Referat

Materia: Dreptul Comertului International Tema: Contractul de vinzare internationala de marfuri (CVI)

Bucur Florentina - Victoria Masterat: Strategii in afaceri internationale Grupa:4

-17.01.20111

.4 Continutul contractului de vinzare internationala…………………………5 Clauzele contractului international de vanzare……………………………9 Bibliografie 2 ..Cuprins Introducere…………………………………………………………………3 Perfectarea contractului international…………………………………….

3) Obligatiile partilor. CVI este reglementat pe plan international prin “Conventia Natiunilor Unite asupra vinzarii internationale de marfuri” finalizata in 1980 la Viena si avind ca scop adoptarea unor reguli uniforme care sa guverneze acest contract.Punctele cel mai frecvent excluse de la aplicare sunt cele care permit ca un contract de vinzare. electricitate. nave. Desemnarea legii aplicabile contractului se face de catre parti prin acordul lor de vointa in virtutea pricipiului de drept international privat exprimat prin formula lex voluntatis . aeronave. CVI reprezinta acordul de vointa prin care una din parti. contractul fiind susceptibil a suporta incidenta concomitenta a mai multor sisteme . contra unui pret. modificarea sau rezilierea unui contract sa fie facute si in alta forma decit cea scrisa. . vinzarile de valori mobiliare. cu sediul in alta tara.Contractul de vinzare internationala de marfuri (CVI) CVI este o varietate a contractului de comert international. 4) Dispozitii finale.caracterul international ( raportul juridic respectiv prezinta elemente de legatura cu sisteme juridico-economice diferite).caracterul consensual (partile se obliga prin libera lor vointa). Conventia are un caracter supletiv. Prezenta caracterului international intr-un contract determina scoaterea lui de sub incidenta exclusiva a unui sistem de drept. oferta . efecte de comert. cu conditia ca acest lucru sa fie precizat expres in contract. cu sediul intr-o anumita tara se obliga sa transfere celeilalte parti. proprietatea asupra unui bun al sau.translativ de proprietate. Romania a aderat la Conventie prin legea 24/ 1991. determinat cantitativ si calitativ. vinzarile la licitatii. 2) Formarea contractului. . monede. Conventia poate fi aplicata la interpretarea contractelor de vinzare atunci cind partile sunt localizate in tari care au aderat la Conventie 3 . Partile contractante pot restringe sfera de aplicare a Conventiei sau pot renunta complet la aplicarea ei. cele efectuate de catre autoritati judiciare.dispozitii commune vinzatorului si cumparatorului. Conventia este alcatuita din 4 parti si anume: 1) Domeniul de aplicare si dispozitii generale. in conditii convenite. transferul riscurilor.acceptarea.caracterul bilateral sau sinalagmatic (contractul genereaza drepturi si obligatii pentru ambele parti). .in sensul ca se aplica doar daca partile nu au reglementat in alt mod in contract obligatiile reciproce. vapoare. Daca partile nu specifica expres neaplicarea ei. acesta din urma reprezentind una din cele mai importante institutii juridice ale dreptului comercial international. Caracteristici juridice ale CVI: . Conventia se aplica vinzarilor internationale cu urmatoarele exceptii: vinzarile de marfuri destinate folosintei personale sau familiale a cumparatorului.

data si locul unde s-a perfectat contractul sunt consemnate in inscrisul contractual.chiar daca este irevocabila.un contract devine legal valabil nu numai atunci cind este scris si parafat de ambele parti ci si atunci cind o oferta este acceptata fara obiectiuni de cealalta parte sau cind o comanda este acceptata de vinzator fara alte conditii. O propunere este suficient de precisa in cazul in care denumeste marfurile. stabileste cantitatea si pretul.In mod obisnuit.Acceptarea tardiva produce efecte doar daca ofertantul il instiinteaza pe destinatar in acest sens. Marea majoritate a contractelor comerciale internationale se incheie insa prin corespondenta. fie succesiv. Acceptarea unei comenzi in integralitatea conditiilor inscrise in ea echivaleaza cu incheierea contractului. Oferta (conform Conventiei) reprezinta o propunere de incheiere a unui contract adresata uneia sau mai multor persoane determinate. Cererea de oferta = documentul precontractual care reprezinta manifestarea de vointa a unei firme de a cumpara o marfa. iar ca loc al incheierii contractului sediul acceptantului . a inscrisului constatator al contractului. In situatia in care importatorul are nevoie urgenta de marfa.Principala functie a cererii de oferta este initierea de tratative cu partenerii externi in vederea incheierii de tranzactii comerciale . Continutul ei difera in functie de produsul care face obiectul contractului si de particularitatile segmentului de piata . 4 . Un raspuns care tinde sa fie acceptarea unei oferte dar contine elemente complementare sau diferite fata de oferta initiala reprezinta o contraoferta. Acceptarea unei oferte produce efecte in momentul in care ea a parvenit ofertantului. considerind ca moment al perfectarii contractului momentul expedierii acceptarii catre ofertant. Perfectarea contractului international Atunci cind partile contractante sunt prezente. cererea de oferta se poate transforma in comanda. Acceptarea ofertei(in toate conditiile ei)echivaleaza cu incheierea contractului. Formarea acestui acord se materializeaza prin semnarea de catre parti fie concomitent. O oferta.Conditia ca aceasta propunere sa reprezinte o oferta este ca ea sa fie suficient de precisa si sa denote vointa autorului ei de a se angaja in caz de acceptare. deschiderea acreditivului) si ea trebuie facuta in interiorul termenului de valabilitate precizat de ofertant sau intr-un termen rezonabil tinind seama de imprejurarile afacerii.unele sisteme de drept consacra teoria expedierii acceptarii. caz in care problema determinarii momentului si locului prefectarii contractului comporta solutii diferite in functie de sistemele de drept nationale astfel: .sau cind legea aplicabila in vederea solutionarii litigiului este legea unuia din statele semnatare. Acceptarea poate fi expresa sau tacita(un act care echivaleaza inceputul executarii contractului ca de ex. poate fi retractata daca retractarea ajunge la destinatar inainte ca el sa fi expediat acceptarea. In subsidiar ea poate avea si functia de informare si cercetare asupra pietelor externe . Potrivit Conventiei. O propunere adresata unor persoane nedeterminate este considerata doar ca o invitatie la negocieri .contractul se incheie in momentul si locul realizarii acordului de vointa.

S-a realizat astfel un proces de disociere a clauzelor generice(clauze prestabilite . In redactarea contractelor internationale partile pot utiliza diferite modele cum sunt: a) conditii generale de vinzare(cumparare) elaborate de firmele vinzatoare(cumparatoare). 5 . de know. Reguli si uzante privind creditele documentare.contract tip pentru vinzare de fructe (citrice). contract tip pentru vinzarea de produse metalice. b)Un rol insemnat in elaborarea de contracte tip si conditii generale de vinzare l-au jucat diferite institutii internationale (Comisia Economica ONU pentru Europa. Teoria receptiei este cel mai frecvent utilizata in legislatiile natioanle iar consacrarea ei si prin Conventia de la Viena poate reprezenta in viitor premiza dezvoltarii ei in calitate de principiu universal care sa guverneze stabilirea momentului si locului perfectarii contractului intre absenti.contract tip pentru furnizarea de materiale si masini pentru export. a)Avantajele pe care le prezinta existenta unor contracte cit mai clar si complet redactate au determinat folosirea in practica operatiunilor de comert exterior a unor contracte tip si conditii generale de vinzare intocmite anticipat de catre partea interesata si supuse spre aprobare celuilat partener. considerind contractul perfectat in momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant.alte sisteme consacra teoria receptiei acceptarii. ghid pentru redactarea contractelor de cooperare industriala etc (Comisia CEE /Europa).Sunt de mentionat in aceasta categorie pe de o parte contractele tip pentru o serie de produse primare cum sunt : cereale. de licentiere. c) reguli si uzante uniforme. lemn. Camera de Comert International cu sediul la Paris etc) care pornind de la practica comerciala internationala existenta au elaborat contracte tip luind in considerare in mod egal interesele partilor in tranzactie.ghid de redactare a contractelor de intermediere. singurele elemente care pot varia fiind pretul si cantitatea. cafea etc elaborate de diverse asociatii iar pe de alta parte contractele tip utilizate la bursele de marfuri-caz in care nu exista posibilitatea modificarii clauzelor in sensul dorit de parti. iar ca loc al perfectarii sediul ofertantului. O alta categorie de institutii care au elaborat contracte tip sunt asociatiile profesionale. c)In prefigurarea si definitivarea contractelor internationale un rol important il au si uzantele uniforme = culegeri de reguli puse la dispozitia comerciantilor de catre institutii internationale pentru a fi folosite faculatativ de catre acestia in scopul facilitarii redactarii contractelor si respectiv uniformizarii practicilor existente in diverse zone geografice. Contractele elaborate de aceste institutii constituie modele pe care partile le pot utiliza pentru a redacta contracte care sa se adapteze unor conditii specifice .Exemple: regulile INCOTERMS in domeniul conditiilor de livrare.how etc(Camera de Comert Internationala). care se schimba potrivit particularitatilor fiecarei tranzactii si care sunt rezultatul negocierilor. care pot fi aplicate unui numar indefinit de contracte la aceeasi categorie de tranzactii si care implica un simplu act de adeziune a celuilalt partener) de cele variabile. bumbac. . Reguli privind garantiile bancare. Exemple : . zahar . b) contracte tip si conditii generale de vinzare elaborate de diferite institutii. cacao. Reguli si uzante privind incassoul documentar .

demonstratii tehnice etc.metodele de determinare a calitatii. aparatura si instrumentele utilizate. numarul si marimea probelor care vor fi examinate etc. Obiectul contractului. cu trimitere (in functie de natura marfii) la standarde nationale sau internationale.in sens juridic este reprezentat de ansamblul obligatiilor pe care si le asuma partile prin acordul de vointa. indicarea marcii de fabrica etc. obiectul contractului. abaterile de la 6 . forma juridica a societatii. Garantia vinzatorului cu privire la calitatea marfii si /sau modul de functionare.pentru 100% din marfa sau prin sondaj c)criterii de admitere sau respingere a loturilor. Exista 2 categorii de marfuri din punct de vedere al acordarii garantiei calitatii anume: marfuri care se contracteaza cu termen de garantie (majoritatea produselor finite) si respectiv marfuri care nu necesita astfel de termene(marfurile fungibile precum si marfurile cumparate pe baza clauzei vazut-placut).contin precizari referitoare la : a)modul de efectuare a controlului: analize de laborator. locul de determinare a cantitatii (acesta este cel mai frecvent locul de expediere a marfii dar uneori poate fi locul de destinatie sau poate avea loc o dubla determinare a cantitatii. . Clauza de calitate –contine precizari cu privire la 2 elemente si anume: . pretul) si clauze care au menirea sa creeze un cadru adecvat pentru indeplinirea prestatiilor asumate de parti. In cazul analizelor de laborator se indica metodele de masurare.Omiterea acestora din urma nu duce la ineficienta juridica a contractului dar este de natura sa creeze dificultati si confuzii in ce priveste executarea obligatiilor izvorind din contract. consituite in documentatie tehnica.In cazul produselor de complexitate tehnica inscrierea conditiilor de calitate in contract se face sub forma unor anexe.In sens practic reprezinta marfa ce se transfera din proprietatea vinzatorului in cea a cumparatorului si care trebuie determinata cantitativ calitativ. b)tipul controlului. Pentru marfurile la care nu se acorda termene. in absenta carora acesta nu poate exista ca valabil perfectat ( partile. documentul ce atesta cantitatea livrata ( uzual este documentul de transport) si tolerante admise in cazul marfurilor fungibile. din punct de vedere al ambalajului si marcajului. contractul trebuie sa prevada obligatia vinzatorului de a elibera un buletin de analiza sau un certificat de calitate.si la expediere si la destinatie).Continutul contractului de vinzare internationala Clauzele contractuale pot fi clasificate in 2 categorii si anume: clauze care vizeaza elemente esentiale ale contractului. tipuri si denumiri uzuale. d)nominalizarea documentatiei care va sta la baza controlului e)nominalizarea organelor care urmeaza sa intocmeasca documentele privind atestarea calitatii. Clauza privind partile contractante –contine atributele de identificare a acestora si anume:denumire completa. cu obligatia cumparatorului de a plati cantitatea efectiv livrata.nivelul de calitate cerut –se stabileste prin descrierea parametrilor tehnici definitorii ai marfii. mostre puse de vinzator la dispozitia cumparatorului . rolul pe care il are fiecare parte(vinzator/cumparator)sediul lucrativ. Clauza de cantitate –precizeaza unitatea de masura utilizata. persoanele fizice imputernicite sa reprezinte societatea.

modul de control. documentele ce se perfecteaza dupa efectuarea receptiei . prin care se precizeaza particularitatile sale:FP (fit packing)=ambalaj cu strat protector. Pentru produsele de complexitate tehnica ce presupun realizarea unor lucrari de constructiemontaj in tara beneficiarului. ambalajul este marcat cu denumiri avind la baza uzante internationale.Vinzatorul are de asemenea obligatia de a marca ambalajul in scopul inlesnirii manipularii marfii. conditiile in care aceasta se poate prelungi . nivelul preturilor mondiale. marfa se receptioneaza cantitativ la locul de destinatie. Pretul reprezinta.Din acest punct de vedere in practica sunt consacrate urmatoarele formule: -netto – costul ambalajului nu este inclus in pretul marfii fiind de mica valoare. daca este necesar un ambalaj special pentru marfuri ce solicita manipulare speciala.SPP(special packing paid) =ambalaj confectionat la cererea importatorului. politicile comerciale ale diferitelor state.cumparatorul nu mai poate formula reclamatii decit pentru vicii ascunse. -brutt/netto –pretul ambalajului este inclus in pretul unitar al marfii. In contract trebuie precizat si pretul ambalajului. documentatia tehnica ce va fi folosita.suportarea cheltuielilor de receptie. de tipul “ambalaj uzual de export” (aceasta obliga vinzatorul sa asigure un ambalaj de buna calitate. evitind depozitarea pe o perioada prelungita a produsului.SWP(seaworthypacking)=ambalaj adecvat transportului maritim. documentul prin care se garanteaza calitatea marfii. conditiile de livrare.cheltuielile speciale de export. Receptia calitativa poate avea loc.pretul ambalajului se calculeaza separat de pretul marfii.In unele cazuri. -netto plus ambalaj. in contract se insereaza si clauza privind receptia cantitativa si calitativa. modul de rezolvare al reclamatiilor in perioada de garantie etc. Clauza privind Ambalajul poate sa fie inscrisa in contract fie printr-o formula generala. SCP(strict confidential packing) etc. in functie de intelegerea partilor si de felul marfii fie la locul de productie (prin intermediul unor organe specializate sau prin reprezenatanti proprii ai cumparatorului) fie la locul de destinatie. In mod uzual. Legat de clauza de calitate . rezistent. situarea produsului propriu in contextul ofertei mondiale. fie printr-un continut dezvoltat care sa descrie in detaliu atit ambalajul interior cit si pe cel exterior.CP(continental packing). in baza mentiunilor din documentul de transport care insoteste marfa. care sa nu incarce costul transportului). cheltuielile cu distributia. conditiile de plata. se acorda 2 termene de garantie si anume: unul care curge de la data punerii in functiune si unul de la data livrarii-scopul fiind acela de a-l determina pe beneficiar sa efectueze in timp util lucrarile care-i revin prin contract. etc. obligatiile partilor in perioada de garantie.separat sau corelat cu pretul marfii.Daca receptia calitativa se desfasoara la locul de productie. Clauza privind receptia trebuie sa precizeze: locul si data receptiei. 7 . La stabilirea garantiei cu termen se au in vedere: perioada de garantie. Fundamentarea corecta a preturilor in tranzactiile internationale presupune luarea in considerare a mai multor elemente cum sunt:costurile de productie. cum s-a aratat una din clauzele esentiale ale contractului.prevederile acestor documente obligindu-l pe vinzator sa faca remedierile care se impun sau sa acorde reduceri de pret.Pentru marfurile care se livreaza in vrac se fac mentiuni speciale privind mijloacele de transport utilizate. limba de marcare.In contract se precizeaza modul de marcare(continut concret).

ambalarea marfii.Pretul variabil se foloseste in situatiile in care marfurile se livreaza in transe. reducerile de pret pe care le acorda vinzatorul cumparatorului precum si clauze asiguratorii impotriva unor riscuri ce pot surveni pe parcursul derularii relatiei contractuale.Prin aceasta clauza se repartizeaza intre vinzator si cumparator obligatiile si cheltuielile in raport cu principalele operatiuni pe care le presupune derularea unui contract de vinzare-cumparare international si anume: controlul calitativ al marfii. obtinerea documentelor de transport si expeditie. Pretul se inscrie in contract fie pe unitate de produs. Pretul determinabil se foloseste fie in cazul produselor fungibile fie al produselor prelucrate (contracte de cooperare.Pretul in varianta fixa se stabileste pentru intreaga perioada de derulare a contractului si se utilizeaza atunci cind nu exista riscuri privind evolutii ale acestuia ce pot afecta partile contractante . In functie de modul in care pretul este stabilit de catre parteneri acesta poate fi determinat si determinabil. Reducerile de pret de care poate beneficia cumparatorul sunt: scontul de reglementare. cataloage si liste de preturi. rabatul. 8 . elaborate de Camera de Comert International de la Paris. incarcarea pe mijlocul de transport. obtinerea mijlocului de trnsport.standardizarea( codificarea) unor termeni comerciali.Informatiile necesare acestei fundamentari pot proveni din surse variate si anume:cotatii de bursa. acordat clientilor care platesc achizitia inainte de termenul de scadenta . pe baza greutatii marfii in portul (gara) de descarcare. fie ca o suma globala pentru intreaga cantitate de marfa ce face obiectul contractului. descarcarea de pe mijlocul de transport etc. acordat din cauza unor defecte de calitate sau a calitatii neconforme cu obiectul contractului si remiza . In ce priveste cantitatea marfii-pretul poate fi calculat pe baza greutatii marfii in portul (gara) de incarcare. ceea ce ofera posibilitatea identificarii rapide a unui complex de obligatii reciproce ale partilor. reprezentind o reducere de pret negociata tinind cont de importanta vinzarii. pe baza greutatii marfii corespunzatoare calitativ ajunse la destinatie (caz in care se foloseste clauza “ sound delivered”) pe baza greutatii brute sau nete a marfii.livrari in contrapartida) si el presupune inscrierea in contract a tuturor elementelor de referinta care sa permita o determinare precisa a pretului ulteror incheierii contractului. In contract se stabileste un pret pentru anumita calitate etalon ( aumiti parametrii tehnici) urmind ca abaterile de la acesti parametrii sa se reflecte in pretul marfii pe baza unei formule convenite de parteneri.Aceste reguli(adoptate inca din 1936 )au fost revizuite in mai multe rinduri (ultima oara in anul 2000) pentru a raspunde modificarilor ce au intervenit in modalitatile de realizare a transportului international. publicatii ale unor organisme specializate nationale sau internationale. suportarea cheltuielilor de transport si asigurare. Conditia de livrare reprezinta clauza prin care partenerii convin asupra locului si momentului in care o data cu livrarea marfii are loc si si transferul riscurilor si cheltuielilor de la o parte la cealalta. Regulie INCOTERMS vin in sprijinul comerciantilor printr-o dubla functie si anume: . In contract se mai precizeaza in legatura cu pretul urmatoarele: cantitatea pentru care se calculeaza . Stabilirea conditiei de livrare in contracte este facilitata de existenta unor uzante comerciale uniforme intre care regulile INCOTERMS. rapoartele delegatiilor sau reprezentantilor pe diferite piete etc. preturile de la licitatii internationale. preturile de oferta ale concurentei. cele din contracte anterior incheiate. iar parametrii tehnico calitativi difera de la un lot la altul. au un rol major.valuta in care se face plata. Pretul determinat este stabilit de parteneri in momentul incheierii contractului si poate fi stipulat la rindul sau in 2 variante si anume: pret fix si pret variabil.

Ea presupune obligatia minima pentru vinzator de a pune marfa la dispozitia cumparatorului in propriile spatii de depozitare.CP (carriage paid) loc destinatie CIP (carriage . CFR. si suporta cheltuielile de transport pina la destinatie. cumparatorul avind obligatia de a procura mijlocul de transport. DES. DEQ) si clauze ce pot fi utilizate in celelalte modalitati de transport. FOB. (in clauzele CIF si CIP are si obligatia de asigurare a marfii )dar nu isi asuma riscurile privind marfa dupa momentul livrarii acesteia. momentul livrarii fiind acela in care marfa este incarcata la bordul vasului sau pe alt mijloc de transport in functie de conditie. Aceste conditii sunt reprezentate schematic prin sigle formate din trei litere. Contine o singura clauza. E.Riscurile se transmit de la vinzator la cumparator la momentul punerii marfii la dispozitia acestuia din urma. 9 . D. Culegerea INCOTERMS 2000 contine 13 conditii de livrare. CIF.DEQ. ce reprezinta denumirea prescurtata din engleza a termenilor respectivi. DDU(delivered duty unpaid) loc de destinatie DDP (delivered duty paid)loc de destintie. respectiv destinatie. iar cumparatorul suporta toate cheltuielile si riscurile din momentul preluarii marfii de la caraus. insurance. conditiile INCOTERMS desemneaza 2 tipuri de vinzari si anume: vinzari la plecare ( se caracterizeaza prin aceea ca riscurile pe parcursul transportului principal sunt pe seama cumparatorului) si respectiv vinzari la destinatie( riscurile pe seama transportului principal sunt pe seama vinzatorului). F.insurance paid)loc destinatie . Contine 3 conditii de livrare si anume: FCA(free carrier)punct expeditie). DEQ (delivered ex quay)port de descarcare. Contine 5 conditii de livrare si anume : DAF (delivered at frontier)localitate punct de frontiera. Ex works(franco fabrica).DDP. de a suporta cheltuielile de incarcare pe mijlocul de transport si in continuare toate cheltuielile pina la destinatie (inclusiv vamuirea la export si transportul in tara vinzatorului). Vinzatorul angajeaza transportul. eliminind nesiguranta in utilizarea termenilor. Fiecare sigla trebuie insotita de denumirea unui loc( port) de expeditie . C. DES (delivered ex ship) port de descarcare.functia de armonizare a practicilor existente in diferite zone geografice. ierarhizate in functie de cresterea obligatiilor ce revin vinzatorului. Din punct de vedere al transmiterii riscurilor.DDU. freight)port descarcare.la termenul convenit. Clasificarea conditiilor INCOTERMS in functie de cod permite gruparea lor in urmatoarele 4 clase si anume. Vinzatorul este solicitat sa livreze marfa (vamuita la export) unui caraus desemnat de cumparator. Termenii(clauzele) continute in INCOTERMS pot fi clasificate din punct de vedere al mijlocului de transport utilizat in 2 categorii si anume: clauze rezervate exclusiv transportului maritim si fluvial ( FAS. intr-un loc convenit. FAS (free alongside ship) port incarcare si FOB(free on board) port incarcare. CIF(cost. In clauzele codificate cu C apare o departajare a momentului si locului de transfer a cheltuielilor de cel al transferului riscurilor de la vinzator la cumparator si anume – cheltuielile se transmit la destinatie iar riscurile la livrare. Contine 4conditii de livrare si anume:CFR(cost and freight)port descarcare. INCOTERMS 2000 contine doar 4 tipuri de vinzari la destinatie si anume DES.

momentul transferului riscurilor conform INCOTERMS sau momentul incasarii de catre vinzator integral a drepturilor sale valutare. A9 = vinzatorul are obligatia ambalarii. De mentionat ca regulile INCOTERMS nu reglementeaza si transmiterea dreptului de proprietate asupra marfii-in consecinta acest aspect trebuie convenit distinct in contract.astfel.Exista 2 exceptii de la aceasta si anume:la conditia Ex. El poate fi momentul incheierii contractului. este clar in interesul sau sa incheie un astfel de contract.nedescarcat. in comertul exterior al SUA este consacrata culegerea denumita RAFTD (Revised 10 . Rubricile urmatoare trateaza livrarea. nevamuita. Celelalte clauze au urmatoarea semnificatie : vinzatorul suporta toate costurile si riscurile cu marfa pina la aducerea ei in tara de destinatie. INCOTERMS nu este singura culegere de uzante in domeniul conditiilor de livrare.daca nu s-a convenit altfel. in cazul unei piete saturate exportatorul poate cistiga un segment de piata oferind cumparatorului anumite conditii de favoare (cheltuieli si riscuri minime pe care trebuie sa le suporte acesta din urma). marcarii marfii. DEQ – pe chei. plata taxelor vamale si a altor taxe in tara de destinatie revine exportatorului. DDU – intr-un loc de destinatie in tara cumparatorului. operatiile de verificare a marfii efectuate inainte de livrarea acesteia. daca un exportator vinde marfuri in mod regulat si in cantitati mari pe o anumita ruta.works. in punctul precizat prin conditie (in cazul DES.Unele rubrici au acelas continut in toate conditiile de livrare ex: A1=vinzatorul trebuie sa puna la dispozitie marfa. Modul de prezentare a obligatiilor in INCOTERMS se bazeaza pe un sistem de rubrici (10 la numar) numerotate de la A1 la A10 pentru vinzator si respectiv de la B1 la B10 pentru cumparator.cu obligatia vamuirii de catre vinzator). De ex. vinzatorul neavind nici o obligatie in acest sens conform cu A3.-desi cumparatorul .pe vas. Alegerea conditiei de livrare se face in principal functie de 2 criterii: . factura comerciala si orice alte documente inclusiv mesajul electronic echivalent. in conformitate cu cele convenite prin contract.posibilitatea de a realiza transportul in conditii avantajoase . Rubricile A2 si B2 privesc licentele si alte autorizatii si formalitati de export/import. el poate obtine conditii mai avantajoase de transport si in consecinta poate opta pentru conditii din clasa C sau D.DAF presupune ca vinzatorul si-a indeplinit obligatia cind a livrat marfa (vamuita) la punctul de frontiera convenit. si B1 =Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul marfii asa cum este prevazut in contractul de vinzare . suportarii costului verificarii calitative a acesteia si respectiv B9= cumparatorul trebuie sa plateasca . repartitia costurilor si respectiv a riscurilor.obligatia formalitatilor de export incumba cumparatorului iar in conditia DDP. acesta fiind si punctul unde se transfera riscurile si cheltuielile cumparatorului. De remarcat ca textul “nici o obligatie” are sens de reciprocitate-respectiv vinzatorul nu are nici o obligatie fata de cumparator si invers.Este utilizata in transportul rutier sau feroviar.Regula este ca toate demersurile cu procurarea documentelor incumba exportatorului pe teritoriul tarii sale si respectiv importatorului pe teritoriul tarii sale. aceasta nu inseamna ca nu este in interesul sau sa indeplineasca acea sarcina.situatia existenta pe piata externa. Rubricile A3 si B3 se refera la contractul de transport si asigurare. Astfel.obligatia formalitatilor de import. DDP-intr-un loc de destinatie in tara cumparatorului . in conditia CFR nu datoreaza vinzatorului conform B3 nici o obligatie de a procura un contract de asigurare .de ex. in portul de destinatie. in portul de destinatie. obligatia de notificare a celeilalte parti etc.Desi o parte poate sa nu aiba nici o obligatie fata de cealalta parte de a indeplini o anumita sarcina. .

modalitatea de plata.Plata prin cec -apropiata de plata in numerar cu mentiunea ca acest inscris ofera partenerilor un grad de siguranta mai ridicat (plata prin cec este utilizata prioritar in platile necomerciale). Aceste riscuri pot fi economice. Termenul de livrare se poate stabili in contract in mai multe variante si anume: . acestea au evoluat de la utilizarea lor singulara la asocierea lor cu alte tehnici de plata cum ar fi acreditiv documentar si incasso documentar..modalitati de garantare a platii Modalitatile de plata utilizate in tranzactiile internationale au evoluat continuu. termenul esential exclude posibilitatea livrarii tardive in timp ce termenul uzual tolereaza acest lucru. cu obligatia aditionala a vinzatorului de a despagubi pe cumparator pentru prejudiciile pe care le-a suferit.Aceste modaliati includ la ora actuala: .termen cert ( esential). . ca urmare a dezavantajelor sale. obtinerea unui avans de la cumparator etc).Plata prin titluri de credit – (cambia si biletul la ordin) care se numara printre cele mai vechi modalitati de plata. politico –administrative sau generate de evenimente ale naturii. . .termen orientativ ( uzual).Plata prin ordin de plata – se mai numeste in practica bancara internationala”plata direct din cont”.odata cu mutatiile care au avut loc in cadrul economiei mondiale. trimestre. 11 . ambele presupunind o interdependenta intre plata pe canal bancar in favoarea exportatorului si respectiv remiterea documentelor atestatoare ale livrarii tot pe canal bancar in favoarea importatorului. Aceasta clauza trebuie sa contina in principal urmatoarele precizari. Executarea obligatiei de catre vinzator ulterior scadentei convenita prin contract este admisibila sau nu in functie de termenul de livrare. Clauzele asiguratorii au menirea sa neutralizeze eventualele riscuri ce s-ar putea produce pe parcursul executarii contractului.la o data calendaristica fixa. .termen determinabil –stabilit in functie de indeplinirea anumitor conditii prevazute in contract ( obtinerea licentei de export/import.American Foreign Trade Definitions) elaborata in 1941 si care contine 6 categorii de conditii de livrare.termenul de plata. Conditiile de plata Negocierea si respectiv stabilirea conditiilor de plata in contractele internationale au o importanta la fel de mare ca si negocierea pretului si au o influenta directa asupra lui atit din punct de vedere al certitudinii incasarii marfii cit si din punct de vedere al eficientei operatiunii. . .stabilit pe luni. .Plata documentara – include acreditivul documentar si incassoul documentar.moneda de decontare a pretului. . In contract se precizeaza documentul care atesta data si locul livrarii (in mod uzual documentul de transport sau certificatul de depozit).Astfel. .Plata in numerar -cu un loc modest in platile internationale. .

Cele economice includ:riscul valutar. pentru a corecta dezechilibrul ce ar rezulta pentru una din parti. includerea in pret a unei marje asiguratorii. Asigurarea impotriva acestui risc se poate realiza prin tehnici contractuale sau extracontractuale. riscul presupune o situatie inversa. O varianta a cosului valutar mai des utilizata este clauza DST(drept special de tragere) mecanismul de ajustare al pretului fiind cel al clauzei valutare simple. modificarea preturilor la materii prime. respectiv la momentul livrarii (utilizat in livrarile de produse fungibile). pentru importator situatia este inversa. In conditiile actualelor fluctuatii valutare. datorita gradului mai ridicat de stabilitate al cosului ( in conditiile in care variatiile cursurilor monedelor componente ale cosului se compenseaza). nivelul abaterii care duce la recalcularea pretului. dezavantajul consta in riscul unei cresteri prea mari a pretului de oferta. de natura sa afecteze prestatia uneia din partile contractante (ex:modificarea raportului cerere-oferta. Alegerea monedei de plata presupune orientarea la export spre o moneda cu tendinta de apreciere si dimpotriva. Pentru exportator problema acestui risc se pune in conditiile in care pretul contractului este sub pretul mondial din momentul platii. clauza “cosului valutar” este mai indicata pentru asigurarea echilibrului contractual. riscul de pret. combustibil. materiale. etc). 12 . Partile stabilesc prin aceasta clauza :cursul valutar la momantul incheierii contractului. momentul recalcularii pretului. Tehnicile extracontractuale presupun acoperirea riscului valutar prin apel la institutii specializate -banci sau burse-(operatiuni tip forward. acesta se concretizeaza in pericolul de a se produce modificari de conjunctura in intervalul de la incheierea contractului si pina la executarea lui.caz in care. in intervalul care curge de la momentul incheierii contractului si pina la efectuarea platii. riscul manifestindu-se atunci cind pretul stabilit in contract este mai mare decit pretul mondial din momentul platii.. Prin prisma factorului valutar riscul presupune aparitia unei pierderi pe parcursul unei tranzactii comerciale. survenita ca urmare a modificarii cursului valutar al valutei in care se face plata. manopera. spre o moneda cu tendinta de depreciere in situatia importului. O prima posibilitate de acoperire a riscului de pret este utilizarea pretului determinabil. In sfirsit. Clauza valutara simpla presupune legarea monedei de plata de o alta valuta (numita etalon) printr-un curs existent la data incheierii contractului. futures sau optiuni pe valute). DST indeplinind rolul valutei etalon.acoperirea riscului valutar de catre exportator se poate realiza si prin includerea in pretul ofertei a ratei de depreciere estimate a avea loc pina la data scadentei ( marja asiguratorie). alegerea monedei de plata. partile vor determina doar criteriile si metodele prin care pretul va fi stabilit la o data ulterioara. pentru importator. dincolo de anumite limite . Intre tehnicile contractuale pot fi mentionate clauzele valutare. exportatorul putind sa devina necompetitiv. Cit priveste riscul de pret. riscuri ce tin de corectitudinea conduitei partilor.a cursului valutar intre cele 2 valute in intervalul dintre momentul incheierii contractului si cel al executarii lui sa duca la o reajustare corespunzatoare a pretului. Partenerii convin ca orice modificare.Acoperirea in acest fel a riscului valutar prezinta avantajul ca se evita negocierea unei clauze valutare cu ocazia incheierii contractului .cu ocazia incheierii contractului. Pentru exportator acest risc se manifesta in situatia in care la data incasarii valuta de plata are o putere de cumparare mai mica decit la incheierea contractului .

materiale. de regula o marfa de referinta. caluza de indexare). schimbind datele avute in vedere de parti la momentul contractarii. materiale.clauze care au in vedere posibilitatea adaptarii contractului ptin renegociere(clauza de rediscutare a preturilor.O alta posibilitate de abordare a riscului de pret este inscrierea in contract a unor clauze asiguratorii. in cadrul actiunilor de cooperare in productie etc si urmareste in esenta mentinerea echilibrului intre pretul produsului finit si pretul factorilor de productie utilizati pentru fabricarea acestuia. precum si pragul de variatie a preturilor la materii prime. energie etc care determina intrarea in vigoare a formulei. partile convin care este sursa de date privind dinamica preturilor la factorii luati in considerare(statistici oficiale nationale sau internationale). Clauza de indexare prevede legarea pretului prevazut in contract de un anumit etalon. Acestea pot fi clasificate in 3 categorii si anume:clauze de aliniere automata a pretului contractual la modificarile de conjunctura intervenite (clauza pretului escaladat. combustibili etc la momentul livrarii M0 = media preturilor la aceleasi elemente la momentul to L1 = media aritmetica sau ponderata a salariilor la momentul livrarii L0 = salariile la momentul to a = ponderea costurilor fixe in pret b = ponderea costurilor cu materii prime. In baza acestei clauze oricare din parteneri poate solicita adaptarea contractului la noile circumstante aparute. partile convenind ca pretul sa fie rediscutat (de ex. Clauza pretului escaladat se utilizeaza in contractele pe termen lung. Clauza de hardship reprezinta prevederea contractuala conform careia devine posibila modificarea contractului atunci cind pe parcursul executarii sale se produc( fara culpa contractantilor) evenimente ce nu puteau fi prevazute in momentul contractarii si care. Clauza se utilizeaza in situatia in care pretul marfii ce face obiectul contractului este influentat direct de miscarea preturilor internationale ale anumitor produse care se iau ca etalon. clauza de hardship)si in sfirsit clauze care reglementeaza relatiile intre parti in raport cu interventia unui tert ( clauza ofertei concurente si clauza clientului celui mai favorizat).Daca valoarea etalonului se modifica peste o anumita limita . materiale etc c = ponderea manoperei a+ b+c=1 Partile stabilesc prin negociere marimea lui P0. Clauza contine precizarea conform careia partea afectata de situatia de hardship este obligata sa notifice partenerului intr-un interval de timp rezonabil interventia 13 .creeaza pentru unul din contractanti consecinte oneroase. energie. trimestrial) in raport cu evolutia preturilor la produsul respectiv pe piata mondiala cit si cu evolutia preturilor la materii prime. Pretul escaladat se calculeaza pe baza formulei: P1=P0 (a + b M1/M0 +c L1/L0) Unde P1 = pretul recalculat in momentul livrarii P0 = pretul contractual M1 = media aritmetica sau ponderata a preturilor la materii prime. cele cu livrari in transe. a b si c. combustibil. Clauza rediscutarii periodice a pretului se practica in cazul livrarilor esalonate in timp. se schimba automat si pretul din contract cu procentul convenit de parti. Totodata.

Clauza de hardship se diferentiaza de clauza de escaladare si respectiv indexare intrucit ea presupune intotdeauna o renegociere a contractului pe cind celelalte opereaza automat..notificarea de catre posesorul ofertei concurente a celuilat partener. Cu referire la garantii – partenerul de contract caruia i se solicita o garantie privind indeplinirea obligatiilor asumate prin contract.evenimentului.cumparatorul se poate prevala de oferta concurenta numai dupa 2 ani de la data incheierii contractului). . In redactarea clauzei trebuie precizate aspecte cum sunt: .fixarea unui termen pentru alinierea contractului si precizarea consecintelor nerespectarii lui.Ea va solicita adaptarea contractului intr-un termen prestabilit si va propune solutii in cazul in care partile nu ajung la nici o intelegere prin negociere. concesiune. in situatia ivirii unor imprejurari bine determinate.modul de reglementare a eventualelor neintelegeri intre parti privind caracterul mai favorabil al ofertei (solutia poate fi o terta persoana care sa procedeze la o analiza comparativa). alti furnizori concurenti in materie. Pentru a nu pune prea frecvent in cauza stipulatiile contractuale. pretul neputind fi luat ca unic element de apreciere . Domeniul de utilizare al clauzei cuprinde: contracte de aprovizionare.In acest caz solutiile pot fi :a) suspendarea contractului pe o perioada de timp determinata-urmind ca dupa expirarea acesteia (daca evenimentul de hardship a incetat) executarea contractului sa fie reluata fara modificari b ) rezilierea contractului dupa un preaviz c) solicitarea interventiei unui tert pentru a oferi o solutie. Ea apare indeosebi in contractele de aprovizionare pe termen lung. are la dispozitie 2 alternative si anume: 14 . Clauza ofertei concurente este stipulatia contractuala prin care vinzatorul isi asuma obligatia de a acorda cumparatorului aceeleasi conditii pe care le-ar oferi acestuia din urma. clauza privind executarea necorespunzatoare a contractului din punct de vedere cantitativ si calitativ. d)apelul la instanta de arbitraj. In general prin “conditii mai favorabile”-partenerii au in vedere toate aspectele raportului juridic.) In afara riscului valutar si de pret. exista si riscuri ce tin de situatia materiala si respectiv conduita partilor contractante.Ea se deosebeste si de clauza de forta majora-deoarece evenimentul de hardship agraveaza executarea prestatiei uneia din parti dar nu face executarea imposibila. licentiere etc. clauza privind executarea cu intirziere a obligatiilor contractuale. Clauza clientului cel mai favorizat este stipulatia prin care vinzatorul se obliga sa acorde partenerului cumparator cele mai favorabile conditii pe care le-ar acorda altor parteneri cu privire la contracte avind acelas obiect. clauza privind rezolutiunea/rezilierea contractului. De asemenea se poate prevedea ca decalajul de pret sa prezinte o anumita importanta pentru a putea provoca actiunea clauzei. Clauza este redactata astfel incit sa se evite luarea in considerare a conditiilor mai favorabile acordate unui tert in conditii speciale(piata limitata. cantitate mai mica de produse etc. pentru a oferi cumparatorului posibilitatea de a beneficia de schimbarile de pe piata ce ar surveni ulterior momentului incheierii contractului si care i-ar fi profitabile. pentru aceeasi marfa. . Acoperirea acestor riscuri se poate face prin clauze cum sunt:oferirea de catre partile contractante a unor garantii privind indeplinirea obligatiilor contractuale.partile pot sa fixeze un interval de timp dupa curgerea caruia clauza devine efectiva( de ex.

nepunerea la dispozitia vinazatorului in timp util a mijlocului de transport etc. pe cheltuiala vinzatorului. documentele pe care trebuie sa le prezinte in sustinerea reclamatiei. daca livrarea are ca obiect marfuri fungibile. . Nerespectarea termenelor fixe poate duce la rezilierea contractului de catre cumparator. intirzierea fata de termenele contractuale este cea mai frecventa .remedierea marfii de catre cumparator. Partile prevad de regula si o limita maxima a penalitatilor.acordarea unei reduceri de pret de catre vinzator(uneori partenerii pot conveni asupra livrarii unei cantitati suplimentare de marfa in contul celei cu deficiente calitative). termenul in care vinzatorul trebuie sa raspunda. In cazul defectiunilor de calitate exista mai multe solutii de rezolvare si anume: . ipoteca etc) . Aceste sanctiuni(cunoscute sub denumirea de penalitati).el poate garanta cu bunurile sale materiale sau financiare pe care le pune la dispozitia dispozitia partenerului (garantii reale. ele fiind calculate ca un anumit procent aplicat la valoarea lotului livrat cu intirziere. consecintele nerespectarii acestui termen de catre vinzator. In ce priveste lipsurile cantitative. fie restituirea sumei platite pentru c/valoarea marfii lipsa.remedierea marfii de catre vinzator la locul de destinatie. Pe seama cumparatorului penalitatile pot fi prevazute pentru : nerespectarea termenului de plata. cumparatorul poate solicita fie livrarea cantitatii lipsa . acesta avind dreptul sa ceara in locul penalitatii repararea prejudiciului cauzat de neexecutare. pretentiile pe care le poate formula cumparatorul.el poate apela la o terta persoana – numita garant. Intre genurile de abateri de la executarea obligatiilor contractuale. dreptul cumparatorului de a respinge marfa.Instrumentul garantarii este cel mai frecvent in acest caz scrisoarea de garantie bancara. procentul crescind progresiv cu durata intirzierii. neremiterea la timp a instrutiunilor de expediere a marfii.acestea trebuie analizate in limita tolerantei prevazute in contract. Clauza privind executarea cu intirziere a obligatiilor contractuale. au un caracter prestabilit si au avantajul ca.care isi va lua obligatia de a despagubi baneste in cazul in care cel care a solicitat garantia nu si-a indeplinit sau a indeplinit necorespunzator o obligatie contractuala asumata (garantii personale). Din acest punct de vedere partile pot sa prevada in contracte sanctiuni aplicabile partenerilor. Daca livrarea unor marfuri sub cantitatea contractata constituie o contraventie esentialacontractul poate fi desfiintat. Clauza privind executarea necorespunzatoare a contractului din punct de vedere cantitativ si calitativ In majoritatea cazurilor .inlocuirea marfii de catre vinzator. Cel mai frecvent penalitatile se stipuleaza pentru intirzierea livrarii marfii de catre vinzator. livrarea cantitatii contractuale trebuie sa fie riguroasa. partenerul lezat este indreptatit sa obtina sumele prevazute de clauza penala fara sa fie obligat sa dovedeasca existenta prejudiciului si marimea acestuia. - 15 .ex. Pentru abaterile de la prevederile contractuale. gajul. Partenerii stabilesc prin aceasta clauza:termenul in care cumparatorul trebuie sa remita reclamatia. cu obligatia partii in culpa de a plati despagubiri pentru prejudicial creat. . . daca respingerea afecteaza sau nu continuitatea livrarilor. contractele de vinzare-cumparare contin o clauza cu privire la reglementarea neintelegerilor intre parti inainte ca litigiul sa fie supus arbitrajului. In cazul bunurilor nefungibile.

-partea care si-a executat prestatia are dreptul sa obtina despagubiri de la cealalta parte. Daca neexecutarea contractului nu este motivata de una din clauzele de exonerare de raspundere. Daca nu este respectat termenul de notificare. Rezulta de aici conditiile pentru ca anumite imprejurari sa constituie forta majora si anume: a) sa fie independente de vointa partii care o invoca (sa nu poata fi controlate de aceasta) b) sa nu fi fost in mod rezonabil previzibile. In comertul international interventia unei imprejurari de forta majora duce in principiu la suspendarea contractului. consecintele sunt desfiintarea lui si suportarea de catre partea in culpa a platii despagubirilor pentru prejudiciul suferit de cealalta parte.restrictii la import. Clauza de forta majora are ca finalitate neutralizarea consecintelor ce decurg din masuri politico-administrative sau producerea unor calamitati naturale. 16 .. aplicata de asemenea in caz de neexecutare a obligatiilor de catre una din parti. provenind de la o autoritate competenta. c) sa nu poata fi depasite. acte ale autoritatilor ca de ex.In situatia in care.Clauza privind rezolutiunea/rezilierea contractului . razboaie. Efectele rezolutiunii sunt: -contractul se desfiinteaza retroactiv. durata de valablitate a contractului urmind a fi prelungita cu perioada suspendarii. dupa implinirea unui termen fixat in contract. evenimentul de forta majora nu a incetat.export. Interventia cazului de forta majora trebuie notificata intr-un termen specificat partii cocontractante si ea trebuie urmata de remiterea unor dovezi oficiale . d) neexecutarea sa se datoreze in mod exclusiv imprejurarilor invocate de debitor. sanctiunea cel mai frecvent folosita este de a nu lua in considerare imprejurarea ca exoneratoare de raspunde Un rol important in continutul contractului de comert international il au clauzele ce evoca aspecte strict juridice legate de executarea lui si anume clauza referitoare la legea aplicabila contractului si respectiv clauza de arbitraj. In limbaj juridic desfiintarea contractului este exprimata prin termenii sinonimi – rezolutiune/reziliere. dificultati de transport sau aprovizionare. contractul va fi reziliat sau renegociat. Rezilierea reprezinta desfiintarea (cu efecte pentru viitor) a contractelor bilaterale cu executare succesiva. Conform Conventiei de la Viena. conflicte de munca. restrictii in transferul de devize. sa o previna sau depaseasca. in dreptul comertului international se admite ca partile sa desemneze prin acordul lor de vointa legea care va cirmui raportul juridic intre ele. etc). In absenta unei desemnari convenite-organele de jurisdictie pot opta pentru legea locului de incheierea a contractului sau legea locului de executare(varianta cea mai frecventa).partile sunt repuse in situatia anterioara rezolutiunii. prestatiile realizate pina in acel moment nefiind supuse restituirii. In ce priveste primul aspect. . “ o parte nu este raspunzatoare de neexecutarea oricarei obligatii ale sale daca dovedeste ca aceasta neexecutare este consecinta unei piedici independente de vointa sa si ca nu se putea astepta in mod rezonabil din partea ei sa o ia in calcul la momentul incheierii contractului. In contracte este recomandabila definirea notiunii urmata de o enumerare (care sa nu fie limitativa)a imprejurarilor care pot constitui forta majora (cataclisme naturale.sau sa-i previna ori depaseasca efetele”.Rezilierea nu vizeaza ceea ce s-a executat pina in momentul aplicarii ei.

proceduri suple.Clauza de arbitraj(compromisorie) Litigiile care iau nastere din derularea contractelor comerciale internationale pot fi solutionate pe 2 cai si anume: pe calea arbitrajului comercial sau pe calea instantelor jurisdictionale de drept comun. . .organul de arbitraj care va solutiona litigiul.datorita avantajelor sale evidente (rapiditate in solutionarea litigiilor.limba care va fi folosita in procedura arbitrala. . partile pot incheia o conventie de arbitraj avind un obiect bine determinat( se cunoaste natura litigiului) si in care vor fi precizate toate elementele necesare arbitrajului. Daca din anumite motive clauza de arbitraj nu a fost introdusa in contract si pe parcursul derularii contractului apare un litigiu. La baza oricarui arbitraj comercial international sta conventia de arbitraj care poate sa imbrace 2 forme si anume: clauza de arbitraj compromisorie) sau conventia propriu zisa(compromisul).regulile de procedura dupa care se vor conduce arbitrii in cazul in care organul de arbitraj nu are un regulament propriu. confidentialitatea dezbaterilor.dreptul material care va guverna litigiul .obligatia partilor de a executa voluntar si neintirziat hotarirea arbitrala (hotaririle arbitrale fiind obligatorii si executorii pentru tarile semnatare ale Conventiei de la New York privind recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine (1958) si ale Conventiei Europene asupra arbitrajului comercial(Geneva 1961). 17 . In primul caz partile au in vedere un litigiu viitor si eventual si ele convin prin clauza respectiva urmatoarele aspecte: .locul arbitrajului. . specializarea arbitrilor etc) arbitrajul este folosit aproape in exclusivitate pentru solutionarea litigiilor comerciale. . Actualmente.

Stoian I.Caraiman 2001. Ed.–Tranzactii de comert exterior.N. Popa I.S -Contractul de comert international.Lumina Lex 1995.. 2oo2. Ed. 18 . Deleanu. Conventia Natiunilor Unite asupra vinzarii internationale de marfuri.Dreptul comertului international. Ed.Economica. Stoian M.Comert international –tehnici si proceduri-Ed. Dragne E.Bibliografie: Deleanu.S-Costin M.Lumina Lex 1996. Reguli si uzante uniforme-INCOTERMS 2000..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful