Revoluţia americană

Revoluţia americană cuprinde o serie de evenimente de natură politică, economică, militară, organizatorică şi legislativă petrecute în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, mai exact între 1763 şi 1791, care au culminat cu apariţia unui stat independent şi suveran înAmerica de Nord, Statele Unite ale Americii. Revoluţia americană a fost unul din evenimentele majore al epocii moderne, care s-a desfăşurat sub forma unor serii de revolte şi transformări ale modului de gândire al coloniştilor, apoi sub forma unui război, numit Războiul de independenţă al Statelor Unite ale Americii, care a avut loc între cele 13 colonii britanice din America de Nord şi ţara lor de origine, Marea Britanie, urmat de organizări economice, structurale, politice, statale şi legislative unice şi novatoare în istoria modernă. Revoluţia americană a avut trei consecinţe importante: cucerirea independenţei celor 13 colonii faţă de Marea Britanie, recunoscută oficial prin Tratatul de la Versailles (1783), formarea unui stat federal continuu deschis expansiunii şi formarea unui sistem de guvernare al acestei ţări bazat pe Constituţia Statelor Unite din 1787, care punea bazele unei republici federale numită Statele Unite ale Americii, în care conducerea este bazată pe suveranitatea poporului şi separarea tripartită a puterilor în stat (legislativă, executivă şi judiciară). Era revoluţionară a început în 1763, când pericolul militar exercitat de Franţa se terminase şi Marea Britanie a introdus o serie de taxe care au fost considerate ilegale de către colonişti. După o serie de proteste, dintre care cele mai proeminente au fost cele din Boston, britanicii au trimis trupe militare de intervenţie. Ca rezultat, coloniştii americani au mobilizat trupele lor de miliţie până în punctul critic în care luptele au izbucnit (1775). Deşi loialiştii reprezentau aproximativ 15 - 20 % din întreaga populaţie de 2,2 milioane a coloniilor, iar patrioţii controlau circa 80 - 90 % din teritoriul celor 13 colonii, britanicii nu au putut controla mai mult decât câteva din oraşele de pe coasta Atlanticului. Punctul cel mai de seamă al Revoluţiei americane a fost, fără îndoială, Declaraţia de Independenţă, care a condus la crearea de către cele 13 colonii a Statelor Unite ale Americii. Ulterior, americanii au creat o alianţă cu Franţa, în 1778, care a determinat o echilibrare a forţelor militare terestre şi navale. Două armate majore britanice au fost capturate la Saratoga în 1777 şi Yorktown din 1781, conducând la pacea încheiată în 1783 laParis prin recunoaşterea Statelor Unite ale Americii ca naţiune independentă şi suverană mărginită la nord de Canada britanică, la sud de Florida spaniolă şi la vest de fluviul Mississippi. Epoca revoluţiei americane s-a încheiat în 1791, după consolidarea Statelor Unite, adoptarea Constituţiei acestora în 1787, aderarea tuturor celor treisprezece state la entitatea statală nou creată (1787- 1790), crearea instituţiei prezidenţiale, alegerea lui George Washington ca întâiul preşedinte al ţării în 1789, începerea creşterea Uniunii prin aderarea Republicii Vermont ca cel de-

Pennsylvania). colonizarea s-a făcut după transformările social-economice din societatea engleză. avea să fie urmată de nenumărate alte traversări ale Oceanului Atlantic. America s-a născut. În unele dintre viitoarele state. căci debarcarea celor 102 pasageri. după Revoluţia engleză şi urmată apoi de Revoluţia franceză. în regiunea devenită ulterior Noua Anglie. Anglia a înfiinţat 13 colonii pe coasta răsăriteană a Americii de Nord. discuţii politice aprinse despre democraţie au consolidat ideile care au fost ulterior aplicate în legislaţie şi practică pentru crearea a ceea ce a devenit Statele Unite. care a fost larg îmbrăţişată de populaţia coloniilor. altele aparţineau unor comunităţi religioase (de exemplu. adică societatea celor trei ordine: cler. Revoluţia a cuprins o serie de mişcări deosebite pe plan ideatic.1791). politic. Prima colonie engleză a fost Virginia. conceptual şi legislativ. cronologic. Modul de organizare al acestora era diferit. aşadar. vezi: Cele treisprezece colonii. În 1770. în aceste colonii trăiau 2. Două trăsături îi uneau totuşi pe locuitorii lor: religia protestantă şi practica autoguvernării. a doua mare revoluţie a epocii moderne. altele înfiinţate din iniţiativă particularilor (Maryland). adică dorinţa de a-şi decide singuri soarta. adică în veacurile XVII-XVIII. Originea conflictului Coloniile nord-americane nu au cunoscut feudalismul. întemeiată în 1607 de o companie înfiinţată prin ordonanţă regală. între 1607 si 1733. . Premisele revoluţiei Coloniile nord-americane Pentru detalii. Masiva "mutare" spre republicanism şi spre continua creştere a rolului democraţiei au creat o tranziţie treptată spre un alt fel de ordonare ierarhică socială şi au format bazele solide ale eticii şi valorilor politicii americane de mai târziu. majoritatea emigranţi din Insulele Britanice.al patrusprezeceleastat al său la 4 martie 1791 şi amendarea / corectarea / îmbunătăţirea Constituţiei cu primele zece amendamente cunoscute sub numele generic de [The] United States Bill of Rights (1789 . aşa cum a fost ideea modernă derepublicanism. Alte 12 colonii au luat naştere în următoarele decenii. nobilime şi restul populaţiei. sub semnul luptei pentru libertatea individului. Unele erau colonii regale (precum Virginia). Revoluţia americană a fost. relaţiile dintre colonii erau superficiale. intelectual. Călătoria vasului Mayflower poate fi considerată un simbol început al colonizării engleze în America de Nord. Existau diferenţe în modul de înfiinţare a coloniilor. care se întâmplaseră în societatea americană timpurie. Astfel.2 milioane de oameni.

Puterea executivă aparţinea unui guvernator numit de regele Angliei. Decizia fatală a fost luată în 1773. Londra dorea ca şi coloniile să contribuie la plata cheltuielilor cauzate de războiul de şapte ani.. coloniştii aveau propriile instituţii de conducere. Astfel. în urma căruia a fost anexată Canada. exprimată de coloniştii care doreau să aibă instituţii organizate de ei înşişi precum şi proprii reprezentanţi în Parlamentul de la Londra. De aceea. treptat dimensiunea politică devine dominantă. Guvernul regal a impus mărirea impozitelor în colonii. Declanşarea conflictului Ruptura definitivă dintre coloniile americane şi metropolă s-a produs în momentul în care Parlamentul londonez a introdus noi taxe şi restricţii comerciale.Magna Charta Libertatum". Anglia a interzis colonizarea la vest de munţii Alegani. nordul fiind dominat de industria care folosea munca salariată şi mica proprietate agricolă. În 1765. Personalităţi ale vieţii politice precum Patrick Henry. Aşa s-a ajuns la Partida de ceai de la Boston din 16 decembrie 1773. în sensul că. Protestul coloniilor a fost prompt. Acesta din urmă a impus coloniilor măsuri restrictive care urmăreau să îi menţină într-o poziţie de subordonare în raport cu metropola. iar schimburile de mărfuri erau controlate de metropolă. au început să adreseze proteste regelui Angliei. în ciuda opoziţiei coloniilor.. coloniştii făceau contrabandă cu posesiunile franceze şi spaniole din America. Coloniştii aduseseră în America. în timp ce în coloniile sudiste se dezvoltaseră sistemul marilor plantaţii lucrate cu ajutorul sclavilor negri. deşi recunosteau autoritatea regelui Angliei. Ei nu au obţinut însă dreptul de a avea reprezentanţi în Parlamentul de la Londra. O adunare aleasă de cetăţeni bogaţi vota legile. Astfel. Contrabanda era greu de supravegheat. Parlamentul britanic a votat Legea Timbrului. economia coloniilor nord-americane a început să concureze metropola. când un grup de oameni deghizaţi în indieni au aruncat în apele . În timp. Dacă la început conflictul metropolă .Fiii libertăţii". orice decizie trebuia luată pe baza consimţământului cetăţenilor. când coloniştilor li se cere să cumpere ceai numai de la Compania Indiilor Orientale şi să plătească o mică taxă directă asupra vânzărilor de ceai în America. căci Londra se afla la două-patru luni distanţă de navigat. Coloniştii sperau sa aibă aceleaşi drepturi politice ca şi englezii din metropolă. ci şi tradiţia constituţională engleză care îşi avea originea în . George al III-lea. nu doar dorinţa de îmbogăţire prin forţe proprii precum şi toleranţa religioasă. prin care redactarea tuturor actelor trebuia făcută doar pe hârtie timbrată.colonii avea o dimensiune economică. Coloniştii au afirmat însă ca toate impozitele trebuiau votate de Adunările locale. Benjamin Franklin sau Thomas Jefferson şi asociaţiile de voluntari. Ei au ameninţat cu boicotarea produselor engleze. ci de nevoia respectării unui principiu politic. numite . Atitudinea acestora nu era determinată de povara financiară.Activitatea economică s-a dezvoltat rapid în cele 13 colonii.

Rezoluţia adoptată are la bază . Prin descendenţii lor de astăzi. documentul adoptat în cadrul primului Congres de la Philadelphia sintetizează concepţia politică a americanilor. când se adoptă Declaraţia de Independenţă. întrucât nu sunt reprezentanţi în Parlamentul de la Londra. nu au renunţat niciodată la drepturile pe care le aveau odinioară în interiorul regatului Angliei.. libertatea.legile eterne ale naturii" şi principiile . În concluzie. în limitele prevederilor constituţionale.viaţa. reacţia coloniştilor a fost mai fermă. În primăvara anului 1775.Constituţiei engleze" care garantau . din 4 iulie 1776. într-o primă fază a conflictului cu metropola. În acest context se produc primele ciocniri armate între colonişti şi armata engleză. Conţine ideea că regele Angliei a încălcat pactul social (guvernarea). Documentul constituia o posibilă bază de negociere cu Anglia. coloniştii au început să se înarmeze. portul Boston a fost închis de englezi. ei cer propriile adunări provinciale. este datoria poporului să înlăture guvernarea devenită tiranică. Războiul pentru independenţă Declaraţia de independenţă Înfiriparea ideii independenţei în minţile americanilor se produce prin publicarea broşurii a lui Thomas Paine intitulată .. Prima bătălie importantă dintre colonişti şi metropolă a avut loc la Bunker Hill.. decizându-se boicotarea produselor englezeşti şi respingerea autorităţii Parlamentului de la Londra. În fiecare din cele 13 colonii se formează organizaţii revoluţionare şi miliţii înarmate. ce trebuie să asigure apărarea drepturilor cetăţenilor: viaţa. Se arată că strămoşii lor care au părăsit Anglia pentru a întemeia coloniile. Cu prilejul acestui Congres continental.Bunul simţ” în care atacă instituţia Coroanei engleze. Se cristalizează perspectiva formării unei naţiuni americane unite. iar în anul următor vor avea loc primele ciocniri militare. În anul 1774. Ideea a început să prindă contur cu ocazia celui de-al doilea Congres de la Philadelphia. Redactată de Thomas Jefferson are la bază principiile iluministe. libertatea şi năzuinţa spre fericire. criza politică devine tot mai evidentă. iar Samuel Adams şi John Hancock devin lideri ai rebelilor. proprietatea". încheiată cu victoria englezilor. unica legătură a coloniilor cu metropola. . s-a constituit şi primul guvern central care va coordona efortul politic şi militar în favoarea independenţei. De acestă dată. Deoarece regele a încălcat pactul social.oceanului încărcătura de ceai de pe trei vase englezeşti. în 1775. Imediat după congres. iar populaţia obligată la întreţinerea trupelor engleze. În consecinţă. un prim congres al reprezentanţilor celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia..

s-a alăturat răsculaţilor.Războiul propriu-zis Congresul a mobilizat o armată de voluntari condusă de generalul George Washington. Disputa a fost tranşată în 1787 .prin adoptarea unei constituţii de inspiraţie iluministă. şi federaliştii. Puterea legislativă este atribuită unui organism bicameral. mulţi voluntari. comandantul suprem al armatei şi conduce politica externă. adepţii unităţii coloniilor. Potrivit Constituţiei. care exercită funcţia dublă de şef al statului şi al guvernului şi este. armata engleză a fost nevoită să capituleze la Yorktown. care dorea să îşi ia revanşa faţă de englezi. după înfrângerea suferită în Războiul de 7 ani. Puterea executivă era încredinţată unui preşedinte ales pe 4 ani. o colonie se elibera de sub dominaţia metropolei. prin luptă armată. precum nobilul francez La Fayette. S-a creat un stat federal. SUA căpăta atributele unei republici prezidenţiale. de asemenea. Se recunoaştea autoritatea federală în politica externă. declara război. conduşi de Washington. care lăsa destule atribuţii fiecărui stat component al Uniunii. Unificarea celor 13 colonii a fost dificilă. Puterea judecătorească aparţinea Curţii Supreme de Justiţie şi tribunalelor locale. apărare. Spania si Olanda au făcut acelaşi lucru. Această luptă a trezit în Europa un val de simpatie pentru americani. iar Camera Reprezentanţilor din deputaţi aleşi în număr proporţional cu numărul locuitorilor fiecărui stat. format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Prin Tratatul de la Versailles (1783). Senatul este constituit din câte doi reprezentanţi ai fiecăruia din statele federaţiei. Constituirea Statelor Unite ale Americii Principiile organizării Statelor Unite Anii de după încheierea războiului sunt dedicaţi organizării noului stat după principiile pentru care americanii luptaseră. polonezul Kosciuszko Tadeusz sau germanul Von Kalb s-au înrolat alături de americani. legislaţia de interes general. După victoria americană de la Saratoga (1777). În 1781. stabilea taxele. Franţa. monedă. Lupta politică s-a dat între republicanii. Autonomia locală era garantată. Congresul. Pentru prima dată în istorie. . iar sclavia era menţinută. în sensul că guvernele statelor păstrau atribuţii largi. bătea monedă. Principalele atribuţii ale Congresului: vota legile.în favoarea federaliştilor . În 1787 a fost adoptată constituţia Statelor Unite ale Americii. votul era cenzitar. Anglia a recunoscut independenţa fostelor sale colonii. care doreau independenţa fiecăreia din fostele colonii.

sistemul democratic din S.U. dreptul de adunare. Tânăra naţiune americană încerca sa se regrupeze sub un drapel unic şi să îşi cinstească totodată eroii războiului. George Washington a devenit primul preşedinte al S. Cucerirea vestului sălbatic va absorbi energiile şi va da putere noului stat. Deşi amendată de mai multe ori de-a lungul timpului. de petiţie. alegerile libere. singura problemă nerezolvată a rămas sclavia negrilor.A. Constituţia de la 1787 este în vigoare şi astăzi. de onoruri ereditare şi de privilegii exclusive. libertatea presei. dreptul la asistenţă juridică. a constituit un model pentru majoritatea ţărilor lumii. Până în zilele noastre. ca de pildă înscrierea principiului drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. La început.U. . noul stat a întâmpinat mari greutăţi. care includea garanţii împotriva privării abuzive de libertate.A.S-au adus amendamente la Constituţie. interziceau acordarea de titluri nobiliare.