EDITIE SAPTAMANALA

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Petros Kapnistas MANAGER ECONOMIC: Falis FOliou MANAGER DE REDACTIE ~I PRODUCTIE. Virginia Koutroubas ADRESA: Vuliagmenis

44-46,16673

Alena

MARKETING MANAGER: Michalis Koutsoukos PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa COOROONATOR DE PRODUqIE: Carolina Poulidou

MANAGER DISTRIBUTIE: EVI Boza MANAGER LDGISTICA ~I OPERATII: Dirnitris PasakaLidis COORDONATOR LOGISTICii ~I OPERATII: Antonis Uoumis AOAPTARE PENTRU L1MBA ROMANA: Fast Translate, Best Communication Media SRL DTP:RAY TIPARIRE?I LEGARE: NIKI EKDOTIKI S.A.

Gandhi
PROLOG

Numarul10
4

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STELIOS KRITSOTAKIS IMPORTATOR: Media Service Zawada S.R.L

VIATA ~I VREMURILE ..MareLe spirit" care a eliberat India In mod pasnk Sanqe academic rnostenit

6

Country Manager: Marketing Redactor: Distribution

Mariana Mihal~an

Manager: Adina Bojidi Gabriela Muntean Manager: Dan lordache

ADRESA: str. Lours Pasteur nr. 38, et.l, ap 5, sector 5, Bucurejiti. Romania

Dorinta de a duce
Confuzie si piedici

0

viata curnpatata

Tetelon. 1+40121 3187398
DISTRIBUITOR: Hiparion S.A.

fnceputul rniscaru de rezistenta Asaltul asupra Indiei

© 2007 De AGOSTINI Hellas © 2003 K.K. De AGOSTINI JAPAN
ISSN: 1791-0765 Fotografii: Library Uniphoto Press, Corbis Japan, De Agostini Picture

Non-violenta
Pentru
0

versus violenta

noua Indie

Moartea ..sufletului" EVENIMENTE MARCANTE Lupta
-

20 imperialismului britanic

Pre~ul numerelor

Prelul prirnuu.i nurnar. 2,99 LEI/14,50 5,99 LEI/29,99
MOL

MOL

non-violenta

impotriva

Pretul cetul de-al doilea nurnar ~i al tuturor celorlalte numere:

VIETI PARALELE Cei care au

24

pur tat batalii epice ataturi de "sufLetullndiei"
".

INFLUENTE MAJORE India La ananghie .!?i raspandirea

28

Nu ratali bibliorafturile specialeIn care

puteti colectiona seria 100 de personalits]il.
BibLiorafturile sunt disponibile la chioscurile de ziare Lapretul de 6,99 LEI/35 MOL OeAgoslini va anunla dalele de pubLicare a bibliorafturilor in seria de reviste.

rniscarf non-vioLente
sau lamurire,

Pentru orice mformatie contactati-ne Pentru 0 la telefanul:

[0;11140.10.888 sau trirmtati un e-maillainfolCldeagastini.ro Servicii pentru clienti: de luni pana vineri, intre orele 10:00 - 15":00
buna deservire solicitati

rnai

Intotoeauna

pubtlcatla

de la

acelasi punct de
sau comenzi

vanzare Drepturile tuturor lextelor se alla sub copyright. Este inlerzisa reproducerea, stocarea, transmiterea sau utiLizarea comerciala a

si informatl vanzatarul
Penlru arice informal

asupra intentiei de a curnpara ~iaparitiile urmatoare.
ie, Uimurire, inlocuire de exemplare

de numere anterioare, sur ati-ne la tel. [021140 10888 Pentru inforrnatii -'ii comenzi de numere antenoare, cititorii din Republica pot suna La (022)21.07.98 - Paramedia. Chisinau .

Moldova

materialelor, sub orice forma. fi3ra acordul scris al editorului.

. ~I

V_iZ_i_ta_!_i_s_it_e_-_u_L_n_o_st_r_U_l_a_a_d_r_e_s_a

~
Editorul isi rezerva drep\ul de a schimba ordinaa publicaril parsonalitatilor
sau de a le inlocui cu altele.

www.deagostini.ro

I
Ma at a Gandh·
Ce fel de viata a dus Gandhi? ,

L
~

ASFAR~ITULSECOLULUIALXIX-LEAl

imperiul

Britanic puterea sa-~i

a colonizat pentru

India.

Colonizatorii

si-au folosit

militara a crescut

a-i oprima

pe localnici,

a carer disperare

din ce In ce mai mult.

Ace stia au Inceput

pia rd a Inc red ere a In leg t u rae u to ate asp e ctel e vie t i i lor.

a

o
_j

ln

ace asta per icada. ce insearnna Tn conditiile

a existat

un om care i-a invatat precum viziune omul larg raspandit.
0

pe

indieni om,

rnandr ia, curajul, unui rasism ~i cu rniscarii
I

~i tacticile acest filozofica a tar.i
I

de raznoi.

cu un spirit s-a aflat Gandhi,

de luptator In fruntea

nobila,

de eliberare

o
0:::
Q_

- Mahatma Purta

.parintele
nta.

lridiei",

care a biruit si adevar
I •

viole nta prin non-viole haine modeste,

era stoic,

cerea cinste

de la sine insu~i Indie Inainte Impotriva pentru de a-~i careia

~i de la ceil alti: a calatorit pe oameni viata tocmai virtutile pierde

prin Intreaga non-violentei viole ntei

a-i Invata

din cauza

a luptat.

Deci ce fel de viata a dus Gandhi?

I
,t',l:IJlII,mll_
1498 1600 1757 1857 1858 1869 1885 1888 1893 1899 1906 1914 1915 1917
I

~ Vasco Da Gama descopera India

0

lntiintarea

Companiei Britanice a Indiei de Est

~ Batalia de la Plassey
0 0 0 Rascoala cipailor Sfar~itullmperiului Nasterea lui Gandhi Prima Tntrunire a Congresului National Indian Mughal

n

0 0
0
0 0

Gandhi pleaca la studii in Anglia Gandhi calatoreste in Africa de Sud Inceputul Razboiului Burilor

Prima lupts Satyagraha Inceputul Primului Razboi Mondial Indiei

0 0
0 0 0

Participarea

la miscarea pentru independents

Revolutia

rusa

1919 1929 1930 1931 1932 1939 1944 1947

Masacrul de la Amritzer Marea criza economics Mar~ul sari: Participarea lntalnirea la negocierile de la Londra

0
0 0

cu poetul Tagore

Tnceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial Tnceputul bataliei de la Imphal lndependenta Indiei ~i a Pakistanului

0 0 0 0 0
0

Primul razboi indo-pakistanez

1948 1959 1963 1964 1965 1971

Gandhi este asasinat Dalai Lama exilat in India Razboiul indo-chinez Legea Drepturilor Civile adoptata in State Ie Unite

0 0

Cel de-al doilea razboi indo-pakistanez Cel de-al treilea razboi indo-pakistanez lndependerita Bangladeshului

1974 1994 1998

0

Primul test nuclear allndiei Sfarsitul regimului de apartheid din Africa de Sud

0 0

Primul test nuclear al Pakistanului

- --- ----

--

-

~

-

--

--

-

-

Viata si vremurile ••

"M are1 spirit " care a eIib erat e .. I

India in mod pasnic
Nascut in India, care era Victirna a rasismului ~i insubordonarea. Gandhi a mizar pe aceste strategii nonviolente independenta
0

colonie a Imperiului
0

Britanic, Gandhi

era un om simplu

eli vederi largi ~imanat de

mare pasiune. ideile filozofice tradirionale

in timpul copilariei, a eombinat

indiene cu propriile idei originale, pentru a elabora noi tactici de lupta: non-violenta in incercarea de a redobandi

tarii

sale de sub Imperiul

Britanic. Indiei.

Nisre haine modeste de bumbac

~i0 roata de tors erau suficiente pentru a satisface

nevoile materiale ale acestui om care a fost parintele independentei

Dorinta de a duce
Un ,,13.§" timid

0

viata cumpatata
data viclenta in copilarie. Kara era un hindus credincios, apropiati de diverse religii. foarte era, de asemenea, dar avea prieteni $i ehiar Gandhi ~ascut Mama lui Mohandas credincioasa
0

... Gandhi La varsta de 30 de ani. Era

o per soana Ioarte serioasa de La 0
varsta Irageda, care refu.za sa minta sau sa ii raneasca in orice aLt feL pe

oameni

M

OI-lANDAS

KARAMCHA

D GAl DHl.

cunos-

cut $i sub numele

de Mahatma 1869, in crasul

Gandhi, s-a Porbandar indiana soci-

nascut la 2 octombrie din vestullndiei.ln era Irnpartita

aeea vreme. societatea

Gandhi ~i Kasturba. Casnicia a fost dificila pentru tanara pereche
T

in mai multe caste sau grupuri

tinea post zile In sir pentru a se purifica. a spus ca mama sa era ..ca intr-o astfel de familie, hinduismull ealugarita··. Mohandas

ale carora fiecare om le apartine prin nastere $i pe care nu le poate parasi. Familia Gandhi apartinea castei negustorilor a treia a ierarhiei tea, familia avea
0

a Irnbratisat nimic iesit din

[vaisyal. care se afla pe treapta sociale indiene. Cu toate acesin eras, deoarece harnic si eficient, Mohandas a la cu

de la 0 varsta faarte frageda. nici rnacar nu a avut idealuri

Lui Gandhi nu i s-a intamplat comun In copilarie, sau aspiratii introvertit,

era bine cunoscuta

tatal sau, Kara Gandhi, barbat - era judecator Kara, Putlibai. la tribunalul

rnarete. A fost un elev silitor, dar, fiind $i-a facut foarte putini prieteni apropila sfarsitul declaratii, oreasta se

meserie ee se bucura de un mare prestigiu regional.

ali, caci de cum suna clopotelul lor fugea acasa. Dupa propriile intarnpla pentru

fost eel mai mic copil al celei de-a patra sotii a lui Kara pretuia foarte mult virtutea locul de munca si. ca atare, era un functionar o foarte buns reputatie. tor, se spune ca Mohandas nu a cunoscut

ca era ..un mare la$··. A fost un

tanar foarte sensibil care nu putea suporta ca ceilalti sa se supere pe el $i se temea ca nu cumva coleg I i lu i sa rada de el.

Cu un astfel de tats iubinicio-

-

Gandhi
~ Vacile sunt considerate sacre in India, Nu tcti indienii sunt vegetarieni, dar in unele localitati, asa cum este orasul natal aL Lui Gandhi, un de hinduismul are inca 0 influenta !oarte puternica, se mananea !oarte putina carne

I

Doua incidente care i-au schimbat viata ,
La va rsta de 13 ani, Gandhi s-a casatorit cu 0 fala de aceeasi varsta eu el, Kasturba. Pe vremea aeeea, varsta de 13 ani era considerate potrivita pentru casatorie In India, dar chiar si Gandhi a recunoscut ca s-a casatorit prea tanar ~i a spus ea aceasta casatorie a fost .incorecta din punet de vedere moral". Gandhi si-s iubit foarte mult sotia, dar aceasta s-a folosit de profunda lui afectiune pentru a-l constrange, plasandu-I efectiv lntr-o stare de arest La dorniciliu. A fost, de asemenea, atat de coplesit de viata sexualji alaturi de sotia lui, lncat a Inceput sa 17i neglijeze studiile in ciclul gimnaziaL Altfel, Gandhi era un baiat foarte serios - refleeta asupra a tot ceea ce facea ?i jura sa nu mai repete nicicdata eventua La qreseals. Cam in aceasta perioada a vietii sale, lui Gandhi is-au intarnplat doua incidente toarte tulburatoare. Primul a fost cand a mancat carne. Unul dintre prietenii sai i-a spus: .Motivul pentru care suntem slabi este ca nu rnancam carne. Trebuie sa devenim La fel de puterniei ca britanicii a7tia rnancatori de carne," In vremea aceea, India era 0 colonie britanica. Britanicii au reusit sa cucereasca India datorita tehnologiei si fnrtei lor armate superioare si era evident ca ~i din punct de vedere fizic soldatii britanici erau mai puternici decat localnicii. Indienii au pus aeeasta pe seama tipurilor diferite de alimentatie din cele doua tari, Spre deosebire de europeni, a ca ror alimentatie se baza pe carne, multi indieni nu rnancasera niciodata carne, din motive religioase. Tineretul indian din vremea aceea aspira sa fie precum britanicii, astfel incat sa poata opune

rezistenta In fata ocupantilor, asa ca, La fel ca si colegii sai, blandul Gandhi era dornic sa aiba experienta acestui aspect al vietii tipic britanice. Acest stil de viata era insa 9 reu de rnentinut pentru el. Valorile sale morale fine:! adanc Inradacinate in religia hin·{jusa . Gandhi nu a putut rezista in fata vinevaliei resi rntite pentru ca a incalcat una dintre ideile de baza ale religiei sale. Astfet incat incetat sa mai rna nance carne dups ce incer ase . de doar cateva ori. Ajurat apoi sa nu mai rnanance ... Mumbai (!ostuL Bombay]. Aceasta .poar;;a ma~cheaza zona in ~ re niciodata carne de buna voie. Marea !!lifanie ~ pus mai !ntai A survenit apoi 0 alta intarnplare nefericits. A fost stapanire pe India. carktli 'a in 1911 pentru a comemor.avizita coplesit de durere cand tatal sau, care se bucura Regelui George aLV-Iea"in India, de atats respect, a murit pe cand eL avea numai acaasta este un simbol al oeupatiei 16 ani, britanice. Tatal sau fusese bolnav 0 vreme, iar starea sa de sanatate s-a I'nrautatit treptat in perioada in care Gandhi a intrat La liceu. Deseori, acesta lipsea de La scoala pentru a-si inqriji tatal, dar lntr-o zi s-a Moneda nationalji a Indiei - rupia: retras intr-o alta incapere pentru a face dragoste o bane nota pe care apare chipul Lui cu sotia lui, Soarta a facut ca tatal sau sa rnoara Gandhi tocmai cand el se alla in cealalta incapere. Profund marcat ~i rusinat de aceasta intarnplare. Gandhi a jurat sa nu mai cedeze niciodata dorintelor trupesti sau materiale. Aceste deus intarnplari pot parea destul de neirnpresionante, dar pentru Gandhi, un hindus extrem de credincios si un tanar foarte serios, ambele au fast traumatizante $i i-au schimbat viata.

.

_.....

?

SUBCONTINENTUL
India, uneori nurnita ~i subcontinentul acopera
0

INDIAN
indian, ii na

~I LOCUITORII
$U b

sAl
Cu un astfel de

dintotdeauna

multi conducatorl, incapabili sa

mare parte din Asia, fiind margin ita

control intreaqatara,

la nord de Muntii Himalaya, la sud de Oceanul Indian, de a regiune arida in vest ~i de regiunea musonica in est. Pe vremea dlnd era colonie britanica, India includea
~j

trecut, diverselor regiuni Ie este greu sa renunte la autonomia (or In favoarea unui guvern central, iar India rarnane chiar ~i in prezent destul de ne-unificata Chiar ~i limbile vorbite de locuitori difera de la 0 regiune la alta ~iniei in ziua de azi nu exista 0 limbs cornuna vorbita in intreaga tara. Acest lucru este evident daca privim bancnotele, care sunt tipsrite in 17 limbi diferite. Dupa parersa unui soldat britanic aflat in India pe vremea cand aceasta era colonie britanica",nu exista un popor indian sau 0 natiune indiana': A f indian lnsearnna numai a loeui in interiorul grani!e(or tarii cunoscute sub numele de India.

Pakistanul ~i Ban-

gladesh uI, care in prezent sunt !ari separate, deci cuprindea 0 mare diversitate de locuitori. Cu 0 populatie de 1 millard de locuitori (300 de milioane pe vremea lui Gandhi), India se mandreste cu 0 mare diversitate rasiala, cuprinzand indo-arieni de origine europeans, oameni cu aspect oriental, originari din China ~iTibet, precum ~i oameni cu pielea de culoare inchisa de origine dravidiana. Din cauza marilor diterente de ordin demografic ~i climateric, India avusese

-~---~-

--

-

~

-

~-~

-_-

Viata si vremurile
• I

Confuzie si piedici
Studiile la Lomira

LA VARSTA
Samaldas interesul familiei,

DEIS

ANI, Gandhi a Intrat la Colegiul Bhavanagar. Nu inteleqea repede al si Era Intelept $i si-a pierdut Un sfatuitor

om sirnplu, cultura imediat societati. enqlezesti

a fost fascinat

de

din orasul pentru

britanica

$i a decis alinaLtei haine a palarie

insa foarte bine eursurile studiu.

sa devina un gentleSi-a curnparat si purta

man $i un membru

din clasa brahmanilor,

i-a sugerat atunei Gandhi

lui Gandhi sa rnearqa a fost foarte surprins

la studii in strainatate, de aceasta sugestie.

anume la Londra, ea sa studieze dreptul.

de matase. fiind mereu obsedat de parul sau. Inca nemulturnit, lectii a darit sa devina un $i renascentist a studiat $i a inceput sa ia

prima ocazie pe care 0 avea de a merge in strainatate. Curiozitatea era
0

i-a fost atatata. Tnsa, in regiunea in care Loeuia, aceasta aslfel incat oamenii, sale, s-au opus plei-a spus: ..Daca te duei relisa se razgandeasca. nemaiauzita, ai familiei

rurals foarte conservatoare aventura chiar unii membri in Anglia,

de dans $i de vicars

chiar si limba fran-

ceza.
Gand hi d ueea a viala de lux in AngLia. dar, intr-o ineeput buna zi, a brusc sa aiba dubii in stiu ca nu voi in Anglia, de sa

earii lui. Mama sa, Putlibai, eu siquranta giei hinduse" $i l-a Indemnal

vei uita InvataturiLe

Gandhi insa se hotarase. cand sfida dorintele Londra. Adunand

Era prima data in viata La

privinta aeestui stil de viata. ..Daca oricum Irai permanent

celor mai in varsta din fami-

Lia sa, alat de mult II atraqea aceasta calatorie

banii necesari, in parte datorita

ce ineerc eu atata frenezie nicii?" Si-a amintit care, eu atata Imprumutase de fratele bunatate,

frateLui sau, care era deja avocat, Gandhi a plecat in Anglia, in 1888, La varsta de 19 ani, dupa ce i-a promis mamei sale ca ..se va abtine sa manance carne, sa savarseasca fapte imorale si sa bea

capiez tot ceea ce fae britasau Ii

alcool.
Viata sa in AngLia a fost un sir de surprize. Anglia era In aeea vreme putere a Lumii, iar capitala trul mondial al splendorii cea mai mare supersa, Londra, $i boga!iei. era cenGandhi, un

bani sa calato$i de mama sa, care il lasase initiate si, cuprins de si saTevina

reasca In strainatate sentimentul la stilul

sa plece, In ciuda rezervelor

vinovatiei, a deeis sa fie un renascen-

tist doar din punet de vedere spiritual S-a mutat apoi intr-un apartament

de viata umil pe care II avusese In India. ieftin si a ince-

• Tn prl p 1m, un hindus ruqandu-se, Pe fundal, Taj MahaL,
construit in stil musuLman. Aceste doua reLigii s-au aflat adeseori in conflict in India, dar arnhale au ccntrlbult La dezvoltarea larii pentru ca India sa devina ceea ce este in prezent

put sa studieze religia $i filozofia In timpulliber.

intalnirea
Gandhi Anglia,

ell

a1~1 vegetarieni
vegetarian i-a creat cat timp uneori a stat in probLeme. sa ia eina dups ee serperi-a

a rarnas

dar aceasta

Odata, cand a fost invitat La un restaurant. a refuzat vita. Totusi,

de prieteni

i s-a spus .Jesi afara!" ca era vegetarian de teozofi,

sa mana nee carnea faptul

ce-i fusese

mis sa cuncasca Cunoscuti bazau ideile acesti filozofi motive

mai multi vegetarieni pe Vechiul

britanici. acestia I?i si eu si sale

sub denumirea religiaase i-a permis

Testament Tntalnirea

erau adepti ai logicii si curnpatarli. log ice pentru faptul

lui Gandhi sa gaseasca ea era vegetarian

si-a pus amprenta pe termen

asupra ideilor si credintei

lung. Tn acelasi timp Insa, personalia ramas tat un adoLesaprinse, de la ince-

tatea sa nu s-a schimbat:
... 0 pictura raprezentand a serata in Marea Britanie. Fascinat de cuLtura br itanica, oare La asta visa Gandhi cand era tanar?

cent timid $i rusinos Se spune ca ramanea tacut chiar $i in timpul put pana la sfarsit. dezbaterilor

Gandhi
-

I

Esecul ca avo cat
Dupa ce a studiat la Londra timp de trei ani, Gandhi a obtinut diploma in drept ?i s-a inters in India intr-o dispozitie foarte buna. Mama sa murise in timpul cat el se aflase In Anglia, dar fratele sau, nd inca in putere, a venit in portul din Bombay a-i ura bun venit acasa. Familia sa uitase neinteleqerile acerbe care existasera la lui Gandhi la studii In strainatate. Acum rnari sperants in legatura cu Mohandas, cu studii la Londra. urrnfind sfatul fratelui ~i-a deschis 0 firma In Bombay, in sud-vestul .. Nu avea insa calitatile potrivite pentru a fi Era un am bun la suflet, ineapabil sa rastalrnaceasca adevarul catus: de putin, astfel ineat nu era capabil sa interpreteze si sa dezbats legile In favoarea lui ?i a clientilor pe care I'i reprezenta. De asemenea, avea adeseori trac. La un moment dat, la un proces, Gandhi s-a ridicat pentru a-si prezenta argumentele, dar si-a dat seama ca este apsoil sa interogheze martorul a?a ca i-a reco.....""""',""dat clientului sau sa I?i gaseasca alt avocat mai priceput si apoi a fugit din sala de judecata. ln st moment a recu noscut ca a esu at ca avocat Ca urmare a acestui incident, nu a mai avut alti clien~i !?i nici un venit pentru urrnatorii doi ani. Fratele sau, care I?i cauta si el 0 noua slujba, s-a straduit sa-l sprijine pe Mohandas, dar aeesta, cuprins de dezarnaqire, si-s inchis cabinetul si s-a inters acass. A supravietuit facand rnunci de tot felul, lucrand ocazional, sub contract, Tnainte de a primi o cerere din eel mai nsasteptat lac.

... 0 salii de judecata din India aniler 1940. Gandhi nu s-a descurcat ca avocet din cauza ..la~italii" pe care si-a
recunoscut-o

Una dintre cunostintele fratelui lui Gandhi, un am de afaceri care I$i desfasura activitatea In Africa de Sud, a dorit ca Gandhi sa-i fie consilier juridic timp de un an. Africa de Sud era un teritoriu necunoscut lui Gandhi, dar a sirntit ca nu putea refuza 0 oferta atat de generoasa, cu atat mai mult cu cat I?i cauta de lueru de doi ani. Lucrurile au Tnceput treptat sa se aseze si, in curand, Gandhi se preqstea de cea de-a doua calatorie a sa In strainatate. 0 calatorie ce avea ss-i schimbe viata pentru totdeauna.

RELIGIA
Multe religii s-au nascut in India: budisrnul, brahmanismul, jainismul etc. Teate aceste religii au aparut inainte de Hristos, cunoscand 0 larga raspandire in randurile populatiei inainte de a conoaste un declin de popularitate ~i a f inlocuite. (and s-a nascut Gandhi, toate aceste religii fusesera inlocuite de hinduism, Iraditiile hinduismului i~i au originea in cea mai veche dintre cele trei religH rnentlonate mai sus, ~i anume brahmanismul, ~i se impletesc foarte bine cu diversele obiceiuri locale existente pe intreg cuprinsul Indiei. A~adar, aceasra reliqie, care s-a raspandit foarte putin in afara grani1elor Indiei, este foarte potrivitii pentru localnici. Pe de alta parte, zoroastrianismul ~i crestinisrnul, ambele religii fiind introduse din afara lndiei, au de asemenea adepti printre locuitorii Indiei. Aceste religii au relativ putini adepti in cornparatie cu religiile aparute

iN INDIA
pe teritoriullndiei, dar, in mod destul de interesant, islamismul, introdus in secolul al VIII-lea, a fost declarat religie oficiala a 1arHde reqele Mughal. S-a raspandit apoi in nordullndiei cale orale. Hinduismul ~i islamismul au fost principalele religii ale tarii din vremea lui Gandhi ~i pana in prezent. Pe vremea cand India era 0 colonie britanica. hindu~ii reprezentau 70% din populatie, iar musulmanii restul de 30%, ceea ce facea din acestia din urrna 0 minoritate lrnportanta. In India de atunci, insa, 30% din populatie insemna cam 100 de milioane de oameni, un nurnar deloe rnic. Aceste doua religii, ce propovaduiesc moduri de viata total in societadiferite, au intrat adesea in conflict ~i inca mai reprezinta 0 problema lrnportanta radacinile in hinduism. tea modernii. De asemenea, reliqia Sikh i~i are pe

Delhi este capitala politica a Indiei, in limp ce Mumbai este capitala sa eccnornics, in prezent, Delhi este orasul cu eel mal mare nurnsr de locuiteri din lara

-=-=_~~=-~_L

-~~---..._

~.~

__

_.".

_

~~

~

_

_

__

_

_

_

Viata si vremurile ~ ,
A.

Inceputut miscarii de rezistenta
A SOSITIN PORTUL sud-african

o tara rasista ,
GANDHJ

Durban Africa care de

In 1893. Din punct de vedere administrativ, de Sud era a republica, cuta pentru discrimina reqirnul persoanele dartara sau rasist. Apartheid,

era bine curiosSi Africa

de culoare.

Sud era colonie rea quvornului qrasera

britanica,

dar, spre

deosebire

de India, care se afla complet britanic, nata de un grup de caucazreru

sub administrabritanici care ernl"Ora~ul modern Durban din estul Afrieii de Sud, rnjirqinit de Oceanullndian

Africa de Sud era guver-

din Anglia. Acesti oameni aveau p practicile discrirninator!i de dlatoria mai sus menin Anglia, cea nici un vis, nici atat de viocare fusese un om bland, sa capete rnandrie dorinta mediului respectul de Sud. de a riposta. Se considers elita ~i continua care reprezenta multora sa rnunceasca alti indieni si un indian de

sa ada pte nai legi, cea mai mare parte a acestora legalizand
.. Gandhi, In cabinetul sau de ilVOGatura din Africa de Sud. India nu avusese sueees, dar aeum se schimbase mult pe el ~i oamenii se bazau

In

tionate. Spre deosebire a darinta specials

din Africa de Sud nu a reprezentat acola si a fast martarul Desi lsi cumparase zat si atunci a fast dat banchete,

a lui Gandhi, iar cand a ajuns unui rasism

din greu in ciuda astfel

lent, a fast de-a dreptul sccat. bilet de tren la clasa lntai, i
JDS

opresiv. A inceput

sa aceepte cazuri In ;;i a castiqat indiana, care in Africa

s-a cerut sa se mute in alt vagon. Gandhi a refudin tran.In diliqente i s-a ordonat sa stea pe jos, nefiind lasat sa se aseze pe ~i a fast supus unei violente nemiloase Odats ajuns la cand a refuzat sa asculte ordinele. A declarat, de asemenea, de hartuire

din comunitatea

l-au rugat sa I:_;i prelunqeascasederee

hotel, nu a fast lasat sa intre, deoarece era indian. ca ..indienii erau tortati si erau supusi ca albii doreau
0

sa I~Iscoata turbanele ~i altor forme sa arate Persoanele celorlalti

In tribunal' pentru

ca

ei erau rasa superioara. viala grea. l-au facut pe Gandhi,

de origine indiana aveau

Totusi, aceste experiente

SATYAGR.AHA
Marele scriitor rus, Lev Nicolaievici Tolstoi, cunoscut pentru operele sale "Riizboi ~i pace" ~i.,Anna Karenina" a fost de asemenea un pacifist. Unul dintre fondatorii revolutlel rusesti, el a respins modul de trai tipie rusesc, preferand un mod de viata bazat pe agriculturii sa existe proprietari

LUI TOLSTOI
cltcasca unele dintre scrierile lui Gandhi ~i sa afle despre Satyagraha, pe care ~i el 0 practicase lnainte.

Tn romanul sau .Invierea'; Toistoi a atacat
autoritarismul rusesc ~i biserica Drept urmare, a fast excomunicat, ceea ce i-a adus 1nsa multa simpatie in lumea intreaqa.

in care

tori oamenii sa fie egali. Credea ca nu artrebui ~i nici diviziuni de clasa mult pe suesociala, idei care i-au influentat

Un editor a scris:

cesorii sai. Credea de asemenea intr-o viaia in care sa se detina cat mai purine bunuri ~i dorlntele materiale sa fie suprimate. Filozofia sa era foarte similara celei a lui Gandhi. Pe cand se afla In Africa de Sud, Gandhi a citit unele dintre scrierile lui Toistoi ~i a fost fascinat de ideile acestuia. Impresionat de eeea ce citise, Gandhi a botezat cea de-a doua

"Cine este mai puternic? Tolstoi sau monarhul Rusiei? Rusia se pare ca nu este in stare sa se descotoroseasdl de Toistoi, scape de Rusia" Este acesta

In schimb Toistoi a reusit sa inca un exemplu de non-viclenta care triumfa asupra violentei,
• Scriitorul rus Tolstoi a avut

ferrna pe care a lnflintat-o

in Africa de Sud a fost reelmulte In cornun cu Gandhi

,,Ferma lui Toistoi". lar afectiunea

proca, Toistoi a avut de asemenea ocazia sa

Gandhi

I

A Scena din cadrul unei ceremonii de disalorie tipic indiene. Guvernul sud-african daduse 0 lege care cerea ca toate casatoriile sa se faca in rit crestin, dar nu a pus-o in a pticare datorita putern icei

Ca§tigarea faimei
Anii petrecuti In Africa de Sud au marcat un punct critic in viata lui Gandhi. In timpuL sederii saLe acoLo, a afLat despre multi duceau rniscarea de eLiberare pe care avea sa II intalneasca ziu. A fost influentat putea fi complet menea, indiana". S-a inrolat coalelor In armata indiana, care era controsa In lui fala parte din si la de :;;'1 in sa Ii ajute imaginea nu a luptat la ta de britan ic I, partici pa nd la reprima rea ras0

oameni care cona Indiei, personal oameni mai tarautori de ase.Opinia
... Indicator din Africa de Sud din timpul regimului de apartheid, Practicile rasiste au continua! In Africa de Sud pana recent

opozitii

de ideile mai multor propria

si a decis sa I:;;i infiinteze

Ierrna

pentru a

independent.

A publicat, intitulata

revista saptamanaLa

populatiei

locaLe zulu. Implicarea atasarnentul a facut dar aceasta

brie 1913, protestul

s-a extins din provincia Natal,

Buri invadand 0 tabara britanica, Razboiul Burilor a fost declansat ca urmare a dorinlei Imperiului Britanic l:Ie'fl-'?i ex.tinde teritoriile $\apanite. Burii erau inferiori din puncr de vedere numeric dar s-au a pa rat lu pta nd In mod admirabil

armata strategia

pare sa contrazica

pana In provincia Transvaal. A fast arestat de cateva ori de politia sud-africana. dar aceste dernonstratii au reusit sa atraqa simpatia Intregii lumi. Guvernul s-a vazut obLigat sa I$i relaxeze politica $i a a brogat imediat Legea Casatoriei $i taxele speciale. ProtesteLe lui Gandhi au avut un succes operarii o tactics

de non-violerita. pe britanici

lui Gandhi. Indienii obisnuiau pentru a-:;;i Imbunatali ca egaLi, Gandhi af

pentru
niciodata

tratati

pe front, ci a participat de asistenta.

mai deqraba

operatiuni

Gandhi avea mari spestatutul, In timpul

rasunator.
a devenit

Utilizarea ulterior

non-violentei
strategia

$i a neeosa de baza, este sai:

rante
partea

sa 1:;;1 irnbunatateasca britanieilor, de asistenta detinut

luptarid

iar in 1899, s-a implieat

denurnita

..Satyaqraha".

Acesta

alte operatiuni Burilor, leze teritoriul ratii Inalte Imbunatalit dar problema

Razboiului sa controdeeobritanica,

un nume dat rniscarii

de Gandhi :;;i tovarssii

In care britanicii $i a fast laudat rasismului cu absolut

urrnsreau
de armata

cuvantut este campus din .Sado". care insearnna

de olandezi.

A prirnit

adevar,

$i ..aqraha".

care inseamna sunt pronuntate

a arata. Cand

cele doua cuvinte obtine .Satyaqraha". Dupa victoria

irnpreuna

se

In Africa de Sud nu s-a nimic.

sa decisive, Gandhi a decis sa se in mod semnifiun Lider

lntoarca

In orasul natal. Pet recuse deja 21 de ani

Inceputul protestelor non-violente
Intre gand timp, guvernul lor sud-african electorale, adoptase irnpunand un taxe nurnar de legi rasiste impotriva drepturile speciale si cerand ca tuturor amprentele, dobandiss mal presiune asupra rezidentilor de Sud, a rnobilizat la qreva pentru Lor nedrepte. care impunea minerii indienilor, indienilor restra nsa li se ra

in Africa de Sud $i se schimbase cativ In acest timp. Gandhi eel timid

:;;i

retras

devenise

capabil sa uneasca masele sub conducerea sa.

punand astfel din ce In ce mai mutts indieni. Gandhi, care sale din Africa :;;i i-a chelegila a lege sotia sa, cu
• Triburi zulu din preajma or asului-port Durban, Africa de Sud. Luptau cu sulite scurte, dar nu au reprezentat niciodata un pericol real in tata puternicului Imperiu Britanic

tairna pentru activitatile a pratesta

indieni

Impatriva

De asemenea,

ca reactie

ca toate ceremoniile

de casatorie

sa fie In rit crestin Kasturba, s-a alaturat o dernonstratie. cruzime mineri

[Legea Casatorieil,

altar femei si au pus la [ale

Aceste femei au fast tratate

de catre tortele de politie, astfel incat, ca sa refuze sa rnearqa La lucru si, In octorn-

reactie la aceasta, Gandhi a facut din nou apeL La

l1li

--

----"

Viata si vremurile ••

Asaltul asupra Indiei
Miscarea pentru Independents
GANDHI S-A INTORS IN INDIA IN 1915,fiind primit cu rnulta caldura,

cacl vestile despre realizsrapid

rile sale din Africa de Sud se raspandisera In tara sa. In India, a reluat imedial care avea sa in intreaga
0

munca pe care olnce-

puse peste hotare. Ma i Inta i a utilizeze ~ara, ajutaridu-i

intii ntat

0

terrna

pe
... Sediul central al guvernului

ca tortareata

$i a calatorit

pe arendasi

sa

se eli" sprijirat necesars crearea unui forum In cadrul caruia discuta trustrarile, Laviotenta. a functionat exact asa dar cum India a fost de catre colonizeApoi, mai elita Indiana sa isi poata

bereze de sub rnosierii nind grevele muncitorilor de un tratament discutii care reprezentau Congresul Congresul

care Ii exploatasera,

de la erase si cerand ca sa beneficieze a purtat Indian, de obti0

din India, acum folosit ca resedinta prezidentiala

rnernbrii castelor indiene interioare cu rnernbrii Congresului avangarda

deqraba

decat sa rccurqa
orqanizatia britanicii,

mai bun. De asemenea, National eforturilor [CNII era

La incepot. cum sperasera ton, institutia

.... Exista doua locuri cu
irnportanta islorica denumite ..Poarta lndiei", Ambele au tost construite la Delhi de catre br itanici ca expresie a racunostlntel care au luptat Mondial.

supusa unei opresiuni inspirata

sporite

nere a indepandentei. Na~ional Indian Indian $i si-a tinut organiin zatie cornpusa in majoritate din oarneru alesi Tn prima intrunire

a devenit foarte antibritanica.

de victoria japoneziLor in razboiul rusoa Inceput sa revenfata de Marea Britanie ~i autoal Congresului inca depline Lareintnarlui Chandra Cangresului

japonez din 1905, orqanizatia dice independenta namia Indiei. Gandhi fusese deja membru a devenit membru cu drepturi

tala

de indienii in Primul Razboi

1885, eeea ee face din el cel mai vechi grup politic
din istoria Indiei. GrupuL a fost creat, initial, de britaniei ca un forum al elitei indiene pentru dezba$1avea colonii in sa. teri deschise. La vremea aceea, Marea Britanie era nurnita ..Marele Imperiu Britanic' toata lumea, care contribuiau fost cea mai oprimats tara se produceau La prosperitatea

din 1901, pe cand se afla inca in Afri ca de Sud, dar cerea sa Tn India, alaturandu-Ii-se Bose ~i lui Jawaharlal tru independents. Gandhi a expus

Nehru, ambii activisti pen" si, desi unii membri 5~i au parasit grupul, eei

India, fiind cea mai bogata dintre aceste colonii, a de cuceritori. Desigur, iridiIn semn enii se opuneau acestui regim crud :;;i in intreaga turbulente sporadice de protest, asttel incat Marea Britanie a conside-

puterea tacticii Satyagraha au opus acestui principiu

mai multi au fost de acord cu Gandhi $i Satyagraha a devenit fiLozofia de baza a orqanizatiei.

Feme; prote4iind scldatilor

Tmpotriva

briPanici pe strazile

crasului BonJb;y

-

---

Gandhi
-

I

• Amritzer,

cunoscut

pentru

frumosul

sau Templu

de Aur ~i pentru

masacrul

care a avut lac acolo

Minciuna britanicilor
Primu l Razboi Mondial, a fost devastator, rnorti fara precedent. ca re a lnceput In 1914, de briMarea Britanie Tnsa nu a respectat tre promisiunile facute. niciuna dinfost soldandu-se cu un nurnar

Pentru a Inlocui soldatii

tanici care pierisera in razboi, multi indieni au tost

recrutati

!?i pusi sa lupte pentru interesul Britanic. Tn schimbul

national

al lrnperiului ciu, britanicii

acestui servi-

lndiei

nu

i-a

acordata

au promis sa acorde Indiei ceva mai

niciun fel de autonomie tradari, Furia indienilor a cerut Intregii aiba loc
0

dupa razboi $i nici Legile
Ca urmare a acestei lucrul, sperand apelului sa de tara
• So.da;i indieni la lupta, Pentru a

rnulta

autonomie.

une, Gandhi s-a inrolat comandant
asistenta,

Crezand in aceasta prornisisi a fost pentru scurt timp
indiene. ~i de aceasta de implicat guvernul menite In crestere fara prodoar in operatiuni

Rowlatt nu au fast abrogate.

a atins apogeul, iar Gandhi cu 300 de milioane In Intreaga

al unei unitatl lui a ajutat de razboi.

tari sa inceteze

data unitatea in eforturile

greva masiva, Populatia

dar Gandhi era cu tot sufletul razboiului. nurnarului pe indieni

participant! a avut lac a Anglia

a raspuns

sau !?i

astfel, ca expresie a Satyagrahei,

Cu toate acestea, in toiul sa reglementeze al rniscarilor problema

qreva

de dimensiuni grevelor, a

fara precedent.

britanic din India a adoptat Legile Rowlatt, de independents: sa Ii internniteze

a fast incoltita,

dar, In mod surprinzstor.

aeoperi deficitul de efective, au fast recrutati in armata britanidi indieni, cerandu-Ii-se sa lupte pentru a lara care nu era pat ria lor

Gandhi, organizatorul ca acestea sa inceteze. rite dintre tanti recursessra britanici.

facut

brusc apel sponiste unii protesGandhi a

acestea permiteau Gandhi erau

Din cauza tensiunilor Britanie,

autoritatilor

India si Marea

ces si sa aresteze oameni fara justificare. a protestat impotriva acestor legi, sirntind dar quvernul nedrepte fala de localnici, sare In timp de razboi.

ca

la violenta

$i ucisesera

oliteri

La auzul acestor vesti. apel la Tncetarea si a Inceput

l-a asigunece-

fost inqrozit, irnediata

a facut

rat ca acestea erau dear rnasuri temporare,

a dernonstratiilor

Sentintele
ianuarie octombrie februarie

primite

de Gandhi:

sa tina post in semn de protest.

1908

2 luni

1908 2luni 1909 3 luni

CiLiTORl1
iNCHISORI
Gandhi, cu spiritul sau de luptator in timp ce protesta lmpotrlva

iN TIMP
CA NI$TE ooAI
a cunoscut un

noiembrie martie martie

1913 9 luni

1922 1929

6 ani
amends de dstinut

1

rupie

NUPTIALE?
Gandhi a spus despre inchisori ca .trebule sa

mai 1930 ianuarie 1932

pe perioada

inflexibil,

nedeterrninata

lung ~ir de arestari. A fost arestat pentru prima data In 1907, discrirninarii in Africa de Sud.

intram in ele asa curn intra rnirele in odalle nup-

detinut pe perioada nedeterminata

In anul urrnator a fost intemnitat

timp de doua luni. Tn cei

tiale, Pacea, dreptatea ~i libertatea trebuie castlgate numai lntre zidurile inchlsortl" Sublinia prin tearna

21 de ani petrecuti in Africa de Sud, a fost Tnchis de trei ori in total. 1n India a fost lnterr-nitat de 6 ori in decursul a 33 de ani ca urmare a naturii actlvltatllcr pe care le-a desfasurat. A petrecut, Tn total, 2338 de zile in inchisoare, adica peste 6 ani. Aceasta este insa foarte putin in cornparatie cu tovarasii sai, cum ar f Nehru, care a fost arestat de noua ori, ~i Bose, care a fest arestat de 11 ori. De asemenea, Gandhi s-a bucurat de un bun tratament in inchlsoare, fiind adesea starii de sanatate. ori eliberat la prirnul semn de inrauta!ire

aceste vorbe faptul ca oarnenii nu trebuie sa se de inchisoare pentru a duce la bun sfar~it lucrurile. Dintre toate sentintele pe care le-a prim it,

august 1933 august 1942

1 an
detinut pe psrioada
ned eterrninata

cea mai lunqa a fost de 6 ani. Dupa adoptarea setului de Legi Rowlatt ~i masacrul de la Amrit-. zer, a fost arestat pentru publicarea, in 1922, a unui articol care indemna la insubordonare.
• Gandhi In vizita La 0 inchisoare pentru a naqocia detinuti politici eliberarea unor

Timpul petrecut Tninchisoare nu i-a schimbat absolut deloe modul de a privi lucrurile, ceea ce spune foarte rnult despre taria vointei sale.

-_- =-~

-!.--'

-----

_

-

-

--_

-

-

--

Viata si vremurile
I I

.
I

Non-violenta versus violenta
I

Gre~ea1ade calcul himalaiana
IND1ENlLOR. NU LE VENEA sA CREADA ca liderul In Bombay, oamenii au inceput sa dea foe hainelor In Marea Britanie, preluand initiative, facute iar Gandhi, a Tncetat sa poarte indiene, lor ceruse incetarea hotararea greveLor in toiul bataliei, tocsa alba efect. Dar

mai cand acestea incepusera Lenta adevarata.

lui Gandhi era ferma ... Fara non-vicnu se poate obtins pacea adevapentru ca nu l~i indienii ca

sa mai poarte haine britanice, aleqand, in schimb, hainele ruL cum folosind tr aditionale

rata", a spus el !?i s-a invinovatit impotriva procesul Aceasta preocupati britanicilor. anti-violenta turnura

putuse da seama [ata furie acurnulasera ~eaLa de calcul nirnalaiana". telui finaL al independentei

A numit acest incident .qreGandhi a subliniat !?i autonomiei. a fost una Acestia nu erau In India - si au era mai important decat

din bumbac. Si-a invatat poposa fie independent, roata de tors pentru haine. De sau prelegeri, In limba prece.. Oameni adunati sa-I asculte pe Gandhi. Gandhi impresiona adesea prin discursurile sale

a.-~i face propriile asemenea, se straduia

a evenimentelor

cand linea

discursuri

foarte norocoasa pentru britanici. scopul ~ diminuarea procedat Laarestarea protestelor lui Gandhi.

sa nu vorbeasca
0

niciodata

de metodele folosite pentru a-!?i atinge

enqleza.
A Tnceput astfel dent Irnpotriva naiv, dar Anglia demorrstratie britanice. fara autoritatilor Acest rsz-

patimase

Declaratia
decis Armata

de razboi
imediat, dar britanicii In alte au feluri, impusla adu na re

boi purtat fara arme poate parea oarecum slab !?i pretuia India pentru ca i!?i putea in regim de monopol ~i pencare era disponibila abordarea alectand interesele acolo.
~ Gandhi rnerqand in fruntea unei dernonstratii de protest

Gandhi a fast eliberat a fost rnobilizata

vinde acolo rnarfurile statutului de sclavi,

sa se l"i3zbune pe indieni irnpotriva

tru mana de lucru rnulta si ieftina, asernanatcare Din aceasta perspective. fost foarte eficienta in India. lui Gandhi a britanice

si a i'nceput aete nemiloealniciLor,
0

loase de violenta dernonstrati din Amritzer, varata fata.

cand oameni care nici rnacar nu participasera

i. Interventia violenta de la

In nordul. Indiei, s-a soldat cu peste Britanic I$i aratase ade-

1500 de victirne. Imperiul

lndignat de aceasta violenta, Gandhi !?i-a adunat medaliile pe care britanicii cu lrnperiul i le acordaser a In tresfarsitul A razboiului. cut !?i le-a returnat. negocierilor facut apoi apella dintre planurile ror rnarfurilor Acest gest simboliza si Inceputul

poporul indian sa il ajute in doua sale. PrimuL era boicotarea tutueel de-al doilea era refu-

britanice.

zul de a depinde de scolile si tribunaleLe britanice. In 1921, Gandhi a pus aceste doua planuri In miscare !?i lupta sa impotriva Angliei a i'nceput.

... Industria indiana a burnhaculu! a suferit enorm din cauza introducerii bumbacului produs in tahrici mecanizate din Marea Britanie. Pentru a ca9tiga ~i mai multi bani, britanicii au infiintat fabrici de bumbac in India. Gandhi se impotrivea folosirii utilajelor, pe care Ie vedea ca fiind unelte aLe capitalismu lui

Gandhi
Sub supravegherea lui Gandhi, indienii produc sare pe larm. langa Bombay. Oat fiind di tara este Inconjurats de ocean din trei parti, obtinerea sarii nu este loarte dificila,

1

Marsul sarli
In 1928, in calitate
Na\ionallndian, de membru

al Can
sa

cand a pot procura

din propriul

lor ocean?" poporului

Q

Gandhi a propus .ca, ~a § Tn terLa nivel Cu toate

aceste cuvinte, Gandhi a insuflat drie ~i unitate. Producerea mod atat de vizibil. vederea. gaLa si, dat fiind ca. acest incident

man-

men de un an, Indiei nu i se acorda autonornia, se organizeze un alt act de insubordonare national". Propunerea sa a fast aprobata.

sarii era insa inca iles-a produs in dar de Gandhi. sa

guve.rnul nu-L putea trece cu TotU:;;I, :;;1 aceasta pentru sa, a inceput

acestea, dupa ce s-a scurs un an, Indiei tot nu i s-a acordat autonomra, astfel Incat, pe 12 martie

Gandhi a fast din nou arestat, cu
0

data aceasta a fast :,;iinternnitat, bataLie s-a incheiat Populatia, lnfuriata protesteze in grupuri a inteleqere locuitorilor victorie de arestarea

1930, Gandhi s-a intors La ferma sa, :;;i-a adunat
adeptii si a porn it spre coasts. Langa Bombay, pentru a produce sare. Acesta a fast inceputuL intreaga: ..Marsul sa ri!", incidentului care l-a facut pe Gandhi ceLebru in Lumea Pe vremea aceea, din cauza unei legi britanice, indienii nu aveau voie sa produca sare Erau nevoiti sa importe tun exorbitante, sare din Marea Britanie, la presa proaceasta contribuind Distants Laoprimarea

de zeci de mii, ccrand eLibeguvernuL a ajuns La si perrnitand

rarea sa. Aflat La strarntoare.

cu Gandhi. eliberandu-l

de pe coasts sa produce sare.

Ca urmare a acestei bataLii, poetul si coLegul din Congres, Tagore, l-a numit pe Gandhi ..Mahatma", care

Insearnns ..suflet

mare". Era un nume foarte allndiei.

lor. Tn semn de protest, duca sare el Insusi. de aproximativ

Gandhi a hotarat

potrivit pentru noul lider spiritual

pana La coasts era

350 krn. Gandhi avea deja peste
cerandu-Ie drumuLui tuturor celor care

60 de ani, dar, cv toate acestea, s-a atlat In fruntea dcmonstratiei, acest demers. treptat In jurul Gandhi!". se aflau pe marginea sa i se alature in sa se adune .Traiascs proa crescut

-bU._. Bluoteca. .. d e amJDtiri•
SIMBOLUL MI~cARII PENTRU INDEPENDENTA: CHARKHA
cunoscuta Oriunde mergea, Gandhi aducea intotdeauna cu el 0 roata de tors traditionala,

Oamenii lideruLui

au Inceput

lor, cantand

Nurnarul

participantilor ajunqand

gresiv. dernonstratia Lungime.lnainte

sa rnasoare 3 km

sa se atinqa coasta.

sub denumirea de charkha. 0 folosea pentru a-~i face propriile haine ~i Ii indernna ~ipe eellalti membri ai Congresului National lndian sa faca la fel. In timpul boicotar!i marfurilor brio tanice, Gandhi i-a invaiat. de asernenea, pe indieni cum devine independenti din punct de vedere economic, astfel lncat sa nu mai fie nevoie sa se bazeze pe produsele din altetart, Charkha este reprezentata pe drapelul national ~i a devenit simbolul rni~caril pentru independente, Foarte atasat de acest obiect. Gandhi a dorit sa 11 utilizeze nu numai ca uncalra de fabricare a hainelor, ci ~i ca rnijloc de educare a poporului sau.

Apoi, pe 5 apriLie, Gandhi :;;i cei ee-l urrnasers au lasat apa sa rata sa se evapore pentru a obtine sare. .Aceasta sare a fast luata din Oceanullndian. aceasta sare apartirie indienilor", sa plsteasca a spus el. ..De ce pentru sare, indienii taxe britanicilor

sa

In

1937. el a propus un

sistern de lnva!arnant de 7 ani pentru copii. folosind charkha. A propus folosirea rotli de tors pentru a-i inva1a pe copii adunarea, scaderea ~i lnmultirea in primii 2 ani ..In at treilea an, copiii aveau sa tnvete geografia prin folosirea burnbacului din diverse par!i ale lurnii.

Tn

al

patrulea ~i in al cincilea an, Ii lnvata pe copii cum sa yanda lrnbracamintea de imbracaminte

pe care 0 fabri-

casera, Tn anul al saselea aflau rnai rnulte despre bumbacul folosit la fabricarea obiectelor ~i, in sfar~it, in anul al saptelea Ii se explica modul de calcul al profitului ~i de invalare realizarea de grafice. Aceasta metoda

irnbina educatia cu experienta, ceea ce 0 face usor diferita de sisternele folosite in lumea occidcntala ~i in Japonia care se axeaza in principal pe teorie .

... 0 r oata de tors indiana tradilionala. numita
charkha, destul de rara pe vremea lui Gandhi.

Declinul induslriei bumbacului tors din India a rnarcat ~i sfar?itul acestor roti de tors traditionale

" Drapelul indian cu sirnbolul rotii de tors traditionale, charkha, In centru

-

---

Viata si vremurile .,
Pentru
IN T1MP CE GANDHl ca urmare a rnarsului eu privire la viitorul tat discutii acordarii

0

noua Indie
IN
lNCHISOARE, teri cu multi $i a primit dintre intelectualii
0

Discutii la masa rotunda la Londra ,
SE AHA

lurnf
sa vor-

sarii, AngLia era inqrijorats Indiei, astfcl lncat s-au purpunandu-se aeesteia. problema a profunda In acea peri-

chiar ~i

invitatie

beasca pe un post american facandu-si astfel publicitate

de radio. ~i inforrnisca-

La nivel inalt, iridependentei

Gandhi a acceptat toate aceste invitatii, rnand lumea intreaqa rea pentru independents despre lndiei,

oada. In Intreaga

Lume se Inregistra sporita

criza, iar Anglia stia ca trebuie sa faca ceva pentru a opri nernulturnirea Au fost invitati tru independents: brilor Congresului ce mocnea In India. ai miscarii penrefuinvitatii ~i memmai multi National lideri

au fost trimise

Ruperea relatiilor ~i sporirea oprimarilor
Se sperase mult de la calatoria lui Gandhi la Londra, dar, in final, discutiile nu au avut succes. Gandhi a sublinia1 di n nou ca autonomia n u era de aju ns: el a cerut independents In conditiile irnediata si comdeja trapleta a Indiei fala de Marea Britanie. In care fusese dat $i inselat In trecut, Marea B ritan te a vorbit toare autonomie pentru Gandhi a devedesp re a viiIndia, guveraparute de a

Indian, acestia

zand insa cu totii sa participe ... AstfeL de discutii nu reprezints pendente acurn!" decat a Inselatorie. au raspuns. liderul rniscarii Dati-rie indea Inrauta!1 de indepenPentru

~i mai mult situatia. a participat.

denta, Gandhi, era In Inchisoare,

asa ca nici eL nu

AngLia nu avea de ales, trebuia sa inceapa discutiile tara membrii Congresului, britanic dar, in lipsa acestora, era imposibil zie. Atunci, guvernul mat sa participe sa se ajunga la vreo decia ordonat ca Gandhi

nit din ce In cemaiinsistent.De~i

sa fie eLibe rat $i a nul urrnator, in 1931, l-a cheLa 0 a doua runda de negocieri. a mers acolo cu el
0

nul nu a spus nimic despre independenta. Din cauza problemelor ca urmare a sistemului confesiuni irnpartit religioase tara intr-o castelor ~i multitudinii din India, Marea Britanie ..Indie a majoritatii" Strateg ia brita nici lor pentru Inca a perioada. National La aceste

Gandhi se intorcea In loeul unde I$i facuse studiile. De data aceasta insa se schimbase:

lrnbracat

In costum

traditional

indian $i incaltat

cu sandale de lemn. A adus, de asemenea, capra, pe care a plimbat-o era
0

$i a ..Indie urrnarea ~~menStiind ca Indian In strategii
• Imagine rotunda. britanicilor, de la discutiile Gandhi nu a cedat care incercau la masa in fata sa se

prin tot orasul. Aceasta nationalisrnul.

a mi noritatilor". dezbinarea tinerea britanicii Marea extreme indiene. puterii

modaUtate

de a-si exprima

rniscar!i pentru independents

Britanicii

au fast uirniti cand l-au vazut. un nume de mares

Acum ca Gandhi devenise

Gandhi nu va fi niciodats

de acord cu acest plan,

upa rnarsul sarii, a fast invitat sa poarte dezba-

au scos Congresul Britanie Membrii a recurs

afara legii $i l-au arestat pe Gandhi. In speranta de a face fata insurectiei In mod necrutator, au fast create ceea ce a Cu toate

foloseasdi de aceste negocieri pentru a suprima Congresul National incheiat Indian, iar discutiile s-au pana la urrna cu un esec

CNI, care era acum a organiza-

tie ileqala, au fost persecutati denta se afLa In pragul partidul comunist

iar in cond iIi ile in care rnisca rea pentru indepenprabusirii. si partidul socialist,

dus la a $i mai mare divizare a miscarii. alti membri inchisoare, retrage Congresul

acestea, criza a fast evitata de catre Nehru si de ai CN!. La putin timp de la iesirea din Gandhi a anuntat, $i-a continuat in 1934, ca se va Din acel moment, sub conduce-

de pe scena politics.

activitatea

I"ea lui Nehru.

~ In drumul Gandhi Boulogne.

sau spre

Londra, francez de ... Gandhi lntreaga. la Londra. Dupa Marsul ln turnea sarii, a devenit cunoscut

s-a oprit in portul Fiind inconjuret

oameni irnbrecati in stil occidental, S€ facea user rernarcat In hainele sale traditionale indiene

Gandhi

G.A.NOHI
Gandhi a sustinut non-violenta

$1 JAPONIA
a fost in favoarea

intreaga sa viata, insa, in mod surprinzator,

utilizar!i vlolentel lrnpotriva japonezilor, Cand s-a conturat posibilltatea ca Japonia sa invadeze India in 1942, i-a trimis 0 scrisoare lui Chiang Kai Shek, comandantul suprem al armatei chineze, spunand:"Avem nevoie de ajutor extern pentru a apara India de japonezt'si aveau
0

cerand armatei chi-

neze sa ajute la apararea tarii. Ceilalti lideri ai mi~carii pentru independents dintre principalele

parere foarte buna despre Japonia. Atat

Japonia cat ~i India erau tari asiatice, ambele urrnareau realizarea armoniei cu natura, iar una religii din Japonia, budismul, s-a nascut in India. Ei sperau ca Japonia se va de europeni. Aceste asteptari au fost insa dezimpune ea lider in Asia ~i va apara continentul

arnaqite cand, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Japonia a ineeput sa invadeze alte tari asiatice. 1n timpul cat s-a aflat in Africa de Sud, Gandhi s-a intalnit eu multi muncitori sele sociale inferioare ~i le-a putut lnteleqe foarte bine problemele, irnpartaseau multe probleme de ordin economic ehinezi din cla-

dat fiind ea India ~i China

~i social. S-a intristat deci foarte mult cand a

aflat ca Japonia a invadat China, Apoi, cand a lnceput eel de-al Doilea Razboi Mondial, s-a opus eu hotarare celor care fikeau apeJ la japonezi sa scape India de britaniei. A sustinut pentru a ne dobandl ca .nu ar trebui sa sacrificam China independents" 1i considera pe chinezi

aproape ca fiind conation ali ~i privea Japonia ca pe un dusman mai mare decat Marea Britanie.

In

1939, cand a izbucnit India, in calitate razbol Germaniei.

cel de-al

Doilea Razboi britanica, a

Orientul

Mijlociu

prin regiunea

~untilor pe Burma,

Caucaz. vecinul Imperiul foarte
'" Victoria Japoniei In rjizboiut ruso-japonez a dat sperante muLtor membri ai CongresuLui National Indian

Mondial, declarat

de colonie

iar Japonia conflict Britanic

pusese stapanire

Ca de obicei, aceasta National La

dinspre est allndiei.

Daca Anglia ar fi initiat vreun cu
0

decizie a fost Luata fara a se tine cont de sentimentele indienilor, Indian a protestat. razboi de partea independenta astfal incat Congresul Ca preconditie britanicilor, a participarii

cu India in aceste irnprejurari. ar fi fast confruntat

situatie

CongresuL a cerut Congresul ca mija Indiei

dificila Chiang Kai Shek, comandantul suprem al fortelor armate chineze, era, de asemenea, constient de situatia curnplita care exista si a cerut independents. $i pe britanici sa trateze rniscain interiocare in britanicilor americanii sa acorde i-au 'indemnat Indiei

irnediata a Indiei. Anglia insa a resinsubordonarii irnplicarii

pins acaasta cerere, iar drept urmare, a decis din nou folosirea loc de protest irnpotriva

fortate

India cu grija pentru a preveni raspandiree rilor pro-japoneze ce 'i'ncepeau sa apara britanic, Winston rul qranitelor primul India
0

In razboi.
Totusi, politicienii britanici $i-au dat seama in Datorita mondial, ascencolonitrep-

Indiei. Ca urmare a acestor presiuni, Churchill, a trimis independentei ce avea ca modalia puteIndiei,

aceasta
perarea siunii

perioads

ca Le era indispensa bila coorazboi. la nivel

ministru

Indiei in acest puteri

se impotrivea

nationalisrnului

deleqatie

~ Armata chineza In Burma. in a creat preslune asupra chineziLor sa capituLeze invadand lara vecina, Burma, ~i planuind sa l:;;i continue apoi ofensiva In India. PLanuL Lor a esuat ;nsa deoarece japonezii au Intampinat o rezistenta foarte puternica din partea americaniLor, britanicilor si chineziLor
1942, Japonia

ile marilor Anglia

europene Observand

lsi dobandeau

misiune

discutarea

tat independenta,

aceste evenimente, era prodeja in patrunsese

tatllor de transferare aceste de ~area negocieri, Britanie.

$i -a dat seama cat de delicata

rii. Din nou, Gandhi a respins

blema Indiei. Armata qerrnans

cerand
fata Indienii

indeperidenta

cornpleta

sirnteau ca foarte curand va veni ~i tirnpul Britanii lor, caci Marii rapid i se terminau

orice optiuni posibile.

~ Gandhi si Nehru. Nehru a fast eel care a praluat ideile lui Gandhi si le-a pus In practics

Viata si vremurile ••
M oa rtea "sufletu lu i"
Dona propuneri de independenta
DUPA Mondial. releritoare sFAR~ITUL celui guvernul britanic la problema de-al indiana. pentru
0

DoiLea
0

Razboi

in?i?i rarii,

In

favoarea

sepa-

a facut

declaratie

astlel

ca Gandhi a multa opozitie

in care se vormoment. Avea

intarnpinat
lui popor.

bea despre independents vedea insa nicio schimbare Marea Britanie titi, pornind

in viitor. fara a se predata promisisoldatilor Tn

chiar din partea propriuIn special religie zentau ntate indienii de erau minoca vor fi in continuare opri~ Imagine ilustrand distrugerea

sa-si incalce inca

unile? Indienii deveneau din ce in ce mai nelinisrevolte chiar -?i i'mpotriva armatei indieni care se alaturasera lata unei situatii britanice.

rnusulrnana demult
0

in favoarea deciziei. Represi se temeau
orasul Calcutta. din estullndiei. Astlel de scene erau destul de obisnuite pe tot cuprinsul Jarii

atst de neplacute. sa confere Doilea

Anglia a fost Indiei. Mondial. necesara britanici

In sfarsit Iortats
Devastata Marea Britanie

independents Razboi

mali de hindusi dupa ce India avea sa-si dobandeasca independenta. Au i'nceput asadar demonsa le acorde autonomia strati: cerand britanicilor

de cel de-al

nu mai avea energia punctul in care soldatii

pentru a face lata unei revolte in India. Rezistenta indiana atinsese nu mai reuseau sa controLeze masele de oameni care cereau indeperidenta. Marea Britanie a decis asadar sa transfere diat puterea catre indieni. Tnsa. conform rii de independents, India avea sa fie imein propune-

ca tara separata, subLiniind doua popoare total diferite. tii sai fiind astfel izolati.

ca

ei -?i hindusii

erau a
T

Aceasta propunere

Garzi britanice

aparand 0 banca folosite in eel

coincis si cu pLanurile britanicilor.

Gandhi -?iadep-

indiana. Fondurile

de-al Do ilea Razboi Mondial au secatuit resursele Marii Britanii. devenind din ce in ce mai greu pentru aceasta sa suslina financiar colonia indiana

irnpartita

Agitatia de dupa obtinerea independentei
15 august 1947, ziua mult asteptata. Ceremonia Omul de independents a Indiei s-a tinut in capitala New nicio clips de a rnentine la ideea indepenunitatea Indiei. de sueintr-o

doua tari: prima avea sa se numeasca ln continuare India si avea sa fie locuita de hindusi, de-a doua avea sa se numeasca locuita de musulmani. les acestei propuneri. riul indian apartinea tea iar cea Pakistan si sa fie

Delhi. Insa Gandhi nu a venit La festivitati. care nu renuntase pre necesitatea dentei Indiei se afLa intr-un Eforturile mai multi natiuns impartita

Gandhi s-a opus bineinteDupa pare rea lui. tot teritoIndiei ?i nu vedea necesitape considerente
0

sat unde vorbea des-

irnpartlrl:

teritoriului

reLigi-

sale insa nu au fost incununate musulmani fusese transforrnata

oase. Sirntea ca daca se va face Gand hi a dilatorit sate incercand

astfeL de lrnparmu lte sa

ces. Cu 0 zi inainte, - Pakistan

regiunea in care locuiau cei - ?i din acea zi India fusese de care se temuse Gandhi

tire, aceasta avea sa cauzeze necazuri mai tarziu,

In teats

ta ra .;;i a vizitat tarii.

sa 'Ii convinqa pe oameni de neceunitatea Pledoaria Multi dintre indieni erau ei

in doua tari separate. Ca urmare a aces-

sitatea de a rnentine nu fost 'i'nsa ascultata.

tei divizari, tulburarile

_

_

__

_

__

_

_

_

_

_

_

_

_

T

~

_-

~~

-~

~--~

Gandhi
-

~ Monument inchinat lui Gandhi Laperiferia orasului New Delhi. Pe monument sunt

inscriptiooate ultimeLe cuvinte ale lui Gandhi: ..0, Dcarnne!"

In interiorul minoritale

qranitelor

Pakistanului iar in interiorul

Lacuia gran

de hinousi,

Lor Indiei lacuia un mare numar ambele grupuri In tara care corespundea provacat a uriasa rniqratie oane de oameni.

de musuLmani;

s-au grabit sa incerce sa se mute religiei praprii, ceea ce a a apraximativ masive grupurilor 15 millerau inece se de asemede memConflicteLe ducand La
" Trupul lul Gandhi atost incinerat

Turbulantele

vitabiLe, date fiind dimensiunile

deplasau peste granita. 5-au raparlat, si, in consecinta. brii celeiLalte au fost persccutati reliqicase.

nea, cazuri de oameni care au refuzat sa se mute confesiuni

Intre ceLe doua reiiqii au fost frecvente,

moartea a aproape 1 milion de persoane.

20 ianuarie 1948.ln timpul plirnbarii pe care a facea in fiecare

sale publice

in conformitate

cu traditiile

hinduse

Moartea parintelui Indiei
Pe 2 octombrie de rezultatul surprinzator 1948, se sarbatorea ziua de nastere a lui Gandhi. Deoarece era atat de dezarnaqit eforturilor sale. a rostit atunci In mod aceste cuvinte depri mante: ..Am spus Vreau ca Dumnezeu sa - aceasta a fast ultima zi fata de

noapte, pe cand urea ~i t-a irnpussocul ranilor pe calda-

niste scari. un hindus radical si-a croit drum printre discipolii lui Gandhi impinqandu-i eat de trei ori. Trupul sau, slabit de postul pe care il tinuse recent, nu a putut suporta cauzate de qloante. Acestea Zacand nerniscat dipe

iar ccnusa a fost impra!?tiata in Iluviul Gange

... Pia~a din India. Hlndusii, care nu cred in uciderea fiintelor considerau este mai bine sa nu rnanance plante si legume, deoarece astfel ucideau insecteLe care se hraneau cu acestea

ca

nevinovate,

ca voi trai pana la varsta de 125 de ani, dar acum Imi retrag acea declaratie. ma smulga Dorin\a i-a fost ascultata de nastere sarbatorita eiocnirile din viata aceasta plina de suferinte." de Gandhi. hindusi si

ram, a mai soptit ceva ~i ~i-a dat ultima rasuflare. au fast ultimele de catre ale lui Mahatma ~i ca Baba Gandhi [cunoscut indieni

psrintelel.
Tn ultima murase: dipa Inainte de a rnuri, Gandhi rnur..Hey, Rama [0, Doarnne!".

Pe 12 ianuarie anul urrnator; protestand vioLente care aveau lac intre musulmani,

Gandhi a intrat in post, In trecut, foLomod cu care el nu era

sise adesea postul ca mijloc de protest cand poporul sau se comporta intr-un de acord, dar de data aceasta era gata sa tina post pana la moarte. Vazandu-i trupul atat de fragil, hindusii si musuLmanii au decis Incheierea unui armistitiu. Gandhi obtinuse inca a victorie. A incercat intotdeauna sa fie bipartizan, De~i era un hindus credincios, nu i-a discriminat niciodata pe musulmani !?i nici nu Ii vedea ca pe dusrnanii sal. Totusi, multi erau furiosi din cauza pozitiei saLe bipartizane.
~ Gandhi, La batranele, in 1948. Ajunsese doar a umbra a omului care fusese odlnioara

~_L_'_~

__

CALEA

LUI GANDHI

CATRE

0 VIATA

SANATOASA
nu se atingea de

Gandhi a spus odata pe jurnatate

in qlurna:

India - vacile. Desigur,

.voi trai pana la varsta de 125 de ani'; ~i asta
datorita stilului sau de via~a sanatos, Pe cand era copil nu-i placeau exercitiile fizice, dar in timpulliceului bari. Sustlnea a prins obiceiul de a face plirnaceste pl.mbari zilnice con-

niciun alt produs lactat. A lncetat apoi sa mai rnanance grau. Pima la urma, alimentatia sa a ajuns sa cuprinda numai fructe. Aceasta era atitudine care in mod normal
0

ca

extrema, chiar ~i pentru un hindus, putea sa bea lapte de

tribuiau enorm la starea sa de sanatate, S-a concentrat insa mult mai mult pe regi· mul alimentar. Gandhi a citit foarte multe G'ir~i des pre vegetarianism in perioada petrecuta la Londra pentru a putea purta dezbateri inteligente 'sursa sanatatii eu eei care sustir.eau
0 reprezenta

vaca ~i sa rnanance prod use din grau. Gandhi si-a folosit trupul ca un experiment ~i a incercat multe feluri diferite de rnancare pentru a determina efectul fiecaruia asupra starii de sanatate. Era foarte interesat de nutritie ~i privea aceste experimente ca pe un fel de hobby. De fapt, pe cand lucra ca avocat in Bombay, se bucura nespus de momentele cand nu avea dienti ~i putea sa continue studierea nutritiei. Dupa parerea lui Gandhi. consumul de lapte de vaca favorizeaza dorintele sexuale,

ea de

consumul

carne. ~i-a inceput cercetarea in dorinta de a valida regulile impuse de religia hindusa, dar aceasta a evoluat in curand, Gandhi a incetat brusc sa mai bea lapte prod us de animalele considerate sacre in

Evenimente marcante

Lupta non-violent a impotriva imperialismului britanic
Lupta Indiei pentru independents s-a purtat aproape in Intregime eu mijloaee non-violente, eeea ce era foarte rar intr-o epoca in care coloniile incepeau sa se revolte impotriva ocupanrilor, Indienii se opuneau fati~ dusrnanilor, care aveau arrne, fad a recurge la violenta. Cum a ajuns Gandhi sa adopte si sa perfectioneze aeest stil? ~i eum planula sa foloseasca aceasta tehnica in lupta imporriva britanicilor?

o introducere

in avantajele non-violentei
britanic John Raskin. Aceste lucrari l-au transfermat pe Gandhi intr-un personaj stoic si iubitor de pace, facandu-L sa inventeze ..brachrnecharya". Brachmacharya Insearnna .felul de viata al lui Brahms" ?i propovaduieste cumpstarea In dorinte, inclusiv dorintele trupesti ?i polta de rnancaro printre altele. Se spune ca oamenii care ajung La Brachmacharya sunt capabili sa Ii influenteze pe ceilalti, fara a se folosi de arme sau de
inselaciune.

PUNEA cA ..non-violenta nu este 0 arrne a celor slabi. ci 0 arma a' celor viteji." Pentru el. non-violenta er-a 0 arrna cu mull superioara violentei. Gandhi a adoptat aceasta logica aparent paradoxala ca urmare a lecturilor sale ?i a experientei rasismului din Africa de Sud. Inca de La 0 varsta frageda, Gandhi a citit mult, In special car~r de reLigie. Dintre acestea, ceLe dcua carti care au avut cea mai mare inftuenta asupra sa au fost .Baqhavad Gila" ?i ..CoduL de legi allui Manu". Prima dintre acestea. pe care a obtinut-o de La un intelectual pe care L-a Intalnit in Marea 8ritanie, l-a invatat despre rnodalitatile de a renunta La dorintele materiale. iar din cea de-a doua, pe care a gasit-o In colectia de carli a tatslui sau In timpulliceului. a invatat ca .nu pot: lupta impotriva rauLui cu rau. trebuie sa lupti impotriva Lui cu bine.' Ambele carti au stat la baza frlozofiei sale ulterioare. A Invatat, de asemenea. principiile non-rezistentei de la Tolstoi .;;i valoarea unei etici de lucru riguroase de la criticul de arta.;;i savantul A IOHI

G

~ Gandhi, Armele precum

camp un and 0 scrisoare. erau stilouL ~i hartta, sa de neclintit

sale

~l credinta

Dupa ce se angajase deja sa realizeze Brachmacharya, Gandhi a hotarat sa 0 toloseasca $i ca mijloc de lupta politica. Aceasta idee a evaluat pana La urrna In Satyagraha.

• Rascoala cipailor din 1857. Aceasta fost 0 dernonstratle violent" impotriva Iortelor britanice din India care s-a incheial revolter cu suprimarea prin for1a a de catre armata

a

-

Gandhi

1

Aplicand conceptele filozofiei Brachmacharya In bataLiile politice, oamenii care practica Satyagraha pot schimba Lumea fiind de partea adevarului. sustinea Gandhi. Poate parea 0 crsdinta foarte traditionata si reliqioass, dar odata cu aparitia mass-mediei $i rasparidirea dernocratiei, se poate spune ca Satyagraha era 0 modaLitate foarte moderns de constientizare $i de inftuentare a opiniei publice. Ori de cate ori eforturile sale sau ale rniscarii pentru independents e$uau. Gandhi tinea post, sus\inand ca acest lucru era necesar pentru atingerea puritatii Satyagraha. Punea esecurile sale pe seama lipsei unei adevarats Brachamacharya, asttel incat se poate spune ca $i aceste perioade de post erau 0 forma de actiune politics.

o bacii.liie

en reguli avantajoase

Este Insa non-violenta 0 strategie eficients? T ntr-o epoca a imperialismului. non-viclenta nu ar fi foarte eficienta. desigur ... Dar daca adversarul ar fi mai priceput la influentarea oamenilor $i manipularea opiniei publice? Totusi. Gandhi nu s-a indoit niciodats ea metodele sale vor functions. Satyagraha este puterea adevarului. Daca adevarul este de partea tao oamenii vor fi inevitabil de partea tao Gandhi a declarat ca .suraa satisractiei 0 reprezinta mijloacele folosite, nu scopul final", consider and d3 oamenii trebuie sa faca rnarsuri pentru a-$i exprima dezarnaqirea, fara sa astepte vreun rezultat. numai pentru a arata lumii ca nu sunt de acord. In acest caz: scopul final il reprezenta independanta Indiei. dar acesta nu era nimic mai mult decat un rezultat asociat cu nenurnsratele ore de marsuri $i proteste. Daca adevsrul este de partea ta, atunei rezultatuL ili va fi benefic. Totusi, acest concept abstract de pretuire a mijloacelor mai deqrabs decat a scopurilor nu era 0 fiLozofie politics obisnuita. Din aeest rnotiv, multi membri ai Congresului National Indian eonsiderau

metodeLe sale foarte nesabuite $i misterioase. ExempLul perfect al acestor metode a fost .qre$eala de calcul hirnalaiana". dind Gandhi a facut brusc apella Incetarea protestelorlmpotriva britanicilor. De asemenea, Gandhi a eautat mereu dialogul cu britanicii. dar nu a acceptat niciodata sa negocieze, reiuzand orice alt rezultat In atara de 100% din ceea ce solicitase. aceasta nefiind o atitudine asociata, In mod obisnuit. cu oamenii politici. care tind sa pretuiascs diplornatia. Gandhi era, exact a$a cum l-a descris Chandra Bose, un om foarte credincios si idealist. Desigur. Gandhi nu credea ca non-violenta era lipsita de sens $1 nici ca era 0 optiune perdanta In fata violentei. Dimpotriva. e l considera ca este o arrne capabila sa opuna 0 rezistenta putsrnica In Iata violentei s! In final, sa biruie. Gandhi considera rniscarea pentru independenla ca fiind un razbci al maselor. Spre deosebire de orice all fel de razbci, acesta era 0 batalie ce opunea oameni, culturi si civiliz atii. India $i Marea Britanie se deosebeau 'in multe prlvinte. Pe de 0 parte, Marea Britanie era 0 natiune eu terilorii pe intreguL glob, cu 0 armata puternica, ce era capabila sa subjuqe lari Intregi. Pe de cealalta parte, India nu era atat 0 natiune, cat mai deqraba un grup de triburi care locuiau In aceea$i zo na qeoqrafica, lu era nd ma nual. bazandu-se foarte mult pe natura ;;i folosind ca arme doar batele. Gandhi si-a dat seama ca in tata unui astlel de inamic nu se poate lupta folosind regulile impuse de acel inarnic.In schimb. este mai avantajos sa se foloseasca resursele $i lehnicile pe care le aveau la dispozitie indienii. Tn acest caz. regulile inamicului constau In metoda tipiea tarilor europene de a cuceri natiuni mal slabe prin forla. Gandhi stia ca Incercarea de a folosi aceste metode In fata acestui inamic va duce la esec, asa ca a inventat 0 noua metoda, una tipic indiana. care avea sa se bazeze pe Iorta intericara a oamenilor In locuL fortai arrnate

"'Indieni oprlrnatl de soldatli britanici

l.antul muntos Himalaya. ..Greseala de caleul himalaian~r' se refera la enorma gre~eala pe care a facut-o Gandhi, netuand Tn seama frustratea S' ruria acurnutata de indieni vizavi de britanici.
T

I Evenimente marcante
limp cal autoritatile rsrnaneau sa rnoara, Gandhi era ca bil puternic.ln --0

-

erau de acord sa rnentins

un

canal deschis de comunicare

cu Gandhi, indienii ca Gandhi era preo-

supusi. Nu se putea permite a.;;a ca pana si dusrnanul siquranta

cupat de stares lui de sanatate.

Cu aLte cuvinte, poves-

conectata la un expLoziale lui Gandhi

mod destul de surprinzator, non-violente

tiLe despre eforturile

au atins inimile poporului britanic .;;i ale politicienilor: Acesta este un alt efect al Satyagrahei: este greu sa It I faci dusrnani.

Gandhi credea Insa cu adevarat ca eforturile vor duce La independenta purtarid directe razboiul rniscarii Bose. si ceLe sudAcesta a avut rnai rnulte intalniri tru a discuta viitorul miscarii a astfel inamicului, de lupta,

sale

lndiei? De~i nu era ranit nici nu cauza daune Omul care

nu avea oare sa se termine lui Gandhi era un lider al Sub has Chandra cu Gandhi penpentru independesBose

acesta fara nicio schirnbare? pentru independents.

i-a pus aceste Intrebari

greva, date din mana in mana de cetalenii indieni

Beneflciile non-violentei ,
In ciuda faptului ca Iortele britanice africane au foLosit violenta pentru a combate acest razboi al insubordonarii, data La violenta. tints blande Gandhi nu a recurs nicioPrimea mereu senApoi, odata supravedetectivi in Gandhi era sa il coloS-a lasat de m ulte ori luat prize-

denta, dar Gandhi nu voia sa vorbaasca dedt pre ordinea In care vor avea loc protestele. a fost dezarnaqit de strategia a face demonstratii

nier faTa sa opuna rezistenta iesit din inchisoare. nu s-ar f intarnplat. ghea indeaproape

adoptata de grup de britanicilor In

si era repede eliberat. Desigur, guvernulll pe Gandhi, trimitand 9i ai autcritatilor,

aLeatorii. Cand Bose a sugeGandhi a repli-

I.;;i relua lupta de pares nirnic

rat sa foloseasca violenta irnpotriva eel. de-aL Doilaa Razboi Mondial, acest razboi. In acel moment dobandirn iridependenta o dovada a exceptionalei

cat: ..Anglia va f slabita, fie ca va castiqa sau nu vorn putea sa ne Aceasta este fara torta."

civil pentru a-i urrnari actiunile
• Gandhi a rnarsaluit lntotdeauna alaturi de demonstranti, ceea ce i-a adus ~i mai muLt respect

cand calatorea. batai de cap. Desi

In ochii quvernului o persoana

care dadea multe

sale puteri de perceptie sale pLine de virbazata pe a

aveau arme, stiau ca nu pot pur si simplu ucida: pentru rea niciunei nie imperials, fi ignorate. reprezenta autoritati.
0

.;;i de a prevedea Lucrurile ce aveau sa se intarnple si arats ca, In spatele cuvintelor tute, Gandhi avea a strategie Considerarid realitate, independentei aceasta alegerii ca el avea folosind
0

ca nu se facea vinovat de savar.;;ifapte grave. Desi India era existau totusi problema
0 0

bine calculate. strategie de dcbandire $i sacrificarid corectitudinea este. evidenta.

legi care nu puteau enervanta pentru

Din acest motiv, lupta lui non-violenta foarte Chiar 91 0 Tnscenare .;;i apoi arestarea crime pe care nu a comis-o deoarece Dad Gandhi 9i Gandhi ar multe probleme, populatiei. oamenii

Bose a pornit

lupta violenta

astfel. multe vieti fara vreun rezuLtat. Cornparand cu succesul lui Gandhi, facute de acesta din urrna indienilor dovedit
5-a

lui Gandhi pentru ar f provocat fi murit

se bucura de sprijinul In inchisoare,

Decizia rnajoritatu tea lui Gandhi
I

de a lupta de para fi a aLegere foarte

s-ar fi infuriat Britanic.

s-ar ti revoltat irnpotriva britanicilor, sa fie
0

guvernului.

Aceasta era In ochii

nspi rata.

cea mai mare frica a Imperiului

indienii erau un popor bland, caruia Ii da r daca

placea sa respecte ordinele, ceea ce facea ca India colonie relativ user de controlat, indienii ar fi decis sa porneasca ccupantilor; razboi impotriva

Lucrurile ar fi stat cu totul altfel. At'lta

• Charlie

Chaplin si Gandhi.

Gandl1i se bucura de sustinare ;;i printre aLbi, pe care Ii considera de obicei dus nani.

_ o ALTA BATALIE
ABOLIREA RASISMULUI iMPOTRIVA "INTANGIBILILOR"
SistemuL casteLor
a.ndhi era un iubitor al In~iei tradi: tionale, dar aceasta nu rnseamna ca era de acord cu toate traditiile indiene. A recunoseut ea existau mai multe probleme in cadrul sccietatii indiene 5?i a luptat pentru a careeta aeeste neajunsuri. Una dintre aceste probleme era rasismul care s-a dezvoltat datorita sistemului castelor, adanc inradacinat in societatea indiana, caruia Gandhi I s-a opus cu vehernenta. Istoria castelor din India incepe acum 3000 de ani. 5e spune ca exists peste 5000 de diviziuni diferite, dar cele mai importante sunt casta Brahrnanilor, casteLe K5?atriya, Vaisya, 5?1Sudra. Oamenii erau Impo3rtiti in aceste grupuri pe baza ocupatisi str~m~5?ilor.lor, liderii reliqiosi af1.3ndu-se In varful ierarhiei, urmati de razboinicii din cLasa K$atriya, de neg usto ri i ca re form_eaz~ casta Vaisya $1, in sfarsit. lucratorii care rnanuiau carnea cruds in clasa cea mai de jos. 5udra. Apartenenta la o casta este rnostenita $i imposibil de schirnbat. Oamenilor nu le este permis sa se casatoreasca $i nici rnacar sa ia masa cu membrii altei caste, ceea ce face ca sistemul sa para foarte surprinzstor cand este privit dintr-o perspectiva moderns. Acest sistem de Irnpartire a oarnerulor pe baza ocupatiei lor se regase5?te In multe culturi, dar numai in India a durat de-a lu nqul atat de multor qeneratii 5?ia devenit atat de adanc Inradacinat in orqaruza rea socia la.
• [n ciuda faptului

Gandhi

I

ca

G

era un hindus devotat, Gandhi nu putea ignora

consecintele
sistemului

s-a retras de la conducerea Congresului National Indian, Gandhi a declarat: ..de acurn inainte nu voi mai lupta pentru independents Indiei, ci ~a VOl ocupa de problema intanqibililor

castelcr,

Sistemul

de caste al Iui Gandhi

VoLuntar in slujba cauzei
Pe rnasur a ce India se transforma intro natiune moderns. problema castelor nu putea fi evitata, astfel lncat tot: conducatorii rniscarii pentru independents au Incercat, intr-un fel sau altul, sa ~eformeze acest sistem sau chiar sa il abolaasca. :';i Gandhi tintea, desigur: sa se ocupe de aceasts problema. El s-a concentrat insa pe cei ce se aflau la nivelul eel mai de jos al sistemului castelor - ..intanqibilii", cei pe care nu trebuia sa ii atingi, fiirid considerati paria. Intangibilii reprezinta cel mai intu-

necat aspect al srsternului caste lor, Insusi numele care'le-a fost dat indica faptul te puteai spurca chiar $i numai atinqand un astfel de om, a$a ca este mal potrtvit sa spunem ca. mai deqraba decat a reprezenta cea mal de jos casta: el erau de tapt considerati a fi in afara srsternului. Intangibilii reprezentau cam 10% din totalul pcpulatiei. ceea ce nu este putin. Ei putea loeui doarin zone :peelale, separate, $i nu aveau voie sa intre in locurile publica amenajate, cum ar fi parcurile. Gandhi cunostea Toarte bine actiunile quvernului Apartheid din Africa de 5ud, impotriva caruia luptase: dar acelasi fel de rasisrn exista ?i in tara sa, in India, ceea ce considers a fi foarte urnilitor. Gandhi le-a dat un nou nume intanqibililor: ..Harijan", ceea ce insearnna ..Copiii Dornnului", 5?i a facu~ erorturi pentru a elimina rasismul impotnva lor. Numai eforturile lUI pentru obtinerea independentei puteau rivaliza cu interesul. lui pentru acaasta cauza. _ Devotamentul lui pentru aceasta cauza este evident 'In "Juramantul ashrarnului", 0 lista de zeee prornisiuni pe care le impunea tuturor celor care intrau in ferma sa. Acesta includea. prrntre altele. jurarnantul de a nu ceda dorintelor materiale, un anqajarnent la non-:iolenta si legamantul de a pune capat rasi~m~lui irnpotriva .intangibililor. Gandhi invita intanqibili la ferma sa ca si cum acestia ar fi fest membri al alter caste si, in ciuda opozitiei sotiei sale. a adoptat 0 fetila ce provenea din randurile intanqibililor. Cand

ca

Totusi cu toate elorturile sale de a comb~te rasismul irnpotriva intanqibililor, Gandhi nu se opunea sistemului castelor, sustiriand ca ..datorita castelor nurnarul profesiilor disponibile estcIimitat. ceea ce face mai usoara alegerea unei rneserii", opinie ce poate Ii interpretata ca fiind in favoarea mentinerii star ii de tapt existente. Fllnd ~ n hi n dus credi nc Ios, Ga Il dhi cred ea ca Dumnezeu a avut un motiv sa i'i imparts pe oameni in caste diferite. El credea insa oarnenilor nu ar trebui sa li se interzica sa se casatoreasca sau sa ia rnasa eu membrri altor caste, ceea ce facea ea pozitia sa in privinta acestui sistem sa fie oarecum greu de Inteles Sirnplificand, se poate spune c~ Gandhi era In lavoarea castelor dar Impotriva rasismului. . Eforturile lui Gandhi de a schirnba atitudinea existents fala de caste ,a fost continuata de succesorii sai. In prezent, sistemul castelor Inca mai exists In India, dar diseriminarea a fost sccasa In afara legii.

ca

~ 0 familie din casta

Brahrnanilor.

Vieti paralele

Cei care au purtat batalii epice alaturi de "sufletul Indiei"
Gandhi a urrnarit sa cladeasca un viitor stralucir pentru patria sa §i pentru tori cei care 0 locuiau. Vointa sa neclintita i-a atins pe hindusi, pe musulmani §i pe multi altii din intreaga lurne. 1ns;1nu toata lumea a fost de panea sa. Unii au folosit rnetodele sale pentru a indeplin i. air ideal, iar altii au sustinut folosirea altor mijloace pentru a indeplini acelasi ideal.

Marele om politic britanlc in favoareamentinerii Indiei in Imperiut Britanic
Winston ChurchiLL [1874-1965)
Pe cand lupta pentru independents Una dintre personalitatile spune di Churchill Churchill ca soldat si jurnalist, acordaril autonomiei Indiei, Gandhi a trebuit sa infrunte marele Imperiu Britanic. El II ura pe indian, se traditional cele mai radicale ale Imperiului ..Mi-a venit sa vomit". din Marlborough, Anglia. Dupa ce a lucrat in cabinet.Inaera Winston Churchill. in costumul

Gandhi si, cand acesla a venit in Anglia la negocieri irnbracat ar fi declaral: s-a nascut intr-o familie de aristocrat!

a devenit om politic la varsta de 25 de ani si a fost ministru Indiei, impotriva participarii lui Gandhi la discutiile Incapalanarea

inte de a deveni prim ministru, Tmpotriva eliberarii si printre membrii Churchill incapabila alaturi

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Era ferm Impotriva de la masa rotunda si chiar britanica. sa era remarcabila

Indiei de sub stspanirea partidu lui conservator. prejudecati

avea multe

impotriva

Indiei, inclusiv

credinta

ca aceasta tara era

sa se autoguverneze,

dar aceasta nu se datora faptului

ca ar fi fost un ignorant Tn la qranita indiana ~i luptase international al Angliei.

privinta acestui subiect. De fapt, pe cand era soldat, fusese trimis de localnici, politic britanic obisnuit. Altul era motivul incapalanarii

ceea ce facea ca el sa stie mai multe despre acest subiect decal un om sale: statutul britanice" obisnuita". ~i cedarea ei .. ar face Si-s dat toata silinta

Dupa parerea lui, ..India este un simbol al onoarei ~i puterii din Marea Britanie nimic mai mull decat 0 natiune europeans Indiei, astfelincat

sa intarz!e

acordarea indspendentei

Marea Britanie sa mai pastreze pentru Indiei pentru ca observatie coracta Britanic cat mai mult limp

ceva limp aceasta onoare. Churchill a declarat, de asemenea, ca nu ar trebui sa i se acorde autonomie dacalarii i s-ar acorda independents". Aceasta reprezenta britanica
0

..exists inca multe probleme legate de rasism ~i religie in India care ar iesi la suprafata Intr-un mod dezastruos dar nu un motiv potrivit pentru a rnentine lara sub stapanire posibil era tipica pentru un alb elitist. Churchill a continuat sa planuiasca viitorul Angliei pana in momentul rnortii sale, la Londra, In 1965. atala timp. Ideea lui de a rnentine Imperiul

-

--

Gandhi
RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE •
Chartie Chaplin (1889-1977) Produciltor de filme 5i actor nascut in Marea Britanie. S-a mutat in Stalele Unite 5i a lnceput sa Idea . asernenea filme satlrlce care critlcau mediul politic Franklin Roosevelt [1882-1945[ Cel de-al treizeci 5i doilea presedinte at Statelcr Unite. lara din recesiune !iii a condus tarile aliate ditre victorie tn eel de-al Ooilea Razbai Mondial. Ura cclonletlsmut si l-a cerut lui Churchill in mai multe dinduri sa contere
indeper-denta lndlei. pantomirna. A regizat de

...

I

• •

Influentli Sustinatorl Sustinatcri partiali Oponenti

Intalnil cu Gandhi in 1931.

din acea vreme ~i s-a

A sees

Romain Rolland 1866-19~4 Scrlitor ~Isavant francez. I 5-. acardal Premiul Nobel pentru literature in 1915, S-a opus rszboiutui ~1fascisrnului ~i s-a mutal in Elvelia, larii l1eutra, S~a intalnit a data cu Gandhi, in 1931,

Lider at rniscarilcr pentru drepturi civile in Statale Unite. A sustinut egalitatea in
drepturi a tuturor americanilor, lar in 1964 i s-a

l.lner po liVe ~i spiritual at Tibelului. In 1959 a fast abligat Sa piece in exil de catre fortete chineze. S-a implieal apoi in actiuni non-violente 7n efcrtul

de a obtine

Tibetului, iar in 1989 a di,tigat Premiul Nobel pentru pace,

independenta

acordat Premiul Nobel pentru pace, A fast asasinat 1n 1968,

... Personalitatile

din chenarele

gri sunt

prezentate

pe larq in acest

capitol.

Liderulmusulman care a sustinut • o independenta divizata
Muhammad Ali Jinnah (1876-1948)
Muhammad Ali Jinnah, cunoscut ca parintele Pakistanului, a luptat alaturi de Gandhi pentru independents Indiei, dar mai tarziu a gasit foarte ispititoare propunerea de separare a Indiei de Pakistan facuta de britanici, caraia Gandhi i s-a opus cu ferrnitats. Jinnah 5-a nascut ln 1876, In orasul-port Karachi de la Marea Arabiei lntr-o familie de negustori de piele. Dupa ce a studiat dreptul la Londra, a intrat in politics in 1906. S-a alaturat Congresului National Indian, principalul grup pro-independents din tara, si a luptat pentru unitatea hindusilor $i musulmanilor, intre care existau dezacorduri in multe privinte. Insa, cand britanicii au lnfiintat Liga Musuirnana, 0 organizatie a elitei musulmane, Jinnah a devenit liderul acesteia. Liga Musulmana considera influenta sporita a CNI destul de lnqrijorstoare $i si-a propus sa dezmembreze $i sa slabsasca rniscarea pentru independents. Dupa crearea sa, In 1906, Liga s-a opus tuturor pozitiilor luate de CNI si a functionat ca un partid politic britanic in India. Jinnah, devenit unul dintre eei mai mari rivali ai lui Gandhi, se temea ca musulmanii, care erau in acel moment In minoritate, vor f oprirnati de hindus: daca tarii i s-ar f aeordat independents. In timpul unei Conventii a Ligii din 1940, Jinnah a declarat ea "India este cornpusa din oameni extrem de diferiti din punct de vedere cultural si al traditiilor" $i a Tnceput sa faca apella crearea Pakistanului ca tara a indienilor rnusulrnani. Aceasta rniscare sernana eu planurile pe care le aveau britanieii pentru aceasta regiune, insa Gandhi ~i al!i membri ai CNI nu aveau de gand sa asiste pasivi la eeea ce se Intampla, Acestia au purtat in mod repetat discutii cu Jinnah, dar deja rniscarea pentru 0 independents divizata nu mai putea fi oprita. Jinnah nu era de aeord cu spiritul nationalist allui Gandhi, deoarece considera ea un indian nu este cu nimic mai mult decat 0 persoana care lcculeste In interiorul qranitelor Indiei. A devenit primul prssedinte al Pakistanului. In 1947, dar a murit doar un an mai tarziu, In 1948.

-

Vieli paralele
Omul care a preqatit cu realism caLea Indiei catre independents
JawaharLal Nehru (1889-1964)
Nehru, unul dintre conducatorii miscarii penlru independenta lndiei ~i succesorullui Gandhi, s-a nascutintr-o lamilie bogaCambridge din Marea Britanie, a devenit avocat si ?i-a deschis un cabinet inainte de a se alstura rniscarii pentru independents National Indian si presedintele in 1919. Dupa aeeea acestuia in 1929, urrnando-i

ta din provincia Kashmir. A studiat la Universitatea de avocaturs In orasul Allahabad din vestullndiei a devenit unul dintre eei mai irnportanti urrnatorf

membri ai Congresului

lui Gandhi, in 1942, In calitate de lider real al gruparii. Sovietics, pentru a ajuta la industrializarea

Dupa independents Indiei, a devenit primul premier al tarii nivelul de trai al indienilor.

si in

17 ani, a ajutat la construirea natiunii A instituit planori pe 5 ani, dupa modelul planurilor cincinale din Uniunea
tarii si a facut sa creases semnificativ

Desi Nehru a fost puternic intluentat de ideile lui Gandhi. aceasta nu inseamna ca cei doi erau de acord in absolut toate

privintele. Adeseori Nehru nu alas! de acord cu Gandhi ?i a protestat irnpotriva ideilor acestuia, ceea ce facut ca prietenia lor sa ajunga in pragul destrarnarii de mai multe ori. Spre deosebire de Gandhi, Nehru nu vedea in non-violenta decat un mijloc de a dobandi independenta lndiei, Nu si-a putut stapani furia atunci csnd Gandhi a lacut apella Incetarea grevelor de protest Tmpotriva britanicilor ca urmare a ..qreselii de ealcul hirnalaiene", lnfluentat de revolutia violenta dar incununata de
succes din Rusia, Nehru considera ca non-violenta este 0 strategie buna, dar nu si singura, pentru realizarea scopurilor.
0

Nehru era, de asemenea, irnpotriva ideii ca India ar trebui sa fie

natiune care sa se bazeze pe aqricultura

si sa res-

pinga stiinta, Gandhi considera ca modul de viata adecvat trebuia sa fie unul simplu, urnil si ca oamenii ar trebui sa traiasca in lerme agricole. Nehru, pe de alta parte, a ajutat la dezvoltarea si industrializarea buna zi tara va deveni una dintre cele mai puternice din lume. Aceste clare diferente de opinie nu s-au acutizat, In principal, datorita compromisurilor India lacute de Nehru, insa, dupa moartea lui Gandhi, Nehru a condus

oraselor indiene, in speranta ca intr-o

intr-o

cu totul alta directie. Politicile sale erau

adanc

Inradacinate

Tn realitate. Nu poate f negat faptul ca,

Tn zilele

noastre, calitatea vietii Tn India este cu

mult superioara celei dinaintea obtinerii independentei, Nehru a rnurit in 1964, pe (and era inca prim ministru, dar sub conducerea sa India devenise una dintre cele mai influente tari din Asia.

Succesorullui Gandhi in lupta impotriva rasism.ului din Africa, de Sud
Nelson MandeLa
fiind fiul conducatorului in 1944. Congresul rasismulindreptat impotriva Insa, ca urmare National African era un partid politic influentat impotriva a fast arestat ~i internnitat de ideile lui Gandhi, care cauta sa elimine negrilor din Africa de Sud. Mandela a ajutat la organizarea grevelor de protest de mai multe ori, dar treptat si-a sporit sfera de influenla. a devenit $i mai acerba, cutminend cu masacrul Mandela a abandonat abordarea non-violents de .Sulita Natiunii". din dar regimul a ca$tigat in favoarea A calatorit in strainatate negrilor

l1' 918-)
National African

Nelson Mandela, celebru deoarece a lost primul presedinte de culoare al Africii de Sud, s-a nascut in 1918, unui sat. S-a implicat in politics atunci cand s-a alaturat Congresului

guvernului,

a acestui fapt, oprimarea

Sharpeville din 1960. Guvernul rasist de apartheid era criticat pe Intreg mapamondul. treptat putere Tn Africa de Sud. Haituit de autoritati, infiintarii unei orqanizatii armate, cunoscuta la inchisoare sub denumirea

pentru a inva!a despre tacticile luptei de gherila si pentru a se preqaf de razbo! Ca urmare a revoltei armate, a fost arestat ?i condamnat primise ca activist non-violent. pe via\a, 0 sentinta mult mai aspra decat toate cele pe care le nu I$i putea mentine politicile rasiste data liind presiunea venita din Oameni din lumea intreaga au facut apel sa lie eliberat, dar cererile lor au proteste din Interior. in 1990, presedintele alegeri in care toti locuilorii De Klerk l-a eliberat pe Mandela din inchisoare si a legalizat Congresul National au avut drept de vat. Astlel, dupa a jurnatate de secol, lupta sa s-a incheiat cu 0 1999, Mandela s-a retras

dimas neascultate iar Mandela a petrecut in inchisoare 27 de ani. lnsa guvernulsud-alrican exterior precum $i din numeroasele Alrican. Aces! eveniment a fast salutat in strsinatate, fast ales in functia de presedinte in urma primelor

iarin 1993 lui Mandela $i lui De Klerk li s-a acordat Premiul Nobel pentru pace. APOI, in 1994, Mandela a

victorie. A fast a batalie foarte delicata care ar f putut sfElr~i cu un nurnar urias de victime Tn cazul in care ceva nu ar Ii mers bine.ln din viata polltica dar partidul sau se aHa Inca la putere TnAfrica de Sud.

Gandhi
-

I

Reformatorul Impatirnit care a sustinut foLosirea armeLor pentru dobandirea

independentei
Subhas Chandra Bose (1897-1945)
Al treilea lider influent al rniscarii pentru independenta, dupa Gandhi si Nehru, a fost Subhas Chandra Bose. Acesta s-a nascut in 1897, in orasul Calcutta, din estullndiei. Familia sa era bine cunoscuts si foarte instarita ~i l-a indernnat sa studieze la Universitatea Cambridge pentru a putea lucre apoi in cadrul guvernului. Dupa ce si-a facut studiile in strainatate, a trecut examenul pentru functionari publici in India. Insa, influentat de rniscarea pentru independents Irlandei, a decis sa i se alature lui Gandhi si rniscsrii de insubordonare condusa de acesta in loc sa urmeze cariera de functionar public. Bose nu a fostinsa nidodata complet de acord cu tacticile non-violente ale lUI Gandhi. lrnpresionat de victoria japonezilor din razboiul ruso-japonez, el credea di violenta reprezenta calea corecta ce trebuia aleasa ?i l-a criticat pe Gandhi pentru di era ..un credincios, nu un politician". Bose a dus 0 campanie enerqica in favoarea cauzei sale si a devenit un membru important al Congresului National Indian. A lucrat ca publicist in regiunea Bengal, ca lider al armatei de voluntari ?i ca director al scolii eNI, inainte de a Ii ales presedinte al Consiliului, in 1938. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a devenit evident ca opiniile sale erau radical diferite de cele ale lui Gandhi. A vazut Tn acest razboi a sansa unica de a obtine independents, pe cand Gandhi era in favoarea ajutarii Marii Britanii in eforturile de rszboi sirntind ca era incorect sa ii atace pe britanici in acele vremuri de instabilitate. Bose s-a despsrtit atunci de Gandhi si a cautat sprijin in strainatate, intiHnindu-se cu Hitler in acest scop. Hitler Inss nu a manifestat nici un fel de interes sa tupte cu britanicii in India, a?a ca, In 1942, Bose a mers cu un submarin german in Japonia. Pe vremea aceea, Japonia detinea multi prizonisri indieni ca urmare a luptelor cu britanidi ~i incerca sa Ii organizeze intr-o armata indiana. Bose a devenit liderul acestora si, in 1944, a intrat in bataiia de la Imphal cu intentia de a cuceri India. Razboiul dus de el s-a Tncheiat Insa cu un esec total caci ln anul urrnator armata japoneza a capitula!. Refuzand sa se predea, Bose a csutat exil in Rusia si a incercat sa Infiinteze 0 noua baza de operatiuni, dar,inainte sa aiba sansa de a face aceasta, a fost ucis intr-un accident pe un aeroport din Taiwan. Rama?ilele sale pamante~ti au fast transportate in Japonia si se afla inrnorrnantate la cimitirul Renkoji din Tokio.

Poetul ca~tigator at premiului Nobel care l-a
botezat pe Gandhi ,,'Mahatma"
Rabindranath Tagore (1861-1941)

Pe data de 26 septembrie 1932, Tagore, unul dintre cei mai renurniti poeti indieni, l-a vizitat pe Gandhi In inchisoareo Gandhi linea post de 0 saptamana Tn semn de protest lala de actiunile guvernului britanic, a~a ca era foarte slabit, dar a lost incantat sa TlintiHneasdl pe Tagore, pe care II respecta imens. Aceasta a lost prima lor intalnire. Intr-o scrisoare pe care i-o trimisese anterior lui Gandhi, Tagore Ii dsduse numele ..Mahatma", ceea ce se spune ca I-a emotionat nespus de mult pe Gandhi. Rabindranath Tagore, unul dintre tovarasii lui Gandhi in cadrul miscarii pentru independents, s-a nascut in anul 1861, fiind rnezinul unei famiLii bogate din Calcutta, care avea in total 14 copii. A lost educat acasa, iar tatal sau, un barbat educat, a remarcat talentulliterar allui Tagore loarte devreme. A inceput sa scrie poezii Lavarsta de 8 ani, a publicat prima carte cand avea 16 ani, iar Lavarsta de 17 ani a mers la studii la Cambridge. A devenit celebru in 1909, cand a publicat un volum de poezii In bengali, intituiat ..Gitanjali". Apoi, in 1913, a devenit prima persoans de origine asiatica ce a castiqat premiuL Nobel pentru literatura, Familia regala britanica a fost mandra de aceasts reaLizare ?i l-a Innobilat pe Tagore.lnsa dupe masacrul de la Amritzer, el a rsnuntat la titluL de cavaler. Este evident din fapteLe sale ca lsi iubea patria si era preocupat de viitoruL acesteia. Ingrijorat de educatia prirnita de tineretul indian, si-a infiintat propria scoals particulara unde avea In total 5 elevi. Aceas!a scoala s-a extins Insa treptat !?i a devenit Universitatea Publica Visva Bharati, cunoscuta si sub denumirea de Universitatea lnternationala Tagore. Tagore a murit in 1941, la Calcutta, fara sa mai apuce independents Indiei, dar spiritul sau vajnic a continuat sa traiasca prin lideri precum Gandhi. Versurile imnului national indian au fast scrise de Tagore.

lnftuente majore

India la ananghie §i raspandirea miscarii non-violente
Gandhi ne-a invatat ca oamenii se pot opune autoritatii fara violenta, Dupa rnoartea sa, violenta §i rasismul s-au raspandit ln continuare, dar cei care au continuat ceea ce inccpuse Gandhi au fost capabili sa l§i invinga adversarii in mod pasnic. 1nsa visul sau de a vedea India dezvoltandu-se ca 0 nariune de fermieri nu a fost indeplinlt, caci atat India cat §i Pakistanul si-au extins rapid forta rnilitara achizitionand chiar ~i arme nucleare.

Dezvoltarea Indiei

tura desfasurata asigura

G

ANDHI

URA CIVILlZA'j'IA

industrializata,

pre-

cesul de industrializare

a tarii,

transrorrnand-o de dobandiIndia pe acest
• Un internet-cafe in Bangalore, centrul noii socictati bazale pe inalta tehnologie din India

Ierand

traiul

mai simplu, in ferme.

bazat pe agricula fermieriLor la preturi

Intr-una

mai moderns

decat

inainte

Acest stil de viata ce

rea independentei. Succesorii lui Nehru au rnentinut drum, dezvoltand tara din punct de vedere economic si industrial. aflux de capital cum Bangalore, s-au stabiLit ca mecanici In anii '90, India a primit un mare din partea altor tari, erase predin sudul tarii, transforrnandu-se de vart, in care ameri.... Contrastut dintre cartierele sarace din prim plan jii blocurile inalte din fundal. Decalajul dintre boqati ~i saraci reprezinta o problema sociala din ce in ce mai grava

independents

economics

era un mod foarte eficient de a protesta irnpotriva britanicilor, exorbitante care I~i vindeau produsele pe piata indiana. Insa, dupa dobandinu ar fi fost benefic pentru tara canunor importate prin impunerea

rea independentei, titatea de rnarfuri taxe ridicate.

sa rnentina acest mod de trai si sa limiteze Constient de acest lucru,

in centre dinamice ale tehnologiei multe firme Indienii cane si europene.

de tehnologie au inceput ramanand de agricultori

Nehru a pro-

sa lucreze astfel foarte de pe vre-

aLes calea loqica ~i a respins ideile lui Gandhi ca fiind pur idealiste. Cu alte cuvinte, a initiat

si tehnicieni,

putlne urme ale natiunii

-

Gandhi
-

I

muri. Contrar dorintelor nit
0

lui Gandhi, India a deveindustrializata, primind lui

Noua Indie a recurs a rezolva disputele exemplu, razboiul Tibetului pendente internationals impotriva ~i cele trei cum ar fi, de indepurtate sa in ast... Provincia Kashmir. Dupa obtinerea independentei, India ~i Pakistan au purtat mai multe razboaie pentru controlul asupra arestei regiuni.

civilizatie

foarte

foarte multe investitii Cu toate acestea, Gandhi au fost qresite. iar industrializarea aceasta problema. aplica numai majoritatea ximativ

straine. nu insearnna El deplanqea ca ideile discrepanta si mai mult de vart" se ce

Chinei pentru razboaie

irnpotriva

Pakistanului. a marcat

India nu a fost de fiecare
0

care exista intre cei bcqati ~i cei saraci In India, rapids a adancit "India tehnologiei

data partea care a atacat, dar implicarea fel de conflicte sehimbare a politicii fata de perioada Gandhi. lar apoi au esealadat Pakistan cu privire a-si invinge dusmanul. tensiunile dintre

substaotiala India ~i Pentru nave

catorva populatiei

erase ale tarii, in timp reprezinta

duce un trai pre-modern. aproceea ce spune de tehnoLogie de a!?a ea, altor tari,

la provincia

Kashmir.

PIB-ul Indiei pe cap de locuitor 1/70 din eel al Japoniei,

India a achizitionat
0

de razbol de la fostul sau dusrnan, Anglia, tancuri din Rusia, $i a acumulat noi. Desigur, Pakistanul eu usurinta, Statelor teats nucleare. primind gama larga de arme din partea Chinei !?i venite din arme
• Soldat al unei gherile musulmane rnanuind 0 arrna. De cand India si-a dobandit incependenta, terorismul de gherila a devenit 0 realitate zilnica in aceasts tara.

foarte mult despre nivelul de trai din prezent. De asemenea, multe dintre firmele varf au sediile intr-un principale in strainatate

nu avea sa se lase Irwins

sprijin

fel, India se afla inca la discretia

Unite. Apoi, in ciuda criticilor

un obicei prost, rarnas din perioada colonie britanics.

in care era

lu mea, cele d QUa ta ri au dezvoltat

Revenirea violentei ,
.. iolenta V da nastere la si ma I mu lta vio lents". non-violenta rniqratii in lupta care au au mardin independe aparevoltele. nu a nondar marile spunea Gandhi. El a practical pentru independents. urmat cat
0

dupa dobandirca in qenera]!e.

independentei oupa obtinerea imediat
0

revenire la violenta, iar ura s-a transmis armata

qeneratie

dentei, India a inliintat rare pentru . fost complet Aceasta demonstreaza dedicate

a putea pune sub control luptei prin

ca India, ca natiune, mijloace

violente. Stilul de lupts non-violent

al lui Gandhi a

luat sfarstt in India odata eu moartea sa.

lnftuente majore
~ Lccul un de s-au destasi.rat testele nucleare indiene. Pakistanul si India au fast serios criticate dupa ce au decis sa construiasca arme nucleare.

de catre garzi le sale de corp care erau de religie Sikh, Dupa aceea, fiuL sau, Rajiv Gandhi, a fost ales in functia de prim ministru; ~i el a fast asasi nat, in 1991. Acesta tri misese armata i nd ia na sa invadeze Sri Lanka, a natiune de gherila. Drept urmare, pentru forte de gherila rava?ita de luptele in India au fost trimise

a-I asasina. Intr-adevar.

• Solda]i indieni La razboi. India a Invins In toate cele trei razboaie purtate impotriva vecinului sau, Pakistan

asa cum a spus Gandhi, violerita da nastere la vic-

lenta.

Raspandirea Satyagrahei
lnfluenta pe glob. In diverse parti ale lurnii s-au purtat Lupte foloIn 1974, India a desfasurat primuL sau test nuclear data cu randuri sindu-se conceptuL de Satyagraha, ceea ce a marcat efectiv sfarsitul epocii imperialiste in care care puterea era reprezentata Indiei a fost obtinuta nu erau de arme.
0

lui Gandhi se regase?te in multe locuri

nuclear, ceea ce a facut ca doi ani mai tarziu si PakistanuL sa puna La punct un program propriu, pe care l-a testat pentru prima

lndependenta dorinta de lui Gandhi Dr. In egalitatea

de masele

de oameni

succes in a priLie 1998. In lu na ma i a aceluiasi an, ambele ~ari au dcsfasurat mai multe teste, tulburand lase pe glob dupa sfarsitul nitatii. Aceasta cursa in repetate pacea care se instaRazboiului Rece, India din-

lnarrnati.

dar aveau

puternica

a schimba

starea de fapt. Mostenirea in lumea intreaqa. King a lu ptat pentru

s-a raspandi: Ma rti n Luther

Tn America,

avea ceLe mai pericuLoase arme din istoria umaa inarrnar!i nucleare tre ceLe doua tari a primit multe critici din partea cele doua nu pare

d reptu ri a afro-a merican i lor ca re continuasera sa fie discrirninati chiar si dupa abolirea propovaduita sclaviei. ~i a stude Gandhi. $i generoziLuther King
0

Si el a pretuit foarte mult non-violenta diat filozofia Satyagrahei Bazandu-se zut cu strasnicie pe principiiLe moralei

altar state, dar niciuna dintre devastatoare. prinzator

nici in prezent dispusa sa renunte La aceste arme In ziLele noastre, aceste doua state buna zi ar izbucni un razboi Kashmir.
~I

crestine, a ere-

in pace, egalitate lui Martin

nu se afla in stare de razboi, dar nu ar fi deloc surdaca Intr-o nuclear din cauza provinciei Succesorii fast urmat de Indira tru allndiei. unor asasinate foarte

tate. Folosind demonstratiile atinge scopuriLe, metodele

in masa pentru a-~i

nu au fost foarte diferite de ceLe aLe Lui Gandhi ale a In Africa de Sud, unde Gandhi si-a petrecut iLor sale. Vazand succesul rniscsrii pentru Nehru prim minismare parte din viata, a aparut un succesor al ideindependente Indiei, negrii din Africa de Sud si-au dat seama ca si ei pot dobandi emanciparea. de apartheid
• Indira Gandhi. Fiica lui Nehru !?i mama lui Rajiv. Aceasta familie a dat Indiei trei qonaratii de prirn-rninistri.

lui Gandhi au fost de Shastri,

ei victime

asemanatoare. treilea

care a fast apoi Inlccuit

Gandhi, cel de-al

Fiica Lui Nehru a intrat in Congresul sa s-a abatut insa

Regimul

National Indian la a varsta fraqeds ~i a luptat alaturi de Gandhi. Guvernarea mult de la principiiLe Lui Gandhi. Ea a ordonat mai multe teste nucleare ~i a indepartat lei intr-un templu anurniti cetsin 1984 terti prin Legi aspre. Ca reactie La folosirea violenSikh, a fast asasinata

a continuat,

dar, prin

numeroase Mandela

proteste, negrii au reusit pana la urrna sa d~tige mai muLte drepturi, iar in final Nelson a fast ales presedinte, In 1994, ~i s-a pus astfel Gandhi

capat unei lungi perioade de rasism. Pe langa aceste lupte majore, spiritullui

~ Al XIV-lea Dalai Lama, lider tibetan. A protestat Impotriva rnasacriir!l de catre chinezi a locuitorilor Tibetului ~i a fast trim is In exil in India In 1959. Datorita faptului ca si-.a continuat eforturile non-violente, a primit Premiul Nobel pentru pace In 1989

I

~ Cetateni sud-africani sustinandu-I pe Nelson
I

,?i protastand Impotriva de Apartheid

Mandela regimului

se regase!?te pretutindeni. se reqaseste nizeaza oricand proteste,

Satyagraha irnpotriva

Lui Gandhi rasisrnuse opun cresterea

oamenii

se aduna !?i orqacare au prac-

nu numai marilor

lui, ci !?iirnpotriva tici incorecte, polusrii, salariiLor

companii

de exempLu. Cand victimele solicita

sau cand muneitorii si un tratament s-a raspandit
0

mai bun, atunei putem in Lumea intreaqa ca

vedea ca rnostenirea Satyagraha

lui Gandhi inca mai traisste.

un m ijLoc foa rte eficace de indeplin ire a scopurilor datorita unor oameni cu cea a lui Gandhi. vointa la fel de terrna ca

Pastorul Martin Luther King a fo.st de asemenea profund intluentat de actiunile lui Gandhi
y

Papa Joan Paul al JJ-lea, depunand flori la locul memorial Gandhi. Au existat cu siguran!a cateva probleme In tactics lui Gandhi, dar mostenlrea Lasala de eL nu va II ultata niciodata

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful