DREPTUL TRANSPORTURILOR Noţiuni introductive Gradul de dezvoltare a transporturilor ilustrează nivelul de viaţă materială al unei ţări.

Transporturile facilitează exercitarea activităţii profesionale dincolo de raza domiciliului, contribuie la dezvoltarea turismului, iar pe plan economic, transportul este analizat ca o fază inseparabilă a producţiei şi desfacerii de mărfuri sau de servicii şi distribuire ulterioară a bunurilor până la nivelul consumatorilor. În relaţiile internaţionale, schimburile între economiile naţionale implică, de asemenea, o organizare corespunzătoare a transporturilor. Tehnica transporturilor a înregistrat, în ultimele două secole, o dezvoltare vertiginoasă. Noţiunea de dreptul transporturilor Transporturile reprezintă un domeniu important al activităţii economico-sociale, prin intermediul cărora se realizează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi persoanelor, în vederea satisfacerii nevoilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti. În timp, s-a impus adoptarea unor norme care să reglementeze raporturile juridice ce se stabilesc cu privire la organizarea transporturilor, precum şi cu privire la drepturile şi obligaţiile participanţilor la activitatea de transport, fapt ce a determinat constituirea unei ramuri distincte a dreptului, numită ramura dreptului transporturilor. Prin dreptul transporturilor se înţelege ansamblul de reglementări privitoare la activitatea profesională organizată de cărăuşi, cu vehicule corespunzătoare, pentru a deplasa, pe baze contractuale şi în condiţii legale, persoane şi/sau bunuri. Subiectele de dreptul transporturilor sunt, pe de o parte, transportorii, denumiţi cărăuşi sau operatori, iar pe de altă parte, clienţii (beneficiarii), fie călători, persoane fizice, fie expeditori şi destinatari de mărfuri (în actuala legislaţie numiţi utilizatori).
1

Orice transport constă, în esenţă, într-o prestare de servicii specifice, executate în scopul de a deplasa de la punctul de pornire, la locul de sosire, pasageri sau anumite bunuri, cu vehicule corespunzătoare, în condiţii de siguranţă deplină. Activitatea astfel desfăşurată are caracter comercial, fiind organizată pentru realizarea de profit. Cadrul legal Dreptul comun în materia transporturilor îl constituie dispoziţiile cuprinse în Codul comercial român. În lipsă de anumite reglementări, dispoziţiile comerciale se completează cu cele ale Codului civil şi cu cele ale Codului procesual civil. În ceea ce priveşte reglementarea internă, aceasta este dată de OG nr.19/1997 privind transporturile, republicată în M.Of. nr.552/11.11.1999, ulterior fiind modificată şi completată prin OG nr.94/2000, aprobată prin Legea nr.51/2002. Separat de această ordonanţă, ce constituie cadrul general, sunt şi reglementări pentru fiecare tip de transport în parte, astfel: OUG nr.109/2005 – pentru transporturile rutiere, OG nr.7/2005 – pentru transporturile feroviare, OG nr.116/1998 – pentru transportul maritim internaţional, Codul aerian – OG nr.29/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr.130/2000. Reglementarea internaţională rezultă din convenţiile internaţionale la care România este parte şi din acordurile multilaterale (cu organizaţiile internaţionale) şi bilaterale (în special cu ţările vecine). Transportul de persoane şi de mărfuri se desfăşoară sub îndrumarea şi controlul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Guvernului. Potrivit dispoziţiilor legale, acesta stabileşte politica în domeniul transporturilor la nivel naţional, elaborează strategiile de dezvoltare ale activităţii de transporturi şi cadrul legislativ adecvat domeniului transporturilor, pe care-l supune spre aprobare Guvernului (Hotărârea nr.76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, publicată în M.Of. nr.89/13.02.2009).

Sistemul naţional de transporturi
2

Sistemul naţional de transporturi, potrivit prevederilor OG nr.19/1997, are caracter strategic şi constituie parte integrantă a sistemului economic şi social. Acesta cuprinde următoarele moduri de transport: rutier, feroviar, naval, aerian, multimodal sau combinat (care se efectuează în baza unui document unic de transport, cu folosirea de mijloace de transport diferite). Fiecare mod de transport are în compunere o infrastructură de transporturi, mijloace de transporturi, operatori de transporturi şi operatorii activităţilor conexe transporturilor, precum şi sistemul de management al traficului şi sistemele de poziţionare a navigaţiei, după caz. O astfel de organizare face posibil ca reţeaua naţională de transporturi să aibă ca obiective asigurarea deplasării persoanelor şi a mărfurilor între toate localităţile ţării, precum şi conectarea infrastructurii de transport la principalele infrastructuri de transport internaţionale. Infrastructurile de transport, respectiv căile de comunicaţie rutiere, feroviare, navale şi aeriene, sunt destinate desfăşurării activităţilor de transporturi, activităţilor conexe transporturilor şi, împreună cu sistemele de management al traficului şi cu sistemele de poziţionare şi navigaţie, formează rutele de transporturi, care pot fi de interes naţional sau de interes internaţional. Mijloacele de transport, denumite şi vehicule, sunt mijloace mobile, cu sau fără propulsie, amenajate pentru transportul de persoane sau de bunuri, destinate să se deplaseze pe o cale de comunicaţie rutieră, feroviară, navală sau aeriană. Operatorii de transport, numiţi transportatori sau transportori, sunt persoane fizice sau juridice, autorizate să efectueze transporturi interne sau internaţionale, de persoane sau de bunuri, în interes public sau propriu, cu mijloace de transport deţinute în proprietate sau cu contract de închiriere sau de leasing. Operatorii de transport pot fi cetăţeni români sau străini şi au acces egal şi nediscriminatoriu la infrastructura de transporturi deschisă accesului public. Operatorii activităţilor conexe transporturilor sunt persoane fizice sau juridice, care îndeplinesc activităţile ce se desfăşoară în legătură cu transportul sau în timpul acestuia.
3

În transportul de persoane, utilizatorii sunt călătorii sau pasagerii, iar în transportul de bunuri, utilizatorii sunt expeditorii bunurilor. Aceştia au acces egal la infrastructura de transport deschisă accesului public şi pot alege liber modul de transport pentru deplasare. Sistemele de management al traficului şi sistemele de poziţionare şi de navigaţie cuprind instalaţiile tehnice şi sistemele de informaţii şi telecomunicaţii necesare asigurării unei operări armonioase a reţelelor de transporturi şi gestionării eficiente a traficului. Dreptul de transporturilor proprietate asupra bunurilor în domeniul

Conform art.17 din OG nr.19/1997, proprietatea publică în domeniul transporturilor este constituită din infrastructura de transporturi (reţelele) şi din bunurile de interes public, stabilite prin lege. Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în M.Of. nr.448/1998, în art.3, arată că domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art.136 alin.3 din Constituţie, precum şi din cele stabilite în anexa acestei legi, dar şi din alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. În listele menţionate sunt enumerate şi bunurile afectate transportului. Există şi alte bunuri în domeniul transporturilor care aparţin statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, dar constituie proprietatea privată a acestora. Bunurile proprietatea publică sau privată a statului, din domeniul transporturilor, pot fi date în administrare, prin hotărâre de guvern, instituţiilor publice din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii sau pot fi închiriate sau concesionate, în condiţiile legii. De asemenea, acestea pot fi închiriate sau concesionate, în condiţiile legii, şi de către unităţile administrativ-teritoriale care le au în administrare. Bunurile care aparţin statului sunt: drumurile, lacurile, cuva lacurilor, căile navigabile, casetele de metrou etc. Fondurile necesare pentru întreţinerea şi modernizarea infrastructurilor fiecărui mod de transport (rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal sau combinat) provin din perceperea unor taxe, redevenţe şi tarife. Actul normativ prin care se instituie aceste contribuţii este, după caz, lege, hotărâre de guvern, ordin al ministrului transporturilor.
4

Clasificarea transporturilor O clasificare are un dublu scop: să ofere tabloul general al transporturilor şi să delimiteze materia care urmează să fie studiată. Transporturile se clasifică după mai multe criterii: I. după obiectul lor: a. transporturi de persoane. Asemenea deplasări le efectuează orice persoană, în calitate de călător, în curse cotidiene, precum şi în cele de agrement, concediu şi altele, de obicei prin mijloace de transport în comun sau în maşini personale. b. transporturi de bunuri sau mărfuri. Acestea sunt cantitativ şi valoric cele mai importante din punct de vedere economic, în acest domeniu intrând transporturile curente şi transporturile particularizate. Transporturile curente au ca obiect materii prime (cărbune, minereu de fier, alte materiale), iar transporturile particularizate au ca obiect transmiterea de energie electrică prin reţelele de înaltă tensiune, transportul de gaz metan prin conducte, transportul pe bandă rulantă, de regulă în aeroporturi, pentru bagaje şi materiale. II. în raport de mijloacele de transport folosite: a. transporturi feroviare (locomotive cu abur, electrice, vagoane); b. transporturi rutiere (auto şi tracţiune animală); c. transporturi navale (maritime şi fluviale); d. transporturi aeriene (aeronave); e. transporturi combinate (cale ferată + auto, auto + naval). III. în raport de căile de transport utilizate: a. transporturi terestre – cele feroviare şi rutiere; b. transporturi pe apă – cele maritime, fluviale, pe râuri, canale şi lacuri navigabile; c. transporturi aeriene – cele care se realizează pe calea aerului. IV. în raport de teritoriu (adică itinerariul parcurs în interiorul sau în afara graniţelor): a. transport intern – atunci când deplasarea nu depăşeşte teritoriul naţional al unui anumit stat;

5

în natură ori în servicii de alt gen. de staţionare pe parcurs şi de sosire sunt fixate dinainte. VI. de către doi sau mai mulţi cărăuşi. Acestea sunt organizate de agenţi economici specializaţi şi sunt puse. în baza unui singur contract de transport. Orele de plecare. după cum transportul se execută cu un singur mijloc de transport sau cu folosirea succesivă a mai multor mijloace de transport: a. la data şi în condiţiile negociate de la caz la caz de cărăuşi cu utilizatorul interesat. b. la dispoziţia clientelei formate din călători sau expeditori de mărfuri. Cărăuşii execută deplasările ca o profesie obişnuită şi li se cere să îndeplinească condiţiile legale de pregătire şi dotare tehnică. transport unimodal – cu un singur mijloc de transport. VII. cu valabilitate anuală sau sezonieră (exemplu: transportul pe căile ferate).transport în trafic combinat internaţional. Acesta se desfăşoară pe trasee. Pot fi persoane fizice (comercianţi) sau societăţi comerciale. .b. în echivalent. Utilizatorul plăteşte preţul tarifar sau. Acesta are loc pe itinerariile. transport în trafic combinat – acel transport care se execută succesiv. V. acest transport în trafic combinat se împarte în: . prin natura sa. din punct de vedere juridic: a. fără discriminare. În raport cu limitele teritoriale în care se realizează. distanţe şi în zile ale săptămânii prestabilite.transport în trafic combinat intern. b. b. În toate cazurile. de contractul comercial. Cărăuşii îşi pot organiza activitatea în oricare dintre aceste două moduri de realizare a deplasării de persoane sau de mărfuri. în raport de programarea transportului: a. precum şi să fi obţinut licenţele corespunzătoare. transporturi de interes propriu. iar locul de sosire se află pe teritoriul altui stat. transport cu periodicitate regulată. transporturi publice. se încheie între aceştia şi operatori contracte comerciale. transport internaţional – deplasarea devine internaţională atunci când punctul de plecare este situat într-un stat determinat. cu două sau mai multe mijloace de transport. în mod excepţional. Acestea se definesc ca activităţi specifice. transport ocazional. Fundamentul de drept care le individualizează diferă. Se deosebesc următoarele 6 .

părinţilor sau a unor bunuri ce aparţin acestora de către conducătorul auto. izvorând din relaţiile de rudenie. ele sunt supuse unui regim extracomercial. reprezentând un avantaj accesoriu de care beneficiază salariatul. Se exclude şi în acest caz un contract de transport comercial. sub toate aspectele. copiilor. totuşi.modalităţi de deplasare în interes propriu a persoanelor sau a bunurilor: 1. la cererea acestuia. în favoarea unui beneficiar. dubla calitate de cărăuş şi de beneficiar al serviciului prestat. transportul benevol cu titlu gratuit al unui terţ constă într-o deplasare efectuată cu propriul autovehicul. inerente îndeplinirii muncii specifice. Acestea sunt organizate de instituţii sau unităţi economice. se exclude orice raport contractual între prestatorul serviciilor şi beneficiar. în dreptul transporturilor şi formează. de către cărăuş. concomitent. Parcurgerea traseului este efectuată nu în temeiul unui contract comercial de transport încheiat cu instituţia în cauză. cu autovehiculele care le aparţin. Transporturile de mărfuri executate în interes propriu. iar a doua categorie. Prima categorie intră. pentru că instituţia deţine. pentru satisfacerea nevoilor de deplasare. dat conducătorului auto. Transporturile se pot derula cu periodicitate regulată sau ocazional. precum cele de dreptul muncii sau de drept civil al contractului cu titlu gratuit. din punct de vedere juridic. transportul familial are ca obiect deplasarea soţiei. pe care înţelege să-l servească în mod dezinteresat. ci în baza contractului de muncă. în timpul deplasării. 7 . obiectul central al reglementărilor. 3. Opoziţia dintre transporturile publice şi cele de interes propriu prezintă relevanţă şi pentru faptul că li se aplică regimuri juridice diferite. care impun acordarea de sprijin şi de ajutor membrilor familiei. va beneficia de regimul accidentelor de muncă. transporturile de serviciu în interes propriu. Dacă. asigură nevoile materiale ale instituţiei în cauză. cu autovehicule din dotare. neintrând în domeniul dreptului transporturilor. acesta suferă o vătămare corporală. li se aplică cu totul alte norme. Fundamentul juridic este de sorginte legală. Prin urmare. Deplasarea are loc în baza ordinului de serviciu. Îndeplinind acest serviciu. deşi trebuie să se conformeze unor dispoziţii de ordin administrativ de acelaşi fel. aceste transporturi fiind independente de orice contract comercial. 2.

pe o anumită distanţă. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de transport Prin contract de transport se înţelege convenţia prin care o parte. caracteristică în cadrul executării contractului. adică locaţiunea de operă (de lucrări). să efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri.2 şi art.1470 pct. dar respectând obiectivele ce decurg din contractul încheiat. ca prin activitatea pe care o desfăşoară. să strămute persoane sau obiecte.2 Cod civil. adică strămutarea de persoane sau de bunuri. nu mai corespunde situaţiei din prezent. Potrivit concepţiei actuale. Reglementările speciale sunt constituite de OG nr. Codul cvil se referă numai incidental la transporturi. în schimbul unei remuneraţii. ci execută obligaţiile asumate potrivit modului cum înţelege să-şi organizeze propria activitate. şi prestările de servicii.1473-1477). în câteva texte izolate (art. se face deosebire netă între executarea de lucrări.413-441 din Codul comercial.1470 pct. Aceasta reprezintă prestaţia de bază. se obligă. în principal. cărăuşul profesionist. Astfel. Prestatorul de servicii nu este prepusul clientului. cu un vehicul corespunzător. de la locul de pornire la cel de destinaţie. 8 . iar în completare se aplică art. texte care configurează regimul de drept comun în materie. operaţiunea comercială se clasifică în funcţie de sarcina principală ce incumbă cărăuşului. Caracterele juridice ale contractului comercial de transport sau caracteristicile comune întregului gen din care face parte şi contractul de prestări servicii sunt: 1. Astfel. prestatorul de servicii se bucură de independenţă juridică faţă de cealaltă parte contractantă.19/1997. care provine din dreptul roman. Această clasificare. În conformitate cu art. precum şi de celelalte acte enumerate la cadrul legal. Cărăuşul se angajează. în categoria contractelor de prestări servicii.Contractul comercial de transport Dispoziţiile legale aplicabile contractului de transport provin dintr-o serie de acte normative diferite. contractul de transport se încadrează în sfera locaţiunii de lucrări.

printr-un înscris (bilet sau legitimaţie de călătorie). chiar de la încheierea lui în mod valabil. odată cu încheierea lui. contractul de transport este un contract comutativ. contractul de transport de persoane este. contractul de transport este. pe care şi le asumă chiar din momentul încheierii contractului. indiferent dacă. un contract cu titlu oneros. deoarece. prestatorul de servicii aduce la îndeplinire contractul încheiat pe propriul său risc. 6. iar * cărăuşul vrea să primească preţul convenit. o contraprestaţie.2. şi pot aprecia valoarea acestor prestaţii reciproce ca fiind echivalente. 9 . Contractul de transport de bunuri este tot un contract consensual. precum forţa majoră. Numai o greşită interpretare sau înţelegere a faptului predării lucrului a determinat pe unii autori să considere contractul de transport de mărfuri un contract real. un contract consensual. 4. în schimbul obligaţiei asumate. Predarea materială a lucrului este necesară pentru a da posibilitate cărăuşului să efectueze transportul şi nu intră nicidecum în formarea contractului ca element constitutiv al acestuia. iar * expeditorul sau călătorul are obligaţia să plătească preţul transportului. 5. Consecinţele neexecutării îl privesc în măsura în care nu poate invoca în favoarea sa un fapt exonerator de răspundere. Acest contract se perfectează prin simplul consimţământ al părţilor. deoarece fiecare parte contractantă urmăreşte să obţină un folos. dă naştere la obligaţii reciproce şi interdependente în sarcina ambelor părţi contractante. însă. a avut loc sau nu predarea lucrului. Astfel: * expeditorul urmăreşte deplasarea mărfurilor către destinatarul desemnat de el în contract sau călătorul urmăreşte să ajungă la destinaţie. şi anume: * cărăuşul se obligă să transporte dintr-un loc în altul încărcătura sau o anumită persoană. ca un contraechivalent al prestaţiei asumate. dovada încheierii lui făcându-se. deoarece părţile cunosc întinderea obligaţiilor reciproce. în principiu. deoarece el se încheie valabil prin simplul consimţământ al părţilor. prin esenţa sa. 3. un echivalent. contractul de transport este un contract bilateral (sinalagmatic).

însă. Cărăuşul este definit în Codul comercial (art. Definiţia dată are două sensuri (foloseşte denumirea de cărăuş în două sensuri): * într-un sens. Astfel. el angajându-se să facă să se transporte bunurile sau persoanele în temeiul contractului iniţial. încheierea contractului de transport are loc între expeditor şi cărăuş. părţile pot acţiona în nume propriu. profesionist sau neprofesionist. calitatea sa de agent economic sau nu. În contractul de transport.Participanţii la contractul comercial de transport În materie de transporturi. Această obligaţie este prestaţia caracteristică în materie. în transporturile de persoane.2) ca fiind persoana care îşi ia însărcinarea ca. cocontractantul cărăuşului este călătorul sau pasagerul. în scopul unei deplasări internaţionale de mărfuri sau persoane. dar şi prin reprezentant (mandatar sau comisionar). Cărăuşul Principalul subiect de drept al contractului de transport este întreprinderea care se angajează să efectueze deplasarea unei persoane sau transportul de bunuri. neexercitând nici o influenţă asupra 10 . care. se are în vedere situaţia întreprinderii. într-un mod oarecare. care ia în primire marfa. la fel ca şi în alte contracte. de cele mai multe ori. În această situaţie se consideră că se are în vedere încheierea unui contract de către cărăuş. contractul se încheie şi se execută între cărăuş şi călător sau pasager. subiectele de drept care deţin calitatea de părţi contractante diferă în raport de felul transportului. respectiv destinatarul.413 alin. iar * în al doilea sens. se atribuie calitatea de cărăuş şi întreprinderii care face să se transporte mărfuri sau persoane. îşi asumă obligaţia de a executa deplasarea de persoane sau strămutarea de bunuri în nume propriu şi cu mijloacele de transport din dotare. În cele de mărfuri. eliberarea încărcăturii intervine faţă de o terţă persoană. să transporte sau să facă a se transporta un obiect oarecare. La destinaţie. Călătorul În orice transport de persoane. prin contractul de transport.

transportul şi căreia cărăuşul este obligat să-i elibereze mărfurile la destinaţie. statut etc. la sfârşitul călătoriei.). în raporturile dintre expeditorul comitent şi comisionar există aceleaşi drepturi şi obligaţii ca între mandant şi mandatar. la locul convenit. dacă acesta din urmă cumulează. * trilaterale. cocontractantul cărăuşului este expeditorul. totodată. Destinatarul Este persoana fizică sau juridică în favoarea căreia se efectuează. La data încheierii contractului. Dacă expeditorul recurge la un comisionar sau expediţionar. El îşi poate rezerva dreptul să fie destinatarul mărfii transportate sau poate specifica o terţă persoană ca beneficiar (de regulă cumpărătorul mărfii). În acest caz. Expeditorul poate acţiona şi prin mandatar sau comisionar (expediţionar).1532 Cod civil şi art. dar parte în contractul de transport rămâne mandantul expeditor. denumit şi încărcător sau predator. fiind direct obligat faţă de cărăuş. atunci când încărcătura urmează să fie eliberată. Expeditorul poate fi orice persoană fizică sau juridică. de fapt. cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege (capacitate. 11 . dar pe contul comitentului. destinatarul. diferită prin urmare de expeditor. Expeditorul În contractul care are ca obiect strămutarea sau deplasarea de mărfuri. ca şi cum afacerea ar fi a sa proprie. reprezentarea fiind imperfectă. expeditorul mărfii trebuie să nominalizeze în documentul ce se întocmeşte persoana beneficiarului căruia urmează să-i fie eliberată încărcătura la sfârşitul călătoriei.raporturilor juridice comerciale dintre părţi. Relaţiile juridice născute din contractul de transport pot fi: * bilaterale. comitentul expeditor nu are acţiune împotriva cărăuşului şi nici acesta nu poate exercita vreo acţiune directă în contra comitentului. prin mandat realizându-se o reprezentare deplină şi perfectă (art. şi calitatea de beneficiar destinatar. Raporturile juridice se stabilesc în mod nemijlocit între cărăuş şi mandant. întrucât prestatorul de servicii. mărginindu-se la cărăuş şi expeditor. cărăuşul. unei terţe persoane. acesta încheie contractul de transport în nume propriu.374 Cod comercial). Cu alte cuvinte. are calitatea de comerciant.

Ele sunt suspendate până la sosirea mărfii la locul de destinaţie. a. Încheierea contractului de transport A. Consimţământul 12 . nesemnificativă (călători pot fi şi copiii). destinatarul dobândeşte aceste drepturi faţă de cărăuş încă de la data încheierii contractului de transport. poziţia juridică a destinatarului prezintă o certă originalitate.În cazul în care destinatarul este o terţă persoană. În transportul de persoane. în timpul parcursului pe care îl străbate încărcătura. deşi nu a contractat cu acesta. obiectul şi cauza juridică. în raport cu cărăuşul. b.948 Cod civil. sunt cele prevăzute de art. s-a susţinut teza gestiunii de afaceri. În concluzie. În literatura de specialitate. Potrivit acestei teze. nici personal şi nici prin mandatar. adică: capacitatea. drepturile destinatarului nu pot fi exercitate împotriva cărăuşului încă de la data perfectării contractului de transport. în general. părţile trebuie să aibă capacitatea de exerciţiu deplină. înlocuindu-l pe acesta cu un alt destinatar. Capacitatea Pentru a încheia un contract de transport valabil. particularismul acestei situaţii reflectându-se mai mult în teoria potrivit căreia destinatarul poate fi socotit ca titular de drepturi autonome. aducându-se critici argumentate la fiecare dintre ele. Într-adevăr. cesiunii de drepturi şi a stipulaţiei pentru altul. Condiţii de fond Elementele constitutive ale contractului de transport. cât şi de mărfuri. capacitatea călătorului sau a pasagerului este. cărăuşului i se cere şi capacitatea de a fi comerciant. totuşi subordonate unui termen suspensiv şi unei condiţii rezolutorii. consimţământul. încheiate în nume propriu. expeditorul poate revoca dreptul destinatarului. adică să poată să-şi exercite drepturile şi să-şi asume obligaţii prin acte juridice. Pe de altă parte. În plus. Astfel. el devine titular de anumite drepturi (i se va elibera marfa strămutată) şi de obligaţii (poate fi ţinut la plata taxelor de transport). atât de persoane. născute nemijlocit din contractul de transport. au fost expuse mai multe teze cu privire la fundamentul juridic al poziţiei pe care o deţine destinatarul terţă persoană în cadrul contractului de transport.

de cele mai multe ori. Caracterul licit sau ilicit rezultă din substanţa încărcăturii. să fie exteriorizat şi să nu fie alterat de vreun viciu.966-968 Cod civil (să existe. sunt obligatorii. pe baza unei asemenea oferte. însă dovada încheierii lui se face printr-un înscris (scrisoare de trăsură/de cărat. adică ale art. Obiectul Obiectul constă în obligaţiile la care se angajează părţile în cauză şi este supus dispoziţiilor de drept comun. nu se cer îndeplinite anumite forme solemne. d. 13 . să fie dat cu intenţia de a produce efecte juridice. îndeplinind un serviciu de interes general. şi anume să emane de la o persoană cu discernământ. . se află în stare de ofertă permanentă faţă de public. Cauza Nu prezintă particularităţi în acest caz. fiind interzise la transport substanţele explozive. obiectele agabaritice. în afară de cazul transportului ocazional.Pentru a fi valabil.preţul contractului. de regulă. respectiv pentru călător. nu este negociabil. iar pentru expeditor. Condiţii de formă Contractul de transport se încheie. bilet sau legitimaţie de călător). aduse la cunoştinţa publicului. să fie reală. .962-965 Cod civil.tarifele cărăuşului. trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. fiind reglementată de art. Obiectul contractului de transport constă pentru unitatea de transport în prestaţiile de a transporta marfa sau călătorii. practic. la prestaţiile cărăuşului. iar forma scrisă a contractului de transport este cerută ad probationem. pentru care acesta nu are mijloace corespunzătoare pentru a le deplasa. c. De asemenea. excluzându-se. cât şi acceptarea cocontractantului.cărăuşul. de a plăti taxa de transport. de regulă. Prin urmare. .clientela recurge. . atât oferta cărăuşului.acceptarea pe care o exprimă călătorul sau expeditorul constă.953-960 Cod civil. prestaţia cărăuşului trebuie să fie posibilă. B. mărfurile toxice sau periculoase. licită şi morală). prezintă unele particularităţi: . într-o simplă adeziune. prin simplul acord de voinţă al părţilor. În materie de transporturi.

numele şi locuinţa cărăuşului. în transportul de călători – legitimaţie de călătorie. natura documentului de transport În acest caz. bilet sau abonament etc. Girul constă într-o menţiune translativă de drepturi. Titlul la purtător este transferabil către terţi prin simpla predare materială. c. De asemenea. cu precizarea numelui dobânditorului. în transportul maritim – conosament sau contract de navlosire. Titlul la ordin se caracterizează prin modul specific în care operează transmiterea drepturilor către terţe persoane. Titlurile la purtător sunt anonime. Clauzele obligatorii ale documentului de transport mărfuri a.415 Cod civil. persoana destinatarului. datarea contractului Este o clauză care determină ziua încheierii contractului şi momentul când începe executarea obligaţiei asumate. astfel. Transferul are loc prin remiterea înscrisului de către posesorul legitim unei persoane diferite – dobânditorul -. Transferul se realizează prin gir. A. Cuprinsul documentului de transport Menţiunile pe care trebuie să le cuprindă documentul de transport sunt specificate în art. textul având în vedere numai transportul de mărfuri.În transportul de mărfuri. nominalizată şi prin elementele uzuale de identificare. contractul de transport este numit scrisoare de trăsură/de cărat. trebuie arătat dacă acesta este la ordin sau la purtător. Menţiunea nu se face în cazul documentului de transport la purtător. titular al drepturilor menţionate în contract. care devine. părţile în cauză Legea impune să se precizeze în document numele expeditorului şi locuinţa sa (domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice sau sediul persoanei juridice). inserată de posesor pe document. 14 . b. în acest text se face diferenţa între clauzele obligatorii şi cele facultative ale contractului de transport.

în această situaţie. Astfel. dacă sunt fragile sau nu. trebuie precizat locul de destinaţie şi durata. banii şi titlurile comerciale. saci. g. pot fi enumerate celelalte documente care însoţesc transportul: vamale. acestea trebuie semnate. B. părţile au hotărât drept termen timpul necesar efectuării unui astfel de transport. identificarea bunurilor transportate Trebuie descrisă încărcătura pentru obiectele la bucată. e.415 pct. plata preţului Este o obligaţie esenţială. iar în cazul titlului la ordin sau al titlului la purtător. dacă lucrurile sunt în lăzi. ce trebuie menţionată în contractul de transport. şi alte clauze asupra cărora părţile s-au înţeles (art.d. potrivit dispoziţiilor legale. obligatoriu. Lucrurile preţioase. În ceea ce priveşte timpul. măsura sau numărul lucrurilor de transportat. greutatea. De asemenea. Termenul de executare a contractului de transport începe să curgă de la data.7 Cod comercial). 15 . Clauzele facultative ale documentului de transport mărfuri Documentul de transport poate cuprinde. butoaie. Se menţionează itinerariul sau cel puţin anumite localităţi mai importante de pe parcurs. iar lipsa lor nu influenţează validitatea contractului de transport. pachete. de asigurări etc. f. Trebuie specificată calitatea acestora. ziua când lucrul a fost predat cărăuşului de către expeditor. trimise în colete. cel puţin. trebuie individualizate de către expeditor. numărul şi sigiliile sau mărcile puse pe ele. ci şi valoarea lor exactă. semnăturile Documentul de transport trebuie semnat de ambele părţi (cărăuşul şi expeditorul). trebuie să se precizeze natura. ceea ce poartă denumirea de clauză contractuală tacită. baloturi etc. poate să conţină clauza penală. În schimb. Clauzele facultative sunt lăsate la aprecierea liberă a părţilor. în doctrină s-a stabilit că. care stabileşte cuantumul despăgubirilor datorate de către cărăuş în caz de întârziere în executarea deplasării convenite sau. de cărăuş. sanitare. arătându-se nu numai felul lor. Trebuie precizată natura obiectelor. criterii pentru calcularea daunelor. dacă s-a omis durata transportului.

certifică. fiind un înscris eliberat de furnizor şi destinat să producă efecte numai între acesta şi cumpărător. Sancţiunea nerespectării acestei cerinţe constă în nulitatea actului juridic. Funcţiile juridice ale documentului de transport Acestea sunt: A. b. în lipsă de înscris corespunzător. nu şi contractul de transport.atestă existenţa contractului de transport. lipsa clauzelor nu este lovită de nulitate. ea este un lucru convenit între furnizori/vânzători şi cumpărătorii mărfii şi nu poate fi opusă cărăuşului. S-a apreciat că factura nu atestă prin ea însăşi încheierea contractului de transport. calitatea documentului de transport de a fi un titlu ad probationem conferă menţiunilor pe care le cuprinde o valoare 16 . În principiu. în transportul de mărfuri.face proba obligaţiilor asumate de cărăuş faţă de cealaltă parte contractantă. prin orice mijloc de probă. care deţine poziţia de terţ faţă de raporturile dintre vânzători şi cumpărători. Excepţia constă în nedeterminarea obiectului contractului. funcţia probatorie a documentului de transport Documentul de transport constituie principalul instrument probator pentru părţi. existenţa contractului poate fi stabilită. Din faptul că documentul are putere de titlu ad probationem şi nu ad validitatem decurg două consecinţe: a. angajându-i răspunderea corespunzătoare. Proba existenţei contractului trebuie să fie pertinentă şi convingătoare. . Prin obiectul ei juridic. preluarea mărfii în posesia şi custodia cărăuşului. În plus. Conţinutul clauzelor poate fi stabilit prin administrarea de dovezi care să ateste intenţia părţilor.clauzele obligatorii sunt necesare. inclusiv cea cu martori. factura priveşte livrarea mărfii. în sensul că: . fiind admisibilă orice probă în materie comercială. cu toate că dispoziţiile Codului comercial nu au caracter imperativ în această materie. în cadrul contractului de vânzare-cumpărare ce îi leagă. Convenirea unui obiect determinat sau determinabil constituie o condiţie de validitate. .

În raporturile contencioase. cu traseu desfăşurat pe teritoriul mai multor state. ulterior. în justiţie sau în arbitraj comercial. funcţia de legitimare a documentului de transport Posesorul documentului de transport are calitatea de titular al drepturilor izvorâte din contract. de asemenea. Titularul. în executarea obligaţiei de deplasare la care s-a angajat. Menţiunile specifice cu caracter călăuzitor sunt necesare în cazul unui transport mixt. Excepţie: situaţia în care ambele părţi au fost de comun acord. În transportul de mărfuri. Ea trece asupra destinatarului. la staţia de sosire. C. printre altele. iniţial. pe care le poate exercita opunându-le valabil cărăuşului. pot fi specificate eventuale transbordări necesare pe parcurs. să dispună schimbarea itinerariului prestabilit. are dreptul să obţină despăgubiri. din momentul în care documentul de transport îi parvine. Astfel. încheierea contractului precede executarea obligaţiilor pe care le generează. calitatea de titular aparţine. astfel identificat. spre a-l obliga să-şi îndeplinească obligaţiile asumate. prin contraordin dat pe parcurs cărăuşului şi. Clauzele adiţionale mai pot conţine instrucţiuni de expediere. care se execută cu vehicule diferite. 17 . călătorul este îndreptăţit să pretindă efectuarea deplasării convenite la data şi cu mijlocul de transport corespunzătoare. Aceasta poate fi solicitată şi administrată de partea contractantă care contestă conţinutul documentului de transport. în afară de cazul în care părţile au convenit ca expeditorul mărfii să le comunice. B. În transportul de mărfuri. documentul de transport titularizează persoana îndreptăţită să acţioneze. pe lângă menţiunile uzuale. cărăuşului. poate.doveditoare credibilă numai până la proba contrară. prin act separat. în principiu. Acestea se mai numesc şi clauze adiţionale. expeditorului. În caz contrar. în temeiul documentului de transport. funcţia călăuzitoare a documentului de transport Documentul serveşte ca îndreptar cărăuşului. să ceară cărăuşului. Ca regulă generală. sau în transporturile succesive. destinatarul are dreptul. ori de câte ori sunt aduse la îndeplinire în baza unui document de transport unic. pe cărăuş şi să-i angajeze responsabilitatea contractuală. în condiţii de perfectă securitate tehnică. să-i elibereze lucrurile transportate.

părţilor revenindu-le obligaţii diferite în cursul fiecăreia dintre aceste etape. Astfel. care diferă în funcţie de felul transportului (în cazul transportului pe mare → cheiul. Verificarea tehnică efectuată de expeditor priveşte defectele aparente. Dacă există neajunsuri sau defecţiuni ale mijlocului de transport. Înainte de a proceda la încărcare. volum. scurgerea sau pierderea mărfurilor şi dacă acesta îndeplineşte condiţiile tehnice şi funcţionale. Prima este la locul de pornire. iar dacă acesta menţine mijlocul de transport. Derularea contractului de transport mărfuri parcurge 3 etape distincte. I. adică ziua. 2. sustragerea. predarea mărfii trebuie să fie executată la locul convenit. animalele vii în mijloace de transport descoperite etc. cu respectarea condiţiilor uzuale privind determinarea cantitativă şi ambalarea obiectului transportului. iar 18 . ele trebuie aduse la cunoştinţa cărăuşului. al celui pe liniile ferate → gara etc.). spre a evita alterarea.). următoarea se desfăşoară de-a lungul itinerariului şi ultima la destinaţie. metraj. reprezentând o categorie de obligaţii. pentru alegerea mijlocului de transport şi pentru calcularea taxelor aferente (greutate. Obligaţiile expeditorului 1. Efectul acestei menţiuni constă în angajarea răspunderii cărăuşului. număr de bucăţi etc. degradarea. transportul de persoane se efectuează în condiţii ce se deosebesc substanţial de transportul de mărfuri. la termenul fixat. Cantitatea mărfii trebuie stabilită de către expeditor şi declarată cărăuşului. arătându-se şi obiecţiunile expeditorului.). OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR LA PUNCTUL DE PORNIRE A.Obligaţiile izvorâte din contractul de transport Obligaţiile pe care părţile şi le asumă prin contractul de transport diferă în funcţie de particularităţile fiecărei deplasări. alegerea mijlocului de transport depinde de felul mărfii care urmează să fie transportată (produsele alterabile se transportă în vagoane frigorifice. expeditorul trebuie să verifice dacă mijlocul de transport pus la dispoziţie de cărăuş corespunde efectuării în bune condiţii a transportului. ora când s-a stabilit. este necesar a se face menţiune pe documentul de transport.

cu predarea mărfii în detenţiunea cărăuşului. stabilit prin contract.). în care se trece denumirea. Expeditorul are şi îndatorirea de a anexa la documentul de transport unele înscrisuri necesare pentru identificarea mărfii sau pentru îndeplinirea unor formalităţi pe parcurs. de regulă. • încărcarea trebuie îndeplinită şi terminată în timpul rezervat încărcării. încărcarea mărfii în mijlocul de transport Această obligaţie cade. Dacă expeditorul întârzie plata. • aşezarea mărfurilor în spaţiul interior al mijlocului de transport. • luarea unor măsuri preventive împotriva riscului de sustragere de mărfuri (sigilii. calitatea. 4. În cazul transportului internaţional se anexează şi declaraţiile vamale. care poate fi tras la răspundere de către cărăuş sau de către destinatar. în principiu. marcaje etc. Încărcătura este prezentată într-un ambalaj care trebuie să fie potrivit din toate punctele de vedere. 3. fără deteriorări. pentru a se utiliza la maximum capacitatea utilă de încărcare. care trebuie să ţină cont de capacitatea mijlocului de transport. colaborarea la întocmirea documentului de transport Expeditorul trebuie să pună la dispoziţia cărăuşului coordonatele de fapt complete şi exacte ale mărfii şi itinerariul. cantitatea. Furnizorul trebuie să aplice pe ambalaj o etichetă specială. Răspunderea pentru corectitudinea declaraţiei revine expeditorului. greutatea şi valoarea. 5. degradări sau pierderi. în sarcina expeditorului şi cuprinde următoarele etape: • încărcarea propriu-zisă. Momentul plăţii se stabileşte prin acordul părţilor şi coincide. cărăuşul poate să suspende efectuarea 19 . Expeditorul are îndatorirea să suporte integral preţul convenit. Nerespectarea acestei obligaţii îndreptăţeşte pe cărăuş să refuze primirea mărfii pentru transport. Declaraţia expeditorului va preciza felul încărcăturii. încât marfa să poată suporta strămutatea. plata preţului aferent Această obligaţie revine expeditorului încă de la data întocmirii documentului de transport. cantitatea şi numele persoanei care a făcut cântărirea şi ambalarea.cărăuşul are obligaţia să verifice dacă aceste elemente au fost înscrise în documentul de transport.

Simpla adeziune a expeditorului solicitant la condiţiile prestabilite de cărăuş realizează consimţământul contractual. înlocuirea expeditorului prin destinatar este opozabilă cărăuşului dacă acesta o acceptă. B. Singura măsură de prevenire a riscurilor constă în plata preţului transportului încă de la pornire. fără a fi necesară o punere în întârziere. preluarea mărfii de la expeditor La primirea mărfurilor. să dea urmare oricărei cereri sau comenzi de a efectua o deplasare de bunuri sau de persoane. solvabilitatea cocontractantului. inserarea acestei clauze în documentul de transport este condiţionată de acordul corelativ al destinatarului. costul deplasării mărfii poate fi pus în totalitate sau în parte în sarcina destinatarului. Obligaţia cărăuşului de a proceda la cântărire există pentru mărfurile destinate exportului. Suspendarea încetează de îndată ce expeditorul îşi îndeplineşte obligaţia de a plăti preţul. îşi angajează răspunderea. altfel nefiindu-i opozabilă. din proprie iniţiativă şi independent de orice verificare prealabilă exercitată de către cocontractant. numită clauză de plată transmisă. În acest caz. starea ambalajelor şi greutatea expediţiei. procurarea unui mijloc de transport corespunzător Vehiculul trebuie să fie apt din punct de vedere tehnic şi funcţional. 3. printr-o clauză expresă în documentul de transport. Cărăuşul este obligat să garanteze îndeplinirea acestei cerinţe. Cântărirea mărfurilor poate fi obligatorie sau facultativă. cărăuşul trebuie să verifice numărul coletelor. În cazul în care acesta pune la dispoziţie un vehicul neadecvat. Momentul când trebuie să pună la dispoziţia expeditorului vehiculul şi locul sunt stabilite prin contract. asumându-şi astfel riscul de neplată la capătul transportului. Prin derogare de la această regulă. în prealabil. Obligaţiile cărăuşului 1. în principiu. pentru a realiza în condiţii normale transportul convenit. acceptarea cererii de transport Întrucât cărăuşul se află în stare permanentă de oferte de servicii adresate publicului. 2. cărăuşul nu are posibilitatea să verifice. Din această cauză. el este ţinut.transportului. precum şi pentru cele care se transportă pe cale aeriană. 20 . Totodată.

Primirea pentru transport a altor mărfuri decât cele supuse obligatoriu cântăririi nu exclude facultatea de control cantitativ ce aparţine cărăuşului. 4. semnăturile. → încărcătura are ca obiect mărfuri interzise la transport sau admise în condiţii speciale. încărcarea mărfii în mijlocul de transport Obligaţia încărcării mărfii în mijlocul de transport poate să revină şi cărăuşului. fără ca aceste condiţii să fie întrunite. cărăuşul trebuie să fie asistat. enumerarea documentelor care însoţesc transportul etc. incluzând menţiunile arătate (respectiv clauzele obligatorii: datarea contractului. Tot atunci. În general. operaţiunea primirii mărfii se încheie prin aplicarea sigiliilor cărăuşului pe sistemele de închidere ale mijlocului de transport. Atunci când efectuează cântărirea mărfurilor. din acelaşi moment. plata preţului. este în sarcina expeditorului. eliberarea documentului de transport Cărăuşul are îndatorirea să emită un document de transport complet. şi clauzele facultative: clauza penală. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR ÎN CURSUL DEPLASĂRII MĂRFII 21 . În mod normal. Cărăuşul poate refuza primirea mărfii numai în următoarele situaţii: → coletele sunt necorespunzător ambalate. fără sigiliul expeditorului. locul de destinaţie şi durata. După încărcare. identificarea bunurilor transportate. de un delegat al expeditorului. II. natura acestuia. sau în mijloace de transport deschise. părţile. lăsate la aprecierea liberă a părţilor). obligatoriu. numai dacă părţile au convenit în acest sens. fără semne ori marcaje sau cu acestea insuficiente sau necorespunzătoare. Primirea fără rezerve a mărfii de transportat angajează răspunderea cărăuşului pentru executarea deplasării în condiţii care să asigure integritatea încărcăturii. → mărfurile au fost încărcate în mijloace de transport închise. încep să curgă termenele pentru executarea deplasării. → mărfurile au fost încărcate fără respectarea regulilor tehnice de încărcare şi de fixare. mărfurile se consideră primite de către cărăuş şi. 5. încheierea contractului de transport se localizează în timp în momentul când cărăuşul aplică ştampila sa pe documentul de transport.

• transporturile care suferă devieri de la itinerariul iniţial. sau când produsele în vrac ce se cântăresc la expeditor nu pot fi recântărite la destinatar. ce nu se pot preda spre transport prin cântărire. pot interveni incidente de natură să influenţeze modul de desfăşurare a deplasării. • transporturi perturbate de împrejurări de forţă majoră. În situaţia în care însoţirea mărfurilor are un caracter facultativ. în principiu. În toate cazurile. nici o obligaţie. cărăuşul nu poate refuza primirea încărcăturii. El aşteaptă din partea cocontractantului efectuarea prestaţiei principale. să pună la dispoziţia cărăuşului unul sau mai mulţi însoţitori. în lipsă de însoţitor. se deosebesc 3 categorii de transporturi: • transporturile efectuate în condiţiile iniţial convenite. cu aerisire). care rămâne la expeditor. Însoţirea este obligatorie în următoarele cazuri: ∗ când se transportă vietăţi în mijloace de transport complete (închise. Însoţitorul de transport răspunde de integritatea mărfurilor pe parcurs şi va semna de primire pe exemplarul din actul de livrare. având în vedere faptul că. prin excepţie. Expeditorul poate fi ţinut. să respecte ordinea expediţiilor 22 . număr de colete. Obligaţiile expeditorului În această fază. Cea facultativă este lăsată la aprecierea expeditorului sau a destinatarului. B. expeditorul se află în expectativă. fără să aibă de îndeplinit. A.În cadrul acestei etape. desemnarea unui însoţitor de către expeditor sau destinatar degrevează pe cărăuş de obligaţia de a veghea la integritatea încărcăturii în cursul mersului. ∗ când transportul se efectuează prin mijloace auto şi cuprinde produse în vrac. Dacă însoţirea este obligatorie. Obligaţiile cărăuşului 1. deoarece are calitatea de terţ faţă de clauza respectivă. cărăuşul urmează să refuze primirea încărcăturii dacă expeditorul o prezintă fără însoţitor. Însoţirea poate fi facultativă sau obligatorie. în cazul unor transporturi care necesită îngrijiri speciale pe parcurs. din voinţa expresă a expeditorului. mărfurile găsindu-se în posesia cărăuşului. constând în deplasarea mărfurilor până la destinaţie.

Clauza este obligatorie pentru cărăuş în această situaţie. fără ca părţile să fi exercitat. ca atare. urmând să fie explicit menţionat în documentul de transport sau prin tarifele publice ale cărăuşului. de felul celor de mai sus. substanţele inflamabile etc. fie că este subînţeles ca o clauză tacită şi. opţiunea necesară. cărăuşul poate să deroge de la ordine dacă natura lucrurilor supuse strămutării o impune (alimentele alterabile. să parcurgă ruta stabilită Itinerariul poate fi determinat prin contractul de transport. marţi – alimente etc. acceptate de expeditor. Se exclude modificarea parcursului din voinţa unilaterală a cărăuşului. se admit şi anumite derogări de la ordinea generală. dispoziţiile legale au reglementat ordinea în care cărăuşul trebuie să dea satisfacţie cererilor. 2. prin contract. 3. b. şi anume: a. să respecte durata transportului Îndatorirea de punctualitate există în sarcina cărăuşului. c. în prealabil. Dacă. fie că timpul necesar pentru strămutarea încărcăturii de la punctul de pornire şi până la destinaţie a fost hotărât prin învoiala părţilor. lăsat la aprecierea instanţei de judecată. îşi asumă răspunderea faţă de expeditor sau destinatar. spre a-l despăgubi. Dacă o încalcă. în măsura în care expedierea devine imposibilă din motive neprevăzute. cărăuşul urmează să îndrume transportul pe itinerariul cel mai scurt care. până la destinaţie. este şi cel mai ieftin. în sensul că acesta este obligat să facă expediţia lucrurilor de transportat după ordinea în care le-a primit.). Potrivit legii. există mai multe rute practicabile. pentru că ordinea cronologică a fost perturbată din cauze obiective şi de neînvins. situaţia în care cărăuşul ar fi împiedicat de vreun caz fortuit sau de forţa majoră. 23 . se întemeiază pe cauza destinaţiei pe care o au bunurile.Având în vedere pluralitatea de expeditori care solicită concomitent sau succesiv deplasări de mărfuri.). nu se poate angaja răspunderea cărăuşului faţă de primul expeditor. în mod firesc. ordinea cererilor poate fi modificată şi adaptată în raport cu organizarea de destinaţii a activităţii cărăuşului (luni – lemne.

Distincţia dintre cele două feluri de termene. durate divizate. unde deponentul îşi alege persoana cocontractantului în funcţie de încrederea ce i-o inspiră. în conformitate cu art. cărăuşul răspunde pentru pagubele pricinuite încărcăturii de către prepuşii săi. Prin acordul părţilor.1473-1475 Cod civil asimilează pe cărăuş cu un depozitar. în temeiul contractului de transport. Potrivit art. întrucât privesc paza şi conservarea lucrurilor încredinţate. Orice alegere din partea expeditorului este exclusă. indiferent de valoarea bunurilor. Din acest punct de vedere. cât şi a celuilalt. Referitor la termenul implicit (cel tacit). instituită de Codul civil. Astfel că. cumulativ cu obligaţia specifică de a realiza deplasarea lucrurilor. 4. aferent întregului parcurs. Trimiterea din text se referă la art. deoarece legea civilă asimilează contractul de transport cu contractul de depozit. care precizează că depozitul făcut de călători într-un hotel trebuie considerat ca un depozit necesar. prin faptul că întreprinzătorul de transport este depozitar al lucrului ce i se încredinţează pentru a fi transportat. dispoziţiile din Capitolul „Despre depozit şi sechestru”. prin orice mijloc de probă. de gradul de dotare al cărăuşului. depozitul încredinţat cărăuşului. dimpotrivă. expres şi implicit.1000 alin. depozitul necesar intervine independent de o asemenea opţiune. poate fi fixat un termen global şi unitar. justificându-se pe deplin. precum şi de particularităţile întreprinderii sale. totodată. relative la stăpânii de hoteluri. asimilarea cu un depozit necesar.3 Cod civil (răspunderea comitenţilor pentru faptele prepuşilor). obligaţia conexă de a le păstra intacte până la destinaţie. de regulă. Spre deosebire de depozitul voluntar. în funcţie de fiecare etapă a itinerariului.1623 Cod civil. prin raportarea la uzanţele practicate în cadrul felului de transport în cauză. Se ţine seama. calitatea de depozitar al mărfii revine cărăuşului. inclusiv declaraţii de martori. 24 . se vor aplica şi cărăuşilor. sau.1473. să conserve marfa pe parcurs Primirea încărcăturii de la expeditor crează în sarcina cărăuşului. Expeditorul sau destinatarul beneficiază de posibilitatea de a dovedi. ambele termene fiind la fel de constrângătoare pentru cărăuş. acesta este apreciat. nu exercită nici o influenţă asupra obligativităţii atât a unuia. art. Totodată. în orice contract de transport.

Codul comercial (art 421) ingaduie in anumite conditii modificarea contractului de transport prin vointa unilaterala a expeditorului exprimata printr-un act juridic numit contraordin . textul precizeaza ca expeditorul poate sa dispuna cum va crede de cuviinta. desemnarea de către expeditor sau de către destinatar a unui însoţitor al încărcăturii este de natură să-l degreveze pe cărăuş de îndatorirea corelativă având ca obiect conservarea mărfii până la destinaţie. in timpul transportului cand contractul a fost adus partial la indeplinire de catre caraus . dar sub rezerva indeplinirii conditiilor menite sa ocroteasca pe caraus.Prin excepţie. CONDITIILE DE FORMA SI CONSECINTELE DE FOND ALE CONTRAORDINULUI 25 . TRANSPORTURILE MODIFICATE PRIN VOINTA EXPEDITORULUI . are caracter exemplificativ si nu limitativ.In principal are dreptul sa ceara mutarea lucrurilor aflate in curs de stramutare unei alte persoane decat cea aratata in documentul de transport.Codul comercial enumera obiectivele urmarite de expeditor prin emiterea unui contraordin pe care il aduce la cunostinta carausului .Astfel expeditorul are dreptul de a suspenda transportul si de a cere restituirea lucrurilor transportate ceea ce echivaleaza cu renuntarea expeditorului la contract si revocarea acestuia .Enumerarea prevazuta de art 41 C com. schimband destinatarul initial convenit .Suspendarea poate sa intervina atat inaintea inceperii deplasarii transportului cat si ulterior.Expeditorul poate cere prin contraordin sa modifice unele clauze ale contractului de transport .

.Expeditorul trebuie sa incunostiinteze pe caraus fie ca a renuntat la contractul de transport fie ca l-a modificat .Masura se justifica pentru a impiedica o eventuala transmitere ulterioara.. al 1) intelege sa le puna in sarcina expeditorului obligandu-l sa repare integral daunele pe care o asemenea masura le poate cauza carausului . carausul poate pretinde un nou document de transport .Aceasta reglementare se justifica pe deplin.Textul de lege nu impune anumite conditii de forma .Modificarile contractului de transport pe care expeditorul le comunica prin contraordin sunt obligatorii pt caraus 26 .In situatia in care contraordinul s-a marginit sa schimbe punctul de destinatie. deoarece modificarea contractului a survenit din vointa unilaterala a expeditorului si indiferent de orice culpa a carausului.Referitor la consecintele de fond ale contraordinului. fie la ordin. desigur abuziva a documentului la ordin sau la purtator. fie la purtator. in executarea obligatiei asumate .Cerinta unui inscris se impune atat pt documentele de transport cat si pt contraordin intrucat posibilitatea probelor este.De cate ori documentul de transport imbraca forma unui titlu negociabil. in raporturile dintre expeditor si caraus textul Codului Comercial (art 421. expeditorul care a renuntat la contract sau l-a modificat are obligatia sa restituie carausului inscrisul comercial astfel intocmit . abilitand o terta persoana sa invoce pretentii fata de carausul in cauza . astfel mai bine asigurata in avantajul ambelor parti.

2) Dreptul expeditorului de a decide soarta transportului deficitar 27 .Acestea pot interveni fie la punctul de pornire.Dispozitia data de expeditor are caracter imperativ pt celalalt cocontractant . b) imposibilitatea definitiva de a le aduce la indeplinire Intrucat oricare dintre efectele enumerate pot sa cauzeze prejudicii insemnate expeditorului sau destinatarului.Carausul nu poate sa discute instructiunile expeditorului refuze executarea lor si sa TRANSPORTURILE PERTURBATE DE IMPREJURARI DE FORTA MAJORA (TRANSPORTURI DEFICITARE) .Avizarea are un caracter obligatoriu in ambele situatii . . au fost adoptate o serie de solutii destinate sa le ocroteasca interesele astfel: 1) dreptul expeditorului de a fi incunostintat despre perturbarea transportului - .Expeditorul in calitatea sa de partener contractual principal al carausului trebuie sa fie pus la curent cu dificultatile trecatoare sau definitive ivite in executarea transportului spre a-i da posibilitatea sa ia masurile necesare. impiedicand de la inceput expedierea incarcaturii.Cauzele prezinta o mare diversitate - Cazul fortuit si forta majora sunt de natura sa produca fie la pct de expediere fie pe parcurs urmatoarele efecte: a) intarzierea executarii obligatiei carausului. fie in timpul mersului. intrerupand deplasarea .Cauzele de perturbare ale transportului sunt: cazul fortuit si forta majora ..

desfiintare intemeiata pe o cauza fortuita.La indeplinirea incunostintarii avizate.El poate. problema suportarii riscurilor de neexecutare a obligatiilor la care partile s-au angajat.3) Suportarea riscurilor contractuale in transporturile deficitare . . el se angajeaza fata de expeditor nu numai sa depuna eforturi spre a duce incarcatura pana la destinatie ci accepta sa indeplineasca neconditionat acest obiectiv.Cazul fortuit si forta majora ridica in orice categorie de contracte. fie sa declare contract desfiintat printr-o manifestare unilaterala de vointa . debitorul nu mai are legitimarea sa pretinda celuilalt contractant sa-si respecte obligatia corelativa. obligatie de rezultat ce nu mai poate fi adusa la indeplinire. nici acesta nu va putea obtine despagubiri chiar daca a fost prejudiciat ca efect al neexecutarii fortuite . o suma echivalenta cu cheltuielile suportate de acesta pt pregatirea mijlocului de transport in vederea calatoriei. astfel riscurile contractuale fiindu-i imputabile. inclusiv in transporturi.Obligatiile de rezultat atrag raspunderea debitorului daca nu poate invoca in favoarea sa cauze exoneratorii de responsabilitate printre care evenimentele fortuite .. incarcarii marfii etc si in plus plata portului adica a taxelor aferente stramutarii incarcaturii in proportie cu drumul facut 28 .Riscurile contractuale cad in sarcina debitorului. expeditorul beneficiaza de un drept de optiune . .Transportatorul isi asuma o obligatie de rezultat. fie sa mentina contractul in fiinta acceptand o decalare a datei de expediere sau de continuare a transportului din punctul unde a fost interupt din cauze fortuite. in cazul desfiintarii contractului.Expeditorul datoreaza carausului.

Carausul trebuie sa o legitimeze si sa consemneze numele si domiciliul destinatarului . in caz de rezolutiune.1) Identificarea destinatarului si avizarea acestuia despre sosirea transportului . expeditorul va inapoia carausului exemplarul documentului de transport pe care l-a subscris .Interesul de a starui in restituirea de catre expeditor a documentelor de transport este bineinteles a carausului in cauza. Com.Modalitatea de indeplinire a acestei obligatii difera in functie de natura documentului de transport si de imputernicirile date de catre destinatar astfel: .a) daca stramutarea s-a efectuat in temeiul unui titlu de transport.4) Obligatia expeditorului de a restitui documentele de transport intocmite ca titluri comerciale negociabile . in consecinta persoana indreptatita sa obtina eliberarea marfii la pct de sosire este cea care se afla in posesia legitima a documentului de transport la purtator si-l anunta pe caraus sa-i predea marfa .Obligatiile carausului sunt: .In cazul documentului de transport la purtator nu se specifica numele destinatarului. caruia i se cere o grija corespunzatoare spre a nu avea de suferit prejudicii viitoare OBLIGATIILE PARTILOR LA DESTINATIE . persoana destinatarului este indicata nominal in cuprinsul inscrisului cu precizarea adresei corespunzatoare .In cazul documentului de transport la ordin.. se impune in scopul de a identifica pe destinatar verificarea de catre caraus a succesiunii girurilor translative 29 .Art 420 C. stabileste ca.

sa actioneze in nume propriu sau sa recurga la un intermediar care sa-l reprezinte .Daca carausul nu are posibilitatea sa-l anunte pe expeditor sau daca acesta nu raspunde intr-un termen rezonabil. pe langa documentul de transport.In lipsa de orice gir.O avizare adresata unei persoane necalificate nu valoreaza incunostintare..Sosirea transportului trebuie adusa la cunostinta destinatarului identificat in modul aratat . uzantele comerciale impugn acestuia sa incunostinteze pe expeditor pt a transmite instructiuni suplimentare .Acesta trebuie sa prezinte carausului. carausul urmeaza sa solicite instantei autorizarea de a depozita marfurile . dupa scaderea cheltuielilor de catre caraus.Ion cazul in care carausul nu poate identifica pe baza datelor din documentul de transport destinatarul. sa fie restituite destinatarului 30 . actul de imputernicire.Carausul poate sa solicite instantei incuviintarea vanzarii unor marfuri daca acestea sunt alterabile sau perisabile iar sumele rezultate din vanzare. destinatarul poate.b) independent de felul documentului de transport. procura etc .Ultimul giratar este indreptatit sa valorifice asupra marfurilor transportate deoarece girantii anteriori si-au instrainat prin gir orice drepturi asupra marfii ajunse la pct de sosire .Depozitarea in destinatarului propriul magazine se face pe socoteala . persoana indreptatita sa obtina incarcatura este insusi destinatarul initial . in scopul receptionarii marfurilor. fiind lipsita de efecte juridice .

Marfurile urmeaza sa fie predate destinatarului in conformitate cu clauzele documentului de transport respectiv la locul specificat si la data convenita .2) Eliberarea incarcaturii la locul si data convenite . a semnelor sau marcajelor. verificarea sigiliilor. carausul are dreptul de a refuza eliberarea marfii la destinatie .Aceasta obligatie care priveste pe destinatar poate fi indeplinita uneori de catre caraus din insarcinarea si pe socoteala expeditorului in temeiul clauzelor documentului de transport . de caraus sau de destinatar. a mijlocului de transport si a coletelor ..In cazul in care exista indicii ca lipsurile sunt urmarea savarsirii unei infractiuni vor fi sesizate organele judiciare iar mijlocul de transport va fi retinut pana la sosirea acestora .Acest drept poate fi exercitat numai in limitele admise de lege sau impuse pe cale juridica .Prin exceptie. asupra marfurilor stramutate si in acelasi timp ia sfarsit obligatia de paza cat si raspunderile contractuale ce-i reveneau acestuia in temeiul documentului de transport . precizandu-se si adresa fiecaruia .3) Descarcarea marfii la destinatie . cantarirea acestora.Carausul este obligat sa procedeze impreuna cu destinatarul la primirea marfurilor. se intocmeste un proces verbal de constatare semnat de catre organul care a facut constatarea.Aceste cazuri sunt: 31 .Punerea incarcaturii la dispozitia destinatarului face sa inceteze posesia exercitata pana atunci de caraus.In cazul in care se constata lipsuri.

1) Sa ia in primire marfa transportata .c) in cazuri de exceptie.d) atunci cand exista sechestru asigurator instituit de instanta competenta. starea in care se afla lucrurile.Primirea marfii de catre destinatar face sa inceteze posesia carausului si raspunderea acestuia 32 . 433 alin 1. aceasta obligatie revine destinatarului care este tinut sa descarce complet mijlocul de transport .a) neplata taxelor de transport. C Com instituie un drept de retentie in favoarea carausului . caz in care art. se considera ca transportul a sosit intact .Daca destinatarul receptioneaza marfurile fara sa formuleze obiectiuni.Pana la expirarea duratei de interdictie.Receptia este precedata de anumite verificari a documentului de transport . controlul cantitativ si calitativ al marfurilor .b) refuzul destinatatrului de a restitui carausului documentul de transport la ordin sau la purtator . Numai desfiintarea acestui sechestru autorizeaza pe caraus sa elibereze marfa. reglementarile fitosanitare pot impune masuri de carantina fata de marfurile provenite din import .Eliberarea se face in timp util.In mod uzual. carausul nu poate sa elibereze incarcatura destinatarului ..2) Sa elibereze mijlocul de transport . durata fiind prevazuta in contractul de transport iar depasirea ei atrage penalitati in sarcina destinatarului . OBLIGATIILE DESTINATARULUI LA PUNCTUL DE SOSIRE . incarcaturii transportate.

.Pt valorificarea creantei. potrivit careia carausul cere si obtine achitarea cheltuielilor de transport inca de la plecare spre a evita riscul de neplata la destinatie . aflat pe piata in stare juridica de oferta permanenta adresata publicului. carausul comunica destinatarului suma si termenul de plata . il obliga sa accepte cererile clientilor fara sa poata exercita un control prealabil cu privire la solvabilitatea solicitantilor.Daca termenul de plata nu s-a precizat.in transporturile executate defectuos. aceasta este o derogare de la regula obisnuita.In lipsa unei solutii amiabile diferendul urmeaza (daca nu este solutionat nici pe cale administrativa). pentru repararea eventualelor daune cauzate de transport . astfel apar riscuri de neplata daca pretul transportului nu a fost achitat integral inca de la pornire 33 . sa fie dus spre solutionare instantei de judecata sau arbitrare MODALITATI DE GARANTARE A CREANTEI CARAUSULUI PRIVITOARE LA PLATA TRANSPORTULUI .Pozitia carausului.Obiectul platii il poate forma taxa de transport restanta. destinatarul poate avea pretentii de despagubiri impotriva carausului pt pierderea sau avarierea marfii ori pt deficit cantitativ . ca prestator de servicii.3) Sa plateasca sumele restante datorate carausului .4) Sa pastreze actiunile judiciare sau arbitrare impotriva carausului.In cursul deplasarii pot fi anumite cheltuieli care trebuie platite de destinatar legate de operatiunile conexe transportului . acesta este de 5 zile (art 438 coroborat cu art 388 C com) .

Consta in prerogativa creditorului de a refuza. sa restituie debitorului sau un lucru mobil sau imobil ce apartine acestuia .Efectele dreptului de retentie sunt: 34 .a) existenta unei creante impotriva proprietarului lucrului – aceasta este esentiala pt ca detinatarul sa beneficieze de abilitatea de a exercita dreptul de retentie in contra debitorului fara o datorie baneasca in sarcina acestuia. detinatorul nu ar avea o justificare sa refuze eliberarea bunului aflat in stapanirea sa si reclamat de proprietarul debitor .In aceste conditii legiuitorul a instituit in favoarea carausului doua garantii de plata preluate din dreptul comun si adapatate contractului de transport. Com..1) Dreptul de retentie al carausului . cat nu este platit.Acestea sunt: dreptul de retentie asupra marfurilor si privilegiul asupra incarcaturii .c) datoria pe care carausul o pretinde de la expeditor sau destinatar sa aiba legatura cu incarcatura. si il indreptateste pe acesta sa retina lucrul stramutat pana la plata contravalorii datorate de expeditor sau destinatar .b) detentiunea exercitata de debitor asupra lucrului sa nu fie viciata prin frauda . .Aceasta prerogativa izvoraste din vointa legiuitorului si exista independent de consimtamantul partilor . sa fie prilejuita de aceasta .Conditiile generale de exercitate a dreptului de retentie sunt: .Dreptul de retentie este conferit carausului de art 433 C.

orice component al lucrului raspunde pt plata datoriei . este mai restransa decat in dreptul comun .a) opozabilitatea – creditorul poate valorifica dreptul de retentie mai intai impotriva debitorului si persoanelor care au calitatea avanzi cauza ai acestuia .b) dreptul de retentie produce efecte indivizibile intr-un dublu sens: .Dintre ele se inlatura titlurile de credit si sunt excluse din sfera dreptului de retentie imobilele . prevede masuri care sa impiedice eventuale abuzuri ale carausului in exercitarea dreptului de retentie astfel: 35 ..In primul sens orice fractiune a datoriei este garantata pana la stingerea ei.Opozabilitatea opereaza si fata de creditorii privilegiati si ipotecari asupra aceluiasi lucru cu conditia ca dreptul lor real sa se fi nascut ulterior intrarii bunului in detentia carausului . integral prin lucruri ce formeaza obiectul acestei prerogative si in al doilea rand.Marfurile supuse transportului indeplinesc conditia generala de a fi bunuri corporale .c) dreptul de retentie nu confera titularului prerogativa de a urmari bunul in mana altei persoane .Dreptul de retentie al carausului prezinta si unele particularitati: .Carausul poate sa refuze eliberarea marfii stramutate numai cu conditia de a avea o creanta impotriva destinatarului conexa cu transportul si sa fi pastrat detentiunea lucrului .Codul com.Sfera lucrurilor asupra carora carausul poate sa exercite dreptul de retentie.

Art 437 C. daca acesta achita suma recunoscuta si consemneaza restanta aflata in controversa . 1722 Cod civ). stabileste ca pt toate creantele rezultand din contractul de transport.. privilegiul este definit (Art 1719. ca fiind un drept de preferinta acordat de lege unui anumit creditor fata de ceilalti creditori ai aceluiasi debitor si de care titularul se bucura in virtutea calitatii creantei sale .b) posibilitatea refuzului de eliberarea a marfii la locul de sosire este impiedicata ori de cate ori exista discutii intre caraus si destinatar cu privire la cuantumul datoriei .Gajul sau amanetul (art 1685 C.a) refuzul de eliberarea marfii la destinatie este conditionat de existenta unei creante a carausului impotriva destinatarului. carausul se poate opune la predarea marfurilor pana la restituirea exemplarului subscris de el PRIVILEGIUL SI GAJUL CARAUSULUI ASUPRA MARFII TRANSPORTATE .Potrivit dreptului comun. civ) reprezinta un contract prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil cu titlu de garantie a datoriei .Atat privilegiul cat si gajul fac parte din categoria garantiilor reale de care se poate bucura creditorul 36 . in cazul in care documentul de transport este la ordin sau la purtator.Se prevede o exceptie de la masurile mentionate si anume.carausul este obligat sa puna la dispozitia destinatarului incarcatura. carausul are privilegiul asupra lucrurilor transportate pana la predarea lor destinatarului. 1720. iar dac sunt mai multi carausi. Com. cel din urma dintre ei exercita drepturile celor anteriori . nascuta din contractul de transport .

c) cheltuieli ocazionate de indeplinirea obligatiilor vamale in special din cauza amenzilor platite de caraus ca efect al unor declaratii inexacte facute de expeditor .In literatura de specialitate s-a stabilit ca privilegiul carausului decurge dintr-un gaj tacit pe care expeditorul i-l recunoaste odata cu incheierea contractului de transport si remiterea incarcaturii spre a fi deplasata la destinatie .Marfurile incredintate carausului in vederea stramutarii la destinatie fac parte din clasa privilegiilor speciale care au ca obiect anumite bunuri mobile determinate ale debitorului .Prin exceptie se admite ca existenta unui contract unic care presupune in vederea executarii sale o serie de transporturi.b) cheltuielile suportate de caraus cu titlul de operatiuni accesorii transportului .In sfera creantei garantate cu gajul carausului intra urmatoarele sume privitoare la transport . indreptateste pe caraus sa valorifice asupra ultimei incarcaturi pe care a deplasat-o la destinatie privilegiul sau si pt sumele datorate din partizi de marfa transportata mai inainte .Consecintele care decurg sau efectele garantiilor sunt: 37 .Cu alte cuvinte detentiunea lucrului transportat este dublata de intentia de a-l afecta platii transportului .a) costul deplasarii incarcaturii .O datorie provenita dintr-un transport anterior nu poate fi recuperata prin exercitarea privilegiului sau gajului asupra unei incarcaturi ce formeaza obiectul unui transport ulterior ..

gajul carausului ii confera acestuia un drept de urmarire astfel ca tranportatorul care a pierdut detentiunea incarcaturii.Privilegiul carausului este tot un drept real astfel ca si in acest caz titularul beneficiaza de un drept de urmarire . poate sa o revendice .a) ambele garantii confera titularului dreptul de retentie asupra incarcaturii transportate . consta in dreptul titularului neplatit de catre debitor de a putea plati in deplina proprietate in conditiile legii bunul grevat de garantie . in scopul realizarii sumei datorate de debitor ca echivalent pt executarea deplasarii .In materia transporturilor.b) un alt efect consta in prerogativa carausului de a solicita prin justitie vanzarea incarcaturii.d) o prerogativa specifica dreptului de gaj pe care privilegiul nu o comporta.Carausul poate retine lucrurile aflate in detentiuna sa atat timp cat debitorul nu plateste integral sumele datorate pt stramutarea marfii . deasemenea privilegiul carausului asupra lucrurilor transportate inceteaza odata cu predarea lor destinatarului..c) un alt efect este dreptul titularului de a urmari in mainile tertilor bunul grevat de garantie .Atat privilegiul cat si gajul inceteaza odata cu stingerea creantei pe care o garanteaza. iar gajul se stinge si prin remiterea voluntara de catre caraus in mainile destinatarului a lucrului grevat SECHESTRAREA MARFURILOR AFLATE IN CURS DE TRANSPORT 38 .

astfel in materie comerciala. carausul fiind titular al unui privilegiu special care include si dreptul de retentie este pus la adapost impotriva rau platnicilor . alin 2.b) creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru trebuie consemnata printr-un act scris .Din acest punct de vedere. Cod proc.a) depunerea unei cautiuni.Prin derogare de la aceasta regula.c) creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru asigurator trebuie sa fie scadenta 39 . expeditorul sau destinatarul pot avea interesul sa recupereze sumele ce li se datoreaza din valoarea marfii aflata in curs de stramutare .Sechestrul este o masura de asigurare a actiunii judiciare si consta in indisponibilizarea bunurilor mobile ale debitorului pana la terminarea judecatii pt ca astfel creditorul sa le poata urmari pt indestularea drepturilor sale atunci cand va obtine un titlu executoriu iar debitorul nu va executa de buna voie . sechestrul nu poate fi aplicat decat cu cautiune iar cuantumul este lasat la aprecierea instantei care incuviinteaza sechestrul .Incarcatura reprezinta o certa valoare patrimoniala mai ales cand este vorba de o cantitate asumata ca atare. cuantumul cautiunii se determina in functie de valoarea creantei pretinse prin actiune principala iar nu in functie de valoarea bunurilor a caror sechestrare se urmareste . creditorul a carui creanta nu este constatata prin act scris dovedeste ca a intentat actiune (cerere prin care sa se constate creanta). ingaduie instantei de judecata sa aprobe incuviintarea sechestrului in lipsa de dovada scrisa daca.Conditiile de admisibilitate a cererii de sechestru asigurator sunt: . art 591. el este obligat sa depuna o cautiune de jumatate din valoarea reclamata odata cu depunerea cererii de sechestru. civ.. dar in aceasta situatie.

Cod proc civ. fara citarea partilor.Cererea de sechestru asigurator se solutioneaza de catre instanta de judecata de urgenta. art 591.Recursul se judeca de urgenta si cu precadere cu citarea partilor in termen scurt .Prin aceeasi incheiere.2) cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire . in camera de consiliu.1) cand debitorul a micsorat prin fapte garantiile date sau nu a dat garantiile promise .Hotararea sau incheierea prin care s-a admis sechestrul are caracter temporar in sensul ca efectele sale juridice dureaza pana la solutinarea cererii principale 40 . dispune ca instanta poate incuviinta cererea de sechestru chiar daca creanta nu este scadenta astfel: . aceasta masura este admisibila in materie comerciala chiar daca lucrurile se afla in curs de transport si in acest caz debitorul trebuie sa depuna o cautiune in cuantumul fixat de instanta de judecata . alin 3.Prin exceptie.Incheierea este supusa numai recursului care poate fi declarat in termen de 5 zile de la comunicare . instanta pronuntandu-se asupra cererii printr-o incheiere executorie . de la aceasta regula. instanta fixeaza cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta .3) cand exista pericolul ca debitorul sa-si ascunda sau sa-si risipeasca averea .Desi textul mentionat se refera la bunurile care se gasesc in mainile debitorului..

naufragiului etc .De asemenea instanta va putea ridica la cererea debitorului sechestrul asigurator daca debitorul va da in toate cazurile o garantie indestulatoare.Sechestrul asigurator ramane in fapt fara obiect si ca atare inceteaza de la sine daca incarcatura supusa acestei masuri a fost distrusa in timpul transportului datorita fortei majore. de urgenta si cu citarea partilor in termen scurt .Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinirea de catre executorul judecatoresc potrivit regulilor privitoare la executarea silita (art 411 si urmatoarele din cod proc.nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului.a) respingerea actiunii principale prin care creditorul isi valorifica in justitie pretentiile impotriva debitorului .b) declaratia expresa a creditorului ca renunta la sechestru asigurator .Cauzele care conduc la incetarea sechestrului asigurator sunt: .Cererea depusa se solutioneaza in camera de consiliu.Vocatia pt transportator de a recurge la aceasta masura se naste cand incarcatura ajunge la destinatie 41 .Instanta pronunta o incheiere care este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare SECHESTRUL ASIGURATOR SOLICITAT DE CARAUS .c) dovada prezentata instantei de judecata de catre debitor ca a consemnat suma pt care s-a infiintat sechestrul precum si dobanzile si cheltuielile efectuate de creditori cu procesul . situatie ce se constata prin incheiere irevocabila data fara citarea partilor . garantie care va fi stabilita de instanta . civila) ..

b) cand se ivesc neintelegeri in privinta primirii bunurilor transportate .. sau distrugerea incarcaturii ori avarierea unor bunuri in timpul deplasarii .Prin urmare.Prejudiciul material consta in lezarea unui drept sau a unui interes patrimonial al creditorului. obligatii contractuale. cererea carausului privind sechestrul asigurator se solutioneaza fara sa fie obligat la depunerea unei cautiuni iar calea procedurala pusa la dispozitia carausului consta intr-o ordonanta presidentiala. aceasta fiind caracteristica sa definitorie 42 . prejudiciul material poate fi evaluat in bani.a) cand destinatarul nu poate fi gasit . in sensul ca incuviintarea cererii de sechestru asigurator nu este conditionata in cazul sau de introducerea unei actiuni principale .Carausul beneficiaza de un regim special.Prejudiciul poate fi material sau moral .Punerea incarcaturii sub sechestru are loc numai dupa descarcarea acesteia din mijlocul de transport . precum in transporturi accidentarea unui calator.In toate cazurile.In plus. cererea formulate de transportator nu are un caracter accesoriu ci de sine statator . procedura prin definitie urgenta si mai rapida PREJUDICIUL GENERATOR AL RASPUNDERII .Denumit si paguba sau dauna consta in cadrul raspunderii contractuale in rezultatul negativ suferit de creditor ca urmare a faptei ilicite savarsita de debitor prin neexecutarea obligatiei asumate sau prin intarziere in aducerea la indeplinire .Incuviintarea sechestrului asigurator se justifica in doua situatii: .

asemenea pagube se ivesc in special in transportul de calatori.a) paguba sa fie certa. sau ca exista in momentul aratat.Caracterul cert are un dublu sens: pe de o parte inseamna ca rezultatele negative ale faptei ilicite s-au realizat pana la data hotararii judecatoresti care condamna la plata pe debitor (caraus) precum in cazul prejudiciului actual.. etc . indicii sigure si convingatoare ca dauna se va ivi ori va continua sa se produca si ulterior (avand natura unui prejudiciu viitor precum in cazul vatamarii corporale cu sechele de durata).Pe de alta parte se cere ca paguba actuala sa fie susceptibila de evaluare de catre instanta sesizata sau cel putin ca aceasta sa dispuna de elementele indubitabile pt a masura anticipat cuantumul total al prejudiciului viitor .Prejudiciul moral consta in vatamarea unui interes nepatrimonial fiind nesusceptibil de pretuire baneasca.Din cele aratate se deduce ca repararea unui prejudiciu eventual se exclude deoarece nu prezinta caracter de certitudine . .El include atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat . daca persoana si-a pierdut viata sau integritatea corporala dar nu sunt excluse si in cazul deplasarii de bunuri.Conditiile repararii prejudiciului sunt: .b) dauna cauzata prin fapta ilicita trebuie sa fie personala – adica sa priveasca pe insusi creditorul in cauza ale carui interese au fost vatamate prin neexecutarea contractului de caraus sau prin intarziere in indeplinirea obligatiei 43 . dar in anumite limite si prejudiciul viitor . distrugerea unor obiecte amintire de familie. insusire pe care o ideplineste prejudiciul actual.

Orice clauza de acest fel este lovita de nulitate . prevede ca debitorul nu raspunde decat de daune interese care au fost prevazute sau care au putut fi prevazute la incheierea contractului cand neindeplinirea obligatiei nu provine din dolul sau CLAUZE DE NERASPUNDERE CONSIDERATE CA INADMISIBILE SI CLAUZE PERMISE . devin totusi la randul lor ilicite daca 44 .O simpla legatura indirecta intre faptul illicit si dauna nu justifica obtinerea de despagubiri ..Anumite clauze care inlatura raspunderea carausului considerate ca fiind fara valabilitate adica inadmisibile astfel: sunt .a) contractul de transport nu poate elibera pe caraus de raspundere pt prestatia caracteristica de a deplasa persoane sau marfuri .b) clauza prin care carausul se degreveaza de raspundere pt culpa sa grava si cu atat mai mult pt propriul dol.c) clauze lucrative sunt acele conventii de neraspundere care pot fi private ca nepermise.In sensul aratat.d) prejudiciul sa fie previzibil in momentul perfectarii acordului de vointa al partilor .Nu are dreptul sa-si rezerve facultatea unui comportament pagubitor pt celalalt contractant sau de a savarsi o eroare grava in modul de indeplinire a obligatiei asumate . art 1085 Cod civ.c) prejudiciul suferit de creditor sa fie direct adica sa fie o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei . nu poate produce efecte .

se considera ca.Codul com.b) clauzele menite sa favorizeze pe caraus cu exceptia excluderilor mentionate mai sus sunt acceptate de legiuitor numai in anumite conditii care sa asigure respectarea drepturilor celuilalt contractant .Clauzele permise sunt: . clauza incetarii trebuie sa fie valabila intrucat scaderea excesiva a nivelului despagubirilor echivaleaza in fapt cu o totala neresponsabilitate a carausului care nu poate fi admisa.Daca insasi partile au consimtit asemenea clauze.neexecutarea obligatiei la adapostul exonerarii se soldeaza cu un profit pt debitor .c) clause care identifica explicit evenimentele fortuite ca effect exonerator de raspundere pt caraus .Daca se reduce sub o limita rezonabila (apreciata de instanta) reparatia pecuniara cuvenita celuilalt contractant. ingaduie reducerea pretului deplasarii marfurilor . .a) in toate cazurile se admite ca stipulatiile care agraveaza raspunderea transportatorului produc efecte depline .Se obisnuieste sa se enumere in contract imprejurarile assimilate fortei majore dar conditia este ca acestea sa prezinte in fapt gravitatea si caracteristicile unui evenimet semnificativ pt a elibera pe caraus de raspundere .d) raspunderea contractuala pt altul se admite de unii autori in cazul armatorului care poate stipula in contractul de navrosire o clauza sa fie aparat de raspundere pt faptele ilicite ale prepusilor sai (comandantul navei si membrii echipajului) savarsite in cursul calatoriei convenite 45 . nimic nu se opune ca intelegerea lor sa fie recunoscuta pe plan juridic .

evaluarea lasata la aprecierea instantei trebuie sa tina seama de anumite criterii menite sa-i asigure obligativitate .Astfel daca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile se naste in sarcina debitorului obligatia de a despagubi pe creditorul daunat .Repararea prejudiciului suferit de creditor impune stabilirea intinderii despagubirilor pe care acesta le poate obtine . raporturile dintre parti sufera unele modificari potrivit dreptului comun .Astfel. despagubirea urmeaza sa acopere atat pierderea efectiva suferita de creditor cat si castigul nerealizat .Admisibilitatea unei asemenea clauze se intemeiaza pe ideea ca armatorul pierde posibilitatea de a-si exercita autoritatea si controlul asupra activitatii comandantului si personalului cat timp nava se afla in deplasare la mari distante EFECTELE RASPUNDERII CARAUSULUI .Pe de alta parte organul de jurisdictie poate sa acorde la cererea reclamantului care se plange de neexecutarea contractului sau de o executare necorespunzatoare .In masura in care neindeplinirea contractului angajeaza raspunderea carausului. legala sau conventionala - Evaluarea judiciara – in acest caz determinarea cuantumului despagubirii revine organului jurisdictional competent (instanta de judecata sau arbitraj comercial).Evaluarea in acest scop poate fi judiciara. numai daune previzibile la data perfectarii acordului de vointa cu excuderea celor indirecte 46 .Carausului nu i se mai cere sa efectueze deplasare de persoane sau marfuri ci sa repare acest prejudiciu ..

Prejudiciul consta in lipsa temporara de folosinta a numerarului .In transporturi. nu se cere punerea in intarziere prealabila a debitorului . dobanzile curg de plin drept. problema se iveste mai frecvent ori de cate ori carausul urmeaza sa restituie celorlalte parti parti contractante a anumita suma de bani .Orice intarziere in plata datoriei banesti prejudiciaza pe creditor care este in drept sa ceara nu numai suma in cauza ci in plus echivalentul daunelor suferite .Compensarea acestei pagube se realizeaza prin obligatia carausului de plata de dobanzi care se calculeaza in functie de durata cu cat s-a depasit data scadentei .Partile au posibilitatea de a inlesni prin intelegerea lor prealabila determinarea intinderii prejudiciului care urmeaza sa fie reparat de catre debitor. prevede ca aceste daune interese se cuvin fara ca. Cod civ.b) in materie comerciala.c) nivelul dobanzilor este in principiu predeterminat prin dispozitiile imperative care tarifeaza limita maxima EVALUAREA CONVENTIONALA A PREJUDICIULUI SAU CLAUZA PENALA . creditorul sa fie tinut sa justifice vreo paguba .Art 1088 alin 2. determinarea se face inainte ca prejudiciul sa se fi produs 47 .- Evaluarea legala a prejudiciului – are un obiect mai restrans si intereseaza numai raspunderea civila care decurge din neplata la scadenta a unei sume in numerar datorate creditorului .a) prejudiciul creditorului in cazul intarzierii platii este prezumat in puterea legii .Dobanzile prezinta o tripla caracteristica: .

d) efectele clauzei penale privesc atat pe debitor cat si pe creditor.Acordul realizat in acest scop poarta denumirea de clauza penala.Caracteristicile clauzei penale sunt: .Clauza penala este acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii obligatiei de catre debitorul sau . ea nu trebuie sa contravina restrictiilor legale referitoare la conventia de neraspundere sau de limitarea raspunderii carausului . nulitatea obligatiei principale atrage nulitatea clauzei penale. daca debitorul depaseste termenul fixat pt indeplinirea obligatiei . dar nulitatea clauzei penale nu atrage pe aceea a obligatiei principale . respectiv a distantei neparcurse din itinerarul complet .a) clauza penala este o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului.Despagubirea prevazuta de clauza penala poate fi stipulata atat global cat si procentual urmand in ultimul caz sa fie calculata proportional cu intinderea partii neexecutate din obligatia principala.. de aici rezultand utilitatea clauzei penale in sensul ca ea dispenseaza pe creditor de a face dovada existentei si intinderea prejudiciului - b) contravaloarea convenita in scopul de a repara paguba creditorului consta intr-o suma de bani.c) tinand seama de caracterul accesoriu al clauzei penale in raport cu contractul principal. clauza penala detine o dubla functie: compensatorie in cazul pagubei izvorate din neexecutarea contractului principal si moratorie. astfel debitorul ramane obligat sa aduca la indeplinire contractul principal fara sa poata refuza executarea in schimbul penalitatii 48 .

Conditiile de fond si de forma ale contractului de transport 7.Prin urmare. Participantii la contractul de transport 6. clauza penala nu ii da dreptul de a alege intre executarea contractului si despagubire .De asemenea se exclude si cumulul in sensul ca creditorul nu poate cere in acelasi timp si penalitati si obiectul obligatiei principale deoarece clauza penala este o compensatie a daunelor interese pe care creditorul le sufera ca urmare a neexecutarii obligatiei principale . Sistemul national de transporturi 2. judecatorul poate reduce penalitatea proportional cu ce a fost executat SUBIECTE PT EXAMEN 1. Clasificarea transporturilor dpdv juridic 4. Obligatiile expeditorului la punctul de pornire 10. Clasificarea transporturilor 3.Instanta nu poate nici sa verifice intinderea prejudiciului suferit de creditor si nici sa ceara creditorului sa dovedeasca intinderea prejudiciului efectiv suferit . Clauzele obligatorii ale documentului de transport marfuri 8. Functiile juridice ale documentului de transport 9. clauza penala prezinta caracter intangibil. Obligatiile carausului la punctul de pornire 49 .e) in principiu. caractere juridice) 5. Contractul de transport (def.Se admite o singura exceptie atunci cand obligatia principala a fost executata in parte..Prin exceptie. cumulul este admisibil in cazul intarzierii executarii . instanta de judecata sau arbitrara nu are dreptul de a reduce sau de a majora cuantumul despagubirilor convenite prin clauza penala chiar daca ar fi disproportionat fata de paguba efectiva incercata de creditor .

Obligatia destinatarului la punctul de sosire 16. consecinte. Sechestrarea marfurilor si sechestrul solicitat de caraus 19. Contraordinul (conditii de forma. Evaluarea conventionala a prejudiciului Nota: referatul trebuie sa contina minim. Evaluarea juridica si evaluarea legala a prejudiciului 22. 5 pagini La examen vor fi 3 subiecte 50 . etc) 13. Dreptul de retentie al carausului 17. Prejudiciul generator al raspunderii 20. Obligatia carausului la destinatie 15. Clauze de neraspundere considerate ca inadmisibile si clauze permise 21.11. Obligatiile carausului in transporturi efectuate in conditii initial convenite 12. Transporturile deficitare 14. Privilegiul si gajul carausului asupra marfii transportate 18.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful