EDITIE SA.

PTAM'ANALA EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Petros Kaprustos MANAGER ECONOMIC: Folis Fotiou MANAGER DE REDACTLE$1 PRODUqIE: ADRESA: Vuiiaqmenis 44-46,16673 Virginia Koutroubas

Alena

MARKETING MANAGER: Michalis Koutsoukos PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa COORDONATOR DE PRODUqIE: Carolina Poulidou

MANAGER DISTRIBUTIE: Evi Bcza MANAGER LOGISTICA $1 OPERATII: Dimilris Pasakalidis Lioumis

COORDONATOR LOGISTICA $1 OPERATII: Antonis

Napoleon Bonaparte
PROLOG

Numarul18
4

ADAPTARE PENTRU LlMBA ROMANA: Fast Translate, Best Communication Media SRL DTP: RAY TIPARIRE 51 LEGARE: NIKI EKDOTIKI 5A DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STELIOS KRITSOTAKIS IMPORTATOR: Media Service Zawada S.R.L Country Manager: Mariana Mihallan Manager: Adina Bojidi Gabriela Muntean Manager: Dan lordache

VIATA $1 VREMURILE

6

Marketing Redactor: Distribution

Eroul Revolutiei visa La un imperiu perfect
Nasterea lui Napoleon in Corsica Ura fat.a de Fra nta Eroul poporului nascut din frarnantarile Cei la putere adora razboiul Nasterea Imperiului Francez vremii

ADRESA: sir. Louis Pasteur nr. 3B. et.l , ap.5, sector 5, Bucuresti, Romania

Telefon: 1+40] 21 3187398 DISTR1BUITOR: Hiparion SA

© 2007 De AGOSTINI Hellas © 2003 K.K. De AGOSTINI JAPAN
ISSN: 1791-0765 Fotografii: Unipholo Press. De Agostini Picture Library

Gloria si prabusirea imperiului Singuratica insula Elba

EVENIMENTE MARCANTE

20

Pretul numerelor Pretul primului numar. 2,99 LEi /14,50 MOL
Pretul celui de-al doilea numsr 5,99 LEI/29.99 MOL ~i al tuturor celorlalte numere:

Strategiile

militare

ale Regelui Razboiului
24

VIETI PARALELE

Alte personatitati

remarc:abile

care au avut relatii cu Napoleon
28

INFLUENTE MAJORE

Tara burghezfi

visata de Imparat

Nu ratap bibiiarafturile speciale in care puteti colectiona seria 100 de persunaiits]]! Bibliorafturile sun! disponibila la chioscuri'e de ziare la pretut de 6,99 LEI/35 MDL. DeAgostini va anunta datete de publicare a bibliarafturilor in seria de reviste.

Pentru arice intorrnatle

sau Lamurire,

(021J 40.10.888 sau trimiteti un e-maillainfo0deagostini.ro Servicii pentru ctienti: de luni vinarl, Intre orele 10:00 - 15~OO Pentru 0 rnai buna deservire solicitati Intotdeauna publlcatia de la acela~i punct de vsnzare si mfcrrnati vanzatorul asupra inten\iei de a curnpara ~i apsritiile urmatoare.

contacran-ne la telefonul:

pana

Drepturile tuturor textelor se alla sub copyrighl. reproducerea, stocarea. transmilerea

Este interzisa a

Pentru

oriee

intormatie, larnurire. inlocuire
anterioare,

de exemplare

sau comenzi

sau utiLizarea cornerciala

sunati-ns La tel. 1021) 40 10 888 Penlru inforrnatii $i comenzi de numere antsrloare, cititorii din Republica Moldova pot suna la (022]21.07.98 - Pilramsdia, Chi~inau.
de numere

materialelor. sub orice forma, fara acordul scris al editorutui.

Vizitali site-ul nostru la adresa

Editorul i!?i rezerva dreplul personalitstilor

de a schimba

ordinea publicarii

sau de a le inlocui

cu allele.

www.deagostini.ro

Napoleo
Cum a trait Napoleon?
In Franta atlata In plina glorie, are loc un eveniment marcant: Revolutia Franceza. Pentru prima oars In istoria tarii, regele ~i alti membri ai familiei regale sunt exccutati de catre
A SFARSITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA,

L

C)

cornunarzr.

o
_j

o
0:::
Q_

Tn timpul acestei perioade tulburi, care marche az a trecerea Fr antei de la Evul Mediu la epoca rnodcrna. exista un om In care poporul a avut Incredere ca va conduce tara intr-o dircctie potrivita: Napoleon Bonaparte. Este probabil ironic ca eel care avea sa devina mai tarziu irnparatul Frantei parea sa nutreasca In copilarie ;;i adolescents senti mente de dispret fata de aceasta tara. In timpul quver narii sale, a introdus Codul Civil care are la baza valorile fundamentale ale societatii moderne, libertatea si egalitatea;;i de asemenea a cucerit numeroase teritorii din Europa, anexaridu-Ie imperiului. Sa vedem asadar cum a trait, de fapt, Napoleon.
I

rI',':1 JII:m 1
1688 1689 1710 1768 1769 1774 1776 1778 1779 1785 1789

[o]l(oJei"

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Revolutia Glorioasa din Anglia

Tarul Petru I urea pe tronul Rusiei
Incepe constructia Palatului de la Versailles francez

Corsica devine teritoriu

Se naste Napoleon Bonaparte In Corsica Ludovic XVI este i'ncoronat Declaratia de lndependenta a State lor Unite ale Americii Franta participa la Revolutia Americana Napoleon este admis la Academia Militara din Briennes Napoleon este numit sublocotenent Tncepe Revolutia Franceza Washington devine primul presedinte al Statelor Unite ale Americii
I

de artilerie

1792 1793 1795 1796 1798 1799 1800 1802 1804 1805 1806 1808 1810 1812 1813 1814 1815 1821 1839 1852 1861

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Intem ei erea Repu blici i Fra nceze Executia lui Ludovic XVI. Reprimarea rniscarii regaliste

Este numit general ?i comandant de armata in ltalia 5e casatoreste cu Josephine de Beauharnais. Expeditia in Egipt. Lovitura de Stat din 18 Brumar A doua expaditie in Italia. Bonaparte este numit Prim Consul pe viata. Napoleon Bonaparte este inccronat Imparatul Victoria de LaAusterlitz. Caderea SfantuLui Imperiu aL Romei Tnceputul razbniului cu Spania Casatoria eu Marie Louise, a doua sotie Tnfrangerea din Rusia fnfrangerea de La Leipzig Frantei. Redactarea Codului Civil.

TnLaturarea de la tron Reintoareerea la tron. AL doilea exil. Moartea lui Napoleon la sfanta Elena. Primul Razboi al opiului Intre Anglia ?i China Urea pe tron Napoleon alill-lea Tncepe Razboiul CiviL din Statele Unite ale Americii

-

Viata si vremurile
• I

Eroul Revolutiei visa la , un imperiu perfect
Corsica,
0

mica insula din Marea Mediterana. de antipatie

Faptul ca s-a nascut aid aSllpra viitorului sau, In

intr-o familie de nobili are un impact profund duda sentimentelor Napoleon

fata de Franta, careia ii apartinea Corsica, " , avea sa devina mai tarziu Imparatul Frantel. Personalitatea sa va genera
0

cornplexa si captivanta

perioada tumultuoasa

in intreaga Europa.

Nasterea lui INapoLeon In Corsica
Poporul corsican

A

CEASTA

ESTE POVESTEA

UNVl BARBAT,
0

care aura

~i~a petrecut cea mai mare parte din viata pe

in contextul potrivrt. 5pre qhinionul sau, Corsica ocupa insa a pozitie mult prea avantajoasa in cadrul Mediteranei, astfel ca, din timpuri stravechi insula s~a gasit sub contralul altar state mai puternice. Inainte de a deveni provincie franceza, Corsica a apartinut RegatuLui Genovez. Tnciuda anilor grei de ocu patie, corsicanii au 0 fire apriqa :;;i nu s-au lasat niciodata dorninati de cuceritori. La fel s-a Intarnplat si atunci cand Franta a ocupat Corsica, astfel ca aceasta a rarnas una dintre provinciile cele mai sarace din Franta.

~ Pictura r ara a Lui NapoLeon din perioada copilariei. Si-a iubit lara natala, Corsica, desi famiLia sa nu provenea de acoto, ci era oriqinara din insula Sardinia, de unde a imigrat spre Corsica In sec. al XVI-lea.

carnpul de lupta ~i care a capatat in timp Maria Letizia Ramoli no, erau irnplicati

de erou. Cand s-a nascut Napoleon, atat mama sa,

cat

?i tatal sau, Charles, de independents din

In Mi?carea

Corsica. Napoleon s-a nascut exact in ziua in care Corsica a pierdut, fiind proclarnats oficia l drept teritoriu francez.Inca inai nte de a veni pe lume. se pare ca lui Napoleon i-a fost scris sa devina soldat. Corsica este
0

insula in Marea Mediterana, fiind a fi
0

prea mare pentru

simpla

insula $i sufici-

ent de mare pentru a deveni 0 tara independents,

i Pascal Paoli a luptat pentru lndependenta Corsicii inainte de invazia Frantei. A avut 0 via!a scurla, Insa a reusit sa instaureze un guvern independent, pentru 0 perioada de limp. Astazi. et este mai iubit pe insula dedit Napoleon.

- --

-------

---~---------

Napoleon
~ Mama Lui Napoleon, Maria, s-a nascut ir tr-o famiLie nobila corsicana. S-a disatorit cu Charles La varsta de 14 ani, dand nastere La 12 copii, dintre care 8 au supraviatuit.

~ Tatal Lui Napoleon a studiat dreptuL
In Italia ~i s-a Inters In Corsica pentru a pr actlca avoratur a. ln.tial a fost un militant devenind activ al Mi~carii de Independenta a sustinut Franta, de corsi cane, dar ulterior

nobiL francez. A murit

cancer cand Napoleon avea 16 ani,fara putea astf'al sa fie rnartorul raalizar.lor uLterioare ale fiului sau.

a

Eroul Paoli
In copilarie, Napoleon percepea saracia Corsicii ca pe 0 insults la adresa poporului sau. Tn acea perioada, unul dintre eroii sai era Pascal Paoli, conducatorul Mi?carli de lndependenta din Corsica. Paoli i~i dorea ca economia insulei sa prcspere. spera sa introduca cartoful ~i alte culturi noi si Incuraja In acelasi limp dezvoltarea industriei miniere $i drumurilor cu macadam. Eroul Corsicii nu a fost un simplu sold at, ci a incercat sa dezvolte regiunea din toate punctele de vedere. Tetusi, atunci cand a ajuns sa arneninte Franta cu acte de vlolenta, in situatia In care independents absoluta a insulei nu era acordata, acesta a fast acuzat de crima si exilat in Anglia, Tatal lui Napoleon, Charles, era unul dintre fostii locote-

nenti ai lui Paoli, insa dopa acest incident a schimbat tronturile, devenind sustinator al Frantei. Din acesl motiv, si-a pierdut simpatia propriului popor, insa a primit numeroase titluri din partea Frantei si, dupa cum I$i amintea Napoleon, tatal sau era 0 personalitate influenta in Corsica. Cu toate acestea, Napoleon l-a admiral mult mai mult pe Paoli, erouL exilat in Anglia, decat pe propriu l sa u tala, pe care It considera un tradator $1 un snob. ~i-a iubit mama mai mult decat tam. 5e spune despre Maria Bonaparte ca avea ..0 minte de bar bat intr-un corp de ferneie", considerand onoarea drept cea mai Inalta virtute, Ea l-a indemnat pe Napoleon, Inca de La 0 varsta fraqeda, sa devine lncrezatcr in fortele sale, convingandu-L sa I$i asume rolul de cap al familiei, el fiind eeL mai mare dintre frati. In acea vreme, micu 1 Napoleon I$i dorea sa devine 0 persoa na la fel de puternica $i de responsabila ca mama sa. Tn cele din urrna. La fel ca eroul sau Paoli, Napoleon parase~te multiubita Corsica. Preocupati de viitorul fiului lor, parintii decid sa-l inscrie la 0 academie militara in Franta. A$a ca, La varsta de 10 ani face prirnii pasi spre putere, asa cum i~l dorise mama sa,

... LocuL de nastere al Lui Napoleon, in Corsica. Mai tarziu, cand se intorcea din Egipt fugind din calea trupeLor britanice, s-a aprit in Corsica ~i ~i-a vizitat casa natals, care era p~h~5ita 9j considerate bantuita, A petrecut 0 noapte acoLo.

CORSICA
zii. Aceasta insula rneditereneana zinta cornbinatia dintre

- 0 ISTORIE
a lnceput sa fie de culoare

iNSANGER.ATA
rita lui Pascal Paoli, corsicanii l~i recapata sirntul idcntitatii, reusind chiar sa instaureze un guvern independent timp de 14 ani. Interpretandu-l drept un semn de slilbiciune din partea genovezilor, Franta invadeazil Corsica. Urmeaza apoi Hevclutia Franceza ~i Epoea napoleoniana, iar Corsica devine unul dlntre cdeparternentele" sau teritoriile franceze, pastrandu-si acest statut pana in prezent, In 1970 l~j lneepe activitatea rila, care revendica lndependenta rniscarea de qhepolitica a CorsiRaz.boaiele din-

Istoria Corsicii este practic 0 lunga serle de invalocuita in secolul al VII-lea d.Hr, Localnicii repre0 populatle

din nordul Africii ~i europeni Insula a fost intal cucerita colcntzata de romani,

cu radacini celtice. de greei, fiind apoi musulmani

cartaginezi,

~i multi altii, trecandu-se cu repeziciune de la 0 stapanlre la alta. Singurul element statornlc din istoria sa este faptul ca s-a aflat mereu sub stase naste in secoRazboiul de penire straina. Dorinta de independents lie genovezii. lndependenta,

cii. Totusi, sanqele corsican nu a fost intotdeauna varsat in numele independentei. tre mafia corsicana ~i cea din Sardinia au facut de

lui al XVIII-lea, cand Corsica se afla sub ocupaIn anul 1729 Incepe care dureazii 40 de ani ~i, dato-

Viata si vremurile
I I

~ Bataie

cu zapada

incercano sa-~i paarte

Ura fata de Franta
I I

dadea imaginii

dovada

echipa spre victorie. Se spune ca, inca de pe atunci, Napoleon de calitati de ccnducator. Personajul cu brarele incrucisate din centrut

la academia

rnilitara.

Elevii se jucau

de-a coriducatorii,

este Napoleon.

Discriminare ~i singuratate
NAPOLEON a urmat cursuriLe se preqateau academiei rniliin aceasta casa s-a nascut Napoleon.

tare din Brienne, in nordul Frantei. Aici, nurnerosi fii de nobili francezi rater infocat sa devina ofiera un adrni0

teri de elita. Cu toate ca Napoleon

al lui Paoli, el nu T~i dorea

cari-

era milita ra. Nu era un copiL foarte activ, ci prefera sa stea in casa ~i sa citeasca. Aceasta inclinatie s-a accentuat corsicane. insemna Tn timp ce frecventa acadesale mia. Era deseori batjocorit din cauza originii

I se dadcau diverse porecle care inloinclusiv una care

cuiau numele sau nefrantuzesc,

.Pai in Nas".

t)h .e.,'bcn

inllQtn

.......

l!'3t.tt6rt~

.

-

"''''

I",,, ... ........ -

~ .Suferintele Werther", Napoleon

tanarului ori.

cartea pe care a citit-o de sapte

-

--

-

-------- -_--- ----

Napoleon Bonaparte

:INVENTIlIN

URMA

RAzBO'lULUil
care sa-i perrnita

Imperiul francez nu a fost singura cre-

teze un instrument

atie a lui Napoleon. Acesta a contribuit
~i la inventarea conservelor alimentare. Singura modalitate de a conserve hrana pe vremea aceea era prin sarare ~i de aceea multi soldatl sufereau din cauza

sa scrie in timp ce se afla pe (ampul de lupta, lnainte se utiliza carbunele, dar acesta se rupea cu u~urinla ~i murdarea mainile. Conte a decis sa inconjoare

carbunele

cu lemn, conferindu-i stabiliFoarte incantat. Naposolda-

~ In 1793, in timpul Revclutiei Franceze, fortele antirevolutionare s-au aliat cu englezii asediind portul Toulon, din sudul Frantei. Pe vremea accea, fiind locotenent de artilerie, Napoleon a reusit cu succes sa reprime armata invadatoare, facandu-se remarcat pentru prima data de catre superlorli sai si de ditre oamenii armata franceza, politici. Acesta a constituit Inceputul succesului sau In

carentelor nutritive. Din acest motiv ei nu puteau sa lupte asa cum ar f trebuit. Napoleon a cerut oamenilor sa
vina
[U 0

tate. La fel se confectioneaza creioanele ~i in prezent. creioanelor, leon a comandat

productia

in masa a

solutie pentru rezolvarea pro-

oferindu-le
0

tuturor

blemei. Brutarul Nicholas Appert a gasit

tiler. Numele lui Conte este ~i in prezent cunoscut drept de creioane. renumita mares

un raspuns: conservele. ldeea era ca alimentele sa fie arnbalate In borcane ~i

reincalzite atunci cand era necesar. La sase ani de la aceasta lnventle, oame-

"Intr-o zi, rna voi razbuna pe voi, francezilor!"
Tncepand sa gandeasca astfel, Napoleon devenea din ce in ce mai izolat. Nu se juca niciodata cu colegii de class: iar in timpul pauzelor, mergea la bibliotecs, unde citea dr~i despre marii eroi. It admira In mod special pe Alexandru cel Mare, cel care transformase Macedonia intr-un vast imperiu. Incepuse sa viseze la momentul In care el insusi avea sa devine un erou, eliberand Corsica de sub dominatia franceza. La 15 ani s-a mutat la Institutul Militar Regal din Paris, unde era constant batjocorit de colegi, ceea ce I-a facut sa-;;i indrageasca ;;i mai mult Corsica natala si sa deteste si mai mult Franta. Urrneaza. de asemenea ~i un curs de elita in cadrul institutului, pentru a deveni of iter militar francez. Absolventii acestei scoli aveau garantate pozitii inalte Tn armata tranceza. Dupa absolvire, Napoleon a devenit locotenent de artilerie, fiind trimis in sud-estul Frantei, la VaLence. Aici I~i Tncepe practic carieraTn armata Iranceza.

nii au lnceput sa conserve alimentele in recipiente vi date, foarte asernanatoare celor folosite astazi, Echipata
(U

ali-

mente care rezistau mai mult timp fara sa se strice, armata lui Napoleon putea parcurge distante mai mari, cu 0 stare de sanatate superioara, lrwentia creionului se datoreaza de asemenea lui Napoleon. EIa cerut omului de ~tiin\a Nicholas Conte sa lnven• inainte soldatii de inventarea sutareau conservelor, de matnutritie.

Viata dubla
Tn acea pericada, Napoleon ducea 0 bizara viata dubls. Tn timpul vacantelor de vara se Tntorcea In Corsica, alaturandu-se miscarilor de independents din Bastia si Ajaccio, luptand Impotriva francezilor. Pe drum inspre Corsica, se spune ca T~i schimba uniforma rnilitara franceza cu cea corsicana. Facea acest lucru intr-un mod foarte ceremonios. Prima lui experienta in lupta a fost ca soldat corsican. Tn ti mp ce Napoleon I;;i traia vista dubla, Paoli se reintorsese in Corsica. Napoleon a primit permisiunea sa i~i vads eroul din copilarie. S-a dus 'la intalnire plin de entuziasm cu privire la viitorul Corsicii, 'Insa, din anumite motive, eroul s-a dovedit destul de refractar.

Spre deosebire de Napoleon, care credea intr-o independents a Corsicii chiar ::;i alaturi de Franta, pentru Paoli singura variants poslbila era independenta absoluta. Cel care statea in lata lui Napoleon nu era eroul sau, ci doar un politician batran care Tncerca sa~i rnentina pozitia de conducator al armatei corsicane. Nici Paoli nu a avut 0 impresie prea buns despre Napoleon. Nu avea 0 impresie buns despre familia Bonaparte In general, considerandu-l pe Charles un tradator. In urma acestei Tntalniri, ceva s-a schimbat in tanarul NapoLeon. Si-a pierdut speranta 'In Paoli, dragostea lata de Corsica, iar interesul pentru rniscarea de independenta s-a rnicsorat treptat. Transformarea sa interioara a devenit complete Lavarsta de 24 de ani, cand familia i-a fost evacuata din Corsica, de catre adeptii lui Paoli. lubise Corsica din teats inima si scrisese chiar un eseu despre aceasta insula, insa acest incident i-a provocat 0 rana sufleteases ireparabila.

~ Institutul Paris,

fo.1ilitar Regal din a studiat, In muzeu.

un de Napoleof1

a fost transformat

• Schita profesorii il descria ?i nefericit, placea

neterrninata

allui

Jacques-Louis Unul dintre din Briennes caruia Ii rnilitara vorbare!.

David. jf1fali'?fmdu-l

pe Napoleon.

de la academia pe Napoleon dar un student

ca fiind "Uf1 taf1ar tacut

sa participe

la dezbateri".

Viata si vremurile ., Eroul poporului nascut din framantarile vremii Un nou tel .
IN TlMP CE NAP LE N TRAIA 0 VIATA DUBLA,

ca soldat francez si corsican, in Franta avea loc un eveniment important. [n iulie 1789, poporul francez s-a rasculat irnpotriva regelui din familia Bourbon, inarmandu-se ?i asediind inchisoarea Bastilia. Aceasts razvratire Impotriva autoritatilor s-a extins Tn intreaga tara, Regele Ludovic al XVI-lea devenise prea atasat sistemului feudal, care dainuia de prea mult timp, iar el ?i Maria Antoaneta traiau 0 via\a excesiv de luxoasa, lndepartandu-se complet de oamenii de rand. Dupa cucerirea Bastiliei, se spune ca generalul regelui, aftand ca el ?i trupele sale aveau sa fie masacrate, a raspuns calm ?i nonsalant: .violenta. deci?" Nu st-ar fi imaginat ca ln mai putin de patru ani avea sa fie condam nat La moa rte. Cand Napoleon a auzit ca Ludovic aL XVI-lea fusese decapitat, a ras, gandind: .Ce idiot.,." De?i Napoleon era el insusl implicat In reprimarea revolutiei. s-a razqandtt repede in privinta situatiei politice ?i s-a decis sa sprijine revolutia. Unul dintre motive a fost situatia din Corsica. Dupa evacuarea familiei sale de pe insula. renuntase la scopul ssu de a obtine independenta Corsicii, pornind in cautarea unui nou tel In viala. Intr-un final, organizato-

Revolu\ia s-a raspandit in intreaga Europa, oamenii nernaiputand sa suporte vechile forme de guvernare Ieudala ?i dorind ceva nou. Acesta a devenit noul scop allui Napoleon: sa instaurareze republica, In locul monarhiei. Astfel, a uitat complet de Corsica !?i s-a alsturst rniscarii revoiutionare, incercand sa devina la fel de francez ca si cei nascuti in Franta. Conducatorul Adunarii Nationals. Maximilien Robespierre, era cunoscut pentru politica sa de teroare. Fratele mai mic al acestuia, Augustin, era Inrolat In armata, iar Napoleon insusi a devenit un alt sustinator loial al lui Maximilien. Robespierre a observat calitatile deosebite ale lui Napoleon, si le-a exploatat pentru a-i reprima pe contrarevolutionarii ce Incercau sa reinstaureze monarhia. Ca urmare, cariera rnilitara a lui Napoleon a avansat rapid.

• Pictura reprezentand
t.ovltura Brumar. de Stat din 18 Membrii Adunarii atunci cand rapid asupra lui

s-au napustlt

NapoLeon lcentrul

acesta a intrat in sala.

Sfaqitul Revolutiei
T

Regina Maria Antoaneta

RevoLu\ia a reusit sa rastoarne monarhia franceza, qenerand miscari similare In larile vecine insa, dups spusele rnultor intelectuali ai vremii, ceea ce a urmat nu a coincis cu ceea ce I!?i propusesera fortele revolutionare. Franta a rarnas fara conducatori puternici, a$a ca Anglia ?i alte puteri ale lumii au cautat sa profite de situatie. Acestea au incercat sa imparts Franta In doua, cum s-a intamplat In cazul Poloniei. insa francezii au mobiLizat toti soldatii disponibili, in incercarea de a atenua criza. Aceasta a fast perioada in care Napoleon s-a fac ut rema rcal. Tn 1793, Napoleon a fast implicat in actiunea de respingere a Iortetor britanice care invadasera portul Toulon.

s-a casatorit cu Ludovic al XVI-Lea din motive poLitice. A fost foarte nefericita casnicie, cheltuind In excesiv

,?i dobandindu-si porecla ..Madame Deficit". Stilul sau excentric de via\a a determinat nernulturnlrea oamenilor.

-

Napoleon Bonaparte

I

GHIIlOTINA CARE A PUS c.APAT MONAR.HIEI FRANCE.ZE
Revolutia Franceza l-a determinat Se spune ca unul dintre motivele stilul de via!a luxes al regelui mirea poporului regele in fruntea pe Napoleon revolutiei sa actioneze a~a cum a facut-o. fa1a de Insa nernultude rand, foaalese ,
... Bastllla

a fost dez.gustul poporului

~i al sotie! sale, Maria Antoaneta, impozite enorme oamenilor

era mult mai veche. Ca urmare a sistemului statu lui ~i impunea familia

feudal care piasa
a lost construlta ca in secolul al XIV-lea

metea s-a raspand.t in aproape toata Franta. Oamenii de rand tfaiau de pe 0 zi pe alta, tnsa nobilirneasi nu puteau inteleqe reqala, care se lnfruptau din mancaruri greuta!ile acestora.

fortareata

La l4 iulie 1789, nernulturnlrea publica a culminat prin cucerirea Bastillel. Totusi, oamenii nu s-au oprit aiel. Regimul de teroare instaurat de MaximHien Robespierre a ordonat executa rea cuplului regal. Tocmal fusese inventata 0 noua ma~ina de ucis - ghilotina, considerate in acele vremuri foarte eficienta, intrucat se obtineau executii impecabile. Multi au fost executati cu ghilotina ~i, ca 0 ironie a sortii, unul dintre acestia afost chiar Robespierre.

Tn 1794, a tost considerat rsactiunea terrnidoriana, rii lui Rabespierre.

ca fikand

parte din

a-i acorda lui Napoleon ?i mai rnulta pulere, idee dezaprobata asupra Napoleon de nurnercsi au durat membri. mult, consiliul cu striqate armatei, DezbateriLe dar In final celor 500 de catre iar aces... Ghilotina este una dintre inventiile care se datoreaz.3 Revolupei Franceze. Era un instrument de executle eficient, utilizat In exscutiile publice.

care se opunea aresta-

A scapat rapid de aceasts etiImpotriva contraatavicfie sa francez care pentru consiliul pentru

revizuirii

cheta, iar ceva mai tarziu, in 1795 a fost numit de Barras sa conduce represiunea revolutionarilor, curile statelor Ulterior, invadatoare, reusind in loc sa respinqa straine, dobandind Poporul

a reusit sa ccnvinqs a fast intarnpinat prezenta membrilor

sa ajunqa la concLuzia dorita de el. Cand a pa?it In incapere, opozantii permisese pe opozantii regimul cunoscut acea
Zl

Napoleon si-s condus fie sa supuna,

sal: .Dictatorule!"

Fratele sau. Lucien,

armata in expeditii inrari torie dups victorie, Incheie aliante

tia au facut uz de forta pentru a-i reduce la tacere lui NapoLeon. Astfel, Napoleon a [vat nastere cel este In sau, autointitulandu-so

cu aceste state. militar,

avea mai rnulta Incredere bilul conducstor incepusers

in NapoLeon, invinci-

decat In politicienii 1799 [18 Brumarl.

mai puternic

am din Franta. Acest eveniment a fost proclarnats decLara:.Drag Constitutia,

m isca rea revolutionara.

drept Lavitura Napoleon

de Stat din 18 Brumar. popor, principiau fost adoptate.
.... Revolutionarul Murat tin centrul a fost executat de catre
dusrnanii sai. Revolutia tranceze

Apoi, pe 9 noiembrie

Pe 15 decernbrie

a proteja consiLiuL de iacobini, NapoLeon s-a autointituLat Prim ConsuL Tn ziua urrnatoare, a primit ordin sa revizuiasca Constitutia,

ile care au stat la baza revolutiei Revolutia a luat sfa rsit."

s-a intins de-a lungul a 10 ani de intrigi constante si operatiuni secrete .

... Armata tranceza luptand In Egipt. Tn 1798, Napoleon a Hkut o incursiune In Egipl urrnarind sa Intrerupa ruta cornerciala a Cornpaniei Indiilor de Est, aumlnlstrara de inamicul Franjei. Anglia. lnsa Napoleon a sirntit ca se aHa prea departe de scena pol1tidi din lara, asa di ~i-a lasat solnatii ~i 5-a lnt~r5 pentru lovitura de stat de pe 18 Brumar.

I

Viata si vremurile
I I

Cei de La putere adora razboiul
Generalu.l invincihil este din nou triumfator,
a fost un of iter deosebit de talentat, care a avut forts de a se autointituLa Prim Consul. Initial, curajul ssu a fost initial remarcat in timpul luptei de La Toulon, cand Napoleon era inca foarte tanar. Nu mult dupa aceea, conducea intreaga armata Impotriva unor inarnici redutabili. Acesta a fast modullui Napoleon de a rsspunde asteptarilor mamei sale, care I!?i dorea foarte mult ca fiul ei sa devina un om influent. Ca general, nu Ii places sa urrnareasca lupta de pe varful unui deal. I:,;i dorea, de asemenea sa I:,;i demonstreze Iorta in lupta. ~i-a pertectionat aptitudinile de luptator, si-a dezvoLtat mobilitatea, s-a preqatit pentru a muri, trei dintre lucrurile cerute unui soLdat ca re pleaca la razboi.
NAPOLEON

A castiqat numeroase batalii. La un moment dat, chiar ~i-a lasat soldatii in urrna, pentru a se intoarce La Paris sa organizeze Lovitura de stat si sa se Intituleze Prim Consul. Nu-i placea sa se angajeze in dispute eu poLitieienii din Paris. Chiar ;;i In calitate de conducator al tarii, a continuat sa fie mai deqraba un conducator militar decat un politician si a irnpins tot mai departe hotarele tarii, cucerind teritoriu dupa teritoriu. 5trategiile lui de lupta au devenit din ce in ce mai eficiente, castiqandu-i renumele de rege al razboaielor. Avea obiceiul ca, dups fiecare victorie obtinuta, sa se intoarca triurnfator In Paris sl sa conduce 0 parade prin ora:;;.I;;i dorea sa impresioneze prin eroismul ssu, pentru a putea fi incoronat irnparat.

CALiTORlllM TIMP

o VIATADE
Istoria luptslor lui Napoleon

RAzBOI
a lnceput

TR,AITA

DIN

BATALIE

iN BArAu,E

cand acesta Con-

prindere armata austriaca. Aceasta victorie i-a cor-solidat pozltia in cadrul armatei. Dupa eeremonia de incoronare, l-a intalnit din nou pe Nelson in batalia navala de la Trafalgar, un de a fost infra nt, castiqand lia pe useat lmpotriva Dupa lnfranqerea englezilor insa bata....Castelul Malmaison, care so alla inca La periferia Parisului. Josephine locuia uneori acolo, iar Napoleon il considera un lac fnarte
linistit.

avea 23 de ani. Prima batalie in care s-a remarcat a avut lac in 1793, cand englezii au invadat Toulonul. trarevolutionarf s-au aliat eu Anglia ~i eu alte state ~i au incercat sa invadeze orasul-port din sudul Frantei, Datorita lui Napoleon, pe atunci simplu locotenent artilerie, Franta a reusit In mod miraculos atacul invadatorilor. tan de dlvizie, apoi conducator

~i apol pe cea de la

sa

de

Austerlitz ~i atinqand astfel culmea sueeesului militar. din Rusia in 1812, Napoleon a decs-

respinqa capi-

Ca urmare, a fost promovat

zut

rapid de la putere. A fast nevoit sa se retraga in

al forte lor armate in

prima expeditie in ltalla. Un an mai tarziu, in 1789, a avut 0 confruntare armata foarte dura eu eomandantul britanic, Horatio Nelson, in Egipt.

tirnp ce lupta impotriva rusilor ~i, curiind dupa aeeea, sa renuntc la titlu, fiind trimis in exil pe insula Elba. I s-a oferit

ocazia sa revina in 1815, cand a condus armata irnpotriva englezilor la Waterloo. lnsa armata franceza a pierdut aceasta batalle, iar ulterior Napoleon nu a mai avut ocazia de a-~i conduce trupele.
~ Josephine Beauharnais era una dintre amantele lui Barras. Napoleon nu psrea genul ei, iotusi, acesta a fost cucerit de farmecul el, A cerut-o in casatorie de mai multe ori si, in cele din urrna, ea a acceptat.

In

1800, in timpul

celei de-a doua expeclt!

in Italia,

a hotsrat sa tread] Alpii lnzapezi~i pentru a lua prin sur-

~ Napoleon in batalta de La Wagram

din 1809

2 apriLie

1796-

17 octombrie 1797
19mai1798-

Prima

expeditie

in

lralia

23 A

ust 1799

Expedi\ia in Egipt

-

--

-----------------------------

Napoleon Bonaparte
~ Arcul de Triurnf din ..Place de l'etoile", terminat in 1836 Icunoscut azi drept Charles de Gaulle Etoile!. A fast ridicat in onoarea numeroaselor biitiilii
purtata de Nape leon.

Bilt1ioteca de amiatiri
~AMPANIE
Napoleon a irnprurnutat numele

$1 SUPERSTITIE
sau

o singura data, Napoleon
si-a neglijat acest obicei ~i asta a fast inainte de batalla de la Waterloo, din 18 iunie 1815. Ca urmare a tnfrangerii in aceasta batalie lrnpor-

Dragostea pentru sotia sa
Cu trei narea ani inainte revolutiei de terrnilovitura acesta de era cu prin

unui coniac de cea mai buna calitate ~i, intr-adevar, putem spune ca ii placea foarte mult alcoolul. Tn afara de coniae, apreeia In mod deosebit sarnpanla. Exista consemnari. conform carora Napoleon ar f) facut chlar bale in sarnpanie. De asemenea, lnainte de a merge la razboi, obisnuia sa iI viziteze pe Jean Remi Moet, (are detlnea 0 podgorie In regiunea Champagne. Aiei, avea obiceiul de a bea un pahar pentru noroe, fiind un om superstitlos, Napoleon
0

tanta fmpotriva englezilor,
Napoleon a fost din nou

de stat a lui Napoleon. s-a casatorit Beauharnais. nut toria
0

cu Josephine Aceasta

exilat, de aceasta

data

pe mica insula Sfanta Elena. Cine stie, poate di daca at f vlzitat acea crama eu 0 seara inainte, istoria ar f fest complet schimbara., pe care Napoleon bea: "Moet et Chandon '.

sase ani mai in varsts si a obtimare influenta cu invincibilul prin casairnparat.

Aceasta podgorie

pe eare

vizita este renurnita pentru

NapoLeon plecase de acasa La o varsta foarte fraqeda, pentru a merge La academia apoi ?i-a petrecut mult prin razboaie, avusese niciodata rnilitara, mai asa ca nu cu adeva-

vinul "Dam Perignon'~

) Sarnpania obisnuia
Sa 0

timpul

Cand era pe carnpul de lupta, Napoleon obisnuia frecvent sa trirnits Josephinei use, iar acass se comporta spune ca Josephine, extraconjugale, "copilului'
sau,

astfeL de scrisori judiuneori ca un copil. Se sa satistaca doriritele in

rat ocazia de a fi iubit $1rasfatat de mama sa. ProbabiL din aceasta cauza, copilaria lui nu a fost una tericita Avea sa scape de tensiunea acurnulata tainuindu-sc ..A fost intoarce spun
0

care a avut mai multe aventuri

facea eforturi

pe carnpul de lupta discutand

si des-

Locuia mal mult in tvlalmaison,

sotlei saLe. zi lunqa de lupta. mi-as Tocmai un sarut. dori sa ma pot ?i sa iti
0

aproprere
mea sotie am citit

de Paris, unde il distra pe Napoleon cresexotice si oferind sustinere .In 1807, 'NapoLeon reuseste in star!?i! sa piitmnda in casteluL din Venetia !?isa finalizeze campania din ltalla, erou.

cand lei .;oi alte creaturi rnoraia singuraticuLui

ca

La tine, incantatoarea sunt nernulturnit.

seri-

soare foarte seaca de la un prieten. Itl trimit irnpreuna cu aceasta scrisoare undeva jos ... " undeva adanc,

---

Viata si vremurile ••
Nasterea ImperiuLui Francez
Conflictul en biserica
MAl 1804, consiliul batranilor a revizuit Coristitutia ~i l-a proclamat pe Napoleon irnparat. ln decem brie, acesta l-a invitat pe Papa Pius al VII-lea la ceremonia de Tncoronare din catedrala Notre Dame. lnvitatii la ceremonia de Tncoronare de la Notre Dame au fost socati la sosirea lui Napoleon. Acesta purta 0 mantie lunga alb cu negru, foarte asernanatoare cu cea purtata cu 11 ani inainte de Ludovic aL XVI-lea, imediat Tnaintea executiei sale. In Grice caz. nu aceasta a fost imaginea pe care Napoleon a dorit sa 0 transrnita. De fapt, el purta acea mantie in onoarea Lui Charlemagne. un irnpsret francez din Evul Mediu si, la fel ca Charlemagne, a dorit ca Papa sa oficieze ceremonia sa de incoronare. Nu dorea sa aminteasca

IN

oamenilor de monarhia Iranceza. ci mai deqraba de imperiul francez condus de Charlemagne. Tn timpul ceremoniei, nu numai ca s-a autoproclamat cu voce tare Irnparat, ci a si dorit sa-?i evidentieze puterea in [omparatie cu cea a Papei. In acea perioada, Papa controla numeroase teritorii In teats Europa. Napoleon nu dorea sa conduca un popor care il considera pe Papa drept egalul sau. Era bine stiut ca toate imperiile din Europa aveau nevoie de sustinerea Papei, insa Napoleon nu era de acord cu aceasts idee. In timpul ceremoniei, a incercat sa-si irnpuna autoritatea asupra Papei.

~ Renumita

proclarnatie

a Lui NapoLeon: ci numai de Francois

.Nu mai exista paliticieni. NapoLeon". Acest portre! Gerard

Ii evidentiaza

determinarea.

...In

cunoscutul

lablou

aL Lui David,

frustrarea Papei din timpuL ceremoniei este surprinsa cu acuratete. In coltul din stanqa sus se poate vedea mama sa, Maria, privind de sus ceremania, dar In reaLitate ea nu a fast prezentii, ideii de monarhie. lnlrucat era lmpalriva

-

--~----~---------

----

Napoleon Bo,naparte
-----------

Se obisnuia ca Papa sa asez e coroana pe capul irnparatului. Insa Napoleon a luat coroana din rnainile Papei !3ii $i-a asezat-o singur pe cap. Comandase de asemenea 0 corcana pentru irnparateass, Josephine. Aceasta a fost 0 provocare directs La adresa Papei. Papa se prezentase La eeremonie pentru binele bisericii, dar a fost seandalizat de insulta pe care i-a adusese Napoleon. Din acel moment, Napoleon, despre care nu avusese niciodats 0 parers prea buna, a devenit dusmanul ssu. Pe langa provocarea la adresa Papei, Napoleon dorea sa demonstreze poporului francez ca rarnasese credincios idealurilor revolutiei, ?i-a asezat singur coroana pe cap $i a oferit 0 corcana si sotiei sale, incercand sa sublinieze statutuL sau de conducator aL poporului si sa arate ca nu uitase motivele care au dus La izbucnirea revolutiei. A promis, de asemenea, sa instituie multe reforme pe intregul continent, provccand schimba ri In toata Europa.

Marele cuceritor
Tn mod inevitabil. in timp ce Franta sernana din ce In ce mai muLt cu statui de dinainte de revolutie, poporul a Inceput sa aiba suspiciuni In privinta arnbitiilor eroului devenit irnparat. A$a cs. de ce a vrut Napoleon sa devina imparat? Era deja In fruntea guvernuLui ~i a armatei, prin urmare de ce a avut nevoie de mai muLt? Dorea el sa anunte reinstaurarea monarhiei prin ceremonia sa de incoronare? ..Voi proteja toate teritoriile franceze, rnentinand drepturile, egalitatea $i libertatea aeestui popor.·· Aceste cuvinte. care reprezints ideile fundamentale ale revolutiei, au fast rostite in timpul ceremoniei de Incoronare, dar ele au sunat putin deplasat, avand In vedere ca Napoleon renunta la ideea de ..republica", transforrnand Franta intr-un imperiu. Se pare ca avusese motivele sale pentru decizia luata. La batranete scria: ,,0 republica Incearca sa Irnbunatsteasca sanatatea unei tari, crearid un mediu In care oamenii sa-$i prezinte in mod deschis opiniile. Totusi, acest sistem aparent perfect va duce mai devreme sau mai tarziu La caderaa republicii. Pentru ca a lara sa ramana puternica, este nevoie ca teats Lumea sa se adune in spatele unui scop si In spatele unui om." Insa, pentru eei care nu il agreau, In special PauL Barras, care Incercase sa-L foloseasca pe Napoleon pentru a castiqa putere politica, dar sfarsise prin a fi folosit de Napoleon, aceste cuvinte sunau complet fortat. Parea ciudat ca un barbat nascut In Corsica, care indurase insults dupa insults la scoala rnilitara si care jurase razbunare Frantei, sa devina irnparatul tarii pe care
odata
0

....lmparattjl
cred ca sora

a avut rnult e iubite, iar unii
sa. Pauline, s-a nurnarat

printre ele. Avea 0 via\a sexuata foarte activa, fiind renumit pentru infideLitarile sale.

BAiRRAS

CEIL CORRUPT
Tn 1794, Barras a reusit sa inabuss protestul termidorian. VicleaI

Paul Barrasil salvase odats pe Napoleon de ghilotina. A fost printre primii politicieni care au recunoscut aptitudinile militare ale lui Napoleon. A hotarat

nul politician i-a arras de partea sa pe protestatari, punand capat crizei. Intr-o zi Napoleon a fost acuzat ca ar f prea apropiat de fratele mai taniH allui Robespierre ~i a fost arestat, Barras a fest cel care I-a

siH foloseasca

pe

acesta in batalia impotriva

englezi-

lor, de la Toulon. Cum biitillia a fost un mare succes, Napoleon a profltat de ocazie pentru a avansa in randul armatei. In acelasl timp, Barras a decis .sa-I foloseasca pe Napoleon pentru a-~i consolida puterea polltka, EI stia ca tori politicienii aveau nevoie de sprijinul unei armate puternice.

urase.

scapat de aceasta neplacere, Foloslndu-si influenta, a reusit sa-I elibe0

reze pe Napoleon in mal putir de

saptamana. A facut aceasta pentru a ca~tiga Increderea unui t[mar ofiter extrem de talentat. Mai tarziu, ca membru al guvernului autocratic, Barras a ajuns la putere, devenind insa foarte corupt, Constierrt de acest fapt, Napoleon a incercat sa limiteze puterea lui Barras, ramanand totusi in relatii bune cu acesta. Tot Barras a fost cel care l-a prezentat pe Napoleon viitoarei sale sotii, Josephine. Deranjat Napoleon de ascensiunea lui Barras pe scena politica,

a inceput sa comploteze impotriva acestuia. Napoleon insa a aflat ~i s-a lntors rapid In Franta, din expedi... Pe 24 decembrie 1800, fortele contrarevoturior.are au comis

\;a in Egipt, ;;i a organizat lovitura de stat. Dupa lovitura de stat din

'8 Brumar, Barras s-a retras de pe
.... Paul Barras 11755-18281

seena politics .

un alental asupra lui Napoleon. strada din apropierea Operei,!n trecea. in urma atacului, iar Napoleon

Au daclansat a bornbs pe a tlrnp ce trjisura lui Napoleon de oarneni, 56 au fast raniti,

au muri122

abia a sea pat cu viatii

-

-

Viata si vremurile ,,
Gloria si prabusirea imperiului
Problema succesiunii

LA

UN

AN

DurA

CE A DEVENlT

IMrARAT,
sa invadeze lntentiona famiera regele Singura
~ Marie Louise, din famiLia Habsburg, era nepoata Marie; Antoaneta, care s-a disatorit cu i udovic aL XVI-Lea. Pentru NapoLeon, era toarle imporlant sa aibii 0 sotie dintr-o tamiLie
austrlaca influenta.

Napoleon alte tari

s-a autoproclamat spre a-?i extinde

si rege al Italiei. teritoriul.

Chiar dupa Incoronare, sa aduca intreaga liei Bonaparte. rii sale, Caroline, problema tor direct. Josephine considera
... llupa caderea Lui NapoLeon, Marie Louise s-a in tors in Austria, iar dupa ce Austria a cucerit cateva teritorii itaLiene, aceasta s-a recasatortt cu un duce.

a continuat

Europa sub conducerea sau, Joseph,

Fratele

Spaniei, Louis era regele Olandei, rar sotul suroera

ca

era regele Neapolelui. Napoleon

nu avea un rnosteni-

avea deja 40 de 'ani, iar pe atunci se ca este irnposibil pentru
0

femeie

sa lui Nu

aduca pe lume copii la acea varsta. Napoleon atinsese dimensiuni
0

Imperiul

inimaginabile. sinqura

dorea ca acesta sa dureze

qeneratie
0

Lui

Napoleon al

Voia sa existe un NapoLeon alii-lea. Josephine.

Asa ca a Luat

includea acum un membru familiei austriece. Marie Louise era tanara ?i sanatoasa nastars primului si a dat copil la un an dupa casatorie. Fericit ca regale

decizie extrem de diflcila- a hotarat sa divorteze de Se pare ca aceasta a fast devastate de veste. Tn anul urrnator, in apriFrantei se casatorea cu tanara familie de Habsburg irnprssionanta. sa urmare, familia avea 41 de ani, intre cei doi de varsta Prin cutrernuratoarea Lie 1810, irnparatul a Austriei. existand Napoleon fie
0 0

Marie Louise, din faimoasa Napoleon diterenta

lrnparatul
randu-sc

?i-a numit copilul regele Romei, asiguca avea sa aiba un succesor.

insa a pretins:

.sotia mea trebuie

devenise tara, Napoleon i?i vizita fiuL de mai multe ori pe zi, petrecand mult timp cu acesta.

printesa

austnaca".

~ Napoleon, conducandu-si trupele La Lupla in 1814. inregistrase numeroase victor ll, dar a suterit a infrangere teribila In batiiLia din Reims. 0 lUna mal tarziu a abdicat.

,BIBLIOTECA
Napoleon era de asemenea cunoscut drept un ,,~oarece de biblioteca'; un lucru neobisnuit pentru un militar de carlcra, Era renumit pentru pasiunea sa pentru citit ~i avea propria biblioted\ in fiecare dintre resedintele sale, fiecare continand

LUI NAPOLEON
rece acesta era un admirator allui Paoli, omul care dedicase mult timp ~i energie mi~carii de independenta din Corsica. .Intr-o zi, aceasta insula va surprinde tot restul [urnii', scria Rousseau despre Corsica ~i mai mult ca sigur, Napoleon a confirmat acest lucru. Cu trecerea anilor, a uitat de rniscarea de independenta a Corsicii, devenind ulterior lrnparatul Frantei, Probabil ca lucrarile lui Rousseau au rarnas in biblioteca sa chiar dupa ce a ajuns la putere.

exact aceleasi earn,
0

astfel incat putea oricand sa continue

carte

lnceputa. Unul dintre motivele pentru care a
inceput sa citeasca a fost persecutia din copilarie. Plecase din Corsica pentru a merge la scoala in Franta, unde era batjocorit ~i discriminat in mod constant. Citea pentru a uita de probleme. ii placeau in special carttle despre istorie ~i topografie. A fost 0 perioada in care l-a pasionat filozofia lui Jean Jaques Rousseau, deoa-

invadase Spania, Insa, tara a a?tepta victo-

Roata noroeului s-a inters
Divortul lui Napoleon de Josephine, cauzat de incapacitatea acesteia de a procrea, a fast un evedomnia irnparatului.
0

ria definitiva retras armata Rusia. diverse oameni. rezistenta asteptase

asupra

acestui

teritoriu,

?i-a

?i a pornit lnspre din armata

est, catre si din fnsa
[U

Soldatii

lui proveneau

niment nefast pentru

Acesta

din Fran~a, Spania, Italia ?i Germania Nurnarul pare impresionant,

a avut relatii extraconjugale, ocrotit copilul din el asa cum ceea ce a dus la agravarea strategice numitul monumentale rege al razboiului dintre

dar nicio femeie nu a facuse Josephine, sale psihice. labilitatii

aLte tari, In total circa 500.000 de rusilor a fost mai apriga dedit se Odata intrat In Moscova, care fusese a proArmata
0

Probabil tot acestui aspect i se datoreaza si gafele pe care le-a facut asa 'in acea perioads. gafe a fost considerate Napoleon

arsa In Intregime pus incetarea nu a acceptat irnparatulul

de catre rusi, Napoleon lui Napoleon.

focuLui. Regele Alexandru propunerea
0

I aL Rusiel luna,

... Napoleon stand ~i citind fiul sau, regele Romei. Napoleon si-a iubit enorm fiul. Napoleon alii-lea a rnostenit de asornenea ~i ave rea familiei Habsburg.

Cea mai mare

expeditia din Rusia. Cu putintimpTnainte,

a rarnas in Moscova aproape decizie foarte

ceea ce s-a dovedit

neinspirata. aspra iarna In retra-

Cand s-a hotarat in final retragerea, ruseasca deja Incepuse. Armata

rusa a luat-o Inaintea tortelor ?i incendiind

gere, blocand drumuriLe

orasele din din armata a pierit din expeCasa de pe insula Elba, unde a locuit Napoleon 7n exil.
T

calea lor, fiind din ce In ce mai greu pentru francezi sa-?i procure hrana. Aproape jurnatate de 500.000 de oameni a lui Napoleon cauza gerului Pierzandu-si ?i a foametei. noroculin

Prin urmare,

ditia din Rusia a fost un e?ec total pentru acesta. lupta, fostuL erou al armasi a decazut tei a pierdut ?i alte batalii irnportante votutionare

rapid de La putere. Apoi, in 1814, fortele contrarel-au exi Lat pe msu la Elba din Marea Mediteraneana.

~ Dupa exilarea lui Napoleon, nepatullui Ludovic al XVI-lea, Ludovic al XVIII-lea, a fast inscaunat, restaurand monarhia.

Viata si vremurile ••
Sinquratica insula

Elba

Cele 100 de zile,
NAPOLEO Elba, situats zilelor sansa. A FOSTTRIMIS chiar Tn exil pe mica insula insula
0

la est de Corsica, insula, Tnsa a primit starnise incepeau acestuia. In sudul puternica acest

sa

natala. Parea ca-i este sortit sa-;;i petreaca restul pe acsasta Ludovic a doua aL XVIII-lea iar oamenii un val de sa regrete Prin urmare, Frantei din pe 1 partea

nernulturnire,

anii de gLorie traiti

sub regimul

lui NapoLeon,

multi cerand relntoarcerea dat de pe Elba, ajunqand trimis In exil. Sustinerea posibil

Napoleon a strans cateva sute de soldati ~i a evamartie 1815, la rnai putin de un an de cand fusese poporuLui flase sirntul cat in exil. .Nu-rni mai doresc un vast imperiu. Tot ce irni doresc acum pentru imperiuL francez este stabilitate si fericire." Tntors la putere, NapoLeon a rostit aceste cuvinte, incercand sa incheie un acord de pace cu aliate. Insa era prea tarziu, deja, in cadrul intalEuropa de sub domia facut Lucru. Oamenii pentru viata

l-au primit cu bratele deschise pe eel care te insurnandriei. Ternandu-se sa, Ludovic al XVIII-lea a parasit Parisul ~i a pLe-

Inapoi in exil
Dupa ce a fost detronat rnilitar pentru a doua oars ~i pe vaporul Lasat fara titlu, Napoleon s-a irnbarcat englez ..Bellerophori" trimis

• Napoleon in drum

pe .Beller

ophon", ..Am

spre Sfanta

Elena,

ales de buna voie sa calatoresc pe acest vapor. A~a di tratati-rna ca pe un om de rand nu ca pe un prlzonier", a protestat Napoleon. insa nu i s-a dal ascultare.

. sperand sa fie exipe insula Sfanta Elena

Lat in Anglla. Tnsa acest Lucru nu i-a fost perm is, ci a fost in schimb din Atlanticul de Sud. Sfanta Elena este 0 insula

engLezii si cu puterile

deoarece acestia hotarasera nirii de LaViena sa recastiqe boiul. Carre sfarsitul

foarte izclata, situate mai aproape de Africa decat de Europa. Aceasta a fost pedeapsa data de puterile aLiate, care Il condamnau anii de framantari pe Napoleon pentru
0

natia lui Napoleon, asa ca singura solutie era razlunii iunie au fost rnobilizati 130.000 de soidati din Paris pentru a lupta irnpotriva stateLor aLiate $i parea ca vor iesi invinqatori. Insa pe 18 iunie, in orasul Waterloo, de Bruxelles, 'Implineau au suferit
0

pe care Ii traise Europa.

Viata de pe Sfanta Elena a fost dura. Nu a dus viata usoara ~i calma cum avusese pe Elba, I s-a dat britanici,
0

La sud

casa taraneasca

renovata pe insula ~i soldatiLor
T

infranqere

decisive. 5e

se afla permanent veghea Incontinuu,

sub supravegherea

exact 100 de zile de cand Napoleon

Tarile aliate sirnteau nevoia de a-l supraca sa nu evadeze, asa cum se

Pe Sfanla

Elena,

Napoleon britanici.

s-a aflal sub supravegherea perrnanenta a sotdatilor

--

--

-

---

-----------------

-

Napoleon Bonaparte
intarnplase
Oricum, pe insula Elba. Napoleon nu mai ave a puterea tropicale, de seful neobisnuit sa fuga. cu calbritanice ca eL

V.rliun "'ferit
Iortelor
F.APTE DESCOPERITE DUP.A 200 DE ANI DES PRE MOARTEA EROULUI
Multe figuri istorice sunt asociate cu Cauza oficiala a care expunerea autopsia, medicii instrumente tarea substantelor sit la constructia sale ar fi continut Insa conform din parul sau arata mai mare decat imposibil lenta la arsenic poate teorii ale consplratlel. afecta organismul.

5uferea din cauza climei dura si umiditatea

si pana ~i sarcinil.e cele mai uscare

Il epuizau. Era mereu injosit sa nu mai aiba

pe Sfanta Elena, Hudson Lowe, care s-a asigurat

Iorta

psihica necesara pentru a pLanifiea de pe

a alta revenire. Tot ceea ce putea face era sa-;;i aminteases de zilele de glorie. Si-a notat experientele Sfanta Elena cu ajutorul In mod cert. istoricii evenimenteLe lul. Acesta este un extras din jurnaLul sau: atunci arnbitie. csnd Tnsa unui scrib caruia Ii dicta jurna-

Cand s-a efectuat
nu au avut acces 13 otravitoare. foloperetllor resedlntei

rnortii sale a fost cancerul de stomac, Insa In urma unor analize recente ale unor fire de par, s-au descoperit de pe vremea otrava urme
0

care sa Ie perrnita detec-

de arsenic. Arsenicul se foloseste inca Romei antice drept extrem de puternka ~i de eficimor la

Unele studii arata ca lemnul

rernarca
trecute,

arnbitia
rnulta

analizeaza

urme de arsenic, cercetari, firele
0

arnbitia este de fapt cu mult mai mare, rnult mai puternica decat cred ei'. Pe 5 mai 1821, La sase ani dupa ce fusese pe insula, tostul imparat Sfanta Elena. Autopsia a glandei rnalfnrmatie tea psihics.
~ ..Vreau sa fiu inrnorrnantet Intr·un pe malul Senei,

enta, 1n mod normal, victimele

ultimelor

cateva ore dupa ce intra in contact cu
otrava. Acest fapt este cunoscut drept .otravtre acuta" In cazul lui Napoleon indica
0

ca avea

concenEste

trimis a

tratie de arsenic in corp de 38 de ori cea norrnala. sa se traiasca aproape

s-a stins in taeere pe insula efeetuata pituitare. imediat a indicat ~i instabilitaSe spune di aceasta

insa,
Sfanta

probele

"otravire

crope

nica" Zilele pe care le-a petrecut Elena au fost foarte rapoarte arata ~i multe consemnate

de mult cu 0 cantitate de otrava in organism, tatele autopsiei titali neobisnuite In corpul sau.

atat atat de mare

riguros ca el neobisalte

in plus, rezul-

i-a eauzat muLte probleme

de sanatate

de cei care iI inconjupulmonare

au mai indicat ~i

can-

rau, iar aceste

de mercur ~i clanura

prezenta afectiuni
sat de

nuite, diaree constants probleme

1n oriee caz, nu exista dovezi clare ca cineva l-a otravit cu buna stiinta, Insa ideea de asasinare este cu slquranla mult mai drarnatica ,?imai potrivita unui erou de talia lui Napoleon.

asociate otravirf

cu arsenic.

Inconjurat

in acea perioeda efectele otravil asupra corpului uman nu erau cunoscute nu stia exact modul in ~i deci nimeni

de poporul francez", a spus Napoleon, asa ca a fost adus Sfanta din insula Elena Ina poi In

Franta. Acum rnorrnantul sau se gase~te In Damul Invalizilor din Paris.

militare ale Razboiiilui
Numele de Napoleon Bonaparte este sinonim eu "erou". Unul dintre rnotivele sueeesului sau de conduciror se datoreaza, in mod cert, faptului ca stapanea tehnici de lupd. exceptionale, N umai darorita vitejiei a reusit sa ajunga personajul eel mai puternie al Frantei, desi a ereseut intr-o familie nobila de rang inferior, devenind ulterior eunoseut drept regele razboiului, Haideti sa srudiern aeeste srrategii rnilitare pe care le folosea eu atata rnaiestrie.
Gem u militar

Nu

SE sri EXACT MOMENTUL In care Napoleon a fost consacrat Regele Razboiului. Cu toate acestea, este clar ca numele sau a devenit din ce In ce mai cunoscut in Tntreaga Europa, datorita raspandirii zvonurilor despre un general care nu a cunoscut niciodata lntranqerea !?i care cucerea teritoriu dupa teritoriu. Realizarile sale erau at at de mari, lncat este plauzibil ca in aceasta perioada sa I!?i fi castiqat supranumele de rege al razboiului, Privindu-si In retrospective viata petrecuta in razboaie, Napoleon spunea: .Razboiul implies niste strategii foarte neobisnuite. Am participat la peste 60 de batalii, insa tat ce am invatat despre tactica de lupta a fast din propria mea experienta." Geniul sau militar nu crestea neaparat dups fiecare lupta, ci era mai deqraba 0 calitate innascuta. scria Napoleon in memariile sale.

( Unul dintre Joachim cu sora a devenit Regele Murat.

primii s-a disatorit Caroline ~i

• Tabloul Napoleon

lui David infa!i?andu-l traversand

pe

men tori ai lui Napoleon, lui Napoleon,

Alpii. Era intr-adevar

Imbracat astfel in limp ce c.'llarea, insa tabloul a fast user exageral pentru a-I conferi
Q

Neapolelui.

imagine

~i mai eroidi.

Totusi, Napoleon a recunoscut s-au datorat .Strateqiite sotdatilor, batalie bune bune." Tn continuarea cu convingere acestei de strategii potrivit, de lupta, conditiile, sunt complet

ca victoriile

sale

Razboiul apartine comandantilor
Napoleon obisnuia sa studieze carnpul de lupta dupa fiecare batalie. Indiferent ca era sau nu yorba despre inamicii sal. el privea cadavrele irnprastiate pe camp ca si cum ar f vazut .ceva trurnos in acea priveliste. Soldatii i~i priveau generaluL cu qroaza. deoarece acesta nu parea sa verse vreodata lacrimi sau sanqe in lupta. Cat despre NapoLeon, acesta credea cu convingere ca razboiul era dus numai intre cornandanti, prin urmare, nenurnaratele cadavre pe care le privea reprezentau imensitatea puterii sale. .Nu armata romans a fost cea care a cucerit GaLia, ci lulius Caezar. Nu armata macedoneana a cucerit sat dupa sat de-a Lungul raului Indus, ci insusi Alexandru Macedon", spunea Napoleon. Nurnarul mare de soldati nu garanta victoria. Victoria depindea mai deqraba de comandantul care conducea trupele .

uneori unui strop de noroc. starea fizica a diferite de la diferite
0

relieful

La alta. Tn plus, exists doua feluri pot esua daca nu sunt aplicate iar strategiiLe proaste

de lupta. Bune ~i proaste. Strategiile la timpul pot da rezultate credea Exists in

idei, Napoleon buni cornandanti. de a a.lege
0

ca cei capabili sa aleaga strategiile de a aLege strategiile strategie

..bune" nu erau neaparat in general si capacitatea functie de conditiile

o diferenta Intre capacitatea

de lupta efective.

..in dictionarul

meu personal,

cuvantut

«imposibil» nu exlsta'' .
• Napoleon. lngrijindu-~i soldatii slrnteau soldatii si. de asemenea, spuna pentru a-i mot iva. rani!i. Stia ce stia exact ce sa

~ Tntr-o biitalie din 1807 care a avut loc In Polonia, lortele franceze au infran!. Rusia, Mai tarziu, armata rusa a opus a rezistenja organizeze mai mare. expeditia deterrnlnandu-I din Rusia. pe Napoleon

sa

Evenimente marcante
-

Napoleon a rostit aceasta fraza vest ita dupa ce a devenit prim consuL In 1800, dlnd a decis sa traverseze Alpii pentru a-~i surprinde inamicul in timpul ceLei de-a doua expeditii din Italia. lata inca o dovada a convingerii sale ca soarta razboiului depinde numai de deciziile luate de comandant. Dusrnanul nici nu banuia ca francezii vor recurge La 0 astfel de strategie, pe cat de eficienta, pe atat de dura pentru soldati. Un comandant trebuie sa aiba calitati excelente de conducator, pentru a face imposibilul posibil, iar Napoleon era intotdeauna rational ?i realist in ceea ce priveste potcntialul soldatilor sai.

mirea

crestea.

A~a cil Napoleon

a luat

0

serie

de

... NapoLeon privind

Moscova in fUidiri.

Ru~ii si-au incendiat propriiLe case ~i s-au retras in sate pentru a infomela armata rranceza. TrupeLe Lui NapoLeon au intampinat in tirnpul
0

Modernizarea armatei
Era ceva obisnuit pentru Napoleon ~i armata lui sa intreprinda campanii de cate sase luni, asa cum s-a intarnplat in cea de-a doua expeditie in Italia. Cateodats. lua chiar ~i 100.000 de soldati cu eL, aproape cat un eras intreg. Cu cat campaniiLe durau mai mult, cu atat soldatii incepeau sa simta dorul de casa ~i de familie, iar nernultu-

rezistenta

naasteptata

expeditiei

din RU5ia.

o masura foarte neobisnuita a fost pubLicarea unui ziar militar. A avut deus scopuri cand a decis publicarea ziarului ~i cand a obligat soldatii sa-l citeasca. Unul era ca acestia sa fie La curent cu ce se intarnpla in ~ara In lipsa lor, alinandu-le astfel dorul de casa. Tn al doilea rand, Napoleon i~i publica mesajele ~i gandurile in cadrul ziarului, acesta fiind un mod foarte eficient de a cornunica cu trupeLe sale. Astfel, a reusit sa inspire un ideal comun trupeLor saLe, reusind sa para mult mai mare ~i mai puternic decat era in reaLitate. Poporul il privea ca pe un erou, ceea ce i-a garantat sustinerea absoluta din partea soldatilor ~i a oamenilor de rand. Napoleon a creat, de asemenea, un sistem de ajutorare a ranitilor in razboi, a 'Imbunatatit nutritia soldatilor prin introducerea conservelor si a facut multe alte lucruri inovatoare, modernizfind intr-adevar armata. Pe langa strategii exceptionale, Napoleon avea !;ii un taLent irmascut de razboinic, ceea ce i-a ad us numeroase victorii.

rnasuri,

Expeditia

din Rusia

-

-

-

-

---

-------

----

-

-

---

-

----

--

Napoleon Bonaparte
Drumul matasii

I

DRUMUL NESFARSIT CARE LEGA ORIEN,TUL DE OCCIDENT
I

... Doar privind frumoasa coroana a Josephinei. este evident ca Napoleon a incercat sa copieze stilul de via!"i opulent al regilor de Bourbon. ~ Via~a dusa de Maria Anloanela reflects eel mai bine luxul eu care s-au inconjurat regii de Bourbon. Parasea rareori Palatul Versailles.

• Maria Anloaneta rareori parasea pal.atul de la Versailles, dar cand 0 fikea, lua mereu cu ea un set de ceai portabil.

StiluL de viata Luxos at regineLor

Frantei
aria Antoaneta. Josephine de Beauharnais ?i Marie Louise sunt cele trei regine ale Frantei, de la mijlocul secolului al XVII-lea pana la inceputul secolului al XIX-lea. Sa amintim cateva detalii despre viata acestora la paLat. Ca sotie a lui Ludovic al XVI-lea, Maria Antoaneta, membra a cunosculei familii austriece Habsburg. a avut un stil de viata atat de extravagant incat a starn it fu ria oamenilor de rand. deterrninandu-i sa porneasca revolutia fra nceza. Cuncscuta drept ..Madame Deficit", aceasta eheltuia in mod excesiv, cornpensand astfel lipsa Tmplinirii conjugale. Organiza deseori petreceri fastuoase la castelul Versailles.

M

Pe de alta parte, prima sotre a LUI Napoleon, care locuia in castelul Malmaison, nu a cheltuit nici pe departe la feL de mult ca Maria Antoaneta. Napoleon se intorcea acasa astsptand sa fie iubit ~I rasfatat ca un copil, asa ca ea il intampina eu jucarii si decora paLatul intr-un stil copilsresc. De asemenea: planta trandafiri ?i Ii placaa sa creeze parfumuri. Marie Louise, a doua sotie a Lui Napoleon. nu a fost mal muLt decat a ..sotie troteu". Ea provenea tot din familia Habsburg. ca ~i Maria Antoaneta, si, printesa fiind. i~i dorea un stil de viata luxes. Dupa caderea lui Napoleon, a revenit in Austria. recunoscand ca mariajul sau fusese doar unul politic.

~ Josephine. care nu avea origine nobile, a preferat stilul de via\a linistit celui luxos.

Toate aceste trei femei au trait In epoca care a fost probabil cea mai qlorioasa pentru Franta, de la regii de Bourbon La Napoleon. Toate ,trei au lasat in urma obiecte extrem de va lo roase. ca re su nt rezultatul stilului lor de viata luxos .

• Papucii lui Josephine. Erau foarte fragili si se rupeau frecvent. astfel incat se spune di folosea peste 500 de pereehi in
tiecare an.

~ 0 mica cutie pe care Marie Louise i-a trimis-o lui Napoleon. Portretul ei este in mijlocul cutiei din aur pur, pe care Napoleon o folosea drept tabachera,

,~Unul dintre ligheanele preferate ale Mariei Antoaneta ..Pe vremea aceea nu existau toalete. astfel di se foloseau astfel de recipiente.

Vieti paralele

·

.

Alte personalitati remarcabile care au avut relatij cu Napoleon
Napoleon, eel care a readus pacea in Franta, visa sa cucereasca intreaga Europa. Multi artisti au fost inspirati de curajul sau §i l-au infa~i§at in operele lor drept eroul ideal. Pe de alta pane, alrii erau deranjati de ambitiile sale inalte §i de caracterul sau dezagreabil. Barbatul care a strabarut toata Europa, extinzandu-si teritoriul, a influentat multe alte personalitati.

AutoruL preferat at ,,~oarecelui de bibtioteca"
Johann Wolfgang Goethe [1749-1832)
Pasionat de literature la lupta. inca din copilarie, Una dintre lecturile a lui Goethe. Aeeasta permis cu personajul Napoleon sale spunea T~i lua mereu carti atunei preferate povestea din moment era ..Suferintele tanarului
iubita.

cand pleca
caruia

tsnarului Werther"

Werther,

nu Ii este

sa fie impreu na cu femeia principal.

Proba bil

ca

Napoleon

se identifiea

ce a citit cartea

de sapte ori. Goethe a fost un prolific scriitor german, scurta apreciata pentru cum ar f .Anii de drurnetie de criticii literari. s-au intalnit in Germania, mare personalitate. Napoleon si-s exprimat arnanuntit adrniratia pentru opera sa analizeze .Suterintele tanarului in 1808. Napoleon profund a mers doar pentru eroul a-I Tntalni pe Goethe, i'ntillnirii care avea un respect care a scris critica, drama, prozs Meister", lucrare foarte ai lui Wilhelm

El ~i Napoleon Frantei, nurnindu-l.o La Tnceputul lui Goethe, Werther", intregime despre

apoi a inceput Dupa spusele sfarsitut

de mai til rziu ale lui Goethe, Napoleon i-a recomandat

nu a inteles in

povestii.Imparatul

apoi lui Goethe sa serie de opera mea".

Brutus,

Un pic uimit de toata sltuatia,

Goethe a spus: ..Este incredibil ca era .un om in adevaratul Ca raspuns, mareroice ale lui

de impresionant sens al cuvantului" prin urmare saluind Napoleon de la

sa stiu di cineva este atat de I'ndragostit i-a spus scriitorului ... Nimeni nu lnteleqe Napoleon: in romanul

Dups Tntalnire, Napoleon

firea urnana mai bine decat Goethe,

el este eel mai uman dintre toti", a spus Napoleon.
0

Goethe a spus despre batalie sunt reflectate

..Viata sa este cea a unui semizeu,
0

la alta, de la

vietorie la alta". Faptele allui Goethe,

..Faust'

-

-

Napoleon Bonaparte
RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE •
Adolf Hitler [1889-19l.51 Dictator german care a locepct alii-lea Razbci imparatul din Antichitate care a transfer-mat mica lara Macedonia Tnlr-un imperiu. A fost unul dintre eroii lui NapoLeon in ccpilarie.
MondiaL. A vlset la urr imperiu exact ca eel a~ Lui

...

I

--_.

Perscanele pe care Napoleon le-a respectat __• LegiHuri politic.

--

---4 •• Dusrnani

Napoleon.

Cezar Ii.Hr.100-441 Om potitic $i comandanl militar in Rama antica. Napoleon l-a idolatrizat acest mare erou al AntlchiUi~ii.

Alexandn.l

(1777-18251

I

pe

Tarul RU51ei in tim put incursiunii lui NapoLeon in Rusia. Per-sonalitatea sa ferma a cauzat multe turbulente atal in !ar~ dit ~iin afara acesteia.

Lueevie

lal XVI-leal
revctutiei Franceze. Nu a fast lnteresat de palilica ~i ,I placea sa fad ceasurL fast infideli unul altura.

Regel. Franle; Tn tlrnpul

At.3t el dit sl sofia sa ~i·a u

I-a executat pe Maria Antoaneta ~i pe tucovic at XVI-lea ~; a poi a d ejucat p lanu l co ntrarevotutionaritor; Napoleon i-a purtat un respectet prclund

... Personalitatile

din cadran

gri sunt

descrise

In detaliu

in acest

capitol.

.Ferneia diabollca" care a generat Revolutia Franceza
Maria Antoaneta [1717-1780)
Cu toale ca Maria Antoaneta de dezarnaqiri ~i necazu ri. din nobila ~i vestita ii erau nelimitate, familie austriaca
0

si Napoleon

au avut existente complet

diferite, viata arnandurora Habsburg, s-a easatorit

s-a sfarsit dups

0

serie

In 1770, Maria Antoanela, XVI-lea. Ca regina, dintre cetatenii Antoaneta executata vremea du-se de Antoaneta, camera a raspuns. puterile buabili, astfel starnind pentru respective. a continuat

in Franta eu l.udovic al din greu de contride monarhie, multi

asa ca a cheltuit care a ineeput

mare parte din banii ca~tigati

Iuria in randul populatiei, situatie

sa se revolte. Saraei si oprirnati cozonac.t

Frantei erau obliqati sa rnunceasca aceasta iar apoi Napoleon controlul

din greu zi de zi pentru a-si putea castiqa

painea. Solutia Mariei a fost La

a fost: ..N-au paine?

Sa rnanance
a preluat

ln 1793, Maria Antoaneta
0

in Place de la Concorde,

eondueerea

Frantei,

tara lara guvern

Bonaparte
0

sa-si exercite sustinere

asupra Josephine

intregii Malmaison,
0

Frante !?i ltalii, bucuranMariei ins a nu i-a placut renoveze. Napoleon

impresionanta

a poporului.

a devenit succesoarea

ca regina a Frantei,

Ea s-a mulat la castelul acurn",

in care locuise Maria Antoaneta 1B09, dupf divortul de Josephine,

!?i i-a cerut sotului ei sa Napoleon s-a casatorit

..Nu-ti face griji, totul este al nostru

In

eu Marie Louise. A fast pricand s-a boqa-

mila in familie in aproape acelasi tel in care fusese prirnita ~i Maria Antoaneta casatorit cu Ludovic. Si ei Ii ptscea sa cheltuiasca tia 9i rangul. Este ironic faptul ca era nepoata mult pentru a-s: demonstra Mariei Antoaneta.

Insa, in momentul

in care Napoleon a cazut In dizqratie, a trebui sa renunte la multe capricii.

Vieli paralele
--

Riva'Lul suprern allui Napoleon - Amiralul

cu un singur ochi ~i

cu un slnqur brat
Horatio Nelson (1758-1805)
In 1805 a avut loc batalia care urma sa stabileasca din Europa. a ordonat Este vorba despre Iortelor navale sa atace tarmul, cucerea tortelor teritoriu pentru
0

data pentru totdeauna Napoleon, proaspat

care era eel mai puternic lncoronat

om

batalia de La Trafalgar.

Irnparat al Frantei,

a se apara de eel rnai mare dusrnan al sau. Omul cu Nelson r~i pierdea ochiul ?i bratul drept in sa se reintoarca Frantei. Iranceza de a Inconjura a inamicuLui. si

care se Tnfrunta Napoleon In vreme In Franta, spaniels ce Napoleon respectul lupts, ca~tigand La urmatoarea Intr-o in confruntari

era Horatio Nelson. dupa teritoriu, enervandu-l navale britanice. In batalia In 1798, cand Napoleon Napoleon si armata vapoarele intentione

Nelson si armata uimitoare

sa l-au urrnarit, desfssurare

din cale afara pe irnparatul adunase

lor intiHnire,

de la Trafalgar,

armatele

de forla. Insa Nelson

sa aveau mai rnulta experienta In incercarea in linia de apsrare

navale. In timp ce francezii drept abordarea flota tranceza.

si-au aliniat orizontal Nelson. Strategia aceasta

dusrnanul, englezii si-su aliniat navele vertical, incercand Acest fapt este cunoscut de succes, distruqand insa, spre sfarsitul A fast extrem lui Dumnezeu Napoleon ca si Incheiata, fast complet propriul imperiu. Napoleon

sa patrunda
0

sa a functionat

perfect si a fast incununata

tocmai suferise lui Napoleon,

mare infrangere. inainte de a rnuri: ..Multumesc ca si-a considerat cariera viata militars sa politica a

luptei. Nelson a tost irnpuscat, de victoria sa asupra

fiind ultima sa aparitie pe carnpul de lupta. spunsnd,

de satisfacut

ca mi-am Tndeplinit datoria", a numit lupta ..dezastrul dupa aceea. distruss. Datorita de La Trafalgar" lui Nelson, sl a recunoscut In urma Tnfrangeril realizarilor de La Waterloo ln tata englezilor.

englezii au reusit mai tarziu sa-~i construiasca

Ma!relLe sc.riitor care t-a idoLatrizat Ipe Napoteon
Victor Hugo (1802-1885)
In secoLuL al XIX-lea, curentul Europa. un capitol Romantismul important irnaqinatiei. lnitiatorul Hugo It idealiza poeme romantice romantic pornea din Franta ~i ave a sa cuprinda personale intreaga drept iar

se concentra noului curent din istoria cunoscut In memoria

asupra

ernotiilor,

judecatii

~i a libertatii

literar, Victor Hugo, il considera Tatsl sau luptase $i in operele In armata saLe.

pe Napoleon lui Napoleon,

Frantei.

pe irnparat inspirate

~i asta s-a reflectat din vista lui Napoleon. Irnparatului

Hugo, care a devenit noi" $i ..Ode si Balade"

data rita operelor

..Hernani"

~i ..Mizerabllii", precum Ideologia

a scris ,.Ode lui Hugo

A scris mai multe lucrari poporului, Napoleon.

s-a extins mai tarziu de La literaturji opere de arta care It idealizau In 1848, Hugo a incercat lui Napoleon nu mostenise Napoleon", Bonaparte, arnbitiile

La arte ~i rnuzica, dand astfel nasters alill-lea,

La numeroase

pe Napoleon. sa-l aseze pe tron pe Napoleon ale lui Napoleon Drept consecinta, sau din imaginarul. I. Dezarnaqit, arnbitie, ca un omagiu adus til Napoleon alill-lea ..Micul Hugo a ajuns La concluzia

dar, in curand, rnarete

Hugo a scris cartea

ln care il critica. alill-lea a unchiului

Hugo a fast trirnis ln exil ln 1851 dar nu a putut rivaliza cu romanticului.

Totusi, Napoleon figura qlorioasa

a dat dovada de mutts

I
Maestrul

rnuzlcll, dezamaglit
a fast cornpusa in onoarea Beethoven
.f--;....,

de, "ero1u'"

Ludwig van Beethoven [1770-1827)
A treia Simfonie a lui Beethoven lui Napoleon si-a compus Beethoven majoritatea avea un respect operelor profund pentru omul care fusese Europa. 9 simfonii, ceea ce il din istorie. sa fie dedia $i capabil

sa unifice pentru prima data, sub conducerea

sa, Franta, apoi intreaga

la Vierra. Acolo a compus

~-":-.

-:
/

plaseaza,
\

alaturi

de Mozart si Hayden, In topul celor trei ma ri compozitori lui Napoleon",

Cu un suflet de romantic, Beethoven si-a captivat publicul cu stilul sau degajat de a compune.

.

Initial. si-a numit Simfonia a III-a .Sirnlonia
\

desi dorea ca aeeasta

-~
~~ ~

cata eroilor in qeneralInsa devenit lrnparatu Avand
0

pe 18 mai 1804, Beethoven considers Napoleon,

a fost foarte surprins eliberats

cand Napoleon Imperiale

l Frantei. liberals, despre ca Europa trebuie considerandu-l de regimuril.e apoi doar un om avid de putere. in onoarea lui. I-a schimbat renu-

gandire parerea

si-a schimbat Dezarnaqit, ulterior numele

.Nu este mal mult decat un om obisnuit, Beethoven in ..Eroica", un liberal convins, a rupt simfonia

care are foarte multa arnbitie." pe care a compusese a campus

Apoi, ramanand mite, incluzand

Beethoven

multe alte bucati muzicale vietii $i-a pierdut

..[rnparatut"

..Cor", ..Fur Elise", Spre sfarsitul $i sa di rijeze noi lucrari.

auzul, fiind

totusi capabil sa cornpuna

PictoruL spaniol care' l-aaeuzat pe francezi de despetlsm
Francisco G,oya (174,6-1828) In
mai 1805, Napoleon Fernando sub eonducerea a intrat In conflict cu regele Spaniei Carlos al IV-lea !?i cu fiul tot teritoriul spaniolii s-au frate,

acestuia, Spaniei revoltat.

~i i-a lnlaturat pe Napoleon

de la putere. Apoi a incercat un hot !?i au Inceput spaniole In renumita cu tablourile furia 'In violenta,

sa reuneasca

sa, Insa dupa ce si-a Inscaunat

propriul sa protesteze
0

It considerau

pe strazi. de ceea ce spaniel eritiea eroisrnu l Goya In

Goya, pictorul

tarni liei regale francezilor.

a fost de asemenea conducand sa serie ..Dezastrele francezs

scandalizat razboiului",

facus€ Napol.eon. Si-a transformat ole in lupta impotriva strategiil.e spaniolilor a Incercat operele lui Napoleon .. Tncepand sa arate

divizie a armatei

,,2 mai 1808", care prezenta executand spaniol. brutali

si ,.3 mai 1808", care Infa~i;;a armata lurnii ca francezii

civili spanioli ;;i deforrnati.

sunt dear nists criminali poporului

sale, Goya a canalizat

teats furia si durerea dar soldatil pe spaniolii

Napoleon ura pentru

a pornit catre Spania,

erau extrem de obositl dupa lungul slr de inflacarati de un puternic a abandonat sirnt patriotic $i planul ssu de a cuceri Cele mal renurmsi-a

lupte $i nu au reusit sa-i invinga Spania . .A tosttcrtat sa renunte.

Franta, In cele din urrna, in 1814, Napoleon de asemenea, ..Maja desnuda a I nforma

Pe langa picturi, Goya a realizat, te opere ale sale includ tablourile drept .Jablourile folosit talentul de Napoleon neqre" artistic in Spania.

sculpturi

si tapiterii,

si "Maja vestida viitoare despre

$i seria sa cunoscuta pictori ai istoriei, atrociUJtile comise

In plus,
si pentru

fiind unul dintre cei mai renurniti generatiil.e

10

Influenle majore

Tara burgheza visata de Imparat
Napoleon era vazut ca un general dur, iubitor de razboi, i115a,in realitate, visa la 0 ~ad. in care oamenii sa traiasca fericiti, prosperi si sa dea dovada de patriotism. A initiat in Franta numeroase reforme economice, estetice, legale si sociale, pe care se fondeaza societatea moderna franceza, iar arnbitiile sale au condus la infrumusetarea , , minunatului oras Paris.
Proiectul unui ora§ aJ artelor
1N JvlOMENTUL IN CARE NAPOLEON a ajuns la conducerea imperiului francez dupa lovitura de stat din 18 Brumar ~i pana In 1814 cand a fost exilat, a investit mult timp ~i efort pentru a transforma ParisulTn unul din cele mai frumoase ?i moderne erase ale lumii. A alocat numere caselor de pe strazile Parisului. a construit fantani la intersectia strazilor, a creat scuaruri ?i piete si a ordonat chiar si constructia de cimitire. $i-a dorit ca Parisul sa fie 0 intruchipare eterna a puterii si succesului sau, ass di a construit in onoarea sa Arcul de Triumf. precum ?i monumentele de razboi din Place Vendome ~i Place de Chartres. De asemenea, a construit peste Sena podurile Austerlitz, lena ~i Cite. Pentru a strange bani pentru razboaie. Napoleon a capturat ca prada de razboi ceLe mai pretioase opere de arta ale inamicilor sai, expunand unele dintre acestea In muzeele pariziene. Tarul Rusiei. Alexandru I. a fost una din aceste victime, dar atunei cand a vazut Parisul. a spus: .Parisul este locuL perfect pentru operele mele de arts" si a renuntat sa le recupereze. Parisul este cunoseut ~i In zilele noastre drept un ora? bogat din punct de vedere artistic, Insa acest renume se datoraaza ?i eforturilor lui Napoleon.

D

Eroism §i romantism
Du pa moartea lu i Napoleon, nepotul sa u, Na po leon alill-lea, i-a adus corpuL inapoi La Paris, spre a fi Inmorrnantat. In 1851, dupa ce a devenit irnparat In urma unei lovituri de stat, Napoleon aLIII-lea a hotarat sa raconstruiasca Parisul, fiind dezarnsgit de starea in care se afla orasul. A construit 0 retea de strazi, a inventat un sistem de canalizare ;;i a construit multe parcuri. A reconstruit de asemenea clsdirile Operei ~i Luvrul si a finalizat constructia unei piete centrale. De asemenea, a finalizat Arcul de Triumf din Place de l'Etoile.

~ 5tatuia infati~at Napoleon Cezar

lui Napoleon. in haine romane. pe sa-l intreaca l-a idolatrizat

~i a incercat

pe romani prin construirea unei capitale frumoase.

-

-

-

Napoleon Bonaparte

Curajul este ca dragostea, se hraneste din speranta,

Pornind de la machetele muzeului l.uvru. recent reconstruit, Napoleon a ordonat constructia multor altor muzee, astfel Incat cetatenii sa se peats bucura pe deplin de operele de arta. Aflat pe culmile gloriei sale, Napoleon a recreat in esenta atmosfera capitalelor Romei antice ~I a Greciei, surprinsa In tablouriLe lui Jacques Louis David, Pictorul este renumit pentru tabloul care prezinta ceremonia de incoronare a lui Napoleon ~i pe discipolii sei. Tn secolul XIX, draqostea pentru cultura antics a fost inlocuita de un stil artistic mai liberaL, cunoscut drept romantism, reprezentat de pictura lui Eugene Delacroix ..Libertatea conducand poporul sau de eel al lui Theodor Gericault "Pluta Meduzei", Romantismul s-a extins mai tsrziu In rnuzica ?i literature. Promotorii acestui curent in literatura au fost Victor Hugo ?i germanul Heinrich Heine, iar in muzica, Robert Schumann ?i numerosi altii. Acesti artisti romantici l-au vazut mereu pe Napoleon drept un erou, incercand sa-linfa\i$eze ca atare in operele lor, Tn timpul vremurilor tulburi din secoluL al XIX-lea, operele de arta au permis oamenilor sa-s: amlnteasca de eroismul si de vitejia qeneratiilor trecute si i-au incurajat sa-s: doreasca un alt conducator neinfricat.

• Printre planurile de consolidare a Parisului, 9indite de Napoleon, se gas,,?te ?i extinderea muzeului Luvru. Datorita lui, muzeul e ste aeum capabil sa ada postea sea numeroase opere de arta inestirnabile.

inftuente majore
-

Reforma sociala ~i egiptologia
lui Napoleon nu se lirniteaza numai la Paris sau La arta, Dupa revolutie a incercat sa revitalizeze economia lranceza neperformanta. A infiintat 0 autoritate fiscala, care se asigura ca toata lumea plates impozitul, iar pentru a stabiliza moneda, a infiintat Banca Centrals a Frantei, Pentru a impulsiona industria, a creat a societate de comer! $i Societatsa Nationala pentru promovarea industrializarii. Cea mai respsctata realizare a sa a fast Codul lui Napoleon: .Adevsrata mea glorie nu este cea
Mostenirea CODt
11\
to<

CIVIL
....

I~.

~

• Ccdul lul Napoleon este unul dintre cele mai importante documente din istoria dreptului. Multe tari folosesc inca legile adaptate de Napoleon.

de a Ii castiqat 40 de batalii, ci Codul meu civil", a spus Napoleon, mandru de aeeste legi, care confereau indivizilor dreptul de proprietate, clarificau sensul legal al .farniliei", aboleau anumite drepturi, separau statul de religie etc. Aceste legi erau favorabile oamenilor de rand. El a transformat casnicla intr-o ccrnuruune ..nereliqioass" si unele legi ale sale cu privire La divert ~i adopti e su nt ~i astaz: in vigoare. Nu trebuie uitata relatia lui Napoleon cu EgiptuL. In 1798, in ti mpuL exped itiei In Egipt, a ad us 180 de elevi $i artisti pentru a studia Egiptul, iar In 1799 a descoperit piatra din Rosetta. Utilizanti aceasta piatra, cercetatorii au putut sa decodifice hieroglifele egiptene, reaprinzand interesul savantilor tata de vestigiile cu lturi i antice eg iptene .

'" Vizitatorii t.uvrului privind capadopera lui David .Incoronarea imparatuLui". Dimensiunea picturii este
uimitoare.

-

Napoleon
Napoleonian
Napoleon a adus lumii multe contributii care s-au rasfrant asupra qeneratiilor urrnatnare. dar cea mai irnportanta a fost probabil imaginea sa de erou. Ca dovada, dupa moartea lui, s-au nascut euvi ntele .nepoleonian "?i "bona pa rtisrn", fu ndarnentand existents sa In vocabularul nostru. A incetat repede sa-?i idolatrizeze eroii din copilarie, pe Alexandru eel Mare ?i lulius Cezar, :;;i a adoptat, ln sehimb, propriul sau stil eroic unic. In aceeasi masura in care Napoleon a fost inftuentat de acesti doi trnparati, conducatorii din perioada moderns au Incercat uneori sa dspaseasca eroismullui Napoleon. Exemplul perfect ni-l olera dietatorul german Adolf Hitler, care a declansat eel de-al doilea Razboi Mondial. ..\ncalcarea legii in numele patriei nu este 0 un act criminal", a spus Napoleon. Din nefericire, unii au dat acestor spuse sensul ..totul este permis, atats timp cat este nkut in numele patriei". In ..Princi pele", scriitorul renascentist Machiavelli, suqereaza ca este nevoie de conducatori fermi ca re sa promoveze stabilitatea neticnala. Acest tip de €onducatori este numit uneori ..dictator", iar alteori .erou." I ndiferent cum este n umit Napoleon, n u se poate nega ca a fost un conducator ferm. Ridicaridu-se din mijlocul .revolutiel poporului", Napoleon nu a pierdut niciodata contactuL CIJ poporul sau. Chiar si dupa ce a devenit lrnparat, a investit mult efort pentru revitaliza rea economiei ;;i pentru a-i confer! Frantei imaginea unei piri boqats si prospere. Telul sau suprem era crearea unei natiuni burgheze.

I

....Piatra Rosetta, constderata mai vatorcass descoperire

de unii cea

din Egipt. A fost

descoperita de un soLdatlrancez in orasul Rosetta, in apropierea gurii tluviului Nil.

....ScuaruL Napoleon Luvru. Marea

din muzeul

str uctur a pirarnidala

de sticla sirnbolize aza Legatura sa cu Egiptul.

~ Dupa ce a vizitat

piramideLe de

La Gizeh, Napoleon a efirrnat ea daca ar folus i tcato pietrele din constructia piramideLor, ar putea ridica un zid inalt de 3 metri ?i gros de un metru in jurulintreguLui Paris, cae a ee, dupii unete estimari, este
0

afirrnatie

corect~.

spune ca Napoleon s-ar Ii adresat soldatiLor sai astfeL: "De pe varfuL acestor piramide, 40 de seeoLe primasc cu adrniratie".

va