ANTOHE FLORI N-MI HAI

Edi t ura Sf ânt ul Ierarh Ni colae
2010

ISBN 978-606-8129-61-7


2



Cuvânt înainte









Lucrarea ştiinţifică de faţă abordează Inegalitatea mediilor, una
dintre cele mai importante şi mai cunoscute inegalităţi din matematică.
În conţinutul lucrării sunt prezentate diverse demonstraţii ale
acestei inegalităţi: prin metode algebrice, geometrice, utilizând noţiuni
matematice precum inducţia sau folosind arii.
Cu ajutorul inegalităţii mediilor am construit câteva inegalităţi în
triunghi.
În partea finală a lucrării sunt puse în evidenţă aplicaţiile
inegalităţii mediilor şi anume: aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi
algebrice, demonstrarea unor inegalităţi geometrice, determinarea minimului sau
maximului unei expresii algebrice şi nu în ultimul rând aplicaţii în fizică.










Autorul







3




Cuprins





1. Introducere.........................................................................................................4
2. Inegalitatea mediilor- demonstraţie algebrică...................................................6
3. O demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor............................................8
4. Altă demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor........................................9
5. O interpretare geometrică a inegalităţii mediilor.............................................11
6. O demonstraţie prin inducţie a inegalităţii mediilor........................................14
7. O demonstraţie a inegalităţii mediiilor folosind arii........................................16
8. Inegalităţi în triunghi construite cu inegalitatea mediilor................................18
9. Aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi algebrice.......................................20
10. Aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi geometrice..................................24
11. Aplicaţii în determinarea maximului sau minimului.....................................26
12. Aplicaţii în fizică...........................................................................................27
13. Bibliografie……............................................................................................28
















4
1. I ntr oducer e


Inegalitatea mediilor este una dintre cele mai importante inegalităţi , fiind foarte
des utilizată. Această inegalitate este atribuită matematicianului francez Augustin-Louis
Cauchy care s-a remarcat în aproape toate ramurile matematicii.

1. Media aritmetică

Fie a şi b două numere reale şi pozitive . Media aritmetică a lor este numărul care se
obţine împărţind la 2 suma lor : .
2
b a
m
a
+
=
Generalizând obţinem că media aritmetică a n numere reale pozitive
n
a a a ,..., ,
2 1
se calculează
după formula:

n
a a a a
m
n
a
+ + + +
=
...
3 2 1

adică împărţind suma celor n numere la numărul lor.

Observaţie: Media aritmetică a n numere reale pozitive este mai mare decât cel mai mic dintre
numere şi este mai mare decât cel mai mare dintre ele.

2. Media geometrică (media proporţională) .

Media geometrică a două numere reale pozitive se calculează după formula :
b a m
g
· =
Generalizând obţinem că media geometrică a n numere reale pozitive
n
a a a ,..., ,
2 1
se
calculează după formula:

n
n g
a a a m · · · = ...
2 1


Exemple de medii geometrice întâlnite în geometrie:

1. Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălţimii din vârful unghiului drept este medie
geometrică (proporţională) între lungimile proiecţiilor pe ipotenuză.
2. Într-un triunghi dreptunghic , lungimea unei catete este medie geometrică (proporţională)
între lungimea ipotenuzei şi proiecţia catetei pe ipotenuză.

3. Media armonică.

Media armonică a două numere reale pozitive este:

b a
ab
b a
m
h
+
=
+
=
2
1 1
2

Generalizând obţinem că media armonică a n numere reale pozitive
n
a a a ,..., ,
2 1
se obţine
după formula :
5

n
h
a a a
n
m
1
...
1 1
2 1
+ + +
=
Observaţie: Media armonică este inversa mediei aritmetice a inverselor celor n numere.


4. Media patratică.

Media pătratică a numerelor pozitive a, b este numărul :

2
2 2
b a
m
p
+
= .
Media pătratică are o interpretare geometrică deosebit de interesantă.
Dacă considerăm AABC dreptunghic , cu catetele de lungimi AC=a şi BC=b evident
ipotenuza AB va avea lungimea
2 2
b a + .

C




A
B



D

Construim un triunghi dreptunghic isoscel ADB , dreptunghic în D.
Atunci AD=BD=
2
2 2
b a +
.
Deci lungimea pătratului înscris în cercul circumscris dreptunghiului de dimensiuni a, b
reprezintă media pătratică a numerelor a şi b.

Media pătratică a n numere reale pozitive
n
a a a ,..., ,
2 1
este dată de formula:

n
a a a
m
n
p
2 2
2
2
1
... + + +
= .











6
2. I negali tatea medi i lor
-Prezentare, demonstraţi e al gebr i că-



Între toate aceste medii prezentate , există următoarea relaţie , cunoscută sub
denumirea de inegalitatea mediilor:

) , max( ) , min( b a m m m m b a
p a g h
s s s s s , adică:
) , max(
2 2
1 1
2
) , min(
2 2
b a
b a b a
ab
b a
b a s
+
s
+
s s
+
s
Egalitatea se obţine atunci când cele două numere a şi b sunt egale.

Prin generalizare se obţine:
) ,..., , max( ) ,... , min(
2 1 2 1 n p a g h n
x x x m m m m x x x s s s s s , adică:
) ,..., , max(
... ...
...
1
...
1 1
) ,... , min(
2 1
2 2
2
2
1 2 1
2 1
2 1
2 1
n
n n
n
n
n
n
x x x
n
x x x
n
x x x
x x x
x x x
n
x x x
s
s
+ +
s
+ + +
s · · · s
+ + +
s
Egalitatea se obţine pentru
n
x x x = = = ...
2 1


În continuare vom demonstra inegalitatea mediilor pentru două numere pe bucăţi:
Pentru început să demonstrăm prin metodă algebrică inegalitatea dintre media aritmetică şi
media geometrică , care este extrem de simplă.
a)
a g
m m s
Deci trebuie să demonstrăm că:
2
b a
ab
+
s .
0 ) ( 0 2 2
2
2
> ÷ · > + ÷ · + s ·
+
s b a b ab a b a ab
b a
ab , ceea ce este evident ,
deci inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică este demonstrată.

Vom demonstra acum inegalitatea dintre media armonică şi media geometrică a două numere:
Avem de demonstrat :
Folosind ceea ce am demonstrat anterior
a g
m m s , pentru numere
a
1
şi
b
1
obţinem:
ab
b a
b a ab
b a
b a
s
+
· + s ·
+
s ·
1 1
2 1 1 2
2
1 1
1 1
(ceea ce trebuia demonstrat).

Mai rămâne să demostrăm inegalitatea dintre media aritmetică şi media pătratică , adică:
2 2
2 2
b a b a +
s
+
.

7


Pornim de la faptul că: 0 ) (
2
> ÷ b a
2 2 4
) (
2 2
) (
2 2 2 2 0 ) (
2 2 2 2 2 2
2 2
2 2 2 2 2 2 2
b a b a b a b a b a
b a
b ab a b a ab b a b a
+
s
+
·
+
>
+
·
+
> + ·
· + + > + · > + · > ÷

adică exact ce aveam de demonstrat.










































8

3. O demonstraţie geometrică a inegalităţi i medi i lor



Fie
1
d şi
2
d două tangente paralele la cercul C în punctele A, respectiv D. Dreapta
3
d este tangentă în punctul T la cercul C şi intersectează dreptele
1
d şi
2
d în B şi respectiv
în C . Luăm punctul M la
mijlocul lui BC şi N piciorul
perpendicularei din T pe AD.
Astfel se formează trapezul
dreptunghic ABCD.
Notăm:
, , b DC a AB = = unde
conform desenului b a > .
Avem
a BT AB BT = ¬ =
b CT DC CT = ¬ =
b a BC + =

Înălţimea trapezului
ABCD este:





ab b a b a EB BC h 2 ) ( ) (
2 2 2 2
= ÷ ÷ + = ÷ = .
g
m ab
h
OT = = =
2

a
m
b a
OM =
+
=
2

h
m
b a
MO
OT
TN
MO
OT
OT
TN
TMO NOT =
+
= = · = · A A
1 1
2
~
2

: NOT A TN catetă
OT ipotenuză

: TMO A OT catetă
OM ipotenuză

Dacă b a = , atunci în mod evident
h g a
m m m = = .





TN OT > ¬
)
`
¹

OM OT < ¬
)
`
¹

TN OT OM > > ¬
¦
)
¦
`
¹

adică
h g a
m m m > >
9
4. Altă demonstraţi e geometr ică a inegalităţi i medi i lor


Considerăm un triunghi dreptunghic cu ipotenuza BC. Notăm CD cu a şi DB cu b.
Construim înălţimea din vârful unghiului drept , adică AD. (AD±BC).



Ştim că într-un triunghi dreptunghic mediana dusă din vârful unghiului drept are
lungimea jumătate din lungimea ipotenuzei.
Deci AM=
2
b a +
.
Aplicând teorema înălţimii rezultă că AD= ab .
Cum înălţimea este întotdeauna mai mică sau cel mult egală cu mediana rezultă:

2
b a
ab
+
s
Egalitatea se obţine când a=b adică CD=DB , deci în cazul unui triunghi dreptunghic
isoscel.
Astfel am demonstrat inegalitatea dintre media geometrică şi media aritmetică.
Considerăm acum un triunghi dreptunghic isoscel ABC. Fixăm un punct pe
ipotenuza BC pe care îl notăm cu P. Dorim să demonstrăm că
2
2 2
2
PC PB
AP
+
= . Înălţimea
din vârful drept AD va fi în acest caz şi mediană.


În acest caz mediana AD=
2
PC PB +
.
Presupunem că CP>PD. PD=CP-CD=CP-
2 2 2
BP CP PB PC
CP
BC ÷
=
+
÷ = .
Cu teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ADP obţinem:

2 2 2
AP PD AD = +
2 4
) (
4
) (
2 2 2 2
2
PC PB PB PC PC PB
AP
+
=
÷
+
+
= .
10
Este evident faptul că AD=
2
PC PB +
este mai mică sau cel mult egală cu
AP=
2
2 2
PC PB +
.
Deducem că:
2
PC PB +
s
2
2 2
PC PB +
. Egalitatea se obţine când punctul P este
mijlocul ipotenuzei BC.
Am demonstrat astfel , în manieră geometrică inegalitatea dintre media aritmetică şi
media pătratică a două numere.
În final ne propunem să demonstrăm inegalitatea dintre media armonică şi media
geometrică.
Pentru aceasta considerăm un trapez dreptunghic cu bazele de lungimi a şi b , iar înălţimea
AB= ab 2 . Cercul de diametru AB este tangent laturii CD în punctul T. Fie M mijlocul lui
CD.
MO va fi linie mijlocie , deci MO=
2
b a +
. OT= ab , fiind rază a cercului de diametru AB.
Ne interesează să calculăm lungimea lui PT.
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic OTM obţinem:
OT
2
+TM
2
=OM
2
¬TM
2
= ¬
÷
= ÷
+
4
) (
4
) (
2 2
b a
ab
b a
TM=
2
b a ÷

Calculăm înălţimea din vârful drept al triunghiului dreptunghic OTM care este egală
cu PO.
Deci PO=
b a
ab b a
b a
b a
ab
+
· ÷
=
+
÷
·
) (
2
2

Aplicăm acum în triunghiul dreptunghic TPO teorema lui Pitagora pentru a
determina lungimea lui TP:
PT
2
=OT
2
-PO
2
= ¬
+
=
+
÷ ·
÷
2
2 2
2
2
) (
4
) (
) (
b a
b a
b a
b a ab
ab PT=
b a
b a
ab
1 1
2 2
+
=
+
.
Evident PT<TO adică ab
b a
s
+
1 1
2
. Deci media armonică este mai mică sau egală
cu media geometrică.


11
5. O interpretare geometrică a inegalităţi i medi i lor



În continuare , ne propunem să dăm o interpretare geometrică a inegalităţii
mediilor, pentru două numere strict poztive a şi b:

2
2 b a
ab
b a
ab +
s s
+

În trapezul ABCD; AB|| CD, astfel încât AB = a şi CD = b; a > b, ducem linia
mijlocie [MN] şi paralele [EF] şi [PQ] la bazele trapezului.
[EF] împarte latura [AD] în raportul
b
a
şi [PQ] trece prin punctul O de intersecţie a
diagonalelor.
În Δ ACD : PQ || CD şi folosind teorema lui Thales
OC
AO
PD
AP
= ¬ .
Dar ΔAOB ~ ΔCOD şi deci
b
a
DC
AB
OC
AO
= =
Din cele două relaţii rezultă că:
b
a
DC
AB
OC
AO
PD
AP
= = =
Deoarece , ; 1
b
a
ED
AE
MD
AM
= = din inegalităţile evidente
b
a
b
a
s s 1 rezultă
PD
AP
ED
AE
MD
AM
s s
12
Urmează că pe segmentul [AD] există următoarele ordine a punctelor A,M,E,P,D,
adică:
b<PQ<EF<MN<a (1)
Se demonstrează uşor că PQ÷2OP
ΔAOP ~ ΔACD:
DC
PO
AC
AO
= (a)
ΔBOQ ~ ΔBDC:
DC
OQ
BD
BO
= (a)
Din (a) şi (b) OQ PO
DC
OQ
DC
PO
= ¬ = ¬
Deci PQ = 2OP
ΔAOP ~ ΔACD:
AD
AP
DC
PO
AC
AO
= = (1)
ΔAOB ~ ΔCOD:
DC
AB
OC
AO
= (2)
Din (1)
PO
DC
AO
OC
PO
DC
AO
OC AO
PO
DC
AO
AC
DC
PO
AC
AO
= + ¬ =
+
¬ = ¬ = ¬ 1
Din (2)
( ) b a m
b a
ab
PQ
b a
ab
a
b a
b
PO
PO
b
a
b
PO
DC
AB
DC
AB
DC
AO
OC
h
,
2
1 1 =
+
= ¬
+
=
+
= ¬ = + ¬ = + ¬ = ¬

ΔDER ~ ΔDAB :
DB
DR
AB
ER
DA
DE
= = .
Din:
b a
b
AD
ED
b
b a
ED
AD
b
a
ED
AD
b
a
ED
ED AD
b
a
b
a
ED
AE
+
= ¬
+
= ¬ + = ¬ =
÷
¬ = = 1
Din
b a
b a
ER
a
ER
b a
b
AB
ER
AD
ED
+
= ¬ =
+
¬ = (3)
Din:
¬
+
= ¬ + = ¬ =
÷
¬ =
÷
¬ = ¬ =
a
b a
BF
BC
a
b
BF
BC
a
b
BF
BF BC
b
a
BF BC
BF
b
a
FC
BF
b
a
ED
AE
1
BC
BF
b a
a
=
+

ΔBFR ~ ΔBCD :
b a
a
b
FR
DC
FR
BC
BF
+
= ¬ = (4)
13
Din (3) şi (4) ( ) ab b a
b a
b a
b a
a b
b a
b a
RF ER EF = +
+
=
+
+
+
= + = ¬
Deci ( ). , b a m ab EF
g
= =
( ). ,
2
b a m
b a
MN
a
=
+
=
Din b<PQ<EF<MN<a¬m
h
<m
g
<m
a
.



























14
6. O demonstraţie prin inducţie a inegalităţii dintre media
aritmetică şi media geometrică a n numer e


În continuare vom prezenta două demonstraţii celebre ale inegalităţii dintre media
geometrică şi media aritmetică a n numere , care apelează la inducţia matematică.
În fond putem prezenta acest lucru sub forma următoarei probleme:
Pentru 0 ,..., ,
2 1
>
n
a a a să se arate că:
n
n
i
i
n
i
i
a a
n
[ ¿
= =
>
1 1
1

1. Demonstraţia lui Ehlers.
Demonstrăm mai întâi prin inducţie următoarea propoziţie :
P(n) : Dacă 0 >
i
x , i=1,2,...,n si 1 ...
2 1
= · ·
n
x x x , atunci . ...
2 1
n x x x
n
> + + +
P(1) este adevărată , . 1
1
= x
Presupunem P(n) adevărată , adică inegalitatea adevărată pentru n numere.
Din 1 ...
1 2 1
= · ·
+ n n
x x x x rezultă că există două numere
j i
x x , astfel încât 1 >
i
x şi 1 s
j
x .
Fără a particulariza luăm 1
1
> x şi . 1
2
s x
Deci ( )( ) 0 1 1
2 1
s ÷ ÷ x x , adică
2 1 2 1
1 x x x x + s + şi deci :

1 3 2 1 1 2 1
... 1 ...
+ +
+ + + + > + + + +
n n n
x x x x x x x x (1)
1 3 2 1
,..., ,
+ n
x x x x sunt n numere cu produsul egal cu 1 şi deci :
n x x x x
n
> + + +
+1 3 2 1
... .
Ţinând cont de relaţia (1) , rezultă : . 1 ...
1 2 1
n x x x x
n n
+ > + + + +
+

Deci P(n) ÷P(n+1) este adevărată , deci P(n) este adevărată pentru orice neN, n>1.
Punem acum
G
a
x
G
a
x
G
a
x
n
n
= = = ,..., ,
2
2
1
1
,
n
n
a a a G · · = ...
2 1
.
1 ...
2 1
= · ·
n
x x x şi deci n x x x
n
> + + + ...
2 1
, adică :
n
G
a a a
n
>
+ + + ...
2 1
şi deci
n
n
n
a a a
n
a a a
· · >
+ + +
...
...
2 1
2 1
.



15

2. Demonstraţia lui Jacobsthal.

Şi această a doua demonstraţie foloseşte tot inducţia matematică.
Pentru n=1 avem egalitate :
¿
=
=
n
i
i n
a
n
A
1
1
şi n
n
i
i n
a G
[
=
=
1
.
Avem de demonstrat propoziţia P(n) :
n n
G A > oricare ar fi neN , n>1.
Punem P(n-1) adevărată şi demonstrăm că implicaţia P(n-1) ÷P(n) adevărată.
Fie 0 > z . Deoarece ( ) ( ) 1 ... 2 1 1
3 2 2
÷ + + + ÷ = ÷ + ÷
÷ ÷
n z z z n nz z
n n n
avem :
( ) 1 ÷ ÷ > n nz z
n
, pentru . 0 > z
Punem
1 ÷
=
n
n
G
G
z şi avem ( ). 1
1 1
÷ ÷ >
|
|
.
|

\
|
÷ ÷
n
G
G
n
G
G
n
n
n
n
n

Avem identitatea :
( )
(
(
¸
(

¸

|
|
.
|

\
|
+ ÷ =
÷ ÷
÷ ÷
n
n
n
n
n n
n
G
G
G
A
n
n
G
A
1 1
1 1
1 , din care deducem :
( ) ( )
(
¸
(

¸

÷ ÷ + ÷ >
÷ ÷
÷ ÷
1 1
1 1
1 1
n
G
nG
G
A
n
n
G
A
n
n
n
n n
n
, care conduce la:
( ).
1
1 1 ÷ ÷
÷
÷
> ÷
n n n n
G A
n
n
G A
Deoarece 0
1 1
> ÷
÷ ÷ n n
G A , rezultă
n n
G A > şi deci P(n) este adevărată pentru orice neN
, 1 > n












16

7. O demonstraţie a inegalităţi i medi i lor folosi nd ar i i




Construcţie

Se construieşte trapezul dreptunghic ABCD, astfel
încât:

• [AB] = a
• [CD] = b
• d(AB, CD) = [AD] =
h
m
b a
ab
h =
+
=
2




Demonstraţie:


Fie MN||AB, MN trece prin intersecţia diagonalelor, O.

CD AB
ON
BC
CN BN
AB
ON
CD
ON
BC
CN
AC
CO
AB
ON
ABC In
BC
BN
BD
BO
CD
ON
BCD In
1 1
1
1
:
:
+
= ¬ =
+
= + ¬
¦
¦
)
¦
¦
`
¹
= = A
= = A

(1)

CD AB
OM Ana
1 1
1
log
+
=
(2)

Din (1) şi (2)
h
m
b a
ab
b a
MN =
+
=
+
= ¬
2
1 1
2
] [
(3)


Fie PQ||AB, (P mijlocul laturii AD). Aplicând Th. Thales în ABD A şi BDC A rezultă:
2
] [
CD AB
PQ
+
=
a
m
b a
PQ =
+
= ¬
2
] [ (4)
Punctul de intersecţie al diagonalelor se găseşte deasupra dreptei PQ, rezultă:
] [ ] [ MN PQ >
(5)

Din relaţiile (3), (4) şi (5) rezultă:
h a
m m > (6)

Fie
AEHD
S = aria dreptunghiului AEHD. Ţinând cont de relaţia (3), atunci:
2
h AEHD
m AD MN AD AE S = · = · =
(7)
17

2
2
2
2
) (
g ABCD
m ab
b a
b a
ab CD AB AD
S = =
+
·
+
=
+
= (8)

Deoarece [BQ] ÷[QC] (din construţie) şi [BN] < [NC], rezultă:
NCH BEN
S S
A A
s (cu egalitate când [AB] ÷[CD]) (9)

Aria trapezului ABCD mai poate fi scrisă şi ca:
NCH BEN AEHD ABCD
S S S S
A A
+ ÷ = (10)

Din (7), (8), (9) şi (10) rezultă:
h g h g
m m m m > ¬ >
2 2

(11)

Din relaţia (6) ' ) ( A - ¬ deasupra lui A, a.î:
a
m
b a
D A =
+
=
2
' (12)

Din relaţiile (4) şi (12), rezultă:
g a g a
g FA F A ABCD FA F A AFGD FA F A GD F A a
m m m m
m S S S S S S D A PQ m
> ¬ > ¬
+ = + = + = = · =
2 2
2
' ' ' ' ' ' ' '
2
'

(13)

Din relaţiile (11) şi (13), rezultă:
h g a
m m m > > q.e.d
























18
8. Inegalităţi î n tr i unghi construite cu ajutorul inegalităţi i
medi i lor


Vom încerca să deducem câteva inegalităţi în triunghi folosind inegalitatea mediilor.

Măsurile laturilor unui triunghi sunt exprimate prin numere reale pozitive precum şi valorile
funcţiilor trigonometrice ale unghiurilor ascuţite.
Folosind inegalitatea m
a g
m > avem:
1. Dacă notăm măsurile laturilor unui triunghi cu a,b,c putem scrie:
a+b 2 ; 2 ; 2 ab b c bc c a ca > + > + > (1)
Adunând membru cu membru aceste inegalităţi rezultă: 2(a+b+c) 2( ) ab bc ca > + + de
unde împărţind cu 2 şi înlocuind a+b+c=2p obţinem inegalitatea: 2 . p ab bc ca > + +
2.Înmulţind inegalităţile (1) membru cu membru rezultă: (a+b)(b+c)(c+a) >8abc care după
înlocuirile: a+b=2p-c , b+c=2p-a , c+a=2p-b şi abc=4RS (unde R este raza cercului
circumscris triunghiului şi S este aria triunghiului) obţinem: (2p-a)(2p-b)(2p-c) >32RS
3.Din 2 ( ), 2 ( ), 2 ( ) a b c a b c a b c b c a a b c c a b + + > + + + > + + + > + (2) prin adunare
membru cu membru obţinem: 2( ) 2( ( ) ( ) ( )) a b c a b c b a c c a b + + > + + + + + după care
obţinem inegalitatea: 2 (2 ) (2 ) (2 ) p a p a b p b c p c > ÷ + ÷ + ÷ .
4. Înmulţind membru cu membru inegalităţile (2) obţinem:
(a+b+c)
3
8 ( )( )( ) abc a b b c c a > + + + sau (2p)
6
>64abc(a+b)(b+c)(c+a) de unde înlocuind
abc=4RS şi S=rp (unde r este raza cercului înscris în triunghi)
avem:
6
4 ( )( )( ) p Rrp a b b c c a > + + + şi în final:
5
4 ( )( )( ) p Rr a b b c c a > + + + .
5. Din 2 , 2 , 2 ab c abc bc a abc ca b abc + > + > + > adunând membru cu membru avem:
a+b+c+ab+bc+ca 6 abc > de unde: ( 1) ( 1) ( 1) 12 a b b c c a RS + + + + + > .
6. Din
3 2 2 2 2 2 2 3
3 , 3 a b c abc a b c a b c + + > + + > rezultă prin înmulţirea membru cu
membru a inegalităţilor:
2 2 2
( )( ) 9 a b c a b c abc + + + + > de unde
2 2 2
2 ( ) 36 p a b c Rrp + + > şi

în final:
2 2 2
18 a b c Rr + + > .
7. Din
3
3 a b b abc + + > şi
3
3
a b c a b c
h h h h h h + + > (unde , ,
a b c
h h h sunt inălţimile
triunghiului) prin înmulţire membru cu membru rezultă: (a+b+c)(
a b c
h h h + + )
3
9
a b c
ah bh ch >
sau
3 3
2 ( ) 9 8
a b c
p h h h S + + > pentru că 2
a b c
ah bh ch S = = = şi în final inegalitatea:
9
a b c
S
h h h
p
+ + > .
19
8. Din :
3 3 3 3 3 3
sin 3 sin 3 2 , sin 3 sin 3 2 , sin 3 sin 3 2 a b C ab C S b c A bc A S c a B ca B S + + > = + + > = + + > =
prin adunare membru cu membru rezultă: 2(a+b+c)+sinA+sinB+sinC
3
9 2S > sau:
3
sin sin sin 9 2 4 A B C S p + + > ÷ . Observaţie:triunghiul ABC este ascuţitunghic.
Folosind inegalitatea:
a h
m m > avem:
9.
2 2 2
, ,
2 2 2
a b ab b c bc c a ca
a b b c c a
+ + +
> > >
+ + +
.Adunând inegalităţile rezultă:
a+b+c 2( )
ab bc ca
a b b c c a
> + +
+ + +
de unde:
ab bc ac
p
a b b c a c
> + +
+ + +
.
Folosind inegalitatea :
p a
m m > avem:
10.
2 2 2 2 2 2
, ,
2 2 2 2 2 2
a b a b b c b c a c a c + + + + + +
> > > .Adunând membru cu membru
obţinem:
2
2 2 2 2 2
2 2 2
a b b c c a
a b c
+ + +
+ + > + + , de unde în
final:
2 2 2 2 2 2
2 2 a b b c c a p + + + + + > .
















20
9. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în demonstrarea unor
inegalităţi algebr i ce

1. Să se demonstreze că R c b a ca bc ab c b a e ¬ + + > + + , , ,
2 2 2
.

Soluţie:

Din inegalitatea
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
>
+
>
+
>
+
¬ >
ca
a c
bc
c b
ab
b a
m m
g p
2
2
2
2 2
2 2
2 2

Adunând membru cu membru inegalităţile de mai sus, obţinem
ca bc ab c b a ca bc ab
c b a
+ + > + + ¬ + + >
+ +
2 2 2
2 2 2
2
2 2 2
.

2. a). Demonstraţi că > +
x
x
1
2 , x ¬ >0
b). Demonstraţi că b a
a
b
b
a
, , 2 ¬ > + >0

Soluţie:

a ). Cu inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică:

2
1
2
1
= · > +
x
x
x
x
b). Putem lua
b
a
x = în a). Sau procedăm ca înainte:

2 2 = · > +
a
b
b
a
a
b
b
a


3. Să se demonstreze că :


2
45
91
2070
...
9
20
7
12
5
6
3
2
< + + + + +
Soluţie :
21

Vom folosi inegalitatea mediilor : .
2
b a
b a
+
s ·
Deci vom avea :
2
1
7
2
4 3
7
4 3
7
12
2
1
5
2
3 2
5
3 2
5
6
2
1
3
2
2 1
3
2 1
3
2
=
+
s
·
=
=
+
s
·
=
=
+
s
·
=

2
1
91
2
46 45
91
46 45
91
2070
=
+
s
·
=
¬ + + + + + < + + + + +
2
1
...
2
1
2
1
2
1
2
1
91
2070
...
9
20
7
12
5
6
3
2
2
45
91
2070
...
9
20
5
6
3
2
< + + + + ¬

4. Arătaţi că pentru orice numere reale strict pozitive x,y,z, avem


y
z
x
y
z
x
x
z
z
y
y
x
+ + > + +
2
2
2
2
2
2


Soluţie :

În inegalitatea : ,
2 2 2
ca bc ab c b a + + > + + luăm:

,
y
x
a = ,
z
y
b =
x
z
c = şi obţinem:
y
x
x
z
x
z
z
y
z
y
y
x
x
z
z
y
y
x
· + · + · > |
.
|

\
|
+ |
.
|

\
|
+
|
|
.
|

\
|
2 2
2
sau

.
2
2
2
2
2
2
y
z
x
y
z
x
x
z
z
y
y
x
+ + > + +

5. Arătaţi că pentru orice numere reale a,b,c>0 avem

( )( )( ) abc a c c b b a 8 > + + +
Soluţie:

Cu inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică,

22

( )( )( )
abc c b a ca bc ab ca bc ab
a c c b b a a c c b b a
= = · · = · · >
+
·
+
·
+
=
+ + +
2 2 2
2 2 2 8
.

6. Demonstraţi inegalitatea:


4024 2011
2013 2010
2010 2012 2010
1
...
3 15
1
2 8
1
3
1
·
·
>
·
+ + + +

Soluţie :

Primul membru al inegalităţii se mai scrie:

2010 2012 2010
1
...
3 5 3
1
2 4 2
1
3
1
·
+ +
·
+
·
+
2
1
1
+
s · =
k
k k , (inegalitatea mediilor) orice k≥1, deci
1
2 1
+
>
k
k
, atunci :
) 2 )( 1 (
1
) 1 (
1
) 2 )( 1 (
2
) 2 (
1
+ +
÷
+
=
+ +
>
+
k k k k k k k
k k k

Pentru k=2,
12
1
6
1
2 4 2
1
÷ >
·

Pentru k=3,
20
1
12
1
3 5 3
1
÷ >
·

...........................................
Pentru k=2010,
2012 2011
1
2011 2010
1
2010 2012 2010
1
·
÷
·
>
·

Adunând toate aceste inegalităţi obţinem :
2012 2011
1
6
1
2010 2012 2010
1
...
3 5 3
1
2 4 2
1
·
÷ >
·
+ +
·
+
·

Adunând în ambii membri ai inegalităţii
3
1
, obţinem :
>
·
+ +
·
+
·
+
2010 2012 2010
1
...
3 5 3
1
2 4 2
1
3
1
4024 2011
2 2012 2011
2012 2011
1
2
1
·
÷ ·
>
·
÷ >
2013 2010 ) 3 2010 ( 2010 2 2 2010 3 2010 2 ) 2 2010 )( 1 2010 ( 2 2012 2011
2
· = + = ÷ + · + = ÷ + + = ÷ ·
Deci :

2010 2012 2010
1
...
3 5 3
1
2 4 2
1
3
1
·
+ +
·
+
·
+
4024 2011
2013 2010
·
·
> .

7. Arătaţi că pentru orice numere reale a,b,c>0 avem:

( ) 4
1 1
> |
.
|

\
|
+ +
b a
b a
Soluţie:

Prin înmulţirea parantezelor , obţinem

23
( ) 4 2 2 2
1 1
= + > |
.
|

\
|
+ + = |
.
|

\
|
+ +
a
b
b
a
b a
b a

Altfel, din inegalitatea dintre media armonică şi cea aritmetică.


2
1 1
2 b a
b a
+
s
+

Rezultă imediat că ( ) 4
1 1
> |
.
|

\
|
+ +
b a
b a .

8. Dacă a,b,c,d eR
+
şi a+b+c+d=1005 arătaţi că :
2010 ) ( ) ( ) ( ) ( s + + + + + + + + + + + c b a d b a d c a d c b d c b a .

Soluţie :

a+b+c+d=1005¬ b+c+d=1005-a
c+d+a=1005-b
d+a+b=1005-c
a+b+c=1005-d

Avem de arătat că:

2010 ) 1005 ( ) 1005 ( ) 1005 ( ) 1005 ( s ÷ + ÷ + ÷ + ÷ d d c c b b a a .
Folosind inegalitatea mediilor obţinem:
2
1005
2
1005
) 1005 (
2
1005
2
1005
) 1005 (
2
1005
2
1005
) 1005 (
2
1005
2
1005
) 1005 (
=
÷ +
s ÷
=
÷ +
s ÷
=
÷ +
s ÷
=
÷ +
s ÷
d d
d d
c c
c c
b b
b b
a a
a a

Deci:

2010 ) ( ) ( ) ( ) ( s + + + + + + + + + + + c b a d b a d c a d c b d c b a










24
A
c
b
B C
10. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în demonstr ar ea unor
inegalităţi geometr i ce


1. Se consideră triunghiul ABC cu AC = b şi AB = c.
Să se arate că
2
2 2
|
|
.
|

\
| +
s
A
c b
S
ABC
.

Soluţie :

2 2
sin bc A bc
S
ABC
s
·
=
A
(1)
Din
2
2
2
2 2 8
) (
2 2
|
.
|

\
| +
=
+
s ¬ |
.
|

\
| +
s ¬ s
c b c b bc c b
bc m m
a g
(2)
Din (1) şi (2)
2
2 2
|
.
|

\
| +
s ¬
A
c b
S
ABC
.

2. Fie a, b, c măsurile laturilor unui triunghi ABC.
a) Să se determine natura triunghiului ABC, dacă are loc relaţia: ca bc ab c b a + + = + +
2 2 2

b) Dacă c are valoare constantă, iar expresia ) )( ( b p a p ÷ ÷ are valoare maximă, să se
demonstreze că triunghiul este isoscel. (S-a notat
2
c b a
p
+ +
= - semiperimetrul triunghiului).

Soluţie:

a) ca bc ab c b a + + = + +
2 2 2
c b a a c c b b a = = ¬ = ÷ + ÷ + ÷ · 0 ) ( ) ( ) (
2 2 2
, deci
triunghiul este echilateral.
b) ( ) | |
2 2
4
1
2 2
) )( ( b a c b
c b a
a
c b a
b p a p ÷ ÷ = |
.
|

\
|
÷
+ +
|
.
|

\
|
÷
+ +
= ÷ ÷ expresia are valoarea
maximă dacă şi numai dacă b a = , triunghiul este isoscel.

3.
a) Să se demonstreze că dintre toate dreptunghiurile cu acelaşi perimetru, pătratul are aria
maximă,
b) Să se demonstreze că dintre toate dreptunghiurile cu aceeaşi arie, pătratul are perimetrul
minim,
c) Să se demonstreze că dintre toate paralelipipedele dreptunghice cu lungimea diagonalei
constantă, cubul are aria totală maximă,
Fie a lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic, iar S aria sa. Să se demonstreze că dacă
S
a
s
2
, atunci triunghiul este isoscel.
25

Soluţie:

a) Fie a, b lungimile laturilor dreptunghiului şi S aria sa. Avem =
+
s
2
b a
ab constant.
2
2
|
.
|

\
| +
s =
b a
ab S . Se obţine
2
max
2
|
.
|

\
| +
=
b a
S pentru b a = , dreptunghiul este pătrat.

b) ab b a P 4 2 2 > + = S 4 = - constant, perimetrul este minim pentru b a = , dreptunghiul
este pătrat.

c) Fie a, b, c lungimile muchiilor paralelipipedului. Avem
2 2 2 2
c b a d + + = .
) ( 2 ca bc ab A
t
+ + = . Obţinem
2
2d A
t
s =constant .
2
max
2d A
t
= . pentru c b a = = ,
paralelipipedul este cub.

d) Fie b, c lungimile catetelor triunghiului. S
a
s
2
· s + · s · bc c b S a 2 4
2 2 2

0 ) (
2
s ÷ c b , c b = , triunghiul este isoscel.




























26
11. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în deter mi nar ea
maxi mului sau mi ni mului unei expr esi i algebr i ce



1. Numerele 0 , > y x satisfac relaţia 4 = + y x
Să se determine minimul şi maximul expresiei
y x
1 1
+ , dacă acestea există.
Soluţie:
Din 1
1 1
2
2
1 1
2
> + ¬ =
+
s
+
¬ s
y x
y x
y x
m m
a h
, cu egalitate pentru 2 = = y x
Rezultă că există minim , şi anume 1
1 1
min =
|
|
.
|

\
|
+
y x
, dar nu există maxim deoarece suma
y x
1 1
+ poate fi oricât de mare, pentru x sau y foarte mic.

2. Aflaţi valoarea minimă a expresiei:
E(x)= e
+
+ +
x
x
x x
,
2 3
20 12 9
2
R
+


Soluţie:

E(x)=
2 3
16
2 3
2 3
16 ) 2 3 (
2
+
+ + =
+
+ +
x
x
x
x

Din 8
2 3
16
2 3
2 3
16
) 2 3 (
2
2 3
16
2 3
>
+
+ + ¬
+
· + >
+
+ +
¬ >
x
x
x
x
x
x
m m
g a

Deci E(x) min 8 ¬ > E(x)=8.



27


12. Aplicaţii ale inegalităţi i medi i lor în fizică


1. Două mobile parcurg acelaşi drum, primul cu viteză constantă v, cel de-al doilea
parcurgând 2 porţiuni egale cu vitezele v
1
, v
2
, a căror medie aritmetică este v. Care mobil
parcurge drumul mai repede?

Soluţie:

Notăm distanţa cu D=2·d, iar timpii de parcurgere cu t
1
(pentru primul mobil) şi t
2
(pentru al
doilea mobil),
2 1 2 1
1
4
2
2
v v
d
v v
d
v
D
t
+
· =
+
·
= = ,
|
|
.
|

\
|
+ · = + =
2 1 2 1
2
1 1
v v
d
v
d
v
d
t

Aplicăm inegalitatea
a h
m m s pentru v
1
şi v
2
şi obţinem:
2
1 1
2
2 1
2 1
v v
v v
+
s
+

2 1
2 1 2 1 2 1 2 1
1 1 4 1 1 4
t t
v v
d
v v
d
v v v v
s ¬
|
|
.
|

\
|
+ · s
+
· ¬ + s
+

În concluzie, mobilul care merge cu viteză constantă ajunge la destinaţie în cel mai scurt timp.

















28

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ


[1]. M. Becheanu , B. Enescu – Inegalităţi elementare… şi mai puţin elementare ,
Editura Gil.

[2]. Buşneag D. , Leonte A., Vladimirescu, I. – Culegere de probleme pentru admiterea
în învăţământul superior şi perfecţionarea profesorilor de matematică din învăţământul
preuniversitar, Editura Sitech, Craiova, 1993.

[3]. Cristescu Gh. Dăneţ, R - Matematică - aritmetică şi algebră; manual opţional
pentru clasele V-VIII.

[4]. Probleme de matematică traduse din revista KVANT – Bucureşti, 1983 ;

[5]. Colecţia Gazeta Matematică - 1971-2005.





















Cuvânt înainte

Lucrarea ştiinţifică de faţă abordează Inegalitatea mediilor, una dintre cele mai importante şi mai cunoscute inegalităţi din matematică. În conţinutul lucrării sunt prezentate diverse demonstraţii ale acestei inegalităţi: prin metode algebrice, geometrice, utilizând noţiuni matematice precum inducţia sau folosind arii. Cu ajutorul inegalităţii mediilor am construit câteva inegalităţi în triunghi. În partea finală a lucrării sunt puse în evidenţă aplicaţiile inegalităţii mediilor şi anume: aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi algebrice, demonstrarea unor inegalităţi geometrice, determinarea minimului sau maximului unei expresii algebrice şi nu în ultimul rând aplicaţii în fizică.

Autorul

2

......26 12...................9 5....... Aplicaţii în fizică................27 13..Cuprins 1...................... Aplicaţii în determinarea maximului sau minimului............................................................................. O demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor........................ O demonstraţie prin inducţie a inegalităţii mediilor......................................................................28 3 .. Aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi geometrice...................... Aplicaţii în demonstrarea unor inegalităţi algebrice.................................... Altă demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor...8 4.4 2...............................demonstraţie algebrică.........................................................14 7....................................................................................20 10........ O demonstraţie a inegalităţii mediiilor folosind arii....................................................... Introducere...............................18 9........................24 11....................... Bibliografie……....................................11 6.6 3........ Inegalitatea mediilor.......... Inegalităţi în triunghi construite cu inegalitatea mediilor...............16 8. O interpretare geometrică a inegalităţii mediilor..............

. a 2 . Această inegalitate este atribuită matematicianului francez Augustin-Louis Cauchy care s-a remarcat în aproape toate ramurile matematicii.... 1. a 2 .. 2.  a n ma  1 n adică împărţind suma celor n numere la numărul lor.... a 2 . a n se calculează după formula: m g  n a1  a 2  . a n se obţine după formula : 4 ... Media aritmetică a lor este numărul care se ab obţine împărţind la 2 suma lor : ma  .. Media geometrică (media proporţională). Introducere Inegalitatea mediilor este una dintre cele mai importante inegalităţi . Observaţie: Media aritmetică a n numere reale pozitive este mai mare decât cel mai mic dintre numere şi este mai mare decât cel mai mare dintre ele. lungimea unei catete este medie geometrică (proporţională) între lungimea ipotenuzei şi proiecţia catetei pe ipotenuză. Media armonică. lungimea înălţimii din vârful unghiului drept este medie geometrică (proporţională) între lungimile proiecţiilor pe ipotenuză..  a n Exemple de medii geometrice întâlnite în geometrie: 1.. fiind foarte des utilizată. Media aritmetică Fie a şi b două numere reale şi pozitive .1. Media geometrică a două numere reale pozitive se calculează după formula : mg  a  b Generalizând obţinem că media geometrică a n numere reale pozitive a1 . Într-un triunghi dreptunghic. Media armonică a două numere reale pozitive este: 2 2ab mh   1 1 ab  a b Generalizând obţinem că media armonică a n numere reale pozitive a1 .. 3. a n se calculează după formula: a  a 2  a3  . Într-un triunghi dreptunghic . 2.. 2 Generalizând obţinem că media aritmetică a n numere reale pozitive a1 ..

mh  n 4. a 2 .... dreptunghic în D. b reprezintă media pătratică a numerelor a şi b.. b este numărul : a2  b2 . n 2 2 2 5 . Media pătratică a numerelor pozitive a. Dacă considerăm  ABC dreptunghic .1 1 1   . 2 Media pătratică are o interpretare geometrică deosebit de interesantă. 2 Deci lungimea pătratului înscris în cercul circumscris dreptunghiului de dimensiuni a..  a1 a 2 an Observaţie: Media armonică este inversa mediei aritmetice a inverselor celor n numere. a n este dată de formula: mp  a1  a 2  . Atunci AD=BD= Media pătratică a n numere reale pozitive a1 . cu catetele de lungimi AC=a şi BC=b evident mp  ipotenuza AB va avea lungimea C a2  b2 . Media patratică. A B D Construim un triunghi dreptunghic isoscel ADB .  a n . a2  b2 ....

demonstraţie algebrică- Între toate aceste medii prezentate .. 2 6 .. adică: 1 1  a b Egalitatea se obţine atunci când cele două numere a şi b sunt egale.. cunoscută sub denumirea de inegalitatea mediilor: min( a.x n )  mh  m g  ma  m p  max( x1 .. b) . a) m g  m a Deci trebuie să demonstrăm că: ab  ab  ab . x n ) Egalitatea se obţine pentru x1  x 2  ...  x n În continuare vom demonstra inegalitatea mediilor pentru două numere pe bucăţi: Pentru început să demonstrăm prin metodă algebrică inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică .2. x 2 .. pentru numere şi obţinem: a b 1 1  1 1 a b 2 1 1 2        ab (ceea ce trebuia demonstrat). b)  2  ab  ab  2 a2  b2  max( a. ceea ce este evident ..x n )   x1  x 2  .... b) 2 x1  x 2  ..x n  n 2 2 2  max( x1 .... x 2 .... x 2 .  x1 x 2 xn n n min( a.  x n  1  1 1 1 n   . b)  m h  m g  m a  m p  max( a. 2 ab  2 ab  a  b  a  2 ab  b  0  ( a  b ) 2  0 .. Inegalitatea mediilor -Prezentare.. Vom demonstra acum inegalitatea dintre media armonică şi media geometrică a două numere: Avem de demonstrat : 1 1 Folosind ceea ce am demonstrat anterior m g  m a . adică: ab  2 a2  b2 ..  x n min( x1 . x 2 . adică: x  x 2  ... Prin generalizare se obţine: min( x1 . care este extrem de simplă. x n ) .. există următoarea relaţie . 1 1 a b 2 ab a b  a b Mai rămâne să demostrăm inegalitatea dintre media aritmetică şi media pătratică . 2 deci inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică este demonstrată.

Pornim de la faptul că: (a  b) 2  0 (a  b) 2  0  a 2  b 2  2ab  2a 2  2b 2  a 2  2ab  b 2  ( a  b) 2 a 2  b 2 ( a  b) 2 ab     2 2 4 2 adică exact ce aveam de demonstrat.  a2  b2  a2  b2 2 7 .

Astfel se formează trapezul dreptunghic ABCD . unde conform desenului a  b . h OT   ab  m g 2 ab OM   ma 2 TN OT OT 2 2 NOT ~ TMO    TN   m h OT MO MO 1 1  a b  NOT : TN catetă   OT  TN  OT ipotenuză     OM  OT  TN adică ma  m g  mh   TMO : OT catetă   OT  OM  OM ipotenuză  Dacă a  b . Avem BT  AB  BT  a CT  DC  CT  b BC  a  b Înălţimea trapezului ABCD este: h  BC 2  EB 2  (a  b) 2  (a  b) 2  2 ab . DC  b. 8 . Luăm punctul M la mijlocul lui BC şi N piciorul perpendicularei din T pe AD . Notăm: AB  a. atunci în mod evident ma  m g  mh .3. Dreapta d 3 este tangentă în punctul T la cercul C şi intersectează dreptele d1 şi d 2 în B şi respectiv în C . respectiv D . O demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor Fie d1 şi d 2 două tangente paralele la cercul C în punctele A .

Altă demonstraţie geometrică a inegalităţii mediilor Considerăm un triunghi dreptunghic cu ipotenuza BC. adică AD. Construim înălţimea din vârful unghiului drept . 2 Aplicând teorema înălţimii rezultă că AD= ab . Notăm CD cu a şi DB cu b. deci în cazul unui triunghi dreptunghic isoscel. Astfel am demonstrat inegalitatea dintre media geometrică şi media aritmetică.4. Cum înălţimea este întotdeauna mai mică sau cel mult egală cu mediana rezultă: ab ab  2 Egalitatea se obţine când a=b adică CD=DB . Fixăm un punct pe PB 2  PC 2 ipotenuza BC pe care îl notăm cu P. (AD  BC). Dorim să demonstrăm că AP 2  . 2 BC PC  PB CP  BP  CP   . Înălţimea 2 din vârful drept AD va fi în acest caz şi mediană. 2 2 2 Cu teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ADP obţinem: Presupunem că CP  PD. PD=CP-CD=CP- AD 2  PD 2  AP 2 ( PB  PC ) 2 ( PC  PB ) 2 PB 2  PC 2 AP 2    . În acest caz mediana AD= PB  PC . Considerăm acum un triunghi dreptunghic isoscel ABC. 4 4 2 9 . ab Deci AM= . Ştim că într-un triunghi dreptunghic mediana dusă din vârful unghiului drept are lungimea jumătate din lungimea ipotenuzei.

În final ne propunem să demonstrăm inegalitatea dintre media armonică şi media geometrică. Am demonstrat astfel .Este evident faptul că AD= AP= PB 2  PC 2 . Pentru aceasta considerăm un trapez dreptunghic cu bazele de lungimi a şi b . 2 Deducem că: PB  PC  2 PB  PC este mai mică sau cel mult egală cu 2 PB 2  PC 2 . în manieră geometrică inegalitatea dintre media aritmetică şi media pătratică a două numere. fiind rază a cercului de diametru AB. 2 Ne interesează să calculăm lungimea lui PT. Cercul de diametru AB este tangent laturii CD în punctul T. Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic OTM obţinem: (a  b) 2 ( a  b) 2 ab 2 2 2 2 OT +TM =OM  TM =  ab   TM= 4 4 2 Calculăm înălţimea din vârful drept al triunghiului dreptunghic OTM care este egală cu PO. Deci media armonică este mai mică sau egală 1 1  a b cu media geometrică. Egalitatea se obţine când punctul P este 2 mijlocul ipotenuzei BC. ab ab  2  (a  b)  ab Deci PO= ab ab 2 Aplicăm acum în triunghiul dreptunghic TPO teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea lui TP: ab  (a  b) 2 4a 2 b 2 2ab 2 2 2 2 PT =OT -PO = ab   . Fie M mijlocul lui CD. iar înălţimea AB= 2 ab . OT= ab . deci MO= . ab MO va fi linie mijlocie . 10 .   PT= 2 2 ab 1 1 ( a  b) ( a  b)  a b 2 Evident PT<TO adică  ab .

În Δ ACD : PQ || CD şi folosind teorema lui Thales  Dar ΔAOB ~ ΔCOD şi deci Din cele două relaţii rezultă că: AP AO AB a    PD OC DC b AO AB a   OC DC b AP AO  . astfel încât AB = a şi CD = b. ducem linia mijlocie [MN] şi paralele [EF] şi [PQ] la bazele trapezului. a > b. PD OC a şi [PQ] trece prin punctul O de intersecţie a b Deoarece AM AE  1. ne propunem să dăm o interpretare geometrică a inegalităţii mediilor.5. pentru două numere strict poztive a şi b: 2ab ab  ab  ab 2 În trapezul ABCD. AB|| CD. din inegalităţile evidente b 1 a a AM AE AP  rezultă   b b MD ED PD 11 . [EF] împarte latura [AD] în raportul diagonalelor. O interpretare geometrică a inegalităţii mediilor În continuare .  MD ED a .

adică: b<PQ<EF<MN<a Se demonstrează uşor că PQ  2OP ΔAOP ~ ΔACD: ΔBOQ ~ ΔBDC: Din (a) şi (b)  Deci PQ = 2OP ΔAOP ~ ΔACD: ΔAOB ~ ΔCOD: Din (1)  Din (2) AO PO AP   AC DC AD AO AB  OC DC AO PO  AC DC BO OQ  BD DC PO OQ   PO  OQ DC DC (1) (a) (a) (1) (2) AO PO AC DC AO  OC DC OC DC      1  AC DC AO PO AO PO AO PO  OC DC DC DC b b b ab 2ab  1   1   PO    PQ   m h a.E.Urmează că pe segmentul [AD] există următoarele ordine a punctelor A. b  ab ab AO AB AB PO a PO ab a DE ER DR   .M.D.P. DA AB DB ΔDER ~ ΔDAB : Din: AE  ED a  b Din Din: AE  ED a a b a BF   b FC  BF BC a b  AD  ED  ED b a b  AD  ED a b 1 a b AD  ED a b b (3)  ED  AD b a b ED ER   AD AB a b  ER  ER  a a b a BF   b BC  BF a b  BC  BF  BF b a  BC  BF b a 1 BC  BF a b a  ΔBFR ~ ΔBCD : BF FR FR    BC DC b a a b 12 (4) .

b . 2 a b a b  b a a b  a b a b  a  b  ab  Din b<PQ<EF<MN<a  mh<mg <ma .b . MN  ab  ma a. 13 .Din (3) şi (4)  EF  ER  RF  Deci EF  ab  m g a.

..6. Demonstraţia lui Ehlers. Punem acum x1  a1 a a . x 2  2 . x1  1..  a n ... x n  n .. x j astfel încât xi  1 şi x j  1 . G G G (1) x1 x 2  ....  x n  x n 1  1  x1 x 2  x3  . a n  0 să se arate că: 1 n  ai  n n i 1 n a i 1 i 1...... Ţinând cont de relaţia (1) . Presupunem P(n) adevărată . Deci  x1  1 x 2  1  0 . Demonstrăm mai întâi prin inducţie următoarea propoziţie : P(n) : Dacă xi  0 . n  1.... G n 14 ..  x n  n. adică x1 x 2  1  x1  x 2 şi deci : x1  x 2  ... În fond putem prezenta acest lucru sub forma următoarei probleme: Pentru a1 . atunci x1  x 2  .. a 2 ..  a n n  n şi deci 1  a1 a 2  . Din x1 x 2  . i=1.2. x3 .  x n 1 x1 x 2 ..  x n1  n ... O demonstraţie prin inducţie a inegalităţii dintre media aritmetică şi media geometrică a n numere În continuare vom prezenta două demonstraţii celebre ale inegalităţii dintre media geometrică şi media aritmetică a n numere . x n1 sunt n numere cu produsul egal cu 1 şi deci : x1 x 2  x3  . P(1) este adevărată ..  x n  n .  x n  1 ... care apelează la inducţia matematică...  x n x n1  1 rezultă că există două numere xi ... rezultă : x1  x 2  .  x n  1 şi deci x1  x 2  ... adică inegalitatea adevărată pentru n numere.. deci P(n) este adevărată pentru orice n  N.  a n a  a 2  ..... adică : a1  a 2  .  x n  x n 1  1  n..n si x1 x 2  .. Deci P(n)  P(n+1) este adevărată . Fără a particulariza luăm x1  1 şi x 2  1.  a n .. G  n a1 a 2  .

 n 1  n1  n Avem identitatea : n G n1  An 1  G n     . rezultă An  G n şi deci P(n) este adevărată pentru orice n  N . n Deoarece An 1  Gn 1  0 . Avem de demonstrat propoziţia P(n) : An  G n oricare ar fi n N . Punem G z  n şi avem Gn 1  Gn  Gn   G   n G  n  1. Punem P(n-1) adevărată şi demonstrăm că implicaţia P(n-1)  P(n) adevărată. care conduce la: n  1 n  Gn 1 Gn 1  An  Gn  n 1  An 1  Gn 1 . Fie z  0 . pentru z  0... din care deducem : n  1 An   n  G n1  Gn 1       An   Gn 1  An1 nG n   n  1 .2.  n  1 avem : 2 z n  nz  n  1 . n 1 15 . Deoarece z n  nz  n  1   z  1 z n 2  2 z n 3  . n  1. Demonstraţia lui Jacobsthal. Pentru n=1 avem egalitate : An  1 n  ai şi Gn  n n i 1 n a i 1 i . Şi această a doua demonstraţie foloseşte tot inducţia matematică.

(P mijlocul laturii AD). O. O demonstraţie a inegalităţii mediilor folosind arii Construcţie Se construieşte trapezul dreptunghic ABCD. ON BO BN    ON ON BN  CN 1  CD BD BC     1  ON   1 1 ON CO CN  CD AB BC  In ABC :    AB CD AB AC BC  In BCD : (1) Ana log OM  1 1 1  AB CD 2 1 1  a b  2ab  mh ab (2) Din (1) şi (2)  [MN ]  (3) Fie PQ||AB. astfel încât: • [AB] = a • [CD] = b • d(AB. CD) = [AD] = h  2ab  mh ab Demonstraţie: Fie MN||AB. atunci: 2 S AEHD  AE  AD  MN  AD  mh (6) (7) 16 . Aplicând Th. MN trece prin intersecţia diagonalelor. rezultă: [ PQ ]  [ MN ] (5) Din relaţiile (3). (4) şi (5) rezultă: ma  mh Fie S AEHD = aria dreptunghiului AEHD. Ţinând cont de relaţia (3).7. Thales în ABD şi BDC rezultă: AB  CD ab [ PQ ]   [ PQ ]   ma (4) 2 2 Punctul de intersecţie al diagonalelor se găseşte deasupra dreptei PQ.

rezultă: ma  m g  m h q. a.d 17 .e.î: ab A' D   ma 2 Din relaţiile (4) şi (12). rezultă: S BEN  S NCH (cu egalitate când [AB]  [CD]) Aria trapezului ABCD mai poate fi scrisă şi ca: S ABCD  S AEHD  S BEN  S NCH Din (7). (9) şi (10) rezultă: 2 2 m g  mh  m g  mh Din relaţia (6)  () A' deasupra lui A.S ABCD  AD( AB  CD ) 2ab a  b 2    ab  m g 2 ab 2 (8) Deoarece [BQ]  [QC] (din construţie) şi [BN] < [NC]. (8). rezultă: 2 2 ma  PQ  A' D  S A' F 'GD  S A' F ' FA  S AFGD  S A' F ' FA  S ABCD  S A' F 'FA  m g 2 2  ma  m g  ma  m g (9) (10) (11) (12) (13) Din relaţiile (11) şi (13).

4.Înmulţind inegalităţile (1) membru cu membru rezultă: (a+b)(b+c)(c+a)  8abc care după înlocuirile: a+b=2p-c . Măsurile laturilor unui triunghi sunt exprimate prin numere reale pozitive precum şi valorile funcţiilor trigonometrice ale unghiurilor ascuţite. 6. 5. b  c  2 bc. Dacă notăm măsurile laturilor unui triunghi cu a. a  b  c  2 b(c  a ). Inegalităţi în triunghi construite cu ajutorul inegalităţii mediilor Vom încerca să deducem câteva inegalităţi în triunghi folosind inegalitatea mediilor. Din a  b  b  3 3 abc şi ha  hb  hc  3 3 ha hb hc (unde ha . Înmulţind membru cu membru inegalităţile (2) obţinem: (a+b+c) 3  8 abc(a  b)(b  c )(c  a ) sau (2p) 6  64abc(a+b)(b+c)(c+a) de unde înlocuind abc=4RS şi S=rp (unde r este raza cercului înscris în triunghi) avem: p 6  4 Rrp(a  b)(b  c)(c  a) şi în final: p 5  4 Rr (a  b)(b  c )(c  a ) . hb . a 2  b 2  c 2  3 3 a 2b 2c 2 rezultă prin înmulţirea membru cu membru a inegalităţilor: (a  b  c)(a 2  b 2  c 2 )  9abc de unde 2 p(a 2  b 2  c 2 )  36 Rrp şi în final: a 2  b 2  c 2  18Rr .c putem scrie: a+b  2 ab .Din a  b  c  2 a (b  c). p 18 . Din ab  c  2 abc . b+c=2p-a . Folosind inegalitatea m a  mg avem: 1. hc sunt inălţimile triunghiului) prin înmulţire membru cu membru rezultă: (a+b+c)( ha  hb  hc )  9 3 aha bhb chc sau 2 p(ha  hb  hc )  9 3 8S 3 pentru că aha  bhb  chc  2 S şi în final inegalitatea: ha  hb  hc  9S . a  b  c  2 c (a  b) (2) prin adunare membru cu membru obţinem: 2(a  b  c)  2( a (b  c)  b(a  c)  c (a  b)) după care obţinem inegalitatea: 2 p  a (2 p  a )  b(2 p  b)  c (2 p  c ) . 2.b. 7.8.c  a  2 ca (1) Adunând membru cu membru aceste inegalităţi rezultă: 2(a+b+c)  2( ab  bc  ca ) de unde împărţind cu 2 şi înlocuind a+b+c=2p obţinem inegalitatea: 2 p  ab  bc  ca . ca  b  2 abc adunând membru cu membru avem: a+b+c+ab+bc+ca  6 abc de unde: a(b  1)  b(c  1)  c(a  1)  12 RS . c+a=2p-b şi abc=4RS (unde R este raza cercului circumscris triunghiului şi S este aria triunghiului) obţinem: (2p-a)(2p-b)(2p-c)  32RS 3. bc  a  2 abc . Din a  b  c  3 3 abc .

c  a  sin B  3 3 ca sin B  3 3 2S prin adunare membru cu membru rezultă: 2(a+b+c)+sinA+sinB+sinC  9 3 2S sau: sin A  sin B  sin C  9 3 2 S  4 p . Folosind inegalitatea: ma  mh avem: 9. Observaţie:triunghiul ABC este ascuţitunghic. ab bc ca ab bc a c a+b+c  2( Folosind inegalitatea : m p  ma avem: 10. Din : a  b  sin C  3 3 ab sin C  3 3 2 S .  .  .Adunând membru cu membru 2 2 2 2 2 2 a 2  b2 b2  c 2 c 2  a2    a  b  c . de unde în 2 2 2 obţinem: final: a 2  b 2  b 2  c 2  c 2  a 2  2 2 p . b  c  sin A  3 3 bc sin A  3 3 2S . a  b 2ab b  c 2bc c  a 2ca  . a 2  b2 a  b b2  c2 b  c a2  c 2 a  c  .  . 19 .8.Adunând inegalităţile rezultă: 2 ab 2 bc 2 ca ab bc ca ab bc ac   ) de unde: p    .  .

  3 5 7 9 91 2 Soluţie : 20 . b. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în demonstrarea unor inegalităţi algebrice 1.. Să se demonstreze că a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca. 2 2. Demonstraţi că x  1  2 .9. Cu inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică: 1 1  2 x  2 x x a b). Soluţie:  a2  b2  2  ab  2 2 b  c Din inegalitatea m p  mg    bc  2 c2  a2  ca   2 Adunând membru cu membru inegalităţile de mai sus. Putem lua x  în a). Sau procedăm ca înainte: b x a b a b  2  2 b a b a 3. a). b >0 b a Soluţie: a ). c  R . a. x >0 x a b b). a. Demonstraţi că   2. Să se demonstreze că : 2 6 12 20 2070 45     .. obţinem 2a 2  2b 2  2c 2  ab  bc  ca  a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca .

c>0 avem a  bb  c c  a   8abc Soluţie: Cu inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică.       . Arătaţi că pentru orice numere reale a. 2 2 2 sau 5..Vom folosi inegalitatea mediilor : a  b  Deci vom avea : 1 2 2 1 2 1   2  3 3 3 2 23 6 23 1   2  5 5 5 2 3 4 12 3 4 1   2  7 7 7 2 45  46 2070 45  46 1 2    91 91 91 2 ab .z.. c şi obţinem:                y z x y z z x x y    z x x2 y 2 z2 x y z      y 2 z 2 x 2 z x y..b. avem x2 y2 z2 x y z      y 2 z2 x2 z x y Soluţie : În inegalitatea : a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca...   3 5 9 91 2 4. luăm: x a .. 2 2 6 12 20 2070 1 1 1 1 1     . y  x  y  z y z x y y z z x b .   3 5 7 9 91 2 2 2 2 2 2 6 20 2070 45     .y. 21 . Arătaţi că pentru orice numere reale strict pozitive x.

.....   .... 3 2 4 2 35 3 2010  2012 2010 2011  4024 7. 2010  2012 2010 2010  2011 2011  2012 Adunând toate aceste inegalităţi obţinem : 1 1 1 1 1   .. deci ...... atunci : 2 k k 1 1 2 1 1    k (k  2) k k (k  1)(k  2) k (k  1) (k  1)(k  2) 1 1 1   Pentru k=2.. obţinem : 3 1 1 1 1 1 1 2011  2012  2    ... Arătaţi că pentru orice numere reale a........   3 8 2 15 3 2010  2012 2010 2011  4024 Soluţie : Primul membru al inegalităţii se mai scrie: 1 1 1 1    .    24 2 35 3 2010  2012 2010 6 2011  2012 1 Adunând în ambii membri ai inegalităţii .... Demonstraţi inegalitatea: 1 1 1 1 2010  2013    .........b... (inegalitatea mediilor) orice k≥1.... 3  5 3 12 20 ... 6.....c>0 avem: a  b 1  1   4   a b Soluţie: Prin înmulţirea parantezelor .a  b b  c c  a   a  b  b  c  c  a  8 2 2 2 ab  bc  ca  ab  bc  ca  a 2b 2c 2  abc ..  3 2 4 2 35 3 2010  2012 2010 1 2 k 1  k  k 1  .     3 2 4 2 35 3 2 2011  2012 2011  4024 2010  2012 2010 2 2011  2012  2  ( 2010  1)(2010  2)  2  2010  3  2010  2  2  2010( 2010  3)  2010  2013 Deci : 1 1 1 1 2010  2013    ..... 1 1 1   Pentru k=2010. 2  4 2 6 12 1 1 1   Pentru k=3.. obţinem 22 .

b. a b 8.d  R  şi a+b+c+d=1005 arătaţi că : a (b  c  d )  b(c  d  a )  c(d  a  b)  d (a  b  c )  2010 . Dacă a. Folosind inegalitatea mediilor obţinem: a  1005  a 1005 a (1005  a)   2 2 b  1005  b 1005 b(1005  b)   2 2 c  1005  c 1005 c(1005  c)   2 2 d  1005  d 1005 d (1005  d )   2 2 Deci: a (b  c  d )  b(c  d  a )  c(d  a  b)  d (a  b  c )  2010 23 . Soluţie : a+b+c+d=1005  b+c+d=1005-a c+d+a=1005-b d+a+b=1005-c a+b+c=1005-d Avem de arătat că: a (1005  a)  b(1005  b)  c (1005  c )  d (1005  d )  2010 . din inegalitatea dintre media armonică şi cea aritmetică.c.a  b 1  1   2   a  b   2  2  4     a b b a Altfel. 2 1 1  a b  ab 2 1 1 Rezultă imediat că a  b     4 .

a) Să se demonstreze că dintre toate dreptunghiurile cu acelaşi perimetru. pătratul are aria maximă. deci triunghiul este echilateral. cubul are aria totală maximă. c) Să se demonstreze că dintre toate paralelipipedele dreptunghice cu lungimea diagonalei constantă. Fie a lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic. triunghiul este isoscel. Fie a. b) Să se demonstreze că dintre toate dreptunghiurile cu aceeaşi arie. c măsurile laturilor unui triunghi ABC. abc  a  b  c  1 2 b) ( p  a )( p  b)    a   b   c 2  a  b  expresia are valoarea 2 2    4 maximă dacă şi numai dacă a  b .   3.semiperimetrul triunghiului). atunci triunghiul este isoscel.   2 2 2 A Soluţie : S ABC  bc  sin A bc  (1) 2 2 2 2 c b bc (b  c) 2  b  c  bc Din mg  ma  bc      (2) B   2 8  2  2 2 C Din (1) şi (2)  S ABC bc   . iar expresia ( p  a)( p  b) are valoare maximă. pătratul are perimetrul minim. b. 2 Soluţie: a) a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca  (a  b) 2  (b  c ) 2  (c  a) 2  0  a  b  c . Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în demonstrarea unor inegalităţi geometrice 1. iar S aria sa. dacă are loc relaţia: a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca b) Dacă c are valoare constantă. Să se demonstreze că dacă a  S . (S-a notat p  . 2 24 . a) Să se determine natura triunghiului ABC.10. 2 2 2 2. să se abc demonstreze că triunghiul este isoscel. Se consideră triunghiul ABC cu AC = b şi AB = c. bc Să se arate că S ABC    .

b. dreptunghiul este pătrat.  2  b) P  2a  2b  4 ab  4 S . d) Fie b. b  c . Obţinem At  2d 2 =constant . Se obţine  2  2 2 ab  ab  constant. b lungimile laturilor dreptunghiului şi S aria sa. a  S  a 2  4 S  b 2  c 2  2bc  2 (b  c ) 2  0 . c lungimile catetelor triunghiului. pentru paralelipipedul este cub. At  2(ab  bc  ca ) . 2 S max ab   pentru a  b . 25 . dreptunghiul este pătrat. triunghiul este isoscel. Avem d 2  a 2  b 2  c 2 . c) Fie a. Avem a b S  ab    . At max  2d 2 . a b c. perimetrul este minim pentru a  b .constant. c lungimile muchiilor paralelipipedului.Soluţie: a) Fie a.

E(x)= 26 . dacă acestea există. x y 9 x 2  12 x  20 . y  0 satisfac relaţia x  y  4 Să se determine minimul şi maximul expresiei Soluţie: 2 x y 1 1   2    1 . x y Din mh  ma  2. cu egalitate pentru x  y  2 1 1 2 x y  x y 1 1 Rezultă că există minim .11. dar nu există maxim deoarece suma  x y   1 1  poate fi oricât de mare. x R  3x  2 (3 x  2) 2  16 16  3x  2  3x  2 3x  2 16 3x  2  3 x  2  (3x  2)  16  3x  2  16  8 Din ma  m g  2 3x  2 3x  2 Deci E(x)  8  min E(x)=8. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în determinarea maximului sau minimului unei expresii algebrice 1. Aflaţi valoarea minimă a expresiei: E(x)= Soluţie: 1 1  . Numerele x. şi anume min     1 . pentru x sau y foarte mic.

cel de-al doilea parcurgând 2 porţiuni egale cu vitezele v1. a căror medie aritmetică este v. mobilul care merge cu viteză constantă ajunge la destinaţie în cel mai scurt timp. t2  v v  v1 v2 v v1  v 2 v1  v 2 2   1 2 Aplicăm inegalitatea mh  ma pentru v1 şi v2 şi obţinem: 2 v v  1 2 1 1 2  v1 v2 1 1  4 1 1 4   d  d      t1  t 2 v v  v1  v 2 v1 v 2 v1  v 2  1 2  În concluzie. Aplicaţii ale inegalităţii mediilor în fizică 1.12. 1 1 d d D 2d 4   d    t1   d . iar timpii de parcurgere cu t1 (pentru primul mobil) şi t2 (pentru al doilea mobil). v2. 27 . primul cu viteză constantă v. Două mobile parcurg acelaşi drum. Care mobil parcurge drumul mai repede? Soluţie: Notăm distanţa cu D=2·d.

Colecţia Gazeta Matematică . B. Cristescu Gh. Leonte A. . Editura Sitech. 28 . Dăneţ. [5]. Enescu – Inegalităţi elementare… şi mai puţin elementare .BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ [1]. Becheanu .1971-2005.Matematică . [4]. – Culegere de probleme pentru admiterea în învăţământul superior şi perfecţionarea profesorilor de matematică din învăţământul preuniversitar.aritmetică şi algebră. M. I.. [2]. Craiova. [3]. manual opţional pentru clasele V-VIII. 1983 . Editura Gil. Probleme de matematică traduse din revista KVANT – Bucureşti. Buşneag D. Vladimirescu. R . 1993.