EDITIE SAPTAMANAL.A.

EOITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Petros KapAislos MANAGER ECONOMIC: Fotis Foiiou MANAGER DE REDACTIE $1 PRODUCTIE: Virginia Koutroubas ADRESA: VulTagmenis /i./i.-46, 166 73 Alena MARKETING MANAGER: Michalis Koutsoukos

PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa CODRDONATOR DE PROOUqIE:

Carolina

Poulidou
Pasakalidis Lioumis

MANAGER DlSTRIBUTIE: Evi Boza MANAGER LOGISTICA $1 OPERATII: Dimilris

COORDONATOR LOGISTICA;;I OPERATII: Antonis ADAPTARE PENTRU UMBA ROMA.NA: Fast Translate, Best Communication Media SRL OTP: RAY
-

Arhimede
PROLOG
-

4 6

TlPARIRE;;1 LEGARE: NIKI EKDOllKI

SA

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPDGRAFIE: STEliOS KRITSOTAKIS IMPORTATOR: Media Service Zawada SR,L Co~ntry Manager: Mariana Mihliltan Marketing Manager: Adina 80jica

VIATA ~I VREMURILE Viala rnatematicianutui de geniu care a .pavat drumul" catre stiinta rncderna
Sanqe academic rnostenit Cunostinte si prieteni ca?tigati In strainatate Mandria viitorului am de $tiinta

Redactor: Gabriela Muntean Distribution Manager: Dan lordache

AORESA: str. Louis Pasteur nr: 38, eLl, ap.5, sector 5, Bucure~ti, Romania Telefon: 1+401 21 3187398 OISTRIBUITOR: Hiparion S.A. © 2007 De AGOSTINI Hellas © 2003 KK. De AGOSTINI JAPAN

Tn

razboi
sclipitoare

o minte

Razboi si arme Doar de dragul studiului
Fotografii: Library

Uaipholo Press, Carbis Japan, De Agostini Picture

EVENIMEINTE MARCAINTE Un accident? - Oescoperirea secolului VIETI PARALELE Al!i savantl care si-au depa.~it generalia IINFLUENTE MAJ'ORE Oamenii de ~tii:nfa au avut parte de
0

20

Pre\u l numerelor Pretul primului nurnar: 2,99 LEI/14,5D MOL

Pretul celui de-al doilea nurnar ~i al tuturor celorlalte

rn.rnere.

24

5,99 LEI/29, 99 MOL

28
Renastere

dupa Epoca

Nu ratati biblioralturile speciale in care puteti colectinna seria 100 de parsonalithtil. Bibliorafturile sunt disponibile la chioscurile de ziare la pretut de 6,99 LEI/35 MOL DeAgostiniva anunta dalele de publicare a bibliorafturilor in seria de reviste.

intunecata
Pentru oriee intorrnatie sau lamurire, contactati-ne la telefonul.: (021140,10.8a8 sau trimiteli ur e-rnajlla infofOaeagostiniro Servicii pentru clienti: de luni pana vineri, intre orele 10:00·15:00 Pentru 0 mal buna desarvire solieitati intotdeauna publicatia de la acelasi punet de va Mare ~i mtorrnaf vanzatorul asupra mtentiei de a curnpara ?i aparitiile urrnatoare. Pentru ariee intormatie. lamllrire, inloCl)ire cie axemptare sa-u cornanzi

,
o repturi Ie tut u ror textelo r se afla sub co pyrig h t. Este i nterzisa reproducerea, stocarea, transmiterea sau utilizarea comerdaHl a

de numere anrerioare. sur.ati-rte la 'tel, !O21:140 10 888 Pentru informatii si comenzi de numere antericare, cititcrii din Republica Moldova , p~t suna la (022121.07.98 - PaFamedia, Chi:;;inau,

materialelor, sub once forma, Tara acordul scris al editorului.

Vizitati

site-ul nostru La adresa
Editorul i~1 rezerva drsptul de a schimba ordinea publicarii perscnalitatilor sau de a le inlocui cu altele.

www.deagostini.ro

Ce fel de viata a dus Arhimede? ,

C
C)
I

EI MAl MARl TREl

MATEMATlClENl

DIN

lSTORIE

sunt:

Newton,

nascut dintre

in secolul

al XVII-lea, Gauss, al XIX$i

care a trait din secolul lea, si cel mai mare antica, cu aproximativ $i-a petrecut Arhimede. Pi, volumul corpurilor catapulta teoria
$1

al XVIII-lea pana in secolul
I

toti, cel care a trait in Grecia de Newton noi teoreme, legea doar in tacere

1800 de ani inainte

o
_j

toata viata cercetand aria sferei, intr-un ci s-a extins folosite

principiul lichid,

parghiei, pompa

scufundate ... Munca

hidraulca.

sa de cercetare
I

nu a explorat a, pana

o n:::
Q_

rnaternatica

si In tizica, astronomie, la arme care pantru

de la echipamente intrebuintate succesorii Cu toate in care rezultatelor munca
I

In aqr.cuttur un savant.

In razboi ..Acesta sai l-au considerat acestea, practice, Arhimede? in lumea

este $i motivul cat se poate
0

de teoretica prea mare rnoderna

a trait,

nu se acorda

irnportantii In epoca

a$a ca de-abia apreciata

sa a fost cu adevarat

Ce fel de viata a

dus asadar

-1'"':1Jlot:I'lIl'l"'Ic:I.
57341.Hr. 753 i.Hr; 6451.Hr. 431i.Hr. 4041.Hr. 338 I.Hr. 323 I.Hr. 310i.Hr. 3011.Hr. 3001.Hr. 287i.Hr. 2701.Hr. 264 i.Hr, 260-2501.Hr. 250-240I.Hr. ~ Siracuza Intemeierea Cartagina Inceperea devine colonie qreceasca Romei ajunge in Sicilia razboaielor peloponeziene

il
U

~

il il
~

Inch ei e rea razboa ielor pelo po nez iene Batalia din Chaeronea Moartea lui Alexandru eel Mare. Revolta Impotriva si Cartagina lui Antipater

il il

Razboiul dintre Siracuza Batalia de la Ipsos

il
il

Euclid publica ..Elementele" Nasterea Calatoria lui Arhimede la Alexandria

il il il il il
il il il a il
U U

Tncepe Primul Razboi Punic Oescoperirea Oescoperirea nurnarului principiului Pi. Tabela de calcul pe nisip. Problema parqhiei. Oescoperirea formulelor Bovinum.

pentru volumul

si aria suprafetelor 241 LHr. 218 i.Hr. 2121.Hr. 2011.Hr. 149 i.Hr. 146 I.Hr. 75 LHr. 1604 1665 1680 1802 1906 Incheierea

sferelor.

Oescoperirea

principiului

lui Arhimede.

Primul Razboi Punic

Incepe al Ooilea Razboi Punic Moare la Siracuza Incheierea celui de-al Ooilea Razboi Punic Razboi Punic Cartaginei.
I , , ,

Incepe al treilea Incheierea

celui de-al Treilea Razboi Punic. Caderaa rnorrnantul lui Arhimede

Cicero descopera Galileo descopera Newton descopers Leibniz descopera Lindeman

legea caderii corpurilor calculul calculul diferential diierential ca Pi este nurnar infinit
I

0

il
il
U

demonstreaza

Heiberg descopera

manuscrisele

lui Arhimede

Viata si vremurile
I I

Viata matematicianului , de geniu care a "pavat drumul" catre ~tiinta moderna
In Grecia antica a trait un savant cu
0

gandire libera, care §i-a dedicat Intreaga despre personalitatea
~ Au rarnas putine doeumente privind personalitatea Lui Arhimede. dar, din surse diferite. se presupune ca a fost un barbat solitar si foarte mandru.

viata cercetarii, Desi se cunosc foarre purine amanunte

acesrui om de §tiinri, care a fost un adevarat pionier in domeniu §i care a depasir cu usurinta granitele matematicii §i fizicii, realizarile pe care le-a lisat generatiilor urrnatoare vorbesc de la sine despre omul Arhimede.

Sange academic rnostenit
In Colonia.
Siracuza
tea sa, in anul 323 I.Hr .. lara a intrat intr-o perioada de criza. Alexandru a murit pe neasteptate, in Babilon, chiar inainte de momentul In care dorea sa porneascs intr-o expeditiile In teritoriiLe arabe si, de aceea, nu a mai avut timp pentru numirea unui succesor La tron, eeea ce a generat a lupta pentru preLuarea controLului asupra imperiului lui ALexandru, incheiata in ceLe din urrna In anuL 301 i.Hr, prin divizarea In cele trei regate, Antigonus damn ind in Macedonia, Ptolemeu in Egipt, iar SeLeueus In SiciLia. In Grecia continentals. cele doua state ale Atenei mai mare insula din Marea Mediterana, este situate intre Peninsula ltalica ?i Tunisia. lara a Africii de Nord. Aceasta insula, transforrnata in colonie greceasca In secolul al VIII-lea i.Hr., a cunoscut 0 dezvoltare nemaipomenita. datorita parnanturilor sale fertile ?i lncatiei unice. care favoriza cornertul dintre Africa de Nord, Grecia ?i Italia. Tn afara de greci. pe insula locuiau ?i irniqranti, dar, in generaL, acestia coabitau In pace. beneficiind ?i unii. ?i attii de solul manes al insulei. Greeia are 0 lunga istorie, ee d ate az a din anul 2600 I.Hr. In anul 336 I.Hr .. a ureat pe tron Alexandru eel Mare. care a incercat sa unifice tinutul rnarqinit de Grecia, In partea de vest, ~i de fluviuL Ind, in partea de est, preluand eontrolul asupra aeestuia. Cu toate acestea, dupa rnoar-

S

ICILTA, cea

RuineLe unui veehi teatru construit in Siracuza in secoLul 51.Hr. Cu un diametru de 138 de metri, teatruL putea cuprinde un auditoriu de aproximativ 15.000 de oameni.

~ ALexandru A cueerit si India inainte

eeL Mare. de a cades

EgiptuL, Persia

boLnav in ajunuL invaziei Arabiei. Cu 0 ultima sufLare, a soptit. "Fie ca ceL mai puternic barbat sa-rni conduce regatuL", apoi si-a dat duhul.

Arhimede
i

Picture

de seeol

XIX, prezentand Roma antica. Se pot vedea oameni rnerqand pe str azile orasului.

Copilul pasionat de astronomie
Orasul petreaca Siracuza, In care Arhimede avea sa-,?i cea mai mare parte a vietii, era guverun rege aplecat catre latura
0

I

nat de Hieron alii-lea, academics, pre vista vind impozitele

care a promulgat La Ierrna. Mai mult, Familiile

serie de legi pritucrari desom ~i a
0

si a scris numeroase

ruda a regelui

Hieron era astronomul de ~tiinta Arhimede. prieteniei stranse

Phidias, tatal marelui lui Arhimede

lui Hieron erau apropiate,

ceea ce a ~i dat nesters ~i Hieron, pri0

dintre Arhimede familie

etenie care avea sa dainuiasca Phidias, nascut intr-o viala fara griji financiare. tui astronom tare. Tn Peninsula luat fiinta in anul nite. a pierderilor ltalica, orasul Republica Roma se reconRornana, care a de
0

multi ani. de nobili, a dus a avut
0

Fiind unicul fiu al acestinerete dessale,

instarit,

Arhimede

Infloritoare. Cu toate despre mente, nasterii 2871.Hr. De la a varsta foarte fraqeda, tatal lui Arhimede l-a invatat lucreze sa faca observatii astronomice si sa cu tot felul de echipamente. Familia sa a acumulat ca detine rn cateva sa nu exists inforrnatii pre tatal Iui Arhimede, mama culese din lucrarile niciun cu precizie din viala,

struia cu repeziciune.

509

I.Hr .. a fost cuprinsa interne datorate

stare de haos In urma conflictelor de populatia,
0

surveemig ra-

fel de docunici anul sa din anul

~i nu cunoastern lui Arhimede.

rii ~i invaziei celtilor, dar.Intr-un sit sa se irnpuna ca o retea de drumuri, siei .tcate drumurile Italica a fast uniticata vreme, cu aproxirnatie

anume fel, a reuCam In acea s-a construit

Scsz and varsta

mare civilizatie. anul312I.Hr.,

anul in care a disparut

rezulta

ceea ce a dat nastere ~i expredue la Rorna". Gratie acestei sub dorninatia Romei.

retele: ora~ele erau legate intre ele, iar Peninsula
Aceasta este epoca In care s-a nascut Arhimede. Anul: 287 I.Hr., locul: Siracuza, cel mai prosper greci• Aristotel, lilozol antic grec. Tutorele regelui Alexandru at III-lea; se zvouea ca i-or Ii spus regelui ca .Nu exista drum regal ditre invatatura". un

era bogata atat din punct de vedere financiar, cat si academic, si se spune ca Arhimede foarte multe cunostinte din prirnii ani de viata. din diverse domenii inca

oras din Sicilia. Insula, aflata sub controlul lor, se gasea exact intre Cartagina, din ce In ce mai puternica, pragul unificarii. Pruncul Arhimede ,?i Imperiul

care devenea Roman, in nici nu banuia

Cultura

elena
cand Arhimede era preqatit sa plece dupa ca astronom

In

vremea

rnacar ce istorie avea sa se scrie pe aceasta insu la,

din carninul familial,

siinqiner;

ani in care a fost ghidat de tatal sau, Grecia traversa a perioada de criza a sistemului tie. Moartea lui Aristotel, cat sfarsitul Alexandru erei qrccesti de educaa marRegele orienIn anul3221.Hr., pur intelectuale. obiceiurile

cel Mare a introdus

tale In Grecia, iar fuziunea celor doua culturi a dat nastere unei culturi academice ..elene". Elenismul insearnna diferit "In stil grecesc" "greaca". ~i este privit ca fiind Centrul eulturii elene Egipt.

LUMEA

MATEMATICII

iN GRECIA

ANTIC.&

Studiul timpuriu al matematicii in Grecia antlca a inceput cu lucrarlle filozofului Thales, in anul600 I.Hr.,continuand cu Pitagora~iPlaton,Treisute de ani mai tarziu, Euclid a compilat lucrarile acestoracand a scris.Elementele" Aceastascoala de gandire este acum cunoscuta drept platonism, Unul dintre conceptele inaintate de catre Platon a fost .teoria ideilor" EI pretindea ca lumea perceputa de oameni prin simturi este falsa~i easingura realitate este lumea ideilor. Matematicaesteunicullucru careleaga lumea falsa,extertcara, de lumea ideilor. spune Platon. Aceastafilozofie avea sa alba 0 lnfluenta enormii asupraideilar lui Aristotel. Caurmare, lumea matematicii in Grecia antica a pus 0

mare importanta peJdel" Platon s-a apropiat de mecanica datorlta faptului ea aeeastaevldentla frumusetea din matematica. EI sustlnea ca apliearea praetiea a teariei nu avea ce cauta in studiul geometriei. Arhimede, barbatul solitar, cu vederi largi, s-a nascut intr-o lume care punea mare pre! pe matematica pura ~idispretuia utilizarea ei in scopuri practice.

de cultura

se poate gasi chiar pe. malul fluviului Nil, In Alexandria, Orasul Alexandria faptului vremii pentru apetitul era inflo-

ritor la acea data, datorita ca intelectualii se adunau acolo a-~i satisface intelectual.

Pentru a nu rarnane In
•. Platon, universitatil platonismul, autorul "teoriei al lui,

afara acestei tinere elite intelectuale, pornit pentru catre Arhimede acest a eras,

ideilor". Ca fondator Academia, filozofia este cunoscuta numele

~i sub

de academism.

a vedea ce poate

Invata acolo.

til

I

Viata si vremurile • •

in strainatate
ALEXANDRIA, a Nilului, ALexandru orasul sa I~i urmeze eereetarea, In Egipt,

Cunostinte si prieteni ca~tiga!i
in care Arhimede se afla in delta de vest Mediterane. erase dups multe pe maLul Marii

Orasul academic Alexandria

eeL Mare a nurrut

numeLe sau, dar Alexandria mul si eel mai mare dintre fiind sub controLullui 800.000 de loeuitori, ciar, politic ~i militar

din Egipt a fost priele, La vremea aceea Cu
0

Ptolemeu. Alexandria

populatie

de

era centruL finan~i eel culturaL de La se mancuvantului
0 • Alexandria era cunoscuts drspt

al EgiptuLui, precum

mai mare eras comerciaL ;;i centru Marea Mediterana. UnuL dintre drea crasul al carui ..rnuzeu"], nume, asezarnintele .Museion"

cu care [originea

era centrul

academic

de eercetare, zeila greaca a bibli~I 0 "centru\ Universu.ul", deoarece avea lega.turi eu rnulte orase din zona Marii Mediterane. Astazi, este al doilea mare oras din Egipt, dupa Cairo.

provine de la legendara saLi universitare, precum si
0

artei, .Musa".

Museion detinea un muzeu,

oteca, mai multe

dependinta

pentru cercstatorii care doreau sa locuiasca aeolo ss-si deruleze studiile, nidi ?i
0

eel mai Arhimede

loial,

desi,

potrivit

seripteLor

istorice,

gradina bota-

l-a privit mai mult

ca pe un mentor

gradina zooloqica. Cea mai mare bibLio-

decat ca pe un prieten. Eratostene, era celebru tru cu 10 ani mai tanar decal Arhimede, nu daar ca matematieian, aduse in Una dintre domeniile lucrarile ci ~i pengeografiei sale majore si a razei aveau,

teca din lume La aeea data, nurnara peste 700.000 de volume ~i era reaLmente loeul Tn care se concentrau cunostintels lntrs limp, rnetri. lumii intreqi. pe insula Pharos se afla una dintre un observator ~i un centru naturii. geometriei, fieeare istoavea sa asupra de

contributiils

si astronomiei. se refera cunostinte pamantul.ui,

eele sapte minuni aLe lurnii, un far Inalt de 100 de Coritinand pentru cercetare studii de anatomie, faruL era 0

la calcularea

circumferintei

Detinand amandoi un bogat bagaj de din astronomie, el ~i Arhimede

adevarata Mecca pentru stiintele se nurnara filozoful dintre riei. acestia Strato,

Printre i ntelectua Lii greci ca re au vizitat Alexandria parintele Euclid, precum ~i astronomuL Aristarehus, lasandu-si amprenta

~ Eratostene, unul dintre eel mai buni prieteni ai lui Arhimede. l.ucrarile sale includ .,Despre masurarea Pam2mtului" ?i "Geographia··. A fost primul care a calculat circumferinta Pamantului pe baza raticnarnentului stiintific.

In

acest paradis intelectual,

Arhimede

demareze 0 activitate sustinuta

de cerceta reo

Cii§tigand noiprieteni
Arhimede a Inceput prin a sludia lucrarile in studiul marelui tucrarii
Arhimede

CONON
si-a facut multi prieteni in timpul Canon s·a nascut la Samos, in partea sudica a Marii Egee, apoi a ajuns in Alexandria pentru a deveni astronom in slujba lui Ptolomeu alllllea, in jurul secolului al III-lea i.Hr. Tnainte de a trai in Alexandria, a petrecut timp in Sicilia realizand observatu astronomlce ~i climaterice. Cronicile spun ca s-ar putea 5a-1 fi cunoscut pe Arhimede in perioada petrecuta in Sicilia. Conon este cunoscut drept eel care a dat numele constelatiei Coma Berenices (Parul Bernicei), deoarece Bernice, sctia lui Ptolomeu, i~i oferise parul zeiiei Afrodita in schimbul intoarcerii in sigurania a sotului ei din razboiul din S'lria,

lui geometrician Euclid, Arhimede ..Elementele de geometrie.

Euclid, Impreuns s-a cufundat
0

cu studentii

anilor de studii in Alexandria, dar sirntea ca nimeni nu-i inteleqea lucrarea mai bine decat matematicianul Conon, fapt ce relese clar din prologul lucrarf sale .Despre sfere ~i dlindr!"

lui Euclid",

cornpilatie

de matema-

tica qreaca, ~i a descoperit

diverse aspecte legate Arhimede

Intr-o scrisoare adresata

discipolului lui Conon,

In aeeste ziLe de stu diu nelntrerupt, nu doar a dobandit cunostinte, teni printre colegii ?i profesorii Cei mai apropiati matematicienii prieteni

Dositheos, Arhimede scria "Ar fi trebuit se-mi fae eunoseute deseoperirile in timp ce triiia Canon, deoarece a fost singurul Inlelege cu adevarat rii rnele" Datorita sentimentului care putea sau puternic ~i judeca valoarea lucra-

ci si-a facut priesai, legand prieteerau si

nii ce aveau sa dureze mult timp. ai lui Arhimede Canon si Eratostene, Canon,

de loialitate fala de Conan, Arhimede a varbit despre Iucrarile sale mai ales prin scrisori adre-

sate acestula,

el eLev al Lui Euclid, era prietenul

Lui Arhimede

Arhimede
---

I

cu siquranta, dar a pastrat Multe Arhimede

despre ce sa vorbeasca. al bibliotecii legatura cu Arhimede pe care

Eratostene Muzeului, In tot acest le-a scris

Mare

parte

din era

munca derulats care nu de sclavila vre.. Schema surubului lui Arhimede reatizata de artistul italian Leonardo da Vinci, In 1480,!?i Da Vinci a lasat multe scheme ale unor rnasinarii folosind principiile stiintei ~i mecanicii.

a ajuns al doilea director

de la ferrna de sclavi, se considers "i"mbunaUlti lucru. care usurau lor erau Curentul pulliber

pentru

rastirnp petrecut in Alexandria, dintre scrisorile dupa Tntoarcerea acasa erau adresate Dupa moartea lui Conan, Ti scria elevului

necesar coriditiile munca

a se

De fapt, dispozitivele privite cu dispret.

fie lui Conan, fie lui Eratostene. lui Conan, Arhimede Dcsitheos.

de opinie,

mea aceea, era ca, In tim-

Inventiile ~i pozitia socials
Pastrand sai prieteni inventiile bullui concomitent contactul cu nurnerosii de cer~i corvtinuandu-si construia, activitalea

creat prin faptuL ca este facula trebuiau oamenii

munca manuals de sclavi, de dragul

cetare, Arhimede bul elevator" .Surubul sit pentru in locatii autofiletat rezervor

In taina, una dintre sau .surude .surufologracon-

sa studieze ~i sa invete doar de a studia ;;i a invata. iar Arhimede ca are ~i Din nu se departs alte preocupari mult de la aceasta Linie de ganrusirie in afara de rnaternatica.

sale, .surubul tara sfarsit' lcunoscut lui Arhirnede" transferul mai inalte, ~i sub numele

Arhirnede"]. este un dispozitiv apei din zonele foarte joase pe care l-a construit spirale. intr-un cilindru Un surub

dire, Lui, de fapt, Ii era chiar

acest motiv, era atent sa nu lase urme legate de rnasinariils ~i dispozitivele intitulata pe care le crease, Se .Mecanica". dar urma spune ca a pubLicat chiar a carte despre mecanica, adecvat acesteia s-a pierdut.

tie cunostintelor

sale despre

se insereaza

cay, care se asaze apoi in pozitie inctinata intr-un de apa de nivel scazut. Apoi, prin rssuin portiunea Acesl surub iriqatiile inferidieste ridicata. sub numele cirea unui maner, apa prinsa rioara a pompei cater, fluviului cunoscut Nil, aceea, In ALexandria, trebuie se considera Era 0 erau in pr actica practice sa fie abstracts". Arhimede", La vremea

de .surubul lui din zona

a fast creat pentru

ca .rnaternatica pentru

epoca in care .nu exista transpunere rnatematica', iar aplicatiile privite cu retinere

,,$urubullui Arhirnede" - aceasta a fast probabil prima sa lnventie.

~ Bunicul geome\riei, Euclid, Obisnuia sa predea in Alexandria, dar a murit inainte de sosirea lui Arhimede, asadar cale doua genii nu s-au putut lntiHni niciodata.

I

Viata si vremurile ••
Mandria viitorului
Descoperirea numarului Pi
DurA MAl MULf'1 ANI rETREcuTlla studii in strainatate, Arhimede a decis sa se intoarca acasa in Siracuza. Erau rari savantii care mergeau la ALexandria sa studieze si se intorceau imediat in orasele natale; cei mai multi dintre ei preferau sa profite de atmosfera academics oterita in ALexandria ~i sa-;;i continue carierele acolo. Nu se pune problema ca Lui Arhimede nu-i Iacea placere sa se bucure de rnaretele facilitati de cereetare aflate la dispozitia lui. Lui i se parea, mai dsqraba, ca orasul sau natal constituie 0 loea~ie mai potrivita pentru a studia materiile care it pasionau, dat fiind ca Alexandria punea mai mult accent pe studiile abstracte, ~i mai putin pe aplicatiile practice. Exists mai multe teorii diferite privind ordinea in care Arhimede ?i-a condus activitatea de cercetare odata cu intoarcerea La Siracuza, dar se presupune ca a inceput cu descoperirea nurnarului Pi, datorita puternicei influente a lucrsrii ..Elementele lui Euclid" privind procedura pe care a intrebuintat-o pentru a deterrnina Pi. In Grecia antics, se credea ca ..dintre toate formele, cercul este cea mai trurnoasa.' Predecesorii lui Arhimede, Pluto si Aristotel, sustineau, deopotriva, ca .nu exista forme La fel de sacre ca cereul sau stera. De aceea Dumnezeu a facut Soarele, Luna, preeum $1 eelelalte stele, sfere." Damenii

om de stiinta
I I

~ Oeseori, Arhimede se conlrunta cu aLti oameni de ~tiin\a din ALexandria, dar eL era sigur, lara nicio urrna de Indoiala, teoriiLe sale erau (orecte,

ca

Pictura cu aameni de ~tiin~a din ALexandria, In cea mai mare biblioteca a timpuLui, bibLioteca Oamenii Museian, din care astszi au mai rarnas doar ruinete. specuteaza ca ar Ii putut Ii distrusa in urma unui incendiu, cutremur sau razboi.

de ~tiinta de la vremea aceea erau deosebit de interesati sa afle circurnferinta ;;i aria unor asemenea forme. Arhimede se arsta preoeupat, de asemenea, de cere. Pana atunci, eL stiuse ca .circumferinta unui cere este putin mai mare decat de trei ori diametrul sau, dar, pentru a afla aria cereului, el a incercat sa afle media dintre aria poligoanelor Inscrise, respectiv circumscrise cercului. A desenat un hexagon regulat, inserts intr-un cere, si i-a calculat aria. Apoi, a desenat un poligon regulat cu 12 laturi, dupa care un poligon regulat cu 24 de laturi si, in final, un poligon eu 96 de laturi, ?i le-a stabilit fiecaruia aria. De asemenea, a calculat aria unui alt poligon cu 96 de laturi, circumscris unui cere. Un poligon cu laturile sale numeroase se asearnana cu un cere, astfeL ca a stiut ca aria cercului se situeaza undeva intre aria poligonului eu 96 de laturi, circumscris cercului, ?i cea a poligonului inscris in cere. Dups calcule atente, a descoperit ea aria eercuLui este putin mai mare dedit [3x10/71]·R2 lpatratul razei cerculuil $i putin mai mica decat 13x1/7]·R2. 3 10/71 insearnna 3,140845 ... , iar 3 1/7 insearnna 3,142857 ... Cum ambele numere au primeLe doua zecimale egale, a foLosit n u marul 3,14 pentru a ca LeuLa aria a ltor eercuri. Odata ce a descoperit cum sa calcuLeze aria cereuLui, i-a fost relativ U~Dr sa Ii aile circurnterinta. Oaca cercul este taiat In piese minuscuLe, asezate una langa cealalta. forma care rezulta se aseamana foarle muLt cu un dreptunghi. Apoi, folosind formula pentru aria cercului, pe care tocmai o descoperise, Arhimede a reusit sa Ii calcuLeze circurnferinta. EL a inventat formula: ..circumferinta = diametrul x 3,14'". In rnaternatica. nurnarul 3,14 este cunoscut sub numele de Pi, Prin aceasta descoperire, Arhimede a rescris istoria matematicii. Metoda lui Arhimede de a stabili aria unui cere,

Arhimede
Alexandria din Egiptul Antic. Acest centru intelectual i-a permis lui Arhimede sa-~i extinda cunostlntete ?i cercut de prieteni.

prin inscrierea unor poligoane cu un nurnar loarte mare de Laturi, pima se ajunge La a forma care searnana cu cercul, se nurneste ..metoda exhaustiva" Imetoda aoroxirnarilor succesivel. Euclid a atins acest subiect In .Elernente", astfeL ca se sustine ca descoperirea Lui Pi se nurnara printre primele lucruri pe care le-a documental Arhimede la Intoarcerea sa din Alexandria.

unul din voi va pretinde ca el a descoperit aceste teoreme, sa i se impute gre~eala ulterior," Mai mult, nu a scris scrisoarea In greaca koine llirnba din care se trage greaca rnoderna], ci In doria, limba Siracuzei natale. Arhimede a scris asia cu intentia de a da in vileag pe oricine ar pretinde In mod fals ca a descoperit vreuna dintre leoriile sale.

Numarand grauntele Critid savante In tirnp ce studia
cercurile, In Siracuza, Arhimede coresponda periodic cu intelectuaLii din Alexandria. Desi era Inca un carturar tanar, era foarte rnandru de faptul ca s-au raspa ndit vestile despre descoperi riLe sale in Alexandria. Si totusi, din aceasta s-a nascut un incident care l-a tulburat profund. Unul dintre prietenii sai, cu care discutase 0 teorie, Ii furase ideea ~i 0 prezentase ca fiind a sa. Arhimede s-a Infuriat. Tn replica, le-a trimis colegilor sai, carturari, urmatoarea scrisoare satirica: "A~ vrea sa mai analizez teoremeLe pe ca re vi le-arn trimis intr-o scrisoare precedents. In care am inserat doua teoreme false. Am facut acest Lucru pentru ca, In cazul in care vreDcpasindu-si,

de nisip

... Siracuza, unde s-a nascut ~i si-a petrecut Arhimede aproape teats viata. Pr ivelistea de La maLuL marii surprinde frumoasa Mare lonica.

La descoperirea nurnarulul Pi, Arhimede a prezis ca nurnarul continua cu multe zecimale. Dupa Arhimede, multi matematicieni au pornit la descoperirea adevaratei valori a acestui nurnar fundamental, incepand astfel 0 lunqa istorie a studiului lui Pi. in secolul al V-lea, matematicianul chinez Sochushi, ceva mai familiar cu numarul decat Arhimede, l-a estimat undeva intre 3,1415926 ~i3,1415297. Abia 1000 de ani mai tarziu, in secolul al XVI-lea, aproxirnatia lui Shochushi s-a Imbunatatit derabil. Matematicienii consiBieter ~i Shilkel au gasit

amandoi aproximatii ceva mai precise, apoi germanul Rudolph van Koiran si-a petrecutTntreaga viara cakuland Pi cu 35 de zecimale. Folosind calculul diferential disponibil matematicienilor secolului al XVII-lea, Pi a fost calculat la 72 de zecimale, apoi 707 au fast gasite in secolul al XIX-lea. in 5far~it, in anu11881, matematicianul german Ferdinand van Lindeman a demonstrat co3 este un nurnar infinit. Pi lui Arhimede a contitimp la millmatematicienii Astfel, descoperirea nuat sa nedurnereasca arde de zecimale.

de secole. Asto3zi, Pi a fost aproximat

cu satisfactie. colegii relativ incornpetenti, a survenit un alt eveniment care l-a infuriat. Acesta se lega de una din lucrarile sale de Inceput, ..Nurnararea qrauntelor de nisip". Fire?te, nimeni altcineva nu s-ar fi gandit rnacar sa numere grauntele de nisip, Arhimede insa a incercat sa calculeze In aceasta lucrare numarul qrauntelor de nisi p de care e nevoie pentru a umple Universul. Pentru a calcula numere ce ar putea tinde catre infinit, Arhimede a invenlat un sistem de denumire a numerelor mari. La acea vreme, se credea ca Universul este mult mai mic decal eel pe care il stirn noi astazi. plus di se postulase deja un nurnar specific ce exprima rnarimea Universului. Cunoscand rnarirnea Universului si rnarirnea unui graunte de nisip, Arhimede a putut calcula de cate graunte de nisip ar Ii nevoie pentru a umple complet Universul. Nurnarul astfel obtinut era putin mai m ic decal 1051. Cum Arhirnede qandea In numere care' depaseau cadrul real, cercetarile pe care le-a efectuat au Intrecut cu mull irnaqinatia semenilor sai, determinandu-i pe multi dintre acestia sa formuleze obiectii in acest sens. Unul dintre acestia a fost matematicianul ApoUonius, foarte popular in Alexandria: Acesta era celebru pentru cartea sa .Sectiuni ale Conului", fiind ?I autorul catorva studii despre numerele mari. ApoLlonius a criticat lucrarea lui Arhimede despre .Nurnararea grauntelor de nisip" fara sa 0 aprofundeze prea mult, ceea ce l-a infuriat pe autorul Iucrarii. .Cornbate cunoasterea prin cunoastera'"; Ca replica la criticile lui Apollonius, Arhimede a raspuns intr-un mod cu totul iesit din tipare.

l1li

Viata si vremurile
I I
--------------

"

lnrazboi
S-A SIMTJT ]JGNIT de eritieile

~ Picture de seeol XX tirnpuriu:
Romanii

invingand

Cartaqina

in Primul Razboi Punic.

"Problema taurilor" (Problema Bovinum)
ARHIMEDE

pe care i Le-a adus Apollonius cu privire la lucrarile sale. El i-a rsspuns insa intr-un mod demn de un adevsrat carturar. Pentru a demonstra cat de putin se stia despre numerele foarte rnari, a inventat un joe, cunoscut sub numele de "Problema taurilor" sau "Problema Bovinurn." Aeeasta problema a fost scrisa sub forma unui poem, Incepand eu "sa se numere turmele Lui Hellen, care pasteau odinioara pe pssunile insulei Trinacria din Sicilia". Helios reprezenta pcrsonificarea Soarelui In mltologia greaca. Erau patru cirezi de patru eulori diferite: una alba, alta negru stralucitor, 0 a treia qalbena, iar a patra era formats din vite baltate. Numsrul de tauri din fiecare cireada era conform urrnatoarelor proportu: nurnarul taurilor albi era egal cu 0 jurnatate ;;i 0 treime din nurnarul taurilor negri adunat eu nurnarul total de vite galbene, In timp ee nurnarul taurilor negri era egal eu 0 patri me plus 0 cineime din nu rnarul tauriLor baltati adunat cu nu rnarul total de vite galbene. in plus, nurnarul de tauri bat\a\i era egal cu 0 sesirne plus a septirne din nurnarul taurilor albi, cumulate cu nurnarul total de vite galbene. Acestea sunt prcportiile pentru vaei: nurnarul de vaci albe era egal cu a treime plus 0 patrirne din numarul total de vite neqre: in timp ee nurnarul de vaei negre era egal tot eu 0 pat rime plus 0 eineime din nurnarul vacilor baltate in momentul in care toate cirezile mergeau la pascut, Nurnarul de vaei baltate era egal cu 0 cincime si 0 sesirne din nurnarul total de vite galbene. Tn cele din urrns, nu rnaru 1 vacilor galbene era egal eu 0 $esi me $i 0 septirne din nurnarul total de vite albe. Prin aceasta problema se lncearca sa se determine nurnarul taurilor si eel al vacilor din Iiecare din cele patru grupuri, existand, asadar, opt variabile In tota l. Cu toate acestea, date fiind ccnditi ile enuntate in scrisoare, nu se putea u crea decat sapte ecuatii, astfel.incat sunt mai multe raspunsuri eorecte. Acesta se nurneste un sistem nedetermi nat de ecuatii, Scrisoarea lui Arhimede continua in felul urrnator: "Daca nu puteti stabili cu acuratete nurnarul turmelor lui Helios, nu va puteti nurni nepriceputi sau necunoscatori 'in ale numerelor, dar nici

nu va veti nurnara printre eei intelepti." Scrisoarea sa se incheia astfel: .Daca sunteti in stare sa aflati toate aceste lucruri si le puteti aduna In mintea voastra, prezentand toale relatiile dintre acestea, veti pleca incununati de glorie, stiind ca v-ati alaturat perfect grupului celor intelepti." Pana la urrna, matematicienii din Alexandria nu au reusit sa rezolve aceasta problema Abia 2100 ani mai tarziu s-a descoperit 0 solutie. De;;i l-a infuriat pe Arhimede ;;i nu a reusit sa qaseascji a solutie la aceasta problema complicala, Apollonius rarnane celebru pentru lucrarea sa despre sectiunile conului, care, probabil, a fost influentata $i de studiile lui Arhimede.

Primul Razboi Punic
Arhimede, cu apetitul sau urias pentru cunoastere ;;i cu mandria sa, a starnit adeseori nernulturniri in randul colegilor sal de breasla, dar chiar si asa schirnbul de cunostints dintre Alexandria $i Siracuza a continual. Din aceste schimburi, stirn ca. in timp ce Arhimede ducea 0 viala intelectuala care il Irnplinea, acasa. ln Sicilia, se prefigura fu rtuna. Tn partea de nord-vest a insulei, in punetul eel mai apropiat de Peninsula ltaliana, se afLa un eras numit Mesana !actualmente Mesinal. Mesana fusese aproape 20 de ani sub ocupatia unor mercenari italieni, nurniti mamertini. In anul 264 I.Hr, pe cand Arhimede avea 23 de ani, a avut loc 0 mica disputa In Mesana. RegeLe Hieron al II-lea din Siracuza Incercase sa revendiee teritoriile din Mesana ca fiind aLe sale. Drept raspuns, rnarnertinii au incercat sa dobandeasca sprijin din zonele Invecinate, Insa nu se puteau hotari daca sa csara ajutor de La Roma, din nord, sau de la Cartagina, din sud. In acest timp, regele Hieron al II-lea incheiase 0 alianta cu Cartagina. a;;a incat Roma s-a hotsrat sa-i sustina pe mamertini .. In consecinta, un conflict care incepuse ca 0 mica dispute 'intre Hieron allHea si mamertini a capatat proportii foarte mari - un razboi In toata legea intre doua hegemonii ale vremii, Roma si Cartagina. Roma a castiqat si, drept urmare, Hieron al ll-lea

.... Ruinele caselcr

din Cartaqina

dupa

Razboaiele Punice. Tn 146, in urma unei inlr€mgeri in tata Romei in al Treilea Razboi Punic, Cartagina a fast dtstrusa in totalitate.

Drasul Mesina, in nord-estul Siciliei. Numit in acele vremuri Mesana, orasul a fost teatrul uneia dintre cele mai mari biltiilii psntru suprsmarla Mediteranei.

Arhimede
I

I
I I

I'~
;~~/.

.'\ I ,

.~.
-<

CiLATORl1
GRAFICUL

iN TIM'
AL LUCRARILOR PUBLICATE
-

LUCRARILE
VECHI (iNAINTE DE

LUI ARHIMEDE
LHR.J

245

,c••• ~f .. ~.-I

--..'

TEMPORAL

..MA5URATORI ..TABElA

ALE CERCURllOR"

DE CALCUL PE NISIP PARASOL"" SCHEME

Multe dintre lucrarile lui Arhimede nu au mai fost recuperate; cunoastern numai existenta a noua dintre ele. Cercetatorii au studlat aceste lucrari pentru a determina cand ?i in ce ordine au fost elaborate. Rezuitatele sunt urrnatoarele. In primul rand, lucrarlle sale se impart in vechi ?i noi. Irnpartirea este rnarcata de anul 245 LHr., cand Arhimede a scris .Cuadratura parabolei" pe care a prefatat-o printrun necrolog pentru Conon, despre eare se stie ca a murit in jurul anului 245 I.Hr. Cu cat a treeut mai mult timp de cand Arhimede studiase

in Alexandria, cu atat s-a diminuat influenta lui Euclid asupra lucrarilor sale. Printre multele sale lucrari, .Despre sfere ?i cilindri" si-a atras criticismul eel mai academic. In aceasta lucrare, a scris:"Mai tarziu va voi transmite teoriile asupra spiralelor si conurilor". Asadar aflam ca"Despre spirale" ?i .Despre conuri ?i sfere" au fost publicate dupa .Despre sfere ?i eilindri". Putem specula, in mod similar, cu privire la ordinea celorlalteopere ale sale,pe bazacorespondentel pe carea tinut-o eu ceilalti colegi de breasladin Alexandria.

..CUADRATURA

18-24
PLATE"

.. DESPRE ECHILIBRUL

SUPRAFETElOR

NOI
-

icup';' 245

i. HR.)
PARABOLE(,

..CUADRATURA

.. DESPRE SFERE ~I CILINDRI .. DESPRE SPIRALE" .. DESPRE CONURI 51 SFERE"

..

SCHEME

4-17

.. DESPRE CORPURILE PLUTITOARE"

-

.. METODA"

I
fortei". Arhimede a postu-

a hotarat sa treaca de partea Romei. Multurnita acestui lucru, Siracuza a reusit sa iasa aproape neatinsa dintr-un razboi foarte lung. In urma acelui razboi, romanii i-au alungat pe tcti carta9 I nezii, care tra isera m ulta vreme in pace irnprsuna eu locuitorii a inceput cunoscut Siracuzei. In consecinta, un control
~I

punctul de spri] in este

0

cantitate cunoscuta drept ..momentul se va alla in stare de echilibru.

lat In lucrarea sa ..Principiul de forta egale, ansamblul

parqhiei" ca, atunci cand doua qreutati inegale au momente ca pe punctul de sprijin se asazs un pilon, cu partea mai
0

De exemplu, sa presupunem

lunga de zece ori mai mare decat cea scurta. Cand Impingi in partea mai lunga aceea scurta sa se ridice doar cu
0

taci pe

Roma asu pra este

zecime din distants ocupata de partea mai mare. Cu
0

sa exercite drept Primul

total

toate acestea, greutatea de pe capatul seurt se rnisca cu ca forts sa se transforme msrate in distants. tortei in distants.

forta de zece ori mai mare permite

insulei. Razboiul dintre Roma

Cartagina

decat aceea exercitata asupra partii mai lungi. Prin urmare folosirea parqhiilcr

Razboi Punic ~i a durat a impli-

pana in anul 241 I.Hr, cand Arhimede nit 46 de ani.

Dupa ce a elaborat aceasta teorie Arhimede si-a dat seama eElexists posibilitati nenupentru transformarea Daca se da un pilon foarte lung care a rostit faimoasele cuvinte sa se sprijine irnpinqand pe un suport, se poate rnisca un obiect, avand teoretic orice masa, doar acum, Arhimede l-a chemat

Sa misti PamantuJ dill loc
Arhimede si-a continuat Mul\umita razboiului, studiile sub protecRazboi Punic, intelepte
0

de capatul mai mare. l.arnurit

..Dati-rni un punet de sprijin si voi rnisca Parnantul din lee". Auzind aceasta, regele Hieron al ll-lsa ca un vapor sa se umple cu pasageri In larg, ceea ce era destul de dificil. Arhimede de transmisie construit a legal un capat al unei franqhii de nava ~i celalalt printr-un disc aflat intr-un complicate canal din apropiere care functions foarte asernanator capat de un scripete. El $i a creat un dispozitiv a a trecut franqhia pe Arhimede In mod normal si i-a cerut sa I~i
0

ria omului care provocase Primul Hieron al II-lea. a regelui, directs in timpul Siracuza nu a suferit

hotararii nici

dovedeasca teo ria rniscand un obiect foarte greu. Arhimede si eu rnarturi. avea nevoie de foarte multi barbati care sa folcseasca

s-a dus in port ~i a cerut astfel de nav.3
0

paqubs traiul

astfel incat

mai multe franghii ca sa

duca

lui Arhimede studiul

n-a lost prea tulburat. Arhimede mare ~i
0

Tn aceasta pericada. echilibrarii
0

se ocupa cu pe un cantar. greutate mica, astfel incat

qreutstilor

..Daca am

greutate

cu un sistem de parqhii. Arhimede

unde sa plasez punctul sa le echilibrez?" stiu ca greutatea aproape

de sprijin

niste roti de transmisie

$i s-a preqatit pentru a face demonstraiar nava a alunecat usor in In aplicatie a unei leorii pure, transpuss

se Intreba

el. Pana si copiii iar cea mica s-a gandit sa

tia in tata regelui. Dupa aceea Arhimede mare. Fiind martor practica, Increderea regelui in Arhimede

a tras de franqhie a crescut.

mare trebuie sa fie pusa mai de sprijin,

la aceasta dernonstratie

de punctul

mai departe de acesta. Arhimede dovedeasca matematic

aceasta teorie.

Arhimede, pentru

foloslnd

franghii

~i scripeti

Marimea unei forte !?i distants acesteia lata de

a-~i demonstra

teo ria parghiei.

RuineLe templului dedicat proteetorului Lui Arhimede, Hieron al ll-Iea, Se spune se omorau pana La 400 de vaci odata, ea ofranda adusa lui Zeus.
&

ca

Viata si vremurile ••
O'minte sclipitoare
Teorema favoritii
CA URMARE A CERCETAAILOR rului PI
SALE asupra nurna-

lnl.

Arhimede a csutat

a pornit sa caute 0 cale pensi voLumul sferelor. formule, Insa acesimediat

tru a calcula aria supratetei Arhimede tea nu se lasau brusc
0

descoperite

atat de user pe cat a
la sfere, i-a venit

crezut. Tntr-o zi, tot uitandu-se

idee: .Dccat sa incerc sa calculez supra-

fata -,?ivolumul unei sfere In mod direct, m_a .. .",.___, i voi folosi con uri !?i cilindri, niste forme oars aserna natoa re, !?i vo I Incerca sa g13sesc 0 re
dit Arhimede. care sa ma a Inceput studierea sfern inscrisa s-a Arhimede ajute la luand 0 sfereior", cilindru conuri !?i tangenta cu acelasi la bazele acestuia si ei

~~~~;~~~~
Arhimede, descoperind, in cada. principiul flotabilita\ii corpurilor soli de. Acesta este, probabil, unul dintre cele mai cunoscute episoade din viata sa.
£

varf centrate

In eentrul

drului si eu bazele egale cu bazele eilindru Arhimede a ineercat sa obtina raspunsuri, luana in eonsiderare find suprafata volumul conuriLor -,?ipe eel al cilinse calculeaza drului. VoLumul unui cilindru

~~~~i\;~r:~~~~~
In esenta, aria sectiunii descoperire ariile sectiunilor transversale ale unei sfere si ale unui con laolalta transversaLe i-a facut mare placere sunt egale eu Aceasta lui Arhimede. a ciLindrului. Acum ca determinase nilor transversale, FoLosind aceeasi ugarea volumului relatia dintre ariile sectiuel si-a dat seama ca ar putea relatie, el a inteles ca prin adase sa caleuleze cu usurinta volumuL sferei.
• Arhimede a lotosit scheme de con uri !?icilindri pentru a caLcuLa volumul sferelor.

Inrnul-

bazei cu InaL\imea ei. Baza se eaL-

culeaza folosind nurnarul Pi, constanta pe care el lnsusi 0 descoperise, -,?iInrnultindu-I cu patratul razei [3,14 x raza La patratl. Prin aceasta, el a
descoperit c13volumul conurilor cilindrului. volumuL conurireprezenta exact o treime din volumul

Astfel, stia acum sa calculeze lor .<;ii ciLindriLor. Dup13 aceea Arhimede important.

a intele s ceva foarte .Daca pu I la rand aceste trei obiecte unul Langa altul si le tai orizontalla aeeea-,?ilnalla ce nivel le tai, aria sectiunii la aria sectiunii egala cu a conului, adsuqats transversale

time, indiferent transversale transversale aria sectiunii

a sferei, va fi intotdeauna a cilindrului".

sferei La voLumul conurilor

2

obtine volumul ciLindrului. Stiind cum sa afle volumul cilindrilor si al conurilor 3 el a putut sa se indrepte apoi
spre sferei. caLeularea Cu aceste voLumului rezultate, pentru aria ras-

_-- --~
_--

Arhimede suprafetei MuLlumit punsul,

a putut sa obtina sferei.· ca a gasit Arhimede a tranpentru El a

rapid ?i formula

scris eele trei ecuatii constatat a exdamat ca volumele conurilor,

volum ?i le-a comparat. lui aveau un raport de 1:2:3 ... Ce adevsr

sferei .<;ii ciLindrufrurnos", sai

el desena nd un cili nd ru ci rcumscris muri, vreau ca pe rnorrnant".

intr-o
"Cand
aLergand gal. spre sa in baia publica. Se speculeazji ca goliciunea in public in Grecia antica nu era intr-atat de
casa dupa descoperirea neobisnuita.

sfera. Dupa care le-a spus diseipolilor

voi

voi

sa-rni puneti acaasta

~ Arhimede,

diaqrarna mult, lncat

Dintre toate descoperi-

rile sale, Arhimede pe rnorrnant.

a Tndragit-o pe aceasta at at de

si-s exprimat

dorinta

de a-i fi qravata

Arhimede
Primele integrale
Atunci cercului, vitatii" a descoperit Pi $i suprafata exhaustiacest pensuccesivel. .Evrika ca volumuL de apa dislocat din cada persoanei care intra in ea. Evrika!" a exclamat el, [am gasit)!

I

cand

a caLculat nurnarul a folosit
0

este egal cu volumul

Arhimede

.principiul

lprincipiul

aproxirnarilor noua idee.

lucru qenerandu-i Folosind principiul tru a afLa suprafata

original al exhaustivitatii, unui cerc, se inscrie

sarind afara din baie si alerqand inapoi spre casa. Grabindu-se spre casa fara haine pe eL, a ajuns rapid La domiciliu preocupat sa gaseasca a utilizare pentru aceasta descoperire. Acest moment a ceea ce se va teatra 1 este scena descoperirii piul flotabilitatii. Imediat, cu aceasta cu apa, Arhimede s~a dus la Hieron al II-lea EL a umplut
doua

In cerc un triunghiuri

poligon regulat. dupa care se traseaza capata 0 forma foarte asernanatcare care este inserts. In plus Arhimede fata fata foarte asernanatoare a mai trasat

intre zona dintre poligon si cere pana cand poligonuL
cu a cercuLui in
0

numi mai tarziu. .principiul lui Arhirnede", princi-

Ca urmare, poligonuL are de metoda axhaustiva

supra-

cu aceea a cercului. initiala, cu
... Imaginea omuLui de ~tiinla, atat de ahsorbit de munca saIncat i~i ne qlije aza activitatile ziLnice, a test probabiL inspirata de Arhimede.

descoperire.

vase

a pus intr-unul

coroana

iar in cslalalt de apa disca volumul de

un poligon cercului ariile

requlat,

bucati de aur pur avand exact aceeasi masa ca $i coroana. Apoi cornparand locata din ambele cantitatea vase, a constatat

muLte laturi, in exteriorul lui se afla undeva intre respectiv circumseris

$i i-a calculat

aria, astfel Incat stia ca suprafata cercului.

reala a cercuinseris a folosit

poligonuLui Arhimede

coroanei era mai mare decat aur. Argintul astfel incat Arhimede nu era doar aur pur.

acela al bucatilor

are a densitate mai mare decat aurul, a putut dovedi ca in corcana

aceasta tehnica nu numai pentru forme bi-dimensionale, ci si in cazuL obiectelor, Aceasta metoda, care foloseste forme cu anumite calita\i stiute pentru a aproxima calitatile altor forme, este cunoscuta sub numeLe de integ'rare, iar Astfel, calculul in sine este numit calcul integral. Arhimede a fost autorul studiului integralelor.

Dupa cum se spune, regele Hieron al II-lea a fost foarte socat de descoperirea Cu toate s-a Inters s-a intarnptat rului necinstit. Cam in acel timp s-a Incheiat ?i Indelungatul schirnbari Arhimede,
#.

lui Arhirnede Arhimede lui ;;i

acestea,

la cercetarile

nu i-a pasat de fel de ceea ce cu coroana sau bijutiede pedeapsa aplicata

Principiul descoperit in cada de baie
Dupa ce si-a incheiat cercetarile
daduse

asupra sferelor,
cornanda

Arhimede a fost din nou chemat de Hieron alii-Lea. Hieron al II-lea tocmai bijutier el auzise sa-i faca zvonuri
0

Prim Razboi in viata lui

unui aces-

Punic, ceea ce nu a produs mari a~a incat a putut

coroaria

~i ii furnizase

tuia cantitatea

adecvata de bucati de aur. Totusi ca bijutisrii ad'augau ?i un pic $i nu foloseau
SireneLe care iL posedau pe Ori de cate ori era

sa-!?i nestingherit. situatie

continue

cercetarile

de argint in procesul Arhimede

de prcductie dad

Arhimede.

Si totusi, In curand,

va surveni 0 alta

integral cantitatea de aur. Prin urmare l-a rugal pe sa .descopcre

exists ceva argint
corea-

preocupat de ceva, fie legat de munca sa ori nu, ii era imposibiL sa se gandeasca La aLtceva.

care va solicita foLosirea unei alte inventii

practice a lui Arhimede.

in coroana, insa fara sa aduca stricaciuni

nei'.
Arhimede persoana. s-a adancit in ganduri, Arhimede n-a mai mande propria cat, n-a mai baut ~i nu s-a mai inqrijit

se purta deseori In acest fel de-al sau il preocupa. despre cat era de obseca ar f fast posecu sirena din

ori de cate ori un proiect Avem mai muLte istorisiri dat de munca

ARHIME.DE
Se stie foarte bine ca Arhimede

URA

sA

SE iMBAIEZE?

sa; se spune

dat de un spirit foarte asemanator incanta cu vocea, iar victima indeplineasca publica,

mai mare descoperire intr-o cad a de baie, dar aceasta nu era la fel eu eele din ziua de azi, ci o baie publica. Oamenii nu aveau bai in case, asadar mergeau la baile publice. Nicio alta civilizatle nu a fost mai prolifica in bai publice dedit Grecia antica. Multe dintre aceste biii publice era rezervate nurnai femeilor. Pe langa bai si eamere de schimb, aici existau ~i"bai de sezut" in care oamenii erau stroplti eu apa in limp ce stateau jos. De asemenea, rare a actlvltatllor multe locuri de desfasugre·

si-a facut cea

cii puneau un accent deosebit pe forma corpului masculin. Nepreocupat de propria igiena, Arhimede era deseori tarat la bala publica de catre discipolii sai. Nu pentru cii ar fi dispretuit baia, ci mai degrabii era prea cufundat in cercetarile sale pentru a se gtmd i la aItceva.

.Odiseea" lui Homer, care intra in mintea cuiva ?i-l uita cu totul sa mai alta relaiar

activitatile

zilnice. Intr-o geometrice

tare se spune ca Arhimede, desena figuri

cand se ducea la baia
in ccnusa, I$i trasa linii pe de studiu la aceasta - baile el

cand era uns pe corp cu uleiuri trup cu degetele. Oat fiind problema ca era atat

de absorbit solutia

~ Ruine ale bsii de sezut, descoperite in 1963.

. acasa, Arhimede Intr-un

a descoperit

sportive i~i aveau propriile

loc mai putin obisnuit

bai, deoarece erau larg folosite, intrucat

publice. Cand discipolii

sai iL duceau intr-acolo,

Viata si vremurile •• Razboi si arme •
AI doilea razboi
IN ANUL
218 I.HR.,

zilele linistite
Romei

ale Siracuzei conflicte-

-

orasul obisnuit sa nu fie implicatln pe sfarsite. Armata atlata acum In subordinea

erau

si cea a Cartaginei, comandant Accasta razboi de ultisi erau din nou gata de al doilea

nemilosului

Hanibal, La fel de puternice, batalie este cunoscuta

lupta pentru a stapani Marea Mediterana. drept punic. Arhimede mele lui studii. In acest timp, Invingea marindu-si treptat Roma cucerise din jurul

avea 69 de ani atunci. Desi inain-

tat in varsta, el era inca foarte preocupat

deja Sicilia imperiului

pe rand tarile

sau,
Armata Siracuzei, foLosind arrne inventale de Arhimede Impolriva romaniLor. Tehnologia sa avea un elect grandios, provocandu-I chiar pe cur ajosul comandant Marcellus sa bata in relragere In Iata puterii lor.
&

sfera de inlluenta, luptase cu vitejie

Cartagina, $i dorea sa

pe de alta parte, invinga Imperiul

Siracuzei respins-o

Sa se predea, cerinta imediat.

pe care orasul a Roma a hotaMarcellus, Romei·· din s-a petre-

Roman. Siracuza, situate In par-

In

acest moment,

tea de sud a insulei Sicilia, se afla prinsa chiar la mijloc intre aceste dous mari puteri, Hieron alii-lea In timpuL Prirnului a incheiat Cartagina moartea
0

rat sa-l trirnita un comandant cauza tehnicilor

pe Marcus

Claudius

cunoscut drept .sabia Acest lucru

se aliase mai lntai cu Cartagina Razboi Punic, insa dupa aceea cu Roma. Acesta este motinu patise nimic, dupa ce Totusi. dupa acesremarcasuccesorul puterea
Generalul carlaginez Hannibal. Hannibal a lansal un alae asupra Imperiului Roman cu 50.000 de soldati, pentru revendicarea insulei Sicilia pe care Cartagina a pierduse In Primul razboi Punic.
T

sale de lupta foarte agresive, ca celui de-al Doilea de Marcellus, a $i

sa atace orasul 5iracuza. Razboi Pu nic. Armata inceput trimisese romans. asediul

alianta

cut la cativa ani dupa izbucnirea cornandata

vul pentru care 5iracuza lui Hieron

se predase neconditionat. al II-lea, a observat

Siracuzei

atat pe apa, cat $i pe

tuia. Hieronimus bila a Cartaginei

uscat. Marcellus

adusese 20.000 de infanteristi

?i a rupt alian~a cu Roma penCartaginei. Drept razbuprin care Ii cerea

100 de nave pentru a pregati luptele pe el era convins cat de curand. vast de a orasuPe de alta spre zidu-

tru a reveni de partea

mare. Cu atatea torte la dispozitie, ca micul eras Siracuza va capitula Infanteria fortificatii parte, rornana tintea care inconjura sub numele latura

nare, Roma a dat 0 declaratie,

spre sistemul vestid de Otriqia.

lui, cunoscuta

navele de razboi se indreptau

rile de aparare construite cruds
0

de-a lunqultarrnului.

Nici una dintre parli nu I?i dadea seama ce soarta astepta ...

Victoria psihologid.
Inainte de a muri, Hieron al II-lea ii ceruse Lui Arhimede site intr-un Arhimede sa faca niste arme care sa peats f foloeventual razboi. lui de a-si transpune descoperirile mate-

Regele, vazand cat de mare era capacitatea matice In aplicatii lucru in domeniul tea, Arhimede serioasa vat allui
~ Arhimede, instaland ogUnzi concave, tintind spre vasele romane. Arhimede a participat numai La praqatlrea razboiuiui, nu ~i La lupta
propriu-zisa,

practice, l-a rugat sa faca acest armamentului.
0

Cu toate acesca

nu considera asta drept a cercetare pasiune arnuzanta Si totusi, acest hobby nevinoa reusit sa apere In mod miras-a apropiat de

ci mai deqraba Arhimede

sa-ri treaca timpul.

culos Siracuza de romani. Comandantul zidurile roman Marcellus dinspre mare. Pe cand i$i croiau drum pe sa se pravale boloNiste catapulte
0

mare, peste nave au Inceput vani uriasi cu

viteza fantastica.

uriase aruncau nei'ncetat stanci peste tortele ata-

Arhimede
BibHoteca de amintiri
GLOBUL
Intrucat dedit Arhimede

CELEST
niciun

AL LUI ARHIME.DE
intitulata .Despre crearea globurilor celeste'; construind chiar el 0 machete.

nu a depus

efort pentru a scrle eseuri pe alte teme matematica, din cauza atmosferei intelectuale a vremii, a existat un dome-

Acest glob este un model in rninietura al Pam1lntului, Soarelui, Lunii ~i a cind planete. Modelul era cu siguranta rnk, dar reflecta cu exactitate fazele lunii, precum ~i eclipsele solare ~i eclipsele de luna. Modelul se rnisca cu ajutorul apei. Arhimede a facut observatii privind solstitiul de iarna ~i de vara, petrecand de asemenea timp calculand distanta dintre planete, atunci candsi-a creat globul celest.

niu in care a dorit astronomia. lnfluentat

sa

lase insernnari: de tatal sau, Phi-

dlas. Arhimede ~i-a inceput cercetarea in astronomie, un domeniu care a continuat sa-l fascineze tot restul vietii. La vremea respective, astronomia era considerata 0 parte a matematicii ~i ca atare rnult mai importanta decat aplicatiile practice ale teoriei matematice. Se spune ca Arhimede a scris 0 lucrare

l.ipsiti de putere ln tala armelor lui Arhimede. fortele navale romane s-au retras. iar cornandatii au ales sa atace pe uscat. Ei au dedarat ea acele catapulte aLe lui Arhimede puteau lansa stanci la distants rnari. Tnsa ar fi inutile Impotriva unor soldati care ataca de aproape, la miezul noptii, Totusi, planul aeesta a fost eatastrofal. Siracuza alcatuise arme care puteau sa lanseze sage\i ~i pietre de La mica distants. Romanii au suferit pierderi mari din cauza pietrelor si a saqetilor lansate neincetat din spatele zidurilor. Tn acest mod armele lui Arhimede au permis orasului sa lupte bine. dar creatoruLui lor nici nu-i pasa de razboiul care facea ravagii irnprejurul lui. Ca de obicei, eL era profund eufundat Tn cautari.

I

Confruntarea
Confruntata cu armele lui Arhimede. armata romans nu a putut sa obtina nicio reusita. Tn acel moment, numele lui Arhimede a devenit faimos in randul soldatilor romani, $i chiar si comandantul Marcellus, surprins de rezistenta opusa de Siracuza, l-a comparat pe Arhimede cu Prialus, un monstru urias, cu 100 de brate, care este mentionat in .Iliada' lui Homer. [ntr-o zi. tortele navale, observand in spatele zidurilor un lel de aparat facut din trunchiuri de copaci ~i franghii, si-au spus ,,0 nu, alta arrna a lui Arhirnede!" ?i au ridicat ancora spre a se retrage intr-un loc mai ferit. Astfel Marcellus nu a putut invada Siracuza desi a asediat orasul limp de 3 ani. Si totusi, In curand, acest joc avea sa ia sfarsit.

) Glob eelest folosit in seeolul al 16-Lea. Globul celest at Lui Arhimede a avut un impact major asupra studiilor ulterioare de astronomie.

catoare, scufundandu-le navele una cate una. [n plus, armata Siracuzei a reusit sa Invinga zdrobitor infanteria armatei invadatoare In partea cealalta a orasului. Initial, planul Romei a fost sa debarce soldatii pe tarrn de pe cele cateva nave care reusisera sa scape de loviturile directe, iar acestia urmau sa se Ioloseasca de scar: pentru a escalada zidurile fortaretei, Tnsa pe soldatii de pe nave, care au reu!?it sa ajunga pe uscat, Ii astepta a alta surpriza neplacuta. 0 rnasinarie cu niste clesti de fier si 0 alcatuire ce sernana cu un cioc de barza s-a ivit de dups ziduri, a insfacat scarils romanilor $i le-a aruncat departe. Se presupune ca rnasinaria asta era capabils sa insface ;;i navele romane care se aventurau prea aproape de larm $i sa le rastoa . sau sa Ie dea drurnul brusc inapoi in apa. Acea arrna falosea principiul parqhlei lui Arhimede, t1 lizand atat parghii. cat ;;i roti de transmisie. and a alcatuire ce sernan a cu a barzs uriasa. Tn plus. pe vartul zidurilor, lacuitarii Siracuzei pusesera un dispozitiv cu oglinzi curba navele armatei asediatoare s-au trezit In G:O n] de Hacari. Acesta era un dispozitiv ce cu cqlinda cu $ase laturi ;;i una mai mica do laturi care reHectau razele soarelui intr-un tocar central. Din studiile asupra parabolelor, Arhimed-e stia ca oglinzile concave aveau un punet focal ca putea ti folosit pentru a concentra energia sola $i a lua dusrnanul prin surprindere.

~ Tabloul in perioada

surprinde antica.

un alae asupra Catapultele

unui castel in

utilizate

perioada antics ~i in Evul Mediu tunctloneaza pe baza .pr incipiului parghiei" allui Arhimede.

Viata si vremurile ,,

Doar de draguL studiuLui
Invazia armatei romane
RESPINS TOT MEREU DE FOWrA armelor lui Arhirnede. comandantul Marcellus era permanent atent sa gaseasca a cale de a invada orasul, Deodata, el si-a amintit de Damippos, un barbat din Sparta, care a incercat sa fuga di n oras, dar a fost prins de rornani, Atunci, Marcellus a ras in sinea Lui, stiind ca putea sa se foloseascs de acel om in propriul avantaj, deoarece Locuitorii din Siracuza cereau sa fie eliberat. Marcellus a avut mai multe intalniri cu conducatorii Sirscuzei pentru a discuta despre eliberarea Lui Damippos. S-a foLosit de aceste ocazii pentru a studia ~i starea zidurilor de aparare. La un moment dat Marcellus a observat cu uimire ceva neobisnuit la unul dintre turnuri. In cornparatie cu celelalte turnuri, acesta era mai putin supravegheat !?i pares ~i destuL de user de escaladat. Dupa aceea, de fiecare data cand se 'intorcea 'in oras pentru a disc uta despre Damippos eL inspecta turnuL ~i caLcuLa ceL mai bun punct de atac.

• Tabloul surprinde atacul Romei asupra Siraeuzei - dintr-un manuaL francez din secoLul al XIX-lea.

'" MarceLLus, Sabia RameL L-a considerat criminal pe soldatul roman care L-a ucis pe marele matematician Arhimede.

dlf.rltA
CUM S-AU PA.STRAT LUCRA.RILE
tante

LUI ARHIMEDE?
ale lui Arhimede au fost copiate pe

Grecii antici nu aveau acces la acelasl material de tiparlt pe care noi II folosim astazi. Asadar, cum se face ca iucrarile lor s-au pastrat pana in prezent? l.ucrarile grecilor antici erau scrise pe papirus, 0 forma timpurie de hartie, inventata in Egiptul antic. Papirusul se obtlne din tulpina plantei papirus, care se pune apoi la uscat. Papirusul nu este rezistent incepand In timp, asa di oamenii din Evul Mediu timpuriu,

pergament. Mai mult, lucrarile sale aveau 0 caracteristica care ne permite sa stirn cat din continut a fost revizuit In timpul procesului de transcriere: acestea erau scrise toate in dialectul dorian. Multe lucrari sense in acest dialect au sdipat ficative. EI utiliza acest dialect cand comunica cu tovarasf lui din Alexandria cu scopul de a-i Impiedica sa-i fure ideile, dar Arhimede nu s-ar f gandit niciodata ca limba folosita va constitui dovada pentru istoricii moderni ca lucrarile sunt cu adevarat ale sale, de revizuiri semni-

au lnceput sa copieze lucrarile greeilor antici pe pergament, care este ceva mai rezistent. Pergamentul este hartia care se obtine se utilizau din ~i acespie lea de oaie, desi cateodata

pleile de capra sau de vaca, In timpul importante pierdut alese nu erau transcrise totdeauna. pastrate contineau

tui proces, lucrarile care nu erau considerate ~i astfel s-au adeseori grepentru Chiar ~i lucrarlle

sa fie

seli, ca urmare a procesului de copiere. Nu este de mirare ca ~i lucrarile neimpor-

~ Papirus

utilizat in

Grecia antidl

Tn curand s-a ivit sl ocazia. El a aflat ca mai erau doar cateva zile pana la festivalul dedicat zeitei Artemis, Marcellus stia ca sarbatorirea lui Artemis, zeit a Lunii ~i a vanatorii era foarte irnportants pentru locuitorii greci ai Siracuzei. Tn acea zi, locuitorii din Siracuza aveau obiceiul sa bea, sa petreaca pana la arnortirea sirnturilor. Tn timpul zilei, armeLe lui Arhimede puteau apara orasul, insa noaptea acest lucru cadea in sarcina locuitorilor cetatii, .Noaptea Iestivalului" ... Marcellus nu voia sa lase aceasta ocazie sa se piarda. Marcellus alesese un loc pentru a urca pe ziduri in apropiere de 0 poarta, nurnita Hexapura, in partea de nord a orasului. Tn noaptea festivalului, soldatii romani au urcat Tn tacere zidul si au reusit sa desch ida poa rta. In timpul atacului surpriza, Marcellus a ornorat doar putini dusrnani ~i si-a indemnat soldatii sa nu ii trateze pe acestia ca sclavi. Desigur, Arhimede nu faces exceptie. Tn ciuda faptului ca patrunsese in cele din urma in orasul dusrnanului care provocase armatei romane atatea qreutati, Marcellus avea a mare consideratie pentru Arhimede ~i Il respecta foarte rnult. El a ordonat soldatilor sai sa se poarte foarte bine cu Arhimede. Dupa cum s-a asteptat Marcellus, majoritatea locuitorilor erau deja beti crila cand armata romans a cucerit orasul. Cand acestia s-au trezit, orasul era deja sub controlul romanilor. Cucerind aproape Tntreg orasul pElna in zori, Marcellus s-a dus el lnsusi pe ziduri pentru a primi felicitarile subordonatilor sal. Totusi, privind In jos la frumosul ora? Siracuza de la inaltirnea zidului, el s-a cutremurat gandind la ce va deveni orasul dupa terminarea invaziei. Ulterior s-a mai petrecut un incident care l-a intristat foarte tare pe Marcellus.

Arhimede

I

... TabLou din sacolul

XVIII - XIX

care descrie scena in care Cicero descopera morrnantut Lui Arhimede. Cicero a restaur at rncrrnantul cu atenjie, dar lccatla acestuia este necunoscutii astiiz].

Sufletul batranului savant
In Siracuza, locuitorii reusisera erau destul de prost dispusi, dupa ce multi ani eu ajuexista
0

... Marcellus, oferind prazi de dizboi zeilor. Fascinat de cultura dusmanilor, el a fast foarte alent sa nu distruqa prea mult orasut Siracuza.

din cauza brustei lor infranqeri torul armelor a respins razboiul, mice,
~ Exista cateva ultimelor lui Arhimede. relatari Una dintre ale

sa respinqa armata invadatoare lui Arhimede. In Antiehitate

5e spune ca. cu cateva dipe inainte Arhimede sufletulTmi ar fi soptit apartine'.

de a muri La 75 de stu-

regula care spunea ea toate avutiile unei tari, care ordinul de eapitulare ~i apoi a pierdut inaurmau sa fie inrnanate Invinqatorilor, era aproape
0

.,Poti sa-m i iei tru pu l, insa Astfel s-a incheiat,

ani, viata aceluia care I~i dediease existents diului si cercetarii. Afland Marcellus mat familia despre moartea s-a Intristat lui Arhimede, marelui loarte dorintele

In acest eras invadat de curand de fortele Arhimede singura diaqrarna

persoana pe care a strigat:

matematician, El a ehefrumos cu

care-si vedea Lafel ca Inainte de studiul sau, Tntr-o zi
momente din viata

mult.

un soldat roman a calcar pe el
0

s-a purtat

desenase

pe parnant.

Arhimede

aeeasta si, respectsnd lui, a gravat imaginea tra sa funera ra.

matematicianupe pia-

ele descrie di dupa ce un soldat roman l-a abordat, Arhimede i-a cerut sa astepte pana terrnina de gandit la a problarr a. Enervat, soldatull-a ucis pe .Arhimede.

..Nu-mi

calca cercurile!"

Soldatul,

jig nit de acest

sferei si eilindrului

comentariu,

si-a scos sabia din teaca.

Marcellus, care vorbea foarte bine limba qreaca ?i era un Irnpatirnit al culturii qrecesti, a strans toate eapodoperele orasului 9i le-a trimis la Roma, salvandu-Ie de La 0 distrugere sigura. Cu ocazia numeroaselor sarbatoriri Marcellus organizate la Roma, de arta a expus lucrarile

in diverse muzee din Roma. Astfel, cetatenii Romei au venit pentru prima oars in contact eu arta si tehnologia Greciei. La putin timp dups aceea, Roma a cucerit Grecia in intregime. Matematicianul Nose Whitehead vreodats studiului si filozoful Alfred
0

a spus ca .Nici rnaternaticii".

persoana din Roma nu s-a dedicat 5e ~i poate spune ca moartea lui Arhimede a fast ultima onoare a frumoasei totodata fragilei culturi qrecesti. 5e spune ca, in anul 75 i.Hr., la 137 ani dupa moartea lui Arhimede, politicianul roman Cicero a cau0

tat rnorrnantul tufa de arbusti de intrarea

acestuia, aflat sub spincsi in apropiere Acradina,

dinspre

insa

dupa aceea, locul exact nu a mal fost descoperit nici pana astazi.

iii

I
Un accident? Descoperirea secolului
Descoperirea a fost rezultatul aducerii foqate a lui Arhimede la baia publica de catre discipolii sai, Aceasta descoperire, numita rnai tarziu .princlpiul lui Arhimede", este pastrata ca un moment fad. seaman in cursul istoriei.

Problema regelui

D ECELE

SJRACUZET DlN ACEL TIMP,

~Hi eron alii-lea, dorea sa olere a coroana de aur zeilar, astfel lncat i-a dat unui bijutier a cantitate adecvata
de aur ~i a cerut labricarea TnteLeptul rege a rnasurat caroanei. exact cat

cantareau
coroana. Coroana

bucatile
era

de aur respectiv deosebit de fru-

rnoasa,

astfel Incat

Hieron al II-lea Masa ei era de sa

Apa care a curs din cada
La Inceput Arhimede a primit cu greu ruqarnintea regelui, insa treptat problema a Inceput sa-l obsedeze in asa fel incat uita sa rnanance, sa doarrna
sau sa se mai ingrijeasca. vii Lui au inceput sanatate. Vazandu-l pe maestruL lor cufundat In ganduri zi dupa zi. discipoLii Lui si-au spus ..Trupullui Lat cu siquranta Discipolii Arhimede se va irnbolnavi". frecat bine. tarat pa na la baia pu blica nespaI-au a~a incat Din sa fie Vazand acest lucru, elede starea lui de

a fast foarte multurnit.

egala exact cu aceea a bucstilor aur pe care Ie dad use bijutierului, Tnsa prin circule 5iracuza a inceput
0

un zvon ciudat. luau

5e spunea parte din AstteL.

ca deseori bijutierii se putea observa

Inqrijorati

aur si 0 Tnlocuiau cu arqint, tara a la cantar; Hieron al II-lea s-a dus La prietenul lUI de incredere, savantuL Arhimede si L-a rugat sa verifice daca intr-adevar coroana ea.
('IJ/{:(/e
,N)]I

era din aur pur sau daca

l-au

intamplare.

fusese amestecat

si ceva argint prin

s-a lasat cu totuL In cada de baie.larapa Arhimede a ta~nit din cada, i-a sa ramana ~i gol pusca,

ada! pe di nafars ... AstfeL a facut el descoperirea. ..Asta este!". ignorat pe discipoti care IL implorau a luat-o Alerqand la fuga pe strazile

/7'(1('('

rI(~( 1/11(!,(!,", fj(';nn/Il'l'1({e,'>

1'(JiJ,.I·.
A Tablou din secoluL al XIX-Lea care illnfa!i~eaza pe Arhimede cum este tarat La baia publica de ditre elevii sai.

coroana!"
Arhimede

"Dar vezi

sa nu

strici

5iracuzei.

spre casa. el tot striga ..Evrika! Evrika!" este inca Larg raspandit sau inventie. din cada a avut ~i foLosit in
0

a fost pus In incurcature. Daca era ceva
0

In Limba qreaca evrika Insearnna ..Am descoperif'. Acest termen Europa. Rusia si America atunci cand 5e anunta noua descoperire Apa care a curs pe dinatara exact principiul excluziunii

Argintul

e mai user decat aurul. ea,

argint amestecatln putut afla volumul volumul fara a
0

coroana de aceeasi masa

ar avea un volum mai mare. In esenta. daca ar f coroanei ar fi avut raspunsul. prin care sa 7i calculezi Dar exista vreo metoda

exact acelasi volum ca ~i corpuL lui. Acesta este pe care l-a descope-

dezasambla in bucati rnici?

Arhimede, adancit 'In ganduri. Cand lacea descaperiri, se asigura dj etectueaza experimente ~i ca le pune In practlca, ceea ce a dus la nasteraa multara dintre marile sale inventii.

rit Arhimede. El a umplut imediat un vas cu apa, a pus coroana in apa pentru a-i stabili volumul sl a facut acelasi lucru cu aurul pur, ce avea aceea~i mass. Calculele sale au aratat ca volumul de aur pur era un pic mai mic dedit valumul coroanei, ceea ce 1'nsemna ca in aurul coroanei fusese amestecat un material cu rnase mai mica pentru a fabrica coroana, ceea ce a sees afara un volum mai mare de apa. Prin urmare, a fast dar ca In aur fusese amestecat argint, iar bijutierul se facea vinavat de inselarea regelui.

~ Arhimede,

constient

de difer anta de densitale tiecsrui metal

dintre

argint

~i

aur, a putul calcula coroana regelui.

pracentul

din care era lileuta

Raportul dintre am ~i argint
• Fragment arhitectului Architectura". din lucrarea Vitrivius ..De l.ucrarea prezinta

descoperirea scufundar ii corpurilar de catre Arhimede, In 9 volume,

Stirn ca in coroana regelui Hieron alii-lea a fost amestecat argint in aur, Tnsa pavestea ne spune ~i mai multe: 0 metoda pentru a calcula rapartul dintre continutul de aur ~i eel de argint din coroana.

Evenimente marcante
Putem introduce bucat: de aur si de argint care cantaresc tot atat cat coroana, precum !?i coroana insasi in trei vase diferite cu apa. Sa notam volumul'de apa inlocuit de fiecare din acestea cu V, Vl si V2. Sti ind ca in coroana exista ceva arg int, ma~a cor~anei IMI este egaLa cu masa argintului [M 11 adauqata la cea a aurului [M2l. M~M1+M2. Volumul de apa inlocuit de aurul din coroana este Ml/M x Vl, iar volumul de apa inlocuit de argintul din coroans este M2/M x V2. Astfel incat cantitatea totals de apa inlocuita de coroana este suma ambelor ecuatii de mai sus: V ~ 1Ml/M x V11 + IM2/M + V21. Acum haideti sa dezvoltarn aceasta ecuatie. Stirn ca M ~ M1 + M2, asttel Incat putem lnrnutti partea din stanqa cu M si partea din dreapta cu Ml + M2. Obtinern [M 1 x Vl + M2 x V2 ~ V IMl + M211. pe care putem s-o dezvoltarn in continuare pentru a obtine [M1 x IV - V'l] = M2 x [V2 - VI], Rezulta deci ca [M'l : M2 = [V2 - VI : IV - Vl1L Cunoscand valorile Lui V, Vl si V2, obtinern raportul dintre aur si argint in

Valabilitatea anecdotei despre coroana
Arhimede a rezolvat stralucit problema regelui Hieron al II-lea si apoi a facut multe descoperiri despre flotabilitate, Insa in ce masura este exacts aceasta anecdota repovestita de Vitrivius in lucrarea sa "Oespre arhitectura Inca nu se stis. Unii spun ca Arhimede studiase deja flotabilitatea pe cane se qandea la 0 solutie pentru problema regelui. Cu toate acestea. este de netagaduit ca discernarnantul sau singular si profunda sa perspicacitate au fost esentiale atunci cand s-a facut aceasta descoperire. Putem deduce din aceasta anecdata ca Arhimede era capabil sa folcseasca logica inductive Tntr-un mod foarte asernanator cu acela al matematicienilor moderni pentru a traduce rezultatele experimentelor ~i experientelor sale in teorii. Putem inteleqe teoriile sale despre flotabilitate rastoind pur ~i simplu volumul sau .Despre corpurile plutitoare". Insa nu trebuie sa uitarn modul cum acest barbat, care nu dormea si nu rnanca din cauza obsesiilor sale de studiu ~i care alerga ps-atara nud dupa ee facuse o descoperire revolutionara ne-a afeetat viata la peste 2000 de ani distanta.

coroana.
l.uata ca atare, aceasta descoperire nu este deosebit de utile ..Arhimede a dezvoltat acest principiu in lucrarea sa intitulata .Despre corpurile plutitoare. In acest voLum, el declara ca .rnotivul pentru care solidele par mai usoare atunci cand se introduc intr-un lichid este acela ca lichidul exereita 0 torts ascendants asupra solidului", Aceasta forts asc'endenta este cunoscuta drept flotabilitat~, iar marirnea ei este egala cu masa lichidului dislocat de solid. Acest principiu este acum cunoscut drept principiullui Arhimede. Acest principiu le pare cam simplu eelor care traiesc in timpurile moderne, insa acest concept, conform caruia, forta ascensionala nu este creata de solid, ci de lichidul inconjurator a fost revolutionar la timpul sau .

~ Stilul pune in deranjat greci ai

Iui Arhimede de a-si practice ideile i-a mult pe alti Inva~a~i timpului.

... Tablou care il descrie pe Arhimede efectuand un experiment In lata regelui Hieron alii-lea.

.

Arhimede

I

CAUTAREA OPERELOR PIERDUTE, DESCOPERIREA ISTORICA A LUI HEIBERG
Opere ascunse In volume de religie
vem inforrnatii despre cercetarile si descoperinle lui Arhimede partial prin exemplare din propriile sale lucrari. 5avantuL care a dedicat cele mai mari stradanii descoperirii ~i pastrarii acestor lucrari este danezul J.L. Heiberg. Istoric si csrcetator al matematicii qrecesti: Heiberg a descoperit unele documente istorice extrem de pretioase. Heiberg a inceput sa fie interesat de Arhimede pe cand era foarte tanar; iar in 1881 a pubLicat 0 lucrare In 3 I volume intitulata ,.Operele complete ale lui Arhirnede". pe baza unei serii de manuscrise pe care Ie obtinuse Principala sa descoperire a facut-o atunci cand cauta mai multe lucrari originaLe ale Lui Arhimede pentru a revizui un volum deja editat despre acesta. Tn vara anului 1906, Heiberg a descoperit 0 carte reLigioasa deosebita in bib li oteca co nstantin 0 politaria di n rnanastirea El Salem. Ceea ce i-a atras atentia nu a fost continutul cartli, ci mal deqraba pergamentul pe care era scrtsa. Datand din Evul Mediu, acest gen de pergament era extrem de pre\105 astfel incat oarnenii It refoloseau de multe ori sterqand scrierile anterioare Acest tip de pergament reutilizabil i~i trage numele de ..palimpsest de la termenuL grecesc pentru "a cu rata" ~i era deseori folosit in manastiri pentru a copia textele scripturistice Heiberg a prevazut ca unele dintre lucrarile lui Arhimede se pastrasera dato rita un ora di ntre a ceste pergamente vechi. Alegand un astfel de palimpsest la bibliotaca constantinopolitana. el a observat ca are niste pete naobisnuite. Cu siq u ra nta acest pali mpsest fusese folosit in secolul al X-lea pentru a copia unele dintre lucrarile lui Arhimede. Heiberg a rarnas stupefiat cand si-a dat seama ca el tinea in mana manuscrisele intitulate ..Oespre spirale", ..Oespre sfere ~i cilindri. ..Despre corpurile plutitoare etc., scrise cu caligrafia matematicianului cu care deja se familiarizase. Dintre multele opere descoperite de Heiberg ..Metoda" este cea considerata acum drept cea mal irnportanta. Continutul altor documente era deja cunoscut, insa "Metoda", 0 scrisoare pe care Arhimede i-a trimis-o lui Eratostene, fusese considerate distrusa Aceasta descoperire a contribuit mult la studierea operelor lUI Arhimede. Tn lucrarea ..Metoda", Arhirriede scrie ca ..este mal usor sa oferim dovada cand am dobandit, prin metoda, unele curiostinte despre probleme, decat sa o gase~ti fara nici 0 cunostints anterioara. Arhimede explica faptul ca el descoperise solutia la 0 problema de rnaternatica, folosind mecanica In continuare, el spune ca ..problemele trebuia sa fie dovedite dups aceea prin geometrie, deoarece cercetarea lor prin metoda mantionata nu a oferit 0 proba reals". Aceasta descoperire ne ofera date despre metoda de rationare a lui Arhimede, care arata ca in acea pericada cand matematica era considerate 0 :;;tiin\a pur abstracts. el era constient de faptul ca rnaternaticile aplicale au utilizare dincolo de teoria pura .
.' Manuscrisullui Arhimede descoperit de Heiberg. Aceasta lucrare, scrisa 'n original in dialectul dorian, a fast transcrisa pe pergament in secolul al X-lea. Aceasta carte s-a vandu! in anul1998.la a licitatie. pentru 2 milioane de dolari.

A

Descifrarea documentelor ascunse
Heiberg a putut sa citeasca 0 parte din documentele ascunse pe care le-a descoperit, folosind lumina naturals a zilei -,?i 0 lupa. Aceste lucrari au fost puse la dispozitia publicului. 'insa rarnane inca de descifrat documentul in integralitatea sa. Cu ajutorul tehnologiilor moderne de restaurare, exists sansa ca restul lucrarilor sale sa schirnbe istoria matematicii. Aclualmente, mai multe echipe de cercetatori incearca sa descifrez lucrarea folosind tehnologii de ultima ora. Este foarte greu sa intelegem cu exactitate cum au fost reciclate pergamentele folosite pentru a lranscrie lucrarea Lui Arhirnede. Cerneala de pe lucrarea oriqinala a fost mai intai indepartata, apoi foile au fost taiate pe jurnatate, rotite cu 90 de grade si reutilizate. Aceste manuscrise au supravietuit mai mult de 900 de ani datorita acestui proces complicat. Manuscrisele sunt acum foarte deteriorate si nu pot fi recuperate fara folosirea energiei radiants ~i a razelor ultraviolete. Actualmente pentru a recupera documentele cercetatorii incearca sa utilizeze aparate fotografice digitaLe de inalta rezolutie in cadrul unui proces cunoscut drept rnulti-irnaqistics, precum si e chi pamente Ie folosite de obice i la pacientii boLnavi de cancer. Acei savanti axa\i pe intrebarea cum se deruLa procesuL de qandire al lUI Arhirnede sunt, a~a cum era si el, obsedati de propriile lucrari de cercetare.

• Pergamentul s-a folosit cu precsdere in Evul Mediu.

I Vie!i paratete
Al tr.. savanti care~l-au · ... , ,
~

depasit generatia

in timpul vietii, Arhimede a avut multi prieteni, dar ~i discipoli. Acestia fie ca s-au folosit de opera lui pentru a realiza propriile descoperiri, fie au avut un sufIet de cercetator, asemeni lui.

Plutarh (46-120 d.Ch.J
Dacii n-ar Ii existat ci dear rezultatele lui Arhimede acest volum, romans] parte Plutarh Marcellus, Plutarh Plutarh, studiilor probabil sale, Sursa Plutarh, ca nu am Ii aflat nimic despre de intorrnatii intitulat "Vieli paraleie". si 4 nepereche, atacului armata viata lui Arhimede, In mod interesant, numele lui Arhimede [sabia lui Marcellus sub conducerea In aceasta in regiunea anecdota, Boeotia din viata in cea mai folosita cu privire la viata

este volumullui

care conti ne 23 biog rafii pereche ori, incepand se refera Siracuza, cu istorisirea celui de-al dintre de armele Siracuzei, din timpul la batalia aparat

apare de mai multe asupra a istorisirii si orasul repovesteste

Generalului rornana,

Doilea Razboi Punic. Cea mai mare lui Arhimede, din Caeronea,

mai multe episoade

detal.iate

din viata lui Arhi mede. faptul ca a avut doi a lX-lea. medicina, Egipt.
0

s-a nascut lntr-o familie numeroasa. 5e stiu prea putine despre multor personalitati, despre
0

Grecia, in anul46.

familia lui, sxceptand

frati. El a scris bioqrafiile lu I provine din Suda, In anul 66, Plutarh filozofia si altele. Dupa ce s-a Inters faarte tericita,

insa putinul pe care It stirn despre Grecia anticil, scrisa in secolut a studia stiintele studiile, naturale, prin Grecia, prin Orientul Plutarh

enciclopedie

5-a mula! la Alena pentru el a calMarit pentru

Dupa aceea, la Caeronea casatorindu-se

Mijlcciusi a avut

a-si continua

viala

In anul 68 si avand

cinci copu. Si-a petrecut

a mare

parte din viata scriind
?I .Moralia".

doua dintre cele mai cunoscute a avut a influen\a poetul uria:;;a asupra In piesele

opere ale sale, "Vieti paralele" scriitorilor de mal tarziu, Jonathan a utilizat printre Swilt si ca refea lost fascinat
0

Opera lui Plutarh care William maestrulliteraturii U nul dintre

Shakespeare, germane, motivele

Ben Johnson,

autorul

irlandez

Goethe.

sale, Shakespeare

rinta mai multe pagini din ,.vieti paralele", pentru care Plutarh a fasci nat atat de multi oameni pentru ai epocii. Plutarh, acela ca a trait intr-o vreme cand interesut de moralitatea rnorala, oamenilor oa menilor pentru religie si filozofie incepea viata

sa scads, ~i asta a facut din el unul dintre putinii intelectuali si facand rnari elorturi a rnurit in anul 120 d.Ch,

a-i ajuta pe altii sa duca

.

.
w

Arhimede

Prieteni Ccresponden]i Discipoli

I

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE •
Hieron II 13061.Hr.-21S i.Hr.1 Marcus Claudiu s
MarceLLus

Prietenul eel mai de incredere allui
Arhlmede, reatizat

Regel. Siracuzei. Ruda cu Arhimede, cci doi era u loarte apro piati. El a sprijinit cercetarile lui Arhimede si adesea se baza pe geniul rnatematicianului.
si


ApoUonius

Adversarl


din aceeasi indeosebi pentru

lnfluenta

rriaternatirian,

astronom

laprcx. 2621.Hr. - 190 i.Hr.l
Matematician

care ~f-a
in

secolut alill-lea i.Hr. Multe di-m-a lucrarile Arhimede reprezinta scrlsori adresate lui Conon.
lmpnrtante ale lui

lucrarile

epoca cu Arhimede. l-a' deterrninat pe acesta 5.3 scrie "Problema Bovi n u m". Este tucr-area .Despre sectiuni ennice".
cunoscut

Isaac Newton Plutarh

Heiberg (1854-19281 lstoric danez. A publica! Arhime·de. A descoperit conslderate
pentru o colectie din lucrarile lui de asemenea 0 serie de alte lucrari care erau

Buffon 11707-17881 Naturalist trancez care a
avut un mare respect

pierdute

penlru Arhimede. Pe baza armei lui Arhime de,

tctdeauna.

a creat un dispozitiv

Karel Capek Matematician care si-a realizat cea mai mare parte din Lucrari in Alexandria in jurul anului 300 i.Hr. Arhimede i-a studiat cartea .Etemente" dind s-a dus el Insusi in Alexandria" articol

oglinzi care putea

sa

cu

incendieze un copac de ta Q dislant;; de 45m.

Marcus Tullius Cice ro

Galileo

Galilei

A

Personalitalile

din casetele

pe fundal

gri sunt

prezentate

ln detaliu

in acast

Parintele fizicii moderne care iubea modul antic de gandire
Galilee GaLiLei(1564-1642)
.,DacaArhimede n-ar f existat, eu n-as f fast capabil de nici a realizare", a spus Galileo. El nu a spus asta fiinddi era la moda sa Ii lauzi pe vechii greei in timpul Renasterii, Galileo n-a incetat toata viata sa sa-l venereze pe Arhimede. Galileo s-a nascut LaPisa, Italia, In anu11564. Nascut lntr-o familie de negustori pasionati de rnuzica, Galileo a mers la Universitatea din Pisa pentru a studia medicina conform dorintei tatalui sau, Insa nu se sirntea deloc atras de aceasta discipline. Pe cand venea acasa In timpul vacantelor, ochii i-au fast deschisi asupra lumii matematicii si fizicii de catre un prieten de familie. El a hotarat sa renunte la universitate si sa se dedice studiului matematicii ~i fizicii. Tntr-o zi din anul 1606, pe cand lsi urma studiile ca profesor la universitate, eLa auzit vestea ca In Olanda a fast inventat un instrument, care permitea utilizatorilor sa vada obiecte aflate la departars, intrcducand a lentila intr-un tub. Dupa 6luni de concentrare incredibila, Galileo a inventat telescopul, pe care apoi l-a indreptat spre cer pentru a observe fenomenele celeste. Datorita observatiilor pe care le facuse qratie inventiei sale, el a sustinut teoria heliocentrics a lui Copernic, Insa a fast obligat sa apara In fata justitiei de deus ori, adus de biserica care avea obiectii puternice fata de opiniile sale. Dupa aceea, el a fast atent sa nu se mai angajeze In cercetari care sa It faca subiectul controverselor. Si-a petrecut ultimii ani din via!a intr-o stare de orbire partials ~i a murit7n 1642,inconjurat de discipoli. Galileo, care a pronuntat faimoasele cuvinte ..Si totusi se rnisca", a fast binecunoscut pentru descoperirile sale legate de inertie si de impulsul mecanic. si si-a exprimat teoriile prin formule care sunt acum des aplicate in mecanica A fost un sustinator allogieii si experimentelor, realizand multe in anii sai de cereetare inainte de a emite ariee ipoteze. Este evident din modul sau faarte asemanator lui Arhimede de a realiza cercetari ea Galileo avea un mare respect pentru om.

Vieti paralele
ParinteLe!?tiin~ei moderne, care a transformat integraleLe in caLcuL diferential
lsaac Newton [1642-17261
5e spune ea daca Isaac Newton si Arhimede, dol din cei trei mari matematicieni ai istoriei, ar f trait in acelasi timp ar f putut sa se Tnteleaga perfect unul pe altul. Anati la 0 distants de 1800 de ani, cei dol sunt leqati prin studiul matematicii moderne. Newton s-a nascut in anul 1642, la Woolsthorpe, un eras din estul Angliei. Tatallui a murit inainte ca el sa se nascs, iar mama lui s-a recasatoritsi a plecat de acasa, astfel incat Newton a fast crescut de bunici. Probabil di din acest motiv, tanarul Isaac era un copil foarte introvertit care nu indragea scoala, dar inainte sa Impllneasca 18 ani era sigur ca era foarte dotat pentru rnaternatica. A mers LaTrinity College de la Universitatea Cambridge, unde ~i-a petrecut mare parte din timp studiind matematica ~i stiintele naturale. Dups 9 ani de studiu a devenit profesor la Cambridge. In studiile sale de optics, Newton a descoperit ca lumina nu era cornpuss doar dintr-o culoare, ci continea mai deqrabs un spectru larg, de diverse nuante. De asemenea, Tn rnaternatica, el a folosit metoda exhaustiva a lui Arhimede, pentru a elabora formule cu care sa calculeze aria unei suprafete TnconjuraUi de doua curbe. Cam Tn acelasi timp, matematicianul german Wilhelm Leibniz a descoperit aceeasi metoda, care acum se nurneste calcul diferential, Cand un mar a cazut din pom in capul sau, Newton a descoperit legea qravitatiei universals, consideratji de multi a fi cea mai mare descoperire a sa, indiferent de faptul ca pentru 0 vreme a neglijat sa faca alte cercetsri pe aceasta tema deoarece nu a putut sa-si dovedeascs teoria. Dupa aproxirnativ 20 de ani, a putut In sfar:,;it sa aduca Tn concordanta natura si teoria si ~i-a publicat faimoasa l.ucrare "Principia "in 1687, care contureaza rezultatele cercetarilor sale. La varsta de 50 de ani, irnpovarat de 0 tulburare rnentala, Newton si-a pierdut in!eresul pentru :,;tiinla si s-a retras din mediul academic. Dupa aceea a lucrat ca gardian la Monetaria regala si si-a dedicat 0 mare parte din timp studiului religiilor :';1 alchirniei, pana cand a murit, in 1727, la varsta de 84 de ani.Inrnorrnantarea sa e dernna de un rege.

!

Auto'ruL care a apelat La vechii savantl pentru a ajuta, rezolvarea problernelor socialemoderne
Karel Capek (1890-1938)
..Povestea lui Arhimede este de fapt putin inselatoare, El nu era deloc un savant distrat care nu se interesa de cele ce se petreceau Tnjurul lui", Karel Capek a lost un scriitor care vorbea cu pasiune despre viata lui Arhimede. Kapek, nascut In 1890, Tn provincia de nord-vest Boemia, Germania, a studiat filozofia la universitate si si-a luat doctoratul. Operele sale sun! impar\lte in trei perioade. A publicat multe nuvele inaintea implinirii varstei de 30 de ani, in perioada cand lOCUIairnpreuna cu fratele sau Josef, care, ulterior; a devenit actor. Pana la varsta de 42 de ani, a adoptat un stil mai jurnalistic, scriind relatari din calstoriile si expericntele sale multiple. Lucrarea sa ..R.U.R., publicata Tntimpul vietii a dobandit laima mai ales pentru ca a fost prima care a folosit termenul, acum comun, de "robot". In ultima perioads. Capek, devenit intre limp un scriitor consacrat, a scris mai multe volume care denuntau dictaturile, Pe cand Luera Tn departamentul editorialistic al .Ziarului popular", el a scris un articol pe care l-a intitulat .Moartea lui Arhirnede", Ell-a descris pe Arhimede drept .un adevarat luptator" si a continuat cu istorisirea intalnirii acestuia cu Lucius, un ofiter roman educat, care tinea foarte mult la onoare. Lucius a Tncercat sa-L convinga pe Arhimede sa lucreze la Roma, vorbind cu rnandrie despre grandoarea Imperiului Roman. Arhimede i-a raspurs ca acasa Lael, in 5iracuza, exists ceva mult mai irnportant si mai substantial dec.§t putea sa-i ofere marele imperiu. Conversatia lor, ajunsa intr-un punct mort, s-a incheiat cu exclarnatia lui Arhimede ..Nu-mi deranja cercurile!" In ..Moartea lui Arhirnede", actiunea se desla~oara in Grecia antics, insa acest articol critics de fapt cu virulen\a ascensiunea nazismului si Tncearca sa gaseasca 0 solutie de abordare a autocratiei si imperialismului. ..Moartea lui Arhirnede" a fost publicata Tnanul 1938. Capek a murit in acelasi an, de Craciun, Lacateva saptamani dupa ce nazistii invadasera Republica Ceha.

.
Oratorul care a descoperit piatra de morrnant gravata cu teorema geniului maternatlc
Marcus Tullius Cicero I[ 1'06-43 i.Hr.l
Marcus Tullius Cicero a fost eel mai mare orator al Romei si politician. El ne-a lasat multe serieri si, de asemenea, a fast cel care a descoperit rnorrnantul LuiArhimede. Cicero s-a nascut In anul 106 I.Hr., fiind fiul eeLmare aLunei familii de latifundiari din orasul Arpinurn, Lasud de Roma. Hotarat sa devina politician lntr-o zi, el a pornit spre Roma in 80 T.Hr.pentru a studia dreptuL In anuL751.Hr.,dupa . ce si-a terminat studiile si s-a casatcrit, el a realizat uneLelucrari pentru administratis financiara ?i a devenit senator. Tn cadrul unei misiuni in Sicilia, ca reprezentant al adrninistratiei finaneiare, el a descoperit rnorrnantul lui Arhimede. Tn lucrarea sa .Chestiuni dezbatute La Tusculurn", a notal despre aceasta descoperire ca .Locuitorii din Siracuza nu stiau ea in orasul lor exista a?a ceva. De fapt, ei chiar negau existents sa". El afirma cum "a fost extrem de surprins dl aeest foarte faimos eras grec, atilt de eunoseut pentru universitatile sale nu avea cuno!?tinla de existents rnorrnantului unui geniu dintre cei mai fairnosi". Cicero avea un mare respect pentru Arhimede, datarita faptului ca acesta deseoperise forma Parnantului. El a fost uimit cat era de sofisticat aeesta ;;i se spune ca uimirea pe care a resirntit-o cand a vazut pentru prima data globul nu l-a mai parasit niciodata. Apoi, arnintindu-si c13 piatra funerara a lui Arhimede era qravata cu 0 diaqrama a unei sfere si a unui cilindru, a pornit spre Sicilia in cautarea acestora. Se spune ca Cicero a restaurat rnorrnantul deteriorat allui Arhimede, insa amplasamentul acestuia a rarnas necunoscut pana in zilele noastre.

Arhimede

I

In anul 691.Hr a devenit examinator, dupa trei ani jurist, iar dups alti trei ani magistrat, pozitia cea mai InaIta in guvernul roman. Sustinator ferm al republicii, Cicero a criticat metoda imperialists a lui Cezar si a sustinut un atentat la viata acestuia, care a esuat. A fast condamnat la moarte pentru presupusa sa participare la asasinarea lui Cezar si a fost executat de Marc Antoniu In anul 431.Hr.

i

Comandantul roman care a Uiudat armele ciudate folosite de dusman •
Marcus CLaudius Marcellus (270 I.Hr. - 208

I.Hr.l
nascut,

Marcellus, marele comandant roman, s-a nascut In anul 270 i.Hr Numele sau insearnna .copilul lui Marte, zeul razboiului", a!?aincat se poate spune ca i-a fost menit sa dsvina general inca din ziua ln care s-a El era de asemenea un mare admirator al culturii qrecesti, !?iavea mult respect pentru savantii greci. in tinerete, se spune ca Marcellus a luptat in timpul Primului Razboi Punic. Dupa ce si-a salvat frateLe incoltit de catre dusrnani, Marcellus a fost rssplatit de armata romans cu
0

coroana si alte daruri.

Marcellus a fost ales magistrat de cinci ori In timpul vietii, prima data fiind In timpul Razboiului Galic. Aceasta campanie rnilitara, lnceputa Tn anuL 225 iHr; nu prea progresa, dar Marcellus a iesit victorias dintr-o lupta corp Lacorp cu comandantul galez, punand definitiv capat razbciului. Prazile de razboi pe care Le-acastiqat in urma acestei bataLii au lost irnpartite In Imperiul Roman. Se spune ca Hieron alii-lea, care sprijinise Roma irnpotriva Cartaginei la vremea respective, ar fi primit
0

parte din aceasta recompense.

Cu toate acest.ea,n timpul celui de-al doilea Razboi Punic, intre Roma si Siracuza s-a declansat un razboi, Intr-un i conflict care poate fi asernanat cu cel dintre Marcellus versus Arhimede. Fortat Tnmod repetat sa bata In retragere de catre puterea armelor lui Arhimede, Marcellus a capatat un respect deosebit pentru batranut am de ?tiinta, rugandu-?i soldati: sa-l trateze respectuos odats ce vor fi reusit sa intre In eras. Drdinele nu i-au fost urmate, iar Arhimede a fost ucis de catre un soldat roman, spre mare tristate a lui Marcellus, dar, respectand dorintele matematicianului, a pus sa se graveze pe piatra de rnormant a lui Arhimede schema sferei si a cilindrului. In anii urrnatori a condus Roma in batalii irnpotriva generaluLui dusrnan Hannibal, dar a fast ucis in razboi in orasul Venutiae in anul 208 I.H.

lnfluente majore

Oamenii de ~tiinta au avut , parte de 0 Renastere dupa Epoca Intunecata
-

Principiile sale, dispozitivele sale, determinarea sa - chiar dad i-ar fi placut sau nu, Arhimede ni le-a Iasat rnostenire de cunoastere, extinzandu-se intr-o multitudine de subiecte. Acoperit de un val cultural ulterior rnortii sale, sufletullui Arhimcde nu avea sa vada lumina zilei pana la sosirea oamenilor de §tiinra modern i... Realizarile in maternatica si inventiile sale au capatat multe forme diferitc, iar sufletul sau a revenit pentru a rearninti lumii de acesr om legendar.

• Hagia Sofia, din Constanlinopoliastilzi Roman de Rasarit. A fast ccnstrulta Grecesti.

Istanbul). capitals Imperiului Ortodoxe

ca centru al Bisericii

Suflet d.liitor
..POTI sA-MI LEI TRUPUL,
iNS}.. SUFLETUL IMI APARTrNE."

Arhimede a spus aceste cuvinte cu ultima suflare, dernonstrand devotiunea pentru munca sa. Probabil avea inca 0 rnultirne de idei pe care dorea sa le vads aducand roade. Prin puterea ideilor !?ia inventiilor sale, Arhimede a depasit qranitele lumii matematicii in care se nascuse, fii nd numit adeseori adevaratul om de !?tiinla al greeilor. In eiuda faptului ca se nascuse intr-o epees in care matematica 9 receasca se afla la apogeu, Arhimede a stiut sa 0 duca mai departe cu un pas. Daca Arhimede ar f avut un urrnas, matematica qreceascs ar fi intrat eu siquranta intr-o perioada a descoperirilor revolutionare. Cu toate aeestea, samanta plantata de Arhimede nu a avut niciodata sa nsa rea la sa creases. Oa menii greei de !?tiinla i-au urmat mai deqraba pe matematicienii de facture mai ortodoxa precum Euclid, Platon ?i Aristotel, petrecandu-si viata in studiul prineipiilor obscure ale matematicii. Nefiind in stare sa-?i gaseasca un urrnas demn, sufletullui Arhimede a ratacit ani in sir, Dupa moartea lui Arhimede, Roma a cucerit Cartagina, apoi Grecia 9i Egiptul, unificand toate teritoriile in jurul Marii Mediterane.ln anul271.Hr., fiul adoptiv allui Cezar, Octavius, a preluat tronul [sub numele de Tmparatul Augustus II. iar 2.00 de ani de pace au urmat Tn Imperiul Roman.

Ulterior, Roma a fost impar!ita in regiunile de Rasarit si Apus, regiunea mediteraneana intrand In uitare, capitala culturala a lumii rnutandu-se efectiv in lumea islarnica. Perioada de timp dintre caderea lrnperiului Roman !?l renasterea artelor din perioada Renaiiterii In secolul al XIV-lea este cunoscuta drept Epoca T ntu necata sau Evu 1 Mediu. Tn acele timpuri, cand oamenii acordau Intaietate textelor reliqioase Tn tata lucrarilor academice, multe dintre manuscrisele lucrarilor lui Arhimede au fast reciclate sau folosite pentru copierea de scrieri religioase. Tn Evul Mediu, biserica benedictine dintre anii 480 pana in 543 precum si bizantinii si sarazinii din Arabia sunt putinele socistati care au continuat vechea culture greceasca. Multumlta lor, lucrarile lui Arhimede au supravistuit macar partial Evului Mediu ~i au putut vedea lumina zilei in timpul Renasterii.

Arhimede

a mentalitate moderna :in timpuri stravechi
Sufletul calator al lui Arhimede lsi qaseste, in starsit. un urrnas, in secolul al XVII-lea. La fel ca Arhimede, $1 acesta a fost unul dintre cei trei mari matematicieni ai lumii: Isaac Newton. Newton, bazandu-se pe cunostintele grecilor antici $i pe intelectul sau exceptional. a deschis poarta matematicilor moderne. Matematicienii greci antici, Iairncsi doar in tara lor, erau acum expusi lumii. Nascut In Anglia. Newton a urrnarit descoperirea lui Arhimede a integralelor $i a inventat calculul diferential. Cam In aceeasi perlcada, matematicianul german Libniz facea aceeasi descoperire. Calculul modern ia nastere din deseoperirile acestor doua genii ale matematicii. Pentru eei care Tnteleg calculul diterential, metoda lui Arhimede tinea mai deqraba de sfera virtualului, deoareee se folosea de procesul plictisitor de a .defalca un obiect In bucatele extrem de mici si a le aduna inapoi." Pe de alta parte, Newton, prin inventia personals a integralei. a putut sa puna in praetiea aceasts teorie. ealculand aria de dedesubtul unei curbe. A trebuit sa treaca mai bine de 2000 de ani pentru ca Newton $i Leibniz sa elaboreze pe marginea ideilor lui Arhimede, despre care se spune ca a avut 0 mentalitate moderns Tn timpuri antiee. FoLosind principiul inteqrarii, Arhimede a descoperit nurnarul Pi, a csrui valoare a fost studiata mai Tndeaproape de catre matematicienii moderni. In 1882, matematicianul german Lindeman a demonstrat ca Pi este un nurnar infinit. Mai tarziu, s-au folosit aparate pentru a rnasura valoarea lui Pi, initial eu computere rudi-

Galileo Galilei. unul dintre eei mai mari admiratori ai lui Arhimede. Interesul sau pentru mecanica T~iare radaeinile in opera lui Arhimede.
T

.. Parinteie ~tiintei moderne, Isaac Newton. Cuvintele sale ..Nieio mare descoperire nu s-a facut vrecdata ti'ira 0 prezumtle Tndraznea!ii" au fast probabil pronuntate pe baza descoperirilor lui Arhimede.

mentare.Tn 1949, iar astazi, eu computere sofisticate. Valoarea lui Pi a fost aproxirnata eu miliarde de decimale. Cereetarea asupra acestui nurnar lnceputa de Arhimede cu atatia ani In urma este inca in desfasurare in zilele noastre. o alta necunoscuta de-a lui Arhimede care a primit raspuns de La un computer modern este ..Problema Bovinum" l.Problema taurilor"}, Tnfuriat de catre critics lui Apollonius adresata muncii sale, Arhimede a fabricat 0 problema prin implicarea numerelor prime. Matematicienii vremii au porn it la rezolvarea problemei, dar abia 2000 de ani mai tarziu s-a gasit solutia. In star$it, in 1880, matematicianul german Amthor a descoperit cea mai mica solutie posibila a problemei, un nurnar eu 206.545 de zecimale, incepand cu 776. 0 suta de ani mai tarziu, in 1981, foLosind puterea instrumentelor de calcul. s-au descoperit toate solutiile posiblle aLe probLemei.

Ilnftuente majore
Viitorul inventiilor sale ,
Pe langa cercetare, Arhimede a avut mai muLte inventii practice, care continua sa aiba elect asupra vietii noastre cotidiene. Pompa elicoidala descoperita prin studiuL spiralelor a fost folosita ca dispozitiv pentru iriqatii in Delta Nilului In vremuri antice. Aceeasi pornpa a fost utiLizata ~i In timpul perioadei Edo In Japonia, In Sado Kanayama, fiind Iolosita inca $i ln zilele noastre pe fluviul Nil. De asemenea, Tn Evul Mediu In Olanda, acelasi dispozitiv era folosit in conjunctie cu 0 roats de iriqatie, scutind necesitatea omului de a 0 opera. Tn ziLele noastre, pompa elicoidala este tolosita Inca lrnpreuna cu compresoare In multe dispozitive, precum betonierele. Oglinzile concave loLosite de Siracuza In timpuL celui de-al Doilea Razboi Punic, pentru concentrarea luminii solare asupra dusrnanilor, producand incendii In juruL acestora au fost elaborate pe baza lucrarilor despre parabole ale Lui Arhimede. In zilele noastre, probabil ca oricine a incercat sa arde 0 bucata de hartie cu ajutoruL unei lupe. Pentru aceasta se Icloseste principiuL punctelor focale, descoperit de Arhimede $i care este larg Iolosit La antenele parabolice si la telescoape. De asemenea, conceptul concentrarii energiei solare se qaseste in literature ~i filmele de factura stiintifico-fantastica, sub forma de unde laser $i alte arme. Conceptul este foLosit in mod pasrue $i in procedurile medicale $1 chirurgicale care implies laserul.

Galileo foloseste munca lui Arhimede
Arhimede nu ne-a lasat doar lucrarile sale in maternatica si rnecanica. Ideile lui au fost larg folosite de catre bunicul fizicii moderne, Galileo. Tn lucrarea sa "Cvadratura parabolei", Arhimede spune: .Initial, problemele trebuie rezolvate folosind mecanica, apoi demonstrate folosind geometria." Tntr-o epees In care Platon spunea ca "singurele instrumente care pot fi folosite in demonstratia rnatematica sunt linia $i cornpasul". utilizarea mecanicii pentru demonstrarea teoriilor nu prezenta Incredere. Astfel, se observe mentalitatea moderns a lui Arhimede In dorinta sa de a conduce experimente fizice pentru demonstrarea teoriilor sale. GaliLeo era anqajat ln a uni Lumea fizicii cu cea a altor subiecte academice, pe baza ideilor lui Arhimede. Galileo a stiut sa cornbata teoria Lui Aristotel si anume ca ..viteza corpurilor ln cadere depinde de masa lor" prin faptul ca a lasat sa cada din turnul inclinat din Pisa 0 ghiulea de Lemn $i alta din fier, observand faptul ca ambele lovesc

.. Turnul

Tnclinat

din Pisa, de

un de Galileo a lasat sa cada doua corpuri solide cu mase diferite,

I

~ Carnien cu ciment. folosind 0 versiune rnodificata a pompei elicoidale. pe care Arhimede a inventat-o o varsta traqeda.

.... Chirurgia cu laser care tolosasta raze concentrate de lumina artificiaUi. Adeseori utilizats pentru piele. dinti. ochi sau nas.

la

solul exact in acelasi
merituL de a Ii inventat aeruLui. lucrari GaliLeo si-s acadernice este
0

timp.

De asemenea, de rezisterita

are a

notlunea

gasit raspunsurile proprii.

nu prin Cu sigusa a

ezoterice.

ci prin executarea de La Arhimede.

de experimente

ranta,
depasit

~i invastiqatii tehnica invatata
ca ~i Arhimede. printre contributii

De asemenea,

intluenta

zona fizicii;

muLte aLte subiecte. in studiul astrono-

a ad us mai multe miei ~i matematicii.

Iluminarea urmatoarelor generatii
Nascut matica

lntr-o

lume

in care

se studia cocheta sale sunt

nurnai

matematica astronomia

pura,

Arhimede fizica.

cu matehidraulica. atat de

practice,

mecanica.

etc. Realizarile

diverse incat este greu de imaginat veneau de La acelasi om. Cu toate acestea. Arhimede a lasat nicio urrna in afara matematicii litatea. Cu siquranta, a lucrarilor de teams

ca toate pro!?i nu ori

a fost grijuliu ca succesorii

pe care le-a facut infide-

Nobel in rnaternatica. Nu exista un prerruu Nobel pentru rnaternatica, asadar, matematicianul canadian John CharLes Fields a deeis sa acorde 0 medalie. 0 data La patru ani. persoanei sub 40 de ani care a adus cea mai mare ccntributie acestui domeniu. ChipuL gravat pe aceasta medaLie prestiqicasa nu este eel al Lui Fields. ei al lui Arhimede. dernonstrand cat de mu It mate mati ci en ii modern I a preciaza realize ri le geniului antic grec. Arhimede a facut multe descoperiri $1 inventii epocale prin sensul sau ereativ atat de variat. 0 somitate intelectuala a vremii. nu era In stare sa domoleasca multitudinea de idei care-i clocoteau in minte. Mostenirea sa a supravietuit Evului Mediu pentru a lumina mintile oamenilor Rena$terii. In manualele noastre de rnaternatica, in instrumentele pe care le folosim zilnic, pe cerul noptii, intr-un prieten absorbit in studiu vedem dovada existentei lui Arhimede. Realizarile lui Arhimede nu lin de trecut: ele sunt Inca vii in prezent. lurninandu-ne vista de zi cu zi.

~ Coof Invajand maternatice pe computere. Cele mai multe operatii matematice se calculeaza acum de ci:itre computere. dar atat timp cat noi descoperlri au lac Indi. rnostenirea lui Arhimede continua sa existe

colegii de breasts ar putea sa-i descopere daca ar f stiut despre medalia Field. Medalia Field este echivalentul

ar fi fost extrem de rnandru premiului

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful