MASTERAND: RUSU CARMEN-EMANUELA MASTER: POLITICI ŞI MANAGEMENT ÎN EDUCAŢIE Anul II Managementul şi asigurarea calităţii

ÎNVĂŢAREA PE PARCURSUL VIEŢII
Mesajul-cheie nr. 3: Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare Obiectiv: Dezvoltarea metodelor şi contextelor de predare şi învăţare necesare pentru a se asigura continuum-ul învăţării permanente şi învăţării de-a lungul întregii vieţi. “Pe măsură ce intrăm în Era Cognitivă, înţelegerea noastră asupra a ceea ce este învăţarea, unde şi cum trebuie să aibă loc şi în ce scop se modifică. Aşteptăm din ce în ce mai mult ca metodele şi contextele predării şi învăţării să recunoască şi să se adapteze la un grad ridicat de interese, nevoi şi cerinţe, nu numai ale indivizilor dar şi ale unor grupuri specifice de interese aparţinând societăţilor europene multiculturale. Aceasta implică o schimbare majoră spre sistemele de învăţare orientate către utilizator, cu graniţe permisive între sectoare şi niveluri. Oferirea posibilităţii indivizilor de a deveni persoane active în actul învăţării implică atât îmbunătăţirea practicilor existente, cât şi dezvoltarea unor abordări noi şi variate pentru a beneficia de oportunităţile oferite de ICT şi de o gamă întreagă de contexte educaţionale. Calitatea experienţei educaţionale şi a rezultatelor sale este piatra de hotar, inclusiv pentru cei implicaţi în procesul învăţării. Însă, o schimbare şi o inovare eficientă nu poate avea loc fără implicarea profesioniştilor din acest domeniu, cei care sunt aproape de cetăţeanul aflat în procesul de învăţare şi cei care sunt mai familiarizaţi cu diversitatea nevoilor şi proceselor educaţionale. Tehnologiile de educaţie ICT oferă un potenţial ridicat pentru inovarea metodelor de predare şi învăţare, deşi practicienii din domeniul educaţiei insistă că, pentru a fi pe deplin eficiente, acestea trebuie cuprinse în contexte şi relaţii între profesori şi elevi în “timp real”. Metodele noi trebuie, de asemenea, să ia în considerare rolul în schimbare al tutorilor şi profesorilor care sunt separaţi de studenţii lor prin timp şi spaţiu.Mai mult, mare parte din ceea ce oferă sistemele de educaţie şi formare este încă organizat şi predat de parcă modurile tradiţionale de planificare şi organizare a vieţii unui individ nu s-ar mai fi schimbat de cel puţin o jumătate de secol. Sistemele educaţionale trebuie adaptate la contextul fluid în care oamenii trăiesc şi învaţă astăzi. Aceasta este cu precădere important pentru dobândirea egalităţii sexelor şi formării unei "vârste a treia" din ce în ce mai active. De exemplu, ştim şi împărtăşim încă prea puţin despre cum să generăm o învăţare conştientă productivă, în vreme ce ne amintim că educaţia este în cele din urmă un proces social; sau cum pot fi cetăţenii în vârstă educaţi mai bine; cum să adaptăm mediile educaţionale pentru a facilita integrarea persoanelor cu handicap; sau ce potenţial pot reprezenta grupurile educaţionale pe categorii mixte de vârstă pentru dezvoltarea deprinderilor cognitive, practice şi sociale. Îmbunătăţirea calităţii metodelor şi contextelor educaţionale va însemna o investiţie semnificativă a Statelor Membre pentru a adapta, înnoi şi susţine deprinderile acelora care lucrează în medii educaţionale formale şi non-formale, fie că sunt plătiţi ca profesionişti, ca voluntari sau cei pentru care activitatea de predare este o funcţie secundară sau de asistenţă (de exemplu, comercianţi formaţi la locul de muncă sau lucrători în sectorul de dezvoltare comunitară). Practicienii în educaţie şi formare lucrează într-o largă varietate de instituţii şi având cursanţi foarte diferiţi. Adesea, faptul că munca lor are de-a face cu predarea şi învăţarea este

Capacitatea şi încrederea de a dezvolta şi utiliza metodele de învăţare deschise şi participative trebuie să reprezinte. inclusiv prin cooperare europeană? . Rolul lor . Predarea.20 Toate acestea înseamnă. vor fi răspunzători de propria lor învăţare.chiar de ei înşişi. în decada următoare? Cum poate fi ridicată valoarea eforturilor de cercetare printr-o mai mare cooperare şi prin schimburi transnaţionale? Ce ar putea fi făcut pentru a sprijini în mod efectiv cercetarea-acţiune în educaţie. Odată ieşit din şcoală sau dotat cu o diplomă. o revizuire şi o reformă amănunţită a formării iniţiale şi continue a profesorilor. este cheia învăţării şi înţelegerii modului în care se pot aborda aceste provocări” (Memorandum asupra învăţării permanente. motivant şi accesibil tuturor. sunt aşteptaţi să contribuie activ la viaţa societăţii. capacitatea de a exersa judecata critică şi deprinderea de a şti cum să înveţi. mentori şi mediatori. . ca rol profesional. în Statele Membre şi la nivelul Comunităţii. în cea mai mare parte. o deprindere esenţială a educatorilor şi formatorilor.şi acesta este unul de o importanţă crucială . astfel încât să poată fi aplicată unor contexte educaţionale şi unor grupuri ţintă cât mai largi. în cazul celor care lucrează în organizaţiile de tineret.Care ar trebui să fie temele prioritare pentru cercetarea educaţională aplicată. Conform principiului educaţiei de bază pentru toţi. prin urmare. Întrebări pentru dezbatere . înainte de orice. la posibilităţile oferite de educaţia formală şi formarea iniţială. fiecare persoană (copil.Care ar fi cel mai bun mod de monitorizare şi analizare a rezultatelor proiectelor transnaţionale în vederea elaborării unui raport asupra metodelor eficiente de învăţare permanentă pentru contextele. Învăţarea activă presupune motivaţie pentru învăţare. Dar. Bruxelles. ca de exemplu.nerecunoscut .” (Extras din „Memorandum asupra învăţării permanente”. 2000). Educaţia. fără o ofertă de educaţie permanentă. Societatea educaţională din România se limitează în prezent. pe cât posibil. Fundamentul rolului predării se află în cultivarea acestor capacităţi umane de a crea şi folosi cunoştinţe. atât educaţia adulţilor. tânăr sau adult) trebuie să beneficieze de o instruire adecvată nevoilor sale fundamentale de învăţare.Cum poate fi combinată eficient dezvoltarea pedagogiilor bazate pe ICT cu eforturile de îmbunătăţire şi inovare a pedagogiilor centrate pe individ? Cum pot lucra împreună mai eficient specialiştii în tehnică şi profesorii/formatorii pentru a produce resurse şi materiale educaţionale de calitate? Dată fiind creşterea resurselor şi materialelor educaţionale produse comercial. incluzând aici şi cooperarea la nivel european? .Cursurile de formare şi calificările pentru practicienii din domeniul învăţării/formării care lucrează în sectoare non-formale (cum ar fi tineretul sau munca în comunitate). cum poate fi monitorizată mai bine calitatea şi folosirea lor cea mai potrivită. Ce poate fi făcut pentru îmbunătăţirea acestei situaţii. societatea nu trebuie să creeze doar instuţii specializate în a oferi educaţie . 2000) ABSTRACT “Mai mult ca oricând. Acest tip de societate (in Uniunea Europeană denumit „Knowledge Society”) presupune noi demersuri de politică educaţională. dar care este deseori subevaluată în cadrul comunităţii ştiinţifice. indivizii doresc să-şi planifice propria viaţă. în educaţia adulţilor sau în instruirea permanentă sunt insuficient dezvoltate pretutindeni în Europa. cât şi în cele non-formale. cât şi educaţia informală sunt insuficient dezvoltate. se va confrunta cu schimbări decisive în decadele următoare: profesorii şi instructorii devin consilieri. Motiv pentru care în România.ci trebuie să fie ea insăşi un mediu de învăţare permanent. individul era lăsat în voia sorţii.este acela de a ajuta şi sprijini elevii care. scopurile şi tipurile de cursanţi specificate? Care sunt posibilităţile de a se dezvolta concluzii semnificative pe baza studiilor de caz comparative? . în sensul său larg. atât în situaţii formale. care se realizează în strânsă legătură cu practicienii înşişi.

C. precum şi competenţele sociale şi personale. F. Ar trebui creat un mediu de învăţare în care fiecare adult să îşi poată crea propriul spaţiu stabilind relaţii personalizate cu aspecte ale propriei vieţi. joacă un rol central în capacitatea acestora de a se angaja şi de a fi mobili pe piaţa muncii. Principalele motive care stau la baza iniţierii unui astfel de demers îl constituie faptul că : A. În Germania. Ministerul Educaţiei a creat un Serviciu Coordonator de cercetare şi de inovaţie pedagogică şi tehnologică. (resursele umane sunt principalul capital) B. un element determinant al competitivităţii. sistemul judecăţilor de apreciere şi capacităţile de acţiune. pentru a atinge rata de participare stabilită în cadrul criteriului de referinţă convenit de statele membre în cadrul procesului „Educaţie şi formare 2010”. educaţia adulţilor devine o prioritate politică şi necesită programe concrete şi adecvate. în condiţiile în care evoluţia rapidă a societăţii impune o adaptare continuă. În Belgia. O putem numi o industrie a cunoaşterii. Astfel între ceea ce gândeşte. contribuţia esenţială a educaţiei adulţilor. Finlanda şi Suedia formarea continuă este obligatorie. acreditează centrele specializate şi activitatea de instruire continuă. iar un drept este în acelaşi timp şi o obligaţiune morală. omul se vede nevoit să se schimbe şi el. informaţia privind sistemele de educaţie a adulţilor şi accesul la acestea diferă considerabil de la un stat membru la altul. investiţiile în educaţia adulţilor măresc beneficiile sociale şi culturale obţinute sub forma unui grad ridicat de bunăstare şi împlinire individuală şi a unei cetăţenii active. Trăind intr-o eră a informaţiei. iar în Portugalia există un organ competent care facilitează angajarea în procesul de formare continuă. apreciază şi face practic şi rezultatele acestora se instituie grave dereglări. precum şi în integrarea lor socială. educaţia este de fapt o industrie. pe asimilare de noi experienţe şi cunoştinţe şi adaptare la situaţii noi. G. acces şi resurse. ca o formă de autoajutor. intrucât cunoaşterea a devenit putere. precum şi vizibilitate.grave conflicte. Introducând schimbarea ca mijloc de adaptare. O parte inseparabilă a acestui proces este de a asigura oportunităţi permanente de a achiziţiona noi cunoştinţe şi de a avea acces la resurse informaţionale adecvate. D.RELEVANŢA STUDIULUI Un astfel de studiu doreşte să ofere informaţii şi ulterior soluţii privind educaţia adulţilor. ea constituie un fapt decisiv pentru eficienţa tuturor . Depăşirea nu se poate face decât modificându-se propria cunoaştere. Danemarca a introdus un cadru fix pentru coordonarea diferitelor organisme de formare. realizată prin dobândirea unor competenţe-cheie. educaţia şi formarea sunt factori cruciali în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona privind intensificarea creşterii economice. În Luxemburg. ce asigură avansarea în carieră. Ţările europene au o variată şi bogată experienţă în domeniul instruirii continue. pornind de la motivaţia acestora în ceea ce priveşte continuarea educaţiei.există necesitatea crescută de a realiza legătura între educaţia adulţilor şi Cadrul european al calificărilor şi de a mări potenţialul educaţiei adulţilor în ceea ce priveşte competenţele-cheie. Spania. integrării sociale şi mărirea competitivităţii. Formarea continuă este un drept al fiecărui om. E. care are ca scop şi organizarea formării continue. Cauzele nevoii unei educaţii a adultilor derivă din marile dezechilibre ce s-au produs in a doua jumatate a secolului al XX-lea. Islanda există două forme distinctive ale acesteia: formarea continuă care permite perfecţionarea profesională şi formarea complementară care permite schimbarea orientării profesionale. mai ales între om şi lume. 4 milioane de adulţi ar trebui încadraţi suplimentar în programele de învăţare continuă. Norvegia.

la dialogul intercultural. prin punerea în aplicare a unor politici şi acţiuni menite să promoveze dobândirea de cunoştinţe şi să transforme acest proces în unul mai atractiv şi mai accesibil. pe schimbările din învăţămînt şi pe ideea că esenţa educaţiei constă în acţiune. care să se axeze. Sistemul de formare continuă postuniversitară se întemeiază pe decupajul realităţii. orientări care pot fi valorificate printr-o “intervenţie” susţinută a formatorului asupra educabilului. însă puţină atenţie se acordă modului de formare a competenţelor prin măsurile adoptate. . iar educaţia adulţilor este o parte importantă a acestuia. sistemul de educaţie formală continuă să fie o prioritate. potentialului de angajare şi a dezvoltării spiritului antreprenorial. competitivităţii. -de a ajuta la promovarea creativităţii. capabilă de o creştere economică care să dureze şi să fie însoţită de o creştere cantitativă şi calitativă a numărului locurilor de muncă şi de o mai mare coeziune socială. OBIECTIVE Obiectivele unui astfel de program şi ale oricărei acţiuni privind educaţia adulţilor sunt de: -ameliorare a nivelurilor reduse de participare la educaţie a adulţilor. pe educaţia şi formarea adulţilor. bazat pe înţelegerea şi respectarea drepturilor omului şi a democraţiei. inclusiv cele cu nevoi speciale şi grupurile defavorizate. Situaţia este foarte diferită de la o ţară la alta. -de a promova învăţarea limbilor şi diversitatea lingvistică.sistemelor educaţionale. la egalitatea de gen şi la împlinirea personală. pe analiza pieţei social-economice şi educaţionale. DIMENSIUNEA EUROPEANĂ Invăţarea pe tot parcursul vieţii ajută la dezvoltarea Uniunii Europene ca o societate bazată pe cunoaştere.îmbunătăţirea promovarii educaţiei adulţilor. atractivităţii şi accesibilităţii oportunitatilor de învăţare continuă disponibile în cadrul statelor membre. care constituie un obstacol în calea angajării şi a capacităţii persoanelor de a se adapta la mediile de muncă în continuă schimbare. pentru a fi motivate mai multe persoane să se implice în această formă de educaţie. Un program dedicat învăţării adulţilor are ca scop favorizarea unor schimburi reciproce. şi de a încuraja toleranţa şi respectul faţă de alte popoare şi culturi. precum şi să aducă la zi calificările. E nevoie de introducerea unei culturi a educaţiei continue.de a sprijini realizarea unui spaţiu european al învăţării pe tot parcursul vietii. asigurând în acelaşi timp o bună protecţie a mediului pentru generaţiile viitoare. Şi în ceea ce priveşte sectoarele. -de a contribui la creşterea participării la învăţare pe tot parcursul vietii a persoanelor de toate vârstele. Transformările ce se produc în domeniul educaţiei generează noi noţiuni. în special. cooperarea şi mobilitatea între sistemele de educaţie şi de formare din cadrul Uniunii Europene. -de a consolida contribuţia învăţării continue la coeziunea socială. -imbunătăţire a calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale şi promovare a recunoaşterii educaţiei non-formale şi informale. indiferent de nivelul lor socioeconomic. dezvoltare şi progres. -a ajuta la îmbunătăţirea calităţii. . educaţia adulţilor ar trebui să ocupe un loc central în politicile de promovare a unei culturi generale a cunoştinţelor prin .de a consolida rolul învăţării continue în crearea unui sentiment de cetăţenie europeană. concepte. la cetăţenia activă. astfel încât acestea să devină un model de calitate la nivel mondial. Cele mai importante şi semnificative iniţiative au apărut în ţările care erau avansate în acest tip de reformă.

În toate aceste activităţi apar şi conflicte care îşi pun amprenta asupra personalităţii adulţilor.În aspect conceptual. cât şi din relativ slaba cunoaştere a adultului şi am spune chiar a copilului şi tânărului. prin intermediul informării şi al serviciilor de orientare şi consiliere vizând grupurile dezavantajate.3% dintre românii de vârstă activă nu s-au mărginit la obţinerea unei diplome.1 milioane în 1990. apreciere şi acţiune. a informatizării şi globalizării tuturor domeniilor de activitate umană. serviciilor de orientare şi consiliere şi. socială şi profesională. Adesea. problema educaţiei adulţilor. Educaţia este o formă de adaptare a omului la lume şi a lumii la om. iar Olanda 15%. informării. examinată în cheia permanentizării educaţiei şi creşterii importanţei capitalului uman în condiţiile economiei postindustriale. la rându-i. deoarece acestea implică modificări structurale ale modelelor explicative. cetăţenia activă. economice şi fiscale care să promoveze accesul adulţilor la programe de formare şi educaţionale. de 10. În Suedia. din totalul populaţiei active. care nu este stat membru UE. se impune o mai bună aplicare a noilor tehnologii şi ar trebui încurajată dezvoltarea accesului la internet pentru a stimula utilizarea unor noi surse de cunoştinţe şi metode de studiu. Este nevoie a fi luate toate măsurile cu cât mai repede posibil. Abia 11% dintre românii cu vârsta între 25 şi 64 se pot mândri cu o diplomă de studii terţiare (universitare).intermediul campaniilor în mass-media. în special. Ancheta europeană privind educaţia adulţilor este susţinută ca modalitate de strângere a informaţiilor comparabile privind educaţia adulţilor şi de promovare a unor concepte comune.3%). Până şi Croaţia. Participarea la programele de învăţare de-a lungul vieţii plasează. de cunoaştere. DIAGNOZĂ Numărul de salariaţi din România a scăzut de la 8. incluziunea socială şi dialogul intercultural. Specificul adulţilor îl reprezintă angajarea variată a acestora în multiple roluri. are un rezultat mai bun decât România (16. Bucureştiul pe ultimul loc în UE. evoluţia din ultimii ani în ceea ce priveşte interesul populaţiei de vârstă adultă spre ocuparea unui anumit loc de muncă şi perfecţionare. întemeierea educaţiei s-a facut doar pe bazele fiziologiei. iar sub aspectul formelor – în cadrul .schimbările demografice. necesitătea de a extinde sfera de funcţionare a instituţiilor publice şi private de îngrijire a copiilor şi de a implica în acest proces angajatorii. urmând diverse stagii de calificare. Dificultatea conceptului educaţiei adulţilor derivă atât din ruptura epistomologică produsa în zilele noastre. pentru o mai mare adaptare a calificărilor şi a abilităţilor în viaţa privată. tridimensional. în activităţi de muncă. Informaţiile oferite de studiile efectuate de Institutul Naţional de Statistică reflectă foarte bine. educaţia adulţilor contribuie la dezvoltarea personală. instituţiile europene şi statele membre să încurajeze schimbul de bune practici. în special. politice. procent ce nu este egalat decât de cel al Bulgariei.5 milioane in prezent.5 milioane persoane. educaţia adulţilor este integrată în cadrul „educaţiei deschise”. pentru concilierea viaţii familiale şi profesionale cu educaţia continuă este nevoie nu numai de o mai mare flexibilitate în gestionarea timpului şi a spaţiului. valorice şi acţionale cu care s-a obişnuit La începutul secolului XXI. economice şi sociale din Europa. dar această adaptare se face printr-un model interior. Uniunea Europeană a adunat oricum un număr semnificativ de cetăţeni implicaţi direct în educaţie şi programe de training. „educaţiei continue” şi „educaţiei pentru toţi”. ceea ce reprezintă jumătate din media Uniunii Europene Procentul este dublu în cazul Bulgariei şi de trei ori mai mare în cazul Estoniei. Adultul acceptă dificil schimbările. Danemarca înregistrează 29%. educaţia adulţilor a devenit din ce în ce mai importantă într-o eră în care globalizarea. Marea Britanie 26%. dar cu diferenţe semnificative în ceea ce priveşte participarea. unu din trei adulţi a participat la programele de formare continuă. Doar 1. anatomiei şi psihologiei şi nu pe cele ale antropologiei. Educaţia şi. cetăţeneşti. de familie etc. la 4. de pildă. ci şi de stimulente sociale. stima de sine. care ar putea oferi servicii de îngrijire a copiilor în cadrul întreprinderilor. capătă valenţe şi perspective noi.

în primul rând. 8 . Programul de guvernare porneşte de la ideea că performanţele noastre vor fi determinate. la orice vârstă. în spiritul societăţii în care trăiesc. de felul lor de a munci.Însă. Există o dublă provocare: problema numărului ridicat de adulţi care au părăsit prematur şcoala sau care nu au beneficiat de educaţie şcolară şi îmbătrânirea populaţiei. de capacitatea structurilor instituţionale de a valorifica eficient acest potenţial. deci are un efect asupra atenţiei. fiind pârghia hotărâtoare pentru trecerea la un nou tip de societate. Programele dedicate adulţilor urmăresc să răspundă provocării educaţionale pe care o reprezintă o populaţie europeană în proces de îmbătrânire. Literatura de specialitate ne oferă mai multe definiţii ale termenului educaţia adulţilor. educaţiei pe parcursul vieţii. să înveţe să-şi amelioreze prin forţe proprii condiţiile de viaţă. România trebuie săşi reactiveze potenţialul creator de care dispune. instituţiile de învăţământ şi educaţie. Toate acestea relevă importanţa realizării de situaţii motivante. Aproape în toate interpretările date învăţării se subliniază că procesul de învăţare este influenţat în mod hotărâtor de motivaţie. Pentru a identifica domeniul şi unele aspecte esenţiale ale educaţiei la vîrsta adultă.educaţiei permanente. consideraţi adulţi. rata medie pentru anul 2005 a fost de 10. altceva şi din alte motive. a unor mijloace pentru imbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor acestora. produce un efect selectiv şi intensificator de stimuli specifici. legătura dintre educaţia formală. Astfel. valoare care a variat considerabil de la ţară la ţară.non-formală şi informală.Cuprinse între 25 şi 60 de ani. omul învaţă tot timpul. educaţiei recurente. de ridicare a nivelului de calificare profesională etc.Totodată se modifică locul. Persoanele care au beneficiat cel mai puţin de educaţie sunt cel mai puţin susceptibile de a lua parte la un act educativ. Este esenţial ca adulţii să înţeleagă raportul dintre activitatea de formare propusă şi propriile interese.In comparatie cu valoarea standard de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii. de competenţa şi pregătirea oamenilor. participarea adulţilor la educaţie şi învăţare nu este doar limitată. „Educaţia adulţilor include totalitatea proceselor în dezvoltare ale învăţării formale şi de altă natură cu ajutorul cărora oamenii. să-şi proiecteze viitorul cu luciditate şi îndrăzneală. ci şi neechilibrată.Invăţarea permanenră a devenit o prioritate politică a ţărilor europene. îl face activ. dar de fiecare dată altfel. de 12. dirijează sau orientează comportamentul spre scop. Pentru a se putea înscrie în noul orizont al civilizaţiei post-industriale.urmărindu-se prin aceasta accesul la învăţare. îşi îmbogăţesc cunoştinţele şi îşi perfecţionează calificarea tehnică şi profesională sau le aplică în alt mod pentru folos personal şi social. Educaţia este factorul strategic al dezvoltării de perspectivă şi ea priveşte modelarea multidimensională şi anticipativă a factorului uman. consiliere şi adaptarea ofertei de învăţare la particularităţile beneficiarilor. considerăm relevantă referinţa făcută în Declaraţia de la Hamburg cu privire la educaţia adulţilor. să contribuie la furnizarea pentru adulţi. precum şi cele de cercetare ştiinţifică sunt privite ca instituţii strategice pentru destinul naţional. Existenţa unei motivaţii se traduce prin modificări ale comportamentului: motivaţia generează acţiune. vârstele adulte depăşesc efectiv de patru ori timpul consacrat socialmente învăţării active. dinamizează subiectul. conţinutul şi ponderea învăţării în structura activităţilor adulţilor. realizează o supratensiune.5 % din populaţia de adulţi cu vârstă de muncă vizată a fi atinsă de statele membre până în 2010. îşi dezvoltă capacităţile. Investiţia în educaţie şi în formarea oamenilor este cea mai rentabilă pentru dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. Oamenii sunt chemaţi să înveţe permanent. forţa intelectuală şi resursele morale ale societăţii. de la 1. De aceea. dorinţa de afirmare şi spiritul de iniţiativă ale tineretului. Educaţia adulţilor reprezintă o componentă vitală a învăţării. . RISCURI Schimbările din sistemul de educaţie vor avea efecte in toate componentele societăţii. sistemul de educaţie şi celelalte calităţi ale factorului uman.3 % la 35 %.

Oamenii sunt chemaţi să înveţe permanent. aflate pe diferite trepte de dezvoltare socială. Vor valorifica mult mai mult învăţarea dacă vor crede că ceea ce învaţă va creşte calitatea vieţii lor. rolul experienţei culturale cu care el intră în legătura în viaţa de zi cu zi. să li se permită să lucreze aşa cum doresc şi să adapteze instruirea la interesele şi scopurile lor. aceasta nu poate fi transferată aidoma atunci când e vorba de relaţiile sale sociale. există o tendinţă a adulţilor de a acţiona independent. E bine să fie implicaţi atât mental. Daca experienţa adultului exercită o influenţă puternică asupra limbajului întelegerii. în primul rând. Deosebit de importantă este luarea în considerare a caracterului de participare în înţelegerea educaţiei adulţilor. SOLUŢII PENTRU RISCURI Învăţarea bine structurată şi efectivă are loc doar atunci când o conexiune este făcută între cel care învaţă şi subiectul ce trebuie învăţat-acest principiu are de-a face cu motivaţia şi câştigarea atenţiei celui care învaţă. cu o puternică convingere a că vor să înveţe ceva nou şi folositor pentru ei. operând cu anumite simboluri şi semnificaţii culturale. dobândeşte o viziune pluralistă despre muncă şi viaţă. configurând mai profund. Conform cerinţelor comisiei europene până în 2010 educaţia continuă pentru adulţi trebuie să cuprindă cel puţin 12.adulţii sunt obişnuiţi să ia parte la procesul de învăţare. pentru a-i stimula e nevoie să le fie prezentate materiale stimulante adecvate. claritatea şi relevanţa sunt elementele principale. Adică nu o educaţie ce se face unor mase caracterizate prin absenţa totală a acesteia. mai puternic. Schimbările din sistemul de educaţie au efecte în toate componentele societăţii. Structuri şi materiale de învăţare sărace şi care ignoră baza şi cunoştinţele anterioare ale grupului care învaţă. a atitudinii. cu alte colectivităţi sociale.5% din persoanele în vârstă activă la nivelul Europei (de la 25 la 64 de ani). sistemul de educaţie şi celelalte calităţi ale factorului uman. de aceea educaţia continuă ar trebui să le ofere cât mai multă libertate. şi în nici o ţară membră a UE procentul lor nu trebuie să fie sub 10%.cât şi fizic. Adulţii sunt motivaţi înainte de a începe formarea. de capacitatea structurilor instituţionale de a valorifica eficient acest potenţial. In timp ce adulţii tind să fie focalizaţi pe probleme. • Educaţia şi învăţarea efective necesită oportunităţi structurate pentru a repeta practic într-un mediu suportiv unde încrederea şi feed-back-ul constructiv sunt la îndemâna celor care învaţă.De asemeni. de felul lor de a munci. un sprijin în distanţarea de atitudinile sale anterioare. Ei vin la programele de educaţie permanentă ştiind foarte bine ce au de făcut şi ce vor să înveţe. România trebuie să-şi reactiveze potenţialul creator de care dispune.ei vor vrea să ştie în ce fel noile achiziţii şi abilităţi îi vor ajuta. Studiile arată că indivizii preferă activităţi care presupun un nivel optim de provocare. să înveţe să-şi amelioreze prin forţe proprii condiţiile de viaţă. ci una care se naşte prin participarea maselor de indivizi.Este de asemenea foarte important ca adultul să fie angajat în sarcini cu o puternică necesitate în a a atinge un anumit scop. . in scopul asigurării retenţiei şi transferului. Motivaţia e folosită şi pentru a câştiga atenţia celor care învaţă. Experienţa altor moduri de relaţii sociale-umane va contribui în felul acesta la însuţirea valorilor noi din societate. de competenţa şi pregătirea oamenilor. Adultul.Programul de guvernare porneşte de la ideea că performanţele noastre vor fi determinate. dorinţa de afirmare şi spiritul de iniţiativă ale tineretului. Pentru a se putea înscrie în noul orizont al civilizaţiei post-industriale. fiind pârghia hotărâtoare pentru trecerea la un nou tip de societate. duc la frustrare şi la rezultate slabe • Oamenii trebuie să fie activi în procesul de învăţare. • Oamenii învaţă mai bine dacă le sunt prezentate materiale ce au la bază abilităţi şi cunoştinţe pe care le-au achiziţionat deja. profesională etc. prin experienţa sa cu alţi membri ai societăţii. Dacă conţinutul unui program este necunoscut pentru adulţi. să-şi proiecteze viitorul cu luciditate şi îndrăzneală. Educaţia este factorul strategic al dezvoltării de perspectivă şi ea priveşte modelarea mutidimensională şi anticipativă a factorului uman. forţa intelectuală şi resursele morale ale societăţii.

Alegeţi o singură variantă de răspuns care corespunde opiniei Dvs. VĂ MULŢUMIM! 1. participanţi la diferite seminarii.aceştia trebuie să ştie în ce punct se află şi dacă şi-au atins obiectivele. Vă rugăm să citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi variantele de răspuns propuse. Ulterior înscrieţi datele personale în spaşiul rezervat în partea de jos a paginii.? .există multe diferenţe individuale printre cei care învaţă.Firea umană cere ca toate simţurile să fie incluse într-un act de învătare. Obs. Subiecţii studiului vor fi adulţi. c) Factori perturbatori ai motivaţiei învăţării.în opoziţie cu cea bazată pe contact auditiv.Este mai bine să fie oferit un feedback frecvent pentru paşi mici decât pentru părţi mari de învăţare.Cum apreciaţi nevoia de învăţare la vîrsta Dvs.Cheia e să laşi persoanele care învaţă să îşi exerseze cunoştinţele şi să corectezi greşelile inainte de a apărea confuzii mai gravePentru adulţii care invata este foarte important să aibă sentimentul că învaţă ceva nou. Eşantionul va fi distribuit pe următoarele categorii demografice: GEN Femei Bărbaţi VÂRSTĂ STUDII Maximă -60 Superioare Minimă -18 Liceale SPECIALITATE Pedagogi Jurişti Ingineri Medici Alţii Instrumentul de lucru: Chestionarul privind motivaţia învăţării la vîrstele adulte conţine 5 întrebări. care interacţionează puternic cu diferite tipuri de predare. ne vor permite să oferim servicii educaţionale care ar satisface motivele de învăţare ale adulţilor din România. e) Motivele învăţării.Acestea se numesc strategii de invatare si cu cat sunt mai multe simturi implicate în învăţare cu atat aceasta este mai efectiva şi se adresează unui număr mai mare de persoane. d) Organizarea activităţilor de învăţare. Vă rugăm să răspundeţi la toate întrebările din chestionar fără excepţii.• Procesele efective de predare-invatare ar trebui să urmărească dezvoltarea mai multor simturi. • Feedback-ul este esenţial în învăţare pentru a fi siguri dacă scopurile şi obiectivele unei secvenţe de lucru au fost achiziţionate. b) Subidentitatea motivantă.Instrumentul nu este construcţie proprie. itemii sînt structuraţi pe următoarele dimensiuni: a) Nevoia de învăţare. Aprecierile dvs. organizate la Institutul Muncii de către diferiţi furnizori de educaţie pentru adulţi. şi încercuiţi litera din dreptul acesteia. adulţii preferă mai mult învăţarea bazată pe contact vizual şi tactil. constructiv şi să încurajeze astfel încât învăţatul să aibă puterea de a continua.Feedback-ul trebuie să fie corect. METODOLOGIE Modalitatea de intervievare a subiecţilor este aceea a chestionarului.Oricum. CHESTIONAR “Motivaţia învăţării la vîrstele adulte” Stimate respondent.

Stereotipurile 5. Lucru în bibliotecă c. N-o pot evalua e.: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 7. Oboseala b. iar disponibilitatea pentru învăţare presupune. Succesul învăţării depinde. 2. Indicaţi 2 factori care. Moderată c.: a.vă împiedică să învăţaţi: a.Indicaţi subidentitatea de care legaţi motivele învăţării la vîrsta Dvs. Subidentitate de soţ d. în mod esenţial. văz .a. . Caut singur să mă implic în activităţi educaţionale d. Intensitatea activităţii de muncă d. în opinia Dvs. Lenea e. Stresul schimbării c. Schimb de experienţă d. Subidentitare profesională c. de factori ca excitabilitate sau reacţie la stimuli. intensitatea învăţării. conştiinţa învăţării. la rândul ei. Ce formă de învăţare preferaţi? a. interes. Capacitatea de învăţare a adulţilor depinde de disponibilitatea pentru învăţare. interesarea. disponibilitatea pentru învăţare. Să existe prevederi normative care ar reglementa instruirea periodică c. Indicaţi un motiv din care învăţaţi la vîrsta Dvs. Am alt criteriu de apreciere (indicaţi care) 2.. La ce seminar participaţi acum? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 8. cunoscuţii 6.. mai întâi de toate.. Învăţarea la vârstele adulte este condiţionată. Înaltă b. Să fiu invitat la cursuri b. motivaţional. N-am nevoie să învăţ d. Lipsa deprinderii de învăţare h. Subidentitate de părinte b. Subidentitate social-cetăţenească 3. Cercetarea poate permite identificarea următoarelor caracteristici în ceea ce priveşte motivaţia învăţării la vârsta adultă: 1. Date demografice Sex a) feminin b)masculin Vîrsta_______ Studii________________________________Specialitatea _____________________________ . Televizorul 4. Ce metodă de organizare a activităţii de instruire preferaţi? a.) f. Schimbările psihofiziologice (memorie. Vârsta este un factor secundar pentru succesul la învăţare. Instruire prin cursuri b. Prefer să merg la cursuri cu prietenii.

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Deşi îşi identifică cu anumită dificultate motivele învăţării. CONCLUZII Pentru a construi o ţară care să meargă pentru fiecare ar trebui să existe o gamă largă de oportunităţi de învăţare.eu . Locurile de muncă necesită tot mai multe abilităţi şi multe aspecte ce ţin de aceste domenii se schimbă pe zi ce trece. A învăţa să ştii şi a învăţa să faci va trebui înlocuit cu a învăţa să fii orientat spre învăţare. Bucuresti.3. a etapelor şi a proceselor psiho-sociale de formare a motivelor activităţii umane. Memorandum privind învăţarea de-a lungul întregii vieţi.Dar. www. adulţii îşi apreciază drept înaltă nevoia de a învăţa. Oamenii se confruntă cu nevoia de a se autoinstrui pentru a fi siguri că deprinderile lor sunt relevante şi se potrivesc cu cerinţele tehnologiei curente şi cu schimbările sociale.Motorul acestor dinamisme îl reprezintă globalizarea comunicării şi a tehnologiilor de procesare a informaţiei. economiei şi în organizaţii cer o investiţie mai mare în educaţie.eu –strategii privind invatarea pe parcursul vietii-România 4. aceştia devin o disfuncţie în societate. societatea nu mai are nevoie de oameni programaţi sau robotizaţi. dar mai tarziu tindem să pierdem această capacitate. ORDONANŢA GUVERNULUI ROMÂNIEI NR. 2000 WEBOGRAFIE: 1. E nevoie de persoane care isi pot adapta activităţile la ceea ce se întâmplă în fiecare zi. pentru noi şi pentru celelalte. Consilierea carierei adulţilor. Implication of permanent education and training of personnel at the place of work.A European area of lifelong learning .129 DIN 31 AUGUST 200 PRIVIND FORMAREA PROFESIONALĂ A ADULŢILOR 3.aceasta este o orientare cu care ne naştem. 4. Înainte obiectivul educaţiei a fost de a produce oameni care ştiu foarte multe şi dacă e posibil să producă specialişti care să ştie foarte multe despre ceva particular. Motivaţia adulţilor pentru învăţare se formează pe parcursul întregii vieţi în virtutea legităţilor dezvoltării persoanei. Elaborat de Fundaţia Europeană pentru Formare (European Training Foundation -ETF). în condiţiile în care nu reuşesc să facă faţă la schimbările frecvente. legate indirect de activitatea de învăţare: creşterea şi perfecţionarea profesională. 2003 2. Totodată. adaptarea la schimbare.europa. inclusiv a activităţii de învăţare.cu atât vom fi capabili să facem alegeri corecte şi bazate pe informaţii achiziţionate. www.educat.ro 3. Costa Rica Implementarea strategiilor de educaţie permanentă în Europa: raport asupra progresului înregistrat în urma rezoluţiei Consiliului din 2002 privind educaţia permanentă. De fapt. astăzi.ro (Institutul National de Statistici. adulţii percep motivele legate nemijlocit de activitatea de învăţare: curiozitatea şi nevoia cunoaşterii.Statistici privind piaţa forţei de muncă) 2. Cunoaşterea înseamnă putere şi cu cât ştim mai multe.pentru că învăţarea e o experienţă ce are loc cu diferite intensităţi de la scăzut la foarte mare.insse.europa. În structura motivaţională a adulţilor predomină motivele externe. www. Emilio Obando. Nu există niciun dubiu cum că schimbările în structura industriei. Bruxelles. www. la solicitarea Comisiei Europene 4. SURSE BIBLIOGRAFICE 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful