Universitatea Tehnică din Moldova Facultatea Calculatoare Informatică şi Microelectronică Catedra Informatică şi Limbi Moderne Aplicate

Lucrarea de laborator Nr.5
la Modelarea Sistemelor

TEMA: Pendulul matematic

Efectuat de: Verificat de : Tutunaru Vlad

Chişinău 2004

Sarcina De elaborat modelul conceptual şi structural pentru funcţionarea unui pendul matematic Pendulul matematic Un proces de modelare matematica consta din urmatoarele etape mai importante: 1.unde m este masa punctului material. Interpretarea solutiei probleme matematice din punct de vedere al problemei de baza – este vorba de o cercetare interdisciplinara a carei complexitate tine de natura problemei de baza cit si te natura aparatului matematic ce se utilizeaza in aceasta cercetare. Studiul modelului matematic – reducind problema de baza la o problema de matematica se trece la studiul acestei probleme. P=mg. si α(t) unghiul firului fata de verticala. 3. Ecuatia diferentiala a miscarii este ml α″(t) = -mgsin α (t) Pendulul matematic – miscarea punctului material suspendat cu un fir inflexibil si inextensibil sau unit printr-o bara subtire de greutate neglijabila de un punct fix. Pendulul matematic se imparte in: 1. De regula aceasta etapa se realizeaza in interiorul matematicii. 2. 4. Formularea problemei de cercetat – se formuleaza problema in termenii disciplinii in care ea apare. l fiind lungimea firului.Aceasta etapa se realizeaza in interiorul acestei discipline matematice. Miscarea se desfasoara sub actiunea componentelor – mg sinα. Fie S(t) = lα(t). Pendulul matematic sferic . Forta p se descompune in 2 componente dintre care una este anulata de rezistenta firului. Pendulul matematic plan 2. Sa consideram problema oscilatiilor unui pendul. g acceleratia gravitationala. Construirea modelului matematic asociat problemei de cercetat – pornind de la problema data se realizeaza o cercetare interdisciplinara urmind gasirea unui model matematic cit mai fidel pentru aceasta problema.

Modelul conceptual Ecuatia legii miscarii pendulului matemati plan Integrala eliptica de speta I Oscilatii armonice Pendulul mathemati c plan Integrala energiei ml α″(t) = -mgsin α (t) Probleme oscilatiilor unui pendul P=mg Pendulul matematic Pendulul matemati c sferic Integrala eliptica S(t) = lα(t) .

float a1=10. maxfir=0.vari.h> void main() { int a=17.c=128.nmsist. j=random(100). for (k=0.k<j. tsist=0. tfir=0. tat=0.tstop=200000. nfir=0.tn. long i.ti[2000].h> #include <math. vari=rand()%100. clrscr().y.Modelul functional – structural Problema oscilatiilor unui pendul S(t) = lα(t) P=mg ml α″(t) = -mgsin α (t) l.ptn.x. twait=ts[0].in.j. t0=0.tma.n.k.0.nmfir.lungimea firului.busy.ta[2000].var.tbusy. α(t) – unghiul firului fata de verticala m. in=1/((a1+b1)/2). tn=0.t0.tsist. var=randx/c.pt0. int ts[2000]. randomize(). ts[0]=(b1-a1)*var+a1. cquery=0.b=17.tat.tt[2000]. tbusy=0. busy=0.twait.nfir.nquery. .b1=30. randx=vari/1.masa punctului material . ta[0]=ts[0]. float randx.h> #include <conio.nsist.tfir. nquery=-1.maxfir.c).cquery.h> #include <stdlib.k++) randx=fmod((a*randx+b). gacceleratia gravitationala Ecuatia diferentiala a miscarii Listingul programului #include <stdio.

randx=vari/1. j=random(100).c).k<j. if (cquery==0) { getch(). else { if (twait==0||cquery!=0) { if (cquery!=nquery-2) { cquery++. randx=vari/1. } else { vari=rand()%100. twait=ts[nquery-1]. j=random(100). vari=rand()%100.k<j. randx=vari/1. var=randx/c. for (k=0.k++) randx=fmod((a*randx+b).k++) randx=fmod((a*randx+b). tt[cquery]=1. busy=1.0.0. scanf("%d".7. nquery++. } } } if (twait!=0) { twait--. if (cquery<nquery-2) { nfir++. for (k=0. } } if (busy==0) .&n).i<=tstop. vari=rand()%100.0.i++) { if (tbusy!=0) tbusy--. } else { busy=0. ti[cquery]=(-1/y)*log(1-x*var). ts[nquery-1]=(b1-a1)*var+a1. j=random(100).k<j.c).} if (nfir!=0) nfir--. var=randx/c. tat+=(i-ta[cquery]). var=randx/c.printf("Numarul de cereri in sistem N-> "). ta[nquery-1]=ts[nquery-1]+i. tbusy=ti[cquery]+tt[cquery].c). for (i=0. for (k=0.k++) randx=fmod((a*randx+b).

if (nsist==n) tn++.ptn).4f\n". tsist+=nsist. ptn=(float)tn/tstop. } Rezultate: Concluzie: În lucrarea dată am efectuat calculul pendulului matematic. pt0=(float)t0/tstop. printf("Probabilitatea functionarii in gol a canalului de deservire= %6. printf("Numarul mediu de cereri in sistem= %7.4f\n".nmfir).4f\n". if (nfir>maxfir) maxfir=nfir. nmsist=(float)tsist/tstop.nmsist). printf("Lungimea maxima a firului de asteptare= %d\n". printf("Numarul mediu de cereri in sirul de asteptare= %7.nquery).i<nquery.tma). } else nsist=nfir+1. printf("Numarul de cereri deservite= %d\n".n. nmfir=(float)tfir/tstop. tfir+=nfir.maxfir). Am reprezentat modelul conceptual şi modelul structural pendulului matematic si problema oscilatiilor unui pendul . tma=(float)tat/nquery.4f\n". nsist=0. getch().4f\n".pt0).{ t0++. } for (i=cquery+1. printf("Timpul mediu de asteptare= %7. printf("Probabilitatea ca in sistem se afla %d cereri= %6.i++) tat+=(20000-ta[i]).

Modelul Conceptual Definiţia generală a Maşinii Turing MT cu benzi bidimensionale MT cu mişcarea arbitrară a capului de citirescriere Clasele de complexitate P şi NP Maşinile Turing Definiţia formală a Maşinii Turing MT cu un număr arbitrar de capuri de citire-scriere Varietăţi de Maşini Turing MT cu un alfabet finit arbitrar Descrierea Maşinii Turing MT cu reguli de tranziţie cu 5 argumente MT nondeterministe .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful