilor de arme şi echipamente militare în cadrul unei reuniuni de urgentă a miniştrilor de externe ai ţărilor membre ale C.A. culturii. Ultima sesiune a C.1991 guvernele democratice din Croaţia şi Slovenia. dar acceptă să înceteze focul. Budapesta. nu mai are de trăit decât trei luni. în vederea realizării unei noi arhitecturi europene şi în ceea ce priveşte securitatea. se semnează Protocolul de încetare a valabilităţii Tratatului de prietenie.E. anunţă în Senat că proiectul a fost definitivat şi înaintat Adunării Constituante. înmormântăm una din ultimele rămăşiţe ale războiului rece". preşedintele Comisiei pentru elaborarea noii Constituţii." „Nu mai vreau decât să fiu liber pentru a putea trăi câteva zile în plus. C.E. Portugalia şi Luxemburg soseşte la Belgrad. ecologiei şi umanitar. Polonia. Participă reprezentanţii celor nouă ţări membre: U. La Palatul Czernin.O. colaboare şi asistenţă mutuală încheait la Varşovia la 14 mai 1955 şi Protocolul din 26 apr. Reprezentanţii celor 6 ţări membre s-au pronunţat pentru crearea noilor structuri de securitate şi cooperare pe continent. considerat victima unui proces de propagandă poli­ tică: „Dacă organizaţia Amnesty International ar fi consecventă. secretarul general al N.A. sediul Ministerului de Externe. 8 1 iul. In caz de depăşire a acestei date. Un ziarist al acestui cotidian îi ia un interviu lui Nicu Ceauşescu. Vietnam. şi ţările Europei centrale şi răsăritene. referitor la prelungirea valabilităţii Tratatului.

D. 152 1991 sub pază. Consiliul Director reuneşte 27 de membri. considerând numeroasele Fonduri ale proprietăţii „o aberaţie organizatorică. susţine că lipsurile proiectului pot fi remediate în plenul Senatului. Lucrările Conferinţei economice la nivel înalt a celor 7 ţări puternic industrializate.vicepreşedinţi.Ex. în consecinţă toate partidele din opoziţie (9 formaţiuni politice).) şi a precizat că la proiect s-a lucrat mai mult de un an şi a fost apreciat de specialişti de ţinută din Franţa.C. iar alta politică -Partidul Alianţei Civice. Iniţiativa reformulării articolului legii a aparţinut lui Dan Marţian şi a fost sprijinită de Alexandru Bârlădeanu. • 17 iul. Politia asigura paza. în timp ce dezbaterile continuă. în concluzie.1991 A.S.C. Carta drepturilor şi libertăţilor fundamentale. 0 15-17 iul. La 16 iul. Trebuie să existe foarte multă transpa­ renţă".A. renunţând la cel cu care pornise iniţial.A. iar majoritatea F.S. La 17 iul. Adrian Severin şi 153 . Programul economic şi de privatizare.R. 1990.n.P. • 7-8 iul. Germania. După dezbaterile din Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului s-a propus şi sa obţinut o nouă redactare: acţiuni de orice fel. într-o maşină a politiei.E. Nicolae Manolescu este ales preşedinte al P. Pentru a preveni reacţiile de respingere a legii. Deşi Guvernul doreşte o cât mai grabnică dezbatere şi adoptare în Parlament a Legii privatizării. Mircea Diaconu . cer să fie discutate 8 propuneri. o sută de generali şi a decapitat serviciile secrete. • 15 iul. revizioniste. eventual amânarea cu o săptămână a vacanţei parlamentare pentru reexaminarea proiectului. Reprezentanţii opoziţiei propun restituirea proiectului la comisie sau chiar la iniţiator. . părăsesc sala. Gheorghe Robu susţine că atacurile din presă aveau o cauză politică: trimiterea în justiţie a membrilor C.A. Gheor­ ghe Robu declară că nu e trădător de ţară.E. rasiste.U. iar Comitetul de coordonare 11 membri. Sala de şedinţe este invadată de persoane care vociferează apărându-şi protejatul.. duc la apariţia a două structuri: una civică -Alianţa Civică. Londra. Adrian Severin a venit cu argumente de susţinere (11 iul. cu excepţia U. antisemite. Legea Siguranţei Naţionale a României prevedea la art. Anglia şi S.C. Printre altele Conferinţa reafirmă sprijinul Occidentului faţă de procesele de tranziţie din ţările est-europene şi central-europene.3 lit. Şi A. dar şi de sorginte legionară sau fascistă. îşi desemnează conducătorii: Ana Blandiana preşedinte. extremiste. Declaraţia de reconciliere naţională.Corneliu Vădim Tudor. separatiste. Tendinţele existente în interiorul A.) Gheorghe Robu e nevoit să părăsească judecătoria huiduit. iniţierii. totalitariste. Corneliu Vădim Tudor îi strigă lui Gheorghe Robu că e trădător de ţară pentru că a arestat Guvernul României (Guvernul lui Ceauşescu n. Dan Marţian anunţă că vor continua dis­ cuţiile fără să se ţină seama de propunerile avansate. „Suntem pentru privatizare dar nu orice fel de privatizare. Alexandru Bârlădeanu atacă decis legea. care se constituie ca reprezentare politică a ideilor cuprinse în documentele Alianţei Civice: Declaraţia de principii.C. Reprezentanţii P. Carta Alianţei Civice.U.Alarmă de gradul zero: revista noastră în pericol") din România Mare.L. • 10 iul. cei 7 au o întâlnire cu Mihail Gorbaciov.: „Nu putem reuşi decât împreună". Totuşi. (în cererea de demisie din funcţia de procuror general al României. pentru că ţara la care se referă Corneliu Vădim Tudor e de fapt tirania lui Ceauşescu. h situarea în afara legii şi a organizării. Deci a dispărut formularea acţiuni de sorginte comunistă.N. Prin statut şi program noua formaţiune se va implica în lupta politică şi va fi un partid de centru care va sprijini unirea tuturor partidelor democratice în efortul de a crea un stat de drept şi economia de piaţă. aderă la embargoul decretat de C. Petre Mihai Băcanu.). Emil Constantinescu. adresată lui Ion Iliescu la 1 nov. un fel de Arcă a lui Noe în care s-a luat câte o pereche din fiecare dobitoc". După multe alte confruntări în justiţie Gheorghe Robu nu va avea câştig de cauză.N. săvârşirii sau sprijinirii în orice mod a acţiunilor totalitare sau extremiste de sorginte comunistă. măsuri concrete de susţinere economică se iau doar pentru U. asupra vânzărilor de arme către Iugoslavia. opoziţia organizează o conferinţă de presă unde se citeşte un comunicat în care se apreciază că iau fost refuzate „toate încercările de a asigura o participare efectivă şi concretă a tuturor forţelor politice din Parlament la elaborarea Legii privatizării".R. iar Polonia s-a inspirat din el. în Adunarea Deputaţilor.. Au fost stabilite structurile de conducere ale partidului şi membrii acestora. Alexandru Bârlădeanu crede că „în jurul acestui butoi cu miere care se numeşte privatizare se vor ivi foarte multe muşte şi mici şi mari".S. S.M. 5 grupuri parlamentare cer amânarea discuţiilor. Petre Roman şi celor care l-au huiduit la proces. Susţinătorii partidului şi revistei România Mare iau cu asalt judecătoria deoarece Corneliu Vădim Tudor îi convocase printr-un articol (. în mai multe scrisori deschise pe care le adresează lui Ion Iliescu.Continuă la judecătoria din Ploieşti procesul Gheorghe Robu . în Senat proiectul Legii privatizării provoacă intervenţii pătimaşe.

dar aceste iniţiative legis­ lative au fost ignorate. intervenţia lui Adrian Severin la T. Niţelea -Adevărul. loan Tănasă -vicepreşedinţi Cornel Ciontu.1991 Marian Enache (liderul grupului parlamentar F. într-o declaraţie televizată. Obiectivul strategic este restabilirea României Mari în hotarele ei fireşti. 155 .69 de membri.R. are un caracter naţional. susţinută. Semnatarii declaraţiei consideră proiectul de Lege a privatizării drept antinaţional (urmăreşte să creeze cadrul legislativ pentru scoaterea tării la vânzare. Poziţia P. conform acestei legi vom avea 16 milioane de potenţiali acţionari ale căror certificate de proprietate nu semnifică nimic) şi anti­ democratic (proiectul. P. Radu Câmpeanu se plânge că discutarea legii se face sub presiuni şi influenţe de neacceptat. Conform unei altei observaţii (Sergiu Cunescu) ponderea scăzută (30%) din patrimoniul societăţilor comerciale care urmează să fie transferat gratuit populaţiei determină temporizarea peste limitele acceptabile a procesului privatizării. redresarea prin eforturi proprii. deoarece populaţia va suporta consecinţele aplicării ei) Punctele de vedere expuse în declaraţie au constituit subiectul unor lungi controverse în Parlament. la fel de important precum Constituţia. şi radio) că nu colaborează cu F. i se pare o gravă ingerinţă a executivului în activitatea legislativului.M. Comitetul Director: Corneliu Vădim Tudor -preşedinte Eugen Barbu -prim-vicepreşedinte de onoare Mircea Muşat -prim-vicepreşedinte executiv Valeriu Buzea.C. „România Mare se declară un partid de centru stânga. Dan loan Mirescu secretari executivi Mircea Hamza -purtător de cuvânt.RM. a T. pentru că. Opoziţia doreşte doar să se reexamineze proiectul de lege cu toată atenţia. 14 din 20 iul. şi aliaţii lor în vederea dezbaterii şi adoptării Legii privatizării. Programul său economic este însă de stânga-stânga. pentru că Guvernul va putea să vândă după bunul lui plac. din Adunarea Deputaţilor) acuză opoziţia (la T. Constituit în luna mai 1991. în replică. prin acţiuni politico-diplomatice inteligent conduse. Comitetul Director ales de Consiliul Naţional -9 membri. • 21 iul. Legea.N. Pierzându-şi speranţa.M. • 20 iul. care trebuia să-şi dea acordul pentru această lege. Gabriel Ţepelea (P. 1991). neinclusă în sistemul autorităţii statale. ironizată. nu poate fi acceptat. aşa cum a fost concepută. Serghei Mesaroş (Partidul Naţional Democratic) o consideră o lege a marii vânzări naţionale. comentată. motiv pentru care şi 154 1991 grăbeşte apariţia legii. deci va avea loc o uriaşă proliferare a birocraţiei privatizării.M. Partidul România Mare primeşte actul de înfiinţare prin Decizia civilă nr. se cerea amplu dezbătut şi înţeles de populaţie.N. cu reprezentanţi ai partidelor politice pentru a aplana divergenţele privind Legea privatizării. dar şi relaţii cu toate statele care asigură respectul şi avantajele reciproce. Pe plan extern se are în vedere apropierea de Occident. Mulţi parlamentari au considerat că apariţia Fondurilor proprietăţii pri­ vate şi de stat şi a unei comisii de resort va conduce la o adevărată structură administrativă centralizată. ca mediator. relaţii economice echitabile cu exteriorul.N. Se ajunge la concluzia că legea ar avea de câştigat dacă ar fi încredinţată spre analiză unei comisii speciale. Petre Roman încearcă să-şi susţină punctul de vedere în legătură cu continuarea dezbaterilor şi necesitatea adoptării Legii privatizării în Parlament.S. antipopular (împiedică populaţia să intre gratuit în posesia unei părţi din patrimoniul naţional.D. Radu Ceontea (P. iar opoziţia propune ca o cotă de peste 50% să fie dată gratuit cetăţenilor.V. deschide larg şi brusc porţile capitalului străin. 10 iul.Ţ. Organe de conducere: Consiliul National ales de Congresul Partidului .B. Guvernul propune ca 30% din patrimoniu să revină gratuit populaţiei. susţine protecţia economică şi a resurselor ţării. partidele din opoziţia parlamentară dau o declaraţie în care menţionează că opoziţia a elaborat şi depus la Adunarea Deputaţilor 5 proiecte de lege a privatizării pe lângă cel al Guvernului.U. până în momentul în care capitalul autohton va putea concura de la egal la egal cu capitalul străin. se declară un partid de centru stânga.R. • 18 iul. De exemplu. adică a unei părţi din patrimoniul naţional. ceea ce contravine declaraţiilor partidului de guvenământ din perioada campaniei electorale .V.R. Ion Iliescu se întâlneşte. l-am putea numi un program cu vizibile elemente comuniste" (C.N.S.trag concluzia cei doi suporteri al Legii privatizării.„Noi nu ne vindem ţara" . în varianta exis­ tentă.) propune să se îngrădească posibilitatea persoanelor fizice şi juridice străine de a cumpăra acţiuni în ţară. Iuliu loan Furo.) avertizează că „tăvălugul majoritar face ce vrea în Parlament". Doctrina P. Alexandru Bârlădeanu susţine cu mult temperament această obiecţie. beneficiarilor externi.şi programului de reformă al Guvernului conform căruia se acceptă investiţii cu capital străin numai în condiţiile în care patrimoniul rămâne strict naţional). Motivele atitudinii opoziţiei sunt de ordin electoral . pe eşicherul politic a fost îndelung analizată.

C.D. Apare Dan Marţian şi anunţă motivele întârzierii: se convenise amânarea dezbaterilor până la 25 iul. în legătură cu aspectele menţionate." şi „Iniţiativa comunistă".M.C. condamnate de toate instituţiile democratice din ţară.S. în Parlament continuă dezbaterile pe marginea 156 1991 proiectului Legii privatizării. Giannl De Michells. în absenţa grupurilor opoziţiei. Rezultatul votului. • 23 iul. dar Guvernul n-a dat semne că ar fi dispus să ţină seama de aceste sugestii.D. iar dezbaterile reîncep fără deputaţii opoziţiei (U. conform căreia proiectul Legii privatizării ar fi fost susţinut de majoritatea economiştilor nu corespunde realităţii. Mihail Gorbaciov cheamă partidul său să renunţe la rolul de „coloană vertebrală a statului" şi îi critică pe reprezentanţii „fundamentalismului comunist" şi grupările recent create „Platforma bolşevică din cadrul P.R.S. • 24 iul.R.S.R.U. a fost completată cu încă 10.. • 29 iul.I. S-a votat proiectul noului program al P. în comunicatul dat publicităţii se menţionează cu satisfacţie că şi Guvernul. -Senat. Dimpotrivă. Congresul S. la televiziune.U. primul de acest gen încheiat de România după Revoluţie cu un stat vest-european. elaborat sub conducerea lui Mihail Gorbaciov. pentru ca o comisie formată din parlamentari şi experţi să examineze problemele în litigiu între parlamentarii F.C. cu convingeri şi simpatii politice diverse. Parlamentarii aşteaptă câteva ore începerea lucrărilor. protestează contra proliferării în anumite publicaţii a extremismului xenofob şi antisemit -atitudine antiintelectuală şi antiromâneascâ -împotriva căreia ar dori să se pronunţe Guvernul şi Parlamentul ţării.M.E.D. -Consiliul A. a hotărât să solicite în mod public sesizarea Procuraturii Generale împotriva publicaţiilor România Mare şi Europa pentru comiterea infracţiunii de instigare la violenţă şi ură între grupuri etnice.Camera Reprezentanţilor adoptă o Rezoluţie în care sunt semnalate cu îngrijorare manifestările antisemite şi tensiunile interetnice din România. -Conducerea Ministerului Culturii condamnă în numele demnităţii intelectuale româneşti evoluţia publicaţiilor România Mare şi Europa spre extremismul naţionalist şi spre o conduită politică regretabilă şi nocivă. Se propune constituirea unei comisii care să studieze în două zile obiecţiile şi propunerile opoziţiei şi să întocmească un raport cu variantele rezultate. Guvernul României răspunde printr-o Declaraţie în care menţionează că e vorba de cazuri izolate. seva transforma într-un partid cu platformă social-democrată.U. semnează Tratatul de prietenie şi colaborare între Italia şi România. Legea a fost comentată critic în paginile revistei Economistul şi în alte publicaţii. B.. 9 abţineri (3 ale U. în Senat se votează Legea privatizării (în absenţa majorităţii opoziţiei). 237 voturi pentru: 10 voturi contra.U.S. Rezultatatele votului: 64 voturi pentru. . Legile adoptate sunt concepute.. rămâne în sală). a făcut o evaluare asemănătoare a efectelor pe care le-ar putea avea evoluţia celor două reviste.Z. alP. Sergiu Nicolaescu.C. din care s-au votat jumătate). -Curtea Supremă de Justiţie.M. în direcţia semnalată.R. constatând abaterile grave de la deontologia profesiunii de ziarist (18 iul. Marcian Bleahu. propunerea pică. au condiţionat acordarea de credite României de apariţia Legii privatizării până la 1 sept.S. • 22 iul.Cu ocazia vizitei în România. -Consiliul Naţional al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România precizează că afirmaţia lui Petre Roman. 5 ani interzicerea unor drepturi şi degradare militară pentru favorizarea la infracţiunea de genocid. majoritarii recunosc că toată graba cu adoptarea Legii privatizării a fost rezultatul unor presiuni externe.A. La Plenara CC.C. Propunerea pică la vot.M. şi ai opoziţiei şi să încerce o conciliere în spiritul medierii prezidenţiale. Supusă la vot. opoziţia a absentat de la vot.M. Adunarea Deputaţilor. . pentru încercarea de abatere conservatoare de la lima reformelor dezbătute la Congresul al XXVIII-lea al P..U. Această Asociaţie nu şi-a dat acordul pentru forma în care proiectul a fost înaintat Parlamentului. (Grupul 157 U. 30 iul. în şedinţa din 10 iul.R). Claudiu Iordache a votat „contra". rămâne la şedinţă).R. Fiind între ei. -137 de intelectuali români. • 25-26 iul. care a spus: „Nu .în Adunarea Deputaţilor se votează Legea privatizării (concepută iniţial în 69 de articole. la standarde internaţionale.U.1991 ignorând şansele unei promise medieri prezidenţiale şi chiar acordul lui Ion Iliescu de a se amâna dezbaterile parlamentare pentru ca legea să fie încredinţată spre analiză unei comisii speciale. .N. s-au propus 160 de amendamente. Secţia Militară. ministrul de externe al Italiei. 13 împotrivă. din 21 apr. în familie. şi F.S. îl condamnă pe Vlad Iulian la 9 ani închisoare. Parlamentarii parcurg în continuare (fără colegii din opoziţie) proiectul Legii privatizării.D. prin care P.D.. Lucrările continuă fără senatorii opoziţiei (U.)..

. U. George Bush. se dau asigurări că va merge hotărât pe drumul Revoluţiei din dec.) soldate cu morţi. nu pot fi stopate. Datorită acţiunii hotărâte a lui Elţîn care reuşeşte să atragă populaţia de partea lui. • 19-20 aug. Cât despre România. Deşi consideră că în timpul dezbaterilor din Parlament Legea a fost completată şi îmbunătăţită substanţial. Valentin Pavlov -prim-ministru Vladimir Krucikov -preşedinte al K.Ţ. pentru evaluarea consecinţelor posibile ale situaţiei din U. Se cere şi convocarea Parlamentului.C. transmit un Apel tuturor forţelor democratice din interiorul şi din afara ţării. în lipsa lui Mihail Gorbaciov.E. ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse. Se dau publicităţii numeroase luări de poziţie împotriva puciului. în procesul de reintegrare în circuitul economic mondial. 58) a privatizării societăţilor comerciale.R..C.A. în Iugoslavia.S. de a-i ajuta pe sinistraţi cu (aproximativ) 500 000 lei.C. a fost destituit.S.R. distrugeri materiale. solicită o poziţie explicită din partea conducerii ţării în ceea ce priveşte democraţia.E.S.S.D.. de muncă încordată şi tracasantă".S. moscoviţii înconjoară clădirea Parlamentului şi a Guvernului.RS. Kremlin .S. • 4 aug. din precizările făcute rezultă şi o anumită insatisfacţie legată de acest eveniment legislativ: „nu pot decât să-mi exprim regretul că atât formaţiunile din opoziţie cât şi formaţiunea majoritară nu au manifestat răbdarea şi spiritul de toleranţă pentru a lucra împreună până la capăt şi că nu au folosit în mod constructiv nici intervenţia mea care urmărea găsirea căii de conciliere.. Se instituie starea excepţională pe timp de 6 luni şi se formează Comitetul de Stat pentru Starea Excepţională: Ghenadi Ianaev -preşedintele U. Tratatul e valabil 15 ani cu posibilitatea de prelungire încă 5 ani.S. va primi clauza naţiunii celei mai favorizate şi va fi sprijinită de S.N. -întâlnire între P. ţară care exercită preşedinţia C. -Ecouri din întreaga lume. într-adevăr. să fie deferită tribunalului".T. unde a fost prezent alături de reprezentanţii Luxemburgului şi Poloniei. A.A. P. • 21 aug.N. Se anunţă că deciziile Comitetului sunt obligatorii pe tot 158 1991 cuprinsul ţării. • 30-31 iul. în pofida interdicţiei de a ieşi pe străzi. în legătură cu Gorbaciov se exprimă speranţa în reluarea activităţii şi înda­ toririlor sale constituţionale. demontarea structurilor represive şi administrative de tip comunist.S. în U.N. Aceeaşi idee revine în declaraţiile a numeroşi şefi de state.S.) .U A. Mihail Gorbaciov. Elţîn cere examinarea lui Gorbaciov de către o echipă de medici străini şi dizolvarea Comitetului de Stat pentru Starea Excepţională.T. dispăruţi.C.A.M. deputaţii au păstrat un moment de reculegere pentru victimele inundaţiilor din judeţul Bacău (28-30 iun. P.R.R. prinde apelul la grevă generală mai ales la mineri. şi S. într-un Memorandum.R.S.) de către U. Andrei Kozîrev. şi P.G..E. şi P.) a unor personalităţi.N. prilej cu care face o amplă declaraţie de susţinere a acesteia. în zorii zilei lumea întreagă e paralizată de o ştire stupefiantă: preşedintele U.) Elţîn îşi asumă prin decret prerogativele de şef al forţelor armate sovietice.înainte de a intra în vacanţă. un an deosebit de dens.S.S.S. Gorbaciov revine din captivitate la Moscova şi 159 .'89.R.A. Se semnează Tratatul privind reducerea armelor ofensive strategice nucleare (S.A. Eşecul -se apreciază -se datorează Serbiei.A. într-un comunicat al preşedinţiei se apreciază că reformele din U. Hans van den Brock.U. Ion Iliescu promulgă Legea (nr.S.R.S. pentru solidarizarea împotriva pericolului pe care îl reprezintă evenimentele din U. cere sprijin în Occident pentru restaurarea democraţiei sau pentru formarea unui guvern în exil şi-şi exprimă speranţa în acţiunea protestatară a lui Elţîn. Ceremonia oficială a primirii preşedintelui S. Boris Elţîn. Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti protestează împotriva pericolului loviturii de stat din U.S.S. şi ordonă armatei să se retragă. ministrul de externe al Olandei.S.S.R.S. declară eşecul misiunii de pace a C.L. P.E.R. (19 aug.S. -Bucureşti.R.C. şi conducerea F. -Bucureşti.S.RS. puciştii pierd teren de la o orala alta. „Nu trageţi în mamele şi surorile voastre". • 14 aug. Bush promite că U. Se anunţă hotărârea grupului parlamentar F. act calificat drept „lovitură reacţionară neconstituţională a comuniştilor". „Junta care a preluat puterea în U.S. George Bush consideră îndepărtarea lui Gorbaciov de la putere o măsură neconstitu­ ţională.R.U. Vreau să pun acest eşec pe seama oboselii parlamentarilor care au avut. („Nu puciştilor comunişti".E. are o nouă conducere care declară că Gorbaciov nu-şi mai poate îndeplini obligaţiile funcţiei prezidenţiale din motive de sănătate.1991 voi accepta tendinţa unor reprezentanţi ai executivului de a ne considera un grup uşor manevrabil". care 1 a criticat pe Gorbaciov pentru ritmul lent al reformelor. din partea Guvernului^ a partidelor politice (cu excepţie P.B.). cheamă la grevă generală ca formă de protest împotriva înlăturării lui Gorbaciov.Moscova.

S.Republica Moldova. La Cotroceni se întâlnesc Ion Illescu.U.N. A.A. în Declaraţia-Apel. S. şi cu aceasta ocazie. susţin oportunitatea interzicerii P.R.RS. Parlamentul votează separarea de Republica Moldova. a tuturor formelor lui de reprezentare politică şi ideologică şi interzicerea oricăror formaţiuni şi structuri politice de natură comunistă". • 27 aug. propune.C. armată.C. • 24-25 aug. Guvernul României se declară solidar (într-o declaraţie dată în aceeaşi zi) cu Moldova. care devine imnul ţării în aceeaşi zi. şi de presa de aceeaşi orientare şi faţă de forţele şi structurile comuniste.M.. Câţiva se sinucid.G.S. Tiraspolul.).I.. într-un Comunicat de presă se atrage atenţia asupra imperfecţiunilor unor legi (din punctul de vedere al drepturilor omului).R. Câteva mii de colaboratori ai K.R.C. şi funcţionari ai P. şefii partidelor parlamentare pentru a evalua eventualele consecinţe ale evenimentelor din U.C. se cere o atitudine fermă faţă de partidele de orientare comunistă (P.M. P. P. politie.R. Rusofonii din regiunea Nistru şi-au declarat independenţa. fug în China unde obţin azil politic.S. La Sesiunea Extraordinară a Sovietului Suprem al U. Biroul Politic al Secretariatului C C . dar e dreptul lor". Intr-o convorbire telefonică Bush îi transmite mesajul său de solidaritate şi de satisfacţie pentru cursul pozitiv al evenimentelor.M. iniţiatorii şi sprijinitorii activi sunt arestaţi.C. întrunit în Sesiune Extraordinară. Chişinău. cheamă puterea şi celelalte forţe din stat.M. în perioada imediat următoare mai multe republici sovietice îşi vor declara independenţa. şi A.U. • 24 aug..S. în timpul lucrărilor Parlamentului are loc un mare miting de entuziasm în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău. Prima Consfătuire Naţională a P. într-un Comunicat.C. Se solicită adoptarea procedurii de urgenţă. Petre Ro­ man. prin încercarea evidentă de a denigra instituţiile statului de drept se aduc grave prejudicii procesului de democratizare din ţara noastră. O serie de publicaţii -Pravda.S.C.consideră Gorbaciov.L. în „Apelul Marii Adunări Naţionale a Cetăţenilor Republicii Moldova către popoarele şi statele lumii" se exprimă speranţa în recunoaşterea independenţei Republicii Moldova. • 29 aug. • 30 aug. Santiago Carrillo. printre care şi Constituţia. Mihail Gorbaciov renunţă la funcţia de lider al P. -Adunarea Deputaţilor.L.RS. Cred că asta e o greşeală.S. şi cere autodizolvarea P. n-a avut o atitudine decisă în zilele puciului .S. .S.I. ca garanţie a dezvoltării democratice a acestei ţări.R.S. Alexandru Bârîădeanu. se aminteşte că nu s-au cercetat cauzele evenimentelor violente din '89 şi '90 şi nu s-au produs transformări semnificative în regimul închisorilor.C. necesitatea interzicerii P. S. declară: „După evenimentele din august din U. Astfel de atitudini trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru toţi cei care doresc cu adevărat binele României". • 22 aug.: „Ne exprimăm convingerea că prin asemenea afirmaţii denigratoare si fără nici o acoperire. şi P. După eşecul puciului. .S.S. Cei ce doresc să rămână comunişti au acest drept. Parlamentul adoptă Declaraţia de Independenţă a Republicii 160 1991 Moldova.1991 declară la televiziune că are controlul deplin asupra tării.U.N. a aderării ei la organismele europene şi internaţionale. Parlamentul Sovietic votează suspendarea P. La Bucureşti şi Chişinău au loc mitinguri de susţinere a acestui act. Vizita la Bucureşti a unei delegaţii a Federaţiei Internaţionale Helsinki pentru drepturile omului. Radu Câmpeanu şi Dan Iosif.C.B. P.A.U. Glasnosti -sunt suspendate temporar pentru că au susţinut Comitetul de Stat pentru Starea Excepţională.U. în Declaraţia-Apel din 25 aug.RS. • 17-21 aug. la prima şedinţă a sesiunii de toamnă.C. Prin Dan Lăzărescu.C. se declară capitala Republicii Sovietice Socialiste Nistrene (drapelul verde şi roşu cu secera şi ciocanul). • 5 sept. Claudiu Iordache îl acuză pe Dan Marţian de indiferenţă faţă de evenimentele din Moldova şi cere demisia lui şi a lui Alexandru Bârîădeanu. ca şi alţi parlamentari. al P.S. înaintează atât Senatului cât şi Adunării Deputaţilor un proiect de Lege pentru „interzicerea funcţionării P. şi P. răspunde mesajelor transmise de P.R.R. Dan Marţian. şi P. se înregistrează o serie de intervenţii în legătură cu evenimentele din U. La Komrat se demonstrează pentru recunoaşterea independenţei Republicii Găgăuze. • 2 sept. pentru implicarea unor lideri ai săi în lovitura de stat din 18/19 august.S. şi AC Se discută despre situaţia internă din România în contextul eşecului puciului din U.C. pentru eliberarea liderilor reţinuţi datorită participării la puci.S. nu cred că sistemul comunist mai are vreo raţiune să continue să existe.. SovetskaiaRossia.. unde are loc o manifestaţie. în 161 .C.A. justiţie să se cureţe de elementele extremiste şi reziduurile comuniste şi să opteze definitiv pentru democraţie şi adevăr.R. patriarhul comunismului spaniol. în Senat.S. Se cântă „Deşteaptă-te Române".

au spart geamurile şi tot ce au întâlnit în cale. M.S. îi agresează pe subprefectul Ionel Botoroagă şi pe directorul Regiei autonome a huilei. Tot mai nemulţumiţi de inerţia guvernanţilor protestatarii se îndreaptă spre Petroşani unde intră cu forţa în 162 1991 primărie. un miting de protest contra comunismului şi a protectorilor săi. Minerii răspund: „Bucureşti! Bucureşti!".N. .S. în Adunarea Deputaţilor se face auzită o intervenţie asemănătoare. alţii pretind că e o informaţie care merită toată atenţia. Ion Solcanu îi acuză cu vehemenţă pe organizatorii mitingului din 6 sept.. etichetat drept o manifestaţie extremistă „prin formă şi conţinut" şi cere să fie cercetaţi conform legii cei care vorbesc „fără complex" în numele poporului român şi să se identifice vinovaţii care trebuie să dea seama în faţa legii de faptele lor.F. unde se produce o adevărată desfăşurare de violenţă. Miron Cosma citeşte platforma de revendicări. ) cu liderii sindicali ai minerilor din Valea Jiului. P. • 6 sept. din Valea Jiului. Ioan Moldovan.. Cum răspunsul nu vine. îl agresează pe prefectul Ilie Ştefan şi pe Ilie Marin. Minerii de la Vulcan. Era imposibil să vorbeşti cu ei. care declanşează încă de la început dezbateri şi polemici. • 24 sept. se anunţă prin radio că greva continuă. Unii parlamentari consideră că e vorba de o nouă diversiune.S.P.. o nouă garnitură de tren îi aduce în Bucureşti pef niideriifcă^e' Vor să vină în ajutorul celor care sunt deja în Capitală. şi aliaţii lor susţin în totalitate legea.-iştii încep prin a demonstra că partidul lor nu e acelaşi lucru cu P. a urmărit evenimentele de la Moscova. pentru că mulţi erau beţi. un vandalism cum n-am văzut în viaţa mea.R. bâte. mai rău ca pe vremea lui Ceauşescu".S. Vulcan. n-au fost acceptaţi la televiziune să-şi facă auzită opinia. Se anunţă că Petre Roman ar fi dispus să vină la Craiova.. Pe trenurile 163 .S. care-i asigură supravieţuirea din interiorul structurilor de putere.R. Cele trei trenuri se pun în mişcare (dintr-o gară în ruină) spre Bucureşti.S. în colaborare cu unele centrale sindicale şi formaţiuni politice. Adjunctul şefului de staţie.S. din care se poate afla că P. în grevă. dar le-a considerat o problemă internă a U.R.S. Coloanele de demonstranţi se deplasează spre Piaţa Romană. pe care Guvernul a încercat în zadar să-1 stingă. parlamentarii din opoziţie obiectează că S. despărţirea efectivă de comunism.A fost o adevărată teroare. în acelaşi timp.P. în termeni imperativi. incendii şi chiar un viol. în timp ce parlamentarii F..L.T.1991 Adunarea Deputaţilor. A.D. Piaţa Universităţii.F. pentru că nu-1 primesc.E. Au intrat peste femeile de la casele de la bilete. Opinie consemnată de oficiosul partidului.N. Ticu Dumitrescu nu i se permite să depună moţiunea.M. întrucât negocierile (17 sept. devastează gara. rupe hârtia şi anunţă decis: „Mergem la Bucureşti!". Se strigă cu îndârjire: „Jos guvernul!". în gară cer avizul pentru deplasare ministrului transporturilor şi. la Budapesta. în Adunarea Deputaţilor. Miron Cosma îi comunică telefonic lui Petre Roman pretenţia minerilor.. întră cu forţa în regulatorul circulaţiei. ocupă acceleratul 244 şi deturnează alte două garnituri de tren. şi lansează un „Manifest către ţară" în care avertizează în legătură cu pericolul perpetuării structurilor şi deprinderilor comuniste detectabile şi în legile pe care le votează „parlamentul ruşinii naţionale". Petre Roman confirmă ştirea.N. reacţionează la atitudinea lui Ion Solcanu şi a puterii faţă de mitingul din 6 sept. că ei n-au susţinut puciul din U. dar la 20 aug.A. aşteaptă răspunsul Guvernului {cu care intraseră deja în tratative) la revendicările lor. Petre Roman anunţă un conflict de muncă în Valea Jiului. Primul-ministru mai anunţă că minerii se îndreaptă spre Bucureşti şi că s-a încercat fără succes să fie opriţi din drum. Televiziune. minerii cer să vină'-Petre Roman la ei pentru negocieri.R.S. după care îşi anunţă ortacii că primul-ministru a refuzat să se deplaseze în Valea Jiului. Cele trei trenuri sunt oprite la Craiova. Trăim sub teroare. In Senat.P.C. Susţinuţi de Miron Cosma. A. n-au dus în cele din urmă la aplanarea conflictului. Minerii refuză cu mânie oferta şi sparg telefonul la care generalul maior Ilie Marin vorbea cu Petre Roman. Radu Câmpeanu vine cu o ştire în legătură cu crearea unui Guvern pentru Transilvania. dar Guvernul maghiar declară că e vorba de aspecte nesemnificative.I. Se adoptă o moţiune în care se cere. In Petroşani. pentru tratative. Nu ştiu a cui mână este.R. pentru că nu cred că nişte oameni obişnuiţi pot face din mintea lor aşa ceva.A. Benone Costinaş. securi.M. Piaţa Victoriei.) prezintă o declaraţie în care se cere interzicerea formaţiunilor politice de sorginte comunistă şi fascistă.P. topoare.D. evocă acea zi de excepţie: . • 25 sept. organizează. • 12 sept.M.R. în Senat.R. invită ziariştii la o discuţie pentru a dezamorsa atacurile care cer scoaterea lui în afara legii. • 9 sept. ziarul Socialistul. au loc devastări. La Palatul Victoria lui C.D.R. violenţe. • 18 sept. Marin Ghinea.R.I. va beneficia de drepturi care pot pune în primejdie libertăţile democratice. Senatul ia în discuţie proiectul Legii S. în numele membrilor Cartei pentru reformă şi democraţie (F. încheiate cu un protocol care părea să satisfacă ambele părţi. P.

O dată cu lăsarea serii. să participe la această discuţie. c-a sosit şi ziua ta". Spre orele 19 se reuşeşte evacuarea Pieţei Victoriei. Mărşăluind spre palat minerii strigă lozincile pe care le-au exersat deja.N. Au loc scene de luptă cu petarde fumigene şi lacrimogene. n-ar mai reflecta opţiunile din acel moment ale electoratului. După-amiază pătrund (fără să se încerce interzicerea accesului lor) în sala de şedinţe a Adunării Deputaţilor. dar şi una în premieră. Un prim rezultat al întâlnirii este demisia Guvernului. Asediaţii se apără cu jeturi de apă. ole. „Fraţii voştri . „Jos bulibaşa Iliescu!". Sub presiunea evenimentelor au loc negocieri cu uşile închise între reprezentanţii minerilor (Eugen Tămaş şi Miron Cosma) şi ai conducerii ţării. unde vor să ajungă pentru a-1 obliga pe Ion Iliescu să demisioneze.S. în Piaţa Victoriei se încearcă forţarea sediului Guvernului. Stimulat de accesele anticomuniste ale minerilor. Alexandru Mironov. Se răspunde cu gaze lacrimogene şi petarde şi se trag primele focuri în aer. Ion Iliescu se consultă cu reprezentanţii partidelor politice în vederea alcătuirii unui nou guvern. Mulţimile umplu centrul Capi­ talei. binecuvântează asistenţa de la microfon: „De acum avem o ţară unită. Au loc violenţe. înfrânţi de scutieri înarmaţi. Opoziţia consideră însă că un guvern F. vrem să intre în subteran".C. Au considerat cu toţii oportun un dialog al meu cu reprezentanţii minerilor. „Minerii vor consens naţional". dar intrările rezistă. „La palat.N. Se încearcă mereu şi mereu forţarea intrărilor în clădirea Guvernului. cu ajutorul gazelor lacrimogene. Se scandează: „Bucureştiul e cu noi". „Aţi minţit poporul cu televizorul". ole. Manifestanţii se retrag către Televiziune şi Piaţa Universităţii. „Jos Iliescu şi Roman!". s-a umplut paharul".minerii". „Jos cu bişniţarul. • 26 sept. din balconul Palatului Victoria. „Nu staţi în balcoane. De-abia la miezul nopţii. cartuşe cu gaze iritante. Nu la presiunea străzii. camioane militare etc. să-1 dăm jos pe emanat". prin atacuri insistente cu pietre şi sticle incendiare (civili binevoitori îi învaţă să le confecţioneze). asediatorii Televiziunii. „Jos Guvernul Roman!". scene de violenţă şi vandalism. veţi muri de foame". strict adecvată situaţiei: „Iliescu n-ai să poţi să omori minerii toţi". Doar lozincile le fac cunoscute revendicările: „Iliescu şi Roman. pentru că altfel ar fi anticonstituţional. dar fără prezenţa lor". se sparg geamurile. pentru că Parlamentul este nerepre­ zentativ şi nelegitim. minerii sunt paşnici. scandând: „Nu mai vrem nici un pic preşedinte bolşevic!". Odată revendicările aprobate la cel mai înalt 165 . se semnează un Comunicat Iliescu -Cosma. Miron Cosma confirmă şi el (tot de la balcon) demisia Guvernului şi cere minerilor să plece acasă pentru că le-au fost rezolvate toate revendicările. I-am invitat. în Piaţa Revoluţiei are loc mitingul organizat de sindicatele cuprinse în Uniunea Confederativă Naţională. „Grevă gen­ erală -Bucureşti". • 27 sept. „Mincinoşii". Fără violenţă". dacă doresc. Demonstranţii aruncă în scutieri cu sticle incendiare.1991 rechiziţionate de mineri care sosesc în gările Bucureştiului scrie: „Vrem îngheţarea preţurilor". „Ole. la palat.R. Minerii asaltează cu forţe noi şi cu mai multă îndârjire clădirea Guvernului. Sergiu Cunescu cere demisia din Parlament a foştilor membri ai P. purtătorul de cuvânt al preşedinţiei. Piaţa Victoriei e din nou ocupată. Dar. i-am consultat pe toţi liderii politici în legătură cu posibilitatea de a purta o discuţie cu o delegaţie a acestora. după atacuri în forţă care înseamnă oameni bătuţi şi răniţi. petarde. TAB-uri. apărată de forţele de ordine. Seara.) Deputaţii le explică minerilor că nu Parlamentul îl poate demite pe preşedintele ţării şi le sugerează sâ-1 viziteze la Palatul Cotroceni pentru a-i cere demisia. grupuri de mineri se culcă pe pavaj. în drumul de la gară până în Raţa Victoriei. creştină. în urma dialogului pe care Ion Iliescu a consimţit să-1 poarte cu o delegaţie a minerilor condusă de Miron Cosma.S. „Studenţii sunt cu noi". pâinea noastră unde e?". La orele 12. Manifestanţii se îndreaptă şi ei spre Cotroceni. Reacţiile sunt contradictorii. circulaţia este oprită.30. alţii huiduie şi ameninţă că nu vor părăsi Capitala. Corneliu Coposu se pronunţă pentru alegeri imediate. Ion Iliescu le vorbeşte partenerilor de dialog şi despre iminenta vizită a minerilor: „Aflând despre intenţia minerilor de a veni spre Palatul Prezidenţial. (în situaţia dată a dispărut şi clopoţelul cu care Dan Marţian îşi asigura autoritatea în faţa colegilor. la palat. „Hoţii!". Ioan Alexandru. care a fost şi episodul final a ceea ce s-a numit „a patra mineriadă". dar Agatha Nicolau i-a promis că-i va aduce un zurgălău maramureşan. în acelaşi timp. Unii aplaudă. anunţă: „Guvernul şi-a dat demisia. cu rafale de mitralieră. „Iliescu nu uita. se retrag. minerii cărora li se asociază şi alţi cetăţeni încearcă să pătrundă în Televiziune. pe care-1 doreşte compus din tehnocraţi şi cu majoritate F. Se caută o altă soluţie -incendiul. Obiectivul acestei zile este Palatul Cotroceni. ci pentru că a dovedit că nu poate guverna într-o situaţie dificilă". demisia a fost acceptată. Capitala este încă gazda (devastată) a minerilor. 164 1991 cu crucifixul în mână. unde cer (până la ora 17) demisia lui Ion Iliescu şi satisfacerea tuturor revendicărilor pentru care au venit la Bucureşti..

imediat perceptibilă prin blocarea relaţiilor económico-financiare. Referitor la evenimentele în curs de desfăşurare în Capi­ tală. diplomatice etc. Este un mesaj şi o rugăminte". Şerban Ghica).R. pe cei din Guvern şi pe preşedintele comunist.Ţ. casnică.D.E. Valentin Gabrielescu.T. Sorin Stan. Gabriel Văsâi -secretar general adjunct. S-au făcut imediat simţite blocajele economice şi financiare în colaborarea cu F. Miron Mitrea consideră că întreaga conducere a ţării poartă răspunderea pentru venirea minerilor. petarde. Teodor Steţcu -vicepreşedinţi. ca şi vizitele şi contactele la nivel înalt (Premierul elen Constantin Mitzotakis renunţă la vizita în România. C.. Totuşi. Un număr apreciabil de ţări din cadrul C. Cicerone Ioniţoiu. când tot minerii au asaltat şi devastat sediul P. (Primul după 45 de ani de interdicţie a funcţionării partidului. -Se încheie lucrările primului Congres al Confederaţiei Sindicale Frăţia. gaze paralizante.1991 nivel.N. gaze lacrimogene. a participat în intervalul 18-25 sept. minerii mai zăbovesc în Capitală. culturale. senator F.R. militar în termen la trupele de jandarmi) şi unul (Enea Ionel agresat de mineri). în vederea încheierii acordului de asociere dintre ţara noastră şi acest important for internaţional. evaluate lâ 86 milioane de lei. personalităţile politice. B. programate pentru 27 sept. „Aceasta e imaginea României în lume" a declarat Vasile Moiş. „Unitate!".) Posturile de radio.D. toate legăturile financiare externe au fost întrerupte. despre represiunea din noaptea de 25/26 sept.preşedinte. deşi treaba terminată. La pierderile materiale imediate. având în vedere şi antecedentele. Consiliul Europei.N. ei. coautorul comunicatului prezidenţial îşi adună ortacii cu îndemnul: „Considerăm conflictul încheiat. Minerii au păţit-o ca altădată „golanii". ci de bastoane de cauciuc. agenţiile de presă. Comitetul de Conducere şi Biroul de Conducere şi Control format din: Corneliu Coposu -preşedinte.A. Iile Păunescu. din Piaţa Universităţii.A. GabrielŢepelea.N. Un grup condus de Miron Cosma pătrunde în sala Teatrului National unde au loc lucrările Congresului P. s-a tras cu tuburi de napalm şi cu gloanţe.Ţ. Atât în interiorul ţării cât şi în străinătate s-au formulat diverse ipoteze în legătură cu motivaţiile şi semnificaţiile mineriadei 167 . Congresmenii şi oaspeţii lor scandează: „Jos Iliescu!".E. (O delegaţie parlamentară condusă de Vasile Moiş. minerii. lacrimogene. Au fost alese Delegaţia Permanentă.E. membrii delegaţiei convoacă o conferinţă de presă unde demonstrează că toate eforturile lor de a contribui la obţinerea statutului de membru cu drepturi depline le-au fost anulate de recenta mineriadă. în sfârşit ultimele vagoane cu mineri părăsesc Bucureştiul. Au fost temporizate sau anulate contracte şi negocieri pentru încheierea unor acorduri bilaterale sau pentru realizarea unor acţiuni în relaţiile cu alte state.S. 1991.M. La întoarcere. al „Grupului celor 24 " a fost amânată acordarea ajutorului alimentar şi umanitar ca şi prima tranşă din cadrul creanţei de 1 miliard de dolari. Reconcilierea dintre peneţişti şi mineri e aplaudată şi însoţită de efuziuni. unde dormeau pe pavaj. adică au fost trataţi cu petarde. Ştefan Marin trezorier.E.E. convertibilitatea leului şi unificarea cursului de schimb. S-au înregistrat 3 morţi în Bucureşti (Andrei 166 1991 Frumuşanu 24 de ani. '90. • 28 sept. S-a ratat şi aderarea la Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (G.T. student. Sunt aleşi: Miron Mitrea . 27 de ani.. organismele statale din lumea întreagă şi-au făcut imediat cunoscute opiniile defavorabile României. ca o dovadă că se poate trece peste incidentele din 14 iun. o delegaţie a Băncii Mondiale părăseşte Bucureştiul etc.H. Vorbeşte asistenţei din partea minerilor şi Constantin Ştefănescu de la exploatarea minieră Livezeni. Nu s-au mai putut realiza deschiderea pieţei interbancare. folosindu-se nu de metode de convingere. Pentru că prezenta minerilor în Capitală se prelungeşte îngrijorător... Se face chiar o chetă pentru a aduna banii necesari hranei minerilor. Practic. ţara va fi pusă pentru o bună bucată de vreme sub o atentă observaţie. Ion Diaconescu. Ioan Bârbuş. în oraşul Vulcan. gaze toxice.C. preconizat pentru oct. iar 50 să aibă nevoie de internare (19 mineri şi 31 alţi cetăţeni). are loc o mobilizare forţată a lor cu scopul de a fi trimişi acasă. Ion Raţiu. Ne îndreptăm spre casă.).E. Vorbitorul afirmă că se vor întoarce în Valea Jiului pentru mobilizare generală ca să-i dea jos.I. chiar şi creditul canadian pentru proiectul în plină desfăşurare al centralei atomoelectrice de la Cernavodă. sosesc forţele de ordine şi reuşesc să-i adune. dar că nu se poate cere şi demisia preşedintelui. Minai Sireteanu -secretar general. la a 43-a sesiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.) în cadrul programului P. lăsând să se înţeleagă că. Violenţele zilelor mineriadei au făcut ca 455 de persoane să ajungă la spital. arătând asistenţei unul dintre ultimele numere ale revistei Le Fígaro în care apărea un miner român cu o praştie în mână.C. în Piaţa Universităţii.D. Aurica Crăiniceanu. Nicolae Lazăr. au amânat discuţiile cu România. se adaugă pierderile pe termen nedeterminat cauzate de scăderea bruscă a prestigiului ţării. politice.

chiar împotriva legilor în vigoare.Un ziar german presupune că a fost vorba de un nou episod gen dec. care nu numai că erau incompatibile cu instituţia prezidenţială. ministrul apărării naţionale.. există şi un al doilea set de concluzii. '89. .-„Domnul Roman a încercat să acrediteze ideea că eu i-aş fi îndemnat pe mineri să vină la Bucureşti pentru a-1 determina să-şi dea demisia. După discuţii prelungite şi tensionate se hotărăşte desemnarea unei comisii parlamentare care să cerceteze recentele evenimente.S. La capitolul IV -Cauze şi responsabilităţi. [. că în perioada 5 sept. -Apariţia minerilor este tot un fenomen politic. 1992 comisia îşi va prezenta Raportul în faţa Parlamentului. se află şi unul în care sunt implicaţi ca organizatori Constantin Ticu Dumitrescu. prezentând paşaportul. pentru că de astă dată acţionau împotriva puterii" -Ion Iliescu. Guvernul le acordase deja sporuri de salarii pe care ei le acceptaseră.RM.R. Uneltele puterii folosite împotriva opoziţiei s-au întors acum împotriva puterii" -Corneliu Coposu.] Ca să potolesc lucrurile am propus ca echipa mea guvernamentală să se retragă [. Miron Cosma. considerând că au aceeaşi cauză: foamea. Virgil Măgureanu consideră această teorie o poveste 168 1991 poliţistă. .. încheiate prin semnarea a două protocoale.R. finanţată de Moscova.directorul S. 12 republici din U.-29 nov. . . aparţinând grupului de parlamentari format din Horia Rusu.. atitudine ce anulează rolul de garant al normelor constituţionale ale statului de drept..] atunci când minerii au pornit totuşi spre Bucureşti. Asta nu-i lovitură de stat?" -general-locotenent Niculae Spiroiu. Paul Cheler. Dumitru Mazilu şi Vasile Popovici.M. «Jos Parlamentul!». se afla la Washington şi cere explicaţii lui Virgil Măgureanu.ministru de interne.) -Miron Cosma intervine pentru a-şi domoli ortacii nemulţumiţi de Ion Iliescu fiindcă preşedintele nu şi-a respectat promisiunea de a veni în Valea Jiului în această zi.. care le-a creat convingerea că prezenţa lor este imperios necesară ori de câte ori ţara trece prin momente de criză. Al cui este jocul?" . • 1 oct.I.. «Jos preşedintele!». ca politician abil.I.S.„Sunt convins că a fost vorba de un puci neocomunist pus la cale de vechile cercuri reactivate ale P. Aceştia consideră că venirea minerilor pentru a patra oară în Capitală este consecinţa convocărilor lor anterioare de către putere. ceea ce constituie o altă fabulaţie în genul său foarte personal" -Ion Iliescu. A doua zi însă îşi va începe activitatea comisia parlamentară formată din 11 deputaţi F. şi ale Securităţii.1991 de toamnă: -„Este vorba despre un puci neocomunist" -Adrian Severin. şi P. acum îi aclamau şi îi instigau.S. comandantul armatei „Transilvania". Aceştia l-au contactat pe Miron Cosma şi astfel a început totul. distincte. Valentin Gabrielescu.O altă ipoteză îl prezintă pe Mihai de Hohenzollern strategul evenimentelor. a profitat pentru a mă «demisiona» de această propunere" -Petre Roman. pe care eu îl primisem nu de mult [. 169 -Alma-Ata.S.C.] Iliescu.. . Hosszu Zoltan.R. le pune la dispoziţia comisiei care cercetează a patra mineriadă. şi alcătuită din foşti activişti şi securişti care au ca mediu de influenţă şi acţiune P.„Se cerea înlăturarea tuturor elementelor care asigură conducerea statului: «Jos guvernul!».A fost o lovitură de bumerang.Alianţa Civică [. Parlamentul supune dezbaterilor evenimentele din ultimele zile. preşedintele cedând unor forte anarhice. . Niculae Spiroiu . (La 11-12 iun.. Mihai Cherecheanu . aleşi pentru a analiza starea economico-financiară a Văii Jiului.general colonel dr. -O întreagă demonstraţie susţine în Parlament Geîu Voican Voiculescu care crede că la originea mineriadei s-ar afla o organizaţie subversivă.Un post de televiziune francez (TV5 Europe) pune demonstraţia minerilor alături de una din Zair. Iar atunci Iliescu a fost văzut tratând cu liderul paranoic al minerilor. De asemenea s-a căzut de acord prea grăbit cu demisia Guvernului. Guvernul Republicii Moldova şi comitetele raionale şi orăşeneşti de pe malul stâng al Nistrului reiau tratativele de conciliere.N. Prezintă informări Doru Viorel Ursu . pentru înlăturarea ultimelor structuri comuniste.] îi îndemna pe minerii care se îndreptau spre gară să se reîntoarcă în oraş. (care infirmă amestecul regelui). • 30 sept.procurorul general al României şi Virgil Măgureanu . . examinează . Cei care îi condamnaseră cu un an în urmă pentru violenţe.. . Printre documentele pe care S. Acesta din urmă demonstrează. Mişcarea lor insurecţională nu mai avea deci temă.ministrul apărării.R. dar în cursul lor au şi fost acceptate cu uşurinţă cererile minerilor. Preşedintele ţării se face vinovat şi de tratativele angajate cu Miron Cosma. în colaborare cu unele forţe din ţară şi din exterior.

Ca urmare. victime ale celei de a patra mineriade. La o conferinţă de presă Petre Roman trage concluziile: „Nu mă consider un învins. La Moscova. la care membrii acestei formaţiuni fac responsabile pentru recenta mineriadă anumite forţe politice din rândul guvernanţilor. Cabinetul mai ia în discuţie compoziţia şi strategia viitorului guvern.. „Nu voi pactiza în nici un fel cu cei care se opun reformei.S. • 9 oct. fost secretar de stat american.S. -Cyrus Vance. .E. îi determină pe Radu Câmpeanu şi pe Corneliu Coposu să presupună că nu se doreşte în realitate un guvern de uniune naţională. cu atât mai puţin la ieşirea din scenă a F. 9 11 oct.. Congresul Deputaţilor Poporului are cu totul altă reprezentare asupra viitorului republicilor. alături de cabinetul său. Tot la Palatul Victoria. în legătură cu eventualitatea producerii unui puci în România după scenariul sovietic. Am pus la dispoziţia preşedintelui mandatul meu pentru o soluţie politică.C. • 2 oct. ce susţine continuarea reformei prin schimbarea conţinutului şi efectelor acesteia.N. Nu intenţionez să particip la alegerile care vor veni". caracterizează a patra mineriadă ca un „micropuci" original. examinează Raportul privind pagubele cauzate de a patra mineriadă.N". prezent şi deosebit de activ la reuniune. Liga Studenţilor din România. Petre Roman. ca şef al executivului: „Nu fac parte din nici un partid politic şi nici nu intenţionez să intru întrun partid sau să fac din această activitate un capital politic. 1991 a Prezidiului Iugoslaviei privind retragerea în termen de trei luni a unităţilor armatei federale din Slovenia. Curtea Constituţională a Iugoslaviei anulează ca neconstituţională declaraţia de independenţă a Sloveniei şi hotărârea din 18 iul. Ziua cu doi prim-miniştri. Cine va fi noul prim-ministru? Ion Hiescu linişteşte spiritele lansând un nume: Theodor Stolojan. şi anume pe cele mai importante. La Palatul Victoria „prinţul reformei". care adjudecă majoritatea portofoliilor. La AlmaAta marele absent a fost Mihail Gorbaciov. Din fostul Guvern. aşa cum îl numeşte un ziarist pe Theodor Stolojan. -De la Palatul Cotroceni vine răspunsul la întrebarea care a preocupat în ultimele zile atât mediile politice şi mass-media. („Ce noroc pe capul României" -comentează ziarul Adevărul din 12-13 oct. Toată lumea e de acord că F. Pretenţiile F.] Prin ceea ce fac. Ex prim-ministrul Petre Roman declară că nu poate „asista la punerea în umbră. Scopul declarat al acestei întâlniri este formarea unui guvern de uniune naţională. deşi există nemulţumiri fată de document. Praga." • 7 oct. Lui Eugen Dijmărescu i se pare că pagubele se ridică la 320. considerat vag în ce priveşte structura comunităţii. • 3 oct.U. vom încerca să stopăm capacitatea forţelor conservatoare de a opri sau încetini reforma.5 milioane de dolari şi e sigur că imaginea României a fost grav afectată.C. Ţările membre ale C. De altfel P.) • 10 oct.A.Se cere ca programul să facă obiectul unui contract social pe o perioadă determinată între Guvern şi sindicate si să fie garantat prin lege de către Parlament. Alexandr Ruţkoi consideră că semnarea doar a unui acord economic ar menţine Rusia în situaţia de „vacă de muls". Adrian Severin şi Victor Stănculescu îşi oferă serviciile declarând că vor să lucreze pentru ţară.N.Uniunea Confederativă Naţională a Sindicatelor organizează un miting şi o conferinţă de presă.S. consideră că a avertizat încă din luna aug. se prezintă ziariştilor şi deci opiniei publice în cadrul primei sale conferinţe de presă. în cadrul căreia ar putea să se încheie şi un acord eco­ nomic. Programul cuprinde idei-propuneri (avansate spre consultare şi unor confederaţii sindicale) şi un plan eco­ nomic cu detalii tehnice. .1991 eventualitatea încheierii unui acord economic care să unească semnatarii într-o „comunitate economică a statelor suverane". cu cei care văd în întoarcerea la mecanisme şi instrumente ale economiei centralizate mijloace de scoatere a economiei din criză". cu care se solida­ rizează şi A. se consideră 170 1991 evidente semnele luptei pentru putere în sânul echipei conducătoare. organizează un marş de doliu în memoria lui Andrei Frumuşanu..S. care dacă sunt interesate/obligate la o colaborare economică vor trebui să facă parte dintr-o confederaţie politică. Ion Iliescu se întâlneşte cu lideri ai partidelor politice cu reprezentare în Parlament.Palatul Cotroceni.C. nu trebuie să piardă controlul vieţii politice. recunosc dreptul la independenţă al republicilor iugoslave. a Auricăi Crăiniceanu şi a sublocotenentului 171 Nicolae Lazăr. 8 din cele 12 republici prezente semnează acordul. cât şi pe simplii cetăţeni. în continuare. reunite în cadrul Comitetului de criză.N. formulă al cărei autor estiMireea Snegur. este numit reprezentant special pentru Iugoslavia al Secretariatului General al O. PAC.. La o conferinţă de presă a P A C . pe traseul: . [. pentru prezentarea unei propuneri de Program economic şi social minimal de 200 zile.

obţine Ministerul Economiei şi Finanţelor.C. şi preşedintele Croaţiei. 173 ca reprezentantă a unei etnii şi ca forţă a opoziţiei. încercă să deturneze scopul comemorării de la Lutiţa. • 12 oct.D. un nou acord de încetare a focului. • 17 oct.N. satiră politică şi umor.R. Se remarcă poziţia insuficient de clară a U.U. Victoria va reveni Uniunii Forţelor Democratice. -Parlamentul României.S. Pentru Andrei Frumuşanu s-a dezvelit şi s-a sfinţit o placă comemorativă.N.D. datorită evoluţiei acesteia spre o dictatură de tip neocomunist şi a labilităţii manifestate în relaţiile cu U. considerând că acesta culpabilizează întreaga minoritate maghiară din România. propunând organizarea unui referendum (la 10 oct. Se prezintă Raportul comisiei parlamentare de audiere a persoanelor care.L. care apreciază că: „incitarea la isterie este îndreptată împotriva intereselor şi intenţiilor comune ale României şi Ungariei". Noi când îl spunem?". Au foat into­ nate cântecele Pieţei Universităţii şi s-au strigat lozincile cunoscute.S. Şedinţa a fost transmisă în direct la televiziune.L.Comunismul .D. Dezbaterile sunt foarte aprinse. La cimitir s-a oficiat parastasul de 9 zile.D.. • 14 oct. Calea 13 septembrie. • 16 oct. -Filialele judeţene ale F.) pentru autonomia teritoriului secuiesc Ţară a Secuilor. măi dragă?". nu s-au făcut auzite scandări de lozinci. -Frontul Popular din Moldova se declară în opoziţie faţă de puterea de la Chişinău.M. au fost nevoite să-şi părăsească locul de muncă şi domiciliul din judeţele Harghita şi Covasna. U. • 13 oct.'89. Bulgaria. „Vrei să omori un milion. Azerbaidjan şi Gruzia sunt încă în expectativă.S. Primul-ministru. Victor Babiuc şi Ludovic Spiess nu întrunesc numărul de voturi necesar investirii. Miting-spectacol al A.R. Continuă dezbaterile asupra Raportului Harghita . după 22 dec.Covasna (preşedintele comisiei de anchetă formată cu aproape un an în urmă este Mihai Teodorescu). iar în Piaţa Victoriei ş-a ridicat o cruce.R.) -Componenţa Guvernului Stolojan este votată în Camera Deputaţilor. • 14-15 oct. majoritari aici. care încearcă să minimalizeze episodul. condusă de vicepreşedintele Katona Adam. Parlamentul României. împotriva românilor. asigurarea protecţiei sociale în concordanţă cu posibilităţile reale ale economiei.M. Theodor Stolojan îi propune din nou pe cei 2 miniştri (Victor Babiuc şi Ludovic Spiess). că U. declară că s-a declanşat o adevărată prigoană împotriva U.M. a criticat o asemenea idee care a oferit „unor cercuri posibilitatea de a declanşa o campanie de calomnie împotriva Ungariei". -Ion Raţiu (P. Se susţine că între ideea de autonomie şi U. de natură să pericliteze independenţa Moldovei. nu există nici o legătură. . Theodor Stolojan.N. Moscova. Franjo Tudjman. Participanţii la marş poartă pancarte pe care se poate citi: „Libertatea începe cu spunerea Adevărului. dar de această dată nu mai sunt televizate. în balconul din Piaţa Universităţii a fost arborat tricolorul îndoliat. în Senat. organizarea de alegeri libere şi corecte.Ţ.M. „Doamne. Mihail Gorbaciov mediază între preşedintele Serbiei. cât vor mai trăi ucigaşii de copii?". în Guvern s-a distrus unitatea opoziţiei. Spectacol-puci de muzică. Odorheiu Secuiesc. Au loc alegeri pentru Adunarea Popu­ lară şi organele locale ale puterii.C. la care participă 42 de partide.) afirmă că prin intrarea P. (P. Slobodan Miloşevici. şi P. Ministerul Justiţiei şi un post de secretar de Stat la Ministerul învăţământului şi Ştiinţei. -Mihail Gorbaciov împreună cu liderii a 8 republici sovietice semnează la Kremlin Acordul Economic Jnterrepublican. care de această dată sunt votaţi şi de Senat. Parlamentul din Bosnia Herţegovina adoptă un memorandum privind suveranitatea Republicii. Piaţa Universităţii.D. continuarea cu hotărâre a reformei.R. Ucraina.M.R.R. dar. • 18 oct. dau un comunicat prin care cer „tuturor cetăţenilor judeţului Covasna să nu dea curs acestei provocări naţionalist-şovine. Piaţa Victoriei. prezintă echipa pe care o va conduce (pentru componenţa Guvernului Stolojan vezi anexa nr. Preşedintele U.R.R.M. în urma acţiunilor şovine ale maghiarilor. .R. Parlamentul României.D.1991 Facultatea de Hidrotehnică (unde a fost student Andrei Frumuşanu). prin acordarea de .N.Cazul Odorheiu Secuiesc va fi discutat şi de membrii comisiei de politică externă a Adunării de Stat a Ungariei. Cimitirul Militar Ghencea. 172 1991 • 15 oct. exclusiviste şi anticonstituţionale". Fiind un marş organizat cu ocazia unui parastas. deschis de un preot cu crucea în mână.niet.M. în Adunarea Deputaţilor şi Senat au loc discuţii aprinse despre incidentul de la Odorheiu Secuiesc. • 24 oct.D. Moldova.N.D. părăseşte sala şi nu semnează Raportul. Gruparea radicală a U. 10) şi programul Guvernului până la alegeri: consolidarea şi dezvoltarea valorilor democraţiei.

apreciază activitatea preşedintelui Ion Iliescu.D.E.M. • 25 oct. Protest al A. Slobodan Miloşevici.V. privind constituirea unei asocieri de republici iugoslave independente. dar respinsă de opoziţie deoarece aceasta consideră că rămâne prea puţin timp pentru campania electorală. U. dizolvarea Consiliului de administraţie şi promovarea unui proiect democratic de lege a audiovizualului. respinge planul revizuit al C.1 % Deoarece nici unul dintre partide nu poate forma guvernul.E.). Au loc alegeri.6% Alianţa Stângii Democratice (foştii comunişti) -12. (preşedinte Ilie Verdeţ). • 1 nov. prezidiul U.R. Propunerea este acceptată de grupul majoritar. aservite puterii.R. în locul federaţiei. la stăruinţa Ministerului Apărării Naţionale.. DeclaraţiaApel de constituire a Stângii Democratice a fost dată publicităţii în cadrul unei conferinţe de presă ( de Ilie Verdeţ la data de 4 nov.simbol al jertfei naţionale . Marilena Rotam). fiecare păstrându-şi autonomia. personalitatea juridică şi politică. unde îşi dorm somnul de veci „cei mai aleşi fii ai poporului" care. • 29 oct. faţă de concedierea unor angajaţi ai T. ţine un discurs.8% Acţiunea Catolică -9. scopurile şi patimile" Parlamentului. capabil să dezamorseze tensiuni. Afirmaţia stârneşte proteste din partea opoziţiei şi a unor cetăţeni.D. care n-au ezitat să-şi exprime liber opiniile în presă (Vartan Arachelian. Preşedintele consideră că mulţi dintre orăşeni vor să intre în posesia pământului pentru a-1 specula. sicriul cu osemintele eroului necunoscut ajunge la Bucureşti unde este trecut pe sub Arcul de Triumf şi primit de o gardă de onoare. Palatul Cotroceni. catolicism şi biserică.R. în legătură cu Legea fondului funciar. Mişcarea Neoliberală (preşedinte Mihail Pişcoci) şi Asociaţia Generală pentru Apărarea Drepturilor la Muncă (preşedinte Stelian Anghel).3% Alianţa de Centru (apropiată de Lech Walesa. iar reprezentanţi din toate judeţele 174 1991 ţării şi din Basarabia aduc câte o mână de pământ pentru mormânt.S. în Parlament. simultan (pentru a se face economii). doreşte reconciliere naţională.Z.9% Sindicatul Solidaritatea -5.M.Z.D. Formaţiunile componente vor forma o uniune politică. a Asociaţiei Veteranilor de Război şi a altor organizaţii politice şi nepolitice. Se obţin următoarele rezultate: Uniunea Democratică -13. Se formează Uniunea Stângii Democrate (U.M. prezent la ceremonie. acţionând împreună pe baza obiectivelor stabilite prin consens. veterani de războfc • 27 oct. dacă ar mai fi în viaţă.R. Sunt de faţă reprezentanţi ai partidelor politice. -Theodor Stolojan se adresează Parlamentului cu propunerea de a se organiza pe 15 dec. • 26 oct.a fost scos din Parcul Libertăţii (Carol) şi dus la Mărăşeşti. membri marcanţi ai opoziţiei.R. • 28 oct. Guvernul a aprobat reinstalarea sicriului Eroului Necunoscut în Parcul Libertăţii (Carol). Partidul Român pentru Noua Societate (preşedinte Victor Voichiţă). referendumul pentru aprobarea Constituţiei şi alegerile locale. P.S. Consiliul Director al A. Având în vedere succesul formaţiunilor de dreapta. dar se detaşează de abuzuri.V. -Haga. Polonia.R. aripa de dreapta a Solidarităţii) -8. După ce a înnoptat la Ploieşti.4% Confederaţia Poloniei Independente -9. se poate spune că o bună parte a electoratului caută soluţii în tradiţie. dar nu terapia de şoc Roman.parlamentare. Datele comisiei de anchetă susţin că 118 persoane din Harghita şi 96 din Covasna au fost ameninţate şi obligate să-şi părăsească locul de muncă şi/sau domiciliul. programul şi statutul propriu.Ziua Armatei Române. U. 31 oct.D. Locul de veci al eroului necunoscut continuă să fie străjuit de elegantul Mausoleu roşu din Parcul Libertăţii.D.S. în Parlamentul României se dezbate din nou Raportul Harghita-Covasna. preia tot ce sa realizat bun în trecut. După un „exil de 34 de ani". La întâlnirea dintre Ion Iliescu 175 şi preşedinţii partidelor reprezentate în Parlament se discută despre perspectivele alegerilor locale şi stadiul elaborării . dictatură şi totalitarism.S. Lech Walesa propune un guvern de coaliţie. îmbrăcată în uniforme de inspiraţie franceză. ca instituţie. face încă un apel în care se cere destituirea conducerii T. Având îndoieli în legătură cu „credibilitatea. Ion Iliescu. în 1957 sicriul cu osemintele eroului necunoscut . membri ai corpului diplomatic. Preşedintele Serbiei. Astfel se încheie cea de-a treia şedinţă plenară a Conferinţei asupra Iugoslaviei. toţi ar declara că şi-au făcut datoria faţă de patrie. -Ion Iliescu tine un discurs în faţa prefecţilor de judeţe. cere grupului său parlamentar să analizeze dacă mai este „raţională" prezenţa U. .) din: Partidul Socialist Democratic Român (preşedinte Cornel Nica). la care participă 69 de partide.1991 credit unor forte extremiste (referitor la evenimentele din ultimele săptămâni).

liderul grupului parlamentar F.R.S. Valeriu Muravschi. procesul de constituire a noi şi noi forme de organizare sindicală fiind în plină afirmare. în cadrul acesteia. Acordul mai fusese semnat de încă opt primminiştri -în comunicatul „Acuzăm!" A.D. revine cu propunerea de a fixa totuşi data alegerilor până la 15 dec. Demonstranţii cer unirea Moldovei cu România. Asociaţia „21 Decembrie" din Bucureşti organizează comemorarea tuturor eroilor anticomunişti.6 176 1991 milioane de salariaţi din România..N. liderul grupului parlamentar F. Se anunţă că începând cu 11 nov. se grăbeşte pentru că se teme de iarnă. Eveniment în mişcarea sindicală. îşi anunţă participarea numeroase partide politice.5 milioane au aderat la mişcarea sindicală. stabilitatea monetară sunt grav afectate. spre deosebire de opinia oficială şi fermă a Frontului care susţine alegerile până la sfârşitul anului. atât alegerile locale cât şi referendumul pentru Constituţie. suplinit de Ion Raţiu şi Gabriel Ţepelea. -Tineretul universitar al P. La 18 oct. dată care ar permite desfăşurarea în limite temporale normale a campaniei electorale. pentru economii. C.N. Este din nou respinsă propunerea făcută de Theodor Stolojan. angajarea unui acord social . după 22 dec.) Tot în Parlament. • 4 nov. având în vedere forţa pe care o reprezintă: din 7. F. iar 4 milioane au preferat cele trei centrale Alfa. direct cabinetului prezidenţial şi puterii în general.R. 1991).R-iştii protestează.P. comisia mixtă guvern-sindicate este condamnată la ineficientă. pentru sfârşitul lunii ian. Trei confederaţii puternice-Alfa. Frăţia. prezintă o declaraţie politică în numele F. -Primul-ministru prezintă în faţa parlamentarilor un raport despre starea economiei în care se apreciază că stabilitatea eco­ nomică a ţării şi. 1989 au fost obligate să-şi părăsească domiciliul din judeţele Harghita şi Covasna.N.V.M. C.D.S. printr-o declaraţie. 1945.L. Deşi primul-ministru confirmă că alegerile locale au fost amânate. # 3 nov. din Adunarea Deputaţilor. vinovată „pentru crime de dezinformare.Ţ. semnează Acordul cu privire la fiinţarea Comunităţii Economice la care sunt chemate să adere republicile fostei U.R.1991 Constituţiei. se va introduce cursul unic leu-dolar (stabilit la 180 lei) şi convertibilitatea limitată a leului.S. • 5 nov. Toate acestea şi multe altele au impus o reacţie concretizată într-un denunţ penal înaintat deja procuraturii (2 sept. la 15 dec. înainte de începerea mitingului. cheamă la o manifestaţie în Piaţa Revoluţiei. asociaţii şi ligi. îi asigură un loc confortabil în galeria marilor vinovaţi ai perioadei postdecembriste.. au demonstrat împotriva comunismului. iar alegerile generale pentru mart. sau febr.N. primul-ministru al Republicii Moldova.P. demisia lui Mircea Snegur. în Parlament. a ajuns din nou în postura de instituţie subordonată. 4. . A. ci de o necesitate obiectivă.S. Este remarcată absenţa lui Corneliu Coposu. de un imperativ al democraţiei. Tot datorită fărâmiţării miţiativei sindicale. Miting de proporţii organizat de Frontul Popular din Moldova.R. în memoria tinerilorcare.N. Alegerile locale pe care partidul de guvernământ le doreşte libere şi cu egalitate de şanse trebuie să fie organizate până la sfârşitul anului. la 8 nov. manipulare şi falsificare a informaţiilor şi imaginilor în scopul menţinerii vechilor mentalităţi şi structuri comuniste". îşi însuşeşte conţinutul şi concluziile raportului comisiei parlamentare de audiere a persoanelor care. 1992.V.F. Liderii partidelor politice de opoziţie se pronunţă şi în prezenţa lui Ion Iliescu.N. Chişinău.S.S. Punctul de plecare al acestei iniţiative este certitudinea că dezastrul prin 177 12 • Istoria . Marian Enache. Marian Enache. în ambianţa Cotroceniului sunt opinii personale.L. ca şi repunerea în drepturi a acestei categorii nedreptăţite. conform opţiunii majorităţii formaţiunilor politice. sau apr.D. impas pe care noua suprastructură speră să-1 depăşească. şi Frăţia-formează Consiliul National Consultativ al Sindicatelor din România..N.R. de a programa simultan.C. ca şi în Parlament. reprezentanţii Guvernului declară că nu mai au răgazul necesar pentru depistarea răspunderilor în ceea ce priveşte criza economică din România. 14 confederaţii.N. Antonie Iorgovan anunţă că-şi va da demisia dacă vor mai trena lucrările Constituantei.S.F.R.î n plenul Parlamentului. • 6 nov. ca şi sub Ceauşescu. Autorii comunicatului consideră şi că T. Declaraţia propune o necesară reparaţie morală şi materială.. ca reacţie împotriva divizării mişcării sindicale care înregistrează 140 de federaţii. în ceea ce-1 priveşte pe Răzvan Theodorescu. Argumentele aduse în discuţie -stoparea crizei de autoritate. căruia i se reproşează că e mereu receptiv la apelurile lui Boris Elţîn de a strânge relaţiile cu Rusia. pentru alegeri locale în ian.D. în şedinţa Adunării Deputaţilor. în această febră a redresării.S. readuce în atenţie mai vechea obiecţie împotriva T. Ion Solcanu declară că punctele de vedere exprimate la 1 nov.R. U.conduc la concluzia că nu ar fi vorba de nerăbdarea majoritarilor faţă de alegerile locale.S. (Ziariştii se întreabă dacă F.

1945.E. Frontul Popular îşi declară adeziunea faţă de conţinutul apelului. ministrul de externe al Germaniei. sub deviza: „Regele şi Patria". Pe de altă parte Mircea Snegur acuză Frontul de nesubordonare faţă de actele legislative adoptate de Parlament (hotărârea Frontului de a boicota alegerile prezidenţiale de la 8 dec. 1991) privind aplicarea de către România a rezoluţiei nr. nr. pentru trimiterea de căşti albastre în Croaţia. a considerat că atitudinea faţă de România. singura soluţie rămâne ajutorul extern. Pentru a salva situaţia. S-a tras în manifestanţi. La 16 nov. unii participanţi direcţi şi activi la mitingul din 8 nov. când revin în scenă aceleaşi forţe politice. Frontul Popular din Moldova şi alte nouă organizaţii şi ligi prounioniste lansează un apel către preşedintele României. susţinând că victimele erau comunişti lichidaţi de „bandele lui Maniu". ca inculpat asupra căruia planau acuzaţii grave. arestaţi ca „uneltitori contra ordinii sociale". care instituie embargoul asupra livrărilor de armament către Iugoslavia. n-a făcut să apară ceva în locul sistemului demodat. 179 . Paralel. obligând populaţia să se retragă. A doua zi „o anumită parte a presei" acuză demonstranţii de săvârşirea unor omoruri. au fost morţi şi răniţi.N. 237/ 25 nov. 1945 şi continuând cu perioada de după dec. Muntenegru. când s-a cerut alipirea Moldovei la România şi demisia lui Snegur) şi îi impune să-şi revizuiască atitudinea. tancurile au înconjurat Piaţa Palatului.N. • 9 nov. • 8 nov. ideea şi-a făcut loc în Declaraţia finală în care se menţionează că pentru a asigura succesul reformelor în aceste ţări e nevoie ca ele să fie sprijinite printr-un transfer mai rapid de resurse.N.. Această idee este susţinută cu argumente evocatoare diverse de numeroşi vorbitori. 1991 la Chişinău. impune observaţia că în ţările sleite de comunism crearea cadrului instituţional şi juridic adecvat evoluţiilor către economia de piaţă n-a asigurat succesul reformelor. 1991 şi militantismul în favoarea unirii Moldovei cu România. conducând la apariţia unor tulburări sociale şi la neîncrederea în viitorul democraţiei din ţările respective. 1989. dar amintirea înscenării şi a victimelor ei a rămas şi a fost evocată în Piaţa Revoluţiei la 8 nov.. situaţia economică s-a înrăutăţit. 713/1991 a Consiliului de Securitate al O. în alte oraşe au loc replici spontane la acest miting. Ţărăniştilor li s-au alăturat liberalii şi social-democraţii. printre altele. cu voia Moscovei. grupul parlamentar (Mircea Druc şi Mihai Dumitriu) care reprezintă. Preluată şi dezvoltată şi de ceilalţi participanţi la reuniune. trebuie reconsiderată.E. Manifestanţii au păstrat momente de reculegere şi au asistat la slujba de sfinţire a crucii aşezată în această piaţă. între timp. Kosovo şi Vbievodina. Ziarul Scânteia conţinea îndemnuri de delaţiune şi publica liste cu studenţi „trădători". în tranziţia spre economia de piaţă. asupra Iugoslaviei să dispună trimiterea unor forţe de pace in Croaţia. independenţa este doar un prim pas spre înfăptuirea unităţii naţional-statale şi am rămâne dezamăgiţi dacă nici în condiţiile favorabile de astăzi. Guvern şi Parlament în care se cere ca în noua Constituţie a României să se prevadă pentru populaţia din Basarabia şi nordul Bucovinei aceleaşi drepturi şi obligaţii ca pentru cetăţenii români „inclusiv şi în primul rând dreptul la cetăţenie română". au început să fie arestaţi manifestanţii. ilustrat şi de mitingul organizat de Front la 3 nov. Manifestaţia a fost reprimată cu brutalitate. -Hotărârea Guvernului României. în cadrul căreia se înregistrează o schimbare de optică faţă de evoluţia ţărilor din centrul şi estul Europei.OF.U. începând cu anul 1945. chiar de ziua onomastică a regelui. tineretul universitar naţional ţărănist a considerat necesar un miting de adeziune la greva re­ gală. mai ales tineri. Bruxelles.E.Ţ. Reuniunea ministerială a „Grupului celor 24". vicepreşedinte al Comisiei C. Şi preşedinţia iugoslavă adresează un apel Consiliului de Securitate al O. Frans Andriessen. Din rememorări rezultă că în ziua sfinţilor Mihail şi Gavril a anului 1945. este imediat angajat într-un proces. Preşedintele Franjo Tudjman cere preşedinţiei Conferinţei de la Haga a C.E. în consecinţă P. s-a semnat un acord cu Moscova în care.U. nr. se prevedea şi stingerea procesului. formate din „studenţi-huligani" şi „criminali". • 11 nov. până în acel moment nedreaptă. arestaţii au fost eliberaţi. în apel se mai precizează: „în viziunea noastră. trecând prin momentul 8 nov. în cadrul unui referendum sârbii se pronunţă cu o majoritate zdrobitoare pentru menţinerea lor într-un stat comun cu Serbia. Dimpotrivă. -Croaţia. conducerea şi Parlamentul României nu vor 178 1991 depăşi cadrul declarativ pentru a trece la acţiuni concrete întru pregătirea pasului respectiv". Chiar la deschiderea reuniunii. 1991.1991 care a trecut România în perioada 1945-1991 a fost posibil şi datorită diversiunii întreţinute de comunişti. încă din seara lui 8 nov. în Parlamentul Moldovei. Bosnia-Herţegovina. Teohari Georgescu a acuzat deschis partidele istorice pentru organizarea mitingului şi pentru sfârşitul lui sângeros. Hans Dietrich Genscher. Şi astfel. 765 (M. Deznodământul n-a fost atât de sumbru pe cât părea iniţial pentru că.

Dan Mircea Popescu. Tadjikistan. lasă locul unei uniuni formate. umorul voluntar sau involuntar. după o vizită întreprinsă în România. Guvernul definitivează hotărârea (nr. din 7 state: Rusia.P. Alfa şi Frăţia.N. La Palatul Victoria guvernanţii .L. pentru alegerea Parlamentului şi Preşedintelui României) cu calitatea de Adunare Constituantă a încheiat dezbaterea tuturor articolelor Constituţiei (rămân încă în atenţia parlamentarilor 4 articole noi şi lo articole returnate Comisiei Constituţionale. P.L. construcţii de nave. împotriva tendinţelor de monopolizare a mişcării şi cheamă la realizarea adevăratei uniuni sindicale.R. C. din tabăra cealaltă.R. energie electrică. Kazahstan. Turkmenistan.S. intriga.S. P. am fost împotriva regimului totalitar. însoţit de 30 de sindicalişti ai Ligii din Valea Jiului. 1991.D.R. Declaraţia este semnată de 13 partide şi organizaţii apolitice membre ale Forumului Democratic Antitotalitar Român ca şi de Societatea Culturală BucureştiChişinău. (prin Decretul-Lege nr. la 24 dec. Kirchizia. 1989.A. U. Liderii politici se hotărăsc să adopte o stratagie comună la apropiatele alegeri locale şi dau publicităţii o Declaraţie solemnă cu privire la implicaţiile referendumului din Republica Ucraina de la 1 dec.. 1991 asupra teritoriilor româneşti anexate prin pactul Ribbentrop-Molotov. într-o primă etapă.E.U. consideră că puterea e vinovată de dezbinarea sindicatelor.M. „Partidele şi asociaţiile semnatare ale prezentei Declaraţii solemne solicită preşedintelui. privind posibilitatea modificării frontierelor pe cale paşnică".S. demagogia. ca şi. Parlamentului şi Guvernului României să întreprindă de urgenţă demersurile necesare pe lângă O.L.Ţ. P. Preşedinţii celor 6 partide.. 1990. invitând structurile sindicale de tip federativ să se unească la nivel confederativ. Cu toate acestea reprezentanţii Uniunii Confederative Naţionale acuză puterea că încearcă să polarizeze mişcarea sindicală pentru a o manipula. prevalându-se de Actul final al Conferinţei de la Helsinki... Frăţia şi Alfa care n-au fost abilitate să le reprezinte.S.R. Se hotărăşte ca de la 1 ian. automatizări. 1992 să se negocieze atât salariile cât şi noi contracte de muncă la nivel naţional şi la nivelul confederaţiilor şi federaţiilor profesionale.).N. care ar oferi o garanţie pentru viitorul reformei. ministrul muncii şi protecţiei sociale. Miron Cosma declară: „Noi. pentru Bulgaria şi România sunt necesare credite suplimentare. pentru perioada nov. P. Theodor Stolojan. de altfel.R. toate urmărite de o sală 181 . iar Alfa (retrasă din Uniune). în urma discuţiilor cu sindicatele.L.C. a comunismului. De data aceasta minerii (prin reprezentanţi) au venit cu documente despre care ei 180 1991 cred că ar putea aduce unele clarificări în legătură cu evenimentele ai căror protagonişti au fost.C. care vor fi parcurse până la 18 nov.N. Liderul B. recunoscând nulitatea tratatului Ribbentrop-Molotov.N. Mihu Miron Biji -se aşază la masa dialogului cu mai vechea cunoştinţă Miron Cosma.S.R. optează pentru apartenenţa la Consiliul Naţional Consultativ al Sindicatelor din România. Numele propus pentru viitorul stat confederal este Uniunea Statelor Suverane.Theodor Stolojan. teritorii care n-au făcut niciodată parte din Ucraina cum. încă înaintea «Solidarităţii» din Polonia.) care reuneşte sindicate din tipografii. Douglas Hogg. • 13 nov. din sept. poştă şi telecomunicaţii. Aceste sindicate nu acceptă acordurile încheiate cu Guvernul de C. 1991. şi Frăţia. Belarus. • 12-16 nov. chiar U. în concluzie.D.S. militare şi I. Azerbaidjan.S. acuzele dintre cele mai grave.S.L.V.N. Dar n-am avut pretenţiile lui Lech Walesa".N. 780) cu privire la indexarea salariilor.N.O. Părerea semnatarilor Declaraţiei este că referendumul nu poate fi realizat pentru teritoriile anexate în mod abuziv. minerii Văii Jiului. explică schimbarea de atitudine faţă de această ţară prin prezenţa în Guvern a unor reprezentanţi ai P.1991 Şi Frans Andriessen a remarcat că România şi Bulgaria n-au beneficiat de asistentă financiară la nivelul estimat. pensiilor de asigurări sociale de stat.N. Sindicatele din domeniul transporturilor iau atitudine. Mihu Miron Biji. unde reformele au fost consistent susţinute. U. Printre altele.-dec. a recunoscut. alături de C. -Parlamentul României investit de C. în agitata şi nesigura viaţă sindicală apare Blocul Naţional Sindical (Congresul de constituire 11-13 nov. • 14 nov. ministru de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii. membre ale Convenţiei pentru Instaurarea Democraţiei se întâlnesc într-o şedinţă la iniţiativa conducerii Forumului Democratic Antitotalitar Român din care face parte şi Convenţia.R. şi Republica Ucraina..S. Matei Brătianu.R.D. şi la alte măsuri de protecţie socială. chiar şi izbucnirea pătimaşă evoluând până aproape de declanşarea violenţei.U. aşa cum s-a întâmplat cu alte ţări din Europa estică.. elec­ tronică.R. ironia. printr-un comunicat.N. Recent constituitul Consiliu Naţional Consultativ al Sindicatelor se prezintă la prima întâlnire guvern-sindicate la care participă liderii confederaţiilor Alfa. împuternicitul special al Guvernului în comisia mixtă guvern-sindicate şi Dan Mircea Popescu. Adoptarea unora dintre articolele legii fundamentale a dus nu o dată la confruntări încrâncenate din care n-au lipsit invectivele. P.92 din 14 mar.

Ioan Gavra. într-o atmosferă de tensiune. Palatul Elysée. „De mii de ani stăm pe spatele unor coloşi care şi-au jertfit viaţa pentru glia noastră strămoşească. Din totalul de 510 senatori şi deputaţi. încă o dispută izbucneşte în legătură cu oportunitatea referendumului. 1991 acestea sunt prezentate Adunării Constituante care le dezbate până în iun. • 18 nov. F.L. Votez contra!" (desigur replica unui maghiar). voi vota pentru!". U. a fost aplaudat cu insistenţă şi ovaţionat de asistenţa în picioare pentru mărturia şi votul său: „Ca decan de vârstă al Senatului. „Pentru că Dumnezeul părinţilor noştri nu patronează Constituţia votez împotrivă!". de fapt. votează în bloc contra. Vasile Gionea. Ca decan de vârstă al întregului 182 Parlament. al huiduielilor. cu mâinile curate". urmaşilor noştri". . Votarea a fost. -18 nov. Sângele lor din pământ îmi porunceşte astăzi să binecunântez această Constituţie şi pe poporul nostru.N.C.Ţ. să fie adoptat prin vot nomi­ nal. Opţiunile în favoarea Constituţiei. Adunarea Constituantă avansează ideea organizării unui referendum în două puncte: acordul asupra Constituţiei şi asupra formei de stat.D. vicepreşedinte al comisiei de redactare a Constituţiei. împreună cu cele peste 1 000 de amendamente aduse. deci.M. huiduieli. Proiectul a fost discutat în cadrul a 30 de contacte oficiale cu delegaţii de experţi străini. al scandărilor sau hohotelor de râs. dezbaterea şi adoptarea Constituţiei au durat aproape un an şi jumătate. prima capitală a Statului român unitar.N. votez pentru". din care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 contra. 1989 şi după. Alţii consideră (Ion Raţiu. iar opoziţia vot secret). votez pentru.D.1991 1991 care are exerciţiul aplauzelor îndelungi.E.32 din 6 apr. au fost răsplătite cu aplauze frenetice. pentru binele şi fericirea urmaşilor. a căror inimă pulsează puternic pentru această ţară. membrii comisiei adâncindu-se în studiul a 15 constituţii moderne. Deşi s-a făcut propunerea ca votul decisiv asupra Constituţiei să fie dat la Alba Iulia. grupurile parlamentare sau parlamentarii individual înaintează amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Punctul de sprijin a fost experienţa românească în domeniu întregită de experienţa altor ţări. „Pentru România în graniţele ei mari". pentru ca la 21 nov. şi P. liber şi neconstrâns". a fost însoţit de multe ori de un mic discurs marcat de reacţia sălii. între 15 iul.) că opţiunea pentru republică a fost deja afirmată în cursul evenimentelor din dec. • 18-20 nov. Marin Balaban. adoptă un sistem de sancţiuni pentru Iugoslavia. au fost prezenţi 509. „Harghitenii sunt reprezentaţi şi de noi.1 aug. 1991. Dan Lăzărescu) că evoluţiile politice din anii postdecembrişti justifică o consultare a populaţiei care să permită cunoaşterea la zi a preferinţelor legate de forma de guvernământ. altele decât cea maghiară au votat pentru. 1991 (majoritatea dorea vot deschis. nu-mi îngădui să votez decât conform conştiinţei mele. actul final se consumă totuşi la Bucureşti. iar voturile contra cu calificative greu de reprodus. sudalme etc. şi reprezentanţii minorităţilor. cu câteva excepţii (Cezar Buda. N-au lipsit nici florile pentru Dan Marţian şi Alexandru Bârlădeanu. Părerile sunt diferite şi exprima­ te categoric chiar în interiorul uneia şi aceleiaşi tabere. iar în final parlamentarii au intonat imnul naţional „Deşteaptă-te române". Paris. Nota preferată şi dominantă a minidiscursurilor a fost patetismul: „Pentru ţară şi popor. 1991. O categorie privilegiată au format-o reprezentanţii opoziţiei care au votat pentru. „Pentru acelaşi Dumnezeu. decanul de vârstă al Parlamentului. transmisă în direct pe postul de televiziune. Ion Iliescu şi François Mitterrand semnează Tratatul de înţelegere amicală şi cooperare dintre România şi Republica Franceză (ratificat prin Legea nr. iar la 13 febr. am deschis şedinţa acum un an şi jumătate. Unii demonstrează (Constantin Sorescu -F. în intervalul iun.S.U. Elaborarea. cu promisiunea că voi fi obiectiv şi că voi acţiona întotdeauna după conştiinţa mea. Grigore Radu) P. Cezar Buda..E. P. comisia redactează tezele proiectului de Constituţie.R. cu intenţia blocării resurselor economice care ar putea întreţine luptele. Mihai Ruva. Prima întrunire a Adunării Constituante s-a realizat la 11 iun. 1990 când a fost desemnată Comisia Constituţională (23 parlamentari + 5 experţi care sunt personalităţi ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu activitate îndelungată) condusă de Antonie Iorgovan (cadru universitar la Facultatea de Drept) şi investită cu misiunea de a elabora proiectul de Constituţie.N.N.S. controversele atingând deseori punctul culminant la care sala nu 183 . '90 -ian. răsplătiţi regeşte de asistenţă (formată în majoritate din republicani). pecetiuit prin semnătură. respectiv monarhie sau republică. „în numele tuturor harghitenilor. trimite o scrisoare care a fost citită de Dan Marţian şi însoţită de aplauze însufleţite. • 21 nov. 1992). Vasile Gionea. Şi. 1991. proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă în intervalul 10 sept. Problema votului final care avea să consacre Constituţia a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor -13 febr. Votul nominal. C.R.N. absent din ţară. se pronunţă contra. însoţite de declaraţii solemne.'91.

D. spre relaxarea grupului U. prin încălcarea independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor. b) Republica prezidenţială îi acordă drepturi prea extinse preşedintelui. ci propun o variantă încă mai greu de acceptat de minorităţi. suveran.R. iar îndatoririle rămân la acelaşi volum modest. a doua zi.R. la Petre Ţurlea.-iste 1 a adus ziua de 18 nov. De altfel U. d) Revizuirea Constituţiei e prevăzută rigid.D. permiţându-i amestecul în zonele puterii legisla­ tive şi executive. Deputatul F. atribuţiile executivului. şi unul dintre apărătorii cei pai consecvenţi ai drepturilor istorice şi legitime ale românilor. deoarece se afla într-o vizită în Franţa. dreptul de a forma partide pe criteriul etnic şi alte drepturi care i-au făcut pe unii parlamentari să constate că la Titlul II „Drepturile.). libertăţile şi îndatoririle fundamentale". încât nici cuvântările. prin proceduri complicate.M.R. care sunt numiţi la Curtea Supremă de Justiţie pe o perioadă de 6 ani. („România este un stat naţional.R. unitar şi indivizibil") cu argumentul că nu mai există în prezent nici un stat european care să se declare naţional şi că prin această formulă nu se recunoaşte existenţa minorităţilor. libertăţile şi îndatoririle fundamentale".) incitarea la discriminare. susţinuţi şi de o parte a reprezentanţilor celorlaltor minorităţi au încercat (fără succes) să impună ideea acordării unor drepturi speciale pentru minorităţile naţionale. Atilla Verestoy de la U. Majoritarii nu renunţă la susţinerea formulei. la separa­ tism teritorial (. indivizibil.D. rămâne în afara oricărui control. (După ce eliminarea ei din text a fost respinsă prin vot. La miţiativa U.M. Pornind de la Titlul II. Ce i s-a reproşat? a) încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat prin dreptul acordat Guvernului de a emite ordonanţe. se abandonează varianta votului. diploma184 1991 ţia conducătorului de şedinţă nu reuşesc să calmeze atmosfera. Cei 112 propun eliminarea cuvântului „teritorial".N. de a se in­ clude în deschiderea Constituţiei formula „în numele lui Dumnezeu Atotţiitorul"). ale Curţii Constituţionale. Puterea acestuia.D. 185 . semnată de patriarhul Teoctist.. încălcându-se astfel independenţa puterii judecătoreşti. în administraţie şi în justiţie. a fost extrem de activă. ca şi prin crearea Curţii Constituţionale care preia o parte din atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie. la sugestia lui Ion Iliescu.M. abilitate oratorică şi avocăţească. agitaţia produsă atât de mare. Seara târziu.R. separarea puterilor în stat. deputat F. prea mare.R.M. în plină şedinţă parlamentară.D. realizându-se astfel o discriminare care nu trebuie acceptată. Momentul de apogeu al neliniştii U. aşa-numitele „drepturi colective". întreaga presă a consemnat acest moment ca unul de impas pentru Constituantă.R.S.) în cele din urmă formula s-a impus în varianta „România este stat naţional. încă înainte de momentul referendumului Constituţia a fost ţinta a numeroase obiecţii fie din partea partidelor din opoziţia parlamentară. Reacţia U.M. consultările de culise. deşi trebuiau avute în vedere aceleaşi condiţii ca la adoptare.1991 mai putea fi ţinută sub control. suveran şi independent. care şi-a făcut aliaţi şi celelalte minorităţi a fost contestată formula de stat naţional. „în toate gradele şi formele de învăţământ". Virgula dintre naţional şi unitar a fost cea mai viu şi îndelung discutată şi disputată virgulă din Parlamentul României.D. U. „România este un stat naţional unitar.-iştii au mai cerut dreptul de a-şi folosi neîngrădit limba maternă. care prevedea că „Sunt interzise de lege (. Adevărul consideră că „Atâta tensiune în Dealul Mitropoliei nu a mai fost decât în ziua când minerii au invadat Parlamentul". suveran şi inde­ pendent".D. „Drepturile.M.M.R. c) Libertatea presei nu este serios garantată deoarece nu se interzice suspendarea publicaţiilor şi arestul preventiv în domeniul presei. fie din partea altor forţe politice sau apolitice.S. (Articolul din Adevărul are ca titlu: „Noaptea care a zguduit Constituţia". Iată câteva dintre zonele cele mai delicate ale proiectului de Constituţie care sunt şi cele ce au necesitat un mare consum de energie.M. informat telefonic în legătură cu evoluţiile lucrărilor Constituantei.) Alte probleme controversate: forma de guvernământ. 1991. creşte necontenit numărul drepturilor şi libertăţilor. Petre Ţurlea avansează ideea că. lucrând neîncetat pentru a obţine drepturi în favoarea minorităţii pe care o reprezintă în Parlamentul României. reintroducerea religiei ca obiect de învăţământ în şcoli (a fost respinsă propunerea obligativităţii studiului religiei în învăţământ tot aşa cum s-a trecut sub tăcere propunerea Sino­ dului Permanent. prerogativele preşedintelui ţării.. este atât de energică.D. Petre Ţurlea a strâns 112 semnături de la parlamentari în sprijimul propunerii de a se supune din nou la vot articolul 30. unitar şi indivizibil".. şedinţa se suspendă fără să se fi luat vreo decizie. îşi exprimă satisfacţia scoţând limba.N.. garantarea proprietăţii private. repre­ zentanţii U. dreptul de proprietate asupra terenurilor ca atribut exclusiv al cetăţeanului român. alineatul 7. într-o evocare a episodului respectiv.

în cel mult 7 zile de la apariţia în Monitorul oficial.C. 67) privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional asupra Constituţiei României. -Uniunea Scriitorilor adresează un „Cuvânt către domnul prim-ministru Theodor Stolojan" în care revine avertismentul în îegătură cu pericolele grave ce ameninţă supravieţuirea culturii. f) Nu oferă garanţii proprietăţii private care rămâne subordonată intereselor statului. în Parlament se desemnează. Constituţia are ca limită la care intră în vigoare data aprobării ei prin referendum. 1991.U.U. moral şi educaţional. 1991 ?'.S. deputat în Parlamentul Mol­ dovei: „Sunt convins că în curând în Parlament vor fi reprezentate 187 .N. semnat la 23 nov. sub auspiciile O.S.D. prin tragere la sorţi..N.N. -Partidele din Convenţia pentru Instaurarea Democraţiei şi alte formaţiuni din Forumul Democratic Antitotalitar Român hotărăsc să formeze o coaliţie electorală sub denumirea de Convenţia Democratică din România. la numai 30 de minute după intrarea 186 1991 în vigoare. cel de-al 14-lea acord de încetarea a focului în Iugoslavia.1991 e) Nu garantează drepturile fundamentale ale omului. provoacă nemulţumiri exprimate în replici pe măsură. -vot potrivit conştiinţei fiecăruia -P. 1992. P. pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului. antinaţional şi antidemocratic. -Petre Roman anunţă că F. Gheorghe Uglean. electoratul este chemat să răspundă prin da sau nu unei singure întrebări: . Rodica Zaharia. Ce recomandă partidele electoratului în legătură cu referendumul asupra Constituţiei: -F. Vizita la Bucureşti a premierului elen Constantin Mitzotakis are ca principal efect semnarea (28 nov. chiar contestabilă.L. lipsei unei constituţii. cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Elenă. Parlamentul se întruneşte într-o şedinţă festivă cu ocazia lui 1 Decembrie. La Cotroceni. De asemenea. artei. (Afirmaţiile de acest gen publicate de ziarul Tineretul liber. Luana Stancu.R. ci şi marasmul social.A. -neparticipare la vot -P. retrage sprijinul politic acordat lui Ion Iliescu şi caracterizează în termeni aspri rolul în viaţa politică românească a triumviratului Iliescu -Bârlădeanu Marţian. ministrul justiţiei.N. judecătorii care vor alcătui Biroul Electoral Central. • 24 nov.Ţ. 1965. Reprezen­ tanţii grupurilor parlamentare îşi rostesc discursurile. dacă nu sunt chiar trădători de ţară". Viorica Lungeanu.N. nu consideră oportun ca majoritatea necesară validării Constituţiei să fie stabilită de Biroul Electoral Central după exprimarea votului. rezultat din abandonarea pârghiilor culturale de interes naţional. -Formaţiunile politice membre ale Opoziţiei Democrate Unite -Proiectul de Constituţie e antirevoluţionar.R.. din 22 nov. pe care l-ar tenta participarea la alegerile prezidenţiale. Adunarea Constituantă validează Legea (nr. Se încalcă.„Acei care consideră că această Constituţie nu este democratică sunt pur şi simplu nişte idioţi. în legătură cu unele obiecţii aduse Constituţiei preşedintele e de părere că „Toată Constituţia noastră respiră separaţia puterilor. la Geneva.) în compania lui Theodor Stolojan a Tratatului de prietenie.. „Nu numai marasmul economic şi pericolele lui trebuie să cutremure. • 22 nov. literaturii şi ştiinţei.C. -P. -Este preferabilă o constituţie. g) Nu conţine nici o prevedere de natură să garanteze reîntregirea României în hotarele ei fireşti.N. . Din cei 21 de judecători propuşi de Mircea Ionescu Quintus. P.. Gheorghe Mircea Lazăr şi Paul Manoliu. sunt aleşi 7: Mirela Pod. Citiţi Constituţia şi veţi vedea c-o respiră". • 26 nov. datorită inexistenţei unui program coerent de măsuri economico-juridico-ânanciare pentru protejarea culturii naţionale care beneficiază de numai 0.R. Ion Iliescu se consultă cu reprezentanţii unor formaţiuni politice (parlamentare şi neparlamentare) şi hotărăsc ca alegerile locale să aibă loc la 9 febr. textul integral al Constituţiei.. Reţine atenţia cuvântul lui Mircea Druc.DA. 9 28 nov. comunişti care trebuie înlăturaţi de la putere chiar şi de un fost colaborator al acestora ca el. La 8 dec. -votpentru -P.Antonie Iorgovan . Presa independentă e împotriva unor prevederi din această lege şi anume nu acceptă ca ziarele să aibă obligaţia de a publica.D.S.33% din bugetul ţării şi e permanent ameninţată de creşterea galopantă a preţului hârtiei." • 27-28 nov. -vot contra Opinii în legătură cu Constituţia: -Ion Iliescu -Adoptarea noii Constituţii reprezintă cel mai important eveniment al perioadei postrevoluţionare.Aprobafi Constituţia României adoptată de Adunarea Constituantă la 21 nov. dată la care se abrogă Constituţia din 21 aug.) • 24 nov. Ziua Naţională a României.

format din deputaţi ai parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău. Hotin şi în judeţele din sudul Basarabiei . continuatoarele partidelor care au organizat Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 dec. în Capitală şi în numeroase localităţi din ţară se sărbătoreşte Ziua Naţională a României . preşedintele Republicii Moldova. iar pentru independenţa Ucrainei se pronunţă majoritatea cetăţenilor prezenţi la vot. Tiraspol şi Râbniţa.S. Arad. în stat. Gheorghe Brătianu. la 24 dec. 1918. ameninţarea cu incendierea locuinţelor. Vasile Ciolpan.)Unirea se va produce prin însuşi mersul firesc al istoriei.S. la Patriarhie.R. foştilor comunişti care au deţinut posturi de răspundere (plătite) în aparatul de partid şi de stat. Situaţia în ţară este critică deoarece Armata a 14-a a regiunii Militare Odessa a Ministerului Apărării al U. ce prevede şi difuzarea Imnului Ostaşului Necunoscut. -Chişinău. -Boris Elţîn interzice prin decret activitatea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi al Federaţiei Ruse. prin libera exprimare a voinţei întregului popor".care au fost răpite României ca efect al pactului Ribbentrop-Molotov. într-o altă declaraţie se face cunoscută consti­ tuirea Consiliului Naţional al Unirii.S.R. fostul director al penitenciarului de la Sighet.. în consecinţă se cer negocieri în regim de urgenţă între România şi Ucraina pentru reglementarea situaţiei teritoriilor româneşti anexate cu forţa de U.S. Iuliu Maniu şi atâtea alte personalităţi suprimate sau torturate fizic şi moral la locul său de muncă. vom spune vrem reîntregirea patriei. Festivităţi aniversare au loc şi la Cluj-Napoca. organism care trebuie să formeze opinia în favoarea întregirii naţionale a României. • 6 dec. mărturiseşte că: „Eu am conştiinţa împăcată. Herţa.D. care îşi adjudecă 60% din voturile electoratului.. şi P. evocă evenimentul într-un cadru mai restrâns. Dubăsari.C.1991 toate teritoriile înstrăinate. . Cu acest prilej Frontul Popular din Moldova supune atenţiei celor prezenţi o Declaraţie prilejuită de aniversarea Marii Uniri: „Un alt titlu de glorie pentru un român decât a fi unionist nu există(. începând cu această zi. declarat nul şi neavenit de U. Dan Marţian.D. în Bata Marii Adunări Naţionale.S. Nu-şi aminteşte nimic despre felul cum şi-a făcut datoria cu Ion Mihalache. alte personalităţi ale vieţii politice şi culturale.Marile demonstraţii anticomuniste din Cehoslovacia au efect. . Focşani.R. în sala de festivităţi a P.U. preşedintele Parlamentului Republicii Moldova şi Valeriu Muravschi. susţinând forţele reacţionare separatiste paramilitare din raioanele din stânga Nistrului cărora li s-au repartizat arme înlesnindu-le astfel organizarea în detaşamente de şoc care terori­ zează populaţia paşnică prin şantaj. a ocupat raioanele şi localităţile Grigoriopol. Separatiştii încalcă protocolul de conciliere 189 . -într-o declaraţie dată publicităţii.R. patriarhul României.A. 1989 şi de Parlamentul României la 24 iun. Noi.S. garda funcţionează după protocolul dinainte de 1945. Târgu Mureş. Petre Roman şi alţi oameni politici. armată. mass-media şi în alte câteve domenii. Mircea Snegur. Fără reîntregirea patriei nu putem ieşi din impas în faţa celei de-a treia conflagraţii mondiale. Parlamentul adoptă o Declaraţie privind referendumul asupra independentei Ucrainei.în Raportul asupra drepturilor omului întocmit la Departamentul de Stat al S. Câştigătorul scrutinului prezidenţial este Leonid Kravciuk. la Kiev. PreafericitulTeoctist. La adunarea populară de la Câmpul lui Horea participă şiTheodor Stolojan. Parlamentul adoptă cu o majoritate de voturi o lege care interzice exercitarea funcţiilor administrative. Ploieşti.Bucovina de Nord. Craiova. şi de Comitetul Avocaţilor pentru drepturile omului se constată progresele în domeniu făcute de România. Constanţa. Slobozia. organizat la 1 dec. Iaşi. Dorm liniştit pe perna mea. violenţe.S.. -P. 1991. la chemarea Alianţei Naţionale „16 Decembrie" o mulţime impresionantă sărbătoreşte Marea Unire de la Alba Iulia. Radu Câmpeanu. -în Ucraina au loc alegeri prezidenţiale şi referendumul prin care se va cunoaşte voinţa populaţiei în legătură cu indepen­ denţa ţării.R.Ţ. cea eco­ nomică". Alexandru Bârlădeanu.S. primul-ministru al Republicii Moldova adresează un Apel în regim de urgenţă parlamentelor şi guvernelor statelor lumii în care se avertizează că independenţa şi integritatea ţării şi chiar viaţa cetăţenilor ei sunt în pericol. dar şi abaterile care continuă să se producă în această ţară.D. Bunurile acestora revin Guvernului Rusiei. pentru că mi-am făcut datoria". -Alba Iulia. în document se apreciază că referendumul este lipsit de valabilitate pe teritoriile româneşti .N.73 de ani de la Marea Unire din 1918: -în Bucureşti. preşedintele Parlamentului ucrainean. ca şi foştilor lucrători şi colaboratori ai serviciilor secrete din ţară. • 1 dec. Alexandru Moşanu. românii credincioşi. oficiază un tedeum la care sunt prezenţi Ion Iliescu. care au în programul 188 1991 zilei aniversare şi depunerea unor coroane de flori la mormântul Ostaşului Necunoscut unde.

Cetăţenii români sunt chemaţi la urne pentru a se pronunţa prin da sau nu în legătură cu Constituţia. inclusiv al Ministerului Apărării. conform cărora persoanele absente de la vot nu vor mai primi raţia de zahăr şi ulei pe luna dec. Leonld Kravciuk (Ucraina) şi Stanislav Ciucekievici (Belarus) iau o hotărâre istorică pe care o anunţă întregii lumi: U.Am semnat un acord pentru crearea unei comunităţi de state independente. opoziţia are convingerea.R. Deşi votul s-a desfăşurat fără incidente deosebite. . bazate pe respectarea legii. cu consimţământul tacit al struc­ turilor centrale ale puterii de stat din U. şi ai altor organisme internaţionale. Petre Roman afirmă că Virgil Măgureanu a refuzat să stocheze dosarele Securităţii şi le foloseşte în continuare. posibilitatea unuia şi aceluiaşi cetăţean de a vota pentru mai multe persoane.R.S. Mircea Snegur. au fost semnalate şi unele abateri de la normele legale: liste de alegători duble.N. # 8 dec.17% din voturile exprimate.S.) Petre Roman este primul om politic din România care salută victoria lui Mircea Snegur. Semnatarii Apelului constată cu deosebită îngrijorare că ţara este ameninţată de instaurarea unei dictaturi militare prin puciul mUităro-politic de orientare fascistă orientat împotriva Republicii Moldova. Pentru a ţine situaţia sub control. ceea ce înseamnă că noul preşedinte a beneficiat în mod real de acordul a 67% din numărul cetăţenilor cu drept de vot. şi i-a dirijat spre secţiile de votare. considerând eăjintervenţia preşedintelui a influenţat evoluţia firească a actului de votare şi deci rezultatul referendumului. un fel de Piaţă Comună a fostelor republici Sovietice care preia 3/4 din potenţialul economic al U.U. atât cât a fost. -Ziua referendumului. 1991 s-au organizat alegeri şi un referendum în legătură cu independenţa aşa-numitei Republici Moldoveneşti Nistrene. Până la orele 13 se prezintă la vot. la nivelul întregii ţări. Se poate afla din acest comunicat că arhivele Securităţii se află în deplină siguranţă şi nu sunt oferite spre consultare şi folosinţă 191 . deşi au susţinut că referen-dumul nu e necesar. în cadrul campaniei electorale. consideră ziariştii . de exemplu Ion Raţiu care vine să voteze într-o haină populară din Maramureş şi cu papion.S.F. mai ales ziarişti.1991 semnat la 1 oct. pentru că. pentru a alimenta în funcţie de necesităţi de grup revistele România Mare şi Europa şi pentru a şantaja politic unele persoane. Printre curiozităţile referendumului au fost localităţile care au raportat 100% prezenţa la urne -„referendum S. dar a stârnit şi nemulţumirea opoziţiei care a protestat imediat. în urma încheierii unor tratate internaţionale. Cu prilejul unei deplasări la Cluj (29 nov. în plus cei trei se angajează să menţină controlul asupra armelor nucleare sovietice. în cursul cărora s-a trecut la intimidări. că participarea la urne. care să dezvolte relaţii politice şi economice amicale şi să respecte graniţele aşa cum există în momentul de faţă. Biroul de presă al S. unităţi locative lipsă în întregime din liste etc. mai ales la sate. 1991. încercând să risipească toate neliniştile expremierului şi ale altora în legătură cu activitatea acestei instituţii. se soli­ cită prezenţa în Moldova a observatorilor permanenţi ai Consiliului de Securitate al O.". candidat unic pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.S. (Pe liste n-au fost înscrise aproximativ 600 000 de persoane din cauza piedicilor puse desfăşurării alegerilor în stânga Nistrului şi în sudul Moldovei. Olanda. 1991. ameninţări şi blocarea căilor de acces.". (Pentru rezultatele referendumului vezi 13 dec.'91). nu mai există.R.I. 1991 şi de reprezentanţii Parlamentului Rusiei.. Conducătorii celor 12 ţări membre urmează să decidă dacă Europa viitorului va fi o uniune federală înainte de începutul secolului. îi răspunde lui Petre Roman. Ion Iliescu apare la orele 14 pe postul de televiziune şi cere cetăţenilor să se prezinte la vot pentru a-şi exprima opinia despre Constituţie.şi persoane care au votat. Maastricht. oricum. protocol ce prevede stabilizarea situaţiei în localităţile din stânga Nistrului. • 11 dec. persoane decedate care figurau în continuare pe liste. o parte neînsemnată a populaţiei (oficialităţile consideră că absenteismul din prima parte a zilei s-a datorat propagandei 190 1991 •vsşnqm ab Iş '• •"" opoziţiei care ar fi lansat un îndemn ce a prins: cetăţenii pot sta liniştiţi acasă.) • 9-10 dec. persoane neevidenţiate în liste. Dacă puterea pune pe seama opoziţiei absente­ ismul din prima parte a zilei. obţine 98. Au loc lucrările celei mai importante reuniuni din istoria C. Acordul este accesibil tuturor republicilor foste sovietice şi unor state străine care îşi însuşesc scopurile şi principiile acordului. democrate.E. • 7-8 dec. Tratatul de uniune pe care-1 au în vedere cei 12 prevede o monedă unică şi o schiţă de politică externă comună pentru Europa de după Maastricht. sperând în desfiinţarea lor. Constituţia va fi votată). Documentul care consfinţeşte acest eveniment este Declaraţia de constituire a Comunităţii Statelor Independente (8 dec). Trei preşedinţi de state -Boris Elţîn (Rusia).R. s-a datorat în primul rând apelului televizat al lui Ion Iliescu şi zvonurilor care au ajuns până în cele mai îndepărtate zone ale ţării. La 1 dec. şi 85% din produsul naţional. la rândul ei.S.S. îndemnul a scos oamenii din apatie.E.

procurorul general al României.I. bătuţi bestial la Inspectoratul judeţean de miliţie şi la penitenciarul din strada Popa Şapcă. Se scandează: „Ceauşescu şi studenţii".N. în noaptea de 12 spre 13 dec .S.Z. îşi rezervă dreptul de a organiza greva generală pe termen nelimitat a presei independente. 9 16-20 dec. 140 de copii au fost reţinuţi şi eliberaţi apoi de părinţi. '89 au fost omorâţi 139 de oameni 131 identificaţi. Zile în care se comemorează doi ani de la Revoluţia anticomunistă şi anticeauşistă. A. după demisia sa.R. Secţia militară a Curţii Supreme de Justiţie îi găseşte nevinovaţi pe membrii fostului C. decon­ tarea imediată a preţului abonamentelor. Voturile anulate -248 759 (2. în ce priveşte difuzarea. • 18 dec. Excepţie ar putea face unele documente care. şi propune o întrevedere cu primarii din partea stângă a Nistrului. Boris Elţîn declară că Rusia este gata să stabilească relaţii diplomatice cu această ţară. reducerea tarifelor Tarom pentru expediţia presei în străinătate.) continuă confruntările în condiţiile în care. are loc o rundă de negocieri între primul-ministru şi alţi reprezentanţi ai Guvernului şi între ziariştii de la cele trei publicaţii plus A. spectacole. importul de hârtie. Gheorghe Mircea Lazăr. după 23 dec. Formaţiuni înarmate ale aşa-numitei Republici Nistrene deschid focul asupra postului de politie aflat pe podul de pe Nistru. la care se prezintă însă un singur primar. F. au loc mitinguri.. „Partidul. profesori -ulterior ei s-au grupat în Asociaţia ALTAR . în urma schimbului de focuri se înregistrează victime de ambele părţi.R. Personalitatea tute­ lară a partidului este Mihai Eminescu. în seara aceleiaşi zile. slujbe religioase.-iştii de mâine".Z. retehnologizarea fabricii Letea. „Trandafiru a înflorit. Noul partid se autodefineşte ca un partid de dreapta. Prima conferinţă de presă a formaţiunii politice Mişcarea pentru România.Ex. Republica Moldova. rude. 8 464 624 au spus da (77. (Ca o avanpremieră la demonstraţiile comemorative. al căror proces a trecut prin mai multe nivele de jurisdicţie. datorită creşterii imposibil de suportat a costurilor de producţie a tipăriturilor. Totuşi Mihai nanii. „Comuniştii de azi.P.C. primului-ministru. apa caldă unde e?" La Timişoara în dec. au fost sustrase (39 000 dosare) din arhive şi pot ajunge în posesia unor publicaţii interesate să le aducă la cunoştinţa opiniei publice. ole.. sosesc voluntari ruşi din Sankt Petersburg şi aderenţi ai Partidului Cazacilor din toată Rusia. „de al cărui sprijin s-a bucurat şi s-a folosit din plin. • 14 dec. consideră nesatisfă­ cătoare rezultatele negocierilor. Sunt vernisate expoziţii. se dezvelesc plăci comemorative. privatizarea întreprinderilor de difuzare RODIPET. 281 au fost răniţi şi grav mutilaţi. facilităţi pentru deplasarea ziariştilor în ţară. ole. 16 dispăruţi. Federaţia Rusă recunoaşte independenta Republicii Moldova. preţul hârtiei. • 13-14 dec. • 12 dec. In consecinţă între 13 şi 16 dec.S. aceste publicaţii nu apar. preşedintele Biroului 192 C 13 . A doua zi (14 dec. fără rezultat. Din totalul de 10 948 468 de cetăţeni prezenţi la vot. apa caldă na venit!-.R. declară recurs extraordinar.Z.3%). avertisment adresat funcţionarilor poştali care comit abuzul de a refuza cererile de abonament. care reprezintă în viaţa politică naţional-democraţia în accepţia dată termenului în spaţiul politic european. autorul comunicatului con­ sideră că vehemenţa cu care fostul premier. Liderul F. condusă de Marian Munteanu. la care se adaugă rugămintea de solidarizare cu protestul lor a colegilor de breaslă din ţară şi din străinătate. Guvernul pare dispus să ia decizii care să ducă la ameliorarea condiţiei presei.R. România". situaţie semnalată de mai multe ori. câte­ va sute de studenţi timişoreni ies în stradă şi protestează pentru condiţiile grele din cămine. Dubăsari. este avertizat că pentru acuzaţii nefondate există nu numai o răspundere morală ci şi una penală. conduce campania de calomnii împotriva S.3%) şi 2 235 085 au spus nu (20. îliescu.N. de partea rusofonilor. 8 neidentificaţi.49%). mai ales prin gândirea lui politică. „Emanatul ne-a luat chilowatul". deoarece promisiunile făcute şi cu ocazia altor întâlniri guvern-presă au rămas neonorate. Igor Smirnov. România liberă şi Tineretul liber anunţă grevă generală de avertisment a presei independente. s-ar putea explica printr-o gândire politică de tip totalitarist care alimentează şi atacurile împotriva lui Ion îliescu. în ceea ce-1 priveşte pe Petre Roman. Timişoara. -Ziarele Adevărul. • 13 dec.Asociaţia luptătorilor timişoreni arestaţi în 193 . „Este totuşi vorba de un act deliberat de suprimare a presei" ..aceasta este concluzia ziariştilor de la publicaţiile amintite. al P. Mircea Snegur se întâlneşte cu liderul rusofonilor. cel puţin în prima parte a fulgurantei sale cariere politice". Comitetul Director al A. „Oii. la sediul Guvernului. '89. prezintă în faţa Parlamentului rezultatele oficiale ale referendumului asupra Constituţiei României din 8 dec. 800 de cetăţeni au fost reţinuţi în mod abuziv maltrataţi. 1991.Istoria 1991 Electoral Central.1991 revistelor România Mare şi Europa şi nici nu sunt folosite la şantaj. mai ales al tinerilor.R.

sunt direcţionate către crearea unui sistem de parteneriat în domeniul securităţii. Se oficiază o slujbă la Cimitirul Eroilor unde se depun multe coroane de flori. la întâlnirea de la Bruxelles a miniştrilor de externe ai statelor membre ale acestui organism. se păstrează un moment de reculegere. Piaţa Romană. cuvântări ale parlamentarilor şi discursul lui Ion Iliescu. în caz de victorie. Se pleacă apoi spre Piaţa Universităţii cu o escală la Crematoriul Cenuşa. Tot Asociaţia „21 Decembrie" Bucureşti are iniţiativa unui pelerinaj la locurile de martiraj.I. întrunit în şedinţă so­ lemnă. La Kremlin începe ultima şedinţă a 195 .„Europa nu va mai fi aceeaşi după reuniunea noastră" declară ManfredWoerner. Nu sunt uitate nici coroanele de flori.'89. marchează doi ani de la evenimentele din dec. Comemorare la Cotroceni. în memoria eroilor Timişoarei. Parlamentul României. M. se fac slujbe. secretar general N. combătând pe îndelete acuzaţiile preşedintelui ţării.S. în felul acesta ziariştii şi scriitorii avertizează că situaţia economică a culturii a rămas la fel de precară. Mulţi dintre cei cărora trebuia să le întindă mâna n-au răspuns la apel. • 25 dec.R.. n-a putut să facă altceva decât să scurteze emisiunea cu 10 minute. (parafat la 8 dec. -Petre Roman abandonează ideea de a candida la alegerile prezidenţiale..I. se evocă zilele lui dec. Cei care nu mai cred în oportunitatea alianţei cu fostul imperiu sovietic demonstrează împotriva semnării Acordului de la Alma Ata. -Alma Ata. Preşedintele Ion Iliescu îi invită la Palat pe revoluţionarii şi familiile eroilor lui dec.N. -Chişinău. Prezenta lui Petre Roman stârneşte proteste. „Plasată între cele mai fierbinţi două zone ale Europei în acest moment. U. să revizuiască recent adoptata Constituţie. Conferinţă de presă a P. trimise la Cimitirul Eroilor Tineri.A. România îşi îndreaptă către N.V.S. Se ia cuvântul pe fundalul sonor al Recviemului lui Mozart. semnează un protocol la Acordul de creare a C. se spun rugăciuni.'89 (din balconul Universităţii un reprezentant al Ligii Studenţilor dă citire listei cu numele celor căzuţi în dec.. Aceştia nu se numără deloc printre admiratorii şi susţinătorii noii conduceri a ţării astfel încât declaraţiile lor constituie un atac extrem de dur la adresa puterii şi în special a lui Ion Iliescu. în noua formulă de participare.T.ar fi spus Răzvan Theodorescu la telefon ăştia sunt ăia pe care Ceauşescu nu i-a potolit cu tancurile. transmite în direct emisiunea „Baricada" la care participă principalii luptători din 21 dec. Liderii a 11 republici foste sovietice. 194 1991 -In Piaţa Universităţii (Primăria Capitalei hotărăşte să se numească Piaţa „21 Decembrie") Asociaţia „21 Decembrie" Bucureşti organizează un miting de doliu la care se adună câteva mii de persoane. Preşedintele ţine un discurs. S-a zis că s-au primit telefoane de nemulţumire de la Cotroceni. Dacă ar fi trăit 112 ani. printre care şi Moldova. multe din speranţele sale privind securitatea naţională şi stabilitatea re­ gională" -a spus Adrian Năstase. iar Guvernul la fel de indiferent faţă de consecinţele ei. Calificativele de „extremist şi antinaţional" nu sunt potrivite pentru P. Moscova. mirat de ceea ce vedea şi auzea. Cei vizaţi reacţionează făcând să sune neîncetat telefoanele conducerii Televiziunii . Consultările care au loc la această sesiune. • 22 dec. dar că însuşi Răzvan Theodorescu.C. -T.R. Numerele din preajma Crăciunului ale celor 19 publicaţii ale Uniunii Scriitorilor apar îndoliate.A. dispare ca stat de pe harta lumii chiar de ziua lui Stalin -21 dec.'89 la Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii) şi se revine mereu la prezent. • 22-25 dec. Se stabileşte un cadru al funcţionării noii alianţe în care Mihail Gorbaciov nu-şi mai găseşte locul deoarece statul pe care-1 conducea nu mai există. au fost reţinuţi şi maltrataţi la Jilava.1991 Revoluţie). strânge mâini.A.A. . Belarus şi Ucraina) şi alte documente care consfinţesc apartenenţa lor la C.I.O. ministrul român de externe. • 20 dec.R.T.aşa cum s-a aflat de la cei care au uitat ce înseamnă să păstreze cu sfinţenie secretele unei instituţii. în zilele Revoluţiei. ar fi rămas şi el fără un loc de muncă. cu omologii lor din ţările fostului Tratat de la varşovia şi din cele trei republici baltice.O..'89.S. S. MAp.S. împarte diplome şi medalii. Se dă citire unei Declaraţii-Apel în care se apreciază că menţinerea în funcţii de conducere a comuniştilor reprezintă o profanare a idealurilor Revoluţiei şi a memoriei martirilor ei. 1991 la Mlnsk de Rusia.C. Nicolae Manolescu îşi anunţă candidatura la preşedinţia României şi promite ca. iar 43 de răniţi şi membri ai familiilor celor decedaţi intră în greva foamei pentru a-şi apăra drepturile şi a impune aflarea adevărului despre Revoluţie. în pro­ gram. aşa cum consideră Ion Iliescu -mai declară liderul acestui partid. Kazahstan. '89. Televiziune. Personalităţile vieţii politice se întâlnesc în aceeaşi zi cu acei manifestanţi care. Cum să le închid eu gura?" • 21 dec. Guvern. Piaţa Universităţii. „Domnule . prezent la Bruxelles..I.

. Huşi. în România erau 265. • 28 dec.Primul ministru speră ca 1992 să le aducă românilor „stabilitate economică. • 30 dec.978 de şomeri.19% din venitul atins de S.D. pe de o parte. media lunară (pentru anul 1991) a inflaţiei a fost de 10%.A. mai ales în ceea ce priveşte legislaţia.S. al condiţiilor de viaţă o conjunctură nefavorabilă (. în grupul ţărilor foste comuniste. se apreciază că. întrunită la Geneva. „Anul 1991 a marcat pe planul vieţii economice.. de degradare a vieţii economice. în condiţiile unei creşteri zero". la sfârşitul anului 1991. • 31 dec. Din nou un Crăciun cu surprize: Mihail Gorbaciov îşi anunţă demisia printr-o alocuţiune televizată.ca urmare a acordului de cooperare semnat de primii miniştri ai celor două ţări cu câteva luni în urmă. prima ca nivel de dezvoltare din acest grup de ţări. . pentru drepturile omului. România se află pe ultimul loc.în Raportul Comisiei O. finalizează procesul de constituire a noii alianţe apărute la Alma Ata. Valeriu Muravschi. şi anul de start al normalizării.G. în ceea ce priveşte resursele interne. a procesului de deteriorare. cu 69 de ani în urmă.U. se năştea Uniunea Sovietică. . al redresării şi relansării economiei naţionale . Minsk. Orele 0.N. Câteva ore au loc tratative de colaborare -economică. financiară.U. -Ce crede preşedintele ţării despre anul care se încheie şi despre cel care vine: „1991 se va înscrie în istoria ţării ca anul adoptării prin referendum a noii Constituţi". culturală . Cele 11 republici fondatoare ale C. în cea de-a 43-a sesiune. datoria publică internă de 245. se apreciază că în 1991 situaţia din România sa ameliorat.1 miliarde lei. Sa luat în calcul venitul naţional brut pe locuitor care a fost de 18.1991 1991 Sovietului Suprem Sovietic.Germania. în ceea ce priveşte relaţiile dintre români şi maghiari situaţia este înregistrată ca staţionară. spre regretul întregii planete. -într-un studiu elaborat de Institutul pentru analiza de sistem de la Hanovra . .) ca în fiecare oraş o stradă sau o piaţă să poarte numele lui.I. întâlnire între Theodor Stolojan şi omologul său moldovean. „La această cumpăna aanUorc să urez tuturor cetăţenilor ţarii „La mulţi î n a i n t e de toate. Printre cei mai trişti de retragerea lui Gorbi sunt nemţii care-1 recunosc drept autoritate tutelară a unificării Germaniei şi promit (cei din fosta R.faţă de 37% cât are Cehoslovacia. continuând să existe un climat de neîncredere care dăunează convieţuirii dintre aceştia. în aceeaşi zi.) putem face din anul 1992 anul stopării. -La sfârşitul anului..

M. şi finanţarea partidelor pentru campania electorală şi alegeri. Reprezentanţii stângii îşi ies din fire şi avertizează că nu e prudent ca noua clasă politică să-i ignore pe socialişti. Studenţii bucureşteni protestează în legătură cu condiţiile improprii din cămine: frig. la Braşov. nu depinde de el.S. Unii socotesc că studenţii au dreptate şi că situaţia grea din cămine i-a adus la limita răbdării. proiectul de Lege ar putea fi respins înainte de a ajunge să fie dezbătut în Parlament. • 7 ian. mizerie. Tema consultărilor este tot situaţia economică critică a culturii. salariile profesorilor . dar se preferă rezolvările de moment. şi în special emisarului special O. lipsa apei şi a luminii electrice. Premierul le răspunde concis: schimbarea conducerii T. P. rectorul Universităţii Bucureşti) dezaprobă aceste acte de protest pe care le consideră doar o dovadă că studenţii sunt vioi. Sosesc în timp util la faţa locului colonelul Nicolae Niţu. care vor pregăti la Belgrad şi Zagreb operaţiunile 1992 • 3 ian.M. Aviaţia armatei iugoslave doboară un elicopter al C.S. Dar nu muncesc destul. şi U. T. şeful Poliţiei Capitalei. ceea ce duce la moartea a cinci persoane.M. se discută. Se fac promisiuni şi planuri. şi Convenţia Democratică se întâlnesc. ceea ce ar face -aşa cum observă Alexandru Bârlădeanu -ca ancheta să dureze cam 5 ani. Mircea Dinescu crede că este necesar să se subvenţioneze cultura „pentru că nu se poate face cultură română decât în România. Alexandru Roşu.S. • 13 ian. Iniţiatorii acestei anchete se grăbesc să prezinte şi direcţiile de cercetare care sunt atât de numeroase încât chiar şi Alexandru Bârlădeanu. contestă cu vehemenţă hotărârea Comisiei Electorale a Municipiului Bucureşti. dr. O 9 ian. în timp ce tractoare se pot produce şi în alte ţări".. • 8 ian. Practic. fără 198 .1992 să fi dorit.N. minerii şi mineritul din Valea Jiului. • 8 ian. Parlamentarii (majoritatea) nu sunt de acord ca partidele să fie finanţate de la buget pentru campania electorală.U. Nicolae Cristescu. are loc pe tot cuprinsul ţării recensământul populaţiei şi al locuinţelor.C. în zonă. primul-ministru se întâlneşte cu o delegaţie a Uniunii Scriitorilor. toate deciziile şi acţiunile ex-premierului urmează să fie cercetate cu lupa şi cu intransigenţă. împotriva deciziei Comisiei Electorale.U. respinge contestaţia P. -Conferinţă de presă la Uniunea Stângii Democrate.S. F.R. F. Părerile oficialităţilor sunt împărţite.La Palatul Victoria. Până la găsirea unor soluţii concrete. Cyrus Vance. Au lipsit doar două voturi pentru ca Legea privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale să fie adoptată. univ. 14 formaţiuni politice componente ale Convenţiei Democratice pregătesc întâlnirea cu Theodor Stolojan. La sediul P. La Belgrad soseşte primul grup format din 50 de 199 militari ai O. In dreptul podului Grozăveşti este blocată circulaţia. Cei care au spus nu au invocat lipsa banilor pentru cauze mai nobile cum ar fi starea handicapaţilor. 41 de senatori iau atitudine împotriva Guvernului Roman şi anume mai ales senatorii care au sprijinit acest Guvem. • 7-14 ian.V.U. se negociază. de exemplu legea care să reglementeze statutul timbrului literar. le consideră excesiv de severe şi nerealiste. Oricum. -în câmpul de luptă iugoslav intră/ în vigoare (Croaţia) cel de al 15-lea acord de încetare a focului care le trezeşte speranţe observatorilor O. 1079/ 1990. dar descurajantele lor exclamaţii sunt contracarate de galeria admiratorilor ex-premierului. Deşi se declară partid de opoziţie.C.D. de către cabinetul Roman în beneficiul propriu sau în beneficiul altora. Fiind mulţi .R.N.N.N. Conform Hotărârii guvernamentale nr.M.Ţ. • 14 ian.D. Propunerea finanţării nefiind agreată de cercurile influente. Se protestează energic în mai multe ţări pentru astfel de acţiuni.N. adversarul declarat al lui Petre Roman. Ei propun instituirea unei comisii speciale de anchetă parlamentară pentru depistarea unor eventuale încălcări ale legilor româneşti în vigoare. şi viceprimarul Andrei Anastasiu. în aceeaşi zi. în debutul campaniei electorale.B.S. Propunerile lor vizează pregătirea şi buna desfăşurare a alegerilor locale. . Theodor Stolojan promite să susţină colecţia „Biblioteca pentru toţi".N.B.după cum consideră ei .V. iar proiectul de Lege privind finanţarea partidelor pentru campania electorală a fost întocmit de executiv şi blocat la Parlament.pot porni la lupta cea mare al cărei început poate fi un miting sau contestarea alegerilor. Alţii (prof. secretar de stat la Ministerul învăţământului.E. care îi blochează participarea la alegeri pentru că nu posedă hotărâre judecătorească şi deci nu este înregistrat în registrul special al T. schimbarea conducerii T. nu este întâmpinat cu entuziasm de susţinătorii Convenţiei.

Analiştii politici observă că românii care încep să-şi simtă existenţa ameninţată sunt tot mai indiferenţi la rugăminţile. Ziua alegerilor locale.S. condamnă această decizie şi înclinaţiile ofensive ale Germaniei.M. • 27 ian. Deşi toate partidele i-au îndemnat pe cetăţenii ţării să-şi exprime votul. Camerele reunite ale Parlamentului adoptă. ministrul sârb de externe.M. antiprezidenţiale.R. N-au lipsit lozincile antiguvernamentale. I. 200 1992 anticomuniste. P. U. Alexandru Bârlădeanu reduce numărul obiectivelor anchetei. Frăţia.N. C.) România recunoaşte republicile Slovenia şi Croaţia. Alfa) cu Guvernul. • 19/20 ian.R.M. împotriva prezentării şi dezbaterii în Parlament a Raportului comisiei şi împotriva transmiterii în direct pe postul naţional de televiziune a şedinţei Parlamentului în care Mihai Teodorescu.M. Vladislav Iovanovici. Cererea de înscriere în registrul partidelor politice este aprobată de T. S-au stabilit astfel drepturile minime garantate ale salariaţilor.1992 de desfăşurare a forţei O.D. Jelio Jelev este câştigătorul scrutinului prezidenţial (52.88% din voturile exprimate) în Bulgaria.R.U. la 15 nov. şi având ca mediator Guvernul.D. Comisia are obligaţia să prezinte concluziile cercetării în 90 de zile. • 25 ian. • 23 ian. şi un parla­ mentar al P. 2 din P. a depăşit termenul de înscriere. ca şi politica ezitantă a Franţei. Ultima teleconferinţă organizată la Guvern pe tema alegerilor locale. # 2 1 ian.-iştii şi-au apărat interesele bătând la toate uşile -preşedinţie. a prezentat rezultatele cercetării. în componenţa căreia intră 6 parlamentari din F.n. ® 4 febr.E. • 24 ian. scandări şi pancarte: „Votând Cheia (semnul electoral al Convenţiei -n.M. cu prilejul zilei de 24 ian. Departe de a admite că în judeţele Harghita şi . Popularul personaj politic 1 a eliminat din cursa prezidenţială pe Velko Valkanov.R. a fost împotriva formării comisiei.N.S. în Senat.L. Considerând că problema cercetată de comisie nu are un suport real U. promisiunile şi profeţiile sumbre ale oamenilor politici. în Adunarea Deputaţilor) să analizeze situaţia unor persoane care.S.N. La capătul unor runde de negocieri cu reprezentanţii la nivel naţional ai patronatului. 1992. Aveţi datoria de a respecta prevederile legii". • 15 ian.N. De fapt acest miting este una din iniţiativele de campanie electorală ale Convenţiei. Peste câteve zile (18 ian. 1991 până la 24 ian.D. Hotărârea privind Raportul comisiei parlamentare desemnate (31 oct. cu lume multă. Se adoptă hotărârea de înfiinţare a comisiei de anchetă a Guvernului Roman. sa semnat un contract colectiv de muncă la nivel naţional pe baza Constituţiei şi a Protocolului încheiat de sindicate (C. hotărăşte în unanimitate să recunoască republicile iugoslave Slovenia şi Croaţia. pentru a sprijini Consiliul Naţional al Unirii care militează pentru refacerea României Mari.D.R.L. sprijinit de socialişti. Austriei şi Italiei. • 9 febr. Theodor Stolojan transmite ultimul mesaj celor desemnaţi să apere corectitudinea alegerilor: „Nu vă lăsaţi intimidaţi de diferitele aspecte mai emoţionante. mai sentimentale.N. intră în legalitate. 3 nov. preşedintele comisiei. La sediul Ministerului de Externe are loc ceremonia prezentării a două săbii care au aparţinut lui Al.. zeci de mii de oameni semnează talonul „Unirea -acum!".U. • 16 ian. dominată de o pancartă pe care se poate citi deviza acestei alianţe a partidelor din opoziţie: „Nu putem reuşi decât împreună". un test prin care să se demonstreze ce largă susţinere are opoziţia unită. Sindicatele reprezentate în Consiliul Naţional Consultativ consideră că au obţinut o primă izbândă. • 12 febr. vom fi prezenţi la cozi" -aşa suna un avertisment din vremea campaniei electorale. Cauza participării la alegerile locale rămâne pierdută pentru că P. Un miting calm. desemnaţi de Camera de Comerţ şi Industrie. Cuza şi au fost recuperate la o licitaţie internaţională. ziua Unirii. Ion Iliescu şi Mircea Snegur se întâlnesc la Ungheni pentru a aprofunda problemele legate de cooperarea pe care ei o văd „pe multiple planuri" între România şi Republica Moldova.Convenţia Democratică din România organizează un miting în Piaţa Revoluţiei. 2 din U. -Din dec. Sofia. 1989. împotriva concluziilor anchetei căreia i-a opus propriile concluzii. prezenţa la urne e nesatisfăcătoare.B.S. prin decizia civilă nr.).E. după 22 dec.M.. cu discursuri. dar şi obligaţiile acestora. care s-au alăturat blocului antiiugoslav. Se transmite un salut Consiliului Naţional al Unirii întrunit la Iaşi.. au fost nevoite să-şi părăsească locul de muncă şi domiciliul din judeţele Harghita şi Covasna.şi ameninţând permanent cu intervenţia la organismele 201 internaţionale. „Dacă vom absenta la urne. după dezbateri îndelungi şi tensionante. Guvern . votaţi cheia succesului". 7. Extrem de activi. Agenţia REUTER face cunoscute rezultatele studiului întocmit de Institutul Republican Internaţional şi din care rezultă că în România nu există premisele desfăşurării unor alegeri locale libere şi corecte. .

în acelaşi timp.M. şi C. peste 20 000 de persoane.şi conducătorul în locul lui Iurie Roşea este ales Mircea Druc.S.S. al cărui electorat s-a îndreptat spre toate zonele spectrului poli­ tic.R.R. într-un interval de şapte luni.6% din voturile exprimate). blocul opoziţiei fiind tratat ca o entitate politică şi nu ca o alianţă a numeroase partide. şi cele care aufăcut parte din fostul Tratat 203 . Acesta este un act politic. un act. Totuşi. 1992: . au susţinut că prin dezbaterea televizată a Raportului comisiei de anchetă minoritatea maghiară este condamnată „fără judecată".S. La Chişinău.3% din voturile exprimate) a înregistrat o creştere de popularitate.O.R. schimbarea mea. „un text vag'. conştiinţa populaţiei pentru ca.] a venit momentul să daţi dovadă de patriotismul cu care v-aţi afişat atâ­ ta -fiţi patrioţi şi lăsaţi-ne în pace!").R.N.1992 Covasna românii au fost obligaţi prin persecuţii să-şi părăsească locuinţele şi locurile de muncă. Hotărârea adoptată de parlamentari prevede să se repare daunele morale şi materiale suportate de românii obligaţi să părăsească judeţele Harghita şi Covasna. -F. • 13 febr.D. Vrem să trezim.D.R. aş spune guvernamentală". Petre Ţurlea. (Despre efectele acestei prevederi Petre Ţurlea are următorul comentariu: „Astfel. Emanuel Valeriu este destituit din funcţia de director general al T.O. în mediul rural.D. pentru Olimpiada „albă".Prezenţa nesatisfăcătoare la urne se explică prin prevederile Legii electorale care obligă cetăţenii să voteze în localitatea de domiciliu. Frontul Popular din Moldova se întruneşte la cel de-al treilea Congres al său.R.) la ceremonia de inaugurare a Centrului EuroAtlantic de la Bucureşti. de impoliteţe.N. lansează un comunicat în care cheamă sindicaliştii la miting pentru ca prin protestul lor energic aceştia să nu mai fie nişte sacrificaţi. Cu ocazia acestei vizite participă (22 febr.S. . Emanuel Valeriu îşi face cunoscut cu promptitudine şi cu dezinvoltură punctul său de vedere în legătură cu eliberarea din funcţie: „Ceea ce mă miră este că primulministru. ezitările în aplicarea reformei în agricultură) au afectat procesul de votare.D.R. C. Emanuel Valeriu are în vedere faptul că a fost demis în momentul când lipsea din ţară. Consiliul Naţional Consultativ al Sindicatelor din România organizează un miting în Piaţa Aviatorilor. Este. preşedintele Confederaţiei Frăţia.S. este egal. Calificând Guvernul ca nepoliticos cu persoana sa.N. diminuarea legalităţii. nu dispun de un electorat stabil şi clar conturat. cu insistenţă. .V. după o muncă intensă de un an cum nicio altă comisie nu mai făcuse -rezultatul a fost departe de cel scontat şi normal. Miron Mitrea. Situaţia generală a populaţiei româneşti din cele două judeţe a rămas aceeaşi".) -în timp ce se află la Albertville. „periat la cererile insistente şi printre dinţi ale U. într-un interviu Miron Mitrea declară în legătură cu mitingul: „Este forma noastră de protest împotriva modului deplorabil în care F.. a pierdut jumătate din simpatizanţi (a obţinut doar 33. Mitingul se încheie cu un impresionant cor de sirene şi claxoane. (cu 24. nesiguranţa locului de muncă. scăderea nivelului de trai. • 14 febr. în municipii şi oraşele mari. şi domnul Ion Iliescu au condus ţara. con­ sideră că Hotărârea adoptată de Parlament este „neutră şi nesemnificativă".". Unul dintre cei mai activi membri ai comisiei. în oraşele medii şi mici raportul de forţe între F. iar mulţimea punctează prin lozinci antiprezidenţiale.. înmulţirea cazurilor de corupţie. • 15-16 febr. Nici un român alungat nu a fost sprijinit să revină în Harghita sau Covasna.R. iar C. Se înregistrează cel puţin două schimbări evidente: numele -Frontul se va numi în viitor Frontul Popular Creştin şi Democrat . Migraţia spre alte partide a fost evidentă în cazul F.N. Purtătorul de cuvânt al Guvernului comunică succint că destituirea respectivă este reacţia Guvernului la o solicitare făcută de multă vreme. cetăţenii să nu se mai lase păcăliţi" • In faţa unei asistenţe numeroase. -Partidele nu cunosc realitatea în legătură cu electoratul care le sprijină. între diferitele zone ale ţării au existat diferenţe frapante de participare la vot: peste 70% în judeţele cu populaţie majoritar maghiară şi în nordul Moldovei şi sub 65% în 202 1992 Muntenia şi Oltenia.A.S. antiguvernamentale şi anticomuniste.D. creat pentruâîhles'ni contacte între ţările membre ale N. aşa cum a fost făcut. • 21-22 febr.T. la alegerile generale.D.N. Manfred Woerner vine a doua oară în România. atât în Bucureşti cât şi în restul oraşelor tării. reprezentanţii U. scandate cu convingere şi energie. în ultima vreme.P în legătură cu alegerile locale de la 9 febr. liderii sindicali şi alte personalităţi cu priză la sindicalişti ţin discursuri pe un ton ultimativ (Miron Mitrea: „Domnilor de la putere [.Climatul general de îngrijorare faţă de apariţia unor probleme sociale (şocul creşterii preţurilor la produse şi servicii. Câteva observaţii ale analizei întreprinse de I. s-a lăsat influenţat şi convins de anumite cercuri politice care au cerut.S-a înregistrat tendinţa unor partide de a-şi consolida poziţia în anumite medii: F.M. dar mai mult spre C. care afirmă că nu face politică.

în acelaşi timp acţiunile provocatoare continuă. o aeronavă transportă la Bucureşti sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Nicolae Titulescu. cu satisfacţie. Oaspetele are o serie de întâlniri cu Petre Roman. prin părţile ei componen­ te -cineva denumeşte noii membri din C. că populaţia (99.S. şi speră ca alegerile generale să fie programate aşa cum au hotărât primul-ministru şi partidele politice. două statui ale patronului ei. dar în acest caz nu a mai avut posibilitatea să-şi ducă proiectul până la capăt pentru că nu s-a găsit bronzul necesar. în Republica Muntenegru. când se împlinesc 110 ani de la naşterea lui Nicolae Titulescu. Igor Smirnov. Bender. Referendumul organizat în Bosnia Herţegovina demonstrează. Fundaţia Europeană „Titulescu". • 23 febr. Potrivit Rezoluţiei 743 a Consiliului de Securitate al O. în general libere şi corecte. „căştile albastre" (denumirea acestor formaţiuni de menţinere a păcii) urmează să sosească în zonele de conflict din Iugoslavia în următoarele câteva săptămâni. Republica Moldova. • 10 mart. Republica Moldova. unde separatiştii sunt sprijiniţi de cazaci. caracterizează situaţia ca deosebit de gravă şi cheamă cetăţenii Moldovei la unitate pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării.I. în acest scop.S. până la 16 mart. Consiliul de Cooperare al Atlanticului de Nord (România este membră a acestui organism chiar de la înfiinţare. Separatiştii din Transnistria au deschis focul asupra Comisariatului de politie pe care ulterior l-au ocupat şi au luat ostatici.R. Protocol semnat la Holercani 204 1992 de membrii unei comisii de conciliere menită să stabilizeze situaţia în raioanele din stânga Nistrului. liderul separatiştilor. pentru Braşov şi Bucureşti. 1992.S. P.U. deci şi Republica Moldova. Bucureştiul retrăieşte o solemnitate de care na mai avut parte din anul 1938 -instalarea primarului general al Capitalei în cadru festiv. care este depus în holul Ministerului de Externe deoarece cavoul de la Braşov nu este încă gata.R. -Belgrad. într-un Apel adresat populaţiei. ajungând la un efectiv de 14 000 de oameni. preşedintele Bosniei Herţegovina proclamă independenta acestei republici. • 1 mart.-l mart. • 29 febr.-l mart. soldate cu victime.O.N.S. • 27 febr.5%) doreşte independenta acestui stat. '89 hotărăşte ca. Analizând rezultatele şi atmosfera în care s-au desfăşurat alegerile locale. de desfăşurarea alegerilor locale. Soseşte primul grup de militari care fac parte din forţa de protecţie a O.L.. Ion Iliescu. Fundaţia „Titulescu" a avut şi ideea de a comanda.Ion Iliescu pare mulţumit de acest moment al vieţii politice pe care-1 caracterizează drept „un examen de maturitate". cu personalităţi din cadrul M A E .N. • 5 mart.D. în satul Cocieri şi în localităţile Tiraspol. 1991) admite ca membri statele C. împreună cu liderii partidelor din C. Sunt prezenţi în număr mare susţinătorii învingătorului -Crin Halaicu. 95. în termen de trei luni de la cele locale. Radu Câmpeanu încearcă să convingă asistenţa că alegerile prezidenţiale ar trebui să fie stabilite după cele parlamentare.N. prin rezultate. dar reprezentanţii F. Mircea Snegur.U.1992 de la Varşovia.N. -Comunitatea Europeană transmite într-un Comunicat că a luat notă.. Diferenţele de opinii apar în ceea ce priveşte simultaneitatea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.S. Incidentele de acest fel se vor repeta cu victime şi panică a populaţiei. -JVatovarisci. Nicolae Titulescu la Ministerul de Externe român.I. Râbniţa şi Coşniţa. Republica Moldova devine membră a O. • 7 mart. -Theodor Stolojan îşi face cunoscută încă o dată opinia conform căreia alegerile generale trebuie să fie fixate în semestrul întâi şi în nici un caz mai târziu. Ca urmare a dorinţei populaţiei.N. conform dorinţei testamentare a diplomatului român. -care îşi manifestă satisfacţia strigând lozinci antiprezidentiale: „Jos Iliescu!" dar şi „Sus Halaicu!". Ion Iliescu se întâlneşte cu membri ai partidelor reprezentate în Parlament. Preşedintele ţării şi oaspeţii lui cad de acord ca alegerile legislative să aibă loc până cel târziu la sfârşitul lunii iunie. Având în vedere noutatea situaţiei -U.N. între sârbi. Dubăsari. rămăşiţele pământeşti ale acestuia să fie aduse în ţară şi reînhumate la Braşov.. declară instituirea stării excepţionale pe timp nelimitat. prezentă într-un organism N. • 1-2 mart.A. P. în cadrul unei consultări a populaţiei.N. Pe fondul acestor frământări. adică din dec. în prezenţa primului-ministru şi a unor membri ai Guvernului. n-a fost concludentă. înfiinţată la Bucureşti după dec.U. • 2 mart. croaţi şi musulmani. şi MAp. • 3 mart. la Sarajevo au loc conflicte armate.94% dintre cetăţenii prezenţi la urne se pronunţă pentru apartenenţa provinciei alături de Serbia la un stat numit Iugoslavia.U.R.T. exprimate la referendumul din 29 febr. Are loc al doilea tur de scrutin al alegerilor lo­ cale în localităţile unde consultarea din 9 febr. şi 205 . -Cotroceni..

Acuzaţiile reciproce au degenerat într-un veritabil scandal. Se definitivează Tratatul dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa. consideră că e mai practic ca acestea să aibă loc la aceeaşi dată. • 11 mart. a rămas nerezolvată problema stabilirii candidaturii la preşedinţie a lui Ion Iliescu care a susţinut că mai are nevoie de timp de gândire pentru a lua o decizie.D. Surpriza este însă că. semnatarii documentului consideră că Petre Roman nu are legitimitatea morală să facă atât de mult zgomot în legătură cu ofensiva împotriva comunis­ mului în timp ce acţiunile sale dovedesc contrariul. în concluzie.A. Odată declanşat. -a dus o politică incorectă şi de dezinteres faţă de aplicarea legilor. orice normă democratică şi morală. n-au reuşit s-o facă pentru că n-au avut tăria de a se pronunţa deschis împotriva lui.R. îşi exprimă într-o declaraţie satisfacţia pentru corectitudinea alegerilor lo­ cale din România şi îşi afirmă disponibilitatea de a semna cu această ţară un nou acord economic bilateral care să fie supus aprobării Congresului S. Pe micul ecran fiecare îşi justifică atitudinea. reuşind să semene cu un dictator în criză de autoritate. apare deputatul Petre Ninosu care prezintă Declaraţia membrilor Grupului pentru Unitatea Frontului (şi membri ai Colegiului Di­ rector al F. analiza rezultatului alegerilor locale. Atacurile directe împotriva membrilor oneşti şi serioşi ai partidului. ca nestatutară.N.) să-şi spună părerea în legătură cu atacurile ex-premierului la adresa preşedintelui ţării.N.S. are. Departamentul de Stat al S.S. -acreditează în străinătate o imagine deformată a României.. între Petre Roman şi Ion Iliescu. A fost aleasă în cele din urmă soluţia salvatoare a căii de mijloc: întâlnirea să aibă loc. s-a făcut propunerea să vină Cotroceniul la F. dirijată de un grup de presiune care a încercat să-1 prezinte pe Petre Roman drept salvatorul 207 . conservatorii. moment considerat drept actul public al divizării F. De-o parte tabăra Roman. Deşi durii voiau sâ-1 doboare pe Petre Roman. Şeful organizaţiei Arad a adus în faţa colegilor un ciolan uriaş care avea rostul de a explica mai sintetic decât orice vorbitor ceea ce trebuiau să înţeleagă adversarii lui Petre Roman.a iniţiat şi susţinut acţiunea de compromitere a preşedintelui. dar de netolerat la fostul premier. Bonn.). de maximă încordare. Discuţiile au decurs astfel încât au adus faţă în faţă. în această primă secvenţă a confruntării decisive la vârf în viata politică românească. gata pregătite pentru lupta decisivă. de înţeles la Coposu. -preluând ideea lui Ion Iliescu. se consideră şedinţa Colegiului Director al F.N. întâlnirea s-a terminat fără un rezultat concludent.N. care nu mai înţeleg să-1 susţină. tot pe micul ecran. Peste câteva zile. • 13 mart. -întâlnirea Colegiului Director al F.) să-1 privească în ochi pe liderul F.N. condimentat cu un gest care va figura desigur în istoria F. printre care şi că ar 206 1992 avea ca şi opoziţia obsesia anticomunismului. .S.1992 P.S. aşa cum avea să se constate în scurt timp. • 12 mart.N. Cum întâlnirea. cele două tabere care. în cursul unei vizite în ţară. din 12 mart. Acum tot din cauza unei neveste mi s-a tras". susţinut cu vigoare încă din momentul neaşteptatei lor apariţii în viaţa politică. printre altele.N.S. în faţa întregii naţiuni.S.UA. imediat după cei doi foşti aliaţi.S. nici chiar când Ion Iliescu le-a netezit calea cerându-îe (tuturor celor din Colegiul Director al F.S.a susţinut un spectacol degradant în viaţa partidului.N. dar pe teren neutru. chiar dacă fostul său tutore în ale politicii ia aruncat vorbe grele. războiul celor două tabere ia antrenat pe toţi cei prezenţi. pentru a-şi menţine prerogativele şi a deturna partidul de la obiectivele sale. trebuia onorată. Ion Iliescu îşi exprimă părerea de rău în legătură cu ceea ce s-a petrecut în partidul de guvernământ „nu ştim să ne spălăm rufele în familie" şi „m-am avut rău cu nevestele.S. Cel care a câştigat timp de gândire şi acţiune.S. pare să fi fost Petre Roman. . care privea ambele tabere din F.S. de această dată televizată. astfel încât durii şi-au amintit în ultima clipă că au întâlnire cu Ion Iliescu la Cotroceni şi că trebuie să părăsească sala.N. poziţiile celor doi apărând ireconciliabile. Continuă disputa.A. Lista de acuzaţii e lungă şi sună ca o sentinţă supusă atenţiei întregii ţări: -a încercat o penibilă lovitură de forţă în şedinţa Colegiului Director din ziua precedentă.U.N. pe ordinea de zi.N. au făcut evidentă adevărata sete de putere a unui om care încalcă orice principiu. în aceste condiţii. Ceea ce trebuia să se întâmple cu numai o zi în urmă la şedinţa Colegiului Director se întâmplă acum. susţinători adevăraţi ai lui Ion Iliescu. adică la Clubul Dacia. iar de cealaltă parte durii. considerată reformistă.. dar fără ca membrii temerarului Grup pentru Unitatea Frontului (care s-a născut ca să producă divizarea F. -a compromis partidul care 1 a adus la putere. nu mai puteau convieţui sub acelaşi acoperiş F.

După această nouă dovadă de fermitate 208 minerească apar în sfârşit reacţiile de dezaprobare atunci şi acolo unde nimeni nu se mai aştepta. la originea crizei se află forţele reacţionare din fostul centru al Imperiului.S. -Ion Aurel Stoica -Raportul privind guvernarea F. După cum lesne se poate observa. Republica Moldova.N.Ionel Roman. 9 19 mart. Continuă atacurile şi luptele în zona Dubăsari.Radu Berceanu .. Conform ordinii de zi. deşi nu e la fel de spectaculoasă ca anterioarele. Declaraţia (semnată de senatorul Radu Alexandru Timofte) condamnă iniţiativa lui Miron Cosma de a pătrunde în Senat. • 17 mart. actualmente Federaţia Rusă. într-o atare situaţie Miron Cosma ia drumul Senatului unde pătrunde fără să dea seamă cuiva şi se instalează pe scaunul lui Alexandru Bârlădeanu de la înălţimea căruia îşi prezintă pretenţiile.S. provoacă în sfârşit reacţia de dezaprobare în zonele de vârf ale puterii. României.1992 1992 providenţial al Frontului. • 27-29 mart.Oamenii politici comentează incidentul.S. cunoscută sub denumirea de „Helsinki-2". Reuniunea ţărilor participante la C.N. -Petre Roman -Raportul privind problemele politice actuale C 14 Istoria ale F. Nantoi Oazu. apreciază că pe malul stâng al Nistrului situaţia a ieşit de sub controlul liderilor de la Tiraspol şi a apărut în prim-plan homo soviéticas cu pistolul automat în mână.C.S. iar ziarul Adevărul oferă cu largheţe spaţiu celor care vor să-şi facă publică revolta faţă de atitudinea reprezentanţilor minerilor. pierdut printre vreo 800 de lideri sindicali care aveau promisiunea că vor fi primiţi de Theodor Stolojan pentru negocierea unor revendicări sindicale. 1991 se face public punctul de vedere format în urma cercetărilor şi care îl desemnează pe Miron Cosma drept personaj principal căruia îi revine în cea mai mare măsură responsabilitatea pentru evenimentele violente ale acelor zile. Deoarece pe ordinea de zi lipseşte un punct important.S.N. Theodor Stolojan însuşi are un punct de vedere nefavorabil lui Miron Cosma. Petre Roman ţine la respectarea riguroasă a ordinii de zi şi chiar dacă nu consimte să se discute despre candidatura la preşedinţie a lui Ion Iliescu.S. care este şi mărul discordiei în F.N. la nivelul miniştrilor de externe. o sentinţă de condamnare la moarte ar fi fost mai succintă decât seria acuzaţiilor semănând cu o „demascare" pe care colaboratorii apropiaţi ai lui Petre Roman i le servesc ex-premierului pe postul naţional de televiziune. Colegiul Director al F. Ion Iliescu îşi declară îngrijorarea pentru evenimentele care ameninţă pacea şi integritatea Republicii Moldova. vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.Raportul comisiei de pregătire a Convenţiei. • 16 mart. prima zi este o zi a rapoartelor: . Miniştrii de externe ai Republicii Moldova.S.N. Comisia îşi exprimă contrarietatea faţă de lentoarea cu care se procedează la implicarea penală a personajelor considerate vinovate.N.dar îi stabilesc cauze diferite. 209 . în aceeaşi zi se dă şi se respectă un ordin de încetare a focului. Atât analiştii politici cât şi simplii cetăţeni au pus imediat câteva întrebări: -Dacă afirmaţiile-acuzaţii ar fi adevărate. propune ca acest subiect să fie inclus în programul dezbaterilor. cu aceeaşi surpriză ca la centru: confruntarea decisivă între adepţii lui Petre Roman şi ai lui Ion Iliescu. dezaprobă atitudinea lui Miron Cosma. candidatura lui Ion Iliescu la preşedinţia ţării . apărată cu străşnicie de Petre Ro­ man. nu are nici o răspundere pentru perioada când 1 a susţinut pe fostul premier care era şi liderul partidului? -Care este secretul coincidenţei între criza de conştiinţă şi de demnitate a foştilor colaboratori ai lui Petre Roman şi dizgraţia prezidenţială în care a căzut protejatul de altă dată al lui Ion Iliescu? în zilele următoare au loc convenţiile judeţene ale F. într-o declaraţie a comisiei parlamentare de anchetă a evenimentelor din 24-28 sept. atrăgând atenţia imediat întregii ţări. Miron Cosma se află la a cincea incursiune în Bucureşti care. dar nădăjduieşte că tratativele dintre părţile implicate în conflict vor conduce la stabilizarea situaţiei din zonele ameninţate. Deci.E. Sa întâmplat însă ca Miron Cosma să nu fie acceptat în delegaţia sindicaliştilor ce urmau să-1 întâlnească pe primul-ministru.N. directorul Direcţiei de analiză politică a Cancelariei Republicii Moldova. Federaţiei Ruse şi Ucrainei semnează o Declaraţie (adoptată de reuniune) în scopul normalizării situaţiei conflictuale din Transnistria. Iniţial. acesta tot îşi face simţită prezenţa prin mesajul pe care îl adresează Convenţiei F. Miron Cosma a venit la centru cu gânduri paşnice.S. dându-i ocazia să afişeze „aceeaşi poziţie ultimativă şi dispreţuitoare faţă de instituţiile statului de drept". dar şi pasivitatea celor care aveau datoria să-1 oprească şi nu au făcut-o. • 23 mart. întreaga ţară urmăreşte cu interes lucrările Convenţiei Naţionale a F.

Liderul naţional reafirmă că direcţia de dezvoltare a partidului e social-democraţia.N. ci au constituit doar fondul sonor al ciocnirilor dintre taberele pro-Iliescu şi pro-Roman. a instaurat un spirit nedemocratic şi elitist.) anunţă constituirea unui grup de iniţiativă pentru apariţia unui nou F.S.N. Rapoartele.S. Raportul lui Petre Roman a oferit unele chei pentru înţelege­ rea situaţiei critice din F.) este ziua în care sunt prezentate moţiunile care-i au ca autori pe: Petre Roman. duce disputa dintre tabere la apogeu şi anunţă fără dubii divorţul. moţiunea lui Petre Roman „Viitorul-Azi".Raportul comisiei centrale de control. -Este dispus să sacrifice interesele partidului.N. şi nu numai. au părăsit apoi F.-ul. Petre Ţurlea ş. iar suporterii lui Petre Roman le consideră incompatibile. trădători şi guvernanţi incompetenţi. comuniştii au tras în noi". Diodor Nicoară. Adepţii lui Iliescu sunt etichetaţi iarăşi drept comunişti. n-au ajuns să concentreze exclusiv atenţia F.S.S. Adepţii lui Ion Iliescu susţin că moţiunile sunt complementare. intereselor personale. iar susţinătorii lui Roman (în majoritate în sală). în Senat şi Camera Deputaţilor se anunţă demisii din F. opunându-i propria-i convingere: „Nu există gumă să şteargă din istorie ce-a făcut F. prin vot.S. înainte de actul votării pentru funcţia de lider naţional. a contribuit printr-o politică de dreapta la scăderea popularităţii partidului..S. Ion Neagu.-22 Decembrie. dar a şi alimentat mai vechile nemulţumiri. reflectată în rezultatele la alegerile locale. Petre Ninosu. Gheorghe Damian. Tabăra Roman contraatacă strigând: „Jos comuniştii!". Vasile Secăreş. Vladimir Paşti. Susţinătorii lui Ion Iliescu îşi aduc din nou în discuţie propunerea şi scandează numele alesului lor.). pe care ar dori să-1 numească F. • 28 mart.N.a. şi din grupurile parlamentare. -Vasile Văcaru . Analizându-se statutul vine şi rândul articolului care pune problema candidatului la preşedinţia ţării. l-au părăsit pe Petre Roman. -A îndepărtat F. din Senat. Cei care s-au simţit vizaţi şi deci ofensaţi au părăsit sala.N. şi-au manifestat preferinţa pentru Petre Roman strigând lozinci inspirate de Piaţa Universităţii: „Fără comunişti!".S.-iştilor prezenţi la Convenţie. Ion Tătaru. protecţie socială.1992 -Marian Enache -Raportul grupului parlamenter F. Ion Solcanu.N. Oliviu Gherman. să ne despărţim cu fruntea sus". calificativ pe care Adrian Severin îl combate vehement. Gheorghe Dumitraşcu. -Ionel Blaga . toate acestea însă fără comunişti.N.S. „Nu vă fie frică.S. Alexandru Albu.S.S. • 30 mart. Câştigă. Nemaiputând suporta ceea ce îi auzeau urechile. de programul său iniţial. îndelung dezbătute. Vasile Secăreş. -A instituit funcţia de lider naţional pentru a beneficia el însuşi de privilegii în conducerea partidului pe care a încercat să şi-1 subordoneze. Vladimir Paşti.N. Mai mulţi tineri. „De la Tisa pân' la Nistru. ca şi delimitări de politica acestui partid.N. Mircea Snegur decretează starea excepţională pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Aşa cum tot prin vot Petre Roman câştigă funcţia de lider naţional al F. Gheorghe Dumitraşcu intervine: „Să iasă afară din sală Piaţa Universităţii !"• A treia zi a Convenţiei (29 mart. Concluzia pică tranşant. democratizare. Parlamentul „Republicii Nistrene" reclamă preşedintelui Federaţiei Ruse iniţiativa lui Mircea Snegur pe care o consideră o încercare de instaurare a dictaturii. moţiunile devin şi ele pretext de înfruntare între cele două tabere. ziua adoptării statutului. Moderaţii care au rămas în sală şi care nu ştiau pe cine trebuie să susţină în continuare au deplâns tristul eveniment al spargerii Frontului.Raportul grupului parlamentar F.N. Reproşurile în avalanşă vesteau divorţul public (nu tocmai de catifea) de Petre Roman al celor care s-au dovedit apărătorii statornici ai lui Ion Iliescu şi care se grăbesc să anunţe prin vocea autorizată a lui Petre Ninosu că vor susţine candidatura la 211 . Era sfârşitul unei partide al cărei învingător nu putea fi deocamdată desemnat. A doua zi a Convenţiei (28 mart. în aceşti doi ani!". din Camera Deputaţilor.S.N. „21-22. aşa cum a încercat să-şi subordoneze Guvernul şi Parlamentul. cu tot numărul lor impresionant. deşi elegant formulată: „Atunci când nu mai e loc de alăturare. cascadorii râsului!". -Viorel Găină -Raportul comisiei de etică şi litigii. „Văcaru şi gaşca lui. Emanuil Cernescu. Alexandru Albu şi Ion Solcanu.S.La lucrările Convenţiei Naţionale a F. disidenţii F. -A practicat limbajul virulent.-ului (Vasile Văcaru. a creat o atmosferă de tensiune şi teamă care a dus la manipularea votului.N. -Ioan Gurău -Raportul privind funcţionarea structurilor interne ale F..N.N. în acelaşi timp.S. nu pică Petrică!". Petre Roman primministru". Acţiunea lor în forţă este justificată prin numeroase reproşuri aduse lui Petre Roman: . în pofida victoriei 210 1992 câştigate de Petre Roman. dar „prin noi înşine" trecând prin reformă.

C. ultimul conducător al Partidului Comunist Albanez.A a clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România.N. liderii nistreni susţin că ei n-au cerut ajutorul cazacilor.S.L.O. 1991. acuză România că acordă ajutor militar Republicii Moldova.S. • 2-3 apr. Toţi cei prezenţi îşi manifestă îngrijorarea în legătură cu o eventuală agravare a situaţiei în aceasă zonă. Ion Diaconescu (P. Majoritatea parlamentarilor din opoziţie consideră că transferul celor 2 deputaţi la P.-Vest.S..S.C. A.toţi s-au obişnuit cu „ziua şi 2-3 demisii F. Reuniunea -premieră politică .P -. anunţă că va demisiona din funcţia de şef al statului. Partidele comuniste şi fasciste reprezintă un lux pe care în debila noastră democraţie nu nil putem permite". în urma ultimelor alegeri câştigate de opoziţia anticomunistă care urmează să deţină majoritatea în Parlament. dintre care unul singur din F..S.Z. Iar Igor Smirnov.N. -In Parlament continuă demisiile din F. ci doar le-au acceptat ajutorul dat 212 1992 din proprie iniţiativă. -în Senat.A. G.-iste".M.Forţele de intervenţie ale Republicii Moldova trec la lichidarea formaţiunilor separatiste. Parlamentarii F.S.Basarabia.R.) referitor la acceptarea observatorilor naţionali la alegerile parlamentare. la nevoie şi prin forţă. ca şi din ţări ale C.R.R. înaintat legislativului din sept.O.). şi A.D. Exemplul pe care-1 invocă este proiectul de Lege privind interzicerea P. ministrul rus de externe. deputat P.N. sub jurisdicţia Rusiei şi interdicţia implicării acestor unităţi militare în conflictul din Transnistria.Deputaţii Simion Silviu Şomâcu şi Ananie Ivanov migrează la P. 5e semnează ia Bucureşti Acordul privind relaţiile comerciale dintre Guvernul României şi Guvernul S.A. declară că Rusia este hotărâtă să apere drepturile ruşilor din statele C. Şcoala Superioară de Jurnalistică.T.la care participă miniştrii apărării din ţările N. este o manevră abilă pentru ca foştii comunişti să reintre în viaţa politică.R. ceea ce înseamnă că această formaţiune va fi reprezentată în Parlament fără să participe la alegeri.U.U. cu sediul la Paris. Bruxelles.D.S.D. La Chişinău începe reuniunea experţilor Ministerelor de Externe ale Moldovei.S.M.D. .Z. -Preşedintele Albaniei. în urma schimbului de opinii se speră să se aplice cât mai grabnic acor­ durile privind reducerea armamentelor convenţionale în Europa şi distrugerea arsenalului nuclear moştenit de la fosta U.I. Republica Moldova.S. 9 3] mart.S. României. Separatiştii ripostează încercând să blocheze căile de acces spre Tighina. toate acestea vor fi luate în consideraţie în evaluările pe care Administraţia americană şi Congresul ie vor face în stabilirea atitudinii noastre faţă de România".R. . A. România este repre­ zentată de Niculae Spiroiu.S..şi U. preşedintele autoproclamatei Republici Nistrene. 62 se abţin şi 15 sunt împotrivă.U.A.1992 preşedinţie a preferatului lor. Institutul pentru Expertizarea Ştiinţifică a Opiniei Publice -E.M.N. L.) declară: „Nu cred că este o pedeapsă să nu ai voie să ajungi deputat sau ministru.C. Carta de la Paris). Cu acest prilej ambasadorul S. în cei priveşte. un nou pas către acordarea de către S. Boris Elţîn emite un decret privind trecerea Armatei a 14-a.. în România declară: „Promovarea unei prese independente. -Dinu Patriciu. Ramlz Alia. Comitetul Director prezintă un Raport din care rezultă ce a reuşit să înfăptuiască asociaţia de la înfiinţare (Colocviile presei independente. La Tighina detaşamente de ordine iau sub control podul care face legătura cu şoseaua Tighina -Chişinău. preşedinţii Camerelor Parlamentului şi Ion Iliescu) pentru că dirijează spre Parlament doar legile care convin sistemului de complicităţi din zonele înalte ale puterii. • 4 apr.T. este respins amendamentul (susţinut de P.N. consacrată găsirii soluţiilor de reglementare paşnică a conflictului din Transnistria. aflate pe teritoriul Republicii Moldova. din ţările fostului Tratat de la Varşovia.N. în acelaşi timp Andrei Koârev. consideră că hotărârea Senatului contravine documentelor internaţionale semnate de România (Acordul de la Copenhaga. • 1 apr.Ţ. garantarea drepturilor omului şi sfârşitul acţiunilor represive ale organelor de securitate.L.R. sunt însă mult mai îngăduitori cu noii colegi din P. deocamdată printr-o timidă tatonare a terenului. Convenţia aprobă o Rezoluţie în care se exprimă dezacordul faţă de elaborarea şi adoptarea unei legi a presei şi se cere demiterea 213 . îşi fac public dezacordul faţă de această hotărâre. Cazacii sunt dezarmaţi şi obligaţi să se retragă din linia întâi. Convenţia Naţională a A.Z.O. miniştrii apărării naţionale. într-o intervenţie în Camera Deputaţilor acuză mafia din viaţa politică (unii oameni politici. în aceeaşi zi se supune la vot discutarea proiectului: 131 de deputaţi susţin dezbaterea proiectului.R. acţiunea „Salvaţi presa independentă".N. .S..I. la dezbaterea Legii electorale. dintre separatiştii nistreni şi moldo­ veni.R. Ambasada României la Moscova reafirmă neamestecul militar al ţării în conflictul din Transnistria. Continuă incidentele ai ma­ te soldate cu morţi şi răniţi.M.A.S.D.. Ucrainei şi Rusiei.Z.A. Numai 13 senatori au votat în favoarea amendamentului..

De la Departamentul Securităţii Statului s-a preluat o parte a dosarelor de la Direcţia a V-a (protecţia familiei Ceauşescu). înregistrează noua formaţiune sub denumirea de F. Caius Traian Dragomir.1992 imediată a lui Virgil Măgureanu din funcţia de director al S. C.S.N.R..L. Bogdan Pătraşcu. Despre celălalt F.D.Z..semnează la Chişinău protocolul privind stabilirea de relaţii diplomatice între Moldova şi Rusia. Moldovei. în vederea unei înţelegeri strategice cu P.N. Bosnia îşi proclamă independenţa pe fondul unor intense ciocniri armate în zona Sarajevo.S. înaltul personaj poli­ tic crede că singura soluţie este organizarea unui referendum în legătură cu crearea unui stat federativ în Moldova.S. care-şi adaugă formula de nobleţe „22 Decembrie". Prezidiul republicii îşi asumă exercitarea tuturor puterilor . • 7-8 apr. neaservit puterii. • 11 apr.N. T. MAp. guvernatorul Băncii Naţionale a României. croaţi şi sârbi. Petre Roman are deja o părere formată: „[.R. a explicat şi ce s-a întâmplat cu ele: 35 305 cu acţiuni care lezau siguranţa statului se află la S. Se mai fac auzite focuri de armă şi persistă tensiunea între cele două tabere.F.I.D. '90. declară că tezaurul României. relaţii externe. la Tiraspol. au fost recuperate documentele secţiilor de propagandă. propune ca efectivele Armatei a 14-a să capete statutul trupelor de pace ale O.I. gospodărie. • 9 apr. De la fostul CC.S. • 6 apr. este validat Colegiul Director şi definitivată.N. în cadrul reuniunii Delegaţiei Permanente. Nicolae Tiu. Ruţkoi declară: „Republica Nistreană există şi trebuie să existe!". Arhiva istorică a CC al P.. dar apar imediat contestaţii de la Asociaţia „21 Decembrie".'89 şi ian. Noua denumire este Republica Bosnia şi Hertegovina.R.N. Rusiei şi Ucrainei adoptă o Declaraţie în care sunt propuse soluţii pentru reglementarea situaţiei din Transnistria. e unul singur!".. Din 23 dec.S. conflictele armate din zona transnistreană.N. directorul S. când trebuiau găsiţi „oameni de importanţă locală". inclusiv pe cele ale Securităţii.I.R.S. Aceştia şi mulţi alţii consideră că noul 215 .B.S. vicepreşe­ dintele Federaţiei Ruse. Miniştrii de externe ai României. în dec.N. Virgil Măgureanu. în cadrul unei conferinţe de presă. al P.N.R.C. la 7 apr.R. Mugur Isărescu. datorită dezvăluirilor din presă în legătură cu apartenenţa acestuia la Securitatea ceauşistă.C. componenţa Biroului Executiv: Radu Berceanu. Alexandr Ruţkoi.D. între musulmani. din care 20 000 au fost folosite de diverse publicaţii. fiind valabilă doar pentru alegerile locale. nu şi-a îndeplinit obligaţiile înscrise în statut ceea ce face necesară apariţia unui nou sindicat liber. a fost evaluat la 2 miliarde de dolari.N. Asociaţia „Jilava 21-22 Decembrie" şi F. La Tiraspol. 39 000 dosare au fost sustrase în timpul Revoluţiei. Departamentul de Stat al S. 18 000 dosare cu cazuri politice au fost încredinţate Ministerului Justiţiei. ® 8-9 apr. • 14 apr. Mircea Snegur acuză Rusia de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova şi de încălcare a acordurilor de la Alma Ata cu privire la recunoaşterea reciprocă a frontierelor actuale ale statelor membre ale C. de dezarmare a populaţiei şi a formaţiunilor paramilitare . P. respectat. -F.N.. de 100 000 dosare a fost pusă la dispoziţia Arhivelor Statului. justiţie. S-au emis opinii conform cărora S. le vorbeşte ziariştilor.M. o minciună cu galoane roşii în cinci colţuri. nu se mai justifică decât prin dorinţa celor foarte mici de a deveni.U. Aripa Iliescu devine partid.S. în Republica Moldova acordul de încetare a focului este.N. ministru de externe al Republicii Moldova.R. Un acord de încetare a focului este imediat încălcat. care depindea de armata federală. printre care şi o hotărâre de încetarea a focului..] numele acestui partid îl considerăm că e o dublă uzurpare: şi F. 15 110 dosare cu cazuri penale sunt în posesia Procuraturii Generale. Adrian Severin. -Ministrul apărării naţionale.A.R.. mari!". îşi reaşază structurile de conducere. sprijină acordul şi cere tuturor părţilor implicate în conflict să-1 respecte şi să ia măsuri de 214 1992 consolidare a păcii. Ca urmare a situaţiei create se instituie starea de urgenţă pe întreg teritoriul Bosniei Hertegovina al cărei Prezidiu (unde mai sunt reprezentaţi doar musulmanii şi croaţii) preia comanda apărării teritoriale a republicii. arhiva istorică a CC. din dispoziţia C.. şi omologul lui rus. • 4-5 apr. general Niculae Spiroiu.S. a preluat toate arhivele M. cu unele excepţii.D. şi 22 decembrie. iar 19 000 au fost scoase din ţară. scrisori şi audienţe. F. dispărând cuvântul „socialistă".-22 Decembrie.inclusiv comanda apărării şi funcţiilor Parlamentului. în faţa mulţimii. anunţă retragerea din C. prin alegeri. semnalându-se lupte intense între croaţi şi musulmani pe de o parte şi între forţele sârbeşti şi armata fede­ rală pe de altă parte. şi P.D. Continuă. cu intensitate..I. Elena Dumitru.U.Ţ.N.R.R. Ion Aurel Stoica.C.I. Andrei Kozîrev. despre situaţia arhivelor preluate de MAp. Radu Câmpeanu crede că „o alianţă-mamut de tip C. încă în păstrare în Rusia. şi a Consiliului Suprem al dezvoltării economico-sociale. militară..

S.R.Roman.I. într-un birou de analiză-sinteză a informaţiilor venite din afara ţării. Parlamentarii îl asaltează cu întrebări privind relaţia S. Un reproş pe care liberalii îl formulează cu satisfacţia de a şti că va avea ecou este alianţa U. se simte obligat să dea explicaţii într-un Comunicat. ci au fost sustrase de Gelu Voican Voiculescu.). iar ţara lor va fi drastic sancţionată dacă armata federală va continua să sprijine forţele paramilitare.D. trebuia să se treacă la dezarmarea formaţiunilor paramilitare din Transnistria şi la degajarea armamentului şi muniţiei. luărilor de atitudine. Virgil Măgureanu răspunde la aceste întrebări şi la multe altele încercând să demonstreze deplina sabunăcredinţă şi nevinovăţie. încrezători în steaua lor. consideră că deciziile liberalilor sunt contrare intereselor ţării şi chiar contrare principiilor democraţiei. în Parlament. Acest semn căruia i se adaugă şi alte nemulţumiri în interiorul partidului. momentul 22 dec. Documentele sunt evaluate ca nerelevante.R. în timp ce în dosarele acesteia (de care n-ar dori să se ocupe) există dovezile colaborării cu instituţia respectivă a multor parlamentari şi a unor persoane din „avangarda democraţiei". la Departamentul de Informaţii Externe.C. • 14-15 apr. se reculege la mormântul lui Nicolae Titulescu de la biserica Sf. După acordul de încetare a focului din 6 apr.N. Liderii sârbi au atitudine de agresori. Alături de transfugii din F. ofensiva împotriva Bosniei Herţegovina va cere o reuniune de urgenţă C. dar mai ales se întâlneşte cu 217 . somărilor.I. privind moţiunea Claudiu lordache iniţiată la 31 mai 1991. Nicolae din Scheii Braşovului. dă explicaţii legate de apariţia în unele publicaţii a unor documente care atestă colaborarea sa cu fosta Securitate. şi-au sporit muniţiile şi şi-au réorientât tehnica de luptă. semnată de 150 deputaţi şi blocată din motive obscure (moţiunea prevedea obligaţia de a se cerceta eventualele complicităţi ale parla­ mentarilor cu vechile structuri ale Securităţii). Departamentul de Stat al S. nici cu platforma comună. • 15 apr. fată de care au un ascuţit spirit critic: nu sunt de acord cu listele comune de candidaţi pentru alegerile legislative propuse de C. în ofensivă la Sarajevo.S. sunt doar începutul involuţiei unui partid care putea să fie o forţă de temut în tabăra opoziţiei. • 15 apr.M. cu C.E.I. • 16 apr. Pe Ion îliescu nu-1 susţine deoarece e. întrebat de un ziarist dacă ştie că Măgureanu a avut un an misiunea de al urmări. Virgil Măgureanu. pentru a fi luată în discuţie expulzarea delegaţiei sârbe. întrucât din ele rezultă doar că Virgil Măgureanu a lucrat 7 luni la Departamentul de Informaţii Externe (D. P.1992 F. 216 1992 -Republica Moldova.A. cu defuncta Securitate.N. Emil Tocaci. părăseşte practic C. până la 29 apr. Se declanşează imediat mecanismul deîaraţiilor.R. Imediat C. în Bosnia Herţegovina soseşte emisarul O. sprijinul acordat de Virgil Măgureanu lui Ion îliescu.. 10 ani a avut o poziţie critică la adresa vechiului regim datorită căreia „a fost marginalizat (1 an) la Focşani". -Ion îliescu depune coroane de flori la statuia lui Mihai Viteazul. Apoi. Judeţul Covasna.R.I. Cocieri şi Tighina şi acţiuni provocatoare urmate de un adevărat atac.L.N..D.I.N.S. Ion îliescu declară că noul născut F. Cyrus Vance. Totuşi mai au loc schimburi de focuri la Coşniţa. ci şi printre liberalii de marcă. Dezvăluirea produce senzaţie în lumea politică. în chiar denumirea partidului..U. în general.D. condamnă intervenţia Serbiei în Bosnia Herţegovina.E. nici cu angajamentul de guvernare comun sau cu proiectul de colaborare în Parlament şi nici atât cu hotărârea C.I.S. La o conferinţă de presă.R. deci acest episod din biografia lui e total nesemnificativ în ceea ce priveşte colaborarea cu fosta Securitate.E.U.D. România liberă ş.) publică documente din care pare să rezulte că Virgil Măgureanu a lucrat în D. Se lansează şi opinia contrariantâ că documentele publicate în presă nu provin din arhiva S. echidistant.C. are toată autoritatea să includă particula 22 dec.).R. Biroul de presă al S.N.R. Câteva publicaţii (Tinerama.D.. Ion îliescu îşi face cunoscută părerea în legătură cu cazul Măgureanu.D. Manevra conducerii liberale va stârni reacţii contradictorii nu doar în rândul simpatizanţilor acestui partid şi în opinia publică.S.R.S.R.S. liberalii privesc cu superioritate spre C. recent instalată în comuna Breţcu. La reuniunea Convenţiei Naţionale pentru Instaurarea Democraţiei (C. în denumire. la Departamentul de Informaţii Externe a lucrat doar 7 luni în timpul stagiului militar.a. Datorită agravării situaţiei. de exemplu. (Departamentul Securităţii Statului). nu are dreptul moral să invoce. de a susţine un unic candidat la preşedinţie. Emil Tocaci şi Sabin Ivan demisionează din grupul senatorial liberal. în zilele de relativă linişte de după acordul de încetare a focului transnistrenii s-au pregătit temeinic de război: şi-au întărit poziţiile. Directorul S. Prezidiul Republicii Sârbe Bosnia Herţegovina lansează un ordin de mobilizare pentru apărarea teritoriilor revendicate de această republică şi care reprezintă 65% din teritoriul Bosniei Herţegovina. Ion îliescu declară că nu crede în această supoziţie.N. avertizează Serbia că dacă nu va înceta.D. şi pentru scurt timp. a fost odată doar stagiar. fată de recenta conduită libe­ rală.R.

şedinţa se suspendă nemaifiind statutară.Constantin Nicolae.N. Ucrainei şi României caută soluţii.P. împreună. Ludovic Fazekaş.S. Un grup de manifestanţi a atacat sediul central al P. s-a retras din competiţie. Daniel Voicu. Moldovei. Ioan Totu. al P. în aceeaşi zi Radu Câmpeanu. Au vorbit celor aproximativ 15 000 de participanţi: Ion Diaconescu. numai de bine". o acţiune coerentă de identificare a vinovăţiilor şi că se manifestă chiar tendinţa de escamotare a răspunderilor şi de recuperare a fostelor cadre.S. Suzănica Gâdea. 8 ani -Ion Radu. secretar -Rafael Udrişte. de verticalitate şi dârzenie". Miu Dobrescu. Impasul este depăşit prin convocarea Consiliului National al L.. integrităţii Şi independenţei României. Constantin Olteanu. active în regimul comunist.E. al P. Iosif Sasz. prezent la ceremonie. dă publicităţii un comentariu adecvat momentului: „Ioan Totu s-a consacrat cu cinste.C.N. după cum urmează: 16 ani -Silviu Curticeanu.Ştefan Andrei. Constantin Ticu Dumitrescu. In ajun au avut loc incidente între săteni şi cei mobilizaţi să apere liniştea comunei.S. populaţia a cunoscut din plin asasinatele. După ce o serie de organizaţii se retrag de la lucrări.L. Lucrările Congresului Ligii Studenţilor din România.Ex. „Câmpeanu . Ioan Toma. care au atentat la integritatea sediului liberal au fost comparaţi imediat cu minerii. dispreţul şi brutalitatea structurilor de putere.D. în Piaţa Revoluţiei.R. incidentul fiind denumit „mica mineriadă". implicare pe care nu i-o permite principiul separării puterilor în stat înscris în Constituţie. Câştigătorii scrutinului sunt candidaţii F.a. S-a mers chiar mai departe.işti după ce C. Ion Iliescu declară că n-a luat încă nici o decizie în acest sens şi că vrea să-i lase „pe alţii să aibă emoţii". Nicolae Manolescu. Gheorghe Oprea. Săpânţa. încălcarea dezinvoltă a celor 219 .R. torturile fizice şi morale. deşi de la instalarea comuniştilor la putere. nedemocratic. Gheorghe David.Ex.R. 14 ani . ia atitudine faţă de atacul la care a fost supus partidul său. organizează un miting de protest faţă de decizia Senatului de a nu admite prezenta observatorilor naţionali la alegerile prezidenţiale şi parlamentare. Ion Raţiu. fosta clasă conducătoare şi presa la care avea acces a folosit regretabilul accident pentru a aduce încă o dată în discuţie persecuţiile şi tratamentul inuman. Paul Niculescu-Mizil. frigul. la noua putere. pentru reglementarea situaţiei din zona Transnistreană.. îl conduc pe ultimul drum personalităţi marcante ale vechiului regim. condamnat la 16 ani închisoare (în procesul membrilor fostului C.R. Vlad Ianoş. De această dată pe lângă lozincile antiprezidenţiale. în prezenţa observatorilor C. Suporterii C. foamea. • 17 apr. s-a înregistrat părerea că oamenii de încredere şi cu înalte răspunderi în vechiul regim nu şi-au primit pedepsele meritate. • 20 apr. al CC.1992 viitorii alegători dintre care unii îl roagă să candideze la preşedinţie. Lina Ciobanu. La crematoriul Cenuşa. cu care polemizează des Ion Iliescu. • 19 apr. 11 ani . A fost un exemplu de înaltă ţinută şi integritate morală. In urma casării hotărârilor deja pronunţate şi a schimbării încadrării juridice.C. Curtea Supremă de Justiţie admite recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva unor sentinţe anterioare (25 mart. teroarea. C. Ion Stoian.D. miniştrii de externe ai Rusiei. Petre Mihai Băcanu ş. antiguvernamentale şi anticomuniste s-au auzit şi lozinci antiCâmpeanu: „Câmpeanu trădător". Pe de altă parte într-o altă zonă a opiniei publice şi a presei care o reflectă.L. şi atacurile la adresa foştilor aliaţi.. vicepreşedinţi -Alexandra Gulea. care îşi schimbă denumirea în Confederaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi îşi alege conducerea: preşedinte -Ştefan Pleşca. • 17-19 apr. elita conducerii comuniste este condamnată să-şi ispăşească păcatele timp de 255 de ani.P.P. Constantin Radu.N. primar şi 9 posturi de consilieri) care îi înving pe P. pe postul de televiziune. Mihai Gere. în absenţa luiToader Steţca. observă că.S. Ana Mureşan.C.L. O anumită parte a presei. şi Radu Câmpeanu care a fost aspru criticat pentru ieşirea din C. potrivit convingerilor sale. • 21 apr. că n-a existat.N.fesenist". Ioan Totu.R.R. poporului şi ţării. O lege nescrisă a românilor impune conduita atunci când moare un om: „De morţi. (Gheorghe Turda.D. 1991) privind procesul 218 1992 membrilor fostului C. abuzurile. Dumitru Popescu. se sinucide. Sergiu Cunescu.L. demnitate şi devotament. Acuzat de exemplu că a intervenit în procesul membrilor C.). Alegerile locale se desfăşoară sub supravegherea a numeroase forţe de ordine şi chiar a unor trupe U. la care au fost supuşi fruntaşii regimului comunist. dar de această dată politia şi-a făcut datoria şi ia apărat pe liberali. de-a lungul a mai bine de patru decenii. 1991 şi 12 dec. Ion Iliescu neagă în cadrul unei conferinţe de presă orice implicare „directă sau indi­ rectă". cea inde­ pendentă. -Chişinău. Consideraţiile lui Paul Niculescu-Mizil sunt astfel în perfect acord cu spiritul acestei legi şi nimeni nu şi-a permis să le comenteze. la apropiatele alegeri.A.R. Gheorghe Pană. unde nu are loc nici o slujbă religioasă. Atenţia celor prezenţi a deviat către P.Ex. Paul Niculescu-Mizil. internat în spital. în schimb.D.

Doru îoan Tărăcilă. • 26 apr. prezintă în Senat un Raport privind deficienţele constatate în legătură cu utilizarea fondurilor bugetare de către Ministerul Culturii. pe care „le-au slujit cu abnegaţie". aflat într-o scurtă vizită . Acum. care se regăsesc din nou în stradă. îşi începe vizita în România. abateri.Gheorghe. Toţi „foştii" şi-au dăruit viata patriei şi poporului. Un asemenea eveniment nu putea trece neobservat şi fără urmări. „neprecupeţind nici un efort pentru triumful cauzei'sunt convinşi şi încearcă să-i convingă şi pe alţii că au motive să „doarmă liniştiţi pe perna lor" -aşa cum sună formula emblematică a comandantului unui celebru penitenciar din perioada luptei de clasă. Regele este întâmpinat cu pâine şi sare şi cu ouă roşii. cu sutele de mii. Antimonarhiştii revoltaţi acuză T.. • 23 apr. pentru că şi-a permis să prezinte vizita regală la emisiunea de sinteză politică „7 X 7".. Theodor Stolojan. Oamenii politici de formaţiune comunistă aveau motive să privească iritaţi episodul vizitei re­ gale. se cântă „Cristos a înviat". Primul popas este Putna unde ia parte la slujba de înviere. Mihai de Hohenzollern. Tratatul germano-român privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa. pe cel care a fost rege al României. La toate acestea participă şi militarii Armatei a 14-a dislocate în Transnistria. Oaspetele se întâlneşte cu Ion Iliescu. preiau dintr-un fond comun de sintagme uzate câteva generalităţi cu iz propagandistic prin care încearcă să-şi salveze biografia. în concluzie toţi cei care „şi-au adus contribuţia la edificarea socialismului în România". • 27 apr. că a acordat prea mult spaţiu pentru prezentarea vizitei.V.R. însoţit de membrii Casei Regale. Reprezentanţii comisiei parlamentare de anchetă. -Republica Moldova. Mercedesul cu stema regală înaintează cu greu. . Se dă din nou cuvântul cetăţenilor nemulţumiţi.la Bucureşti. au fost „fiii devotaţi ai poporului!". LaTighina şi în împrejurimi continuă retragerea formaţiunilor înarmate şi dezarmarea subunităţilor de voluntari.Blitz besuch. perso­ nalităţi politice şi culturale şi membri ai comunităţii germane. Românii ştiau bine cum îşi asigurau conducătorii comunişti masele care să le aplaude discursurile la adunările populare: prin convocare silită şi prin forţe de ordine care să le dirijeze fiecare pas. toate acestea (şi multe altele care nu încap într-o sumară enumerare) n-au produs nici o criză de conştiinţă la cei care au contribuit direct sau indirect la monstruoasa funcţionare a sistemului comunist Dimpotrivă. Se strigă: „Regele Mihai". „au apărat integritatea şi independenţa patriei". de bună voie. • 25 apr. semnează alături de Adrian Năstase. Unii cer demisia lui Radu Coşarcă. un număr impresionant de cetăţeni ai Capitalei şi chiar unii sosiţi din alte localităţi aleseseră în deplină libertate să iasă în stradă în ziua de Paşte. dar şi a celor care i-au întâmpinat cu atâta căldură. Raportul nu este supus analizei senatorilor. atunci când mărturisesc câte ceva. ceea ce îi va emoţiona pe unii şi îi va face să se înece de furie pe alţii.R. Theodor Stolojan prezintă în faţa Parlamentului raportul executivului: „Starea tranziţiei -după 6 luni de guvernare". -Ilie Gâtian. Fostul rege al României este primit în triumf de locuitorii Capitalei. Ministerul Tineretului şi Sportului.1992 mai elementare drepturi ale omului. fiecare la locui său s-a străduit şi a reuşit mai bine decât oricine altcineva să restrângă aria efectelor negative la care s-ar fi putut ajunge. anul în curs. 1990 -dec. în acel moment. primise până la refuz populaţia care. iar în primele luni ale anului următor trebuie să apară semnele stopării declinului eco­ nomic. Practic tot centrul Bucureştiului. după decenii de interdicţie. fiecare cuvânt. pentru a ovaţiona un personaj marcant şi tragic al istoriei ţării. ministrul român de externe. Sistemul comunist a funcţionat conform unor principii generoase „şi are multe realizări de care nu se poate face abstracţie". Ministerul învăţământului şi Ştiinţei. din balconul hotelului Continental mulţimilor nesfârşite care l-au urmărit cu emoţie. fiecare gest. Totul se amplifică până la dimensiunile unui scandal greu de stins. vicecancelar şi ministru de externe al Germaniei.V. angajat ai T. Subunităţile poliţiei moldoveneşti şi ale „gărzii nistrene" se retrag spre locurile de staţionare permanentă. Automobilul cu familia regală trece pe sub Arcul de Triumf. în unele publicaţii apar intervenţii vibrând de indignare împotriva vizitei fostului suveran care conţin acuzaţii şi insulte colorate la adresa oaspeţilor. „Trăiască regele!". cu oameni de cultură şi ţine un scurt discurs.Hans Dietrich Genscher. devieri etc. • 22 apr. Pe traseul dintre Aeroport şi biserica Sf. 1991. Suceava. Mihai Matetovicl -a unor fapte de corupţie săvârşite în intervalul ian. Printre afirmaţiile care reţin atenţia: alegerile trebuie să aibă loc 220 1992 până la sfârşitul lui iun. datorită mulţimii dornice să revadă. o numeşte presa . iar atunci când s-au comis abuzuri. -Mihai de Hohenzollern şi membrii familiei regale participă 221 . La reşedinţa de la hotelul Continental ex-regeîe se întâlneşte cu oamenii politici din opoziţie. în ziua de Paşte ieşise în stradă să-şi primească oaspetele regal. Sâmbăta Paştelui.

N. Supusă la vot. Adrian Popescu-Necşeşti.D. fac parte atât membrii P.P. Ion I. Ca efect al apariţiei unor opinii conform cărora rezultatul recensământului populaţiei şi locuinţelor din 7 ian..N. Partidul este condus de un Birou Director Interimar din care fac parte: NIculae Cerveni. senator ş. care păstrează drapelul vechii Iugoslavii. 1991. primăria Bârlad. propunerea nu este acceptată.). consideră că o asemenea decizie ar fi discriminatorie. 1992) înfiinţarea Partidului Naţional Liberal -Convenţia Democratică (P. -Belgrad.N. Deoarece n-a reuşit să păstreze în denumire 223 . .N.1992 la slujba de la Putna. România te aşteaptă". -T.N. M. cu 3 automobile.. cât şi ai P. 29 apr. respectiv la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi. 20/29 apr. cei care. Majoritarii. 1918 care la 3 oct. România-i ţara ta!".Brătianu face o propunere incendiară în cadrul dezbaterilor la proiectul Legii privind alegerile parlamentare: persoanele din fosta nomenclatură comunistă să nu aibă acces la cursa electorală.-C. în prezenţa lui Dan Mircea Popescu. -Guvernul României recunoaşte nou înfiinţata Republică Federală Iugoslavia. Noua formaţiune politică provine din Paridul Socialist Liberal. Prin schimbarea încadrării juridice din infracţiune de favorizare la genocid în infracţiunea de complicitate la omor deosebit de grav şi complicitate la tentativă de omor deosebit de grav.). apărut la 23 ian. când Croaţia şi Slovenia şi-au proclamat independenţa.L.L din Convenţia Democratică au decis să formeze un nou partid prin care să rămână în interiorul alianţei opoziţiei.L. nemulţumiţi de desprinderea P. Bârlad.N. 12 ). mai puţin stema comunistă. şi s-a încheiat în 1992 prin desprinderea Macedoniei şi Bosniei Herţegovina.000 mai mult decât la 5 ian. B. al cetăţenilor asupra factorilor de putere. Se hotărăşte publicarea unui Comunicat care să conţină rezultatele provizorii ale recensământului (la 7 ian.N.frate . 1992) funcţionarea aripii disidente din F. -T. 1992 populaţia României era de 22 749 000 locuitori cu 1. urmând ca rezultatele definitive să fie comunicate în 1993 (vezi anexa nr. deputat.. iar Dan Marţian se avântă într-o adevărată pledoarie împotriva amendamentului. Petre Ninosu etichetează propunerea ca neconstituţională. „Maiestate te iubim.L.D.A. Ecourile vizitei ex-regelui Mihai în România ajung 222 1992 şi în unele unităţi agricole şi industriale din judeţul Vaslui o dată cu prezenţa lui Ion Iliescu pe aceste meleaguri.D. ori învingem ori murim!". vine regele Mihai!".a. Horia Pascu. Monarhia în esenţa sa exprimă un principiu exact contrariu. croaţilor şi slovenilor proclamat la 1 dec. 1977). B. Serbia şi Muntenegru se unesc şi proclamă apariţia Republicii Federale Iugoslavia. aşa cum 1-a botezat Petre Ninosu. se analizează raportul privind desfăşurarea recensământului şi rezultatele acestuia. „Maiestate nu pleca.C. aprobă (decizia nr.S. ceea ce ar constitui o performanţă chiar şi pentru ţările cu veche tradiţie şi experienţă în domeniu.N. iritaţi. deci nedemocratică. Noua republică se consideră moştenitoarea unică a fostei Iugoslavii a cărei dezintegrare a început în iun. Membrii comisiei centrale apreciază că au lucrat eficient pentru că la doar trei luni şi jumătate de la încheierea operaţiunilor de înregistrare sunt în măsură să comunice rezultatele provizorii. -în Camera Deputaţilor. adică în imposibilitatea de a mai exista. şeful fostei Securităţi.L. Asociaţia de creştere a porcilor Roşieşti. F. este o instituţie scoasă de sub controlul popular". Preşedintele ţării este în trecere pe la Staţia de cercetări pentru ameliorarea solului Perieni. Apare astfel a patra Iugoslavie după Regatul sârbilor. pe care scrie: „Rege . „Iliescu ce mai stai. sub denumirea de Frontul Democrat al Salvării Naţionale (F. ministrul muncii şi protecţiei sociale şi preşedintele comisiei centrale. '90) s-a unit cu P.Prin demisia a încă doi senatori. din Senat rămâne doar cu 9 senatori. înregistrează şi autorizează (decizia 22/30 apr. -Curtea Supremă de Justiţie pronunţă decizia în recursul declarat de Direcţia Procuraturilor Militare împotriva sentinţei Curţii Supreme de Justiţie -Secţia Militară privind pe Iulian Vlad. Mulţimea care salută prezenta oaspeţilor regali îşi face auzite lozincile: „Nu mai vrem 10 mai. 6 ani interzicerea unor drepturi şi degradare militară. 1992 a întârziat nepermis de mult.S.189. Pe zidul mănăstirii flutură o eşarfă cu culorile drapelului. .L. M.) Principiul democraţiei presupune controlul poporului.S. % 28 apr.E. Fabrica de mobilă Varotex SA. 1990 care ulterior (oct. Printre altele Ion Iliescu împărtăşeşte celor care îl întâmpină pe traseu opiniile sale în legătură cu regii României şi cu monarhia: „Nu a plecat decât cu zece vagoane din ţară. Să ne amintim cu ce a venit Carol I în România şi cu ce a plecat Carol al II-lea şi cu ce a plecat Mihai I şi acum vor să revină (. fără regele Mihai!".fiu şi tată. grupul parlamentar al P. Dimitrie Callimachi.. Iulian Vlad este condamnat la 12 ani închisoare. Din P. prefectura Vaslui.L. adică un prăpădit de cetăţean. deputat. 1929 devine Regatul Iugoslaviei înlocuit după război cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. se întruneşte comisia centrală desemnată să coordoneze această acţiune şi.

secretar general al Consiliului Europei.D. cea la care au aspirat revolu­ ţionarii din dec.'89.S. încearcă să explice de ce Bulgaria a fost admisă în Consiliul Europei. • 8 mai. în acest Raport. Rusiei.N. datorită originii lui. 1989 şi tot cea pe care a trădat-o Petre Roman. P. Florica Dumitrescu. trimiterea unor observatori în zona frontului care să fie militari şi reprezentanţi ai comisiei de conciliere a Moldovei. ziarist la Adevărul.. -în Senat. cum a şi fost denumit. Prima conferinţă de presă a F.N. să se erijeze în adversar al comunismului şi partizan al democraţiei.S.N. preşedintele. sunt semnatarii moţiunii de constituire a Grupului pentru Unitatea Frontului. Sorin Meşter -noul partid revendică platforma-program a F. au rămas alături de Roman. Prin reprezentanţii săi -Agatha Nicolau. Războiul celor două roze.A. comuniştii. Sergiu Nicolaescu prezintă Raportul comisiei senatoriale pe care o conduce şi care cercetează evenimentele din dec.. Alexandru Albu. 1989. la care România participă ca invitat special. Letonia şi Lituania. sunt supuse atenţiei proiectele a două documente importante: programul politic şi programul de guvernare. le recomandă să treacă la elaborarea unui program serios pe 3-4 ani pentru scoaterea ţării din criză.N.N. deveniţi peste noapte socialişti. La Bender (Tighina) se semnează un document (în urma şedinţei comisiei de conciliere pentru reglementarea conflictului din Transnistria) în care sunt prevăzute încetarea focului.N.S.A. documentul conţine o concluzie neliniştitoare .S. în plus. retragerea treptată şi dizolvarea formaţiunilor militare ale părţilor. In ciuda majorităţii de care dispuneau la un moment 224 C 15 1992 dat.-iştii lui Roman cred că toţi comuniştii irecuperabili s-au transferat în partidul recent creat.Roman. Documentul specifică şi motivele expectativei: îndoielile în legătură cu alegerile generale. La reuniunea Consiliului National Coordonator al P. cu data la care se vor desfăşura şi despre care nu există indicii.. s-au retras cu discreţie în planul secund. se confirmă ipoteza că generalul Vasile Milea s-a sinucis pentru că a fost implicat în descurajarea manifestanţilor şi restabilirea ordinii în Bucureşti. ei au cedat preşedinţia ţării şi apoi postul de prim-ministru". • 7 mai. Incluzând şi alte probleme care constituie tot atâtea semne de întrebare la adresa României. a spiritului de gaşcă şi să găsească o cale pentru a avea raporturi civilizate cu F.R. să lupte contra oportuniştilor. într-un document al Biroului Consiliului Europei se precizează căRomânia mai are de aşteptat până în preajma lui 1992 pentru a deveni membru cu drepturi depline.D.N. dar a ajuns într-o situaţie critică în raporturile cu Ceauşescu pentru că n-a transmis ordinele de reprimare a manifestanţilor.nu se poate şti deocamdată dacă această ţară este pregătită să devină membră cu drepturi depline a Consiliului Europei. în replică cei vizaţi susţin şi vor susţine permanent că ei sunt cei mai autorizaţi reprezentanţi ai idealurilor democratice din dec. • 1 mai.S. Se deschid lucrările celei de a 44-a sesiuni a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. # 4 mai.D.A.R.D. instituirea controlului garantat în ce priveşte armistiţiul. Dacă F.) Catherine Lalumiere. Petre Roman a declarat că înregistrează ca pe o victorie plecarea din partid a celor care au format noul F. Ion Iliescu se întreţine cu conducătorii (provizorii) ai nou-născutului F. adică a conservatorilor şi neocomuniştilor care stricau imaginea adevăratului F.S. să aducă. României şi Ucrainei. • 6 mai.S. de-abia începea. fripturiştilor. Membrii fondatori ai F. Strasbourg. Delegaţia română asistă la acordarea respectivului statut Bulgariei şi la pregătirile care se fac pentru a fi primite. sub orice formă s-ar manifesta el". se defineşte ca un partid cu o doctrină de inspiraţie neoliberală care se bazează pe resursele economiei de piaţă. Ei îi spun câte ceva despre programul şi intenţiile partidului şi mai ales despre greutăţile pe care trebuie să le învingă.S.1992 trimiterea la 22 dec. unul dintre cele 4 întocmite de comisie. Estoma. partidul a inclus în noul său nume cuvântul democratic pentru a-şi justifica apariţia prin necesitatea promovării adevăratei democraţii.S.S. Un argument ar fi că : „Acolo. se simt obligaţi să sublinieze că partidul respinge „net şi hotărât comunismul. Pentru informarea obiectivă în legătură cu evenimentele din zona de conflict s-a 225 Istoria .N.'89 şi se declară partid social-democrat de centru-stânga. reprezentanţii F. F.N. relansarea economiei poate deveni posibilă prin revitalizarea agriculturii care numai în 4-5 am ar putea să asigure pe deplin necesităţile interne de produse agroalimentare şi. Oricum.D. (într-o corespondenţă de la Strasbourg. în concepţia P.S. de la 22 dec.N. El.D.R. Ion Solcanu. să aleagă în Parlament oameni credibili. Republica Moldova. 2-3 miliarde de dolari anual din exportul surplusului unor astfel de produse. în aceleaşi condiţii. iar Petre Roman n-are dreptul. este de părere că „Moştenirea comunistă e o povară ce apasă puternic asupra României". Vasile Vâcaru. la sfârşitul acestui interval.D. Dumitru Tinu. „care nu şi-au vândut conştiinţa şi nu au oscilat".N. Petre Ninosu.-iştii lui Iliescu declară cu tărie că toţi comuniştii din vechiul F.

încetarea focului în zonele de conflict din Republica Moldova nu se respectă.N. • 18 mai. Vizita lui Ion Iliescu se încheie cu câteva ore înainte ca Armata a 14-a să întreprindă un atac împotriva forţelor de ordine ale Republicii Moldova.în apropiere de Sarajevo au loc ciocniri între croaţi şi musulmani. Se încheie 4 tratate de colaborare în domeniile: comercial. Gheorghe Fulga. pagube materiale. afirmă la Moscova că dacă Moldova va continua să-şi afirme dreptul asupra Transnistriei ea va fi confruntată cu varianta iugoslavă. în legătură cu situaţia din Transnistria. Aproape că nu există intervenţie pub­ lică la care reprezentanţii opoziţiei să nu amintească despre necesitatea imperioasă a unităţii opoziţiei în general şi a mişcării liberale în special.A. Vladimir 226 1992 Paşti.U. Mircea Snegur revine la o mai veche convingere: „Eu acuz forţele moscovite proimperiale pentru susţinerea separatiştilor". Radu Boroianu. ci toţi membrii opoziţiei cred că opoziţia trebuie să fie unită. pentru a câştiga alegerile. . Ioan Mircea Paşcu. Dinu Zamfirescu.N. de încălcare brutală a suveranităţii şi independenţei acestui stat.A. aruncătoare de mine. Viorel Tocan care face parte din comisia parlamentară desemnată să cereceteze evenimentele din dec. Vintilă Brătianu. Este. Dan Marţian îşi anunţă demisia din F. • 19 mai. Aceştia şi nu numai aceştia. • 9 mai.S. din întreaga ţară şi se reorganizează în Consiliul Naţional al Alianţei Naţionale Anticomuniste pentru Dreptate şi Adevăr -(A.A. Intenţia lor declarată sună promiţător: „Sprijinim Guvernul Stolojan şi ne dorim să fim în Parlament un fel de căşti albastre pentru echilibru". (Vasile Secăreş. Snegur face apel la opinia publică internaţională printr-un mesaj trimis şefilor de stat şi de guvern din întreaga lume. Viorel Hrebenciuc. Corneliu Vlad -de ce au fost date publicităţii tocmai cele două dosare. Snegur adresează un nou mesaj lui Elţîn prin care cere să se pună capăt agresiunii împotriva Moldovei.S. Mircea Snegur declară . • 18-19 mai. 227 -Ca urmare a continuării agresiunii. • 20 mai. morţi şi răniţi. Decizia este luată în urma apariţiei în presă a unor documente din care rezultă colaborarea cu Securitatea a celor doi ziarişti.N.D.T.A. Marcel Chiriţescu) moţiunea „Un viitor pentru România" formează o fracţiune parlamentară în Camera Deputaţilor. şi P. Forţele separatiste transnistrene sprijinite de Armata a 14-a şi dotate cu tunuri. unde se încearcă o acţiune în forţă. -Parlamentul României îşi declară îngrijorarea şi protestul faţă de situaţia din Republica Moldova. sănătate. Preşedintele A. o încercare a tuturor celor care în dec. în acelaşi timp. şi vicepreşedintele Viorel Tocan declară că aflarea adevărului nu poate fi lăsată pe seama comisiilor parlamentare: „Nu avem încredere în comisia parla­ mentară şi nici în organele abilitate teoretic să facă lumină. cultural-ştiinţific. La orele 18 (19 mai) efectivele Armatei a 14-a ies din cazărmi şi folosind tancuri blindate şi tehnică militară diversă trec la ocuparea raioanelor din stânga Nistrului. pun bazele Alianţei Liberale care are scopul mai îndepărtat de a unifica mişcarea liberală şi intenţia imediată de a adera la Convenţia Democratică. 1992). Traian Orban. de fapt.L. • 20-22 mai. la fel ca şi mişcarea liberală. Grupul care a prezentat la Convenţia Naţională a F. Alexandr Ruţkoi. Totuşi mulţi se întreabă -Anton Uncu.L.'89 şi condusă de Sergiu Nicolaescu relatează ce obstrucţii a întâmpinat când a încercat să extindă aria investigaţiilor necesare comisiei.N. apărută la 28 feb. îşi continuă înaintarea în zonele din stânga Nistrului provocând teroare. rachete (inclusiv Alazan). vice­ preşedintele Rusiei.'89 au crezut în lichidarea comunismului de a se solidariza pentru a reuşi să de­ termine instaurarea adevărului despre evenimentele lui dec. tancuri.D. Ion Iliescu în vizită la Chişinău discută din nou cu Mircea Snegur despre necesitatea apropierii dintre cele două ţări. '89.D. Acestea sunt mai degrabă complice la toate murdăriile şi crimele comise". Nicolae Cerveni. Separatiştii nistreni declară că acţiunea se datorează unei aşa-zise forţe a treia.1992 hotărât crearea unui grup de presă comun. Călin Popescu Tăriceanu.. La Bucureşti se întâlnesc 24 de organizaţii ale revoluţionarilor din dec. • 9-10 mai. într-un lung discurs în care îl acuză pe Petre Roman de declinul partidului pe care 1 a condus prin practici staliniste. Unul dintre paradoxurile discursului este că Petre Roman se face vinovat simultan de stalinism şi de înclinaţii monarhiste (soţia expremierului le-a invitat la ceai pe fiicele ex-regelui).A. Comitetul Director al ziarului România liberă hotărăşte în unanimitate că Sorin Roşea Stănescu şi Florin Gabriel Mărculescu nu mai pot rămâne în redacţia acestei publicaţii. Din Comitetul Director fac parte: Reni Radu Policrat. prin colaborare.'89. -P..N.N. turism. Mircea Snegur cere populaţiei Moldovei să contribuie prin orice mijloace la respingerea agresorului şi „să răspundă în orice clipă la chemarea patriei".C.N. membru al O. din mart. • 11 mai.

în coaliţie cu Partidul Creştin-Democrat. al cărei membru urmează să devină.D. • 7 iun.S.D. să adopte o măsură similară.S. cunoscută sub denumirea de F. 1992) să se reboteze P.N. iar în Slovacia Mişcarea pentru Slovacia Democrată a lui Vladimir Meciar.S. în care demonstrează amestecul Rusiei în conflictul din Transnistria şi roagă să se voteze o moţiune prin care să se ceară Rusiei încetarea atacului. • 8 iun. prezenţi şi în Comitetul Director sunt Nicolae Dide şi Serghei Mesaros.S. în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului este adoptată legea nr.S. 1991 (decizia civilă nr.U. „20 Mai 1991".T. La Palatul Cotroceni.N. -Pavel Graciov. Peste câteva luni (sept.B. pentru 229 . Oaspetele este coordonatorul programului de asistenţă americană pentru Europa Centrală şi de Est şi pentru republicile C. Totuşi la 25 mai părţile implicate în conflict semnează un protocol de încetare a focului. Toate statele membre ale O. Structurile de conducere ale noului partid sunt: Conferinţa Naţională.D. • 10 iun.U. Cei 12 cer şi Consiliului de Securitate al O. prim-vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. asistaţi de Armata al4-a. Segmentul de populaţie pe care mizează acest partid este clasa de mijloc. Deşi în raioanele transnistrene continuă atacurile separatiştilor.. Lawrence S. alege Comitetul Director. Călin Popescu Tăriceanu. semnează. • 27-28 mai. Consiliul Naţional. 1992).). Membrii delegaţiei americane se întâlnesc cu Ion Iliescu. în Cehia câştigă Partidul Democratic Cetăţenesc al reformatorului Vaclav Klaus.. • 30 mai.S.A.N.U. român consideră că atât Moldova cât şi România au toată libertatea de a-şi alege partenerii de contracte şi în domeniul militar. va absorbi o altă grupare disidentă din F. adoptă Rezoluţia prin care se instituie sancţiuni economice şi de altă natură asupra Serbiei şi Muntenegrului.N.N. Tratatul româno-american de stimulare şi garantare a investiţiilor. © 27 mai. Raymond Luca.S. în cursul unei scurte vizite la Bucureşti. MA.D. Eagleburger. Corneliu Coposu şi Horia Rusu susţin că Ion Iliescu este autorul din umbră al amânării alegerilor.U. • 30-31 mai.R.Ion Hadîrcă. Programul politic al partidului consideră proprietatea particulară elementul cheie al ieşirii reale din comunism şi propune o tranziţie rapidă de la socialism la capita­ lism prin „terapia de şoc". • 23-25 mai.. cu care discută printre altele şi despre necesitatea desfăşurării cât mai apropiate şi în condiţii de maximă corectitudine a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.U.LA. Alegeri parlamentare în Cehia şi Slovacia. una dintre cele mai aprig disputate legi (vezi 17 iun. Ion Iliescu şi Theodor Stolojan se întâlnesc cu liderii partidelor politice reprezentate în Parlament pentru a discuta despre problema spinoasă a stabilirii datei alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. Radu Boroianu. adresează un mesaj reuniunii de la Budapesta a şefilor delegaţiilor parlamentare din ţările C. în condiţii de protecţie socială prin proprietate. • 29 mai. Continuă atacurile armate în unele localităţi ale zonei de conflict din Republica Moldova. în Republica Moldova continuă ciocnirile violente.1992 mobilizarea generală a bărbaţilor între 18 şi 45 de ani. Totuşi. • 7-9 iun.E. în ceea ce priveşte conduita în alegeri P. Viorel Cataramă. acuză România că furnizează arme Moldovei. . Congresul Naţional al P. Cei mai activi membrii ai P.E. Theodor Stolojan şi cu reprezentanţi ai partidelor politice. a T.E.D.M.N. adoptă statutul şi supune dezbaterii programul politic. Daniela Crăsnaru.U.S. instituie un embargou asupra Republicii Federale Iugoslave (Serbia şi Muntenegru). Boris Elţîn declară: „Noi acolo nu am întreprins nici un fel de acţiuni".N.T.33 din 27 mai 1992 este înregistrat la T. soldate cu victime şi pagube materiale între separatiştii rusofoni sprijiniţi de Armata a 14-a şi moldoveni. Gheorghe Toduţ.E.L.A.I. Partidul Unităţii Social Democrate (P. se încredinţează C. ministru de externe rus. Din Comitetul Director fac parte: Horia Rusu (preşedinte în exerciţiu). 1992.E. C. Comitetul Director. Dinu Patriciu. secretar adjunct de stat al S. sunt obligate să ducă la îndeplinire prevederile documentului.B. alături de Adrian Năstase. acest partid s-a numit „Frontul Salvării Naţionale-Social Democrat. Liberalii tineri sunt adepţii liberei iniţiative care ar reduce rolul statului la acela de arbitru. şi cei mai mulţi dintre oamenii politici prezenţi sunt de acord.M. pentru ca în urma fuziunii cu Partidul Democrat din România (28 apr. 11/30 apr. -Prin decizia civilă nr. Stolojan propune ziua de 27 sept.69 pentru alegerea preşedintelui României. Se dau publicităţii rezultatele preliminare ale 228 1992 recensământului populaţiei şi locuinţelor din 7 ian.C.) înfiinţat iniţial Ia 30 apr.U. -Consiliul de Securitate al O.N. la iniţiativa unora dintre nemulţumiţii F. Preşedinte de onoare este René Radu Policrat.E. Se au în vedere toate bunurile importate şi exportate şi îngheţarea creditelor de export acordate de C.U.S. Mihai Carp. 1992) P.

Date fiind divergenţele dintre cele două Camere se apelează la soluţia comisiei de mediere pentru a cărei componenţă se dau lupte aprige (13 mai). . în timp ce unii au avut parte de puţină izbândă. se exprimă indignarea faţă de cele petrecute în acele zile şi faţă de conduita ulterioară a puterii. Unii parlamentari observă că. Dumnezeu să ne ajute!". pentru ca apoi. Proiectul Legii a fost înaintat de Guvern. -Biroul Executiv al L.N. dar dezbaterile au dovedit că F. al sistemului atribuirii mandatelor. şi aliaţii lui au tras de timp cât s-a putut pentru ca nou-născutul partid să mai crească. pentru alegerile parlamentare. comisia de mediere decide (prin vot secret) ca alegerile să aibă loc în toamnă. conform Constituţiei. Astfel s-a ajuns ca tocmai în luna iun. la o dată care urma să fie stabilită prin lege. alţii nu au izbândit încă. replica pregătită: „Să nu ne dea ei lecţii nouă. şi P. Discuţiile pe marginea acestui proiect s-au purtat în jurul normei de reprezentare pentru cele două Camere. Aceeaşi notă de resemnare se face simţită şi în Comunicatul Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi al Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi: „Golanii lui iun.1992 că avea nevoie de un partid puternic care să-i susţină candidatura la preşedinţie.DA. facem apel către toţi românii pentru pioasă aducere aminte a acestor fapte trecute şi mult prea uşor uitate. marile manevre şi bătălii s-au desfăşurat pentru stabilirea datei alegerilor şi pentru simultaneitatea sau separarea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale. al pragului elec­ toral. degradant.D.S. indiferent de consecinţe. Deşi toată lumea parlamentară declara că se grăbeşte. 1992. La 3 iun. doar Guvernul indicase ziua de 3 mai. După ce a fost abandonat sistemul Hondt care permitea accesul în Parlament numai partidelor puternice. Din păcate. în care România avea interesul să se integreze. Ştefănescu Drăgăneşti) lansează al unsprezecelea Apel pentru trimiterea în judecată a celor care în intervalul 13-15 iun.N. rănind orgoliile celor care au întotdeauna. După Constituţie este Legea cu cea mai mare miză şi care a presupus un mare consum de energie din partea parlamentarilor. De altfel. bătăi şi reţineri fără forme legale ale demonstranţilor.U. să se fixeze data alegerilor. al observatorilor naţionali şi al datei alegerilor.D. vătămări grave. consolida în teritoriu şi pentru a se impune electoratului.S. Camera Deputaţilor se pronunţă pentru disjungerea alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale şi fixează prin vot (7 mai) data de 26 iul. (preşedinte avocat N. Parla­ mentului la 17 ian. în Parlament sunt supuse votului cele 48 de propuneri înaintate de Ion Iliescu pentru judecătorii Curţii Supre­ me de Justiţie şi doar 46 întrunesc voturile necesare numirii. • 13-15 iun. Acesta este F. Se vorbeşte de la balcon. Came­ ra Deputaţilor 1 a pus în discuţie după 3 luni şi 4 zile. să nu se amestece în treburile noastre interne".N. amânate pentru toamnă: 27 sept. aceasta se cerea consfinţită printr-o lege organică ce trebuia să fie adoptată. P. Chiar şi publicaţiile care susţineau puterea nu s-au putut abţine să nu remarce că F. 1990 au săvârşit omoruri.A. care trebuie să câştige timp pentru a se structura. Senatul. Practic.N. Cu cât s-a înaintat în timp. deoarece primul-ministru ştia ceea ce ştia toată lumea: organismele internaţionale. recomandările s-au transformat în ultimatumuri..R. fusese deja anunţată de presă.D. limita de 30 iun.S. s-au priceput să impună exact contrariul a ceea ce declarau. pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului trece şi de votul final al parlamentarilor reuniţi în şedinţă comună. se oficiază slujbe şi se păstrează momente de reculegere. Există o solidaritate în lupta împotriva comunismului. 1990 nu vor da niciodată uitării curajul şi nici tributul de sânge al anonimilor de pretutindeni care au dus la prăbuşirea acestui sistem criminal. proiectul a fost inclus pe ordinea de zi cu mare întârziere. deşi mai rămăseseră unele etape de parcurs (votul final în Camere 231 . Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi Alianţa Poporului comemorează împlinirea a doi ani de la evenimentele din Raţa Universităţii.O. Theodor 230 1992 Stolojan a insistat permanent ca alegerile să aibă loc cât mai curând posibil.Legea nr. să se fortifice şi să câştige alegerile la care nu era prudent să se prezinte chiar cu dinţi de lapte. până la 8 iun. Se simte blazarea în faţa înfrângerii şi a inutilităţii oricărui demers. iar Senatul după 2 luni şi 22 de zile. Parlamentul a primit proiectul de la Guvern pe 17 ian. ne recomandau să ne prezentăm cât mai grabnic la vot. • 16-17 iun.D. 1992. Sunt prezente în Piaţa Universităţii doar câteva mii de persoane care nu reuşesc să retrăiască atmosfera din urmă cu 2 ani. hotărăşte ca alegerile parlamentare şi prezidenţiale să fie simultane. Consecvenţi principiilor noastre.R. inuman -comunismul. înainte de a stabili ce judecători vor reprezenta înalta instituiţie. la capătul dezbaterilor.68. în această primă variantă Guvernul optase pentru ziua de 3 mai ca dată a alegerilor. să fie considerată un fel de „graba strică treaba"). oricum în primul semestru al anului 1992. Aparent toate partidele susţineau că alegerile trebuie grăbite (de fapt nu era vorba de grabă. deşi data de 26 iul.

Reuniune la nivel înalt a celor 4 care caută soluţii pentru reglementarea situaţiei din Transnistria. Pe prima pagină a acestui prim număr din Evenimentul zilei Ion Iliescu se bucură de un tratament privilegiat. Ion Iliescu şi Leonid Kravciuc consideră şi ei că Moldova trebuie să revizuiască statutul Transnistriei. Apare primul număr al cotidianului Evenimentul zilei.D. cele două legi aveau să fie promulgate în varianta convenabilă F. • 23 iun.S.) au apărut reacţiile. Cunoscutul publicist şi scriitor Ion Cristoiu. C. că încearcă să impună alegeri rapide unui electorat nepregătit încă să se prezinte la urne şi care oricum nu agreează alegerile vara.N. la 27 sept.D. are numeroase reproşuri la adresa Legii alegerilor.S.D.N. din acest ziar vedeta presei româneşti. cu intervenţia tancurilor Armatei a 14-a.S.N. Elţîn şi Snegur doresc să se garanteze menţinerea acordului de încetare a focului. şi F.R. Imediat după ce comisia de mediere şi-a spus cuvântul (3 iun. menţinând-o pe un stabil loc întâi în topul preferinţelor cititorilor. Pentru o evaluare obiectivă a situaţiei din zona de conflict. dau o declaraţie în care se pronunţă împotriva dezbaterii situaţiei din regiunea nistreană în Guvernul Federaţiei Ruse.se încheiase în favoarea F. • 24 iun.N. Ion Cristoiu se ocupă de Gheorghe Funar. Federaţiei Ruse. ce domină pagina. pentru cercetarea crimelor săvârşite de Armata a 14-a. Spre un nou Târgu Mureş? ". nu întârzie cu contraatacul. Situaţia devine critică mai ales la Tighina unde cad victime din rândul populaţiei civile. va reuşi să facă.D. 233 • 27 iun.D. F. C. Preşedintele Boris Eltin îl avertizează pe Mircea Snegur că nu poate rămâne indiferent o dată ce războiul se desfăşoară la frontierele Rusiei (Rusia nu are încă frontiere cu Republica Moldova). 1992.U. Corneliu Coposu consideră că aceasta are „un caracter antidemocratic şi retrograd" şi demonstrează teama F.S.N. Se reafirmă dorinţa Parlamentului de încetare a focului şi de rezolvare pe cale paşnică a conflictelor. preşedintele ţării apare într-o postură mai puţin obişnuită. numeroase şi grupate în funcţie de afinităţi şi interese politice: Radu Berceanu (F. în scurt timp. • 25 iun. directorul publicaţiei. D. Se intensifică acţiunile armate din Transnistria. • 22 iun. Mircea Snegur şi Alexandru Moşanu. a votat invers decla­ raţiilor. Raioanele din stânga Nistrului şi oraşul Bender sunt declarate zonă ocupată de unităţi militare sau paramilitare aflate sub jurisdicţia Rusiei.1992 atât pentru legea 68 cât şi pentru legea 69) lupta . faţă de opoziţia unită. • 19 iun. O 21-22 iun. S.: alegeri parlamentare şi prezidenţiale simultane. prejudiciind relaţiile internaţionale ale României şi că.S. Republica Moldova. • 20 iun. La Chişinău are loc întâlnirea 232 1992 consultativă a miniştrilor adjuncţi de externe ai Moldovei. în mesajul de răspuns Mircea Snegur infirmă existenţa unor agresiuni din partea moldovenilor. Continuă conflictele armate între forţele nistrene şi moldoveni. preşedintele Parlamentului moldovean.N. Consiliul Militar al Armatei a 14-a adresează preşedintelui şi Parlamentului Republicii Moldova o Declaraţie în care conducerea Moldovei este învinuită de agresiune armată împotriva militarilor şi familiilor lor.cea mai aprigă luptă între F. în legătură cu acest subiect. chiar şi pentru adversarii lui Ion Cristoiu. Intervenţia Armatei a 14-a într-un conflict intern poate fi calificată drept un început de război între Rusia şi Moldova -consideră preşedintele Moldovei.N. La 13 iul. deşi s-a pronunţat permanent pentru un termen mai apropiat. şi-a desemnat candidatul unic la . supratitlul paginii avertizează: „Clujul stă pe un butoi cu pulbere.D. aceasta având semnificaţia unui amestec grosolan în treburile interne ale Moldovei.A. Editorialul lui Ion Cristoiu va deveni un punct de reper pentru toţi cei care urmăresc viata politică din România.S. că aruncă alegerile în toamnă. într-o fotografie mare. urmează să sosească observatori O. Fotografia este însoţită de un titlu explicativ „ Domnul Ion Iliescu se pune bine cu Dumnezeu" şi de un subtitlu „Sub preşedinţia unui ateu România şi-a canonizat duminică sfinţii".) acuză F. în caz contrar cei agresaţi rezervându-şi dreptul de a recurge la arme. Mircea Snegur este de acord ca Parlamentul Moldovei să acorde puteri administrative sporite Transnistriei. De asemenea se formează o comisie de stat cu participarea experţilor militari străini. de fiinţă surprinsă într-un moment de extaz mistic. României şi Ucrainei. cer lui Boris Elţîn să retragă forţele armate ale Rusiei din Republica Moldova.U. în editorialul cu titlul „Sturlubaticul de la Cluj". Istanbul. Gheorghe Dumitraşcu îi mustră şi pe ziarişti pentru că au anunţat deja alegerile la 26 iul. Foştii până de curând colegi de partid sunt învinuiţi că fac jocul străinătăţii. iar în acest scop sunt invitaţi deputaţi ai poporului din zona nistreană la şedinţele Parlamentului Moldovei.S. Parlamentul Moldovei adoptă o hotărâre privind unele căi de soluţionare a conflictului armat din Transnistria. Se cere ultimativ încetarea ofensivei.N.S.N. . iar ceilalţi trei -Boris Elţîn.D.R.

Gândurile bune ale preşedintelui ţării vor fi răsplătite regeşte.un buchet de trandafiri (spre a se diferenţia de F.L. Florica Dumitrescu (departamentul imagine). Consiliul National (351 membri) a ales Biroul Executiv Central format din: preşedinte -Oliviu Gherman. au aclamat propunerea făcută pe un ton solemn de Vasile Văcaru: F.N. în picioare. Ovidiu Muşetescu.S. Emil Constantinescu a fost declarat candidatul unic la preşedinţia României din partea C.N. trebuie să îndemne Guvernul rus să retragă Armata a 14-a din Moldova. Viorel Cataramă.T. Viorel Mihai Ciobanu şi Antonie Iorgovan judecători. Consiliul Naţional al P. Octav Cozmâncă. demisia din Comitetul Director al . Moldova şi Ucraina. va susţine candidatura la preşedinţia ţării a lui Ion Iliescu. ia în discuţie problema excluderii din partid a lui Radu Boroianu. • 4 iul. Dan Marţian şi liderii partidelor politice din Parlament pentru o consultare în legătură cu situaţia din Republica Moldova. va găsi resurse să se afirme rapid „ca o formaţiune politică matură şi respectabilă".Moldovei i se acordă clauza naţiunii celei mai favorizate de către S. Se reia ideea că retragerea Armatei a 14-a este legată de normalizarea statutului Transnistriei de către Parlamentul Moldovei.N. • 30 iun.S.A. Ion Iliescu îşi exprimă speranţa că F. peste câteva zile. Elţîn Snegur. © 3 iul. Nicolae Manolescu. dar şi un partid popular care să merite încrederea poporului". Examinatorii au declarat că s-a dorit şi s-a realizat o maximă exigenţă pentru desemnarea învingătorului care. vicepreşedinţi: Ion Solcanu (departamentul poli­ tic). este ales de Parlament Andrei Sangheli. Victor Dan Zlătescu. în această împrejurare. prin care se consideră că S.U. -preşedinţii partidelor şi formaţiunilor membre ale C. F. La Cotroceni Ion Iliescu se întâlneşte cu Alexandru Bârlădeanu. se semnează un tratat de încetare a focului. Andrei Chiliman şi Radu Cojocaru.N. Ioan Fllipescu. Dan Mircea Popescu (departamentul social). Gheorghe Vâlceanu (departamentul economic).D.R. care rămâne critică .Senatul american aprobă amendamentul (la un proiect de Lege în curs de dezbatere) introdus de Larry Pressler. Probabil că şi ceilalţi 4 candidaţi împărtăşeau părerea lui Corneliu Coposu. adică fără România. Elena Preda (departamentul femei-tineret). secretari: Ion Zară. pentru soluţionarea situaţiei din Moldova. Conferinţa a supus atenţiei şi votului Statutul partidului şi platforma-program. Corneliu Coposu consideră că toţi cei 5 candidaţi aveau structura morală şi prestigiul necesar pentru a onora cea mai înaltă magistratură a ţării. Ca urmare a acestei noi furtuni P.A.R. Mikloş Fazekaş.D. Gheorghe Popescu.N.Emil Constantinescu. (Cu câteva zile în urmă -24 iun. secretar executiv -Vasile Văcaru. Conferinţa Naţională a mai ales sigla partidului .S.R. Constantin 234 1992 Ivanovici.D.R. Alesul F.S. protocolul de desemnare a candidatului unic la preşedinţia tării şi declaraţia angajament prin care membrii coaliţiei se angajează să sprijine candidatul unic la preşedinţie al C. social-democrat.D. e de părere că situaţia din Transnistria trebuie rezolvată de Rusia.D. Mircea Tuţea şi alţi 19 membri.R. au semnat protocolul de organizare a Convenţiei.-Roman care a rămas cu un singur trandafir) având la bază o eşarfă pe care sunt înscrise iniţialele P. Florin Bucur Vasilescu. Sergiu Cunescu.N.-iste. în mesajul transmis Conferinţei. nu va întârzia cu răspunsul: „Este formaţiunea de care sunt cel mai mult legat şi propunerea lor mă onorează". • 27-28 iun.D. Ion Raţiu. • 1 iul.N. îşi începe activitatea Curtea Constituţională reprezentată de : Vasile Gionea . Are loc o nouă întâlnire cvadripartită.S.S. rămas liber prin demisia lui Valeriu Muravschi.L. Hora Unirii a devenit imnul partidului. Aleksandr Lebed.N.1992 preşedinţia României. Călin Popescu Tăriceanu îşi va 235 prezenta.fiecare prezentându-se separat în faţa celor 67 de electori . Alexandru Lăpuşanu (departamentul organizatoric). trebuia să reprezinte rezultatul concludent al unei competiţii de valori. Ioan Muraru.S.D. Nicu Stăncescu . La o întrevedere separată.D. ca „un mare partid naţional.) După 11 ore de examinare a celor 5 candidaţi . se autodefineşte. . .A.U. la preşedinta ţării.şi după 4 tururi de scrutin. ca unic candidat al C.preşedinte. Gheorghe Angelescu. Moscova. Toţi participanţii la Conferinţă (1 200 delegaţi din ţară plus invitaţii).separatiştii rusofoni susţinuţi de Armata a 14-a îşi diversifică atacurile (Tighina şi împrejurimi) experimentând noi tipuri de arme. Mihai Constan­ tinescu. Protocoalele semnate cu puţin timp în urmă îi obligau însă să-1 felicite pe alesul opoziţiei şi să-i ureze succes.D. la nivelul miniştrilor de externe.D. La 28 iun. în postul de prim-ministru al republicii Moldova. La Sala Polivalentă au loc lucrările Conferinţei Naţionale a F.. Prezenţa acesteia înseamnă violarea dreptului internaţional şi a independenţei şi suveranităţii Moldovei Noul comandant al Armatei a 14-a.

B.) este ales preşedinte al acestui important organism. Petre Roman a făcut publică hotărârea sa de a nu candida la preşedinţie.N. Iniţiativa apariţiei a încă unui partid liberal aparţine grupului recent desprins din P.. Eugen Dijmărescu şi Caius Traian Dragomir. P. Moment de stupoare şi derută în lumea politică. Consiliul Suprem de Securitate de la Chişinău a aprobat proiectul unei Convenţii între Moldova şi Federaţia Rusă. privind principiile de bază ale reglementării paşnice a conflictului armat din raioanele de est ale ţării.LA. acum.). # 1 8 iul. se pregăteşte pentru alegeri.A. Parlamentul a luat decizia de a discuta un proiect de lege privind constituirea unei comisii care să se ocupe de studierea dosarelor parlamentarilor aleşi la 20 mai 1990 şi aflate în arhivele fostei Securităţi. decizie căreia îi dau o semnificaţie politică de 237 . -Radu Boroianu. Balanţa înclină către Caius Traian Dragomir care va fi desemnat candidat al F. • 16 iul. la Convenţia Naţională Extraordinară. este dispus ca după alegeri să negocieze alianţe cu partide care au programe asemănătoare. 9 22 iul.N. Călin Popescu Tăriceanu.NA. • 15 iul. lanoş Fazekaş îi evocă şi pe foştii colegi de partid: „Dacă în '90 l-am votat pe Iliescu. mâine o să-ţi văd dosarul".declară Titus Raveica -să mă compătimiţi. preşedintele P. în intervalul '65 -'89. • 7 iul. o gafă politică.S. declară că partidul său se prezintă în alegeri cu un program de guvernare corespunzător unui partid de centru-dreapta. Igor Smirnov.A. Radu Cojocaru. Andrei Chiliman. La prima Şedinţă a Consiliului Naţional al Audiovizualului. • 28 iul. ca o crimă de lesmajestate.S.N. P.).N.. împreună cu cei zece colegi din Consiliu suntem aleşi pentru Infern (. -Conferinţa Naţională a P. Sigla partidului este un cocoş. Deşi partidul a ales varianta candidaţilor pe liste proprii.T. într-un comunicat de presă de la Versoix.) • 10 iul. astfel încât în locul lui apar trei candidaturi: Victor Babiuc. Opţiunea e divers comentată. T.S. Declaraţia Parlamentului României cu privire la conflictul din raioanele de est ale Republicii Moldova. Propunerea n-a fost însă transmisă ex-regelui .N.N. prima misiune fiind declanşarea şi desfăşurarea campaniei electorale. autorizează funcţionarea Noului Partid Liberal (N. prin Radu Câmpeanu.R.U.M. Vom încerca să colaborăm constructiv cu mass-media. în prezenţa liderului separatiştilor transnistreni.L. reşedinţa regală.T. că partidul propune şi susţine candidatura la preşedinţia României a cetăţeanului Mihai de Hohenzollern.R. Theodor Stolojan primeşte o delegaţie numeroasă a maghiarilor (nu lipsesc senatorii Kozsokâr Gâbor şi Verestoy Attila) din judeţele Harghita şi Covasna. o dezvoltare fără termen de comparaţie. După replica regală. Viorel Cataramă.-iştii aruncă o privire nostalgică în trecut. inclusiv pe cale parlamentară) regiunilor nistrene. se stabileşte conduita poli­ tică a partidului în campania electorală.N.. 236 1992 antimonarhiştii lansează ipoteza că regele se teme de o înfrângere în confruntarea cu Ion Iliescu.P.S.1992 P. şi din partidele aliate acestuia şi-o însuşesc ca pe o victorie personală şi declară că nici ei n-ar fi reuşit să dea o asemenea lovitură ideii de monarhie.N.N. Membrii delegaţiei îşi prezintă protestul fată de numirea în cele două judeţe a unor prefecţi români. Prin decizia civilă nr. îşi va începe activitatea efectiv la 20 iul. Tot ce s-a petrecut în economie după '89 e o catastrofă la care s-a ajuns prin loviturile pe care ni le-a rezervat Occidentul.S. Documentul prevede şi respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. a asigurat României. Preşedinţii Elţîn şi Snegur semnează o Convenţie pentru reglementarea paşnică a conflictului din Transnistria.M.Aş prefera . la preşedinţia ţării. anunţă. şi din grupul parlamentar al acestui partid.L..C.37.S.N.D. C. dacă nu graţiază pe toţi tovarăşii noştri. • 9 iul. Victor Surdu.L.M. în luna iun.L. Printre altele în declaraţie se cere Guvernului Rusiei să facă apel la intervenţia Consiliului de Securitate al O.D. senatorul Titus Raveica (F. să nu mai aştepte votul nostru". • 23 iul. mulţi o consideră o bizarerie. dar şi acordarea unui statut special (stabilit prin metode politice.A. Delegaţia Permanentă a P. nu să mă felicitaţi. fostul suveran refuză oferta explicând că ar accepta să revină în ţară doar în calitatea pe care a pierdut-o. Moscova. se propun criteriile pentru desemnarea candidaturilor F. nu să ne sfâşiem". 9 25 iul. Unii republicani din F.anunţă Radu Câmpeanu. în viitorul Parlament şi se pun în discuţie candidaturile pentru preşedinţie.D. P. Punctele de vedere coincid până la a se realiza unanimitatea: deşi a făcut şi greşeli. pentru reglementarea situaţiei din zonele afectate de conflict. (In urma acestei propuneri a apărut refrenul fredonat în Parlament: „Foaie verde ca mărarul. F. singurul care ar avea şansa de a-1 concura cu succes pe Ion Iliescu. La Braşov.C. califică propunerea P. Până să se ajungă la tema de interes imediat a prezenţei partidului în campania electorală şi în alegeri. .S.

© S aug. (decizia civilă nr.R. Deviza P. Prezentând programul politic al partidului. • 15 aug. avertismentele.R. A fost necesară chiar intervenţia lui Ion Iliescu pentru a calma spiritele. el se repede la recalcitranţi. 1990.N. de unde rezultă că Ion Iliescu a fost adevărata victimă la Constanţa. de ce huidui.. este „Concordie. iar sigla e formată din simbolul V. P. a stârnit noi valuri de intervenţii. Paul Pârvu. măi animalule?" întreabă ion îliescu. Imediat au început să curgă comunicatele. Viorel Cataramă prezintă Programul economic al partidului -unul de dreapta -în care se pune accentul pe proprietatea privată.. legalitate. • 1-2 aug.1992 atentat la drepturile minorităţii maghiare.C. demnitate şi credinţă în Dumnezeu".M. pentru 6 luni. Şansa opoziţiei în alegeri stă în unitatea acesteia în cadrul C. dar susţine că aceasta poate fi deplin asigurată prin promovarea proprietăţii particulare. inteligenţă.N. Congresul adoptă Statutul. Biroul Permanent.M.A. Presa din următoarele zile consacră spaţii largi incidentului.L pentru participarea la guvernare şi P. deci şi N. format din grupul desprins din P. oamenii din serviciul de pază al lui Ion Iliescuau mai încercat să „liniştească" şi alţi ziarişti (Alexandru Mihalcea. dinamism.Ţ. Alexandru Mironov simte nevoia să intervină.N. Programul nu neagă necesitatea protecţiei sociale. toleranţă. aşa după cum au susţinut martorii.U. Apărut la 15 mart. de fapt. Ziariştii din opoziţie consideră filmul o mistificare. consideră cei prezenţi. 44 a T. optează pentru neoliberalismul clasic românesc. adaptat la condiţiile actuale.R.U. Consiliul Naţional. Şi.L. Au apărut însă şi alte opinii care au condamnat atitudinea preşedintelui. în 238 1992 aceeaşi zi. prin reuşita individuală. ziarist la cotidianul Telegraf din Constanta. Gravitatea acestor declaraţii. Apar şi ecouri nefavorabile în străinătate. La Braşov are loc Congresul de constituire a Noului Partid Liberal . Mai mult.D. statului revenindu-i doar un rol de reglaj.D. • 26 aug. In consecinţă.A..D. numirea a doi prefecţi -unul român şi unul maghiar. muncă. „Acum avem un preşedinte -centură neagră".. pentru imaturitate poli­ tică. Mai grav. El prezintă pe postul de televiziune un film al incidentului.D. Theodor Stolojan caută soluţii de conciliere cu maghiarii din U. competenţă. însă eu cred că într-o lună se va ajunge chiar la război civil". făcute de un om politic din subordinea preşedinţiei. nemulţumiţi de numirea prefecţilor români în judeţele Harghita şi Covasna. foarte importantă la un om politic.„Un partid care să reunească ideea şi practica liberalismului". Structurile de conducere sunt: Convenţia Naţională. Viorel Cataramă crede că noul partid poate fi prezentat succint în campania electorală prin câteva caracteristici: tinereţe.N. mai ales. Cel admonestat. şi-1 desemnează pe Viorel Cataramă preşedinte în exerciţiu. zi de sărbătoare pe care Ion Iliescu o petrece la Constanţa. fiindcă numai cine a reuşit să se realizeze poate contribui şi la realizarea celorlalţi. Cei care ştiu că orice minune durează trei zile aşteaptă ca totul să intre în normal. declaraţiile. Această idee se regăseşte în formula propusă cu umor de Radu Boroianu drept slogan electoral (de tip american): „Uitaţi-vă la noi şi uitaţi-vă la ei!".R. preşedintele trebuia să-i pună de multă vreme la punct pe toţi indivizii asemenea „animalului".L.R. răspunde fără timiditate că huiduie pentru că e nemulţumit de prestaţia preşedintelui. Partidul de Uniune Naţională a Românilor din Transilvania îşi schimbă denumirea în Partidul Unităţii Naţionale Române -P. La ieşirea din prefectură.N. Sper să greşesc. declaraţii etc. La primăria oraşului Sfânta Gheorghe..T.) şi promite să-1 susţină pe Emil Constantinescu. Suporterii lui Ion Iliescu consideră că era firesc ca preşedintele să-şi iasă din fire deoarece atitudinea contestatarilor a fost incalificabilă şi că.N. îl apucă de guler pe unul dintre ei şi-1 scutură cu toată vigoarea prezidenţială. corespondentul României libere pentru judeţul Constanţa). al Vetrei Româneşti în interiorul conturului ţării.T. preferând să-şi păstreze umorul: „Domnul Iliescu şi-a pierdut busola tocmai de Ziua Marinei".U. „Ceai cu mine.R.R. 239 . şi grupul parlamentar al partidului cer ca Ion Iliescu să fie chemat în faţa Parlamentului pentru a da explicaţii. iar Alexandru Mironov îşi face şi el cunoscută părerea despre ziarişti: „După părerea mea asistăm la o lovitură de stat dată de presă (. repre­ zentanţii maghiarilor cer să se revină asupra hotărârii respective şi avertizează că prezenţa prefecţilor români în Harghita şi Covasna va duce la tensionarea relaţiilor intere tnice. Mulţi consideră atitudinea preşedintelui ca incompatibilă cu funcţia sa. Incidentul a făcut senzaţie.) De data aceasta presa a împins România pe marginea prăpastiei.L aspiră la integrarea în Convenţia Democratică (aspiraţie ignorată de C. Cel mai tânăr partid se grăbeşte să intre în cursa electorală. Conducerea P. şi pentru idealul de unitate naţională a românilor aşa cum a fost realizat prin Marea Unire de la 1918. Ziua Marinei.B. alege Comitetul Di­ rector. Una dintre soluţii ar putea fi. Călin Popescu Tăriceanu critică P. un grup de cetăţeni îl huiduie şi strigă lozinci care fac să îngheţe zâmbetul de pe faţa preşedintelui.N.P.).

este „protecţia so­ cială" realizată „în funcţie de posibilităţile societăţii şi îndeosebi pentru categoriile defavorizate ale populaţiei" (peste jumătate din cetăţenii ţării se situează deja sub pragul sărăciei). • 31 aug. ilustrând şi două tendinţe diferite în politica românească au fost şi cele mai active în a-şi face cunoscute programele şi în a promite că vor scoate România din criza profundă în care se află. Executivul hotărăşte eliminarea totală a sprijinului financiar pentru o serie de produse de strictă necesitate (carne. Dacă Guvernul va continua să rămână în expectativă. Dintre acestea doar 9 au liste de candidaţi în toate cele 42 de circumscripţii electorale din ţară. La Şedinţa extraordinară a Consiliului Naţional Consultativ al Sindicatelor se apreciază că n-au fost respectate hotărârile rezultate din întâlnirea de la 25 aug.N. mitinguri de protest.D.L.N. atacuri la persoană. în faza de debut a campaniei electorale toată lumea candidaţi şi alegători -declară că e de dorit să avem o confruntare civilizată între programe politice şi nu dispute de orgolii.N.N.D.S.formaţiunile politice şi personalităţile care candidează la alegeri îşi fac cunoscute prin mass-media platformele program. Mircea Snegur îi urează succes în alegeri lui Ion Iliescu.. . C. -31 dec 1992 şi la indexarea şi compensarea pensiilor de asigurări sociale de stat. „o economie socială de piaţă" care poate înflori pe fundamentul economiei româneşti aşa cum am moştenit-o şi care „nu este falimentară".D.. lovituri neloiale.. alocarea unor resurse strategice etc. din timp.S.M. -P. în consecinţă în această etapă -a teoretizărilor făcute cu eleganţă şi ţinută . (Victor Ciorbea). Grija cea mai mare a F.R. în luna august. (Partidul Republican).S. blocarea unor măsuri economice care ar duce la falimentul economiei naţionale. Deşi sa comunicat oficial că Zbăganu a murit călcat de tren din propria culpă. dintre preşedinţii Confederaţiilor Frăţia (MironMitrea). cu 7 253 de candidaţi. stoparea corupţiei.R. reglarea funcţionării economiei sociale de piaţă se poate realiza prin cel puţin două căi: prin implicarea structurilor statale şi folosirea unor pârghii ca impozitele. formaţiuni politice şi coaliţii au depus liste de candidaţi pentru alegerile parlamentare. Pentru mandatele din Senat se înfruntă 66 de partide care propun 3 267 de candidaţi.RM. şi a altor venituri ale populaţiei.Istoria 1992 11 sept. F. violenţe verbale şi chiar fizice etc. anunţă că va propune Parlamentului să adopte o declaraţie împotriva sărăcirii populaţiei care suportă cea mai gravă curbă de sacrificiu din istoria modernă a ţării. M.D.R. militant neobosit pentru înfiinţarea Partidului Comunist.E. Cartel Alfa (Bogdan Hosu) şi reprezentanţii Guvernului.O. ştiinţifică şi culturală. Cele două mari concurente.R. la 240 C 16 .R.Ion Iliescu şi Mircea Snegur se întâlnesc la Huşi. abuzurilor. lună a campaniei electorale.N. La Ambasadele şi Consulatele României din străinătate 15 secţii de votare îşi vor aştepta alegătorii.M. în toată ţara. şi P.N. P.D. F.. P.S.M.499 şi 500) cu privire la indexarea salariilor şi la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară. Se informează reciproc în legătură cu viaţa politică din ţările lor şi reafirmă dorinţa de apropiere a celor două state prin colaborare economică.V. P. apar şi Hotărârile Guvernului (nr. pentru P.R. La recentele tratative cu executivul.N.S. „Vom avea o economie puternică" promite F. pentru 1 sept. evenimentele politice cele mai atent urmărite sunt cele care ţin de cursa apropiatelor alegeri.S. atât pentru Senat cât şi pentru Camera Deputaţilor C. Rămân nemodificate preturile la produse lactate şi combustibili pentru gospodăriile populaţiei.M. şi C. Este chemarea unui partid care se autodefineşte drept partid social-democrat de centrustânga. Cele mai răsfăţate formaţiuni politice în sondajele de opinie efectuate în această perioadă sunt F. Sindicatele vor organiza. Conducerea partidului este profund afectată de moartea lui Virgiliu Cătălin Zbăganu. -36 de partide. ca şi prin acţiunea mecanismelor pieţei 241 . militare. în concepţia F.. recalificarea şi reintegrarea în muncă a şomerilor. reprezentanţii sindicaliştilor au pus în discuţie probleme acute şi grave care nu pot fi tratate cu indiferenţă sau amânări: protecţia socială adecvată în condiţiile retragerii parţiale sau totale a subvenţiilor la o serie de produse de la 1 sept.L. F..N.U. creditul. -când una când alta pe locul întâi în preferinţele electoratului.R.R. formaţiuni şi coaliţii. Pentru a atenua şocul produs de iminentele scumpiri.S.S. ca primă reacţie.1992 • 28 aug.N. P. în cazul că vor fi pe placul alegătorilor.N. P. furturilor. este sigur că după alegeri se va instala un guvern de coaliţie căruia îi recomandă. 25% pentru energie electrică). îşi prezintă programul electoral sub deviza: „Să construim împreună viitorul României".R.. acest deces este un asasinat politic care marchează începutul celui deal doilea val de asasinate politice ce va determina partidul lui Corneliu Vădim Tudor să-şi creeze propriile structuri de apărare..D.D. I. preparate din carne) şi parţială pentru alte produse la fel de importante (30% pentru pâine şi transport. iar pentru Camera Deputaţilor 81 de partide.D.S..R. să oprească varianta în vigoare a reformei.

la patriotismul luminat.D. biserica. Documentul apreciază că România trece. C. încrederea. un mijloc de eficientizare a unor unităţi economice care sunt mai puţin sau deloc rentabile.S. Un alt principiu înscris în programul F.S. considerat şansa viitorului.R. reîntregirea teritoriului naţional.Să încurajeze întreprinzătorii particulari.1992 libere bazate pe corelaţia dintre cerere şi ofertă. firească datorită marginalizării şi persecuţiilor la care a fost supus.N.. Relansarea.N.D. propusă electoratului prin programul partidului e simplă: economie de piaţă = privatizare = prosperitate. în mod ordonat şi favorabil pentru toţi cetăţenii.D. -Refacerea societăţii civile.D.S. Societatea civilă românească nu se poate înfăptui fără să se ajungă la adevărata reconciliere naţională. dreptăţii. diplomatice. masivă în ultimii ani.R.D. desfăşurarea demo­ cratică a vieţii publice. revenirea la tradiţiile spiritului de responsabilitate.S.N. încurajarea proprietăţii particulare.N. C. are în vedere: . eco­ nomică şi morală a ţării.) Iar în programul electoral se afirmă că este împotriva firii şi imoral să fie sacrificată o generaţie pentru un prezumtiv beneficiu al generaţiilor viitoare. reintegrarea României în circuitul european.R. Numai acestora C. Nu se pot constitui instituţii noi când lipsesc adevărul. militare.Să asigure Redresarea.D. Chiar dacă are încredere în virtuţile economiei de piaţă. loialitatea şi când legitimitatea morală a puterii este îndoielnică. Ce mai promite F. au iniţiat şi condus principalele acţiuni teroriste îndreptate împotriva fiinţei biologice şi spirituale a naţiunii. prezintă electoratului „Platforma-program pentru scoaterea ţării din criză prin Lege.Să protejeze economia naţională. începând cu 6 mart. impulsionarea economiei. -Să atragă capitalul străin în România. respinge categoric blamul şi culpabilizarea nediferenţiată care să afecteze milioanele de membri de partid dintre care unii au ocupat funcţii de partid neretribuite. de asigurare a asistenţei şi protecţiei sociale. la toleranţă. prin refacerea statului de drept. în societatea civilă cultura. -Să respecte ca pe o prioritate politica de protecţie socială. Adevăr. le cere să nu încerce să forţeze intrarea în Parlamentul ţării în perioada următoarelor două legislaturi. C. în campania electorală. F.S.D. C. economică şi socială.D.D. în prezent. Aceştia sunt chemaţi să contribuie la reconstrucţia politică.N. urmărind ca prin privatizare investitorii români să deţină. având ca fun­ dament reforma proprietăţii. -Restructurarea şi stabilizarea economică. (Terapia de şoc nu poate decât să şocheze -afirmă candidaţii F. solidarităţii şi credinţei. . Tineretul. „autori prezumtivi ai unor crime împotriva umanităţii".Redresarea morală a ţării prin reîntoarcerea la valorile 242 1992 fundamentale ale libertăţii. Justiţia trebuie să-şi spună cuvântul în cazul celor care.D. învăţământul trebuie să-şi găsească demnitatea şi susţinerea materială pe măsura importanţei lor. care trebuie înfăptuită amplu şi rapid. refuză printr-un NU hotărât terapia de şoc ca o cale mai scurtă spre economia de piaţă. se defineşte ca o alianţă de partide şi formaţiuni care au vocaţia democraţiei şi care optează pentru schimbarea profundă a României. propune chiar un „Pro­ gram de urgenţă naţională pentru tineret" care să salveze această categorie de la blazare şi să împiedice emigrarea. Ecuaţia F. Pentru a realiza proiectul societăţii promise. exercitarea neîngrădită a drepturilor omului. şi intens atacat de opoziţie este rolul important rezervat statului care „poate şi trebuie să intervină în economie" „să fie promotorul principal al promovării reformei economice". are nevoie de o atenţie specială. Reconciliere şi Reformă". care să-1 scoată din starea de demoralizare. asigurarea securităţii sociale. Numai statul poate realiza o „reformă care nu doare" adică o reformă nu ca un scop în sine. având ca obiectiv esenţial desprinderea totală a ţării de comunism prin limpezirea conştiinţelor şi schimbarea mentalităţilor. privatizarea accelerată a proprietăţii de stat cu respectarea interesului naţional. aşa cum recomandă interzicerea temporară a accesului la funcţii publice al persoanelor care au comis abuzuri grave în timpul dictaturii comuniste. Restructurarea. unde agricultura e considerată principalul factor al refacerii economice şi al ieşirii din criză. sunt proiectate la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial. au contribuit direct şi activ la instaurarea dictaturii comuniste în România. majoritatea acţiunilor. Partidele de opoziţie cu cele mai mari şanse în alegeri.. în toate ramurile de activitate. de autoritate şi credibilitate. fără violenţă socială. va asigura exercitarea libertăţilor individuale şi colective. grupate în C.R. . respectiv cel puţin 51%. ci ca o garanţie a prosperităţii. pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. -Un capitol distinct este consacrat refacerii şi consolidării 243 .R. Retehnologizarea în economia naţională.D. Sunt consideraţi însă lipsiţi de credit moral foştii activişti plătiţi şi cadrele fostei Securităţi.? . Rolul statului se va limita la exercitarea funcţiilor sale administrative. 1945. printr-o profundă criză morală.R.

. Ultimul încris în cursa pentru Cotroceni a fost Mircea Druc. Ion I. ar fi fost o a doua mare lovitură dată Basarabiei. răspunzând echivoc tuturor celor care aveau curiozitatea să-i afle din timp intenţiile. ca senator..R.S. dacă m-aş folosi de procedura unei alegeri la preşedinţia republicii pentru a-mi înlesni reîntoarcerea pe tronul de pe care am fost alungat în 1947. printr-o lovitură de stat comunistă.) Programul elec­ toral al lui Ion Iliescu are ca titlu sloganul său electoral: „Cred în schimbarea în bine a României". contestat şi el ca fost cetăţean al U. preşedintele L. Alianţa .1992 instituţiilor statului de drept. a fost o explozie a unei păstăi de fasole care nu-mi va modifica intenţiile şi strategia electorală". Tot la 1 sept..O. anunţă o nouă fuziune (a cincea) a partidului său.M. P. preşedintele P.L. Sorin Marpozan. Omenie. -Cei şase candidaţi la preşedinţia României se prezintă împreună în faţa cetăţenilor ţării. Primul care şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Central a fost Ion Iliescu. Mircea Druc. se uneşte cu Partidul Muncii şi Dreptăţii Sociale care-1 are ca lider pe Corneliu 245 Stegaru şi aduce o zestre de 32 000 de cotizanţi. Mircea Druc.. Emil Constantinescu. au loc mai multe runde de conflicte pentru timpii de antenă. Şi alte formaţiuni politice îşi prezintă pe îndelete programele -P. Se remarcă prezenţa rivalilor sărbătoritului: Ioan Mânzatu şi Caius Traian Dragomir. realizată de Florin Brătescu. Călin Rosetti. Hărnicie".N.A. dacă ţara o va cere". este întrebat dacă va lupta pentru un nou mandat prezidenţial.susţinerea financiară. iar pe fotografiile care l-au reprezentat în campania electorală se putea citi: „Libertate.. # 30 aug.. după ce contestaţia e respinsă: „Dacă ar fi fost acceptată contestaţia. e mai credibil Jelio Jelev?".R. nu sa născut însă pentru că partidele care trebuiau s-o compună n-au reuşit să se întâlnească.). loan Mânzatu.S. comandată de o putere străină. care refuză net ghiduşa propunere printr-un mesaj adresat poporului român: „Nu pot fi nici candidatul unui partid şi nici cel al unei coaliţii (. A făcut senzaţie propunerea lui Radu Câmpeanu ca ex-regele Mihai să candideze la preşedinţie susţinut de P. termen limită de primire a înscrierilor pentru alegerile prezidenţiale. dar în special pentru că îi obţin cu dificultate şi în număr insuficient.M.L.. condiţionate de separarea puterilor în stat. Cei mai iritabili sunt candidaţii care au impresia că nu li se dă ocazia să-şi cucerească electoratul.. Ziariştii se întreabă dacă nu cumva se pun bazele unei Convenţii a contracandidaţilor lui Ion Iliescu. Candidaţii la preşedinţie au avut parte de 19 contestaţii. De exemplu. La sfârşitul zilei de 27 aug. cât şi în partidele politice din România.. declară.A. Ioan Godea. Gheorghe Fuñar. P. ca Regele vostru legitim". Ion Iliescu răspunde: „Eu sunt un reflector. Victor Surdu. Partidele neparlamentare.R. Cel mai contestat a fost Ion Iliescu.D. Am toată încrederea atât în forţele religioase. Radu Câmpeanu şi-a anunţat intenţia înainte de a se consulta cu fostul suveran. ca o formă de rezistenţă împotriva limitărilor discreţionare la care e supusă voinţa lor de exprimare şi afirmare prin legile în vigoare. Mircea Sevaciuc i-a propus să nu mai intre în competiţia electorală. că vor găsi formula revenirii mele în capul statului. într-o emisiune de televiziune. La hotelul Athénée Palace moment festiv de inaugurare a campaniei electorale a lui Emil Constantinescu. Viorel Sălăgean. Con­ sider că nu ar fi cinstit nici faţă de voi.N. dar Ion Iliescu are contraargumentele lui: „Ce. cetăţenii României puteau afla ce personalităţi politice sperau să întruchipeze modelul lor de preşedinte al ţării: Ion Iliescu. inclusiv unele .D. în timpul unei vizite la Braşov.D. mai ales. Pe măsură ce se consumă timpul campaniei electorale se renunţă la eleganţă şi fair-play.S. Au mai aspirat la candidatura pentru preşedinţie şi Lucian Cornescu.Brătianu. toate fără nici un efect.S. O serie de partide neparlamentare intenţionează să înfiinţeze „Alianţa pentru Demnitate Naţională". pentru că a candidat şi pe listele F..R.R. şi unul dintre cei care contestă candidatura de senator a lui Ion Iliescu 244 1992 (un contestatar tenace în acest caz a fost şi Nicglae Cerveni). • 1 sept. Luna campaniei electorale şi a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale începe cu două evenimente: -Cresc simţitor preţurile la unele produse de bază pentru că intră în vigoare hotărârea Guvernului de a le retrage -parţial sau total . ori e independent şi atunci nu a depus listele cu semnături necesare candidaţilor pentru Parlament. Nicolae Ştefănescu Drăgăneşti. deşi tot el a fost ultimul care a declarat că va candida. civile şi sindicale. P. Nica Leon. (La 20 apr.A. mei faţă de propria mea conştiinţă. susţine că acesta ori e membru de partid şi atunci nu poate fi preşedinte.N. se simt nedreptăţite şi pentru că trebuie să plătească timpii de antenă (50 lei/minut). P.D. F. Dumitru Mazilu. Constantin Cojocaru. 1992. Caius Traian Dragomir. -iar membrii de partid înscrişi în listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare in­ sistă la întâlnirile cu alegătorii asupra acelor teme care impun o imagine cât mai convenabilă partidelor respective.D. Tot atunci.S.N. Nu mă tem.A.

a cărui activitate o consideră antiromânească şi antinaţională. La şedinţa extraordinară a Consiliului Naţional Coordonator al P.". Invitaţia la dialog făcută de preşedintele ţării primeşte următorul răspuns: „Fiind în greva foamei Iliescu ştie că nu mă pot deplasa.. dar în finalul scrisorii îl invită la o întrevedere. face cunoscut că-şi întrerupe campania electorală în semn de protest faţă de amestecul abuziv al lui Radu Câmpeanu în listele de candidaţi ai P. intervenţia deputatei Daniela Crăsnaru a fost urmărită cu atenţie şi recompensată cu aplauze: „Nomenclatura nu a putut fi niciodată definită de la această tribună. -C. Victor Surdu.) începe în forţă în Camera Deputaţilor.Mircea Sandu. Agrarienii promit electoratului să scoată România din criză şi s-o conducă spre prosperitate. '89. să propună Parlamentului un proiect de lege care să reglementeze situaţia juridică a acestor imobile ce trebuie să rămână neschimbată.DA. animaţi de ură faţă de foştii proprietari. Preşedintele României semnalează şi combate contradicţiile din declaraţiile pastorului. în atmosfera încărcată.R. Inginerul Victor Doru Fuior. pentru că nu i-au convenit unele afirmaţii făcute de acesta la postul de radio B.am expediat astăzi.D. Vasile lanul -care devin membri ai conducerii P. ci sunt cei din vile. care s-au comportat de o manieră incalificabilă în România". în speranţa că nu-1 va mai mânia pe Dumnezeu". 1945. Câmpeanu consideră atitudinea lui Zăinescu un afront la adresa sa şi a Biroului Executiv al partidului. Purtat de valul de simpatie din interiorul partidului. declară greva foamei împotriva atitudinii lui Tokés.D.L. • 4 sept. într-o atmosferă euforică. datorită subiectului în discuţie. ei bine. Pentru mine este clar că evenimentele respec­ tive au fost stimulate din afară şi declanşate de venirea unor grupuri masive de mii de cetăţeni din Ungaria.D. într-un triumf naţional. la reşedinţa actuală a domnului Tokés. O asemenea perspectivă îi face pe agrarienii prezenţi la şedinţă să-1 aplaude frenetic pe liderul lor. Legea obligă Guvernul ca. dar nu-1 poate convinge să renunţe la greva foamei. ori că a ocupat în regimul comunist funcţii ce intră în atingere cu punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. 13-15 iun.Animat de sentimente umaniste. făcute prin C. Lâszlo Tokés declară că scrisoarea lui Ion Iliescu îl onorează.B. Inginerul Fuior intenţionează să rămână în greva foamei mai mult cu o zi decât Lâszlo Tokés. precum şi o biblie ortodoxă. arzând de nerăbdare să devină ei proprietari.R. un pachet conţinând alimente în valoare de 10 000 lei. Mesajul lui Corneliu Vădim Tudor către Lâszlo Tokés: .C. „Politica în domeniul minorităţilor e alta decât o descrieţi dumneavoastră şi se situează la nivelul standardelor europene". După ce parlamentarii s-au luptat vitejeşte pentru repartiţia locurilor în structurile de conducere ale Camerelor. • 3 sept. se adoptă. Cassai Adalbert. din Sibiu.R.N. 247 . Şi toate acestea în numai 2-3 ani şi numai prin efortul propriu de redresare a agriculturii. • 2-3 sept. Adoptată de deputaţi. El afirmă că doreşte să realizeze „o sinteză principială a celor petrecute în ţară din '89 încoace" şi cere dreptate pentru toate cauzele pe care le consideră nerezolvate. unde i se oferă funcţia de şef al Departamentului de Ecologie şi Protecţie a Mediului.R. Ulterior pastorul va refuza să-1 întâlnească pe Ion Iliescu. în Piaţa Universităţii Vic­ tor Surdu are parte de un tratament pe care l-au cunoscut şi alţi importanţi oameni politici -este huiduit. Această lege ar trebui votată de aceia dintre noi care sunt chiriaşi la bloc sau proprietari de 246 1992 apártamete la bloc. Mesajul electoral al partidului.A.N. Şi ecologistul Toma George Maiorescu optează pentru P. -Cristian Zăinescu. Victor Surdu se aventurează într-un pelerinaj la troiţa din Piaţa Universităţii care trebuia să transfoţrme un triumf local al partidului său. în aşteptarea legii respective. -Ion Iliescu dă publicităţii o scrisoare deschisă către Lâszlo Tokés: „Avem cu siguranţă percepţii diferite asupra evenimentelor de la Târgu Mureş. deputat P. ba chiar s-o transforme într-un mare exportator de produse agricole.A. Să nu ne lăsăm induşi în eroare prin sentimentalisme.1992 vedete ale sportului .A. dar primesc cu plăcere orice oaspete". Minisesiunea de toamnă (1-10 sept. deputaţii reiau proiectul unei legi aprig controversate şi respinse în ultima zi a sesiunii anterioare: Legea privind măsurile premergătoare reglementării situaţiei juridice a unor imobile trecute în proprietatea statului după 6 mart. nomenclatura din România e Liga chiriaşilor din vile.L. Lâszlo Tokes declară greva foamei pe termen nedeterminat în clădirea Bisericii Reformate din Timişoara. • 2 sept. '90 etc. Mircea Lucescu.R. începând cu cele ale etniei sale şi continuând cu momentul dec. Necula Răducanu. «Bieţii chiriaşi» nu sunt cei din bojdeuci. la 6 luni după intrarea în vigoare. decide ca fiecare candidat al coaliţiei la alegerile parlamentare să se considere automat demis în cazul în care s-ar descoperi că a fost lucrător sau colaborator al Securităţii. ci îl predispune doar la analiza contradicţiilor scrisorii.

) cât şi pentru cea înfiinţată în aug. Polonia şi Ungaria n-au 248 1992 îndepărtat-o.U. din Ministerul de Externe şi având membri din Procuratură. şeful P. un pseudoliberal" -crede Dinu Patriciu). precum şi persoane particulare îi cer lui Lâszlo Tokes să renunţe la greva foamei. cazul Airbus. Una dintre dorinţele lui imediate şi mărturisite este să facă o vizită în comuna Hodac (Târgu Mureş) pentru a-1 întâlni „pe fratele nostru Mihai Cofariu". fondurile contului Libertatea etc.N. Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române) Dan Amedeo Lăzărescu afirmă că „s-a măcelărit blazonul ţării" prin îndepărtarea coroanei. Horia Pascu. dar îi prinde pe timişoreni într-o dispoziţie proastă. cea mai im­ portantă întâlnire este aceea cu Papa Ioan Paul al II-lea (România a reluat relaţiile cu Vaticanul. în loc să-1 aplaude şi să-i promită votul lor. Una dintre concluziile comisiei este că „descoperirea fondurilor deturnate de Ceauşescu s-a abordat «de ochii lumii» fără nici o convingere şi seriozitate din partea Guvernului". Mai multe organizaţii. iese din lăcaşul sfânt sub escortă. Opoziţia a susţinut că „era unică în lume fiind un simbol al patriotismului român şi nu neapărat al monarhiei. adică fără coroana considerată de ei un simbol monarhic.L. asociaţii naţionale şi internaţionale. utilizarea unor fonduri bugetare. una dintre acestea. René Radu Policrat. cerându-i să revină în mod public la afirmaţia că greva ar fi o diversiune şi să accepte o discuţie cu toate organizaţiile ce posedă documente în care se află răspunsuri la problemele conţinute în scrisoarea deschisă pe care i-a adresat-o lui Ion Iliescu. • 14 sept. vine rândul lui Gherghe Funar să ajungă.Unul dintre cele 8 rapoarte întocmite de comisiile parlamentare de cercetare a cazurilor de corupţie (casele repartizate nomenclaturii. întrucât consideră că protestul său şi-a atins scopul. Consiliul pentru refacerea P.. Spre deosebire de Ion Iliescu. preşedintele Comisiei de Heraldică. Mărul discordiei este oportunitatea prezenţei în stemă a coroanei de oţel. condusă de Ion MAnghel. îl apostrofează. Membrii comisiei invocă lipsa de sprijin din partea Guvernului (este citat Theodor Stolojan care a afirmat că tentativa de a recupera aceste fonduri este „o aiureală") atât pentru comisia senatorială condusă de Dragoş Luchian (F. în zilele următoare. Dumitru Călueanu. într-un mod neprevăzut.D.. • 7 sept. noi.Ap.S. Horia Rusu. printr-un loc ferit de mânia mulţimii.R. Ion Iliescu a fost huiduit la Constanţa. fără Câmpeanu". Deşi comisia nu a localizat aceste fonduri.N. 1990. în Spania este primit de regele Juan Carlos şi de regina Sofia şi are o întâlnire cu premierul Felipe Gonzales. îndepărtarea a fost făcută cu ură şi teamă". Ion Iliescu vizitează pavilionul României din cadrul Expoziţiei de la Sevilla. într-un comunicat al Biroului de presă al Preşedinţiei României. totuşi momentul protestului..D. descinde în oraşul martir. dar fiecare are reticenţe şi faţă de colegii din alte partide liberale pentru că „ei nu sunt adevăraţii liberali". Legea privind stema ţării şi sigiliul statului (nr. Mircea Curelea) anunţă că vor unitatea liberalilor sub deviza „Un P. Dacă la 15 aug. • 10 sept. este greşit ales. Lâszlo Tokes anunţă că încetează greva foamei. Lâszlo Tokes răspunde mesajului lui Ion Iliescu din 7 sept. consideră că. Parlamentarii sunt prinşi într-o nouă bătălie. Toţi îl consideră pe Câmpeanu autorul vrajbei liberale („un zero politic. aceştia îl huiduie. după câteve ceasuri de aşteptare încordată. Ziua de 15 a fiecărei luni din campania elec­ torală este o zi cu ghinion pentru unii candidaţi în alegeri.N. • 12-14 sept. Pentru a se salva. M. deci depăşit. Ministerul de Justiţie. întrerupte în 1948). • 8 sept.L.. în centrul atenţiei.N. Continuându-şi turneul în Italia. necazul lui 249 . Gheorghe Funar se baricadează în Catedrala oraşului şi. Sabin Ivan. • 15 sept.U. face publică o declaraţie ai cărei semnatari (disidenţi ai P. la 15 sept. chiar dacă purtătorul său de cuvânt va declara că a fost vorba despre o „tentativă de atentat". liderul P. cea pentru stema ţării. M. '92) va fi adoptată în forma pentru care s-au luptat majoritarii. 102.) se ocupă de identificarea şi recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceauşescu şi colaboratorii săi. ligi.R reuşeşte să se stăpânească şi chiar să-şi păstreze umorul. I. C. (Dan Berindei. a emis ipoteza că o parte din ele ar putea fi depozitate în conturile a patru bănci străine care au filiale sau sucursale la Bucureşti. deşi unele dintre motivele care l-au condus la o formă radicală de protest sunt întemeiate.1992 . întemeietori şi membri ai altor partide liberale: Dinu Patriciu. • 11 sept.L. promulgată la 19 sept. îl fugăresc. Mihai Carp.N.N. Socotind că în campania sa electorală Timişoara este o redută care poate fi cucerită prin farmecul personal. în plină campanie electorală şi în imediata apropiere a alegerilor. Daniela Crăsnaru. Nicolae Sinescu. Cristian Zăinescu. da. • 8-10 sept. punându-i în pericol integritatea fizică. federaţii.N.R. se anunţă că Ion Illescu este dispus să angajeze un dialog cu Lâszlo Tokes la Palatul Cotroceni.

avea nevoie de un sponsor. suntMarx. Ioan Mânzatu şi Mircea Druc.P.D. Protagonistul incidentelor încearcă să mai tempereze avântul celor care au dat o amploare exagerată afrontului ce i s-a adus de către timişoreni: „Eu m-am ales cu o piatră în cap care m-a lovit tangenţial.C.S.Combinatul siderurgic. iar personalităţile zilei sunt invitate să le facă publice. Ca în toate momentele de răscruce postdecembriste ale ţării este consultat oracolul Brucan.. ci şi ultimul tip de Peugeot (106 XN). Alături de previziunile optimiste. apar şi previziunile sumbre. se pronunţă la rândul său în legătură cu simbolul electoral al F. Adrian Vilău „Orice e posibil în ţara asta unde un preşedinte face ce vrea el") sau anticipările făcute cu metode ştiinţifice ale instituţiilor specializate în sondarea opiniei publice. tole251 .S.U. Primează nerăbdarea de a ghici cine va urca pe podium în acordurile imnului naţional. (25%) şi C. preşedintele însuşi intenţionând să propună Parlamentului un plan minimal de redresare economică a ţării în favoarea protecţiei pentru muncitori şi alte categorii de salariaţi.N. inclusiv de candidaţii la preşedenţie. (Adrian Severin -„în septembrie riscăm o mineriadă electorală". I. se va ajunge la reunirea tuturor forţelor constructive ale ţării. (24%). (Ion Iliescu însuşi explică de ce preferă cei trei trandafiri ai F. Urmează Gheorghe Funar.D. a vizitat unităţi industriale şi agricole.S. -Pe măsură ce se consumă timpul campaniei electorale şi creşte numărul întâmplărilor pitoreşti. Ziarul Adevărul propune concursul „Oracol electoral". prin care cititorii sunt invitaţi să trimită la redacţie previziunile lor în legătură cu rezultatul alegerilor.N. ne vom îndrepta către economia socială de piaţă în condiţiile unei protecţii sociale deplin asigurate.. F. se fac pariuri etc. Se dau publicităţii tot mai multe sondaje de opinie.S.E. iar presa va evoca episodul minut cu minut. iubit şi stimat de popor.R. unde dovezile de simpatie au fost contracarate de manifestări antiprezidenţiale. se datorează unor convingeri comune cu această formaţiune politică recent înfiinţată şi care.S. Gherghe Funar susţine cu un desăvârşit aplomb că va moşteni Cotroceniul şi promite să-şi sărbătorească ziua de naştere -29 sept. 88). ION ILIESCU (vezi schiţa biografică de la pag. cu Iliescu preşedinte şi un guvern de coaliţie condus de un prim-ministru al C. toată lumea face supoziţii. în centrul atenţiei alegătorilor se plasează candidaţii la preşedinţie. pe de o parte şi între Ion Iliescu (38%) şi Emil Constantinescu (31%). Alba. consecvenţa acţiunilor pentru schimbarea în bine a României.1992 Funar va fi deplâns de toată lumea.Engels şi Lenin". cu unele nuanţări şi accente proprii: drumul spre democraţie e ireversibil. Unele sondaje de opinie situează pe locul întâi în ierarhia preferinţelor pe Ion Iliescu.: „Simbolul elec­ toral al F.N. în campania electorală Ion Iliescu s-a deplasat în multe localităţi din ţară (Reşiţa. este acum otrăvit".N. urmând ca acela care se va apropia cel mai mult de rezultatele comunicate de B. Suceava.S. ).N.D. a ţinut cuvântări în cadrul unor adunări populare. -în mult râvnitul palat prezidenţial.D.) Sloganul electo­ ral cel mai la îndemână pentru Ion Iliescu: „Cred în schimbarea în bine a României". îl susţine în alegeri. electoratul începe să fie tot mai preocupat.: „Cei trei trandafiri F. a participat la conferinţe de presă.P. iar altele pe Emil Constantinescu. nu atât de viitorul ţării decis prin alegeri. Nu e cazul să ajung la Cotroceni cu cucuie".R. din care nici un exemplar nu intrase în ţară până la data concursului. Staţiunea de Cercetări Agricole Fundulea etc.S. Cu puţin timp înainte de ziua alegerilor. Şi-a oferit serviciile de sponsor pentru acest concurs tânărul şi nărăvaşul N. Dintre toţi candidaţii la preşedinţie.S. se organizează concursuri.D. Sigla care îl reprezintă pe preşedintele ţării în campania electorală e formată din trei trandafiri învăluiţi în tricolorul naţional. care putea fi un participant la cursa electorală interesat să câştige rapid simpatia alegătorilor.S.R.S. iar sursa de inspiraţie în alegerea lor este coperta publicaţiei Munca de partid din 9 mart. Cum îl văd susţinătorii? Biroul de presă „Campania elec­ torală Ion Iliescu" consideră ca principale atuuri ale candidatului onestitatea. Cu această ocazie cel mai norocos dintre difuzorii ziarului avea să primească un televizor Goldstar. şi Partidul Socialist Democrat Român. comunică rezultatele unei anchete de 250 1992 opinie: va fi o luptă strânsă între F. destul de costisitor. cu semnificaţia unor jocuri dis­ tractive de vacanţă. cât de câştigătorii competiţiei pe care o urmăresc şi o susţin ca pe o competiţie sportivă de interes naţional cu posibile reverberaţii internaţionale. a dat interviuri. Un asemenea concurs. să primească nu doar diploma „Politologul necunoscut".D. pe de altă parte. Calus Tralan Dragomir. sub care s-au obţinut altădată victorii.N.N. Asemănarea cu sigla F.L.S. în locul trandafirului solitar al F. va fi un preşedinte al tuturor românilor.O. Teatrul popular.N. din fericire.N. Călăraşi . alături de P.D. Admiratorii îl cred cinstit. 1980.D. Ce promite alegătorilor? Ceea ce promite şi F. Politologul prevede o formulă politică de coabitare (ca în Franţa).D.

harta României cu iniţialele Vetrei Româneşti. conferenţiar (1987). In campania electorală.). Braşov etc. A fost susţinut pentru candidatura la preşedinţie de loco­ motiva C. (alianţa care îi susţine candidatura la preşedinţie) -o cheie într-un cerc. Cum îl văd susţinătorii? Om bun. Sigla care 1 a reprezentat în campania electorală este cea a P. I-a insultat pe demonstranţii din Piaţa Universităţii. în Bucureşti. 1968. membru al societăţilor geologice din S. tolerează şi chiar încurajează menţinerea sau refacerea structurilor vechiului regim. A fost prea tolerant faţă de Petre Roman pe care nu 1 a revocat constituţional.D. A convocat o şedinţă de prelucrare a acestora la Centrul Universitar Bucureşti la care au mai participat Cornel Pacoste. ferm în apărarea legilor ţării. 1949 la Sânicolau-Mare.. a predat şi a ţinut conferinţe la universităţi de renume din străinătate. Doctor în geologie (1979). Emil Constantinescu sa întâlnit cu simpatizanţii săi şi ai C. Sloganul electoral: „Muncă. 1939. Ce îi reproşează adversarii? A tăcut la Congresul al XIII-lea când Constantin Pârvulescu 1 a acuzat pe Nicolae Ceauşescu. în numele C. Sigla sub care evoluează în campania electorală este cea a C.R. N-a făcut nimic pentru a impune adevărul despre evenimentele din dec.legalitate.'89. A acţionat duşmănos faţă de Proclamaţia de la Timişoara. cald. a coordonat represiunea împotriva studenţilor protestatari. care ar fi U.R. Sighetu Marmaţiei. EMIL CONSTANTINESCU. în familia unui inginer agronom. Uită să spună ce a făcut din ce a promis. A greşit în alegerea sfetnicilor prezidenţiali.R. simbolul şi imaginea celor ce şi-au găsit libertatea în dec. Germania etc. drept candidat la preşedinţie datorită unor legături strânse pe care le are cu unele organisme americane (Corneliu Vădim Tudor). a tăcut tocmai el care se considera opozant al dictatorului. „o răscruce istorică şi ziua învierii României". dar şi om de opinie.R. profesor (1990) la Catedra de Mineralogie a Facultăţii de Geologie şi Geografie din Universitatea Bucureşti (din 1992) şi preşedinte al Conferinţei Naţionale a Rectorilor din România. şi căreia probabil că i-a promis ceva în legătură cu Transilvania (Gheorghe Funar).A. ci manevrat. A fost impus C. pe care a început-o la Timişoara şi a terminato la Sibiu. din facultatea unde era conferenţiar (Ion Iliescu). a inspirat apariţia unui Club Emil Constan­ tinescu la Braşov şi a lansat Proclamaţia de la Cluj. dornic să realizeze reconcilierea naţională şi să ducă o poli­ tică a transparenţei. Carieră universitară (asistent) în învăţământul agricol (1977). Născut la 29 sept. Se înclină lui Lászlo Tokes care îşi bate joc de el. Dacă va fi ales preşedintele ţării. în 24 şi 25 dec. ziua când „de noi toţi depinde ca România să devină ea însăşi". apropiat de ceilalţi. Este autorul unor lucrări ştiinţifice. Sloganul electoral preferat „Să reclădim împreună speranţa". 1990. '89 a ajuns profesor universitar (Ion Iliescu).D. îl va aduce pe regele Mihai şi va reface monarhia. uşor de manevrat de experimentaţii politicieni care se află în spatele lui. Ion Traían Ştefănescu şi Dan Marţian. la Tighina. judeţul Timiş. Calus Traian Dragomir îi propune lui Ion Iliescu să-şi ia concediu fără plată în perioada campaniei electorale. 1989 şi 13-15 iun. Bacău. un om liber înainte de toate. originar din Regat.R. . dar nu este un om politic şi de aceea poate fi considerat o marionetă. GHEORGHE FUNAR. demnitate. în numeroase localităţi din ţară (Baia Mare.R.N. Ce promite alegătorilor? O schimbare radicală în viaţa 252 1992 cetăţenilor ţării aşa cum e descrisă în platforma C. care conţine şi un apel către cetăţeni pentru a face din ziua de 27 sept. Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1960) şi al Facultăţii de Geologie şi Geografie a Universităţii Bucureşti (1966).R.R.D. Blândul Emil a deschis balconul Universităţii în timpul demonstraţiilor din 1990. la posturi de radio şi televiziune.1992 rant. a fost prezent la conferinţe de presă. A fost şi a rămas omul Moscovei şi adeptul comunismului (acuzaţie combătută de Ion Iliescu).U.D. Din 1990 urcă treptele ierarhiei universitare până la funcţia de prodecan al Facultăţii de Horticultura şi membru în Senatul Universităţii de Ştiinţe Agricole. Născut la 19 nov. i-a protejat şi îi protejează pe vechii activişti de partid şi pe lucrătorii fostei Securităţi. Cluj.U. Va restitui marile averi confiscate după 1945 proprie­ tarilor. Premiul Academiei pentru „Mtneralogeneza zăcământului Sasca Montana" (1988). omul politic care se bucură de cea mai mare credibilitate.D.R. numeroase studii. A avut funcţii de conducere în organizaţia P. lector. în tară şi străinătate.C. Cultivă lipsa de transparenţă în viaţa politică.D. A fost deosebit de activ şi 253 . nu dintr-un imbold personal. a dat interviuri în diver­ se publicaţii.M.D. Republica Moldova. împiedică aplicarea legilor ţării. Marea Britanie. unitate naţională şi credinţă în Dumnezeu". aducând populaţia în cea mai grea mizerie şi umilinţă. Carieră universitarăasistent. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca (1973). După dec. Ce îi reproşează adversarii? Este un valoros profesor geolog. A scris şi a publicat numeroase cărţi..

pe care o consideră o încercare reuşită de subminare a economiei naţionale.T. 3) O Românie a prosperităţii. iar capitalismul care conduce la democraţie.N.S. pe mulţi ia amuzat. menită să conducă la relansarea economiei etc. dorul devine voinţă. eseist şi publicist şi ca semnatar al Proclamaţiei de la Timişoara (1990).. Pentru această ţinută sau pentru că nul considerau un concurent periculos. adversarii nu l-au copleşit cu acuze. Oprirea imediată a reformei în varianta Roman-Stolojan.S. Sigla în campania electorală a fost trandafirul F. Programul electoral prezentat în presă şi popularizat în campania electorală are ca titlu IVoua Românie care „nu este decât România eternă. Koln. dar a primit toate reproşurile inspirate de F. 1991). 1991 . pe alţii ia iritat (pe timişoreni ia adus chiar într-o stare de furie activă). se va întări M. Sfântu Gheorghe. Calus Traian Dragomir observă că în campania electorală a fost singurul care s-a pronunţat decis împotriva comunismului şi care a pronunţat răspicat cuvântul capitalism. subsecretar de stat la Departamentul Informaţiilor (iun. Louvain. transparenţă. şi s-a făcut remarcat prin ţinuta discursului electoral (considerată de unii o calitate. A efectuat stagii „Fulbright" la Universitatea Carolina de Nord. Se impune o atitudine mai fermă în politica externă. Bruxelles.R. vicepreşedinte al F. într-o familie de intelectuali. Gheorghe Funar consideră că C. adică „vom curăţa peştele de la cap". începând cu vârfurile ierarhiei. Noua Românie este prefigurată ca: 1) O Românie unică şi indivizibilă. Şi Caius Traian Dragomir îşi declară opţiunea pentru republică. Comunismul dar şi „elementele neocomuniste ale puterii postrevoluţionare şi altele din afara acesteia şi din opoziţie au încercat să menţină frica la scara întregii naţiuni".nimic nu e mai puternic în noi decât principiul românismului -în deplin respect pentru pluralism şi modernitate. Legături strânse cu românii aflaţi în ţările vecine şi în toate ţările lumii. Se va ajunge ca „la vremuri noi să existe oameni noi pentru un program nou". asigură şi adevărata protecţie socială. Braşov. iar social-democraţia corectează dezechilibrele şi înfăptuieşte protecţia socială. în campania electorală (Târgu Mureş. I. Bucureşti. iar unii ziarişti au propus o ipoteză care a câştigat tot mai mult teren .. 1992).N. „Noua Românie se va naşte din România eternă. Bucureşti etc.S. Ploieşti.D.S. Dragomir este „un satelit al C.S.N. Suceava. în care suferinţa devine bucurie. 1939 la Slatina. Reîntregirea teritoriilor româneşti. 1992). de alţii un defect) destinat mai ales intelectualilor (nu şi superintelectualilor) şi tinerilor. Boston. Candidat la preşedinţia României din partea F. speranţa devine adevăr". Ţebea etc)." şi că ar fi neconstituţional să ajungă preşedinte. S-a făcut cunoscut şi ca poet. 2) O Românie a curajului. de exemplu prin vânzare de acţiuni. doctor în ştiinţe medicale (1971). pentru că în Constituţie nu există un post de tutore aşa cum are 255 . se va adopta o Lege a presei. în deplin respect pentru tradiţie".S. Satu-Mare.-ist. Universităţile de la Oxford. Elementele conservatoare au blocat reforma care trebuie reluată prin accelerarea privatizării şi prin alte orientări cuprinse în Platforma-program „Viitorul azi" a F. în special spre statele vecine. Consilier al primului-ministru (apr. dar pe alte baze. Bonn. A conferenţiat la mstitute şi universităţi din străinătate: Institutul Nobel -Stokholm. Elementele neocomuniste au dezbinat şi vor dezbina naţiunea şi patria ori de câte ori avantajele de privilegiaţi ai fostului regim (care au reuşit să se salveze şi să revină în atenţie) sunt ameninţate. Tot pentru a asigura liniştea cetăţenilor se va modifica şi Codul Penal (se vor înăspri pedepsele).N.înscrierea lui Gheorghe Funar în cursa prezidenţială este doar o diversiune. (din mart. Se va trece la adevărata privatizare. Ce promite alegătorilor? Când va ajunge preşedinte. Absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1963). printr-o schimbare fără ură şi fără răzbunare ce va merge până la capăt". în care „să ne regăsim unitatea . „Nu s-a făcut nimic pentru ca Basarabia să revină cu bunăvoinţă şi demnitate la ţară ". Anticomunismul e de neconceput fără toleranţă (de aici sloganul schimbare fără ură şi fără răzbunare). CAIUS TRAI AN DRAGOMIR. Vor fi înlăturaţi cei care în 1990 au lucrat pentru subminarea economiei naţionale. Evoluţia lui Gheorghe Funar în campania electorală a trezit unora speranţe. San Fran­ cisco.aug. etc. susţinând permanent că va câştiga bătălia pentru Cotroceni şi atacându-şi nemilos adversarii cei mai de temut: Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Sloganul electoral preferat: . dar vom da prioritate relaţiilor cu statele lumii a treia. antrenat în munca de cercetare medicală din Bucureşti. Pe plan extern ne vom orienta spre Europa.N.N. dialog.„Schimbare fără ură şi fără răzbunare".) a fost deseori însoţit de Petre 254 1992 Roman şi de alte personalităţi din staff-ul F. românii vor fi liniştiţi în orice colţ al ţării inclusiv în Covasna şi Harghita. în capitalismul la care aspiră Calus Traian Dragomir indivi­ dualismul este motorul acţiunii omeneşti.1992 ofensiv în campania electorală (Cluj. Născut la 16 iul.

documente compromiţătoare pentru Ion Iliescu.D.U. cea cu care se prezintă în alegeri Ioan Mânzatu.R. Ioan Mânzatu consideră că în România s-a impus o antireformă care ar trebui corectată printr-o lege a privatizării.R. Doi membri al P. pancarte ale F. 1992). MIRCEA DRUC. aşa cum au susţinut păgubiţii. de preferinţă tei sau plopi. care nu este nici ea scutită de dovezile concrete ale antipatiei unor segmente ale electoratului. este „profund liberală". 1941 într-un sat din judeţul Bălţi.N. 1989 deputat în Sovietul Suprem al R. dacă nu va ajunge în al doilea tur de scrutin.-ist. iar dacă va candida în turul doi de scrutin speră în sprijinul opoziţiei. în domeniul politicii externe. De mici incidente nedorite au parte toate partidele. Nu numai cei 6 candidaţi la preşedinţie îşi au susţinătorii lor. valori spirituale".B.S. o lege a protecţiei sociale care împreună să schimbe conţinutul reformei şi săi impună un ritm alert. sunt incendiate. în situaţia în care va apărea alături de Emil Constantinescu în al doilea tur de scrutin. 1992. l-au determinat pe Gheorghe Funar să-1 eticheteze pe Ioan Mânzatu drept un „satelit al C.S. fiecare familie să aibă un acoperiş deasupra capului.S. dobândeşte cetăţenia română şi acceptă propunerea de a candida la alegerile prezidenţiale din partea Mişcării Ecologiste din România. consilier ştiinţific pentru dezarmare în cadrul M. 1992).S. membru al (şi în conducerea) unor importante instituţii ştiinţifice din ţară şi din străinătate. peste chipul lui Ion Iliescu se lipesc afişe electorale ale C. a fost acuzat că este monarhist. au 257 . Cariera ştiinţifică: cercetător la Institutul de Fizică Atomică (1955-1972). li s-au sustras bani şi. judeţul Cluj. flancate de steaguri roşii. La al treilea Congres al Frontului Popular Creştin şi Democrat din Moldova este ales lider (febr. Apoi printr-o politică bazată pe francheţe şi adevăr va face ca ţara „să fie hrănită.D. doctor în fizică (1964). Candidatura lui Mircea Druc a fost contestată. biotehnologie) şi chiar al unor invenţii brevetate ca şi al unor romane şi nuvele sciencefiction. Moldova din partea Frontului Popular din Moldova. România nu trebuie să renunţe la idealul reîntregirii chiar dacă a ratat o şansă sau doar a amânat-o prin recunoaşterea independenţei Moldovei şi prin tratatele semnate cu Moldova şi Rusia. Autorul unui impresionant număr de lucrări ştiinţifice (fizica atomică şi nucleară. în alegerile prezidenţiale Ioan Mânzatu promite să-şi dirijeze elctoratul către candidatul opoziţiei.1992 candidatul F. 1932 la Bobâlna. ce sa deplasat încet şi sigur spre centru dreapta. Este candidatul la preşedinţie din partea Partidului Re­ publican pe care îl şi conduce şi îl consideră o formaţiune de centru la apariţie. după ce fusese desemnat preşedinte al Consiliului Naţional al Reîntregirii. funcţie din care este demis doar peste un an. Născut la 11 aug. cu opţiune pentru „republica parlamentară". iar la 25 mai 1990 Parlamentul din Chişinău 1 a numit prim-ministru.D.G.R". ceea ce n-ar exclude un viitor referen­ dum pentru ca populaţia să aleagă odată pentru totdeauna între republică şi monarhie. declară Mircea Druc în campania electorală şi promite să fie un astfel de preşedinte a cărui primă victorie poli­ tică ar fi reîntregirea ţării: „Dacă voi învinge.N. Platforma-program a Partidului Republican. Afinităţile de conduită politică şi electorală cu C. (1964-1967). A fost destituit din motive politice din postul de profesor la Institutul Politehnic din Chişinău. Absovent al Facultăţii de Fizică şi Matematică a Universităţii Bucureşti (1955). păstrându-şi statutul de candidat independent.. K. din Bucureşti (Aleea Modrogan) a fost jefuit de câteva ori.D. A mai urmat cursuri economice şi de psihologie şi cursuri postuniversitare la Institutul pentru America Latină din 256 1992 Moscova. îmbrăcată. la intrările în mai multe comune au fost agăţate de copaci. profesor la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti. a fondului funciar. „România are nevoie de un preşedinte independent şi echidistant". IOAN MÂNZATU. în persoana lui Petre Roman. consideraţi că unirea este înfăptuită". biofizică. a fost ales în mart. gardist.D.N.A. După 1985 s-a întors în Moscova. portrete ale defunctului dictator.S. să existe medicamente pentru spitale. electronica nucleară. de la Iaşi (24 ian. ci şi alte personalităţi ce n-au reuşit să se înscrie în cursa electorală şi chiar Nicolae Ceauşescu. apoi a lucrat 10 ani în producţie la un Combinat de materiale de construcţie din Moscova. Somptuosul sediu al F. La Piatra Neamţ pe panourile electorale cu chipurile candidaţilor la preşedinţie a apărut şi chipul binecunoscut al lui Nicolae Ceauşescu. satelit al C. Născut la 27 iul. în judeţul Prahova. răsplătit cu premii şi distincţii.D. Autor al unor lucrări ştiinţifice în domeniul manage­ mentului şi al psihologiei managementului. Absolvent al Facultăţii de limbi străine din SanktPetersburg. comunist. dar în perioada de tranziţie „social-liberală" şi „republicană".R. atunci va fi cu adevărat dificil de ales căci „ambii suntem profesori şi mergem în aceeaşi direcţie". în iun. Producem valori materiale.N.E. După aceea facem lucruri mari. iar unor parlamentari F. a garantării investiţiilor şi profitului pentru străini.S.

E. în centrul său de calcul.39%. Prodemocraţia.D.78%.la B. „Să ne dea domnul ministru Babiuc înapoi măcar aracetul. Televiziunea şi radioul transmit. Seara. partidele au găsit cele mai diverse argumente pentru a-şi compromite adversarii. cere birourilor electorale de circumscripţie să reverifice rapid buletinele de vot considerate nule şi să comunice rezultatele în 24 de ore. 258 1992 • 27 sept.N. care dezminte şi zvonul că. cu un prim-ministru care nu trebuie să fie neapărat din partidul majoritar. La 29 sept.O.I.E. chiar dacă alianţa opoziţiei cuprinde 16 formaţiuni politice şi că dacă opoziţia va câştiga alegerile va instaura monarhia. Comitetul Helsinki. că s-a inspirat din programul său de unde a preluat concepţia privind politica de privatizare. pentru tratative.R.S.Ţ.D..R şiP. In Capitală.S.C.C..O.N. Reprezentanţii C.D.E. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România etc. pe lângă obişnuitele informaţii şi reportaje de la secţiile de votare.P.E.S.9% pentru Senat şi 554 948. se analizează perspectivele vieţii politice româneşti după alegeri şi se ajunge la concluzia. Ulm Spineanu.C.S la televiziune.69% pentru Camera Deputaţilor.U. dar trebuie să fie acceptat de acesta. Ioan Mânzatu 3. şi un sondaj de opinie I. trebuia să comunice rezultatele finale.N. La 2 sept. adică 4.74%.R.C.N.S.) cer să li se accepte listele pentru acreditarea observatorilor proprii. Gheorghe Funar schimbă ora mitingului P.D.S. Poliţia le-a amintit că în locul respectiv -nu era voie să se lipească afişe.N.. rezultatele alegerilor. Aflat în impas din cauza abundenţei de voturi nule.D. a revenit asupra deciziei de a permite acestei organizaţii să computerizeze simultan cu B.O.S.N.N. este în frunte. 1 477 201. Mircea Druc 2. Asociaţia 16-21 Decembrie'89. în timpul votării. Liga Naţională a luptătorilor din Decem­ brie '89.-I..D.A.N.A.R. adică 13..O.N. -La o conferinţă de presă. B.C.A. protestează în cadrul unei conferinţe de presă împotriva transmiterii sondajului de opinie I.D. CalusTraian Dragomir 4.8% pentru preşedinţie) care complică operaţiunea de centralizare. a continuat cu un marş şi s-a încheiat printr-un spectacol Ia Sala Palatului.R.R.N.R.N. Emil Constantinescu 30. Ion Iliescu declară că C.17%.R.R.D.R. -într-o şedinţă a Biroului Executiv al C. C. vor câştiga alegerile. şi împotriva refuzului B.D. Candidaţii opoziţiei susţin că dacă va câştiga F. Ziua alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.P.N.D.N. • 28 sept.C.O.S. Gheorghe Funar 10. comunică rezultatele parţiale (82.E. înseamnă de fapt P.U.S.D.2% din totalul secţiilor de votare) ale alegerilor: Ion Iliescu 48.08%.S. a preferat traseul obişnuit: Piaţa Universităţii Piaţa Revoluţiei. unanim acceptată. B. şi de F.A.D. urmat de C. Intră în alertă şi Curtea Constituţională care trebuia să preia rezultatele pentru validare încă de la 29 sept. de la P. care a început în piaţa din faţa Casei Poporului. adică 12.. 10 organizaţii (L. Nicolae Dide.S.C.Ţ.1992 fost arestaţi în timp ce lipeau afişe electorale pe panourile special amenajate din centrul Bucureştiului. 4 # 2 9 sept. -F.N. • 30 sept.C.D.D.D. Biroul Electoral Central (condus de Paul Florea şi compus şi din 14 reprezentanţi ai partidelor politice) a fost cauza multor nemulţumiri. de a admite computerizarea paralelă a rezultatelor votului de către taformaticienii L. C. B. îşi retrage observatorii acreditaţi în " birourile electorale de circumscripţie. în afară de observatorii interni şi-au mai oferit serviciile 11 organizaţii internaţionale. Pentru a nu se intersecta cu mulţimea de susţinători ai C.R. îi va reîmproprietări pe marii moşieri. şi îşi trimite reprezentanţii -Vasile Gionea şi Mihai Constantinescu . bidineaua şi afişele" negocia cu poliţiştii.S. Ion Iliescu vine deja cu soluţii pentru viitorul guvern . Către sfârşitul campaniei electorale mulţi se declară dezamăgiţi de evoluţiile candidaţilor. încheie campania electorală prin mitinguri. La alegerile legislative F. din care rezultă că Ion Iliescu şi F.D. nu o luptă a programelor".un guvern de uniune naţională sau un guvern de tehnicieni acceptat de toate partidele. L.D. Decizia a fost luată de Biroul Executiv al F.R.E.R.F. se vor reface structurile comuniste. Corneliu Coposu o consideră „un concurs de înjurături.75%.D.N. că este exclusă colaborarea cu F.D. 259 . dar întârzie datorită numărului mare de voturi anulate (1 561 762.. F. Ca şi candidaţii la preşedinţie. deoarece B. încearcă să demonstreze că nu poate fi nici o legătură între conceptul de privatizare directă propus de C. • 23 sept. acuză C.C. în calitatea lui de membru al conducerii P.S. lăsându-i pe ţărani fără pământuri şi îi va repune în drepturi pe marii proprietari din industrie ceea ce va duce la un şomaj de masă şi la sărăcirea populaţiei.FA.U.D. se va pune frână reformelor şi democratizării ţării şi vom rata şansa de integrare în organismele democratice europene şi americane.S.S. nu acceptă ideea colaborării cu F. şi cel de privatizare indirectă susţinut de F.N.E.

. -Ecouri după primele rezultate la alegerile din 27 sept. elaborat în urma sesizării comisiei de anchetă a Senatului pentru stabilirea adevărului şi diminuarea suspiciunii. liderul grupului parlamentar F.S. de ştiinţă şi imaginaţie " .U.N. Această presupunere „este un scenariu S. cu siguranţă. a transmis fiecărui congresman o scrisoare în care pleda pentru un vot favorabil acordării clauzei. refuzul de care au avut parte observatorii L. 1990 . în al doilea rând.U. şi fără Roman..) Poate ar merge la emisiunea aceea T. Lawrence Eagleburger. pentru a se putea consacra integral campaniei electorale. Emil Constantinescu evocă unele bizarerii care au marcat şi alegerile parlamentare în faza de centralizare a rezultatelor: numărul nefiresc de mare al voturilor anulate. pentru că n-a sprijinit aşa cum se cuvine campania . 1992. -Camera Reprezentanţilor din Congresul S. Tom Lantos susţine că Guvernul postcomunist din România s-a făcut vinovat în ultimii ani de flagrante violări ale drepturilor omului faţă de etnicii maghiari.: „Reîntoarcerea la trecut nu mai este posibilă" -declară Ion Iliescu. Eagleburger vizitase România şi se declarase mulţumit de evoluţia procesului de democratizare. Concluzia Raportului: nu există temei legal pentru a declanşa urmărirea penală împotriva unui ministru pentru că încă nu avem o Lege a răspunderii ministeriale. O altă cauză care a influenţat votul congresmanilor a fost.. germani şi ţigani.N. Senatorii au votat suspendarea lucrărilor până la 12 oct.U.U. Americanii explică refuzul prin „furtul a un milion de voturi la alegerile din 27 sept. Vicepreşedintele F.A. neîncrederii şi prezentării false a unor fapte de corupţie cu caracter grav. din 11 oct. Petre Roman: „E posiuii să asistăm la o stagnare a reformei".1992 după alegeri. Radu Berceanu. Campania electorală ce se desfăşoară în S.N. „Electoratul român este sfâşiat între două tendinţe: palma de viitor şi teama de stagnare".S. • 3 oct. .Emil Constantinescu cere arbitrajul Curţii Consti­ tuţionale pe care o invită să vegheze „la desfăşurarea corectă a scrutinului prezidenţial". pretins săvârşite în perioada 10 mart. „ Cel mult 10% din numărul tinerilor cu drept de vot s-au prezentat la urne. respinge proiectul de rezoluţie înaintat de George Bush prin care se recomanda acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României.A.A. când au propus centralizarea paralelă a datelor în centrul lor de calcul şi diferenţa mare între rezultatele parţiale ale Biroului Electoral Central şi ale Convenţiei Democrate.O. Cu o zi înaintea votului. 1992" (Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti).N. partide din toate mediile. 261 Radu Ceontea.. instabilitatea economică a ţării şi câştigarea alegerilor de către foştii comunişti". • 1 oct. din Camera Deputaţilor. Şi o glumă din partea presei: Datorită numărului şi diversităţii neregulilor electorale semnalate de persoane. 1991.-ul".D. F. văzând actul ruşinos făcut de o mare parte din poporul român în ziua de 27 sept.-ul nu se aliază cu F. a fost implicat în ample acţiuni antidemocratice. secretarul Departamentului de Stat al S..N. iar după 1990. provoacă un adevărat scandal naţional.D.N.R. Românii explică insuccesul prin alte cauze care ar fi fost determinate de „un complicat joc de culise".dec. ca preşedinte al României. lobby-ul antiromânesc al senatorului american de origine maghiară. „ Studenţii Universităţii din Bucureşti sunt consternaţi.S.D.S. în contrapondere pensionarii au mers la vot şi au votat cu domnul Iliescu şi F.F.e de părere Victor Boştinaru. Mai dramatic este însă faptul că „trecutul rămâne încă 260 19S2 actual în România" (Le Figaro).. pune punctul pe i: „Şi cu Petre Roman. La Şedinţa Consiliului Naţional se propune şi se votează suspendarea din funcţie a preşedintelui în exerciţiu al partidului.S. P.A. Acesta a adresat la rândul lui Camerei Reprezentanţilor o scrisoare concludentă fie şi doar prin titlu: „Votaţi NU în legătură cu clauza României". opune unui preşedinte republican un contracandidat demo­ crat ce conduce detaşat în sondajele de opinie şi care e sprijinit de un Congres cu o majoritate democrată. născocit de Alexandru Mironov (. De fapt. partidul îl va sacrifica pe Petre Roman. Ion Iliescu a deţinut funcţii importante sub fostul regim comunist dictatorial al lui Ceauşescu.V. sistarea temporară a centralizării datelor pentru renumărarea voturilor şi examinarea voturilor anulate. candidat cu cele mai mari şanse în al doilea tur de scrutin." (Marian Munteanu). In Senat se citeşte Raportul Procuraturii Generale. Declaraţii din tabăra învinşilor: Emil Constantinescu: „Voi încerca să îmi asum o misiune asemănătoare cu Avocatul Poporului!". ziarul Adevărul anunţă formarea unei „Mici enciclopedii a greşelilor electorale". Se poate presupune că democraţii din Congres au plătit o poliţă administraţiei republicane care recomandase acordarea clauzei ţării noastre. Tom Lantos. Pentru acest apel imperativ a avut două argumente: acordarea clauzei tocmai în acest moment va fi interpretată şi ca un sprijin pentru Ion Iliescu.

aşa cum au dovedit în campania electorală (. 1992. se instalează rapid o nouă echipă: Gheorghe Funar. • 6 oct. dincolo de confruntările care au marcat competiţia electorală.1% din total. pentru a aborda -de această dată cu profunzime -problemele complicate cu care se confruntă societatea româneas­ că şi. şi alta care păstrează o anumită rezervă faţă de P. 116. Cei detronaţi au şi ei ceva de spus. B.N. efectul diferenţelor de program. După ce B. adică 36.S.U.) Ion Iliescu a votat la ora 6.E.]. cei care s-ar fi dorit haiduci nu sunt decât nişte haidamaci lipsiţi de scrupule. Până la orele 14 au votat aproximativ 5.R... 41 (Bucureşti). La puţin timp după ce a votat a declarat ziariştilor: „Şi. Radu Ceontea: „Aceiaşi clujeni care au spart «Vatra». • 12 oct. U. 9 (Brăila). • 5 oct. firească.M. este.R. împotriva C. Ion Iliescu declară că se simte onorat deoarece electoratul a făcut dovada civismului şi a responsabilităţii. Ioan Gavra şi Cornel Brahaş. pentru stabilitate poli­ tică. pentru unii membri. Furtuna din P.R. (vezi anexa nr..R.'92. şi P.S. (Absenteismul este sesizat şi comentat de presă: «Cu un entuziasm tomnatic am votat viitorul preşedinte al României» -se poate citi în România liberă [ 12 oct.U. • 7 oct. Ioan Gavra: „La P. şi Gavra. în Senat Radu Ceontea va demisiona din P. prim-vicepreşedinte al P.N. dorindu-i să exercite cu cinste înalta funcţie în care va fi investit. Demisionează imediat din funcţie şi vicepreşedintele Ioan Alexandru Crişan. argumentând că este lipsită de o minimă moralitate analiza activităţii şi sancţionarea lui Radu Ceontea în lipsa acestuia (Radu Ceontea na fost invitat la şedinţă). Noii şefi ai P. vicepreşedinţi. îşi precizează poziţiile. am câştigat noi toţi". spiritul de toleranţă. şi consideră necesară colaborarea cu C. la vârf. a maturităţii politice şi sociale.N.M. 17 (Dolj). Şi vice­ preşedintele Alin Drugă este desărcinat de atribuţiile care îi reveneau. nu a fost vorba de nici o lovitură de stat. demisi­ onează din funcţie. 1992 (vezi anexele nr..S. C.E.S. învingătorul 263 . ci de aplicarea la solicitarea unor preşedinţi de filiale a prevederilor art. dar nu aţi votat pentru viitorul acestei ţări. să găsim limbajul necesar comun pentru a sta împreună în jurul aceleiaşi mese.E. comunică rezultatele definitive ale alegerilor parlamentare din 27 sept.R..N.C. contestă alegerile din circumscripţiile 3 (Argeş).R.L.. • 4 oct. solicitarea acestora a fost normală. să le redaţi speranţa. 7).C.30..S.R.U. aroganţă şi lipsă de discernământ. şi P. Petru Burcă. având ca rezultat dispariţia unui număr nefiresc de mare de voturi în fiecare circumscripţie. Tudor Florescu demisionează din Biroul Elec­ toral Central căruia îi reproşează lipsa de corectitudine a alegerilor. Acestora li se alătură Sindicatul Solidaritatea Şoferilor care îşi sfătuieşte membrii să nu voteze „cu actuala putere neocomunistă". Motivele contestaţiei: numărul foarte mare de liste speciale şi de voturi anulate. ceea ce a făcut ca B. -C. singurul în măsură să garanteze schimbarea imaginii României şi dezvoltarea unor relaţii economice internaţionale care să asigure o autentică relan­ sare economică. împreună.Aveţi curajul să plecaţi urechea la sfatul tinerilor.N..M. ideologie şi manieră a demersului politic între cele două grupări din conducerea partidului care coexistau tot mai anevoie: una care e gata să încheie o alianţă cu P.U.M. Aţi votat pentru trecutul vostru.M. Prin urmare. şi chiar cu P. Ziua celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. „Din confruntarea elec­ torală cu domnul Emil Constantinescu au câştigat democraţia.M. 27 din Statut.M. în locurile eliberate.".R.R. Aveţi curajul să opriţi tinerii lângă voi. a convingerilor şi opţiunilor democratice. Emil Constantinescu îl felicită pe viitorul preşedinte. stabilitate socială precum şi noi locuri de muncă". în al doilea tur de scrutin: „Un parlament infectat de forţe comuniste-naţionaliste nu poate 262 1992 fi contracarat decât de un preşedinte democrat. -B.D. 37 (Teleorman).U. • 11 oct. rezultatele finale nu pot fi comunicate deoarece printre voturile nule au fost identificate voturi valabile.N.) Se cunosc prea bine şi buba. aşa cum ne-o dorim fiecare dintre noi". în urma inactivităţii şi. din Bucureşti. mai ales.D. a declaraţiilor deplasate făcute de unii membri din conducerea partidului".R.C. comunică rezultatele finale ale alegerilor prezidenţiale din 27 sept.9 milioane de alegători. să trimită toate procesele verbale înapoi în teritoriu pentru reverificare. Acum câteva zile aţi votat în haine de sărbătoare. .. Frăţia şi Alfa susţin candidatura lui Emil Constantinescu la preşedinţie.1992 electorală a candidatului peunerist la preşedinţie.E. să punem umărul la clădirea societăţii." „Scrisoare către români" . dominaţi de o impetuozitate sus­ pectă.D. adevărul. (2 nov. Pentru alegerile parlamentare.N. 26 (Mehedinţi).). comunică datele parţiale ale alege­ rilor prezidenţiale din care reiese avantajul net al lui Ion Iliescu.D.C. 14 (Constanţa). şi javra. Scandalul este naţional.R. ahtiaţi după putere şterpelită. la secţia de votare nr. acum vor să frângă partidul ei şi să-1 îndrepte pe un drum care se închide în bariera roşie.R. preşedinte interimar.R. B. 8 şi 9). Ioan Gavra revine şi îl acuză pe Ceontea că ar ti condus partidul spre stânga şi exclude alianţa cu P.Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti.

-Tudor Mohora la Camera Deputaţilor.D. cât şi în ce priveşte guvernarea. Oliviu Gherman găseşte oportun un guvern 264 1992 de larg spectru politic. -Sergiu Cunescu la Camera Deputaţilor. -Dan Cristian Popescu la Camera Deputaţilor.L.L.. ce ar fi putut ajuta acest partid să depăşească pragul de 3% necesar reprezentării în Cameră.28%.N.D. Ialomiţa . se unesc în Partida Naţională sub conducerea lui Adrian Păunescu.D.R. Partidele politice reacţionează prompt. • 19-20 oct. Theodor Stolojan prezintă presei şi apoi dă publicităţii Raportul guvernării în perioada oct. • 15-16 oct. „Am demonstrat că România.N. conform preferinţelor electoratului.. Ion îliescu va fi. P.1992-1996. P.U. privind problema naţională.N.73%.D.A. guvernul viitor trebuie să continue pentru că e uşor să pierzi echilibrele. U. în care se cerea o verificare a voturilor nule.D.T.S.A.M. -Vasile Văcaru la Senat şi Dan Marţian la Camera Deputaţilor. comunică rezultatele definitive ale alegerilor prezidenţiale din 11 oct. care sunt combătute cu argumente forte de numeroşi senatori. Comisia de validare a mandatelor de deputaţi respinge contestaţia P.D.Ion îliescu 52.N.R. Alianţa Liberală (P. Adrian Păunescu (na ieşit din P. + P. dar e greu să le câştigi".N. Am pus bazele stabilizării economiei. Emil Constantinescu face un Apel la solidarizarea tuturor forţelor interne şi externe pentru a convinge forurile competente din S.S. Judeţele care l-au preferat pe Ion îliescu: Botoşani . P A C .R. în Senat P. • 22 oct.1992 afirmă că doreşte o colaborare cu toate forţele politice pentru a reclădi România • 13 oct. -Nu numai executivul predă ştafeta. constată că se folosesc termeni inexistenţi în dreptul internaţional. 1991 -oct. Cât despre pactul social.L.C.R. aminteşte că minoritatea maghiară face parte din naţiunea română.06%. e capabilă să învingă greutăţile tranziţiei.S. P. autoadministrarea pe baza principiului autonomiei comunitare. Adrian Năstase ar dori un pact politic cu partidele reprezentate în Parlament.37%. La.) din Camera Deputaţilor e condusă de Dinu Patriciu.A. în vederea alcătuirii guvernului.E. • 23 oct. un an de la învestitură.R. preşedintele României.D. Valentin Gabrielescu la Senat şi Ion Diaconescu la Camera Deputaţilor (P.C. Adrian Păunescu încearcă să demonstreze că Securitatea a avut şi oameni cărora românii le datoreză enorm şi că el însuşi a fost urmărit de Securitate şi a avut permanent spirit critic la adresa vechiului regim. poate reuşi. Reacţia U.N. în Camera Deputaţilor. iar P. -Petru Dan Lazăr la Senat şi Ioan Gavra la Camera Deputaţilor. P.Ţ.D.63%. -Ion Aurel Stoica la Senat şi Adrian Severin la Camera Deputaţilor. F.U.L. Corneliu Vădim Tudor ameninţă.N. -Al. Timiş -63. acesta ar fi posibil doar dacă F. ar prezenta un program acceptabil de continuare a reformei. • 24-25 oct. P.6%.A.C. P. Lăszlo Tokes merge mai departe şi înscrie propunerea lui Katona Adam în Declaraţia U.99%. P.E.DA. atât în ceea ce priveşte continuarea reformei. în care se invocă autonomia comunităţilor etnice şi religioase. în următorii 4 ani .T.M.R.). Repartiţia opţiunilor electoratului în diversele zone ale ţării: Bucureşti .80.U. Călăraşi .AT.. cu un minim de voinţă. să revină asupra deciziei de a amâna acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României.R.L.N.R. provoacă 265 . consideră că suntem în faţa unui act anticonstituţional. Senatul ia în discuţie preten*iile U.L.M. pe care le-a îndeplinit mulţumitor. Satu Mare -66.86%. B.C. Premierul consideră că echipa sa a avut în vedere două obiective.01%.N. Covasna-85.S.82.M.D. Ion Diaconescu crede că e greu de realizat un guvem de uniune naţională şi că partidul învingător trebuie să-şi asume răspunderea guvernării. Dumitru Popescu-Necşeşti (P. desigur cu unele reproşuri ce i s-ar putea adresa: asigurarea de alegeri libere şi corecte şi oprirea declinului economic prin creşterea economică zero. P.N. La lucrările Consiliului Naţional al Delegaţilor U.C. Cei vizaţi se apără.M. Petre Roman propune ca partidul care a câştigat cel mai mare număr de voturi să guverneze singur şi să-şi respecte promisiunile făcute în campania electorală.S.A.R. Noul Parlament îşi constituie grupurile parlamentare care îşi desemnează conducătorii: F.C.N.Ţ.) cere invalidarea mandatelor lui Cor neliu Vădim Tudor (pentru propa­ gandă şovină şi ură de rasă).R.R.M.+P. F. 1992 (vezi anexa nr. şi P.C. La Senat. Emil Constantinescu 47. Buzău 80.D. 7). 1992.M. mai avea nevoie doar de vreo 120 de voturi.M. ci şi legislativul.N.N. -Stelian Tănase la Camera Deputaţilor.D.R. Katona Adam propune să se pună în discuţie la preşedinţie problema autodeterminării.S.R. La Palatul Cotroceni au loc consultări între liderii formaţiunilor politice reprezentate în Parlament.C.M. La 29 oct. P. -Verestoy Attila la Senat şi Tokay Gyorgy la Camera Deputaţilor. Ioan Alexandru speră să calmeze spiritele şi îi ridică în picioare pe senatori pentru a spune o rugăciune.82.N.82%.R.S. P. Judeţe în care a dominat Emil Constantinescu: Harghita-90.) şi Ştefan David (a fost şeful Securităţii din Caras Severin).D. Popovici la Senat.D.D.

Chestori: Doru Ioan Tărăcilă. Ioan Gavra.D. în Parlament se definitivează structurile de conducere.D.C. Gheorghe Toduţ. în vederea formării Guvernului. Despre aceste formaţiuni pe care opoziţia le consideră extremiste Dan Marţian a afirmat că trebuie atrase la guvernare „pentru a le democratiza". Secretari: Ionel Roman. promovând până la funcţia de director al Direcţiei de sinteză económico-financiara.L.L.Brătianu îi îndeamnă pe toţi cei care conduc organizaţiile P. -propunerea candidaturii la preşedinţie a ex-regelui Mihai fără consultarea acestuia în prealabil.S. şi F. 1943 în oraşul Bolgrad -Basarabia. este singura forţă capabilă să refacă adevărata mişcare liberală. Ioan Păun Otiman. Chestori: Emil Stoica. Tătărescu la Guvernul din 1945. negociind de pe poziţii de forţă.R.) în confruntarea pentru preşedinţia Camerei Deputaţilor. secretar general al P. Adrian Moţiu. intermediată de Radu Ciuceanu.S.şi-au făcut şi reproşuri: -intrarea în C. cu temeinice cunoştinţe în domeniul macroeconomic şi al mecanismelor economiei de piaţă. în 1990 a ajuns în funcţia de ministru-adjunct la Ministerul Economiei Naţionale. Nimeni nu-1 prea cunoaşte. preşedintele Curţii Constituţionale. Vasile Gionea. Mircea Ionescu Quintus care îşi şi dau demisia 266 1992 din conducerea partidului şi ministrul George Danielescu ce părăseşte imediat adunarea. contra F. învingându-1 pe candidatul C..D. Radu Ciuceanu. • 28 oct. 267 .S. 2) Existenţa unui program de continuare a reformei şi democratizării în concordanţă cu programele opoziţiei.S.D. Corneliu Vădim Tudor.M.R. Sergiu Cunescu) cu o temă la ordinea zilei: negocierile F. Eugen Dijmărescu. Paul Popescu. • 4 nov. amintind de participarea disidenţilor liberali conduşi de Gh.L. Camerele reunite ale Parlamentului primesc jurământul preşedintelui României.S.Conferinţă de presă cu participarea unor membri din conducerea partidelor de opoziţie (Adrian Severin.L. Toţi cei prezenţi comunică ziariştilor decizia lor de a nu participa la guvernare pentru că F. că P. Kozsokâr Gâbor.R.N. s-a întors la Iaşi. După ce se invocă factori negativi obiectivi se găsesc şi ţapi ispăşitori: I.L.D. -ieşirea din C. afirmă: „Am călcat în două mari gropi: intrarea în Convenţie şi ieşirea din Convenţie". V. iar despre autonomie teritorială nici nu a fost vorba. . în scopul refacerii mişcării liberale considerând.L. şi cu alţi liberali din celelalte partide. pentru alegerile locale. interpretată ca o tentativă de cauţionare a sistemului neocomunist. în ceea ce priveşte pactul politic pe care F. după un scandal memorabil. Ion Raţiu.N. Vicepreşedinţii Camerei: Dan Marţian.L. Verestoy Attila vrea să impună ideea că propunerea U. Sorin Lepşa. • 31 oct.N. fără Câmpeanu". .R. -Pe de altă parte P.N.R. La Palatul Cotroceni Ion Iliescu anunţă: . (Nicolae Văcăroiu -Născut la 5 nov. Ion Diaconescu. adică ora la care toată lumea va afla numele noului primministru: Nicolae Văcăroiu. Vicepreşedinţi: Dan Mircea Popescu.C. în familia unui ceferist. Mircea Muşat. a fost înţeleasă greşit. îl propune partidelor ce nu vor participa la guvernare. dar Ion Iliescu îl prezintă: om al reformei. Ion Iliescu. şi P. Secretari: Mihai Matetovici. La adunarea generală a Delegaţiei Permanente a P. că maghiarii nu doresc decât să se respecte prevederile constituţionale şi cele cuprinse în Legea administraţiei locale. Radu Berceanu. Ion Diaconescu este de părere că acceptarea acestui pact ar anihila opoziţia şi ar aduce prejudicii ideii de democraţie.A sosit ora H!". A fost şi cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice şi la Universitatea Bucureşti. • 30 oct. Ioan Lup. -Emil Tocaci.S.D.N.N. Alexandru Konya-Hamar. motivată de unii lideri prin riscul trans­ formării C.D. din ţară şi din Capitală să adere la P. Adrian Năstase 1-a învins pe Victor Babiuc (adică F. ceea ce ar fi condus la mari nemulţumiri printre membrii şi simpatizanţii partidului. ar fi ignorat condiţiile puse de opoziţie şi pe care aceasta le con­ sideră obligatorii: 1) Absenţa dintr-o eventuală coaliţie a P. A lucrat la Comitetul de Stat al Planificării.R. -zvonul unei înţelegeri între Ion Iliescu şi Radu Câmpeanu. 1992.N. cu disponibilităţi pentru dia­ log.N.M. La adunarea generală s-a mai examinat şi oportunitatea unirii cu N.N.L. Activitate febrilă în tabăra liberală.D. desigur. liberalii fiind doar între ei presa n-a avut acces .N.1992 nedumerire şi nervozitate. n-a fost primit la adunare şi.D. ex-vicepreşedinte al P. apoi şef al Departamentului de preţuri. Absolvent al Facultăţii de finanţe-credit a Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti -1964.participarea la guvernare în cabinetul Stolojan.P. Călin Anastasiu. Dinu Patriciu.L.S.N.M.D. Cristian Zăinescu. prezintă actul de validare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 11 oct.N..D. într-un megapartid.C. Vintilă I.N. în Senat Oliviu Gherman a câştigat preşedinţia. Chiar dacă şi-au explicat înfrângerile prin acţiunea unor factori obiectivi. Săndulescu. cheamă la unitatea liberalilor. şi iniţiatorul proiectului „P..N.D. liberalii lui Câmpeanu îşi evaluează eşecul în alegeri şi stabilesc răspunderile.

L. Sunt un specialist nu un politician".S. .. şi F. Actul de guvernare este un act politic". adică să pună un gospodar.N.D. să existe o gândire economică coerentă.N. Trebuie mai întâi să vedem care este formaţia şi după aceea vom lua o decizie". stabilirea tacticii şi strategiei partidului.S. Ion Iliescu îl salvează de capcana unor întrebări care îl găsesc nepregătit. Nu mă deranjează să fiu un prim-ministru de sacrificiu. Oliviu Gherman: „Aşteptam ca în România.N." încă din prima zi primul-ministru pronunţă apăsat cuvântul reformă. Petre Roman: „Nu-i o personalitate politică. Sergiu Cunescu: „Nu ştiu dacă îl vom susţine pe primul-ministru. Să dea Dumnezeu să avem la vremuri mari oameni mari". mişcare tactică neagreată de Grupul pentru Reforma Morală şi Politică a P. de vreo trei ani. spectaculoase pentru toată lumea.S. Corneliu Coposu: „Noi nu susţinem un guvern de tehno­ craţi. distanţarea de forţele politice democratice.N. Deoarece în comisii se promovează. rămâne neterminată o lucrare de interes imediat „Calcularea taxei pe valoarea adăugată".D. Sunt criticate deplasarea spre stânga a partidului.S. în legătură cu aplicarea în continuare a reformei.-ului. se opresc sau se modifică legile. . lipsa de democraţie din interiorul partidului unde deciziile se iau în culise doar de câteva persoane. în primele ore ale carierei sale de prim-ministru. El anunţă fuziunea P..S.L. Noi am promis că vom susţine un guvern omogen politic al F. . continuă să militeze pentru renaşterea acestui partid. Eugen Dijmărescu: „Un bun specialist în taxe şi impozite. Din păcate.) Până acum.A. în special în ceea ce priveşte modul de gestionare a averii sale. nu ştie mai nimeni ceva despre noul prim-ministru (.) Primele declaraţii făcute presei: „Nu sunt membru F. Gheorghe Funar: „Este îngrijorător că persoana desemnată să formeze noul guvern este un independent şi fiind independent riscăm să ne conducă la aceleaşi efecte în politica pe care o va adopta ca şi Guvernul Stolojan ". pentru atribuirea comisiilor.fiecare partid a încercat. a făcut parte din echipa de specialişti care a purtat tratative cu F.L. Grupul pentru Reforma Morală şi Politică a P. 268 1992 Corneliu Vădim Tudor: „Mă bucur că domnul Ion Iliescu a respectat ceea ce l-am rugat noi. ori în spiritul anului '92".L cu N. „Eu sunt pentru întărirea controlului statului..U. Banca Mondială şi alte organisme financiare internaţionale.Am avut Ienăchiţă Văcărescu.D.I. Problema cen­ trală este dacă. A coordonat reforma în domeniul fiscalităţii. vor consolida reforma şi îi vor da coerenţă. Rezultatele definitive ale alegerilor prezidenţiale din S.D.N.românii află cine va fi noul prim-ministru. Horia Rusu: „Consider că încercarea de a depolitiza politicul care s-a făcut acum va avea consecinţe extrem de grave asupra societăţii noastre în viitor. avem Văcaru şi Văcăroiu.".N. La o conferinţă de presă. în ce priveşte sprijinul din partea celorlalte partide. în special între F. o vor adapta realităţilor economiei româneşti în condiţiile unei serioase protecţii sociale. Republicanul George Bush trebuie să-şi ia adio de la Casa Albă deoarece nu a reuşit să se impună decât în 17 state. Reacţii la numirea primului-ministru: Theodor Stolojan: „E un om deosebit. avem două variante -ori înţelegem politica în spiritul anilor '20. îl indică pe democratul Bill Clinton drept învingător în 33 de state.L. în sfârşit. prin diverse metode. reuşeşte să-şi redreseze autoritatea guvernului asupra sectoarelor economice şi financiare".. ale cărei legi -după cum afirmă -corectate şi aplicate sistematic. iar americanii cine va fi viitorul preşedinte al S." Adrian Năstase: „Este un prim-ministru care se adresează omului de pe stradă".. dar răspunde mulţumitor la celelalte. S-ar putea să se îmbrace în haina F. iar eu în Ministerul Finanţelor". pentru modificarea statutului.4 nov. dar nu vreau să spun că aceasta prevesteşte ceva".. Se cere convocarea Conferinţei Naţionale Extraordinare pentru demiterea conducerii în frunte cu Radu Câmpeanu.S. să revendice cât mai multe comisii. care în aceeaşi zi se pronunţă cu ardoare pentru unificarea mişcării liberale. la vremuri mari am avut oameni mici. a lucrat la introducerea taxei pe valoarea adăugată.U A.M. -în Camera Deputaţilor se termină lupta dusă de câteva săptămâni. -Şi Radu Câmpeanu este activ.N. deşi regulamentul prevede ca 269 ..1992 secretar de stat şi şef al Departamentului de impozite şi taxe din Ministerul Finanţelor.N. fostul premier declară că are încredere în noul prim-ministru şi că poate pleca „foarte liniştit". asumându-şi pe deplin politicile şi instrumentele economiei de piaţă. Presa află că datorită promovării. membrii grupului promit o moţiune şi o alternativă la actuala conducere a P. • 9-10 nov... nu ţin la scaun.. Am lucrat foarte mult împreună când dânsul lucra în C. alegerea noii conduceri.în aceeaşi zi .P. nu sunt membru al nici unui partid.N. Poporul a muncit pentru această proprietate şi trebuie să eliminăm abuzurile în distrugerea ei. Nicolae Văcăroiu este asaltat de întrebări.P.

deşi consideră că nu e nevoie ca Raportul să fie aprobat de aceştia.N. după ce Guvernul Roman cu ajutorul ministrului de finanţe Stolojan şi sub privirile prea îngăduitoare ale lui Ion Iliescu a risipit şi haotizat uriaşa moştenire a epocii socialiste. ordine publică şi siguranţă naţională (F. să fiţi îngăduitori pentru că cei care au încercat să facă ceva şi n-au 270 1992 reuşit poate sunt mai buni decât cei care au încercat să facă nimic şi au reuşit". de apărare.R.). • 11 nov. drepturile omului.N.D.+P.). muncă. cultură.R. Concluzia este că alegerile s-au pierdut la sate şi de aceea se fac planuri de seducere a acestor zone şi în primul rând a intelectualităţii săteşti.D.N. mulţumeşte celor care au avut un cuvânt bun pentru echipa sa.N. Comisiile parlamentare din Senat (la 12 nov.N.D.D. Theodor Stolojan. admimstraţie publică. sănătate.). acceptă să răspundă la întrebările senatorilor.C. culte şi problemele minorităţilor naţionale (minorităţile naţionale.N. cultură. Corneliu Vădim Tudor reacţionează din nou: „Dumneata ai fost lector de partid la medi­ cină şi construcţii. O asemenea afirmaţie atinge multe răni încă neînchise. nu sunt puţine şi nici delicat formulate.A fi confruntaţi astăzi cu noi politicieni. Apare şi o idee mai îndrăzneaţă „puţin cam utopică. El ripostează afirmând că acuzaţiile grave aduse Guvernului Roman şi Stolojan nu pot fi combătute pe parcursul a trei.R. ex-premierul face o trimitere la „cei care doresc o reîntoarcere la vechiul sistem" şi care i-au zădărnicit multe iniţiative şieforturi.N.C.D.Ţ. F. F. imunităţi şi validări (F.S. „De la alegeri C. titulatura.C.S.M. a început să moară" zice Petre Mihai Băcanu. administraţie publi­ că şi amenajarea teritoriului (P. industrie alimentară şi silvicultură (P.N. Referindu-se la condiţiile grele în care a guvernat. iar pe cei care „i-au adresat cuvinte mult prea grele" şi pe care el apreciază că nu le merită.D.D. învăţământ şi cercetare ştiinţifică (F.S.).).). industrie şi servicii speciale (P. Astfel a ajuns România o ţară subordonată finanţelor mondiale. în încheierea uneia dintre cele mai trepidante şedinţe prin care noul Parlament s-a afirmat în viaţa politică a tării. • 11-12 nov. adică îndeplinirea programului de colonizare a României. Conflictul continuă în ciuda avertizărilor insistente ale clopoţelului prezidenţial.S.S. finanţe. a pierdut în faţa F. cercetarea abuzurilor şi petiţii (P.).). nu înseamnă că intrăm în democraţie". Theodor Stolojan (al cărui Raport de guvernare n-a mai fost dezbătut şi în Camera Deputaţilor). apărare. Regulamentul mai prevede ca fiecare Cameră să-şi stabilească numărul de comisii. în noul Parlament fiecare Cameră şi-a desemnat o comisie pentru politică externă (Parlamentul format în '90 avea doar una) pentru atribuirea căreia s-a luptat mult şi aprig. privatizare (P.). O dată cu apariţia lui Petre Roman la microfon izbucneşte cu adevărat scandalul. artă şi mass-media (P. altele decît cea maghiară). bănci (P. în sală se dezlănţuie furtuna. îi respectă totuşi în continuare „ca reprezentanţi ai electoratului care i-a învestit".N.C. Theodor Stolojan se apără: „Judecând politic vechiul Parlament şi încă actualul Guvern. nu eu. ordine publică şi siguranţă naţională).1992 distribuirea comisiilor să respecte procentajul obţinut la alegeri de fiecare partid. protecţie socială şi problemele şomajului (U. dar nu festivă" a Alianţei Civice.S.Ţ.).S. agricultură. corupţie şi pentru petiţii.). Când Petre Roman încearcă să-şi continue expunerea e anunţat că mai are trei minute. începând cu lipsa unui sediu şi sfârşind cu rezultatele alegerilor. economică (F.D. se încheie atribuirea acestor comisii partidelor): drepturile omului (P. la împlinirea a doi ani de existenţă. agricultură şi viticultură. juridică.).D. Deoarece acuzele la adresa guvernării sale.M.N. de numiri. tatăl dumitale a fost general sovietic".M. competenţele şi numărul de membri. disciplină. Atacat din toate părţile. îşi exercită autoritatea asupra a încă trei comisii importante: politică eco­ nomică. Petre Roman contraatacă: .).D.R.N.Ţ. Urmează Adrian Păunescu pentru care ceea ce au înfăptuit echipele guvernamentale de după 1990 a fost o tristă farsă. Conferinţă de presă „oarecum aniversară. reformă şi privatizare. cu fabricile şi uzinele construite din sudoarea poporului pierdute în mâinile samsarilor şi bişniţarilor străini.N. '92. Sărbătorirea prilejuieşte o sinteză a dezamăgirilor. învăţământ şi ştiinţă.Ţ. după ce prezintă Raportul asupra guvernării în perioada oct.R.C.N.). în Camera Deputaţilor. muncă şi protecţie socială (P. ecologie şi sport (F.S.M. Alte comisii în Camera Deputaţilor: buget.N.R.).). puţin cam 271 .D.N. iar clopoţelul lui Oliviu Gherman se zbate neputincios.D. rămâne cu două comisii (cercetarea abuzurilor. arte şi mijloace de informare în masă (Partida Naţională = P.M.S.U. '91 -oct.A.U.R. F. juridică.U.R. patru sau cinci minute.). sănătate şi familie (U. Theodor Stolojan şi Petre Roman în Senat.C. care şi-a adjudecat comisiile de politică externă din ambele Camere. dar mai ales la adresa lui Petre Roman. amenajarea teritoriului şi echilibrul ecolo­ gic (P. de disciplină şi imunităţi. având obligaţia să respecte atribuţiile comune. dar vechi servitori ai ceauşismului. la ultima sa apariţie în Parlament. domnilor senatori.A.).N.S. vă rog.

E. Ar fi fost neserios din partea unei echipe guvernamentale noi să prezinte în faţa dumneavoastră un astfel de program.S. pentru că „s-a opus reformei" şi a doua oară când s-au restructurat posturile de secretari de stat. Partidele din opoziţie îşi fac cunoscute obiecţiile împotriva programului de guvernare al lui Nicolae Văcăroiu şi a componenţei echipei guvernamentale. totuşi României i se repartizează cote mai mici de export pentru produsele agricole decât ţărilor Trilateralei. -Verdictul Curţii Constituţionale în legătură cu Legea privind măsuri premergătoare reglementării situaţiei juridice a unor imobile trecute în proprietatea statului după 23 aug. râsete în sala Parlamentului. Iar pentru perioada următoare. pînă în 1996 se enumera câteva orientări de maximă generalitate.1992 fantezistă" cum o consideră Ana Blandiana. • 19 nov.Parla­ mentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiţiei în legătură cu aceste imobile.N. Nicolae Văcăroiu prezice că echipa sa va guverna 4 ani. Prezentându-i. este autorul impozitelor. Verestoy Attila consideră că 272 1992 documentul citit seamănă mai mult cu un plan de măsuri şi e nevoie de un plan de măsuri pe 4 ani. aceasta din urmă este a patra ţară din Europa de Est. contrariat. Cinci ani de la revolta anticeauşistă şi anticomunistă a muncitorilor braşoveni. mărunte şi vagi. 1944. crearea unor sate-model prin care să se demonstreze ce ar fi fost satul românesc fără deceniile de comunism. unii parlamentari susţin că trebuia să-1 aibă. la câteva coordonate pentru '93 care în a doua jumătate va aduce stoparea declinului producţiei. în principiu egale cu ale celorlalţi asociaţi. 11 sunt membri F. în legătură cu neconstituţionalitatea articolelor 1 şi 2 şi de Curtea Supremă de Justiţie. Asociaţia „15 Noiembrie '87" şi sindicatul Mişcarea „15 Noiembrie '87" iau iniţiativa comemorării evenimentului. Prima oară de către Petre Roman. S-a renunţat la o serie de manifestări pentru a nu tensiona şi mai mult atmosfera politică şi aşa tensionată .C. 11) şi programul de guvernare. râde mai bine" -avertizează primul-ministru. • 15 nov. Rumoare. Dintre cei 21 de miniştri. după 1989 a fost de două ori secretar de stat şi de două ori retrogradat. în legătură cu neconstituţionalitatea articolului 5. lege adoptată de Parlament la 14 oct. după Polonia. Au dispărut din programul comemorativ marşul muncitorilor braşoveni şi întrunirea rezistenţei româneşti anticomuniste. care nu poate fi hotărâtă decât printr-o lege organică.P. potrivit principiului separării puterilor în stat. dar o concep cu destulă reţinere (ediţia a treia a Crosului „15 Noiembrie" programată să aibă loc pe traseul fostei demonstraţii. Cupa „15 Noiembrie" la fotbal şi simpozionul „Istoria modernă a României -lumini şi umbre"). Programul are în vedere doar iarna care se apropie şi nu oferă răspunsuri pentru ieşirea din criză. preşedintele Asociaţiei „15 noiembrie '87". ci elemente multe.E. Prin parafarea Acordului european de asociere între C. Chiar dacă tânărul premier a explicat de ce nu are încă un pro­ gram. Nicolae Cerveni: „acest Guvern este o caracatiţă care are ca unic scop să continue politica comunizantâ a domnului Iliescu". premierul Nicolae Văcăroiu prezintă Parlamentului componenţa cabinetului său (vezi anexa nr. Premierul îşi însoţeşte expozeul de o precizare: „Acest raport nu are pretenţia unui program strategic pentru o perioadă de patru ani în detaliu. Bruxelles. de­ cide că prevederile alineatului 1 din articolul 2 şi cele ale articolului 5 sunt neconstituţionale. Aricolul 5 .S.E. în presa internă apar noi date biografice. • 18 nov. La radio B. Ungaria şi Cehoslovacia. care este traversarea în condiţii normale a iernii 1992-1993. El se va elabora în urmă^ toarele 2-3 luni şi se va prezenta Parlamentului".R. taxelor şi suprataxelor etc. Curtea Constituţională.B.D.C. Numeroase personalităţi politice n-au răspuns invitaţiei de a fi prezente la comemorarea braşovenilor. sesizată de un număr de 55 de deputaţi. 273 . urmată de relansarea producţiei în 1994. articolul 2 -instituie pe o durată de timp o interdicţie de înstrăinare a bunurilor. se comentează programul noului cabinet Văcăroiu şi se consideră că marea omisiune este lipsa oricărei referiri la regimul proprietăţii. • 13 nov.". care obţine statutul de asociat la C. din biografia lui Nicolae Văcăroiu: între 1985 1989 a fost secretar de partid la C. La limita celor 10 zile acordate de Constituţie. Camerele reunite ale Parlamentului dau votul de încredere noului Guvern. „Cine râde la urmă.se justifică Gavrilă Filichi. Alineatul 1. Acesta supune apoi atenţiei parla­ mentarilor programul de guvernare pentru perioada 1992-1996. nu pe 4 luni. După o scurtă analiză a situaţiei la zi a economiei româneşti se trece la obiectivul prioritar pe termen scurt. • 17 nov. afirmă că expunerea lui Nicolae Văcăroiu „e bună pentru al XV-lea Congres al P. Cu 260 voturi pentru şi 203 împotrivă. Dinu Patriciu. 1992. şi România.. Prestaţia lui Nicolae Văcăroiu provoacă reacţii adverse. Chiar dacă Acordul îi asigură avantaje politice şi economice. controversate.E.

R. prima apariţie. 274 1992 Ion Iliescu: „Vom tăia o panglică simbolică.R. condamnat în cele din urmă la 5 ani închisoare pentru port ilegal de armă şi încălcarea regimului armelor şi muniţiilor.D. nu întârzie să ia atitudine faţă de Radu Theodoru." Cornel Brahaş: „Grupul nostru parlamentar a votat pentru noul guvern" „(.R.D. Zvonurile prin care se urmăreşte scăderea popularităţii C. îşi face cunoscut divorţul de acest partid căruia îi deplânge evoluţia într-o direcţie nedorită. aşa cum declară. „România are un guvern prezidenţial. felicitări şi cupe de şampanie.. • 24 nov. Radu Theodoru." Horia Rusu: „Domnul Văcăroiu vrea să fie transparent. cult al personalităţii.A. încă de la 18 nov. Dinu Patriciu: „După părerea mea acest Guvern nu este capabil să continue reforma. cu tot mai largă circulaţie.Ţ. este ameninţată nu numai de rezultatul algerilor.Iar pe şeful partidului îl acuză de despotism. De altfel ceea ce înseamnă reformă pentru domnul Văcăroiu pentru noi este contrareformă. Atunci când se punea această problemă. • 20 nov. ci o curea de transmisie. carierist cu stagii în mai multe partide. aroganţă.1992 Nicolae Văcăroiu este acreditat prim-ministru.. dar tăietura se va vedea". şi P.C. Moment solemn şi festiv cu discursuri. Nicolae Văcăroiu îl însoţeşte pe Ion Iliescu la festivitatea de inaugurare. ci şi de disensiuni interne. a societăţii româneşti. Este primul pas. stângist periculos cu o reţea proprie de informatori şi 275 . prima instituţie. Inventarul păcatelor celui care cu numai două zile în urmă era vicepreşedinte al P. unul dintre membrii fondatori ai P. în consecinţă. • 23 nov. creşterea inflaţiei şi scăparea de sub control a întregii economii"..U. împreună cu miniştrii săi. conformism asociat cu teribilism pamfletar. • 25 nov. F. Personalităţile guvernamentale care doresc reforma -Florin Georgescu. Premierul mărturiseşte că a amânat depune­ rea jurământului de către membrii executivului pentru a putea participa la deschiderea „templului economiei de piaţă".D.R. " -Palatul Cotroceni. un cumul al insucceselor politice care i-au dereglat comportamentul (a aspirat la preşedinţia ţârii. Iniţial şi-au exprimat rezerve faţă de programul lui Nicolae Văcăroiu şi faţă de echipa sa pentru ca. vrea să şi-o păstreze 4 ani.. membrii Guvernului depun jurământul (unii dintre ei rostesc şi formula finală conţinută de textul jurământului: „Aşa să ne ajute Dumnezeu"). sursă de stări tensionale.D.M. calitate pe care..S. în incinta Casei Presei Libere.S.M.. .M. unde urmează să-şi ia în primire postul de la Banca Mondială. -Nicu Ceauşescu. se va vedea în foarte scurtă vreme -accentuarea blocajului financiar.R.N. A declarat aproape explicit că ne vom întoarce la sistemul de control de dinainte de 1989". dar lipseşte Theodor Stolojan care a plecat în S.R.M. Acum a procedat în acelaşi fel pentru a impune Guvernul".) Învestitura a intervenit şi ca urmare a promi­ siunii Guvernului că va ţine cont de propunerile noastre şi ale Convenţiei Democratice. să se ridice în picioare şi să aplaude. un intrigant. Sunt prezenţi şi membrii echipei Stolojan. în faţa preşedintelui Ion Iliescu. aliniindu-se cu P. într-un comunicat al Comitetului Director acesta este etichetat drept denigrator al partidului şi al preşedintelui Corneliu Vădim Tudor. „Guvernul Văcăroiu nu este o echipă. Orele 17. care ar fi dus la stabilizarea vieţii politice şi. Mişu Negriţoiu -vor fi cenzurate. Prin dânsul eu văd Cotroceniul". P.M.R. Membrii P.30. şi vicepreşedinte organizatoric.D. „Bursa este una dintre instituţiile vitale economiei de piaţă.S.U.I.".M.în Senat şi în Camera Deputaţilor se mai constituie şi comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie '89. pentru a obţine preşedinţia ambelor camere. Eu cred că rezultatul acestei guvernări. încă înainte de a preda ştafeta noului premier. a Bursei Române de Mărfuri. la funcţia de primar general al Capitalei şi senator de Argeş). în cadrul unei conferinţe de presă combat ideea.N. Extremiştii sunt liderii de opinie ai F.N. Liderii P. care nu îşi propune decât gestionarea crizei. că C. Unii oameni politici vor considera un afront graba cu care Stolojan a părăsit ţara. este pus în libertate condiţionată.N a forţat votul. după ce s-au comunicat rezultatele votării.R. Stelian Tănase: „Guvernul acesta este rezultatul eşuării tratativelor între partidele politice privind încheierea unui pact politic şi social." Gheorghe Funar: „Din păcate. Sper să se afirme cu succes. pare nesfârşit: a subminat din interior P. de către Judecătoria sectorului 5 al Capitalei. sunt calificate de Corneliu Coposu drept „o diversiune dirijată de S. nu s-au hotărât de la început asupra a ceea ce au de făcut. Opinii ale oamenilor politici după acreditarea Guvernului Văcăroiu: Petre Roman: „Domnul Văcăroiu nu doreşte sincer reforma. a fost aprobată această schiţă de program de guvernare".R.

adept al regimurilor dictatoriale de stânga cu care întreţine relaţii în detrimentul P. P.D.R. Ioan Gavra.Ţ.R. şi la personalităţile accentuate ale multora 276 1992 dintre cei ce compun această coaliţie. (300 000 lei). dată jos în timpul Dictatului de la Viena: „Biruitor în război.1992 susţinători. Ion Iliescu declară despre sine: „Eu am evoluat în timp şi sunt deschis şi democrat.-urile.i.S.D. aceasta se va datora pledoariei insistente a opoziţiei". P.. prin intervenţii.E. Horia Rusu. Dacă Gheorghe Punar n-a pregetat să-şi declare părerea negativă despre guvernarea Stolojan. Guvernul. maghiarii sum. continuă ofensiva: „Nu văd justiţie internaţională care să nu-1 aducă de acolo de unde este pentru a da seamă pentru dezastrul în care nea adus". după alegeri.Serbările Unirii consacrate evenimentului. Greşesc cei care neagă rolul statului în economie şi uită sau nu ştiu că Bill Clinton a venit la preşedinţia S. la întâlnirea cu liderii C. • 26 nov. cu un program de reabilitare a statului.M.R. Corneliu Coposu.R. are şi datorii faţă de P. Preşedintele ţării n-a făcut nimic altceva decât să puncteze ce trebuie să facă acest Guvern. şi-1 recomandă. S-au abţinut de Ia vot P A. Aşa cum a observat şi Gheorghe Funar. „Nu putem participa alături de şeful S. Preşedintele ţării ar fi preferat ca pământurile să fie date ţăranilor în folosinţă. Are loc prima vizită a unei comisii a Parlamentului României (co. dispreţuitor. Noul ales al C. S-a convenit să se constituie o comisie interparlamentară Bucureşti-Chişinău.R.Emil Constantinescu. este integral asumat de F.U. Parlamentarii celor două ţari au discutat despre accelerarea integrării economice. şi U. crearea unui spaţiu cultural comun şi a unui cadru stimulativ pentru regăsirea firescului în contactele directe dintre oameni. Pentru a nu se întâlni a fost nevoie ca opoziţia să-şi decaleze programul. pentru această funcţie.R. 5 isâ de Adrian Năstase) la Chişinău.D. Sergiu Cunescu. Vintilă Brătianu. Şedinţa Consiliului C. sincronizarea legislaţiei. preşedinte al P. Theodor Stolojan a plecat în America înainte de instalarea Guvernului Văcăroiu. în toată ţara au loc manifestări . pentru că nu am nimic a-mi reproşa". Acuzaţiile vor continua.N. învins numai la Baia de propriul său 277 . declară că va fi atent la orgoliile de partid din cadrul C. şi ai unor partide din opoziţie.D. avansarea sa la gradul de general în rezervă etc.-urile etc. Momentul de apogeu se consumă la Alba Iulia unde reprezentanţii puterii şi cei ai opoziţiei au mtinerarii distincte. Ion Iliescu răspunde unor obiecţii formu­ late la adresa Guvernului Văcăroni şi a preşedintelui ţării. Virgil Măgureanu.R. Victor Opaschi au depus coroane de flori la statuia lui Mlhai Viteazul şi au prezentat mesajele oficiale. minoritar şi monocolor. • 27-29 nov. -Petre Roman afirmă.D.S. • 1 dec. La sediul P. etc.A..R.R. a împiedicat accesul în partid al unor elemente valoroase. Corneliu Coposu demisionează din funcţia de preşedinte al C. congres­ manul american ce s-a opus ca România să primească clauza naţiunii celei mai favorizate..I.D.P. arogant.C.M. chiar de nomenclaturist.R. Mişu Negriţoiu. că avem la conducerea ţării o echipă antireformă. reprezentanţi ai U. Emil Constantinescu îşi mărturiseşte o primă intenţie -tentativa de a obtine sprijinul sindicatelor şi al organizaţiilor studenţeşti. IA.C. în faţă ziariştilor. la o conferinţă de presă. C. ceilalţi . a folosit autoturismul şi munca dactilografei partidului ca şi influenţa lui Corneliu Vădim Tudor şi a partidului pentru a obţine. • 29 nov.R. Mie nu mi-e ruşine de trecutul meu.D. Ziua Naţională a României.D. La 30 nov.R.M.N. Arunci când Adrian Năstase.N. ConstantinTicu Dumitrescu -au depus coroane de flori în cimitirul Maieri..D.L. pentru refacerea României ca patrie comună care să-i cuprindă pe toţi cetăţenii şi să-i facă feric i . Tom Lantos declară: „Dacă România va primi clauza naţiunii celei mai favorizate.R.D.UA. ncmulţuiniti t itru că primarul Gheorghe Funar a reinstalat pe statuia lui Matei Corvin inscripţia cu un text al lui Nicolae Iorga. • 26-27 nov. Guvernul Văcăroiu nu este un guvern prezidenţial. Vizitează România Tom Lantos. are înclinaţii de dictator. -La prima conferinţă de presă pe care o onorează cu prezenţa.M. Liviu Maior. Radu Theodoru va fi ales la 27 nov.U. la o asemenea manifestare" -explică Sergiu Cunescu. împotriva luiTheodor Stolojan.S. Ca strateg al C. Cele două tabere s-au întâlnit la Catedrala Reîntregirii Neamului unde au asistat împreună la oficierea unei slujbe -La Cluj. Oaspetele se întâlneşte cu Teodor Meleşcanu. pe Emil Constantinescu care obţine voturile necesare investiturii. Emil Constantinescu a lansat Apelul de la Alba Iulia care îndeamnă la „unire. parlamentarii se întâlnesc în şedinţă solemnă pentru a marca sărbătoarea. toleranţă şi solidaritate". cu un număr egal de parlamentari din România şi Moldova şi care să activeze alternativ în cele două ţări.. Unul dintre exemplele cu care îşi susţine teza este chiar Ion Hiescu despre care mărturiseşte că a respins iniţial Legea fondului funciar pentru că aceasta distruge structurile colectivizate ale agriculturii . nu cu titluiri de proprietate.

D. scutirea de anumite taxe. 2 din aparatul local de partid.N. Ca efect al unei scrisori deschise.1992 neam. • 10-11 dec. Afirmaţia provoacă nervozitatea unor cercuri politice din Chişinău. considerată de mare importanţă. situaţia controversată a suspecţilor de terorism. 3 321 răniţi din care 1 107 până la 22 dec. '89. • 8 dec. printr-o serie de dificultăţi cărora trebuie să le facă faţă organele de anche­ tă: neînceperea cercetărilor la faţa locului.M. .R. în Senat Szabo Karoly afirmă că la Cluj s-a comis profanarea unui monument istoric. sprijiniţi din interior.N. în Piaţa Măria timişorenii îşi amintesc de ceea ce au trăit cu trei ani în urmă. iar Mircea Snegur ţine să pună lucrurile la punct printr-o replică tăioasă: „succesul unirii sau reîntregirii nu poate fi forţat în aşa mod cum se exprimă demnitarii români". se depun coroane de flori în locurile unde au căzut victime.E.R.D. Ţinta este Radu Cămpeanu căruia îi aruncă în faţă mai vechi şi mai noi păcate: a cutezat să proiecteze o alianţă liberală în care să includă partide ca P.N. din care 1 024 militari şi 121 inculpaţi trimişi în judecată din care 35 din aparatul central de partid şi de stat. Radu Stroe şi Valeriu Stoica.C.N. după opinia lui Mugurel Florescu. Liberalii continuă lupta. şi P. Parlamentul Europei) în cazul în care forurile competenţe din ţară nu reacţionează la apelurile U. la 10 dec. au loc slujbe de pomenire.I.N. trebuie să fie rezolvată de organisme internaţionale (U. Cu toată gravitatea impusă de moment senatorul Corneliu Vădim Tudor cere scoaterea în afara legii a U. iar Guvernul Văcăroiu pare şi mai indiferent la cererile tipografilor.N. este pus în discuţie Grupul pentru Reformă Morală şi Politică a P.M.R. Ritmul lent al cercetărilor se explică. mărturiile adunate evocă acele zile. prezintă primul Raport al acestei instituţii în legătură cu evenimentele din dec. 1 873 suspecţi cercetaţi. Corneliu Coposu.S. Imediat aceştia contraatacă.N.N.. reia ' ofensiva. In Piaţa Victoriei se adună din nou lume multă la mitingul ce are ca ge­ neric „Comunismul s-a născut pe Neva şi va muri pe Bega". Adrian Dohotaru.M. Membrii grupului. iar declaraţiile din categoria celei pe care o combate nu au.O. 1 ofiţer MAp..I. ziarele vor fi în pericol de a nu apărea. iar înainte de alegeri nu vedea nimic rău în colaborarea la guvernare cu F.L. alte consecinţe decât destabilizarea situaţiei în Moldova. la Consiliul Delegaţilor U. acesta reuşeşte să convoace şedinţa extraordinară a Biroului Executiv al P. în consecinţă.L. Intervenţie de senzaţie în Senat Corneliu Vădim Tudor citeşte o scrisoare semnată de doi maghiari prin care este avertizat că ţara se află în mare pericol.U. căreia i s-a ataşat plăcuţa cu citatul lui Iorga. când încerca să învingă Moldova nebiruită". respectiv a statuii lui Matei Corvin. necunoaşterea circumstanţelor reale şi concrete în care au fost ucise sau rănite persoanele. în cursul unei vizite la Washington. şeful Procuraturii Militare. au pus la punct un complot care vizează desprinderea Transilvaniei de România. 73 ofiţeri M. în pofida unor comunicate guvernamentale transmise la radio şi din care rezultă că s-a căzut de acord asupra 278 1992 unor revendicări (retehnologizare.D. subsecretar de stat la Ministerul de Externe. ca patron unic. La şedinţa Biroului Executiv al P.D. şi acuzat de subminarea şi scindarea partidului.L. documentele.S. transparenţa actelor de urmărire penală şi nu în cele din urmă activitatea tot mai acaparantă datorată creşterii fenomenului infracţional.L.Grupul pentru Reformă Morală şi Politică a P. Mugurel Florescu. apoi pornesc într-un marş al libertăţii pe traseele urmate şi în dec. publicaţiile.L. • 7 dec. protejarea poligrafiei de către stat. Timişoara îşi comemorează Revoluţia din dec.R. acordarea unor linii de credit extern.. în opinia sa. Demnitarul moldovean se pronunţă încă o dată ferm pentru independenţa Republicii Moldova. 1 218 dosare nesoluţionate. a războiului civil la Timişoara (sediul acestor manevre) sub pretextul comemorării Revoluţiei din dec '89. în oraş steagurile au fost arborate în berna. Liderii Uniunii Sindicatelor Tipografilor din Bucureşti acuză guvernanţii pentru nepăsarea cu care au tratat revendicările membrilor breslei. '89: 1 104 persoane decedate din care 160 până la 22 dec. • 14 dec. • 16-17 dec... îşi afirmă speranţa că România se va uni cu Moldova în aproximativ 8 ani. şi a Societăţii Timişoara. mărirea salariilor) nu s-a rezolvat nimic. la care au aderat Ioana Brătianu şi Constantin Bălăceanu Stolnici. Grevă generală a tipografilor în mai multe oraşe.D.A. în Calea Girocului se sfinţeşte monumentul ridicat în memoria celor arşi la crematoriul Cenuşa din Bucureşti.N. 7 subofiţeri M. '89.R. s-a ajuns la concluzia că problema plăcuţelor de pe statuia lui Matei Corvin. îl acuză pe Radu Câmpeanu pentru toate greşelile care au compromis partidul şi avertizează că vor cere Conferinţei Naţionale îndepărtarea de la conducere a celui pe care îl consideră vinovat de falimentul liberalilor. Din cei 20 de membri ai Grupului sunt excluşi din P. • 2 dec. Totul va începe prin declanşarea la 15 dec. La 6 dec. în expoziţiile deschise cu acest prilej. şi 3 civili. • 9 dec. prezent la Timişoara alături de altj membri 279 . Americanii şi maghiarii. fotografiile.

mai ales celor care cu câteva zile în urmă. tipărită la o tipografie particulară. pentru că vizita nu este altceva decât un scenariu menit să-i tulbure pe români şi pe deasupra un scenariu costisitor pentru că se vor risipi „sute de milioane de lei cu măsurile de protecţie şi pază". Oliviu Gherman îi dă cuvântul lui Ion Iliescu pe care îl numeşte „făptuitor de frunte al acestei pietre de hotar". 281 . Slujbă religioasă la Cimitirul Eroilor (fără prezenţa oficialităţilor). în discursul preşedintelui ţării mai este vorba şi despre reconciliere naţională. Tudor Petrov (Popa). a continuat prin a trimite fulgere şi tunete mai ales într-o anumită zonă a spectrului politic şi a încheiat cu un blestem adresat trădătorilor de ţară.R. greşeli deja înfăptuite.M. printr-un comunicat.C. Ce caută ăsta aici?" -adică Iile Verdeţ. sala a scandat: „Retrăgeţi-vă!". d-le preşedinte. Comitetul Director este abilitat să facă o nouă încercare de clarificare a relaţiilor cu PA.eul Crematoriul Cenuşa . într-un comunicat al ziarului se menţionează că ziariştii de la această publicaţie nu s-au desolidarizat de greviştii din tipografii.E.C.C. unul dintre revoluţionarii lui '89 prezenţi în sală (la balcon) nu se poate abţine să pună o întrebare: „Noi reprezentăm Revoluţia română.1992 marcanţi ai opoziţiei (a fost invitat şi Ion Iliescu dar a preferat să-şi trimită doar reprezentanţii). Deşi solemnă. unii salută intervenţia. După ce avertizează că ţara este ameninţată de procesul restauraţiei în plină desfăşurare pe toate planurile. de Crăciun. au ars exemplare ale revistei România Mare. Are loc al Il-lea Congres al Alianţei Civice. -Gheorghe Funar cere Guvernului. Şedinţă solemnă la Parlament. întreaga energie contestatară a grupului s-a revărsat asupra lui Ilie Verdet. şi P. Discursul se încheie cu urările „La mulţi am!" şi „Sărbători fericite!".S. a familiei regale. revoluţionarii conduşi de Dumitru Dincă protestaseră împotriva participării la şedinţa solemnă a P. în primul rând fiindcă vor să-şi informeze cititorii fără întrerupere şi apoi fiindcă n-ar fi suportat uşor pagubele materiale produse de lipsa de pe piaţă a ziarului. să nu permită intrarea în ţară.) care după ce s-a autocaracterizat drept „pumnul muncitoresc" de care are nevoie chiar şi Parlamentul României.N. încă de la intrarea în sală. Andrei Ivanţoc şi Petru Godiac. alţii vor s-o acopere. Participanţii protestează împotriva arestării la 2-3 iul. votată de plenul Congresului..S. a apreciat că „totul s-a petrecut în mod paşnic şi solemn" în contradicţie cu ceea ce a prezis Corneliu Vădim Tudor. Au mai luat cuvântul Corneliu Coposu. îndeamnă la unitate şi speră să se facă lumină şi în ceea ce priveşte cauza Revoluţiei.D. După ce Oliviu Gherman declară şedinţa închisă. -Tipografii îşi respectă promisiunea şi declanşează greva generală datorită indiferenţei Guvernului faţă de pretenţiile lor. Constantin Ticu Dumitrescu are 280 1392 o intervenţie care atrage atenţia. la care se aleg noile structuri de conducere (Comitetul Director for­ mat din 27 de membri). Soluţia propusă e schimbarea numelui P. în sală se aplaudă. şi de delimitare a identităţilor celor două formaţiuni fără a se atenta la unitatea C. Se comemorează Revoluţia din dec. '89 (şi din noaptea care a urmat). reformă. (Piatra de hotar era Revoluţia. şedinţa a fost agrementată cu vociferări. marş al tăcerii cu tn . • 19-20 dec. '89. • 19 dec. Petre Roman. la comemorările de la Timişoara. Ion Iliescu rosteşte o alocuţiune în care aduce „un cald omagiu luptătorilor aflaţi pe baricadele antidictatoriale din Decembrie". Deoarece aceştia nu şi-au făcut apariţia. nemulţumirea faţă de americani pentru că nu ne-au dat clauza.R. în urma unor tratative între reprezentanţii Guvernului şi ai tipografilor greva încetează la 18 dec. Multe publicaţii nu apar. '92 şi a detenţiei prelungite în închisoarea din Tiraspol a patrioţilor moldoveni Iile Ilaşcu. Printr-o rezoluţie. trage concluzia că datoria opoziţiei în această situaţie este să se retragă din Parlament. huiduieli şi alte ingenioase metode de atenţionare a vorbitorilor incomozi. democraţie. dar au căutat o soluţie pentru a nu-şi întrerupe apariţia. Alexandru Leşco. • 21 dec. -Asociaţia „21 Decembrie" comemorează victimele evenimentelor din ziua de 21 dec. i-a numit „şacali şi hiene" pe parlamentarii opoziţiei.S. con­ form opţiunii exprimate de Mihai de Hohenzollern. avându-i în vedere în special pe Corneliu Vădim Tudor şi Adrian Păunescu. Convinsă de argumentele vorbitorului. '89 a avut loc o revoluţie.M.) Ion Iliescu îi îndeamnă pe parlamentari să nu se îndoiască niciodată că în dec. '89.Piaţa Romană Piaţa Universităţii -Sala Dalles -Piaţa Romană -Piaţa Universităţii. Trimiterile din unele discursuri au aprins patimile. Valeriu Tabără şi alţi parlamentari. Ziariştii de la această publicaţie şi nu numai ei se întreabă de ce s-a ales ca moment al grevei tocmai intervalul în care era aşteptată comemorarea Revoluţiei din dec. Unii presupun că e vorba de o grevă creată artificial în scopuri politice. Cel mai original discurs a aparţinut lui Ion Marcu (F.A. România liberă apare totuşi. La Congresul Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Luptătorilor din Decembrie '89.D. Pentru salvarea vieţii acestora se face apel la Guvernul României şi al Republicii Moldova ca şi la C.

Suita de comemorări de la Timişoara se încheie la 22 dec. primarul Timişoarei. a fost făcută într-un cadru neoficial şi s-a încărcat de sensuri care n-au legătură cu realitatea. Oliviu Gherman.I. Virgil Măgureanu îi răspunde că afirmaţia. Delegaţia e întâmpinată de reprezentanţi ai prefecturii şi primăriei şi de numeroşi locuitori ai oraşului. '92. cu un spectacol de poezie la. „nu are nici o replică" deoarece apelurile senatorului P. miting în Piaţa Universităţii. Preşedintele comisiei senatoriale îndeamnă la rigoare în formularea unor asemenea ipoteze. La conferinţa de presă a Asociaţiei „21 Decembrie" se citesc câteva concluzii în legătură cu momentul dec. Gheorghe Funar intervine rapid şi anunţă că nu va ceda ci.. Membrii comisiei aduc şi ei argumentele lor. Ungaria şi Polonia lasă să se înregistreze semnele redresării. că „serviciile speciale române vor pregăti unirea României cu Basarabia". După ce îi acuză în stilul binecunoscut. la Timişoara. minciună. ordine publică şi siguranţă naţională. Unul dintre aceştia propune ca anual senatorii să fie obligaţi să se prezinte la un control psihiatric Grupul civicliberal cere Biroului Permanent al Senatului să ridice imunitatea parlamentară a lui Corneliu Vădim Tudor.I. în zilele de 16 şi 17 dec.E.R.Ap. • 23 dec. condiţiile impuse de partea română „ating demnitatea întregii noastre naţiuni". Doar Cehoslovacia. • 22 dec.R. anunţă că ex-regele Mihai a renunţat la vizita în România pentru că. Ultima zi din seria de comemorări ale Revoluţiei din dec. sunt „rodul unei fantezii maladive". Viorel Oancea.R.M. Senatorii Sabin 282 1992 Ivan şi Ioan Lup afirmă că liderul P. la aniversarea Zilei luptătorului antiterorist. Cercetările atestă că afirmaţiile lui Corneliu Vădim Tudor nu au avut nici o bază reală. • 27 dec. Din Raport rezultă că ţările din Europa centrală şi de est. ucis de unguri.. Se rostesc discursuri solemne se strâng mâini şi.C. '89. -în Senat. Radu Timofte. a reuşit să se impună la vârf. despre restauraţie. trebuie să răspundă în faţa comisiei de disciplină a Senatului pentru alarma falsă pe care a ţinut s-o declanşeze în legătură cu ziua de 15 dec. Corneliu Vădim Tu­ dor se răfuieşte cu membrii comisiei senatoriale care au infirmat în urma cercetărilor avertismentele sale. Ion Iliescu şi alte oficialităţi -Nicolae Vacăroiu. '89. -Comisia Naţională a Monumentelor. -La sfârşitul anului Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a finalizat un Raport asupra evoluţiilor economice din ţările est europene. preluată trunchiat şi răstălmăcită de presă. se distribuie numeroase diplome („Erou martir al Revoluţiei din Decembrie '89" şi „Luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie") şi medalii CRevoluţia din Decembrie"). aflate în etapa de tranziţie către economia de piaţă continuă să se afle în situaţii delicate. '89 de la Timişoara. Cu o zi înainte s-a întors delegaţia de revoluţionari care a participat la comemorarea de la Bucureşti şi care a adus o urnă cu cenuşă în amintirea celor arşi la crematoriul Cenuşa. senatorii au parte de un program de colinde pe care îl susţine corul bărbătesc al Armatei cu prilejul apropiatelor sărbători de iarnă şi a încheierii sesiunii de toamnă a Parla­ mentului. au infirmat ipotezele lui Corneliu Vădim Tudor.M. iar Virgil Măgureanu a declarat că S. -Palatul Cotroceni. în 1992. garnitura a doua a P.R. Seara la Catedrală se cântă un Requiem de Verdi.I. în cadrul unui cere­ monial religios urna este depusă la Cimitirul Eroilor. Din nou scandal în Senat. Ansamblurilor Istorice şi Siturilor consideră ilegală plasarea plăcuţiei cu inscripţia lui Iorga pe statuia lui Matei Corvin şi invită primăria Clujului să se revină la situaţia anterioară datei de 30 nov. Se mai vorbeşte despre furtul de revoluţie. Adrian Năstase şi alţii -îi sărbătoresc pe revoluţionarii din dec. Mai ales pentru că M. că va da curs altor iniţiative: înlocuirea inscripţiei Mathias Rex cu Matei Corvin şi amplasarea în Piaţa Unirii a statuii lui Baba Novac. Datorită prezenţei modeste lumea şi presa se întreabă: „Oare am uitat chiar atât de repede?". prezintă un Raport întocmit ca reacţie la afirmaţiile lui Corneliu Vădim Tudor în legătură cu iminenţa izbucnirii unor acţiuni periculoase pentru integritatea statului. preşedintele comisiei pentru apărare.N. discreditarea adevăraţilor revoluţionari etc. S. Opera Română. grupate sub Mul „Trei ani de la Revoluţie": „Profitând de naivitatea adevăraţilor revoluţionari. mai ales. mai mult. El semnalează nemulţumit ambasadei române de la Chişinău că Virgil Măgureanu ar fi afirmat.1992 Seara. minimalizează efectele acţiunii sale declarând că avea datoria să facă publică scrisoarea maghiarilor şi că la urma urmei „cui strică un pic de vigilenţă?". M. Pe Mircea Snegur îl nelinişteşte din nou eventualitatea unirii României cu Republica Moldova. Iau cuvântul reprezentanţi ai Asociaţiei „21 Decembrie" şi invitaţi de la Timişoara. aceste ţări fiind şi singurele care şi-au creat structurile 283 . Deşi ecourile scanda­ lului se sting greu. aşa cum rezultă dintr-un comunicat al biroului de presă al fostului suveran.

spre ţinte diferite.12 miliarde dolari) acestea sunt nesemnificative. fără rivali. indicând un slab control asupra inflaţiei (cel mai scăzut nivel al inflaţiei îl are Cehoslovacia). Divorţul a fost dorit şi înfăptuit de premierul slovac.6 miliarde dolari) şi Bulgaria (0. 33% pentru Ungaria. Se peceduieşte „divorţul de catifea" în urma căruia apar Cehia şi Slovacia. tratatul a presupus concesii de ambele părţi. Cehoslovacia şi Polonia. • 3 ian. un protest în 8 puncte în legătură cu Legea electorală şi că o organizaţie americană 1 a publicat în revista oficială a Congresului american. Numeroşi oameni 285 284 .8 miliarde dolari). La Kremlin. au reuşit să împiedice ieşirea maşinilor oficiale pe poarta principală.A. România este singura în care preţurile au marcat o creştere accelerată în 1992 faţă de 1991 de la 160% la 200%. 1992 a trimis în S. Ţările în care reforma economică şi în special privatizarea (România şi Bulgaria) înregistrează cele mai lente ritmuri au şi situaţia cea mai grea.S. S.A.) doar Polonia înregistrează o rată pozitivă. reuniţi în faţa Kremlinului. Tratatul. în timp ce primii preşedinţi ai lumii semnau acest important document.5%) şi Bul­ garia (16%). câteva sute de nostalgici ai fostei U.2 miliarde dolari. îşi păstrează o bună parte din rachetele de acelaşi tip cu baze pe submarine. 45% pentru Polonia. încheiat după 18 luni de tratative. România -15%).1992 instituţionale şi juridice indispensabile funcţionării mecanismelor economiei de piaţă. Una dintre cauzele acestei situaţii ar putea fi investiţiile de capital străin care favorizează net Ungaria (4. şi ar fi furnizat argumente americanilor pentru a nu fi acordată României clauza naţiunii celei mai favorizate. Moscova. devenind astfelcea mai puternică forţă militară a lumii. este salutat de majoritatea guvernelor lumii. „Bush şi Elţîn sunt trădători!". 1993 • 1 ian. după ce au convieţuit 74 de ani în statul cehoslovac. în cadrul emisiunii de televiziune „Prim-plan". cel mai cuprinzător din istoria eforturilor pentru dezarmare. astfel încât cei doi importanţi oameni politici au fost obligaţi să părăsească Kremlinul pe o poartă laterală. două noi state independente şi suverane. In ceea ce priveşte produsul intern brut (P. independent. de creştere (+2%). reduc rata inflaţiei şi chiar înregistrează indiciile relansării economice. folosind unele argumente împotriva acordării clauzei ţării noastre. George Bush şi Boris Elţîn ciocnesc o cupă de şampanie şi rostesc toasturi pentru parafarea Acordului de dezarmare strategică START II care prevede diminuarea în 10 ani cu două treimi a arsenalelor nucleare strategice ale celor două mari puteri. Şomajul înregistrează cel mai mare spor în 1992 faţă de 1991 în România (8. Indicele de privatizare este de 70% pentru Cehoslovacia. Ungaria şi Polonia în care privatizarea s-a produs în ritm accelerat îşi stabilizează economia. iar în celelalte ţări valorile acestui indicator rămân negative (Ungaria -5%.U. Bulgaria şi Cehoslovacia -8%. adept al menţinerii federaţiei Cehiei şi Slovaciei. în timp ce Cehoslovacia. Manifestanţii.S. naţionalistul Vladimir Meciar care 1 a învins pe liberalul Vaclav Klaus. . între cele 5 ţări menţionate. purtători de drapele roşii.U. îşi exprimau dezacordul faţă de ceea ce considerau a fi o cedare din partea Rusiei: „Nu vindeţi Rusia Statelor Unite!". Ion Iliescu îl acuză pe Corneliu Coposu că ar fi intervenit per­ sonal în numele C. susţinând că la 4 iul. dar mai ales din partea Rusiei care a renunţat la rachetele nucleare intercontinentale cu baza la sol şi ogive multiple care se pot îndrepta.I. în timp ce în România (0.. Corneliu Coposu răspunde imediat. în sfârşit. 28% pentru România şi 20% pentru Bulgaria.B. iar România are o datorie de numai 2. „Ruşine lui Elţîn!". Apariţia şi declaraţiile lui Ion Iliescu au avut un ecou neaşteptat.R. în schimb Polonia este pe primul loc la datorii externe (46 miliarde dolari). • 4 ian.R.D.

Deşi a oferit ţării un guvern for­ mat numai din membri F. Au loc întâlniri cu Ion Iliescu. Alexandru Dumitrescu.) nu-1 mai mandatează pe Vintilă Brătianu ca preşedinte al partidului. Gheorghe Mureşan. • 13 ian. şi nici cu România. Traian Chebeleu) că a fost neplăcut surprins de amploarea şi turnura pe care au luat-o în presă comentariile în legătură cu afirmaţiile sale din cadrul emisiunii „Prim-plan". în urmă cu câteva zile aceştia au susţinut că Basarabia trebuie să se unească.R.R. problemele cel mai insistent analizate au fost autonomia teritorială şi autoadministrarea cuprinse în noul program într-o variantă moderată: autoadministrare regională şi locală. Mişu Negritoiu şi Iacob Zelenco.N.D. La o conferinţă de presă se lansează „oferta F. Teodor Meleşcanu şi se semnează Protocolul celei de a 16-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică. dezbaterea cu sindicatele a 286 1993 proiectului de acte normative. României. încălcând domeniul de activitate al executivului. ci presa extremistă şi agenţii extremişti".L. Intr-un comu­ nicat al F. • 15 ian.I.. Adrian Popescu-Necşeşti ş.R. Andrei Tugulea. „La un moment dat F. iar F. Asociaţia pentru dialog interetnic din Cluj adresează la rândul ei un apel structurilor de conducere ale ţării.S. Din echipa cu care Petre Roman ar dori să ajungă din nou la guvernare fac parte: Petre Roman (eventual ministru de externe). Cel de-al 3-lea Congres al U. („Nu vrem să fim înghiţiţi" . ştiinţifică şi tehnică româno-franceză. Dimitrie Callimachi.N. con­ siderată dezavantajoasă pentru P. Victor Babluc. Vizita în România a ministrului de externe al Franţei. S-a convenit ca reprezentanţii confederaţiilor sindicale semnatare ale proto­ colului să participe la toate etapele de elaborare a strategiilor şi programelor de restructurare.1993 politici au intervenit în disputa Iliescu-Coposu. pentru a forma Moldova Mare.S.D.T.N.M. La Congresul U.U. şi P. după ce se menţionează excesele lui Gheorghe Funar.A.a.N.D. Cu câteva zile în urmă. Roland Dumas. (cu excepţia lui Andrei Pleşu). la reexaminarea posibilei unificări liberale a fost respinsă de ambele partide.S.declară Ion Solcanu .M. • 11-12 ian.N.) Invitaţia transmisă de Radu Câmpeanu P. Ion Iliescu declară (prin purtătorul de cuvânt al preşedinţiei. referitoare la contribuţia lui Corneliu Coposu la neacordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate de către S.N. se cere demiterea lui. partidelor politice şi întregului popor român" în care cere convocarea în sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a interzice activitatea U.R lansează un apel „preşedintelui României. Corneliu Coposu anunţase că îl va da în judecată pe Ion Iliescu. Ionel Blaga. Corneliu Coposu consideră că „nu acest Congres reprezintă un pericol. împuternicitul special al Guvernului în relaţiile cu sindicatele şi patronatul semnează cu liderii sindicali Victor Ciorbea (C.D. Nici presa şi nici F. • 9 ian. • 7 ian.D. pentru o alternativă de guvernare" pe care liderul F. problema şomajului.L.U.M.S.D.N. ci cu Moldova (provincie românească). Alerta declanşată de Gheorghe Funar se datorează intenţiei U.D.T. Bogdan Niculescu Duvăz.S. Eugen Dijmărescu. Miniştrii de stat Dan Mircea Popescu.D.N. de a propune spre aprobare Congresului un „Program de autoguvernare pe principii etnice".R. Liderul P. Bogdan Marinescu. Gheorghe Albu. Traian Băsescu. Cristian Rădulescu.S. stabilirea raportului salarii preţuri. nu au tratat cu atenţie această propunere. Nicolae Văcâroiu.N..N. Bogdan Hosu (Cartel Alfa) şi Miron Mitrea (Frăţia) un protocol ce conţine prevederi riguroase referitoare la contractul colectiv de muncă la nivel naţional pe anul 1993.A. Ioan Moldovan.M.. se apreciază că preşedintele ţării şi-a depăşit atribuţiile.R. în legătură cu semnalul de alarmă tras de Funar.N.D.S. Mircea Druc se pronunţă împotriva ideii lansate de postul naţional de televiziune (din Republica Moldova) printre alţii şi de Ion Druţă.L. în care. ar putea să accepte un guvern alternativă .L. garantarea plăţii salariului de bază minim pe economie. dar nu cu C.afirmă Nicolae Cerveni. intră în atenţia întregii ţări datorită agitaţiei produse de Gheorghe Funar cu câteva zile înainte de debutul evenimentului.C. Adrian Severin.N.N. -Biroul Director Interimar al P.). S-au făcut referiri maliţioase la „guvernul-fantomă" propus de F.L.S.C. Radu Berceanu. Preşedintele ţării consideră că n-a acuzat şi n-a criticat pe nimeni şi că subiectul „este elucidat" iar „problema închisă". a anunţat că nu duce lipsă de formule guvernamentale şi că ar mai fi în stare să scoată din mânecă încă trei guverne.C. • 15-17 ian.D. autonomie personală şi culturală. Parlamentului.S. partidul lui Petre Roman acceptă şi participarea la un guvern de coaliţie. acuzându-1 de „atitudine bolşevică şi dictatorială" şi de subminarea intereselor partidului prin acceptarea fuziunii cu P.N. Protocolul oferă garanţii în legătură cu sistemul de salarizare.cu condiţia ca acesta să fie realmente de alternativă". Braşov.A. Andrei Pleşu.N.S.. 287 . o con­ sideră necesară pentru asigurarea continuităţii în procesul de guvernare.L. (Niculae Cerveni.

să fie un mediator de bună credinţa la pregătirea trata­ tului dintre România şi Ungaria.M.R. cheamă toate partidele şi pe toţi cei care „doresc binele acestei ţări" să se întâlnească pe Dealul Mitro­ poliei pentru aniversarea Zilei Unirii şi să realizeze o simbolică horă a reconcilierii naţionale. deci.D. Se abţin Moldova.S.S. U.Ex. grup ce demisionează din Parlament cu această ocazie) opinează că rezultatele votului fiind previzibile.) 9 25 ian. Valentin Gabrielescu (P. în cadrul căruia populaţia trebuia să se pronunţe în legătură cu statutul Republicii. sau unirea cu România.R. omul potrivit la locul potrivit.. integrare în C. Dumitru Buzatu.M. document parafat de 10 state printre care şi Ungaria. Adrian Moţiu (P. Alexandru Moşanu (liderul grupului ce susţine unificarea Moldovei cu România. • 26 ian.S. Are loc ceremonia semnării Acordului de asociere a României la Comunităţile Europene. faţă de care Vasile Văcaru trebuie să manifeste „mai multă responsabilitate şi recunoştinţă" pentru 289 . ministrul de externe Teodor Meleşcanu şi de alte înalte personalităţi ale vieţii politice.N.N. Nicolae Mischie împarte ziariştilor un protest al Biroului Executiv al organizaţiei judeţene Gorj a F.D.).S. Cristian Ionescu (F.M. se semnează Tratatul privind rela­ ţiile prieteneşti şi cooperarea între România şi Polonia şi Convenţia 288 1993 Consulară între cele 2 ţări..R.N.S.S. Adrian Păunescu (P.R.S.I.). dar este confirmat preşedinte de onoare al U. Carta C. să se sugereze României semnarea „Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare". Vasile Văcaru. După părerea celor 3 state. pe Marko Belá (episcopul Lászlo Tokés a renunţat să candideze la funcţia de preşedinte.C. proclamă anul 1993.Ţ.N. Bruxelles. odată oficializate ar distanţa Moldova de România şi ar apropia-o de C. în care se apreciază că atitudinea senatorului de Gorj F.).S. care a reclamat dispariţia din biroul său din teritoriu a sumei de 400 000 lei este „nesinceră şi jigni­ toare" la adresa filialei de acolo..D. pe care au respins-o deocamdată. La reuniunea la nivel înalt de la Minsk doar 7 din cele 10 state prezente (din fosta U.S.N.T.1993 In documentele adoptate de Congres s-a mai hotărât ca U.S.M.I. Adrian Severin întreabă dacă va putea fi interpretată ca sinceră dorinţa României de a intra în Europa.R.D. Cei care-1 susţin pe Paul Everac îl prezintă cu ocazia numi­ rii în funcţie drept un scriitor important.. Adrian Severin (F. Componenţa comisiei: Florea Dudiţă F. în fine.C. • 1 febr. începem să ne punem întrebarea ce ce ne-ar putea deranja? Poate faptul că e editor la două ziare şi ar putea spune ce se întâmplă acolo?".D.D. cu patimi dezlănţuite. La Cotroceni.D.M.D. an al toleranţei transilvane. Iuliu Ioan Furo (P.U.). sau a fostului C. F.N.V. Tudor Mohora răspunde: „Consider că Adrian Păunescu e apt şi capabil să ne reprezinte.) semnează Carta C. respectiv independenţă. să se aplice punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara în cadrul U.I. consfinţeşte aceste tendinţe.R.).M. să se creeze premisele pentru ca organizaţiile legale şi reprezentative ale maghiarilor din bazinul carpatic să alcătuiască la Strasbourg un forum al minorităţii maghiare care să poată mobiliza forţele democratice europene în vederea soluţionării situaţiei minorităţii maghiare. (Ceea ce. ..S. • 15 febr. Propunerea ca Adrian Păunescu să facă parte din această delegaţie stârneşte intervenţii aprinse. componenţa delegaţiei parlamentare române la Consiliul Europei. inclusiv de cei care au lansat invitaţia. Partea română este reprezentată de premierul Nicolae Văcâroiu.. pe care dl..S. Frunda Gyorgy (U. Paul Everac să nu o fi tradus imediat într-o piesă de teatru" (Nicolae Manolescu).D. nu s-a realizat.P. cu un grad de indepen­ denţă faţă de vechiul regim.). Congresul 1 a ales în funcţia de preşedinte al U.Numirea în funcţia de director general al R. Parlamentul de la Chişinău respinge referen­ dumul propus de Mircea Snegur.D. Vasile Iullano (alte minorităţi).R.R. • 24 ian.R.M. (preşedintele comisiei de politică externă a Senatului). Deputatul de Gorj.N.M.S. în condiţiile în care unul dintre delegaţi va fi Adrian Păunescu. Cei care nu-l susţin consideră că „Nu a existat hotărâre impor­ tantă a P. Sunt prezenţi Ion Iliescu şi Krzysztof Skubiszevski. Ucraina şi Turkmenistanul pentru că nu sunt de acord cu crearea unor structuri care să ducă la un grad înalt de integrare (în special economică) şi să asigure Rusiei rolul de lider.D. să se intervină pe lângă Congresul american pentru acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României. un admirator incurabil şi activ al fostului dictator. în şedinţa comună a celor două Camere ale Parla­ mentului se dezbate. • 22 ian.R. după cum era lesne de înţeles de toată lumea.N.D. ceea ce ar însemna o nouă confirmare a pactului Ribbentrop-Molotov.).. ministrul de externe polonez.I.).R. a lui Paul Everac este considerată de către forţele politice ale opoziţiei încă o dovadă că procesul restauraţiei este în plină desfăşurare şi că puterea a urmărit şi a reuşit să-şi subordoneze această insti­ tuţie. • 19 ian.

L.. Guvernul Văcăroiu şi-a definitivat programul intitulat „Strategie de reformă economico-socială a programului de guvernare". partidul ar fi murit. Ceilalţi liberali privesc cu interes strădaniile confraţilor.L. Curtea de Concilieri şi Arbitraj (Traian Tomescu. că pastorul. cei ce doreau fuzionarea cu P. Pentru 1993 se preconizează o creştere eco­ nomică zero. Unii academicieni şi. dar îşi mai îngăduie şi câte o ironie colegială. Partidul şi-a creat şi un grup de lideri de opinie (Dinu Patriciu.T. la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt [suntem. după definiţia lui Dinu Patriciu. Statutul a fost inspirat de modele englezeşti şi japoneze .P. Liberalii din grupul lui Vintilă Brătianu. • 26-27 febr. Gheorghe Toduţ.Philippide" din Iaşi consideră. Programul insistă asupra măsurilor de protecţie socială considerată compo­ nentă fundamentală a politicii economice a Guvernului. 9 1 mart. Dinu Zamfirescu) cu misiunea de a reprezenta partidul în relaţiile publice şi de a fi. care a validat unirea cu P. maghiarii se simt oprimaţi întocmai ca evreii anilor '30-'40 sau ca negrii americani în anii '50. Horia Rusu. în Senat. stabilizării şi restructurării economice. Noua formaţiune se numeşte Partidul Liberal. Ion Iliescu vizitează sediul NA. fuzionează cu N.L. fără a oferi nici un argument real în legătură cu necesitatea scrierii prin două litere a unui sunet în cadrul unei ortografii întemeiate pe principiul fonetic. Ludovic Orban. şi cu Grupul de Reformă Morală şi Politică din P. îşi face cunoscute reproşurile grave faţă de ţara în care trăieşte.). Cleveland). Valeriu Stoica. Preşedintele României repetă că soluţia pentru criza iugoslavă nu poate fi decât cea a tratativelor.N.N. 5-6% din proprietatea de stat se va transforma în proprietate particu­ lară.Sorin Pantiş).T.L. El consideră si ţine să afle întreaga planetă că în România continuă procesul de purificare etnică asemănător celui din Bosnia Herţegovina şi politica de deznaţionalizare. • 19-20 febr.) • 17 febr. Raymond Luca. Câştigă detaşat Mircea lonescu Quintus. Un contraargument pentru reforma ortografiei este şi că Basarabia abia s-a obişnuit cu normele în vigoare.T. • 19 febr. preşedintele Republicii Federale Iugoslavia.N. despre respectarea de către România a embargoului.O. împrejurare în care i-au dispărut 400 000 lei. Vizita în România a lui Dobriţa Ciosici. Adunarea generală a Academiei Române aprobă prin vot revenirea. Ion Iliescu precizează că România nu se va lăsa antrenată într-o intervenţie militară în spaţiul iugoslav.1993 că acea organizaţie „1-a propulsat de două ori ca senator". candidează.L.L. în sfârşit. dacă ar fi câştigat Radu Câmpeanu. • 17-18 febr. Viorel Cataramă. preşedinte) seamănă cu puterea judecătorească.A. cu argumente con291- .A. cu o scădere a nivelului de trai şi cu o rată a inflaţiei de 70%. iar Senatul asigură echilibrul celorlalte structuri. (Nicolae Mischie a fost acuzat de Vasile Văcaru că a intrat în biroul său. urmând ca 1994 să aducă o creştere a nivelului de trai. au convocat Congresul P.L.C. Colectivul de cercetători de la Institutul de Filologie Română „Al. iar cele două sisteme vor coexista în ortografie.L.N. iar dacă ar fi câştigat Viorel Cataramă partidul ar fi devenit P. încă o nuntă liberală. iar deputatul de Gorj a susţinut că a făcut acest lucru dar în prezenţa unor martori.N. iar structurile partidului reproduc structurile statului: Comitetul Director este executivul 290 1993 (Horia Rusu preşedinte executiv şi alţi opt membri Dinu Patriciu. în 1993.L. • 25 febr. un partid rezultat din unirea liberalilor şi nu din divorţul lor. pentru funcţia de preşedinte al partidului. intervenţiile militare din afară neavând altă finalitate decât agravarea sau extinderea conflictului. datorită cărora maghiarii sunt obligaţi să emigreze. Consiliul Naţional (Vintilă Brătianu.2 500 de întreprinderi mici şi mijlocii. românii primesc un mărţişor de la Lâszlo Tokes. că s-a politizat complet discuţia asupra ortografiei. Dinu Zamfirescu. Iar dacă rămân totuşi în România. La Conferinţa Naţională a noului P.N.D. La întâlnirea cu Ion Iliescu se discută despre criza iugoslavă. Ei află prin intermediul T. preşedinte) are rolul legislativului. Ambiţia liberalilor reconciliaţi este de a forma un partid modern (poate o replică la P. funcţiile de conducere au fost ocupate prin autopropunere. în călătoriile sale (Washington. de exemplu. într-o atmosferă de încredere în forţa şi viitorul liberalilorApare. în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948. parlamentarii iau atitudine împotriva acestor afirmaţii (Vasile Văcaru deschide discuţia). şi Uniunea Europei Occidentale. Dinu Patriciu. Daniela Crăsnaru.N. Capitolele programului sunt consacrate protecţiei sociale. P. adică 2 000 .R. reformei sociale şi administrative. specialişti şi oameni de cultură vor fi împotriva acestei hotărâri.V. Radu Câmpeanu. Prioritatea momentului e considerată privatizarea. sunteţi). în ajun de 1 mart.N. ulterior. în grafia limbii române. prezice că.-SA. de exemplu. Bruxelles. „principalii exponenţi ai curentelor de opinie din interiorul partidului". Mircea lonescu Quintus (candidaţi care au reuşit să rămână în cursa pentru preşedinţie).

Majoritarii pun diagnosticul: „Dumneavoas­ tră nu doriţi decât să pice Guvernul". Primul Congres al P.M.R. funcţie pentru care s-a înregistrat o singură candidatură . n ziarist acuzat de a fi scris incorect. care este „un Avram Iancu al ilelor noastre". politizarea excesivă a unor structuri guvernamentale şi statale după ultimele alegeri. în ceea ce-i priveşte pe unguri. preşedintele partidului.R. : t . totalitar. parlamentare.M. Opoziţia aminteşte că..R. urmând ca adevăratul program să fie bine chibzuit şi prezentat ulterior. dizgraţia în CUM . nu-şi asumă declaraţiile pastorului. Opoziţia reacţionează cu nervozitate susţinând că s-a ajuns la o dilemă: dacă documentul prezentat e un pro­ gram de guvernare.R.D.R. Opoziţia nu renunţă -premi­ erul trebuie să angajeze răspunderea Guvernului în aplicarea strategiei de reformă prezentate.R. ar semăna cu un partid unic. prin vot. iar acum a dat fer.S. Majoritarii au replică-angajarea responsabilităţii asupra strategiei de reformă este un prerogativ 292 1993 al Guvernului şi nu o obligaţie. se aude formula „moţiune de cenzură".: haosul din ţară a fost provocat cu bunăştiinţă pentru a subordona România finanţei internaţionale. mai uies despre par.: la vremuri de restrişte poporul român a dat un Ştefan. birocratizarea instituţiilor şi organismelor statului. ceea ce îl face pe Adrian Severin să se adreseze premierului cu for­ mula „domnule Mişu Văcăroiu") şi raportul în legătură cu cele o sută de zile de guvernare. Doinea Cornea a fost anchetată -în urma unor sesizări sub acuzaţia că. U. Acuzaţia gravă formulată la adresa Doinei Cornea -instigare la subminarea puterii de stat . aii r îrei simptome ar fi sistemul votului secret. care l-au elogiat fără rezerve pe preşedintele P. Cu această ocazie în Parlament se încing din nou spiritele. în timpul mineriadei din sept. Acest argument declanşează cu adevărat scandalul.. • 6-7 mart.Corneliu Vădim Tudor. ® 8 mart.M. încercările ex-regelui de a veni în patrie reprezintă un atac la adresa integrităţii Româ­ niei. astfel încât Guvernul trebuie să şi-1 asume iar Parlamentul să-1 voteze.şi ancheta care a urmat au nemul­ ţumit profund unele personalităţi.M.M. rai." (acordat lui Mihăilă Cofariu) şi a fost ales.. extinde. . trebuie scos în afara legii. urmărind probabil un scop greu de mărturisit. Deoarece părţile nu cad de acord. un Cuza. Majoritarii invocă procesul-verbal şi şedinţa din 18 nov. Preşedintele îşi exprimă recunoştinţa faţă de cei care i-au semnalat apariţia sau persistenţa unor fenomene de importanţă majoră: impasul dialogului politic. dizgraţie care poate duce până la retragerea dreptului de acces în şedinţele Camerei sau la presiuni pentru a se publica 293 .. se fac reie^ i te lipsa de transpa­ renţă a activităţii din Camera Deputaţi1/ . Biroul de presă al Procuraturii municipiului Bucureşti anunţă că s-a dispus neînceperea urmăririi penale a Doinei Cornea pentru că nu sunt întrunite elementele componente ale infracţiunii de instigare la subminarea puterii de stat.1993 crete care conduc la concluzia că Lâszlo Tok&s a descris o reali­ tate inexistentă.D. '91. • 4 mart. s-a înfiinţat titlul de „membru de onoare al P. cineva îşi afirmă mândria de a fi conte: ui cu Corneliu Vădim Tudor. în care se menţionează că Parlamentul a votat Guvernul şi programul său. Ion Iliescu se declară mulţumit de întâlnirile avute în ultimele săptămâni cu reprezentanţii parti:.D.:. Raportul a fost apreciat de cei prezenţi.R. intitulat „Regula căluşului în România". Majoritarii consideră că programul Guvernului a fost prezentat şi votat o Bată cu instalarea echipei Văcăroiu aşa cum prevede Constituţia. primul-ministru a ţinut să sublimeze că supune atenţiei Parlamentului doar o schiţă de program. primul-ministru prezintă recent finalizatul program de guvernare (realizat cu contribuţia substanţială a lui Mişu Negriţoiu. Cu această ocazie preşedintele „a luat pulsul" forţelor politice şi a constatat că acestea manifestă realism şi luciditate.M. Verestoy Attila consideră necesar să declare că U. în concluzie. la instalare. irrieniarii şi activitatea Camerei. Acesta a rugat asistenţa să voteze şi împotrivă pentru a nu se crea impresia că P.M. pţieii -într-un articol apărut în The New ' a Times. încearcă să tempereze efuziunile declarând că nu vrea să renască în partid o practică de tristă amintire -linguşeala. 1992. adică se adaptează la realităţile ţării..N.. iar Ungaria trebuie să înţeleagă că dacă va încerca să iugoslavizeze România va izbucni al treilea şi ultimul război mon­ dial. -nul România Mare /c Corneliu Vădim Tudor. ar fi instigat la grevă generală în cadrul unei intervenţii pe postul de televiziune. Preşedintele P. atunci Guvernul F.. opoziţia consideră că documentul citit e chiar programul promis. în raportul despre starea partidului şi a naţiunii. S-au votat în unanimitate statutul şi programul partidului. dacă nu e vorba de un program. organisme naţionale şi internaţionale. Şi de această dată rugămintea lui Corneliu Vădim Tudor a fost îndeplinită de admiratorii săi: la vot s-a înregistrat o abţinere. revin idei deja vehiculate de membrii P. atunci trebuie supus la vot.în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului.M.R.. e vulnerabil pentru că nu are încă un program.

(Tot la o conferinţă de presă.D..M.) care susţine că instanţa care a decis fuziunea (Congresul P. Boris Elţîn ameninţă cu măsuri extreme. considerată de neacceptat.N.M. Se vorbeşte despre un nou puci. Petre Roman declară că preşedinţii celor două camere s-au purtat nedemocratic. pentru că ar accentua confuzia între prea multele partide liberale. LaT. La sesiunea extraordinară a Congresului Deputaţilor Poporului câştigă teren gruparea neocomuniştilor şi ultranaţionaliştilor sprijiniţi de preşedintele Sovietului Suprem. Se încheie Congresul Deputaţilor Poporului cu înfrângerea reformiştilor sprijiniţi de Boris Elţîn.D.L.) • 10 mart. aşa cum trebuie pusă la punct şi Banca Naţională un adevărat „stat în stat". ci de un grup oarecare ce „a folosit ştampila".Ţ.R.N. dublat de sprijin financiar substanţial.Programul nu oferă soluţii la problemele grave ale societăţii româneşti.) -crede că executivul e supus şantajului partidelor extremiste P.L. vine cu o contestaţie care vizează denumirea partidului. De aceea se reafirmă răspicat sprijinul acestor ţări pentru Elţîn.L.uitând că nu sunt în sediul F. nu urmăreşte înlăturarea executivului.) • 12 mart. este pusă sub semnul întrebării de contestaţia lui Niculae Cerveni (membru fondator al P. prin iniţiativa ei.C. ducând la inflaţie şi sărăcie. respectiv cu dizolvarea Parlamentului.N.-promit să susţină programul Guvernului. Horia Rusu (P. (A doua zi reprezentanţii „Grupului celor 7" se întrunesc pentru a acorda de urgenţă ajutor material Rusiei.S. • 9 mart. Şi P.) şi împotriva republicii prezidenţiale pentru care optase Boris Elţîn. descurajarea sectorului privat prin sistemul de impozitare. pentru drepturile omului adoptă o Rezoluţie în care se apreciază că România a făcut progrese în ce priveşte aplicarea normelor statului de drept şi respectarea drepturilor omului.M.D. cu P. 295 . (Corneliu Vădim Tudor cere ca Guvernul Văcăroiu să se delimiteze de celelalte guverne care trebuie trase la răspundere pentru politica lor falimentară dictată de o oligarhie suprastatală. în urma acestei confruntări cu rezultate imprevizibile. s-a îndepărtat tot mai mult de platforma electorală.S.T. Opoziţia critică mai ales dirijismul şi etatismul programului: Petre Roman (F.S.N. Aşa cum a explicat şi la o conferinţă de presă.U.. şi P.R. şi P. Liderul P. Şi ceilalţi aliaţi-P. economic şi so­ cial.S.N. Comisia O.L. care declară că nu va mai colabora cu Parlamentul în actuala componenţă. Se apreciază că Rusia este în pragul unei catastrofe şi că. Partidul Liberal.S. responsabilă pentru prăbuşirea monedei naţionale. Ruslan Hasbulatov.B.L.R.) a fost nestatutară nefiind convocată de Consiliul Director Interimar.D. Frontul Salvării Naţionale.) .L.L. a fost împiedicat să ajungă la microfon pentru a comunica hotărârea opoziţiei. cu o zi în urmă. dacă ar birui conservatorii.D.1993 dezminţiri (scrise chiar de preşedintele Camerei) ale articolelor etichetate ca nefundamentate. Deocamdată Congresul se pronunţă împotriva referendumului prin care populaţia trebuia să-şi spună cuvântul în legătură cu elaborarea unei noi Constituţii (cea în vigoare era de pe vremea fostei U.C.S.C. Congresul îi retrage însă lui Boris Elţîn împuternicirile acordate anterior şi de la tribuna înaltului for se cere punerea lui sub acuzare pentru încălcarea Constituţiei. un puci mascat.) -consideră programul „o adunare de sloganuri" care proclamă intervenţia excesivă a statului şi care poate fi nefast pentru viitorul ţării. Moscova. Adrian Năstase răspunde încer­ când să demonstreze că activitatea Camerei Deputaţilor este patronată exclusiv de principii democratice. Corneliu Coposu reuşeşte cu dificultate să anunţe iniţierea de către opoziţie a moţiunii de cenzură. situaţia ar fi mai încordată decât pe vremea războiului rece. în schimb.N.D.R. Corneliu Coposu precizează că opoziţia.M.A. după incidentul de la Parlament. • 13 mart.inclusiv pentru interzicerea grupării neocomuniste.U.N.) -Moscova. ci în Parlament şi încercând să-1 împiedice pe Corneliu Coposu să declare introducerea moţiunii de cenzură.) -semnalează ambiguitatea privind tipul de societate conturat prin măsurile de ordin politic. Mircea Ciumara (P.C.Ţ. rezultat din recenta fuziune a P.N. Parlamentul României înregistrează prima moţiune de cenzură de la începutul activităţii sale de după înlătu­ rarea dictaturii.M. ci sesizarea opiniei publice în legătură cu atitudinea executivului care nu 294 1993 doreşte să dea seamă de propria guvernare. reprezentanţii partidului de guvernământ şi aliaţii lor sunt nemulţumiţi de liberalismul programului de guvernare: Tudor Mohora (P.N.. excesul de centralism.C.N.S. se află deja în dificultate. înregistrarea P. dar cu anumite recomandări şi amendamente.L. Dinu Patriciu (P. în consecinţă.N.) apreciază că prin liberalismul excesiv al politicii economice F. Parlamentul analizează din nou programul re­ cent prezentat al Guvernului Văcăroiu şi din nou poziţiile celor două tabere par ireconciliabile. grupare aflată în conflict deschis cu Boris Elţîn şi reformiştii care îl susţin.N. • 11 mart. ţările din Europa de Vest şi America intră în alertă.D.

. Corneliu Vădim Tudor vine cu dovada că n-are nici măcar un trecut glorios.N. sarcasme. insulte. deputatul F.M. Matei Brătianu.C. fluierături. La originea crizei din Rusia stă . se emit apeluri la sentimentele naţionale. parlamentarii au cerut ca Oliviu Gherman să-i lase locul lui Adrian Năstase la conducerea lucrărilor şedinţei. să scoată sindicaliştii în stradă.) despre interdependenţa între reformă şi relansare economică îşi pierde de fapt orice conţinut în clipa în care prin reformă se înţelege stabilizarea unei economii structural neconcurenţială şi încă prin politici monetare. chiar la reconciliere spre binele comun. opoziţia părăseşte sala. Boris Elţîn îl acuză pe Hasbulatov că încearcă să aducă din nou la putere fosta partidocraţie a P. Adrian Păunescu observă că „criticul de la România literară care a omorât o revistă are acum în vedere o ţară". ci politică.. Corneliu Vădim Tudor: „Eu am mai spus-o şi o repet.R. se incriminează energic. atacă în termeni violenţi opoziţia care ar urmări destabilizarea totală a ţării pentru a-1 aduce la conducere pe Minai de Hohenzollern şi pentru a face jocul ungurilor. contradicţia dir re aspiraţiile spre democraţie ale poporului şi vechiul sistem bolşevic antipopular care doreşte să-şi recâştige 297 .. „banditule" (formulă nelipsită din vocabularul anchetatorilor şi gardienilor din anii '50) au existat şi momente vesele.N.S. are loc la Constanţa.A. • 19 mart.U. apelative ca „golanule".). Ion Raţiu prezice că moţiunea. Discursul lui Corneliu Vădim Tudor (pentru care a primit un sărut de la Adrian Păunescu) a fost una din culmile oratorice ale zbuciumatei şedinţe. După mitingurile constructorilor de avioane. apostrofări. mai bine o dictatură sănătoasă". Nicolae Văcaroiu afirmă că n-a auzit de mult atâtea inepţii economice şi că se miră că Nicolae Manolescu a devenit şi un geniu economic. Stelian Tănase consideră că moţiunea nu are nici o şansă. • 20 mart. întrebând „al cui este Guvernul Văcaroiu?". fiscale şi valutare dirijate. declară că nu e vorba de o susţinere în stradă a moţiunii de cenzură împotriva Guvernului şi că.S. Atunci când Oliviu Gherman îi întrerupe brusc discursul lui Dinu Patriciu acesta îi răspunde: „N-am venit să-ţi tulbur somnul (.S. semnate de unii parlamentari ai opoziţiei. 25 000 de oameni s-au adunat pentru a protesta contra scăderii nivelului de trai.R.S. Cristian Rădulescu.. Se foloseşte eticheta de liberalism pentru tot ceea ce trece dincolo de perestroika. iar Oliviu Gherman anunţă o pauză de 15 minute. Dinu Patriciu: „Criza nu este economică. oprirea extinderii corupţiei şi a falimentului economiei. Lipsindu-i clopoţelul. decât o democraţie bolnavă. preşedintele B. Pe pancarte se poate citi: „Minciună + Corupţie = Sărăcie". Se gesticulează patetic. citeşte textul moţiunii de cenzură iniţiată de opoziţie împotriva Guvernului Văcaroiu şi semnată de 122 de parlamen­ tari.C.S. • 16 mart.1993 • 15 mart. După aplauze urmează atacurile din cealaltă tabără. este aceea a lui Nicolae Manolescu. şi parţial P A C . Fraza (.. Dovada 296 1993 este unul dintre volumele omagiale dedicate lui Ceauşescu (în 1974) în paginile căruia se află texte apologetice la adresa dictato­ rului. De altfel. Cartelului Alfa şi Confederaţiei Univers e rândul B. Boris Elţîn anunţă introducerea administraţiei prezidenţiale directe şi organizarea unui referen­ dum prin care preşedintele ţării. combinate cu etichetări conform cărora moţiunea face parte din planul de destabilizare şi iugoslavizare a României. Avertizând opoziţia că n-are viitor. huiduieli. Piaţa Victoriei. Se face exces de oratorie. ironii.după Boris Elţn. e o greşeală politică a opoziţiei care a preferat un efect de scenă unui câştig concret în planul reformei. Prin jumătăţi de măsură vom ajunge o republică bananieră". In Parlament. Moţiunea a fost respinsă cu 260 de voturi contra şi 192 pentru. va fi respinsă şi n-o semnează.. vicepreşedintele Alexandr Ruţkoi (care nul susţine pe Boris Elţîn) şi Congresul Deputaţilor să primească sau nu un vot de încredere. Bucureşti. domnilor!". Oliviu Gherman bătea cu degetul în microfoane repetând stereotip: „La moţiune. aplaudată insistent.N. Moscova.N. P. O intervenţie de mare succes. în preajma dezbaterii moţiunii opiniile se radicalizează. Referendumul e programat să aibă în vedere şi proiectul noii Constituţii şi o Lege electorală. nu se va striga „Jos Guvernul!". Un miting paralel al B. în afară de acuzaţii. Senatorul P. Viorel Sălăgean vede în moţiune un joc politic cu o finalitate clară: opoziţia încearcă să împiedice Guvernul să facă treabă. Manifestanţii înmânează prefectului Anghel Constantinescu un protest în care sunt înscrise revendi­ cările care au dus la declanşarea mitingului: indexarea salariilor şi pensiilor la nivelul costurilor reale înregistrate în economie.S. senatorul P. sunt împotriva moţiunii. Nu se înţelege de ce Guvernul nu acceptă în mod clar că prima şi fundamentala lui misiune este să salveze de la înec sistemul eco­ nomic trecut". o eroare a opoziţiei. în consecinţă. şi să reînceapă războiul rece cu Occidentul. vine cu un răspuns cuprin­ zător: „Nu e nimic de consolidat şi de stabilizat într-o economie ale cărei structuri principale au rămas în mare parte socialiste.D. După acest număr. în Parlament se dezbate prima moţiune de cenzură împotriva unui guvern postdecembrist.

iar la Moscova Parlamentul. • 23 mart. Elţîn asigură că nu va exista o a doua Revoluţie din Octombrie. Cu toate acestea preşedintele Rusiei e obligat să renunţe la iniţiativa sa de a intro­ duce administraţia prezidenţială directă şi să se aşeze la masa tratativelor cu conservatorii sprijiniţi de Hasbulatov şi Ruţkoi. Urmarea: cei 4 semnatari ai scrisorii -Stelian Tănase. iar Vlad Adrian Căşunean prefect în judeţul Harghita.R. Are loc Congresul de constituire a Partidului Naţional al Reîntregirii (înscris la T. nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei.). în stradă creşte numărul celor care demonstrează în favoarea lui Elţîn.M. Guvernul hotărăşte să mfunţeze Consiliul pentru Minorităţi Naţionale. •24 mart.R. inclusiv demonstraţiile care au avut loc în ultimele zile în unele localităţi din zona Harghita-Covasna.M. al cărui conducător e desemnat Viorel Hrebenciuc.N.-iştii au fost contrariaţi de atitudinea critică a Leonidei Lari faţă de moţiunea de cenzură. poetă din Republica Moldova.R. Călin Anastasiu. cere Curţii Constituţionale să se pronunţe în legătură cu decizia lui Elţîn privind instituirea regimului prezidenţial. preşedintele P. Ruslan Hasbulatov convoacă în sesiune extraordinară Parlamentul care se pronunţă împotriva hotărârilor anunţate de Elţîn. primeşte de la un grup de membri din conducerea partidului o „scrisoare de neîncredere" pe care o pune în discuţia Comitetului Naţional. îşi prezintă public demisia din partid. Deputata Leonida Lari (P. La Bucureşti. dar au hotărât „s-o ierte pentru că reprezintă Basarabia".D. Participă delegaţi din 57 de filiale locale. Congresul Deputaţilor Poporului din Federaţia Rusă aprobă organizarea unui referendum (25 apr.) prin care să se afle părerea populaţiei în legătură cu încrederea în preşedintele Elţîn şi în programul său de reformă politică şi so­ cială pe anul 1992. -Dan Ioan Voşloban este numit prefect al Judeţului Covasna. au fost interpretate ca imixtiuni în treburile Guvernului). practici preluate de la dictatura comunistă.R.A. • 29 mart. Conflictele dintre ei nu se sting însă. Cristuru Secuiesc. U. în Rezoluţia adoptată se declară că scopul activităţii partidului e reîntregirea ţării prin alipirea teritoriilor româneşti Basarabia. întrunit în sesiune de urgentă. secretarul general al Guvernului. • 22 mart.N.M. 10 000 de maghiari de­ monstrează împotriva numirii prefecţilor români în judeţele Harghita şi Covasna. Decebal şi Columna de la Roma) şi imnul „Pe-al nostru steag e scris unire!". prin decizia civilă nr. Lui Eduard Şevardnadze i se pare că Rusia e în pragul războiului civil. 1992). împotriva acestor numiri (29 mart. Ion Iliescu şi Guvernul dau declaraţii de •susţinere a hotărârilor lui Elţîn.1993 poziţiile.M. P. • 26-29 mart. care preia o parte dintre membrii Asociaţiei culturale „Pro Basarabia şi Bucovina". în consecinţă U. Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse dă verdictul de neconstituţionalitate a deciziei lui Elţîn privind instituirea administraţiei prezidenţiale în ţară.B. • 25 mart. (vicepreşedintele partidului).D. (Manifestări cu acelaşi scop au loc şi la Gheorgheni. iresponsabile unele dintre afirmaţiile acestora (epurare etnică) şi dorinţa de internaţionalizare a problemei.D.Ţ.D. Guvernul apreciază ca nefondate pretenţiile maghiarilor.58 din 28 dec. ci se cronicizează într-o formă atenuată. unul român şi altul maghiar). ca şi cu necesitatea convocării de alegeri prezidenţiale şi legislative anticipate. La Odorheiu Secuiesc. • 26 mart. Verestoy Attila consideră că numirea prefecţilor români în Harghita şi Covasna reprezintă o greşeală administrativă (prefecţii români nu vor putea să aplice o politică coerentă în aceste zone cu populaţie majoritar maghiară) şi una politică (ofertele U. Sfântu Gheorghe. Alexandr Ruţkoi refuză să semneze decretul care instituie regimul administraţiei prezidenţiale directe. La şedinţele acestui for al minorităţilor urmează să participe câte doi reprezentanţi ai organizaţiilor etnice legal constituite. apreciază ca justificate reacţiile comunităţii maghiare. Nicolae Manolescu. Nu peste mult timp poeta se va apropia de P. f • 1 apr. „N-am nevoie de iertarea lor" a decis Leonida Lari. Prin această hotărâre se revine la prevederea constituţională de numire a unui singur prefect (existase propunerea de a se numi doi prefecţi în aceste judeţe. anunţându-şi demisia şi statutul de independentă în viitor.C.M.C. Peste câteva zile (9 apr. Dan Grigore şi Emil Tocaci 4şi anunţă demisia. Intr-o declaraţie. va protesta în Senat (şi nu numai). Au loc mari demonstra­ ţii pro şi contra Elţîn.Ţ..). Miercurea Ciuc.) comisia pentru politică externă a Adunării de Stat a Ungariei va transmite o scrisoare comisiei similare a Parlamentului 299 .) Se adoptă o moţiune adresată lui Ion Iliescu şi Guvernului în care se etichetează numirile respective drept o continuare directă a politicii naţionaliste şi de desconsiderare a populaţiei maghiare din România. Se adoptă sigla 298 1993 partidului (harta României Mari în interiorul căreia se găsesc Traian. încercând să pară stăpân pe situaţie.

N.M. Generalul Gheorghe Florică.N.M. şi cu Michel Campdessus şi Al Gore.N. Slobozia.A. care are un orar propiu de greve. • 15 apr.. sindicaliştii ies în stradă.) acesta este eliberat din funcţie prin decizia Guvernului. Florin Georgescu.N. Frăţia. este de acord cu cererile muncitorilor. „20 aprilie -grevă generală". C.L. care a fost pusă în legătură cu respectarea de către România a embargoului asupra Iugoslaviei.A. 1993) cu Partidul Democrat condus de Constantin Vişinescu.S. Fostul comisar-şef al Gărzii Financiare va declanşa un scandal pe termen lung. Totuşi a venit vorba despre acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate.N.A. -T.R. • 12 apr. Bill Clinton se întâl­ neşte cu Boris Elţîn şi promite un ajutor substanţial pentru Rusia în cadrul unui parteneriat pe termen lung. prin Ministerul de Finanţe.E. deputatul Gheorghe Cristea (P. cheltuieli -2 611. încredinţând presei informaţii în legătură cu implicarea unor persoane cu funcţii de răspundere în combinaţii şi afaceri dubioase. Corneliu Vădim 301 .Ministerul de Finanţe destituie echipa de conducere a Gărzii Financiare. îon Iliescu va participa la şedinţa de Guvern unde se va hotărî diminuarea subvenţiilor de la buget la unele produse şi servicii destinate populaţiei. preşedintele şi vicepreşedintele F. admite contestaţia lui Niculae Cerveni care a semnalat ca nt statutara fuziunea P. P. din mai multe motive: creşterea zero e irealizabilă. fostul comisarşef al acesteia. deficit bugetar -42.C. apare intenţia Guvernului de a rectifica bugetul în cursul anului ceea ce transformă Parlamentul într-o anexă a executivului.R.M. Cartel Alfa şi Sindicatul Şoferilor îşi respectă programul de acţiuni revendicative. „Vrem salarii decente".c. (De exemplu. deoarece consideră umilitoare condiţiile pe care i le pune partea română (Guvernul.S. -Washington. Opoziţia intenţionează să conteste unele articole din lege printr-o sesizare a Curţii Constituţionale.U.S. O 23 apr.B. Iaşi.N. articolul nr. Ulterior (22 apr. şi deci respinge cererea de fuziune a celor două partide.) De această dată se con­ sideră că momentul vizitei este rău ales.Â.6 miliarde lei) înaintea votării legii.) citeşte o declaraţie prin care se anunţă că opoziţia nu va vota bugetul pe care-l consideră inacceptabil.D. Participanţii la manifestaţie n-au respectat hotărârea Guvernului de a nu se folosi.) .T. © 14 apr. în cadrul unei conferinţe de presă. mai mult decât atât. Mihai de Hohenzollern. cu P.L. • 3-4 apr. în discursurile lor liderii sindicali polemizează cu Guvernul şi îşi pun speranţele în greva generală anunţată pentru 20 apr. Vasile Manea Drăgulin este numit procuror general în locul lui Mihai Ulpiu Cherecheanu. e vârful de lance al opoziţiei. neagă supoziţia generalului Florică. în spiritul normelor europene.} ccusideră că verdictul a fost influenţat de actuala putere. dar nu şi cu forma lor de manifestare. La 16 apr.S. Hunedoara.I. în cadul unor asemenea acţiuni. Bill Clinton are o scurtă întâlnire (15 minute) cu Ion Iliescu.D.. Ion Iliescu participă la ceremonia de inaugurare a Muzeului Holocaustului şi se mai întâlneşte cu Warren Cristoppher.U.R. renunţă din nou la vizita programată în România (Timişoara). deja anunţat.N. 9 21 apr.Ţ. Horia Rusu (P. şi nişte firme importante. să ridice din conturile agenţilor economici sumele pe care le datorează statului.C. Constanţa. • 10 apr.A.2 miliarde lei. Petre Roman aminteşte încă o dată că partidul e în opoziţie şi. Se validează demisia lui Caius Traian Dragomir din funcţia de vicepreşedinte al F. dar timpul n-a permis aprofundarea unor probleme de interes pentru România. Conducerea P. Nicolae Ulieru. purtătorul de cuvânt al S. cu ocazia sărbătorilor de Paşte.. M. „Nu corupţiei". repartiţia cheltuielilor pe domenii de activitate nu confirmă intenţia Guvernului de a continua reforma.N.I. de la 1 mai a. autovehiculele din unităţile de stat. dar crede că a cam deranjat S. La Vancouver (Canada). declară că nu cunoaşte cauzele demiterii care nu 1 s-au comunicat de către ministrul finanţelor.I. despre care unele publicaţii susţin că ar fi apropiatul familiei Stolojan.. Are loc un marş de protest. adresează o scrisoare deschisă lui îon Iliescu. secretarul de stat al S. Prezent în S.L.R. 39 care dă dreptul Guvernului. Pe pancarte se poate citi: „Sărăcie". După dezbateri uneori furtunoase este adoptată Legea bugetului de "stat pe 1993. se rediscută despre apropiata fuziune (Protocolul de fuziune a fost semnat la 31 mart.S.L.T. La şedinţa Colegiului Director al F. urmat de un miting în Piaţa Aviatorilor.4 miliarde de dolari. Şi la Braşov.M. etc. în care e ales Victor Boştinaru. unde se adună aproximativ 25 000 de sindicalişti. datorită valului de greve 300 1993 şi absenţei lui Ion Iliescu din ţară. Rezultatul este că „Grupul celor 7" hotărăşte să sprijine Rusia cu 43. Absentează B.1993 României în care se apreciază că numirea prefecţilor români în judeţele cu populaţie majoritar maghiară nu confirmă declaraţiile pârtii române conform cărora România garantează drepturile minorităţilor naţionale. în locul lui fiind numit locotenentcolonelul Gică Dănilă. interesată să compromită liberalismul. (venituri -2 185 miliarde lei.

S. Cosin. ce s-a întâmplat la Washington în „săptămâna umilinţei noastre". Curtea Supremă de Justiţie schimbă încadrarea juridică şi vine cu o nouă sentinţă.. Estonia şi România) Comisiei juridice şi pentru drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.P. în presă au apărut comentarii în legătură cu o afirmaţie a lui Ion Iliescu. energia lectrică de la 6 lei la 28 lei kilowatul.C. • 29 apr. Vizita în România a membrilor (18 membri+5 invitaţi speciali din Croaţia. dar îl menţin în scaun cu preţul ruinării României. preşedintele ar fi răspuns că i-a fost frig. Pentru a evita amplificarea nemulţumirii sindicatelor care au anunţat deja greva generală. Se renunţă la acuzaţia de complicitate la genocid şi se optează pentru acuzaţia de complicitate la omor deosebit de grav şi de complicitate la tentativă de omor deosebit de grav.Ex. prea receptiv la tendinţele sionismului mondial de a culpabiliza ţări şi popoare pentru a conduce umanitatea fără nici un fel de opoziţie.N. Oliviu Gherman. (pâinea de la 20 lei ajunge la 90 lei. • 24 apr.c. Miron Cosma crede că nou născuta Alianţă poate pretinde moştenirea U. -Curtea Constituţională decide că Academia Română are competenţa de a stabili normele ortografice ale limbii române.R. Univers. Cartel Alfa. din Federaţia Rusă arată că 58. Guvernul şi patronatul. în schimb populaţia se pronunţă împotriva alegerilor prezidenţiale şi legislative anticipate. urmare a recursului extraordinar declarat de procurorul general în procesul membrilor fostului C.S. Alianţa Confederativă Intersindicală „15 Noiembrie" Braşov. • 27 apr.c. • 26 apr. Această Comisie urmează să-şi dea avizul pentru admiterea României ca membru cu drepturi depline în Consiliul Europei. laptele de la 16 lei la 80 lei. Congresul P. se desfăşoară într-o atmosferă încordată datorită recentelor demisii şi a presiunii în legătură cu clarificarea orientării doctrinare a partidului. După 10 ore de discuţii nu se ajunge la nici un rezultat. Consilva.I. Deci â are câştig de cauză asupra lui î. în Senat. Frăţia. iniţiativa constituirii noii forţe sindicale se justifică prin necesitatea stabilirii unor strategii noi şi comune. Confederaţia Sindicatelor din Cooperaţia 302 1993 de Consum şi Credit. Ion Dincă . democraţiei şi moralei. Timişoara. asistat de miniştri şi experţi se aşază la masa negocierilor cu reprezentanţii C. Hercules. A doua zi tratativele se mută la Cotroceni. Adrian Năstase. Oaspeţii se întâlnesc cu Ion Iliescu. lideri ai grupurilor parlamentare.L. Cehia. Conform declaraţiilor.D.A. pentru că adună 80% din totalul sindicaliştilor români. de la 1 mai a. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din Cooperaţia Meşteşugărească.G. Adrian Păunescu îi cere lui Ion Iliescu să explice naţiunii. pe care-1 consideră „lipsit de demnitate". neoliberalismul susţinut de acesta câştigă adeziunea congresmenilor care hotărăsc că PA. în relaţiile cu Parlamentul.4% şi e valabil pentru 92% din populaţie. de ce a purtat (singurul dintre demnitari) chipă .N.G. pentru care inculpaţiii sunt condamnaţi (după ce se casează sentinţele anterioare) la: Tudor Postelnicu . B.) Guvernul consideră că gradul de acoperire a creşterii preţurilor este de 103. vicepreşedinte -Nicolae Ţăran.R. Petroşani. este un partid de orientare neoliberală a cărui ideologie se bazează pe valorile civismului. -La şedinţa Guvernului.15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor.S. prin intermediul Parlamentului.A.1993 Tudor e din nou sever cu preşedintele ţarii.C.. dar şi prin voinţa de a se recupera şi administra patrimoniul fostului U. • 23-25 apr.7 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor.. • 26-28 apr. Ministerului de Justiţie. Este adoptat statutul P. sunt eliminate subvenţiile de la buget la o serie de produse şi servicii destinate populaţiei. 47 de membri în Comitetul Naţional. Corneliu Vădim Tudor consideră că Ion Iliescu e pe cale de a angaja ţara pe o pantă primejdioasă deoarece evreii l-au adus la putere. de către un ziarist. 303 .09% din votanţi au încredere în preşedintele Boris Elţîn. La iniţiativa sindicatelor miniere conduse de Miron Cosma se formează Alianţa Confederaţiei Sindicale Democratice din România la care aderă 9 confederaţii: Sindicatele Miniere din România. ai M. Ceres. Nicolae Văcăroiu. procuraturii. reprezentanţi ai minorităţilor. unii îl cheamă la ordine. Avram Iancu. întrebat la întoarcerea din America. Programul creşterii preţurilor şi acordarea de compensaţii sunt anunţate şi la şedinţa Consiliului Naţional al F. Nicolae Văcăroiu prezintă forma definitivă a hotărârii prin care.S.S. Ceres. a. iar 52. la ceremonia de inaugurare a Muzeului Holocaustului. Rezultatele (nedefinitive) ale referendumului de la 25 apr.88% îi aprobă şi programul de reforme. Emil Bobu şi Manea Mănescu -10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor. ai presei.C.R. iar liderii sindicali cer mediere din partea lui Ion Iliescu. Deşi Nicolae Manolescu se pronunţă pentru ruperea relaţiilor cu grupul demisionar al lui Stelian Tănase. şi sunt aleşi membrii structurilor de conducere: preşedinte -Nicolae Manolescu.N.

Ioan Mihai Popa. a doua zi după ce a fost demis (22 apr.. şeful Direcţiei Financiare a S. membru în conducerea P.) Radu Timofte.D... antrenor al echipei naţionale de fotbal.R. secretar al Camerei Deputaţilor.) şi au anunţat 304 1993 că.) în cursul audierii.I. deputat F.N..S. Conform avertismentelor celor şase confederaţii sindicale . iar recentele tratative seamănă cu „un dialog al surzilor" (Liviu Luca prim-vicepre şedinţe al Cartelului Alfa). 30 apr.. desigur. Liderii sindicali au obligat Guvernul să accepte o parte dintre revendicările lor (salariul minim pe economie garantat..R. în noaptea de 6 spre 7 mai se încheie un protocol între Guvern şi sindicate al cărui efect este suspendarea grevei. asigurând o permanenţă a protestului. director la Agroexport. După acest meci al declaraţiilor şi comunicatelor. Gheorghe Bădescu. ministru de interne. 9 5-6 mai.N. Gheorghe Florică prezintă din nou cazurile de trafic de influenţă şi corupţie în care sunt implicate persoane importante: Florin Georgescu. dacă obligaţiile asumate nu vor fi respectate. (Aici se cere citat Oliviu Gherman care ar fi spus: „Dacă vrei să înmormântezi o treabă.se declanşează greva generală (5 mai). general maior Costică Voicu.I.D. în câteva zile întrega conducere a Gărzii Financiare a fost destituită fără nici o justificare din partea primului-ministru sau a Ministerului de Finanţe (. Ionel Roman. colonel Mihai Agache. a declarat Radu Hortopan.I.N.N.S. Mircea Vaida.." Sindicaliştii consideră însă că partidele de opoziţie au avut mai degrabă o poziţie de expectativă faţă de acţiunile lor şi că este o greşeală să se califice demersurile sindicatelor drept antireformiste..N. B. redactor-şef al ziarului Libertatea.S. cu Guvernul. La conferinţa primarilor şi consilierilor U. ministrul finanţelor. partidele din opoziţie dau publicităţii o Declaraţie-Apel iar Emil Constantinescu.R. contraamiralul Cico Dumitrescu.L. Biroul Executiv Central al F. să întocmească un raport. dar că S. ceea ce înseamnă că sindicatele intră pe rând în grevă. preşedintele C. la Cotroceni sub arbitrajul lui Ion Iliescu. director general-adjunct la Direcţia Gene­ rală a Vămilor. Conferinţa a hotărât ca toţi consilierii maghiari să nu-şi prezinte demisia.R. reprezentanţii comisiilor parlamentare au decis să înfiinţeze o altă comisie parlamentară (5 deputaţi şl 2 senatori) care să cerceteze cazul Florică în profunzime şi. ministru secretar de stat la Ministerul de Finanţe. George Ioan Dănescu. Miercurea Ciuc. Univers şi Ceres .Frăţia.. de fapt.. ci să nu colaboreze cu prefectura.R. şi Poliţia Economică au avut o poziţie diferită faţă de cea a Gărzii Financiare. soţia fostului prim-ministru. sugerând că s-a intervenit „de sus" pentru aceasta.D. colonel Gheorghe Rusu.1993 9 30 apr. Rundele de negocieri din urmă cu câteva zile (29 apr. Efectul acestui demers s-a făcut imediat simţit.D.M.L. cu principalele confederaţii sindicale n-a fost respectat. apoi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi din nou la sediul Guvernului) iau determinat pe liderii sindicali să dea semnalul pentru intrarea în grevă. C.D. prin Oliviu Gherman.Apreciez schimbarea conducerii Gărzii Financiare ca o manevră politică". Elena Stolojan.N. înainte de începerea grevei. şef de direcţie în M. general maior Dumitru Marcu. şi într-un Comunicat apreciază că nu F. colonel Gheorghe Mureşan din M. ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului îl audiază pe fostul comisar-şef al Gărzii Financiare.G. fă o comisie parlamentară". Viorel Hrebenciuc.. greva în cascadă.I. se exprimă convingerea că numirea prefecţilor români în judeţele Harghita şi Covasna nu are semnificaţia unor măsuri administrative ci politice. „încurajând pe unii lideri sindicali să recurgă la greva generală. locţiitor al comandantului I. după două zile de grevă care a părut indecisă sau prost organizată. Cornel Gorcea. discriminatorii şi jignitoare la adresa minorităţii maghiare. Protocolul încheiat la 13 ian. secretar general al Guvernului. preşedintele 305 . greva generală va izbucni din nou în luna iul. prim-adjunct al S. o declaraţie în care sunt acuzate pentru grava situaţie structurile puterii pentru felul dezastruos în care au condus ţara şi pentru duplicitate în relaţiile cu sindicatele. ministru secretar de stat la Ministerul Finanţelor. ) din funcţia de comisar adjunct al Gărzii Financiare. Trită Fănită.S. Cornel Dinu.RI.P. Cu câteva zile înainte de a fi destituit el a înaintat Parlamentului un raport despre acivitatea Gărzii Financiare în care se menţionează că aceasta instituţie a sesizat Procuratura în legătură cu unele cazuri de corupţie. Gheorghe Florică declară că mai multe dosare înaintate Procuraturii au fost blocate.S. reacţionează imediat. Se recurge la o nouă strategie. generalul Gherghe Florică. ci partidele de opoziţiei care se pronunţă permanent pentru reformă dar.. Octavian Andronic. Alfa. partidele semnatare ale Declaraţiei-Apel îşi asumă o mare şi grea răspundere în faţa naţiunii pentru consecinţele incalculabile ale unei asemenea acţiuni politice. în faţa unor asemenea declaraţii. este duplicitar. -Comisiile de apărare. acceptarea fondului de referinţă pentru salarii etc. „stimulează acţiunile de subminare a acesteia prin blocarea măsurilor preconizate de Guvern". Referindu-se la implicarea acestor persoane în cazuri de corupţie.

asigurând fără îndoială aderarea României încă din 1993".). prezentă la lucrările sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Au loc lucrările primei reuniuni a Grupului Consultativ pentru România al Grupului celor 24 de state industrializate.. Petre Roman a 307 .R. s-au privatizat puţine întreprinderi de stat şi au apărut mai puţine întreprinderi mici şi mijlocii decât indică statisticile. vicepreşedintele P. restructurarea indus­ trială. are ocazia să aplaude admiterea Estoniei în acest or­ ganism şi să se lase consolată de Catherine Lalumiere.) şi de Miguel Angel Martinez. Florin Georgescu şi Mugur Isărescu. o hadiţie. („Procesul privitor la România nu s-a încheiat.D. Răspunsul la toate problemele semnalate. Bruxelles. continuarea reformelor în agricultură. de fapt. pledează pentru programul de politică economică a Guvernului care dă asigurări în legătură cu continuarea reformei economice. tună şi fulgeră împotriva lui Petre Roman (ca mulţi alţii din sferele puterii) şi propune să fie anchetate cazurile de corupţie din intervalul 1990-1993 (guvernările Roman. îngrijorătoare pentru autorii sintezei economice este existenţa unor indicii conform cărora în viitor nu va putea fi menţinut nici măcar acest ritm lent de dezvoltare a sectorului particular.Corupţia este subiectul de scandal la ordinea zilei. energie . Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei amână pronunţarea unei decizii până când König va reveni cu un punct de vedere mai clar. pentru că România avea un puternic sector privat înainte de instalarea comuniştilor la putere. taie şi spânzură banditul nr. • 13 mai. trebuia să constituie un motiv de meditaţie serioasă şi responsabilă pentru echipa guvernamentală şi nu numai. 1 a convocat pe generalul Florică în faţa comisiei fără să consulte membrii comisiei sau Biroul acesteia. în primul rând.S. la Strasbourg. în schimb.-ist în cazurile de corupţie. stagnare economică. se analizează premisele şi şansele reformei economice în ţara noastră şi în special ale privatizării. După ce a analizat raportul (neconcludent) întocmit de Friedrich König asupra cererii României de admitere în Consiliul Europei. reforma bancară.) . Şi Ioan Gavra. cu condiţia unui manage­ ment competent. iar opinia publică. 1 al întregului secol XX din România. Există apoi. Şi totuşi România a obţinut cu această ocazie sprijinul comunităţii 306 1993 internaţionale pentru acoperirea necesarului de 3 miliarde de dolari pentru 1993-1994. Analiştii consideră că există toate condiţiile pentru dezvoltarea sectorului particular. Strasbourg. Dar există şi elemente inhibante: telecomunicaţii şi drumuri subdezvoltate. se pronunţă pentru întreprinderile particulare şi pentru economia de piaţă. în acest capitol se apreciază că principala frână a dezvoltării sectorului particular este absenţa voinţei politice. Partea română. într-un alt capitol se demonstrează că după dec.1993 comisiei de apărare. în calitatea sa de preşedinte al comisiei de apărare. în raportul „Dezvoltarea sectorului privat în România". Există. în al doilea rând. într-o măsură acceptabilă. în coaliţia guvernamentală există o stare de nelinişte şi de iritare faţă de Petre Roman acuzat că.U. şi altor ţări foste comuniste. un număr insuficient de aeroporturi internaţionale. formulat în subcapitolul „Voinţa politică". a Băncii Mondiale şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B. preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Sper într-un raport favorabil într-un viitor foarte apropiat..S.N. ordine publică şi siguranţă naţională a Senatului urmează să transfere comisiei nou formate toate documéntale puse la dispoziţie de generalul Florică. Guvernanţii şi aliaţii lor sunt preocupaţi în această etapă a scandalului corupţiei nu de posibilul şi tulburătorul adevăr conţinut în declaraţiile generalului Florică. ci de autorul „lucrăturii" care s-ar ascunde în afacerea Florică.D. secretar general al Consiliului Europei („Am o mare speranţă că România va adera la Consiliul Europei foarte curând".E. Petre Roman-Neulander? nu vi se pare că este o luptă deschisă între vechea gardă a poliţiei lui Babiuc şi noua echipă ministerială pe care escrocii lui Roman vor s-o compromită public?" (Corneliu Vădim Tudor „Ura­ ganul Florică" în România Mare. infrastructura legală şi instituţională.N.necesare dezvoltării rapide. Roman este partidul care a cultivat cu metodă corupţia: „Surpriza constă în faptul că nu a apărut nici un F. clima. oamenii. '89 dezvoltarea sectorului particular a fost lentă. resursele primare pământul. liberalizarea preţurilor. întocmit de B. ce coincidenţă. inflaţie. Partenerii de dialog vin cu sugestii privind cinci „domenii cheie" ale reformei: privatizarea. ca bază a reformei economice.N. şi pare a fi intrat în faza finală.E. 14 mai 1993). • 10 mai. ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor. Există. elemente caracteristice. delegaţia parlamentară română. Privirile acuzatoare se îndreaptă spre Petre Roman. inclusiv liderii sindicali. declanşat de dezvăluirile generalului Florică.R. reprezentată de Mişu Negriţoiu. „De ce a fost audiat Florică de comisiile de apărare ale Parlamentului unde.R. Stolojan) deoarece F. condiţii pentru activitatea turistică.

îl protejează pe liderul acestui partid. O delegaţie română formată din parlamentarii Ion Raţiu. dar vor intra şi cei care l-au declanşat. generalul corupţiei.R. escroc. sub denumirea de Partidul Liberal 1993.S. Presa continuă însă dezbaterea generoasei teme a corupţiei.T. dar cu un deznodământ previzibil. în acest cadru. de neacceptare a fuziunii P.R. automat. • 20-24 mai. Partidul Liberal încearcă să iasă din impas. pentru că ele aparţineau de fapt partidului de guvernământ şi.D. T.B.C. Radioului şi Televiziunii pentru o campanie solidară de descurajare a corupţiei: „Să dovedim împreună de ce putere este capabilă cea de a patra putere". Cele mai multe dintre publicaţiile importante răspund la acest apel. dar şi alte cazuri. cu P.N. concurenţă neloială. lovindu-se cap în cap cu un body-guard. aşa cum ar face 999 de bărbaţi dintr-o mie. vânzări de nave. (Scena se consumă în holul Camerei Deputaţilor.) Mai importante decât incidentul consumat sunt reacţiile care apar imediat. pretextând că va fi influenţată activitatea comisiei de anchetă. plin de sânge.. iar alţii îl pun la zidul infamiei (general găinar. • 28-29 mai. iar în Adevărul va apărea şi o schiţă cu locul exact al conflictului.I.I. Comisia are obligaţia de a alcătui un raport cu soluţii de rezolvare. P. Ca urmare a proliferării corupţiei şi a dezvăluirilor generalului Florică ziarul Adevărul lansează un apel celorlalte publicaţii. Aristide Dragomir este dus la punctul sanitar al Camerei. aşa cum protejează şi alte personalităţi ale vieţii politice.1993 vrut să facă un scandal în presă.N.. ţigări.N.N.N.S. zahăr. Gărzile lui Corneliu Vădim Tudor -explică S. justiţiar de trei parale). Sunt prezentate. nici Corneliu Vădim Tudor nu l-au rănit la cap pe acesta.N. Fiecare dintre părţi susţine că a fost victimă şi că va obţine sancţionarea adversarului.N.L. trafic de influenţă. Comisia parlamentară de anchetă a cazurilor de corupţie va proceda în consecinţă. • 14 mai. Fane Spoltoru cu trese. Deputatul F. Petre Roman şi Radu Timofte.A. Constanţa. preşedinţii comisiilor parlamentare care l-au anchetat pe general îşi exprimă public aceeaşi convingere într-o scrisoare expediată unor ziare. Avem de-a face cu o intoxicare fesenisto-romanistă". Contestaţia a fost respinsă. con­ testă şi această titulatură pretextând că ar aduce prejudicii prestigiului istoric al partidului.N. cu identificarea cauzelor şi determinarea anvergurii fenomenului.S. înregistrează partidul rezultat din fuziunea P. care.D. (Aceste prime ipoteze sunt şi cele care se vor impune influenţând hotărâtor cursul evenimentelor.L.R. • 18 mal.B. ci s-a rănit singur. aliaţilor. Petre Roman prezintă docu­ mentul intitulat „De la proiectul de idei la acţiunea politică" ce 309 . uz de fals. Au loc lucrările Convenţiei Naţionale Extraordinare a F. cu P. ulei. Grupul parlamentar F.) Sar în ajutorul senatorului P.M. O primă etapă este inventarul cazurilor de corupţie semnalate şi urmărite de presă: grâu. Şi în Parlament e scandal. Unii îl încadrează în categoria slab reprezentată a mcoruptibililor. infractor de drept comun. acordându-i generalului Florică rolul principal. dar Corneliu Vădim Tudor este cel care obţine certificat medical şi susţine că el a fost cel agresat împreună cu gărzile de corp. repartiţii de locuinţe. are o firmă cu un arab şi poate fi acuzat de luare de mită. -Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului aprobă proiectul de hotărâre privind înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă a cazurilor de corupţie. -sunt formate din luptători ai Brigăzii Antiteroriste S.M.A. Scandalul corupţiei continuă.) Aşa cum a prezis Ioan Gavra a fost scan­ dal de presă.C. două rapoarte referitoare la România în legătură cu situaţia economică şi cu situaţia respectării embargoului asupra Iugoslaviei şi cu politicile de sprijinire de către comunitatea internaţională a ţărilor riverane în aplicarea 308 1993 embargoului. gărzile sale de corp. îl declară agresor pe Aristide Dragomir şi susţine că nici gărzile. ca şi pentru Petre Roman şi Traian Băsescu.M. Biroul de presă al S.S. trafic de copii. din Senat îl acuză pe Aristide Dragomir că a săvârşit un act huliganic şi cere ridicarea imunităţii parlamentare pentru acesta. deşeuri toxice etc.T. (Aristide Dragomir afirmă că a reacţionat violent când Corneliu Vădim Tudor 1 a înjurat de mamă şi că a procedat normal. • 26 mai.R. încercând să dovedească totala nevinovăţie a celor implicaţi de generalul Florică şi îndreptând tirul acuzaţiilor spre Guvernul Roman. Va fi scandal. Radu Timofte şi Petre Roman participă la a 39-a sesiune de primăvară a Adunării Atlanticului de Nord. Câteva publicaţii au tipărit fragmente din raportul generalului Florică. Aristide Dragomir şi Corneliu Vădim Tudor se înfruntă bărbăteşte. formată din 13 membri şi având scopul de a ancheta în primul rând declaraţiile generalului Gheorghe Florică.L. însoţite (sau nu) de comentarii. F.M.L. consideră că s-a produs o infracţiune de ultraj şi instigare la violenţă din partea lui Corneliu Vădim Tudor.RI.N. Curtea Supremă de Justiţie respinge contestaţia Partidului Liberal la decizia T. mai întâi verbal.L. • 27 mai. în condiţiile prevăzute de lege şi la cererea P.D. iar alte publicaţii au condamnat acest procedeu. apoi fizic.

S. dar altfel exprimat şi integrat într-o campanie dezlănţuită împotriva lui şi a maghiarimii. ale unor membrii F. în comisiile de disciplină ale Camerelor să se analizeze conduita unor parlamentari turbulenţi care au subminat prestigiul Parlamentului ca instituţie.D.S.M. în legătură cu Corneliu Vădim Tudor şi cu gărzile S.I.(F.S.Ca urmare a discuţiilor din Parlament. Oliviu Gherman şi Vasile Văcaru îşi propun să răspundă prin 311 .la care se adaugă şi cea despre nerespectarea embargoului asupra Iugoslaviei de către România. a partidului.D. parlamentarii au sărit la bătaie. Convenţia adoptă şi o declaraţie politică în care se exprimă încrederea că viitorul va da posibilitatea acestui partid ca prin revenirea la guvernare să demonstreze viabilitatea programului său de reformă economică. stimulaţi să mediteze la viitorul partidului. deşi n-au asistat la incident şi nu se pot pronunţa în 310 1993 cunoştinţă de cauză. vitalitatea oamenilor politici a fost mai uşor sesizabilă decât în alte sezoane. iar pastorul s-a încruntat şi a declarat că e vorba de un mesaj cu acelaşi binecunoscut (de el!) conţinut extremist. iar P. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor rămâne..M.S.S.N. Ion Aurei Stoica P. Preşedintele Camerei aspiră la modernizarea partidului. a fost agresorul.c. interdicţia generală.I. -Guvernul a cerut Camerei Deputaţilor să pună în discuţie afirmaţiile lui Petre Roman -„Guvernul e format din comunişti şi fascişti" .S. mai ales când se propune sancţionarea lui Petre Roman conform Constituţiei.N.S.R. Subiectul.) încheiat între F.R. dar şi adversarul său 1 a jignit spunându-i „un păduche ca tine ar trebui strivit". delicat. partidele s-au unit şi s-au rebotezat.).N. S. pe care o adresează multor perso­ naje importante din conducerea F.N. modernă. Convenţia ratifică protocolul de unificare (31 mart.RM. apărându-1 pe senatorul agresat care strigă în gura mare (şi în România Mare) că se aplică în ce-l priveşte acelaşi gen de mistificare ca în cazul Mihăilă Cofariu. Serviciul de Pază şi Protecţie să fie pus sub control parlamentar sau ministerial. Scrisoarea lui Adrian Năstase creează o reacţie în lanţ a replicilor din partea membrilor F. s-a negociat şi s-a renégociât până în miez de noapte la Guvern etc. prin Miron Mitrea.D.N.R. dar un agresor apărat ilegal de angajaţii S. Reprezentanţii opoziţiei fac câteva propuneri: să se elaboreze o declaraţie comună a tuturor forţelor democratice în care să se ia atitudine faţă de forţele extremiste. Ex-premierul consideră că aceasta este încă o tentativă de ai intimida pe cei care cutează să-şi exprime liber opiniile şi dă asigurări că afirmaţiile care i se pun în seamă nu sunt exacte. S-au emis apeluri.R.I. pune în poziţie ofensivă cele două tabere.N. în şedinţă cu liderii grupurilor parlamentare.I. Opoziţia susţine deci că senatorul P.S. Dincolo de stabilirea vinovăţiei. Dintre aceste propuneri numai ultimele două au fost acceptate. s-a ridicat tonul şi s-a gesticulat în Parlament. oamenii au ieşit în stradă. Corneliu Vădim Tudor consideră că el e victima (recunoaşte totuşi că ver­ bal a întrecut măsura.N.S. să fie controlat de Parlament. Liderii C. cere arestarea liderului F.D. Petre Roman anunţă asistenţa că Guvernul cere ridicarea imunităţii sale parlamentare ca să răspundă pentru nişte afirmaţii care i se atribuie şi anume că Guvernul Văcăroiu este alcătuit din comunişti şi fascişti.D.D. etc. la abandonarea unor practici vechi.S.) întreabă de ce doar Corneliu Vădim Tudor beneficiază de protecţia gărzilor S. iar cei care refuză sunt supuşi persecuţiilor.N.).S.R. care-1 apără chiar în incinta acestui for. condamnă în principiu orice act de violenţă m incinta Parlamentului şi vor lua toate măsurile pentru a se stabili corect vinovăţiile. la receptivitatea F. până noaptea târziu. faţă de alte partide. pentru a trece la partidul de guvernământ. de a se pătrunde înarmat în incinta Parlamentului. . • 31 mai.1993 reafirmă orientarea social-democrată. în agitata lună mai.) şi toţi aliaţii lui îşi însuşesc acest punct de vedere.R. parlamentarii cred că un alt aspect e mult mai important. în acest caz. şi de ce acestea au pătruns în Parlament. în luna mai a înflorit ca niciodată şi genul epistolar.N. în numele demnităţii parlamentare (şi sindicale) se cere ridicarea imunităţii parlamentare lui Corneliu Vădim Tudor. fără excepţii nici pentru parlamentari. împotriva incidentului: „Nu putem admite ca prestigiul Instituţiei parlamentare să fie ştirbit de către demnitari fără demnitate". el declarând în străinătate că Guvernul este susţinut de partide de sorginte comunistă (P.) şi fascistă (P. şi Partidul Democrat.M. Adrian Năstase şi Oliviu Gherman declară că.. tot mai numeroase. gărzile de corp să nu aibă acces în incinta Parlamentului. Şi Confederaţia Sindicală Frăţia protestează. i-au scris lui Lâszlo Tôkés pentru a-i face anumite reproşuri. în Parlament se discută cu încordare despre episodul Corneliu Vădim Tudor-Aristide Dragomir. Adrian Năstase compune o scrisoare (închisă). iar participanţii votează pentru ca partidul lor să se numească în viitor Partidul Democrat (F.a. Se aduc în discuţie şi cazurile. declaraţii şi comunicate. cu funcţii administra­ tive asupra cărora se fac presiuni din partea F.

invitat de P.D. Gheorghe Dumitraşcu a caracterizat din nou opoziţia cu glas ferm şi cu o gesticulaţie adecvată.P.(F. Oaspetele se mai întâlneşte.). separat.1993 scrisori întredeschise. dacă nu se va lua atitudine împotriva unor asemenea acte huliganice şi iresponsabile.Romul Vonica.N. • 12 iun. la Parlament. Marin Lungu (P. în Parlament se definitivează componenţa comisiei desemnată să ancheteze cazurile de corupţie. ministrul de externe britanic face referiri la aportul României în aplicarea embargoului asupra Serbiei. • 7 iun.S. personalităţi politice. (1 apr. -Comisiile de politică externă ale Parlamentului îi audiază pe Mihai Botez. libertatea de opinie şi libertatea presei. • 8 iun..R. vicepreşedinţi -Ioan Joarză.R. Ca urmare a acestor realităţi România are motive să aştepte clauza naţiunii celei mai favorizate. preşedintele Comisiei pentru ţările nemembre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Ioan Mureşan (P. Ioan Ghişe (P. Ioan Mureşan (P. în interiorul clădirii.M. Sunt aleşi conducătorii comisiei parlamentare pentru anchetarea cazurilor de corupţie: preşedinte .N. partide.D.) şi Radu Urzică (diplomat) pentru a-1 alege dintre ei pe viitorul ambasador al României la O.U.D. ziarişti. © 10 iun.N).C. în şedinţele Camerelor Parlamentului se ia în discuţie incidentul provocat de Gheorghe Dumitraşcu.Ţ. -Dan Marţian.S.D. într-o cuşcă montată pe un camion.). indicând drept ţintă a afirmaţiilor sale partea dreaptă a sălii: „Atâta timp cât această dreaptă nu va lua puterea în ţara asta.D.). urmează să fie asigu­ rată doar de gărzile S.N.C. • 9 iun.E. se va semna primul docu­ ment bilateral de după 1989.A.N.D. Ioan Joarză (P.R. e redéfinit ca un partid social-democrat modern. au intrat.P. iar intrarea va fi permisă numai cu legitimaţii sau invitaţii aprobate de Biroul Permanent. diverse organisme din ţară şi din afara ţării.).I. în cel de-al 31-lea Raport al preşedintelui S. organizaţii pentru apărarea drepturilor omului s-au sesizat în legătură cu farsa de la Tiraspol care poate avea efecte grave asupra celor cinci arestaţi al căror lider este Ilie Ilaşcu.Ţ.M.UA. Biroul Executiv Central al F. Aceste clarificări administrative s-au produs ca urmare a conflictului Corneliu Vădim Tudor-Aristide Dragomir. • 1 iun.). începe vizita în România a lui Douglas Hurd. va exista un stat românesc". în scopul de a-i oferi argumente pentru ca acesta să adopte o atitudine favorabilă admiterii României în Consiliul Europei.N.R. Opoziţia a părăsit sala. şefi de state şi de guverne.S. • 11 iun.C.). pe rând.) -Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor adoptă o hotărâre prin care se interzice accesul în clădirea Camerei al gărzilor personale şi al persoanelor înarmate. apt pentru relaţii cu alte partide din ţară şi din afara ţării. au avut loc alegeri care au reflectat corect voinţa cetăţenilor.S.pentru a discuta mai ales despre apropiata vizită a lui David Atkinson. cu liderii partidelor de opoziţie şi. Nicolae Văcăroiu.D. transmite (tot) o scrisoare organizaţiilor judeţene. în care F.S. ce s-a deplasat în centrul Capitalei.N.D.A. Gheorghe Rizescu.N. iar şedinţa s-a suspendat. Ion Vasile (F.Ţ. ministrul de externe al Regatului Unit al Marii Britanii. '92 -31 mart. înaltul oaspete se va întâlni cu Ion Iliescu.S. Declaraţia comună a Marii Britanii şi României prevede ca aceste ţări să-şi intensifice relaţiile. Andrei Potcoavă (P. Ioan Mureşan (P. '93). iar Gheorghe Dumitraşcu cere scuze doar partidului său (F.C.L. Ziarul România liberă şi Fundaţia Anastasia au organizat procesiunea cuştii ca formă expresivă de protest faţă de tratamentul aplicat patrioţilor români la Tiraspol (au fost aduşi în (aţa completului de judecată în cuşcă). în cadrul dezbaterilor privind controlul comisiei parlamentare asupra S. Iulian Nistor.D. cu Petre Roman care declară că întrevederea a avut loc la propunerea lui Douglas Hurd interesat să afle şi de la ex-premierul Roman opinii despre cauzele încetinirii procesului de reformă.D.U. Adrian Năstase. se înaintează (lent şi cu prudenţă) pe 312 1993 calea economiei de piaţă. România apare ca o ţară în care situaţia drepturilor omului s-a schimbat în bine: există libertatea de exprimare a convingerilor.R).). In cadrul unei conferinţe de presă.). Oliviu Gherman. -Corneliu Coposu declară că sa întâlnit cu Ion Iliescu presa apreciază că în secret .D.S.N. Adrian Vilău P. mai ales cele semnalate de generalul Gheorghe Florică: Romul Petre Vonica. Kozsokâr Gâbor (U. • 3 iun. '93) privind promovarea prevederilor Actului final de la Helsinki. Opinia publică din România şi din străinătate. La Sinaia are loc Congresul de constituire a 313 .M. Adrian Năstase. Iulian Nistor.N. Este preferat Mihai Botez.N. liderii opoziţiei declară că parlamentarii ei se vor retrage din Parlament. Călin Nestor (P. Protecţia demnitarilor. în alocuţiunea rostită în Parlament. La M.D.S. oameni de artă şi cultură. secretari -Adrian Vilău. Iile Gâtan (F. Se cer scuze opoziţiei (F.S. Vasile Văcaru).N. poziţia României faţă de situaţia din Balcani şi din Republica Moldova. în Parlament.

Horia Rusu crede că trebuia să vină şi momentul instituţionalizării colaborării dintre C.R. când parlamentarii F. Doar câteva sute de persoane ţin să marcheze împlinirea a trei ani de la evenimentele din 13-15 iun. încă de la depu­ nerea moţiunii de cenzură. în fine. U. ia unele hotărâri cu valoare de ultimatum. reacţionează de la distanţă la propunerile opo­ ziţiei.M. apariţia acestei Confederaţii constituie un eveniment (Adrian Năstase îl consideră un mo­ ment istoric în viaţa României de după 1989). membru al fostului C. comemorate la iniţiativa Asociaţiei „21 Decembrie". A doua zi.R. F. Pentru a impulsiona activitatea acestui Consiliu.S. Noutatea este nu doar iniţiativa decisă şi clar formulată. pune la dispoziţia Guvernului un proiect de Lege a minorităţilor naţionale căruia.M. Corneliu Coposu afirmă că opoziţia a considerat. lipsa de operativitate în rezolvarea problemei chiriaşilor din casele naţionalizate care şi-au pierdut liniştea de teamă că proprietarii vor avea câştig de cauză şi-i vor lăsa pe drumuri şi. promptitudinea cu care 1 a invitat pe Gheorghe Dumitraşcu să-şi ceară scuze opoziţiei atunci când (9 iun.R.Ex.D.M.D..M. a. pentru că la întâlnirea cu Corneliu Coposu acesta iar fi declarat cu sinceritate că „Guvernul trebuie să-şi poarte crucea".S. la apelul Alianţei Civice..R.D.7 milioane de membri. în Senat.R. • 17 iun.1993 Confederaţiei Sindicale C. 314 1993 ceea ce ar putea însemna că opoziţia se teme de dificultăţile guvernării în condiţiile aplicării reformei economice. este condusă de Victor Ciorbea şi Miron Mitrea şi se găseşte pe primul loc în ierarhia structurilor sindicale din ţară şi chiar din Europa Cen­ trală şi de Est. Nicolae Manolescu subliniază că prin documentul adoptat opoziţia dovedeşte că are disponibilitatea şi capacitatea de a prelua răspunderea guvernării şi de a scoate ţara din criză.D. 1992.L.) printre semnatarii documentului.S. foarte departe unele de altele ca opţiune politică. pentru scoaterea României din criză.R.D. Adrian Năstase reuşeşte să-şi convingă colegii de corectitudinea poziţiei sale politice. Premierul explică senatorilor că e strict necesară adoptarea unei legi care să abiliteze 315 . -Frăţia.V. dacă nu i se va da toată atenţia. Nicolae Văcăroiu prezintă o succintă informare în legătură cu mersul reformei şi cu stadiul pregătirilor pentru introducerea. Colegii de partid îi aduc o serie de reproşuri lui Adrian Năstase: relaţia cordială cu opoziţia şi destul de reţinută cu aliaţii -PU. la centru stânga şi este pentru prima oară când apare o astfel de ofertă de guvernare. aflat într-un turneu în Europa (Viena Conferinţa Mondială a drepturilor omului. Petrom şi Radiocomunicaţii.N. Semnează un protocol prin care propun ca ofertă.18 iun.c.M.R.M. Piaţa Universităţii.R.R.S. U. în piaţă se adună câteva mii de persoane.) acesta a afirmat în Parlament că statul român va exista cât timp nu va veni dreapta (opoziţia) la putere. • . alP. de la 1 iul.D. şi P.R. de la centru dreapta. Preşedintelui tării nu i se pare că e momentul unei schimbări de guvern şi crede că nici opoziţiei nu i-ar conveni să gestioneze ţara. U. fie din dreapta centrului. -care ar merita mai multă atenţie şi căldură.N. în mişcarea sindicală.R. . şi P. U.D. Adrian Severin apreciază că protocolul a fost generat de un „elan pozitiv şi responsabil din partea partidelor de opoziţie care consideră că este necesară o alternativă nouă de guvernare" şi că aceste partide pot realiza mult trâmbiţata uniune naţională şi nu partidele extremiste.D. • 21 iun.D. Geneva.Consiliul Reprezentanţilor al U. ci şi prezenţa P. Zurich.N.L. un guvern minoritar al opoziţiei. Formaţiunile semnatare ale protocolului sunt situate în centrul spectrului politic. Conferinţa organizaţiei municipale a F. Bucureşti. tratează cu indiferenţă oferta opoziţiei pe care unii o consideră o nouă manevră politică a lui Petre Roman. • 19 iun..P.N. atitudinea greşită la dezbaterile din Parlament ale Legii investiţiilor străine.(F. -Frăţia uneşte 3.R. Partidele parlamentare din opoziţie iau o decizie importantă. până acum propunerile venind fie din stânga.N.S.C.N. dar le aminteşte că opoziţia există în Parlament prin votul a 47% dintre cetăţenii care s-au prezentat la urne la 27 sept. a unui nou sistem de impozi­ tare -taxa pe valoarea adăugată (T. că evoluţia evenimentelor impune angajarea C.S. întrunit la Târgu Mureş.).Consiliul Minorităţilor Naţionale -să fie activ şi nu doar o institutie-vitrină creată în scopuri propagandistice. T.M. In afară de cele două mari centrale sindicale au mai aderat la Confederaţia nou înfiinţată 5 federaţii din cadrul Univers. De asemenea.R.D.M. C.D. în guvernare. (F. au votat pentru înstrăinarea pământului tării. pretinde ca organismul creat de Guvernul României .D. înaintează un set de propuneri. P. Ion Iliescu. • 13 iun.S. Crans-Montana).N.A. pentru infracţiunea de complicitate la omor deosebit de grav. acceptă cererea de punere în libertate condiţionată a lui Emil Bobu.B. unele incluse şi în Raportul König şi care să fie soluţionate până la 31 aug.). îşi va retrage reprezentanţii din Consiliul Minorităţilor Naţionale. condamnat în cele din urmă la 10 ani închisoare şi 5 ani pierderea unor drepturi.N.

a. '93..D. cele mai mari creşteri fiind posibile (10-12%) în industria alimentară.R. în plus profitând de funcţia de director general al T. P.1993 Guvernul să emită ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare.) Toţi parlamentarii care fac parte din această comisie au depus jurământ că nu au făcut şi nu fac parte din nici 316 1993 un serviciu secret de informaţii român sau străin.. Szabo Karoly (U. Gheorghe Gorun (PAC).N.N. peste 30% din importuri).A. P. după divergenţele care au culminat cu anunţarea demisiei) se hotărăşte să părăsească partidul.).A.S. Ion Iliescu declară că nu e de competenţa lui să cunoască proble­ ma şi să decidă în legătură cu conţinutul contractului. 28% din exporturi.N.R. o firmă cu posibilităţi modeste). Raportul de activitate a S. Vasile Matei (P. Parlamentului 95 de proiecte de legi din care s-au adoptat doar 59. de această dată definitiv. premierul este mulţumit de prestaţia cabinetului său.R. de la investirea sa. -Deoarece ia amploare ceea ce se va numi scandalul flotei. vicepreşedinte -Nicolae Ionescu Galbeni (P.N. în general.R. cu care discută şi despre o eventuală remaniere guvernamentală.M.D. 45% din servicii.U.U. Convenţia Naţională a P. Victor Boştinaru. directorul S. la Palatul Elisabeta. în fiecare sâmbătă. care a încheiat un contract cu firma românească Petromin SA.R.S.C. în medie cu 10%.. Marin Lungu (P. iar nivelul de trai pare să crească.).N. Dacă parlamentarii au putut avea obiecţii faţă de activitatea executivului şi primul-ministru are unele nemulţumiri (pe care şi le exprimă într-un Comunicat al Guvernului) faţă de strădaniile parlamentarilor.D. -Izbucneşte din nou în plenul Camerelor Parlamentului scandalul provocat de afirmaţia lui Gheorghe Dumitraşcu la adresa opoziţiei care părăseşte iarăşi sala de şedinţe. transmise sâmbătă seara la televiziune.). con­ sideră că trebuie să fie înlocuiţi miniştrii agriculturii şi turismului. arte şi mass-media a Camerei Deputaţilor (17 iun. deputat P. 317 .D.I. ceea ce provoacă tot mai multe nemulţumiri în rândul populaţiei şi printre angajaţii Televiziunii.R.).). P. Ceea ce îl nemulţumeşte pe premier este lentoarea privatizării (sectorul particular deţine 47% din activităţile comerciale. • 24 iun.RI.S. antidemocrat şi antiroman. iar Adrian Năstase suspendă şedinţa.A. care.M.V.N. Nemulţumiţi de curentul antiunionist din partid (sprijinit de Nicolae Manolescu).L. Primul-ministru apreciază că preţurile vor creşte.I. produc intervenţii şi dispute şi în Parlament. '93.L/93.D.C. membri -Ilie Nica (F. cu liderii F.). depune la comisia parlamentară de control asupra S. P.I.N.R. după introducereaT. a avut o flotă comercială de 106 nave şi a cedat 51% din proprietăţi contra a 335 milioane de dolari firmei greceşti sub pavilion panamez Forum Maritime.N.R.R). şi că din asocierea celor două firme va rezulta o firmă mixtă. Deoarece Guvernul a înaintat. -Nicolae Văcăroiu se întâlneşte. respinge prin vot propunerea de alianţă cu P.N. dar a crescut. Victor Boştinaru cere Guvernului demiterea lui Paul Everac. în Parlament se stabileşte şi se votează componenţa comisiei pentru controlul S. întregii ţări. P.c. -Celebrele tablete ale lui Paul Everac.A.: preşedinte -Vasile Văcaru (F.U. Paul Everac insistă în a-şi face cunoscute aceste particularităţi.S... • 26 iun.M. şi apoi alţi parlamentari observă că din aceste tablete rezultă că Paul Everac e şovin.Ţ.M. -Ion Iliescu contramandează primirea armatorului grec Stelios Katounis. ca şi convocarea Congresului P.N..N. în vederea adoptării unei hotărâri privind alianţa cu liberalii. ) unde s-au adunat cererile de demitere a acestuia.. după ce autorul lor a fost audiat de comisia pentru cultură. conducătorul firmei Forum Maritime.C. primul-ministru consideră că legislativul îşi permite ritmuri prea lente de lucru în dauna executivului.U.va fi prezentat parţial sau integral Parlamentului. după ce va fi analizat de membrii comisiei.S. • 23 iun. încet. Virgil Mâgureanu. şi să se transfere la P. pentru sept. Paul Teodoru. Cauza ineficientei ar putea fi discuţiile sterile cu care se pierde timpul şi pe care le provoacă opoziţia. Şi senatorul Alexandru Paleologu demisionează din funcţia de preşedinte al Curţii de Onoare şi Demnităţi a partidului.S. -Ion Iliescu primeşte o delegaţie a P.RM. Oliviu Gherman îşi cere scuze celor care s-au simţit jigniţi.V. Teodor Constantinescu (P.R..U. (F..D A R Se discută despre eventualitatea remanierii guvernamentale cerute de P. dar că are încredere în ministrul transporturilor.F. agricultura se redresează şi ea. în Camera Deputaţilor expunerea asupra situaţiei economiei s-a făcut mai pe îndelete.R. grupul Stelian Tănase (revenit cu greu la sentimente mai bune pentru P. care fiind supusă legilor ţării oricum rămâne sub control românesc.C. con­ tract despre care se afirmă că este dezavantajos pentru partea română (Firma Petromin SA..D. Doru Viorel Ursu (P. dar şi despre susţinerea în Parlament a cererii Guvernului de a emite ordonanţe în timpul vacanţei legislativului.D. iar lui Ion Iliescu îi recomandă să se delimiteze de afirmaţiile directorului Televiziunii. căruia îi merge bine: în ultimele cinci luni producţia a crescut.).S.

. Deputaţii îl asaltează cu întrebări. 305) incriminate de generalul Florică. nici cel al Camerei Deputaţilor. . cu părere de rău. a acestei instituţii.D. 1992. Andrei Şerban declară. Paul Teodoru. proiectul preliminar de fuziune între F. comunistă. -La o conferinţă de presă Nicolae Văcăroiu se vede obligat să dea explicaţii în legătură cu afacerea Petromin. La o conferinţă de presă mărturiseşte că n-a avut parte doar de indiferenţă.în Camera Deputaţilor începe dezbaterea pe marginea proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordo­ nanţe (în timpul vacanţei parlamentare) şi autorizarea contractării şi garantării unor credite externe. Ion Iliescu cere Guvernului să facă cercetări în legătură cu condiţiile în care s-a încheiat afacerea Petromin. Paul Teodoru.R. în Camera Deputaţilor. atât din exterior cât şi din interiorul teatrului.C. să-şi dea întâi demisia (individuală) din acest grup şi din partid. i se pare inadmisibil ca importantul docu­ ment să apară în presă înainte de a fi ajuns sub ochii parlamentarilor. ci şi de nenumărate şicane.I. în care se avertizează că prin fuzionarea celor două grupuri parlamentare nu se respectă nici regulamentul P.I. 57) va fi 318 1993 votată şi promulgată la 9 iul. ministrul transporturilor. Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului decid ca ultima zi a sesiunii parlamentare să fie 30 iun. dar neobişnuit cu jocurile politice şi având defectul de a fi prea timid.C. Opoziţia se declară împotriva articolelor care dau posibilitatea Guvernului să rectifice bugetul fără aprobarea Parlamentului şi să facă un împrumut intern de 500 de miliarde lei. la 1 şi 2 iul. partea română trebuie să-1 reanalizeze.I. Vasile Văcaru (urmat şi de alţi parlamentari) cere directorului S. • 28 iun. Astfel P. că nu se poate schimba structura osificată. în forma dorită de majoritari.S. Comisia parlamentară de anchetă a acestui caz (preşedinte Ion Bivolaru) trage concluzia că interesele române nu sunt bine reprezentate în contract şi cere să fie reanalizat de un grup de specialişti. adică mai mare decât deficitul bugetar. 1993. încearcă să explice în ce condiţii s-a încheiat con­ tractul dintre Petromin S.N. dar acceptă.. şicane care erau de fapt o adevărată campanie dusă pentru înlăturarea sa de la conducerea teatrului. Andrei Şerban urmează să plece din ţară. e nevinovat. -în şedinţele Camerelor Parlamentului se citeşte Raportul preliminar al comisiei de anchetă a cazurilor de corupţie (deputaţii convoacă o conferinţă de presă şi prezintă Raportul mai întâi zia­ riştilor). -Andrei Şerban. în raport se menţionează că au fost audiate cele 18 persoane (vezi pag. interesaţi să afle dacă firma românească va fi prejudiciată (s-a făcut afirmaţia că se va pierde controlul asupra flotei care constituie obiectul contractului). din Camera Deputaţilor fuzionează cu grupul parlamentar P. pentru 6 luni. şi Partidul Republican. Totuşi. -în Senat. Legea (nr. . precum şi a contractării unor împrumuturi de stat. adversarul lui Ion Iliescu la alegerile prezidenţiale din sept. să rămână director onorific al Teatrului Naţional. '93 sub denumirea de grup civic-liberal (preşedinte Dinu Patriciu. Paul Teodoru nu reuşeşte să răspundă concludent.C. Ioan Mânzatu obţine doar în ultimul moment aprobarea pentru fuziune din partea Conferinţei Naţionale extraordinare a P. deşi Senatul hotărâse convocarea unei sesiuni extra­ ordinare. rămâne fără grup parlamentar în Came­ ra Deputaţilor. pentru dezbaterea Raportului preliminar al comisiei de anchetă a cazurilor de corupţie (semnalate de generalul Gheorghe Florică) şi a Raportului de activitate a S. la Palatul Elisabeta. • 29 iun. Şerban Rădulescu-Zonner citeşte un comunicat al Colegiului Executiv al P.S.R.C. iar acum.A. Primul-ministru declară că nu ia parte la negocieri de contracte. directorul Teatrului Naţional.A. Senatorului F. vicepreşedinte Călin Anastasiu). dar că se va implica în afacerea Petromin pe care o consideră oportună.R. pentru a se hotărî dacă sunt necesare anumite corecţii sau clauze asigurătorii pentru partea română. dar nu mai rămâne timp şi pentru dezbaterea lui. Nicolae Văcăroiu afirmă că Traian Băsescu (acesta ia atacat violent pe cei implicaţi în afacerea Petromin) e cel care a făcut afaceri ilegale. au fost analizate cazurile respective şi s-au format două tipuri de concluzii: parlamentarii 319 . • 30 iun.A. iar ministrul transporturilor.C. unul dintre motive fiind indiferenţa factorilor de decizie faţă de cultură.D.A.L.Grupul parlamentar P. e un om deosebit.N.A. dar îşi asumă răspunderea în legătură cu acest contract.. şi Forum Maritime şi care vor fi consecinţele acestui contract (semnat la 17 mai 1993). Premierul subliniază că firma Petromin este cea care a încheiat contractul. să descopere în termen de 3 zile persoana care a furnizat ziarului AdevăruJ Raportul asupra activităţii S . Nu toţi membrii acestui partid sunt de acord cu fuziunea realizată surprinzător de repede de Ioan Mânzatu.R.. Se cere imperativ deputaţilor care nu vor să mai facă parte din grupul parlamentar PA. îşi anunţă demisia din acest post.1993 -Oliviu Gherman şi Ioan Mânzatu semnează. în noile condiţii.

iar alţi 13 deputaţi. . Chiar dacă partidul lui Cornel Nica n-a reuşit. se va uni şi cu Partidul Demo­ crat Cooperatist al lui Ion Simionescu. Guvernul dă asigurări că preţurile vor creşte cu 8-10%.Liderii partidelor de opoziţie. Guver­ nul se consideră victima opoziţiei parlamentare care s-a lansat într-o campanie „furibundă. . în Consiliul Europei.Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trece peste unele observaţii critice la adresa realităţilor româneşti pe care le conţin rapoartele Jannsen şi König şi îşi dă avizul pentru admiterea României. Octavian Bot. '93 are loc fuziunea partidului cu Grupul civic-lîberal din P. Totodată Colegiul Director al P.S. dar majoritarii nu sunt de acord cu propunerea.N.N. conferinţă de presă. George Ioan Dănescu şi Florin Georgescu.Ţ.C. 63. ci de o dispută în jurul unei probleme de procedură parlamentară pe care opoziţia o supralicitează şi o foloseşte în scopuri politice-acuzaţii grave de incompetenţă şi corupţie la adresa puterii..C. adică 6 deputaţi au cerut să fie scoşi de pe lista cu semnături.S. o dată cu blocarea sesiunii parlamentare extraordinare.Moment festiv la Palatul Elisabeta. Cornel Nica (P. partidele de opoziţie consideră că Guvernul. ci doar „un moment de curtoazie". Prin purtătorul său de cuvânt. Iar despre dizolvarea Parlamentului nici nu poate fi vorba.A. de a accepta discuţia înseamnă că se agaţă de putere cu orice preţ" (Dinu Patriciu). Adrian Nătase anunţă motivul: 6 deputaţi şi-au retras semnăturile de pe cererea de convocare a sesiunii extraordinare. • 2 iul. 27 de filiale.1993 majoritari. Toate aceste probleme trebuiau discutate acum. convoacă o.N. decide: „Ne întâlnim mâine.D. într-o declaraţie de răspuns la declaraţia Guver­ nului din 2 iul. Colegiul 321 . după opinia lor. ştiind că amânarea e cea mai bună soluţie. deoarece la 1 iul.N. în frunte cu Romul Vonica.D. Călin Anastasiu. Ei consideră că Adrian Năstase a dat o lovitură de stat. iar în capitolul de concluzii pun sub semnul întrebării oportunitatea rămânerii acestora în funcţiile importante pe care le deţin.C. parlamentarii opoziţiei cer convocarea unei sesiuni extraordinare pentru dezbaterea acestuia.A. Peste câteva zile F. un patrimoniu de 20 de milioane de lei şi 1 a sprijinit şi în '90 şi în '92 pe Ion Iliescu la alegerile prezidenţiale. din Constituţie) în vederea dezbaterii Raportului preliminar asupra cazurilor de corupţie. Majoritarii nu sunt de acord cu iniţativa opoziţiei. n-au mai putut fi incluşi în listă deoarece aceasta fusese închisă încă din seara de 30 iun. .V. contrariaţi. încearcă să transfere răspunderea opoziţiei şi îşi inventează realizări imaginare.4%. nefavorabilă şi lipsită de bună credinţă" împotriva echipei Văcăroiu. a încălcat Constituţia şi a dizolvat Parlamentul „într-un moment extrem de grav. iar parlamentarii opoziţiei îi consideră vulnerabili pe Viorel Hrebenciuc. astfel că numărul semnăturilor devine insuficient pentru ca deputaţii petiţionari să aibă câştig de cauză.L. o profitabilă logodnă de familie. Vasile Mândroviceanu) şi a senatorului Alexandru Popovici. la toamnă. la ora 9 ". când corupţia şi incompetenţa Guvernului au fost dovedite. După lectura Raportului. • 1 iul. Romulus Ioan Joca. Crin Antonescu. dar realitatea indică o creştere cuprinsă între 12. aprobă demisiile a 8 deputaţi refugiaţi la P. astfel că numărul semnăturilor a rămas insuficient pentru ca sesiunea să aibă loc. -Pentru alinierea metodologiei fiscale la practicile europene 320 1993 se introduce taxa pe valoarea adăugată (T.L. -Adrian Năstase convoacă şi el o conferinţă de presă şi încearcă să se explice: sesiunea extraordinară a fost anulată din cauze ce ţin exclusiv de procedură. printr-o remaniere guvernamentală (sau prin alte manevre) s-ar putea muşamaliza şi aceste cazuri de corupţie. Traian Chebeleu. Sesiunea parlamentară extraordinară nu va mai avea loc.D. Oliviu Gherman şi Cornel Nica semnează protocolul de fuziune între F. După această scurtă informare Adrian Năstase părăseşte sala de şedinţe a Camerei. cu politica sa care a dus la consecinţe dureroase. Partidele de opoziţie au apelat la Ion Hiescu pentru ca acesta să se implice în grava criză constituţională care s-a declarat. iar Dan Marţian. deşi au cerut. Ioan Ghişe.D.S. alineatul 2.9% şi 53. Opoziţia consideră că amânarea dezbaterilor este o soluţie aleasă cu o vinovată premeditare pentru că. membri ai comisiei. în stilul triumfalist al „epocii de aur". ce va aduce o zestre de 35 de filiale judeţene şi aproximativ 30 000 membri. -într-o declaraţie dată publicităţii cu promptitudine. Deci. la alegerile din '92. -La Consiliul Naţional al P.'93 (Stelian Tănase. n-a avut loc o şedinţă a Camerei. şi Partidul Socialist Democratic Român. Refuzul F. ca membru cu drepturi depline.A. Petre Litiu.) înaintează Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor o cerere semnată de 119 deputaţi pentru convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare (conform art. • 3 iul.). să pătrundă în Parlament. nu găsesc elemente de vinovăţie pentru mei una din cele 18 persoane. are 270 de consilieri municipali şi judeţeni. Ion Iliescu transmite că nu poate fi vorba de o criză parlamentară.

N. s-a acceptat formula Partidul Democraţiei Sociale din România. negând existenţa în F.D.lider al grupului ministerial (funcţie nou creată). din Cameră şi Senat. pentru convocarea la 30 aug.N. Pentru nerealizări se invocă greutăţile obiective. P. rămâne fidel social-democraţiei promovate într-o viziune proprie (internaţionalism statal şi economie socială de piaţă). Adrian Năstase . Se sinucide (prin spânzurătoare) Călin Nemeş. prin care este mandatat Consiliul National să elaboreze o propunere concretă de ofertă de colaborare cu celelalte forţe politice. conform părerii guvernului. Alexandru Lăpuşan . P.N. Consilierul prezidenţial Paul Dobrescu citeşte mesajul lui Ion Iliescu în carcse recomandă . sociale şi sindicale.D. Senatorii şi deputaţii din coaliţia majoritară depun o cerere la Biroul Permanent al Senatului şi Camerei Deputaţilor.preşedinte executiv.N. dar. Numele său este legat de curajoasa ieşire în stradă a clujenilor.M. La Sala Polivalentă au loc lucrările Conferinţei Naţionale a F. -cărora li se aduc mulţumiri. elaborat cu participarea tuturor formaţiunilor din Convenţie. Corneliu Mănescu. S-a propus mai întâi varianta Partidul Democraţiei Sociale.S.D.A.R.S. • 9 iul. După ce Oliviu Gherman rosteşte cuvântul de deschidere. Liviu Maior . în anumite condiţii.R.S. desemnarea membrilor Comisiei de etică şi litigii şi ai Comisiei de control financiar. P.1993 Director al P..S.".D.N. pentru dezbaterea raportului comisiei anticorupţie.) • 8 iul. Prin vot se hotărăşte şi schimbarea denumirii partidului. Vasile Văcaru citeşte Rezoluţia Consiliului Naţional al F.A.. au fost scoase din ţară de ex-regele Mihai.C. (Instanţele interna­ ţionale vor respinge acţiunea juridică iniţiată de Guvernul Văcăroiu. la 21 dec.: Oliviu Gherman .N..R prezintă un program de scoatere a ţării din criză şi declară că e gata ca. Considerând că partidul majoritar şi aliaţii lui au creat un climat obstructionist.printre altele.S. '90 este un sumar al succeselor obţinute de F. din Camera Deputaţilor cu Grupul parlametar P. să preia guverna­ rea. CD. privind combaterea corupţiei. • 9-10 iul.. la Tribunalul de la Geneva în vederea recuperării a 42 de tablouri proprietate a statului român care. a unei sesiuni parla­ mentare extraordinare. 572 de invitaţi. 323 .D. în vederea realizării unui pact politic şi social larg. Silviu Brucan. • 6 iul. Eventualele alianţe se vor face doar dacă partenerii acceptă programul C.secretar general.C. reprezentanţii minerilor din Valea Jiului negociază cu cei ai Ministerului Finanţelor. se tatonează Hora Unirii care va deveni imnul partidului. Adrian Năstase citeşte Declaraţia politică a Conferinţei Naţionale a F.R.U. -Guvernul României face cunoscut că a declanşat o acţiune judiciară împotriva lui Mihai de Hohenzollern.A. Premierul respinge hotărât acuzaţiile de corupţie aduse cabinetului său. El a fost rănit (primul dintre clujeni) pentru că a încercat să dezarmeze un ofiţer ce comanda un detaşament militar. 1989.S.. premisă a reconcilierii naţionale. a „durilor" şi a „moderaţilor".R. iar pentru ceea ce se consideră a fi succese . ca fiind „lovită de nulitate" în urma acestor demisii şi decide să recomande Comitetului Naţional retragerea calităţii de lideri ai Grupurilor parlamentare din Senat şi din Camera Deputaţilor lui Alexandru Popovici şi Stelian Tănase.D. Raportul asupra activităţii partidului de la Conferinţa Naţională din iun.S. F. -La sediul Guvernului.D.L/93. grupurile parlamentare ale opoziţiei abandonează ideea convocării unei sesiuni parlamentare extraordinare. consideră unificarea Grupului parlamentar P. definite de Oliviu Gherman drept un mo­ ment istoric. pe baza principalelor opţiuni formulate în timpul campaniei electorale.preşedinte. la intervenţia patetică a lui Gheorghe Dumitraşcu.aptitudinile manageriale. li s-a creat câte un post de vicepreşedinte al partidului. Adrian Năstase prezintă sinteza: „Cum să realizăm schimbarea în bine a României? Un proiect socialdemocrat realist.N. După adoptarea statutului.D.R. Au răspuns prezent la apel 927 de delegaţi.S. • 13-15 iul. în a doua jumătate a lunii august. în care defineşte doctrina partidului şi reafirmă unitatea acestuia.N.D. • 7 iul.S.N.D. Nicolae Văcăroiu se prezintă cu un raport asupra celor 8 luni de guvernare a echipei sale. Biroul de presă al Casei Regale anunţă că pretenţiile Guvernului României sunt contestate în întregime şi că orice afirmaţie calomnioasă împotriva lui Mihai de Hohenzollern va face obiectul cuvenitelor proceduri judiciare. celor trei lideri ai partidelor care au fuzionat cu F. Consiliul Naţional alege conducerea P.S. printre care şi membrii fondatori: Alexandru Bârlădeanu. să se ajungă la un pact politic şi social larg şi să se propună o 322 1993 ofertă de colaborare cu alte partide. moment care a grăbit deschiderea focului în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca. în finalul căreia se propune convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare de către grupurile F.D. cu ajutorul aliaţilor -P.M.

N. este definit ca partid de orientare 325 . obstrucţionarea reformei justiţiei.O delegaţie a Parlamentului Europei pentru relaţiile cu Albania.D. de rea-credinţă şi lipsit de credibilitate.D. Ministrul român afirmă că România poate colabora atât cu Rusia cât şi cu N. dar con­ sideră că admiterea în organismele europene presupune respectarea a numeroase exigenţe. Tineretul liber. şi să ratifice tratatul pe care liderii unor foste republici sovietice l-au semnat la Alma Ata. semnată de Nicolae Manolescu. Ion Bivolaru. • 22 iul.S. • 20 iul.N.O. Mai înţeleaptă.(F. şeful Marelui Stat Major al Armatei. Mircea Snegur declară apăsat că legăturile Moldovei cu România nu s-au răcit şi că se află în ţara vecină şi prietenă tocmai pentru a strânge relaţiile frăţeşti. şi că nu se vor construi baze militare străine pe teritoriul României. Evenimentul zilei. ministrul rus al apărării. nemulţumit. Guvernul Văcăroiu nu e singurul vinovat de criza eco­ nomică ce a constituit şi tema principală a discuţiilor. premierul Andrei Sangheli şi ministrul de externe Nicolae Ţiu sosesc la Bucureşti pentru o zi.1993 Preşedintele B. ministrul justiţiei. ci un joc politic. aşa cum a presupus. condusă de Alexander Anger.O.. -P. conducerea partidului nu supune la vot această propunere pentru că are alta mai bună: până la Congresul P.D.R. Oaspeţii se declară mulţumiţi de progresele (acute de ţara noastră în ce priveşte democratizarea. Plenara a decis să completeze Comitetul Director cu încă 10 membri. Adevărul. Au loc discuţii şi în legătură cu unele proiecte de colaborare economică.P. Cabinetul Văcăroiu continuă politica falimentară a guvernărilor anterioare. în care atrage atenţia că există pericolul generalizării revendicărilor salariale dacă li se dă câştig de cauză minerilor în această problemă.S.M. cu sprijin din interior.T. Intervenţiile membrilor de partid au ca numitor comun nemulţumirea faţă de situaţia economică a ţării considerată ca foarte gravă. Marele vii lovat e F. din care face parte şi Loïc Bouvard.T.R. preşedinteleT.S. corupt. adresează o scrisoare Guvernului şi P.S. Traian Băsescu consideră afacerea Petromin ilustrativă pentru tentativa armatorilor greci de preluare a flotelor ţărilor foste comuniste şi declară că are date certe în ce priveşte lipsa potenţialului financiar al lui Katounis. Au fost aleşi vicepreşedinţi ai P. se întâlneşte cu Pavel Graciov. Bulgaria şi România. Demiterea este justificată prin tendinţa de politizare a actului de justiţie.B. preşedintele Italiei..O. sunt de părere P. manifestat printr-o grevă de relatare a activităţii Guvernului pe care-1 consideră incompetent.S.M. Conferinţă de presă la sediul P.Press.S. printr-o scrisoare.C.M. va patrona o înscenare politică tipică anilor '48. Tema principală a discuţiilor este relaţia României cu NA. -Adrian l'ăunescu şi Mihal Părăluţă.S. deşi există o comisie parlamentară de cercetare a situaţiei flotei.N.S. -O echipă formată din Mircea Snegur. Moscova. preşedintele acestei comisii. vizitează România. • 15 iul.M. oaspetele vorbeşte despre democraţie şi dictatură.S.S. Aflat într-o vizită în România.T. Oscar Luigi Scalfaro.) anunţă un program anticriză intitulat Apel către ţară despre care consideră că este compatibil şi convergent cu programul propus de C. îl demite din funcţie pe Corneliu Turianu. în locul căruia îl instalează pe Viorel Roş.T. AM. să susţină integrarea Moldovei în C. aceasta nu face o analiză tehnică.M. lipsa de organizare şi control a activităţii instanţei. preşe­ dintele Adunării Atlanticului de Nord.M. ca altenativă la actuala guvernare şi ca program electoral. P. Mircea Snegur recomandă Parlamentului de la Chişinău. Press. -La invitaţia Parlamentului României.D. P. • 21 iul. soseşte la Bucureşti o delegaţie a NA. De aceeaşi părere sunt şi Victor Ciorbea şi Mir on Mitrea. care uneşte cele două partide în Alianţa Social-Democrată. Dumitru Cioflină. Plenara Consiliului Naţional al P. întreţinerea unui climat de tensiune şi dezbinare a corpului de judecători din Capitală.Comitetul Director al A.R.R.S. A. • 21-22 iul. Ilie Verdeţ e de părere că privatizarea nu ne avantajează deoarece (llst ruge proprietatea de stat.M. în cadrul unei întâlniri cu presa. Ion Gheorghe şi Adrian Păunescu. într-o Declaraţie de principiu. • 17 iul. dispuşi să meargă până la capăt şi să retragă spijinul Guvernului. Traian Băsescu este convins că.A. . încheie şi un pact de colaborare cu P.(F. în ceea ce priveşte sistemul de alianţe al P. să se elaboreze un program economic 324 1993 şl social serios al partidului. au fost vizate pentru eventuale tratative de colaborare partidele neparlamentare din stânga spectrului politic. Pavel Graciov. . duce ţara la dezastru. care.-iştii.A.)..Z. Răspund la apel: România liberă. • 14 iul. Petre Ninosu.D.I.D. dă un comunicat în care propune „un vot de neîncredere al presei" faţă de Guvern. Matei Brătianu.I. se întâlneşte cu numeroase personalităţi politice româneşti. între care scriitorii Paul Anghel.

-La o conferinţă de presă a A. este implicat în perfectarea acestei afaceri. începe vizita oficială a lui Ion Iliescu în patru ţări latino-americane . Gabriel Andreescu exprimă opinia că opoziţia nu trebuie doar să accepte. Traian Băsescu susţine că ministrul transporturilor.M.I. Partidul Noua Democraţie. Partidul Republican-Creştin.I. ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor.) • 29 iul. 326 1993 -Apare în viaţa politică românească Alianţa Social-Democrată. purtătorul de cuvânt al preşedintelui.I.1993 neoliberală care se bazează pe valorile civismului. condusă de Maxwell Watson. se hotărăşte să sosească în viitorul apropiat în România o comisie a F.D. Pentru ca punţile de legătură să nu fie definitiv rupte. PaulTeodoru.Argentina. Partidul Social Democrat Independent. democraţiei şi moralei.I. -Traian Chebeleu. • 23 iul. ci să pretindă accesul la guvernare în zonele centrale ale puterii şi nu la periferia acesteia. cere demisia lui Petre Ninosu.B. Partidul Laburist Român. -Reprezentanta Băncii Mondiale. şi Banca Mondială. atins de o înaltă rată a inflaţiei" ' este concluzia reprezentantei Băncii Mondiale. (Demilitarizarea M.I.C. . • 26 iul. Guvernul analizează recomandările comisiei parlamentare de anchetă a situaţiei flotei maritime şi ale comisiei de specialişti instituite prin dispoziţia primmui-niinistru. care să colaboreze cu Ministerul Finanţelor la definitivarea politicii bugetare a Guvernului.. nu este de acord cu punctul de vedere al M. Generalul Gheorghe Florică infirmă acuzaţia că ar fi făcut declaraţii politice postului de radio Europa Liberă. este una dintre condiţiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a fi admisă în Consiliul Europei.M. Comisia de apărare.. condusă de Petre Roman. Minerii din Valea Jiului anunţă că încep grevele pentru că în urma negocierilor dintre Mlron Cosma şi Guvern nu s-a soluţionat problema salarizării. Mugur Isărescu consideră tratativele cu organismele financiare internaţionale „un semieşec sau un semiprogres" şi pare hotărât să ia măsurile necesare. • 28 iul.M.R.. „Nu vom injecta capital într-un mediu economic instabil.B. în primul rând printr-o gestionare moder­ nă şi eficientă. care a politizat structurile Ministerului Justiţiei. nu ajunge la rezultatele scontate în negocierea cu partea română. astfel că nu se finalizează acordul de împrumut pe 1993 între România şi F. implicându-se în politică. Guvernul considerând că salariile cerute de mineri depăşesc cu mult posibilităţile financiare 327 . Gheorghe Florică este învinuit de a fi încălcat regulamentul militar. împreună cu Guvernul. ca urmare a unor declaraţii politice pe care acesta le-a făcut la Europa Liberă şi la B. aflată într-o vizită la Bucureşti. cere statului român să îndeplinească anumite obligaţii care ar asigura organismele financiare internaţionale că economia României se redresează: regim valutar liberalizat. dobânzi real-pozitive. Protocolul de constituire este semnat de mai multe partide politice neparlamentare .I.. Banca Mondială îşi amână tranşele de împrumut pentru redresarea economiei româneşti. Arntraud Hartînann. Ca şi F.anunţă intenţia de a propune trecerea în rezervă a generalului Gheorghe Florică. balanţa de plăţi echilibrată. conform căruia demilitarizarea structurilor acestui minister nu este oportună întrun moment de criză. Se mai propune încheierea unui contract de management pe termen limitat cu Forum Maritime care ar fi acceptat această propunere.. specialitate.S. contract încheiat într-un deplin spirit de transparentă şi care poate fi avantajos pentru ţară dacă va fi supus în continuare analizei comisiilor de . Concluzia este că flota trebuie readusă în administrarea Societăţii Petromin. A. Partidul Social Democrat „Constantin Titel Petrescu". una dintre dovezi fiind recenta demitere a lui Corneliu Turianu din funcţia de preşedinte al T. -Delegaţia F. control al inflaţiei.Partidul Social Democrat Tradiţional.I. susţine că se exagerează mult în legătură cu precaritatea contractului Petromin-Forum Maritime.M. -Continuă seria conferinţelor de presă consacrate afacerii Petromin-Forum Maritime. societate pentru care trebuie să se găsească soluţii de redresare economică şi financiară. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt şi semnarea unor acorduri de cooperare. Uruguay. Partidul Unităţii Social-Democrate.C. Unele clauze ale contractului se cer renegociate pentru realizarea unor condiţii asigurătorii suplimentare.C. • 27 iul. Din această perspectivă comisia analizează proiectul de Lege a organizării şi funcţionării Poliţiei române. practică politizarea intensă a structurilor administraţiei şi că a inclus într-o „listă neagră" directorii de întreprinderi schimbaţi din motive politice. pentru a face posibilă finalizarea negocierilor cu F. ministrul apărării naţionale.M. fostul comisar-şef al Gărzii Financiare. respectiv făcând publică neîncrederea sa în Guvern şi în preşedintele ţării. Şi Adrian Severin susţine că P.M. Chile şi Columbia.General-locotenent Niculae Spiroiu.

dar acesta refuză să se deplaseze în Valea Jiului. Oricum Miron Cosma e hotărât ca. persecută P.R.V.T. va aduce o nouă înfrângere a opoziţiei şi capital electoral puterii. ca urmare a încetării grevei generale de la acea dată. Aurelia Tescaru. la ei acasă. partenerul de afaceri al Societăţii Petromin. Rodica Becleanu.să părăsească Televiziunea.I. iar dacă deţine majoritatea acţiunilor contractul de management este inutil. consideră că sesiunea extraordinară propusă de P. cere unor persoane -Paul Everac.S.E. • 10 aug. -Stelios Katounis. (•are a abandonat prea uşor lupta. de această dată.N. -Mircea Snegur anunţă iminenta dizolvare a Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate. să-i viziteze pe mineri.D. român apreciază că reorientarea spre Moscova a Moldovei se datorează unor dificultăţi economice 328 1993 insurmontabile. Preşedintele îi sfătuieşte însă pe mineri să renunţe la grevă. deja anunţată.R.F. pe Benone Costinaş..5 miliarde de lei). MA. ci să vină Bucureştiul la ei. MA.R. în lipsa lui îon Iliescu din ţară (aflat în vizită în mai multe ţări latinoamericane). şi nu după ce presa a dezbătut pe larg problema corupţiei pe care trebuiau s-o dezbată parlamentarii în iunie. Rugămintea adresată de Mircea Snegur Parla­ mentului de la Chişinău n-a fost îndeplinită. declară că nu intenţionează să renunţe la cota de participare de 51% din capitalul social al Petromin. directorul Regiei Autonome a Huilei din Petroşani. şi nu oricine.T. în frunte cu Nicolae Văcăroiu.R. Revine în ţară Ion Iliescu pe care Miron Cosma 1 a invitat să medieze între Guvem şi mineri pentru a li se satisface cererile.D. producând perturbări şi pagube considerabile (1. în Valea Jiului. pentru negocieri. • 2 aug. să înceteze greva pentru că revendicările lor nu-şi vor găsi rezolvarea fiind în contradicţie cu realităţile economice ale ţării. Protestul minerilor nu va înceta chiar dacă Tribunalul municipal Petroşani va da decizia de suspendare a grevei ca urmare a presiunilor făcute de Ministerul Industriilor. să nu se mai deplaseze minerii la Bucureşti. este subordonată puterii. Dumitru Popescu. Cornelius Roşianu . care nu duce la încetarea lucrului şi deci la pagube materiale.1993 ale Regiei Autonome a Huilei (Petroşani). care nu este calea de rezolvare a revendicărilor şi. iar lui Eugen Preda. fie pentru că nu are acordul minerilor. considerat vinovat pentru declanşarea grevei şi pentru instigarea celorlalte categorii profesionale împotriva minerilor.S. la 16 iun. • 9 aug. Sesiunea extra­ ordinară era oportună în iunie. -Oliviu Gherman a afirmat că T V R .E.S. Miron Cosma susţine în continuare că Nicolae Văcăroiu trebuie să vină în Valea Jiului. pentru că acest sector este subvenţionat de la bugetul statului. Sindicatul Liber din R. Sindicatul nu-şi înde­ plineşte însă obligaţia legală de a asigura 30% din traficul feroviar. -Gheorghe Funar se deplasează în Valea Jiului şi le promite minerilor că va convinge echipa guvernamentală. atunci când a propus-o opoziţia. • 3 aug. să se aşeze la masa tratativelor cu minerii. recunoaşte însă că dependenţa economică poate duce şi la (lependenţă politică. printr-o declaraţie.S. Mecanicii de locomotivă declară grevă generală pentru că nu s-a respectat procesul-verbal de conciliere încheiat între sindicatul de ramură şi S.R. încă o problemă ce nu mai suportă amânare ar fi adoptarea în procedură de urgenţă de către Parlament a Legii privind organizarea şi funcţionarea Radioului şi Televiziunii. even­ tual. adică ale bugetului. deputat P.R.S. îl invită la Bucureşti. • 6 aug.R. deci P.. ci primul-ministru.V. 9 4 aug. Guvernul cere minerilor. fie că se solidarizează din proprie iniţiativă cu ei. să-şi asume prerogativele de preşedinte al R. A fost respins (4 vo­ turi au lipsit) proiectul de ratificare a Acordului de aderare a Moldovei la C. iar Paul Everac -căruia i se cere demisia . ca şi lipsei resurselor financiare.aug. Emanuel Valeriu. Opoziţia consideră că lucrurile stau tocmai invers. Minerii din Valea Jiului declanşează greva gene­ rală.C. afirmând că nu mai are nimic de discutat în ceea ce priveşte salariile minerilor. ministrul industriilor. Primul-ministru refuză din nou negocierile cu minerii. adică T.V.D. Acesta nu onorează invitaţia. vicepreşedintele acestei instituţii. Miron Cosma răspunde printr-un refuz.R. 329 . -Tribunalul municipiului Constanta anulează prin sentinţă judecătorească contractul dintre Societatea Petromin şi Compania grecească Forum Maritime.este instrumentul acestei subordonări. • 11. Miron Cosma apelează la toate forţele sindicale pentru a se solidariza cu minerii din Valea Jiului. Miron Cosma le vorbeşte mine­ rilor despre obligaţia de a înceta greva şi despre lipsa efectivă de resurse financiare datorită căreia Guvernul nu poate să le mărească salariile. să recurgă la greva japoneză. Miron Cosma apelează la Oliviu Gherman pentru a decide soluţionarea cererilor salariale ale minerilor.D. -Constantin Avramescu.

directorul S.I. • 13 aug. condusă de mareşalul Richard Frederick Vincent face o vizită în România. Prezent la şedinţă.I. Parlamentului. Alţii -Şi Braşovul -continuă greva. -La Petroşani începe procesul intentat de regia Autonomă a Huilei. Viorel Cataramă e ferm convins de necesitatea reconcilierii liberalilor.N. .L. Lucrătorii de la alte depouri se solidarizează cu cei de la Braşov. Sindicaliştii se tem de represaliile puterii deoarece câţiva 330 1993 lideri din Braşov şi Constanţa au fost chemaţi la Parchet. . şi anunţă. sumă la care se ridică pagubele produse de recenta grevă a minerilor lui Miron Cosma. Gheorghe Funar ia imediat atitudine.R. în acest timp. Adrian Năstase şi Paul Teodoru.Biroul Executiv al Guvernului hotărăşte să ia măsuri excepţionale pentru că majoritatea depourilor continuă greva.A.I.R. • 12 aug.'93 la discuţii pentru a stabili detaliile tehnice ale unificării celor două partide.R invită la negocieri care nu duc la alt rezultat decât la demiterea parţială a acesteia. traficul feroviar este practic paralizat. Nicolae Văcăroiu intenţionează să se adreseze Parchetului General pentru recuperarea pierderilor. Ligi minerilor din Valea Jiului. Oficialităţile române repetă în cursul întâlnirilor cu membrii delegaţiei dorinţa României de a deveni membră cu drepturi depline a N. Rezultatul convorbirilor de la Cotroceni îi determină pe unii mecanici de locomotivă să reia lucrul. Consecinţele grevei afectează şi Bulgaria. ministrul muncii şi protecţiei sociale. generalul Niculae Spiroiu.Consiliul Naţional al Minorităţilor de pe lângă Guvern. cerând desfiinţarea Consiliului Naţional al Minorităţilor şi destituirea din funcţia de secretar general al Guvernului a lui Viorel Hrebenciuc a cărui atitudine poate duce la declanşarea unui război civil în România.176 miliarde lei. anunţate de Guvern.N. • 14-16 aug.C. deznodământ grăbit de perspectiva aplicării unor măsuri excepţionale. -Liderii sindicali ai mecanicilor de locomotivă sunt audiaţi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a municipiului Bucureşti. Continuă să se extindă greva mecanicilor de locomotivă. Liberalii fac din nou eforturi pentru unificare.N. Re­ gia Autonomă a Huilei din Petroşani a şi solicitat Judecătoriei locale să oblige Liga minerilor din Valea Jiului la despăgubiri de 4. sub acuzaţia de subminare a economiei naţionale. • 20 aug. numele străzilor şi ale instituţiilor de interes public să fie inscripţionate atât în limba română cât şi în limba minorităţilor respective. 331 . • 17 aug. printr-o scrisoare. Ion Iliescu consideră că inscripţiile bilingve se justifică acolo unde populaţia neromânească are o pondere de 30%.S. Liderii sindicali promit chiar că vor pleda pentru reluarea lucrului. vorbeşte chiar de „terorism sindical" care speră să înceteze o dată cu hotărârea Curţii Supreme de Justiţie la care S.1993 -La şedinţa Biroului Executiv al Guvernului se spun cuvinte aspre despre greva mecanicilor de locomotivă. şi opiniei publice că vor declanşa greva totală cu afectarea integrală a traficului feroviar. va conduce la consolidarea independenţei acestui stat şi că Guvernul României are datoria de a ajuta mai substanţial Moldova a cărei economie depinde hotărâtor de C.C. şi a lui Adrian Năstase. Dan Mircea Popescu.F. dar nu sunt convinşi că vor izbândi. Se reiau negocierile la Braşov în prezenţa ministrului transporturilor.S.O. a depus o cerere de suspendare a grevei. conducerii S.T.R. • 18 aug. -încetează greva din sectorul feroviar.O. o delegaţie militară a NAT. aprobă un proiect de hotărâre a Guvernului care prevede ca în localităţile unde minorităţile deţin cel puţin 10% din ponderea populaţiei. numele localităţilor respective. . Conducerea S. iar la Simeria mai mulţi ceferişti intră în greva foamei pentru a protesta împotriva conduitei Guvernului. Sindicaliştii contestă hotărârea C. P. căreia i se cer despăgubiri pentru pagubele provocate de greva declanşată la 2 aug. într-un comunicat adresat preşedintelui. -Ion Illescu apreciază că refuzul Parlamentului Moldovei de a aproba aderarea la C. Paul Teodoru. consideră acţiunea grevistă drept ilegală.J. Având în vedere pagubele mari provocate de grevele din ultima vreme. indicatoarele . şi considerată ilegală. iar Mircea Ionescu Quintus a invitat. secretar general al Guvernului. coordonat de Viorel Hrebenciuc.F. Negocierile se mută la Cotroceni şi au loc în prezenţa lui Ion Iliescu. izolând-o de centrul şi vestul Europei. Curtea Supremă de Justiţie suspendă pe o durată de 80 de zile greva mecanicilor de locomotivă pentru că subminează ecomonia naţională. Preşedintele Ion Iliescu le transmite apelul de a înceta greva.C.La invitaţia ministrului apărării naţionale.S.F. La Consiliul Suprem de Apărare se pune problema militarizării transporturilor feroviare în cazul în care greva va con­ tinua. Liderii sindicali se obligă să transmită greviştilor argumentul care a fost repetat insistent de echipa puterii: nu existăbani pentru mărirea salariilor. şi Virgil Măgureanu.

N. Oliviu Gherman. Guvernul aprobă cererea de credit pentru Republica Moldova (20 miliarde lei fără dobândă.S. întocmit în timpul vacanţei parlamentare de comisia anticorupţie condusă de Romul Vonica (P. • 24 aug. argumentând că noua variantă a Raportului fiind mai recentă este şi mai cuprinzătoare. în legătură cu greva mecanicilor de locomotivă.F. intră în acţiune ameninţând că dacă Viorel Hrebenciuc nu va fi destituit. • 26-28 aug. La sesiunea extraordinară a Consiliului de Conducere al Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente ale Mecanicilor de locomotivă se hotărăşte să se răspundă prin ripostă sindicală.D. Nicolae Văcăroiu. -Alexandru Mironov -ministru al tineretului şi sportului. Comentând conţinutul Raportului întocmit de comisia pe care o conduce. • 22 aug. în semn de solidaritate cu cei persecutaţi. se fac pregătiri pentru toamna parlamentară şi pentru o eventuală remaniere guvernamentală şi se avansează ideea introducerii unei moţiuni de cenzură. de la numirea noilor miniştri.C. altor 8 lideri sindicali li se desface contractul de muncă. Avertismentul opoziţiei se datorează unei declaraţii a lui Nicolae Văcăroiu care consideră legală numirea noilor miniştri şi fără aprobarea Parlamentului. lideri ai opoziţiei. şi care trebuia să fie discutat în sesiunea extraordinară anulată de preşedintele Camerei Deputaţilor. parlamentarii coaliţiei guvernamentale susţin să se ia în discuţie un al doilea Raport. iar Guvernul nu va reveni asupra hotărârii privind inscripţionarea bilingvă. Romul Vonica.. -în urma anchetei declanşate de S.M. • 28 aug.).. Romul Vonica afirmă că toţi cei incriminaţi de generalul Gheorghe Florică sunt nevinovaţi. deşi câţiva dintre aceştia sunt grevişti ai foamei care din cauza stării fizice precare n-au putut relua lucrul. -La şedinţa Biroului Executiv al C. corupţi fiind Gheorghe Florică şi Radu Hortopan.C. Partidele de opoziţie cer primului-ministru ca în termen de 45 de zile. care îi lasă locul lui Mircea Coşea. Au mai avut loc alte 15 schimbări la nivelul secretarilor de stat. dacă încep represaliile din partea S. Parlamentarii opoziţiei vor să se analizeze prima variantă a Raportului comisiei anticorupţie.S. Votul a decis să se prezinte parlamentarilor primul Raport. Ioan Mureşan (P. • 26 aug.R.R. justificară de transformările pozitive care s-au produs în România şi care au dus la consolidarea democraţiei. conform ordinii de zi hotărâtă de Birourile Permanente.D. în programul vizitei sunt incluse convorbiri cu Ion Iliescu. întrunit la cererea deputaţilor şi senatorilor P. Nicolae Văcăroiu anunţă mult aşteptata remaniere guvernamentală: -Mircea Coşea -ministru de stat. Au loc lucrările sesiunii extraordinare a Parlamentului. în scopul dezbaterii Raportului comisiei parlamentare pentru cercetarea cazurilor de corupţie. şefii grupurilor parlamentare. Braşov. cât prevede Constituţia. mai puţin îngăduitoare cu demnitarii acuzaţi de corupţie şi scoşi din cauză în timpul vacanţei parlamentare chiar şi de către organele de 333 . De cealaltă parte.M. reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. ceea ce i-a determinat pe 6 dintre membrii comisiei să redacteze un raport separat. sau a puterii. aceştia să fie prezentaţi Parlamentului pentru a fi validaţi. Gheorghe Funar anunţă cava susţine o moţiune de neîncredere în Guvern. Petre Ninosu. Strategie şi Reformă Economică. Membrii de sindicat din depoul Braşov intră în grevă japoneză. dacă se va aplica hotărârea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale privind inscripţionările bilingve. P. vicepreşedintele comisiei.R. -Petre Sălcudeanu -ministru al culturii.P. şi va iniţia de urgenţă procedurile prevăzute de Constituţie pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui ţării. devine consilier 332 1993 prezidenţiali -Cristian Ionescu -ministru al comerţului.R.R. intervine imediat şi afirmă că activitatea comisiei a fost obstrucţionată de chiar preşedintele ei. Catherine Lalumiere.D.). La Palatul Victoria.D. Prima parte a zilei se consumă cu dispute în jurul obiectivului dezbaterilor. (Mişu Negriţoiu. cel citit în ziua de 30 iun.F. secretar general al Consiliului Europei. La încheierea vizitei oaspetele îşi exprimă speranţa în admiterea grabnică a României în Consiliul Europei. Se desface contractul de muncă la 12 sindicalişti. Teodor Meleşcanu.N. participanţi la greva mecanicilor de locomotivă. vizitează România.Ţ. • 30 aug. care va duce la schimbarea echipei Văcăroiu.R. • 30-31 aug. până la sfârşitul anului) şi alte forme de ajutoare. Adrian Năstase. preşedinte al Consiliului pentru Coordonare. indiferent de urmări. îşi va retrage sprijinul acordat Guvernului şi va organiza demonstraţii de pro­ test în toate oraşele ţării.1993 . până la 2 sept.N.C. • 27 aug.R. la sesiunea extraordinară pe care Birourile Permanente ale Camerelor au admis-o şi au fixat-o la 30-31 aug. cu concluzii diferite.

. situată sub standardele europene.D.U.R.N.L '93. (Ioan Gavra.D. majoritarii critică Raportul celor 6 parlamentari ai opoziţiei. U. se aşază la masa tratativelor iu Nicolae Văcăroiu.M. în legătură cu iniţiativa U. • 1 sept.E. Valeriu Tabără) sunt Interesaţi să afle ce şanse de participare la guvernare are partidul lor. P. iar opoziţia Raportul celor 7 parlamentari ai coaliţiei guvernamentale.L. în replică.N.U.D.A. Măsura propusă reprezintă un pas absolut necesar în acţiunea de curmare a valului de corupţie ce s-a întins în întreaga ţară la toate nivelurile. a stabilit vinovăţii certe pentru înalţi demnitari de care. Cum orice liberal care se respectă doreşte unifi­ carea mişcării liberale. pentru urgentarea adoptării unor proiecte de legi. „după ce am avut terorism fără terorişti. bine tolerat şi chiar favorizat de guvernările anterioare. Petre Roman vine la microfon şi se apără. care ar urmări să susţină Memorandumul înaintat de U.R. a înmânat acesteia un „Memorandum al U. deoarece majoritatea susţine cu convingere şi iritare că doar primele două guverne pot II învinuite de corupţie. Catherine Lalumiere.R.M. s-a hotărât ca tratativele de fuziune să Continue.L şi cu aripa liberală a U. Sesiunea extraordinară se încheie fără vreun rezultat.R. Consiliului Europei. Liderii sindicatelor mecanicilor de locomotivă se intâlnesc la sediul Ministerului Transportului cu Nicolae Văcăroiu care e dispus să admită că măsurile luate de S. parlamentarii opoziţiei consideră că.R. Geza Jeszenszky. deşi corupţia s-a extins îngrijorător. au pus bazele corupţiei. cele mai multe ţinând de politica faţă de minorităţile naţionale. La încheierea lucrărilor sesiunii extraordinare.U.R. acum avem corupţie fără corupţi" (Nicolae Manolescu.M.. -Liberalii iar nu reuşesc să se unească.). P.E.N.R.M. '93 declară că urmăreşte unirea cu P..D. sunt nevinovaţi.R. grupurile parlamentare P. cât şi pe cei care le-au formulat. Neaplicarea imediată a unei asemenea măsuri ar însemna o solidarizare a întregului Guvern cu actele celor vinovaţi şi ar conduce la asumarea răspunderii politice a acestuia cu toate consecinţele care decurg de aici". adică spre guvernările anterioare.C. Viorel Sălăgean. Demersul este sortit eşecului.U.. favorizată sau tolerată chiar de unii reprezentanţi ai puterii actuale" se cere Guvernului „desolidarizarea de persoanele implicate în acte de corupţie şi îndepărtarea lor din funcţiile publice pe care le ocupă în prezent. Cu ocazia vizitei în România a secretarului gen­ eral al Consiliului Europei. tocmai pentru că fac parte din Guvern sau gravitează în jurul acestuia.).R. Luările de cuvânt care urmează evidenţiază două puncte de vedere ireconciliabile: parlamentarii coaliţiei guvernamentale susţin că fenomenul corupţiei este general. • 7 sept.C. despre corupţie.F.D. '93. prin Marko Bela.N. în timp ce P. senator P. să anuleze vizita în România a ministrului de externe ungar. atacând atât învinuirile ce i-au fost aduse.R.R. -Gheorghe Funar cere printr-un comunicat ca MA.A. după ce se aminteşte că sesiunea extraordinară a Parlamentului a dovedit că „în ţara noastră corupţia este practicată.N. sancţiunile disciplinare etc.. iar cei acuzaţi în Raportul Vonica citit în Parlament la 30 iun. Vasile Văcaru cere Parlamentului să studieze implicarea lui Petre Roman.D.1993 1993 anchetă.L. pe scurt „jaf organizat". Se pot reţine doar unele observaţii ale celor care au luat cuvântul: scandalul corupţiei este „o cacialma politică ticluită la Cotroceni" (Viorel Sălăgean. 334 Parlamentarii din toate partidele politice condamnă demersul politic al U.N. depun o moţiune semnată de 121 deputaţi şi 41 senatori. mai ales guvernul Roman. dorea fuziunea.M. acuză opoziţia şi ţine să menţioneze că situaţia ecoi lomică s-a ameliorat. Mircea Ionescu Qulntus este dezamăgit de felul cum au decurs negocierile cu l'. în rest.D. P. • 8 sept.D. în textul moţiunii. Teodor Meleşcanu exprimă punctul de vedere al M.D. totuşi chiar comisia anticorupţie condusă de un parlamentar P.N. Premierul cere sprijinul P.Ţ. care dorea o banală alianţă. P.+P. precum şi în cea de redare a încrederii populaţiei în instituţiile ţării.L.N.M. P.S. Horia Rusu declară că n-a înţeles care este doctrina politică a P. Adrian Păunescu (senator P. U.L. Traian Băsescu şi Dumitru Prunaru în afaceri dezavantajoase pentru ţară.C. adică desfacerea contractelor de muncă. Premierul Văcăroiu îşi susţine cauza şi deci echipa.R.C. • 6 sept. Guvernul are obligaţia să se delimiteze.M. senator P. O delegaţie P.D.A. In Parlament se discută din nou. Printr-o serie de raţionamente 335 . • 2 sept.R. în atenţie este cel de-al doilea Raport al comisiei anticorupţie în care tirul acuzaţiilor se mută de la prezent spre trecut.R.S.) afirmă că guvernele anterioare. Parlamentul dezbate moţiunea opoziţiei privind corupţia. împotriva sindicaliştilor sunt abuzive şi promite să fie reanalizate. cu aprindere. privind primirea României în Consiliul Europei".M.E.D.R. iar membrii echipei P. etichetate drept calomnioase.S. căreia îi atribuie un scop politic „exprimat prin cererea de recunoaştere a minorităţii ca factor întemeietor de stat". în care sunt enunţate piedicile care stau în calea admiterii ţării în Consiliul Europei.N.

n-a fost implicat în asaltul Palatului Victoria din sept.R. Comitetul pentru relaţii externe al Senatului american aprobă acordul guvernamental dintre S.M. Comisia va avea misiunea să depisteze cazurile de corupţie.F. în care să fie Incluşi specialişti din Ministerul Finanţelor şi din Ministerul de Interne. în care se repetă ideea că între S. Boris Elţîn dizolvă Parlamentul. Bruxelles. • 21 sept.N.I.T. -Instanţa judecătorească hotărăşte că greva mecanicilor de locomotivă a fost ilegală.E. Virgil Măgureanu prezintă în Parlament Raportul de activitate a S. '90.U. în întreprinderi.R.D. . Din 64 de sancţionaţi cu desfacerea contractului de muncă au rămas doar 10.L. s-a înregistrat acelaşi gen de reacţii. Oficialităţile române consideră că vizita ministrului de externe ungar.R.I. Stenograma acestei şedinţe a Camerei urmează să ajungă la Strasbourg pentru a fi distribuită membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. declanşând o criză politică despre care se crede că poate avea consecinţe imprevizibile.1993 preşedintele P.R.R.I. şi din cea de membru al Biroului Permanent. Teodor Meleşcanu reafirmă că România se pronunţă pentru integrarea în structurile Alianţei Nord-Aflantice. -Contestat în Declaraţia de la Putna..D. secretarul general al N. este mandatată să continue tratativele în vederea unificării cu P.R.'91 şi 336 1993 nici în devastarea sediilor partidelor etc.D. dând câştig de cauză S.U.D.M. '89.C. şi-a revizuit atitudinea faţă de meca­ nicii de locomotivă participanţi la greva din 11-17 aug. Prin Memorandumul trimis Consiliului Europei. de a transmite un Memorandum Consiliului Europei. Anterior.A. a dovedit lipsă de loialitate faţă de C. S. • 12 sept. • 13-14 sept. susţin legitimitatea lui Boris Elţîn în procesul democratizării Rusiei.I. Totodată sunt considerate ca inoportune ultimatumurile lui Gheorghe Funar sau alte „instrumente desuete ce au carac­ terizat diplomaţia dinainte de cel de-al doilea război mondial". Membrii alianţei decid că nu se pune problema eliminării U. • 13 sept.A. Virgil Măgureanu răspunde: nici un ofiţer de Securitate compromis n-a fost încadrat în S. Şedinţa Comitetului Executiv al C.R. îi răspunde lui Gheorghe Funar că vizita ministrului ungar de externe.L. concurenţă neloială şi alte nereguli care aduc prejudicii economiei naţionale.S. Guvernul decide să se constituie o comisie guvernamentală de control a primului-ministru.N. nu există agenţi S..R. Un grup puţin numeros de susţinători ai lui Radu Câmpeanu adoptă Declaraţia de la Putna în care se procla­ mă lipsa de legitimitate a Biroului Permanent al P. '90.R.R.R. părăseşte Consiliul Minorităţilor Naţionale 337 motivându-şi atitudinea prin lipsa de interes a Guvernului faţă .R • 16 sept.F. Conducerea P. Unele dintre problemele pe care i le-au pus parlamentarii rezumă vechi obsesii: S. evaziune fiscală.L. Parlamentul şi partidele politice se vor simţi jignite.C. Gâza Jeszenszky.R. s-a reafirmat disponibilitatea pentru dialog. în afară de reprezentanţii U. în Rusia.D. deoarece este vorba despre o problemă ce priveşte viaţa internă a partidului. -Consens între parlamentarii Camerei Deputaţilor.I. şi fosta Securitate nu există nici un fel de convergenţă.D.N.N.D.M. • 17 sept. a constituit un moment important pentru normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări. • 22 sept. • 15-19 sept. Guvernul se compromite. La întâlnirea cu Manfred Woerner. M A E .M. face parte dintr-un şir normal de contacte prin care se promovează dialogul politic. Preşedintele României... Takâcs Csaba.A.R.U. S.N.L. etc.M. cu discutarea Memorandumului în Parlamentul României. toată lumea condamnă acest demers. M. Delegaţii filialelor judeţene se pronunţă împotriva Declaraţiei de la Putna. Chiar dacă nu s-a semnat nici un acord politic. afirmă la şedinţa Prezidiului Executiv al partidului său că nu este de acord. preşedintele executiv al U. şi România privind încurajarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor. iar admiterea în Consiliul Europei va fi pusă sub semnul întrebării.M. • 14 sept. iun. păstrează obiceiuri din trecut (oameni ai Securităţii se implică în dispute politice) şi n-a clarificat o serie de momente din istoria recentă -dec. • 18 sept. şi C. • 10 sept.N.M. • 9 sept. ajunge la concluzia că dacă ministrului ungar i se permite să vină în România.R.R. atât în interiorul ţării cât şi în afara ei. U.D.N.R.Consiliul de conducere al Federaţiei Sindicatelor Mecanicilor de locomotivă a hotărât fuzionarea cu B.L. -consideră Emil Constantinescu. Cu oca­ zia evaluării recentei iniţiative U.R.N.'93. Viorel Cataramă se retrage temporar din funcţia de vicepreşedinte al P. nici el şi nici alţi reprezentanţi ai U. în Senat. mart.R. din Convenţie. Delegaţia permanentă a P. acordă un vot de încredere Biroului Permanent.O. Gâza Jeszenszky. .D.D.I. ostil programului de reforme.

M. • 23 sept.C. Aceştia se predau. Premierul român are o întâlnire şi cu omologul său rus Viktor Cernomîrdin şi semnează Tratatul dintre România şi Federaţia Rusă. Boris Elţîn avertizează printr-o serie de scrisori pe şefii de stat ai Franţei.I.R. La şedinţa Camerei Deputaţilor.D. Declaraţiile de acest gen au atras sancţiuni verbale drastice din partea lui Ion Iliescu şi a lui Adrian Năstase. cere Biroului Perma­ nent al Senatului suspendarea sa din funcţia de preşedinte al comisiei pentru privatizare. • 29 sept. Câteva amendamente adoptate anterior prevăd instituirea controlului asupra respectării obligaţiilor asumate de România în calitate de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei.S.) -Viorel Sălăgean. . Liderii P.1993 de problemele minorităţii maghiare. punând capăt crizei politice din Rusia (urmărită din nou cu emoţie de întreaga lume). O. privind garantarea reciprocă a investiţiilor. cu ministrul de externe Joszef Moravcik şi cu alţi oameni politici din această ţară. • 4 oct. liderul Parlamentului dizolvat de Boris Elţîn şi Alekxandr Ruţkoi. preşedintele de şedinţă. faţă de evenimentele de la Moscova). • 28 sept. majoritarii se opun. Se discută despre perspectivele integrării în structurile pan-europene şi euro-atlantice şi se semnează Tratatul de colaborare şi prietenie româno-slovacă. (Propunerile Consiliului Minorităţilor Naţionale privind inscripţiile bilingve au rămas nesoluţionate. Tudor Mohora găseşte şi un argument preluat de tabăra P. propunerea lui Ion Diaconescu este supusă la vot şi întruneşte 68 de voturi pentru.D.U. Senatorul invocă motive de sănătate. zic unii deputaţi. în cursul vizitei în Slovacia. Ion Diaconescu (P.R. fie ea şi democrată. -P. • 24 sept. Cu această ocazie deputaţii au aflat că Paralamentul rus a cerut sprijin Parlamentului României.O.S. Se înregistrează astfel încă o victorie a lui Boris Elţîn în confruntarea perma­ nentă cu forţele conservatoare. (Emil Constantinescu primeşte mulţumiri de la consilierul Ambasadei Ruse la Bucureşti. când a dizolvat printr-o lovitură de forţă Parlamentul. • 27 sept.R.R. „Să vedem ce se mai întâmplă".T. Propu­ nerea preşedintelui rus este ca securitatea din zona est-europeană să fie asigurată de N A T . propune adoptarea unei declaraţii referitoare la evenimentele din Rusia. După un moment de ezitare. iar un refuz al Consiliului Europei „i-ar descuraja pe democraţii români". La sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei se aprobă prin vot admiterea României ca membru cu drepturi depline în acest organism.N. Nicolae Văcăroiu este primit de Boris Elţîn la o discuţie care se desfăşoară cu uşile închise. • 30 sept. Parlamentul României nu poate saluta dizolvarea unui alt parlament de către o persoană.S.U. S. că momentul adoptării unei declaraţii în legătură cu evenimentele din Rusia este depăşit. pledează pentru primirea de urgenţă a României în acest organism. sunt de părere însă că Boris Elţîn a încălcat Constituţia. vicepreşedintele demis al Rusiei. declară că nu mai acceptă să susţină un guvern monocolor care nu e viabil şi cu atât mai mult un guvern prezidenţial sau semiprezidenţial. pentru atitudinea C. încetează asediul asupra clădirii Parlamentului rus unde se refugiaseră Ruslan Hasbulatov. hotărăşte să se mai amâne cu câteva zile luarea unei decizii.A. exprimându-şi deschis speranţa în triumful acţiunilor sale..UA. Germaniei. Camera Deputaţilor adoptă în procedură de urgenţă şi în unanimitate proiectul de Lege privind aderarea României la Statutul Consiliului Europei. Totuşi. 46 împotrivă şi 32 de abţineri.). secretar general al Consiliului Europei. Snegur declară că pentru această opţiune a avut şi recomandarea Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova şi acceptul a 174 de deputaţi. Dan Marţian. senator P.Ţ.N. într-o atmosferă încărcată. -Mircea Snegur şi premierul Andrei Sangheli semnează acordul prin care Moldova devine membru plenipotenţiar al Uniunii Economice create de şefii de state ai C. în urma consultărilor cu liderii grupurilor parlamentare. el neavând prerogativele necesare unei astfel de acţiuni.N. • 2 oct. Ion Iliescu se întâlneşte cu premierul Vladimir Meciar. Criza din Rusia -cred socialiştii români -se 339 .D.: dizolvarea Parlamentului rus e neconstituţională şi nici un parlament din lume n-a susţinut-o. şi Marii Britanii că este împotriva includerii ţărilor Europei de Est în N. Strasbourg. susţinut de colegii din opoziţie. Ea declară că România are mari şanse pe drumul spre democraţie. începe vizita în Federaţia Rusă a unei delegaţii guvernamentale conduse de Nicolae Văcăroiu.Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor hotărăşte. care este manda­ tată să abordeze probleme de ordin economic. în România forţele politice care susţin valorile democraţiei s-au pronunţat în favoarea lui Boris Elţîn. 338 1993 I 'arlamentul ţării votase însă împotriva acordului în august 1993. împreună cu Rusia. -Catherine Lalumiere.

„Declaraţia de la Viena". acceptarea ei făcându-se pe încredere".R. Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei aprobă aderarea României.U. România a fost reprezentată de Ion Iliescu. Secretarul general al N. Gheorghe Funar pune anumite condiţii pentru analiza cărora P.O. de cooperare cu toate ţările europene fidele principiilor democraţiei. funcţie pentru care există o singură candidatură: Virgil Măgureanu.S. mai ales cu ţările europene foste comuniste. Mircea Dine seu renunţă la funcţia de preşedinte al U.R.O. convertite cu doar câţiva ani în urmă la democraţie. cu o doctrină apropiată de liberalism.) răspunde acuzaţiilor ce i-au fost aduse cu propriile acuzaţii: „Spuneţi-mi totuşi...N. Ziarul publică chiar şi fişa cu calcului chiriei pentru imobilul pe care Petre Roman şi l-ar fi atribuit ilegal. dând publicităţii o „Scrisoare către prieteni". • 12 oct.M. preşedinţiei şi ai partidelor parlamentare analizează iniţiativa P. pentru a produce şi „dovada". negociază şi cu P. Are loc.R. Manfred Woerner. Ziaristul care se ocupă de Petre Roman scrie că. şi rosteşte un discurs. Frunda Gyorgy.S. Partidele din opoziţie fac multe reproşuri candidatului: afinităţi cu fosta Securitate.N.T.I. Şi totuşi. se va ocupa şi de mai noii locatari ai elegantelor locuinţe din cartierul Primăverii. Cu verva-i bine cunoscută poetul-preşedinte (al U. în cadrul celei de a 39-a sesiuni ordinare a N. • 6 oct.). ministrul german al apărării. iar Teodor Meleşcanu a semnat Statutul CE. documentul acestei reuniuni. şi care.A. şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Spuneţi-mi..A. rogu-vă. (236 voturi pentru.R..R.T.A. Cele nouă amendamente care au însoţit avizul de acceptare a României în CE..I. în vederea realizării unui pact de guvernare.D.T. Concluzia privind cazul Roman este anunţată chiar din titlul articolului ce domină întreaga pagină: . -Petre Roman este desemnat. prima reuniune la nivel înalt organizată de Consiliul Europei de la crearea sa. înscrie intenţia CE. -P. la acest organism european. de constituire a unui Consiliu Naţional Consultativ pentru integrare Euro-Atlantică. Ministerul Afacerilor Externe român apreciază că „mei una din ţările est-europene nu are nevoie de aprobarea preşedintelui Boris Elţîn pentru intrarea în N. a ţărilor din fostului Tratat de la Varşovia. respectiv de Oliviu Gherman.A.A. în această etapă a demonstraţiei ziaristul îşi aduce aminte că un demnitar trebuie să aibă o locuinţă confortabilă şi sigură.R.S.D A. doreşte o fuzionare rapidă Un două luni sau fuzionează tot centrul politic românesc sau renunţăm la idee" -declară loan Gavra).. 172 împotrivă).N. iar P.A. Aceeaşi poziţie şi-a afirmat-o şi Volker Ruehe. După ce votul îl indică învingător. -Reprezentanţi ai Guvernului (Departamentul de integrare europeană).Acuzându-l de falsuri şi abuzuri grave. ca membru cu drepturi depline. P. implicarea în evenimentele tulburi postdecembriste.R. respectiv opţiunii pentru aplicarea terapiei de şoc. La vot sa înregistrat o singură abţinere .D. la Viena. Ziarul Adevărul susţine că Petre Roman a dispus abuziv de unele locuinţe în intervalul în care a deţinut funcţia de prim-ministru şi publică.U.D.R. • 8-9 oct.E. -Contestat de colegii de breaslă (Ana Blandiana şi Octavian Paler şi-au dat demisia din Comitetul Director al U. şi P. Camerele reunite ale Parlamentului aleg prin vot secret directorul S.D. rezultatele cercetărilor întreprinse de corpul de control al primuluiministru. partizanat politic.S. vizează într-o primă etapă o coaliţie care să se numească eventual Uniunea Democratică de Centru. dedicată drepturilor omului.T. raportor special la Comisia Politică a Adunării Atianticului de Nord. din turneele dumneavoastră în Statele Unite şi Europa 340 1993 Occidentală. „nu sunt facultative" îl determină pe senatorul U.R.S. se întâlnesc şi decid să se înrudească.a ambasa­ dorului Ungariei. la cererea cititorilor.O.1993 datorează drumului greşit al reformei. document cu valoare de demisie. în special protejării minorităţilor. ca să mă pot spânzura de el cu conştiinţa împăcată că aţi făcut şi dumneavoastră ceva pentru această breaslă". • 12-13 oct. aşa cum atrage atenţia un parlamentar român. cere timp de gândire urmând ca la a doua rundă de negocieri să se ia o decizie în privinţa termenilor în care s-ar putea realiza alianţa celor două partide. cei mai mulţi dintre parlamentari îl vor pe Virgil Măgureanu director al S..N.R.O. P. de la Copenhaga.R.U.". -Ion Raţiu a condus delegaţia parlamentară română care a participat la lucrările sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare 341 . ai M. Această disponibilitate pentru o largă cooperare a fost denumită securitate democratică. Virgil Măgureanu depune jurământul în calitate de nou director al S. Guvernul cere anchetarea penală a lui Petre Roman". unde e. • 7 oct. sa pronunţat în favoarea unei „eventuale" aderări la N. în cadrul ceremoniei de primire a ţării noastre în CE.D. ai MAp. urmată cândva de o fuziune din care să apară un partid puternic de centru. să considere că „România a primit un cec în alb.I. dacă aţi adus măcar o jumătate de cui la Uniunea Scriitorilor.

unde va participa la Conferinţa la nivel înalt a francofoniei.) • 16 oct. a ţărilor foste comuniste. iniţiatorii acestui din urmă proiect. La comisie există două proiecte pentru această Lege care înseamnă de fapt o luptă greu de purtat: unul al Guvernului în care măsurile reparatorii pentru foştii proprietari sunt modeste şi unul al opoziţiei care prevede restituirea tuturor locuinţelor naţionalizate şi indiferent de domiciliul actual al proprietarului.D. şi a aliaţilor de denigrare a opoziţiei şi de continuare a restauraţiei comuniste.S.N.I. nu se grăbeşte să cedeze portofolii pretextând că tre­ buie să se consulte în prealabil cu ceilalţi aliaţi ai săi.N.R doreşte să participe la guvernare. Legea arendei este votată cu o majoritate confortabilă. -Parlamentarii au decis cine să-i reprezinte la Consiliul Europei: Florin Rădulescu Botică şi Valentin Gabrielescu. România urmând să devină membră cu drepturi depline (16 oct.I. P.R. .(F.U. A doua întâlnire P. -P. asigură asistenţa că între S. acuzat de a fi venit la slujbă în stare de ebrietate şi de a fi încercat să violeze o angajată a Ministerului Culturii) este anchetat îndelung de comisia de cultură artă şi mass-media a Senatului. Parlamentarii par să se ocupe de problema corupţiei deoarece aceasta a devenit 342 1993 0 temă de interes naţional. -Comisia pentru administraţie publică şi locală a Senatului continuă dezbaterile asupra proiectului Legii caselor naţionalizate. preşedintele ţării va vizita şi Republica ZImbabwe. -Conferinţă de presă la P.N.D.D.O. Reprezentanţii grupării civic-liberale din P.U. un Comu­ nicat al Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie confirmă existenţa a 529 de cazuri de corupţie aflate în urmărire penală. Deputaţii Răzvan Dobrescu şi Dinu Patriciu. -Alianţa Civică propune legislativului proiectiul unei Legi privind declararea responsabilităţii istorice a regimului comunist. şi celei care cercetează evenimentele din dec. . prin Ioan Mureşan (P.U. şi semnată de 81 deputaţi).'89.T. iar P.O. Un alt motiv ar fi invidia datorată apropiatei primiri a P. pe care ţine să şi le exprime. Cele două camere ale Parlamentului dezbat şi adoptă în şedinţă comună proiectul Hotărârii privind unele măsuri pentru combaterea corupţiei. i-a identificat pe toţi teroriştii care au acţionat în dec. Tunisia şi Vietnam.C. La începutul lunii. care să facă posibilă condamnarea oficială a comunismului şi un cod de deontologie politică.S.Ion Iliescu pleacă într-o vizită oficială în insulele Mauritius. şi fosta Securitate nu există punţi de legătură şi anunţă că S.Ţ. Elementul surpriză a fost amenda343 .) în mişcarea francófona.La o conferinţă de presă Virgil Măgureanu îşi reafirmă părerea că „fiecare cetăţean trebuie să aibă acces la propriul dosar de securitate". în Internaţionala Socialistă.A.L. se încheie fără a se fi luat o decizie. este un partid clientelar şi de oportunişti care nu merită atenţia şi protecţia „adevăraţilor liberali".I. insistă în favoarea unirii cu P.L. Membrii comisiei senatoriale ajung la concluzia că n-a fost vorba de o înscenare cu substrat politic aşa cum a susţinut Petre Sălcudeanu. '89. In Camera Deputaţilor.) Cu acest prilej. în vederea unificării mişcării liberale.1993 a Atlanticului de Nord de la Copenhaga. • 14 oct. deoarece i se pare că P.. în zadar însă. se va întâlni cu Francois Mitterrand şi cu oficialităţi din Elveţia. în urma refuzului Birourilor Permanente ale celor două Camere de a supune audierii şi validării de către Parlament a celor 4 miniştri numiţi la 28 aug. Opoziţia depune o moţiune simplă împotriva Guvernului (redactată de P.N. Dinu Patriciu s-a răzgândit.N. (în acest timp ziarul Adevărul continuă să publice documente incriminante pentru Petre Roman.). insistent discutată în toate mediile şi Ilustrată cu dezvăluiri scandaloase. Kenya.R. • 19 oct.) reuşeşte să impună un amendament care dă drept parlamentarilor să ceară preşedintelui ţării suspendarea din funcţie a miniştrilor implicaţi în cazuri de corupţie. Africa de Sud. n-au fost admişi la discuţii. Parlamentarii români şi-au exprimat punctul de vedere în legătură cu necesitatea includerii în NA.D.N. menţionând că speră totuşi ca România „să devină un membru civilizat al comu­ nităţii naţiunilor europene". • 13 oct. în timp ce Bill Clinton a recomandat deja Congresului să spună da pentru România.A. Tom Lantos mai are încă rezerve.L. . şi cei ai fostului Grup pentru Reforma Morală a P.S.D. -Cazul Sălcudeanu (ministrul culturii.R. • 18 oct. Adrian Severin con­ sideră că atacurile la adresa lui Petre Roman se explică prin politica P. Lista cu numele lor va fi comunicată comisiei parlamentare de control al S.. nu mai acceptă să continue tratativele cu P.D.T.C. Yemen. ca şi desemnarea lui Petre Roman ca raportor special al NA. Opoziţia.D.L.î n Camera Reprezentanţilor a Congresului S.R.R. (România fusese primită alături de Cambodgia şi Bulgaria ca observator.R. se votează în unanimitate pentru ca România să beneficieze de clauza naţiunii celei mai favorizate.R.S.N.N.

" (La o conferinţă de presă din 8 oct. şi ţările res­ pective prin care li se asigură participarea la exerciţii militare comune şi la misiuni de menţinere a păcii. preşedintele comisiei pentru agricultură. conducerea P.M. timp de 5 ani.R.P. • 23 oct.fE.) în stare de ebrietate.U.T. dar n-a comis nici un atentat de viol. Les Aspin.S.S.S.1993 mentul propus de deputatul P. în Senat.A. asistent pentru Europa şi Canada al Secretariatului de Stat al S.A.A. Senatorii decid că moţiunea este neconstituţională.A. în vederea examinării cu oficialităţile române a propunerii americane de realizare a „parteneriatului pentru pace" între NA. doreşte ca acţionarii de la I.O. secretarul de stat american al apărării. 1993 acuzaţiilor de corupţie for­ mulate la adresa Guvernului Roman.R. îşi anunţă demisia. Senatul nici nu ajunge să o dezbată.O. în Camera Deputaţilor. Germania.A. iar presiunile la care îi este supusă familia şi care s-au înteţit „sunt moravuri moştenite de la vechiul regim. atunci trecerea de la guvernul Roman la guvernul Văcăroiu poate fi comparată cu trecerea de la elitism la etilism.M. ministrul culturii. Adrian Severin afirmă că vizita premierului Văcăroiu la Moscova a fost un eşec pentru că „era reprezentantul unei majorităţi conduse de Oliviu Hasbulatov şi Adrian Ruţkoi.N. Opoziţia 1 a susţinut pe deputatul P.-uri. -Dintr-un Raport al Băncii Naţionale rezultă că. • 24 oct. (F. dar în viitorul îndepărtat.R.N. Moţiunea opoziţiei este respinsă.T.S. Dan Cristian Popovici.O.D.S. după care să devină proprietari şi să se desprindă definitiv de I. propune o serie de soluţii cuprinse într-un „Apel către ţară" care reconfirmă disponibilitatea acestei formaţiuni politice pentru o guvernare ce ar garanta aplicarea efectivă a reformei. adoptă măsuri „conjuncturale" şi „incoerente" ce vor avea „efecte dezastruoase pe termen mediu şi lung'. -Conferinţă de presă la P. Vaier Dorneanu.. reaminteşte că este un partid de centru-stânga.. La reuniunea miniştrilor apărării din ţările N. P.-uri să poată. P. preocupat de unificarea mişcării socialdemocrate. artă şi massmedia îşi prezintă Raportul din care rezultă că demnitarul s-a aflat în seara incidentului (4 oct.D.. Deputatul P. tratată ca o problemă rezolvabilă. o tehnică bolşevică cu următorul miez teoretic: dacă nu poţi dărâma un om politic îi ataci familia". dar menajează temerile Rusiei în legătură cu eventuala aderare a acestora la N. (adică autorii cărţii) l-au dat în Parlament la 7 sept. Petre Sălcudeanu..) Pentru depăşirea crizei. ministrul pentru relaţia cu Parlamentul. Raportul politic pe care îl prezintă Adrian Severin este necruţător cu echipa Văcăroiu care „nu are o strategie clară".D.D. să-şi arendeze suprafeţele de pământ.R.A. 345 . Se mai anunţă pentru a doua zi lansarea 344 1993 cărţii „Triumful adevărului" ce conţine răspunsul pe care Petre Roman şi un grup de parlamentari ai P. • 22 oct.D.). a pregătit şi pune la dispoziţia celor interesaţi un program pentru depăşirea crizei în care se află ţara. intitulat „De la comunism spre libertate" şi care prevede accelerarea privatizării (60% din capitalul de stat). Senatul american aprobă Acordul comercial dintre România şi S. la sfârşitul anului 1989. Premierul român avea în buzunar două telegrame de felicitare: una pentru Elţîn şi una pentru Ianaev".A. a fost împotriva acestui amendament. lansează propunerea realizării unui „parteneriat pentru pace" între N. acordarea autonomiei sistemului bancar etc. o lovitură pe la spate tocmai când echipa Văcăroiu începe să culeagă roadele eforturilor sale. Adrian Păunescu demonstrează neconstituţionalitatea moţiunii care ar fi de fapt o moţiune de cenzură mascată. Are loc şedinţa Colegiului Director al P.R.D. Disputele continuă până când prin vot este desemnat câştigătorul.T.). Aceasta presupune semnarea unor documente între N.M. -P.C. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor hotărăşte să trimită scrisoarea spre rezolvare comisiei juridice. şi' Securitatea dispuneau de suma de 300 milioane de dolari.A.U. Ideea e preluată cu argumente pro şi contra şi supusă la vot. -Membrii fostului C. ceea ce înseamnă că pentru obţinerea clauzei naţiunii celei mai favorizate de către România trebuie să-şi mai dea acordul doar Bill Clinton. • 20 oct. de la Travenmunde. Soseşte la Bucureşti Stephen Oxman. Soluţia găsită nu rezolvă problema securităţii ţărilor din estul Europei.C. apoi s-a resemnat şi 1 a acceptat.0 şi ţările estului Europei care doresc să colaboreze cu acest organism.T.O. '93. prezintă cu aplomb punctul de vedere al Guvernului: moţiunea este o nouă tentativă de răsturnare a Guvernului sau oricum o piedică.Ex. # 2 1 oct.T. Petre Roman con­ sideră că atacurile la adresa persoanei sale au „intenţia politică de a-1 denigra". • 25 oct. „Dacă guvernul Roman era considerat drept elitist. după ce comisia pentru cultură. trimit o scrisoare Parlamentului în care cer graţierea colectivă.A. Iniţial P. şi ţările Europei estice.

îmbunătăţind relaţiile comerciale bilaterale şi facilitând accesul american la una din cele mai mari pieţe din Europa de răsărit.R.M. a listei foştilor informatori ai Securităţii. • 2 nov. • 3 nov. Acest pas. cu ocazia perfectării acordului de credit pe 1993-1994 între România şi F. Petre Roman le consideră dovada „iresponsabilităţii" unui Guvern care mai admi­ nistrează cu oarecare rezultate numai minciuna şi care „prin metodele proprii oricărui regim de dictatură" lansează acest „docu346 1993 ment al calomniei de tip stalinist". • 1 nov. Nicolae Văcăroiu se întâlneşte cu liderii marilor centrale sindicale: C. şi liderii partidelor din coaliţia majoritară. şi aliaţii.) Calea către democraţie.C. în consecinţă. • 28 oct.N. Vinovăţiile invocate sunt urmarea repartizării unor locuinţe din fondul de stat. reflectă progresul semnificativ al României în a se alătura comunităţii naţiunilor democratice şi ajută la dezvoltarea sectorului particular din România.D. pe de o parte.S.N.N.I.N. Adrian Păunescu deschide şedinţa protestând împotriva iniţiativei unor lideri PA.L. de extindere a controlului asupra unor instituţii bancare.I. se afirmă că presiunile asupra B. prin care se garantează acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României. La Palatul Victoria.R) pe de o parte şi Guvern şi Parlament pe de altă parte.. provoacă reacţii diferite şi dezaprobarea fermă a P.M. . anunţă că vor începe protestele. pentru a stabili împreună ce va negocia delegaţia română cu F. B. La conferinţa de presă a PAC. S-au făcut paşi importanţi. întrunit în sesiune plenară (25-29 oct. Guvernul Văcăroiu propune F. Florin Georgescu şi Mugur Isărescu. -La ordinea zilei e şi disputa dintre Banca Naţională (B. care se situează între ceea ce e dispus Guvernul să acorde şi ceea ce pretind sindicatele. realizabilă într-un interval de câteva luni. Senatorul P. a explicat în plenul Senatului că decizia de majorare la 25% a ratei dobânzii la creditele de refinanţare face parte dintr-un program de oprire a inflaţiei şi stabilizare a leului. care să nu provoace creşteri de preţuri imposibil de suportat de către populaţie.La Casa Albă. se întâlnesc Nicolae Văcăroiu.R.S. Moţiunea este respinsă (155 voturi împotrivă şi 128 pentru).M-L Liberalizarea totală a preţurilor şi liberalizarea cursului de schimb al leului impuse de F.R. • 26 oct.M. acuzaţi de abuz în serviciu în dauna interesului public. care va diminua nivelul tarifelor impuse exporturilor României pe piaţa americană. fals material. respect pentru drepturile omului şi statul de drept. şi acordarea statutului naţiunii celei mai favorizate. Traian Băsescu şi Mihai Zisu. de a-1 invita pe Mihai de Hohenzollern în România. Corpul de control al primului-ministru sesizează Parchetul General împotriva lui Petre Roman.S.. preşedintele american dă o Declaraţie: „Sunt bucuros să semnez astăzi Rezoluţia Comună cu numărul 228. Atât pe la Senat cât şi pe la Camera Deputaţilor a trecut în grabă Nicolae Văcăroiu. -Senatorul Constantin Ticu Dumitrescu se hotărăşte să propună o „moţiune morală prin care să determine Parlamentul să adopte o hotărâre privind publicarea de către S.R. Ministrul industriilor şi cel al agriculturii cer cu insistenţă dobânzi mai mici. Unele partide politice consideră că atacurile la adresa Băncii Naţionale fac parte din planul P. Petre Roman şi Traian Băsescu declară că renunţă de bunăvoie la imunitatea parlamentară pentru a demonta în justiţie toate acuzaţiile care sunt „o înscenare stalinistă cu scop de diversiune". Mugur Isărescu. sindicaliştii. în Senat. pe de altă parte. guvernatorul B.S.R.UA.-Frăţia. în şedinţa Camerei Deputaţilor Petre Roman şi Traian Băsescu resping acuzaţiile aduse. dar mai sunt multe de făcut şi pe măsură ce România va continua să progreseze Statele Unite îşi vor oferi prietenia şi sprijinul sub diferite forme tangibile".S.. o liberalizare graduală.M. „reprezintă unul dintre cele mai grave pericole care ameninţă reforma". fals intelectual şi fals în declaraţii.I. Cu o zi înainte. . miniştri în cabinetul Roman.UA. Cu acest prilej.I. nemulţumiţi. Grupurile parlamentare ale opoziţiei prezintă în plenul Senatului o declaraţie în care se afirmă că nediscutarea moţiunii reprezintă „un atac la viaţa parlamentară şi la principiile fundamentale ale democraţiei". cărora să li se interzică accesul la funcţii importante.N.).M. -La sediul P. Semnatarii declaraţiei promit să sesizeze Curtea Constituţională. Se stabilesc salariul minim brut şi valoarea indexării pe trimestrul IV. Adrian Năstase se apără citind din Constituţie care permite schimbarea miniştrilor fără a apela la validarea lor în Parlament. privind ratificarea Acordului comercial între România şi S.S.R. Bill Clinton semnează textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului S. pentru a lua parte la sărbă­ torirea zilei de 1 Decembrie.S.D.R. către o economie de piaţă funcţională nu este una uşoară.Strasbourg. Alfa.D. (. Parlamentul European ratifică acordul de asociere a României la Comunităţile Economice Europene.1993 adică P. crede că ex-regele 347 .

între drapelele acestor state se va afla în viitor şi cel al României. . nu poate fi formulată acuzaţia de propagandă fascistă sau şovină. Casa Regală transmite printr-un comunicat acordul lui Mihai de Hohenzollern de a vizita România pentru a lua parte la festivităţile prilejuite de Ziua Naţională a ţării. La această sugestie Ion Iliescu va laspunde că nu e momentul pentru o schimbare de guvern. Dreapta Naţională şi Pentru Patrie. după ce n-a fost ignorat Bici Adrian Severin. atitudinea Guvernului. pe baza acesteia se va finaliza 11 icmorandumul România-F.I. Iar dacă cel calomniat.N. procurorul general al României. în Came­ ra Deputaţilor Petre Roman citeşte o declaraţie în care îşi portretizează adversarul de la Palatul Victoria: „o adunătură încleiată cu clei ceauşist. • 8 nov.M.S. preşedintele Adunării Parlamentare a Uniunii Europei Occidentale (U.O. pentru a semnala apariţia în România a unor surse de propagandă fascistă sau şovină. Vasile Manea-Drăgulin. Solemnitatea momentului e marcată de prezenţa celor câtorva sute de membri ai delegaţiilor. Aceştia fac un apel tuturor forţelor politice de a descuraja practicile („minciuni şi denigrare") prin care Guvernul Văcăroiu „înveninează viaţa politică". Reprezentanţii unor partide politice din opoziţie consideră ca recentele negocieri cu F. Insultat sau ameninţat este chiar preşedintele ţării. Apare încă o Confederaţie Sindicală: Convenţia Confederaţiilor Neafiliate care îşi declară. un judecător al Curţii Constituţionale.D. după care.I.D.A. îi răspunde lui Ion Iliescu la scrisoarea pe care acesta a adresat-o la 10 iul. 349 .Corpul de control al primului-ministru îi acuză din nou pe Petre Roman şi pe Traian Băsescu. Soseşte la Bucureşti Sir Dudley Smith. să calomnieze sau să ameninţe un funcţionar public aflat în exerciţiul funcţiunii va intra la închisoare pentru o perioadă cuprinsă între 3 luni şi 3 ani. prin tăcere. Florin Georgescu. Ei consideră că Ion Iliescu susţine. al Parlamentului. Şi primarul Timişoarei. -Se înfiinţează Consiliul Naţional Consultativ pentru Integrarea Euro-Atlantică. un alt militar . răutate. -Senatul încearcă să-i cuminţească (şi) pe ziarişti.. (Mircea Coşea. -M. -C.. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei va aprecia drept i Orectă decizia M.E.E. ci adoptarea unui nou program care să constituie o garanţie pentru trecerea la economia de piaţă. • 4 nov Strasbourg. în cazurile respective.atunci cel vinovat are şanse să rămână chiar 15 ani în închisoare. faţă de care intenţionează să aibă o atitudine echilibrată. independenţa şi neutralitatea faţă de Guvern. Noua formaţiune sindicală îşi proclamă disponibilitatea pentru dialogul cu Guvernul. Viorel Oancea transmite fostului suveran invitaţia de a vizita Timişoara la 1 Decembrie. încadrat de steagul Portugaliei şi cel al Republicii San Marino.A. n a cerut doar ajustarea programului economic al Guvernului român.) oaspetele participă la o masă rotundă la Centrul Euro-Atlantic.M. chiar prin denumire. • 16-17 nov. • 10 nov. Membrii delegaţiei care au tratat cu F. afirmă că nu există motive speciale pentru ca Mihai de Hohenzollern să fie invitat la aniversarea Zilei Naţionale a României. După o serie de întrevederi cu oficialităţile române (Parlament. nu la 1 Decembrie. un magistrat. grupări politice sau structuri sindicale.M. un membru al Curţii de Conturi. laşitate. Mugur Isărescu) consideră că tratativele de la Washington s-au finalizat cu succes: la începutul lunii decembrie urmează să fie semnată scrisoarea de iulcnţie la Bucureşti. Are loc ceremonia înălţării drapelului românesc în faţa clădirii Consiliului Europei. adoptând articolul 239 din Codul Penal. Parchetului General. • 18 nov. • 5 nov. 1993.E. şi P.AE.M. refuză să acorde viza de intrare în România familiei 348 1993 regale deoarece pe paşapoartele lui Mihai de Hohenzollern şi al reginei Ana stă scris „Majestate Regală" ceea ce ar contraveni ^lihnii constituţionale a ţării pe care ex-regele a promis că o va irspecta. purtătorul de cuvânt al lui Ion Iliescu. făcut din înlocuitori" şi a cărei carte de vizită e dată de „prostie. deoarece F. Cine va mai îndrăzni să insulte.. şl sa instaureze pacea socială. abuz. adăugând că în 1992 vizele membrilor ('asei Regale au fost acordate din motive umanitare. imoralitate".1993 ar trebui invitat la 23 August.fF.I. unde prezintă noi puncte de vedere în legătură cu parteneriatul pentru pace. referitor la ultraj. un jandarm. reprezintă un eşec. Traían Chebeleu. M. continuând reforma.I. ce trebuie ratificat de Parlamentul Român.).R. • 9 nov.) consideră că ţara are nevoie de un I K I U guvern capabil să redreseze economia. un membru al Guvernului. Preşedintele ţării folosea ca exemple republicarea şi difuzarea cărţii „Mein Kampf' de Adolf Hitler şi existenţa partidelor Mişcarea pentru România. reprezentând 32 de state membre ale Consiliului Europei. Rezultatul cercetărilor întreprinse de Parchetul General atestă că. un poliţist.

Seria protestelor anunţate începe cu o manifestaţie care adună. „Salarii şi pensii pentru supravieţuire". hotărăşte să nu facă act de prezenţă la Alba Iulia la 1 Decembrie. dar multe insuccese sunt trecute în contul guvernărilor anterioare.D. „Să păstrăm un moment de reculegere pentru Guvernul Văcăroiu!". Ca de obicei. se aud lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţiale. ambasadori acreditaţi la Bucureşti.-Frăţia demonstrează că este o forţă. delegaţia F. în Piaţa Revoluţiei.204) • 29 nov. în cele două Camere ale Parlamentului se discută cu patimă despre vizita regelui.. „Criminalii!".S. ne aflăm mai departe de Alba Iulia decât în aug. Puterea sărbătoreşte Ziua Naţională la Alba Iulia. Toată lumea invocă 1 Decembrie 1918 pentru a ajunge la momentul actual. Marin Sorescu este numit ministrul culturii. foarte încet. B.N. dar Oliviu Gherman îşi oferă mărturia în favoarea lui Ion Iliescu. peste 50 000 de oameni. Partidele politice din opoziţie dau şi ele declaraţii în care propun diverse soluţii pentru o nouă formulă de guvernare. pare totuşi mulţumit: volumul producţiei creşte.S.N. P.I. nu şi faţă de Rusia". „Opriţi sărăcia. Reprezentanţii F.R. în semn de protest. ci în mijlocul mulţimilor.L.S.D.R. PA. primul-ministru şi membri ai Guvernului etc. nu va fi acordată viza de intrare în ţară a ex-regelui Mihai. prezentându-şi concluziile în faţa presei. Un nou miting de proporţii al sindicatelor (B. Guvernul este în centrul atenţiei. că este necesară reconcilierea naţională şi situarea intereselor ţării măi presus de interesele individuale. Premierul Văcăroiu îi primeşte pe liderii C. • 1 dec.R. „Jos Văcăroiu!". dă un ultimatum. 1991. se ţin discursuri în care se face apel la solidaritatea sindicaliştilor. La împlinirea unui an de guvernare. care îşi programase o deplasare în România pentru a continua consultările începute recent la Washington. • 20 nov. • 25 nov. în Piaţa Revoluţiei. -C.R.) în timp ce sala scandează îndelung „Basarabia. „Căldură în case". Victor Ciorbea şi Miron Mitrea hotărăsc să înceapă negocierile cu Guvernul pe baza protocoalelor încheiate anterior şi nerespectate şi să impună conducerii ţării implicarea directă a sindicatelor în problemele ridicate de mersul reformei. Basarabia". Discursurile moldovenilor de peste Prut ridică sala în picioare. membrii Convenţiei vor renunţa să participe la manifestările organizate la Alba Iulia cu prilejul Zilei Naţionale. '93 sunt bruscaţi de forţele de ordine.D. „Opriţi întoarcerea la comunism". • 22 nov. în asemenea cazuri se ţin multe discursuri. ambasadorii Ucrainei şi Ungariei părăsesc. Reprezentanţii opoziţiei consideră că datorită politicii puterii reconcilierea rămâne un ideal la care nu se poate ajunge. Reprezentanţii Guvernului promit şi că sindicatele vor fi ţinute la curent cu măsurile economice adoptate pentru realizarea reformei. (Decret nr.I. („Acum în 1993. In stradă sindicatele strigă „Jos Văcăroiu!".M. în calitate de simpli cetăţeni. C. Se strigă: „Jos Guvernul!". Asociaţia „21 Decembrie" şi Asociaţia Luptătorilor din Revoluţia din Decembrie consideră Guvernul şi pe Ion Iliescu vinovaţi de starea dezastruoasă a ţării. preşedintele Senatului pretinde că 1 a auzit pe Corneliu Coposu susţinând că vizita regelui ar fi inoportună.S. i-a demisia.D. Corneliu Coposu neagă că i-ar fi declarat lui Ion Iliescu dezacordul în legătură cu venirea regelui. • 25-26 nov. omagiază ziua de 1 Decembrie. dar creşte.N. Cartelul Alfa şi Liga Studenţilor la fel.I.. (F. • 30 nov. Se remarcă prezenţa multor invitaţi -o delegaţie a Parlamentului de la Chişinău.N. independenţa sa fiind numai faţă de România. cu trimiteri la istorie.S.M. Reprezentanţii partidului de guvernământ şi aliaţii lor susţin. vor analiza programul economic prezentat de Guvern şi vor încerca împreună cu partea română să finalizeze memorandumul pe baza căruia va fi încheiat acordul de împrumut cu F. La Alba Iulia reprezentanţi ai P. foametea. mizeria". se strâng relaţiile cu lumea civilizată.C. Moldova se prăbuşeşte tot mai mult în hăul imperial. Pe pancarte se poate citi: „Marşul disperării".1993 -C. premierul Văcăroiu. la Actualităţi. şi P. din nou plină de manifestanţi. Şi în marile oraşe ale ţării au loc mitinguri. dar să sărbătorească Ziua Naţională la Bucureşti.M.L. pentru că va fi anul privatizării. Alfa) la care se adună zeci de mii de persoane. Palatul Parlamentului. dar nu va fi printre oficiali în tribune. în şedinţă solemnă. iar opoziţia la Bucureşti. -Soseşte la Bucureşti. „Când va înceta umilirea intelectualului român?". Pe postul de televiziune. nefiind lăsaţi să 351 cerut .N. 350 1993 • 23-29 nov.-Frăţia care prezintă 11 puncte cu revendicări şi precizarea că sindicatele aşteaptă rezolvarea lor în cel mult o săptămână.L. • 23-24 nov. Dacă până la 24 nov. cu punctualitate. Parlamentul. Nu lipseşte din expozeul premierului nici momentul autocritic. pe care le vor considera drept o tentativă de falsificare a istoriei. „Grevă generală". iar anul 1994 poate fi şi mai bun.) va merge la Alba Iulia.

alături de Florin Georgescu şi Mugur Isărescu semnează scrisoarea de intenţie către F.M.1993 treacă printr-o zonă păzită.C. -P.I..N. ci se deplasează reprezentanţii săi la Palatul Victoria. Viorel Hrebenciuc. Premierul Văcaroiu strânge relaţiile cu aliaţii.M. Ilie Ilaşcu este condamnat la moarte prin împuşcare.M. Şeful misiunii F. şi PAC.I. • 11 dec.Nicolae Văcăroiu. anunţă că sesizează comisia pentru apărare şi ordine publică a Senatului şi pretinde ca ministrul de interne să fie imediat demis. .M. în loată ţara au loc acţiuni de protest faţă de tratamentul aplicat patrioţilor români în autoproclamata Republică Nistreană. în plenul Camerei Deputaţilor. Florin Georgescu. După ce s-au întâlnit la 24 nov.D. Sentinţele nu admit recursul. Opoziţia refuză să 353 voteze. Guvernul.D. face publică o declaraţie prin care Biroul Permanent al partidului hotărăşte ca Radu Câmpeanu să fie declarat „decăzut" din toate funcţiile de partid. preşedintele P.F.D. Mircea Ionescu Quintus.L.D. foame şi şomaj se străduieşte să-1 impună".M. (Nicolae Manolescu).U. George Ioan Dănescu. O echipă guvernamentală reprezentativă . şi aminteşte preşedintelui ţării să-şi respecte îndatorirea constituţională de a media între diferitele forţe sociale sau politice ale ţării. P. că renunţă la moţiunea simplă împotriva Guvernului deoarece nu s-au strâns semnăturile necesare. în plin scandal. considerată o diversiune.L. şi pentru că partidul virează. Maxwell Watson.M. în moţiune se cere executivului să prezinte în termen de două săptămâni Parlamentului un program anticrizâ. frig. • 2 dec. Tot P. este hotărât să depună o moţiune simplă împotriva Guvernului.N.N. contra P. unde declară că nu doresc cu orice preţ căderea Guvernului.. făcând incert efectul moţiunii. (Mircea Ionescu Quintus) se întâlnesc din nou şi hotărăsc să constituie în viitor o alianţă puternică de centru.D. '93 este vizat pentru a fi cooptat în această alianţă. de la 1 Decembrie 352 1993 la Alba Iulia.cere ca episodul să fie discutat în Camera Deputaţilor şi să fie demis ministrul de interne.R. Ultimul motiv de nemulţumire îl constituie chiar maniera în care s-au reflectat pe micul ecran manifestările prilejuite de Ziua Naţională.Palatul Victoria.R.L. prin care se solicită dezaprobarea parlamentarilor P. Iau atitudine oficială Parlamentul. • 6 dec. se dezbate moţiunea propusă de P.R.S.M. apreciază că incidentul de la Alba Iulia este un „Efect al statului poliţienesc pe care o putere disperată. • 7 dec.M. iar ceilalţi cinci patrioţi români primesc pedepse cu închisoarea.. P. Octav Cozmâncă -onorează cu prezenţa ei lucrările Consiliului Naţional al P.R. după părerea sa.N. în ţara noastră.D.A.D. P. înaintează Camerei Deputaţilor o moţiune simplă.N. nu beneficiază de vizita premierului. Alfa) şi declară că se teme de posibila manipulare politică a sindicatelor care ar dăuna statului şi Instituţiilor de drept. Liderii partidelor de opoziţie au pregătit textul unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului şi rămân în aşteptarea momentului celui mai favorabil susţinerii oficiale a documentului. P. pentru atitudinea lor.L. -P.S. ca alternativă la alianţa partidelor care susţin Guvernul. între 2 şi 15 ani. şi P. acuzat că nu asigură o protecţie socială reală. P. -Congresul al Hl-lea al A. chiar când aceştia se legitimează. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei. • 9 dec. In zilele următoare partidele respective protestează.R. . înaintea dezbaterii moţiunii de cenzură propusă de partidele de opoziţie. pentru următoarele 6 luni. taxată drept reprobabilă.C.A. incapabilă să dăruiască la 1 Decembrie altceva decât sărăcie. La Congresul al IlI-lea al Alianţei Civice.în Camera Deputaţilor.A. Unii parlamentari P. '93 şi au pus bazele unei alianţe.R.P. • 11-13 dec. condamnă tentativa unor lideri sindicali de a politiza viaţa sindicală (B. unde Corneliu Vădim Tudor declară că moţiunea de cenzură este „un act iresponsabil în miezul unei ierni grele". preşedintele ţării şi cele mai multe dintre partidele politice. pentru încălcarea statutului P.R.N. (Adrian Severin) şi P. Pentru început.S.N. -P. în ciuda acutizării unor mai vechi divergenţe între unii membri ai Asociaţiei şi Constantin Ticu Dumitrescu.C. acesta este ales preşedinte al Asociaţiei.U.S. A doua zi Radu Câmpeanu vicepreşedinte al P. şi a conduitei liberale.N. Traian Chebeleu.R. cochetează cu ideea de a semna şi de a susţine în Parlament moţiunea P. ci doar elaborarea de către executiv a unui program anticriză. P. • 8 dec.U. . P.. Cartelul Alfa ia atitudine faţă de această declaraţie.L. Ana Blandiana este aleasă la conducerea A. La Tiraspol.S. îşi anunţă intenţia de a nu mai participa la lucrările Biroului Permanent al partidului pentru că n-a fost consultat în problema realizării alianţei cu P. spre stânga politică. anunţă. • 10 dec. • 3 dec. Adrian Nâstase este nemulţumit de T.V.D.

Guvernul Văcăroiu scapă ca prin minune: 236 voturi împotriva moţiunii şi 223 pentru. la data de 17 dec.U. iniţiată de partidele de opoziţie. Astfel apare.A. Adrian Sârbu. Blocul Unităţii Naţionale. punct cu punct. se spun rugăciuni şi se scandează lozinci antiprezidenţiale şi antiguvernamentale. îşi declară imediat totala disponibilitate pentru reîntregirea mişcării liberale. Timişoara. să fie marcat printr-o suită de comemorări şi să fie numit „Săptămâna recunoştinţei" în memoria eroilor Revoluţiei din dec. Asociata „21 Decembrie" şi a răniţilor Revoluţiei organizează un miting de comemorare a celor care au murit în dec. Nicolae Nicolescu. drapelele sunt coborâte în berna. privind publicarea listelor foştilor informatori ai Securităţii dintre anii 1945-1989 şi blocarea accesului acestora la funcţiile de răspundere. dar şi de un grup de sindicalişti care au reacţii deloc flatante la apariţia unor parlamentari). '89 se dezvelesc două monumente.. au loc dezbaterile pe marginea moţiunii de cenzură iniţiate de partidele de opoziţie. nu se va schimba nimic în bine în politica executivului. '94. I iacă ar fi reuşit să existe cu adevărat. Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti. Bogdan Teodoriu. Bogdan Hosu şi Victor Ciorbea. Premierul Văcăroiu. etc.L/93 a anunţat (11 dec. iar P. Ideea apariţiei unei asemenea Instanţe a apărut la Bucureşti şi a prins la Timişoara. -Statistici.) constituirea unui grup de iniţiativă pentru realizarea unificării liberale.N. se ţin discursuri. '89. acuzaţiile ce i se aduc în textul moţiunii. • 16 dec.a prima sesiune au fost invitate toate importantele personalităţi politice. La o conferinţă de presă a asociaţiilor participanţilor la Revoluţie se repetă cererea care s-a făcut auzită obsesiv în ultimii patru ani: adevărul despre dec. au devenit prosperi oameni de afaceri). votul încheie disputele. Ca întotdeauna.Nu avem nevoie de guverne prezidenţiale care luptă împotriva neamului românesc . -Birourile Permanente ale Camerelor planifică dezbaterea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului.1993 -Senatul votează (104 voturi pentru. anunţat cu surle şi trâmbiţe. care au anunţat grevă generală în ian. Pentru eroii Timişoarei din dec. în Piaţa Operei mitingul comemorativ durează până noaptea târziu. Gheorghe Funar şi Victor Surdu promit să vină ei cu adevărata moţiune de cenzură. în penitenciarul Popa Şapcă şi în arestul miliţiei au fost aduse şi brutalizate 832 de persoane. Senatorii hotărăsc prin lege ca în fiecare an intervalul 16-22 dec. ai organizaţiilor revoluţionare din Timişoara.R. Parlamentul Conştiinţei Naţionale. • 17 dec. se oficiază un tedeum etc. Reprezentanţii puterii au ignorat cu desăvârşire invitaţia. ai partidelor politice. 1993-care publică aceste cifre. Rada Istrate. La Sarmizegetusa se consfinţeşte alianţa dintre P. Iniţial au fost inculpaţi 28. Dintre cei vinovaţi pentru toate acestea. au fost ucişi 119 oa­ meni şi răniţi 495. dacă până la 1 ian. . • 21 dec. 2 abţineri) moţiunea introdusă de Constantin Ticu Dumitrescu. P.") Simţind probabil că unde-s doi puterea creşte. Câteva mii de oameni ascultă cuvântările rostite din balcon de 355 . Se încheie manifestările comemorative dedicate Revoluţiei. l. rostită pe un ton sigur.La Timişoara s-a decretat zi de doliu. Coriolan Babeţi. (.L. Se întruneşte. La Timişoara. într-o amplă cuvântare. Corpul de control al primului-ministru înaintează Parchetului General o nouă sesizare privind unele ilegalităţi săvârşite de persoane importante în timpul guvenării Roman.N. 2 contra. • 19 dec. în prima sesiune. 1993. condamnaţi 8. (în ziarul Adevărul -21 dec. -La Timişoara debutează manifestările legate de împlinirea a patru ani de la Revoluţia din dec. La sediul Camerei Deputaţilor din Dealul Mitropoliei (bine păzit de forţele de ordine. -Bucureşti. Alături de acesta mai sunt incriminaţi şi Adrian Severin. '89. Circulaţia se întrerupe din nou în Piaţa Universităţii. Sunt prezenţi reprezentanţi ai sindicatelor. Următoarea sesiune a fost fixată în dec. iar ceilalţi au fost eliberaţi pentru motive de boală. unul singur se mai află în închisoare.R. considerând-o probabil o glumă. Parlamentul Conştiinţei Naţionale trebuia să ofere „un proiect alternativ pentru o Românie a speranţei. mai ales datorită eforturilor de organizare ale primarului Viorel Oancea. dar şi persoanele marcante ale opoziţiei au lipsit. -Liberalii intră încă o dată în febra unificării. Guvernele de până acum au dat în gropi la fiecare pas. '89. Alianţa Civică. S-au făcut remarcaţi liderii sindicali. Ion Sofroniciu. '89. încearcă să demonteze. se afirmă că inculpaţii pentru crimele de la Timişoara care până la urmă au fost achitaţi sau eliberaţi pentru motive de boală. în frunte cu ex-premierul Petre Roman.D. • 15 dec. şi P. Lume tot mai 354 1993 puţină şi tot mai balzată. se aprind torţe. se citesc mesaje. Timişoara.'89. '94 la Bucureşti. Surpriza este că liderii celor două partide cer cu sete demisia Guvernului. din care doi au murit în închisoare. în dec. • 18 dec. să analizeze cu spirit critic procesul restauraţiei" etc.

Adrian Năstase trage concluziile: „Nu dorim să rămânem la guvernare cu orice preţ.R. -Corneliu Coposu dă o explicaţie în legătură cu întâlnirile dintre Ion Iliescu şi liderii unor partide politice: „Preşedintele e conştient că nici Occidentul nici F.D.S.U. împreună cu P. capabili. • 22-23 dec. Constantin Ticu dumitrescu. Deci tema discuţiilor între reprezentanţii partidelor şi preşedinte nu este cum să se demoleze actualul Guvern şi. '94.R. se prezintă la Cotroceni.R. propune ca partidele parlamentare care-i aparţin să se întâlnească separat cu Ion Iliescu.A. Corneliu Vădim Tudor anunţă că se va opune îndârjit unui eventual guvern P. doreşte 5 portofolii într-un cabinet remaniat. de „declaraţii iresponsabile".D. la Cotroceni.R să-şi schimbe liderii..D.N.D. la consultări. în şedinţă solemnă. pentru ca în prima jumătate a lui ian. este dispus să sprijine un guvern democrat format din mai multe partide şi să-şi asume rolul de „punte de legătură între C. .D. Adrian Dumitrescu. eventual.N. -Alertat din cauza apropiatei întâlniri dintre Ion Iliescu şi partidele politice. au susţinut prin vot moţiunea opoziţiei.R. Nu ne este frică să intrăm în opoziţie".R. calitate care îi permite să nu admită nici o sugestie la adresa activităţii sale . Adrian Năstase cere P.D.D. -Rezultatele votului la dezbaterile moţiunii de cenzură a opoziţiei pun în stare de veghe partidul de guvernământ.1993 Corneliu Coposu.aluzie la observaţiile critice ale lui Adrian Năstase.R.R. '94. rutina unor gesturi şi declaraţii care nu mai stârnesc reacţiile de altădată. este arbitru în Parlament. în speranţa găsirii unei soluţii pentru ieşirea din criză şi nu neapărat pentru schimbarea Guvernului. Iar dacă remanierea nu se va produce până la începutul lui febr. nu vor prelungi agonia acestui Guvern sprijinit de actuala majoritate parlamentară şi în concepţia d-sale rolul decorativ pe care-1 rezervă opoziţiei într-un nou guvern va satisface străinătatea sub aspectul unei pacificări interne". -C. Ion Iliescu vorbea doar despre semnarea unui pact politic care să atenueze adversităţile.U. Comisia parlamentară de anchetă a situaţiei flotei româneşti şi-a încheiat cercetările. '89.D. Mihai Gheorghiu. să se stabilească noi guverne şi prim-miniştri". vor depune o moţiune de cenzură. răspunzând şantajelor extremiste ale domnului Funar. Dar P.A. Raportul rezultat indică grave nereguli în administraţia flotei şi urmează să fie supus dezbaterilor în Parlament. aducându-i aminte că în politică greşelile „se plătesc înfiorător de scump. apoi rezultatele convorbirilor să fie analizate de conducerea C. soseşte primul la întâlnire şi declară că nu urmăreşte schimbarea Guvernului ci. • 24 dec. Ion Iliescu face o declaraţie presei pentru a preveni discuţiile despre formarea unui nou guvern: „La preşedinţie şi preşedinte nu se fac şi se desfac guverne. -Camera Deputaţilor ia în discuţie în regim de urgenţă proiectul Legii pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.N.R. are pregătit şi va propune propriul său proiect de pact naţional.N. preşedintele ţării invită partidele politice parlamentare. Revoluţia din dec.R. ca şi la Timişoara. să aibă o nouă rundă de convorbiri cu Ion Iliescu. Ioan Gavra afirmă că P.U. Cu prietenii mai apropiaţi Ion Iliescu discută totuşi şi despre eventualitatea refacerii majorităţii parlamentare sau despre o nouă formulă de guvernare.U. După întâlnirea cu P. Suntem gata să căutăm şi alte formule de guvernare.S. -Şi P. antiprezidenţiale şi promonarhiste. '89.U.N. şi P. aşa cum demonstrează Gheorghe Funar. Se scandează lozinci antiguvernamentale. După ce a făcut declaraţii antiguvernamentale.D. pleacă dezamăgiţi de la Cotroceni.N. Noutatea este că revoluţionarii din dec. Traian Chebeleu.I. împreună cu Ion Iliescu reprezentanţii partidului majoritar consideră că pactul politic trebuie să-i determine pe cei care-1 acceptă să respecte Constituţia şi forma de guvernământ şi să renunţe la pretenţia restituirii integrale a bunurilor imobiliare naţionalizate de comunişti.DA. Până atunci. uneori cu capul". Convenţia.inclusiv cele din opoziţie. Ana Blandiana. atunci P. şi P.R. Liderii lor speră că preşedintele s-a hotărât să schimbe componenţa echipei guvernamentale. dar Guvernul n-a picat pentru că moţiunea na urmărit aşa ceva. • 22 dec. Prin purtătorul său de cuvânt.R.R". în timp ce er susţineau schimbarea compoziţiei Guvernului. P.U. de a contracta credite externe şi de a modifica rata impozitelor în 357 .R. 356 1993 -P.în Parlament se comemorează. Ioan Gavra recunoaşte că mai mulţi parlamentari P. Partidele politice se pregătesc pentru întâlnirea cu Ion Iliescu. cu toţi liderii partidelor sale.R.D. -opoziţie şi-1 dojeneşte aspru pe Ion Iliescu pentru ambiguităţile politicii sale. într-o primă fază.M. participarea modestă. Totuşi P.S. • 27 dec. Conducătorii P. prezintă un program anticriză. '89 au obţinut dreptul de a vorbi de la tribuna Parlamentului. Se remarcă totuşi. de unde cer din nou să se afle adevărul despre zilele lui dec.D.

cu condiţia să se schimbe garnitura la Guvern.S. 1993 (peste 25% din voturi). bine plasat după alegerile legislative de la 12 dec.I. promite să susţină pactul politic propus de preşedinte.D.D. bineînţeles. Reprezentanţii opoziţiei consideră că Guvernul are pretenţii prea mari şi cere o sesiune extraordinară a Camerei începând cu 3 ian. Opoziţia parlamentară contestă ulterior (29 dec. România a luat naştere prin smulgerea de teritorii de la Bulgaria.N. Vladimir Jirinovski.D. a legilor fără caracter organic şi a Raportului comisiei de anchetă a situaţiei flotei maritime. -Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor cedează iniţiativei a i 18 deputaţi de a convoca o sesiune extraordinară între 3 şi 31 ianuarie. dar Legea se votează în lipsa lor.. Michel Camdessus. • 28 dec. după ce a fost avizat de preşedintele executiv al F. prezent la convorbirile cu Ion IHescu. Oficialităţile române iau. -Nici P. 1 împotrivă.M. liderul ultranationaliştilor ruşi declară: „Această ţară nu exista în 1918. Ungaria şi Rusia.S.R.S. face o surpriză (de sărbători) României.R. '94.M.I. atitudine faţă de declaraţiile lui Vladimir Jirinovski. P. Totuşi românii trebuie lăsaţi să trăiască". care ar urma să se aplece asupra pachetului de ordonanţe înaintat de Guvern. nu reuşeşte să discute cu Ion Iliescu despre obsesia momentului.I. + C.D. sacrificând vacanţa parlamentarilor. Aflat în vizită la Sofia. • 29 dec. Somat să părăsească 358 359 . ce continuă să uimească lumea. care.R. Românii sunt ţigani italieni care au venit din Asia.M.M. în dialogul de la Cotroceni consimte să susţină pactul politic propus de Ion Iliescu. Propunerea fiind ignorată. trebuie să fie aprobat de Consiliul de administraţie al F. '93. Contestaţia este adresată şi Curţii Constituţionale.U.R.) constituţionalitatea legii. -între Crăciun şi Anul Nou. 6 abţineri). adică despre remanierea guvernamentală.1993 1993 perioada vacanţei parlamentare. şi ratificat de Parlamentul României. Legea a fost deja adoptată în Senat la 22 dec. susţinând că Legea a fost adoptată fără respectarea cvorumului. Preşedintele discută totuşi despre eventualitatea schimbării majorităţii parlamentare în varianta P. pentru a dezbate pe îndelete întregul pachet de legi venit de la Guvern şi nu sub presiunea timpului. P.. -La Camera Deputaţilor soseşte textul memorandumului semnat cu F. exact cu numărul de voturi de care era nevoie (171 pentru. liderul Partidului Liberal din Rusia. reprezentanţii opoziţiei părăsesc sala. şi poate P.

datorită deteriorării continue a situaţiei din ţară. „sfidare a bunului simţ". sunt vitriolante: „un bordel trist'. • 6 ian.D.R. Parlamentarii opoziţiei propun să se discute proiectele de legi pentru care Guvernul a cerut împuternicirea de a emite ordonanţe în timpul vacanţei. cu posibilitatea de prelungire. nici durata sesiunii. drept constructivă. susţine că acestea nu trebuie supuse dezbaterii atâta timp cât Curtea Constituţională nu s-a pronunţat asupra Legii care permite Guvernului să emită ordonanţe în timpul vacanţei parlamentare.R. în prima parte continuă sesiunea extraordinară (propusă de opoziţie) care la un moment dat se suspendă şi. Emil 361 1994 • 3 Ian.D.V. între partide. Opoziţia doreşte să se dezbată Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. preşedintele trebuie să-şi ia rolul în serios. unificarea formaţiunilor semnatare în maximum două luni de la alegerile locale.Tocmai când trupa Teatrului Naţional se pregătea să susţină o conferinţă de presă având ca subiect întrebarea „Se poate lipsi teatrul românesc de Andrei Şerban?"(după demisia lui Andrei Şerban) Marin Sorescu îl numeşte în locul lui Andrei Şerban pe Fănuş Neagu.L/93 propune partidelor de orientare liberală un pact în care sunt înscrise câteva direcţii de colaborare: neagresiune reciprocă. în legătură cu care a sesizat Curtea Constituţională. Şedinţa se încheie fără să se poată stabili nici ordinea de zi.D. Pentru a-i veni în ajutor. întrucât toate drumurile duc la Ion Iliescu. se convoacă o a doua sesiune extraordinară care ocupă a doua parte a zilei. -P. fie într-o coaliţie care să se numească Partidul Liberal sau Uniunea Liberală.D. conform căreia pentru Ion Iliescu. pact pe care opoziţia.V. şi Adrian Năstase. • 4 ian. între componentele societăţii civile.S. purtătorul de cuvânt al preşedinţiei. caracterizată de P. P. aici ajunge şi o scrisoare a lui Corneliu Coposu în care e vorba despre P.pe o perioadă de 1-2 ani. „perfecţiunea prostiei". convocată la cererea a 118 deputaţi ai opoziţiei. fie într-un partid unic. dar tot la Ion Iliescu soseşte şi repli­ ca lui Adrian Năstase în care e vorba despre Corneliu Coposu şi opoziţie ale cărei grupuri parlamentare încearcă să impună „dictatura minorităţii". va considera că Legea poate să-şi urmeze 360 . „farsă naţională". în care ex-regele Mihai era considerat autorul asasinării mareşalului Antonescu.R. la 30 dec. Consiliul C. „triumful prostului gust". să-1 poată susţine. Calificativele acordate prestaţiei T. „mostră de vulgaritate". colaborarea liberalilor aleşi în administraţia locală. Corneliu Coposu consideră că „acordarea unor prerogative atât de vaste Guvernului încalcă buna funcţionare a statului de drept şi a democraţiei în România şi alterează rapor­ turile constituţionale între puterea legislativă şi cea executivă". iar Adrian Năstase. Cu alte cuvinte. „improvizaţie de opt ore". -Camera Deputaţilor se întruneşte în sesiune extraordinară. iar Curtea Constituţională nu s-a pronunţat asupra ei. în cazul în care Curtea Constituţională. „noapte de coşmar". „ofensă naţională". 1993. Zi record pentru Camera Deputaţilor.D.1994 cursul firesc. -P. la iniţiativa Biroului Perma­ nent. „flagrantă lipsă de responsabilitate şi de profesionalism". „penibil". A doua zi Corneliu Coposu adresează o scrisoare lui Ion Iliescu în care îl invită să nu promulge legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în timpul vacanţei parlamentare. reacţionează la afirmaţia lui Traian Chebeleu. . adresează o scrisoare lui Ion Iliescu în care îl invită să-şi exercite integral prerogativele constituţionale ca factor de mediere şi de echilibru între puterile statului. social. P. în confruntările politice. Motivul este neînţelegerea dintre majoritari şi opoziţie în legătură cu ordinea de zi. „oribil". Deşi s-a propus apoi spre analiză Regulamentul de funcţionare a Camerei Deputaţilor. economic . iar majoritarii susţin că Legea a fost adoptată. sugerează să se propună încheierea unui pact naţional . „execrabil". s-a discutat cu aprindere despre documentarul transmis de postul de televiziune. deci n-are de ce să fie dezbătută încă o dată. „infracţiune mediatizată". care nu este în posesia respectivelor proiecte de legi. într-o scrisoare. în toate publicaţiile apar articole care demonstrază că programul respectiv a creat o stare de nervozitate paroxistică. sesizată de opoziţie.. sprijinirea unui singur candidat la preşedinţie.politic. Membrii Consiliului National al Audiovizualului sunt atât de nemulţumiţi încât îl convoacă pe Paul Everac. împreună cu consiliul de administraţie pentru a se lua măsurile necesare. directorul gene­ ral al T.L/93 are din nou iniţiativa de a-i regrupa pe liberali.R. participarea pe liste comune în alegerile legislative.R.V. în primele zile ale anului se vorbeşte şi se scrie mult despre programul de revelion prezentat de canalul unu al T. • 8 ian.

vorbiţi despre un pact politic între toate forţele politice reprezentate în Parlament. pot încheia un pact social în jurul acestei opţiuni. al Guvernului şi că senatorul Corneliu Vădim Tudor a intervenit ca filmul să fie prezentat pe post..O. Printr-o Hotărâre de Guvern (nr. E opţiunea dvs. ceea ce îl face pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice să considere că participanţii la summit au trăit un moment istoric. în consecinţă C. nu mai reprezintă pe nimeni. inclusiv pe Ion Iliescu (acesta a calificat ieşirea lui Corneliu Vădim Tudor „un atac..18) Paul Everac este eliberat din funcţia de director general al Televiziunii Române. cum sunt sindicatele. Delegaţia C. Adrian Păunescu îi va reproşa lui Ion Iliescu iniţiativa de a fi vorbit în numele întregii ţări fără să se consulte cu toate forţele politice înainte de a accepta parteneriatul pentru pace. Liderii opoziţiei înţeleg repede ce vrea preşedintele Iliescu.] Aci este vorba şi de opţiunea dvs. dar insistă (de aceea întrevederea a durat mai mult de patru ore): „Dvs. şi cu acest prilej. cât şi în domeniul democratizării instituţiilor statului. '93. Şi dorim o reformă mult mai rapidă. Noi dorim o discuţie despre o majoritate parlamentară.). (Ion Iliescu).S. -Curtea Constituţională hotărăşte (Decizia nr. interesul constant al României de a deveni membru al N A T O . (Nicolae Manolescu) Ion Iliescu doreşte însă un pact social.O. • 10 ian. într-un limbaj brutal. aşa cum nici C.. De altfel liderul P.D.O.R..D.R cere demisia luiTraian Chebeleu şi hotărăşte să participe în bloc la consultările de la Cotroceni.D. are semnificaţia unei decizii istorice: „Considerăm alianţa Atlanticului de Nord ca principala organizaţie în măsură să asigure cadrul necesar stabilităţii şi securităţii pe continent (. Partidul Democrat şi partidul actual de guvernământ după părerea noastră . Repre­ zentanţii ei fac o ofertă clară: „Convenţia Democratică. • 11 ian.] eu 363 . Ultima dintre tabletele prezidenţiale se numeşte „Cerere de demisie".V. domnule preşedinte. [.pot forma o nouă majoritate parlamentară care să garanteze conti­ nuarea procesului de reformă şi toate consecinţele lui pe plan intern şi extern". atât în domeniul economic.M. ci şi prin una dintre deja celebrele sale tablete difuzate pe postul de televiziune (în fiecare sâmbătă seară)..T. nedemn şi jignitor") şi a mărturisit că şapte miniştri au vizionat şi apreciat filmul înainte de a fi transmis pe post. [. în ziua de 30 dec. iar noi vorbim despre un pact politic cu o anumită opţiune.. . este numit în această funcţie Dumitru Popa. Imediat. La reuniunea la nivel înalt a N. artă şi mass-media a Camerei Deputaţilor. este un partid care sa creat în jurul personalităţii dvs. declarând că el însuşi a programat filmul despre mareşalul Antonescu şi ex-regele Mihai.] Noi constatăm că actuala coaliţie guvernamentală a stagnat reforma.şi ni se pare că aceasta este. pentru că trebuie să spunem lucrurilor pe nume: P. aceasta fiind doar „o alianţă electorală". de a alege între a fi primul preşedinte reformator al României sau a fi ultima relicvă a totalitarismului". în faţa comisiei pentru cultură. preşedintele României dă o declaraţie în care afirmă că extinderea N. Pactul se poate încheia în jurul acestei opţiuni. Vaclav Havel a pomenit printre altele de „un exces de pragmatism al occidentalilor". se aprobă iniţiativa americană a parteneriatului pentru pace.A.A. Acesta declară că Televiziunea trebuie să devină credibilă şi să rămână apolitică. Asta e o treabă care rezultă din negocieri politice de fond între partide". pentru că se amână fără limită intrarea în N. deoarece „nu reprezintă pe nimeni din punct de vedere politic". iar Lech Walesa de „o tragedie şi o 362 1994 dare înapoi în faţa naţionaliştilor ruşi".R. soseşte la Cotroceni.. i-a insultat pe cei care n-au apreciat filmul.şi să declar că acceptăm parteneriatul pentru pace (. Iar apoi alte structuri sociale.A.T. adică un armistiţiu cu forţele politice gălăgioase care tulbură din când în când suficient ca Guvernul să nu poată să lucreze -liniştea ţării. în aşa fel încât să facă posibilă liniştea socială care să ducă într-adevăr la ritmul dorit. -obiectiv împărtăşit de forţele politice importante ale ţării . [.)Ţin să reafirm. • 10-11 ian. (Dinu Patriciu) „Eu nu pot să sugerez şi nici măcar să determin coaliţii politice.R..T.D. cu această opţiune şi care să facă posibilă o schimbare.R. dacă vreţi. Paul Everac îşi anunţă demisia nu numai printr-o cerere adresată primului-ministru. secretar de stat la Departamentul Informaţii al Guvernului. A doua zi Ion Iliescu va promulga această lege.4) că Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantării unor credite externe a fost adoptată. afirmaţia istorică pe care Convenţia Democratică o face în acest început de an . din punct de vedere procedural. • 12 ian.1994 Constantinescu n-ar fi un interlocutor. proces al cărui prim pas îl reprezintă programul „Parteneriatul pentru pace". Paul Everac invocă pentru gestul său mo­ tive diferite la care se adaugă „presiunea din exteriorul şi din interiorul Televiziunii". în schimb conducătorii ţărilor din grupul de la Vişegrad sunt nemulţumiţi de soluţia americanilor. Bruxelles. personală. cu respectarea normelor constituţionale. dar că filmul a fost realizat integral în studioul T. Paul Everac şi-a asumat faptele pentru care a fost audiat.. către centrul şi estul Europei..

R.U.N.1994 vreau să vă spun clar şi ritos: dvs. înscris recent ca membru în P.S. dar aş vrea s-o văd şi eu realizată" (Ion Iliescu).) asistaţi de primul-ministru. sfătuindu-1 să nu piardă timpul şi să continue reforma.D.D. la 5 febr.R. Adrian Năstase tocmai declarase că pentru partidul său tovărăşia P.N.. pornind de la filialele teritoriale şi confirmată de congresele partidelor 364 1994 respective (P. după dispoziţiile constituţionale.M. .R.R. Dar fără «lanterna» de la Cotroceni n-o facem.N.R.D.D.N. Liberalii sunt din nou în tratative în vederea unificării. P.L.D.) se discută doar despre participarea partidului la guvernare. este definitivă. dacă vreţi s-o faceţi.R. chiar dacă de această mişcare politică depinde sprijinul acordat. în scopul evidenţierii unor modalităţi mai eficiente de colaborare a forţelor opoziţiei.R.N.N. ambasadorul S. Foarte bine.L.R. Poloniei. puteţi mult mai mult decât prevede Constituţia în această ţară. • 21 ian.D. şi P.S. liberalii se acuză de intenţii contrare. Pentru că dvs. îl acuză pe Dinu Patriciu de duplicitate m sensul că.N. mergând alături de P.R.S. nu le va ceda în cele dm urmă..L.U. de P. unde P.S. Dar. Acest program oficial al P. în spiritul a ceea ce a promis perma­ nent. Partidul lui Ilie Verdeţ şi-a ales portofoliile şi dă. deşi militează intens pentru unificarea liberală. într-un guvern de coaliţie.D.U. sau nu.. de la P.. • 14 ian. împreună. în care ar trebui să se formeze guvernul remaniat.D. de a putea realiza ceea ce aţi exprimat cei mai mulţi: să se schimbe structura raportului de forţe şi să se creeze o nouă majoritate parlamentară. faceţi-o! Dacă reuşiţi să o faceţi.S.R prezintă programul anticriză intitulat „Obiective şi priorităţi ale strategiei economico-sociale P. Neliniştile P. nu aduce nici un avantaj concret.U.R. deşi mai erau şi alte probleme înscrise în ordinea de zi.S.N.S.R are o nouă rundă de nego­ cieri cu aliaţii. şi P. Deşi declară că vor să se unească.L. fac.R.).S.P. Bill Clinton explică celor interesaţi ce înseamnă parteneriatul pentru pace. P. El însuşi se deplasează la Praga pentru a-i întâlni pe preşedinţii Cehiei. la guvernare.S.L. şi P. Valeriu Stoica şi Vintilă Brătianu.L.R.S. transporturi).U. Călin Popescu Tăriceanu vicepreşedintele P.D. conform înţelegerii cu P.. Madeleine Albright. Reprezentanţi ai P.N. se întâlnesc cu membrii recent instituitului grup de iniţiativă pentru unificarea liberală (Dan Amedeo Lăzărescu.D. pentru a opri acest proces cu consecinţe imprevizibile. '93).D. • 19 ian.O. la O.M.. dar să aleagă între C. când.C.A. La Consiliul Naţional al P.R. • 24 ian. comunicaţii.S. (22 ian.R.S. şi P. încurajează iniţiativa susţinătorilor lui Radu Cămpeanu de a convoca un Congres P.R. Corneliu Coposu consideră că. eu vă salut! Dar nu mi se pare realistă această chestiune.R-iştii au cerut patru portofolii (agricultură. P..M. un program anticriză alcătuit de specialiştii P.D. nu vă puteţi ascunde.S. controlul inflaţiei şi atenţia concentrată la deteriorarea nivelului de trai.D.N. Gheorghe Funar propune să se aştepte cu calm ziua de 24 ian. P.M. se analizează două variante: o unificare totală'şi imediată. iar la Bucureşti soseşte. Doru loan Tărăcilă (P.N. P..R. planuri de guvernare. C. ar retrage sprijinul Guvernului Văcăroiu. dar că uneori trebuie să alegi răul cel mai mic. anunţă un set de măsuri prin care să se asigure protecţia socială. [.C. P. îşi dau acordul pentru cooptarea l'. trimisul special al lui Bill Clinton.N.M.N.A. Şi cu această ocazie în România se face exprimată temerea că ţările de la Vişegrad vor beneficia de întâietate în relaţia cu N. Ungariei şi Slovaciei.D. amintind totuşi că speră să le vină şi lor rândul. dau o declaraţie comună în care-şi fac cunoscută disponibilitatea de a guverna. Guvernului Văcăroiu. între direcţiile de acţiune ale partidului de guvernământ au prioritate accelerarea restructurării şi privatizării.R -P.-iste au o justificare. • 17 ian.S.L.U.. # 1 5 ian.S.'93) şi o unificare treptată care să debuteze printro alianţă (P.S.] este mult mai greu astăzi. ci o remaniere guvernamentală despre care tocmai e vorba la Palatul Victoria. este opera unui grup de specialişti ai partidului (din care nu lipseşte Mircea Coşea. d-le preşedinte" (Niculae Cerveni). la guvernare.R) consideră că parti­ dul său nu trebuie să alunece spre stânga.D.T.M. justiţie.R. Alexandru Paleologu. Să nu ne trimiteţi pe noi să discutăm cu P.D. în acelaşi scop. ar urma să fie nominalizaţi cei patru miniştri şi ziua de 1 febr. P.U.D. P.M. va permite accesul P.R. dar se tem de trădare (cuvântul chiar s-a rostit).L. Nu exclud şi nu consider inutil efortul de a obţine aşa ceva.R. şi P. -Şi Victor Surdu îi scrie preşedintelui. A 20 ian.R.R.U. Adrian Păunescu declară că după această afirmaţie ruptura dintre P. nu poate sta în acelaşi guvern cu U.A.N..D.U.D.R. dacă P. se aşteaptă în acest moment nu un program economic. un rău mai mare ce se cere evitat fiind alegerile anticipate la care s-ar ajunge dacă P. pentru anul 1994" -considerat un an decisiv pentru redresarea economiei şi pentru reformă. La negocierile dintre liderii P.N.N. şi alianţa P..U. adică se tem că P.U. în climatul care s-a creat.N.A.S.C.R. deoarece B.D.S.S. Sigur că o vom face.A. efectul pe plan extern 365 .D.U. în schimb.

paralizând 85% din producţia de cărbune a ţării şi obligând Guvernul să acorde subvenţii pentru stingerea conflictului. C. şi P.-P.S. Oricum Gheorghe Funar crede că P. La cimitirul Ghencea vreo 200 de persoane îşi amintesc că e ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu. • 2 febr. se aduce chiar şi presa zilei (aceea în care e omagiat Ceauşescu). Şi Senatul se întruneşte în sesiune extraordinară.S.R. pentru a dezbate unele proiecte de legi ce trebuie adoptate în regim de urgentă . Biroul Executiv al P. are cale liberă la guvernare. a transmis Consiliului Europei şi un aide-memoire în care apreciază că aceste recomandări n-au fost respectate. îşi leagă unele speranţe şi de viitoarele tratative cu P. Deoarece răposatului îi plăceau discursurile.M.U. U. îşi va modera poziţia".M. se aprind lumânări.R.R nu va accepta ultimatumul şi şantajul P. pe măsura meritelor ei.R.D. apoi va introduce o moţiune de cenzură. Şi chiar C. Grevele au debutat la 11 ian. de P. Liderii P. regina Elisabeta a Il-a a Marii Britanii cere (din nou!) să i se înapoieze medalia pe care i-a oferit-o lui Ceauşescu în 1978. • 29 ian. Câteva femei plâng.D. Voievozi.R. adică prin căderea Guvernului şi imposibilitatea adoptării me­ morandumului cu F. dar numai împreună.D. să aibă iniţiativa.D.1994 va fi comparabil cu al unei mineriade. In sfârşit. Câmpulung Muscel.C.N.U. în ce-i priveşte.D. Comitetul Naţional adoptă o declaraţie în care se dă conducerii executive a P. • 26 ian. să-şi perfecţioneze. bazinu Rovinari.S.O. ca şi la aplicaţii militare comune. la guvernare să fie semnat până la sfârşitul lunii.C. Imediat apar reacţiile. că P.N.D.R. să primească i islstentă pentru restructurarea organismelor militare.D. Gheorghe Funar încă mai speră ca proto­ colul care părea să lege P.R. Consiliului Europei.R.N.R.R. Adrian Năstase declară că „P. Filipeştii de Pădure. Preşedintele P.U. Apare propunerea de a se amenaja un asemenea loc în faţa Casei Republicii unde să-şi găsească odihna şi alţi fruntaşi comunişti.O. şi aşteptând ca P. semnează documentul-cadru privind participarea României la parteneriatul pentru pace.N.S.D.S.Legea falimentului.R.S. Au loc lucrările Convenţiei Naţionale a P. cauza fiind neplata sala­ riilor şi concedierile masive. Nicolae Manolescu crede că unificarea liberală e inevitabilă. Liderii partidelor de opoziţie declară că n-au crezut nicicum în viabilitatea alianţei P.J. la care trebuie să fie prezente toate formaţiunile C. se tin discursuri.R.R. iar dacă nu se va întâmpla astfel.S.D. sau P. se aduc flori.R.D. • 25 ian.U. printre care Memorandumul adresat în 1993 de U. altul pentru tovarăşa) cu secera şi ciocanul..R • 1 febr.T..D.) prin care P.R.I.R. suspendă pentru 30-31 de zile grevele generale declanşate de Sindicatele Regiei Autonome a Lignitului Târgu Jiu.N. P. -Bruxelles.A.A.R. se semnează între Oliviu Gherman şi Gheorghe Funar protocolul (măr al discordiei între P. în cadrul C. vor accepta tratativele cu P. Teodor Meleşcanu.R.M.M. • 28 ian..M.R. va retrage sprijinul echipei guverna­ mentale. un proiect de lege despre minorităţile naţionale şi comunităţile autonome etc. România este prima ţară care semnează acest document ce îi va permite să participe 366 1994 in comun la operaţiuni de menţinere a păcii şi de rezolvare a situaţiilor de criză. afirmă că negocierile în vederea alcătuirii unui nou guvern trebuie conti­ nuate pentru a da şanse şi P.D.R.R. La Cotroceni reprezentanţi ai U.D.S.S. lipsind şi cadrul juridic necesar.N. a hotărât să nu accepte un guvern bicolor.D. din care ar trebui să rezulte care sunt cerinţele pe care România ar trebui să le respecte pentru a corespunde standardelor europene şi în special admiterii României ca membru cu drepturi depline în acest organism.C.S. îi prezintă lui Ion Iliescu un set de documente.R.. şi că. Memorandumul cu F.M. flutură în vânt două steaguri roşii (probabil unul pentru tovarăşul.D.D. unde 367 . iar unii oameni politici români le consideră faculta­ tive. într-o primă fază.N.U.S. Adrian Năstase anunţă că P. Ion Iliescu are opinii diferite faţă de partenerii de discuţie care susţin că în România problema minorităţilor nu este rezolvată.S. în schimb. deşi recunoaşte că neînţelegerile continuă să-i ţină la distanţă pe liberali.R. are suficientă forţă să-şi menţină poziţia şi. Reprezentanţii Comitetului Naţional pentru cinstirea memoriei tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ai Fundaţiei „Memoria socialismului" propun să-şi unească forţele pentru a găsi un loc de veci perechii Ceauşescu. chiar în preajma zilei comemorative.A. propus de N AT.D. convocată de o treime dintre senatori.R. au antrenat exploatăriîe miniere Motru.S. ministrul român de externe. mandatul de a încheia o alianţă civic-liberală care să permită păstrarea identităţii partidelor componente şi respectarea angajamentelor faţă de C.M.D. Comăneşti. -Seara târziu. pregătirea de luptă. Legea Politiei. în acelaşi timp.U.R. • 27 ian. Conţinutul concret al programelor de parteneriat pentru pace va fi determinat (le oferta pe care o va face fiecare ţară angajată în acest proiect de colaborare cu NA. va plăti scump infidelitatea sa.I.U. prin cooperare.

convocat ca să dea seama pentru mineriada din sept.. va II dezaprobată de unii oameni politici.I.M. şi va adresa o invitaţie la negocieri pe aceeaşi temă. nici liberalii lui Dinu Patriciu n-au linişte. Celălalt P. nerecunoscut de congresmenii de la Bucureşti. a unor demnitari şi a preşedintelui Iliescu. cu participarea a 475 de delegaţi. tot la Bucureşti." Şi totuşi în Republica Moldova cineva se mai gândeşte la unire Dumitru Moţpan.M. Guvernul se simte obligat să-1 susţină pe Niculae Spiroiu. secondat de Miron Cosma . dar înainte de a da o declaraţie în acest sens se consultă cu P.D. chiar şi din P. în Bucureşti. P. preşedintele Partidului Democrat Agrar. se va întâlni din nou cu P.M.R. La Congresul „Casa noastră-Republica Moldova" Mircea Snegur pledează pentru o distincţie netă între noţiunea de moldovean şi de român care ar corespunde unei la fel de nete separaţii între două state independente -România şi Republica Moldova. „în faţa istoriei nu avem dreptul să ne ascundem că dorinţa de a fi stăpâni în propria casă a fost prezentă în inimile moldovenilor chiar şi în perioada dintre 1918-1940. Apariţia lui Virgil Măgureanu printre mineri. urcă la balcon şi le vorbeşte minerilor grevişti despre i icmulţumirile lor pe care le consideră îndreptăţite. implicit saşi asume răspunderea pentru programul de măsuri. P. Numai că. • 16-19 febr. preşedintele comisiei. • 18 febr. Se emit comunicate. şi P. de la Bucureşti se află în deplină ilegalitate.D. • 8 febr. Horia Rusu este reales preşedinte 368 1994 rxccutiv al P.N.L.Sâmbăta liberalilor.M. desigur.L.R. • 5febr. minerii se împrăştie pe la casele lor. întruniţi la şedinţa Consiliului Naţional al partidului ei au parte de o surpriză: Vintilă Brătianu. acuzat de ofensă adusă autorităţilor.S. dar sub pavăza P.L.N.L. . fără să se nominalizeze ministerele ce îi vor fi rezervate.R.R.M. Preşedintele Iliescu e acuzat că a dat mâna cu opoziţia.L. iar Daniela Crăsnaru preşedinte al Consiliului Naţional.D. Este sever criticată conducerea Quintus care ar fi îndepărtat P.M. Virgil Măgureanu.. când. remanierea guvernamentală. Miron Cosma le cere ortacilor săi să înceteze greva (temporar). Niculae Spiroiu. deoarece nu e de acord ca ministrul apărării să fie insultat.R.N. se scriu scrisori. unde Mircea Ionescu Quintus şi susţinătorii săi se întâlnesc cu filialele teritoriale rămaseîn cea mai mare parte fidele echipei Quintus.L.N. I'.M.M. şi P. Camera Deputaţilor dezbate Memorandumul încheiat de Guvern cu F. '93 se declară în continuare receptiv la dorinţa de icunificare a celorlalte partide liberale. C. La Târgu Jiu. -Adrian Păunescu nu este de acord cu arestarea ziaristului Nicolae Andrei din Craiova. Delegaţii îl aleg preşedinte al P.. '93. • 21 febr.L.S. promiţându-le că lupta lor va continua. aflat la Târgu Jiu în interes de serviciu.L. nu se putea visa o altă libertate decât cea de a trăi împreună cu fraţii de sânge. un comando al P. se află la Braşov. unde mai există şi alte plângeri. Preşedintele Snegur sugerează că problema unirii României cu Republica Moldova trebuie să fie abandonată pentru ca ţara lui să nu mai fie „monedă de schimb". Câmpeanu pătrunde în sediul central al partidului şi prin lupte corp la corp încearcă să-1 ocupe.N.S.1994 urmează să se instaleze până la 1 mart. Curtea Supremă de Justiţie decide că greva minerilor e ilegală.I. 1991. reprezentând 12 organizaţii teritoriale. Acesta depune o plângere la comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Senatului. icunificarea liberală se sfârşesc cu adoptarea unei declaraţii prin t a r e P. ameninţă (din nou) că-şi vor retrage sprijinul pentru Guvern. pe unicul candidat la preşedinţie. în urma apariţiei în săptămânalul craiovean Conflict a unui articol intitulat „Povestea porcului" şi considerat ofensator pentru Ion 369 .. La Bucureşti Radu Câmpeanu reuşeşte să convoace un Congres Extraordinar P. Discuţiile animate şi prelungite despre.L.N.I. invocând lentoarea cu care P.S. ci numai cu regiunea Moldova din România". votează statutul şi fac planuri de pacificare şi unificare a mişcării liberale. A doua zi. în acest timp. După întâlnirea cu şeful S.D. Şedinţa continuă.unul dintre cei mai activi susţinători al unificării liberale şi preşedinte al Consiliului Naţional. Miron Cosma urma să se prezinte la Parchetul General. Radu Câmpeanu. dacă Niculae Spiroiu va mai fi ministrul apărării. Unul dintre cei mai virulent atacaţi este ministrul apărării naţionale. demisionează şi din funcţia de conducere şi din partid.N. s-ar părea.. Revista România Mare şi-a continuat seria articolelor pamfletare la adresa unor oameni politici.R. '93 şi in jurul statutului şi programului acestui partid. Parlamentul României trebuie să-şi dea avizul în legătură cu conţinutul Memorandumului. inclusiv în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea Congresului. care promite ca partidul său să înfăptuiască odată şi odată unirea „dar nu cu România. se fac declaraţii. de la Braşov con­ sideră că P.S. Pentru ca să se mai parcurgă o clapă în negocierile cu F. '93 tratează problema unificării liberale. Chişinău. „Execuţiile" practicate de România Mare continuă să provoace reacţii de agitaţie.L.R. şi P.L. ceea ce îl determină pe Ion Predescu. şi P. să le dea curs. de la adevăratul liberalism.

politica de neutralitate. deosebit de dificilă. La primele alegeri libere de după 1945. • 7 mart. Blocul ţăranilor şi intelectualilor şi Frontul Popular Creştin Democrat. ceea ce trebuie să fie un semnal de alarmă pentru o societate democratică. mai ales că o parte din programul executivului ne aparţine".D.S.D. O 23-28 febr. • 23 febr.Doru Ioan Tărăcilă este numit ministru de interne în locul lui George Ioan Dănescu (numit secretar de stat la Ministerul de Interne) -Aurel Novac este numit ministru al transporturilor în locul lui Paul Teodoru.I.D.R. care să ducă la o eventuală alianţă.R.D.D. crede în viabilitatea unui guvern P. ajunge la concluzia că P. Senatorul P. îon Diaconescu .Ţ.R. Ion Iliescu îşi începe vizita oficială în Lituania. Consiliul Militar Superior al Armatei îl susţine pe ministrul apărării.D.U. -Comisia de control a activităţii S. P. din Republica Moldova. formată din reprezentanţi ai P. consideră că directorul S..N.S. Coreea de Sud şi China. acuzaţiile aduse lui Niculae Spiroiu de publicaţiile România Mare şi Politica sunt etichetate drept neadevăruri care se răsfrâng însă într-un mod neconvenabil asupra întregii Armate. şi-a depăşit de această dată atribuţiile. într-o declaraţie a Consiliului. şi C. P.. se întâlnesc la Palatul Elisabeta pentru a identifica punctele de vedere comune care să poată constitui baza viitoarelor întâlniri. nu aduce nici o noutate în viaţa politică. este practic cel mai bine să avem o echipă de guvernare monocoloră.S.S..M.D.R. Liderii partidelor de opoziţie au ca soluţie politică formarea unei noi majorităţi parlamentare care să susţină un guvern minoritar P.R. şi P. Schimbarea majorităţii parlamentare sau alianţa la guvernare între P.) un sondaj de opinie „La sfat cu poporul". Remaniere guvernamentală care dovedeşte că P.D.M.. • 28 febr. şi a preşedintelui pe Corneliu Vădim Tudor pare fără efect de vreme ce el este încă parlamentar. se arată dispus să sprijine proiectele de legi care trebuie adoptate pentru aplicarea Memorandumului cu F. şi P.D.R.D.R.U.C.S.-C. care 1 a audiat pe Virgil Măgureanu pentru discursul ţinut minerilor la Târgu Jiu.D.I.S.U. Pot să vă spun că Armata este sub control politic".R. la care se prezintă mai multe partide (27 febr..R. Niculae Spiroiu.C.S.R.1994 Iliescu. -Gheorghe Tinca este numit ministru al apărării naţionale în locul lui Niculae Spiroiu.R.S. • 4 mart.S.S. Protocolul semnat anterior cu P.S. iese totuşi din această rundă de discuţii şi tatonări 370 1994 reciproce cu o speranţă: P.D.Ţ. . integritatea teritorială.S. şi P. nu poate fi inclus într-un guvern remaniat.S.N.R.I. Aceasta este performanţa politică numărul unu. la nivel de vicepreşedinţi. şi unii specialişti".„Supărarea P.R.D. • 6 mart. continuă să dea declaraţii în legătură cu prezentul şi viitorul relaţiilor dintre cele două partide.D.S.R.R. Mişcarea „UnitateEdinstvo" . întâlnirea între P.R. şi P.R.D.D. P.R.-P.R.R.M". bineînţeles de partea liderului P.R.) la concluzia că în actuala etapă.] decizia schimbării mele aparţine P. Moldovenii au fost invitaţi să răspundă la o întrebare ce conţinea mai multe întrebări legate de: independenţa statului.D. nu poate fi considerat înfrânt prin această remaniere guvernamentală. Nici opoziţia nu rămâne indiferentă ci dă declaraţii de acceptare a negocierilor în care face previziuni optimiste. Asta este percepută ca o implicare a preşedintelui în acest conflict.D. şi P. prin această remaniere şi prin realizarea programului politic. sau a unui guvern P.D. de fapt un referendum fără consecinţele juridice ale acestuia. P. Câteva declaraţii în legătură cu remanierea guverna­ mentală: Nicolae Văcăroiu -„Am ajuns în final cu partidul care se află la guvernare (P.D. • 22 febr.R. o dovadă că se ia poziţie în forţă faţă de mass-media. iar Spiroiu este înlocuit. susţinut de o majoritate parlamentară a C. îşi anunţă disponibilitatea pentru tratative cu C.N.D.D. stabilirea de relaţii reciproc avantajoase cu toate statele lumii şi garantarea 371 de drepturi egale tuturor cetăţenilor Moldovei. -în Republica Moldova a avut loc (6 mart.S. califică incidentul drept un grav atentat la statutul de ziarist.D.D.D.D. şi care prevede cooptarea la guvernare a acestui partid rămâne valabil înjprincipiu. 90% dintre cei care . P. P.).8%) urmat de Partidul Socialist.R. • 2 mart.R. Niculae Spiroiu -„[. rămân doar subiecte pentru declaraţii fără ecou.S. Severitatea acuzaţiilor reciproce lasă să se înţeleagă că ruptura e iminentă şi definitivă. rezultatele preliminare situează pe primul loc Partidul Democrat Agrar (42. Ioan Gavra -„P. se simte în stare să guverneze singur: -Iosif Gavril Chiusbaian este numit ministru de justiţie în locul lui Petre Ninosu.R.M.N. Noi am adus partidul de guvernământ la realitate.N.R.

-consideră remanierea constituţională.Ţ. Oricum. în Camera Deputaţilor Borhely Imre (U.R.susţin ei . protestează şi P.M.N.R.S. vorbeşte pe un ton solemn şi în limba 372 1994 maghiară considerând probabil că toţi parlamentarii ar fi trebuit să înveţe ungureşte pentru a-i descifra mesajul.D.D. dar P.M.R a înaintat la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor un proiect de Lege privind minorităţile naţionale şi comunităţile autonome.S.D. Concluzia este că dacă P.N.N. „în rest.R. la 10 nov. • 15 mart. P. Adrian Păunescu ar fi dorit ca noii miniştri „să treacă prin comisiile de specialitate ale Parlamentului". pentru a cărui dezbatere cere procedură de urgenţă. de buna funcţionare a colaborării cu NA.R. şi deplânge înlocuirea lui Niculae Spiroiu.S.Ţ. pentru a nu prelungi la nesfârşit şi fără rezultate întâlnirile.D. Un membru P.M.M.I.D. n-a fost dezbătut în Camera Deputaţilor ci s-a hotărât formarea unei comisii parlamentare care să se ocupe de avizarea lui.L. de altfel unul de salut şi de urări de bine transmise cu ocazia sărbătorii maghiarilor. cele două partide hotărăsc că. român consideră. „Armata naţională a rămas pe mâna celor care fac politica estului. autodeterminare internă.S.. Chiar dacă sunt nemulţumite de recenta remaniere. partidele de opoziţie doresc să continue discuţiile cu P.S.N.D.T. ci România a venit la noi"] şi că e nevoie de o lege aparte care să consfinţească acest statut. M. ignoră astfel proiectul de Lege a minorităţilor eleborat deja de minorităţile naţionale altele decât cea maghiară şi prezentat Consiliului Minorităţilor Naţionale. în consecinţă. în replică P.D.C. eliminarea generalului Niculae Spiroiu de la MAp.D.D.R.D. să nu confunde notele informa­ tive cu declaraţiile luate sub anchetă. consideră că minoritatea maghiară are un statut special între celelate minorităţi [„nu maghiarii au venit în România.D.R. . Deputatul U.D.M.D. nu acceptă. n-ar dispune de un program viabil de dezvoltare a ţării. sunt cele de comunitate autonomă. astfel că o treime din membrii Guver­ nului n-au fost confirmaţi de legislativ.R. -La şedinţa comună a Camerelor Parlamentului se adoptă Legea arendei în varianta propusă de Camera Deputaţilor şi respinsă de Senat.'93 -despre Gheorghe Tinca: „primul ofiţer de securitate care devine ministrul apărării naţionale".D.R.D. că rezultatele sondajului nu pot avea mai multă greutate decât argumentele istorice.D. Conceptele de bază ale proiectului Legii minorităţilor elaborat de U.R. declară că ar fi necesar doar un moratoriu între partide. speră să obţină sprijin pentru reuşita iniţiativelor sale.R. Sala protestează. Proiectul U.S.prevederile acestuia sunt compatibile cu Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. P.R.E.. la fel de stânjenitoare e prezenţa U.M. şi P. P. şi M.M. gândită astfel încât să sporească „competenţa şi responsabilitatea guvernării". (La 20 dec. propune să intre în calcuî şi P.N. s-ar cuminţi ar putea avea loc o întrevedere într-un cadru mai larg.D. cu Carta europeană a drepturilor omului. P. în primul dintre cele două articole neacceptate 373 . în Senat.1994 au votat s-au pronunţat pentru independenţa Republicii Moldova.R. au fost numiţi miniştri civili.. 1993.R. Sergiu Cunescu -apreciază numirea unor civili la MAp. remanierea a fost anunţată în plin dialog cu partidele de opoziţie. îi atrage atenţia senatorului P. într-o declaraţie.R. U." P. ignorând semnele unui anume dezinteres al partidului de guvernământ faţă de dialogul cu ele.D. U. dacă până la cel târziu 30 apr.D.D.O.R..M. în ce priveşte alianţa la guvernare.C.Ţ. negocierile cu P. a fost informator al Securităţii. vor pune punct tratativelor. nu reuşesc să încheie nici o înţelegere. cu Declaraţia universală a drepturilor omului.) • 16 mart.M.D.N. ceea ce demonstrează că tratativele au fost privite de la început cu neîncredere de către P. -Opinii despre remanierea guvernamentală: P. • 8 mart.R. Adrian Păunescu declară că deţine documente din care rezultă că preşedintele P. Corneliu Coposu. respectându-se astfel recomandarea Consiliului Europei.S..A.R.M.) aminteşte că este ziua aniversară a Revoluţiei maghiare de la 1848.D.D. adoptat de Consiliul Reprezentanţilor U. care şi 1 a însuşit. 1993.A. reia discuţia despre schimbarea majorităţii parlamentare. reuşesc să continue tratativele.R.M.R aminteşte că la tratativele cu C.S.S.D. cu Carta europeană a limbilor regionale şi minoritare şi cu recomandările şi rezoluţiile Consiliului Europei.R.R. ridică semne de întrebare legate de modernizarea şi aplicarea reformei în Armată şi.M. iar Adrian Năstase a afirmat că C.D. -Partidele parlamentare de opoziţie fac o serie de reproşuri înscrise într-o declaraţie comună: noii miniştri n-au primit aprobarea Parlamentului.D.N." P.D.R. U. Autorii proiectului legislativ îl consideră o prioritate întrucât . aceeaşi Mărie cu altă pălărie. au fost amânate.D.U. de la care U.R.este mulţumit de remaniere şi pentru că la MAp. ceea ce P. şi U.M.N.I. şi M. dar pot să încurajeze românofobia. autonomie lo­ cală şi regională. fiind o alianţă eterogenă de partide cu doctrine diferite.D.S. la cererea P.C.U..

" „Guvernanţii au cheltuit mult. [.D. pentru a se cunoaşte mai bine şi pentru a colabora în Parlament.R.R. una dintre legile pentru care s-au dus lupte aprige. • 24 mart. în 6 martie 1990 s-a demolat statuia lui Petru Groza din Bucureşti. Silviu Curticeanu.1994 de unii parlamentari se interzice AGROMEC-urilor să ia terenuri în arendă. Nicu Ceauşescu. Gheorghe Funar anunţă că ar încerca să invite la discuţii unele partide din Convenţie. (într-un frag­ ment de jurnal [Revista „22" nr. ameninţat cu moartea pentru că eram împotriva lui Ion Iliescu". de a guverna singur. raportori ai Consiliului Europei. liderul P. îşi încearcă puterile şi P. Dacă P. unul dintre participanţii la mişcarea protestatară a braşovenilor din 15 nov.R. constată că există o diferenţă foarte mare între conduita majoritarilor în cadrul discuţiilor bilaterale şi în practica vieţii politice. Ana Mureşan. 1987 şi la evenimentele din Bucureşti din dec. al P. . Nicolae Andruţa Ceauşescu.R. Camera Deputaţilor adoptă Legea impozitului pe venitul agricol. Emil Bobu. '89.. când se speră să se pună bazele unui pact de colaborare în domeniul legislativ. la ultima mineriadă am fost arestat de o patrulă a Secţiei 3 Poliţie şi bătut. Petre Roman. ar mai fi stat şi el pe acasă şi nu ne-ar fi mai adus aminte acum că a făcut peste 17 ani de temniţă grea?". condamnaţii lotului Timişoara etc. n-a reuşit să ajungă la hotărâri comune cu C. 146 .) Trupul neînsufleţit al lui Gheorghe Gavrilescu era înfăşurat într-un steag tricolor. Oaspetele este primit de Ion Iliescu. şi Ion Iliescu nu pot duce la o soluţie politică viabilă.).R. iar în cel de al doilea se oferă şansa acţionarilor la fostele I A.D. retrăgându-se de la şedinţele Camerei imediat după ce.D.D. Aceasta este concluzia lui Petre Roman şi a liderilor partidelor din C. S-a căutat şi s-a găsit soluţia certificatului medical prin care condamnaţii. după dec. Peste două zile liderii C.C..12 apr. îşi mai dau o întâlnire la 29 mart. Suzănica Gâdea. -După eşecul tratativelor cu P.D. invocă imediat incompatibilitatea. Despre colaborarea la guvernare nici nu poate fi vorba. Ion Iliescu graţiază (cereri individuale) membrii supleanţi ai fostului C. preşedinte apoi ăl Grupului Independent pentru Democraţie.. Se află în România (într-o vizită planificată imediat după admiterea României în Consiliul Europei) Gunar Jansson şi Friedrich König.C.M.D.Ex.I. proiectul Legii a fost propus spre adoptare. De altfel se mai află în închisoare foarte puţini dintre cei condamnaţi.S. Pe unul dintre afişele scrise chiar de el se putea citi: „Dacă vrei binele poporului român. Ion Stoian. 374 1994 • 25 mart.S. • 29 mart. (Un simplu cetăţean se întreabă: „De ce nu şi-a luat şi Corneliu Coposu concediu medi­ cal. au părăsit închisorile pentru a putea beneficia de tratamente medicale. soseşte.D.M.] în septembrie 1991. Constantin Dăscălescu. şi alte false argumente nu pot să ascundă realitatea. altele decât cea maghiară -şi 17 abţineri -P. Nicolae Văcaroiu şi Teodor Meleşcanu..D." (Un deputat P.După câteva intenţii abandonate de a veni în România.D.R. fă ca mine!".R. „Lucrurile sunt clare şi nici un fel de trimiteri la înţelegerile cu F.-uri să-şi dobândească terenurile după ce le arendează cel puţin cinci ani.S. şi P.A.) Opoziţia n-a participat.: Ştefan Andrei.P. Totuşi părţile mai încearcă. Sinucigaşul a lăsat câtorva ziarişti o scrisoare în care mărturisea că vrea să plece lângă Călin Nemeş. în sfârşit.D. Nici la întâlnirea dintre P.S. poziţia diferită pe eşichierul politic (centru stânga şi dreapta) la care se adaugă voinţa P.R. vor declara că dialogurile cu P. 7 contra -minorităţile naţionale. nu se ajunge la o concluzie care să determine o schimbare în viaţa poli­ tică. la ani grei de temniţă pentru Implicarea în reprimarea revoluţionarilor. (în Senat Legea fusese respinsă. intervine spunând că Petre Roman se pricepe la agricultură pentru că tatăl 375 .S. . a citit o declaraţie: „Legea propusă de puterea actuală şi votată azi este gândită cu mentalitatea vechiului regim ceauşist: a acumula din munca ţărănimii".Sa spânzurat Gheorghe Gavrilescu. din motive de sănătate. • 17 mart. Mihai Gere.R Petre Roman care sperase într-o înţelegere cu P.D. partidele de opoziţie se reorientează către soluţia alegerilor anticipate. S-au bucurat de concedii medicale Manea Mănescu. Imediat ce au fost anunţate rezultatele votului (162 pentru. Tudor Postelnicu.S. 1994] Gheorghe Gavrilescu mărturiseşte: „Din ianuarie 1990 şi până în prezent am participat la toate mitingurile organizate împotriva puterii comuniste. Obiectivul principal al vizitei sale este semnarea Acordului de cooperarea militară româno-rus.U.R. în procedură de urgenţă.) ® 28 mart.R. după ce a fost condamnat. nici la vot.R. la 24 mart.R.S.S.S. şi P.. Această lovitură dată ţărănimii recomandă Petre Roman -poate fi continuată cu reintroducerea «văcăritului» şi «fumăritului». deoarece puterea a urmărit doar scopuri propagandistice. în vizită Pavel Graciov.D.S.. nu mai au bani şi cred că mai pot lua de la ţărani.R. Ioan Torna.M. '89. ministrul rus al apărării. nici la dezbateri.N. P.

1994 său a avut mari merite în colectivizarea agriculturii. ) Opoziţia anunţă că va sesiza Curtea Constituţională pentru că primul articol al Legii face o discriminare între producătorul agricol parti­ cular şi asociaţiile agricole de stat, în favoarea celor din urmă. P.L.'93 a adresat o scrisoare lui Ion Iliescu în care îi explică de ce nu e bine să se promulge Legea. - La o conferinţă de presă Virgil Măgureanu, directorul S.R.I., afirmă că în evenimentele din dec. '89 a fost implicat şi K.G.B.-ul şi că referirile la activitatea de informator a lui Corneliu Coposu sunt „gratuite şi denigratoare", şi vin doar din „acel coeficient îngrijorător de venin cu care ne împroşcăm de câţiva ani încoace". -Corneliu Coposu, Oliviu Gherman şi Adrian Năstase se întâlnesc şi discută despre necesitatea declanşării alegerilor anticipate. Reprezentanţii P.D.S.R. consideră că acestea ar fi binevenite cândva în 1995, după alegerile locale anticipate, iar Corneliu Coposu afirmă că termenul e prea îndepărtat. • 1 apr. Parlamentul nou instalat, în urma recentelor alegeri legislative din Republica Moldova, adoptă o moţiune prin care se suspendă Legea cu privire la utilizarea limbii române ca limbă oficială. • 5 apr. Liderii P.N.L., P.N.L.C.D. şi P.A.C. par hotărâţi să semneze un protocol în vederea constituirii unei alianţe liberale, dar nu înainte ca P.N.L. să revină în C.D.R. Mircea Ionescu Quintus se angajează să înainteze C.D.R. o cerere de reprimire în Convenţie, iar Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu promit să susţină cererea şi chiar alianţa liberală. • 6 apr. Sindicatele -C.N.S.L.R^răţia, Alfa şi B.N.S. -cer sprijinul lui Ion Iliescu în negocierile cu Guvernul şi patronatul, între revendicările sindicaliştilor se înscriu finalizarea contractului de muncă la nivel naţional, soluţii pentru blocajul financiar şi reducerea impozitelor. -P.D.S.R. şi P.D. la o nouă întâlnire. P.D. cere schimbarea majorităţii parlamentare şi delimitarea, printr-o declaraţie publi­ că, a P.D.S.R de partidele extremiste. Propunerile rămân fără ecou. Partidul de guvernământ are alte intenţii. încearcă să obţină de la P.D, susţinere în Parlament pentru proiectele de legi menite să conducă la accelerarea reformei, unele dintre acestea fiind prevăzute şi în Memorandumul F.M.I. Chiar dacă nu reuşesc să se alieze, cele două partide nu întrerup tratativele. Adrian Severin consideră că negocierile trebuie să continue -o ruptură ar dăuna tuturor - deşi P.D.S.R. nu are tăria de a se despărţi de partidele 376

1994 compromise. -Nici Victor Surdu, liderul P.DA.R, nu este de acord cu Legea impozitului pe venitul agricol şi nici cu suma neîndestulătoare repartizată agriculturii în bugetul pe 1994. El consideră că a sosit momentul să se adreseze printr-o scrisoare lui Ion Iliescu pentru ai prezenta temerile sale în legătură cu viitorul agriculturii. • 8 apr. Parlamentul de la Chişinău ratifică tratatul de aderare a Republicii Moldova la C.S.I. şi la Uniunea economică, documente pregătite, susţinute şi semnate anterior de Mircea Snegur. Votează împotriva acestor documente adepţii unirii cu România: Frontul Popular Creştin Democrat şi Blocul Intelectualilor şi Ţăranilor. • 8-9 apr. La şedinţa Comitetului Executiv al C.D.R. se adoptă un „Manifest pentru salvarea României" program anticriză pe care C.D.R. intenţionează să-1 prezinte opiniei publice şi, mai ales, să constituie punctul de referinţă în negocierile cu P.D.S.R. A doua zi „Manifestul" va fi dat publicităţii. Pentru salvarea Româ­ niei liderii opoziţiei propun: o justiţie care „să pună capăt jafului şi corupţiei", 18% din impozite să intre în contul administraţiei locale; credite avantajoase pentru ţărani şi agricultură, desfiinţarea impozitului agricol, distribuirea integrală a titlurilor de proprietate în cel mult 6 luni; locuri de muncă şi investiţii pentru tineri; mai multe fonduri pentru învăţământ (de trei ori mai mari) sănătate şi cultură; adoptarea urgentă a legii învăţământului; protecţie socială reală pentru şomeri şi categoriile defavorizate; întărirea apărării ţării prin integrarea în structurile euro-atlantice. • 9-10 apr. P.S.M. a ajuns la cel de al II-lea Congres. Cuvântarea lui Iile Verdet, preşedintele partidului, îi face pe cei prezenţi în sală să fie şi mai mândri decât erau de partidul lor. P.S.M. e în creştere de popularitate, iar viitorul îi va aduce câştigarea alegerilor. Are şi un program de guvernare care îi prote­ jează pe cei mulţi, duce ţara la prosperitate, îi apără bogăţiile şi demnitatea, dacă nu cumva reforma păguboasă a Guvernului Văcăroiu (susţinut de P.S.M.) o vor lăsa şi fără una şi fără cealaltă, datorită aservirii ţării unor interese străine. Adrian Păunescu crede că partidul îşi parcurge drumul către viitor fără a „desfiinţa oglinda retrovizoare". Tudor Mohora riscă şi circulă pe magistralele socialismului fără „oglinda retrovizoare". Alegerile au demonstrat ceea ce ştie toată lumea: e obligatoriu să circuli cu „oglinda retrovizoare". Ilie Verdeţ a fost reconfirmat preşedinte, Adrian Păunescu a devenit prim-vicepreşedinte. P.S.M. are ca 377

1994 vicepreşedinţi pe: Traian Dudaş, Măria Lazăr, Nicolae Honţanu, Mihai Părăluţă, Ion Sasu. Congresul adoptă şi trei moţiuni: ridicarea embargoului asupra Iugoslaviei, Cubei şi Irakului; reconcilierea naţională, soluţionarea problemei caselor naţio­ nalizate în favoarea chiriaşilor cărora să li se dea voie să cumpere locuinţele. • 15 apr. Mircea Snegur semnează statutul C.S.I. cu ocazia întâlnirii celor 12 şefi de state şi de guverne din ţările C.S.I. - După remanierea guvernamentală toate partidele şi-au îndreptat atenţia către eventualele alegeri anticipate. Unele declară că alegerile anticipate nu sunt necesare, altele că sunt binevenite, dar în anumite condiţii etc. Indiferent de ce declară fiecare, toate îşi încep campania electorală: P.D. în frunte cu Petre Roman, la Oradea (9 apr.), încearcă să demonstreze că ştie cum se face o adevărată politică naţională, („Carta Partidului Democrat pentru o nouă politică naţională") sperând să câştige voturi în Transilvania; Oliviu Gherman alege Galaţiul (9 apr.), Viorel Cataramă e la Reşiţa (9 apr), o delegaţie a P.D.S.R. condusă de Adrian Năstase bate meleagurile prahovene (8-9 apr.), mult încercatul P.N.L. se deplasează la Curtea de Argeş (16 apr.), chiar şi Sergiu Cunescu se aventurează până la Buzău (16 apr). • 18 apr. Legea impozitului pe venitul agricol e votată şi în Senat, tot fără participarea opoziţiei. Nici P.D.A.R. n-a susţinut această Lege. • 19 apr. în şedinţa comună