AHMIMEDE, Xr.

8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

1
ASUPRA UNEI ECUA II DIOFANTICE
pro]. un1v. dr. Ðor1n Andr1oo
Un1vers11o1eo ,Bobes-Bo1go1° d1n C1uJ-Nopooo
Problema VIII.7 din Nr. 10 (octombrie) 2000 al
revistei Arhimede - 2000 întreab dac exist nu-
mere naturale nenule x. y care satisIac ecua ia:
x
2
¹ xv ¹ v
2
÷ 49
2
(1)
Ecua ia (1) este de urm toarea Iorm :
x
2
¹ xv ¹ v
2
÷ z
2
(2)
unde z ÷ 49. iar ecua ia (2) se încadreaz într-o cla-
s mai general de ecua ii dioIantice. anume:
x
2
¹ axv ¹ v
2
÷ z
2
(3)
unde a ∈ Z este Iixat.
În prezenta not ne propunem s determin m
toate solu iile întregi ale ecua iei (3).
Teorem . Solu iile întregi ale ecua iei (3) sunt
date de:
x k(an
2
2mn) x k(m
2
n
2
)
v k(m
2
n
2
) v k(an
2
2mn) (4)
z k(amn m
2
n
2
) z k(amn m
2
n
2
)
unde k. m. n ∈ Z.
Demonstra ie. Cele dou tipuri de solu ii din
enun provin din Iaptul c ecua ia (3) este simetric
în necunoscutele x si v.
În primul rând se observ Iaptul c solu iile da-
te de (4) veriIic ecua ia (3) pentru orice numere
întregi k. m. n.
Reciproc. s ar t m c orice solu ie a ecua iei
dioIantice (3) este de Iorma (4). Pentru aceasta ob-
serv m c ecua ia (3) este echivalent cu:
x(x ¹ av) ÷ (z v)(z ¹ v) (5)
adic cu
m
n
av x
v z
v z
x
·
+
+
·

(6)
unde m. n ∈ Z. m ≠ 0. Din (6) ob inem sistemul omogen
¹
'
¹
· − − +
· − +
0 ) (
0
mz v am n nx
nz nv mx
(7)
care rezolvat în raport cu x. v conduce la solu iile
z
n m amn
n m
v z
n m amn
mn an
x
2 2
2 2
2 2
2
.
2
− −

·
− −

· . (8)
Alegem z k(amn m
2
n
2
) si ob inem Iorma
general (4) pentru solu iile ecua iei dioIantice (3).
Observa ie. În lucrarea |1] este men ionat
ecua ia dioIantic
x
2
¹ axv ¹ bv
2
÷ z
2
(3')
care este mai general decât (3). Solu iile întregi ale
ecua iei (3') sunt date de:
x k(m
2
bn
2
)
v k(an
2
2mn) (4')
z k(amn m
2
bn
2
)
unde k. m. n ∈ Z.
Corolar. Solu iile naturale nenule ale ecua iei
(3) se exprim sub Iorma:
x k(2mn ¹ an
2
) x k(m
2
n
2
)
v k(m
2
n
2
) v k(2mn ¹ an
2
) (9)
z k|m
2
¹ amn ¹ n
2
| z k|m
2
¹ amn ¹ n
2
|
unde k. m. n ∈ N
*
. 2m ¹ an > 0. m > n.
Demonstra ie. În (4) înlocuim m cu m si ob i-
nem expresia (9) pentru solu iile naturale ale ecua-
iei (3).
Cazuri particulare remarcabile. Pentru valori
particulare ale lui a ∈ Z ob inem ecua ii dioIantice
importante.
Cazul a ÷ 0. Ecua ia (3) devine
x
2
¹ v
2
÷ z
2
(10)
care este cunoscut sub numele de ecua ia pitago-
ric si este intensiv studiat în |3. pag. 38-55].
inând seama de (9) rezult c Iorma general
a solu iilor în numere naturale nenule ale ecua iei
pitagorice este dat de
x 2kmn x k(m
2
n
2
)
v k(m
2
n
2
) v 2kmn (11)
z k(n
2
¹ m
2
) z k(n
2
¹ m
2
)
unde k. m. n ∈ N
*
cu m > n.
Solu iile de Iorma (11) reprezint toate triplete-
le (x. v. z) de numere naturale care sunt lungimile
laturilor unui triunghi dreptunghic (cu ipotenuza de
lungime z). Acestea se numesc numere pitagorice.
Cazul a ÷ 1. Ecua ia (3) se reduce în acest caz
la ecua ia (2) considerat ini ial. Aceasta apare într-
o Iormulare diIerit în |2. pag. 450]. Solu iile natu-
rale nenule ale acesteia sunt. conIorm lui (9). date
de
x k(2mn ¹ n
2
) x k(m
2
n
2
)
v k(m
2
n
2
) v k(2mn ¹ n
2
) (12)
z k(m
2
¹ mn ¹ n
2
) z k(m
2
¹ mn ¹ n
2
)
unde k. m. n ∈ N
*
cu m > n.

AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

2
Solu iile (12) reprezint toate tripletele de nu-
mere naturale (x. v. z) care pot Ii lungimile laturilor
unui triunghi având unghiul opus laturii de lungime
z de m sur egal cu 120°.







Cazul a ÷ 1. Ecua ia (3) devine
x
2
xv ¹ v
2
÷ z
2
(13)
care are solu iile naturale nenule date de
x k(2mn n
2
) x k(m
2
n
2
)
v k(m
2
n
2
) v k(2mn n
2
) (14)
z k(m
2
mn ¹ n
2
) z k(m
2
mn ¹ n
2
)
unde k. m. n ∈ N
*
cu m > n.
Numerele x. v. z deIinite de (14) exprim toate
tripletele (x. v. z) care pot Ii lungimile laturilor unui
triunghi care are unghiul opus laturii de lungime z
de m sur egal cu 60°.








Ecua ia dioIantic (13) Iace obiectul Problemei
50. pag. 450 din |2].

Aplica ia 1. S se determine toate numerele
naturale nenule care satisIac ecua ia (1).
Solu ie. Folosind Iorma general a solu iilor
naturale nenule dat în (12). problema se reduce la
a g si numerele k. m. n ∈ N
*
. m > n cu proprietatea
k(m
2
¹ mn ¹ n
2
) ÷ 49. (15)
În urm torul tabel sunt date valorile ≤ 49 ale expre-
siei E(m. n) ÷ m
2
¹ mn ¹ n
2
. unde m > n.

m n m
2
¹ mn ¹ n
2

2 1 7
3 1 13
4 1 21
5 1 31
6 1 43
3 2 19
4 2 28
5 2 39
4 3 37
5 3 49
Pentru k ÷ 1 se vede din tabel c rela ia
m
2
¹ mn ¹ n
2
÷ 49 are loc dac si numai dac m ÷ 5.
n ÷ 3. În acest caz se ob in solu iile (x. v) ÷ (39. 16).
(16. 39). Pentru k ÷ 7 se observ c m
2
¹ mn ¹ n
2
÷
÷ 7 dac si numai dac m ÷ 2. n ÷ 1. ceea ce ne
conduce la solu iile (x. v) ÷ (35. 21). (21. 35).
În concluzie. perechile (x. v) de numere natura-
le nenule care satisIac ecua ia (1) sunt
(35. 21). (21. 35). (39. 16). (16. 39).

Aplica ia 2. Se consider Iunc ia
f : N
*
× N
*
→ N
*
dat prin f (x. v) ÷ x
2
¹ xv ¹ v
2
. S
se arate c 36
2
∉ Im f.
Solu ie. Dac am avea 36
2
∈ f. atunci din (12)
rezult c exist k. m. n ∈ N
*
astIel încât k(m
2
¹
¹ mn ¹ n
2
) ÷ 36. Se observ c 6 (dac avem k ÷ 6)
si 36 (pentru k ÷ 1) sunt numere care nu apar în ul-
tima coloan de la Aplica ia 1. ceea ce conduce la
concluzia dorit .

Aplica ia 3. Spunem c num rul natural z sa-
tisIace proprietatea (P) dac se scrie sub Iorma
z x
2
¹ xv ¹ v
2
. unde x. v ∈ N
*
. S se demonstreze
c :
1) dac z satisIace (P). atunci si z
2
are aceeasi
proprietate;
2) dac z
2
satisIace (P) cu (x. v) ÷ 1. atunci si z
satisIace (P).
Solu ie. 1) Deoarece z m
2
¹ mn ¹ n
2
putem
scrie z
2
÷ α
2
¹ αβ ¹ β
2
. unde α ÷ 2mn ¹ n
2
. β ÷
÷ m
2
n
2
. în situa ia m > n.
2) Dac avem z
2
x
2
¹ xv ¹ v
2
. inând seama
de (12) rezult c x ÷ k(2mn ¹ n
2
). v k(m
2
n
2
).
z k(m
2
¹ mn ¹ n
2
). unde k. m. n ∈ N
*
cu m > n.
Cum (x. v) ÷ 1. ob inem c în mod necesar k ÷ 1.
deci z m
2
¹ mn ¹ n
2
.

Bibliografie

|1]. Claudian. V.. Analiz aiofantic . G.M. 1(1970).
1-9.
|2]. Cosni . C.. Turtoiu. F.. Culegere ae probleme
ae analiz matematic . Editura Tehnic . Bucu-
resti. 1962.
|3]. Sierpinski. W.. Elementarv theorv of numbers.
Warszawa. 1964.




x
v
z
120°
x
v
z
60°
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

3
RE ELE DE DRUMURI
dr. Sor1n R du1esou
dr. Mor1us R du1esou
Una dintre problemele mai serioase ce a provo-
cat geniul marelui matematician Leonard Euler a
Iost problema podurilor din orasul prusian
Königsberg. azi cunoscut ca orasul rusesc
Kaliningrad. Acesta este în l at pe malurile râului
Pregel si const din patru regiuni separate. legate de
sapte poduri. ca în Iigura de mai ios.








Figura 1

Câ iva dintre cei mai curiosi locuitori ai orasu-
lui Königsberg se întrebau dac este posibil s se
g seasc un itinerar de c l torie peste toate cele
sapte poduri I r a Ii nevoie s traverseze nici un
pod de dou ori. Cet enii orasului au încercat diIe-
rite trasee. dar Iiecare încercare a
esuat.
Chiar Euler a esuat în g sirea
unui itinerar satisI c tor dup mai
multe încerc ri. dar el a reusit în cele
din urm s demonstreze de ce este
imposibil un astIel de traseu. Euler a
început rezolvarea problemei cu o
schi a orasului si a reusit o reprezentare simpliIi-
cat în care regiunile de uscat erau reduse la puncte.
iar podurile erau înlocuite cu linii. ca în Iigura 2.
Euler a sus inut în continuare c pentru un iti-
nerar reusit (adic pentru a traversa toate podurile o
singur dat ) un punct ar trebui legat de un num r
par de linii. deoarece. în cursul unei c l torii în care
c l torul traverseaz o por iune de uscat. el trebuie
s intre pe un pod si s ias pe altul. Exist doar
dou excep ii de la aceast regul . atunci când c l -
torul ori îsi începe. ori îsi încheie drumul. La înce-
putul parcursului el are nevoie de un singur pod
pentru a iesi dintr-o regiune. iar la sIârsitul drumu-
lui el are nevoie de un singur pod pentru a aiunge
într-o alt regiune.
Dac drumul începe si se sIârseste în puncte
diIerite. atunci acestor dou por iuni de uscat li se
permite s aib un num r impar de poduri. Dar dac
itinerarul începe si se termin în acelasi punct.
atunci acest punct. ca si toate celelalte. trebuie s
aib un num r par de poduri.
Deci. în general. Euler a tras concluzia c pen-
tru orice re ea de poduri. un itinerar complet traver-
sând Iiecare pod o singur dat nu este posibil decât
dac toate por iunile de uscat au un num r par de
poduri sau exact dou por iuni de uscat au un nu-
m r impar de poduri.
În cazul prezentat mai sus. în orasul
Königsberg exist în total patru regiuni si toate sunt
legate cu un num r impar de poduri (trei puncte au
trei poduri. iar unul are cinci poduri). Euler a putut
astIel s explice de ce era imposibil s Iie traversat
Iiecare pod din Königsberg o dat si numai o dat si
în plus a stabilit o regul care ar putea Ii aplicat în
general pentru orice re ea de drumuri.
O alt Iormul stabilit de Euler reIeritor la re-
elele de drumuri este
J L ¹ R ÷ 1.
unde J este num rul vârIurilor re elei. L este num -
rul liniilor din re ea si R este num rul regiunilor din
re ea.
În cazul Iigurii 2 avem J ÷ 4. L ÷ 7. R ÷ 4 si
prin urmare J L ¹ R ÷ 4 7 ¹ 4 ÷ 1.
Urm toarele dou probleme cer g sirea. dac
este posibil. a unui itinerar care s parcurg o singu-
r dat toate liniile re elei din Iigura 3 si Iigura 4.










A
B
C
D
(5)
A
B (3)
C (3)
(3)
D
Figura 2
A (2)
(4)
B
E (3)
F (3)
(4)
C
Figura 3
D
A (2)
G
(5)
C (5)
Figura 4
(2)
D
H
(5)
I (2)
(2)
F
(5) B
E (4)
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

4
Evident. în cazul Iigurii 3. acest lucru este po-
sibil numai dac itinerarul începe din E si se termi-
n în F sau viceversa.
În cazul Iigurii 4. acest lucru este imposibil de-
oarece num rul de vârIuri din care pleac un num r
impar de linii este patru. diIerit de 0 sau 2.









În sIârsit. în Iigura 5 avem 6 regiuni A. B. C. D.
E. F unite prin intermediul a 16 poduri. Se cere s
se determine un itinerar. dac exist . care s par-
curg toate aceste poduri o singur dat . Acest lu-
cru este imposibil cum se poate constata din teore-
ma lui Euler si din Iigura 6.









ASUPRA UNEI PROBLEME
pro]. 3ro1on Predo,
I1oeu1 1eore11o ,A1e×ondru V1oÞu °, Buoures11
În culegerea .Probleme alese pentru copii
alesi'. autor Armand Martinov. apare urm toarea
problem :
.S se arate c pentru orice numere reale strict
pozitive a. b. c avem inegalitatea:

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a
c
c
b
b
a
c
c
b
b
a
a
1 1 1 1 1 1
'.
În cele ce urmeaz voi da trei solu ii diIerite de
cea existent în lucrarea citat cât si o generalizare
a ei.
Solu ie 1: ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
c
c
b
b
a
a
1 1 1

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥
a
c
c
b
b
a
1 1 1

⇔ − + + + + + + +
abc ab
c
ac
b
bc
a
a
bc
b
ac
c
ab
abc
1

0
1 1 1 1
≥ − − − − − − − −
abc c b a
c b a abc ⇔
⇔ +

,
`

.
|
− − − + +
bc ac ab c b a
abc
1 1 1 1 1 1
2 2 2

¹
abc
1
(a
2
¹ b
2
¹ c
2
ab ac bc) ≥ 0 ⇔
⇔ +
]
]
]
]

,
`

.
|
− +

,
`

.
|
− +

,
`

.
|

2 2 2
1 1 1 1 1 1
2 c b c a b a
abc

¹
abc 2
1
|(a b)
2
¹ (a c)
2
¹ (b c)
2
] ≥ 0
rela ie evident adev rat . În plus. egalitatea are loc
pentru a b c.
Observa ie. Continuând ob inem:
2 2 2
2 c b a
abc
|c
2
(a b)
2
¹ b
2
(a c)
2
¹ a
2
(b c)
2
] ¹
¹
abc 2
1
|(a b)
2
¹ (a c)
2
¹ (b c)
2
] ≥ 0 ⇔

abc 2
1
|(c
2
¹ 1)(a b)
2
¹ (b
2
¹ 1)(a c)
2
¹
¹ (a
2
¹ 1)(b c)
2
] ≥ 0
Inegalitatea are loc în cadrul mai general abc > 0.

Solu ie 2.
Lem .

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a
b
b
a
b
b
a
a
1 1 1 1
.
(∀) a. b ∈ R
*
+
.
Demonstra ie (lem ).
− + + + ·

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ −

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
ab a
b
b
a
ab
a
b
b
a
b
b
a
a
1 1 1 1 1

ab 1 1
a
b
b
a
ab
+ ·
1
2 ÷
ab
b ab a
2 2
2 + −
÷

ab
b a
2
) ( −
≥ 0 q.e.d.

Figura 5
A B
C
D E
Figura 6
A (4)
B (5)
D (5) E (5)
C (4)
F (9)
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

5
Folosind lema avem:

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a
b
b
a
b
b
a
a
1 1 1 1

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a
c
c
a
c
c
a
a
1 1 1 1

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
b
c
c
b
c
c
b
b
1 1 1 1

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a
c
c
b
b
a
c
c
b
b
a
a
1 1 1 1 1 1
2 2 2



,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
c
a
b
c
a
b
1 1 1
. Dar

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
c
a
b
c
a
b
1 1 1
÷
÷ ·
+ + +
·
+

+

+
abc
ac bc ab
c
ac
b
bc
a
ab ) 1 )( 1 )( 1 ( 1 1 1

÷ ·
+

+

+
c
ac
b
bc
a
ab 1 1 1

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a
c
c
b
b
a
1 1 1


2 2 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a
c
c
b
b
a
c
c
b
b
a
a


,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a
c
c
b
b
a
c
c
b
b
a
a
1 1 1 1 1 1
q.e.d.
Aceast solu ie mi-a Iost sugerat de domnul
proIesor Viorel Zlate.
Generalizare. S se arate c
∏ ∏
· σ ·

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+
n
i i
i
n
i i
i
a
a
a
a
1 ) ( 1
1 1

pentru orice a
i
∈ R
*
+
. i ÷ n . 1 si (∀) σ ∈ S
n
.
Observa ie. Aceast generalizare apare sub o
anumit Iorm în culegerea de probleme pentru li-
ceu. autori C. Ni . C. N st sescu si colaboratorii.
la pagina 144. problema 18.
Demonstra ie: Din lem avem:

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
σ
σ σ
σ
i
i
i
i
i
i
i
i
a
a
a
a
a
a
a
a
1 1 1 1
) (
) ( ) (
) (

pentru orice i ÷ n . 1 . Facem produsul dup i

si avem:

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

· σ
σ
n
i i
i
i
i
a
a
a
a
1 ) (
) (
1 1


·
σ
σ

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥
n
i i
i
i
i
a
a
a
a
1
) (
) (
1 1
. (1)
Dar
∏ ∏
· · σ
σ

,
`

.
|
+ ·

,
`

.
|
+
n
i i
i
n
i i
i
a
a
a
a
1 1 ) (
) (
1 1
(2)
Deoarece dac i parcurge mul imea {1. 2. .. n¦ o
va parcurge si σ(i) si
·
+
·

,
`

.
|
+
∏ ∏
·
σ
·
σ
n
i i
i i
n
i i
i
a
a a
a
a
1
) (
1
) (
) 1 (
1

·
+
·
+
·




·
σ
·
σ
·
·
σ
n
i
i
n
i
i i
n
i
i
n
i
i i
a
a a
a
a a
1
) (
1
) (
1
1
) (
) 1 ( ) 1 (

∏ ∏
· σ · σ
σ

,
`

.
|
+ ·
+
·
n
i i
i
n
i i
i i
a
a
a
a a
1 ) ( 1 ) (
) (
1
1
(3)
din acelasi motiv. Din (1). (2) si (3) rezult
2
1 ) (
2
1
1 1
]
]
]
]

,
`

.
|
+ ≥
]
]
]

,
`

.
|
+
∏ ∏
· σ ·
n
i i
i
n
i i
i
a
a
a
a ⇒

∏ ∏
· σ ·

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+
n
i i
i
n
i i
i
a
a
a
a
1 ) ( 1
1 1
q.e.d.
Solu ie 3 (pe cazul particular):

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a
c
c
b
b
a
c
c
b
b
a
a
1 1 1 1 1 1

⇔ (a
2
¹ 1)(b
2
¹ 1)(c
2
¹ 1) ≥ (ab ¹ 1)(bc ¹ 1)(ac ¹ 1) (*)
Not m z
1
÷ 1 ia. z
2
÷ 1 ib. z
3
÷ 1 ic ⇒ Not m
z
1
÷ 1 ia. z
2
÷ 1 ib. z
3
÷ 1 ic ⇒
⇒ |z
1
|
2
÷ 1 ¹ a
2
; |z
2
|
2
÷ 1 ¹ b
2
; |z
3
|
2
÷ 1 ¹ c
2
si
2 1
z z ÷ (1 ia)(1 ¹ ib) ÷ 1 ¹ ab ¹ i(b a) analog
3 2
z z ÷ (1 ib)(1 ¹ ic) ÷ 1 ¹ bc ¹ i(c b)
1 3
z z ÷ (1 ic)(1 ¹ ia) ÷ 1 ¹ ac ¹ i(a c)
Deci (*) ⇔ |z
1
|
2
⋅ |z
2
|
2
⋅ |z
3
|
2

≥ Re(
2 1
z z ) ⋅ Re(
3 2
z z ) ⋅ Re(
1 3
z z )
Lem . Dac u u
1
¹ iu
2
si v v
1
¹ iv
2

⇒ Re uv ≥ Re u ⋅ Re v dac Im u ⋅ Im v ≤ 0.
Demonstra ie. u ⋅ v u
1
v
1
u
2
v
2
¹ i(u
1
v
2
¹ v
1
u
2
)
Re (uv) ÷ u
1
v
1
u
2
v
2
; Re u ⋅ Re v ÷ u
1
v
1
si
Im u ⋅ Im v ÷ u
2
v
2
q.e.d.
Din lem ⇒ Re(
2 1
z z ) ⋅ Re(
3 2
z z ) ⋅ Re(
1 3
z z ) ≤
≤ Re(
3 2 2 1
z z z z ) ⋅ Re(
1 3
z z ) ÷ Re(
3
2
2 1
' ' z z z ) ⋅ Re(
1 3
z z ) ÷
÷ |z
2
|
2
Re(
3 1
z z ) ⋅ Re(
1 3
z z ) ≤ |z
2
|
2
Re(
1 3 3 1
z z z z ) ÷
÷ |z
1
|
2
|z
2
|
2
|z
3
|
2
dac Im(
2 1
z z ) ⋅ Im(
3 2
z z ) ≤ 0 si
Im(
3 1
z z ) ⋅ Im(
1 3
z z ) ≤ 0. Dar Im(
2 1
z z ) ⋅ Im(
3 2
z z ) ÷
÷ (b a)(c b) si Im(
3 1
z z ) ⋅ Im(
1 3
z z ) ÷ (c a)(a c) ÷
÷ (c a)
2
≤ 0. Putem presupune I r a restrânge
generalitatea c a ≤ c ≤ b ⇒ (b a)(c b) ≤ 0 q.e.d.
Observa ie. Aceast solu ie merge si pentru
cazul general. Încerca i singuri aceast rezolvare.
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

6
TRIUNGHIURI PITAGOREICE
pro]. N1oo1oe Popoou,
I1oeu1 ,A1. 1. Cuzo°, S1oboz1o
.Mundum regunt numeri~ (Numerele guver-
neaz lumea) era scris pe Irontispiciul scolii creat
si condus de Pitagora (matematician. 569-500 î.
Ch.). Discipolii lui Pitagora credeau c totul se re-
duce la numere (numere naturale sau ra ionale).
Credin a lor a început s se clatine si apoi s se pr -
buseasc atunci când s-a constatat c exist m suri
geometrice care nu se pot exprima prin numere ra-
ionale (lungimea diagonalei unui p trat. respectiv
pentagon regulat cu latura de lungime num r ra io-
nal nu se poate exprima ca raport de dou numere
naturale).
Este de remarcat c totusi în scoala lui Pitagora
s-a demonstrat c 2 si 5 nu sunt numere ra io-
nale. Iolosind pentru prima oar în mod explicit
conceptul de inIinit.
Orice persoan care a absolvit cel pu in 8 clase.
când aude de numele lui Pitagora se gândeste ime-
diat la triunghiul dreptunghic si la teorema reIeri-
toare la acest triunghi. teorem cunoscut sub nu-
mele de teorema lui Pitagora. chiar dac teorema
era cunoscut cu mult înaintea lui Pitagora de babi-
lonieni si vechii greci. Teorema lui Pitagora. îm-
preun cu generaliz rile sale. este teorema cu cea
mai mare aplicabilitate în geometria euclidian si
este teorema cu cele mai multe demonstra ii (circa
2000).
Pentru c Tot ce se cunoaste are num r. c ci
f r num r nu este posibil s cuprinzi ceva cu gan-
aul sau s recunosti (Philolaos. discipol al lui Pita-
gora). în scoala lui Pitagora s-a pus problema de-
termin rii tuturor triunghiurilor dreptunghice cu
lungimile laturilor numere naturale (numite triun-
ghiuri pitagoreice). Rezolvarea acestei probleme se
reduce la rezolvarea în numere naturale a ecua iei:
x
2
¹ v
2
÷ z
2
(1)
(Numerele care veriIic ecua ia (1) se numesc nu-
mere pitagoreice).
Vechii egipteni cunosteau triunghiuri dreptun-
ghice ale c ror laturi erau (3. 4. 5). (5. 12. 13). (7.
24. 25). (9. 40. 41). (11. 60. 61). precum si triun-
ghiurile dreptunghice asemenea cu cele de mai îna-
inte.
În scoala lui Pitagora s-au g sit pentru ecua ia
(1) solu ii cu x. v. z numere naturale prime între ele:
{x. v¦ ÷ {2p ¹ 1. 2p(p ¹ 1)¦. z ÷ 2p(p ¹ 1) ¹ 1. unde
p este un num r natural nenul.
În scoala lui Platon (IilozoI. 429-347 î. Ch.)
s-au determinat toate solu iile ecua iei (1):
{x. v¦ ÷ {2lmn. l(m
2
n
2
)¦. z ÷ l(m
2
¹ n
2
).
unde l. m. n sunt numere naturale nenule. m > n. m
si n prime între ele si de paritate diIerit .
În timp s-au demonstrat multe propriet i ale tri-
unghiurilor pitagoreice. Enun m câteva dintre ele:
A) Pentru orice triunghi pitagoreic. raza cercu-
lui înscris si razele cercurilor exînscrise au lungimi-
le exprimate prin numere naturale.
B) Exist o inIinitate de triunghiuri pitagoreice
care veriIic una din condi iile urm toare:
1) diIeren a dintre lungimile catetelor este
egal cu 1;
2) diIeren a dintre lungimea ipotenuzei si a
unei catete este egal cu 1;
3) perimetrul este exprimat printr-un num r
natural;
4) toate în l imile sunt exprimate prin nume-
re naturale;
5) raza cercului circumscris are lungimea
exprimat printr-un num r natural;
6) cel pu in o bisectoare are lungimea ex-
primat printr-un num r natural;
7) cel pu in o median are lungimea expri-
mat printr-un num r natural.
C) Nu exist un triunghi pitagoreic care s veri-
Iice una din propriet ile urm toare:
1) catetele sale sunt ipotenuza si o catet ale
altui triunghi pitagoreic;
2) catetele sunt exprimate prin p trate de
numere naturale;
3) toate medianele sunt exprimate prin nu-
mere naturale;
4) toate bisectoarele sunt exprimate prin
numere naturale.
D) Pentru orice num r natural nenul n exist
cel pu in n triunghiuri pitagoreice care au aceeasi
arie si pentru orice num r natural p. p > 2. exist cel

AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

7
pu in un triunghi pitagoreic cu lungimea unei laturi
egal cu p.
E) Exist doar dou triunghiuri pitagoreice care
au aria si perimetrul numeric egale.
Propunem cititorilor revistei Arhimeae s de-
termine num rul triunghiurilor pitagoreice care au
m sura lui x egal cu 2001. unde x este unul din
urm toarele elemente ale triunghiului:
1) o catet ; 2) ipotenuza; 3) aria; 4) semiperi-
metrul; 5) în l imea corespunz toare unghiului
drept; 6) mediana corespunz toare unghiului drept
(raza cercului circumscris); 7) mediana corespunz -
toare unui unghi ascu it; 8) bisectoarea unghiului
drept; 9) bisectoarea unui unghi ascu it; 10) raza
cercului înscris; 11) raza cercului exînscris cores-
punz toare ipotenuzei; 12) raza cercului exînscris
corespunz toare unei catete.
R spunsuri: 1) 13; 2) 1; 3) 0; 4) 1; 5) 0; 6) 1;
7) 0; 8) 0; 9) 0; 10) 27; 11) 1; 12) 25.
Rezolv ri: Fie triunghiul ABC cu m(A) ÷ 90°.
BC a. AC b. AB c. a. b. c ∈ N
*
si b
2
¹ c
2
÷ a
2
.
Avem a l(m
2
¹ n
2
). {b. c¦ ÷ {2lmn. l(m
2
n
2
)¦.
unde l. m. n ∈ N
*
. m > n. (m. n) ÷ 1. m si n de pari-
tate diIerit . Se observ c 2lmn ∈ 4N
*
. m > n ≥ 1 si
atunci m ≥ 2 si deci m
2
n
2
÷ (m n)(m ¹ n) ≥ 3 si
m
2
¹ n
2
≥ 5.
1) Fie b ÷ 2001. Cum 2lmn ∈ 2N
*
. atunci b
l(m
2
n
2
) ÷ 2001. adic l(m n)(m ¹ n) ÷ 2001 (2)
Demonstr m în continuare c oricare dou solu ii
diIerite ale ecua iei (2) determin triunghiuri pita-
goreice diIerite.
Fie (l
1
. m
1
. n
1
). (l
2
. m
2
. n
2
) dou solu ii cu l
1
≠ l
2

sau m
1
≠ m
2
sau n
1
≠ n
2
si a
1
. b
1
. c
1
respectiv a
2
. b
2
.
c
2
laturile celor dou triunghiuri pitagoreice deter-
minate de cele dou solu ii. Cum b
1
÷ b
2
÷ 2001.
vom demonstra c c
1
≠ c
2
. Cum l
1
(
2
1
2
1
n m − ) ÷
÷ ) (
2
2
2
2 2
n m l − ÷ 2001. avem
2
1
2
1
2
2
2
2
2
1
n m
n m
l
l


· . Avem
c
1
÷ c
2
⇔ 2l
1
m
1
n
1
÷ 2l
2
m
2
n
2
⇔ ·


2
1
2
1
2
2
2
2
n m
n m
1 1
2 2
n m
n m

⇔ 0
2
2
1 2 2 2
2
1
2
2 1 1 1
2
2 1
· + − − n n m n m m n n m n m m ⇔
⇔ (m
1
m
2
¹ n
1
n
2
)(m
2
n
1
m
1
n
2
) ÷ 0 ⇔
⇔ m
2
n
1
÷ m
1
n
2

1
2
1
2
n
n
m
m
· . Presupunând prin ab-
surd c c
1
÷ c
2
. atunci
1
2
1
2
n
n
m
m
· ÷ k ∈ N
*
\ {1¦ (dac
k ÷ 1 se ob ine m
1
÷ m
2
. n
1
÷ n
2
si imediat l
1
÷ l
2
).
Deci m
2
÷ km
1
. n
2
÷ kn
1
si înlocuind în ecua ia (2)
ob inem ) (
2
1
2
1 2
2
n m l k − ÷ 2001. adic k
2
| 2001. con-
tradic ie cu 2001 liber de p trate. Deci pentru dou
solu ii diIerite ale ecua iei (2) se ob in dou triun-
ghiuri pitagoreice diIerite.
Determin m în continuare num rul solu iilor
ecua iei l(m n)(m ¹ n) ÷ 2001. Avem l | 2001 si
m n · m ¹ n. Pentru l ÷ 1 ob inem (m n)(m ¹ n) ÷
÷ 2001 si imediat (m n. m ¹ n) ∈ {)1. 2001). (3.
667). (23. 87). (29. 69)¦. Se ob in 4 solu ii (l. m. n) ÷
÷ {(1. 1001. 1000). (1. 635. 632). (1. 55. 22). (1. 49.
20)¦. Analog pentru l ÷ 3 ecua ia (m n)(m ¹ n) ÷
÷ 667 are dou solu ii; pentru l ÷ 23 ecua ia
(m n)(m ¹ n) ÷ 87 are dou solu ii; pentru l ÷ 29
ecua ia (m n)(m ¹ n) ÷ 69 are dou solu ii; pentru
l ÷ 3 ⋅ 23 ecua ia m
2
n
2
÷ 39 are o solu ie; pentru
l ÷ 3 ⋅ 29 ecua ia m
2
n
2
÷ 23 are o solu ie si pentru
l ÷ 23 ⋅ 29 ecua ia m
2
n
2
÷ 3 are o solu ie. Deci
ecua ia (2) are 13 solu ii si deci exist 13 triunghi-
uri pitagoreice care au o catet de lungime numeric
egal cu 2001.

2) Fie a ÷ 2001. deci avem b
2
¹ c
2
÷ 2001
2
.
Cum b
2
(mod 3) ∈ {0. 1¦. c
2
(mod 3) ∈ {0. 1¦. atunci
(b
2
¹ c
2
) (mod 3) ∈ {0. 1. 2¦. Dar 2001
2
(mod 3) ÷ 0.
deci (b
2
¹ c
2
) (mod 3) ÷ 0 si atunci b
2
(mod 3) ÷ c
2

(mod 3) ÷ 0.
Fie b 3x. c 3v. x. v ∈ N
*
. Atunci avem x
2
¹
¹ v
2
÷ 667
2
si atunci {x. v¦ ÷ {2lmn. l(m
2
n
2
)¦.
667 ÷ l(m
2
¹ n
2
). Cum m si n sunt de paritate diIeri-
t si (2p ¹ 1)
2
(mod 4) ÷ 1 avem (m
2
¹ n
2
) (mod 4) ÷
÷ 1 si imediat l(m
2
¹ n
2
) (mod 4) ÷ l (mod 4). Dar
667 (mod 4) ÷ 3 si atunci l (mod 4) ÷ 3. Cum
l | 667. 667 ÷ 23 ⋅ 29 si l (mod 4) ÷ 3 avem l ∈ {23.
667¦. Pentru l ÷ 667 ob inem imediat m
2
¹ n
2
÷ 1.
imposibil. deci l ÷ 23. Atunci ob inem m
2
¹ n
2
÷ 29
cu singura solu ie (m. n) ÷ (5. 2) (m > n). Imediat
{x. v¦ ÷ {23 ⋅ 20. 23 ⋅ 21¦ si atunci {b. c¦ ÷ {3 ⋅ 20 ⋅
⋅ 23. 3 ⋅ 21 ⋅ 23¦. Deci exist un singur triunghi pi-
tagoreic cu ipotenuza de lungime 2001 (schimbând
b si c între ele se ob ine de Iapt acelasi triunghi).

3) Fie S ÷ 2001. dar
2
) ( 2
2
2 2
n m lmnl bc
S

· · ÷
÷ l
2
mn(m
2
n
2
) ∈ 2N
*
si evident S ≠ 2001. Deci nu
exist triunghi pitagoreic cu aria egal cu 2001.

4) Fie p ÷ 2001. Avem ·
+ +
·
2
c b a
p
÷
2
) 2 (
2 2 2 2
n m n m mn l + + − +
÷ lm(m ¹ n) ÷ 2001.
Cum m · m ¹ n si m ¹ n · 2m (n · m). singura so-
lu ie a ecua iei lm(m ¹ n) ÷ 2001 este (l. m. m ¹
¹ n) ÷ (3. 23. 29). adic (l. m. n) ÷ (3. 23. 6) si prin
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

8
urmare exist un singur triunghi pitagoreic cu semi-
perimetrul egal cu 2001.

5) Fie h
a
÷ 2001. Avem h
a
÷
2 2
2 2 2
) ( 2
n m
n m mnl
+

÷
÷ 2001. adic 2mnl
2
(m
2
n
2
) ÷ 2001(m
2
¹ n
2
). ega-
litate imposibil pentru c 2001((m
2
¹ n
2
) este nu-
m r impar. Deci nu exist triunghi pitagoreic cu h
a

÷ 2001.

6) Fie m
a
÷ R ÷
2
a
÷ 2001. adic a ÷ 2 ⋅ 2001.
Avem (b
2
¹ c
2
) ÷ (2 ⋅ 2001)
2
÷ 4 ⋅ (2001)
2
. Demon-
str m c 2 | b si 2 | c. Dac b si c sunt impare. atunci
b
2
(mod 4) ÷ 1. c
2
(mod 4) ÷ 1 si deci (b
2
¹ c
2
) (mod
4) ÷ 2 ≠ 0 ÷ 4 ⋅ (2001)
2
(mod 4). Evident b si c de
paritate diIerit nu veriIic . Atunci b si c sunt pare.
Fie b b
1
. c c
1
. b
1
. c
1
∈ N
*
si atunci ob inem
2
1
2
1
c b + ÷ 2001
2
. Analog ca la 2) ob inem o singur
solu ie.

7) Fie m
b
÷ 2001. dar
4
) ( 2
2 2 2
2
b c a
m
b
− +
· ÷
÷
4
4
4
) ( 2
2 2 2 2 2 2
b c b b c c +
·
− + +
. adic 4(
2
b
m c
2
) ÷
÷ b
2
si 2 | b. Fie b 2b
1
. b
1
∈ N. Ob inem
2
b
m ÷ c
2

2
1
b . adic
2
1
b ¹ c
2
÷ 2001
2
. Analog ca la 2) ob inem
{b
1
. c¦ ÷ {3 ⋅ 20 ⋅ 23. 3 ⋅ 21 ⋅ 23¦. adic {b. c¦ ÷
÷ {(6 ⋅ 20 ⋅ 23. 3 ⋅ 21 ⋅ 23). (6 ⋅ 21 ⋅ 23. 3 ⋅ 20 ⋅ 23)¦.
Pentru Iiecare solu ie. calculând b
2
¹ c
2
se ob ine
p trat perIect. Deci exist triunghi pitagoreic cu
mediana corespunz toare unei catete de lungime
2001.

8) Fie i
a
÷ 2001. Dar i
a
÷ ·
+ 2
cos
2 A
c b
bc

÷
c b
bc
c b
bc
+
· ⋅
+
2
2
2 2
÷ 2001. adic
bc
c b ) ( 2001
2
+
· ∈ Q. ceea ce nu este posibil.

9) Fie i
b
÷ 2001

÷
2
cos
2 B
c a
ac
+
.
Cum
ac
b c a
ac
b p p B
4
) ( ) (
2
cos
2 2
− +
·

· ÷
÷
a
c a
ac
ac c
ac
ac b c a
2 2 2 2 2
) ( 2
2
1
4
2 2
4
2 +
·
+
·
+ − +
ob inem i
b
÷
a
c a
c a
ac
2
) ( 2 +
+
. adic
c a
ac
i
b
+
·
2
2
2
.
i) c 2lmn. Avem
) (
) ( 8
2001
2 2
2 2 2 2 2
2
n m
n m n m l
+
+
· .
de unde 2001
2
(m ¹ n)
2
÷ 8l
2
m
2
a
2
(m
2
¹ n
2
) ∈ 2Q.
imposibil pentru c m ¹ n este impar.
ii) c l(m
2
n
2
). Atunci
·
− +
·
2
2 2 2 2 2
2
2
) ( ) ( 2
2001
lm
n m l n m l

÷
2
2 2 2 2 2 2
) )( (
m
n m n m l − +
. Cum (m
2
. m
2
¹ n
2
) ÷ 1.
(m
2
n
2
. m
2
) ÷ 1. atunci m
2
| l
2
. Fie l a ⋅ m. a ∈ N
*
.
Atunci avem 2001
2
÷ a
2
(m
2
¹ n
2
)(m
2
n
2
)
2
. adic
2 2 2 2
) ( n m n m a + − ÷ 2001. Avem (m
2
n
2
) | 2001
si
2 2
n m − ∈ N. Cum m
2
n
2
≥ 3 si
5
2 2
≥ + n m > 2. adic
2 2
n m + ≥ 3. atunci din
(m
2
n
2
) | 2001 avem m
2
n
2
∈ {3. 23. 29. 3 ⋅ 23.
3 ⋅ 29. 23 ⋅ 29¦. Pentru m
2
n
2
÷ 23 ⋅ 29 avem
2 2
n m + ÷ 3 si l ÷ 1. adic
¹
'
¹
· +
· −
9
667
2 2
2 2
n m
n m
si prin
rezolvare
2
676
2
· m . adic m ÷ 383 ∉ N
*
. Pentru
m
2
n
2
÷ 3 avem (m n)(m ¹ n) ÷ 3. de unde m ÷
÷ 2. n ÷ 1. dar
2 2
n m + ÷ 5 ∉ N. Analog pentru
ecua iile m
2
n
2
÷ p. p ∈ {23. 29. 69. 87¦ se ob ine
2 2
n m + ∉ N. Deci nu exist triunghi pitagoreic
cu lungimea bisectoarei unui unghi ascu it egal cu
2001.

10) Fie r ÷ 2001. Dar ·
+ +
· ·
c b a
bc
p
S
r
÷
) (
) (
) 2 2 (
) ( 2
2 2
2
2 2
n m m
n m lmn
mn m l
n m lmnl
+

·
+

÷ ln(m n).
Avem ecua ia ln(m n) ÷ 2001 (3)
Evident l si n sunt numere impare. iar n ∈ 2N
*
.
Cum l este num r impar. atunci celelalte triunghiuri
pitagoreice au paritate diIerit . Analog ca la 1). da-
c avem dou solu ii diIerite ale ecua iei (3). se ob-
ine 2l
1
m
1
n
1
÷ 2l
2
m
2
n
2
⇔ m
2
÷ km
1
. n
2
÷ kn
1
. n ≥ 2
si atunci k
2
2
2
l
n
1
(m
1
n
1
) ÷ 2001. imposibil c ci
2001 este liber de p trate. R mâne de stabilit num -
rul solu iilor ecua iei (3). Cum nu avem nici o re-
stric ie privind ordinea între n si m n. pentru l ÷
÷ 1 ecua ia n(m n) ÷ 2001 are 8 solu ii: n ∈ {1. 3.
23. 29. 3 ⋅ 23. 3 ⋅ 29. 23 ⋅ 29. 2001¦; pentru l ÷ 3
ecua ia n(m n) ÷ 667 are 4 solu ii; pentru l ÷ 23
tot 4 solu ii; pentru l ÷ 29. 4 solu ii; pentru l ÷ 3 ⋅
23. 2 solu ii; pentru l ÷ 3 ⋅ 29. 2 solu ii; pentru l ÷
23 ⋅ 29. 2 solu ii si pentru l ÷ 2001 avem o solu ie.
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

9
Deci exist 27 de triunghiuri pitagoreice cu raza
cercului înscris de lungime 2001.

11) Fie r
a
÷ 2001. Dar r
a
÷ ·

·
− ) ( 2 a p
bc
a p
S

÷ ·
− − +

·
− + ) 2 (
) ( 2
2 2 2 2
2 2 2
n m n m mn l
n m mn l
a c b
bc

÷
) ( 2
) ( 2
2 2 2
n m lm
n m mn l


÷ lm(m ¹ n) ÷ p (a se vedea 4)).
Deci exist un singur triunghi.

12) Fie r
b
÷ 2001

÷
b c a
bc
b p
S
− +
·

.
i) b l(m
2
n
2
). atunci
·
+ − + +

·
) 2 (
) ( 2
2 2 2 2
2 2 2
n m n m mn l
n m mn l
r
b
lm(m n).
Avem ecua ia lm(m n) ÷ 2001 (4)
si evident l este impar. Analog ca la 1) (sau 10)) se
demonstreaz c dou solu ii diIerite ale ecua iei (4)
determin triunghiuri pitagoreice diIerite. Stabilim
acum num rul solu iilor ecua iei (4). Avem restric ia
m n · m. Pentru l ÷ 1 ecua ia m(m n) ÷ 2001 are 4
solu ii: m n ∈ {1. 3. 23. 29¦; pentru l ∈ {3. 23. 29¦.
câte dou solu ii; pentru l ∈ {3 ⋅ 23. 3 ⋅ 29. 23 ⋅ 29¦.
câte o solu ie; pentru l ÷ 2001 ecua ia nu are solu ii.
Deci în acest caz ecua ia (4) are 13 solu ii.
ii) b 2lmn. atunci
·
− − + +

·
) 2 (
) ( 2
2 2 2 2
2 2 2
mn n m n m l
n m mn l
r
b
ln(m ¹ n).
Deci avem ecua ia ln(m ¹ n) ÷ 2001 (5)
Analog ca la 1) (sau 10)) se demonstreaz c dou
solu ii diIerite determin triunghiuri diIerite. Rezol-
v m acum ecua ia (5). Cum m > n. atunci m ¹ n >
> 2n si atunci 2000 ÷ ln(m ¹ n) ≥ n(m n) > 2n
2
.
adic
2
2001
< n · 32. Pentru l ÷ 1 avem ecua ia
n(m ¹ n) ÷ 2001 care are 4 solu ii: n ∈ {1. 3. 23.
29¦; pentru l ÷ 3 avem ecua ia n(m ¹ n) ÷ 23 ⋅ 29 si
cum m ¹ n > 2n avem doar solu ia n ÷ 1; pentru l ÷
÷ 23 avem n(m ¹ n) ÷ 3 ⋅ 29 cu dou solu ii: n ∈
∈ {1. 3¦; pentru l ÷ 29. analog dou solu ii n ∈ {1.
3¦; pentru l ∈ {3 ⋅ 23. 3 ⋅ 29. 23 ⋅ 29¦ se ob ine câte
o solu ie. Deci ecua ia (5) are 12 solu ii.
Demonstr m acum c o solu ie a ecua iei (4) si
o solu ie a ecua iei (5) determin triunghiuri pitago-
reice diIerite.
Fie (l
1
. m
1
. n
1
) o solu ie a ecua iei (4) si (l
2
. m
2
.
n
2
) o solu ie a ecua iei (5) care determin triunghiu-
rile cu laturile (a
1
. b
1
. c
1
). respectiv (a
2
. b
2
. c
2
). Cum
l
1
si l
2
sunt numere impare. catetele b
1
. c
1
. respectiv
b
2
. c
2
sunt de paritate diIerit si Iie b
1
si b
2
pare.
Demonstr m în continuare c b
1
≠ b
2
. Avem b
1
÷ b
2

⇔ 2l
1
m
1
n
1
÷ 2l
2
m
2
n
2

1
2
2 2
1 1
n
m
n l
m l
· .
Cum l
1
m
1
(m
1
n
1
) ÷ 2001 ÷ l
2
n
2
(m
2
¹ n
2
). avem
1 1
2 2
2 2
1 1
n m
n m
n l
m l

+
· . Atunci b
1
÷ b
2

1 1
2 2
1
2
n m
n m
n
m

+
·
⇔ m
1
m
2
m
2
n
1
÷ m
2
n
1
¹ n
1
n
2
⇔ m
1
m
2
÷ 2m
2
n
1
¹
¹ n
1
n
2

2
2
1
1
2
m
n
n
m
+ · . Cum m
2
> n
2
. adic
2
2
m
n

∈ (0. 1). rezult 2 ¹
2
2
m
n
∈ (2. 3). Presupunem prin
absurd c b
1
÷ b
2
. Atunci
2
2
1
1
2
m
n
n
m
+ · ∈ (2. 3).
Avem
1
1
n
m
> 2 ⇔ m
1
> n
1
⇔ m
1
n
1
>
2
1
m


1
1 1
m
n m −
>
2
1
. iar din
1
1
n
m
· 3 se ob ine
1
1 1
m
n m −
·
·
3
2
. Deci
1
1 1
m
n m −


,
`

.
|
3
2
.
2
1
. Dar singura solu ie a
ecua iei (4) cu
1
1 1
m
n m −
>
2
1
este (m
1
n
1
. m
1
) ÷ (23.
29). dar în acest caz
1
1 1
m
n m −
÷
3
2
29
23
> . contradic ie.
Atunci din cele dou cazuri rezult c exist 25 de
triunghiuri pitagoreice cu raza cercului exîscris co-
respunz toare unei catete de lungime 2001.
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

10
DESPRE TEOREMA LUI PITAGORA
Cormen Cr1s11no Georgesou
C1oso o V1-o
Pitagora (580-500 AD). IilosoI si înv at grec.
s-a n scut în insula Samos. Elev al lui Thales din
Milet. a înIiin at la Crotona o scoal IilosoIico-
stiin iIic . Despre viata lui Pi-
tagora se cunoaste Ioarte pu in.
Adept al teoriei reîncarn -
rii. Pitagora sus inea c pentru
a aiunge la divinitate omul tre-
buie s practice IilosoIia. s -si
cultive spiritul pe calea stiin ei.
matematica Iiind o Iorm Iun-
damentala a stiin ei.
Scoala pitagoreic avea deviza: .Numerele gu-
verneaz lumea' sus inând c ele stau la baza oric -
rui lucru. c legile numerelor pot Ii considerate le-
gile universului. c numerele pot s explice ordinea
lumii.
Adep ii scolii pitagoreice considerau c Iiecare
num r de la 1 la 10 reprezint o anumit proprietate
a universului. primele patru Iiind cele mai impor-
tante pentru c 1 ¹ 2 ¹ 3 ¹ 4 ÷ 10. ceea ce ar repre-
zenta armonia universului. Studiind armonia muzi-
cal au descoperit de exemplu c între lungimea
corzii unei lire si în l imea sunetului emis exist o
rela ie care se poate exprima printr-o constant
numeric .
Rapoarte numerice se pot g si si între distan ele
dintre corpurile ceresti.
Pitagora este cel care a descoperit numerele ira-
ionale cantit i care nu pot Ii exprimate prin nu-
mere întregi sau Irac ionare.
Cea mai cunoscut teorem din geometria pla-
n . datorita importan ei pe care o are pentru calcule
si demonstra ii. este teorema care îi poart numele
teorema lui Pitagora al c rei enun atât de cunos-
cut este urm torul:
.Într-un triunghi dreptunghic p tratul ipotenu-
zei este egal cu suma p tratelor catetelor.
a
2
÷ b
2
¹ c
2

Pentru teorema lui Pitagora se cunosc mai mul-
te demonstra ii.

Demonstra ia dat de Bhaskara Aciarya
(1114 - 1178)
A construit dou p trate ABCD si A´B´C´D´ cu
laturi egale de lungime b ¹ c .
Primul p trat l-a descompus în dou p trate cu
laturile b si respectiv c si dou dreptunghiuri de la-
turi b si c.





















În p tratul A´B´C´D´ a construit patru triunghiuri
dreptunghice cu catetele egale cu b respectiv c.
∆MA´Q ÷ ∆QB´P ÷ ∆PC´N ÷ ∆ND´M (LUL)
Din egalitatea de mai sus rezult egalitatea
segmentelor: MQ QP PN NM a si a un-
ghiurilor M
l
÷ Q
l
÷ P
l
÷ N
l
(ca unghiuri opuse
la laturi egale). M
3
÷ Q
3
÷ P
3
÷ N
3
(ca unghiuri
opuse la laturi egale).
Se Iormeaz patrulaterul MNPQ cu latura egal
cu a. Pentru a ar ta c este p trat se consider tri-
unghiurile ∆MA´Q ÷ ∆QB´P în care unghiul M
l
÷
÷ Q
1
. În triunghiul ∆MA´Q. Q
1
¹ Q
3
÷ 90° si cum
Q
l
¹ Q
2
¹ Q
3
÷ 180° rezult Q
2
÷ 90° si la Iel
pentru P
2
. N
2
. M
2
. Rezult c patrulaterul
MNPQ este p trat.

A B
C
D
A bc
A bc
A b
2
A c
2
A´ B´


A
2
bc

A a
2
M
N
P
Q
A
2
bc

A
2
bc

A
2
bc

1
3
3
3
3
1
1
1
2
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

11
Se scrie: Aria
A´B´C´D´
÷ 4
2
bc
¹ a
2
. Egalând:
Aria
ABCD
÷ Aria
A´B´C´D´
Rezult : c
2
¹ b
2
¹ 2bc ÷ a
2
¹ 2bc. de unde:
a
2
÷ b
2
+ c
2

Teorema lui Pitagora se mai poate demonstra
cu aiutorul p tratului A´B´C´D´ din desenul de mai
sus scriind:
Aria
A´B´C´D´
÷ (b ¹ c)
2
÷ 4
2
bc
¹ a
2

rezult : b
2
¹ c
2
¹ 2bc ÷ 2bc ¹ a
2
. de unde:
a
2
÷ b
2
+ c
2

Demonstra ia lui Leonardo da Vinci
(1452 - 1519)
Pe ipotenuza triunghiului dreptunghic ABC se
construieste un p trat BCDE. Din punctul D se duce
DD´ ⊥ AC. Din E se duce EE´ ⊥ DD´. Se prelunges-
te BA care întâlneste EE´ în A´ si rezult BA´ ⊥ EE´.
Se ob in astIel triunghiurile ∆EE´D. ∆DD´C. ∆EA´B.
∆ABC si patrulaterul AA´E´D´.











În ∆ABC unghiul A ÷ 90° si laturile BC a.
AB c si AC b. BCDE este un p trat cu latura
egal cu a.
DD´ ⊥ AC ⇒ DD´A ÷ 90° si DD´ || AB
EE´ ⊥ DD´ ⇒ EE´D ÷ 90° si EE´ || AC
AA´ ⊥ EE´ ⇒ AA´E ÷ 90° si AA´ || EE´.
Deci patrulaterul AA´E´D´ are laturi paralele si
unghiuri de 90°.
Pentru a demonstra c triunghiurile Iormate
sunt egale se consider de exemplu triunghiurile
∆ABC si ∆DD´C. Deoarece BC DC a. D
1
÷
÷ C
1
÷ x (ca unghiuri cu laturi perpendiculare) si
C
2
÷ B
2
÷ 90° x ⇒ ∆ABC ÷ ∆DD´C (ULU).
La Iel pentru celelalte triunghiuri. Rezult
∆EE´D ÷ ∆DD´C ÷ ∆A´BE ÷ ∆ABC.
Din egalitatea triunghiurilor rezult :
BA EA´ DE´ CD´ c
AC BA´ EE´ DD´ b
Latura E´D´ a patrulaterului AA´E´D´ DD´ E´D
b c. Se ra ioneaz la Iel pentru toate laturile si
rezult c patrulaterul AA´E´D´ este un p trat cu la-
tura b c.
Se scrie: Aria
BCDE
÷ a
2
÷ suma ariilor Iigurilor
din interior. Rezult : a
2
÷ 4
2
bc
¹ (b c)
2

A
2
÷ 2bc ¹ b
2
2bc ¹ c
2
si deci:
a
2
÷ b
2
+ c
2

O alt demonstra ie Ioloseste descompunerea
unui trapez dreptunghic.
Se construieste trapezul ABED cu AB c.
AD b ¹ c. DE b si A ÷ D ÷ 90°.











În interior se construiesc dou triunghiuri drep-
tunghice ∆ABC ÷ ∆CDE (LUL) cu AB DC c si
AC DE b rezult : BC CE a. deci ∆BCE
este isoscel. Din ∆ABC ÷ ∆CDE rezult B
1
÷ C
l

si E
2
÷ C
2
si cum B
1
¹ C
2
÷ 90° (în ∆ABC)
rezult : C
1
¹ C
2
÷ 90° de unde ECB ÷ 180°
90° ÷ 90°. deci ∆BCE este si dreptunghic. Se
scrie aria trapezului: (AB ¹ DE)
2
AD
÷ suma ariilor
triunghiurilor interioare deci
2 2
2
2
) )( (
2
a bc c b c b
+ ·
+ +


2
2
2
2
2 2 2
a bc bc c b +
·
+ +

⇔ b
2
¹ c
2
¹ 2bc ÷ 2bc' ¹ a
2

de unde:
a
2
÷ b
2
+ c
2
.

B C
D
E
A a
2
a

1
2
1
2
1
2

A

1
2
a
a
a
A
2
bc

A (b c)
2
A B
D
A a
2
/2
C
E
A
2
bc

1
1
2
2
c
c
b
a
a
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

12
SIMPO2IONUL DE DIDACTICA MATEMATICII
Ð. M. B 11ne u-G1urg1u
Ð. V 1oon
În Iiecare an. într-o sâmb t din prima ium tate
a lunii mai. se desI soar . într-un oras din Transil-
vania. lucr rile simpozionului de DIDACTICA
MATEMATICII.
Anul acesta lucr rile acestui simpozion au avut
loc în municipiul Alba Iulia din iude ul Alba. în lo-
calul Colegiului Na ional .Horea. Closca si
Crisan'. la data de 12 mai 2001.
Simpozionul a Iost organizat de Facultatea de
Matematic si InIormatic a Universit ii .Babes-
Bolyai' din Clui-Napoca. Inspectoratul Scolar Ge-
neral al iude ului Alba si Colegiului Na ional .Ho-
rea. Closca si Crisan' din Alba Iulia.
Aceasta a Iost cea de-a XVII-a edi ie a Simpo-
zionului de DIDACTICA MATEMATICII si a cu-
prins urm toarele activit i:
1. Sedin în plen. condus de acad. proI. Petru
Mocanu. presedintele Societ ii de Stiin e Matemati-
ce din România. În aceast sedin au luat cuvântul:
proI. univ. dr. Grigore S l ian. proI. univ. dr. SteIan
Cobzas. proI. univ. dr. Nicolae Both. proI. univ. dr.
Vasile Pop si proI. univ. dr. Dorel Duca. to i de la
Universitatea .Babes-Bolyai' din Clui-Napoca.
Au urmat sedin ele pe sec iuni astIel urmeaz :
2. SEC IUNEA ANALIZ MATEMATIC
Sedin a a Iost condus de acad. proI. Petru Mo-
canu. iar în sedin au Iost prezentate 17 comunic ri.
3. SEC IUNEA ALGEBR
Aceast sedin a Iost condus de proI. univ. dr.
Ioan Purdea. unde au Iost prezentate 11 comunic ri.
4. SEC IUNEA GEOMETRIE
Aceast sedin a Iost condus de proI. univ.
dr. Pavel Enghis. iar în cadrul acestei sedin e au
Iost prezentate 16 comunic ri.
5. SEC IUNEA MECANIC -ASTRONOMIE
Lucr rile acestei sec iuni au Iost conduse de
proI. univ. dr. Vasile Pop. În cadrul sec iunii au Iost
prezentate 7 comunic ri.
6. SEC IUNEA METODIC I
Sedin a a Iost condus de proI. univ. dr. Ioan Mi-
hoc. iar în cadrul ei au Iost prezentate 18 comunic ri.
7. SEC IUNEA METODIC II
Lucr rile sec iunii au Iost conduse de lector dr.
Dumitru V lcan. În cadrul acestei sec iuni s-au pre-
zentat 24 de comunic ri.
Apreciem c . atât prin modul de organizare. cât
si prin inuta conIerin elor si comunic rilor prezen-
tate la acest simpozion. a Iost atins scopul propus.
adic acela de a constitui un loc al schimbului de
idei în ceea ce priveste matematica si predarea ei în
înv mântul românesc.
Pentru participarea în anul viitor la acest sim-
pozion. doritorii se pot adresa d-lui proI. univ. dr.
Dorel Duca sau d-lui lector dr. Dumitru V lcan de
la Universitatea .Babes-Bolyai'. Facultatea de Ma-
tematic si InIormatic . str. Mihail Kog lniceanuu.
nr. 1. Clui-Napoca. 3400.
CONCURSUL NA IONAL DE MATEMATIC
ºLAUREN IU DUICAN"
prezen1ore de pro]. Moroe1 CÞ1r1
În perioada 10-12 mai 2001 a avut loc la Bra-
sov a X-a edi ie a Concursului na ional 'Lauren iu
Duican¨. Proba de concurs s-a desI surat la Colegi-
ul Na ional 'Andrei Saguna¨.
Comisia Central a Concursului: conI. dr.
Horea Banea. Universitatea 'Transilvania¨. prese-
dinte; proI. Carmen T n sescu; conI. dr. Eugen
P lt nea. Universitatea 'Transilvania¨; proI.
Romeo Ilie; proI. Dorin Popovici. insp. gen.
M.E.C.; conI. dr. Emil Stoica. Universitatea 'Trans-
ilvania¨; proI. dr. Viorel Dr ghici. C. N. 'Andrei
Saguna¨; proI. Lauren iu N stase; proI. Marcel


AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

13
Chiri ; proI. Ilie Duican; proI. Ruxandra Saramet;
proI. Ioan Lupule ; proI. Ileana Tascianu; proI. Flo-
rin Plesu; proI. Dan Grigorescu.
Prezent m în continuare enun urile subiectelor
propuse la concurs.

Clasa a VII-a

I. a) S se arate c ) 2001 ( + n n este un num r
ira ional. dac n ∈ N si n > 1 000 000.
b) Ecua ia ) 2001 ( + x x ÷ v are solu ii în mul-
imea N
*
× N
*
?
prof. Nicolae Pavelescu. Rm. Jalcea

II. Se noteaz prin E(x) ∈ Z (sau |x]) 'Partea în-
treag a num rului real x¨. adic num rul în-
treg care satisIace rela ia:
E(x) ≤ x · E(x) ¹ 1.
S se rezolve ecua ia:
x
2
2xE(x) ¹ 4 ÷ 0.
prof. Anca Luculescu. Dr g sani

III. Fie triunghiul ABC cu m(A) > 90°. Pe dreapta
AC se ia punctul D astIel încât BA BD si pe
dreapta AB se ia punctul E astIel încât CA
CE. S se arate c patrulaterul BCED si tri-
unghiul ABC se pot înscrie în cercuri congruen-
te.
prof. Constantin Apostol. Rm. S rat

IV. Se dau numerele: n. n ¹ 1. n ¹ 2. n ¹ 3. n ∈ N
*
.
a) S se arate c exist un trapez si numai unul
singur având ca lungimi ale laturilor sale
aceste numere (oricare ar Ii n ∈ N
*
).
b) S se determine n astIel încât trapezul s Iie
dreptunghic.
c) S se determine n astIel încât în l imea trape-
zului si baza sa mic s aib aceeasi lungime.
conf. Horea Banea. Brasov

Clasa a VIII-a

I. S se aIle ultimele patru ciIre ale num rului:
P ÷ 5
2003
13 ⋅ 5
2001
.
prof. Petre Simion. Bucuresti

II. Fie a. b ∈ R
*
cu proprietatea c a
2
¹ b
2
÷ 1. S
se demonstreze c sistemul:
¹
¹
¹
'
¹
≥ ≥
· − + +
· +
0 . 0
1 ' ' ' '
1
v x
b a v b a x
v x

admite solu ie.
prof. Romeo Ilie. Brasov
III. S se g seasc volumul unui tetraedru stiind c
lungimile muchiilor laterale sunt egale cu 1. iar
unghiurile dintre ele au m surile respectiv de
60°. 90° si 120°.
prof. Constantin Apostol. Rm. S rat

IV. Modelul de carton al unui paralelipiped drept P
având ca baz un romb cu un unghi de 60° se
decupeaz în cele sase buc i reprezentând Ie-
ele sale. Dintre acestea se elimin dou buc i.
T ind una dintre Ie ele r mase dup diagonal .
toate buc ile existente ar putea Iorma modelul
unui alt corp geometric C
1
(Iiecare bucat re-
prezentând o Ia a sa). Cu corpul C
1
s-a în-
tâmplat acelasi lucru (adic s-au eliminat dou
Ie e si una s-a t iat dup diagonal ) si s-a ob i-
nut corpul C
2
. S se descrie C
1
si C
2
. (Nu se iau
în considerare 'lipiturile¨ prin care s-ar prinde
Ie ele între ele.)
conf. Horea Banea. Brasov

Clasa a IX-a

I. Fie f : R → R o Iunc ie care satisIace rela ia:
f (x ¹ 1) ¹ f (x 1) ÷ f (x). (∀) x ∈ R.
a) S se arate c f este periodic .
b) S se dea un exemplu diIerit de Iunc ia nul .
prof. Florin Pîrv nescu. Slatina

II. S se g seasc x > 0 astIel încât valoarea ex-
presiei E(x) s Iie minim . unde:
E(x) ÷ 32 8 5 2
2 2
+ − + + − x x x x .
prof. Anca Luculescu. Dr g sani

III. Se consider mul imea B(a) ÷ {x | x ÷ 25n ¹ a.
n ∈ N
*
¦. a ∈ {1. 2¦. În ipoteza c x se poate
scrie ca produs de dou numere naturale conse-
cutive. s se arate c :
a) B(1) ÷ ∅.
b) B(2) ≠ ∅.
prof. Marcel Chiri . Bucuresti

IV. Pe laturile AB. BC. CD. DA ale patrulaterului
convex ABCD se iau punctele M. N. P. Q astIel
încât:
k
NB
CN
QA
DQ
PC
DP
MB
AM
· · · · .
S se arate c :
a) AC QN MP · + .
b) Dac
(1 ¹ k)(MP ¹ QN) ÷ AD ¹ DC ¹ k(AB ¹ BC).
atunci ABCD este paralelogram.
conf. Florin Cîrian. Brasov
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

14
Clasa a X-a

I. S se rezolve ecua ia:
2 log
3
x ¹ x ÷ 2 ¹ 3 log
3
x. x > 0.
prof. Jirgil Nicula. Bucuresti

II. S se rezolve în C
3
sistemul:
¹
¹
¹
'
¹
· ·
·
· + +
. ' ' ' ' ' '
1
1
z v x
xvz
z v x

prof. D. Gheorghiu. Bucuresti

III. Se d ecua ia:
x
n¹1
¹ a
1
x
n1
¹ a
2
x
n2
¹ . ¹ a
n1
x ¹ a
n
÷ 0.
unde a
i
(i ÷ 1. 2. .. n) sunt numere complexe
si Iie α o r d cin oarecare a ecua iei. S se
arate c dac
max{|a
1
| ⋅ |a
2
| ⋅ . ⋅ |a
n
|¦ ÷ 1.
atunci |α|
2
|α| 1 ≤ 0.
prof. Marcel Chiri . Bucuresti

IV. Pe muchiile AB. BC. CD. DA ale unui tetraedru
se consider punctele M. N. P. Q astIel încât:
k
MA
BM
ND
CN
QD
AQ
PC
BP
· · · · .
S se determine punctele T ∈ (AC) si S ∈ (BD)
astIel încât MN. PQ si TS s Iie concurente.
conf. Florin Cîrian. Brasov

Clasa a XI-a

I. Fie f : R → R o Iunc ie derivabil astIel încât:
f (x) ≠ αx. (∀) x ∈ R. unde α ∈ R.
S se demonstreze c exist un sir (x
n
)
n≥1
astIel
încât:
α ·
∞ →
) ( ' lim
n
n
x f .
prof. Mihail Bencze. Brasov

II. S se determine x ∈ R astIel încât:
a x
n
n
·
∞ →
2 sin lim . a ∈ R.
prof. Sorin R aulescu. Bucuresti
prof. Petrus Alexanarescu. Bucuresti

III. Fie A
n
∈ 0
n
(R). k ÷ 1. 2. .. m. m ≥ 2 astIel
încât:
n
m i i
i i i i
O A A A A · +

≤ < ≤ 1
) ( .
S se arate c :
0 ) 2 ( ) ( det
1
2

,
`

.
|
− − +

·
m
k
n k n
I m A I .
prof. Mihail Bencze. Brasov

IV. S se arate c dac dou parabole cu axele per-
pendiculare se intersecteaz în patru puncte
distincte. acestea sunt conciclice.
* * *

Clasa a XII-a

I. Fie (A. ¹. ⋅) un inel si Z(A) ÷ {x ∈ A | xv vx.
(∀) v ∈ A¦.
a) S se demonstreze c (Z(A). ¹. ⋅) este inel.
b) S se demonstreze c dac exist a. b. c ∈
∈ Z(A). a si b inversabile. cu proprietatea c
ax
2
¹ bx ¹ c ∈ Z(A). (∀) x ∈ A. atunci A es-
te comutativ.
prof. Romeo Ilie. Brasov

II. Fie (G. ⋅) un grup Iinit si H un subgrup al lui G
astIel încât:
card G ÷ 2 card H.
S se demonstreze c exist x ∈ G H având
ordinul o putere a lui
stuaent Oviaiu Munteanu. Brasov

III. Fie f. g : R → R cu propriet ile c f este deri-
vabil si g admite primitive si în plus f ´
g $ f. S se arate c f este monoton .
prof. Sorin R aulescu. Bucuresti
prof. Petrus Alexanarescu. Bucuresti

IV. Fie (x
n
)
n≥1
un sir cu termenii în intervalul |0. 1]
având proprietatea c pentru oricare x ∈ |0. 1]
are loc:
x
n
n
x
n
·
∞ →
lim .
unde n
x
reprezint num rul termenilor de rang
cel mult n ai sirului. aIla i în intervalul |0. x].
a) S se arate c dac f : |0. 1] → R este o
Iunc ie integrabil . atunci sirul (s
n
)
n≥1

n
x f x f x f
s
n
n
) ( ... ) ( ) (
2 1
+ + +
·
este convergent.
b) S se calculeze:
2
1
lim
n
x x
n i i
i i
n

≤ < ≤
∞ →
.
lector Eugen P lt nea. Brasov
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

15
CONCURS PENTRU OCUPAREA
POSTURILOR DIDACTICE VACANTE
ÎN ÎNV MÅNTUL PREUNIVERSITAR
1? IULIE 2000
Profesor I

I. SUBIECTUL STIIN IFIC.......................... 2 p
1. Inelul polinoamelor cu o nedeterminat cu
coeIicien i într-un inel comutativ. Gradul
unui polinom. Func ie polinomial .
2. Continuitate uniIorm .

II. SUBIECTUL METODIC......................... 2.5 p
1. Metoda induc iei matematice (principiul 1 si
2. ilustrarea în probleme cu identit i. inega-
lit i. divizibilitate).
2. Reprezentarea trigonometric a numerelor
complexe.

III. SUBIECTUL PRACTIC.......................... 4.5 p
1. S se determine Iunc ia polinomial
P : R → R astIel încât Iunc ia f : R → R.
deIinit prin:
¹
¹
¹
'
¹

<
·

1 ' ' ). (
1 ' ' .
1
) (
1
2
x x P
x
e
x f
x

s Iie indeIinit derivabil pe R.
2. Determina i marginea inIerioar si marginea
superioar în R a mul imii:
¹
'
¹
¹
'
¹
∈ − + ·
*
' ) 1 (
1
N n
n
A
n
.

Barem de corectare

I. 1. Construc ia inelului............................... 0.5 p
Gradul. comentarii .............................. 0.25 p
Func ia polinomial . comentarii ......... 0.25 p
2. ................................................................. 1 p

II. 1. .............................................................. 1.5 p
2. ................................................................. 1 p

III. 1. P(1) ÷ P(1) ÷ 0 ................................... 0.5 p
Forma lui f
(n)
prin induc ie...................... 1 p
P
(k)
(1) ÷ P
(k)
(1) ÷ 0.............................. 0.5 p
2. inI A ÷ 1................................................. 1 p
sup A ÷ 1.5............................................... 1 p

Oficiu ................................................................. 1 p

TOTAL............................................................. 10 p
Profesor II

I. SUBIECTUL STIIN IFIC.......................... 2 p
1. Inel. subinel. omomorIisme de inele.
2. Mica teorem a lui Fermat.

II. SUBIECTUL METODIC......................... 2.5 p
1. Func ii iniective. suriective. biiective.
2. Teoremele lui Menelaos si Ceva si aplica ii
ale lor la probleme de coliniaritate si concu-
ren .

III. SUBIECTUL PRACTIC.......................... 4.5 p
1. S se rezolve inecua ia:
mx
m x


1
> 1
în raport cu x. Discu ie dup m real.
2. Fie ABCD un patrulater convex si M un
punct pe diagonala AC. Paralelele prin M la
AB. respectiv CD. intersecteaz BC în P.
respectiv AD în Q. Ar ta i c :
2 2
2 2
2 2
CD AB
CD AB
MQ MP
+

≥ + .
În ce caz are loc egalitatea?





Barem de corectare

I. 1. ................................................................. 1 p
2. ................................................................. 1 p

II. 1. ................................................................. 1 p
2. .............................................................. 1.5 p

III. 1. ................................................................. 2 p
2. Calculul MP ⋅ DC ¹ MQ ⋅AB .................. 1 p
Aplicarea inegalit ii C.B.S..................... 1 p
Cazul de egalitate ................................. 0.5 p

Oficiu ................................................................. 1 p

TOTAL............................................................. 10 p


AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

16
ADMITEREA ÎN ÎNV MÅNTUL SUPERIOR
TEST PREG TITOR
1eo1. dr. Ro1uoo Vern1o,
pro]. GÞeorgÞe Vern1o
1. Pentru ce valori ale parametrului real m inecua-
ia:
(m 1)x
2
¹ (m ¹ 1)x ¹ m ¹ 1 > 0
nu are nici o solu ie?
a) m ∈ |1. 1]; b) m ∈
]
]
]

.
|
3
4
. 1 ; c) m ∈

,
`

∞ .
3
5
;
d) m ∈ (∞. 1]; e) m ∈
]
]
]


3
5
. 1 .

2. Fie f : R → R.
1
5 3
) (
2
2
+
+ +
·
x
x x
x f . Atunci
f (R) este:
a)

,
`

∞ ∪
]
]
]

.
|
∞ − .
2
11
2
1
. ; b)
]
]
]

2
11
.
2
1
;
c)
]
]
]

.
|
∞ −
2
1
. ; d)
]
]
]


3
1
. 3 ; e)

,
`

∞ .
3
1
.

3. Num rul de solu ii reale ale sistemului de ecua-
ii:
¹
¹
¹
'
¹
· − +
· − + +
8 ) ( ) (
6
6
2 3
3
v x v x
v x v x

este:
a) nici una; b) una; c) dou ; d) trei; e) patru.

4. Dac
n
n n n n
C
n
C C C S
1
1
...
3
1
2
1
2 1 0
+
+ + + + · . atunci:
a)
1
1 2
1
+

·
+
n
S
n
; b)
1
1 2
1
+
+
·
+
n
S
n
;
c)
n
S
n
1 2 −
· ; d) S ÷ n2
n
¹ 2
n1
; e) S ÷ 2
n1
n.

5. Care este valoarea minim a sumei:
2
4
2
3
2
2
2
1
z z z z + + +
dac z
i
∈ R. 4 . 1 · i si
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· + +
· + +
· + +
· + +
1 ) (
1 ) (
1 ) (
1 ) (
1 4 3 2
2 4 3 1
3 4 2 1
4 3 2 1
z z z z
z z z z
z z z z
z z z z
?
a) 2; b) 2; c) 3; d)
4
3
; e)
3
4
.

6. Dac numerele reale a
2
. b
2
. c
2
sunt în progresie
aritmetic . s se precizeze care din urm toarele
triplete sunt în progresie aritmetic :
a) a. b. c; b)
c b a
1
.
1
.
1
; c)
b a a c c b + + +
1
.
1
.
1
;
d) a. b c. c; e) 2a. 3b. 4c.

7. Care sunt solu iile reale ale ecua iei:
a x x
x x a
x a x
e e e
e e e
e e e
2
2
2
− −
− −
− −
÷ 0. a ∈ R?
a) x ÷ 0; b) x a; c) x ÷ 2a;
d) x
2
a
− ; e) x a.

8. Fie mul imea
¹
¹
¹
'
¹
¹
¹
¹
'
¹

,
`

.
|
· Z b a
a b
b a
A .
5
înzes-
trat cu opera iile de adunare si înmul ire a ma-
tricelor. Ce structur determin aceste opera ii
pe A?
a) inel comutativ cu divizori ai lui zero;
b) inel necomutativ cu divizori ai lui zero;
c) inel comutativ I r divizori ai lui zero;
d) corp comutativ;
e) inel necomutativ I r divizori ai lui zero.

9. Fie ecua ia:
x
3
¹ x ¹ m ÷ 0. m ∈ R.
Pentru ce valori ale lui m
10
5
3
5
2
5
1
· + + x x x
(x
1
. x
2
. x
3
sunt r d cinile ecua iei)?
a) m ÷ 1; b) m ÷ 2; c) m ÷ 1;
d) m ÷ 4; e) m ÷ 3.

10. Preciza i câte polinoame din Z
2
|x] de grad cel
mult doi au o singur r d cin real .
a) 3 polinoame; b) 4 polinoame;
c) 2 polinoame; d) un singur polinom;
e) o inIinitate.

11. Care este limita sirului (a
n
). a
n
÷ ( )
1 2
2 2
+

n n
n ;
n ≥ 2. n ∈ N?

AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

17
a) 3 ln
2
1
; b) ln 2; c) 3 ln
3
1
; d) 2 ln
2
1
; e) e ln 2.

12. Dac
2
0
cos ... 2 cos cos 1
lim
x
nx x x
L
x
n

·

si

·
·
n
k
n
k S
1
2
. atunci:
a) L
n
· S
n
; b) L
n
> S
n
; c) L
n
÷ S
n
;
d) 2L
n
÷ S
n
; e) L
n
÷ S
n1
.

13. Fie

·
10
2
1
d arctg x x x I si

+ ·
10
2
2
2
d ) 1 ln( x x I .
Care aIirma ie este adev rat ?
a) I
1
÷ I
2
; b) I
1
÷ 2I
2
; c) I
1
> I
2
;
d) I
1
· I
2
; e) I
1
. I
2
∈ N.

14. Dac

+ −
·
3
1
1 ' '
d
) (
a x
x
a I . a ∈ (1. 3). atunci:
a)
a
a
a I


·
3
4
ln ) ( ; b) I(a) ÷ ln a(4 a);
c)
a
a
a I

·
3
ln ) ( ; d)
1
1
lim
>

a
a
I(a) ÷ ln 3;
e) I(a) ÷ ln a.

15. Valoarea integralei: x
x x
x
d
1
9
2
1
2
2

+ −
este:
a) π − +
2
3
3 3 ln 3 9 ; b) π − +
2
3
3 ln 3 9 ;
c) π + +
2
3
3 3 ln 3 9 ; d) π + +
2
3
3 ln 3 9 ;
e) π − +
18
3
3 ln 9 .

16. Se dau matricele:

,
`

.
|
·
x x
A
sin cos
1 1
si

,
`

.
|
·
0 1
1 cos x
B .
Dac pentru x ∈ R.

· x AB x F d ) ( det ) (
2
.
atunci:
a) F(x) ÷ x ¹ sin
2
x ¹ &; b) x x x F
2
cos
2
1
) ( + · ¹ &;
c) F(x) ÷ x ¹ cos
2
x ¹ &; d) F(x) ÷ cos 2x ¹ &;
e) F(x) ÷ x ¹ cos x ¹ sin x ¹ &.

17. Dac x
x
x
a
n
n
d
1
1
1

+

· si " ÷
n
a
n
n ∞ →
lim . n ∈ N
*
.
atunci:
a) " ÷ 2; b) " ÷ 3; c) " ÷ 1; d) " ÷ 5; e) " ÷ 1.

18. Valoarea limitei:

·
∞ →
+
+
n
k
n
k n
k n
1
2 2
lim este:
a) ln 2; b) ln 2 ¹
4
π
; c)
4
4 ln + π
;
d) ln 2 ¹
2
π
; e) 2 ¹ arctg 2.
ERORI DE RA IONAMENT
(dIn nr. 11-12J2000)
pro]. Pe1rus A1e×ondresou
1. P tratul de latur 21 are aceeasi arie ca
dreptunghiul de laturi 34 si 13 (vezi Iig. a) si b)).
Desenele a) si b) arat cum p r ile componente
I. II. III. si IV ale p tratului. prin recompunere. dau
dreptunghiul din Iig. b). Ariile celor dou Iiguri di-
Ier . Într-adev r. 21
2
÷ 441. iar 13 × 34 ÷ 442. Di-
Ieren a este de o unitate p tratic . Unde este gresea-
la?
Pentru a vedea dac p r ile componente I si III
pot constitui un triunghi ar trebui ca unghiurile α si
β din Iig. c) s Iie egale.
Dar tg α ÷
21
8
în timp ce tg β ÷
13
5
si cum














13
5
8
8
1. c)
8
8
21
β
α
I
II
III
IV
13
13
8
1. d)
8
13 21
21
13
I
II
III
IV
13
13
8
8
1. a)
I
II
III
IV
13
13
8
1. b)
8
13 21
21
13
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

18
21
8
·
13
5
rezult c α · β. Asadar. recompunerea
celor patru p r i Iormeaz dreptunghiul din Iig. d).
dar ele nu acoper complet acest dreptunghi. r mâ-
nând în interior o 'Iant ¨ de Iorma unui paralelo-
gram alungit de arie o unitate p tratic . adic exact
diIeren a neacoperit !

2. ~Roata lui Aristotel¨. Toate cercurile au
aceeasi lungime










Dac cercul mare (C) 'se rostogoleste¨ astIel
încât. în orice pozi ie a sa. s avem MP PM´.
atunci pentru cercul mai mic (C
1
). M
1
P
1
>
1 1
M P ′ ÷
÷
1 1
M P
r
R
′ . unde R si r sunt razele cercului mare si
celui mic.
Asadar. cercul mai mic se rostogoleste cu 'alu-
necare pozitiv ¨ de coeIicient
r
R
> 1.
Invers. dac cercul mai mic se rostogoleste I r
alunecare. cercul cel mare se rostogoleste cu alune-
care negativ
R
r
· 1.

Bibliografie
I. S. Dubnov. Erori ae ra ionament în aemonstra ii-
le geometrice.
MAGNETISMUL SOLAR
dr. Cr1s11ono Ðum11rooÞe,
1ns111u1u1 As1ronom1o o1 Aoodem1e1 Romðne
Activitatea solar se maniIest printr-o serie de
Ienomene ce sunt localizate în diverse p turi ale
atmosIerei astrului: IotosIera. cromosIera. coroana.
si a c ror cauz . de natur magnetic . pare a Ii loca-
lizat în zona convectiv . La nivelul IotosIerei.
câmpul magnetic este concentrat în tuburi de Ilux
imense. cât si în pete. a c ror evolu ie este comple-
x . dar a c ror comportare general ciclic este re-
marcabil structurat .
Câmpul magnetic solar este probabil men inut
prin ac iunea unui dinamo hidromagnetic. Ierarhia
Ienomenologic a câmpului magnetic este în gene-
ral urm toarea: cele mai mici elemente se aIl în
tuburile de Ilux magnetic individuale. urmate de
grup ri mici bipolare de tuburi de Ilux la scara
granulelor. urmate apoi de o re ea de tuburi de Ilux
care traseaz grani ele celulelor supragranulare.
Aceast re ea este vizibil atât în emisie. în multe
linii spectrale (Ca. K. H
α
). cât si în spectrul conti-
nuu al IotosIerei.
La un nivel mai mare. re eaua de câmpuri mag-
netice este împ r it în dou tipuri: asa-numitul
Soare calm. reprezentat de regiuni magnetice uni-
polare la scara mare si regiunile active. care sunt
regiuni magnetice bipolare. Regiunile magnetice
unipolare acoper întreaga supraIa a Soarelui si
sunt de intensitate magnetic mic câ iva gauss.
Regiunile de intensitate magnetic mai mare apar
O
M
1
M

C
1
C



1



P
1
P


1



AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

19
ca structuri izolate. încercuite de regiuni de 'câmp
magnetic zero¨. ele Iiind regiuni bipolare din punct
de vedere magnetic. Regiunile active apar la grani a
dintre dou regiuni unipolare pre-existente. Struc-
turi magnetice mai complexe. ce apar în regiunile
active (bipolare). sunt petele. Structuri la scara mai
mare apar ca un model global de Ilux magnetic cu
diIerite caracteristici de latitudine si longitudine.
Maioritatea structurilor prezint o evolu ie sis-
tematic în ciclul solar. cu diIeren e de la un ciclu
la altul. Maioritatea Ienomenelor active au maniIes-
t ri importante atât în cromosIer . dar si în coroana
solar si în spa iul interplanetar. Acest model de
suprastructura se maniIest în mod ciclic. cu o pe-
rioad medie de aprox. 11 ani. prezentând o serie de
caracteristici. cum sunt:
• oscila ii în num rul de pete;
• restrângerea apari iei regiunilor active la dou
benzi de latitudine;
• întinderea si migrarea spre ecuator a benzilor de
pete pe parcursul a 11 ani (legea lui Sporer);
• înclinarea grupurilor de pete cu tipic 10° Ia de
ecuator;
• legea schimb rii polarit ii magnetice a grupuri-
lor de pete (legea lui Hale);
• migrarea Iilamentelor spre poli;
• inversarea polilor câmpului magnetic general al
Soarelui.
Dat Iiind c dup dou cicluri de 11 ani conse-
cutive polii magnetici solari revin la aceeasi orienta-
re. o astIel de pereche Iormeaz un ciclu magnetic.
Activitatea solar este m surat cantitativ cu
aiutorul unor indici de activitate. Determinarea di-
Ieritelor periodicit i de c tre diversi autori depinde
mult de metoda si indicii Iolosi i. Au Iost determi-
nate perioade diIerite pentru Ienomene diIerite. cât
si perioade generale comune mai multor Ienomene
active solare. AstIel ciclicit ile descoperite au Iost
clasiIicate diIerit de c tre diversi cercet tori. exis-
tând chiar si opinia c activitatea solar nu este ci-
clic .
Se pune de asemenea problema dac ciclicit -
ile descoperite pot Ii organizate ierarhic sau nu.
Considerând cea mai importanta perioad a activi-
t ii solare ciclul de 11 ani observa ional. cât si
conceptual apare problema stabilirii momentului de
început al ciclului. Diverse Ienomene active indic
momente diverse de început al ciclului.
O enigm a activit ii solare o constituie apari-
ia longitudinilor active si a complexelor de activi-
tate. cât si comportarea acestora pe parcursul a 11
sau 22 de ani. Un alt aspect important este legat de
asimetria N/S a diverselor Ienomene si evolu ia ei
pe parcursul unui ciclu solar. Toate aceste Ienome-
ne sunt presupuse a Ii cauzate de un mecanism de
tip dinam ce opereaz în zona convectiv . inaccesi-
bil (cu o excep ie realizat de misiunea spa ial
SOHO) observa iilor directe. dar în elegerea în de-
taliu a interac iunii dintre plasma solar si câmpul
magnetic nu sunt în elese în întregime.
Problema primordial este de a ar ta c un
câmp magnetic odat Iiind men inut printr-un me-
canism anume. poate reproduce structurile ciclice
ale activit ii solare observate la supraIa si în at-
mosIera astrului.
RECREA II MATEMATICE
ou1ese de Pe1rus A1e×ondresou
1. Ar ta i c 8712 si 9801 sunt singurele numere de
patru ciIre care sunt multiplii 'inversilor¨ lor.
8712 ÷ 4 ⋅ 2178 si 9801 ÷ 9 ⋅ 1089.

2. Ar ta i c exist numai patru numere mai mari
decât 1 care sunt suma cuburilor ciIrelor lor:
153 ÷ 1
3
¹ 5
3
¹ 3
3

370 ÷ 3
3
¹ 7
3
¹ 0
3

371 ÷ 3
3
¹ 7
3
¹ 1
3

407 ÷ 4
3
¹ 0
3
¹ 7
3
.

3. Teorema celor aou p trate a lui Fermat.

AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

20
Numerele prime mai mari decât 2 sunt de Iorma
4k ¹ 1. adic dau restul 1 prin împ r ire la 4. de
exemplu:
5. 13. 17. 29. 37. 41. .
sau de Iorma 4k ¹ 3. care dau restul 3 prin îm-
p r ire la 4. adic :
3. 7. 11. 19. 23. 31. .
Toate numerele prime din prima categorie (si
nici unul din cea de-a doua) pot Ii exprimate ca
sum a dou p trate. AstIel:
5 ÷ 1
2
¹ 2
2

13 ÷ 2
2
¹ 3
2

17 ÷ 1
2
¹ 4
2

39 ÷ 2
2
¹ 5
2

37 ÷ 1
2
¹ 6
2

41 ÷ 4
2
¹ 5
2

Aceasta este teorema lui Fermat. socotit drept
una dintre cele mai Irumoase din aritmetic .
Demonstra ia ei dep seste cadrul pe care ni l-am
propus aici.
LEGENDELE CERULUI LA ROMÅNI:
DRAGONUL
pro]. £r1Ro Iuo1o SuÞog
ranul român nu-
meste aceast conste-
la ie Balaurul. îns nu
cu în elesul de sarpe
n prasnic. ci cu acela
de zmeu al baladelor
populare. cele dou
trapeze numindu-se
Încol citura sau Co-
lacul (cel din miiloc)
si Capul balaurului
(cel din margine).
Vizibil de la lati-
tudinile noastre numai
pe ium tatea nordic a
bol ii ceresti. constela-
ia Dragonul începe
s -si însire stelele între
Carul Mare si Carul
Mic. pe care încearc
apoi s -l înconioare
(Colacul). pentru ca
apoi s coteasc cu ca-
pul îndreptat spre con-
stela ia Omul
(Hercules).
În unele legende i
se spune chiar Smeul
1
. Iiind o Iiin de pe alt t râm.
un Iel de om. dar nu ca to i oamenii. având pielea
solzoas ca a sarpelui si o coad Ioarte lung . Poate
zbura prin v zduh. din care cauz i se spune si
Sbur torul
2
.

1. 2
Legenda. Iiind culeas în anul 1898 de Ion Ottescu. s-a
p strat ortograIia epocii.
Zmeii din povestile
populare sunt adesea p -
c li i de oamenii poz-
nasi. Iiind de o bun
credin împins pân la
prostie. Ceea ce. îns .
Iace toat Iaima zmeilor
legendari este puterea
lor neînchipuit de mare.
de aceea Iiind de neîn-
vins. Numai voinicii
Fe i-Frumosi sunt în sta-
re s se m soare cu
zmeii în lupt . dar. de
multe ori. pentru a-i în-
vinge pe cei mai puter-
nici. trebuie s Ioloseas-
c aiutoare minunate.
cum ar Ii corbul. care. în
timpul luptei. îl stropes-
te cu ap pe F t-Frumos
pentru ca acesta. r corit
si înviorat. s -l doboare.
în sIârsit. pe zmeu.
În iude ul Neam . în
preaima m n stirii Bis-
tri a. se spune c : In
timpuri ae ploi si furtuni mari. Balaurul învie si se
ioac prin nori. Cana acestia sunt sub iri. el scap
ios. pe p mant. In timpurile ain vechime. s-a sc pat
un balaur la locul numit Dealul Balaurului si a stat
acolo mult timp. pan a putrezit. Lungimea si gro-
simea erau foarte mari. scheletul era urias. iar o
coast avea l imea ae aou palme aomnesti.

AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

21
PREG TIREA OLIMPIADELOR DE GIMNA2IU
RezoIv rIIe probIemeIor dIn nr. 2J2000
Rubr1o reo11zo1 de Pe1rus A1e×ondresou
O. G. 1. Pe un cerc se aleg punctele A. B si P.
Din miilocul M al arcului APB se coboar perpen-
diculara MK pe cea mai mare din coardele AP si
BP. S se demonstreze c punctul K înium t este
linia Irânt APB.
O problem a lui Arhimeae
Rezolvare:










Prelungim AP cu PB´ ≡ BP. Din Iaptul c
m(XPM) ÷ m(BAM) ÷ m(ABM) ÷ m(APM).
deci m(BPM) ÷ m(MPB´). ceea ce conduce la con-
gruen a triunghiurilor BPM si MPB´. de unde rezul-
t c MB´ ≡ MB ≡ MA. adic M este centrul cercului
ABB´ si deci se aIl pe mediatoarea lui AB´; dar mii-
locul lui AB´ este în acelasi timp miilocul liniei
Irânte APB.

O. G. 2. Fie AB un diametru al cercului (&). al
c rui centru nu-l cunoastem. si P un punct din plan
nesituat pe cerc sau pe AB. S se construiasc cu
rigla o perpendicular coborât din P pe AB.
* * *
Rezolvare:











Unim P cu A si cu B si not m C AP ∩ (&). D
PB ∩ (&). E AD ∩ BC. Atunci E este ortocentrul
triunghiului APB. în care PE este a treia în l ime.

O. G. 3. S se arate c triunghiurile ale c ror
laturi a. b. c veriIic rela ia:
a
2
¹ b
2
¹ c
2
4ka 4kb 8kc ¹ 29k
2
÷ 0. k > 0
sunt asemenea.
* * *
Rezolvare: Rela ia se scrie:
(a 2k)
2
¹ (b 3k)
2
¹ (c 4k)
2
÷ 0 ⇔
⇔ a ÷ 2k. b ÷ 3k. c ÷ 4k.
Pentru o alt valoare k´ ob inem:
a´ ÷ 2k´. b´ ÷ 3k´. c´ ÷ 4k´.
de unde:
' ' ' ' k
k
c
c
b
b
a
a
· · · . adic rela ia genereaz
laturi de triunghiuri asemenea.

O. G. 4. Fie ABCD un tetraedru oarecare. S se
determine planele π care au proprietatea c :
d(A. π) ÷ d(B. π) ÷ d(C. π) ÷ d(D. π).
* * *
Rezolvare: Fie E proiec ia lui A pe planul
(BCD). Planul mediator segmentului AE este unul
din planele c utate. Exist patru astIel de plane care
separ cele patru puncte în grupe de 1 si 3.
Fie acum MN perpendiculara comun a drepte-
lor AB si CD. Planul mediator al lui MN îndeplines-
te si el condi ia problemei. Exist trei astIel de pla-
ne. În total sunt 7 plane.

O. G. 5. Fie n ∈ N. a
i
> 0; n i . 1 · . S se rezol-
ve ecua ia: n
a A
a x
n
i i
i
·



·1
. unde am notat
A ÷ a
1
¹ a
2
¹ . ¹ a
n
.
* * *
Rezolvare: ·


+


·


∑ ∑ ∑
· · ·
n
i i
n
i i
i
n
i i
i
a A
A x
a A
a A
a A
a x
1 1 1

÷
∑ ∑ ∑
· · ·

− + ·

− +
n
i i
n
i i
n
i
a A
a x n
a A
A x
1 1 1
1
) (
1
) ( 1 .
Ecua ia devine: n
a A
A x n
n
i i
·

− +

·1
1
) ( ⇔
0
1
) (
1
·

− ⇔

·
n
i i
a A
A x ⇔ x A. deoarece

·

n
i i
A A
1
1
>
> 0. Asadar x a
1
¹ a
2
¹ . ¹ a
n
.

$
%
3 %
.
;
0
$
%
'
3
&
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

22
PREG TIREA OLIMPIADELOR SCOLARE
Probleme de gimnaziu

O. G. 1. S se g seasc toate numerele întregi
x. v. z care satisIac rela ia:
x
3
3v
3
9z
3
÷ 0.
prof. Aaelaiaa Mateescu

O. G. 2. S se rezolve în Z × Z ecua ia:
x
2
¹ 2x 4v
2
÷ 11.
prof. Maria Matrosenco

O. G. 3. S se arate c suma p tratelor a 2001
numere întregi consecutive nu este p trat perIect.
prof. Nicolae Papacu. Slobozia

O. G. 4. S se rezolve în numere prime ecua ia:
x
v
¹ 1 ÷ z.
* * *

O. G. 5. Se d un hexagon convex. Pe laturile
lui se construiesc spre interior triunghiuri echilate-
rale. S se arate c cercurile circumscrise acestor
triunghiuri acoper supraIa a hexagonului dat. S se
generalizeze problema.
prof. Aiaa Preaa

O. G. 6. Dac x. v. z ∈ (0. 1) astIel încât xvz ÷
÷
2 2 2
1 1 1 z v x − ⋅ − ⋅ − . s se determine ma-
ximul expresiei xvz.
prof. Dan Neaeianu

O. G. 7. Fie cercurile C
1
. .. C
5
concentrice.
de raze R. 2R. .. 5R. unde R ÷ 4. Fie punctele P
1
.
P
2
. .. P
321
asezate pe cele 5 cercuri. S se arate c
exist P
n
. P
m
. n. m ∈ {1. 2. .. 321¦. n ≠ m astIel
încât arc(P
n
P
m
) · π/2.
Aarian Tob . C. N. 'Mihai Jiteazul`. Brasov

Probleme de liceu

O. L. 1. S se rezolve în mul imea numerelor
întregi ecua ia:
z(x ¹ v) ÷ (z 1)xv
(generalizarea problemei nr. 7 de la rubrica 'Pro-
bleme pentru preg tirea olimpiadelor scolare¨ din
Arhimeae. nr. 9/2000.
prof. Nicolae Papacu. Slobozia

O. L. 2. Fie b o baz de numera ie. Pentru Iieca-
re x ∈ N
*
Iie I(x) inversatul lui x în baza b. Un num r
n ∈ N
*
se numeste palindromic dac n ÷ I(n). Fie M
mul imea numerelor palindromice în baza b. având
cel pu in 3 ciIre. S se demonstreze c :
2
3 1 1
2
< <
+

∈M x
x b
b
.
Gabriel Dospinescu. Onesti

O. L. 3. Fie n ∈ N
*
\ {1¦ si p un num r prim
astIel încât n > p. (n. p) ÷ 1. Pentru orice mul ime
A ÷ {a
1
. a
2
. .. a
n
¦. unde a
i
∈ N
*
. a
i
> p. n i . 1 · .
Iie S(A) suma resturilor împ r irilor numerelor a
1
.
.. a
n
la p. S se arate c dac S(A)†p. atunci
( )
2
' '
1
1
1 p C x
p B
A B B x
p
x

∑∑
·
⊂ ∈


− .
Gabriel Dospinescu. Onesti

O. L. 4. Fie A o mul ime Iinit cu n ≥ 1 ele-
mente. S se determine num rul tuturor p-uplelor
(X
1
. X
2
. .. X
p
) de submul imi ale lui A. p ≥ 2. care
veriIic rela ia:
X
1
∪ X
2
∪ X
3
. ∪ X
p
÷ A.
Popa Arthur Marius. Liceul Interna ional

O. L. 5. S se determine f : |0. 3] → |1. 2000]
cu proprietatea c :
|f (x) f (v)| ≥ |2
x
2
v
| ¹ 64|x v|.
(∀) x. v ∈ |0. 3] si f (2) ÷ 132.
D. M. B tine u-Giurgiu

O. L. 6. Se consider numerele reale a
1
. a
2
. ..
a
n
(n > 2) astIel încât suma oric ror n 1 dintre ele
este mai mare decât num rul r mas. S se arate c :
2
...
...
2 1
2 1
2
1

+ + +

+ + + −

n
a a a
a a a
a
n
n
.
I. C. Dr ghicescu

O. L. 7. Se consider numerele reale a. b si x
1
.
.. x
n
(n ≥ 2) pozitive. S se arate c :
n
n
s
b
n a
x
b
a
x
b
a
x
b
a

,
`

.
|
+ ≥

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+ ...
2 1
.
unde s ÷ x
1
¹ x
2
¹ . ¹ x
n
.
I. C. Dr ghicescu

O. L. 8. Dac m si n sunt numere naturale ast-
Iel încât:
1335
1
1334
1
....
4
1
3
1
2
1
1 + − + − + − ·
n
m
.
atunci 2003 | m.
prof. Aurel Dobosan. Lugoi

AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

23
PROBLEME PROPUSE
Clasa a IV-a

IV.1. Împ r i i 20 de creioane la 2 elevi. astIel
ca unul s primeasc de atâtea ori câte trei creioane.
de câte ori cel lalt va primi dou creioane.
înv. Tuaori a St nculescu. Br ila

IV.2. Doi copii au împreun 60.000 lei. Dac
primul cheltuieste cât dublul celui de-al doilea si
Iiec ruia îi r mân câte 15.000 lei. câ i lei a avut Iie-
care la început?
înv. Tuaori a St nculescu. Br ila

IV.3. Suma a trei numere naturale a. b. c este
900. AIla i numerele stiind c b ÷ 3a si b c 25.
înv. Tuaori a St nculescu. Br ila

IV.4. Scrie i numerele 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9 în
cele nou cercuri din desen. astIel încât suma ciIre-
lor de pe Iiecare din cele 4 laturi ale literei 'M¨ s
Iie 13.




înv. Tuaori a St nculescu. Br ila

Clasa a V-a

V.1. S se aIle cel mai mic num r natural care
împ r it pe rând la 5. 8 si 9 d resturile 1. 5 respec-
tiv 3.
prof. Olga Popa

V.2. Fie S ÷ 1 ¹ 8
1
¹ 8
2
¹ . ¹ 8
45
.
a) S se arate c S†3.
b) S se determine restul împ r irii lui S la 73.

V.3. Determina i numerele x. v. z stiind c :
512
165
8 8 8
3 2
· + +
z v x
.
x. v. z Iiind numere naturale mai mici decât 8.
prof. Gheorghe Giurgiu. Dei

V.4. Compara i numerele:
a ÷ |(4 ¹ 7)
2
(4
2
¹ 7
2
)] : (9
n¹1
: 3
2n
1)
(5
2
¹ 5
2
¹ 3 ⋅ 5
2
) : 5
2

b ÷
2
2
2
2 : (4
2
⋅ 8
3
: 16
2
) : 4
2
: 8
2
.

V.5. S se arate c egalitatea: a
2
¹ b
2
÷ c
2
nu
poate avea loc în mul imea numerelor prime.
prof. Roman a si Ioan Ghi . Blai

V.6. Determina i mul imile:
A ÷ {x | x ∈ N
*
. x ≤ 8. x par¦;
B ÷ {v | v ∈ N. v x
2
3. x ∈ A¦;
C ÷ {z | z ∈ N. z 100 v. v ∈ B¦.
prof. Olga Popa. Bucuresti

V.7. Demonstra i c num rul
2
n¹1
⋅ 3 ¹ 2
n
¹ 7 ⋅ 2
n¹2
este divizibil cu 5.
prof. Olga Popa. Bucuresti

V.8. Mul imile nevide A. B. C satisIac condi iile:
a) A ∪ B ∪ C ÷ {x ∈ Z | |x| ≤ 4¦;
b) orice element al lui A este mai mic decât ori-
ce element al lui B si orice element al lui C este mai
mare sau egal decât orice element al lui B;
c) card B ÷ 7.
AIla i mul imile A. B. C în urm toarele situa ii:
i) card A ¹ card C ÷ num r par;
ii) card A ¹ card C ÷ num r impar.
prof. Traian Preaa. Bucuresti

V.9. Elevul A: M gândesc la un num r mai
mare cu 25 decât produsul dintre numerele 25 si 35.
Elevul B: M gândesc la un num r care îm-
p r it la 36 are câtul egal cu 25 si restul zero.
Elevul C: Amândoi v-a i gândit la acelasi
num r.
Este adev rat?
prof. Lauren iu Gaiu

Clasa a VI-a

VI.1. Stiind c într-o anumit baz are loc ega-
litatea: 36 ÷ 2 ⋅ 3 ⋅ 8. scrie i în sistemul zecimal
num rul (10)2(13). unde (10) si (13) sunt ciIre.
prof. Gheorghe Giurgiu. Dei

VI.2. Determina i a ∈ N astIel încât:
) 10 (
) 5 ( ) 6 ( ) 7 ( 2001 0 4 513 6 · + + a a a a aa .
unde indicii reprezint bazele de numera ie în care
sunt scrise numerele respective.
prof. Gheorghe Giurgiu. Dei

VI.3. Fie a. b ∈ R. b ≠ 0. Ar ta i c
2
3
2
3
·

+
a b
b a

dac si numai dac a ÷ 0.
Cristina Goaeanu

VI.4. Fie a un num r natural nenul de n ciIre si
b un num r natural de m ciIre cu m. n ∈ N
*
. S se

AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

24
arate c :
b b a aa b bb a a . . . . ⋅ · ⋅
dac si numai dac m n.
prof. D.M. B tine u-Giurgiu

VI.5. Fie num rul: A ÷ 3 ¹ 3
2
¹ 3
3
¹ . ¹ 3
n
.
n ∈ N
*
. n divizibil cu 12. S se arate c :
a) A este divizibil cu 13;
b) A este divizibil cu sapte numere pare conse-
cutive.
prof. Cristina Ichim

VI.6. Stiind c
3
2
·
b
a
si 85 + + + · ca bc ab abc .
aIla i c.
prof. Traian Preaa

VI.7. Ce Irac ie urmeaz în sirul:
25
15
.
29
11
.
26
14
.
28
12
. .?
Ghenea Roxana. elev .
Lic. 'Al. Jlahu `. Bucuresti

VI.8. Ar ta i c :
100
1
2001 2000
1
...
102 101
1
101 100
1
<

+ +

+

.
prof. Gh. Cristescu

VI.9. Dac A ÷ { ab ab ' num r prim de dou
ciIre în baza zece¦ si B ÷ { ab ba ' ∈ A¦. s se de-
termine probabilitatea ca luând un element x ∈ B s
rezulte x ∈ A.
prof. D.M. B tine u-Giurgiu

VI.10. În triunghiul ABC. m(A) ÷ 90°. se no-
teaz cu R raza cercului circumscris triunghiului si
cu r raza cercului înscris în triunghi. Demonstra i c :
AB ¹ AC ÷ 2(R ¹ r).
Erika Suhav

Clasa a VII-a

VII.1. S se rezolve sistemul:
¹
¹
¹
'
¹
· −
·
aac ab
aca ab
2
2
) 1 (
.
prof. Ioan si Roman a Ghi . Blai

VII.2. Fie a x ¹ 3. b ÷ x ¹ 5. c x ¹ 7. S se
determine x astIel încât a. b. c s reprezinte laturile
unui triunghi dreptunghic.
prof. Olga Popa. Bucuresti

VII.3. Dac a. b ∈ Q
*
sunt astIel încât a
5
¹ b
5

÷ 2a
3
b
3
. demonstra i c num rul
ab
ab 1 −
este p tra-
tul unui num r ra ional.
Prof. Dan Neaeianu. Dr. Tr. Severin

VII.4. Într-o turm de oi se aIl 6 miei p zi i Ii-
ecare de câte un câine. 5 lupi (3 Iemele si 2 masculi)
pleac la vân toare si încearc s prind mieii din
turm . O lupoaic are 40º sanse s repereze prada.
iar un lup 70º. Stiind c în 75º din cazuri câinele
va respinge atacul unui lup. în restul de cazuri mielul
având 6 sanse din 10 s scape prin Iug . s se deter-
mine probabilitatea ca vân toarea s aib succes.
Aarian Tob . C. N. 'Mihai Jiteazul`. Bucuresti

VII.5. S se rezolve ecua ia:
(2
0
¹ 2
1
¹ 2
2
¹ . ¹ 2
100
)x ÷ (1
2
2
1
)(2
2
1
2
).

VII.6. Ce Iel de triunghi se ob ine dac laturile
sale au lungimile propor ionale cu solu ia sistemului:
¹
¹
¹
'
¹
· −
· + +
· +
13 5
61 3
7
2 2
xv z
xv v x
v x
.
Denisa Tanasov. Lic. 'N. Iorga`. Bucuresti

Clasa a VIII-a

VIII.1. O sIer cu raza de 2 m. plin cu miere.
se scuIund într-o piscin în Iorm de cub cu latura
de 4 m. plin cu ap .
a) Câ i litri de miere se aIl în piscin ?
b) Câ i litri de ap se mai aIl în piscin ?
prof. Maria Matrosenco

VIII.2. S se determine numerele x ∈ (1. ∞).
v ∈ |0. ∞) astIel încât:
) 1 3 (
2
1
1
1
3 − + ·

− v x
x
v .
prof. Dan Neaeianu. Dr. Tr. Severin

VIII.3. Se dau punctele A si B. situate de ace-
easi parte a planului dat α. S se determine. în pla-
nul α. un punct M. astIel încât suma AM
2
¹ BM
2
s
Iie minim .
prof. Dan Neaeianu. Dr. Tr. Severin

VIII.4. S se demonstreze c valoarea produsului:

,
`

.
|

− + −

,
`

.
|

+ + + ·
2
16
4 2
2
16
4 2
2 2
x
x x
x
x x P

,
`

.
|

+ + + + + ⋅
2
64
16 8 4 2
2 3 4
x
x x x x

,
`

.
|

− + − + − ⋅
2
64
16 8 4 2
2 3 4
x
x x x x
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

25
r mâne neschimbat dac în Iiecare Iactor se negli-
ieaz termenii Irac ionari.
prof. Silviu D ne

VIII.5. Un plan paralel cu dou perpendiculare
comune ale unui tetraedru este perpendicular pe
bimediana muchiilor r mase.
prof. Erika Suhav

VIII.6. Dac exist o sIer tangent celor sase
muchii ale unui tetraedru. acesta se numeste tetrae-
dru Crelle.
1) Dac ABCD este tetraedru Crelle. atunci are
loc rela ia:
AB ¹ CD AC ¹ BD AD ¹ BC.
2) Într-un tetraedru Crelle cele trei segmente ce
unesc punctele de contact de pe muchiile opuse cu
sIera celor sase muchii sunt concurente.
prof. Erika Suhav

Clasa a IX-a

IX.1. Fie hexagonul A
1
A
2
A
3
A
4
A
5
A
6
si punctele
B
i
∈ (A
i
A
i¹1
). 6 . 1 · i . A
7
÷ A
1
astIel încât:
6 5
5 5
4 3
3 3
2 1
1 1
A B
B A
A B
B A
A B
B A
· · ÷ k si
1 6
6 6
5 4
4 4
3 2
2 2
A B
B A
A B
B A
A B
B A
· · ÷ p.
S se arate c triunghiurile B
1
B
3
B
5
si B
2
B
4
B
6
au
acelasi centru de greutate dac si numai dac kp ÷ 1
sau 0
6 5 4 3 2 1
&
· + + A A A A A A .
Nicolae Papacu. Slobozia

IX.2. Fie ABC un triunghi ascu itunghic si H
un punct în interiorul s u astIel încât CH ⊥ AB. No-
t m cu A´. B´. C´ respectiv intersec iile dreptelor
AH. BH. CH cu laturile |BC]. |AC]. |AB]. Fie si un
punct O exterior triunghiului ABC. în planul acestu-
ia. si M. N. P picioarele perpendicularelor duse din
O pe dreptele AA´. BB´. CC´. Ar ta i c dac PMN
≡ BAC. atunci HA⋅HA´ HB⋅HB´ HC⋅HC´.
prof. Oviaiu-Gabriel Dinu. B lcesti. Jalcea

IX.3. S se demonstreze c oricare ar Ii a. b. c ∈
∈ R. nu toate nule. avem c :
2 2 2
c b a
ca bc ab
+ +
+ +
∈ |1. 1].
prof. Ioan si Roman a Ghi . Blai

IX.4. Fie triunghiul ABC si A
1
∈ (BC). B
1

∈ (CA). C
1
∈ (AB) cu BA
1
÷ x ⋅ BA. CB
1
÷ v ⋅ CA.
AC
1
÷ z ⋅ AB. unde x. v. z ∈ (0. 1). S se arate c :
a) Dac 6x ÷ 3v ÷ 2z. atunci
) ( ) (
2 11
1 1 1
ABC C B A
S S ≥ .
b) Dac x ¹ v ¹ z k. atunci
) (
2
) (
3
3 3
1 1 1
ABC C B A
S
k k
S
+ −
≤ .
prof. Nicolae Papacu. Slobozia

IX.5. Folosind nota iile obisnuite în triunghiul
ABC. s se arate c :
3
2
2
3
1 1 1
S
R
h h h
c b a
≥ + + .
* * *

IX.6. Care dintre numerele ctg 1 sau
¹
'
¹
¹
'
¹π
2
este
mai mare?
* * *

IX.7. D se rezolve ecua ia:
|x] ⋅ {x¦ ÷ 1.
* * *

IX.8. Fie ABCD un patrulater convex si M. N.
P. Q miiloacele laturilor AB. BC. CD. DA. S se
arate c : $
(ABCD)
≤ MP ⋅ NQ.
Sorin R aulescu

IX.9. S se rezolve în R × R ecua ia:
5 sin x sin v ¹ 3 sin x cos v ¹
¹ 3 cos x cos v ¹ 3 cos x sin v ÷ 6.
Arthur Marius Popa

Clasa a X-a

X.1. S se rezolve ecua ia:
x
4
4x
3
1 ÷ 0.
* * *

X.2. S se determine polinomul P ∈ R|X].
P X
5
10X
4
¹ aX
3
¹ bX
2
¹ cX 32.
stiind c admite toate r d cinile reale si strict pozi-
tive.
* * *

X.3. Determina i x. v ∈ R stiind c :
2
x
¹ 2
v/2
¹ 2
2xv
÷ 4.
prof. Dan Neaeianu

X.4. Rezolva i ecua ia:
40
x
¹ 100
x
¹ 250
x
÷ 625
x
¹ 16
x
.
prof. Aurel Dobosan. Lugoi

Clasa a XI-a

XI.1. Fiind dat p tratul ABCD. s se g seasc
mul imea punctelor M din planul p tratului pentru
care:
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

26
(MAB) ⋅ (MDC) ¹ (MAD) ⋅ (MCB) ÷ 0.
(S-a notat cu (ABC) aria triunghiului orientat ABC)
prof. Aaelaiaa Mateescu

XI.2. Fie mul imea M ÷ {X ∈ M
2
(Z) | det X ∈
∈ Z
*
¦. S se determine submul imile H ale lui M
care au proprietatea c pentru orice A. B ∈ H avem:
A
det(B)
⋅ B
det(A)
÷ I
2
.
prof. Nicolae Papacu. Slobozia

XI.3. Care dintre numerele e
e
⋅ π
π
sau e

este
mai mare?
* * *

XI.4. S se determine Iunc ia f : R → R. conti-
nu în x ÷ 0. cu proprietatea c :
f (x ¹ v) ÷ f (x) ¹ f (v) ¹ xv. (∀) x. v ∈ R.
* * *

XI.5. Fie f : R → R o Iunc ie derivabil în
a ∈ R si (x
n
)
n≥0
un sir de numere reale strict poziti-
ve cu proprietatea c ) ( lim
1 n n
n
x x −
+
∞ →
÷ x ∈ R
*
+
. S se
calculeze:

,
`

.
|

,
`

.
|

+
+
∞ →
) ( lim
1
1
a f x
x
x
a f x
n
n
n
n
n
.
D. M. B tine u-Giurgiu

XI.6. Fie A ∈ M
2
(C). Dac exist k ∈ N
*
. k ≥ 2
astIel încât A
k
A
k¹1
. atunci A
3
÷ A
2
.
Sorin R aulescu

XI.7. S se rezolve ecua ia:
x
x
x
x
÷ 26(1 ¹ x
x
).
prof. Aurel Dobosan. Lugoi

Clasa a XII-a

XII.1. Demonstra i c :

+
+
b
a
k
x
x
x
d
1
1
2
2

,
`

.
|
− + − +
+

<
+ +
a b a b
k
a b
k k
arctg arctg
1 2 2
1
1 2 1 2

(k ∈ N
*
).
prof. Oviaiu-Gabriel Dinu. B lcesti. Jalcea

XII.2. Fie inelul (A. ¹. ⋅) si x ∈ A cu x
6
÷ x. S
se arate c 1 x ¹ x
2
este inversabil.
prof. Nicolae Papacu. Slobozia

XII.3. Fie f : |0. 1) → R derivabil cu proprie-
tatea c f ´ (x) ≥ x. (∀) x ∈ |0. 1]. Demonstra i c :
6
1
) 1 ( d ) (
1
0
− ≤

f x x f .
prof. Dan Neaeianu

XII.4. Demonstra i c Iunc ia f : R → R.
f (x) ÷
¹
¹
¹
'
¹

<
0 . 1
0 .
1
arcctg
x
x
x
nu admite primitive pe R.
prof. Oviaiu-Gabriel Dinu. B lcesti. Jalcea

XII.5. Calcula i: x
e
x
I
k
k
x
d
1
cos
7


+
· .
prof. Oviaiu-Gabriel Dinu. B lcesti. Jalcea

XII.6. S se arate c polinomul f ∈ Z
17
|X]. f ÷
÷ X
16
¹ aX ¹
´
15 este reductibil. oricare ar Ii a ∈ Z
17
.
prof. Aurel Dobosan. Lugoi

XII.7. S se arate c :
3
d
tg
d
sin 12
3
6
3
6
2
π
≤ + ≤
π
∫ ∫
π
π
π
π
x
x
x
x
x
x
.
prof. Aurel Dobosan. Lugoi
EPIGRAME
Unui profesor de astronomie

N-ai telescop si nici lunete.
Dar cump tul tu nu i-l pierzi:
Îi dai cu capul de perete
Si v d elevii stele . verzi.
N. B rbulescu (1939)

Unui elev

Nici matematica nu-i grea.
În cazul când te ii de ea.
Dar nu-i usoar nici o carte
Dac te ii de ea . departe.
Gh. Breharu (1963)

De-ale p rin ilor

Pe librar. p itul tat .
Îl întreab într-o doar :
Nu cumva e editat
Vreo algebr mai usoar ?!
P. Gorun (1982)


AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

27
Înv tur

Înv m de mii de ani
Si tot nu lu m aminte:
Prostul plânge dup bani
Si desteptul dup minte.
Ernest Maftei (1978)
Bibliografie

Giuseppe Navarra. Epigrame alese. Ed. Facla. 1985
STIA I C .
Rubr1o reo11zo1 de pro]. Cr1s11no Godeonu
Q Principiul induc iei complete a Iost descoperit
independent de mai mul i savan i. printre care
Blaise Pascal (1654) si Jaques Bernoulli (1686)?
Q Newton a Iost permanent criticat vehement de
c tre Robert Hooke în tot ceea ce întreprindea ca
proIesor la Societatea regal din Londra. ceea ce
îns nu l-a împiedicat s Iac descoperiri geniale
si I r ca Societatea s -si stirbeasc din presti-
giu?
Q Generalul roman Caludius Marcelus (c. 268-206
î. Ch). cuceritorul Siracuzei. a ordonat s se Iac
Iuneralii deosebite lui Arhimede. care a murit
ap rând cetatea?
Q Academicienii români Gheorghe Mihoc si Oc-
tav Onicescu au avut contribu ii importante în
teoria probabilit ilor si statistic . introducând
no iunea de 'lan cu leg turi complete¨. no iune
abstract . dar pentru care autorii aveau si un mo-
del concret. care l-a convins si pe Emile Borel de
Irumuse ea si utilitatea acestei teorii?
Q 'L n isorul¨ este o curb plan . reprezentând
pozi ia de echilibru a unui Iir greu si omogen.
Ilexibil si inextensibil. ale c rui capete nu sunt
Iixate în dou puncte si având ecua ia cartezian
a
x
a v ch · dat de Leibniz si Bernoulli.
Q Triunghiul pedal este un triunghi care se Ior-
meaz unind dou câte dou picioarele a trei
ceviene concurente ale unui triunghi dat (de pil-
d triunghi median. triunghi ortic etc.).

3URIHVRUXOGHPDWHPDWLF
desen de prof. Aaelaiaa Mateescu
T A L O N D E C O N C U R S

Redac ia revistei .ARHIMEDE 2001¨ organizeaz periodic pentru elevii rezolvitori de probleme concursuri dotate
cu urm toarele premii:
Premiul I - 1.000.000 lei
Premiul II - 500.000 lei
Premiul III - 300.000 lei si
Men iune constând în 10 abonamente anuale.
Talonul de concurs se va trimite în plicul cu probleme rezolvate. Concursului se va desI sura pe data de 24 aprilie
a.c. în Bucuresti. Câstig torii tragerilor vor Ii publica i în num rul din luna mai 2001 al revistei.
AHMIMEDE, Xr. 8 ~ 4 / Z001 martIc ~ aµrIIIc

28
RUBRICA RE2OLVITORILOR
DE PROBLEME

Bucuresti: Lic. teoretic .1ean Monnet¨, cl. a
VIII-a: Bârzeanu C t lina (7). Crevanos Laura (8).
Hot ran Horia Mihai (9). Sterian Mihaela Irina (8).
Vl sceanu Ioana (7); Lic. .N. Iorga¨, cl. a VII-a:
Danciu Grigore (9). Lep r Ana-Maria (9). Here oiu
Silviana (8). Mihalache Miruna (8); Sc. gen. nr. 5
.Corneliu M. Popescu¨, cl. a VI-a: Hîrsoag
Martha-Cristina (7); Sc. gen. nr. 39, cl. a V-a: An-
ton Cristian (5). Berceanu Alina (3). Matei Mirela
Mihaela (4). Pan Denisa (5). Tiberiu Gabriel Ale-
xandru (4). cl. a VI-a: Adam Florina Ligia (6). Faur
Alexandru (7). Florea Bianca Mirela (9). Florea
Silvia (5). Radu Oana (5); Sc. gen. nr. 56 .1ose
Marti¨, cl. a V-a: Visinic Noemi (6); Sc. gen. nr.
150, cl. a IV-a: Enache Roxana Maria (7).

Dej: Col. na .Andrei Muresanu¨, cl. a V-a:
Rimovecz Daniel-Tiberiu (11). cl. a VI-a: Serban
Marina (4). cl. a VIII-a: Andrica Teodora (11); Sc.
gen. nr. 2, cl. a V-a: B lan Ioana-Maria (12).
Dunca Diana Manuela (12). Handabu Alexandra
(10). Incze Alin-Flaviu (12). Negoi Alexandra Ele-
na (12). Popa Alexandru (10). Sandor Ionu -Adrian
(12). i imas Cosmin-Victor (12). cl. a VI-a: B lan
Raluca Alexandra (8). Cor bean Liviu Paul (17).
Danciu Ioana (17). cl. a VII-a: Ciunt Cristina (12).
Coand Daria Andeea (12). Moncea Teodora (12).
Pop Andrada Gabriela (12). Pop Bodea Laura (12).
Rus Cristian Gheorghe (12). Sav Raluca (12).
Ursache Constantin (12). Zanc Andrada (12).

Lugoj: Lic. teoretic .Iulia Hasdeu¨, cl. a
V-a: Ceadir Andreea (10).

Odobesti: Lic. teoretic .Duiliu Zamfirescu¨,
cl. a V-a: Caba C t lin (10). Staicu L cr mioara
(12). TrandaIir Roxana-Genoveva (8). Vlasie Mari-
an-Mugurel (10). cl. a VI-a: Dumitrascu Ionu (1).
F nic Adrian-Eduard (7). Ioan C t lin (1). LeIler
Ilona-Irinela (7). cl. a VIII-a: Cuconoiu Raluca-
Simona (16). Marinescu Crina-Valerica (12). (16).

Satu Mare: C. N. .M. Eminescu¨, cl. a VI-a:
Mad ras Karmen (7).

Slatina: Sc. gen. nr. 8 .Eugen Ionescu¨, cl. a
VI-a: Bucura Diana (2). Limb lat Loredana Luci-
ana (3). Petre Florina-Adina (5); Sc. gen. Nr. 7, cl.
a V-a: Stan Emanuela-Alina (5).

Slobozia: Gr. Scolar .Al. I. Cuza¨, cl. a
IX-a: Ioan Andrei (2).




NUMELE SI PRENUMELE ELEVULUI ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸
SCOALA / ADRESA SCOLII / TELEFON ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸
¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸
CLASA ¸¸¸¸¸¸¸¸¸ 1UDE UL ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ORASUL ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸
TELEFONUL ELEVULUI / ADRESA ELEVULUI ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸