ÎN LOC DE INTRODUCERE

EmoŃiile începutului de drumeŃie se păstrează în amintire încă din anii copilăriei. Toate sînt pregătite, nimic nu a fost uitat, doar s-au repetat de nenumărate ori obiectele ce trebuie luate la drum. Şi totuşi... ExclamaŃiile de aducere aminte tîrzie izbucnesc încă din primele minute ale îndepărtării de „bază" : “— Phii ! Am uitat...”; încă nu ar fi nimic dacă au fost uitate Ńigările, sticla de coniac sau magnetofonul de 10 kg, pentru care s-a stabilit să fie dus pe rînd de toŃi componenŃii grupului. Asemenea obiecte, fie că se pot găsi cu uşurinŃă în prima localitate, fie că nu au ce căuta în echipamentul drumeŃului. Lucrurile se schimbă însă în cazul în care a fost uitat puloverul, sau nimeni din grup nu posedă strictul necesar din trusa medicală. După zilele minunate de drumeŃie, pe creste de munŃi sau printre minunile clădite şi însufleŃite de omul zilelor noastre, peste cele mai dragi aduceri aminte se aşterne uneori cîte o umbră : — ...toate erau bune dacă n-aş fi avut de dus în spate o greutate atît de mare... — ...a trebuit să stăm o zi pe loc din cauza febrei musculare... — ...eram numai răni la picioare... Mai sînt zeci de alte asemenea „mărunŃişuri" care, dacă în amintire capătă culori romantice, de aventură, cînd le trăim pot întuneca buna dispoziŃie şi chiar efectul drumeŃiei asupra sănătăŃii. Scopul rîndurilor de faŃă este tocmai de a-1 ajuta pe drumeŃ să evite chiar şi acele greşeli mai mărunte, care la prima vedere par neînsemnate, ca astfel să se bucure mai din plin de binefacerile drumeŃiei, modul cel mai plăcut, instructiv şi folositor de a petrece timpul destinat odihnei.

CE ESTE DRUMEłIA?
DrumeŃia este sportul cu cei mai mulŃi adepŃi, deşi nu este sportul cel mai uşor. DrumeŃul nu este un simplu călător cu trenul sau cu automobilul, ci este un creator de itinerarii, un cercetător al naturii şi al vieŃii, iar în mod deosebit el este un sportiv care îşi întăreşte organismul, şi-l căleşte şi îl odihneşte în mod activ. Să nu-l confundăm deci pe drumeŃ cu „vizitatorul" care coboară din autobuz pentru a se dezmorŃi sau pentru a vizita un muzeu şi nici cu „turistul" care ajunge la cabană cu telefericul, face o seară de dans şi se reîntoarce acasă purtat, la fel ca la venire, de alte mijloace decît propriile lui picioare. Fără să negăm părŃile pozitive ale „vizitării" simple sau ale „turismului" mecanizat, drumeŃia are o sferă mai largă, le cuprinde şi mai ales se bazează pe efort fizic complex, pe activitate sportivă. CUM TREBUIE PREGĂTITĂ DRUMEłIA? Pentru tineret şi pentru cei ce în mod obişnuit depun o activitate fizică prin ocupaŃie sau prin obicei, pregătirea nu este o problemă şi drumeŃia poate începe oricînd; organismul se va adapta repede şi în condiŃii bune. Pentru cealaltă categorie de oameni însă, care duc în mod obişnuit o viaŃa sedentară, în birouri, laboratoare etc. şi care — în mod greşit — nu practică gimnastica sau vreun sport şi nici nu obişnuiesc că meargă pe jos, ascensiunea unui munte sau plecarea în excursie pe jos necesită o pregătire, care îl va scuti pe drumeŃ atît de neplăcerile primelor zile (sufocări, oboseală excesivă etc.), cît şi de unele urmări ce privesc sănătatea însăşi. Astfel, în primul rînd, bolnavii de inimă, cei care au dese crize de sufocare, cei ce-şi simt inima bătînd sau au dureri în zona inimii, nu vor pleca în drumeŃie fără avizul medicului. Cu 10—20 de zile înainte de plecare, cei ce fac parte din categoria de mai sus şi nu sînt bolnavi de inimă vor începe exerciŃii fizice, mărind treptat şi zilnic efortul : gimnastică dimineaŃa (3— 20 de minute) şi mers pe jos, în pas normal, l —10 km zilnic. Acest antrenament, uşor de executat, va face ca drumeŃia încă din primele ore să constituie o plăcere şi totodată să fie deosebit de folositoare întăririi organismului. De asemenea, în perioada de antrenament sînt tot atît de indicate practicarea gradată a unui sport de mişcare, duşurile reci, masajul şi exerciŃiile de respiraŃie. CU CE PLECĂM LA DRUM? Obiectele ce urmează a fi luate în drumeŃie trebuie puse deoparte cu multe zile înainte, bucată cu bucată şi chibzuind necesitatea fiecăruia. În primul rînd atenŃia drumeŃului va fi îndreptata către sacul de spate, pentru că nu este admisibil a se pleca nici cu valize, nici cu serviete sau sacoşe. Sacul de spate are avantajul (prin purtarea lui în spinare şi în special pe umeri) că se adaugă greutăŃii corpului în modul cel mai potrivit, distribuindu-şi apăsarea pe întregul trunchi şi în mod egal

cît mai moi (pentru a nu răni umărul) dar nici atît de moi încît să se răsucească (deci nu de pînză. ÎncălŃămintea cea mai potrivita trebuie. Totodată. neprotejată de oase. Purtarea de greutăŃi în mîini sau la şold modifica echilibrul corpului. preferabil de piele sau din mai multe straturi de doc întărite prin cusături). lăsîndu-i toate mişcările libere şi permiŃînd ca sîngele să circule normal în toate segmentele. DrumeŃul nu merge numai cu gîndul de a ajunge la capătul drumului. greutatea purtata în drumeŃie să nu depăşească sub nici o formă 20 kg. Uneori. În cele de mai sus am urmărit să demonstrăm de ce este atît de important ca greutatea purtată în timpul drumeŃiei să fie cît mai mică. Acest dispozitiv trebuie să fie (fig. putem fixa următorul barem — în legătură cu vîrsta.. Ńinînd seama de urcuş sau alte greutăŃi (drum accidentat. antrenat kg* 1-2 2-4 4-6 6-8 8-12 La urcuş.pe coloana vertebrală şi pe cele două membre inferioare. hainele trebuie să protejeze corpul de lovituri. la adăpost de influenŃa căldurii excesive sau a frigului. 2) uşor şi să se aplice astfel încît să nu rănească regiunea lombară. nici de metal. — să fie confecŃionat în cea mai mare parte din Ńesătură impermeabilizată. antrenat kg 2-3 3-5 5-7 7-10 10-15 La drum drept. solicitînd unele grupe de muşchi mai mult decît pe altele şi provocînd astfel oboseala prematură (fig. la urcuş. zgîrieturi etc. Deci. Desigur. Printre pregătirile cele mai de seamă în vederea drumeŃiei figurează şi alegerea îmbrăcămintei. Un calcul simplu arată că urcuşul pe munte provoacă o cheltuială de energie de peste l 300 de calorii pe oră . 1). Îmbrăcămintea drumeŃului. deformează Ńinută în mers. în primul rînd. în primul rînd potrivit cu dezvoltarea muşchilor şi gradul de antrenament. pe care se sprijină. — Depărtătorul sacului de spate se sprijină sau pe coaste (a) sau pe osul sacru (b). Dar sacul de spate trebuie să îndeplinească unele condiŃii şi anume: — să aibă curelele ce se petrec peste umeri reglabile. — să aibă un dispozitiv care Ńine partea de jos a sacului departe de spate (pentru a permite circulaŃia aerului şi a evita transpiraŃia). în mod orientativ. este să ducă în spate 27 kg pe o distanŃă de 30 km (drum fără urcuş sau coborîş) în timpul unui asemenea efort se consumă aproape 4 300 de calorii. Hainele însă nu trebuie să oprească sau să îngreuieze evaporarea transpiraŃiei şi schimbarea continuă a aerului încărcat cu vaporii de la suprafaŃa pielii.). pentru a fi ajutat să-şi menŃină temperatura constantă (37°). a) Repartizarea egală a greutăŃii duse pe umeri. băieŃii către cifra cea mai mare. drumeŃia nu mai este o plăcere. Cît de greu poate fi sacul de spate? Este interesant de ştiut că efortul fizic maxim normal. Fig. pe drumuri de munte sau în condiŃii meteorologice grele. ci merge ca să cunoască şi să admire locurile prin care trece. să îndeplinească unele condiŃii de mare importanŃă : — să fie permeabilă pentru aer şi astfel să nu oprească transpiraŃia (deci nu de gumă. Îmbrăcămintea are o importanŃă deosebită chiar şi în viaŃa obişnuită. cît mai late (pentru a apăsa pe o suprafaŃă mai mare). Astfel. dar prin care aerul poate circula. gradul de antrenament şi cu felul drumeŃiei — al greutăŃii medii a sacului de spate : Vîrsta 10-12 ani 13-15 ani 16-17 ani 18-21 de ani Peste 21de ani La drum drept. drumeŃul este solicitat la un efort asemănator sau chiar la eforturi cu mult mai mari. cauciuc . Neantrenat kg* 1/2-1 1-3 3-5 5-7 7-10 * Fetele către cifra cea mai mică. — să fie potrivit ca mărime pentru persoana ce-l va purta. Pentru a putea face faŃă cu succes la asemenea situaŃii neprevăzute drumeŃul trebuie să poarte greutăŃi cît mai mici. Cu peste 20 kg în spate şi la urcuş sau drum accidentat. Corpul omenesc este acoperit cu haine. adică valoarea a peste 4 kg carne de vită sau 30 de ouă sau peste 10 kg de peşte. pentru o persoană tînără şi cu antrenament. nici de sfoară. niciodată pe regiunea renală.1. aceste cifre pot fi depăşite. b) Deformarea coloanei vertebrale şi repartiŃia inegală a poverii duse în mînă. cu atît mai mult în timpul drumeŃiei. sexul. acelaşi calcul arată că în 3 ore şi jumătate de urcuş se cheltuieşte aceeaşi energie ca întrun marş de 30 km cu 27 kg în spate (adică circa 6 ore de mers). periculos etc.2. nici chiar pentru cei bine antrenaŃi. — să nu aibă pe piept alte curele sau legături care ar împiedica respiraŃia (mişcările toracelui). neantrenat . Fig. la rîndul ei.

— să fie cît mai uşoară . o haină căptuşită. arsurilor şi pielii. se întrebuinŃează pentru ungerea rănilor după ce au fost spălate . Un asemenea obiect este termosul. pentru că ivirea unor surprize neplăcute — ca rosăturile. Deci o pereche de bocanci sau ghete de baschet. — sulfatiazol tablete . iar praful obŃinut se pune pe răni după ce au fost spălate (poate înlocui aureociclină). mănuşi şi căciulă de stofă sau lînă. sînt comode. Deci. batistele. călduros. Pe piele se vor purta maiouri de bumbac. uşoare şi îmbracă complet glezna. O trusă de prim-ajutor trebuie să cuprindă : — l-2 feşi de tifon pentru pansarea rănilor . trebuie să fie uşoare. pentru ca piciorul să nu simtă asperităŃile drumului. printre care : — vitamina C şi polivitamine. dar în acelaşi timp să rămînă elastică. pantalon (fustă). — 50-100 g vată . l—2 chiloŃi de bumbac.şi nici din material plastic compact). Mai mult nu trebuie. depărtate de aşezări omeneşti. chiar şi atunci cînd le posedă numai unul sau numai unii componenŃi ari grupului de drumeŃi. Pentru ca piciorul să stea comod în încălŃăminte şi să nu sufere din cauza transpiraŃiei. completată cu un pulover de lînă mai dens. pentru a absorbi transpiraŃia şi cealaltă de lînă moale (pe deasupra) care permite aerului să circule. necesare în timpul eforturilor fizice şi în timpul alimentării cu conserve . care se utilizează ca dezinfectant al rănilor şi al pielii numai după diluare : 2 linguriŃe într-un litru de apă . maiou şi cămaşă de bumbac. pălărie. pentru a servi ca dezinfectant al rănilor. în schimb se usucă mai uşor decît încălŃămintea de piele. — să fie comodă ca format şi mărime şi adaptată la picior (purtată). Alte obiecte necesare drumeŃului. — poate împiedica continuarea drumului. pentru a nu stînjeni mişcările şi a permite ca în jurul corpului să existe în permanenŃă o pătură de aer. decît ca îmbrăcăminte de protecŃie contra intemperiilor. Pentru cap. iar pentru nopŃile răcoroase. 2—3 perechi de ciorapi de lînă şi 2—3 de bumbac. de lînă. trusa medicală a drumeŃului trebuie să conŃină şi alte preparate utile. pentru că drumeŃul poate să-şi spele ciorapii singur. Iarna. Nu se admit hainele de piele. mai există obiecte de mare valoare la drum. este absolut necesară îndeosebi pentru grupurile care urcă pe munŃi sau străbat locuri necunoscute. este recomandabil să se poarte 2 perechi de ciorapi. un pulover de lînă cu mîneci şi o haină uşoară de ploaie (plastic sau Ńesătură impermeabilizată). care va folosi şi împotriva vîntului. dintre care o pereche de bumbac. chiloŃi de bumbac. plastic compact sau Ńesături cauciucate. pentru a nu împiedica mersul normal. îmbrăcămintea va fi de tip „schi" sau „trening". Hainele drumeŃului trebuie să fie confecŃionate dintr-o Ńesătură permeabilă pentru aer. Bocancii obişnuiŃi din piele pot îndeplini toate aceste condiŃii. — cu cît drumul este mai accidentat (munte. — antinevralgice. Defectul acestui fel de încălŃăminte este că se umezeşte repede prin ploaie sau prin mersul în iarbă umedă. În afară de cele de mai sus. bluză de trening sau o confecŃie largă şi simplă. Hainele pentru timp de vară. au talpa suficient de groasă şi elastică. — să cuprindă complet glezna. ori de cîte ori este nevoie. pietriş). Nu se pleacă la drum cu „ghete noi". suficient de largi şi comode. — cristale de permanganat de potasiu (în cutie de plastic sau tub de sticlă bine închis). pulovere uşoare dar groase. Dintre tipurile de încălŃăminte ce pot fi utilizate cu succes în drumeŃie amintim ghetele de baschet. ceai) sau rece. pentru răni şi gargară se dizolvă cîteva cristale pînă ce apa devine roz deschis. — aureociclină 3% (tub cu unguent ce conŃine antibiotic) . . talpa trebuie să fie mai groasa. şapcă de pînză sau basc. preŃios în special pentru faptul că poate menŃine o băutură caldă (cafea. l—2 cămăşi. Permanganatul cristale trebuie mînuit cu grijă (arde Ńesăturile şi decolorează) . În sacul de spate: l—2 maiouri. Poate înlocui bromocetul . reconfortantă. prin care să poată ieşi transpiraŃia. despre care dăm şi cîteva amănunte. Trusa medicală de prim-ajutor. se pisează. prosopul (fie şi de hîrtie). că trebuie să avem la noi un chibrit şi că săpunul. — un flacon de Bromocet. cacao. ochelarii de soare sau bidonul de apă sînt de asemenea indispensabile. care sînt o combinaŃie de gumă şi pînză prin care aerul circulă cu uşurinŃă. bătăturile etc. Dacă socotim că briceagul este un obiect de mare necesitate la drum.

În primul rînd trebuie Ńinut cont de nevoia ca organismul să fie supus unor solicitări treptate. Din cele de mai sus rezultă în mod evident necesitatea ca efortul drumeŃului sa fie astfel dirijat încît oboseala să apară cît mai tîrziu şi în măsura cît mai mică. Aşa se explică faptul că. Aşadar. se planifică a dormi seara la cabana Obîrşia Lotrului. Astfel „maratonul" — alergarea pe o distanŃă de peste 42 km — este o performanŃa imposibilă pentru cei ce nu practică sportul. Fără antrenament. Creşte de asemenea eliminarea substanŃelor nefolositoare sau toxice. de asemenea. rezultate din arderi (bioxid de carbon. a doua zi drumeŃii vor zăcea în cabană cu febra musculară sau nu vor mai fi apŃi decît pentru un traseu scurt. necesar pentru prevenirea şi combaterea febrei musculare (durerilor musculare de după eforturile fizice ale primelor zile de drumeŃie) . RespiraŃia aduce o mare cantitate de oxigen. Cine practică sau a văzut cum se practică sportul cu haltere. sleit de puteri.). ca după etape lungi succesive (2-3 zile cu peste 6-7 ore de mers) să se planifice o zi de odihnă. Dacă din prima zi. în prima zi de vacanŃă. din lipsă de antrenament. mărind cu mult cantitatea de sînge şi substanŃe hrănitoare trimise în corp şi în special în muşchi. Se recomandă. dar care nu pot fi puse în valoare decît printr-un antrenament constant. Un astfel de drum (13— 15 ore de mers pe jos de la Voineasa) poate fi împărŃit în două sau chiar trei etape (Ńinînd seama de faptul că prima noapte a fost petrecută pe drum). gimnastică) şi să se doarmă 9-10 ore din 24. . dar cînd efortul ei devine insuficient faŃă de nevoi se pot produce tulburări grave. Deoarece arderile cresc. încît principalele funcŃii pot să ajungă la un nivel foarte înalt. va fi sau imposibil sau o greşeală gravă. GîndiŃi-vă ce s-ar face un drumeŃ neantrenat dacă ar porni la drum cu 30-40 kg în spate: după cîŃiva kilometri s-ar prăbuşi. pielea evaporează o mare cantitate de apă. se contractă mai repede. limitînd cantităŃile la strictul necesar. dăunătoare organismului. Ce este oboseala? Oboseala este starea în care organismul. Aşa se explică performanŃele sportive. — purgative uşoare. inima nu poate totdeauna face faŃă sarcinii ce i se impune: un timp se dilată. în timpul căreia să se facă mişcări (jocuri cu mingea. să memoreze etc. sistemului muscular şi aparatului circulator. plecînd noaptea din Bucureşti şi ajungînd dimineaŃa la Brezoi. În general. dacă pînă atunci nu a făcut vreun alt accident (crize de sufocare. spre exemplu. Muşchii sînt comandaŃi de sistemul nervos central. PLANIFICAREA PE ETAPE A DRUMEłIEI Planificarea etapelor drumeŃiei are importanŃa ei. de cele mai multe ori. iar în timpul efortului fizic participarea sistemului nervos este foarte importantă. să facă calcule. regulat şi gradat. pentru a se menŃine temperatura constantă a corpului. pentru a doua zi 5—6 ore şi numai pentru a 3-a zi trasee ce depăşesc 7 ore de mers. după eforturi fizice mari. după o activitate intensă sau prelungită. inima se contractă mai puternic şi mai amplu. se vor face trasee de (9-10 ore. urce etc. de 2—3 ore de mers. care se atenuează sau dispar prin repaus). Trusa medicală. omul nu este capabil să depună eforturi mintale în continuare. Oboseala depinde şi de intensitatea efortului pe unitatea de timp.). Oboseala după un efort se produce mai repede la cei lipsiŃi de antrenament pentru activitatea fizică şi mai greu la cei care au făcut un asemenea antrenament în mod constant şi gradat. ar fi o greşeală să socotim că numai muşchii obosesc după un drum greu. Organismul sportivilor este în aşa fel pregătit prin antrenament. atît pentru buna întrebuinŃare a timpului. hemoragie cerebrală etc. Ea poate fi redusă la o trusă individuală de 200 g. pentru a da cel mai bun randament.— bicarbonat de sodiu. Dacă. datorite bineînŃeles unor calităŃi fizice deosebite. Ritmul şi forŃa contracŃiilor inimii cresc. îşi poate da seama că în cîteva secunde se cheltuieşte o energie musculară şi nervoasă uriaşă. pentru prima zi de drumeŃie se recomandă un traseu scurt. cît şi pentru dozarea eforturilor fizice. obosind rapid pe cei mai puternici dintre sportivi. şi toate acestea — pînă la limita pentru care organismul a fost pregătit. nu va cîntări mai mult de 350 g. iar entuziasmul şi bucuria drumeŃiei vor li umbrite de numeroase neplăceri. cuprinzînd cele enumerate mai sus puse într-o pungă simplă de pînză cu despărŃituri şi apoi într-o pungă de plastic bine legată (pentru siguranŃă). devine din ce în ce mai puŃin capabil de a continua această activitate. care au nevoie de o cantitate de sînge de 10-15 ori mai mare decît în stare de repaus. Oboseala în urma efortului fizic este datorită unui complex de factori (modificări în funcŃiile sistemului nervos. De asemenea: se pot folosi medicamente ce eventual se găsesc la punctele farmaceutice de la cabane (vezi tabelul II de la sfîrşit). Oboseala este un avertisment care impune încetarea efortului şi trecerea în stare de repaus. tensiunea arterială creşte de asemenea.

organismul pierde şi o mare cantitate de săruri minerale. Dacă. copiii. este dăunător. are un ritm de 80—100 de paşi pe minut şi o viteza de 3—5 km pe oră. Băutul apei în cantităŃi mari. durerile musculare se vor accentua. — odihna raŃională în mers şi la capătul etapelor . conserve. la numărul la care s-a adaptat organismul (bătăile inimii. grăsimi. După 20-40 de minute de mers vom găsi fără nici o greutate pasul cel mai potrivit antrenamentului pe care îl avem. în drumeŃie. frămîntare sau vibrare) timp de 3-5 minute. Cum se vor utiliza aceste 10 minute de repaus? În primul rînd. o dată cu părinŃii ieşiŃi la plimbare. drumul nu se măsoară cu kilometrul. cînd în urma lor. nu potoleşte setea şi nici nu micşorează transpiraŃia. o mare cantitate de sînge. —un itinerar întocmit raŃional. dînd stomacului de lucru în timpul mersului. somnul. cu care ocazie se poate lua şi o gustare sau chiar masa de prînz. satisface setea şi reduce sau chiar opreşte transpiraŃia. vor apărea senzaŃia de oboseală şi. fructele sînt de asemenea indicate contra setei. Principalul combustibil al muşchilor in efort este zahărul. sarcinii pe care o ducem în spate şi felului drumului pe care îl parcurgem. masajul înainte de plecare va fi cu atît mai binevenit. deşi de fapt îi însoŃesc în aceeaşi direcŃie. în scurt timp va trebui să ne oprim sufocaŃi şi să constatăm că „am luat-o prea repede". În general. care mobilizează o mare cantitate de sînge din celelalte organe şi care va dura cu atît mai mult cu cît alimentele ingerate vor fi fost în cantitate mai mare şi mai greu de digerat (conserve de carne. În timpul popasului orar să nu se bea multă apă. — o greutate nu prea mare în spate . iar muşchii nu-şi vor recăpăta toată puterea decît după ce digestia va fi terminată. ci numai masaŃi uşor. nu este permis ca muşchii să fie loviŃi violent cu palmele sau cu pumnii. — un sac de spate comod . va fi foarte greu de pornit din nou la drum: picioarele vor deveni grele ca de plumb. ToŃi factorii unei drumeŃii raŃional organizate contribuie la prevenirea sau micşorarea stării de oboseală : — pregătirea prin antrenament . După mai multe ore de mers. Este suficient să amintim că. pe motivul întîrzieri. coapselor şi trunchiului. mersul va deveni mai greoi. În drumeŃie trebuie pornit în pas lent. miere sau dulceaŃă: nu este însă indicat să se mănînce carne. potrivit vîrstei fragede şi organismului în dezvoltare. Apa sărată redă organismului sarea pierdută. o dată cu apa. numai pentru motivul că a apărut setea. Dacă se poate. oboseala va apărea sub formă de somnolenŃă. o dată coborîŃi din tren. După fiecare 50 de minute de mers se va face o oprire de 10 minute. pe drum drept. Mersul obişnuit. Cu cît urcuşul va fi mai accentuat. un pahar cu apă sărată (o linguriŃă rasă la 200 ml de apă). în timpul efortului. . merg cînd înainte. Este indicat deci ca în timpul repausului să se consume 2-3 bucăŃi de zahăr. respiraŃia). ci cu ora de mers efectiv. este mai potrivit puŃin ceai cald.Cum se poate preveni oboseala? Despre prevenirea oboselii am vorbit de fapt şi pînă aici şi vom vorbi şi în continuare. După 3-4 ore de mers se va face un popas de aproximativ o oră. lăsînd organismului posibilitatea de a se adapta la efortul necesar marşului. printre care şi sarea (de unde gustul sărat al sudorii). bomboane şi ciocolată. Este cunoscut că prin transpiraŃie. — ritmicitatea mersului . cu etape mici la început (pentru a suplini sau completa antrenamentul) . cînd în fugă. dacă cel în cauză a transpirat mult. puŃină cafea sau cacao sau. drumeŃul va sta jos. în loc să ducă oxigen şi glucoza în muşchi. încălŃăminte comodă . dar ritmul (numărul de paşi pe minut) va trebui să fie meŃinut acelaşi. Drept urmare. vom porni în marş forŃat. Ce înseamnă ritmicitatea mersului? Deseori. cu atît pasul va avea lungimea mai redusă (deci şi viteza mersului va fi mai mică). — haine potrivite. dar va face mişcări şi masări uşoare ale muşchilor gambelor. Lămîia cu zahăr. dar energic (prin netezire. Consumul de apă simplă. care va scoate afară o cantitate şi mai mare de sare. este ceea ce am putea numi un „mers anarhic". Dacă această gustare sau prînz se va transforma însă într-o masă copioasă. va fi blocată pentru digestie. bineînŃeles. Despre ultimele trei cerinŃe ne vom ocupa în continuare. Deosebit de important este ca acest pas lent să fie şi cît mai constant de la început. cînd acumularea de acid lactic în muşchi creşte şi mişcările devin mai greoaie. — un comportament disciplinat în alimentaŃie. dulce. va face cîteva mişcări de gimnastică (flexiuni ale trunchiului şi membrelor) şi — în special în primele 2-3 ore de mers — se va odihni în picioare. drumeŃul se va elibera de povară. cînd în pas lent. care pentru adolescent sau adult este deosebit de obositor. Dacă în timpul unui popas se poate face o spălare pînă la brîu cu apă rece său chiar o baie scurtă. Mai tîrziu. Un astfel de mers. Toate acestea se datoresc digestiei.

ciocolata se va consuma în cantităŃi moderate (100—150. eventual gimnastică sau jocuri uşoare). pentru acest motiv. Pentru acest motiv. său să se spele cu apă şi săpun. Pentru a asigura un somn reconfortant trebuie Ńinut seama de cîteva recomandări : — culcarea se face la cel puŃin o oră după masa de seară şi după o scurtă plimbare. iar înainte de plecarea la drum (cu 3—5 minute) o masare uşoară a muşchilor sau mişcări de încălzire. iar adolescentul şi copilul de 8—9 ore. pentru a evita febra musculară şi a uşura refacerea rezervei alcaline. În mod obişnuit. DrumeŃul va dormi deci cel puŃin 9 ore din 24 şi în condiŃii cît mai apropiate celor descrise mai sus. ajuns la cabană sau la locul unde va fi găzduit. chiar aparatul cardiovascular va intra într-un repaus relativ. În ce priveşte alimentarea. mai ales dacă va fi urmat imediat de îmbrăcarea unor haine călduroase (pulovere de lînă sau haine cu Ńesătură deasă).peşte). aportul de oxigen şi îndepărtarea bioxidului de carbon nu încetează nici o clipa. Somnul drumeŃului. După masa de seară. insuficienŃa sau neasigurarea condiŃiilor unui somn . cu apă). siropuri. să primească o mai mare cantitate de aer la . cel mult 200 g pe zi). se vor putea lua înainte de culcare cîte 2—6 g de bicarbonat (2—6 comprimate. pentru a dă stomacului un răgaz necesar începutului digestiei. ceai. drumeŃul va trebui să facă mai întîi un duş. mai ales în cursul unor eforturi repetate. cutia toracică trebuie să fie liberă să-şi amplifice mişcările. În timpul eforturilor fizice. grăsimi. — să nu se bea alcool înainte de culcare. rolul respiraŃiei. recomandîndu-se în mod deosebit dulciurile (zahăr. — să se asigure liniştea şi întunericul în camera de dormit. În afară de faptul că somnul de noapte nu se poate compara cu cel din timpul zilei (care este mult mai puŃin odihnitor). Astfel. somnul pune în repaus sistemul nervos. deoarece consumul de oxigen creşte de 10—20 de ori. CÎTEVA CUVINTE DESPRE RESPIRAłIE A fost amintit. Omul are nevoie în stare de repaus de cel puŃin 20 de litri de oxigen pe oră. Se poate face o baie său o spălare cu apă rece. Greşit procedează cei care cred că în drumeŃie se pot face petreceri pînă noaptea tîrziu. ale cărui celule îşi pot recăpăta în timp de 7—8 ore întreaga capacitate de funcŃionare. Ce se recomandă pentru repausul de o oră? În primul rînd se recomandă acelaşi tip de odihnă activă (cu mişcare. adulŃii au nevoie de cel puŃin 7—8 ore de somn în 24 de ore. ciocolata mai are calitatea de a stimula sistemul nervos. Abuzul de ciocolată este însă tot atît de dăunător ca şi abuzul de cafea. În seara primei zile de drum sau în seara zilei în care s-au făcut eforturi mari. Un somn adînc. Vom aminti că pentru un asemenea popas este deosebit de indicată ciocolata. spălatul „la pîrîu — chiar şi atunci cînd apa este foarte rece — nu este cu nimic dăunător. În timpul somnului de după efort. — să nu se consume cafea. apă minerală. se vor debarasa de produsele rezultate din activitatea intensă a zilei respective. La începutul repausului de o oră se poate bea apă (200—400 ml).). în timpul popasurilor. stare care favorizează numeroase feluri de îmbolnăviri. biscuiŃi etc. — să se aerisească bine camera de dormit şi să se asigure pentru noapte o aerisire continuă. duc la aşa-zisa „oboseală cronică" sau „surmenaj''. dar în cantităŃi mici. care sînt extrasi din cel puŃin 500 de litri de aer . respiraŃia devine mai profundă şi mai frecventă. inima îşi va rări bătăile şi tensiunea arterială va scădea. După o zi de mers. încît momentul plecării să vina după cel puŃin 30—40 de minute de la terminarea gustării. ca mecanism de introducere a oxigenului în organism şi de eliminare a bioxidului de carbon. sosuri. — masa de seară să nu conŃină alimente greu digerabile (conserve. Repausul de o oră va fi astfel organizat. Pe lîngă faptul ca este uşor digerabilă şi bogată în calorii (de două ori cît carnea şi aproape cît untul proaspăt). sînt indicate o scurtă plimbare în aer liber şi culcarea la ora 21. varză etc. se pot utiliza orice fel de alimente. va asigura refacerea în cele mai bune condiŃii a întregului organism. pentru ca să fie timp suficient de somn pînă dimineaŃa (8—9 ore). în aer curat şi răcoros. în cantitate de 25—50 g — nu mai mult. se poate consuma oricît alcool. în paginile anterioare. Lipsa somnului. muşchii îşi vor reface de asemenea puterea de contracŃie. fructe. cacao sau ciocolată înainte de culcare. Duşul sau spălarea nu se fac decît după ce a dispărut orice urmă de transpiraŃie fără exagerări. trebuie să subliniem că un asemenea comportament anarhic în timpul drumeŃiei (eforturi repetate după odihnă incompletă) este de-a dreptul dăunător sănătăŃii. fie chiar şi cu apă foarte rece de munte. iar somnul deficitar se poate completa pe drum.). suc de fructe sau — dacă ne-am oprit la o cabană — sifon cu sare. pentru a înlocui apa pierdută prin transpiraŃie. el elimină în acelaşi timp l8 — 19 litri de bioxid de carbon.odihnitor. avînd un rol deosebit în împrospătarea puterii de lucru. Somnul este acela care contribuie în mod hotărîtor la refacerea forŃelor. prin intermediul plămînilor. bomboane.

că fumatul în aer rece este deosebit de dăunător şi poate declanşa îmbolnăviri ale plămînilor şi. după scuturare. împiedică buna oxigenare a sîngelui. IGIENA CORPORALĂ ÎN TIMPUL DRUMEłIEI În orice condiŃii s-ar afla drumeŃul. ÎntreŃinerea curată a păturilor. în special cînd organismului i se cere un efort deosebit. cu praf. în timpul inspirării fumului de tutun. De la cabanieri trebuie cerute pături. pentru a nu dormi în contact direct cu pătura — dar avem datoria de a le preda în cea mai . în lipsă de vitamine şi în special de vitamină C. care dacă în mod normal nu fac nici un rău. dureri musculare. relaxare nervoasă etc. ca streptococii şi stafilococii. înainte de culcare. sîngele să transporte în mod constant la muşchi cantitatea de oxigen necesară. Fumatul în drumeŃie. păturile şi pernele vor fi bine scuturate afara. buna dispoziŃie. De altfel. Acestea sînt doar o parte dintre considerentele care fac ca fumatul să fie incompatibil cu drumeŃia şi cu sportul în general. ci şi pentru protecŃia celor ce vor mai utiliza aceste obiecte în zilele următoare. sînt preferabile Ńigările cu tutun fin. ce se infectează cu uşurinŃă. Fumatul micşorează depozitul de zahăr şi de vitamină C din organism. Pentru acest motiv. datorită faptului că organismul se poate găsi în momente de oboseală marcată. secretate o dată cu transpiraŃia. îndepărtarea zilnică de pe piele a stratului de grăsime. devine o măsură preventivă obligatorie. îmbîcsită cu praf şi microbi. în sfîrşit. pielea se acoperă cu săruri şi grăsimi. întreŃinerea curăŃeniei corporale este o obligaŃie absolută. fumătorii ştiu că în timpul excursiilor în aer liber „nevoia de fumat" scade. micşorează randamentul muscular şi favorizează oboseala. putem să ne dăm seama ce neajuns enorm înseamnă pentru un drumeŃ fumatul unei Ńigări în timpul efortului sau în timpul minutelor de odihnă. pernelor şi cearşafurilor este o obligaŃie nu numai în ce priveşte igiena proprie. în sfîrşit. furuncule etc. scame din haine etc. otite (infecŃii ale urechii). perne şi cearşafuri curate — vom pretinde două cearşafuri. Rănile vor fi. în anumite condiŃii pot provoca boli destul de grave : angine (dureri în gît). Dacă socotim că. oxigen. iar efortul fizic devine din ce în ce mai neplăcut. că. pansate şi protejate de noi rosături sau zgîrieturi. pulberi. dacă. pentru a nu se infecta. mici zgîrieturi. Acestea sînt motivele pentru care ritmicitatea respiraŃiei este o condiŃie a bunei funcŃionări a organismului în timpul drumeŃiei. Rănile sau rosăturile trebuie dezinfectate.). ameŃeli etc.fiecare inspiraŃie. Hainele vor fi curăŃate şi scuturate bine în fiecare seară. iar lenjeria de corp schimbată la doua zile sau chiar zilnic şi spălată cu săpun. încît să poată beneficia măcar în parte de avantajele acestui sport minunat şi complex. În plus. Regularitatea (ritmicitatea) respiraŃiei face ca aportul de oxigen să fie continuu. cantitatea de oxigen din sînge scade şi în scurt timp apar semne de oboseală. mai obositor. Pe toată suprafaŃa pielii. fumătorii vor consuma în mod deosebit dulciuri în timpul drumeŃiei şi vor lua zilnic vitamina C şi B. iar l0 picături un cal). pericolul creşte în mod deosebit prin apariŃia de rosături (de la haine sau încălŃăminte). pentru cei cu voinŃa insuficient călită. ritmul respiraŃiei se dereglează. pudrate cu praf de sulfamidă sau unse cu aureociclină. tulburări de vedere şi somn. Dacă în timpul scurtelor perioade de odihnă din timpul drumeŃiei se fumează. aceasta este reacŃia organismului intoxicat în faŃa darurilor naturii (aer curat. care ar trebui să apară la sfîrşitul odihnei. Spălarea se poate face în orice condiŃii. se găsesc în permanenŃă o sumedenie de microbi aşa zişi „banali". Fumatul în timpul minutelor de odihnă sau în timpul mersului este o adevărată calamitate. vor fi expuse la soare sau aerisite. blefarite şi conjunctivite (îmbolnăviri ale ochilor). În timpul călătoriei pe jos. În timpul drumeŃiei. iar dimineaŃa. dar mai ales infecŃii ale pielii (coşuri. Fumătorul va trebui să renunŃe la tutun în timpul drumeŃiei sau să-l rărească în aşa fel. muşchiul cardiac este mai prost hrănit şi astfel se micşorează capacitatea de funcŃionare a inimii. Este cunoscut faptul că nicotină (substanŃa toxică din tutun) este una din cele mai puternice otrăvuri naturale (o picătură ucide un cîine. Vorbirea. cîntatul sau fluieratul în timpul mersului tulbură ritmicitatea respiraŃiei. precum şi pe hainele noastre. Prin urmare. amintim că tutunul este pentru sistemul nervos o otravă.). nearomate şi cu filtru. dacă Ńinem seama de faptul că odată cu fumul de Ńigară se introduce în plamîni o cantitate de oxid de carbon (gaz de ardere) care blochează în bună parte transportul de oxigen şi influenŃează negativ inima. înŃepături. lipseşte. Reamintim că fumatul înainte de culcare sau în timpul nopŃii provoacă insomnii. în plus. în timpul fumatului. dar în mod obligatoriu cu săpun. substanŃe de o importanŃă covîrşitoare pentru efortul fizic. În cabane.

calciu. în afară de faptul că nu opreşte transpiraŃia şi nu potoleşte setea. în realitate alcoolul consumat după oboseală face să scadă capacitatea organismului de a se reface. adică între 4 şi 71/2 litri. care se încarcă cu vapori de apă. eventual să mai bea 200—300 ml şi numai după alte 10—20 de minute. apa de băut poate constitui o problemă. ciorbele) fac de asemenea să dispară mai curînd senzaŃia de sete şi înlocuiesc într-un mod mai blînd apa pierdută. dizenteria. pentru că redau organismului şi o parte din sărurile pierdute. să nu aibă alt gust decît cel plăcut specific apei şi să nu conŃină germenii unor boli transmisibile. După cum este bine cunoscut. răcirea bruscă a organismului după efort poate fi deosebit de dăunătoare sănătăŃii. Această creştere a fost evaluată la l ml pentru fiecare calorie. pierderea zilnică de apă este cifrată la aproximativ 21/2 litri. mecanisme nervoase specializate semnalează pierderile prin senzaŃia de sete. Alcoolurile tari. nici şpriŃul şi nici berea nu trebuie consumate în timpul drumeŃiei decît după mese şi în cantităŃi mici. 300 ml prin oxidarea acestor alimente. mărind astfel şi necesarul de lichid înlocuitor. Dacă drumeŃul. rămînînd ca aproximativ 1.2 litri să fie recuperaŃi prin consum direct de lichide. supele. apa trebuie să aibă cîteva calităŃi de bază: să fie limpede. iar transpiraŃia scade. senzaŃia de sete dispare astfel mai repede. ceea ce înseamnă că în timpul unei ascensiuni pe munte sau în timpul parcurgerii unei distanŃe mari. sucul gastric etc. Apa reprezintă 94—99% din aceste lichide ale organismului. care mai conŃin diverse alte elemente necesare vieŃii şi anume săruri (de sodiu. cît şi în exteriorul lor. în lichidele circulante (sînge. lichidul cefalorahidian. de a le utiliza cu grijă şi de a nu le folosi în afara cabanei (pentru a evita infectarea sau transportul în cabană a unor insecte dăunătoare şi purtătoare de boli). lacuri. nu fac altceva decît să mascheze pentru moment senzaŃia de frig . magneziu şi clor) — iar sîngele mai conŃine acid carbonic şi proteine. În timpul efortului muscular. Lichidele calde (zeama caldă de compot. Consumul „pe sete" de mari cantităŃi de lichide reci sau „de la gheaŃă" este o violenŃă la adresa organismului. Dacă Ńinem seama că o dată cu transpiraŃia se pierd şi mari cantităŃi de săruri şi în special de clorură de sodiu (sare de bucătărie). să-şi completeze pierderile. transpiraŃie şi prin plămîni. apa minerală sau sucurile de fructe înlocuiesc cu mai mult succes pierderile de lichide. Băuturile alcoolice nu sînt potrivite sub nici o formă să înlocuiască pierderile de apă din timpul eforturilor fizice.bună stare de curăŃenie. APA Apa reprezintă peste 70% din greutatea corpului omenesc. Setea nu poate fi potolită prin consumul unor mari cantităŃi de apa deodată. omul poate pierde 3—4—6 litri de apă şi chiar mai mult. să nu aibă miros. cea de a patra pune probleme deosebite. după ce a consumat 200—400 ml de apă să aştepte 10—20 de minute. Ce trebuie să ştim despre apa de băut? În timpul drumeŃiei. apa poate conŃine germeni ai unor boli grave. şi anume atunci cînd se consumă din rîuri. este lesne de înŃeles de ce înlocuirea simplă a apei este insuficientă. senzaŃia de sete va persista încă 30 de minute după ce au fost depăşite nevoile de apă ale organismului. În timp ce o importantă cantitate se elimină prin urină. Nici vinul. Apa sărată. iar recuperarea acestei cantităŃi se face: cca l litru prin alimente (toate alimentele conŃin o oarecare cantitate de apă). Apa în organism este în continuă mişcare. potasiu. în timpul unui drum anevoios. se impune ca drumeŃul. cu poveri însemnate. Pentru a fi bună de băut. Pierderile acestea prin sporirea activităŃii musculare sînt datorate în primul rînd nevoii de a menŃine la un nivel constant temperatura corpului (prin evaporarea transpiraŃiei) şi trecerii prin plămîni a unei mai mari cantităŃi de aer. Cu cît este mai mare efortul şi se consumă mai multe calorii. adică fără pericol pentru sănătate. izvoare sau fîntîni insalubre. obligîndu-ne a le înlocui. limfă). măreşte oboseala şi este profund dăunător. De aceea. o dată ajuns la izvor el va greşi dacă va bea cantităŃi mari. ea este prezentă atît în interiorul celulelor. pierderile de apă prin transpiraŃie şi respiraŃie se măresc de 2 ori şi chiar mai mult. Microbii bolilor transmisibile ajung în apă mai cu seamă din fecalele şi urina oamenilor (sau . hepatita epidemică sau leptospiroza.7% din greutatea corpului. intrînd în componenŃa acestora. Ele trebuie interzise în timpul drumeŃiei şi cu atît mai mult pentru a „potoli setea". a fost lipsit de posibilitatea de a bea din cînd în cînd apă. cca. cum sînt febra tifoidă. Dacă primele trei calităŃi pot fi controlate cu uşurinŃă de oricine. dacă setea persistă. atît de apreciate de unii pentru „a se încălzi" după un drum de iarnă. Astfel. Numai sîngele reprezintă 7. cu atît creşte pierderea de apă.

se lasă cel puŃin 30 de minute. apele antrenează cu ele diverşi compuşi de iod. după care. aceştia se îndepărtează prin trecerea apei în alt vas. pierderile de minerale (prin transpiraŃie) trebuie suplinite pe calea consumului de apă sărată sau de ape minerale ce nu au indicaŃii medicale speciale (adică nu sînt ape puternic sulfurate. Dacă pe fundul vasului rămîn grunji nedizolvaŃi. şipote. se mineralizează în legătură cu rîurile sau izvoarele care le alimentează şi cu roca sau conŃinutul straturilor de pămînt din jur. el nu poate trece nepăsător pe lîngă cei care nu respectă măsurile de protecŃie a sănătăŃii şi deteriorează sau folosesc în mod nepermis sursele de apă. DezinfecŃia apei de băut. pot spală şi lua cu de o mare cantitate de microbi. în timpul drumeŃiei.). fîntîni. Apele de ploaie. calciu. Prin alimentaŃie se asigură reînnoirea substanŃelor constitutive ale celulelor din care este alcătuit organismul. Nu putem închide acest capitol fără a reaminti că protecŃia tuturor apelor curgătoare sau stătătoare. grăsimile. precum şi numeroase animale sălbatice. măsura ce trebuie luată de urgenŃă este de a consulta un medic. unde solul a fost fund de mare. Se mai poate utiliza un dezinfectant al apei şi anume Cloramina B. CompoziŃia chimică a apei de băut. sau în izvoare şi fîntîni neprotejate şi neîngrijite. greaŃă. Din cele de mai sus este de reŃinut că. pe care le poate dizolva. Apele lacurilor urmează aceleaşi legi. dacă o fierbe timp de 30 de minute pentru a distruge microbii. apa se poate bea. ori unde s-ar afla de (izvoare. Pentru leptospiroza. a fîntînilor sau izvoarelor. apele se mineralizează în legătură cu constituŃia rocilor: astfel pe Ceahlău (munte calcaros) apele conŃin cantităŃi importante de calciu. drumeŃul poate folosi orice apă. cînd mai multe zile la rînd se consumă apă slab mineralizată.). săptămîni şi chiar luni. care au acoperiş şi găleată curat întreŃinute. devin acide sau alcaline. cei ce răspîndesc microbii pretutindeni sînt doi cunoscuŃi duşmani ai sănătăŃii omului : şoarecele şi şobolanul. rîuri.). nemurdărirea lor în orice fel constituie o datorie cetăŃenească elementară. scurgîndu-se la suprafaŃa pămîntului. De asemenea este de reŃinut că. în timp ce pe Făgăraş (munŃi din roci dure greu solubile) apele aproape că nu conŃin minerale. centrale mici etc. singurul care va decide dacă îmbolnăvirea este o tulburare trecătoare sau o boală ce necesită un tratament special. Aceste ape sînt „mineralizate" şi pot fi folosite pentru băut numai dacă mineralizarea nu este prea mare (altfel pot da tulburări digestive diverse. sulf. vărsături) însoŃite de febră sau de stare generală rea. Pentru a face să dispară mirosul de clor apa poate fi încălzită sau aerată prin treceri succesive dintr-un vas în altul. iodate etc. Pentru un litru de apă limpede se pune l comprimat de cloramină şi cu cît apa este mai puŃin limpede se pun 2—3—4 comprimate. dacă mirosul de clor a dispărut. CompoziŃia chimică a apei de băut este aceea care îi dă gustul sau mirosul. diaree. fîntînile în jurul cărora nu sînt băltoace. în cazul unor tulburări gastro-intestinale (diaree. ALIMENTAłIA ÎN DRUMEłIE AlimentaŃia are un rol de prim ordin în întreŃinerea activităŃii organismului uman. se debarasează de microbi şi substanŃe organice şi se încarcă cu diverse substanŃe sau elemente minerale. Aceste substanŃe şi anume : proteinele. rămînînd cu gustul de apa de ploaie (distilată). Microbii pot trăi pe pămînt sau în apă (în raport cu condiŃiile de umezeală şi căldură) timp de zile. vor bea apa cu cîteva sute de metri mai jos. cît timp nu sînt cunoscuŃi nu sînt trataŃi. apele se încarcă cu clorură de sodiu şi capătă gust sărat. crampe etc. în trecerea ei prin pămînt spre pînzele subterane. ca şi din fîntînile sau izvoarele plasate prea aproape sau „la vale" faŃă de grajduri şi closete. necunoscînd acest amănunt. DrumeŃul nu trebuie să treacă nepăsător pe lîngă scurgerea unui closet de cabană în pîrîul din care alŃi tovarăşi de drum. de asemenea. Apa de ploaie. potasiu. De la şoareci şi şobolani se îmbolnăvesc cu uşurinŃă animalele de pe lîngă casă. care neprezentînd nici un semn de boală. De aici rezultă pericolul de a bea apă din asemenea locuri. ducîndu-i în pîraie. La nevoie.animalelor) bolnavi şi îndeosebi de la oamenii (sau animalele) purtători de microbi. aceste animale mici pot infecta cu urina şi fecalele lor alimentele şi apa pe care o consumă şi omul. Astfel în unele regiuni. precum şi substanŃele ce folosesc drept combustibil pentru activitatea complexă a organismului. putînd răspîndi microbii. pot oferi o apă bună de băut (organele sanitare semnalizează prin tabele indicatoare dacă apa din fîntînile publice nu este potabilă). Izvoarele îngrijite. Alteori. La munte. care se găseşte sub formă de comprimate la orice farmacie. zaharurile. Apa instalaŃiilor centrale din oraşe sau comune este garantată prin controlul medical ce i se face în permanenŃă. Lipsa sau insuficienŃa oricăruia din aceste principii poate . după ce se dizolvă comprimatul şi se amestecă bine cu apa. De asemenea apele minerale îmbuteliate sînt garantate prin control medical. ca şi pentru numeroase alte boli. mineralele şi vitaminele sînt cele cinci principii alimentare pe care le utilizează organismul.

RaŃia zilnică de glucide este de 400—500 g. iod. calciul (în lapte. vegetale). care se găseşte în cantităŃi mici în toate alimentele. agrişe. pătrunjel şi mărar (150— 200 mg/100 g). AlimentaŃia raŃională face ca întregul organism al drumeŃului să beneficieze de călire şi de dezvoltarea forŃelor intelectuale şi fizice. aliment complex deosebit de valoros în drumeŃie. glucoza (tablete). carne. iar lipsa acestei din urmă vitamine provoacă nevralgii şi scăderea forŃei musculare. pentru a da organismului posibilitatea unei funcŃionări optimale. lapte şi brînzeturi. În afară de acestea. se poate completa din preparate procurate de la farmacie (polivitamine sau vitamina C 200). Glucidele (zahărul şi făinoasele) sînt principalul combustibil al organismului şi în special al muşchilor. carne. în mod obişnuit un adult are nevoie zilnic: în stare de repaus de l300— l800 de calorii. ficat de vită. scrumbii etc. mai mult iarna). usturoi verde. Deci la drum — cum de altfel şi organismul o cere de îndată ce au fost petrecute mai multe ore în aer liber — există poftă de mîncare suficientă şi se mănîncă bine. aceasta trece în sînge. Vitamina C se găseşte în cantităŃi mari în extractul concentrat de măceş şi extractul de brad (150—2000 mg la 100 g) şi moderat în: ardei iute şi dulce (100—300 mg/100 g). de orice fel) şi din cartofi. Vitaminele B şi C contribuie în mod deosebit la întreŃinerea randamentului muscular. ouă. se măsoară în calorii. Deci. o primă regulă pentru drumeŃie: să nu se facă excese alimentare! Proteinele (protidele) sînt necesare organismului în primul rînd pentru refacerea celulelor uzate din Ńesuturi. ca fasolea şi mazărea. siropurile — sub formă de băuturi răcoritoare — precum şi ciocolata. Lipsa sau insuficienŃa vitaminelor poate provoca tulburări. avînd o mare putere calorică. ci în anumite proporŃii. ascensiuni. corespunzătoare cu felul activităŃii. Amidonul se digeră uşor. peşte. Astfel. precum şi în leguminoasele uscate. se adresează sistemului nervos. adică să dea organismului ceea ce îi trebuie şi cantităŃile de care are nevoie din fiecare principiu.). hrean. pentru faptul că se digeră mai uşor. Alimentarea fundamentată pe astfel de raŃii se numeşte alimentare raŃională . care în timpul drumeŃiei este de 200—400 mg. creier. ea are drept scop realizarea echilibrului nutritiv. în stare de activitate fără eforturi fizice de 2500—3000 de calorii.). ouă. Deci. Sursa principală de glucide o constituie amidonul din cereale (pîine şi paste făinoase.provoca tulburări de diverse grade. Grăsimile se digeră mai greu decît celelalte alimente. transformîndu-se în glucoza. în condiŃii de activitate fizică intensă de 4000— 6000 de calorii. Amintim că vitamina B1 se găseşte în cantităŃi mici în alimentele obişnuite şi că o sursă mai importantă este drojdia de bere (10 mg la 100 g drojdie). interesul se îndreaptă spre vitaminele C şi B1 care. roşii. Untul proaspăt este cel mai indicat. murături. lapte. organismul mai are nevoie de sulf. de fructe insuficient coapte şi chiar excesul de dulciuri (atît de necesare activităŃii musculare) poate provoca tulburări digestive care să deregleze funcŃiile întregului organism. Cerealele le conŃin în cantităŃi cu mult mai mici. ca şi a oricărui om. RaŃia zilnică de proteine pentru un drumeŃ este de 100—120 g. lămîi. zmeură. RaŃia zilnică de grăsimi este de 60—140 g (mai puŃin vara. portocale. ProporŃionarea alimentelor. de condimente. brînzeturi şi vegetale). Vitaminele trebuie să intre în rnod obligatoriu în componenŃa raŃiei alimentare a drumeŃului. ştevie. care o transportă la muşchi. fasole. fragi şi varză crudă sau murată.. micşorează randamentul la efort şi rezistenŃa organismului faŃă de boli. Excesul de conserve. ALCĂTUIREA RAłIEI CALORICE Energia pe care o oferă diferitele alimente. Vitaminele din grupul B. căŃărări etc. precum şi consumul organismului în repaus sau efort. de grăsimi. . Nevoia zilnică de vitamină C. În cantităŃi mici (20—70 mg j vitamina C se mai găseşte în conopidă. cît şi la producerea energiei. se vor putea lua şi sub formă de preparate farmaceutice. Dintre produsele zaharoase amintim bomboanele. dar în timpul eforturilor musculare poate fi mărită pînă la 10—11g pentru fiecare kg de greutate corporală. căpşuni. În cazul transpiraŃiilor abundente se adaugă în mod special 10—15 grame de sare pe zi sau se consumă alimente sărate din abundenŃă (măsline. în timpul drumeŃiei. fosforul (în gălbenuşul de ou.). Grăsimile (lipidele) participă atît la alcătuirea materiei celulare. nuci etc. pentru siguranŃă. Legumele şi fructele conŃin procentaje diferite de glucide (5—40%) şi în plus vitamine care uşurează utilizarea lor de către organism. Vitamina C are un rol deosebit în apărarea organismului faŃă de infecŃii. Proteinele se găsesc în carne. stă la baza alcătuirii corecte a raŃiei alimentare. precum şi sarea (clorură de sodiu). principiilor alimentare. În timpul drumeŃiei glucidele se consumă mult şi trebuie mereu înlocuite. cupru etc. în funcŃie de greutatea purtată şi de dificultăŃile drumului (distanŃe. îmbolnăviri sau chiar moartea. bob verde. În această ultimă categorie intră drumeŃul. aflate în cantităŃi suficiente în alimentele consumate în mod obişnuit. spanac. şi în special vitamina B1. BineînŃeles că aceste cinci principii nu sînt necesare în cantităŃi egale. În mod suplimentar se pot lua l—2 comprimate de vitamina B pe zi (10—20 mg). Mineralele de care organismul are nevoie în mod deosebit sînt: fierul (se găseşte în carne.

8 0. magneziu. nisetru.0 12.5 1.0 11.5 28. brînzeturi. ci să-şi orienteze în mare alimentaŃia.6 16.0 20. 57g glucide.0 0.0 .0 18.1 13.4 1.0 0. precum şi minerale ca: potasiu.5 0. deosebit de bun pentru drumeŃie.0 25.0 0. chefal.4 0. lin) Peşte semigras (crap.5 3.0 18. plătică.0 7.0 12.1 0. 17% din calorii să fie date de grăsimi (în special unt. biscuiŃi) şi produse zaharoase (zahăr.8 10. bomboane). italian) Salam de iarnă Şuncă presată Ouă Ou de găină (integral) Gălbenuşul Peşte slab (biban. fosfor şi fier. Iată (după prof.0 80.0 13. calciu. ciortan.0 Lipide 3. Dar aproape nu există alimente care să conŃină numai proteine.0 10.4 0.0 10.0 32.0 _ 3. GonŃea) şi un tabel orientativ privind conŃinutul în principii alimentare şi valoarea calorică a unor alimente : Tabelul l: CompoziŃia şi valoarea calorică a unor alimente (pentru 100 grame de aliment consumabil) Alimentul Lapte şi derivate Lapte de vacă Iaurt Brînză de burduf Brînză telemea Carne şi derivate Carne de vită slabă Carne de vită grasă Carne de porc grasă Ficat Salam (vînătoresc.0 18.0 1.0 15. Astfel ciocolata.0 30. lipide şi glucide — fără a exagera calculul la gram — vom Ńine seama ca dintr-o raŃie de 4 000 de calării: 17% din calorii să fie date de protide (carne.0 20.9 0.8 0.0 20. este un aliment complex.0 20.0 9. Alimentele obişnuite sînt complexe. numai glucide sau numai lipide.0 20. şalău.0 74.7 10. cegă.0 16. deci grija principală a drumeŃului nu va fi să stea cu creionul să calculeze. şi 66% din calorii să se asigure prin făinoase (pîine.9 3.6 — __ _ 17. care a mai fost menŃionată.0 2-1. lapte) adică aproximativ 680 de calorii. I.1 16.0 11.5 0. cel mult 100— 150 g pe zi adică restul de 2 640 de calorii. după nevoile organismului despre care am vorbit pînă aici.0 5.3 4.5 28.0 15.8 1. peşte.3 13.0 0.0 3.0 5.0 Calorii 68 75 377 272 130 297 388 146 305 543 330 171 363 78 102 _ 0.3 0.6 4. adică încă 680 de calorii.0 Glucide 4. ştiucă.0 24.0 18. O sută de grame de ciocolată oferă organismului aproape 500 de calorii şi în acelaşi timp 20g protide.păstrăv) Peşte gras (somn.5 170 106 750 729 59 59 72 54 72 80 40 45 56 62 666 _ _ _ — — — — — 58.0 35. scrumbie) Icre de crap Grăsimi Unt Slănină sărată şi afumată Fructe Mere Pere Prune Caise Cireşe Struguri Zmeură Mure Afine Portocale Nuci curăŃate Protide 3.5 13. 21g lipide.Dacă socotim că trebuie păstrat echilibrul între cantităŃile de protide.0 24.8 0.5 4.

2 1. în special ca volum. Salamurile nu se transportă în cutii ermetice sau în pungi de plastic. Tabla cutiei să nu fie ruginită sau lovită. jeleuri de fructe (care pe lîngă glucide conŃin şi vitamine) şi chiar tablete de glucoza (în loc de zahăr sau bomboane). În general. La drum este indicat să se ia măsline (sînt sărate şi au valoare calorică. La drum.0 65.0 26. zemuiesc său capătă mirosuri străine. fie foarte fierbinŃi.0 0. prezentînd şi avantajul aportului de calorii numeroase într-un volum mic.0 1. desigur că nu se pleacă flămînd. cină etc. în principiu nimeni.3 2.0 1. Ouăle de raŃă nu vor fi consumate decît după o fierbere de cel puŃin 10 minute (în clocot). Trebuie precizat totuşi că mîncarea gătită sau alimentele proaspete sînt totdeauna preferabile conservelor. Se deosebesc de ouăle de găină prin culoarea verzuie şi luciul deosebit al cojii. iar cele două capace să nu bombeze în afară.0 0. Conservele sînt pentru drumeŃ alimente de mare preŃ. ci se învelesc în hîrtie şi se aşază la gura sacului de spate. conservele vor furniza de preferinŃă alimentele cu conŃinut proteic ridicat (carne. Uneori parte din brînzeturi pot fi recuperate prin înlăturarea straturilor exterioare alterate. iaurt sau kefir. Ouăle sînt cu atît mai vechi cu cît plutesc mai orizontal în . adică 20% ulei). cu gaze sau al căror conŃinut are mirosuri străine. Astfel.0 0. ci din contră să aibă o presiune negativă.2 0.0 72.0 218 215 430 330 211 ALTE INDICAłII PRIVIND ALIMENTAłIA Consumarea de mari cantităŃi de alimente. dar în timpul drumeŃiei şi mai ales cînd se merge cea mai mare parte a zilei. uscate sau conservate sînt alterate şi trebuie aruncate cînd îşi schimbă culoarea. În general este indicat ca seara să se mănînce mai puŃin decît dimineaŃa şi decît la prînz.0 55. Conservele cu termenul de consum depăşit vor fi aruncate. lapte). dar mai ales drumeŃul. rusesc etc. iar stomacul să nu fie îngreuiat. pentru că organismele omeneşti au particularităŃi ce nu totdeauna pot fi încadrate în calcule. în lipsă să se bea ceai. ÎmpărŃirea cantitativă a alimentelor pe o zi depinde de programul zilei (aşa cum se spune la capitolul despre planificarea drumeŃiei) şi nu de orele de prînz. servite fie foarte reci.0 1.0 2. Cel puŃin o dată pe zi este de dorit să se consume mîncăruri calde sau. fiind mai bogate în vitamine şi nemodificate prin procedeele de conservare.5 1. smochine. Cînd are ocazia. pentru că se alterează repede.). mai ales pentru drumurile lungi şi cu trasee depărtate de aşezări omeneşti.Legume Cartofi Ardei gras Roşii CastraveŃi Leguminoase uscate Fasole uscată Mazăre uscată Produse derivate din cereale Pîine albă Pîine neagră BiscuiŃi Dulciuri Miere de albine Marmeladă 2. alimente cu rol favorabil deosebit. ciudate.5 50. Salamurile cele mai rezistente la căldură sînt cele uscate (de iarnă. este contraindicată şi dăunătoare. Nerespectarea acestei reguli expune la toxiinfecŃie alimentară. de vară. chiar dacă prin compoziŃia lor ar părea că satisfac cerinŃele alimentaŃiei raŃionale. Nu trebuie consumate decît mîncăruri gătite recent.5 10.0 8. Cutiile de conserve metalice trebuie cercetate înainte de a fi pregătite ca rezervă pentru drum. biscuiŃi şi miere de albine (cu conŃinut mare de glucide).5 10. Cînd cutia este înŃepată pentru a fi deschisă. cînd capătă mirosuri sau gusturi străine (amar. niciodată cele abia încălzite.0 92 38 22 8 342 358 8. cînd devin sfărîmicioase. Cutiile bombate.5 1. nu trebuie să arunce afară nici lichide şi nici gaze.5 4. pentru a putea primi aer. mucegai). Ele nu vor fi purtate în sacul de spate mai mult de 24—48 de ore şi vor fi aruncate imediat ce devin lipicioase. peşte. în cantităŃi mai mici.0 1.0 20.4 6. Brînzeturile sărate. elveŃian.0 5. în timpul popasurilor şi în aşa fel încît digestia să nu stânjenească mersul.0 42. vor fi aruncate fără prea multă şovăială. drumeŃul să consume lapte.0 0. alimentarea se va putea face la fiecare 2—3 ore.6 23. Consumul de fructe şi zarzavaturi nespălate pune sănătatea în pericol (acestea pot avea pe de microbi sau ouă de paraziŃi intestinali).0 1. dar nici cu senzaŃia de prea sătul. nu trebuie să consume mai multe alimente decît simte că îi sînt necesare.0 80. pentru că pericolul consumului acestor conserve este foarte mare.

Soarele utilizat în mod raŃional aduce elemente de călire deosebite : intensifică arderile din organism. de preferinŃă ceai de mentă. va face să scadă randamentul neuromuscular şi buna dispoziŃie.) şi bine împachetate (nu în cutii ermetice şi nici în pungi de plastic. la cea mai mică suspiciune. după scoaterea cantităŃii necesare. cu miros şi gust foarte uşor schimbat. încît să îmbolnăvească pe cel ce îl consumă. Desigur că neplăcerile acestui mic incident pot fi rezolvate cu un drajeu laxativ. pentru a nu se „încinge"). febră şi transpiraŃie. În afară de alimentele alterabile pe baza de carne. prietenul drumeŃului ce trece prin păduri. ouă fierte etc. la umbră. pentru a-şi îmbogăŃi mintea. reamintim că ouăle de raŃă „cleioase" pot provoca îmbolnăviri grave. — Alimentele alterabile vor fi controlate amănunŃit înainte de consum şi vor fi aruncate fără a şovăi. şi creşterea consumului de fructe cu coajă şi vegetale. foarte adesea. aerul. În sfîrşit. purtate pe căldură în sac se pot altera şi pot provoca îmbolnăviri grave. care conŃin o cantitate mare de substanŃe nedigerabile. Soarele. Acelaşi lucru se poate întîmpla cu bucăŃile de carne friptă luate la drum. frumuseŃile naturii şi minunile făurite de om. Măsurile constau în creşterea consumului de dulciuri (zahăr).apă. dureri de cap. Masuri de prevenire. — Toate alimentele gătite luate de acasă vor fi consumate în primele 6 ore (dacă s-au păstrat bine). apare constipaŃia. Praful de lapte se aruncă atunci cînd şi-a schimbat culoarea sau a căpătat miros sau gust de rînced. sînt datorite toxinelor unor microbi care găsesc în alimente condiŃii prielnice pentru a se înmulŃi. În lipsă se dă apă cu lămîie şi puŃin zahăr sau apă simplă. pentru a uşura fermentaŃia intestinală. care oferă microbilor condiŃii desăvîrşite de înmulŃire. poate deveni duşman pentru drumeŃia în loc deschis. accentuează astfel consumul de oxigen. cu salamul (în special tăiat în felii) sau cu brînza proaspătă de vaci. bolnavul va fi imediat transportat la cel mai apropiat medic sau spital. ameŃeli etc. vor putea provoca toxiinfecŃii. umezeala şi temperatura sub 40° fiind prielnice dezvoltării microbilor). apă etc. — Alimentele gătite de la cabane sau restaurante nu vor fi consumate decît dacă au fost servite foarte reci sau foarte fierbinŃi. CONSTIPATIA Din cauza schimbării bruşte a regimului alimentar şi din cauza pierderilor mari de lichide prin transpiraŃie. încît toate acestea pot trece neobservate. ci un sportiv care foloseşte soarele. microbii rămaşi pe dop sau pe sticla interioară a termosului vor începe să se înmulŃească şi dacă printre ei se vor găsi şi stafilococi aurii — de exemplu — la prînz laptele va conŃine o atît de mare cantitate de toxină stafilococică. Semnalăm însă drumeŃului că trebuie să ia imediat măsuri mai ample de combatere a constipaŃiei. Laptele fierbinte. numite toxiinfecŃii alimentare. de muşeŃel sau apă fiartă. microbii vor începe înmulŃirea. vărsături violente. BineînŃeles. Cînd sacul de spate se va încinge şi temperatura alimentelor va creşte peste 17—20°. La drum nu se iau decît alimente proaspete. prin intermediul sistemului . ajută la formarea vitaminei D în piele şi. va fi imediat bine închisă. bine răcite (friptură. cu greaŃă. mirosul sau gustul. deoarece indirect ea va deregla buna funcŃionare a organismului. deoarece pot conŃine microbi de toxiinfecŃie alimentară. Semnele îmbolnăvirii apar de cele mai multe ori brusc. diaree. în sensul cel mai adevărat al cuvîntului. luat de dimineaŃă în termos şi neconsumat.. Astfel. dacă semnele sînt persistente şi violente. iar după 4—6 ore. pentru a-şi reface forŃele. măresc conŃinutul şi amplifică mişcările peristaltice ale intestinului. apa. Pericolul cel mai mare îl prezintă alimentele „călduŃe". după 3—6—12 sau chiar 24 de ore de la consumarea alimentului infectat. crampe. Aceste îmbolnăviri. alimentele acestea. CĂLIREA ORGANISMULUI DrumeŃul nu este un simplu călător. Primul ajutor se dă prin repaus. lapte. Ńinute pe marginea plitei de la o masă la alta. face să crească numărul de globule roşii din sînge şi le îmbogăŃeşte cu mai mult fier. alimentul îşi schimbă foarte puŃin aspectul. Punga sau cutia de lapte praf. pentru a se căli. Nu se iau la drum prăjituri cu cremă sau preparate cu maioneză. TOXIINFECłIILE ALIMENTARE DrumeŃul poartă întotdeauna cu el o cantitate de alimente. se va răci treptat şi va oferi microbilor cele mai bune condiŃii de înmulŃire (laptele serveşte drept suport şi sursă de hrană. în primele zile ale drumeŃiei. comprese umede la cap şi lichide date cu linguriŃa (cîte puŃin) dar mereu. cele mai periculoase sînt cremele (prăjituri) şi maionezele. Alimentele neconservate sau semiconservate. chiar dacă sînt „garantat proaspete". În asemenea situaŃie.

Baia de aer se întrerupe la primul fior de frig. dar atent. Baia nu se face imediat după masă şi nici imediat după eforturi fizice sau transpiraŃii abundente. adică se poate apăra de surplusul de raze ultraviolete şi infraroşii. drumeŃul poate călători în şort şi maiou. pălărie) şi de culoare deschisă. iar efectul curei de soare va fi maxim. ordonate şi făcute cu regularitate. tonifică sistemul termoregulator şi activează circulaŃia sanguină. Pentru a evita insolaŃia. drumeŃul trebuie să ştie să facă gimnastică atît dimineaŃa la sculare. Femeile nu vor face băi de soare în timpul menstrelor. trebuie făcute cu grijă şi treptat: în prima zi expunerea la soare se va face timp de 5 minute. Oricît ar părea de curios. Durata primelor băi va fi de 2—5 minute şi se poate mări treptat pînă la 30 de minute (dacă apa are o temperatură mai ridicată). Apa (de rîu sau lac) trebuie să aibă o temperatură de 17—18° (numai celor deosebit de antrenaŃi li se poate permite baia la orice temperaturi). Începute în timp de vară. băile de aer pot fi continuate şi iarna. DimineaŃa. Mişcările de gimnastică. cînd radiaŃia calorica (raze infraroşii) a soarelui este maximă. ci după o odihnă de 5—20 de minute. dureri în gît etc. Gimnastica completează în mod fericit celelalte metode de călire a organismului şi practicarea ei în timpul drumeŃiei face ca acest sport să dea cele mai depline satisfacŃii. în timpul popasurilor sau zilelor de odihnă. dar numai dacă pielea este dinainte pigmentată (bronzată). cît şi în timpul popasurilor. oŃet). vărsături şi chiar leşinuri. produce bună dispoziŃie. încît. în mod obligatoriu. Durata băilor de aer. ameŃeli) vor micşora timpul de expunere sau vor renunŃa complet. aşezarea lui culcat. greŃuri. acumularea de căldură solară va fi atît de mare. sau cu o simplă batistă umezită din cînd în cînd. dacă se va lasă înşelat de briza răcoroasă a înălŃimilor şi va merge cu trunchiul descoperit. au o influenŃă favorabilă pentru întregul organism (dimineaŃa) şi scot din contractură sau inactivitate diverse grupe de muşchi (după o etapă de drum). Băile reci sînt — de asemenea — stimulatoare ale sistemului nervos şi prin aceasta ale întregului organism. De asemenea. i se pun comprese cu apă la cap (nu gheaŃă). În timpul unor tulburări ca diaree. fricŃiuni răcoritoare (alcool. Astfel organismul devine mai rezistent la intemperii şi la infecŃii de tot felul. pînă la o oră (la mare) şi l ½a oră la munte. energic. Gimnastica. capătă slăbiciuni. poate provoca supraîncălzirea cu micşorarea randamentului sau chiar cu fenomene de îmbolnăvire acută (insolaŃie). Băile de aer stimulează metabolismul (schimburile din organism). expunîndu-se în mod egal fiecare latură a corpului. în primul rînd se va proteja capul cu un acoperămînt uşor (şapcă. Băile de soare. DrumeŃul poate înlocui baia rece prin fricŃiuni cu apă rece de munte. În zilele următoare.nervos. Să fie calm. Să nu provoace şi să nu lase nici pe alŃii să provoace panică. apoi cu jecolan. Expunerea nechibzuită la soare poate provoca arsuri şi complicaŃii foarte neplăcute. fie de cît de scurte. timpul de expunere se poate mări cu 5 minute zilnic la mare. nu se stă la soare. dureri de cap. InsolaŃia este urmarea imprudenŃei de a sta multă vreme cu capul descoperit în bătaia soarelui şi se manifestă prin febră mare. Bolnavul este stropit uşor cu apă rece. Către prînz (Între orele 11 —15).. adăugată la căldura produsă de propriul corp în plin efort muscular. pe vreme cu soare. Băile de aer sînt expuneri ale corpului descoperit la efectele aerului în mişcare. Arsurile provocate de soare se tratează cu unguente. cei care nu se simt bine la soare (obosesc. cu 7 minute la munte. iar dacă băşicuŃele s-au spart se unge cu aureociclină. NOłIUNI DE PRIM-AJUTOR DrumeŃul poate fi pus şi în situaŃia de a acorda primul ajutor. dacă se fac cu regularitate. DrumeŃul poate face băi de aer în timpul popasurilor sau seara înainte de culcare. ca jecolanul. Iată cîteva recomandări pentru cel ce acordă primul ajutor în caz de accident : 1. 2. Astfel pielea va căpăta o culoare omogenă (pigmentare melanică). . DrumeŃul neobişnuit încă cu soarele riscă să se aleagă cu un eritem solar grav şi chinuitor. apoi este transportat culcat în interiorul unui adăpost unde se continuă îngrijirile cu comprese. nici celui mai „bronzat" drumeŃ nu-i este permis să călătorească cu umerii şi capul descoperit. pînă la l—2 ore. frisoane. Aceste băi se fac o dată pe zi la umbră nici pe stomacul gol şi nici imediat după masă. de 5—10 minute la început. adresîndu-se la prima ocazie unui medic (pentru a stabili cauzele). Utilizarea grăsimilor şi cremelor pentru protejarea pielii este admisibilă numai dacă în fiecare zi se poate face baie de curăŃenie (altfel pielea se acoperă cu un strat de grăsime îmbîcsită cu praf şi microbi). Primul ajutor se dă prin transportarea bolnavului la umbră. febră. cu capul şi umerii mai sus. Baia trebuie întreruptă la apariŃia frisonului. va fi prelungită cu 3—5 minute zilnic. congestia feŃei. cînd nu bate puternic vîntul şi soarele a răsărit.

În acest caz. Oprirea sîngelui se face : — prin pansament strîns (în rănile uşoare) . călcate cu fierul încins sau. pămînt său alte „leacuri" care pot provoca îmbolnăviri grave (infecŃii. după care va fi slăbită şi mutată mai sus. la medic sau spital. Pentru spălarea rănilor se poate utiliza şi apa simplă cu săpun. pălmuit uşor peste obraz (dacă este în cabană sau loc închis. romazulan). trebuie să fie bine spălat pe mîini pentru a nu infecta rana. FRACTURILE.). 9. — Rosăturile de bocanc sau de haină vor fi tratate ca orice alte răni. 5. fierte. pentru aplicarea tratamentului preventiv. Dacă accidentatului i se face din ce în ce mai rău şi leşină. gît şi piept cu apă rece. 5). Accidentatul este culcat în poziŃie comodă. HEMORAGIA Hemoragia pune uneori viaŃa accidentatului în pericol şi pentru acest motiv trebuie acŃionat repede în scopul de a o opri sau micşora. Atelele trebuie astfel aşezate încît să nu apese asupra locului fracturii. murdare cu pămînt. Să se comporte cu accidentaŃii blînd. spălate şi uscate la soare. — Cine face pansamentul. Dacă nu îl găseşte în imediata apropiere sau în timp scurt. i se desfac cingătorile şi hainele. LUXAłIILE ŞI ENTORSELE Fracturile nu pot fi tratate decît în spital. ori cafea. Primul ajutor se acordă pe loc. De asemenea. pot fi infectate cu microbul tetanosului. se vor deschide ferestrele să intre aer curat). ÎNGRIJIREA RĂNILOR — Rana se spală cu o soluŃie dezinfectantă (permanganat de potasiu. — Rănile zdrenŃuite. dacă aceasta nu se poate. i se aşază capul pe o parte. Cînd bolnavul se trezeşte din leşin i se dă cîte puŃină apă rece sau îndulcită. în primul rînd. Dacă accidentatul vomită. felcer. Nu i se ridică capul. Bolnavul va fi descheiat la haine în poziŃie culcată. iar vara contra căldurii. Pe răni nu se pun frunze. Locul fracturii trebuie. dar repede pentru acordarea primului ajutor şi organizarea transportului accidentatului la: cabană. dar hotărît. nu se vor îndepărta cheagurile mari pentru a nu porni din nou hemoragia. coaste.3. 3) . — prin apăsarea arterei din care curge sîngele direct în rană sau deasupra ei (fig. LEŞINUL Leşinul este o stare de rău general. se vor utiliza pansamente triunghiulare (ca baticurile). zîmbitor. — în lipsa pansamentelor sterile se pot utiliza orice alte fîşii de pînză. 8. — Al doilea pansament trebuie făcut de medic. în acest ultim caz se vor utiliza unguente (aureociclină). iar în lipsa acestora cu un pansament curat (de preferinŃă steril). iar capetele lor să depăşească articulaŃiile osului . după ce a fost învelit uşor în pansament. după 3—6 ore pansamentul va fi scos. pentru a nu se infecta. după care se dă cu tinctură de iod sau cu praf de sulfamidă. — Pentru rănile la cap. — Cînd rănile sîngerează. Se pansează nici strîns (să nu oprească circulaŃia sîngelui) şi nici larg (sa nu cadă). în lipsă. Se întoarce capul pe o parte. iar dacă e palid nu i se va pune nimic sub cap. rana va fi spălată din nou şi repansată. pansamentul va fi mai strîns . legătura nu trebuie să dureze mai mult de 10 minute. rănitul se va prezenta la primul dispensar medical. rănile provocate de arsuri . 4. în asemenea caz. 4) sau legătură strînsă (fig. tetanos) şi nu aduc nici un folos momentan. pentru a permite unei cantităŃi de sînge să treacă şi să hrănească celelalte Ńesuturi. Să caute — el sau trimiŃînd pe alŃii — imediat un medic sau o persoană calificată (asistent. bromocet. cu atît accidentatul va fi transportat mai repede. Prima măsură se va adresa faptului cel mai grav : hemoragia sau oprirea respiraŃiei. — Cu cît rana este mai gravă. imobilizat cu atele (scîndurele sau beŃişoare). cu pierderea cunoştinŃei. Dacă are faŃa roşie se va pune ceva sub cap şi umeri pentru a-1 ridica. 7. piept. pentru a primi ajutor medical. să acŃioneze fără pripă. apa oxigenată. 10. se opreşte hemoragia (dacă există). Transportul la spital trebuie făcut cît mai repede şi în aşa fel încît bolnavul să fie cît mai puŃin zdruncinat sau legănat. cu un colŃ trecut peste creştet sau umăr. optimist. pansamentul se poate fixa şi cu bucăŃi de leucoplast.. pentru a nu aluneca. va fi stropit uşor pe faŃă. se aplică tratamentul leşinului. — prin aplicarea presiunii cu ajutorul unui dop (fig. pînă ce devine curată şi apoi se acoperă cu pudră de sulfamidă sau unguent de aureociclină. Iarna accidentatul va fi protejat contra frigului. 6. batiste etc. soră etc.

Deasupra muşcăturii se va aplica o legătură strînsă. Pentru luxaŃiile de umăr. ele exprimă uneori un grad de oboseală deosebit. fără ca oasele să părăsească locurile articulaŃiilor. Ca tratament se indică repausul şi comprese umede reci. Cînd targa este nesigură sau sînt coborîşuri grele. Ei sînt datoriŃi fie răcirii pronunŃate a muşchilor. Fig. — din două beŃe introduse în doi saci puşi gură la gură şi cusuŃi. însă. — Principalele artere ale corpului şi locurile unde pot fi presate pentru a se opri hemoragiile. Entorsele uşoare se tratează cu comprese reci şi înfăşurarea strînsă a articulaŃiei (glezniere. dar în aşa fel încît părŃile rănite să nu sufere. — din două beŃe rezistente învelite într-o pătură cusută. este ca în cel mai scurt timp după muşcătură de animal domestic necunoscut (ori care nu poate fi supravegheat) sau de orice animal sălbatic. Cîrceii apar uneori în timpul somnului. Alimentele care conŃin cel mai mult calciu sînt laptele şi derivatele lui (în special brînzeturile).rupt (pentru antebraŃ atelele se fixează mai sus de cot şi mai jos de articulaŃia pumnului). Rana va fi imediat spălată din abundenŃă şi îndelung cu apă şi săpun. iar mai tîrziu locul se învineŃeşte din cauza micii hemoragii ce se produce sub piele. Se face imobilizarea articulaŃiei (cu atele). ALTE ACCIDENTE Rupturile de muşchi apar în urma unor eforturi mari sau bruşte. DrumeŃul care a suferit luxaŃii sau entorse recente ale membrelor inferioare va pleca la drum cu o faşă strînsă în jurul articulaŃiei slăbite (genunchi. MUŞCATURILE DE ANIMALE Muşcătura de cîine. care va decide asupra tratamentului. La locul dureros apare sub piele un nodul (de mărimi diferite în raport cu mărimea fasciculului rupt). Mai întîi se vor identifica urmele dinŃilor. — Cum se opreşte hemoragia la un braŃ CUM SE IMPROVIZEAZĂ O TARGA Targa pentru transportarea unui accidentat sau bolnav se poate improviza: — dintr-o scară acoperită cu pături sau haine. 4. iar paşii celor ce duc targa vor fi potriviŃi (cînd cel din faŃă păşeşte cu dreptul. dur şi foarte dureros. pericolul de a transmite turbarea. cel muşcat să se prezinte la medic. Cîrceii survin îndeosebi la muşchii gambei şi se manifestă prin contracŃii bruşte şi foarte dureroase. genunchiere). apoi peste cele două înŃepături se vor face cîte două mici tăieturi (în formă de X) cu o lamă sau cu briceagul şi — dacă se poate — se aplică o ventuză. apoi dezinfectată şi pansată ca orice altă rană. gleznă). cot sau şold. care apar de obicei ca două puncte înŃepate la distanŃă de cîŃiva milimetri unul de altul. LuxaŃia este deseori prevenită prin purtarea unei încălŃăminte care strînge bine glezna (articulaŃia cea mai expusă). fie oboselii excesive. Rupturile de muşchi nu sînt periculoase. Cel muşcat va fi imediat imobilizat (mişcările trebuie limitate la minimum). sau eforturi nepermis de mari. Ele se manifestă cu apariŃia unei dureri sfîşietoare care îl obligă pe drumeŃ la imobilitate. LuxaŃiile sînt ieşiri ale capetelor oaselor din articulaŃii. al repausului muscular sau chiar în timpul activităŃii musculare (în timpul înotului). Entorsele (scrîntiturile) sînt răsuciri sau luxaŃii incomplete. se mai pot consuma coji de ouă (fierte) pisate. Ca medicamente se poate lua clorocalcin sau calciu gluconat cu vitamina D2. bolnavul va fi legat de beŃele purtătoare. — din două beŃe şi crengi împletite. ci numai foarte dureroase. dar se produc totdeauna cînd lipseşte din organism calciul (pierdut prin transpiraŃie sau neînlocuit prin alimentaŃie). În sacul drumeŃului. încercările nereuşite (fără cunoaşterea mişcărilor ce trebuie executate pentru fiecare caz în parte) pot agrava luxaŃia. se va spăla bine locul cu apă şi săpun. dar cu întinderea sau ruperea unor ligamente. Grija principală. care imobilizează întregul corp (putînd provoca înecul sau căderi prin dezechilibrare). Entorsele mai complicate trebuie tratate de medic. Fig. Compresele reci se vor continua şi după repunerea oaselor la loc. 3. în primul rînd. Transportul pe targa trebuie făcut în aşa fel încît bolnavul să stea orizontal. se pun comprese reci şi se transportă bolnavul la medic. lup. un pahar. DrumeŃul care a făcut de curînd cîrcei sau ştie că îi face cu uşurinŃă va evita scăldatul în ape adînci în care este obligat să înoate. fig. — ÎntrebuinŃarea dopului de plută pentru presarea unei artere la braŃ. o ceaşcă sau se suge locul muşcat cu gura (dacă cel ce face operaŃia nu are răni în . 5. uneori poate fi de mare folos o gleznieră sau genunchieră elastică. Pentru a evita repetarea cîrceilor trebuie luate măsuri ca odihna să se facă în condiŃii mai bune şi să se dea organismului calciu. Tratamentul imediat constă din încălzirea şi masarea lentă a muşchiului pînă îşi revine. Muşcătura de şarpe veninos trebuie tratată cu o urgenŃă şi mai mare. cel din spate va păşi cu stîngul) pentru a evita legănarea. şobolan sau orice animal sălbatic cu sînge cald prezintă. Pentru luxaŃii ale degetelor se vor încerca tracŃiuni în lungul lor (întinderea articulaŃiei).

Tabelul II. dacă semnele persistă însă şi în ziua a treia (fie chiar şi numai febra). primele măsuri sînt suficiente. sciatică (nu se dă în hemoragii. muşcat de şarpe. în stări febrile. Cabană nu înseamnă numai clădirea. În dureri de cap. dureri reumatice. ajutînd salariaŃii acestor locuri să-şi îndeplinească sarcinile. va trebui organizată prezentarea la un medic sau la un spital pentru a se găsi cauza. Ca tratament 2-3 tablete/zi 3 — 6 comprimate pe zi PENTRU DURERI Antinevralgice Antimigrin 1 — 3 comprimate pe zi. Dacă muşcătura este de viperă se va organiza imediat transportul celui muşcat şi se vor anunŃa organele sanitare prin orice mijloace (telefon. ci şi împrejurimile şi chiar cărările ce duc spre ea. apoi se aplică comprese cu apă fierbinte şi sărată. îndreptaŃi-vă cu pas liniştit spre cabană sau primul grup de oameni. furuncule. ŞI . În dureri sau arsuri la stomac (cu aciditate mare). cît şi în interesul colectivităŃii (în cazul bolilor transmisibile). DrumeŃul este acela care. oriunde ar fi ea aşezată. dinŃi. furuncule. dureri de ulcer gastro-duodenal. dureri de cap. poate fi vorba de o intoxicaŃie sau indigestie trecătoare. Nu se va da alcool ! DrumeŃul singur. diaree). celui muşcat i se va da să bea lichide. febră. DOUĂ CUVINTE DESPRE ADĂPOSTURI ŞI CABANE Cabana. infecŃii ale gingiilor. locurile se pot arde cu vîrful briceagului încălzit la roşu. numai după ce aŃi făcut totul. precum şi În durerile care apar după mari eforturi musculare). diaree. Tot timpul. ulcer 2 — 4 tablete pe zi. locul unde drumeŃul poate să se alimenteze. să se îngrijească şi să se odihnească. Febra şi drumeŃia nu sînt compatibile. Dacă febra este însoŃită de dureri în gît. cine continuă eforturile avînd febră îşi pune sănătatea în mare pericol. Preventiv : 1 tabletă/zi. Legătura braŃului sau a piciorului nu va dura mai mult de o oră (pentru a nu se pune în pericol acea parte a corpului care nu mai primeşte sînge). Produse farmaceutice care pot folosi drumeŃilor Denumirea preparatului Pentru uz intern VITAMINE Cavit Polivitamine În ce cazuri se întrebuinŃează In ce doze se întrebuinŃează Vitamina C-200 Vitamina Bx În timpul excursiilor turistice şi mai ales atunci cînd se depun eforturi mari. lipsa vitaminelor se înlocuieşte cu preparate farmaceutice. se va face gargară cu soluŃie slabă de permanganat de potasiu (de culoare abia roz) sau romazulan (vezi tabelul II). angine. În dureri sau arsuri la stomac (cu aciditate mare). Calmogastrin Gastrosedol Cîte 1 — 2 comprimate de 3 ori/zi înaintea meselor. legea obligă pe oricine să se prezinte la medic sau la spital atît în interesul personal (tratament). În intoxicaŃii. dinŃilor sau urechii). în 24 de ore semnele dispar sau se ameliorează. trebuie să contribuie la buna desfăşurare a vieŃii în cabane. sciatică. In dureri de cap. drumeŃul trebuie să-şi întrerupă călătoria şi să se adreseze unui medic.. radio de la punctele meteorologice) pentru ca bolnavul să primească în cel mai scurt timp tratamentul cu ser antiviperin. . aşa-zisele răceli. dureri de cap). În anii puterii populare cabanele au împînzit cărările drumeŃului. la păstrarea regulilor de curăŃenie. În nevralgii (dureri de dinŃi. conjunctivite. dureri reumatice. amigdalite.gură). Vitaminele se mai iau În cazul unor tulburări digestive. ci oferă drumeŃului un confort altă dată nevisat. În cazul în care după un oarecare regim alimentar (ceaiuri. iar drumeŃul nu este numai un călător. BOLNAVII CU FEBRĂ Oricui i se poate întîmpla în drumeŃie să facă puŃină febra. În lipsa permanganatului. Dacă însă febra este însoŃită de tulburări gastrointestinale (vărsături. trebuie să ştie că. dacă sînt executate cu calm şi hotărît. Dacă febra apare după o baie de soare prelungită. pîine prăjită). dureri În timpul menstruaŃiei. StaŃi imediat pe loc şi aplicaŃi primele măsuri. Cîte 1 comprimat de 3 ori/zi. infecŃii (angine. iar alimentaŃia se face numai cu conserve. este cel mai important mijloc de încurajare a drumeŃiei. blefarite. Cîte o linguriŃă după mese. hemoragii. După această operaŃie (ventuzare sau sugere) locul muşcat se spală din nou cu o soluŃie concentrată de permanganat (de culoare roşie închisă) sau se pun exact pe punctele muşcăturii cîteva cristale de permanganat care vor arde locul (vor rămîne şi semne definitive). se va trata cu fricŃiuni sau aspirină. de cele mai multe ori. amigdalite. prin exemplul său şi sfatul dat altora. insomnii (nu se dă celor suferinzi de ficat şi celor ce nu suportă piramidonul). nu va agitaŃi şi nu alergaŃi. Cînd febra Ńine mai mult de 3 zile (cu sau fără alte semne). dureri de stomac. Ele nu mai reprezintă un simplu acoperiş. ordine şi disciplină.. ci şi un cetăŃean. Cabana este adăpostul de intemperii.

FricŃiuni locale pe locurile dureroase FricŃiuni uşoare pe locul dureros. În cîrcei. Se sparge fiola şi se badijoneazâ rana sau locul infecŃiei. Se aplică pe locul tratat şi se pansează. Sulfatiazol (sulfamidă). de 2 — 3 ori/zi. de 3 ori/zi În puŃină apă. hemoragii nazale (epistaxis). Aureociclină unguent Pentru răni infectate (cu puroi). răni curate. se aplică seara. infecŃii ale gingiilor. urechii. Cîte un comprimat din 4 în 4 ore (se ia cu puŃină apă. Se fac badijonări cu soluŃie nediluată. Acid acetilsalicilic (aspirină) Tusomag Clorocalcin Calciu gluconat cu vitamina D8 Colir cu sulfacetamidă Pentru uz extern În conjunctivite. rinofaringite acute. Se aplică numai după curăŃirea rănii . Se întrebuinŃează sub formă de pulbere (prin zdrobire). dureri de Cîte 1 comprimat. CUPRINSUL În loc de introducere Ce este drumeŃia? Cum trebuie pregătită drumeŃia? Cu ce plecăm la drum? Cît de greu poate fi sacul de spate? îmbrăcămintea drumeŃului Alte obiecte necesare drumeŃului . evitîndu-se infectarea. amigdalite. din 4 În 4 ore timp de 1-3 zile. 1 — 4 comprimate/ litru (după cît este de tulbure). În tetanic musculară (cîrcei).Bicarbonat de sodiu stomacal. Se întrebuinŃează numai după amestecare cu apă! Romazulan În amigdalite. pentru gargară. degeraturi. de preferinŃă cu lapte. În hemoragii uterine. 10 — 15 picături la un pahar cu apă pentru gargară. angine. Cîte 10-20 pic. 2 — 4 comprimate/l litru de apă curată. cu 1 — 2 ore înainte de a mînca). Bromocet Pt. furuncule. dureri reumatice (nu se dă celor suferinzi de stomac şi ficat. pe rană se pune aureo-ciclin 3% şi se pansează. cap. balonări intestinale (nu se dă În caz de dureri abdominale). Angine. amigdalite. Cloramina B În dezinfecŃia rănilor şi gargară. infecŃii ale gingiilor şi dinŃilor (În perioada de început). dinŃilor. urticarie (intoleranŃă la fragi. mai ales în faza de Cîte 1 comprimat de 3 — 5 ori/zi. gripă. spălarea rănilor. care apare uneori după eforturi cu traspiraŃii abundente (nu se dă suferinzilor de stomac). În bronşite şi tuse uscată. Cîte o linguriŃă de 3 — 4 ori/zi. Gargarism În angine. arsuri infectate sau pentru 3%. infecŃii ale gingiilor. Angine. blefarite (infecŃii ale mucoaselor ochilor şi ale pleoapelor). 3 — 4 picături În fiecare nară. 2 — 6 comprimate sau 1 linguriŃă de pulbere. În stări febrile (aşa-zise „răceli"). nevralgii. fermentaŃii şi balonări intestinale. Rinofug Rinite (guturai sau infecŃii ale nasului). pt. zmeură). spălarea rănilor şi arsurilor pielii. ConstipaŃie (nu se dă în caz de dureri abdominale). Se ia după mese şi apoi nu se mănîncă şi nu se bea timp de 3 ore. Se pun 2 linguriŃe într-un litru de apă (de preferat fiartă şi răcită). Cîte 1-2 picături În fiecare ochi. Pentru persoanele ce pleacă la drum fără să fi avut antrenament şi care în primele zile de mers fac „febră musculară" (stare rea şi dureri ale muşchilor). Se început cînd apar primele dureri. ConstipaŃie (nu se dă în caz de dureri abdominale). Fedrocain În rinite. Pentru dezinfecŃia apei de băut. Jecolan În arsurile (de foc sau raze solare) neinfeclate. 1-1½ linguri/litru apă. În dureri musculare şi stări febrile (aşa-zisele „răceli"). 1/2 — 1 comprimat seara la culcare. Se pune pe rană după fiecare spălare. 1—2 drajeuri seara la culcare. topeşte în gură. Purgative uşoare Carbocif Ciocolax Laxativ Pentru infecŃii Penicilina V (se înlocuieşte înainte de a expira termenul de valabilitate) Faringosept 1 — 2 comprimate după mese sau 2 comprimate seara la culcare. se acoperă cu flanelă caldă. În eonstipaŃie. Bicarbonatul de sodiu ajută la prevenirea sau uşurarea acestei stări. 1 linguriŃă În 1/2 pahar cu apă. la interval de 3 — 6 ore. bronşite. seara la culcare. se pansează. După spălarea cu bromocet. Cîte 1 — 2 linguriŃe de 2 — 3 ori pe zi. pudrarea rănilor după spălare. nu se înghite întreg. Pt. 3 — 10 picături în fiecare nară. şi nici în hemoragii). Tinctură de iod În dezinfecŃia rănilor (după spălare). FricŃia „Galenica" (Diana) Saliform În dureri articulare şi musculare (nu se pune pe răni sau pe pielea iritată). În infecŃii ale gingiilor şi dinŃilor. amigdalite. de 3 — 4 ori/zi.

A. Brezoianu 23—25 Bucureşti. . Coli de tipar : 3. comanda 39 Scanare.com/ Carte obŃinută prin amabilitatea dlui Dan Pătârniche.04. DAN ABULIUS Tehnoredactor : GHIłĂ VASILE Dat la cules : 29. C. Hîrtie : scris I A 610X860/32. Apărut : 1968. Tiraj : 50.01. broşate.7. : 7515/7968.19B8. 613.7 Întreprinderea poligrafică „InformaŃia" str.com Corectura : Alex Bărbuceanu Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups.Planificarea pe etape a drumeŃiei Ce este oboseala? Cum se poate preveni oboseala? Ce înseamnă ritmicitatea mersului? Ce se recomandă pentru repausul de o oră? Somnul drumeŃului Cîteva cuvinte despre respiraŃie Fumatul în drumeŃie Igiena corporală în timpul drumeŃiei Apa Ce trebuie să ştim despre apa de băut DezinfecŃia apei de băut CompoziŃia chimică a apei de băut AlimentaŃia în drumeŃie Alcătuirea raŃiei calorice Alte indicaŃii privind alimentaŃia ToxiinfecŃiile alimentare ConstipaŃia Calirea organismului NoŃiuni de prim-ajutor Îngrijirea rănilor Hemoragia Leşinul Fracturile.Z. OCR : Roşioru Gabi rosiorug@yahoo. Bun de tipar : 20.yahoo.40.Z. pentru bibliotecile mari : 613. C. luxaŃiile şi entorsele Cum se improvizează o targa Alte accidente Muşcăturile de animale Bolnavii cu febră Şi două cuvinte despre adăposturi şi cabane TABELE: Tabelul I : CompoziŃia şi valoarea calorică a unor alimente Tabelul II : Produse farmaceutice care pot folosi drumeŃilor Redactor responsabil: dr.000 72 ex. pentru bibliotecile mici . Coli editoriale : 2.1968.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful