PROIECTAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN

CERINTELE UTILIZATORILOR – ISO 6241/1984 SI STAS 12400/85
•STABILITATE SI REZISTENTA (FIABILITATE STRUCTURALA; •SIGURANTA LA FOC; •ETANSEITATE; •EXIGENTE HIGOTERMICE; •AMBIANTA ATMOSFERICE; •EXIGENTE ACUSTICE; •EXIGENTE VIZUALE; •EXIGENTE DE IGIENA; •ADAPTAREA LA UTILIZAREA SPATIILOR; •DURABILITATE; •ECONOMIE;

CERINTA DE FIABILITATE STRUCTURALA IMPLICA:
SIGURANTA STRUCTURALA; APTITUDINE PENTRU EXPLOATARE; DURABILITATE;

PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI
REGULI GENERALE La proiectarea constructiilor din lemn trebuie respectate toate cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate, adoptandu-se solutiile constructive eficiente si masurile de protectie contra putrezirii care sa asigure o buna conservare in timp a materialului folosit. Totodata, trebuie luate masurile necesare astfel incat aceste constructii sa fie ferite de temperaturi ridicate. Temperatura maxima a mediului inconjurator in care pot fi exploatate eficient constructiile din lemn se limiteaza la +55˚C, avandu-se in vedere si normele in vigoare cu privire la preintampinarea pericolului de incendii. Deasemenea, la alegerea sistemului constructiv trebuie sa se tina cont si de calitatea si de umiditatea materialului folosit; in cazul in care materialul lemnos are o umiditate mare, si nu exista posibilitati de uscare in timp util, trebuie adoptate sisteme constructive la care uscarea lemnului nu provoaca deformatii periculoase sau eforturi unitare suplimentare. In cazul elementelor constructive executate din mai multe piese sau cu sectiune compusa, imbinarea acestora va trebui sa asigure o repartizare rationala a eforturilor in toate piesele componente. In acest sens, legaturile utilizate pentru realizarea imbinarii trebuie sa fie de acelasi tip si cu aceleasi caracteristici geometrice si elastice. Pentru a tine cont de influenta negativa a eventualelor defecte din zona imbinarii, tipul si numarul legaturilor se vor stabili folosind principiul fractionarii. Astfel, o atentie deosebita trebuie acordata elementelor intinse. In vederea evitarii aparitiei unor solicitari suplimentare in imbinare, efortul trebuie transmis centric, conditie obligatorie in cazul elementelor intinse. Dispunerea legaturilor intr-o imbinare trebuie sa fie simetrica in raport cu axa elementului.

. .VITEZA DE INCARCARE SI DURATA SOLICITARII.INTINDERE: (paralela cu fibrele). Curba caracteristica a lemnului Intindere in lungul fibrelor 1400 1200 1000 e f o rt u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 ) 800 600 400 200 0 0 2 4 6 8 10 12 14 deformatia specifica (10^-3) . in comparatie cu dimensiunile epruvetelor standardizate. . FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI: .CARACTERUL SI NATURA SOLICITARII. luandu-se in considerare insa efectul defavorabil al frecarii care poate duce la aparitia unor eforturi suplimentare. Stabilirea corecta a dimensiunilor elementelor constructiilor de lemn supuse la diferite solicitari implica cunoasterea proprietatilor mecanice. fapt care conduce deasemenea la micsorarea rezistentelor. Curba caracteristica de comportare a lemnului la intindere are pe toata lungimea ei un caracter curbiliniu. COMPORTAREA LEMNULUI LA DIFERITE SOLICITARI: . in anumite conditii prevazute de norme. pe epruvete mici. DEFECTELE. In aceste conditii valorile obtinute in cadrul incercarilor mecanice efectuate in conditii de laborator pe epruvete standardizate trebuie corectate cu factori semnificativi. Proprietatile mecanice ale lemnului se determina in laborator prin incercari facute pe masini de incercat.curba caracteristica are caracter curbiliniu. respectiv in urma uscarii si umflarii lemnului. incercarile mecanice efectuate in conditii de laborator au aratat ca valoarea medie a rezistentei la rupere la intindere in lungul fibrelor se situeaza in jurul a 1000 daN/cm2. Se neglijeaza deasemenea in calcul efectul favorabil al fortelor de frecare. Dimensiunile mari ale sortimentului lemnos folosit in mod curent in practica constructiilor din lemn. respectiv a rezistentelor materialului lemnos din care sunt realizate. STAREA DE UMIDITATE.In cazul constructiilor de lemn nu se tine cont in calcul de eforturile suplimentare ce iau nastere din cauza variatiei de temperatura. Pentru lemnul de rasinoase. fac ca neomogenitatea materialului lemnos sa se manifeste mai puternic.STRUCTURA. cu dimensiuni standardizate si executate dintr-un lemn fara defecte. fapt care demonstreaza lipsa limitei de proportionalitate (intre eforturi unitare si deformatii specifice). Rezistentele astfel determinate nu pot fi considerate ca valori reale ale eforturilor in diferite elemente de constructie deoarece acestea contin diferite defecte care reduc considerabil proprietatile mecanice ale lemnului. iar valoarea modulului de elasticitate variaza intre 110000daN/cm2 si 140000 daN/cm2.

fata de valoarea obtinuta pe epruvete standardizate datorita. Rezistenta de rupere la incovoiere se situeaza intre rezistentele la compresiune si intindere. datorita defectelor de noduri si devierii fibrelor lemnului in regiunea acestora.Valoarea rezistentei de rupere la intindere centrica paralela cu fibrele este semnificativ micsorata la barele cu dimensiuni mai mari. rezistenta de rupere la intindere a acesteia scade pana la 0. Experientele de laborator au aratat ca aceasta influenta este . 800 600 400 200 0 0 2 4 6 8 10 12 14 deformatia specifica (10^-3) ATENTIE: dimensionarea se realizeaza in general la flambaj.INCOVOIERE: . . ATENTIE: dimensionarea se realizeaza din conditia de rezistenta. Ruperea epruvetelor solicitate la intindere se produce brusc. Distrugerea lemnului solicitat la compresiune in lungul fibrelor incepe cu flambajul fibrelor mai rezistente si mai rigide ale lemnului tarziu.ipoteze simplificatoare: legea Hooke + ipoteza Bernoulli. fara dezvoltare de deformatii plastice. Influenta defectelor in cazul solicitarii la incovoiere este considerabila.27 din valoarea corespunzatoare obtinuta pe epruvete standardizate. iar pe de alta parte. e f o rt u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 ) compresiune in lungul fibrelor 1400 1200 1000 Experimental s-a constatat ca rezistenta de rupere la compresiune in lungul fibrelor depinde de grosimea peretilor celulari ai lemnului tarziu. . mai ales daca acestea sunt situate in zona intinsa a barei. . ajungandu-se la mai multe planuri inclinate ce se formeaza in urma ruperii locale fibrelor.COMPRESIUNE: (paralela cu fibrele). Rezistenta de rupere normala pe directia fibrelor este de 20-25 ori mai mica decat rezistenta de rupere la intindere in lungul fibrelor.schema statica pentru incovoiere fara forta taietoare. . Curba caracteristica a lemnului Curba caracteristica de comportare a lemnului la compresiune are o curbura mai pronuntata in comparatie cu cea la intindere.distributia eforturilor unitare σ pe inaltimea sectiunii transversale. pe de-o parte unei manifestari mai puternice a neomogenitatii materialului. . Experientele de laborator au aratat ca in cazul in care suma diametrelor nodurilor dintr-o sectiune ajunge la ¼ din dimensiunea laturii piesei intinse (calitatea I). avand pentru lemnul de rasinoase o valoare medie de ≈ 750 daN/cm2. care deviaza lateral spre fibrele mai moi ale lemnului timpuriu.influenta defavorabila a defectelor si a slabirilor este mai mica decat in cazul intinderii ⇔ comportare plastica a lemnului la compresiune.

. rezistenta de rupere la incovoiere reprezinta doar 0. determinand astfel deplasarea axei neutre spre zona intinsa si se termina prin ruperea fibrelor din zona intinsa. deformatii ce se extind treptat inspre interiorul sectiunii. intreaga diagrama este curbilinie. Daca incarcarea creste si mai mult. Calculul elementelor solicitate la incovoiere se bazeaza pe o serie de ipoteze simplificatoare. in cazul solicitarii la incovoiere.40-0.80 pentru lemn rotund. astfel ca materialul din zona comprimata trece in domeniul plastic. raportul dintre valoarea absoluta a deformatiilor specifice din zona comprimata εc si respectiv a celor din zona intinsa εt. aceasta insemnand ca pozitia axei neutre coincide cu centrul de greutate al sectiunii. cu exceptia unei mici zone in vecinatatea axei neutre care se pastreaza in domeniul elastic. valoarea raportului dintre deformatia specifica de compresiune si cea de intindere se reduce pana la ≈ 0.mai mare la barele din lemn ecarisate si mai mica la barele din lemn rotund.50 pentru lemn ecarisat si 0. iar materialul din zona comprimata incepe sa treaca in domeniul elasto-plastic. axa neutra incepand sa se deplaseze spre zona intinsa. In vecinatatea ruperii insa.60-0. unde se formeaza cute (ondulatii) care explica aparitia deformatiilor plastice in aceasta zona. Ruperea incepe cu fibrele extreme din zona comprimata.75. din valoarea rezistentei de rupere a epruvetelor standardizate. ca urmare a deformatiilor care o insotesc. s-a observat ca pentru primele trepte de incarcare. eforturile unitare normale cresc in continuare. diagrama eforturilor unitare normale devenind usor curbilinie in zona comprimata. este foarte apropiat de 1. distributia eforturilor unitare normale pe inaltimea sectiunii transversale a barei poate fi considerata liniara doar in prima faza a incarcarii. iar eforturile unitare normale la extremitatile sectiunii ating valoarea de rupere. iar in zona intinsa incepe plastificarea (diagrama eforturilor unitare normale devenind si in aceasta zona curbilinie). σc1 σc2 σc3 σt1 σt2 σt3 Comportarea lemnului la incovoiere in diverse stadii de lucru Odata cu cresterea incarcarii. In concluzie. cresc si eforturile unitare normale. dar ramanand liniara in zona intinsa. Experimental. si anume legea lui Hooke si faptul ca lemnul are acelasi modul de elasticitate E la incovoiere ca si in cazul solicitarii la intindere si compresiune. In stadiul ultim. cand acestea sunt mici. In cazul in care suma dimensiunilor nodurilor reprezinta 1/3 din latura sectiunii elementului din zona intinsa.

.rezistenta la forfecare paralela τ p. . σs σp εp Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire perpendiculara pe fibre ε ATENTIE: in zona reazemelor nu sunt permise solicitari care sa depaseasca σ p . determinand astfel reducerea cresterii deformatiilor. peretii celulelor se comporta in conditii bune. provocand astfel deformatii mari.rezistenta la forfecare transversala τ t.. deformatiile sunt elastice si au valori mici. . peretii celulelor se distrug.rezistenta la forfecare longitudinala perpendiculara τ perp.FORFECARE: .pentru σ s > σ p deformatiile sunt permanente si au valori mari (distrugerea peretilor celulelor). chiar la o marire considerabila a solicitarii.pentru σ s >> σ p cresc deformatiile (indesarea peretilor celulelor). Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire transversal pe fibre arata ca in prima parte de incarcare cand σs este mai mica decat σp (limita de proportionalitate). iar celulele se turtesc. Daca limita de proportionalitate este depasita. cu caracter permanent. STRIVIRE: . .STRIVIRE: (compresiune perpendiculara pe fibre). . Dupa turtirea completa a peretilor celulari se produce o indesare a acestora.pentru σ s < σ p deformatiile sunt elastice si au valori mici (peretii celulelor se comporta bine). Valoarea rezistentei la strivire σs variaza in functie de unghiul pe care il face forta de strivire cu directia fibrelor lemnului si creste cu micsorarea acestui unghi.

i= I = raza de giratie. 2.  COMPRESIUNE AXIALA: σ= Nc ≤ σ ac ( Rc ) ϕAn ϕ= N = coeficient de flambaj. 3. i λ2 Pentru λ ≤ 75 se obtine ϕ = 1 − 0. . N cr π 2 EI N cr = 2 = forta critica de flambaj.valori). Rt = rezistenta de calcul la intindere in lungul fibrelor. ex. lf E = modul de elasticitate al materialului. I = moment de inertie al sectiunii (dispersia.CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA  INTINDERE AXIALA: σ= Nt ≤ σ at ( Rt ) An Nt = forta axiala normata (de calcul). A lf Zveltetea se cuantifica prin λ = (coeficient de zveltete). slabite. diagonale si montanti reazem . 100 3100 Pentru λ > 75 se obtine ϕ = λ2 Coeficient de zveltete maxim admis Nr. Denumire element Grinzi cu zabrele si arce .8( ).celelalte elemente Stalpi principali Stalpi secundari Contravantuiri λa Constructii definitive 150 175 120 150 200 Constructii provizorii 175 200 150 175 200 1. l f = lungimea de flambaj a barei (in functie de rezemari).talpi.crt. σ at = rezistenta admisibila la intindere in lungul fibrelor. An = aria sectiunii transversale.

W net = modul de rezistenta net. 4. gr sus -OBLICA stanga M cap. gr jos dreapta Qasociat dreapta Qasociat dreapta M cap. Sb = momentul static brut al sectiunii.pane. ATENTIE: verificarea este necesara pentru grinzi scurte (l/h<5)! stanga M cap. 3. pe langa incovoiere apare si forfecarea: τ = l1 QS b ≤τa ( Rf ) bI b Q = forta taietoare normata p lunga durata q normat stanga Qasociat (calcul). b = latimea sectiunii. Ri = rezistenta de calcul la incovoiere. se impune verificarea de rezistenta si in sectiunea cu slabiri maxime! M max l 2 VERIFICARE DE RIGIDITATE: f = α EI Nr. sectiune.crt.astereala. Dolii Sageata limita Incarcari de Incarcari de lunga durata scurta durata L/250 L/250 L/200 L/200 L/200 L/150 L/400 L/150 L/100 L/300 In general. σ i = rezistenta admisibila la incovoiere. gr jos stanga Qasociat . INCOVOIERE: . ATENTIE: daca sectiunea cea mai slabita nu coincide cu sectiunea in care momentul incovoietor este maxim. Element Plansee curente Plansee pod Acoperisuri . gr sus Ib = moment de inertie brut dreapta M cap. 2. 1.SIMPLA VERIFICARE DE REZISTENTA: σ = M ≤ σ ai ( Ri ) W net M = moment incovoietor normat (de calcul). capriori. .

VERIFICARE DE REZISTENTA: σ = VERIFICARE DE RIGIDITATE: f = Mx My + ≤ σ ai ( Ri ) Wx Wy f x2 + f y2 ≤ f adm  COMPRESIUNE EXCENTRICA (DREAPTA SI OBLICA) .MOMENT INCOVOIETOR ( M x . . sau M x si M y ) Ipoteza I M = Sx ⋅ H I x Ipoteza II I M y = Sy ⋅ H I x Ipoteza III M = Sx ⋅ H t y I M y = Sy ⋅ H N ld t r Sx = Sx + Sx r Sy = Sy r Sx = Sx N ld Sy = S + S Nr t r S x = S x + S x1 + S x 2 r y ld t r r S y = S y + S y1 + S y 2 H Y H Y H Y X Ipoteza I N Ipoteza II N calcul My X Ipoteza III N calcul My X M calcul x M calcul x M calcul = M I + ∆M + N ld ⋅ e unde:  MI = S⋅H. N cr =  .FORTA AXIALA DE COMPRESIUNE (pe pozitie deformata). II I  M = η ⋅ M . 1− l2 f N cr . ∆M = M II − M I 1 η= π 2 ( EI ) conventional ld N .

long+transv. σ= N Mx My ± ± ≤ σ ai ( Ri ) A Wx Wy SARPANTE TIPURI CONSTRUCTIVE SI ELEMENTE COMPONENTE SARPANTE DIN CAPRIORI: . olane) . . . SARPANTE PE SCAUNE: . IPOTEZA II: incarcarea permanenta + incarcarea din vant (presiune) + + incarcarea din zapada. elemente inclinate de rigidizare transv.se determina incarcarile pentru o scandura de latime “b”.). elemente inclinate (capriori).se calculeaza la incovoiere oblica pe doua directii. CALCUL ASTEREALA (sustine invelitoarea din tabla.00m fara tiranti.STABILITATEA GENERALA: contrav.TIPURI: functie de deschidere. .se considera simplu rezemate pe capriori.se verifica la deformatia maxima.se calculeaza la incovoiere oblica pe doua directii.+suct.ALCATUIRE: perechi de capriori cu sau fara tiranti orizontali de rigidizare. de pozitia elementelor structurale verticale (pereti sau cadre). (pane). CALCUL SIPCI (sustin invelitoarea din tigla) .00m cu tiranti. IPOTEZA III: incarcarea permanenta + forta concentrata (1000N).cosoroaba). . CALCUL PANE . CALCUL CAPRIORI .. 9. . . CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTEI GRUPAREA INCARCARILOR IPOTEZA I: incarcarea permanenta + incarcarea din zapada. . pt. . elemente orizontale de rigidizare trans.se considera simplu rezemati pe pane.DESCHIDERE: 6.ALCATUIRE: elemente verticale (popi).se determina incarcarile pentru o sipca.sunt incarcati cu reactiunile din astereala sau sipci. . .STABILITATEA GENERALA: contravantuiri long. elemente orizontale-longitud.se considera simplu rezemate sau continue pe popi (ziduri. IPOTEZA IV: incarcarea permanenta + incarcarea din vant (pres.

. CALCUL POPI (elemente verticale sau inclinate.- sunt incarcate cu reactiunile din capriori. care preiau reactiunile panelor).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful