Nervul spinal Prezinta 2 radacini: una dorsala, prin care influxul nervos ajunge la ce ntrii medulari, si una ventrala

, prin care raspunsul efector ajunge la organul d e executie. Radacina ventrala este motorie. Are originea reala in coarnele ventral s i lateral ale substantei cenusii. Originea aparenta se afla in santul lateral an terior al maduvei. Contine circa 100.000-115.000 fibre somatice si vegetative pr eganglionare simpatice si parasimpatice (S2-S4). Axonii neuronilor radiculari su nt somatici (a,ß,?) si vegetativi. Radacina dorsala este senzitiva. Originea reala se afla in ganglionul sp inal de pe traiectul nervului spinal. Originea aparenta se afla in santul latera l dorsal medular. Contine circa 500.000-550.000 fibre senzitive, din care: 70% exteroceptive 28% proprioceptive 2% intericeptive Neuronul pseudounipolar aflat in ganglionul spinal, reprezinta protoneur onul tuturor cailor ascendente. Prelungirile axonice ale acestuia vor lua calea radacinii dorsale, formand la intrarea in maduva 2 contingente: Contingentul ventro-lateral fibre scurte, subtiri, ce conduc sensibilita tile: protopatica, presionala, termoalgezica, dureroasa, informatii extero si in teroceptive cu valoare de semnal de alarma. Contingentul dorso-medial fibre groase, lungi sau mijlocii, ce conduc se nsibilitatile: tactila epicritica, proprioceptiva. Nervii spinali sunt in numar de 31 perechi: 8 cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale si 1 coccigian. Sunt micsti, cu exceptia primului nerv cervical (n.suboccipital), care n u are decat componenta motorie. Nervii prezinta radacini anterioare, posterioare , trunchi si ramuri (ramura comunicanta alba, comunicanta cenusie, meningeala, v entrala, dorsala). Radacina posterioara Fibrele radacinii sunt organizate in functie de grosime si de viteza de conducere. Fibrele laterale cele mai subtiri. Au diametrul de 1-6µ si viteza de condu cere de 4-30m/s. Fac sinapsa in cornul posterior lamele I-II Rexed si in nuclei proprii. Fibrele conduc sensibilitatea protopatica, termica, vibratorie, nocicep tiva, tactila. Fibrele mijlocii au diametrul de 5-15µ si viteza de conducere de 30-90m/s. Fac sinapsa cu N2 in nucleul propriu si cel toracic. Fibrele conduc sensibilita tea tactila epicritica si proprioceptiva constienta. Fibrele mediale au diametrul mai mare de 20µ, viteza de vonducere cuprinsa intre 100-120m/s, trecand direct in funiculul posterior, formand fasciculele sp inobulbare ce conduc sensibilitatea tactila epicritica si proprioceptiva constie nta.

14.

Cai ascendente sisteme: lemniscal, extralemniscal Caile ascendente sunt grupate in doua sisteme: lemniscal si extralemnisc al. Conduc toate modalitatile senzitive si contribuie la elaborarea actelor refl exe, determinand gradul de vigilenta al structurilor superioare. Sunt formate di n tracturi si fascicule. Sistemul lemniscal contine: Fasciculele spinobulbare (gracil, cuneat) de la nivelul nucleilor gracil si cuneat vor forma lemniscul medial. Spinotalamic lateral, spinotalamic anterior (partial) la nivelul TC form eaza............ Lemniscul trigeminal Lemniscul lateral (acustic)

17.

aferente senzitive si senzoriale: SAG somato-aferente generale (senzitive) SAS somato-aferente speciale (senzoriale) VAG viscero-aferente generale (de la viscere. Nuclei proprii 3. . Nuclei ai substantei reticulate A. olivospinale si TTC). eferente olivocerebeloase.motorii: SEG somato-eferente generale (motori) VEG viscero-eferente generale (para-simpatice) VES . lob parietal. Coloanele nucleare sunt senzitive sau motorii. f ara precizie topografica. datorita somatotopiei asezare somatotropica a fibrelor nervoase fibrele de la N3 talamic iau calea bratului posterior al capsulei albe interne si ajung la nivelul ariei semestezice primare. Nuclei echivalenti ai nervilor cranieni Se numesc asa deoarece reprezinta echivalenta si continuarea coloanelor nucleare de la nivelul MS.2. glande) VAS viscero-aferente speciale (gustative) B. raspunsuri variate. talamo-. rubro-. cortico-. Plasticitate electrofiziologica: stimuli diferiti. (aferente spino-. iar alta parte proiecteaza in sistemul talamic difuz. campurile 3. fara specificitate. punte: Nucleii pontini fibre cortico-ponto-cerebeloase Nuclei acustici suplimentari pontini nucleul corpului trapezoid. Conduce sensibilitatea protopatica Conduce sensibilitatea viscerala 26.viscero-eferente speciale (branhio-motorii) b. eferente . bulb: Gracil Cuneat Cuneat accesor fasciculul cuneo-cerebelos via PCI Complexul olivar nucleu olivar principal inferior si nucleii olivari acc esori medial si dorsal.Caracteristici: sistem filogenetic nou viteza mare de transmitere precizie mare topografica.1. vase. gir post central. Nuclei echivalenti ai nervilor cranieni 2. a. vestibulo-o livare. Exista coloane nucleare fragmentate in nuclei. nucleul lemniscal lateral. nucleul olivar superior. b. Sistemul extralemniscal contine: fasciculele spinocerebeloase fasciculele spinoolivare fasciculele spinovestibulare fasciculele spinotectale fasciculele spinoreticulare Caracteristici: mai vechi filogenetic viteza mai mica de transmitere fibre putin omogene la nivelul maduvei spinarii la nivelul TC o parte a fibrelor ajung la substanta reticulata. Clasificarea nucleilor TC Nucleii trunchiului cerebral sunt: 1. Nucleii propii ai TC a. grad mare de difuzie.

rol facilitator in trezire. Au dendrite lu ngi. Functional.R. exceptie facand lemniscul me dial. . nucleii reticulari ai TC: . S. formand sistemul de recrutare (inhibitor).3 coloane nucleare Nucleii rafeului si paramediani Nucleii coloanei mediale centrali Nucleii coloanei laterale 39. intre baza cornului posterior si co rnul lateral lama VII b. aferente. nuclei reticulari ai MS: Nuclei intercalari lama VII R Nucleii din substanta cenusie periependimara lama X Nucleii situati in cordonul lateral.R.c. asc endente si descendente. la nivelul diencefalului proiecteaza difuz corti cal. S. formand fibre ascendente si descendente. Primeste colaterale de la caile ascendente. Cea descendenta are si ea 2 componente functionale: Facilitatorie dorso-laterala / postero-laterala Inhibitorie ventro-mediala / antero-mediala 13. Cea ascendenta. grupate in aferente. Mentine la un nivel constant starea de excitatie a scoartei cerebral e prin dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebel si face astfel posi bila stabilirea unui anumit raport intre scoarta si excitanti. prezinta 2 componente: una ascendenta (ritm nictemeral) si u na descendenta. Functiile cerebelului 1). mezencefal: Nucleul rosu Substanta neagra Coliculii superiori Coliculii inferiori Fascicule de asociatie C. gerenalitati Este un sintem dispus difuz de la nivelul maduvei spinarii pana la etaje le subcorticale. Neuronii au mare capacitate de convergenta si divergenta. care se ramifica in T . Nuclei ai substantei reticulate a. fiind formata din nuclei si fascicule. eferente Aferente: Spino-reticulare De la nucleii echivalenti Cerebelo-reticulare Talamo-reticulare Subtalamo-reticulare Strio-reticulare Cortico-reticulare Eferente: Reticulo-spinale mediale Reticulo-spinale laterale Spre nucleii echivalenti Reticulo-striate Reticulo-talamice 40.

care ii parvin.2). prin inhibarea tonusului muscular de catre arhicerebel si paleocerebel prin dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebel si prin intensificarea influxului nervos descendent motor de catre cerebel. Conduce influxul nervos ascendant si descendent prin tractusurile ca re il strabat. Nu s-a descris sindromul paleocerebelos la om. aparand mersul in toate partile . 4). 3). ce afecteaza echilibrul si locomotia. Coordoneaza miscarile voluntare in sensul preciziei finetii acestora . ad ica la atonie. Prezinta ataxie axiala. Ataxia cerebeloasa are urmatoarele forme: Hipermetrie sau dismetrie Nistagmus (de partea leziunii) Disdiadocokinezie Tremor intentional 22. Coordoneaza reflexele musculare somatice si vegetative in sensul sta bilirii unei proportionalitati a intensitatii contractiilor musculare fata de in tensitatea excitatiilor si a unei concomitente sau a unei anumite succesiuni a r eflexelor musculare. proprioceptive etc. si prin stabilirea in tensitatii contractiei in functie de stimuli ascendenti de la proprioreceptorii musculari si de receptorii tactili din piele si in functie de stimuli descendent i. prin coordonarea reflexelor somatice. Leziunile paleocerebelului: (vermisului) Sunt insotite de tulburari de echilibru. Functiile talamusului Rolurile talamusului: 1) Integrarea informatiilor senzitivo-senzoriale 2) Integrarea in activitatea motorie 3) Roluri in activitatile psihice. B. Leziunile cerebelului A. 14. Leziunile arhicerebelului: Determina aparitia sindromului arhicerebelos. Cerebelul realizeaza aceasta coordonare in functie de excitatiile vestib ulare. asigura postura. in procesele de constienta si atentie si de r aportare emotionala si afectiva la stimulii din mediul intern sau extern. Spre deosebire de alte structuri ale sistemului nervos central. extirpar ea cerebelului practicata de Luciani. Lezarea sau extirparea cerebelului duce la scaderea tonusul muscular. C. Nu prezinta tremor sau asinergie. nu determina semn de deficite motorii. Leziuni talamice Leziuni ale talamusului stang duc la tulburari in emisfera cerebrala stanga ? af azie talamica daca suntem dreptaci (acolo avem centrul vorbirii => nu vorbim art iculat si avem greutate in interpretarea si recunoasterea cuvintelor) Leziuni ale talamusului drept duc la tulburari in emisfera cerebrala dreapta => .cele de redresare si cele locomotorii. In mod secundar . ci exclusiv o perturbare a reglarii lor senzorio-motorie. acestea incluzand si refelexele posturale . prin stabilirea momentului exact de intrare si iesire din contractie a diferit ilor muschi ce concura la realizarea unor anumite miscari. num ita astazie. echilibrul corporal si locomotia. sau astenie musculara si la lipsa de coordonare a miscarilor. deci este afectata musculatura axiala care n u mai este coordonata cu musculatura membrelor. Tonusul muscular este pastrat. Leziunile neocerebelului: Determina hipotonie musculara si asinergie. 5).

si caracterul lor afectiv. d - Conexiunile talamusului Talamusul este cea mai voluminoasa formatiune cenusie diencefalica. Bulb. fiin constituit din nuclei ce realizeaza conexiuni cu: Nucleii bazali. medial. Grupe nucleare talamice: Anterior Medial Lateral Ventral Nucleii liniei mediane Intralaminari Reticulari Neclasificati Grupul nuclear anterior: Nucleul anteroventral Nucleul antero-dorsal Nucleul antero-medial Grupul nuclear medial nucelul dorsomedial: Pariocelular Magnocelular (x2) Paralaminar (x2) Grupul nuclear lateral: Nucleul lateral dorsal Ncl lateral posterior Pulvinar medial.tulburari de tipul perceptiilor spatiale cu o dezorientare spatiala. 23. De proiectie subcorticala (SC) si difuza corticala (DC). Balbismul (balbaiala) este cea mai simpla afectiune ce intervine la tentativa de a schimba emisfera cerebrala dominanta. inferior Grupul nuclear ventral: Ncl ventral anterior magnocelular. pariocelular Ncl ventral lateral oral. edeme. cianoza Sindromul talamic este suprareactia descrisa de Head: la un stimul foarte slab f ace o hiperalgie pe partea respectiva Sindromul Dejerine-Roussy La nivelul talamusului se considera ca el este substratul morfologic al unui tip primitiv de constienta: recunoasterea unor atingeri. Maduva. Leziuni talamice izolate: a) lezarea nucleului centromedial => tremur in repaus al extremitatilor si misca ri coreoatetozice b) lezarea nucleilor liniei mediane => tulburari cardiovasculare. Cerebel. Contine nuclei: N3 al cailor ascendente. tipuri de dur ere. 31. Scoarta cerebrala. De releu (R) De asociatie (A) centru de integrare subcorticala. temperaturi. caudal. v Conexiunile hipotalamusului Fasciculul medial al creierului anterior: . lateral.

inferioara (infero-laterala) si mediala (infero-mediala). Tractul tubero-hipofizar / tubero-infundibular de la regiunea tuberala p rin sistemul port hipotalamo-hipofizar spre adenohipofiza. Coordonarea emotiilor. In acest sens. Controlul activitatii generale autonome a organismului (functia vegetativa). Emisferele sunt complet separate prin intermediul fisurii interemisferic e. Coordonarea activitatii sexuale si a reproducerii. aria hipotalamica mediala a fost impartita in 2 parti : una anter ioara (hipotropa) cu functie parasimpatico-mimetica. Functiile hipotalamusului 1. . Emotia este caracterizata prin 2 elemente : a) afectiv are un substrat subiectiv b) expresia emotiei se caracterizeaza prin manifestari somatice si endocrine. Fibre hipocampo-hipotalamice: subiculum-fornix ncl mamilari medial si lateral. 7. Fibrele habenul o-hipotalamice trec prin stria medulara. Coordonarea periodicitatii legat de ritmurile nictemerale. temporal s occipital. in care patrunde un sept format de dura mater. 3 margini si 3 poli: Fetele supero-laterala. v - 32. Fiecare emisfera prezinta pt descriere 3 fete. mediala si inferioara. postcomisurale spre ncl mamilar. si una posterioara (ergotro pa) cu functie simpatico-mimetica. Polii: frontal. dar in portiunea lor mijlocie. prin secretia hormonilor s exuali 6. Fibrele amigdalo-hipotalamice trec prin stria terminala. prin modificari al e functiilor glandelor endocrine. 3. Ele acopera cea mai mare parte a cutiei craniene. Marginile: superioara (supero-mediala). subiculum-tract corticohipotalamic medial ncl ventromedial Fornixul prezinta la nivelul comisurii anterioare 2 categorii de fibre: precomisurale spre regiunea preoptica. Prezinta conexiuni cu SR a TC prin: tractul mamilotegmental fasciculul calotei FLD Tractul mamilohipotalamic Fibre retinohipotalamice: Tractul supraoptico-hipofizar de la nucleii supraoptic si paraventricula r spre lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza). Fiecare emisfera are forma o voidala cu extremitatea posterioara mai ingusta. Neurosecretia 2. ele sunt unite prin intermediul corpului calos ce se afla in adancimea fisurii. si a unui centru al setei in hipotalamusul medial.Ncl preoptic lateral rinencefal. Termoreglare 4. Greutatea medie a ambelor emisfere este de 1380g la barbat si 1350g la f emeie. numit coasa creierului (falx cerebri). aria septala. configuratie externa Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului . Coordonarea aportului alimentar si hidric prin existenta unui centru al foame i in hipotalamusul lateral. Cele doua emisfere cerebrale sunt separate intre ele prin fisura interem isferica. 5. 9. Emisfere.

Lezarea neuronului spinal da paralizie flasca.43. chiar in perioada fetala. ele delimit and lobii emisferelor cerebrale. strabat enunchiul capsulei interne. semn Babinski pozitiv. se termina in TC la nucleii gracil.1. nucleii nervilor cranieni. care d upa momentul aparitiei si dupa adancimea lor au fost impartite in 3 grupuri: Santuri primare care apar primele. Fasciculul cortico-spinal anterior reprezinta 8% din calea piramidala. Calea cortico-spinala: fibrele converg in coroana radiata. trigenim al. coboara in funiculul laterla. cuneat. Originea corticala se afla in ariile: Aria motorie primara girul precentral aria 4. VI. apoi se epuizeaza. Santul central Rolando.2. parietal. Fibrele cortico-nucleare origine in aria 4 (girul precentral). s p c g 21.VI si VII Rexed. atrofie musculara. Leziunile caii piramidale determina paralizii hemiplagice. Fata mediala prezinta cea mai mare formatiune comisurala. nu este insotita de atrofie mus culara. nu se incruciseaza. Sistemul piramidal detine controlul activitatii motorii involuntare. 20. Santul lateral Sylvius. VI si VII Rexed si pe neuronii motori a din lama IX. substanta reticulata. V. care impart girii in portiuni ma i mici. oboara in funiculul anterior si apoi se incruciseaza la nivelul segmentului medu lar unde se termina pe neuronii intercalari din lamele IV. unde se termina pe neuronii intercalari din lamele V. coboara in funiculul lateral. temporal si occipital. Aria premotorie ariile 6.V. Sistemul extrapiramidal . paraplegie sa u tetraplegie. Aria motorie secundara girul postcentral ariile 40. Etaj posterior temporooccipital. strabat bratul poster ior al capsulei interne. neuronii Betz) si trece prin piramidele bulbare. Fata supero-laterala este impartita de 3 santuri (lateral. Aria somestezica primara girul postcentral ariile 3. exagerarea ref lexelor osteo-tendinoase.8. Fata inferioara a emisferelor cerebrale este divizata in 2 etaje: Etaj anterior orbital. Santuri secundare delimiteaza girii sau circumvolutiunile. solitar. unde se termina pe neuronii interc alari din lamele IV. Cortexul adiacent ariei motorii primare aria 5. e incruciseaza. central si pa rietooccipital) in 4 lobi: frontal. are origine co rticala (stratul V. si anume corpu l calos. Sistemul piramidal Calea piramidala (cortico-spinala) conduce mobilitatea voluntara. apoi se imparte in: Fasciculul cortico-spinal lateral reprezinta 90% din calea piramidala. Santul parietooccipital.Pe suprafata emisferelor cerebrale se gaseste o serie de santuri. Santuri tertiare cele mai putin adanci. Se termina pe nuronii intercalari si motori alfa. VII Rexed. Fasciculul cortico-spinal lateral neincrucisat reprezinta 2% din calea iramidala. Aic i se stabilesc circuite cu caracter reverberant care leaga etaje corticale sii s ubcorticale. participa la formarea pedunculului cerebelos. Lezarea neuronului cortical determina paralizie spastica. ridica pi ramidele bulbare.

Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ram uri) este obliterata. Din punct de vedere functional. De cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si calibru. avand 3 nivele de integrare: Cortical. in dreptul pro ceselor clinoide anterioare. care trec in santurile de pe suprafata emisferelor. Tegment mezencefalic. sistemul extrapiramidal este strict dependent de cel piramidal. artera carotida interna da 2 grupuri de ramuri : a) Ramuri colaterale reprezentate de arterele : oftalmica. partea cavernoasa se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al sfenoidului. Nucleii vestibulari. Nucleii olivei bulbare. si ramuri centrale sau . Nucleul subtalamic. Corp striat. Neostriatul nucleii caudat si putamen (partea laterala). unde arterele vertebrale posterioare se impart in artere terminale. De asemenea. Substanta neagra. 1) Sistemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din 4 parti : partea cervicala partea pietroasa se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos. unde p rin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar. Nucleul rosu. Acesta. coroidiana anterioara b) Ramuri terminale reprezentate de artera cerebrala anterioare si de artera cer ebrala medie 2) Sistemul vertebro-bazilar. Nucleii substantei reticulate. unul cervical si vertebral (la nivelul gatului ). circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. Centrii extrapiramidali corticali sunt: Cortexul motor (aria IV). cu 7 ramuri (laturi). ocolind piramidel e bulbare. 39. Poligonul arterial Willis Acest poligon este un sistem arterial anastomotic. vascularizand cortex ul in totalitate si o parte a substantei albe subiacente. Orice ob structie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa. In craniu.Caile extrapiramidale isi au originea in subcorticala. in sensul adaptarii mai eficiente a tonusului musc ular si postural. unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic. intervin in reglarea actului voluntar. pana in dreptul spatiului perforat anterior. Zona incerta. Controleazamiscarile automate si semiautomate. Paleostriatul globus pallidus (partea mediana a nucleului lentiform). partea cerebrala tine de la iesirea din sinusul cavernos. comunicanta posterioa ra. Artera vertebrala are 2 segmente. 2 artere comunicante posterioare. 2 artere cere brale anterioare. Arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri : ramuri corticale sau superf iciale. la form area careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul vertebro-bazilar. 2 artere cerebrale posterioa re. Centrii extrapiramidali subcorticali sunt: Talamus. Coliculii superiori. Poligonul arterial este format din :artera comunicanta anterioara. si unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii. urca in can alul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiu lui perforat posterior.

nucle ii si peretii ventriculilor. . vascularizand restul substantei albe.profunde ce patrund in grosimea substantei cerebrale prin cele 3 spatii perfora te (2 anterioare si unul posterior).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful