P. 1
TEMEIURILE DREPTĂȚII ROMÂNEȘTI ÎN TRANSNISTRIA - REVISTA VIAȚA BASARABIEI - MAI 1943

TEMEIURILE DREPTĂȚII ROMÂNEȘTI ÎN TRANSNISTRIA - REVISTA VIAȚA BASARABIEI - MAI 1943

|Views: 958|Likes:
Published by daciandumitrescu

More info:

Published by: daciandumitrescu on Oct 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

·i

ANUL XII':"" Nt. 5'

Mai 1943

Viata 'Basarabici
REVIST A. LUNARA
PAN
OCT AV DIRE€TOR:
REDACTOR:

HA,L'IPPA
SARGETIU

Temelurile dreptatii romanesti in Trail snistria
.Prin 'r.ren~stria, In1e'}egem t'mltuJl d~la rasanihtl Roma-niei, -CUlPlrirnlS intr~ Nistru, Bug, Marea Neagra, Ia Sud si rim- \ Ietele Liadova (afluent al Nistrului) ~i Rov (afluental Bugului) la Nord, alVand o }>U!pf'aifa1a de 40.000 kim. p. J;li 2.300.000 de locuitori, In vech'rne, m:'Uica acum 2.500 deani, aceasta taJr,a, - caTer cum vom vedea era ~o,cuita de stramJo~li nostri, Th-alcii, ddn ramura geto-daca, ":_'se ~'Um€18. Tirrtagetia" (d€ila "TiII1al'!, oom€lle " vechiu a,l Ntstrului, '9i "Ge1i.a", ceil de ·a~dodlea nume arl Daciei), Deci "Tiragoti.a" insernna "Ge·tia dena Nistru.", adica ImciJa dela Nirstru. Mai tarztu, pciln veacurnle .ail XII-XIII-Il'ea., ea va fi IOUnQSC'Uta fili sub nurnele ,,'fail".a Bollohovenilor"; - laididi "Tara Ro.maniltl}x" - si "Tara BrorlnitciaoJ:", adica ' ,,'f.a:r:a RO'IIulni'IO{r della Vadurl", . , CiHre tirnpuri'le noastre, aceasta tara se va rnumi' "Moldova: Noua" sau "Motdo-v.a de peste Nistru", deoi ,rtra'IllSlIlistriira, ~.n 1egatur5. cu .cea'laJta "Moldova de dineoaee de Nisotru", _:. nuene ~ s'a pastralt si in gra6ul rpO'poMui hli~inru;;; "Tl"ainsnistri.a"·este un murne nou, dar ;l1iumai 0 preseurtail'€ din "Mo'J.dova Transnistrianii". . Imprejurarile Istoriee, in care s'a desvoltat, au orealt in 'l'r,alnlsni5ltn',a doua. provmcil istoriee, despa.r\i,te, de raurile Iagorlac, afluent al Nistrului, :;;i Codima, afluent al Bugului, -avOOdUll1. timp 0 w'arta aparte, 1. ~ Iedisan, care cuprinde j.tim.<i1.:aiea de Sud; p~oo Ja ,0: Iinie noroilca ceo,p<JTtI'l€¢e dela orasul D\.lb~a!I'i ~i Bitinge ooa,~le Balta !;li Crivoe-Osero. ' -. , Nrum.efle vlne deJa .acela aJ hoamdei 'ta~ ."""",]edlsafD -' ~e sa1a5htja. ~,-Nhstru :;;i Bug, l3lVanddi~petenlila l.~ ~'OO;V"
Aeestea SUint:

322

.VIAfA

BASABABIEI

nAfA

BASABABIEI

,.,.323

S',a, mai llIUIllli't Iii ,,00aJttl'1 deb Oceacov" sau "UeralLna Hanu lui", pentru ca pana La 1792 (paeea dela Iasi) 'a foot sub -h~mll tMa~c, care era Valsall. Turoi1o;r. Swb RU¢ a. farOl.llt parle din gubernia Chersonului, 2. - Podolia €SIte numelo dat jumMa~ii de Nom 'aJ Tramnistriei, oare -spre Nord' se in<ttinJde dineolo de or.a;;wl de a.zi Cam€drlta, .aJI1fI.lIffie pana aproape de Haliciu de pe Nistru. . "';" _~NJ. ~ .I!rrH:ile e slav ~.i: ar insemnJa .,Tara de wb Deatlrllil.j'~, nu, ,m:Jtaastfel de popu1aJtia iSlIa.rva, eare jcobona din spre NOlI'ld, de pe 10curtLmai inra1lte. . . _ SUib dooniqa'till ipolona I8J formJalt "Pa:l-mtiDa,tul Bratlav", Daca eercet1im, ell' t03l1:a OibiectiJvitaltea, problema TraJIlSnistriei, constaeam.ca a'C'eiiSta t;a,ra DIU este decat 0 parte din

tuallU romanesc ~l ca, din toalte aeeste puncte de vedere, ea este legata de restul paman.tului rr.omclniesc, CIU ,OOTe'formeaea un tot organic ¢ uniter.
D.ea;i. i'Svo:asc :;;i prlilntci,pad€lle noaistre drept,uni. asupra Tra'llsru.'SItm€l,OaoI'l sum - lin. acelas iianu;> - de ordin geografie pootic, istonic Ii] etruilc. ' . lOin ptliDJotde v,edere geogra_lfici TraJIWnistr~a formeaza un S1111gU!r OOXiP (.rudid a u:nitrute goograJica) ou lI'estuJ1 ipamantulurl. r.oman.esc, lPantrudi ea mu este aJltCeva. dec-at 0 !C'o'l1tin.UJaJre a. ',a,eest1.tia: La NOTd conrti;nll.l!1itrea deahmflorrnoldo ... aiSaTab€[be h i:aJr la Sud a campiei Dunaril :;;i a. Bugeacului. ' - . Tra!l1Sl'llbstria seamana eu som e:" .Basarabia; all'e aceeasi I?-mna 9i inJtindere, acelasi fel de pamant, ou ape pUitilIlJe, Prineipala fd:ind cele doua fluvii de margine: Nistruil ¢ Bugul, :ia!r la Sud cu ~acUTi hmguete, :IlIU!llliite limam.'I!l,rti" asa cum gas:rrn ¢ in Basaraola, ' . . " Cacei ni,ai vechi J-o:cu:itoriai Transnistriei, Romam,:"_ cei diintfu. - au avue sarcina sa 'puna in Vialloare, pamantul rodieor all aeestei ~ari, desvottand emtuTa cerealelor, pomicw1tua-a; vitnCuiltll!'!a, itc., Iii ereind relatiuni e.omercialle ell popoaredevecms, e TeritoriUll dela rasaTit de. N'etru 9i pana departe .i.lnMii ~ln t;pal(!i!Ul comereiad .arl·Moldovei si all CeilOOLaJte tad rcj.mAne~ti. , : Intre ,Tramnistria :;;i cellelallte tari r.oma~ti au -exilstat . din veohime stra.n:se legaturi economiee, a~ea;s.ta'l(>e11tr,u<:abogatiil1e lor se eOIlllPleteaza in mod;'Ierd.eit,· ."-. , Boga1ii1le agriCOile ale TrralI'lSTlil<;tniei s,mt. niecffia!I"e po.ptl"" ~at~ei pe,'restulpamantuilui _de rilmane-sc, timp 'ce pen1Jr!u' . nnemtrtMea tet'i:toriului dela, TasaI1irt, elle' nIU grusesc \ a-c~i

mar~

~rte

g~OOIf!rca,

politilea,

isto'rilca

Iii eltruiJciia

paman-

in

cawtare.

_,,'

, ... Negtll9torll'dilfi;·Than'J.siWsttiJa, arU' ,faSt fUJl"tlrl.wrii cle prOO'UiSe , i.n'td'iistriale" IBipopuJ!a4iei 'ruraJl~ diD 'I'lrai:Js.nisttia, cia, ~ , dill' 'Ba.

\

sa:r3lbia ~i ee1eila.!lte tari Toma'Il~i, iar.pastoni,i il'lalD5ilrviinem din . Ca!I'Palti coborau cuturmele dor ,prdln Tnrurusndstrila pan,a:,]a Bug-Nipru-Crimeea ¢ CaUJaa2, asa 0UJm coborau si spre- '~;.sa IPBna la Marea Adria1ici sau 11a Surd, spre D1lII'W!re, Dobrogea ,in ~i spre Narea Neagra. Pe parnantul transnistrian treceau drumuri mari, batute de eomercianti, unul din ele se numea, acum 300 de ani, "t?lea~ hlJll valah", ad:lca drumul val.an . Din punct de vederc politic, teritoriul transnistrian, .inea din,antichitate, a fiicut parte, Impreuna cu tot pamantul romanesc de azi, din marea unitate politica a Iumii traciee. . Pe vremea aoeea, - adica aeum 2.500 de and, - in ~arile uncle lo,c,u~ azi neamul romanesc, traiau stramosii nostri, cazi se numeau Tracii, despre carl sene Istoricul gree Herodot, cu 500 de am inairrte de Hr., ca erau eel maa numeros POiPOO' , dupa acela .an Indienilor din Asia. Teri't-oriul rpe care loeuieu ei (Iii c.3Jrui:a a'ZJi· .;aanz~ i spatiu etncc), eodncide cu yariile de aei: Ueraina apuseama, Boemia, UJ}1ga:r.;a, Romania, Croetia, Serosa, Bulgaria, A.bbailli·a" Macedonaa, Turcia apusea'lla - cuprinzarrd .deci ¢ IProJvintcia Transnistriei, Tl'amsncstrla. a. .facui parte, in veohime, din Sltattele in'temeia.te la NOTdUllDunarti. de 5-tram~ nostri: TraJOii. _ Imperiul lui ~T~bista (60-44) cupnindea tot terltoriul trac dela Nord de Illltmtii Balcani ¢ pana Ia Bug si gum Nipru.lui, deci ~ Transndstria, . DaJClia din Itimp'lJ;l aUJi Decebal (86-:-106), ea ~i Dar~ia ro,~ (106-271) se inJtindea.u deasemenea ¢; peste ,Ni&tru. .. , Ch:ex .arbunJci _eand unitatea pollitica a Daciei- a" fost -distnls8., formele rornane de viat~ 1i1de organizare po1i,tioa , n'~ru. >.,disparut. ele ramanand aceleasi-la Romanii ~e pretutindeni ~i. .. deci Iii lacei de peste Nisku, ", ,: ':1' . In e.pooa 'llavii:1iriior barbare, alcel~ sistem. de ol1gl~e politicii, pe cnezete Iii voevodete, mtalrru:Jln ~i ·in ~I".8IIlBnis,t:tiLa, ca ~i pe tot teri'tori'lll 10lCUi de Rom.a.ni.. t .," , . ., "" :":. _. ' Mai Inuit deeM atat, ROllllanii' au dat eei di'ntta .. C!' orgam~ .pOOi.ti-c~ teri!tortu,l dinlt+e Nistru ~ ~U!g ea ~i i'B' c~.~in tre Bug I?i Ntpru,iarr apa!fi4;ia". in iltceastii r-egiuM,.a. alCefof;.:YQe-. "vodate, attnilll1'titein ero~ict ~i docume.nt~ 'strai;p.e, rub, nru.ffiele de voevodatele Bolohovenilor Iii aile Br.odnioilor, cum .~i pana .. ~ u·n pUl1~orga.rJ,izattile cazac~~ti. - S1lil1!td0Y:ez~~~aupitatea· J:>o;litica a lumii vechi eontm~.a sa e~te" su.b .'aIl1~, ~' J ,. ~i" in.evul ,medi'll, pe inrtreg terittoci¢, rorn~es_c,. :~trum, - . .,' atat.·J:a·:tfQlI'dul cl.t.~i-1a. SuQUll,'L>;unij,ri:i,:--;, e~Ls-ta'].l,:C!':r;g~~ii pOlnotke romallie$ti, cu ooil"aJOter ilooaa, aiVand J.a. b~ :areleat?i norme de organizare.
I

, ~re

i?

3

324

VIAfA

BASARABIEj

,VTATA

BASARABIEI

325

.

turra cu st'aitull de dincoace de Nistru: in acelas timp ';;1statul moldovean cauta, ca eeva firesc, sa se i'lll1:inrd& peste Nlislbru, batr domnii rnoldoveni au reu~tt sa stWpanearsca .;>i·· in 'I'ransnistria, pastraooiU--$i 8.:e€!a.sta. &tapanlre chiar ~t'U!nrd cand oOOta pu1ere str~in~: Liiuooi~,. Polond, Tatari, Turd, domina lPo'liti~ ten tornnl Wam.1}llS'trLalfl; populatiarorneneasca nu inceta sa depind·a de ~ara Moldovei din punet de vedere administrativ re-· ligios, cultural si economic. '. Osebet de aoeasta, domnd romani, - moldoveni sau muntend au ~iidJanli.'t €'ie'Cltiv teritozii in T;nansni.9tr::1S, ~a, cum de '~Jtie:l, ~18.~i suwerani au ~a'l1itteritorii· ~peslte Carparp., .-:-In Tnam,sml~ - sau .peste Dumare, - Ln Dobrogea, in v~r:tu~e:a .aoeJlUl~l. l~denn IlIa)j;rWraI, care - peste -crapull' staparutJo'riilio!r ~e1:tl:IJC)l, lucra JJa ·:reJ:f,aJc~e'8.! veehei un:rta'ti polrtice, .. D8.i(2atmem seama de ftap1Jull is1tO'.ricca R'U.93anra anexat po.hti'Ce~te ThamJSl1!i.s;triad€lcalt Sn runii 17'92-93arlidi cu 20 de. ~ni inainte de. rapirea Basarabiei, Intelegem c§. acest teritoriu,' III tot :-u~s~ lStloriei lui, '- 00 zicem de cell. pu~in, 2.300 deani, - daca ~uam 00a,.PU1l;c!t:. de pll€\CaJl'.e .mul 513 m. d. Hr., de cand a,v~m .pnm~~ J~ deSrpreT:ad, - a .fa'M partite dUn aoeeasi umta~e p?Q~ti,c~, ft'e ~a trra:~a, traco-romaesa sau rotn:'J:a~ propriu zl'sa, ~l mumai 150 de am, - ,arliea deilia 1792 si pana la 1_941 "". a Iost ,aJ1tf-el, - .rezul'ta lCa penrn..am€lI1Jta istol';~IC.3,care . In 'Cia0ulde fatii este ull1liJt,a:r'teapoIiiilca a pamanltuJ'lli- romanesc, - l1lU putea sa. fie mu11a' vreme fu1fiaruta ,. fara ca , p.ana la u ...:!_...,....... . . .rona, 'UcI.'-"!l-',.s-tea,1Storiqi§ sa nu. se r,azbun€',d:irspullifund restabihrea acestei unitati polities, in limitele ei milenare. . Din punet de vcdere istorie, trecutulTtaasnistriei face parte -Integranta din istoria neamului romanesc, de care nu se . poate separa, in timp ce niciunul din eelelalte nearouri conloc~lto_are onu poate invoca vre-o legatura a lor mai veche cu pamantul transnistrian. ~nn&nii s~t .si:rJlguxuJl P"OIP-OT draptlUtri ist6lr'iJc<e, ¢. IDca >CU de !In_,a~111'ullit:eIn m-Jenl8.oo, pe iPamarutul Tlransni.stme, p€'ntl'lld ( '8'.;;aJ'e~~ dID cereetarea istoriei, . ~rilmi~ Ilocu~tori aJ. Trarumlstri:e'j ,a'll fost ·aleei.~ sl~i al~oD!ea~~J'UJ~ ro~~c d~ pretwtindeni: T.I'IalCii,loouind $i' acea~.a ~arra mea dIn. t«m'PUN cand hwrrta. ltitnogrmfica IP.U pomenea tticlilieri de RU§'i sau de Ucr:airnienl. . ., .. ls.fxlrit:.ilivechi, ilIJ-. fr,umrte ';cu H-erooot (484-425),aru laiSa't ~turii ~llItes;t.ate 'ea n~urile tr.alcic:e{deei str-am~ de-ai
4

Dwpa 'C'€',r:lra dreapta Nistrudui, adka ,Ln Mo,ldov-'a, s'a inten'le-lalt U!l1Il1J8.ite stat rornanese, to:t teriotOO'liulIocuit de Romfuni del!a' stanga luj .;;i pana lao Bug, a. cautait mereu sa .rue in- ~.eea-

nostri) erau aceleacari locuiau inca dela anul 1000 in. d. Hr., d.illc0'lo de Nistru :;>~ panli. Ia Nipru. Se pomenesc nOOne de 'I'raei ~'ca C:unerl'eIlli, Caldipizi, Carpizi, sau Geto-dad, 'I'irageti, etc., (cum ~i nume de asezari dace sau romane) ca Clepidava, Maetonrurn, Eraetum, VibaJrutava-

mum,

etc.)

.

In €Ipoca veehe, stramol?ii nostri 11r8.Jci .s'aa irutMn.j,t in Transn:iJgtriIa, si mai ades d:nool0 de Bug, cu popoare ce veneau di'l1lalfa,ra, oa: SC"'Jt;i, S'8.ITTIlati, BflIs<t-a.rml, .;;~ caa-i s'au amesteeat ell Tr,a,C!~, a98-, cum !l11!8.i tarziu, in istOO"~a medte, ca I?i dUipa aceea, ~i azi Clma:r, - 'llirunru;;ii 'I'raoflor, ardhca noi Romanii, ne-am intal!l1it Ia Bug cu popoaee aISiia:ti,oesau nordeuropene n.avaiLi,toa:re in Europa propriu -zisa. • TriJnll~Ue tr·alo!iDe de peste Nisteu VOlt bee ita1-te din rnam1.e impereu ill lui Burebista, .8.[}Oi din regatu~ lui Deeebal, ca $ din Dacia Romana. .. PopUlla'j:ia hi':i9'ii'lla,,?a .a Tr,adloT, prin romani zare, a dat na:~tere poporulud .:t'lOman9"i pe pamanftu!l. transnisbriam, ca ~i in cel<e1alte taLrj tradce.· ..Astfe! ind.t Rornanii t~'Strd,eni SUlTht nmasii popu· u Lat1ei ,tt1aoo-·romane, si ....::.... aoeasta - b~,tinall?i ~ . e€'i. mal pI'in veohr locuHori ai Tram'SlDilstrici. NavMirille berbaro, carl au tilll'llt aprOaJPe 0 mie de> 8.!I1i,. daca soeotim ca darbe pr-dnLCip8.1le, rertrege:rea legiunilor rcmane din Dacf.;a (271) si .ultima IMiNalire barbara, aceea a Tatar.itlor, (1241) n'.a'U putut sa ,.adudi disparijaa, din ace,as,Ui regiune, a Romllnilm. . D:rmpoitriva, sub stralbul cucerrtor, nestabil, 'U'll!JIl-ai in trecare, elementul romanesc a contanuat sa tr,iHaJ~toa, oa j8.ll'Ul sUJb' cenJUI.'?a, tot ,cuvsu[ dstoriei medii, lup<tand - de buna seam a au maei greuiaiU ,prO'V;QIC,a1te nlivalitodi de barbari, ca: Gotii, H~ni\ Gepiz,ii, Avarii, Bu!1garii, Ungurti, Pecenegii, Ctnmanii,
T,atar':1; ,

ca Romanii transnistriersl sUrnt pomeniti ea 10-.. cuind aoeste ter:wrii, lnrca de pe la anu!1 900, nu manai ca element etnie, dar ~i politi(c, decrll stapamtori. . Ei sunt orgamzat! in cnezate ;>i voevodate, ca si fra1U lor de pe r~tul pamantului de mostenrre traco-romana, fiind numit;i Tn c:r()!l1:lc~leI'uiS~ti sub dif.eTflbe rlU1lThe, tOla.te lnsellmand msa Romani, c·a.: VO'lo.hi, VOllo,hov,eni, Bolohov·eni, Brodnid. Astfel in Transnistria de azi, cade a;>a nUnlita ,,':rara a Bolo·h-O<Vetn~lor", al:1',cjia Romancilor, p-01Il1eniifa de crOini.'ooleruse;>ti din sec. aI XII-lea I?i al XUT-lea, ca intlnzandu-se intre iwoal'el1e Nilstrulluli, Prilpet '?i NiWru, dooi sitootii rp€ Bug, in· TraiUSIli'Stria de Nord. . .

Dovada,

5

326'

VIATA

BASARABI~1
,''''J

~ ......

"

-VIA~A,

BASA-RABIEI

327

RomAnti din aeeasta ~a erau organizatl in enezate ~ voevodate, cu orasele lor, formand un fel de confederatie, _ a Bolohovenalor, , E;_i- SIW'llt- pomeni'ti in IlegMuII,,\l. cu diferite evenlmerste Istonee, irutr€: anrii 115f:l-1257. , Despre ,acei~i _I0mani mati ~i~, ~: Ja aeul 116~, un: cronicar bizantin, Nicetas Chomates, care 11 numeste Vlahi, adiCa' Roma:rui"cum si 0 ilIlBon~tie veche-germana, datand 'de pe 'La fll1e1e sec. >allXI I?i sec. -ail Xl.I-Iea, g1lsita pe 0 insula din Moa.r:eaB8Illtidl, Lri care ins6r1p1Jie Romanli,i sunt trlIumiti "B1aeumeni" - edica Romarui. (Dela "Blaic", forma geiunana a nu-- ' meLUi de ,,vlah", adica Roman). . ' Cam in a!Ce'la:.~i.timp (si anurne intre 1147-1359) in !,:ansnr'wJa sudica de 8!Zi, cronicele pomenesc-de ,,'_fara Brodnsei]or", care nu este altceva.decat 0 ,,'_fara a Romanil'Or VidEmi" a-: didi dela vadue-i, - petnrbl"}lcli in aceste 'Pa.tt1i, Romam..ii .1ocu:'aIU in speC",:i VOOiU,rHe apelor, deaceea aceste cronici i-au mumit
>

l.aa' 'I'ransnistria sudie-a (I~ull) ramfme maijdeparte . sub T-LWC1,' piina' Ia 1792. .. . In fine, dela 1792 'Dr1a:rusin.i9tJrJia sud'ca, iar dela 1 79::1Transnistria nordica ilnltra sub SltiiJPawreia Rusilor, pana in Oct. 'i941' cand inM.earga ~8!I'a a Tr3nlSlIlliJstt.rei este llbera.'ta definitiv de sub ju,~ boil.{l€IV;)c.
• >

STAPANIREA

DOMNILOR ,l\fOLDOVENI

PESTE NISTRU

Tara Brodnieilor se inta:lnea I;'i ehiar se suprapunea, pe 0' oarecare. intindere, cu Tara Bolohovenilor, iritinzandu-se xlela . Siret si 'pana La Donet. '. . Este cunoseut ~i un voevod all Brodnieilor, Pdos:ca:nea., care in- anul 1223 IUlP'ta Ita Oarrga (fl1,llViiUoe se va;nsa in Marea de . Azov) a:la.tu:ri de Oengts-han at! TatariLor, impOitriva principi\loll" slavi '!;Ii oumani, . Numele de "Brodnd;ci"se pastreaza pana -azi in toponimia, trarnsnistrtana sub forma: Beodnita, Brodoc, Broic, etc. i8.Jl' sate cu numele de' Plosea amintese numele voevQdulhLi Ploscanea, _ O atlta fQlI"Il'18_, sub oare rupatre in Istorie ywra Transnistnei, este aceea a "HaJtm<lfniei lui Duea Vod5". , , In aeest timp, manele de "U~radnil", princare i» mod 0b~ruu1t se iIn~lege 0 provineie apaete, .de d:;ncdl<: d.~ Bu~, amume in jwru,l Kievului, - se estinde .'11aisuprapartll oont:-are numad a Transnistriei. . Incr'un rasb<i1U cu· Turcii, R~ - filind inviIlol?i - sumt nevoiti sa recunoasca Turcilor dreptur~ as~p:a yc~rainei. dela Sud de Kiev si de pe maJUiI drept ail Nllprullul .pana La Nl~tr;-t. . AjUlflo$b siapani pe Ucraerua, T'IlJ'",cd mllmesc Ia 25 I~~ 1681 oa hatman all Ucrainei pe domnul moldovean de-asunci, Duca Voda, .pe7lltru motivu,l ca 8iVeIMl dejplina tncred€'l'e in el. Duca Voda domneste 3 aIIl'i, dela 1681-1683, <::utitlul de ;,Do.mn al Moldzy"ei ~i Haltman all UcraIDei " , in c,a1"e se cuprk dea l?i Tmnsn/st.roia centraUi. . .' . La 1699, Tl'ansnistrlJa nOiI'didi intra rub stapanirea polona,

"Vaden.1"

(delaslev,

brod-vad),

_,

Mfurturlile istorico mal dovedesc eli !;Iffiii staltell-0'r, ,FQiIlla-. _ nestl ai Moldovei ~i .ai Muntemei, au exercitat dl'€!p'ttliI'lli sude venaai.:ta1e asupra Rornanilor de peste Nistru, chiar aIhmci can-d in aceste parti, domina po!liti!C€9te U1!1I element strain. -' Voebind despre drepturrle .poH1riJceromanesti : in "I:ra,rui:;nistr ia aen' avut de observat cli, inca dela fnrt.emeiet'ea sbrute1q:r,. romanesti, Mu-nten.ia I;'i Moldova, domnCi acestor taci, stipl~irui ' pared nevoia restehildrii unftiitii pamamUilui romanesc, aIU cautait ~a-~i- it1JtinJda g'tapand.rea lor pina Ia adevaratele rnargimi aU.e prumanJtu'Iui romanesc, Domnii rnuntend au nazuit dintru incepirt dike Sud, spre ,Dl..j!narCe si Marea Neagra, iar la Nord peste Carpati. Dorrmii moildoveni, la :ranciu.lJ.e, au nazuilt spre Mare, pe _ care au atins-o ind, d~!n primele decade BAeiJrutemederii·statului, sub Roman Voel.a, Ia arurl 1390, cum ~i Nistrul, pe care l-au atilnts incli S'Urb Bogdan Intemeietorul. Din aceleasi motave t~, acest hotar a fost depaslt in-ca i,oointe de 1400, penltru cii 1a aceasta dart:1i Nistrul se constata a fi fost un, :IlllI.Wi'U romanesc, Romanid f,i,inilstiiJpani rpe ambele Jui maluri, iar ter1tolI't.ul dintre Nistru 9i Bug irutra s-ub suveranitetea domnilor moldoveru !;Ii continua sa r-i'ima'll~ sub ei pa1¥i tar,z·lU. chiar doc'a, ion acC€-,_ lasttimp, 0 putere straina domina politiceste aceasta tara, Pe-nrtl'wca, initT'aJdevar, regiunea 'I'ramsndstriei a treout sub difexi.tE; st8.Jpiiniri straine: coo litu-anra, po(1ona, tMa,ra, tur,cea'Sdi,' nusa.; eu toate acestea, ~ef_ij_tarelor romanesti, <aIi Mutti<tern.iei 9i s ai Mo!dQJV.ei, au conrtinouart saexer:airt:e drepturt de suveranttete asupra Rornandlor de peste Nistru, La 1390 Roman Voda al M,oltd()vei se inrtitwla "nom'll deJa miullt-e pana: mare", ou ambele maluri ale Nistruhu, asezand sbri1ji moldovene, cad. sa pa:ze~Ecl vadurile d-e pe stanga £1'11.viului : la vadul lui Veda, vadul lui Rascu, vadul Iuri, vadul dela Bude, si sa ocrcteasca targuJ'i~e tralllsITLSibriell1!e, tpe langa catr'i se stransese a pOlp'ulaJ1;i-elffioldO'Ven.€.aiscii, ca 103: Iuhurluc, . Dwbal?ad, Ra,!?cov, MoviJau, Ba~ta, UlllIdeau dlaJ1: voie sa se tina tanguri. . Domnii m'OLdov~., -a'Veau raspumderea perrutru siguran~a
J

..

la

6

7.

./

328

VIATA

BASAiXAB1El

VIATA

uBASA.RABIEl

Vl'3Jh:"l~r'~, adica "Ql'UIffiu[ Roma'l1ilOlr", - tot ei numea~'~'e,n:tiru . administratle pardJoarbi la Dubasari, MO'Vhlau .'?i Ballta ~i za!Pcii pentru' incasarea impozitel~,r ·la vaduri ~ Hirg uri. .

drumuhlii de 'C'O:melJi'"de'la MoviJIi'iu Ia Oeeacov,

nu.mH

sleahul

nele

bela lui maluri, SUib Pet!U Aron Vodii, ~ pescari rom-ani din Cetatea AIlIb5.au pUIS SJtaprunire Ia 1454, pe cetaJtea Leriol a Genovezilor dela LirnatnUlI Ntprului, a,rborfulrl steagul molclov€nesc deasu~ pra cetatii, pe care 0, lin maii! mUlti ad'l!i., puna ce cada in maiTiWa'rflor: . . . gl?ba

era un :illu,v:'u romanesc,

Istoricul N. Iorga recunoeste
pentruca

oa: Nistrul, pe la MUI! 14do,
Romfiruie.nau st'wparu pe am-

!;itef~ eel Ma,re faoe un maret plan pontic b Clare inintreg te.ri'toTiu[ Moldovei, pana depa'fIte: d1l1JcO'10 de NlStru.· . -. Astf<CJprima sn'¢e, Doamna Evdochia, e!1a sor,a tar ilor de la Kiev, coboritoara d:n oooalStia Iituana, Iar fiioa acesteia cu t?te:£am. eel Mare - Elena - s'a ca5at1;orit cu fiU1l marelui cneaz al Moscovei, . . A dotza sotie a iui era din MmgUlp~Cr:me:e;a dintr'o ram:rr~ a. C.omnieniior, imparati in Th"oatp€:z\lil1;1,. origine ro-' de'
mana
si ei,

In tfunpu-l lu.'i DUiCa Voda, e1emen.tul a.wtohtoo romanesc dirrtre Nistru si Bug, cere era rar din ca'uzan.a,v.auir,jlor barbare ~i a duptelor, se va i-rumul1ti acum prim aatillunea de colonizare mtre.p.:ri:nJsii ~ noua 'stilqJ~e romaneascs, eu Romam din Moldova. , NutmiJI'ea liut DUJca Voda. ca hatmatn. all Ueraine:r, fa.;OUJta de cstre Turd, nu era dealtfel deoat reccnoasterea unei stari de fapt, prin care trebue sa inte1egtml vechea suveranitate, pe care dcmnii romani au exercibat-o asupra teribortiululi diritre. Nistru ~! Bug, 'precum am vaztut, ei f"dtnd st&lpani pe stan,ga Nistruhn in.d InainitQ de 'anUll.1400; ~i aceasta stalPanire - n'a fom pO.S1JooHl dedit da,to.ritii alomooitutui etnic romamesc ba~ti'l!1Iar!?, care era atras sa recunoasca, datorita originei comume, instf.1tutiile de start a:le MOlldovei, chiar atunci cand politieeste se . afla sub dominatil straine. . A~a de pilda, sub stapanliirea 'Durdllor, ROiffianii din Transnlatrsa ~i di.n Uoraina, ca ~i cei din raialele turcesti, au autonomie adrnimstrativa si b'sericeasca, chiae: ;;i in organizatia administretiva. TllIrcii persnst sa se in,fiinlteze, dwpa- amul 1559, peiYlJtru raj,ahle diJn Moldova de rasarit 0 Mitrepolie proprie, niu.mi-ta a Pl'oilavci §Ii. a Ismadlulul, a carei alCtiviltaite se va iJnt'!l1rde din~i colo de Nistru, cu eare p,rilej s'eu pomenit aeolo de 40 de sate crestine, impre<U.rt.fi '0U targul Ballta, cari 8ISiourlrt;.au peli ticeste de ' ha:tm~nlUu dela DUlba~, ~a·r acesta de' Hamil Oceaeovului, Dlvaraud domnesc della Iasi constltuoa lil'llSrtail1!ya SUlPerioq,ta ¢ pentru Transnistria •.1a care- se apelau seniiln"tele. I Qitr',artM n.u se deosebia vieata din. TmnsniSltrila de aceea d"1I1. arr-a,,' ca pa:rua :;;:i centraetele de arendare a mo~lolf tot la + Iasi se confirmau. .. Aotele de proprietate se faeoau in limba roman.a.
Chta;r 'dupa ineetarea ha.tma,niei lui Duca- V oda, arcealS1:a

mana

In raialele turcesti din Moldova ~i Bugeac, ca :}i in Ucraina Hram.ului, deci si in Transnists-ia, se 'l1l1trehui:n4-eaza Hmba ro-

ei au il!l!tra't sub sta,pa:nirea lui $tef.an, care 0 tine Ia 1475, cclnd 0 cuce-resc Turcii, . Un document din anw} 1754, dela loan Vo,d11 eel Cumplit ar.arta ca ... "Tara, noas-t:rl1 Moldova trece m'UiIt din-colo de Nistru": . Acest domn dadea unui portar al sau, pentru acre de viteJle, .0 mosie.; "di!ll tarr-a Moldove! mele de pes-te N~lStru". ~i GlVea mosii ~i peste

Dup,a_ moartea lui Petru. Aron, cetacea Lerici si regiunea

pana

prului.

l\fovi:1ii intemeiaza Mov;![1'llul pe stanga Nistrului Nistru, Ia U~it:a ~i Ia Domrr~ita. ML'hai Vodli Viteaeul sitap~e ".par;Yi:1e tWtare~i", adica p!lllUJtuiIedisamrluj de dincolo de Nastru, - Tnms-nJ&tria de 500, - della Nistru ~i pana dmcolo de Ingule], wf.1uen.t all Ni. In fine Duca Vodii, in calitaite' de h atrn an, va stap3T.d.

Ieremia

ani. (1681-16B4) nfU .u;urmai jlUmMartea nord:!di a Transnistrrei, dar ~i parte d:m. Ucraina pana la N![pru. . Deaeeea €ll se intitula -.Domn aJ. Moldovei §i Hatman al Ucrainei",' Ln timpUl sau hotaTUil Moldovei ajoUiJ1lS.ese pana 1a N.ilpru. Uoraoo!a lui DUlC'a Vo-cUi cUip,r'Inid,ea. ter!ltoriuil c-en1:lra,l mntre Nistru ~ Nilpru, d-e:ci tI'fe'Ciind din'colo de Bug; aJstfel ?DiIIl'Th1.ll1 a~arza re,~ediln;t,a. ],a.rug,a NoErmkov, pe stanga Bu.gului, it..~i la'r a!lte .ca:se domne!il,ti 1~i; face lao TdJcanaruca., in f.ata SO,fodi.

3

ca

suverardtate coot1::illua sa existe, s'UJbo fOTlO18. sau alita', asa cum a existat :;;i pana -acum .. Dupa 1711, podurile i?"i vadua-ile de treOOl"€ peste Nisbru erau inca aI~e~101d'Ovenf.I!.O'r, aile domnului ~i, ale boierilor, cari aveau mosiile pe malurila apei, .v A~a de piltda, pe la 1740, ta'l'guJ MClIViiauil:ui avea orgrunizatj,a celor din Moldova, cu :;;oiliuz ¢ pargari, iaJr $OJlWltZWse ahem.a B&rciL \. Pe la 1750, pooul dela "vooul MovilauilfUC/' erra in searna capitanouau~, die' SQf{)oca (dupa oondic:a' admiOOtra,tietL, a lui Const. MaIVL'o,cordat).

8

330 '

VIATA

BASARABIEI

VIATA

BASARABIEI

331

~". "Vadul Jo.rai'" avea rpaziltori :moQOOlVell'i, ca :;;i S:Jibria. Aeeasta in ce pIilve4te Nistrull polon, penteuca .Nistrul tat<.aresc continua datina dela Duca Voda, . Veniturille vadurilor si aile poduridor se v§lrsau W9teri€!i din I'8.$i.Domnul dela Iasi luand "VlaJlTha Mov.illaullui " , ca ~j pe acelea dela Rascov, Vasilcau (in fata Sorocai), Silibria. Un MitropoHle, a'i Proilavai se intitasla mca 1a 1765 "DaniH, MitrOtpO>l~t al Prcilavei, Tomorovei (Rend), Hotinului, all tannutillor Dumarfi si atl Nistlruilui· ~i al Ucrainei Hal111ulliui, "adid al Sudulu! T.rI~riei':. .

, Pana la ] 800, episcopul Brailei oranduia preoti ~i peste N'stru, - ia;r jUidecatile .co!l1tiiJrnUJau se :!ia!Cii lllPaobkeiul sa d pa-: mantuJut., acel "julS v aIlaidlicuJm", care va ,~n.flu€lIlta ~i dreptul uorainean. Regiunea 1ma;nsrnrug,trhma m. im!P'rur,~ita in tinuturi e cu parcaJJ..abi !ji zapcii, CIa j·n Moldova. .. ,maintarea UIU~iIlor .sp,re M-arI'loo Neagdi ~i tarile romsne, Stapanirea ,flUIS'€falSica .in Ti,a!l1.IS!rE!Stri;a, l?i in tot tllnwtuJ dela ca . Sudul Rusiei, este de data recenta. . Atat patria RUl.?ilor/ ca !l1atil1I1e, oea.t' si va'tra Strutuilllli rusese, au fast eu mull.it mai Ia Nord, ~"i anume in regiunea' Moscovei, . . In arnt:lcilii·1Ia'tesingurele e'le!mente etndce, cari au dom!.!Dat in Sud'\ll Rusieide azi, au f()9t TrCllCV.ntre Nistru ~i,Nipru, ~i i \ Scitti., dancolo de acest flllJ;vilU. Daea Scitii au d:stparut l'Illdi .i.namite de sfar~itU'l istoriei vechd, elementul e1m6c autohtom, sing4irwl legat de pamarut,' .'I'raeii, raman pe loc, vox Sll,[€,r,i cuoerirea romana, se vor romamiza 91 vor da rJ,ia::jltere pbpo,l'Iului roman. In t~mpuJl naviE.:lIilo!l',elem€m'ttlll oma!ll€'S!C r~sItrange., se eta'!'riu dispare, ~i aceasta mali ales in Sudul Transndstriei 9i all Basaraboei, care mind 0 iegiUlIl€ de stepa, a fost un coridor de seurgere p€ntru oovimtori; din aceasta regiune deschisa Romaw se retrag catre Nord, in regiunea deluroasa, de. unde se VOl" coboni caM navalici1e se petolese sau i~i' pierd din cruzirne. A9a se expl:ildi flapitull ca, ~ in epoca na,vaJIiIilloT bar bare, Romami sunt amintfti de isvoarele ~i documentele vremii, sub diferite mime, car sin,gurii locuetori, TIU nllanalt, ad regiundlor transcistrleoe, dar iln general a~ iJ]tre~UIlui tinut dela Nordul Ma.r.:,i Negro€'; de a'SeilllerJJe,a €Ii Sill!llrt aqninlt~ ci eei mad veohi or~ g.amz.aiori ' poili tid im aJoo,s,t e tiilllwtud. Penrtru a. ~ari mamtall'ea Rw;;i~Qr Sipre Sud, este necesar sa clllnoa'9tem mali il1tai un ilmfPOII'balnrt doeumerut POOOOC, a.nwne haTlta ,rtlseaJSca a Balsa'rabi·ci ~,a Trtall1!Sll1istr1ei de P. N. l\'Ii:1iucov. publicata in anul 1906 1a Washington ~i reprodusa, de ziarul . romanes'C "Tra'11snishi'a" D!I'.4 din 17 Aug. 1941 (cu la.mudri1e
t

d-ilud 1. Zalftur), din Cafe se poate u.rmari cronologic, mersul colrniza.ri~~)r rusesta, .nu nurnai in Tra;nsruistrriJa, dar in tot tinund dela Bug ~i pana 1a Nipru, . . In mersul aoestor Cdlo!l1iza,ri, distingem urmarto(lll'€'1e faze: " Pfuna La .arn.1lll 1550 S'8JU f1ilcut, colonizari rusesti pana la Nord de lima Mo,vilau.-Nemirov-Nilpru .. ; Intre 15,50-1650 s'au facut coloniz1i.li pe 0 fa~ie'de 0 la~ 1ime eg.ala cu distanta dirntre MOiVilau-iampoa si pan.a la Nipru, .Intre 1650-1750 pe 0 fa~ie,intre Iampol-Nord Dubasari¢ Elis'a;pe'tgJ'iarl, apoi pe ambele mall'Ur:i ale Nipmilui pana lao

Alexendrovca.' , ..

,!

.

De abia intre1750-1850 cotOlndzarille' rusest] albiJng Sudul . Tn<,unsmstriei ~i 'Sud Enia Olviopell (Bug). un are de .cerc ce cade ,pe Nipru cu Cherson, . Intre 1850 si 1900 colonizarile se fac tntre sudul Niprului ~i in Crimeea. . f'.,ceste colonizari c'o!l1rstttue oea mai buna dovada "di .Rusii n'au existat pana la data colonizarllor oa un element etnic autohtcn, n'ci in Transnistria, niei in restul teritor,krLui dela Nordul Marii Negre, adica in Sudul Rusiei de azi, : Admitand ea reale, datele din harta Lui-Miliucov, - desi coi1onizarir1e pcenenite mai. sus rnu puteau sa fie pana Ia 1792, eel put'n penttru Transndstrie decat slrube irufhlotrartJ;i· fULS€9ti, constatam totust e5. Rusi] n'au patruns in Transnistria ea element etnic deeat foarte tarziu, inoepand dim.secolul al XVI-lea, fatade mwlrt:im.ll1erlJara vechirne a R(lmanJLolT, ~ nwmai pe cale de .colonizare, in tilffilP ce el€lm€cr1tll'l romanesc este aultoht.on • recunoseut ea atare de toa-ia lumea, . malu¢lv de harta lui
Nliliucav: '

, O:Jn. aJcee~1 ha·r-ta mai rezuilta caaeeste colonizar! rusesti s'au fa'out ilia marginele teritoridlor locuite de Roma·ni" cu toate di citaltuil arwbor reduce in mod sirntftor spa·tiu:l loouit de Romani, aJtiit in 'I'ransnistria, cat ~i dincolo de Bug. .. Numa,fIuilm::fC a.l co}ondi<?tillorusi n'a sch~bat r cu nimic harta eltnOlgr,ruU!oaa regiunii, dovada ca Rusii, astfel inrriltrati priritre Romani, n'au nicio. insemnateta pOl1iltica, pana ce statul I'UlS€'&C 11IU ya inco:l'IPO'ra, cliJn punet de' vedere teritorial, Transnistria, . "St9Jtuil rUOOlS'C se desvd1tii mlai tarziu decat Ta:riJe Romane, ~imullt dapal'te de e~e, ea l?i, in geneJ"aol, de ~31tlU!l etpiiJc romanesc. La origi'ne alcest stat a fost ,irniim,tart de un trib german:ilc, navalbt din SlPre Nord, ,anuane Varegii Ruji, prill sec. all IX-lea, . in regiU!I1ea .din juruu Moocoveide alZi. ,', . Prin,c:lpaiull 'Mos,covei, cuan se IlIlltme.%e 181'odgLnestatul llUiSIe.9C, pe la 1300, n'U era decat 0' ~ari5oar.a, in juruJl· ona~LlJ;ui eu aoo1a~i nume.
11"

10·

.',

332
\

VIATA.

BASARABIEI

'lATA

BASA.RABIE/

333

Istoria ne dovedeste cii, nici in a£l1jt:JcMtarten::ci marl, tw:ziu. .ooeste tinuturi n'au 'foot loouite deBusl, c, de aete popoare, Nici rnacar Slavii vechi n'·au coborit spre Sud: in. Transrxstria, in Ucra.ma sau in 1i1r~u'tuldeja Nordinl Marii Negro. Elementul stabll, perrnenent, aaatohton, a ramas totdeauna acelas: trae, trace-roman, apoi rornanesc; numai elementul cuoeritor, politic s'a schirnbat mereu, . Dupa Goti au venit Hun.d, d~ ,acef?ba Gepi.zdt" apoi Avarii, Budgari], Ungurii, Pecenegii, Cumanid :p: TataTi~, t9'ti acestla a.u trecut pe a'ci, UJ,t,i.m:.i na·v,a.iitolI'li, Tatarii"vQ,r cuceri ila 1241, principatul Moscovei !?i principatul Kievudui.. D·e sub Tatar.!, Rusii nru-~i vor ca.~tiga independents decat pe Ia anul 1480, sub tarul Ivan al III-lea Vasilievici (14621505). Sub acest tar, statuI rusesc se j·IlI1itt'lldea spre Sud, cuprinzand terito,riul din dreapta Donetului si artingand guea Donului, aproepe de varsare; apoi Marea Caspica, de 0 parte ~i de alta Ii f'luvhnlui Volga r; Est€! prirnul ta.r rus, care 4;i Ia'llr€\'7te v,:Jsul de a cueert Constan tinopolul, pe care, cu ca~~'Vaani Inaintea de Juirea lui pe tron, il cuceriserii Turcii. . Ueraina propriu zisa, apoi Crimeea, T,r·a:nl'llnmtrwa, regiu'Dea Cuban dintre Marea de Azov=-Marea Neagra ~i ffioun4ii Caucaz, dUlpa ce au fost dominate de Peoeneg; :;;1 Cumani, diman -sub stapanin:,~,a ftoa,l'delo( de Tatari: iar de1a 1475, toart:e aeeste tinutuni, - dela CaUIC'aZ ~j Marea de Azov palIla i'n PoIonia !?i Moldova, - v,or intra sub stapanirea Tureilor. DUlpa 0 suta de ani dela ca~egrurea i:DdelpeJ1ld'en,~i, oam pe Ja 1584, Rusia reusise sa se lnt'inidii peste tort cursud fluviulud Volga pana la varsarea sa, j,r;t Marea Cal~ICa, .itair S1Ub ~aruJ ALexis Roma1I1Ov (1645"':'_1676), deci peste a{1ta,suta de ani, Rusia se in>ti.nde pes-te jiIDtitu:l dela st.anga Nipruhii, dela isvoarele alcestui.la si pana. la SUJd de Poltava ,(1667). O(lginea hrptei pentru expemsiune ruseasea cwtre Sud, 5ta ~nsa in politica inaugurata de tarul Petru eel Mare (16821725). datorita caruia Rusia a si intrat in istorie. In celebru] sau testament, lasat pentru €xecUi1:l3!I'e, urmasiler 3ai., cit:1m 1a ca!pit{)l1.u:I all VIII-Lea: ,.Sa se i.nliindii· fiiJra ra'g\aIZ, ~Hit spre' -Nord de-~lllll!g1Ul Brolticei, dlt ~ sp,J'le Su.ct d,e.;a-lIUDlguJ Marti Negro". I'a,T 1a ca¢Jtoilu1 a~ IX-ilea: ..Sa se HIPN)IP1e dit mai muH lJOsibil de Cool.staminl)lpru ~ IndH". _ Aid gasim 9i o.niginea ~i soopul arlevamt ~11U1P'heUo1' dm;e

de Rusi impotriva

°

luptele pentru apararea cre9tinatatii; au crezut la inceput ca Rusfi reiau luptele pentru crestinatate, de aceea s'au apro-. piat de el, . . Dar s'au inselat. . ' Perrtruca Rw;;U unmareau de f.ajpt, - nu nurnad cuoerirea teritoridor dela Nordul MarE Negre, unde, intre Nistru f?'i Bug, domina elememtul rom anesc , - dar si anexarea Ta,rH.ox Romane: Mumtenia ~i Moldova, pentru a-si fia'ce aJstfe~ drum _spree Constantinopol, suprema lor tinta. Cand Rusii au iill:CepUt lu.pta de i~ ..re la Marea Baltica sl Ia Marea Neagra, hotarul sudic aJ sta:tUJ1,u:i rusesc era departe de Mares Neagra, 'in interior, • ~ Pentru a-si realcza planul sau, Petru eel Mare - In hl'pta em Suedezii - a ca9tig-a't la Nord iesire la Marea Baltica, cucerind Ta.niJle Baltice si Iondand portul Petr.ogra.d.. Pe froneul de Sud a fast putiei norocos, In acest sector, Petru eel Mare a l'lla.t parte Ia luptele lJID1potriva'I'urcilor, intrand, dupa asediul Vienei, in liga crestina. Pentruoa imteresele rusesti S~&U cioonat mai i.n.rt:ai in Ucrama cu cole alle Polonjlor ~i rule TUTioo-TatarilOiI', s'a ajuns 1a imp~~1'rre,a a:ce9tei..a ih trei parti,· fiecare don cei trei adversari domirsand in ea.te una. , DUipa irllf.rangerea dela Vierra (1633), Tureii pierd supre- matia in Ucraina, care trece sub stapanirea moscovitii. , R3BlboiUil,tneeput 00 asediul V::'1Cn€'i, ~i lncheiet cu pacea dela Carlovitz (1699), aduce Rusiei portul Azov dela Marea de Azo'V, pe care, irusa, Petru oe'l M9.II'eJ-a pierd_urt ~.n•urrna iniraugerii della StMbi~ti (1711) si oda<ta ou el ~l starpamwrea a:supra Cazacslor. ' I I Dadi Petru eel Mare a rnurit far-a sa-($i £1 ~IIlIP1:!n..it lan.uJ. p sau, acesta va Ii ii!1S~it de urmat?:i sal, Mai intai, impatateasa Ana (1730-1740), socotind pe Caeaci, c'a 0 piedlcs in caUea ex,~~ spx~ Pm'l')!S_u1:agaJ~ni'fta ~i Constaotincpol, - pootrU!Ca ei se alliani d~p? rmprejuxiilr:~ ('ami eu Ta oorii, <!and eu Tur<ii. saucu .PoUOITIIJ:Ioorrtra ID Rusilor. - cucerr pe Oazacii Zatporoj~(La '1734). . . Cateri»a a II-a (1762--1796),prin repetatele rashoale .ee ~ are cu Turcii, desehide 'Rusia lin drum la,rg spre Marea

liberar-ii popoarelor crestone, CUJrn 1a:saru J'arU sa se 'cre~a. . CUlm €Ira !?; firesc, Romandi, oari ~ha'll faC'~t glorie di~

Turcelor, care in nieiur» osz nu era acela &1

°

mad.

Neagra. .... . In L:wptaaceasta pecrutru l~l,re 1'a MaJrea Nea:gra~ R~a se to..ea. rdre resturue de Tatari d:ntre NdstM1~Bl!lg. OOfl aScu1ta.'tl
w' •

C

.

1$

12

'334

VI:ATA

BASARABIEI

"VIATA

BASA.RABIEI

, '335

iIllCet, d8JI&iJgurr. Caterina a II-.a, !pm paeea 'dela Oueiuc---:Caimlargi,1774, ...,..... dupe. urn rash?iu de 6 imi eu Twrcii, anexeaza l~ ~us1a t:n:utul'iile dintre N~u :;>i Bug, dela Nordul Marii Negre, a:tinga,nd 8JSltfe!l, in mod solid t~ mMii~i aj1:IDgand pentru prtlma ()!aNa lla 'hotaa- ou Bugwl, dwpa ce incursuil.. rasboiului, OIOupa!Se si Moldova. . Tat pri,n acelast tra,taJI; de pace, Rusii obtim della, TlL..T"iCi ,recun<:JiaJ1terea~entdentij Cr:meii, pe care Caterina, 01 pretinde, perstou ca 8IPOi' 5'0 poaJta euceri map. usor, fapt 00 se hltllrmpla la 1783, dl.l!PAce ou urn an inainfte (La 1782) ocupase i?i tilIlutuil dinttre Nj,p,ru, i?i AZov, dela Nord de ,Crirmooa', fa.cand aoolo 01 'gwbemie ruseasca, '. .' Cucerirea Cr:meel de ditre RU!§i este cauza .raz,boiului dela 178h1792 cu Turcii; De pa.rtea R~ilor se ridIDca i?i A:wStriadi. " Aeest rasbruu fie j,oohe':recu pal<lea dela la'!;li- 1792 prim. care Rusia cfu?otiga 'norud teritoeii, ¢ 3.illiUfD1e:partea de' Sud a Transnistriei - Iedisanul, - dela . raul .Iagorlac ~i p,ltna La Ma-re. . Deei i.n8ll1JuJ. 1792 se inltwm:pilli run faJpt foarte .imp<lrtant 'pentm istoria.noastra vittoare: R~!iii ajttng pentru prima oara 'in istorie Ia hotar cu statuI romilnese al Moldovei. I ., , ., In 8ll1Jull~.rmiilbo'r; 1793, lUJand 'parle la' C€a de-a dO'UJa impart ire. a Poloniei, Busia anexeaza ~i teritoriul Nordic a1 Trans .. nistriei, odata cu Intinse tinuturi din, Polonia ~t Ueraina. " Astf€!l ea la 1792-1793, Rusia avea teri tordi inltilnSe, 1a Nordul Mad Negre, ca: tklUJtwl·tii:taresc, Czimeea, Transnistria (adica Iedisan ~. Podolia), r'eu$imd sa implirn-easca ;nazuLnta lui Petru eel Mare, prevazuta in capitolul VI'll al testarnentului $au: "Sa se in'iinda tara ril'gaz" atat sprenord, deal:ungul Balticei, cat tji spre sud; dealungul Marii Negrc".' ", .. .. . Odart:a st~pfu'l:a in,' 'I'ransnistria, .R1.1&a a incepu.rt .d1:,1pii 1792 sa colonizeze aeeasta t8JIa, cu el.ememe slave: RU¢; - iax .pen, truca aeestia €lr8lU put:rni s'au, adus ii elemente s;friiine: Uerai. "nieni, ,Germani, BUJlgari;. ate. '" , . Iar pebltrur oivildzarea acestor regiuni, R~ti. s'au fo:lasit "irde serviciiile unoe ,em:granJti: f'fB.l!1Jaezi,- generc8Jli ,~ imgineri ... ........ .Riehelieu, Langeron, ,:,;i ai11il.;,_"oa.te strad~nlille Ru~Uar , ' ea· tindeau'sa creeze' aid 0 "Rusie Noua". . ,: ". .,';, 'D~cl peMoow;-i'j masa· etmca·, rom§.neaiscii. a' £ost .diSilocata, '",prill" aclucetea" coloru.¢:i.J.or·$radttli",nll· 'e~t plj.iJin '84:erva,rart; ea s'a pastrat tOtu:j:i pe i.ntin5e texioorii in TranJSll:i:stria, moot!·

, in fine

9.~ Turci;

, St~pam.irea ruseasoa ~mte,3!Z~

de popu;la,tJia autohit:.oI:ba, in lI.lBJjori1latte~cli" r de TUJr'Cti,~j, 'de 'l'ar11e Rornfu1e:. "

,"

~

"i

nan<l:N-:;;i,in aeelas .t:mp,· ca'r~'etetui romanesc: lDmba. credinta, obrceiurile i?i ehiar : constimta. l1IaItiotna:Ui, cum ii aNidejdea desrobirii. , Ce-au gasirt ~ii in Trasnistri1a,? Dwca ne-am inrtreba. ce-au gfu<>it R~ii in 'I'ranenistria, 1J3. ~.792-93, cand au eueeri! aceaeta tara, r~l.1ll'tSUJl nu poate sa fie'decat aoesta: , RW;>iIi· au gasit in 'aceasta tru'a, 0 populatie romaneasca, 0 veche ~i oa:tegoricli suveNl.Ul.tilbaJte domnilor moldoveni a$"upora a. aeestui tinruif;,~i ea urmare aeeeasi vecheorganirza:tie ro.ma-· nessca in ~iri1rull obioeiuhrl piiJm.an.tul'Uli, ca ¢ in celelalte tad Pe de a''1~ parte, se co-nstruta cli 'pO!pul!tfdia tuturor tin.utu~ -rflor dela "Nordul Marti Negre, in momeneul euoerrrli lor de cafre RlLJi, nu era lie Ioc ruseasoa, pentru simp1:ul motavca a.1ci nu exlstase. ruiJciodruta un el-ement etni.c rusese. R~ii, aJtat ca stat cat ~ ca natiune, .s'au format!; cu mult mal la Nord, in j'1J.rurlMoscovei. . Populatia dintre Nipru=-Marea de Azov-c-Dcn=-Caucaz # din Crimeea erafo·rmarta din: Tatlairi, Germani, Greei, ca' ~i Roman<i,; iar IDtre NJipru 9i Bug: Cazacii, in rarudur:&e carora e1e;mootwl principel era eel- romanesc, $1 daca Sudul Rusiei rnr era rusesc, saJU maear slav, cu atat mad. rmult nu putea sa fie ruseasca lPQIpu1a,~ia din Transnistrdsa., ,8tcbca dintre Nistru i?i Bug. '' ".' , Sunt dovezi demne de tneredere en Ru~ii. eucerind Nordul Marii Negre, ea ~i 'I'ransnistrla, gasit. acole 0 populatie to· mancasea. .. In,cii la inrCeiputul ra9:boiU!l.ui, oare se tarm6iIl:8. ou pacea ... ela Cuciuc-Cainargi, anume pe la 1769, RUi1ii, - prin cond tele Rumeantov, --- Ia cel'ereaboeruluiCucu,reprezentant. -al ,Romanilor din regimentul 'di.zacesc dE!Pereiaslav de pe Nipru, -Ia Sud de Kiev, - la:sa,pol'ulatiei romane~ti din numita regiu· ne, dreptul de a face serviciul religios in Iimba materna,' de preoti veniti din. Moldova, 'dar malales din Basarabia. AtOOSItdrept a ~oot ingiidu:1t i?i de Arhiepiseopul p.inutului, pe' motivuil ca .. :' ,,!1i· prootinieta '~i po!pwlwtia ~aneasdi sunt eu alte '6bilcciurl. ~ ·aJ!tii viewta ~eat aceea ,a_. SliJiVillor"., (Vezi N. P. Smoehina, TraoondStr'ia'nr:.2 - 1941). ' ~Catf:erina a II-a., dUlpa eucerirea tnt'I!lS€Ilor terirtorrii de1a Sud, a:dLca tin,wtUtl diritre Bug':_Niipru, Crimeea ~ tmiUtul dela "'Noro de 'Crimeea .. iDlfiin(;eaza'IIi il sept. 1784d>OOi'm.ailnre de cue'erirea Transnistriei,.::.... la Ecatcrinoslavpe' N.ip·rn, o Unhrersitwte )lenfiu 1Min:Shli: de·,a'oolo; 'care sa fie, in ace.lru?i tima>; i?i urn 'eeIl,'f,ru 'de at'r.a'C~iepetittii' ~et.1.!l roman de din~

romaIle?ti.

.

au

I

ca

, ......

-r

•. '

.c..J..-;,':.,:,~.,

~:'<I,r-

'-.,.'~'~,

..

;.,

.:,:.

'.. ~_

I

</

,"14

336

------~--~----~----_7----~--V-IA-T-A---B-A-S-A-R~A-B-I-EI

V'IATA. BASARABIE!

337

~ (Vezi N. P. SrnOICmn.a, Transncstia -- nr. 3-1941). doua m.amturiii dovedesc in deajuns rut~t prezenta elementului romanesc ohiar din-cow de Bug si pana la Nipru, ('at si existenta oon~il11teri rua~io.nrul:e, cere se maornesta in mod categoric, prin cererea unui reprezentarat al Romanmo,r de a Ii se- respeeta limba matema in biseroca, cu preoti romani, eum ¢ recunoasterea dreptuiui lor 1a 0 vieata cultwraJa romaneasca, prin.lnfjntarea, pentru ei, a unci Umversitaji La Eoote.rilIloslav Muntooia,
Aoeste

cOO!ce de Bll'''' adi!cii din 'I'ransndstria, '0, •

run

Moldova

~i chiar

din

. Pentru Transnistria, constatarn : Chiar in CIDwl 1792, cand RUISia cucereste' Trensrastrta S'I.l~ dioo, ard:iC3.regiunea Iedisariudul, a gasi.t a1CQ110 un n:ullnar de 6': de lo,callitati, dntre earl 49 erau romanesti, - adica 73,13% ; E'PoIV.eneascl, 17 armenesti si grecesti, si niciuna 'ucrai .. nja.na sau ruseasca. Aceste date se datoresc Episcopului del a Ecaterinoslav, care vine sa cons tate ce populatie se ana in regiunca dintre Nistru si Bug, intrata sub stapanire ruseasca, In lucrarea "Studii MoldovcJ:!.c§ti". \ autorul ei, M. V. Sergievski, mentioneaza, in aceeasi regiune, - dar numai in portiunea ce sub bolsevcii a Mcut parte din asa numita Bepublica Moldoveneasca, - 37 de sate romanesti, date ~i aeestea oa amirrtite J.n :13IVoa·r€lle imr~loe irntre 1736 ~i 1795, deci e~ter1!te I.n mornentul anexarii de Ru.;;i. Printre aceste ~ez8.!ri se amintesc: Ananiev, Dubasari, Cosnita, Per il.<?ori Slobozsa, Tarlliaulca, MOIXla'V.ca, , Piatra, etc. Aoe1Bl't autor d:a allte 41 de sate romane'-?ti in 'I'ransnistrla de NOird, adica in Podolia, de asemenea rnnmad ' in portlunea ee a ta'C'U,t parte: diql, R~p'Uiljlica Moldoveneasca. Pr'lIlIhre aeestea Be arrnu.nrtes.c: Botosani, Plopi, Top ala, Cerna, Dcmmta, Mosnegi, Saralt:Ja., Strarnba. Mo:lrlovalt1lO8., TfQIanl, Bolohan, Flama.nda, (}tc. o list1i de klcal1,Ua\ii- fiOman€¢i avem $i defra Arhiepiscopul GavriiI Banulescu. , Dirstr'um tc·taJ, de' 43 de S;S.ite rom~ti, 20 nu runt amilntHe de Sergievsk', prolb8lhill penoru aiCe!Lat?i motiv, ea nu erau cu,'Pri.n!S!en Republica MoWdUVeinoooo.t i In l!€In.e,rall, 1'R.T:t'taIrlS:n.istr& de Sud, pan,a La filIle1e secolulUli> XVIII-uea, nili se poilfi-en~te _niciun .nume rusese d:e sat aa sau d€' rau, jar in T:r~ia de N1lU'd Satel~ r,us~i arata 0 .. eolooiia,re tart1e. o ooiIllf'ttlInaJl"e a eXiSberntii 'SaMar roonaneRti :(:!€Gte Nistru aVein ~':MIai diJna1nJte, an>tlme in le.~a't;lirr.a ii1&.4ntatrea Ep1soocu piei Prodlltwei ~i. a Ismail1lll.ui (iIiliiinltare ce are loc, dupa wii,

pe Nipru,

"-

una

I-

in<tre 1595-1641, dupa a:ltii pe 1a 1600~, ~i despre- care Be spune ca activitatea ei se iI~tindea ~ peste ~istru, \l~, erau 40 de sate crestine ou targU!l Bru1ta.. - (Vez! 1. I. Nistor, Transni-stria nr. 3-1941) .. Cum eea ~ filresc, Hu~it rnai gasesc in T.:'a:n"Sni~t~iad: Sud, - led-san, - la 1792, proprietazl d~ mosn r~aa:;.I,; can sta:paneau la acea data un teta!l. de .377.~4;) ha, ,~e pamant., Citam cateva nurne de proprietart : fr~~ll Canaacuzsno, Rosetti Catargi.: Stursa, Maicarescu, Cucu, Boian, Iliescu, Seca:ra, Lalescu, Romanest:u, Bai,?, Badiul, Cue a, ~. a. (Dupa dr. V. Jinga - Revista Fund. Regale din 1 M~rtj.e 1942, p. 595),. Nu numai ca Rti~ili. au idat in TransDlsttl.a de 0' pop~la'le roma.neaisca, de Iproprietari ,romani, d~r ei au. gasi~. aeolo §1 :? taxa organi.zaJta dupa dreptul o1'omanes~,.ca §l. 'f~a: ~O~~OV~I, de care depindea, ,in ce priveste atlnnrustra.tJa tCllV'iIlul reli§ gioarsa. ..,..' Din punct de vedere ad mirnstrattv , Tr~:stna" depl~dea de divanul della Iasi, iar bisericeste de Arhiepiscopia Proilaved, cu sednnl Ia Braitla, apoi la Husi, .' " ':para era iIInipa:ri:-itta, ~i Moldov~, ~ mutl,l.n (Jud,et:), ca avand in fruntea- lor cate' un parcalab, Insarcinat cu adminis. tratia ~i ajutat de zapciu. . • SUi.paniJrea xu'seas_ca n'a ill1~1)re-ru'Pt. inceput, legatma la IT~tr:e Romani!i" de pe cele doua ma~uri .aWe Nistruhri, Aceasta reiese din faptuJ. ca ~ dllipa anexare, in Tramnistria judecata ',continua sa se fuca du,pa dr.ept1l'l n8l1J_-onaJ., adidi ~.ael jus valachtcum"; dreptail valah, deci romanesc; i@.r Mitro;polit~;i roman ail. Proslavei i:~i continua, activitatea la frati~ de peste Nistru ~i dUipa cucerjn~a r:~s:~a; lIt t~p. eeimparateasa Caterina a II-a s'a gandit sa mfllnt~;e ..a1:1 u~ prineipat romanesc, sub numele de "Moldova Noua ", :;;~sa dea tronul unui Mavrocordat. .. D 'asemenea impara:teasa pUin,uia sa i:ucereasii\:MQ~dova ~i Muntenoa, ~i sa le uneasca intr'un stat sUlb~nU!mele'.de ... Begatul Daeiei", btneinteles, sub influenta ruseasea .. Tarul Nicolae I-iu al Rusiei (1825-1855) n'a f~cut:· dedt sa respeete 0 star€' de fapt, care exista din vechime, ait.1mci <;And, printr'un recret, a hotarit, ca ,jMoldov,-enii' dintrc' Nistiu ,i Bug sir aiba un regiln egal eu eel din l\foldova". ':.,' Dar, pentruca' Rusia, lupta impotriva T\.l.'IIcitpr,"~nu unnare.a apaTarea' .cre~t:in.ata·tH, ci. expansiunea ei terit'ol;ia].a, nu-~i: va::- OJ?r~ ho.t:aru1 1'30 N.ilstr:u.. . '. . .. ;' '. AstfeJ, In a!IluJ 1812) numaa },a ·20. de. am: dem ~.~ea Transnistr±ei" R~i ne ~i.j~a.tai~. de rasarit, a M;oldQ-

t

in

<

1cupa

11
2

..

,V-IAT1, BASA~ApIIlr

~il~A~T~A~~B~A~S~A~R~A~B~I~E~I

~

~

333

;:ye~,~(ij~,\i;~~~W),;dl.lp};i,. ceo pr~i~se , :.,1llW'be'le ~ari f'0map.~tJi, f,,~Ca.,,"~A ,M~e;nia,.Ii~,Mqlooy~ l'no~~,~aga., ' ". "..-, ",Deia r3!Plr~. BE!Saraibl~~~gnJ?'pen!tru. pastonrea RomanUor,' b_ruben.iJ treeea asupra Miirapo:lbtUilui Gav;rhl 'Banwcl~s,,?u,,. prin :;;t~huinta .~a.ruia" in, anul . 1813" tarul ,Al~xandru _'~-~u .aproba .infiintilrea "Arhiepiscopiei Chi.~iilati(ui ~iHot;i· · 'oulUI",'care -r in' ,~fara de Basarabia -i~i inttndea ~ct~sntatea ~i in Transnistria, acum' formand guvernia. Cherson, orasele : .Odesa, Tiraspol, Ananiev .~i Elisabetgrad, in cari .pana atunci, activitatea bisericeasca '0 avea Mitropolitul Proilavei, pentruca, ----,dupa 0 marturie contimporana, - aceste ti· nuturl erau Iocuitede Romani, Greci, Bulgari ~i alte nationalitati, iar Rusi foarte putlni, ,' ,. , .... , Dar aceasta situatie IlJU d'ulI'eaza decat paM la 1837, 'canrl, din arhidieceza basarabeana .se creeaza 0 noua 'arhidieceza, anume a Odesei ~i a Chersonului, numai pentru partile transnistriene, .'. .. . '.~ , Tr.an:snistrie:nii pierd de-scum legM.ura bisericeasca ou fr~ii fur din Basarabia, fiilnd astfel mai expuf7,i. ClIclt:1Ufllii de ,nusif~(!Clire fo.ryarta.· , ·Pr:tn ,PaJC€a' d~Cli Paris, - 1856, - 1lI1·se restitue Sud:m Basarsbiei, ~entru -ca sa ne fie rapit din nou la 1878, prJtl · tratatele de pace dela San Stefano si Berlin, . In urrna rasboiului de intr.egire, Basaraoia ~e uneste CD 'E?~i-a Muma, la 27 .Martie 1918. , . . ."" . Moldova 'se reintregeste, in parte, -i!ar Busia este de'Par~ .:"~:~ gurile Durndrii l1i deei de CO'll5t<mtinopro.. .' , :' ;' ..:IplGl\. din .aln'ut 1917, fra,tH on~ri Tr-aplSnis,:trielni ~i""\ClI1.L rna: .:. if~sMk si e!i. Q,orinta de a, se' uni C1JI ~:omania:, .odlitta cu. ceifla:lti .n ,fraiH, .al lor. , ~ .c . • .' . ': .:.Dar aeeasta unire nu s'a putut Inf8iptui aturrci. . Astfel ea peste un milion de ROiIIlani 3lU ~ama'S in afara _ _gFam.i~fde rasar.iJt. saindure regituuIl. eel non, iwtau.r:a.t in Ru.~oi,eVismu,l ..' .'. , '. . -, Prez.en:tJa ed.e!mernt'uiLw· etlnic rQIIla.n$C in noua .RU!SiI~ nu <pu1ea sa r..lea5currusa salU inabu~it1i. • . ",'i", t>UJpa 'cati'va ani de'la instaurarea. Teg'imUJ1J.li,~ic, .J~i ,in. urma star.uiln1elor P'O'iP'tiriati€i,:~'1,ltohtone, . .bQ)~~'¢>i au inte'meiat Ia 11 Oct. 1924. in Transnistria, 0 republica autonoma so..vi'etjc:s~,:"ca .facand, parte din R.U.S.S,. numita ..Republica Mol-':,d.o:h~)I,ea!'i~i ,u.to~omi Socialista Sovietici~;. care la t,ncepllt A avea ·7.5i6 km. P.. iar' mai tarziu -8.t-34 km. p., fara c:a ea sa ; ,'CJ~Jlljip.da toate .regiunile Iocuite Ro.~ani" dintre. Nistru
v ,. ~

ell

doveneascii" /Un centra de atraqie pentru' M.Qa.dove~iibaoorabeni ~ sa' justifice e;v~ntil-lrle pretent.i:UJP.i ·t,eritoriail.e esupra Romani:ei. , de . Nu a trecut mu1t ~i Rusm bo~vica, tr~d~U-:;;l ~ . varatele ei seniimenrt.e oe Ie nutrea fata de Romania, '!le-a un~ la 28 Iunie 1940 sa cedmn, Basaracia, ~, ca o compensatl€ pentru S'taJpanirea ilOOIStra i'n aceasta tara romaneasca, sa Ie eedam ~i 'Bucovina de Nord. , . ... " In aiara de aoeasta, Rusia So fo:rmulat nous' pre-tentlU1Il1 terirt;O:riaile In. dauna Romaniei, . , ,, .. Ce-a de-a' doua sta.panire ruseasca in Basarebia n a tm'Ult de cat un an, pentruca la 22 Iunie,. 1941, am inc~put. alat~ri de - Germania ~i Finianda, rasboiul sfant impotnva bolsevtsmului ~i pentru desrobirea fratilor dela rasarit.. .• La 16 Iulie 1941,· .armatele blruitoare au ocupat Cbi~lniul cheia Basarabiei, ~i". pal1ind dincolo de Nistru, dela 17 .ru!lJi~ 1941, au incepu t desrobirea fra~ilor din: Transrui'et:ria, a caror liberere debn:tiva s'a terrninat la 16 901. 1941, prmcucerirea cetlitii Odessa. .. Din acooSlta scurta privire asupra desfa~~rii bptelor istorice, ne putem da seama user, 00 .Rusii n'au legatura etnica sauIstorica eu pamantul ~i sufletul populatiei autohtone a 'llia.nsnistrdoeI. '. . Singura l~gatud a Busiei cu Tr,amsnistliia a fast 0 stiipanire pdliticli, deci vremelhnrica, care lllU aura:t decat 150 de ani. '. Este tot ceea ce poate invoca Rusia 'Cal "drept" asupra terj,tori'lllui dintre NLstru ~ Bug. Dar 0 stapanire v:r-emE'lnldi, ~i alceastal doar de 150 de ani, rsu J.egitimeaza drep1rul destapa1ne v~ asupra tmui
v

ie ..

~<:i0

a

t1nu1:.

N. P. VAIDOMIR

:,~a;,

,

de'
~""';

.§i.r~,ug1" ',.:','c_, B~iiaiU

'..

cautaif;, i~.

'1

....

:':~'

"

sa<:reeze din ,,~ublioa

......

':".,

."

:,".'.::.'-

Mal·

·18

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->