Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti Facultatea de Arte Plastice Catedra Tehnico-Teoretice Anul I Master Durata: 2 ore

curs +1 ora seminar Conf. univ. dr. Constantin Aslam Programa cursului Estetica continentala. Concepte, teme dominante si programe de analiza I Intentii pedagogice si obiective urmarite Programa cursului, Estetica continentala. Concepte, teme dominante si programe de analiza a fost inspirata de faptul ca, pretutindeni in lume, in universitati mai mari sau mai mici, unele discipline filosofice, intre care si estetica filosofica (estetica teoretica sau filosofia artei) sunt gandite si predate in doua mari genuri sau traditii (stiluri) de gandire: genul sau stilul analitic de gandire, numit si anglosaxon, si stilul continental, sau traditia continentala de gandire. Aceasta distinctie nu este una stric geografica asa cum initial parea. In ultima vreme, aceasta distinctie transcende geografia, intrucat atat in Anglia cat si in SUA exista un important curent de filosofie continentala, in vreme ce pe „batranul continent”, exista adepti ai esteticii analitice. Prin urmare, „analitic” si „continental” se refera la un mod de a intelege si practica cercetarea filosofico-estetica, la o modalitate de ordonare a continuturilor de gandire, de configurare a tematicii, precum si a metodelor de investigare si evaluare a problemelor legate de estetica filosofica. Programa cursului propune o radiografie a stilisticii gandirii estetice continentale, dispusa in doua semestre, cu tematici distincte si, fireste, complementare in interiorul acestui gen de a gandi si practica estetica. In primul semestrul, cursul propune o analiza a conceptelor fundamentale si a marilor tratate de estetica care au configurat, la nivel identitar, stilul estetic continental. Sunt analizate, apoi, doua dintre cele mai importante abordari specifice esteticii continentale, respectiv, abordarile fenomenologice si hermeneutice. In cel de-al doilea semestru, sunt analizate datele celei mai importante dezbaterii de la sfarsitul secolului al XX-lea si inceputul secolului al XXI-lea, respectiv, disputa modernitate – postmodernitate. Programa propune apoi o prezentare a temelor estetice impune de specificul abordarilor ontologice, psihanalitice, critice si comunicationale ilustrate de personalitati de prima marime, abordari ce se constituie in adevarate marci ale stilul continental de a practica analizele teoretice ale artei si valorii estetice. Astfel, prezenta programa de estetica continentala se aliniaza nevoii de constituire, prin Procesul Bolagna, a unui spatiu european de invatamant superior, configurat de obiective, continuturi si metode de invatamant compatibile intre tarile membre ale Uniunii Europene. II Obiective (1) Obiective general teoretice: - informarea asupra celor mai importante interogatii, teme si probleme care contureaza universul teoretic al esteticii continentale; - informare asupra cartilor fondatoare ale esteticii continentale si insusirea modalitatilor lor de a structura teoretic universul artistic implicat; - insusirea modelelor paradigmatice de practicare a analizelor teoretice specifice esteticii continentale si intelegerea mutatiile care s-au produs in gandirea despre frumos si arta, in schimbarea criteriilor de analiza si evaluare a mesajului artei; - corelarea conceptelor filosofico-estetice dobandite cu activitatea artistica si teoretica implicata in elaborarea disertatiei de absolvire;

Scoala Bauhaus. 2.(2) Obiective metodologice: . 6. b) Johann Winckelmann – conceptul de evolutie a stilurilor.insusirea de tehnici de lucru cu resursele bibliografice si de redactare a unui referat stiintific. Amurgul frumosului: a) b) Gotthold Ephraim Lessing si datele unei estetici a uratului. Constituirea traditiei continentale in secolul XVIII si inceputul secolului al XIX-lea: Teoria aparentei la Johann Heinrich Lambert si Alexander Baumgarten. Lucian Blaga: Filosofia stilului.formare si cultivarea deprinderilor de argumentare pro si contra in legatura cu diversele abordari ale esteticii continentale. reificare si forma ideologica. impresionantul. Martin Heidegger: Fiinta si timp. Morfologia culturii si conceptele de stil artistic si stil cultural. O. Cultura. b) Kant – Analitica frumosului si sublimului in contextul judecatii de gust. hermeneutica.proiectarea de corelatii intre abordarile teoretice specifice esteticii continentale si marile curente si stiluri de creatie in artele vizuale. Breton (manifestul suprarealismului). . Concepte fundamentale. Estetica continentala versus estetica analitica. c) Goethe – conceptul de maniera si stil. Mari sinteze: Heinrich Wölfflin. criticismul si estetica comunicationala. Conceptul de estetica continentala. . . 3. Rupturi si continuitati artistice: Wassilly Kandinsky (spiritualul in arta). Marcel Duchamp (arta ca artefact). c) Friedrich Schlegel – Criza gustului si noile concepte estetice: noutatea.George Lukács: Istorie si constiinta de clasa.Consideratii asupra imitarii operelor grecesti in pictura si sculptura. Tentatia clasicismului: Winckelmann .exersarea analizei si evaluarii critice a abordarilor esteticii continentale. 5. picantul etc. Malevici (manifestul suprematismului) Georgio de Chirico (pictura metafizica). valoare. Art nouveau si modernitate. Dezbaterile estetice in scolile neokantiene. . interesantul.surprinderea fundamentelor si a supozitiilor estetice asumate in propria lucrare de disertatie. III Continutul programei Semestrul I Estetica continentala.definirea categoriilor si a conceptelor fundamentale ale abordarilor teoretice pe care le subsumeaza estetica continentala. Traditia continentala de la inceputul secolului al XIX-lea si pana la inceput de secol XX. Frobenius – conceptul de paideuma. Constituirea traditiei continentale in estetica 1. b) Schopenhauer: teoria suferintei si a sublimarii artistice. Artele vizuale in centrul dezbaterii estetice la inceputul secolului al XX-lea: inventarea modernitatii artistice. Abordari fenomenologice si hermeneutice I Introducere. stil – concepte fundamentale in dezbaterile estetice in prima jumatate a secolului al XX-lea. Tudor Vianu Stil si destin 7. Principii fundamentale ale artei. .exersarea capacitatii de evaluare critica a programelor de analiza concurente specifice esteticii continentale. Luc Ferry: originile esteticii continentale. Henri Bergson – programul filosofic al intuitionismului estetic. Principalele paradigme continentale ale artei si frumosului: fenomenologia. Conceptul artei in dezbatere: a) Hegel: Prelegerile de estetica si nasterea paradigmei istoriste. Lucrarile fondatoare de filosofie si estetica filosofica contemporana: Herbert Schnädelbach despre: Ludwig Wittgenstein: Tractatus logico-philosophicus. Mari tratate. Precursori: a) Buffon – „Le style c’est l’homme même”. Periodizare. 4. c) Marx: arta ca instrainare. vointa de putere si teoria geniului. . Nietzsche: arta intre concepte polare – apolinic si dionisiac. (3) Obiective operationale: . Spengler – organicismul culturii si artei.

II Estetica critica si comunicationala . Critica hedonismului estetic. Identitatea lingvisticii cu estetica. Inceputurile : Brentano – conceptul de constiinta intentionala. psihanalitice. teoria planului prim si a planului din spate. Semestru II Estetica continentala. Deosebirea dintre frumos si urat. Structura argumentativa a unei carti revolutionare: Adevar si metoda.triada: concept-intuitie–expresie. traire 13. Categoriile estetice. arta. Hans-GeorgGadamer si conceptul „eficacitatea traditiei”. Gandirea estetica a lui Martin Heidegger 1. Estetica. Originea operei de arta. Paul Ricœur. Cercul hermeneutic si teoria orizonturilor. 8. Gabriel Marcel – Imaginatie si imaginar in arta. ustensil. opera de arta ca „odihna in sine” si punerea adevarului in „intruchipare”. 9.fenomenologia perceptiei artistice. Frumosul natural versus frumosul estetic. Hartman – Ontologia regionala a frumosului. Epoca marilor tratate de estetica. Influenta lui Heidegger in Franta. N. Interpretarile unei carti fondatoare. 14. Estetica in interpretari hermeneutice 11. Concepte fundamentale: Perceptia. Precizari conceptuale . intelegere. Dilthey – un precursor al hermeneuticii si fenomenologiei. Estetica lui Nietzsche in interpretarea lui Heidegger.Eseuri de hermeneutica – „hermenutica suspiciunii”: „limbajul nu spune exact ceea ce spune” . O lucrarea fondatoare: Paul Ricœur .Scoala de la Marburg: Teoria simbolica a artei la E. Arta si spirit obiectiv. Dilthey si filosofia vietii. Gianni Vattimo: hermeneutica – noua „koiné” Emmanuel Levinas: hermeneutica alteritatii. La scoala fenomenologiei. Georg Simmel: estetica si modernitate – valoarea si banii. O triada in estetica: obiect. Cassirer. intuitia si placerea in estetica. Emmanuel Levinas – Recuperarea „Celuilalt” ca fapt etic si estetic. Frumosul in natura si in lumea omului. valoare. semnificatie. 10. Estetica si existentialism. Filosofie si estetica fenomenologica. Max Scheler – teoria valorilor date in experienta. Jean Paul Sartre. Arta si aletheia . reductia eidetica. Analitica Dasein-ului. modelare. Mikel Dufrenne – Fenomenologia experientei estetice. Conceptele: origine. Ontologia obiectului estetic. Estetica fenomenologica. critice si comunicationale. II. Schleiermacher: Interpretarea gramatica si interpretarea psihologica in hermeneutica. Fundamentele filosofice ale esteticului. Ontic si ontologic – conceptul de ontologie fundamentala. Arta ca forma de cunoastere. Roman Ingarden: Conceptul de estetica fenomenologica.caracterul originar al artei. 12 Mutatia ontologica a hermeneuticii. Stiinte ale naturii (explicatie) versus stiinte ale spiritului (intelegere). structura obiectului estetic: dubla modalitate a intuirii. Lester Ambrre: fenomenologia este o filosofie planetara: etape. domenii de analiza. temporalitate. Nicolai Hartman. 2. scop. Interpretari in cheie heideggeriana: Walter Biemel .postmodernitate Abordari ontologice. expresie. structura. III. Estetica si stiintele spiritului. Hermeneutica artei. Rickert – arta ca fenomen de valoare. Varste ale esteticii fenomenologice in Franta. reductia trancendentala. Disputa modernitate . Estetica privita ca stiinta a expresiei si lingvistica generala. Limbajul artelor plastice si modelul textului interpretativ. Pasii metodei: punerea intre paranteze. Critica clasificari artei. Scoala de la Baden: Teoria autonomiei valorilor.Picasso si incercare de explicare a poliperspectivei. Maurice Merleau Ponty: Ochiul si spiritul . 3. Benedeto Croce. Edmund Husserl: fenomenologia – metoda de investigatie a actelor de constiinta. IV. Schita pentru o teorie a emotiilor. Conceptele comprehensiunii: valoare. Frumosul ca obiect universal al esteticii. Valori si genuri ale frumosului. I. directii. intuitie si evidenta. O triada ce va face istorie: traire. Structura argumentativa: Intuitie si arta. Cotitura hermeneutica in estetica – consecinte actuale.

arta ca forma de manipulare.modernism. arta si revolutie. Cassirer – caracteristici ale modernitatii in estetica. teoria omului unidimensional in societatea represiva.arta si putere. Judecata de valoare si sondarea supozitiilor proprii artei moderne. Atitudini si valori: pesimism. critica ideilor moderne de stiinta. Teme critice de analiza: arta in contextul societatii hedoniste. postmodern. Generalizarea criticii: critica iluminismului si a ratiunii. Modernitate in sens teoretic versus modernitate in sens artistic. Banjamin – reproductibilitatea tehnica a artei. Gilles Deleuze: Teoria diferentei si critica reprezentarii. Erich Fromm. dar si fenomen contestatar. gandire slaba. Jürgen Habermas – ratiunea se intrupeaza in actiunea comunicationala. 6. Dimensiunile etice ale esteticii – critica lui Kant. Conceptele postmodernitatii in viziunea lui Gianni Vattimo: dialectica. Karl Gustav Jung: relevanta teoriei arhetipurilor in arta. Hans Belting – termenii discursului echatologic al artei. Putem gasi un criteriu de . Modern.Dupa sublim. postmodernitate postmodernism. Adorno: arta intre critica societatii si promisiune a unei noi lumi. Modernism si postmodernismul in arta. 13. 5.Nihilismul european si reevaluarea tuturor valorilor. Biografia unor termeni controversati. kitsch. Adorno. Gilles Lipovetsky: arta ca bunastare emotionala. Jürgen Habermas. Dialectica negativitatii. Moartea artei? Duchamp – cazul Richard Mutt. cunoastere si metoda. Freud: Despre valoarea biologica si sexuala a artei. 7. Estetica psihanalitica – o hermenutica a explorarii artei prin simboluri onirice. stil. Analize estice ale estetcii: homo aestheticus este pe cale de disparitie? III Estetica psihanalitica 8. decadenta. Avangarda – un conflict manifest: practici artistice versus teorii estetice Disolutia originalitatii: W. 12. Supravietuirea sublimului: puterea de a spune „Nu!”. caracterul de marfa al artei. Theodor W.4. Arta intre obsesia performantelor si placerea simturilor. disolutia subiectului. Arta intre simbol si fantasma . Nou si traditie in arta. Epuizarea mesajului artistic al artei si critica ideii de progres. Jaques Lacan: obiectul favorit si teoria privirii. Derrida: Adevarul in pictura – critica logocentrismului si metoda deconstructiei. 9. Michel Foucault: Analiza discursului . Teoria distributiei inegale a resurselor si puterii. J. Arta obiect de consum. Theodor W. Thierry de Duve – Kant dupa Duchamp. Teoria „fetisismul marfii” in arta: conceptele de „reificare” si „pierdere a aurei”. Max Horkheimer. IV Estetica in contextul disputei modern-postmodern. categorii stilistice. adevarului si universalitatii. relativism. Complexul Oedip: arta intre Eros si Thanatos. Benjamin. 14. critica esteticii moderne. Inceputurile. L Blaga: conceptele fundamentale ale filosofiei artei: inconstient. Repere filosofico-estetice: Friedrich Nietzsche . Criza rationalitatii si disolutia paradigmelor explicative. Despartirea de realism .„Diavolul din imagine”. Spatiul mioritic in pictura. 11. matrice stilistica. Pluralismul si eclectismul. Herbert Marcuse. avangarda. Teoria impuritatii spiritului si conceptul inconstientului. Matei Calinescu: cele cinci fete ale modernitatii . moartea autorului si problema antiesteticului. 10. Scoala de la Frankfurt. Arta in contextul noologiei abisale. Starea esteticii. disolutia operei de arta. Origini postmodernismului. Ipostaze ale stilului postmodern de gandire. Habermas: Modernitate versus postmodernitate. postmodernism. antiistorism. Stilistica gandirii artistice postmoderne in proiecte complementare. Charles Jencks – genealogia termenului postmodernism. Formalism si continut de adevar in arta. Jean Baudrillard: Societatea de consum si cultura mediatica.criza figurativului si reprezentarii. Dimensiunea sociala a artei si programul critic neomarxist la Georg Lukacs si W. Andreas Huyssen: Harta postmodernismului. Teoria estetica – ultima mare sinteza a esteticii obiectului in secolul al XX-lea. personanta. refuzul traditiei. diferenta. Jean-François Lyotard: Sfarsitul metanaratiunilor . Arta in universul comunicarii si globalizarii lumii. Un binom incapatanat: „Atunci” versus „Acum”. Arta ca placere estetica.

G. 2005. Eseuri de hermeneutica. Vointa de putere. Introducere. 1995. Cultura filosofica. 2003. Bucuresti. 2. Editura Academiei. 1998. 1974. In numele artei. Editura Dacia. De la Apolo la Faust Bucuresti. Problemele esteticii. Maurice Merleau Ponty. Nicolai Hartman. 1968. Emmanuel Levina.Criza artei versus criza esteticii filosofice: evaluari actuale. in vol. Nasterea tragediei in vol. Editura pentru Literatura. Gandirea romaneasca in estetica. Cluj. Estetica. 1976 Jan Bialostocki. Editura Univers. Hans-Georg Gadamer. Arthur Schopenhauer. traduceri. Wilhelm Dilthey. Editura Humanitas. Editura Minerva. 9-72. Editura Aion. 2003. 30%. Prelegeri de estetica. Actualitatea frumosului. Editura Univers. Paul Ricœur. p. Sinteze: Guido Morpurgo-Tagliabue. Frumosul artistic sau idealul. 1998. Bucuresti. Pitesti. Bucuresti. Lucrari fundamentale Immanuel Kant. 1997. Bucuresti. 30%. Editura Aion. Georg Simmel. Contributii la estetica. Iasi. 260335. Editura Humanitas. Editura Teora. 70% V Bibliografie: 1. 2007. Friedrich Nierzsche. Editura Humanitas. Estetica contemporana.99-284 Ernst Cassirer.7-75. 2003. Bucuresti. Iluminari. Casa Cartii de Stiinta. Editura Meridiane. Lucian Blaga. 1981. Walter Beniamin. Bucuresti. Dufrenne. cap. Fenomenologia perceptiei. E. Pentru o arheologie a modernitatii. Mikel. Bucuresti. Cluj. Bucuresti. Referat. Bucuresti. Bucuresti. Hans-GeorgGadamer. Incercare de a-l gandi pe Celalalt. 200o. Bucuresti. Editura Humanitas. Cluj. p. 1977. Intre noi. IV Evaluare Semestrul I: activitate de seminar: referate. Theodor Adorno. 1995. Editura Meridiane. Estetica. Bucuresti.W. cap. Filosofia luminilor. Editura Polirom. pp. La scoala fenomenologiei. in vol. Ochiul si spiritul. . Editura Meridiane. Bucuresti. 2000. Editura Paralela 45. Scrieri despre filosofie si religie. 2000. 1971.1976 Maurice Merleau Ponty. Fr. 1+2. Alois Riegl . Diviziune. 1999. Thierry De Duve. participari semnificative la dezbateri. Benedetto. 84-102. Tudor Vianu. Editura Paralela 45.demarcatie dintre arta si nearta? Dan Eugen Ratiu . Editura Humanitas. Thomas Mann. Editura Humanitas. Bucuresti. Adevar si metoda¸ Bucuresti. I. Iasi. Despre personalitati artistice. Critica Facultatii de Judecare. Alexandru Dima. Schopenhauer. 1955. Editura Meridiane. Idea Design & Print. Pitesti. Schopenhauer. Oradea. Originea operei de arta. 1998. traduceri. Referat. 2001. Hegel. Editura Univers. Bucuresti.Istoria artei ca istorie a stilurilor. Vol. Hermeneutica. Estetica. Fenomenologia experientei estetice. Trilogia culturii. Schleiermacher. Editura All. 70% Semestrul II: activitate de seminar: referate. Paul Ricœur.76-96. 1978. Arta si ideile. 2001. Bucuresti. Bucuresti. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Croce. 1987. p. Homo aestheticus: inventarea gustului in epoca democratica. Constructia lumii istorice in stiintele spiritului. Luc Ferry. Estetica privita ca stiinta si lingvistica generala. 2000. Editura Meridiane. p. 1999. O istorie a teoriilor despre arta. Bucuresti. p. Cristopher Janaway. Editura Polirom. Friedrich Nierzsche. participari semnificative la dezbateri. Bucuresti. Martin Heidegger. 1999. Editura Meridiane. Cluj-Napoca. Editura Dacia.F. 1972.

Katharine Everett Gilbert.Editura Aletheia 2006. 2002. Editura Meridiane. Umberto Eco (coordonator). 2000. Bucuresti. Jean Baudrillard. Bucuresti. 1978. Ruxandra Demetrescu. Bucuresti. Bucuresti. Steven Connor. Bucuresti. Bistrita. 2002. 1999 . Pitesti. Reflectii dintr-o viata mutilata. Cluj-Napoca : Dacia. Dan Grigorescu. Cluj-Napoca. 1972. Bucuresti. Idea Design & Print. Bibliografie . Gilles Lipovetsky. Arta si cunoastere. 1972. Dacia. Editura Polirom. Editura Meridiane. Florence Begel. Bucuresti. 2001. Minima Moralia. Arta video-digitala. Editura Minerva. Meridiane. Editura Comunicare. dialoguri. Eseu asupra societatii de hiperconsum. Editura Babel. Bucuresti. Kant dupa Duchamp. Iasi. Istoria uratului. Editura Polirom. Bucuresti. Tehnici si maniere. Theodor W. 2005. 2007. Editura Meridiane. Wassily Kandinsky. Istoria frumusetii. decadenta. 2000. Omul recent : o critica a modernitatii din perspectiva intrebarii "Ce se pierde atunci cand ceva se castiga? Bucuresti. Intre cucuta si Coca-Cola. 2005. 1994. Maria Sabina Draga. Cultura postmoderna. Mirela Preda Sanc. Iasi. ed. 2005. Editura Humanitas. Mituri si structuri. 2002. Eric Protter. Editura All. 2006. 1995. Jean François Lyotard. Thierry De Duve. Dan Eugen Ratiu. Wladyslaw Tatarkiewicz. O cercetare asupra originilor schimbarii culturale. Timisoara. Editura RAO. Editura Amarcord. Istoria esteticii. 2003. Editura Meridiane.Arta in contextul disputei modernitate – postmodernitate Matei Calinescu. Editura Tehnica. Bucuresti. Editura RAO. Cluj-Napoca : Casa Cartii de Stiinta. 2000. Moartea artei? O cercetare asupra retoricii eschatologice. Editura Meridiane. Spre o estetica a identitatii culturale. 2003. Bucuresti. articole. Editura Univers. Bucuresti. Reintoarcerea tragicului in societatile postmoderne. Note despre amurgul postmodernismului. 1994. Georg Simmel si sociologia modernitatii. Helmut Kuhn. Cuvinte pentru ochi. Pictori despre pictura. 3. Raport asupra cunoasterii. Idea Design & Print. Anca Oroveanu. O introducere in teoriile contemporane asupra artei.ro. Editura Universitatii din Bucuresti. 2005. Wladyslaw Tatarkiewicz. II. Bucuresti. Editura Meridiane. I-IV. Clipa eterna. avangarda. Cinci fete ale modernitatii : modernism.Adorno. Michel Maffesoli. 2007. Jürgen Habermas. Conditia postmoderna. Societatea de consum. David Harvey. 1993. Umberto Eco (coordonator). Istoria celor sase notiuni.conversatii despre timp. Iasi. Bucuresti. Sandra Dungaciu. Bucuresti. kitsch. Disputa modernism-postmodernism. Inumanul . 12 Prelegeri. Cluj-Napoca. Bucuresti. Psihanaliza in raporturile ei cu traditia europeana a teoriei artei. Elemente pentru o teorie sociala a postmodernitatii. Conditia postmoderna. Editura Univers. Marin Gherasim A patra dimensiune. Istoria esteticii. Filosofia artei. Bucuresti. 1999. 2003. Fericirea paradoxala. 2007. Bucuresti. Mihai Manescu Mental si senzorial – identitate vizuala in secolul XX. Bucuresti. texte alese si adnotate de Eric Protter si intregite cu texte ale unor artisti romani de Stefan Stoenescu. Editura Meridiane. Materialitatea in gravura. Bucuresti. Discursul filosofic al modernitatii. Cluj-Napoca. 2001. Editura Charmides. Spiritualul in arta. Jean François Lyotard. 2007. Editurii Paralela 45. vol. Editura Fundatiei Pro. Florin Stoiciu. 2005 Alexandru Chira. H-R Patapievici. Dan Eugen Ratiu. O introducere in teoriile contemporane. Editura Institutul European. 1981. Editura Coresi. Eseuri. 2003.Bistrita. postmodernism.

uk/journal. . 2002. Editura Dacia. Encyclopedia of Aesthetics. http://phenomenology. Editor in Chief. (coord). Romanticism to Postmodernism. Irina Stanciugelu. 1999. Bucuresti. Borders and margins : post-colonialism and post-modernism. 1.ulg. 2002.ro . 1998. 1995. 2002. Postmodernism and performance. Bucuresti. Tzvetan Todorov.phenomenologycenter. Aurel Codoban. Editura Trei. vol.problema celuilalt. Edited by Clive Cazeaux. Frankfurt am Main : Vervuert. Alfonso de Toro. Prefixul "post" al modernitatii noastre: studii de filosofia culturii. Fernando de Toro.Linda Hutcheson. www. Cucerirea Americii .Bulletin d'Analyse Phénoménologique. Luc Ferry. Oxford University Press. Michael Kelly.ac. London. Antologii de texte.marjon. Routledge. Macmillan. Oxford University Press. Continental Aesthetics. Postmodernismul : deschideri filosofice Cluj-Napoca. Blackwell Publisching. Christopher Butler. Bucuresti. cop.Research in Phenomenology http://www. Kathleen Quinn. 2006. Le sens du beau : aux origines de la culture contemporaine. London and New York. 1994.htm .Journal of the British Society for Phenomenology http://www. 2001. Nick Kaye. http://popups. Pitesti : Paralela 45. Iasi : Institutul European. 1999.phenomenology. Noi si ceilalti – despre diversitate. 2001. Magda Carneci. Enciclopedii si resurse on-line Continental Aesthetics Reader.be/. Poetica postmodernismului.org.4. 1994. Iasi : Institutul European.site-ul Societatii romane de fenomenologie. site-ul Center for Advanced Research in Phenomenology USA. Postmodernism : a very short introduction. Tzvetan Todorov. 4. Editura Univers. Editura Univers.ac. 1997 Linda Hutcheson. 1995. An Anthology.brill . Le Livre de Poche. Art of the 1980s in Eastern Europe : texts on postmodernism. Paris. Politica postmodernismului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful