P. 1
Genocidul.doc Referat

Genocidul.doc Referat

|Views: 830|Likes:
Published by Malaya Karolina

More info:

Published by: Malaya Karolina on Oct 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/26/2013

pdf

text

original

Introducere

:
Motto: “Zilele noastre incep sa se sfarseasca din ziua in care devenim nepasatori fata de lucrurile care conteaza” - Martin Luther King Jr.

Genocidul (termen creat în 1944 de juristul polonez Rafael Lemkin pentru a denumi "practica exterminarii natiunilor si a grupurilor etnice") - reprezintă exterminarea intenţionată a unei comunităţi naţionale, etnice, rasiale sau religioase, constituind o crimă împotriva umanităţii. Crima de genocid este una dintre cele mai grave fapte cu caracter penal incriminate potrivit dreptului internaţional. Ea constă in distrugerea sau persecutarea unor grupuri umane concepute ca entităţi naţionale, etnice, rasiale sau religioase. Genocidul este o negare a existenţei unor întregi grupuri umane, aşa cum omorul este o negare a dreptului la viaţă al unei fiinţe umane individuale. El face parte din categoria crimelor îndreptata împotriva umanităţii în general şi nu numai împotriva unor indivizi determinaţi, chiar dacă în final victime sunt în primul rând aceştia. Însăşi etimologia cuvântului genocid, compus din rădăcina genos (rasă, trib în limbagreacă) şi sufixul cide (a ucide, din limba latină), arată că faptele pe care le include acest concept aduc atingere unei colectivităţi umane şi, în final, întregii umanităţi. Acte inumane de distrugere a unor grupuri umane în baza unor motivaţii d i v e r s e : politice, naţionale, etnice, culturale, lingvistice, afirmate ca atare şi nu simple acte de barbarie, s-au săvârşit în toate perioadele istorice ale umanităţii şi în toate zonele sale geografice şi, din păcate, încă se mai săvârşesc, producând mari daune umanităţii şi condiţiei umane în general, numărul victimelor omeneşti variind, în situaţii concrete, de la câteva zeci sau sute de persoane la mii şi milioane, adesea în perioade destul de scurte. Ce altceva decât acte de genocid au fost pogromurile din antichitate, din evul mediu, dar şi din secolul nostru, asupra evreilor, a armenilor sau a altor popoare, cruciadele creştine împotriva "necredincioşilor musulmani pentru eliberarea locurilor sfinte din Orientul Apropiat, campaniile militare de distrugere sau aducere în robie a unor popoare întregi, exterminarea populaţiei băştinaşe de către conchistadorii europeni în teritoriile şi continentele "descoperite", masacrarea populaţiilor din ţările coloniale şi aducerea acestora în stare de degenerescenta prin înfometare, munci grele şi tratamente degradante, trecerea prin foc şi sabie a milioane de oameni pe motive politice, naţionale sau religioase, distrugerea masivă şi planificată a oponenţilor politici în vremurile moderne sau exterminarea reciprocă a unor etnii în Africa zilelor noastre? 1

Conştiinţa necesităţii interzicerii cu caracter penal a actelor de aceasta natură, prin includerea lor în categoria faptelor a căror săvârşire atrage răspunderea penală internaţională şi organizarea cooperării între naţiuni pentru eradicarea unui asemenea odios flagel, precum şi angajarea unor acţiuni practice în acest sens sunt, însă, mai recente, ele datând din perioada premergătoare celui de-al doilea război mondial. Unul dintre promotori a fost Rafael Lemkin, care în 1933 formula premisele acestui concept în cadrul Conferinţei pentru unificarea dreptului internaţional penal, cerând încriminare aacelor fapte care vizează distrugerea unei naţiuni sau a unui grup etnic. El îşi exprima viziunea sa asupra genocidului în termenii următori: "în general, genocidul nu înseamnă în mod necesar distrugerea imediată a unei naţiuni, înseamnă mai degrabă un plan coordonat al unor acţiuni diferite care tind să distrugă bazele vieţii grupurilor naţionale în scopul de a distruge aceste grupuri. Obiectivul unui asemenea plan ar fi dezintegrarea instituţiilor politice şi sociale, a culturii, limbii, sentimentelor naţionale, religiei şi existenţei economice a grupurilor naţionale, distrugerea securităţii personale, a libertăţii, sănătăţii, demnităţii şi chiar a vieţii indivizilor care aparţin acestor grupuri. Genocidul este îndreptat contra grupului naţional ca entitate, iar acţiunile care îl însoţesc sunt îndreptate împotriva persoanelor nu în calitatea lor individuală, ci ca membri ai grupului naţional” 1.

1

Rafael Lemkin, „Le genocide”, în Revue internationale de droit penal, 1946, nr. 10, citat după Dr.

GheorgheDiaconescu, „Genocidul”, Ed. Militară, Bucureşti, 1991, p.20

2

Un asemenea instrument a fost elaborat şi adoptat in cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. ele figurând în cadrul hotărârii date de tribunal. numai de starea de război. alături de celelalte crime contra umanităţii. prin care se consacrau drept principii de drept internaţional penal cele rezultate din statutul şi lucrările Tribunalului de la Nurenberg nu se depărta de spiritul Tribunalului. Concepţia Tribunalului de la Nurenberg lega astfel şi genocidul. Crimele împotriva umanităţii de natura genocidului au fost.N.N. care încadrează în categoria crimelor contra umanităţii persecuţiile pe motive politice.U. referindu-se în mod concret la actele de exterminare a poporului evreu şi a ţiganilor. elaborarea unui instrument juridic special se impunea. însă. cu atât mai mult cu cât Carta O.N. Adunarea Generală adopta la 9 decembrie 1948 textul Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. în Ţările de Jos.U. din 1946.U. fapte de natura genocidului. Ş i c u m n i c i R e z o l u ţ i a A d u n ă r i i Generale a . O. incluse fiind în conţinutul primelor două categorii de crime. În cea de a treia sa sesiune de la înfiinţarea O. fără a se menţiona în mod expres că acestea ar constitui crima de genocid.Statutul Tribunalului militar de la Nürenberg Primul document oficial în care se incriminează genocidul este Statutul Tribunalului militar de la Nürenberg. A ş a c u m r e z u l t ă d i n l u c r ă r i l e T r i b u n a l u l u i d e l a N ürenberg. îşi propunea promovarea şi apărarea drepturilor omului în toate situaţiile. unde problema genocidului a fost examinată de Adunarea Generală încă în prima sa sesiune. adică la exterminarea grupurilor sociale şi naţionale din cadrul populaţiei civile aflate pe teritoriile ocupate. dar şi la alte forme de represiune de natură genocidală ordonate de inculpaţi şi săvârşite în Alsacia şi Lorena. cu condiţia ca asemenea fapte să fi fost săvârşite în legătură cu celelalte crime comise de către inculpaţii care au declanşat şi au purtat un război de agresiune. acuzarea a susţinut că "inculpaţii au recurs la genocid deliberat şi sistematic. actele de genocid săvârşite in timp de pace n e a v â n d î n c ă o b a z ă j u r i d i c ă c l a r ă p e n t r u a f i s a n c ţ i o n a t e . rasiale sau religioase.. Tribunalul de la Nürenberg a condamnat în final pe inculpaţi numai pentru crime contra păcii şi crime de război. cu scopul de a distruge anumite rase sau clase de populaţii şi de grupuri naţionale rasiale sau religioase". O nouă rezoluţie adoptata în sesiunea următoare declara genocidul o crimă internaţională comportând răspunderi de ordin naţional si internaţional pentru state şi pentru indivizi. avute în vedere. în Norvegia şi în alte zone ale Europei. 3 . adoptându-se o rezoluţie care sublinia că genocidul este o crimă de drept internaţional condamnata de lumea civilizată şi cerea Consiliului Economic şi Social să elaboreze un proiect de convenţie asupra crimei de genocid.

Textul astfel formulat soluţionează într-un mod tranşant problema aplicabilităţii prevederilor convenţiilor. a grupului ca atare. părţile la convenţie afirmă doar existenţa crimei de genocid şi se angajează să o reprime prin legislaţia lor naţională. fie parţială.Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid Potrivit art. în continuare. c) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care antrenează in mod necesar distrugerea sa fizică totală sau parţială. în baza unor criterii. de natura unor asemenea infracţiuni fiind posibilitatea de a fi săvârşite şi in timp de pace şi în timp de război şi nu numai în timp de război. ea impunându-se deja ca o normă cutumiară.. etnic. rasial sau religios ca atare: a) uciderea membrilor grupului. Potrivit art. Genocidul este caracterizat în primul rând prin intenţia de a distruge un grup uman. Apartenenţa genocidului la categoria crimelor împotriva umanităţii este in acest mod indirect afirmată. Din modul în care este formulat acest articol rezultă că la data apariţiei Convenţiei existenţa crimei de genocid nu era pusă la îndoială. că este o crimă împotriva umanităţii. pe care ele se angajează să o prevină şi să o pedepsească". rasial. sau constituind expresia intolerantei sau ideologiei. Lipsa unei asemenea menţiuni nu constituie o omisiune. fără a viza distrugerea fie totală. ci o modalitate tehnică folosită pentru a se asigura reprimării acestuia un caracter universal. care pot fi îndreptate împotriva uneia sau a mai multor persoane in virtutea convingerilor lor politice sau apartenenţei la un grup naţional. ori a interesului politic şi nu a unui plan deliberat de 4 . fie ca este comis în timp de pace sau în timp de război. vizând nu numai faptele săvârşite în timp de război. religios etc. însă. În cuprinsul Convenţiei se menţionează că genocidul este o crimă de drept internaţional. Prin acest element genocidul se particularizează in raport cu celelalte crime contra omenirii. genocidul constă într-unul din actele enumerate. recunoscută de comunitatea internaţională. e) transferul forţat de copii dintr-un grup in alt grup. d) măsurile vizând împiedicarea naşterilor in sânul grupului. care condamnase actele de natura genocidului prin aprobarea regulilor consacrate de documentele in baza cărora fuseseră pedepsiţi principalii criminali din al doilea război mondial. "Părţile contractante confirma că genocidul. fără a se specifica. Ca atare.I al Convenţiei.II al Convenţiei din 1948. Analiza definiţiei genocidului evidenţiază câteva elemente semnificative pentru fizionoma juridică a acestei crime internaţionale. este o crimă de drept internaţional. ci şi cele din timp de pace. săvârşit cu intenţia de a distruge total sau parţial un grup naţional. b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a membrilor grupului. desprins de limitele temporale impuse prin Statutul Tribunalului de la Nurenberg.

Totuşi. r a s ă înseamnă "acea categorie de persoane care se disting prin trăsături comune şi constante şi tocmai d e a c e e a e r e d i t a r e ” . N u e s t e . ceea ce a stârnit unele controverse asupra conţinutului acestora. Genocidul apare astfel ca un caz agravat. de crimă împotriva umanităţii. a unui grup uman prin acte îndreptate împotriva indivizilor care fac parte din grupul respectiv. f i e p a r ţ i a l . totuşi. Esenţială este. când s-a pus şi întrebarea dacă uciderea unui singur om se poate încadra in noţiunea de distrugere parţială a unui grup sau constituie doar un omor. u n a n u m i t g r u p u m a n . date fiind proporţiile vizate în general prin crima de genocid.d i s t r u g e r e a u n o r g r u p u r i constituite pe criterii de o asemenea natura. dacă se are in vedere numărul adesea imens al indivizilor care compun un asemenea grup. Problema s-a abordat cu ocazia elaborării convenţiei. un asemenea procedeu putând complica şi mai mult lucrurile. n e c e s a r p e n t r u a e x i s t a o c r i m ă d e genocid. pentru existenţa crimei de genocid. deci. ca prin fapta săvârşita să se distrugă în întregime un grup uman. În practică. deci dacă intenţia autorului a fost de a ucide persoana respectivă sau alte persoane in calitatea lor de părţi componente ale unui grup. Convenţia din 1948 asupra prevenirii şi sancţionării crimei de genocid enumera cagrupări de persoane protejate împotriva actelor de genocid grupurile naţionale. Se consideră in general că naţiunea este "oc o m u n i t a t e m a r c a t ă d e l e g ă t u r i s a u t r ă s ă t u r i s p e c i f i c e d e n a t u r ă i s t o r i c ă ş i c u l t u r a l ă " . etnice sau religioase. intenţia calificată a autorilor de a acţiona in sensul distrugerii. calificat. "etnic" sau "religios". simplu ori calificat. după împrejurări. şi ca nu este necesară o definiţie a lor prin convenţie. rasiale. in totalitate sau in parte. convenţia având drept scop prevenirea şi sancţionarea actelor de distrugere îndreptate împotriva unui mare număr de persoane. ceea ce uneori ar fi chiar imposibil. Distrugerea parţială a grupului ca intenţie sau ca realizare de fapt este în aceeaşi măsură o condiţie suficientă pentru existenţa infracţiunii de genocid. o asemenea situaţie ar putea să apară extrem de rar. iar fiecare din grupările respective se distinge uşor prin anumite trăsături proprii. limitat la pierderea unei singure vieţi omeneşti. că noţiunile în cauză sunt îndelung folosite în instrumentele juridice internaţionale şi în literatura de specialitate. "rasial". chiar şi uciderea unei singure persoane ar putea constitui crima de genocid dacă ea a fost comisă ca urmare a faptului că victima este membră a unuia din grupurile specificate în convenţie şi cu intenţia de a se provoca acte similare şi in viitor in legătură cu prima crimă. indiferent de proporţiile concrete ale distrugerilor. În cuprinsul Convenţiei nu se dă o definiţie a noţiunilor de "naţional”. ca şi distrugerea integrală. Intenţia calificată a autorului unei crime de genocid este de a distruge fie în totalitate. i a r c o n c e p t u l d e e t n i c 5 . S-a apreciat. chiar dacă rezultatul a fost in fapt. p r i n u r m a r e . pentru moment.

dar care nu sunt protejate juridic printr-o reglementare internaţională de natura celei privind incriminarea genocidului.U. d) protejarea grupurilor politice ar ridica problemea protejării. d e a s e m e n e a . s-au stârnit controverse daca definiţia nu trebuie să se refere de exemplu. a obiectivelor de valoare artistică sau istorică ale grupului sunt tot atât de grave ca şi 6 . trăsătura distinctivă a ambelor tipuri de grup fiind idealul comun care i-a unit pe membrii săi. potrivit legislaţiilor naţionale.U.s e p e v o i n ţ a m e m b r i l o r s ă i ş i n u p e f a c t o r i independenţi de această voinţă.a r e u n s e n s m a i l a r g . distrugerea sistematică a arhivelor. conceptul de grup religios fiind suficient de clar pentru a mai fi definit. Î n t i m p u l lucrărilor pregătitoare ale Convenţiei din 1948. ceea ce ar fi foarte regretabil. in legătură cu genocidul cultural. criticându-se faptul că definiţia genocidului dată prin Convenţie nu înglobează decât cazurile de distrugere fizică a grupului. in luptele politice interne din fiecare ţară. de asemenea. care au luat in dezbatere unele probleme privind genocidul. e) protecţia grupurilor politice sau de altă natură poate fi asigurată în afara Convenţiei. pentru că aceasta ar implica O. Neincluderea in final în cuprinsul Convenţiei şi a grupărilor politice s-a b a z a t p e următoarele considerente: a) un grup politic nu are trăsături stabile. ca şi ulterior în cadrul diferitelor foruri ale O. în condiţiile Convenţiei. susţinându-se că fapte cum sunt suprimarea sau limitarea folosirii limbii ori a exprimării culturale. şi la grupările politice. in sensul dacă nu ar fi necesar ca în definiţia genocidului să se includă şi alte grupuri umane care de-a lungul istoriei au format obiectul unor acte de reprimare masivă cu intenţii de lichidare.N. S . Declaraţiei Universale a drepturilor omului şi Convenţiei internaţionale privind drepturile civile şi politice. b) includerea grupurilor politice ar duce la neacceptarea Convenţiei de către un mare număr de state. e l b a z â n d u .a a r g u m e n t a t . În sprijinul introducerii grupărilor politice s-a argumentat că masacrul comis asupra membrilor neînarmaţi ai opoziţiei politice este la fel de criminal ca şi masacrarea celorlalte grupuri menţionate şi trebuie recunoscut ca atare. Unele discuţii au avut loc. invocându-se momente din istoria nazismului. şi a grupărilor profesionale şi economice. L i m i t a r e a p r o t e c ţ i e i î m p o t r i v a c r i m e i d e g e n o c i d n u m a i l a c e l e p a t r u c a t e g o r i i d e grupuri a ridicat unele probleme.N. când protecţia unor grupuri politice era necesară împotriva persecţiilor sângeroase la care au fost s u p u s e . c ă g r u p u r i l e p o l i t i c e a r t r e b u i t r a t a t e c a ş i g r u p u r i l e religioase.d e f i n i n d o c o m u n i t a t e d e persoane legate de aceleaşi obiceiuri. permanente şi bine definite şi nu constituie o g r u p a r e i n e v i t a b i l ă s i o m o g e n ă . estomparea caracterelor sau a trăsăturilor specifice. c) o astfel de includere ar crea dificultăţi guvernelor legal constituite în acţiunile lor de preîntâmpinare a actelor elementelor subversive. în fapt cu nimic deosebite de actele de genocid prin forma în care s-au manifestat. aceeaşi limbă şi aceeaşi rasă".

Ecocidul figurează ca o crimă internaţională în proiectul de articole p r i v i t o a r e l a răspunderea internaţională alcătuit de Comisia de drept internaţional a Naţiunilor Unite. este evidentă.II al Convenţiei nu acoperă toate mijloacele şi m o d a l i t ă ţ i l e d e a d i s t r u g e i n t e n ţ i o n a t u n g r u p u m a n . că actele de genocid cuprinse în art. Nu este exclus ca. e l e î n c a d r â n d u . ceea ce ar permite cuprinderea şi a altor acte inumane care să fie considerate drept genocid. Deşi încălcările de natura celor puse în discuţie nu au fost cuprinse în latura obiectivă a crimei de genocid. a internării şi obligării la muncă forţată. . luarea de măsuri vizând 7 . pentru împiedicarea poluării masive a marilor şi oceanelor şi a atmosferei terestre etc. el constând in violarea unor obligaţii internaţionale esenţiale pentru asigurarea şi conservarea mediului natural. deasemenea. l a a r t . a deznaţionalizării prin tortură sistemică. Definind ca acte de genocid uciderea ori atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a unui grup uman. 1 0 . să se ia în consideraţie criticile aduse reglementărilor Convenţiei asupra reprimării şi prevenirii genocidului iar în cadrul unei eventuale modificări a acesteia să se lărgească sfera faptelor incriminate cu caracter de genocid. 2 . exemplificativ. care se săvârşesc îndeosebi pe considerente de ordin politic sau cultural. condamnarea lor ca fapte grave. care ar consta în acte de devastare şi distrugere ce afectează mediul natural al unei zone geografice în detrimentul vieţii umane. în viitor. şi anume că menţionarea actelor de genocid nu mai este limitativă. avându-se în vedere amploarea gravelor încălcări care mai au loc în ce priveşte drepturile unor comunităţi umane. produse î n d e o s e b i p r i n f o l o s i r e a u n o r m i j l o a c e m i l i t a r e . p c t . întocmindu-se şi unele proiecte de convenţii in acest sens. Î n literatura de specialitate se întâlnesc şi propuneri în sensul ca prin a n a l o g i e c u genocidul. să fie incriminat ecocidul.s e î n g e n e r a l î n s f e r a d e c u p r i n d e r e a c r i m e l o r î m p o t r i v a u m a n i t ă ţ i i . În acest sens ar putea fi interesant de semnalat că proiectul de Cod al crimelor contra p ă c i i ş i s e c u r i t ă ţ i i o m e n i r i i . crime de drept internaţional. î n p r i m u l r â n d a a r m e l o r n u c l e a r e . diferă de aceasta asupra unui punct. odată cu evoluţia reglementărilor internaţionale privind protecţia fiinţei umane şi a drepturilor fundamentale ale acesteia inclusiv prin mijloace de drept penal. În cadrul dezbaterilor internaţionale asupra crimei de genocid s-a susţinut. exhaustivă. animale şi vegetale. c a s i a diverselor tehnici apte să modifice condiţiile meteorologice în scopuri militare. i a r sancţionarea lor este posibila in virtutea reglementărilor care incriminează asemenea fapte grave. D i s t r u g e r e a d e l i b e r a t ă a u n u i g r u p d e oameni poate lua foarte bine forma deportării sau a dislocării în masă. terorism. î n c a r e . alte tratamente inumane şimăsuri fizice de intimidare. s e p r e i a î n î n t r e g i m e d e f i n i ţ i a d a t ă genocidului prin Convenţie. supunerea acestuia la un regim de viaţă care-1 condamnă la pierire.genocidul de ordin fizic. ci se face cu caracter enunciativ.

Potrivit Convenţiei din 1948 (art. I. de a prevedea sancţiuni penale eficace care să lovească persoanele vinovate de genocid sau de celelalte acte în legătură cu genocidul (asocierea în vederea comiterii faptei.guvernanţi. deci. o calificare. complicitatea sau tentativa). incitarea directă şi publică. în Internaţional Criminal Law. Vor fi de asemenea pedepsite conform Convenţiei înţelegerea în vederea comiterii genocidului. VI) persoanele acuzate de genocid sau de o faptă în legătură cu acesta (înţelegerea în vederea comiterii. „Genocide and Genocide Like Crimes”. atribuirea competenţei de judecată tribunalelor militare sau transmiterea competenţei în sarcina instanţelor ordinare naţionale. complicitatea etc.). Dobbs Ferry. precum şi cei c a r e î n c e a r c ă c o m i t e r e a u n o r a s e m e n e a f a p t e . aşa cum rezultă dintr-un studiu de specialitate 2. Convenţia din 1948 cuprinde în art. cei ce complotează in scopul comiterii unui asemenea act. o poziţie specială în raport de victime sau de poziţia ocupată în angrenajul social. vol. în mod deosebit. orice persoană care comite asemenea acte trebuind să suporte rigorile legii. însoţite de sancţiuni penale corespunzătoare.V angajamentul statelor părţi de a lua în cadrul legislaţiei lor interne măsurile necesare pentru asigurarea aplicării dispoziţiilor Convenţiei si. ca şi tentativa de a comite acte de genocid (art.IV al Convenţiei prevede că persoanele care au comis genocidul.împiedicarea naşterilor în cadrul grupului şi transferul de copii spre alte grupuri umane. Se stabilea astfel o competenţă jurisdicţională alternativa. p. Prin legislaţia lor internă statele părţi au stabilit. deci autorii faptei. incitarea. desigur. care trebuie să preia şi să încorporeze. instigatorii şi complicii. v o r f i p e d e p s i t e i n d i f e r e n t d e c a l i t a t e a l o r . Aceasta nu exclude. Î n c e p r i v e ş t e jurisdicţia atribuită unei instanţe internaţionale.III). precum şi complicitatea la comiterea genocidului. prevederile Convenţiei privind genocidul şi modalităţile de săvârşire sau participare la săvârşirea acestuia. funcţionari sau particulari.Art. Convenţia din 1948 prevede că aceste acte vor fi pedepsite. care va fi competentă cu privire la acelea dintre P ă r ţ i l e contractante care i-ar recunoaşte jurisdicţia. instigarea. Pentru subiectul crimei de genocid nu se impune. În acest mod. !986. statele îşi asumă obligaţia sancţionării genocidului prin legislaţia lor internă. competenţa şi a altor state în conformitate cu principiul represiunii universale. a statelor pe teritoriul cărora s-a comis actul sau a unei curţi penale internaţionale. Competente numai pentru judecarea crimei de genocid.273 8 . TransnationalPublishers Inc. una din următoarele soluţii privind jurisdicţia genocidului: instituţionalizarea unor instanţe speciale. vor fi aduse în faţa tribunalelor competente ale statului pe teritoriul căruia s-a comis actul sau în faţa C u r ţ i i criminale internaţionale. New York. la data elaborării 2 Louis Rene-Beres.

părţile contractante se angajează să extrădeze pe autorii crimelor de genocid în conformitate cu legislaţia lor naţională şi tratatele internaţionale în materie. ele fiind produsul intenţiei majorităţii statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite de a condamna şi reprima genocidul ca o crimă de drept internaţional ce provoacă mari daune omenirii şi este contrară atât regulilor moralei universale.U.U. e l e f ă c â n d p a r t e d i n p a t r i m o n i u l c o m u n d e p r i n c i p i i ş i n o r m e i m p e r a t i v e a l e dreptului internaţional -jus cogens.A. cât şi principiilor dreptului internaţional contemporan.. Reglementările pe care le conţine această convenţie au intrat deja la patrimoniul general al dreptului internaţional. literatura juridică semnalând. genocidul şi celelalte fapte conexe incriminate nefiind considerate crime politice care. indiferent dacă acestea s-au angajat sau nu în mod concret şi direct prin semnare s a u r a t i f i c a r e . Convenţia incorporează principii care se bucură de o recunoaştere universala. numai două situaţii când unele persoane au fost judecate şi condamnate pentru crima de genocid: în Bangladeş. de regulă. Practica aplicării incriminării genocidului este destul de redusă. Astfel. şi S. între care nu figurează. Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid mai cuprinde ş i a l t e prevederi cu caracter jurisdicţional sau preventiv. atunci când consideră necesar. după secesiunea din 1971 şi în Cambodgia în 1979.Convenţiei nu exista o Curte penală internaţională căreia să i se fi putut da în competenţă si judecarea genocidului. organele competente ale O.N. însă. se prevede şi posibilitatea ca oricare din statele părţi să sesizeze. deşi realitatea vieţii a consemnat din 1948 şi până astăzi numeroase situaţii de distrugere în masă a unor populaţii pentru motive ce ţin de originea etnică sau naţională. rasă sau religie sau pentru un complex de motivaţii în care nu au lipsit nici cele de această natură. pentru ca acestea să decidă măsurile potrivite în aceste scopuri. fac imposibilă extrădarea autorilor faptelor. care obligă statele. Pentru prevenirea şi reprimarea actelor de genocid sau a actelor conexe acestei crime. 9 . Convenţia asupra prevenirii şi reprimării crimei de genocid a fost r a t i f i c a t ă d e majoritatea statelor lumii. iar o asemenea Curte nu există nici în prezent.

145 CP. cât şi în timp de război este o crimă de drept internaţional penal. Componenţa de infracţiune este formulată pornind de la prevederile art. GENOCIDUL Săvârşirea. e) Supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care conduc la exterminarea lui fizică totală sau parţială. în scopul de a nimici în totalitate sau în parte un grup n a ţ i o n a l . 135 al CP al Republicii Moldova Articolul 135.151 CP. traficul copiilor efectuându-se contra voinţei membrilor grupului într-oaltă colectivitate sau grup. prin vreuna din următoarele fapte: a) Omorârea membrilor acestui grup .e) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care conduc la exterminarea lui fizicătotală sau parţială. care au ca scop împiedicarea procreării însânul grupului. 1.3. c) Luarea de măsuri pentru scăderea natalităţii în sânul grupului. Activitatea infracţională se realizează prin avorturi forţate.Infracţiunea de genocid expusă în art. Activitatea infracţională a acestei forme de realizare a laturii obiective este identică cu cea prevăzută în art. Latura subiectivă se realizează prin 10 . a vreuneia din următoarele fapte:a) omorârea membrilor acestui grup. vol. locuinţă.d) traficul copiilor ce ţin de grupul respectiv. r a s i a l s a u religios. pag.c) luarea de măsuri pentru scăderea natalităţii în sânul grupului.100-104). acte de sterilizare. rasial sau religios. crearea unor condiţii inumane de existenţă: hrană. Sunt cunoscute următoarele modalităţi de realizare a acestei activităţi infracţionale:neasigurarea asistenţei medicale. Această formă de activitate infracţională constă îndistrugerea indirectă a grupului. castrare etc. d) Traficul copiilor ce ţin de grupul respectiv. obiectevestimentare.2.b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor grupului.1. Activitatea infracţională aacestei forme de realizare a laturii obiective este identică cu cea prevăzută în art.2 al Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 9 decembrie 1948 (TI. Genocidul comis atât în timp de pace. etnic.se pedepseşte cu închisoare de la 16 la 25 de ani sau cu detenţiune pe viaţă. b) Atingerea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor grupului . Latura obiectivă a infracţiunii se manifestă prin acţiunile orientate spre a nimici în totalitate sau în parte un grup naţional. e t n i c .

care a atins vârsta de 16 ani. rasial sau religios. etnic. Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă.intenţie directă şi prin existenţa unui scop urmărit de făptuitor -în mod special .nimicirea în totalitate sau în parte a unui grup naţional.4. 11 .

ci şi copiii . cruciaţii în timpul războaiului Albigensian. genocidul a fost efectuat de puterile coloniale: de exemplu.Istoria omenirii – o istorie a genocidului.şi femeile de varsta reproductiva. a ordonat să fie distrusi toţi membrii clanurilor şi regatelor care au refuzat să se uneasca cu statul sau. În Evul Mediu timpuriu. deoarece numărul americanilor de culoare rosie a scăzut de la 12 milioane în 1500 la 237 mii în 1900 (prima dată. Acte de genocid au fost observate si în Africa. faimosul militar şi om de stat din Zulu (statul creat de el în secolul al 19-lea a existat pe teritoriul Africii de Sud de astazi). Marea Britanie este acuzata de uciderea în masă a indienilor. organizatia indienilor şi unii istorici susţin că asupra indienilor din America a fost efectuat un act de genocid. malaiezilor. Situaţii care se încadrează în definiţia moderna de genocid. Infracţiuni similare s-au întâmplat aproape peste tot în lume. au primit ordin să ucidă. sunt consemnate si în Biblie (de exemplu. burilor. În timpul Revoluţiei Franceze. nu doar bărbaţii. În SUA. 12 . care în 1972 a publicat un studiu "American Indian: The First Victim"). trupele militare ce suprimau revolta în Vendee. sudanejilor. atingind un numar deosebit de mare în China antică şi medievală şi Orientul Mijlociu. Destul de des. complet a distrus sau a transformat în sclavi oamenii din Cartagina. Oponenţii susţin că modul de numărare a populaţiei Americii. este inexact şi se bazează doar pe ipoteze. pe baza căroruia a fost facuta aceasta concluzie atât de ingrozitoare. De exemplu. iar Germania – de distrugerea tribului Guerrero (acum Namibia). această teorie a fost expusa de catre istoricul Richard Drinnon. distrugerea copiilor evrei de catre egipteni sau distrugerea locuitorilor din Canaan de catre triburile israiltenilor). etc. Roma antică. au omorit cea mai mare parte a populaţiei din sudul Franţei.Chukc. de exemplu.

iar vinovatul in declansarea foametei a fost guvernul sovietic si nu cel rus şi ca foamea a cuprins nu numai zona Ucrainei. care incearca sa demonstreze că in timpul războiului din Nagorno-Karabah a fost complet distrusa populaţia civilă din satul Khojaly. au căpătat infirmităţi pe viaţă datorită armelor de foc. o foamete teribilă a ucis de la 2 milioane la 7 milioane de oameni. multe alte persoane au fost rănite grav. care a condus la faptul că limbajul de astazi include un nou cuvânt .5 milioane de persoane. Urmările războiului.Secolul XX . au fost fără precedent. Invinuiri similare împotriva Armeniei invocă acum Azerbaidjanul. majoritatea în vârstă. afirmând că in Rusia ucrainenii nu au fost niciodată discriminati . În plus. dar ONU nu a dat un verdict oficial privind această situatie. inclusiv noile tehnologii şi schimbările aranjamentelor geopolitice. In ultima suta de ani. femei şi copii (acuzaţii similare împotriva Turciei şi-au exprimat grecii şi asirienii). fiind considerat cel mai mare şi mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii. culturale şi economice. bombardamentelor clasice sau nucleare. Eforturile Ucrainei de a efectua o soluţionare corespunzătoare. În 1932-1933 de ani în Ucraina."genocid" . şi cu ei. iar oficialii turci doar au organizat o evacuare în masă a armenilor ca să lipsească trupele Rusiei de potenţialii aliaţi. deopotrivă. Rada Suprema a Ucrainei susţin că aceasta a fost un act de genocid. din California. Unii istorici şi politicieni. au fost ucise mai multe persoane decat in toate razboaiele istoriei omenirii. în anii 1915-1918 victimele masacrului armenilor de către armata turcă au fost mai mult de 1. incluzând bomba atomică. 13 . organizat de către Rusia. la mijlocul secolului al XX-lea. prin intermediul ONU s-au finalizat cu nimic. atacind satele turceşti. aproximativ 3% din populaţia mondială de la acea vreme. statisticile genocidului secolului XX sunt oribile: Armenia pina in prezent incearca sa dovedeasca că. au fost folosite la scară largă împotriva militarilor şi civililor. Turcia susţine că armenii înşişi au provocat uciderea.secolul genocidului. Parlamentul European şi aproximativ 40 de ţări recunosc oficial faptul de genocid armean. sau datorită experienţelor militare şi medicale inumane la care au fost supuse. Cel de-Al Doilea Razboi Mondial. care a mistuit cea mai mare parte a globului. Dupa cum arata World History Institute. Al Doilea Război Mondial a provocat moartea directă sau indirectă a aproximativ 60 de milioane de oameni. Rusia respinge aceste acuzaţii. A fost prima oară când un număr de descoperiri tehnice noi.a fost un conflict armat generalizat.

000 de persoane dintre cele aproximativ 6. Bangladesh Până în 1971. Bangladesh a fost parte din Pakistan de azi (sub numele de Vest Pakistan). 14 . Europei și părțile estice ale Americii de Nord. multe exemple de masacre pe motive de rasă. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl. a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9. Următoarea este o listă a evenimentelor sângeroase din a doua jumătate a secolului 20. pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea. Raportul a citat 4. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice. Raportul Forului Cernobîl din anul 2005. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis doctorilor citarea „radiație” din certificatele de deces. Ucraina și Belarus au fost supuse decontaminării continue și substanțiale.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați în 2002. condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). a început războiul civil.Desigur nu putem trece cu vederea si Accidentul nuclear de la Cernobîl. în apropiere de orașul părăsit Pripiat.000 de persoane. Istoria modernă cunoaşte. Centrala electrică se afla la 51°23′23″N. Ucraina. Acum statele independente – Rusia. care fost un accident major în Centrala Atomoelectrică Cernobîl. Suprafețe mari din Ucraina. Belarus și Rusia au fost puternic contaminate. deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. de asemenea. care s-a compus dintr-o explozie a centralei. Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranța industriei sovietice de energie nucleară. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Circa 60% din precipitațiile radioactive cad în Belarus. urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. fiind evacuate aproximativ 336. 30°5′58″E. După ce alegerile din Pakistanul de Vest au fost castigate de partidul care a declarat necesitatea de a dobindi independenţa de la Pakistanul de Est. pe care unii cercetatori tind să o atribuie actelor de genocid. naţionale sau religioase. majoritata teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare și activitate economică.6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. conform datelor post-sovietice oficiale. Deși în Zona de Excludere a Cernobîlului anumite zone restrânse vor rămâne închise. încetinind extinderea ei pentru mulți ani și impunând guvernului sovietic să devină mai puțin secretos.

Astăzi. au fost violate. autorităţile au efectuat represii împotriva etniei degar. De atunci.degar a scăzut cu două treimi. numărul locuitorilor din acest trib nu depaseste 500 de persoane. victime ale masacrelor au fost indienii Maya. irakienii au folosit gaz otravitor . Bosnia În timpul războiului civil din 1992-1995 trupele din Iugoslavia (formate in cea mai mare parte din sârbi ortodocşi) au efectuat “purificarea etnică” care a atins croaţii (catolici). iar circa 50 mii maya a fugit în Mexic. care sprijineau în mod activ Vietnamul de Sud şi aliaţii acestuia. care. care a luat viata sau a facut refugiaţi câteva sute de mii de oameni. iar 10 milioane de persoane au fugit in India. forţele irakiene au distrus complet patru mii de sate.60 ani. sârbii afirmă că “purificare etnică” impotriva ortodocşilor a fost efectuata şi de catre forţele armate ale croatilor şi musulmanilor. musulmanii bosniaci şi romii. forţele irakiene au efectuat o operaţiune militară împotriva kurzilor. La rândul lor. Date exacte despre victime nu sint. În timpul războiului. Una dintre crimele cele mai cunoscute este distrugerea satului musulman Srebrenica – unde au fost ucisi peste 7000 de civili. Aproximativ 200 de milioane de femei cu virste cuprinse intre 8 . dar se consideră că au murit 100-200 mii de kurzi. trăieste în delta fluviului Amazon în zonele bogate în minerale. Exterminare sistematică a yanomanilor a început din anul 1974. Guatemala În anii 1980. Acum se considera ca intr-un sfert de secol. Se consideră că in urma acţiunilor militare au fost ucisi mai mult de 75 mii indieni. Fostul comandant Saddam 15 . numărul de persoane . Brazilia Autorităţile braziliene au fost acuzate de genocid impotriva tribului yanomani. Acest proces a început după războiul din Vietnam: obtinind victoria comunistii au început să urmărească micile triburi. în timpul războiului civil din Guatemala.Trupele pakistaneze în 9 luni au ucis de la 1 milion la 3 milioane de civili.sarin. aproximativ acelaşi număr au murit in urma diverselor boli aduse de mineri şi soldaţi. Irak În 1986-1988 ani. când in aceasta zona a fost facut un drum. Vietnam Din 1973. trib indian. au ucisi aproximativ două mii de indieni.

guvernul din Indonezia a distrus pana la 1 milion de membri ai Partidului Comunist şi ţărani. Se practica activ gonirea locuitorilor de pe terenurile lor. În 1994. Thailand).musulmani). În 1972. Rwanda Ţara este casa la două grupuri etnice majore: hutu .hinduşi .agricultorii şi nomazi tutsi. Din 1965 până în prezent trupele guvernului efectuatiaza purificari etnice în partea de vest a insulei Noua Guinee. Vietnam. armata indiană efectuează represiuni împotriva locuitorilor musulmani din statul Kashmir (teritoriu disputat cu Pakistan).ca urmare circa 500 mii de hinduşi au devenit refugiaţi. Victime ale acestei curatari deveneau din motive ideologice (cum ar fi foştii soldaţi guvernamentali care au fost funcţionari de stat. masacrul a izbucnit cu o noua putere: de data aceasta puterea a fost în mâinile hutu. iar armata indoneziană şi guvernul . o fosta colonie portugheza (acum un stat independent). Kashmir s-a pomenit la frontiera a două state independente in viitor . În 1975. Indonezia Această ţară a demonstrat exemple a trei variante de genocid: etnice. după care au urmat ciocnirile din motive religioase. Primele cazuri de exterminare în masă a persoanelor pe criterii etnice (ca în vigoare pentru tutsi şi hutu). sociale (oamenii bogati). Majoritatea oamenilor din această provincie au fost musulmani. populată în mare parte de Papuasi.Pakistan şi India. au fost în 1961.4 milioane de locuitori ai tarii (nu există date exacte) au fost ucisi de catre. Indonezia a invadat partea de est a insulei Timorul de Est. deaceia armata înconjura satele şi distrugea toti locuitorii). India Din 1989. religie (budistii). Populaţia ţării a scăzut cu o treime. "Khmerii Roşii" .organizaţie maoistă. care a preluat puterea în ţară. Maharaja al Kashmirului a apelat pentru asistenţă militară în India. Problema Kashmirului a apărut în 1947. simpatizanti ai acestora (comuniştii au fost extrem de populari în zonele rurale. cit si de etnie (cei proveniti din China. Cambogia În anii 1975-1979 . a organizat asasinarea a circa 200 mii hutu. În deceniile urmatoare au fost ucisi mai mult de 200 mii de locuitori ( Timoresii au fost catolici. 1.. ideologice şi religioase. Grupurile musulmane armate ucid civilii . ai căror reprezentanţi au condus ţara o perioadă lungă de timp. care 16 . În 1965-1966 . dar la guvernare a fost dinastia hindusa.7 . guvernul (atunci Ruanda era condusa de tutsi). în timpul carora a ucis până la 15 mii de oameni.Hussein se află în aşteptarea procesului unde va fi acuzat de genocid. intelectualii din opozitie).

care doresc să-si cree un stat independent. Doar în ultimii ani în Darfur. etc În 2002.negre. În plus. În 2004. atenţia lumii a fost atrasa de evenimentele din Darfur. În timpul acestui război au fost ucisi până la 60 mii de tamili (cea mai mare parte civili). iar puterea a fost preluata de generalul Augusto Pinochet. preşedintele socialist.majoritatea ţării şi budisti) au efectuat ‘purificarea etnică’ a hindusilor din Tamils . "Tigrii Eliberării din Tamil Eelam" (recunoscuta ca fiind terorista) . când Sri Lanka a incetat sa fie o colonie britanică) oameni de "categoria a doua".au organizat exterminarea aproximativ a 940 de mii tutsi şi a unor hutu. potrivit diverselor estimări. De la mâinile "echipei mortii". între Arabă şi-o limbă străină. distrugea şi alunga din casele lor triburile . forţele guvernamentale (în mare parte echipate cu reprezentanţi ai poporului sinhaleze . de la 3 la 10 mii de suporteri ai preşedintelui Salvador Allende. unde armata cu sprijinul miliţiei arabe ("Janjaweed"). Sudan Războiul din Sudan a început aproximativ cu anul 1983: grupele pro-guvernamentale şi armata nordului musulman luptă cu organizaţiile care reprezintă creştinii locali şi animistii. Tamilii insista că. de asemenea. au murit mai mult de 600 de mii de oameni. Organizaţia cea mai cunoscuta din Tamils. guvernul sudanez a fost acuzat în uciderea a mai mult de 2 milioane de oameni. 17 . Chile La 11 septembrie 1973 în Chile a fost o lovitură de stat susţinută de către guvernul SUA ca urmare a careia a fost răsturnat şi a murit în apărarea Palatului La Moneda. în Chile au fost ucişi. în Sri Lanka ei au fost iniţial (în 1948. efectuiaza ‘purificarea etnică’ împotriva sinhalezilor. 250 mii de Tamili trăiesc în taberele de refugiaţi. Sri Lanka Mai mult de un deceniu.Salvador Allende. lider al Mişcării Unităţii Naţionale . conflictul contine si alte componente: între nomazi şi fermieri.

N. aceasta este o amenintare catre dreptatea si justitia de pretutindeni…Orice afecteaza pe cineva in mod direct. :” Nu conteaza unde este nedreptate. de exemplu. multimea de oameni care efectuiaza genocidul. religie. se intocmeste "lista neagră".. conducătorii ţărilor care au organizat genocid. Într-un sir de cazuri. atunci când considera necesar. cât si principiilor dreptului international contemporan. constând în distrugerea sau persecutarea unor grupuri umane concepute ca entitati nationale. acuzându-i de crime teribile pe insasi victimele genocidului. la două grupuri mari şi divergente. etnice. rasiale sau religioase. Genocidul este o negare a existentei unor întregi grupuri umane. există diviziune în "noi" şi "ei" . apariţia de genocid este cel mai probabil. etc). etc (germani şi evrei. ele fiind produsul intentiei majoritatii statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite de a condamna si reprima genocidul ca o crima de drept international ce provoaca mari daune omenirii si este contrara atât regulilor moralei universale. ne afecteaza pe toti indirect” 18 . mai rar – in mod neformal. rasa. Inchei cu un citat al lui Martin Luther King Jr.pe baza de nationalitate. În orice etapă a sa – genocidul poate fi oprit. Pentru prevenirea si reprimarea actelor de genocid sau a actelor conexe acestei crime. se prevede si posibilitatea ca oricare din statele parti sa sesizeze.Concluzii: În fiecare cultură şi societate. este întotdeauna organizat de reprezentanţi ai statului. Fiecare genocid nu a avut loc brusc: statele şi societăţile au nevoie de timp pentru a se pregăti de comiterea acestei crime. Partea – organizatoare a genocidului întotdeauna neaga faptul de genocid. aceasta este casa. organele competente ale O. asa cum omorul este o negare a dreptului la viata al unei fiinte umane individuale. pentru ca acestea sa decida masurile potrivite în aceste scopuri. De regula. musulmani şi creştini. Conventia asupra prevenirii si reprimarii crimei de genocid a fost ratificata de majoritatea statelor lumii. de organizaţiile militare şi religioase. in cea mai mare parte. În cazul în care societatea este bipolara. Oare istoria de genociduri nu învaţă nimic omenirea? Crima de genocid este una dintre cele mai grave fapte cu caracter penal incriminate potrivit dreptului international. Reglementarile pe care le contine aceasta conventie au intrat deja în patrimoniul general al dreptului international. In această etapă sunt planificate crimele. au putut să fuga de urmarirea penala şi sa decedeze în lume. mai intii este inarmata si instruita.U. adica. Organizatorii de genocid activ blocheaza anchetarea acestor crime. încearcă să distrugă mormintele victimelor şi începe o contrapropagandă. Genocidul.false. Ea anunţă mărturiile victimelor genocidului .

1972. New York. Ed. „Genocidul”.hrw.Bibliografie: 1. Dr.Transnational Publishers Inc. 2. în Revue internationale de droit penal. Bucureşti. 1946. p. vol.wikipedia. 10. Editura Societăţii Tempus.org 11. „Explicaţii teoretice ale Codului penal român”. http://ro. www enoughproject. !986. www. Ed. Rafael Lemkin. 2003 19 . Bucureşti. Gheorghe Diaconescu. 5. Louis Rene-Beres. vol. p.Bucureşti. Academiei. Alexei Barbaneagra “Comentariu la Codul Penal . www. Dobbs Ferry. „Genocide and Genocide Like Crimes”. România..org 9.1996 7. 926-936 4. IV. Vintilă Dongoroz şi colectiv.org 12.273 6. 1991.savedarfur.Partea Speciala” . „Drept internaţional penal”.Ру 10.org/wiki/Genocidul din Ruanda 8. I. Vasile Creţu. în Internaţional Criminal Law. nr. „Le genocide”. 3. Militară. ПРАВДА.

recunoscând că în toate perioadele istoriei genocidul a produs mari pierderi umanităţii.considerând că Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Părţile contractante. d) măsuri care vizează scăderea natalităţii în sensul grupului. ARTICOLUL IV Persoanele care au comis genocid sau unul dintre actele enumerate la art. b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a membrilor unui grup. un grup naţional. în contradicţie cu spiritul şi scopurile Naţiunilor Unite şi pe care lumea civilizată îl condamnă. e) transferarea forţată a copiilor dintr-un grup într-altul. comise cu intenţia de a distruge. rasial sau religios. ARTICOLUL III Vor fi pedepsite următoarele acte: a) genocidul.convinse că pentru a elibera umanitatea de un flagel atât de odios cooperarea internaţională este necesară. este o crimă de drept internaţional si se angajează să-l prevină şi să-l pedepsească. în totalitate sau numai în parte. genocidul se referă la oricare dintre actele de mai jos. cum ar fi: a) omorârea membrilor unui grup. CONVENŢIA PENTRU PREVENIREA ŞI REPRIMAREA CRIMEI DE GENOCID. c) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care antrenează distrugerea fizică totală sau parţială. 20 . b) înţelegerea în vederea comiterii genocidului. prin rezoluţia sa 96 (I) din 11 decembrie 1946. confirmând că genocidul.Anexa 1. d) tentativa de genocid. a declarat că genocidul este o crimă la adresa dreptului ginţilor. e) complicitatea la genocid. ARTICOLUL II În prezenta Convenţie. c) incitarea directă şi publică la comiterea unui genocid. III vor fi pedepsite indiferent că sunt conducători.hotărăsc cele ce urmează: ARTICOLUL I Părţile contractante. comis atât în timp de pace cât şi în timp de război. funcţionari sau particulari. etnic.

ARTICOLUL VI Persoanele acuzate de genocid sau de unul dintre celelalte acte enumerate la articolul III vor fi trimise în faţa tribunalelor competente ale statului pe teritoriul căruia a fost comis actul sau în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie care va fi competentă faţă de acelea dintre părţile contractante care i-au recunoscut jurisdicţia. ARTICOLUL V Părţile contractante se angajează să ia. Intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951. ARTICOLUL VII Genocidul şi celelalte acte enunţate la articolul III nu vor fi considerate crime politice în privinţa extrădării. interpretarea sau executarea prezentei Convenţii. ARTICOLUL IX Diferendele dintre părţile contractante relativ la aplicarea. în conformitate cu constituţiile respective. măsurile pe care le consideră adecvate pentru prevenirea şi împiedicarea actelor de genocid sau a oricărui act enumerat la articolul III. măsurile legislative necesare pentru asigurarea aplicării dispoziţiunilor prezentei Convenţii şi mai ales să prevadă sancţiuni penale eficace care să afecteze într-adevăr persoanele vinovate de genocid sau de unul dintre actele enumerate la articolul III. Prezenta 21 . franceză. engleză. conform Cartei Naţiunilor Unite. rusă şi spaniolă va purta data de 9 decembrie 1948. ARTICOLUL XI Prezenta Convenţie va fi deschisă până la 31 decembrie 1949 pentru semnare în numele tuturor membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al oricărui alt stat nemembru căruia Adunarea generală i-a adresat o invitaţie în acest sens. inclusiv la răspunderea unui stat în materie de genocid sau unul dintre celelalte acte enumerate la articolul III vor fi supuse Curţii Internaţionale de Justiţie la cererea uneia dintre părţile implicate în diferend. ale cărei texte sunt deopotrivă autentice. ARTICOLUL X Prezenta Convenţie. conform dispoziţiilor art. Părţile contractante se angajează în acest caz să acorde extrădarea conform legislaţiei lor şi altor tratate în vigoare.* Adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 260A (III) din 9 decembrie 1948. XIII. ARTICOLUL VIII Orice parte contractantă poate sesiza organele competente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru ca acestea să ia. în limbile chineză.

în urma denunţării. El va transmite o copie a acestui proces. va putea adera la prezenta Convenţie orice membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi orice stat nemembru care a primit invitaţia sus-menţionată. începând cu data intrării sale în vigoare. în orice moment. Adunarea generală va hotărî asupra măsurilor care urmează a fi luate în legătură cu această cerere. Începând cu 1 ianuarie 1950. Secretarul general va întocmi un proces-verbal. va rămâne în vigoare pentru o perioadă de cinci ani şi în continuare dacă părţile contractante nu o vor denunţa timp de 6 luni înainte de expirarea termenului. ARTICOLUL XV Dacă.Convenţie va fi ratificată şi instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 11. ARTICOLUL XVI O cerere de revizuire a prezentei Convenţii va putea fi formulată oricând de către oricare parte contractantă prin intermediul unei notificări scrise adresate Secretarului general. ARTICOLUL XIV Prezenta Convenţie va avea o durată de 10 ani. Convenţia va înceta să rămână în vigoare începând cu data intrării în vigoare a ultimei renunţări. ARTICOLUL XVII Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va notifica cele ce urmează 22 . ARTICOLUL XII Orice parte contractantă va putea.verbal tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi statelor nemembre vizate de art. Denunţarea se va face printr-o notificare scrisă. adresată Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Orice ratificare sau aderare efectuată ulterior acestei date va intra în vigoare la 90 de zile de la depunerea instrumentului de ratificare sau aderare. Prezenta Convenţie va intra în vigoare în a 90-a zi care va urma datei depunerii celui de-al 20-lea instrument de ratificare sau de aderare. numărul părţilor participante la prezenta Convenţie se reduce la mai puţin de 16. Prin urmare. ARTICOLUL XIII Îndată ce primele 20 de instrumente de ratificare sau de aderare vor fi depuse. printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite să extindă aplicarea prezentei Convenţii la orice teritoriu sau la oricare dintre teritoriile cărora le conduce relaţiile externe. Instrumentele de aderare vor fi depuse la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

ARTICOLUL XIX Originalul prezentei Convenţii va fi depus la Arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite. d) renunţările primite. conform articolului XV. b) notificările primite în vederea aplicării articolului XII. Prezenta Convenţie va fi înregistrată de Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite la data intrării sale în vigoare. conform articolului XVI. e) abrogarea Convenţiei. ARTICOLUL XVIII O copie certificată va fi adresată tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi statelor nemembre vizate la articolul XI. c) data la care prezenta Convenţie va intra în vigoare conform articolului XIII.tuturor statelor membre ale Organizaţiei şi statelor nemembre vizate la articolul XI: a) semnăturile. f) notificările primite. 23 . conform articolului XIV. ratificările şi aderările primite conform articolului XI.

24 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->