Capitolul III

3. DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII
3.1 EXECUTAREA DESENELOR DE INSTALAŢII 3.1.1 Elemente comune desenului de instalaţii

Instalaţiile de apă şi de canalizare care deservesc construcţiile civile şi industriale, precum şi orice alte categorii de instalaţii, se execută pe baza unor planşe. Acestea se execută folosindu-se semnele convenţionale standardizate, plasate astfel încât să marcheze poziţia şi locul exact pe care trebuie să-l aibă fiecare element după terminarea lucrării. Desenele care alcătuiesc proiectul unei instalaţii sunt: − planul general de situaţie, care cuprinde planul terenului, fixează poziţia clădirii în raport cu reperele de aliniament şi de nivel, precum şi poziţia conductelor publice ale oraşului. Acest plan se execută la scara 1:200 sau 1:500. − desenul în plan al instalaţiei, care se întocmeşte pe planul desenului de arhitectură al fiecărui nivel şi care se execută la scara 1:50. − secţiuni prin clădire reprezentând elementele instalaţiei proiectate pe planul vertical. − desenele de detalii care sunt desene speciale a anumitor obiecte sau părţi ale acestor obiecte aparţinând instalaţiei; se execută la o scară convenabilă care poate fi 1:5, 1:10 sau 1:20. − schema izometrică, înfăţişând o vedere de ansamblu a instalaţiei, pe un desen deosebit de acela al construcţiei pe care o deserveşte şi care se execută în scopul de a da o imagine clară a întregii reţele, compusă din toate conductele, piesele de legătură şi obiectele respective. 3.1.2 Linii şi culori convenţionale pentru conducte În planurile generale de situaţie, conductele care transportă fluide se reprezintă conform tabelului 3.1.2.1. În planurile de execuţie, conductele pentru instalaţiile sanitare, de încălzire, de ventilare şi de condiţionare a aerului se reprezintă conform tabelului 3.1.2.2 (STAS 4724 -59). Dacă desenul cuprinde două sau mai multe feluri de conducte care vehiculează fluide de parametri diferiţi (caracteristici fizice, chimice, temperatură sau presiune), se folosesc culorile şi liniile date în tabelul 3.1.2.1. Culorile convenţionale se folosesc atunci când desenul de execuţie cuprinde o multitudine de instalaţii complexe (plan coordonator de instalaţii) formate din conducte care transportă fluide diferite.

Tabelul 3.1.2.1 Liniile şi culorile convenţionale de bază ale conductelor pentru fluide în planurile generale de situaţie (după STAS 185-49)
Categoria fluidului 1 2 3 4 6 5 5 6 7 8 Culoarea convenţională de bază în linie continuă Verde Roşu Albastru Galben Brun Portocaliu Violet Cenuşiu deschis Roşu aprins Se vor specifica în legenda desenului

Conţinutul conductei

Linia convenţională în negru

Apă Abur Aer Gaze Combustibil lichid şi uleiuri Acizi Baze Vid Fluide contra incendiilor Diverse nespecificate mai sus

Identificarea categoriei fluidului transportat se face prin culoarea de bază. Instalaţiile simple se reprezintă prin culorile de bază atunci când natura fluidului este uşor identificabilă (vezi tabel 3.1.2.2). Varietatea culorilor fiind limitată, utilizarea lor are caracter de recomandare şi se face cu precădere în schemele cu caracter funcţional. Pentru a se stabili natura fluidului transportat pe conducta desenată, liniile convenţionale ale conductelor pot fi însemnate din loc în loc cu litere ce reprezintă iniţialele lichidului transportat. La reprezentarea în culori se vor menţine simbolurile şi semnele convenţionale ale elementelor reprezentate. Coloanele instalaţiilor se diferenţiază prin numere de ordine şi dacă ar fi necesar se trece la iniţiala fluidului transportat. Tabelul 3.1.2.2 Culori convenţionale pentru reprezentarea planurilor de execuţie a conductelor de instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi de condiţionare a aerului (după STAS 1834-50)
Nr. crt. Semn convenţional Destinaţia conductei în planuri de construcţii în planuri generale de situaţie, planuri Denumirea culorii convenţionale

comune I. Instalaţii sanitare 1 2 3 4 5 6 Conductă de apă rece potabilă Conductă de apă caldă Conductă de circulaţie a apei calde Conductă de apă pentru combaterea incendiilor Canale sau conducte de canalizare menajeră sau unitară Canale sau conducte de canalizare pentru ape pluviale II. Instalaţii de încălzire centrală 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Conductă de apă caldă de ducere Conductă de apă caldă de întoarcere Conductă de apă caldă de înaltă temperatură de ducere Conductă de apă caldă de înaltă temperatură de întoarcere Conductă de abur Conductă de condensat sub presiune atmosferică Conductă de dezaerisire sau de admisie a aerului Conductă de golire (CG), drenaj (CD), preaplin (CP) Conductă de siguranţă a traseului de ducere Conductă de siguranţă a traseului de întoarcere III. Instalaţii de alimentare cu combustibil 1 2 Conductă de gaze Conductă de combustibil lichid galben deschis negru roşu-aprins albastru roşu-aprins albastru roşu-închis violet portocaliu verde cafeniu albastru roşu închis violet roşu-aprins cafeniu deschis cafeniu închis

După importanţa instalaţiilor, conductele se vopsesc în culori de bază în unul din următoarele moduri: ─ pe întreaga lungime şi pe toată suprafaţa

cu mufă sau cu un cap filetat Conductă (tub.5 m şi pe întreaga circumferinţă ─ pe o bandă longitudinală la minimum 0. ţeavă) izolată Conductă (tub.1 Semnele convenţionale de fitinguri şi piese auxiliare pentru conducte (după STAS 867 . în tabelul 3. ţeavă) cu flanşă. ţeavă) Conductă (tub.1.5 m lungime Se vopsesc în mod obligatoriu părţile de conductă apropiate la robinete. iar uneori de către proiectant.─ pe o lungime de minimum 0. la racorduri şi la aparate de control.1. Marcarea săgeţilor pentru indicarea sensului curentului fluidului se face prin vopsire în culoarea albă sau neagră.3. Semnele convenţionale pentru fitingurile şi piesele auxiliare ale conductelor sunt date în tabelul 3. pe o lungime de minimum 2 m în ambele părţi. Tabelul 3.3 Semne convenţionale pentru elementele conductelor Pentru întocmirea desenelor de instalaţii.3. Simbolurile şi inscripţiile se aplică prin vopsire în culoarea albă sau neagră direct pe conductă sau pe o placă fixată la aceasta şi vopsită în culoarea de bază.3. Ţevi şi tuburi Conductă (tub. iar principalele armături şi aparate pentru conducte.1. când semnificaţia lor este indicată în legendă. stabilite de standarde (în general). ţeavă) cu flanşă şi mufă Legătură cu flanşe * Legătură cu mufă * Legătură cu filet (se indică numai la schimbările de diametru) Legătură prin sudură (se indică numai la schimbările de diametru) cu mufă cu filet .49) Piesa Denumirea cu flanşă I.1.2. Semne comune a. ţeavă) cu două flanşe sau cu capete filetate Conductă (tub. elementele componente se reprezintă prin semne convenţionale.1. 3.

Ramificaţii Ramificaţie simplă la 90° Ramificaţie dublă la 90° Ramificaţie simplă la 45° Ramificaţie dublă.Suspensie simplă Suspensie simplă pentru montajul mobil al conductei Suspensie elastică pentru montajul mobil al conductei Punct fix Suport simplu Suport simplu. Flanşe şi mufe Flanşă Mufă II. Curbe şi coturi Curbă cu flanşă. cu mufă sau cu cap filetat . la 45° Ramificaţie simplă curbată Bifurcaţie III. pentru mobil al conductei montajul Suport elastic pentru montajul mobil al conductei Suport mobil Suport de ghidare b.

cu o planşă sau o mufă Cot la 90˚. cu o flanşă. mufe sau capete filetate Cot sau curbă (cu flanşă) 0˚ < α ≤ 90˚ Cot la 90˚. cu o mufă sau cu un cap filetat Cot la 45˚. cu flanşă şi cu mufă *) idem. cu picior. cu picior Cot la 90˚. Cruci Cruce Cruce cu mufe şi flanşe Cruce de curăţire cu dopuri VI.Curbă cu două flanşe. Reducţii Reducţii cu flanşe şi cu mufe . Teuri Teu Teu cu corp sferic Teu cu braţe curbate Teu cu mufe şi flanşă V. pt hidrant subteran Curbă dublă IV.

Manşoane Manşon de trecere pe ţeavă Manşon din două părţi Manşon cu ştuţ cu flanşă Manşon cu ştuţ cu mufă Manşon de protecţie tăiat transversal Manşon de longitudinal VIII. Compensatoare de dilataţie Compensator cu bucşe Compensator cu punct fix Compensator cu membrană Compensator tip U Compensator telescopic simplu .Reducţii excentrice cu flanşe şi cu mufe Curbă redusă VII. Mufe şi flanşe Mufă dublă Mufă şi contrapiuliţă protecţie tăiat Mufă de reglare cu dop Flanşă oarbă plană Flanşă oarbă curbată IX.

cu îngroşări Sifon Sifon general (cu sau fără capac de curăţire) Sifon U în plan Sifon de condens cu dop de curăţire a) în plan b) în schemă Capac a) b) Dop nefiletat şi cu filet Niplu Piuliţă olandeză Racord olandez . Teu şi mufă de reglaj Teu de reglaj Teu de reglaj sau curăţire cu dop Mufă de reglaj XI.Liră de dilataţie X. Alte piese Piesă de curăţire Curbă de etaj Piesă cu flanşă.

2 Semnele convenţionale de armături. Pentru robinete şi supape (semne comune) Semnul convenţional Robinete şi supape. Pentru indicarea legăturii în schema de detaliu Robinet cu flanşă Robinet cu mufă Robinet cu filet Robinet prin sudură (sau lipire) . Pentru formele robinetelor Robinet drept Robinet colţar Robinet cu trei căi III.1.3.Pâlnie de golire Căciulă de protecţie contra ploii * Legăturile cu filet şi prin sudură se vor indica în desene numai în punctele de schimbare a diametrelor conductelor Tabelul 3. accesorii şi aparate pentru conducte şi instalaţii (după STAS 868 .55) Denumirea I. in general Robinete şi supape cu ventil Robinet cu cep Robinet cu sertar Robinet sferic II.

Pentru accesorii de robinete şi supape Contragreutate Arc (de încărcare) Plutitor Membrană cu reglare Dispozitiv de golire VI. acţionat manual Robinet colţar cu ventil acţionat cu servomotor Robinet cu cep colţar .IV. Pentru indicarea armăturii de incendiu Pentru stins incendiu V. Pentru dispozitive de acţionare Fără semn Acţionare manuală (în mod curent nu se indică) Acţionare cu motor Acţionare cu electromagnet Acţionare cu piston Acţionare hidraulică sau pneumatică VII. acţionat manual Robinet drept cu ventil cu dispozitiv de golire. Pentru situaţii combinate Robinet drept cu ventil pentru stins incendiu.

cu contragreutate Robinet cu ventil. de siguranţă. fără dispozitiv de blocare Robinet cu ventil. de avarie. acţionat manual Robinet cu sertar acţionat hidraulic Robinet cu ventil. de colţ. cu contragreutate Robinet cu ventil. de siguranţă. de siguranţă. de avarie. cu trei căi.Robinet cu cep cu trei căi. cu arc Robinet cu ventil. de colţ. cu arc Robinet cu ventil. de siguranţă. cu trei căi. cu dispozitiv de blocare Supapă de siguranţă dreaptă cu contragreutate Supapă de siguranţă colţar cu arc Supapă colţar cu plutitor Supapă dreaptă cu membrană de reglare Supapă de reţinere colţar Supapă automată de întrerupere (pt ruperi de conductă) fără dispozitiv de închidere Supapă automată de întrerupere (pentru ruperi de conductă) cu dispozitiv de închidere .

Reductor de presiune VIII. Pentru hidranţi Hidrant de suprafaţă Hidrant subteran de incendiu Robinet de incendiu interior . Pentru clapete Clapetă de reţinere Clapetă de reglaj IX. Pentru separatoare Separator X. Pentru scurgătoare Oală de condensaţie cu flanşă Oală de condensaţie sudată Căciulă de ventilaţie Amortizor de zgomot Filtru pentru aer de evacuare Sifon XI. Pentru sorburi Sorb fără clapetă Sorb cu clapetă Sorb simplu XII.

Pentru maşini şi aparate de deplasare a fluidelor Pompă centrifugă Pompă cu piston Pompă de mână Ejector Injector de alimentare XIV. Pentru aparate de măsurat (semne suplimentare) Transmitere la distanţă . Pentru aparate de măsurat Manometru Vacuummetru Debitmetru Termometru XV.Hidrant de grădină Sprinkler Drencer Coloană de alimentare cu apă (hidraulică) XIII.

de serviciu Robinet cu ventil dublu serviciu Robinet cu ventil. cu duş (sită) Robinet cu ventil de lavoar Robinet cu ventil.drept Robinet cu ventil. Armături de serviciu Robinet cu ventil de simplu serviciu Robinet cu ventil de dublu serviciu . Pentru robinete cu ventil în instalaţii sanitare Robinet cu ventil pentru branşament (de apă) Robinet cu ventil. de aerisire Robinet cu ventil automat de aerisire Baterie de robinete de amestec XVII. de picior Robinet cu ventil de radiator (de reglaj) .Aparat înregistrator Aparat integrator XVI.colţar .

1. 3. Semnele convenţionale vor fi reprezentate în funcţie de scara desenului şi de dimensiunile de gabarit ale figurilor şi pieselor. În cazul când pe desen se găseşte un număr mare de conducte. ─ prin completarea semnelor existente cu simboluri reprezentând materialul. pentru simplificare. cu braţ basculant Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă fixă Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă flexibilă Baterie de amestec numai pentru duş.Robinet cu braţ basculant Baterie de amestec Baterie de amestec. conform standardelor sau normelor interne.1). însemnate din loc în loc cu cifre (fig. .1. ─ prin crearea de noi semne. semnele convenţionale pot fi completate astfel: ─ prin creare de noi semne obţinute prin combinarea a două sau mai multe semne convenţionale generale. reprezentarea lor se face numai prin linii negre continue. Pentru diferenţierea conductelor cu aceeaşi destinaţie. diametrul. cu tijă fixă Baterie de duş cu tijă fixă pentru cazane de baie Robinet dublu reglaj pentru radiator a) drept b) de colţ Exemplificarea utilizării semnelor convenţionale este reprezentată în figura 3. semnificaţiile semnelor vor fi indicate în legendă. Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale fitingurilor şi pieselor. În aceste cazuri.3.2). În legendă se trece semnificaţia fiecărei cifre. se trece valoarea acestora pe fiecare traseu de conductă (fig 3.1. dar având parametrii diferiţi. utilizând în mod obligatoriu semnele referitoare la modul de îmbinare.1.4.3.

1.3.1. Notarea şi cotarea elementelor constitutive ale ansamblului instalaţiei reprezentată în desenul de instalaţii se face conform tabelului 3.3.2 Fig. .1.1.b.3.3.1. 3. precum şi elementul de construcţie în raport cu care se calculează cota de nivel (în general aceasta este pardoseala finită a parterului).4 conducta care se găseşte în spate se întrerupe în dreptul încrucişării. etc.). 3.3. iar panta printr-o săgeată aşezată în afara liniei (fig.1.1. precum şi anumite date şi indicaţii pentru montaj. Fig.6 Schimbarea de nivel pe traseu rectiliniu se reprezintă ca în figura 3.3.3.4.1.1 a) Fig. Cotarea şi notarea desenului de detaliu.5 b) Fig. Fig.4 Cotarea în desenul de instalaţii sanitare Pentru ca un desen de instalaţii să corespundă scopului – acesta fiind în general execuţia instalaţiei. a unor fitinguri. iar în figura 3. 3. piese şi armături sau a unor aparate cuprinse în reţeaua instalaţiei se execută după indicaţiile din desenul de instalaţii.1.7.Fig.3). Dacă în desen se încrucişează două conducte fără legătură..7 3. 3. 3.1. el trebuie să cuprindă dimensiunile elementelor care îl compun (cote).6 al ramificaţiilor de conducte în planuri orizontale diferite. În legenda desenului se specifică elementul geometric al conductei neizolate la care se referă cota de nivel (radier. ax.3. aşezate pe linia care reprezintă fluidul. Astfel în figura 3. 3.1.5 a.1.3. este arătat modul de reprezentare al ramificaţiilor de conducte în acelaşi plan orizontal.3.3 Sensul de circulaţie a fluidului se reprezintă prin săgeţi.3. 3. În figura 3.1.3.1.3. Fig.1.4 traseul C-D trece deasupra traseului A-B.

4 [m] 0. grosimea peretelui ţevii de 3. montată cu panta de 0. 4[m] 0. montată cu panta de 0.75.02 .02 -ţeavă de presiune din fontă cu flanşă cu diametrul de 150mm.75mm.150 × 4000 0.02 [%] Tuburi din fontă pentru scurgere F. 4 [m] 0. montată cu pantă de 0. diametrul exterior de 34mm. pentru instalaţiile de canalizare exterioare clădirilor Tuburi de azbociment. cu presiunea nominală 10 bari.02 [%] Explicaţie . din fontă cu mufă (M) sau cu flanşă (F) pentru reţele de alimentare cu apă sub presiune TM.02 -tub din bazalt artificial cu diametrul de 200mm.1.02 [%] Tuburi din beton simplu. montată cu panta de 0. lungimea de 4 m. montată cu pantă de 0.02 [%] .Tabelul 3. montat cu pantă de 0. lungimea de 4m. lungimea de 4m.4.5m.02 -tub din fontă pentru scurgere cu diametrul de 100mm. ∅ 400.150 × 4000 0. 4 [m] 0.02 [%] Tuburi de bazalt artificial Bz ∅ 200.ţeavă din plumb cu diametrul interior de 30mm. de diametru de 400mm. folosite în reţelele exterioare de alimentare cu apă B ∅ 300.02 -ţeavă de presiune din fontă cu mufă cu diametrul de 150mm. lungime de 4m. la bară de 1.02 [%] TF. pentru evacuarea apelor agresive din industrii şi laboratoare G − TF 100. la bară de 4m. lungimea 4 m.02 -tub din beton simplu cu diametrul de 300mm. 4 [m] 0. montat cu pantă de 0.ţeavă din oţel fără sudură laminată la cald pentru construcţii cu diametrul de 60mm.100 × 1500 0.02 [%] G − TM 100. la bară de 4m.02 [%] Tuburi de gresie ceramică antiacidă. 4 [m] 0. 4 [m] 0.02 -tub din gresie ceramică antiacidă cu mufă/flanşă cu diametrul de 100mm. montată cu panta de 0. lungimea de 4 m.02 [%] Ţevi din plumb folosite ca ţevi de scurgere şi ca ţevi de presiune Pb ∅ 30 / 34.1 Cotarea în desenul de instalaţii sanitare Denumire Ţevi din oţel fără sudură Detalii tehnice ∅ 1/ 2 ".02 Ţevi din oţel fără sudură laminate la cald pentru construcţii 60 × 3.02 -tub de azbociment. montat cu pantă de 0.02 .ţeavă din oţel fără sudură cu diametrul de 1/2”.02 [%] tubAc. montat cu pantă de 0. de presiune.02 [%] Ţevi de presiune. PN 10. 4 [m] 0. lungime de 4m.

grosimea peretelui ţevii de 2.8. presiunea nominală de 20bari. presiunea nominală de 10 bari.02 -ţeavă din polipropilenă cu diametrul de 110mm.02 [%] Ţeavă din PPRCT.ţeavă multistrat. pentru reţelele de apă sub presiune PPRCT HEXA 20 × 2. cu diametrul de 16mm. montată cu pantă de 0. montată cu pantă de 0.02 [%] .2mm. grosimea peretelui ţevii de 2. PN 10. cu diametrul de 110mm.02 [%] PVC. 4 [m] 0. cu diametrul de 50mm. cu diametrul de 16mm. montată cu pantă de 0.02 -ţeavă din polipropilenă fonoabsorbantă cu diametrul de 110mm.2. montat cu pantă de 0. lungime de 4m.ţeavă din polietilenă reticulată tip c. PN 10. la bara de 1m. grosimea peretelui ţevii de 2. pentru reţelele de apă sub preisune Pe − Xa 16 × 2.02 [%] Ţeavă din polipropilenă fonoabsorbantă pentru scurgere PPFOB ∅ 110 × 2000 0. montată cu pantă de 0.Ţevi din PCV neplastifiat. rigid folosite în locul conductelor metalice PVC.02 -ţeavă din polipropilenă cu diametrul de 20mm.2. presiunea nominală de 10 bari. lungime de 4m.2mm. grosimea peretelui ţevii de 2. lungimea de 4m. 4 [m] 0. 4 [m] 0.02 [%] Ţeavă din polipropilenă reticulată tip c. presiunea nominală de 10 bari. lungimea de 4m. cu diametrul de 16mm. lungimea de 4m. cu diametrul de 16mm. 4 [m] 0. lungimea de 4m. tip U50.02 Ţeavă din polipropilenă pentru scurgere PP ∅ 110 × 1000 0. montată cu pantă de 0.02 .02 [%] Ţeavă din polipropilenă reticulată tip b.02 [%] Ţeavă din polipropilenă reticulată tip a. PN 10.02 -ţeava din PVC neplastifiat greu. montată cu pantă de 0.2mm.02 [%] -ţeavă din PVC neplastifiat uşor. grosimea peretelui ţevii de 2. montată cu pantă de 0. pentru reţelele de apă sub presiune Pe − Xc 16 × 2.02 . la bară de 2m. 4 [m] 0.8mm.2. PN 20.2mm. lungimea de 4m.02 [%] Ţeavă multistrat (conductă din polietilenă reticulată tip b cu inserţie de Al).2. presiunea nominală de 10 bari. PN 10.02 . pentru reţelele de apă sub presiune Pe − XbAl 16 × 2.ţeavă din polietilenă reticulată tip a.02 .ţeavă din polietilenă reticulată tip b. tipGU 110. 4 [m] 0. pentru reţelele de apă sub Pe − Xb 16 × 2. montat cu pantă de 0. 4[m] 0.

astfel un lavoar de faianţă de tip A ale cărui condiţii de formă şi dimensiune sunt stabilite prin STAS 1540-72. cu dimensiunile lor. diametrul nominal de 20mm.02 [%] . presiunea nominală 10 bari. Φ20 PN10 o Cot din polipropilenă PPRCT 90 . Φ20 PN10 o Cot din PVC PVC 45 . Φ20 PN10 o Cot pentru multistrat la 90°. grosimea peretelui de 2.Ţeavă multistrat (PeX-Al) PeX − Al 16 × 2. având lungimea de 500 mm se notează: LFA 500. lungimea de 4m. presiunea nominală 10 bari.2. Obiectele sanitare precum şi agregatele instalaţiilor de încălzire sau ale instalaţiilor electrice se notează cu simbolul (tipul). Schiţa şi desenul unei instalaţii pot fi făcute pentru un ansamblu . 20x2. PeX − Al 90 . diametrul nominal de 20mm. Cot din polipropilenă pentru scurgere PP 90 .8mm. PN 10.2mm. în stadiul de proiectare sau pentru un ansamblu existent (în acest caz se dă numele de releveu). montată cu pantă de 0. .ţeavă multistrat. presiunea nominală de 10 bari. cu diametrul de 16mm. Φ20 PN10 Cot pentru multistrat. presiunea nominală 10 bari.02 Cot din fontă la 90°. o Cot din PVC la 45°. precum şi cu cotele de poziţie care stabilesc locul lor în instalaţie. diametrul nominal de 20mm. presiunea nominală 10 bari. presiunea nominală 10 bari. grosimea peretelui ţevii de 2. Cot fontă CF CF 90 . Cot din polipropilenă pentru scurgere la 90°. diametrul nominal de 20mm. diametrul nominal de 20mm. 4 [m] 0.8 PN10 o Cot din polipropilenă la 90°.

1. întocmite la scară convenabilă.3. cu picior Conductă cu capete filetate Robinet cu sertar Clapetă de reţinere Conductă cu mufă Nr.3. astfel alese încât să cuprindă toate coloanele cu ramificaţiile respective. 1 2 3 4 5 6 7 Denumire Pompă centrifugă Curbă cu capete filetate Cot la 90°. În figura 3. Crt.1.1.2.). Crt.1. Orice instalaţie interioară.Executarea schiţei şi a desenului unei instalaţii cere respectarea regulilor pentru stabilirea vederilor şi secţiunilor.1.2 se pot identifica uşor elementele componente ale instalaţiei. la fiecare nivel.4.1. Tabel 3. radiatoare etc. a regulilor de cotare şi aplicarea riguroasă a semnelor convenţionale standardizate. Legendă reprezentare schematică a instalaţiei sub presiune Nr.4. În figura 3.a este reprezentată schematic şi la scară o parte dintr-o instalaţie sub presiune.1 se dau unele exemple de utilizare a semnelor convenţionale pentru conducte şi armături. de la care pornesc ramificaţii (derivaţii) la punctele de utilizare unde se găsesc aparatele de consum (robinete de apă. 8 9 10 11 12 13 Denumire Conductă Reducţie cu mufă Cruce Robinet Ramificaţie dublă Manometru .1 şi tabelul 3. se compune dintr-un număr oarecare de conducte principale aşezate pe orizontală şi pe verticală (coloane). Schiţa unei instalaţii se execută pe planurile construcţiei.4. şi prin secţiuni verticale. indiferent de natura ei. de întocmire a schemelor. Folosindu-se tabelul 3. Instalaţia este reprezentată prin secţiuni plane.

1.Fig 3.4. b – conducte de presiune. c – conducte de abur.1 – Exemple de utilizare a semnelor convenţionale pentru conducte şi armături de instalaţii a – conducte de apă cu pompă. .

Pe acest desen se trec toate dimensiunile conductelor principale. paralel cu planşeul respectiv la o înălţime stabilită. şi reprezintă proiecţia ortogonală a întregii instalaţii. se execută pentru fiecare nivel. Secţiune orizontală printr-o clădire de locuinţe. specificându-se nivelele la care se referă.2. pantele conductelor. precum şi instalaţiile complexe.2. 1. diametrele nominale. Această înălţime se alege astfel încât să rămână sub planul de secţiune toate obiectele care alcătuiesc instalaţia (chiuvete.3.1 este reprezentată o secţiune orizontală printr-o clădire de locuinţe. Desenul în plan (secţiuni orizontale).1.).2.2. ale coloanelor. băi etc. precum şi cotele de nivel. 3. Pentru nivelele care au instalaţii identice. respectându-se reprezentarea convenţională stabilită prin standarde. ramificaţiile care leagă obiectele la coloane sau conductele principale. pe o secţiune cu vedere obţinută presupunând construcţia secţionată cu un plan orizontal. Obiectele se desenează la scara desenului. se întocmeşte o singură secţiune. ramificaţiilor. În figura 3. ţinându-se seama de cote şi de poziţie. . scara 1:50. Fig.2. pentru a se asigura claritatea reprezentării. nivelul secţionat fiind parterul.2 Desenul în plan al instalaţiilor sanitare Desenul instalaţiei se execută separat pentru fiecare gen de instalaţie.

cât şi cuprinderea în devize a tuturor elementelor componente.3. De asemenea.2. aceasta conduce la o exploatare uşoară a instalaţiilor. prin identificarea rapidă a .3. Elemente conceptuale De întocmirea exactă a planurilor depinde executarea şi montarea corectă a instalaţiilor.

reducerea numărului de coloane. De buna colaborare dintre specialistul de instalaţii şi arhitect depinde adoptarea unor soluţii mai economice şi corespunzătoare din punct de vedere funcţional. trebuie să prezinte informaţii cu privire la caracteristicile funcţionale ale clădirii. ca de exemplu. aceste condiţii impun anumite distanţe între conducte şi între acestea şi elementele de construcţii pentru a facilita un montaj rapid şi sigur. urmărindu-se un consum redus de material. destinaţia încăperilor. a coloanelor şi a conductelor de legătură. Conductele vor fi mascate cu elemente de construcţii uşor demontabile pentru a permite un acces comod pentru depistarea şi remedierea eventualelor defecţiuni. Montarea conductelor se va realiza pe cât posibil simetric pentru a permite o uşoară identificare în funcţionare. . 6. Pentru asigurarea unei bune funcţionări şi exploatări se va prevedea sectorizarea instalaţiilor care să permită scoaterea din funcţiune doar a sectorului în care apare o defecţiune. pe cât posibil. Economice Aceste condiţii impun alegerea unor trasee şi soluţii tehnice care să conduca la un cost minim de investiţie. În acest scop se va urmări să se realizeze trasee cât mai scurte. Pentru întocmirea planurilor instalaţiilor sanitare. ele se vor aplica în special când se obţin şi alte avantaje. De siguranţă în funcţionare Se vor alege soluţii tehnice. urmărind-se astfel. De materiale Aceste condiţii sunt legate de compatibilitatea materialelor folosite pentru a evita pericolul deteriorării sau distrugerii instalaţiilor sub acţiunea diferiţilor factori. Pentru lungimi de trasee egale se va prefera soluţia în care diametrele conductelor sunt mai mici. unele sub altele. Fonice Prin proiectarea instalaţiilor sanitare se va evita transmiterea zgomotelor în încăperile clădirii sau structurii de rezistenţă. 5. astfel încât să nu existe pericolul scoaterii din funcţiune a instalaţiilor proiectate datorită condiţiilor de funcţionalitate a clădirilor. îmbunătăţirea condiţiilor igience sau de exploatare. Astfel se va urmări modularea soluţiilor tehnice adoptate. care pot produce funcţionarea defectuoasă a instalaţiilor. de aceea. amplasarea mobilierului sau a utilajelor. obtinându-se reducerea numărului de repere şi a gamei de tipodimensiuni din punct de vedere al materialelor montate. Planurile de arhitectură. a grupurilor sanitare.conductelor din clădiri cu cele de pe planuri şi evitarea greşelilor de manevrare şi acţionare. 7. O atenţie deosebită trebuie acordată amplasării pe verticală. în prealabil trebuie să se colaboreze cu proiectantul de arhitectură pentru a se prevedea spaţiul necesar amplasării obiectelor sanitare. De execuţie În general. 2. Estetice În general. 3. 4. De exploatare Se vor realiza soluţii tehnice astfel încât să fie uşor accesibile şi manevrabile. condiţiile estetice conduc la soluţii mai puţin economice şi. Pentru concepţia şi întocmirea planurilor instalaţiilor sanitare. trebuie să se ţină seama de următoarele condiţii: 1.

Dotarea minimă cu obiecte sanitare şi accesorii a clădirilor se va face în conformitate cu prevederile cuprinse în STAS 1478 . Prescripţii fundamentale de proiectare" .2. precum şi de cerinţele investitorilor.tabel 1. Tabel 3. precum şi de prevederile temei de proiectare.2. În general. Echiparea şi dotarea cu obiecte sanitare Echiparea şi dotarea cu obiecte sanitare se va face în funcţie de destinaţia şi caracteristicile clădirilor sau a spaţiilor ce urmează a fi dotate.4. de nivelul de confort la care trebuie să răspundă clădirile respective.90 “Instalaţii sanitare. Dotarea minimă cu obiecte sanitare şi accesorii a construcţiilor civile . se urmăreşte să se stabilească un număr minim de obiecte sanitare care să permită satisfacerea nevoilor igienico-sanitare astfel încât perioada de aşteptare pentru utilizarea lor să fie acceptabilă. în care se precizează dotările necesare pentru diferite categorii de clădiri şi încăperi. fără a crea senzaţia de disconfort sau obligaţia renunţării la utilizarea lor. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. de prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.3.1.4. de caracteristicile reţelelor exterioare de apă şi canalizare.

se ia în calcul valoarea 10. teatre: . 1 - - - b 30 f 30 - - 50 50 b.750 .pentru personal b 90 f 30 b 45 - - - b 40 f 40 b 10 f 10 25 75 .250 . cu dezbrăcare la fiecare duş. restaurante: .500 .Destinaţia clădirii Repartiţia pe Băi pentru Lavoare Duşuri Fântâni sexe % picioare Căzi de de băut Pisoare baie BărBărBărBărBărapă Femei Femei Femei Femei Femei baţi baţi baţi baţi baţi Closete b 90 f 30 b 45 Observaţii Clădiri pentru birouri Cluburi cu săli de spectacole. pentru duşuri fără cabine separate. se ia în calcul valoarea 5.pentru spectatori .pentru consumatori 2 2 2 3 4 2 3 4 5 7 2 2 3 3 4 n 250 - - 1 1 2 2 3 1 1 2 2 3 - 50 50 b 180 f 60 b 90 - dar min.1000 . f şi n se referă la numărul de locuri la mese .pentru artişti - - - - b 40 f 40 - - - - Repartiţia pe sexe se stabileşte prin nota de comandă b 100 b 60 f 35 f 20 b 50 b 30 - - - - b 100 b 20 f 100 f 20 - - 45 50 55 50 Pentru duşuri cu cabine separate.1500 Cantine. b 5 f 5 sau b 10 sau f 10 Cinematografe cu un număr de locuri max: .

Clădiri pentru cazare .200 .300 b 15 f 10 b 20 - - b 40 f 40 b 7 f 7 b 15 f 15 - - b 15 f 10 b 20 - - b 40 f 40 b 30 f 30 b 15 f 15 - - b 10 f 10 - - - - - b 6 f 6 b 10 f 10 - - b 35 f 10 b 20 - - - - b 30 f 30 b 20 f 20 - - În afara camerelor de baie aferente camerelor de cazare.hoteluri cu grupuri sanitare pe nivel şi lavoar în cameră . cu respectarea condiţiilor de amplasare aşa încât să fie asigurate accesul şi folosirea uşoară a acestora. lavoar şi chiuvetă.250 . Bateriile pentru duş trebuie să fie cu tub flexibil.cămine şi internate cu grupuri sanitare în cameră .cămine şi internate având obiectele sanitare în grupuri sanitare . fără a se depăşi 4 m pe verticală Grupurile sanitare sunt comune pentru copiii de ambele sexe. distanţa maximă admisibilă de parcurs până la grupurile sanitare fiind de 75 m.150 .cămine şi internate cu lavoare în fiecare cameră . la fiecare nivel se prevede câte un grup sanitar cu closet.: .50 .75 .hoteluri cu camere de baie aferente camerelor de cazare Grădiniţe: . Cifrele se referă la copii pe un nivel.100 . 3 5 8 10 15 20 22 25 - - - - 3 5 8 10 15 20 22 25 2 4 6 8 11 15 17 20 - - La cabinetul medical se prevede un . La oficiu se prevede un spălător. separat pentru bărbaţi şi femei.pentru un număr de copii de max.25 .

b 100 b 90 Pentru medici se prevede câte un grup sanitar dotat cu closet.pentru personal . pentru acelaşi grup sanitar.. b 90 f 30 b 45 - - - - b 40 f 40 b 10 f 10 - - Dotarea cu obiecte sanitare se face prin nota de comandă.pentru personal .: .100 .400 . şcoli: . 2 3 4 6 8 10 5 8 13 20 25 30 3 5 9 14 17 20 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 Repartiţia pe sexe se stabileşte prin nota de comandă. .pentru un număr de elevi de max. Numărul căzilor de baie şi al duşurilor precum şi repartiţia pe sexe se fixează prin nota de comandă f 35 f 30 b 50 b 45 - - - - b 50 b 40 f 50 f 40 - - - - Valorile înscrise sunt valabile pentru elevi de acelaşi sex.pentru personal Creşe: .200 .pentru personal Institute de învăţământ superior. - f 40 - - - - - - f 40 - f 10 - - Dotarea cu obiecte sanitare se face prin nota de comandă.1000 - f 40 - - - - - - f 40 - f 40 - - lavoar. Repartiţia pe sexe se stabileşte prin nota de comandă. la fiecare nivel.pentru bolnavi Băi publice: .pentru copii Spitale: .600 .50 .pentru public . separat pentru bărbaţi şi femei. lavoar şi duş.

75 . pentru un grup sanitar .: .pentru un număr de locuri de max.săli de gimnastică şi ateliere de şcoală . ateliere. stadioane: .1000 .20000 . 1 2 3 4 2 3 4 5 1 2 2 3 1 1 2 2 Cifrele se referă la numărul de muncitori de acelaşi sex. durata de efectuare a duşului.pentru un număr de muncitori într-un schimb de max..60000 .: .80000 ..pentru sportivi Gări (la traficul zilnic de călători) Fabrici. unităţi de prestaţie: .5000 ..100 b 60 b 60 f 20 f 20 h 30 b 30 - n 50 - - b 10 b 25 f 10 f 35 b 10 f 10 - - - - - 4 10 30 75 90 b 70 2 3 10 25 30 f 25 6 24 83 180 220 b 30 - 3 9 27 66 80 n 50 b 40 f 40 2 3 9 21 24 b 10 2 3 8 15 18 f 10 b 5.50 .12 70 70 70 70 70 55 50 30 30 30 30 30 45 50 La stabilirea numărului de duşuri se ţine seama de felul activităţii sportive.12 f 5.25 .pentru cadre didactice şi personal administrativ Săli şi terenuri de sport. precum şi de felul cabinelor de dezbrăcare (individuale sau comune) b 900 f 300 b 450 n 1500 - - b 800 f 800 - - Conform tabelului 2 din STAS 1478-90...

9. numărul obiectelor sanitare se calculează prin interpolare liniară. numărul obiectelor sanitare se determină prin extrapolare. 3.150 . La clădiri de locuit. În întreprinderi cu peste 100 de femei pe schimb. se amenajează la vestiare. În cazurile în care grupurile de duşuri sunt montate separat de closete.1000 5 6 8 9 11 13 14 16 6 8 10 12 14 16 18 20 5 5 7 8 9 10 12 13 - 3 4 5 6 7 8 10 11 - - - - OBSERVAŢII: 1. Aceste încăperi se prevăd cu instalaţii de spălare cu jet ascendent sau duş mobil. la un grup de closete. determinarea felului şi numărului obiectelor sanitare se face pe baza indicaţiilor din nota de comandă.. se prevede în plus câte un closet la fiecare 10 duşuri. se recomandă să se prevadă chiuvete cu apă rece şi caldă – câte o chiuvetă la patru sau cinci niveluri – pentru întreţinerea părţilor comune. se prevede la fiecare 300 femei. În camerele de colectare a gunoiului. numărul minim de obiecte fiind 1. cu apă rece şi caldă: de la 500 de femei în sus.500 .200 . 4.400 . 8. . neasimilabile uneia din categoriile de clădiri din tabelul anterior.800 . Prin nota de comandă. 7. La fiecare nivel al clădirilor – cu excepţia celor de locuit – se prevede o chiuvetă care se amplasează în grupul sanitar sau într-o încăpere destinată materialului gospodăresc. Pentru un număr intermediar de persoane. 6. se prevede câte o chiuvetă cu robinete dublu serviciu pentru apă rece şi caldă. se prevede suplimentar câte un lavoar pentru fiecrae 10 closete. 2. dar minimum 1 lavoar. o astfel de instalaţie completată cu câte un lavoar şi un closert. 10. În cazurile în care grupurile de closete sunt montate separat de grupurile de lavoare. încăperi destinate igienei intime a femeilor. păstrându-se proporţionalitatea corespunzătoare celui mai mic număr de persoane înscris mai sus în tabel.650 .300 . în funcţie de specificul funcţional al clădirii. numărul obiectelor sanitare se determină prin extrapolare. Pentru un număr de persoane mai mare. păstrându-se proporţionalitarea corespunzătoare celui mai mare număr de persoane înscris în tabelul anterior. Pentru clădiri cu destinaţie specială. se poate stabili o altă repartiţie pe sexe a persoanelor. 5. Pentru un număr de persoane mai mic.

).vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înălţime.pentru grupul sanitar suplimentar: . prevăzută cu piesă tip “perlator". prevăzută cu piesă tip “perlator". Indicativ I994. caldă şi canalizare în cazul în care nu s-a prevăzut în camera de baie. grupuri sanitare suplimentare.un sifon de pardoseală. Amplasarea obiectelor sanitare După stabilirea numărului şi felului obiectelor sanitare. astfel încat să se asigure condiţiile funcţionale normale şi totodată să se ocupe un spaţiu minim. prevăzută cu piesă tip “perlator".spaţiu pentru o maşină de spălat vase şi racordurile necesare pentru apă rece. cu baterie de apă rece şi caldă. .pentru bucătării: .Pentru clădiri de locuinţe cu caracter social (construire din fonduri de la stat). Denumirea obiectului sanitar.în camerele de baie: .spaţiu pentru maşina de spălat rufe şi racordurile necesare pentru apă rece.un sifon de pardoseală. acestea vor fi amplasate. Înălţimile de montare sunt indicate de la nivelul pardoselii până la partea superioară a obiectelor sanitare şi a accesoriilor acestora şi.1.2. se recomandă dotarea cu următoarele obiecte sanitare şi a accesoriilor acestora : .lavoar din porţelan sanitar (mărimea 600 mm). caldă şi canalizare. armăturilor şi accesoriilor lor”. . 800 x 800 mm) cu baterie de duş. . până la axa orizontală a armăturilor (vezi tabel 3. Înălţimi de montare a obiectelor sanitare şi accesoriile lor Nr.vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înălţime.1. de regulă. .5. .cadă de baie (mărimea 1700 mm) cu baterie amestecătoare de baie. precum şi cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate în STAS 1504-85 „Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare. ferite de îngheţ).2. este necesar ca acestea să fie amplasate în spaţiile specifice (camere de baie.cadă de duş (min. caldă şi canalizare. .5. 3. eventual inox) cu platformă.pentru părţile comune: . Tabel 3.5.chiuvetă cu două robinete dublu serviciu pentru apă rece şi caldă la 3-4 nivele. Distanţele minime de amplasare. a armăturii sau accesoriului Înălţimea de montare [mm] Observaţii . .2. cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă. . lângă casa scării (în spaţiile care adăpostesc gurile pentru evacuarea deşeurilor menajere sau în alte spaţii disponibile. . .spălător (din fontă sau tablă emailată.).lavoar din porţelan sanitar cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă.spaţiu pentru maşina de spălat rufe şi racordurile necesare pentru apă rece. conform „Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare”. . crt. etc. . respectiv. bucătării.

de la fundul căzii de baie la baza stropitorului .de la partea superioară a cuvei.săpunieră Duşuri comune .bateria .mâner de baie .mâner de baie Baie fixă pentru copii sugari .de la partea superioară a grătarului la baza stropitorului .para duşului fix .săpunieră Cadă pentru duş . în axa lavoarului .se amplasează în dreapta sau stânga bateriei .săpunieră 450 600 700 800 100…200 500 400 750 1400…1500 900…1100 max.de la partea superioară a lavoarului.chiuvetă .mâner de baie . 50 mm de la peretele lateral .simetric mânerului de baie faţă de baterie.cuva . în axa lavoarului .portprosop montat lângă lavoar .portprosop montat pe peretele din faţa lavoarului .para duşului fix .cuva .săpunieră . în axa ei . în gabaritul duşului - 2 Baie pentru adulţi .pentru copii până la 4 ani .se montează în dreptul ventilului de golire a căzii . la 50…100 mm de la pareta laterală a lavoarului .săpunieră 3 4 5 6 7 8 9 Bideu Chiuvetă .robinet sau baterie montată pe perete .baterie de perete .etajeră .la min.de la partea superioară a căzii de baie .de la faţa superioară a lavoarului la partea inferioară a etajerei.bateria .pentru copii de la 4 la 6 ani .săpunieră Baie pentru picioare . în axa lui .se amplasează în axa cuvei sau lateral .1 Lavoar .para duşului fix .lateral faţă de baterie.de la fundul cuvei pentru duş la baza stropitorului . în gabaritul duşului .mâner de baie .cadă de baie .se montează în dreapta sau în stânga lavoarului.cada de baie .baterie de perete . la 50…100 mm de la partea laterală a lavoarului .pentru copii peste 11 ani şi adulţi .pentru copii de la 6 la 11 ani .de la fundul căzii pentru duş . 650 100…125 2100 750…850 750…850 1000 1100…1150 1150…1250 350 150…250 1000…1100 500…600 200…300 1200…1300 2100 1200…1300 1200…1300 1200…1300 2100 1300 1300 după obiect 800 1150 .robinet Spălătoare comune .de la faţa superioară a lavoarului la latura inferioară a oglinzii.oglindă .bateria .se montează în dreapta sau stânga lavoarului.

rezervor de spălare montat la înălţime .closetul se montează sub nivelul pardoselii finite la min.cuva vasului .spălător . Tabel 3.de perete 1000 .cu picior după obiect 17 Albie de spălat .cu asigurarea unui spaţiu de min.de la partea superioară a spălătorului .rezervor de spălare montat la înălţime .rezervor de spălare montat la semiînălţime . cantine etc.spălător 900-950 800 200…250 la înălţimea me-selor de lucru 200…250 după obiect 2300…2500 1200…1300 1300 750 2200 1300 750 500 . în axa ei - 12 -baterie sau robinet Closet cu vas .cuva albiei 900 .10 11 .de la pardoseală la partea superioară a buzei cuvei. Distanţe minime pe orizontală între obiectele sanitare. 200 mm între partea superioară a rezervorului şi plafon .mânerul trăgătorului . armături şi accesorii.cu asigurarea unui spaţiu de min. .de la partea superioară a spălătorului .pentru copii de la 6 la 11 ani 13 14 .baterie de perete Spălător de vase în restaurante.2.2.baterie sau robinet 1250 OBSERVAŢIE – Pentru înălţimile indicate printr-o singură valoare în tabelul anterior.). 200 mm între partea superioară a rezervorului şi plafon . precum şi între acestea şi faţa finită a pereţilor (respectiv măştilor.montată pe perete pentru copii de la 6 la 11 ani 700 pentru copii peste 11 ani şi adulţi 850 .pentru copii peste 11 ani şi adulţi 650 Fântână de băut apă . armături şi accesorii.5.porthârtie Closet oriental .2. precum şi între acestea şi faţa finită a pereţilor .mânerul trăgătorului .montată cu picior după obiect 16 Scuipătoare . se admite o abatere la montaj de ± 5% 15 Distanţele minime pe orizontală sunt indicate între obiectele sanitare.robinet sau baterie Spălător de vase în locuinţe . când acestea depăşesc jumătate din adâncimea obiectului) sau faţa corpului de încălzire (vezi tabel 3.porthârtie Pisoar . 20 mm .2.5.vas .

.faţa frontală a closetului sau bideului . c ≥ 450 . Denumirea obiectului sanitar de la până la Observaţii.faţa frontală a lavoarului de pe alt perete Pentru a > 1000. schemă 1 Lavoar pentru adulţi .faţa laterală a closetului sau bideului Pentru c > 600 mm a = 400 mm d = 240 – 0.faţa laterală a lavoarului .faţa frontală a lavoarului .axa lavoarului .. crt.Distanţa se măsoară Distanţa minimă fără spaţiu de cu spaţiu de circulaţie pe circulaţie pe lângă lângă persoana persoana care care foloseşte foloseşte obiectul sanitar obiectul [mm] sanitar [mm] 450 700 a = 50 b = 1000 1050 - Nr.4 c pentru c = 0.600 d = 500 pentru e < 600 - .peretele lateral -axa altui lavoar .

faţa frontală a altui lavoar .faţa laterală a lavoarului .peretele lateral .peretele lateral 300 500 350 600 400 900 950 1000 .axa altui lavoar ..peretele opus .de la 6 la 11 ani .axa altui lavoar .axa lavoarului .până la 4 ani .de la 4 la 6 ani .peretele lateral .axa closetului sau bideului 600 e = 1200 f = 500 400 1100 e = 1700 - 2 Lavoare pentru copii .faţa frontală a closetului sau bideului .

axa closetului sau bideului 4 Cadă de baie pentru copii sugari Baie pentru picioare .. bideului 600 500 500 0* 400 600* 600 600 400 700 0 0* b = 500 c = 400 1100 1100 1000 a = 600 * distanţa prescrisă se referă la trei din laturile căzii.axa altei cuve de baie 6 Cadă de duş .peretele opus 700 600 .peretele lateral .faţa frontală a lavoarului .buza căzii de baie .distanţa prescrisă se referă la latura mare a căzii. la căzile neînzidite * se admite o depăşire a marginii lavoarului peste buza căzii.faţa frontală a: lavoarului closetului bideului . a patra latură se lipeşte de perete - 5 . de 30 mm . celelalte laturi se lipesc de zidăria de roşu la căzile înzidite sau peretele finit.perete .faţa frontală a closetului.perete .buza căzii de duş .faţa laterală a lavoarului .axa cuvei băii -peretele opus .faţa frontală a căzii .axa altui lavoar 3 Cadă de baie pentru adulţi .faţa laterală a lavoarului .buza căzii de baie .buza altei căzi de baie .

faţa frontală a 900 450 100 800 - - 8 Cazan de baie .axa closetului sau bideului .perete (la cabine individuale) .perete .partea laterală a cazanului .axa căzii de duş .axa altei baterii sau robinet .axa bateriei sau robinetului .perete .axa altei căzi de duş d = 300 450 - după obiect - Se admite depăşirea marginii lavoarului peste buza căzii cu 30 mm 7 Duşuri comune ..

respectiv.perete* 80 500 600 600 a = 400 b = 600 - c = 500 d = 500 600 - * sau uşă cu deschidere exterioară 10 Spălător de vase sau chiuvetă .perete* .faţa frontală a closetului sau bideului .axa chiuvetei sau .perete cuvei spălătorului .masa de pregătit .perete bideului . closet . respectiv closet .axa altui bideu sau closet .axa altui bideu.axa closetului sau .faţa frontală a altui bideu.axa bideului 9 Closet sau bideu .maşina de gătit 0 0 b = 350 c = 400 d = 600 1100 * sau conducte verticale .faţa frontală a spălătorului sau .axa lavoarului .axa closetului .buza căzii de baie sau duşului . closetului sau bideului .perete sau .lavoarului.faţa laterală a spălătorului sau chiuvetei .

faţa frontală a altui pisoar .perete .axa bateriei sau robinetului .perete .chiuvetei mobilier 11 12 Spălătoare comune Pisoare .faţa frontală a altui pisoar .axa pisoarului ani .faţa frontală a altui pisoar .perete .axa pisoarului şi adulţi .perete .pentru copii peste 11 ani .faţa frontală a altui pisoar .axa altui pisoar .axa altei baterii .axa altui pisoar .perete .faţa frontală a pisoarului a = 300 b =600 c = 1100 d = 700 a = 350 b = 700 d = 800 - a = 800 c = 1100 e = 850 a = 950 c = 1200 e = 1000 .pentru copii de la 6 la 11 .axa altui pisoar 750 450 - - .

axa fântânii ani .13 Fântâni de băut apă .pentru copii de la 6 la 11 .axa altei fântâni .pentru copii peste 11 ani şi adulţi .perete .perete .axa altei fântâni 300 550 350 650 800 950 - - .

5. Pentru amplasarea obiectelor sanitare sunt necesare planurile de arhitectură la scara 1:50. exprimată în mm. . raportul dintre laturile încăperii. pentru amplasarea obiectelor sanitare într-o cameră de baie a unui apartament. de cele mai multe ori.se pot utiliza cadre metalice. prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susţinere.). Cotarea obiectelor sanitare se face prin indicativul acestora urmat de dimesiunea maximă a obiectului sanitar.2. există mai multe variante posibile care sunt determinate de o serie de factori. Pentru obiectele sanitare montate în grup – lavoare. Pe cât posibil. o cadă de baie (CB). spălătoare etc. 3.5. precum şi respectarea distanţelor minime de montaj (vezi fig. Fig. un vas closet cu rezervorul montat pe vas (VC).2. Astfel.1. locul de amplasare a coloanelor. impune ordinea de aşezare a obiectelor sanitare. iar baia cu un lavoar din porţelan sanitar (LFA). locul de amplasare a ferestrei. se vor evita intersectările de conducte. spaţiu pentru maşina de spalat rufe (MS) şi un sifon de pardoseală (SP). locul de amplasare a uşilor. direcţia de deschidere a acestora.1. Astfel. Bucătăria a fost echipată cu un spălător de vase cu platformă (SV) şi cu spaţiu pentru o maşină de spălat vase (MS). Amplasarea obiectelor sanitare se va face astfel încât să se realizeze trasee ale conductelor de legătură cât mai scurte şi cât mai simple. prin şuruburi. ca de exemplu deschiderea traveii. Dotarea cu obiecte sanitare a unei clădiri de locuit . Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcţii se face fie direct. pentru planul parter deja ales al unei clădiri de locuit este exemplificată dotarea acestuia cu obiecte sanitare.Stabilirea spaţiului necesar amplasării obiectelor sanitare trebuie făcută împreună şi de comun acord cu arhitectul care. 3. fie indirect. etc.

2. urmărindu-se realizarea unor trasee directe şi cât mai scurte a conductelor de legătură. se va trece la stabilirea poziţiei coloanelor sanitare. Ţinând seama de faptul că legătura dintre obiectele sanitare şi coloanele de scurgere.3.6. Amplasarea coloanelor sanitare După poziţionarea obiectelor sanitare. . coloanele se vor amplasa cât mai aproape de obiectele sanitare. În general.

pentru evacuarea aerului viciat.poziţia şi unghiurile de racordare ale conductelor de canalizare să nu favorizeze înfundarea reţelei. Partea superioară a manşoanelor de protecţie din încăperile dotate cu instalaţii sanitare (băi. se vor amplasa. limitate ca tipuri constructive. gruparea coloanelor de scurgere a apelor meteorice pe trasee comune cu coloanele de scurgere a apelor uzate menajere.coloanele care. estetică. în colţurile camerelor de baie. . se vor prelungi deasupra terasei sau acoperişului cu maximum 0.coloanele de scurgere a apelor meteorice se vor amplasa în colţurile camerelor de baie.se va urmări gruparea coloanelor de alimentare cu apă împreună cu cele de canalizare. urmărindu-se gruparea în trasee comune cu alte coloane.50 m cu conducte din fontă de scurgere şi cu căciuli de ventilare. precum şi pentru revizii şi reparaţii. La amplasarea coloanelor se va ţine seama şi de următoarele recomandări: . .datorită pieselor fasonate limitate ca tipuri şi dimensiuni. . . în colţurile încăperilor deservite. . în spatele lavoarului sau în colţul bucătăriei. în mod accidental. a grupurilor sanitare.stabilirea numărului de coloane şi poziţia acestora se va face astfel încât legăturile la obiectele sanitare să fie cât mai scurte. măşti etc. de regulă.coloanele de apă rece şi apă caldă se vor amplasa în colţurile camerelor de baie. pe cât posibil. Coloanele sanitare se vor numerota cu o cifră. se . La trecerea prin pereţi şi planşee. Coloanele se pot monta aparent. coloanele de alimentare cu apă şi canalizare se maschează cu elemente de acoperire uşor demontabile pentru a se asigura condiţii de igienă. . Coloanele montate aparent vor fi amplasate. de regulă.se va da prioritate amplasării coloanelor de canalizare întrucât legăturile dintre obiectele sanitare şi coloane se realizează cu piese de dimensiuni mari. conductele şi coloanele de apă se vor monta în tuburi de protecţie (manşoane). Ventilarea primară (directă) se va prevedea prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperişului a tuturor coloanelor de scurgere. . a cămărilor sau debaralelor. a bucătăriilor. se realizează în general mai greu ca legătura dintre armăturile de serviciu şi coloanele de apă.coloanele de scurgere a apelor uzate se vor amplasa în imediata apropiere a vaselor de closet. a grupurilor sanitare. mascat sau îngropate în zidărie. în camerele de baie şi bucătărie. a bucătăriilor şi a caselor de scară atunci când contorizarea se realizează individual pentru fiecare apartament. coloanele se amplasează astfel: . iar în cazul în care felul apelor transportate diferă între ele din punct de vedere al consumului sau a calităţii apelor. spălătorii).soluţia aleasă nu trebuie să dăuneze aspectului încăperii. de orice fel. în special în apropierea vaselor de closet. Toate coloanele de ventilare. pot fi expuse loviturilor vor fi protejate cu plasă de rabiţ. va depăşi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm. bucătării. La clădirile de locuit.coloanele de ventilare. a holurilor sau a caselor de scară. . în colţurile încăperilor. Se va urmări. În funcţie de natura lor. la amplasarea coloanelor de apă rece şi caldă se va da prioritate amplasării coloanelor de scurgere.

3. coloanele de scurgere a apelor uzate menajere s-au poziţionat în imediata apropiere a vaselor de closet. s-au amplasat coloanele sanitare (vezi fig. Fig.1. mergand in spirala de la exterior spre interior. în colţul încăperilor. În cazul în care există mai multe coloane asemănătoare din punct de vedere al consumului sau a calitaţii apelor. După amplasarea coloanelor. P pentru ape pluviale. 3.2. Literele si cifrele care marcheaza coloanele se inscriu intr-un cerc cu diametrul de 1 cm. în apropierea spălătoarelor de vase. după dotarea cu obiecte sanitare a încăperilor.însemnează coloanele şi cu litere ca de exemplu: M pentru ape menajere.6.6. În băi. coloanele de apă rece şi caldă s-au amplasat în casa scării. parcurgandu-se in sensul de rotatie al acelor de ceasornic planul cladirii. coloanele de scurgere a apelor meteorice s-au amplasat în aceeaşi mască. I pentru apele pentru combaterea incendiilor. Urmărindu-se gruparea coloanelor . acestea s-au însemnat cu literele corespunzătoare şi s-au numerotat parcurgându-se planul clădirii în sensul de rotaţie al acelor de ceasornic. pentru a nu dăuna aspectului încăperilor.1. pe cat posibil in afara conturului exterior al cladirii. A pentru coloanele de apa rece si calda.2. Amplasarea coloanelor sanitare . acestea se identifica prin litera corespunzatoare. a debitelor de apă. urmată de un numărul de ordine. Coloanele de scurgere a apelor uzate menajere din bucătării s-au poziţionat în colţul acestora. T pentru ape tehnologice etc. cand acestea sunt amplasate pe casa scarii in vederea contorizarii individuale. În consecinţă. Pentru a se identifica usor coloanele este indicat ca acestea sa se numeroteze. pentru fiecare beneficiar. se amplaseaza in apropierea coloanelor sau in dreptul lor. Datorită faptului că s-a ales soluţia cu contorizare individuală. pe planul dat ca şi exemplu.).

.

şi 3. b) coloane de apă izolate montate aparent. 3.a-d.2. e) coloane de apă izolate şi de scurgere montate în nişe verticale.2.Principalele poziţii de montaj a coloanelor sanitare sunt reprezentate în figurile 3.2.a-d.2.4.2. d) coloane de apă izolate montate în nişe verticale.2. a) b) c) d) e) Fig.3.6. Distanţele uzuale de montare pentru cazurile reprezentate în figurile 3.a-e.2.6.2.6.a-e.6.2. c) coloane de apă izolate şi scurgere montate aparent.a-e. .1. Poziţii de montaj a coloanelor sanitare a) coloane de apă neizolate montate aparent. iar exemple de utilizare a tabelelor se găsesc în figurile 3.6.6. sunt date în tabelele 3.

1.1.6.2. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate şi de scurgere montate aparent Diametrul Dn al coloanei de scurgere [mm] Diametru Dn al coloanei de apă [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 Dimensiuni [mm] a 70 73 77 80 85 90 70 73 77 80 85 90 70 73 77 80 85 90 70 73 77 80 85 90 b 110 115 125 135 140 150 110 115 125 135 140 150 110 115 125 135 140 150 110 115 125 135 140 150 c d 50 106 70 73 117 80 110 133 95 125 147 110 . Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate montate aparent Diametru nominal Dn [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 Dimensiuni [mm] a b 70 110 73 115 77 125 80 135 85 140 90 150 Tabel 3.1. Poziţii de montaj pentru coloane de apă neizolate montate aparent Diametru nominal Dn [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 Dimensiuni [mm] a b 40 50 43 55 47 65 50 75 55 80 60 90 Tabel 3.2.6.a.2.6.c.Tabel 3.b.

Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate montate în nişe verticale Diametru nominal Dn [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 a b Dimensiuni [mm] f A 65 69 72 180 77 80 86 B 80 100 120 150 180 200 50 80 Tabel 3.6.d.1.2.160 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 70 73 77 80 85 90 110 115 125 135 140 150 160 120 Tabel 3.6. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate şi de scurgere montate în nişe verticale Diametrul Dn al coloanei de scurgere [mm] Diametru Dn al coloanei de apă [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 Dimensiuni [mm] a b c d e f 65 69 72 77 8 86 65 69 72 77 8 86 65 69 72 77 8 86 65 69 72 77 8 86 65 69 72 A B C 50 50 80 106 70 50 286 120 25 73 50 80 117 80 60 307 140 25 110 50 80 133 95 75 338 170 25 125 50 80 147 110 90 367 200 25 160 50 80 160 120 100 390 220 25 .e.2.1.

6. b) coloane de apă izolate şi scurgere montate aparent.1 1/4 1 1/2 2 77 8 86 Fig. 3. d) coloane de apă izolate şi de scurgere montate în nişe verticale.3 Exemple de utilizare a tabelelor de montaj pentru coloanele sanitare a) coloane de apă izolate montate aparent. a) b) c) . c) coloane de apă izolate montate în nişe verticale.2.

d)

Fig. 3.2.6.4. Poziţii de montaj a coloanelor sanitare
a) coloană de apă izolată montată în ghenă mascată; b) coloane de apă izolate montate în ghenă mascată; c) coloane de apă şi de scurgere montate în ghenă mascată, aşezate liniar; d) coloane de apă şi de scurgere montate în ghenă mascată, aşezate compact.

a)

b)

c)

d)

Echipamentele de contorizare a debitelor de apă se vor amplasa în dulapuri metalice montate în nişe special concepute pentru acestea. În figura 3.2.6.5 este reprezentat un dulap metalic pentru echipamentele de contorizare, iar în tabelul 3.2.6.2. sunt date dimensiunile uzuale ale acestuia. Fig. 3.2.6.5 Dulap metalic

Tabel 3.2.6.2 Mărimile şi dimensiunile dulapurilor metalice
Tipul dulapului Înălţimea dulapului (mm)
1)

1 700 850

2 700 850 554 110 160 600

3 700 850 665 110 160 700

4 700 850 754 110 160 800

5 700 850 835 110 160 900

6 700 850 868 110 160 900

7 700 850 954 110 160 1000

8 700 850 1033 110 160 1100

9 700 850 1154 110 160 1200

10 700 850 1303 110 160 1350

Lăţimea totală exteriorară a 450 dulapului (mm) „B“ Adâncimea totală 110 exterioară a dulapului2) 160 (mm) 500 Lăţimea nişei (mm)

Înălţimea nişei (mm) Adâncimea nişei (mm) Greutatea dulapului (kg)
1) 2)

850 125 175 10,9

850 125 175 12,4

850 125 175 14,2

850 125 175 16,0

850 125 175 17,1

850 125 175 17,7

850 125 175 18,9

850 125 175 20,5

850 125 175 21,7

850 125 175 3,0

Înălţimea se poate regla între 700 şi 850 mm cu ajutorul picioarelor reglabile ale carcasei Rama poate fi fixată la orice adâncime aflată între 110 şi 160 mm. Astfel, dulapul se poate adapta la adâncimea nişei.

Trecerea coloanelor sau a conductelor orizontale prin elementele de construcţie se reprezintă folosindu-se semne convenţionale, conform tabelului 3.2.6.3. Tabel 3.2.6.3. Reprezentare convenţională a conductelor care străpung elementele de construcţie
Nr. Crt 1 Denumirea elementului Conductă orizontală care trece prin perete şi urcă prin planşeu Semnul convenţional

2

Conductă orizontală care trece prin perete şi coboară prin planşeu

3

Conductă orizontală care trece prin perete şi urcă la o altă cotă, fără a străpunge planşeul

4

Conductă orizontală care trece prin perete şi coboară la o altă cotă, fără a străpunge planşeul

cămări). posibilităţi de auto-compensare a dilatărilor şi eventual de prefabricare. Contorizarea consumului de apă. degradabile etc. golire a contoarelor de apă rece şi apă caldă.încăperi care. în contact cu apa. Amplasarea armăturilor de închidere.5 Coloană cu circulaţia ascendentă a fluidului 6 Coloană cu circulaţia descendentă a fluidului 3. Următorul pas în realizarea desenului instalaţiilor sanitare este amplasarea armăturilor de închidere. depozite de mărfuri.pe conductele de alimentare cu apă rece la intrarea în clădiri. se vor prevedea pe conducte cât mai multe îmbinări demontabile. armăturile de închidere vor fi prevăzute: . astfel încât să se asigure accesul uşor al personalului de întreţinere şi exploatare în caz de avarii şi demontarea uşoară în vederea reparaţiilor. Se vor avea. În cazul în care trecerea prin aceste încăperi nu se poate evita.la baza coloanelor. 3. mai ales alimentare sau cu obiecte de valoare. mascat sau îngropat în pereţi sau în şapa de egalizare. se va trece la trasarea conductelor care realizează legătura de la coloane la obiectele sanitare.8. ..încăperi cu medii agresive.7.magazine. în apropierea conductelor de distribuţie a clădirii. reglaj. Traseele conductelor de legătură se vor realiza astfel încât să se asigure lungimi minime de conducte. reglaj.încăperi cu substanţe care. îşi diminuează valoarea funcţională (încăperi scunde.2. de asemenea. . se vor lua măsuri corespunzătoare (canale.2. tăvi colectoare etc. În acest sens. . Trasarea conductelor de legătură După poziţionarea coloanelor sanitare. siguranţă şi golire. . pot produce incendii sau explozii.). . tuburi de protecţie. în vedere corelarea tuturor instalaţiilor. La alegerea traseelor se va evita trecerea prin: . izolări. În instalaţiile interioare. siguranţă. Conductele de legătură de la coloane la obiectele sanitare se pot monta aparent. datorită conductelor.

Armăturile de siguranţă se montează la recipientele sub presiune (recipiente de hidrofor.la locuinţe.la reţelele inelare de conducte ce alimentează hidranţii interiori de incendiu. . . cu excepţia boilerelor şi a aparatelor în contracurent care sunt alimentate cu agent termic cu temperatură sub 100oC.pe conductele de ocolire (by-pass). . pe racordurile de alimentare cu apă rece şi caldă care servesc obiecte ce necesită presiuni inferioare faţă de cele disponibile.pe conductele de alimentare cu aer comprimat a recipienţilor de hidrofor. Indicatoarele de nivel cu tub de sticlă se vor prevedea obligatoriu la recipienţii de hidrofor.pe racordurile distribuitoarelor. Armăturile de reţinere se vor prevedea în următoarele cazuri: .fiecare branşament. după contorul general. ori de câte ori golirea ramurilor secţionate nu poate fi făcută prin armăturile de serviciu. pentru fiecare baie. Armăturile de închidere vor fi dublate cu armături pentru reglaj (diafragme sau regulatoare de presiune). armăturile de închidere vor fi montate: . . .la fiecare aparat de preparare centrală a apei calde de consum. înaintea contoarelor. În staţii de ridicare a presiunii.la alimentarea rezervoarelor tampon cu sau fără acumulare.pe conductele de alimentare cu apă rece a schimbătoarelor de căldură. . . Pe racordurile de apă caldă de la fiecare clădire sau scară. . hoteluri.. Armăturile de închidere ale instalaţiilor interioare vor fi dublate de armături sau dispozitive de golire. Se vor prevedea manometre indicatoare: . .pe conductele de umplere a instalaţiilor de încălzire centrală.pe distribuitoare. la intrarea în clădire. între pompe şi armătura de închidere. . grup sanitar suplimentar şi bucătărie.pe acumulatoarele de apă caldă de consum. . etc. Se vor prevedea termometre indicatoare: .). aparate de contracurent etc.pe racordurile de refulare ale pompelor şi compresoarelor. golire). .pe recipientele de hidrofor. Se va prevedea câte un ştuţ cu robinet şi mufă pentru montări de manometre: . se va prevedea câte un racord pentru montarea unui termometru indicator. Între dispozitivele de siguranţă şi recipientele protejate nu se vor prevedea organe de închidere.pe conductele de ocolire. cu excepţia celor cu membrană.pe conductele de refulare ale pompelor.pe racordurile aparatelor de contracurent la conductele de apă rece şi caldă de consum.pe derivaţiile care alimentează unul sau mai mulţi consumatori în funcţie de specificul clădirii. . .la punctele de legătură ale conductelor de circulaţie cu conductele de alimentare cu apă caldă de consum. .pe distribuitoarele de apă caldă. protejat cu o teacă metalică. . boilere.pe racordurile recipienţilor sub presiune (alimentarea cu apă şi aer comprimat. . .pe conductele de aspiraţie şi refulare ale pompelor.pe conductele de alimentare cu apă rece.

precum şi instalaţiile de preparare a apei calde din centralele şi punctele termice care alimentează cu apă clădiri sau ansambluri de clădiri vor fi prevăzute cu instalaţii de automatizare. Trasarea conductelor de legătură fiind finalizată.în cadrul fiecărui apartament. la clădiri racordate la o staţie comună de ridicare a presiunii (S. printr-un contor. precum şi armăturile de serviciu aferente obiectelor sanitare. s-au trasat conductele de legătură.2. Trasarea conductelor de legătură şi amplasarea armăturilor . . precum şi amplasarea armăturilor de închidere. În figura 3. Contoarele de apă se pot amplasa: .R. De la fiecare grup de echipamente de contorizare. 3. cu contor pentru fiecare clădire.în încăperea staţiei de pompare. respectiv.Se va prevedea câte un ştuţ cu robinet şi mufă şi în alte puncte ale instalaţiei unde este necesară verificarea temporară a presiunii. iar schimbarea de direcţie s-a făcut sub unghiuri de 90°. sunt reprezentate conductele de legătură de la coloanele sanitare la obiectele sanitare.T. cu contor pentru fiecare din ramurile de plecare din acestea. scară şi. distribuţia orizontală a instalaţiilor de apă caldă şi rece fiind de tip ramificat.. când este posibil. respectiv în cadrul proprietăţii fiecărui beneficiar.8.in spatiile comune ale cladirilor (casa scarii). Montarea contoarelor se va face conform indicaţiilor din documentaţia tehnică a contorului. Se vor folosi numai echipamente de contorizare omologate de către Biroul de Metrologie Legală (B. când este posibil.P. . cu contor pentru fiecare consumator. Fig. c.P. s-a trecut la cotarea planului şi s-au dat anumite indicaţii de montaj. contorizarea consumului de apă se va face printr-un contor general la intrarea în S.). Contorizarea consumului de apă rece şi caldă se va face astfel: a.. P. la clădiri individuale.1. .) comun. la clădiri cu mai mulţi beneficiari.în centrale sau puncte termice .T.în subsolul construcţiilor.2.) şi la o centrală termică (C.T. Deoarece clădirea are mai mulţi beneficiari. Staţiile de ridicare a presiunii.M. cu condiţia asigurării unui acces permanent şi uşor pentru exploatare. echipamentele de contorizare fiind amplasate în dulapurile sanitare din spaţiile comune clădirii.). respectiv la un punct termic (P.T. Contorizarea consumului de apă Întreaga cantitate de apă preluată din reţeaua exterioară va fi contorizată în vederea stabilirii cantităţii de apă consumată. Conductele de scurgere a apelor uzate menajere s-au trasat astfel încât să asigure lungimi minime de conducte.L.. s-a ales soluţia cu contorizare individuală.1.în căminul de branşament. .8. S-au amplasat armăturile de închidere pentru fiecare grup de obiecte sanitare. . de serviciu şi a echipamentelor de contorizare. contorizarea se va face cu un contor general pe clădire sau scară şi cu contoare pentru fiecare beneficiar. preîntâmpinând astfel obturarea conductelor. b. C.

.

În clădirile de locuit proiectate cu subsol tehnic. dacă există. Pentru stabilirea traseelor conductelor de distribuţie din subsolul clădirii. din considerente economice şi funcţionale sistemul de alimentare cu apă rece şi caldă de consum este cu distribuţie inferioară ramificată.2. sau în subsolul tehnic. Pentru conductele de distribuţie ale clădirilor fără subsol se prevăd canale circulabile pe întregul traseu al conductelor. Se va evita montarea conductelor de distribuţie de apă rece şi caldă. sau un robinet de închidere şi un robinet (sau teu) de golire montat înaintea acestuia. După stabilirea poziţiei coloanelor pe planul subsolului este necesar să se cunoască poziţia reţelelor exterioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă şi. . casa liftului. conductele colectoare a apelor pluviale şi conductele de alimentare cu căldură pentru încălzire – conductele de ducere şi de întoarcere.la pozarea pe pereţi.sau verticale . pe conducta de distribuţie se prevăd robinete de închidere care să permită scoaterea din funcţiune. felul racordului şi modul lui de amplasare. numai a unor sectoare de instalaţie.3. deasupra tablourilor electrice. bineînţeles. trebuie să se ţină cont şi de faptul că în subsol se mai amplasează conductele colectoare a apelor uzate menajere. pentru a fi asigurată izolarea şi golirea coloanei în caz de defecţiuni. conductele instalaţiilor se vor grupa în plase orizontale . calda si canalizare) din clădiri se amplasează în subsolul general. coşuri şi canale de fum.la pozarea pe tavan . Pentru asigurarea unei bune exploatări a instalaţiei. în caz de defecţiune. Trasarea conductelor de distribuţie. paralel cu elementele de construcţie. Reţelele de apă rece şi caldă se trasează pornind de la baza coloanei celei mai îndepărtate pînă la punctul de racord pe drumul cel mai scurt. Dacă evitarea nu este posibilă. pentru întocmirea planurilor din subsolul clădirii este necesar să se cunoască poziţia coloanelor pe planul parterului care se transpun apoi pe planul subsolului. şi poziţia conductei de racord a instalaţiilor interioare la reţelele exterioare. Odată stabilite poziţiile coloanelor pe planurile nivelurilor caracteristice. haznale. Se interzice trecerea conductelor prin camere frigorifice.9. acestea se vor monta cu panta minimă de 10/00 în sensul contrar de curgere al apei. se poate trece la întocmirea planurilor instalaţiilor din subsolul clădirilor. astfel încât să poată folosi suporturi (reazeme) comune. se vor lua măsuri speciale contra îngheţului. se admite montajul orizontal. La baza coloanelor de apă rece şi caldă se montează robinete de închidere cu descărcare. La conductele cu diametrul mai mare de 2". Planul subsol Cunoscând poziţia coloanelor de apă ale instalaţiilor interioare de apă rece şi caldă. spaţii neaccesibile. Pe trasee comune. În punctele cele mai coborâte ale instalaţiei se prevăd robinete de golire. În cazul prevederii conductelor de apă deasupra planşeului încăperii transformatoarelor. coşuri de ventilare. Se vor adopta scheme de distribuţie ramificată sau inelară. se vor lua măsuri speciale pentru evacuarea apelor în caz de avarie. Conductele de distribuţie orizontale (apa rece. în spaţii a căror temperatură scade sub 0oC. poziţia reţelelor exterioare. Trecerile prin fundaţiile zidurilor interioare şi ieşirea din clădire se execută perpendicular pe frontul acestora. Pentru a asigura posibilitatea de golire a conductelor de alimentare cu apă.

conform “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiune până la 1000 V" I 7. În interiorul clădirilor nu se admite montarea direct în pământ a conductelor de apă sub presiune. De regulă. Distanţa minimă între conductele paralel neizolate sau între acestea şi feţele finite ale elementelor de construcţii adiacente va fi de minimum 10 cm.). În cazul clădirilor industriale. Se evită montarea de ramificaţii duble pe conducte de colectare. în care traseele sunt accesibile. conductele se montează în canale vizitabile. revizii. fiind favorizată şi înfundarea colectorului în punctul respectiv. distanţa între feţele exterioare ale izolaţiei sau între acestea şi suprafaţa finită a elementelor de construcţii vecine va fi de minimum 10 cm. În interiorul clădirii. conform “Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale" I 6. asigurându-se limita de rezistenţă la foc prevăzută prin norme. În porţiunile în care conductele traversează elemente de construcţii nu se admit îmbinări ale acestora. conductele de apă se montează în acelaşi plan orizontal sau deasupra celor de canalizare. precum şi distanţele minime fa ţă de acestea.faţă de instalaţiile de gaze. Racordarea coloanelor cu conducta colectoare se realizează cu curbe la 45°. Nu se admite montarea conductelor de canalizare în pardoseală. sub utilaje. La alegerea traseului colectoarelor orizontale ale instalatiilor. La trecerea conductelor prin elemente de construcţie care au rol de siguranţă la foc (pereţi şi planşee) se vor lua măsuri de protecţie necesare (piese de trecere. fără schimbări de direcţie. se vor avea în vedere următoarele: . de etanşare etc. se va lăsa spaţiu suficient între rândurile de conducte. sub conductele de apă caldă. Armăturile pot fi montate şi decalat. Conductele de apă rece se montează. se admite racordarea prin coturi la 90° numai în cazul apelor meteorice (ape fără suspensii).P 102.în clădirile cu subsol.se va reduce la minimum numărul schimbărilor de direcţie. La clădirile fără subsol amplasate în terenuri normale se admite montarea îngropată în pământ sub pardoseală a conductelor de canalizare cu trasee cât mai scurte. astfel încât distanţa între flanşa armăturii şi conducta apropiată sau izolaţia acesteia să nu fie mai mică de 5 cm. Pentru conductele izolate termic. de regulă.În cazul grupării conductelor în plase pe mai multe rânduri. . Distanţa între flanşele armăturilor a două conducte apropiate va fi cel puţin 5 cm. după cum urmează: . reparaţii etc. deoarece nu se poate asigura panta corectă pe ambele ramuri ale ramificaţiei. sunt colectate prin instalaţii de canalizare independente până la căminul de racord exterior. La trecerea conductelor prin subsoluri având adăposturi de apărare civilă se vor respecta prevederile din “Normele tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de apărare civilă în subsolurile clădirilor noi" . cu excepţia conductelor din PVC. precum şi între conducte şi elemente de construcţie pentru plecările derivaţiilor.faţă de instalaţiile electrice. cu posibilităţi de intervenţie pentru desfundare. apele uzate menajere. . vor fi conforme cu prescripţiile în vigoare. se va reduce la minim numărul de ieşiri ale conductelor din clădiri. Poziţia conductelor de apă sau canalizare faţă de conductele altor instalaţii. precum şi pentru întreţinere. manevrarea robinetelor. respectiv meteorice. .

2.2. După stabilirea traseelor conductelor de distribuţie s-au amplasat dispozitivele de susţinere a acestora. Dacă pozarea în aceste condiţii nu este posibilă se vor lua măsuri speciale contra îngheţului. 3.2.8. iar după ce s-au stabilit poziţiile reţelelor exterioare şi a conductelor de racord s-au trasat conductele de distribuţie. STAS 6054). măsurată la nivelul finit (după amenajare) al terenului până la generatoarea superioară a conductelor. În figura 3. precum şi pe trasee rectilinii lungi.Se vor prevedea tuburi (piese) de curăţire la schimbări de direcţie. pieselor de curăţire la conducte orizontale de canalizare a apelor uzate menajere.3.9.9. Fig. la distanţele indicate în tabelul 3. industriale si meteorice Distanţa între piese (mm) Diametrul conductei în mm 50-70 100 125-200 la ape industriale convenţional curate şi meteorice 10 15 15 la ape uzate menajere 5 8 14 la ape foarte impurificate şi cu suspensii mari şi grele 4 6 12 La ieşirea în exterior a conductelor de canalizare din clădiri se va asigura adâncimea minimă de protecţie contra îngheţului (conf.1.1 Distanţe maxime de montare a dispozitivelor de curăţire. la punctele de ramificaţie greu accesibile pentru curăţarea din alte locuri. Schema de distribuţie aleasă este cea ramificată. Pe acest plan sau transpus coloanele sanitare de pe planul parterului (fig.1 este reprezentat planul subsol al clădirii de locuit.2. Tabelul 3.9.1 Trasarea conductelor de distribuţie – Plan subsol .1).2.9.

.

astfel încât să se poată reprezenta pe un singur plan mai multe coloane cu ramificaţiile şi obiectele montate la punctele de consum.2. instalaţiile în clădiri se fac în lungul pereţilor încăperilor. Aceste distanţe se iau arbitrar.10 Schema coloanelor .2. a coloanelor. În schema coloanelor se prezintă orice fel de deviaţie a coloanelor.10 reprezintă instalaţia din figura 3. coloanele se opresc imediat sub nivelul parterului fără a se mai desena conductele de distribuţie. a obiectelor sanitare sau care au alte dimensiuni. în general. precum şi conductele şi ramificaţiile aferente acestora. pentru reprezentarea secţiunii verticale a unei instalaţii. Cunoscând poziţionarea armăturilor. a conductelor de distribuţie şi a conductelor de racord. Întrucât. mai ales când instalaţia cuprinde un număr mare de coloane.8. ar urma ca reprezentarea secţiunii verticale a instalaţiei să se facă printr-un număr prea mare de desene separate. au fost desenate şi coloanele de canalizare împreună cu legăturile lor la obiectele sanitare şi cu coloanele de ventilaţie. până când s-a suprapus peste peretele de referinţă. la scară. s-au presupus rotite şi obiectele sanitare montate pe aceştia. punctele fixe. Schema coloanelor din figura 3. Distanţele dintre coloane şi orice alte dimensiuni ale conductelor pe orizontală nu se execută la scară. pentru a nu se ajunge.10 Întocmirea schemei coloanelor Prin executarea secţiunii verticale a unei instalaţii oarecare se urmăreşte reprezentarea tuturor coloanelor cu ramificaţiile la punctele de consum precum şi legătura lor cu conductele principale care se racordează la reţeaua publică sau la centrala termică.1 şi s-a întocmit astfel : s-a ales planul de referinţă ca fiind peretele pe care sunt montate vasele de closet şi căzile de baie. Schema secţiunii verticale desfăşurate se execută la scara desenului numai pentru dimensiunile de pe verticală. se desenează planşeele clădirilor în secţiune.3. Coloanele identice se desenează o singură dată şi se notează deasupra coloanei respective elementele de identificare.2. În schema coloanelor se trasează numai coloanele caracteristice. S-a rotit planul peretelui pe care sunt montate spălătoarele şi maşinile de spălat vase. Figura 3.2. Odată cu rotirea planurilor pereţilor. robinetele de închidere de pe legăturile la coloane şi de la baza coloanelor. în sens anti-orar. Având în vedere că nu se desenează toate coloanele atunci când unele dintre ele sunt identice. se poate trece la întocmirea schemei izometrice necesară efectuării calculelor de dimensionare a reţelelor. indicându-se cotele de nivel ale palierelor. stabilindu-se nişte trasee de secţionare. apoi acest perete s-a rotit în sens orar în jurul coloanei de canalizare până s-a suprapus peste planul de referinţă. De aceea. Tot pentru a se coordona amplasarea coloanelor pe schema de montaj a conductelor de apă rece şi caldă. numărul secţiunilor în clădire poate fi redus. respectiv coloanele care sunt diferit atât ca poziţionare a legăturilor. la o extindere prea mare pe orizontală a schemei. Peretele pe care sunt montate maşinile de spălat rufe şi lavoarele s-a rotit în sens orar până s-a găsit în prelungirea peretelui pe care se află uşa de intrare în baie. piesele de dilatare. La executarea schemei.

11. Întocmirea schemei izometrice Prin schema izometrică se poate reprezenta întreaga instalaţie pe un singur desen. Întocmirea schemelor izometrice se bazează pe cunoştinţele însuşite la studiul axonometriei.2. putându-se asigura o bună planificare a execuţiei. prin care se disting mai clar traseele de conducte şi permite să se citească cu multă uşurinţă modul ei de funcţionare. Totodată acest desen oferă posibilitatea de a urmări dimensiunile elementelor instalaţiei.3. . folosind proiecţiile ortogonale (orizontale şi verticale).

Elementele situate perpendicular pe planul de vedere se desenează la un unghi de 45˚. în partea superioară a schemei izometrice se vor numerota coloanele într-un cerc. În figurile 3. Pentru simplificare. astfel că este indicat ca ele să fie numerotate şi cu o literă.2. cu aceleaşi numere ca în planurile nivelurilor caracteristice şi ale subsolului. Se începe prin a se identifica. apoi se observă legătura coloanelor cu conductele principale (orizontale) care merg la reţeaua publică de apă sau de canalizare. Dat fiind că pe fiecare tronson de instalaţie este obligatoriu să se scrie lungimea tronsonului. . cotele de poziţie ale instalaţiilor complexe cum sunt grupurile de pompe. Pentru schema izometrică de calcul nu sunt indicate sau recomandate scări de reprezentare. dar pot să apară unele suprapuneri ale planurilor desenului ceea ce poate produce confuzii. care întregesc înţelegerea instalaţiei. cât şi cele date în schema coloanelor. cum sunt: panta conductelor. pe planul nivelului. reduse la jumătate faţă de unghiurile reale. Legăturile identice nu se numerotează decât o singură dată. Schema izometrică reprezintă spaţial toate elementele prezentate atât în planurile caracteristice şi ale subsolului. Se observă în amănunt şi cu atenţie toate datele: tipul. se desenează la unghiuri diferite de 45˚. se admite lungirea anumitor tronsoane pentru a se putea ieşi din planurile care se suprapun. adică ramificaţiile care merg la coloanele instalaţiei. hidrofoare.11.11. se admite să se noteze lungimea tronsonului şi acesta să fie redus ca lungime fără să se mai noteze semnul de întrerupere a lungimii tronsonului. În cazul în care elementele care se desenează se găsesc la o poziţie diferită de poziţia perpendiculară. Pentru simplificarea desenului şi uşurinţa desenării se admite modificarea poziţiei unor legături astfel ca acestea să fie desenate orizontal în loc să facă un unghi de 45˚ cu planul desenului.2. obiectele care se găsesc plasate la extremităţile derivaţiilor instalaţiei. rezervoare. Fiecare tronson al instalaţiei este indicat să se noteze cu două cifre. la stânga sau la drepta faţă de planul de vedere. unele cote de poziţie şi cotele de nivel. folosind în acest scop şi desenele lor de detaliu. pentru a nu apărea o discontinuitate în numerotare sau pentru a nu se numerota toate legăturile. Pentru identificarea tronsoanelor. cu semnul de întrerupere. precum obiectele sanitare la instalaţia de apă şi canalizare. Se procedează la fel cu toate palierele. acestea alegându-se în funcţie de mărimea întregii instalaţii şi de uşurinţa utilizării unui format de desen A4.Fiecare nivel se analizează urmărind deodată atât desenul în plan cât şi schema verticală. iar al doilea numărul tronsonului respectiv. ceea ce înseamnă că se permite desenarea la scări diferite a elementelor distincte. observându-se şi indicaţiile referitoare la elementele care apar în această vedere. care însoţesc desenul de execuţie al instalaţiei. Se parcurge apoi traseul conductelor care pleacă de la obiectele respective. legătura cu conductele. Se urmăreşte apoi desenul care reprezintă secţiunea verticală a instalaţiei aceluiaşi palier. dimensiunile. la scară. boilere.2 sunt reprezentate schemele izometrice ale instalaţiilor de apă rece şi canalizare pentru clădirea de locuinţe luată ca şi exemplu.1 şi 3. citind pe desen caracteristicile şi dimensiunile lor. prima având numărul coloanei. În cazul în care se pot prezenta toate elementele din schema izometrică. urmărindu-se în aceeaşi ordine toate elementele care au fost citite în plan. se admite întreruperea tronsonului. pentru a fi înţelese cât mai bine.

3.11.2.1 Schemă izometrică instalaţie apă rece .Fig.

11.2 Schemă izometrică instalaţie canalizare .2.Figura 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful