Design

Reviste
Un îndrumator pentru comunicare vizuala eficienta
) ) ) )

pentru

Magazine Training Institute

)

Design
Reviste
Scris de

pentru

Gary Gnidovic şi Greg Breeding
Publicat de

Magazine Training Institute

Editare: Sharon Mumper Design: Gary Gnidovic Traducător: Gelu Leontiuc Tehnoredactare: Angelika Eiwen

Mai, 2002

© Magazine Training Institute

Pentru acordarea permisiunii de traducere şi adaptare a manualului în vederea vânzării:
MAGAZINE TRAINING INSTITUTE Postfach 33 • 2502 Baden-Leesdorf • Austria Tel: (43) 2236-540760 • FAX: (43) 2236-540764 E-mail: SharonMumper@compuserve.com Website: www.magazinetraining.com

Design pentru Reviste
Cupr ins
Unitatea 1 Unitatea 2 Unitatea 3 Unitatea 4 Unitatea 5 Unitatea 6 Unitatea 7 Unitatea 8 Unitatea 9 Unitatea 10 Unitatea 11 Unitatea 12 Appendix
Introducere în designul publicaţiilor ...................................................... 4 Elemente de design ................................................................................ 8 Tipurile de caractere ............................................................................. 13 Cuprinsul şi rubricile permanente ........................................................ 18 Coperta revistei .................................................................................... 20 Cuvinte şi imagini ................................................................................ 22 Criteriile unui design bun .................................................................... 26 Design cu un buget modest .................................................................. 29 Directorii artistici şi redactorii .............................................................. 31 Fotografia ............................................................................................. 34 Procesul de refacere a designului ........................................................... 43 Organizarea studioului de design .......................................................... 45 Glosar de termeni ................................................................................. i

Machetarea paginii: alcătuirea unui document ..................................... vi Temă de design .................................................................................... vii O demonstraţie de design .................................................................... viii Despre autori ....................................................................................... ix Despre Editor ....................................................................................... x

Abordarea vizuală (designul) şi cuvintele lucrează împreună pentru a îmbunătăţi procesul de comunicare. designerul unei publicaţii caută: • să atragă cititorul: aceasta se întâmplă în primul rând prin coperta care este atractivă şi interesantă. O combinaţie de familiar şi surpriză: • Familiaritatea oferă cititorului o uşurinţă în orientare – elemente care rămân aceleaşi de la număr la număr – ca nişte semne de orientare care îi arată cititorului cum să se descurce prin revistă. Designerul încearcă să evite senzaţia de dezordine şi de confuzie. a culorii şi a elementelor contrastante. a letrinelor. dă siguranţa că cititorul nu se va plictisi. Formatul ei este mai puţin permanent şi mai puţin formal decât cel al unei cărţi. • Surpriza. provocare. şi mângâiere. . direcţionând cu atenţie privirea cititorului. structurii paginii şi a imaginilor. Lucrurile însă nu au stat întotdeauna aşa. Dar prea multă uniformitate poate să aibă şi un efect negativ. pe de altă parte. Concret. Este uşor de purtat. Cititorii vor şti la ce să se aştepte şi vor recunoaşte locurile familiare. • să devină un prieten de nădejde al cititorului: o revistă poate să creeze o legătură specială cu cititorul. Fiecare număr trebuie să ofere ceva neprevăzut pentru a ţine cititorul interesat şi pentru a stârni în cititor dorinţa de a vedea ce-i va oferi revista în continuare. Utilizarea mărimii caracterelor. cuvântul tipărit era atotstăpânitor. În primele zile ale revistelor şi ziarelor. a legendelor şi prin prezentarea fotografiilor şi a graficii. sunt mijloacele utilizate pentru a influenţa drumul urmat de privire. • să conducă privirea: acest lucru se realizează prin utilizarea elementelor vizuale şi prin pagini care au o arhitectură care ajută ochiul cititorului să ştie unde trebuie să îndrepte privirea. Şi. ilustraţiile şi aranjamentul în pagină să devină elemente vitale ale procesului de comunicare. Scopul designului revistei În cei mai simpli termeni. • să îmbogăţească mesajul şi să expună înţelesul: prin design cele mai importante idei din text sunt accentuate şi scoase în evidenţă. abordând în termeni generali scopul designului publicaţiei şi rolul designerului în acest proces. cel mai important. Poate oferi informaţie. destindere. totul devenind mult prea previzibil. Vom discuta pe scurt despre mijloacele folosite de designer pentru a-şi îndeplini sarcina.UNITATEA 1 Introducere în designul publicaţiilor Î n această unitate vom face o trecere în revistă a cursului. Procesul continuă prin paginile publicaţiei care atrag cititorul prin combinaţia unui text bun cu o utilizare inteligentă a caracterului. a spaţierii. Timpurile şi tehnologia s-au schimbat cu repeziciune şi au făcut posibil ca fotografiile. pentru a-i pregăti pe studenţi pentru o explorare mai profundă a acestor mijloace în timpul seminarului. cum ar fi rubricile permanente şi sistemul de aranjare a titlurilor şi subtitlurilor în pagină. Nu este la fel de sobru sau orientat spre ştiri ca şi al unui ziar. o revistă este un mijloc vizual de comunicare a ideilor. prin folosirea rezumatelor (callout). vom discuta despre temelia spirituală a ceea ce facem.

Atunci când există o deosebire de opinii cu privire la o anumită direcţie pe care conţinutul editorial sau designul unei reviste trebuie să o ia. Designerul este un: • Comunicator. Designul nu joacă doar un rol de sprijin. aranjamentul paginii – sunt mijloace prin care se comunică idei. deci este important să ne gândim ce spun ele de fapt cititorului. • Aranjamentul în pagină: ordonat sau dinamic? Consecvent sau mereu schimbător? Ce spune structura şi modul de abordare despre publicaţie? • Fotografia şi ilustraţia: stilul folosit comunică mult despre cine sunt cei cărora te adresezi. Modele şi formate Standard • • • • De regulă format A4 Cele mai multe publicaţii folosesc acest model Comunică imediat ce este Se potriveşte cu mărimile standard ale reclamelor . elegant. amuzant. • Editor vizual. • Catalizator. cele mai bune publicaţii sunt acelea în care compartimentul editorial şi cel de design se privesc şi se tratează ca şi parteneri egali în procesul de comunicare. şi de aceea toate implică un proces de decizie. cerneala. hârtia. În acest sens. este important să te vezi nu numai ca un creator de publicaţie care este plăcută de privit. Ideea este de a-i atrage pe cititori. atunci aspectul se va îngriji singur de sine. Elemente ale designului: • Caracterul: cu serifă sau fără? Este serios. Toate comunică ceva. Dar. ilustraţiile. designerul. redactorul şef are ultimul cuvânt. ci înseamnă 50% din procesul de comunicare.Design pentru reviste I N T R O D U C E R E 5 Rolul designerului unei publicaţii Redactorul şef este de regulă persoana care stabileşte viziunea unei publicaţii şi o conduce. Conservator sau progresist? Tânăr sau bătrân? Să aveţi mereu în minte combinaţia tuturor acestor elemente şi cum lucrează împreună. neutru? Tineresc sau clasic? Ce efect are folosirea în contrast a diferitelor tipuri de caractere? • Hârtia: cretată sau lucioasă sau cu rugozitate mai mare ca hârtia de ziar? Îţi spune: „păstrează-mă!“ sau „când eşti gata mă poţi arunca!“? • Culoarea: toate culorile poartă un mesaj emoţional şi de aceea influenţează modul în care ne simţim. exact ca şi scriitorul sau redactorul este un jurnalist. ci ca unul care comunică în mod eficient un mesaj. ce elemente să scoată afară sau să combine pentru a comunica mesajul cât mai bine. de a-i face să citească articolul şi de a-i ajuta să înţeleagă şi să-şi aducă aminte de conţinut. Dacă vom comunica bine. Un designer decide încontinu ce elemente să păstreze. culoarea. Designerul este o verigă importantă de legătură între mesaj şi cititor. Mijloacele pe care le folosim Toate elementele designului – caracterul. fotografia. Deci.

Costurile de producţie şi expediere sunt mici (fiindcă are mai puţine pagini) De cele mai multe ori nu sunt necesare cheltuieli de legare Este o soluţie practică pentru publicaţiile mici Responsabilităţile designerului Învaţă arta şi meseria de designer • Citeşte despre design şi tipografie.Design pentru reviste I N T R O D U C E R E 6 Digest • De regulă de format A5 • Mic şi uşor de purtat • Degajă un sentiment de prietenie şi intimitate Tabloid • De regulă are dimensiunile de 30 x 24 cm. Revista este un mediu care comunică în interiorul unui anumit cadru cultural. Mergi la librării şi uită-te des la standurile cu reviste. • Degajă un sentiment de vitalitate şi de actualitate Newsletter (buletin informativ) • • • • Dimensiunea aproximativ A4. Scriitorii articolelor pentru reviste. • O idee bună este şi să te întâlneşti ocazional cu cititori care nu sunt familiarizaţi cu procesul de design. • De regulă este tipărită în una sau două culori. Foloseşte resursele pe care le ai la îndemână: bibliotecile. Acest lucru te va ajuta să vezi designul executat de tine cu alţi ochi. Întreabă-te: • Comunică exact ceea ce trebuie să comunice? • Acest material poartă în el tonul emoţional potrivit? • Va atrage cititorul în aşa fel încât să lectureze articolul? Caută să aflii reacţii la ceea ce ai făcut • Întâlneşte-te regulat cu personalul revistei pentru a evalua designul. deşi poate varia. studiază-le. Roagă-te neîncetat • Caută călăuzirea şi creativitatea din partea lui Dumnezeu. Fii atent la contextul în care apare revista la care lucrezi • Urmăreşte cu atenţie cultura în care trăieşti şi tendinţele ei. redactorii şi designerii trebuie să înţeleagă publicul cititor pe care îl slujesc. • Fii atent la ceea ce se face în domeniul designului – în special în cel al designului publicaţiilor. • Tipărit de regulă pe hârtie care este un pic mai bună decât hârtia de ziar dar nu la fel de bună ca şi hârtia standard a majorităţii revistelor. • Cunoaşte-ţi publicul cititor. internetul. Trebuie mereu să ne tragem cu un pas în spate şi să vedem cu ochii cititorului ceea ce producem. Priveşte la revista la care lucrezi cu o percepţie mereu înnoită Să presupunem că ai realizat un material nou. pentru că policromia (tiparul în patru culori) este de slabă calitate pe acest tip de hârtie. • Fă din învăţare şi creştere un proces continuu. seminariile. .

poţi vedea că frumosul este ceva important pentru Dumnezeu. a cărui viaţă a fost prezentată în filmul „Chariots of Fire“. nu ca pentru oameni.“ Eric Liddel. Bazele spirituale ale lucrării pe care o facem Primul verset din Biblie ne vorbeşte despre creativitatea lui Dumnezeu. Noi avem un rol deosebit într-o perioadă istorică importantă a omenirii. dar sunt încă multe care rămân. Planurile Lui foarte precise de construcţie a Cortului Întâlnirii cuprindeau crearea unor tapiserii pline de culoare.3). A renunţa acuma înseamnă să Îl nesocotesc pe El. şi întăreşte ce rămâne“ (Apocalipsa 3:2).Design pentru reviste I N T R O D U C E R E 7 • Întâlneşte-te regulat cu personalul revistei ca să vă rugaţi pentru lucrarea făcută prin publicaţia voastră. Explicându-i surorii sale de ce înainte de a pleca în China ca misionar trebuia să participe la o competiţie. simt plăcerea Lui. frumuseţe. făcând ce şi cât putem mai bine cu mijloacele care ne-au fost puse la dispoziţie.“ Lucrează având sentimentul că ai de îndeplinit o misiune „Veghează. Deci haideţi să ne „cuplăm“ la creativitatea care vine de la un Dumnezeu personal care ne iubeşte şi doreşte să ne dea darurile Sale. Avem privilegiul deosebit de a fi printre acei puţini a căror lucrare îi va atinge pe mulţi. „Orice faceţi. Dar tot El m-a făcut să pot alerga repede şi când o fac. Fiecare om are acest impuls creator într-o anumită măsură. Deşi sunt multe dificultăţi.“ (Coloseni 3:23) Martin Luther a spus acelaşi lucru în următorul mod: „Pantofarul îl slăveşte pe Dumnezeu prin fiecare pereche de pantofi făcută bine şi cinstit. Cel care a făcut toate lucrurile (Ioan 1:1. adevărat şi este o parte a ceea ce înseamnă să fii făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. este un privilegiu enorm să putem comunica prin materiale tipărite Evanghelia. de la adâncurile mării până la nemărginirea spaţiului cosmic. ştiri despre biserică. a unor sfeşnice ornamentate şi a unor haine preoţeşti împodobite cu pietre scumpe. gândea la fel. învăţături pentru trăirea unei vieţi creştine şi articole care vor da oamenilor îndemnuri şi îi vor ajuta să persevereze în viaţa de credinţă. ca şi cum ai face-o pentru Domnul. Multe din această lume au fost distruse. A crea şi a face design este ceva bun. Deseori se pare că Dumnezeu a creat frumosul pur şi simplu de dragul frumosului. Noi trebuie să lucrăm la nivelul excelenţei ca să ne îndeplinim cât mai bine sarcina ce ne-a fost încredinţată. Cosmologii spun că în faţa a ceea ce aparent este haos. Dacă voi câştiga această competiţie o fac pentru a-I da Lui onoare. Aceasta implică o mare responsabilitate. Nu fac doar pentru că mă simt bine. Lucrează la nivelul excelenţei Orice muncă este importantă şi trebuie făcută la nivelul excelenţei. entuziasm şi creativitate. Dumnezeu – designerul original Dacă pur şi simplu te uiţi la frumuseţea şi diversitatea creaţiei lui Dumnezeu. dar există unii oameni cărora Dumnezeu le-a dat acest talent deosebit de a face design artistic (Exodul 31:3). există o ordine extraordinar de precisă şi că universul este „reglat“ cu precizie. ca pentru Domnul. Şi izvodirea de către El a frumosului nu s-a încheiat cu a şasea zi a creaţiei. Munca şi creaţia noastră trebuie să reflecte ceea ce încercăm să comunicăm: excelenţă. să faceţi din toată inima. Şi nu uitaţi umorul! . el spunea: „Cred că Dumnezeu m-a făcut pentru un scop: pentru China. un atlet renumit la vremea sa.

UNITATEA 2 Elemente de design T ipul de caractere şi aranjarea acestora în pagină. O paletă de culori poate ajuta la determinarea „temperaturii vizuale“ a revistei. De exemplu. O paletă de culori este o gamă de culori care sugerează şi impune deciziile legate de utilizarea culorilor într-o revistă. • Alege câteva culori discrete pentru fundaluri. creativitatea designerului va fi obligată să găsească soluţii de utilizare a tipurilor de caractere într-un mod nou şi interesant. măşti sau elemente mici de design. pe lângă aceasta. dar oboseşte ochiul repede şi poate submina semnificaţia produsului editorial. va fi de folos să identificăm câteva principii care ne vor călăuzi în luarea deciziilor privitoare la alegerea culorilor. . În acest proces trebuie luat în considerare ritmul şi „curgerea“ revistei şi să realizezi o grilă care te va ajuta să organizezi textul şi imaginile şi să stabileşti care va fi aspectul publicaţiei. întăreşte identitatea acesteia şi integritatea vizuală. Versiuni noi ale fonturilor clasice sunt întotdeauna o alegere bună. Consideraţii privitoare la alegerea paletei de culori • Alege o culoare „semnal“ dominantă şi foloseşte-o din loc în loc („cu economie“). • Pentru corpul textului alege un font curat. Mai mult. al rubricilor permanente şi al articolelor de fond. culoarea şi imaginile sunt mijloacele principale pe care le ai la îndemână pentru designul revistei. Culoarea La fel ca şi în cazul tipului de caractere. Acestea sunt uneltele pe care le vei folosi pentru designul plachetei numelui. uşor de citit şi care nu are prea multe detalii tipografice care să distragă atenţia făcându-l astfel greu de citit. în timp ce o revistă pentru femei poate să aibă un aspect fin şi pastelat. Deşi nu dorim restrângerea culorilor la doar câteva nuanţe. Tipul de caractere şi aranjarea lor în pagină Deşi multe reviste folosesc o gamă nelimitată de tipuri de caractere. Şi. al copertelor. O largă varietate de culori este interesantă la prima vedere. • Caută familii de fonturi care sunt în contrast dar care oferă efectul vizual urmărit. bold şi subţire. un număr limitat de fonturi folosite vor ajuta revista să supravieţuiască schimbărilor survenite în tendinţele designului. clasic şi contemporan. ajutând în acelaşi timp la orientarea cititorului în revistă. limitarea în gama de culori folosită într-o revistă. un ziar axat pe ştiri poate să aibă un aspect îndrăzneţ şi dramatic. • Alege o familie de fonturi care are caracteristici multiple: condensat şi extins. Prin utilizarea inteligentă a tipurilor de caractere se poate face foarte mult pentru îmbunătăţirea aspectului unei reviste. Restrângerea gamei de tipuri de caractere folosite într-o revistă dau acesteia o personalitate distinctă şi accentuează identitatea revistei. Consideraţii privitoare la alegerea fonturilor • Alege fonturile care foarte probabil că vor supravieţui schimbărilor survenite în tendinţele designului. în general este nevoie doar de câteva.

Rezervă culoarea pentru impact. iar imaginile pe care le prezentăm în revistă sunt primul pas esenţial în prezentarea conţinutului unui articol. • Ia în considerare succesiunea articolelor atunci când alegi culorile. Imaginile influenţează. Consideraţii privitoare la designul plachetei numelui şi al copertei • Analizează mai multe variante ale sistemului plachetă de nume – copertă. Creează un sistem plachetă de nume – copertă care este simplu şi adaptabil şi care să îţi poată oferi fundamentul necesar pentru a crea cele mai interesante coperte. • Evită culorile care concurează sau intră în conflict cu imaginile de pe o desfăşurare (spread). Sarcina principală este de a crea un design care va identifica instantaneu revista şi organizaţia care o publică. Cum se raportează culorile folosite la cele de pe paginile următoare? • Foloseşte culoarea cu zgârcenie în textul de pe pagină. Revistele trebuie să atragă cititorul. Scopul acestei faze este de a crea acest fundament care să îţi permită să rămâi consecvent şi în acelaşi timp să poţi prezenta imagini şi text care să îl surprindă pe cititor şi să îl facă să citească revista. concret sau ceva mai ambiguu? Ce fel de imagini vor ilustra cel mai bine articolul: imaginile de gen foto-jurnalism sau ilustraţii? Consideraţii privitoare la alegerea imaginilor • Stabileşte modul de abordare vizuală. mânie. bucurie. • Fă-ţi o listă de artişti şi fotografi care corespund modului vostru de abordare a problemelor (chiar dacă nu vei lucra niciodată cu ei) şi foloseşte-o ca un îndrumător util pentru a da o notă distinctă şi în acelaşi timp adecvată revistei voastre. Ele sunt atât de importante încât merită acest sacrificiu! Placheta numelui şi coperta Designul plachetei numelui şi al copertei poate fi ceva descurajant. deşi în cazuri speciale se pot face excepţii. oferind în acelaşi timp ocazia de a anunţa că a apărut ceva nou. îngrijorare. Ce va fi dominant? Fotografia? Ilustraţia? • stabileşte cum vor fi folosite imaginile. • Sacrifică alte articole din buget pentru a putea procura imagini bune. puţin înseamnă mult. pe care un designer le ia. Culoarea dominantă trebuie să provină din imaginile folosite. . locuri şi evenimente. Imaginile dau cititorului prima ocazie de a răspunde la mesajul revistei. tristeţe – dar niciodată apatie. fie că este vorba de ilustraţii sau fotografii. Cum ai vrea să răspundă cititorii? Intenţionezi să obţii un răspuns specific. Dar este una dintre deciziile cele mai importante şi cu efecte de durată. Nu te grăbi atunci când alegi o soluţie. Ca şi în cele mai multe aspecte ale designului. Imaginile Imaginile trebuie să stârnească emoţii – râs.Design pentru reviste E L E M E N T E D E D E S I G N 9 • Pentru determinarea paletei de culori folosită la designul unui articol bazează-te pe imaginile folosite la acel articol. idei şi relatări. Vor fi mai puţine în rubricile permanente şi dominante în articolele de fond? Când vei folosi imagini care se vor întinde pe o pagină întreagă sau pe o desfăşurare de două pagini (spread)? • Premeditează echilibrul subiectelor – personaje adevărate şi personaje simbolice.

Design pentru reviste E L E M E N T E D E D E S I G N 10 • Prelucrează ideile până obţii câteva soluţii posibile. Încearcă aceste soluţii cu o varietate mai largă de imagini şi de texte care vor apărea pe copertă pentru a testa flexibilitatea sistemului plachetă de nume – copertă. sau rubrica de corespondenţă cu cititorii. Testează sistemul plachetă de nume – copertă cu diverse fundaluri şi texturi. Stabilirea unui ritm şi a unei ierarhii îl va ajuta pe cititorul nou să se orienteze în revistă iar cititorilor vechi ai revistei le va crea o senzaţie plăcută de familiaritate. Va fi un singur rând de text. După acestea urmează desertul: ultimele pagini ale revistei cu rubricile permanente. sau mai multe rânduri care vor prezenta diverse articole? Ce sistem grafic va fi folosit pentru a face distincţia între ele? • Stabileşte parametrii de design ai plachetei numelui. Articolul principal şi articolele de fond sunt cele care formează „fântâna“ publicaţiei şi sunt „carnea şi cartofii“ revistei. • Organizează grupuri de opinie neoficiale pentru a testa ideile. Fii gata să faci modificări. Ritmul şi succesiunea Ordinea rubricilor permanente şi a articolelor de fond este una dintre cele mai familiare legături care se dezvoltă între un cititor şi o publicaţie. După primele pagini. Rubricile permanente în faţă şi articolele de fond în spate? Să existe sau nu o „fântână“ editorială? • Gândeşte-te ce rubrici trebuie să stea împreună şi ce rubrici trebuie separate? • Stabileşte spaţiul şi numărul de cuvinte alocate fiecărei rubrici şi fiecărei categorii de articole de fond. Aceste rubrici pot fi de . Unora le place să se gândească la succesiunea materialelor dintr-o revistă ca la o masă bună. Rubricile permanente dau cititorului un sentiment de familiaritate – acea parte a revistei pe care abia aşteaptă să o citească. luminos. Începe cu un aperitiv gustos. Culoarea se va schimba în funcţie de imaginea folosită sau se va folosi întotdeauna culoarea „semnal“? Vor fi folosite umbre mai accentuate sau mai discrete pentru a îmbunătăţi lizibilitatea? Imaginile vor putea să acopere parţial placheta numelui? • Designul copertei trebuie să incorporeze în el filozofia abordării vizuale şi obiectivele editoriale ale revistei. se pun aproape de început câteva articole cu un conţinut editorial uşor. pentru a oferi cititorului ceva unic şi special. cum ar fi cuprinsul. Ce impact vor avea unele asupra celorlalte? • Privind cu ochii cititorului. • Pune pe primul plan uşurinţa în citire şi lizibilitatea. Consideraţii cu privire la ritmul şi succesiunea materialelor dintr-o revistă • Stabileşte principiile de organizare a ritmului. optimist. • Stabileşte sistemul de text de pe copertă. absolut necesare. Apoi urmează felul principal: articolul principal şi articolele de fond. Acestea pot să fie predominant vizuale sau pot să conţină materiale oarecum în afara „curentului principal“ al conţinutului editorial. care este modalitatea care va oferi maximum de satisfacţie din parcurgerea revistei? Designul rubricilor permanente De regulă rubricile permanente dau personalitatea vizuală a unei reviste şi deseori cititorii citesc prima dată rubrica lor favorită.

Design pentru reviste E L E M E N T E D E D E S I G N 11 asemenea şi locul în care are loc interacţiunea cu cititorii. ce culori şi ce imagini vei folosi. subtitluri. Pasiune. nu trebuie să difere (decât în cazul în care aşa a fost prevăzut designul). stabilind ce tip de caractere. Influenţă.. plachete. în special al rubricilor permanente. citate. elementul care le va lega? • Creează desfăşurări (spread) prototip pentru stilurile şi categoriile de articole. colontitlurile. editorul arată faptul că articolele sunt importante şi demne de luat în considerare. o revistă îşi pierde identitatea şi . grila este acel schelet invizibil al paginii tipărite. În consecinţă felul în care aceste pagini sunt grupate. diagrame. Deşi cititorul se poate îndrepta întâi spre rubricile permanente care îi sunt familiare. Care sunt articolele de fond. • Creează un prototip pentru „fântâna“ articolelor. Titlurile stabile. Fără o grilă. • Identifică şi alege câteva elemente editoriale unice – titluri. Artistul poate să îmbine cu îndemânare imaginile şi tipurile de caractere pentru a sublinia identitatea revistei şi a găsi mijloace mereu noi de a-l atrage pe cititor în partea respectivă a revistei. Rubricile vor avea un aspect asemănător? Toate rubricile permanente vor avea un design unic? Ce alte categorii vor uni sau vor separa rubricile în layout-uri distinctive? • Foloseşte grilele pentru a crea pagini şablon (templates) pentru fiecare categorie şi rubrică permanentă. Impact. Consideraţii cu privire la designul articolelor de fond • Organizează articolele în categorii. Designul articolelor de fond este locul în care începe „distracţia“ şi nu numai pentru designer ci şi pentru cititor. • Creează un sistem de design pentru fiecare rubrică. Ea oferă parametrii de bază pentru organizarea textului şi a imaginilor şi ajută la stabilirea aspectului vizual al revistei. Înţelegerea grilelor este de o importanţă vitală. acreditările artiştilor. etc. Designul articolelor de fond Surpriză. care să cuprindă o succesiune tip de articole. el trebuie să fie surprins şi atras de ceea ce găseşte în „fântâna“ editorială. aranjate şi prezentate este foarte important în procesul de refacere a designului. dar la fel de important este să ştii când să o foloseşti şi când să renunţi la folosirea ei. care sunt articolele secundare? • Ce elemente de design vor face distincţia dintre aceste categorii? Care elemente de design vor reprezenta elementul lor comun. legende. rezumate (callout). Grila stabileşte locul anumitor elemente. care sunt articolele primare. Consideraţii cu privire la designul rubricilor permanente • Organizează rubricile în funcţie de categoria editorială căreia îi aparţin. Scopul principal al grilei este acela de a da continuitate designului şi a oferi acestuia un sistem de referinţă. Prin crearea în revistă a unui spaţiu în care vor apărea imagini de calitate şi o utilizare creativă a tipurilor de caractere. Grila Fundamentul designului revistelor. O grilă stabileşte lăţimea şi numărul coloanelor şi indică cum vor fi folosite imaginile.

atunci grila trebuie să încadreze acest sistem în limitele ei. • Stabileşte marginile cu atenţie. dar sunt posibile mai multe variaţiuni. pentru a permite o flexibilitate mai mare în interiorul paginilor. Cititorul de regulă nu sesizează această structură care stă la baza aranjamentului paginilor.Design pentru reviste E L E M E N T E D E D E S I G N 12 va arăta „zgomotoasă“ şi nestructurată. Această senzaţie de ordine nu trebuie să fie neapărat ceva conştientizat. Pe de altă parte. Consideraţii cu privire la crearea unei grile • Ia în considerare subdivizarea grilelor de două şi trei coloane în grile de şase şi doisprezece coloane pentru o flexibilitate mai mare. În mod tradiţional. Dacă ai la îndemână diverse şabloane pentru anumite elemente editoriale. • Evită să adaugi elemente de design unei grile. se lasă mai mult spaţiu pentru marginea de jos şi pentru marginea exterioară. Grila va induce un sentiment de confort şi ordine şi va oferi contextul necesar pentru surpriză şi interes. procesul de design va decurge mai lin. Ea îl obligă oarecum pe designer să analizeze designul în raport cu întreaga structură a publicaţiei. bune şi flexibile. dacă există un motiv întemeiat pentru aceasta. • Continuitatea: o grilă dă şi un sens de continuitate în cuprinsul revistei. • Eficienţă: Şabloanele simplifică procesul de elaborare a grilelor. va fi răscumpărat pe parcurs. • Dacă din design face parte şi un sistem de chenare. ea poate fi modificată. Motivele pentru care este necesară folosirea unei grile • Ordinea: Grila impune o notă de disciplină şi ordine nu numai pentru fiecare pagină dar şi pentru publicaţie în ansamblul ei. artistul care se bazează prea mult pe grilă va impune designului limitări care nu sunt necesare şi va înăbuşi elementul surpriză. cu excepţia (posibilă) a unor chenare simple. . • Grila nu este un absolut. şi timpul folosit la început pentru crearea acestor şabloane utile. • Ţine seama de anumite specificaţii unice ale spaţiilor de reclamă care ar putea să afecteze grila de bază.

Forma caracterului: cu serif faţă de fără serif. Pune-ţi întrebarea: „Ce doresc să vadă cititorul mai întâi? Dar după aceea? Şi după aceea?“ Gândeşte-te la o pagină ca având trei nivele principale de informaţie: elementele care atrag atenţia.UNITATEA 3 Tipurile de caractere cesta este acel domeniu al designului revistelor în care. mai întunecate. Consecvenţa Odată ce s-a stabilit o formulă a tipurilor de caractere folosite într-o publicaţie. Unele elemente se pot schimba. cum ar fi spaţierea pe orizontală. De exemplu. De asemenea. elementele care dau explicaţii. A Principii generale pentru o utilizare bună a tipurilor de caractere Lizibilitatea Prioritatea numărul unu este ca textul să fie uşor de citit. Grosimea: privirea se va îndrepta spre elementele de imagine mai groase. Aceasta va contribui la crearea acelui amestec de familiar şi surpriză. dar altele trebuie să rămână tot timpul aceleaşi. Multe dintre acestea au de a face cu ajustarea fină a unor elemente ale specificaţiilor caracterelor. Culoarea: privirea se va îndrepta întâi spre culoarea secundară (a doua culoare). Accentul: italic faţă de roman (normal). deseori este cel mai bine să foloseşti fonturi care contrastează pentru corpul principal de text al articolului şi pentru paragrafele laterale (articole secundare) din cadrul aceluiaşi articol. avem o ocazie uriaşă de a îmbunătăţi aspectul vizual al publicaţiei noastre. O publicaţie care arată bine poate fi creată cu doar câteva familii de fonturi. textul. Există multe modalităţi prin care lizibilitatea unui text poate fi îmbunătăţită. Ceea ce va aduce succesul designului în materie de tipuri de caractere utilizate nu este numărul de fonturi avute la dispoziţie ci modul în care foloseşti fonturile pe care le ai. spaţierea pe verticală. Acest lucru se poate realiza prin: • • • • • Mărime: privirea se va îndrepta întotdeauna întâi către elementele mai mari. zonele întinse de text creează pe pagină o anumită textură care poate fi pusă în contrast cu alte zone de text care creează o altă textură prin folosirea unui alt font. Contrastul Ierarhia este determinată în mare măsură de contrastul între tipurile de caractere folosite. Să fie adecvat publicului cititor şi conţinutului Pune-ţi întrebarea dacă fonturile alese se potrivesc cu natura publicaţiei şi cu publicul ei cititor. menţinând în acelaşi timp aspectul profesional al publicaţiei. este important să nu se devieze de la esenţa acestei formule. foloseşte contrastul vizual între elementele tipurilor de caractere. Pentru a genera în design o dinamică vizuală. chiar şi cu resurse limitate. dacă sunt bine alese. . mărimea caracterului şi lungimea liniilor şi modul în care toate acestea se potrivesc între ele. Ierarhia Un lucru important este să conduci privirea cititorului prin pagină într-un mod logic.

• Adecvat sau nu: gândeşte-te la ce înseamnă „adecvat“ pentru revista la care lucrezi. a tipurilor de caractere este atenţia sporită acordată spaţierii.Design pentru reviste T I P U R I L E D E C A R A C T E R E 14 De exemplu. Aceasta nu se realizează pur şi simplu măsurând cu exactitate distanţa dintre litere. o revistă care este destinată tineretului de pe „creasta valului“ va alege pentru textul de afişare un font care va sugera preocuparea faţă de tendinţele culturii generaţiei respective şi va purta în el ceva mai multă „atitudine“. Pe de altă parte. aspecte al unei utilizări bune şi cu aspect profesional. hârtia de ziar va face ca cerneala să se „întindă“ şi astfel să adauge la grosimea („greutatea“) tipului de caracter ales. Este masculină sau feminină. pe de altă parte. • Textura: ia în considerare culoarea sau textura unui font şi impresia pe care o degajă atunci când este folosit pe o pagină întreagă sau pe o desfăşurare (spread).) . • Fii atent la spaţiile negative pe care le creează alăturarea diferitelor litere. ci are de a face cu impresia vizuală creată de acel spaţiu. dar atunci când este folosit pentru porţiuni mari de text. Dante. sobră sau degajată. Aceasta va permite designerului să folosească un al doilea font (un font secundar). deoarece de regulă se presupune că reportajele se fac într-o manieră destul de obiectivă. Minion. Sensibilitatea la spaţierea caracterelor Unul dintre cele mai importante. Bodoni este un font frumos pentru limbile care folosesc alfabetul latin. pentru accent. Bembo. Goudy. De exemplu. Selectarea unui font pentru corpul textului Selectarea unui font pentru corpul textului este una din deciziile cele mai importante. frumos. puternică sau delicată? (Câteva sugestii privitoare la familii de fonturi pentru alfabetul latin: Garamond. o revistă care publică în principal ştiri despre diverse evenimente probabil că nu va trebui să folosească un font care transmite senzaţia unui caracter puternic sau a unei personalităţi bine conturate. clasică sau modernă. este un font clasic. Berkeley. Caslon. Consideraţii cu privire la alegerea unui font pentru corpul textului • Neutralitate: un font folosit pentru text trebuie să fie de regulă destul de neutru şi să nu atragă atenţia asupra lui însuşi. nu va cauza oboseală cititorului? Garamond. De aceea ar fi mai potrivit să se aleagă un font mai neutru. Iar când este vorba de refacerea unui design. atunci aceasta trebuie să fie una din primele hotărâri care trebuie luate. Weiss. • Lizibilitatea (uşurinţa în citire): Aceasta este cheia. destul de uşor de citit. cu mai multă personalitate. sau privirea parcurge textul fără efort?“ • Hârtia şi tiparul: Ai grijă de felul în care hârtia şi tiparul afectează aspectul fontului ales. Ideea acestui aspect este de a ajusta cu fineţe spaţiile dintre caractere pentru a da impresia că spaţiile dintre toate caracterele sunt egale. în special a caracterelor folosite la titluri şi la textele de afişare. Pune-ţi întrebarea: „Trebuie să te străduieşti ca să poţi citi. Câteva principii utile: • Literele rotunde pot fi spaţiate mai „strâns“ (spaţiile dintre ele pot fi mai mici) • Literele formate din linii drepte trebuie spaţiate mai lejer (spaţiile dintre ele pot să fie mai mari). dar deseori trecut cu vederea.

a lungimii liniilor. Mai mare nu înseamnă întotdeauna neapărat mai bine. majoritatea revistelor folosesc pentru corpul textului alinierea completă. Utilizarea tuturor tipurile de caractere necesită o atenţie specială şi ajustări fine. În mod normal 35-40 de caractere pe linie reprezintă optimul. Testează diferite spaţieri pe verticală în incremente de 0. Desigur. Uneori mărirea caracterului în ideea de a-l face mai uşor de citit are exact efectul contrar. lucru care trebuie luat în considerare. Acesta este unul din aspectele importante ale lizibilităţii (uşurinţei în citire). O astfel de linie este destul de lungă pentru ca ochiul să nu sară de la sfârşitul rândului la începutul rândului următor prea des şi suficient de scurtă pentru a menţine ritmul citirii. succesive. Alinierea numai la stânga şi alinierea completă Textul aliniat numai la stânga (marginea din dreapta neregulată) este mai puţin „oficial“ decât textul aliniat complet. Fă testele pe dispozitivul de ieşire (imprimantă. Actualmente. Ajustează acest spaţiu în aşa fel încât să nu apară „umflături“ sau „găuri“. fiindcă ochiul trebuie să parcurgă drumul „dus-întors“ de prea multe ori. . Dar.5 puncte pentru un text format din mai multe paragrafe. nici distanţate pentru a crea astfel linii de lungime egală. Designerul trebuie să hotărască cum să aranjeze textul în pagină. pe de altă parte pot să apară probleme la liniile mai scurte de 10 picas (4. va evita apariţia linilor cu structură necompactă. numărul de despărţiri în silabe trebuie echilibrat cu posibilitatea apariţiei liniilor cu structură necompactă. Spaţierea pe orizontală este mult mai consecventă deoarece caracterele nu sunt nici apropiate. acest tip de aliniere creează un anume spaţiu negativ în jurul marginilor. Utilizarea cu fineţe a saltului de linie combinat cu o condensare discretă a fontului (până la 97%) atunci când este necesar. Textul aliniat complet pare un pic mai „oficial“ şi are un aspect mai ordonat.Design pentru reviste T I P U R I L E D E C A R A C T E R E 15 Testează fontul ales pentru corpul textului Testează mai multe mostre folosind diferite combinaţii de spaţiere a literelor şi cuvintelor. Alinierea numai la stânga creează de asemenea dificultăţi la aşezarea automată a textului pe conturul imaginilor. Nu te baza pe cum arată aceste teste pe monitor sau pe o imprimantă de slabă calitate. În acest caz trebuie urmărite cu atenţie (şi eliminate) „râurile“ şi „găurile“ din text ca şi liniile în care spaţierea este neregulată (linii cu structură necompactă). imagesetter) cel mai bun de care dispui. Iată câteva principii de luat în considerare atunci când se gândeşte aranjarea textului în pagină: Lungimea liniei Gândeşte-te de câte ori ochiul trebuie să sară de la o linie la alta. etc. deoarece spaţierea pe orizontală devine foarte neregulată.2 cm). Totuşi. Aranjarea textului Alegerea fontului folosit pentru corpul textului nu este singura alegere importantă. Despărţirea în silabe şi saltul de linie Păstrează numărul de despărţiri în silabe la minimum – dacă este posibil nu mai mult de două. Aceasta oferă un contrast frumos atunci când textul se aşează automat pe conturul neregulat al unor imagini. Fiecare tip de caractere are caracteristicile sale particulare care trebuie luate în considerare atunci când se fac ajustările finale.

Pentru textul căruia i se aplică acest „tratament special“. îndrăzneţe. nivelul de excelenţă în ceea ce priveşte utilizarea tipurilor de caractere se realizează printr-o spaţiere atentă a titlurilor şi a textului scris cu caractere mari pe o pagină. La caracterele mari de regulă este importantă spaţierea selectivă (kerning) pentru a obţine o spaţiere consecvent egală din punct de vedere optic. dacă textul nu este foarte scurt sau cu mult mai lung. iar liniile mai scurte necesită o spaţiere pe verticală mai mică. feminine. Alegerea altor fonturi Titluri Rolul titlurilor este de a-l face pe cititor să se oprească şi de a-l îndemna să „intre“ în articol. În acest caz schimbă designul sau măreşte imaginea folosită. De aceea ele trebuie să: • Fie lizibile (uşor de citit): fontul folosit este greu de citit? Aici trebuie acordată atenţie şi spaţierii. Aceasta permite ca . după caz. sobre. Evită liniile cu structură necompactă. revino la specificaţiile normale pentru corpul textului. • Aibă o spaţiere a caracterelor corect determinată: pe lângă problema lizibilităţii. sau măreşte spaţierea pe verticală (distanţa dintre rânduri) şi. cere editorului să mai adauge ceva sau să mai scoată din text. • Folosească un tip caracter potrivit: cât de bine reflectă tipul de caracter tonul şi conţinutul articolului? Cât de bine se potriveşte cu imaginile de pe pagina respectivă? Gândeşte-te la diversele aspecte ale personalităţii tipului respectiv de caracter. Fă aceste paragrafe de început mai mari.Design pentru reviste T I P U R I L E D E C A R A C T E R E 16 Consecvenţa Odată ce te-ai hotărât cu privire la un tip de caractere şi la caracteristicile de aranjare a textului. care dacă este prea strânsă sau prea lejeră poate afecta lizibilitatea. delicate. Nu ceda tentaţiei de a schimba mărimea caracterului sau spaţierea pe verticală pentru a umple spaţiul afectat unui articol atunci când acesta este prea scurt. neutre. Este un tip de caracter cu particularităţi predominant masculine. după ce l-ai „agăţat“ pe cititor. Apoi. Plachetele Acestea trebuie citite împreună cu titlul şi oferă o explicaţie clară a titlului. Fiecare element trebuie folosit cu un scop. clasice. ajustează distanţa dintre linii (spaţierea pe verticală) folosind un principiu simplu: liniile mai lungi necesită o spaţiere mai mare pe verticală. de ce nu. Liniile secundare Chiar şi cele mai mici elemente pot fi folosite pentru a conduce privirea şi a face designul cât mai complet. Paragrafele de început şi alte texte speciale Poate că vei dori să schimbi puţin tipul de caracter folosit pentru text în paragraful de început. puternice. foloseşte-le cu consecvenţă în publicaţia la care lucrezi. capricioase? Atunci când foloseşti o varietate de tipuri de caractere într-o publicaţie trebuie să potriveşti tipul de caractere cu mesajul. Cu cât mai lungă este linia cu atât este mai mare spaţiul de care are nevoie privirea pentru a nu sări la începutul unei alte linii decât cea imediat următoare. Sau. • Atragă atenţia: reaminteşte-ţi importanţa contrastului pentru stabilirea ierarhiei. Privirea are nevoie de un anumit spaţiu pentru a sări înapoi la începutul următoarei linii de text. foloseşte o letrină pentru a atrage cititorul în articol.

Legendele pot contribui la accentuarea personalităţii revistei din punct de vedere al utilizării tipurilor de caractere dacă sunt folosite cu consecvenţă. dar nu să descrie ceea ce este evident. Pot să fie în interiorul textului sau la margine. Este bine să foloseşti acelaşi stil de legende în toată revista. a-l face să-şi pună întrebări şi a-l face să citească mai departe articolul. Rolul plachetelor este de a atrage cititorii şi mai tare spre textul articolului. Ea trebuie să contrasteze în mod adecvat cu textul pentru ca cititorul să nu o considere din greşeală o parte a textului. Ele îl intrigă pe cititor şi îl fac să se adâncească în citirea textului. . pentru ca cititorul să nu fie descurajat în tentativa sa de a continua citirea textului. Legendele O legendă trebuie să explice o fotografie. Subtitlurile de asemenea mai oferă şi un mic spaţiu de odihnă pentru ochi. Subtitlurile Subtitlurile trebuie să fie într-un contrast adecvat cu textul.Design pentru reviste T I P U R I L E D E C A R A C T E R E 17 titlul să fie ales cu inteligenţă. Pentru a evita această situaţie foloseşte caractere bold sau italice. Trebuie să contrasteze în mod potrivit cu corpul textului. Trebuie să fie scurte. Ele au rolul unui „cârlig“ pentru a „agăţa“ atenţia cititorului. Rezumatele (callout) Acestea funcţionează ca şi nişte ilustraţii verbale din text. altfel s-ar putea să nu fie citite. subtil şi intrigant.

Deci el va fi cel mai mare sau scris cu cele mai groase caractere.UNITATEA 4 Cuprinsul şi rubricile permanente R ubricile permanente sunt acele secţiuni ale unei publicaţii care apar cu regularitate şi conţin relatări. Imaginile pot să îmbogăţească titlul şi să ofere explicaţii suplimentare acestuia. numele autorului este la fel de important ca şi titlul articolului. în unele cazuri. informaţii. • Ce elemente (titluri. Astfel. Designul acestor nume. Titlurile mai scurte sau cele metaforice au nevoie de mai multe explicaţii. va beneficia de o ierarhie. numere de pagină) trebuie accentuate pentru a realiza aceasta? Există nenumărate moduri de a afişa aceste elemente. publicaţia. Claritatea şi uşurinţa în folosire sunt cheile unui design reuşit al paginilor de cuprins. Rubricilor permanente li se dau nume care reflectă cumva conţinutul lor. Rubricile permanente sunt liantul care ţine împreună diversele elemente ale publicaţiei. • Ce informaţii trebuie scoase în evidenţă? În cele mai multe publicaţii. imagini. Ceea ce însă este potrivit pentru o altă publicaţie s-ar putea să nu fie potrivit cu publicaţia voastră. Ele furnizează consecvenţă publicaţiei. Scopul • Rubricile permanente definesc personalitatea unei reviste mai mult decât orice alt element. Paginile de cuprins Paginile de cuprins oferă cititorului o privire de ansamblu asupra numărului respectiv al revistei. pentru a-l determina mai mult pe cititor să înceapă citirea revistei. generând în acesta dorinţa de a citi conţinutul revistei. titlul articolului este cel mai important element. de regulă nu va costa nimic. numite titluri de rubrici permanente. Impactul vizual creat astfel. este asemănător şi prin aceasta degajă un aer de unitate al întregii publicaţii. sau conţinut editorial care tratează teme dintr-un anumit domeniu sau subiecte care au ceva comun. Totuşi. • Vei folosi şi imagini pe pagina de cuprins? Uneori este bine să foloseşti pe pagina de cuprins o parte din imaginile folosite în paginile articolelor respective. ca un întreg. Ele trebuie să informeze şi să trezească interesul cititorului. Impactul lor grafic trebuie să fie puţin mai discret şi oarecum în umbra celui generat de articolele de fond. Înainte de a începe designul unei pagini de cuprins. din moment ce imaginile respective oricum sunt deja achiziţionate. • Este nevoie de scurte descrieri ale articolelor? Este nevoie să explicăm mai în detaliu ce conţine articolul pentru a da lămuriri suplimentare cititorului? Această întrebare se leagă deseori de stilul în care s-au dat titluri articolelor. cititorul orientându-se uşor în publicaţie şi având un sentiment de familiaritate. astfel. Rubricile permanente Rubricile permanente nu trebuie să domine articolele de fond. Trebuie să ne asigurăm că rubricile permanente sunt distincte din punct de vedere vizual faţă de „fântâna“ publicaţiei. trebuie să ne gândim la anumite întrebări legate de nevoile publicaţiei. .

• Consecvenţa editorială va ajuta la procesul de planificare şi la cel de producţie al revistei. Deseori cititorii îşi formează o listă de preferinţe şi au tendinţa ca atunci când primesc un exemplar al revistei să citească întâi rubricile lor favorite. iar după aceea restul revistei se „clădeşte“ în jurul lor. Stabilirea unei grile editoriale de ansamblu ne va da siguranţa că în fiecare număr vor fi tratate subiecte variate.Design pentru reviste R U B R I C I L E P E R M A N E N T E 19 Deseori. rubricile permanente vor oferi familiaritate şi continuitate vizuală. Ele sunt uşor de găsit şi de recunoscut. Deoarece la rubricile permanente nu este necesar să facem un design nou la fiecare număr al revistei. Deoarece designul acestor pagini se schimbă foarte puţin de la un număr la altul. Ei pot avea astfel la dispoziţie informaţii legate de numărul de cuvinte sau de linii necesare în rubricile permanente. • Rubricile permanente dau revistei o consecvenţă atât din punct de vedere editorial cât şi din punct de vedere al designului. Aceasta va contribui la menţinerea unei publicaţii bine proporţionate. Avantaje • Consecvenţa grafică ne ajută să economisim timp. unde un design nou şi creativ la fiecare număr este chiar necesar. deoarece astfel editorii ştiu cât text trebuie să pregătească. aceasta ne va permite să dedicăm mai mult timp şi energie creatoare pentru articolele de fond. atunci când se reface designul unei reviste. rubricile permanente sunt primul lucru de care ne vom ocupa. • Rubricile permanente acţionează şi ca nişte indicatoare rutiere. . Titlurile lor arată limpede drumul de urmat şi dau informaţiile necesare pentru ca cititorul să ştie unde este la un moment dat în revistă şi ce urmează să găsească mai departe în aceasta.

Importanţa unei coperte atractive nu va putea fi niciodată subliniată îndeajuns. cum ar fi formatul „digest“. compunerea şi finisarea acestei imagini. dă cititorului o idee despre ce va găsi în interior şi creează o identitate proprie a revistei. dar. Dacă imaginea de pe copertă reprezintă o persoană. • Textul trebuie să fie clar şi uşor de înţeles. Imaginea reprezentată pe copertă poate să fie o persoană. un lucru sau un concept. deoarece ea implică o continuare a paginii respective. formatul tabloid sau chiar un format de tip newsletter (buletin informativ). placheta numelui spune cine eşti şi despre ce anume vorbeşte revista ta. un loc. • Dimensiunea caracterelor folosite trebuie să fie destul de mare pentru ca textul să poată fi citit cu uşurinţă de la o distanţă de 3 metri. Elementele unei coperte Formatul (forma şi mărimea) Aceste caracteristici stabilesc o continuitate şi pentru cele mai multe reviste. atunci aproape întotdeauna este bine ca privirea acesteia să fie îndreptată spre cititor.UNITATEA 5 Coperta revistei C operta are trei scopuri principale. Placheta numelui Aceasta este numele revistei. Rezervă cea mai mare parte din timpul destinat lucrului la copertă pentru achiziţionarea. să îndemne la citirea conţinutului. Legătura cu cititorul este esenţială. Dar nu trebuie să îţi fie teamă ca să foloseşti şi alte formate. O imagine care se întinde pe toată pagina adaugă o notă de dinamism. Pe scurt. Imaginea de pe copertă Acesta este primul lucru care este remarcat la o revistă şi de aceea este cel mai important element al unei publicaţii. acestea rămân neschimbate de la număr la număr. • Textul trebuie să fie concis. Deseori eficienţa unei coperte va fi factorul determinant pentru ca cineva care nu cunoaşte revista să o deschidă. scris cu caractere care se bucură de un tratament grafic distinct. În general există un format standard pentru cele mai multe reviste. dar nu trebuie să atragă atenţia atât de mult încât să devină obositor să o vezi în fiecare număr al revistei. Sigla poate şi ea să fie personalizată. E puţin probabil ca textele lungi de pe copertă să fie citite. O imagine încadrată într-un chenar este oarecum limitată şi conservatoare. potrivită. puse astfel încât cititorul să caute răspunsurile în interiorul revistei. • Uneori este bine să foloseşti întrebări. • Poate să fie utilă inserarea câtorva din subiectele articolelor din revistă pentru a prezenta cititorului câteva din articolele care l-ar putea interesa. Din punct de vedere la importanţei este al doilea element al revistei. Textul de pe copertă Textul de pe copertă atrage atenţia şi-l face pe cititor să îşi pună întrebări. Ea dă „tonul“ revistei. . uneori. Un design eficient al plachetei numelui trebuie să reflecte prin anumite modalităţi înţelesul numelui. • Trebuie să fie intrigant.

dar chiar şi o fotografie cu natură moartă poate da un ton emoţional. • Foloseşte o paletă de culori simplă. Atitudinea poate fi indusă cel mai uşor atunci când se prezintă o figură. dar aici vorbim specific despre prezentarea grafică. Întreabă-te: • Imaginea şi textul de pe copertă cooperează pentru a prezenta eficient conţinutul revistei? • Textul explicativ suplimentar este suficient de clar? • Există o armonie între imaginea şi textul de pe copertă? Altfel spus. Personalul revistei trebuie să-şi pună întrebarea: „Coperta aceasta este «de-a noastră» sau nu?“ Acest lucru poate fi evaluat cel mai uşor punând mai multe coperte diferite una lângă alta. . Simplitate Această caracteristică are legătură cu claritatea. Începeţi să alcătuieşti o listă cu elemente care să îţi spună cu exactitate ce anume defineşte identitatea revistei voastre şi care să funcţioneze ca un sistem de referinţă. curiozitate sau preocupare? Coperta transmite un sentiment neutru sau induce o anumită atitudine sau emoţie? Acestea pot fi în acelaşi timp şi subtile şi puternice.Design pentru reviste C O P E R T A 21 Cinci caracteristici esenţiale ale unei coperte bune Relevanţă/înţeles Câteva întrebări pe care trebuie să ţi le pui când evaluezi o copertă: • Cât de importante sunt pentru cititorul revistei subiectul sau subiectele prezentate pe copertă? Informaţia pe care coperta promite cititorului că o va găsi în revistă va influenţa viaţa lui? • Textul de pe copertă dă cititorului înţelesuri noi cu privire la subiectele tratate? • Este destul de incitantă pentru ca cititorul să dea revista şi altcuiva? Claritate Încearcă să te dai un pas în spate şi să priveşti coperta cu ochii cuiva care nu a mai văzut-o înainte. • Organizează şi compune coperta în aşa fel încât ochiul să nu sară prea mult din loc în loc. • Numărul de fonturi folosite trebuie redus la minimum. • Asigură-te că există un punct focal principal. Prea multe culori vor genera o confuzie vizuală. au acelaşi înţeles împreună? Răspunsul emoţional Subiectul sau imaginea stabilesc o legătură emoţională cu cititorul? Există din partea acestuia o reacţie de simpatie sau bucurie. • Asigură-te că în fotografie nu există informaţii care nu sunt necesare şi care nu fac decât să creeze dezordine în copertă. Continuitatea identităţii Coperta are acelaşi ton ca şi interiorul revistei? Realizarea unei continuităţi din acest punct de vedere este un puzzle complex deoarece implică o combinaţie a tuturor elementelor.

În acest caz. • Imaginile pot să sugereze înţelesul altor imagini. deseori mai subtil şi cu siguranţă mai ambiguu. • Cuvintele pot să sugereze înţelesul altor cuvinte. cum este cazul unui titlu care dă înţeles unei imagini mai ambigue. Titlurile Scopul principal al titlului este să atragă atenţia către articol sau (dacă este pe copertă) să atragă atenţia spre interiorul revistei. În comunicarea contemporană este folosită fiecare dintre combinaţiile posibile de relaţii între sens şi conotaţie: • Cuvintele pot să sugereze înţelesul unei imagini. Cuvintele pot chiar să aibă un rol de sprijin. deşi funcţiile lor continuă să rămână distincte. Înţelesul direct al unui text sau al unei imagini este cunoscut sub numele de sens. Ca şi designeri. noi avem responsabilitatea de a traduce vizual conţinutul editorial într-un mod cât mai adecvat. În timpul ultimului secol balanţa puterii s-a înclinat. adăugând înţelesuri unei relatări vizuale mai ample. situaţiilor şi lucrurilor. Sensul (înţelesul explicit) şi conotaţia Atunci când se pune problema unei combinaţii de cuvinte şi imagini. În cele mai multe reviste. de aceea fiecare detaliu al designului imaginilor şi textului are un înţeles particular şi poate fi manipulat pentru a genera un răspuns specific. Revistele sunt medii de comunicare semiotice. este cunoscut ca şi conotaţie. Filozofia semioticii tratează problema semnificaţiilor imaginilor. Sau. cu mijloace vizuale. Doi termeni ne vor ajuta să explicăm această idee. cum este cazul unei imagini legate de cultura unui grup de oameni care dă înţeles unei imagini care reprezintă un eveniment care a avut loc în acel grup. • Imaginile pot să sugereze înţelesul cuvintelor. în timp ce al doilea nivel al înţelesului. singurul scop al imaginilor era pur şi simplu de a ilustra textul. cuvintele şi imaginile au acum o importanţă egală. cum este cazul unei plachete explicative care dă înţeles unui titlu nu foarte exact. În trecut. Deşi publicaţiile în care cuvintele au rolul dominant încă mai pot fi găsite. Pentru a-l atrage pe cititor. legendele şi corpul textului se raportează fiecare într-un mod diferit la o imagine. relatând întâmplarea într-un mod exact.UNITATEA 6 Cuvinte şi imagini Î n istoria publicisticii – mai ales în cea a revistelor – cuvintele au fost elementul dominant. textul este un vehicul puternic care poate fie să schimbe fie să interpreteze sensul unei imagini. Elementele textului revistelor Titlurile. revistele ale căror imagini prezintă numai persoane sau evenimente sunt din ce în ce mai rare. plachetele. un titlu şi o imagine pot să comunice . imaginile pot să fie mijloace semnificative pentru explicarea unui text. cum este cazul unei ilustraţii care dă înţeles unui titlu care constă dintr-o întrebare. Cuvintele îl conduc pe cititor către o interpretare şi leagă imaginile de un anumit înţeles. gândeşte-te la mesajul care este trimis cititorului.

iar tensiunea astfel creată poate să aibă ca rezultat o comunicare mai atractivă şi mai profundă. Legendele Deseori citite cu cel mai mare interes într-o revistă. Fiind imposibil să te gândeşti la conţinut fără să te gândeşti la formă. • Combină formele caracterelor pentru a crea imagini. Formele caracterelor pot fi combinate în diverse moduri creative pentru a induce un mesaj. În timp ce majoritatea ilustraţiilor nu au nevoie de o legendă. Corpul textului Purtând mesajul principal. • Integrează caracterele în imagine. dar ele nu trebuie să împiedice cursul urmărit de privirea cititorului. Placheta poate să şi rezume pentru cititor poziţia şi punctul de vedere al articolului respectiv. adică fie pentru a detalia relatarea sau pentru a crea un interes vizual. clarificând cam la ce se poate aştepta cititorul de la articolul respectiv. A doua problemă priveşte forma – ordonarea spaţiului grafic. Cele două probleme Astăzi. Prima problemă priveşte conţinutul – intenţia mesajului. legendele în general sunt situate sub imagini şi furnizează informaţii care descriu. unde cele mai multe imagini se întind pe toată coperta iar caracterele textului sunt percepute ca fiind parte a unui întreg. Imaginile trebuie să pătrundă în spaţiul rezervat acestuia numai atunci când acest lucru este adecvat.Design pentru reviste C U V I N T E Ş I I M A G I N I 23 acelaşi lucru. utilizarea creativă a formelor caracterelor poate fi un mod atractiv de a-l implica pe cititor. când designerii pun laolaltă cuvintele şi imaginile pentru a crea mesaje verbale şi vizuale. această tehnică foloseşte imaginile ca şi fundaluri pentru a furniza un context mesajului. • Creează sau găseşte fundaluri pentru caractere. . Combinând cuvintele şi imaginile într-un aranjament multi-strat are loc o relaţie cauză-efect. Totuşi designerii combină deseori cuvintele şi imaginile în moduri noi şi surprinzătoare. Plachetele Scopul primordial al plachetelor este de a fi o punte de legătură între titlu şi imagine. Pe de altă parte. Oarecum diferită de integrarea textului într-o imagine. etichetează sau identifică imaginile. există multe tehnici care pot fi folosite pentru a amplifica puterea mesajului. oferind astfel o ocazie uriaşă pentru integrarea lor şi pentru reacţia lor reciprocă. titlul şi imaginea pot comunica lucruri diferite. Acest lucru este valabil în special la coperte. Provocarea lansată de această problemă este de a pune laolaltă cuvintele şi imaginile astfel încât acestea să se sprijine şi să se explice reciproc pentru a comunica limpede şi consecvent. lucru care măreşte puterea lor de a comunica. corpul textului trebuie să fie prezentat cât se poate de clar şi curat. Aceasta permite cititorului să abordeze fiecare element separat. multe fotografii au nevoie de ele pentru a reda cititorului contextul şi informaţia legată de acestea. Conţinutul: transformarea mesajului De regulă designerii fac o distincţie clară între cuvânt şi imagine. Provocarea lansată de această problemă este de a pune cuvintele şi imaginile laolaltă într-o compoziţie coerentă şi bine structurată. Fără a uita că lizibilitatea (uşurinţa citirii) este pe primul plan. există două probleme care trebuie rezolvate. Cele două elemente cooperează mult mai strâns şi cititorul le percepe ca pe un mesaj unitar.

Combinarea cuvintelor şi imaginilor pentru o comunicare coerentă se face de-a lungul acestor axe. aşteptându-se la ceva nou şi pătrunzător. adică locul de intersecţie a acestor axe se determină prin măsurători. Forma: lucrul cu spaţiul grafic Felul în care interacţionăm cu mediul în care ne aflăm şi felul în care oamenii văd. • Simetria şi asimetria: principiul fundamental de organizare pentru rezolvarea problemei echilibrului şi ordinii. ochii se mută încontinuu. pentru a crea o dinamică spaţială. dând acestei compoziţii un înţeles mai bogat decât suma înţelesurilor fiecărui element al compoziţiei în parte. Totuşi. • Foloseşte spaţiul pentru a induce un înţeles.Design pentru reviste C U V I N T E Ş I I M A G I N I 24 • Utilizarea layerelor (straturilor) în programe cum ar fi Photoshop face posibilă integrarea complexă a caracterelor şi a imaginilor. Felul în care caracterele sunt dispuse pe o pagină poate ajuta la consolidarea titlului şi imaginilor. Centrul geometric. Imaginile inserate în conturul caracterelor îl pot ajuta pe cititor să abordeze articolul dintr-o perspectivă nouă. Iată mai jos câteva principii care ne pot ajuta să dăm un sens unei compoziţii. • Stilul caracterelor folosite poate fi îmbogăţit de către o imagine. • Câmpuri (zone) de tensiune: utilizarea mişcării în ambele sensuri. Oamenii au o tendinţă foarte puternică spre orientarea pe verticală şi pe orizontală. Cum vedem: Privirea omului se focalizează pe o zonă relativ mică. joacă un rol vital în înţelegerea şi manipularea elementelor vizuale şi a elementelor literelor de pe o desfăşurare (spread) a unei reviste. pe diagonală. Chiar şi un mod subtil de tratare şi aranjare a caracterelor poate să-l facă pe cititor să abordeze articolul din perspectiva unui om oarecum informat despre subiect. caracterele de pe o desfăşurare (spread) pot fi aranjate astfel încât să imite oarecum imaginea corespondentă. pentru a crea o ierarhie vizuală şi a ajuta la conducerea privirii cititorilor în pagină. Orizontal şi vertical: fiecare spaţiu grafic are o axă orizontală şi una verticală. astfel încât fiecare desfăşurare (spread) a unei reviste să servească unui scop. făcând astfel întreg ansamblul coerent şi atrăgător. Un design bine făcut într-o revistă sporeşte această senzaţie. dând astfel un plus de energie şi mişcare experienţei vizuale. făcându-l astfel pe cititor să fie implicat în conţinutul revistei şi să guste cu plăcere conţinutul acesteia. • Repetiţia şi ritmul: retragerea şi reapariţia intenţionată a elementelor dintr-o compoziţie. Pentru consolidarea tonului şi personalităţii mesajului. este un pic deasupra centrului geometric. Designul revistelor poate utiliza aceste axe (cea orizontală şi cea verticală) pentru a organiza informaţia. • Substituirea formei literelor cu imagini. tendinţă înnăscută în natura noastră şi consolidată prin experienţă. • Relaţiile între module: utilizarea grilei geometrice pentru a stabili organizarea elementelor. Compoziţia: imaginea de ansamblu Efectul de ansamblu al unei pagini de revistă este determinat de câteva elemente fundamentale ale compoziţiei. Centrul optic. acuitatea vederii se micşorează. scanând suprafaţa paginii pentru a găsi informaţii şi „calea“ de urmat. . şi în afara acestei zone detaliile nu mai sunt atât de distincte şi pe măsura îndepărtării de zona de focalizare înspre periferie. care este punctul care pare pentru ochiul uman a fi centrul.

amplificând astfel puterea informaţiei. . textura – formează relaţii care trec dincolo de valoarea elementelor individuale. • Proximitatea: utilizarea spaţiilor dintre elemente pentru stabilirea relaţiilor. textură. care sugerează că o compoziţie individuală este parte a unui întreg. metodă prin care se stabilesc relaţii. Rezonanţa grafică Ce este rezonanţa grafică? Graficienii aduc designul unei reviste „la rezonanţă“ atunci când tipurile de caractere şi imaginile folosite — laolaltă cu forma. – pentru dezvoltarea relaţiilor. Cititorii răspund la compoziţiile făcute de noi pe baza relaţiilor care există între diversele elemente ale compoziţiei. Relaţiile vizuale Crearea relaţiilor vizuale este un element fundamental pentru un design coerent. etc. având ca urmare realizarea unei comunicări reale. Înţelegerea acestor principii ajută la crearea unei ierarhii vizuale şi a unor soluţii grafice inedite.Design pentru reviste C U V I N T E Ş I I M A G I N I 25 • Continuitatea vizuală: un sistem stabilit. • Alinierea: utilizarea marginilor formelor pentru alinierea elementelor pentru a crea relaţii. culoarea. • Corespondenţa: utilizarea proprietăţilor vizuale –culoare. • Încheierea: aranjarea elementelor pentru a crea o „încheiere“ vizuală. • Continuarea: utilizarea formelor pentru conducerea privirii în pagină.

Dacă acest lucru poate fi făcut înainte de a trimite revista la tipar. nu rata niciodată posibilitatea de a evalua publicaţia la care ai lucrat după ce ea a fost tipărită. Pe de altă parte. astfel încât să le poţi vedea cu uşurinţă atunci când privirea îţi trece peste pagină? • Letrinele sunt suficient de mari sau suficient de groase pentru a avea impact asupra privirii şi a conduce privirea prin text? Sunt ele amplasate strategic? . Iată aceste criterii: Lizibilitatea (uşurinţa în citire) Aceasta necesită o sensibilitate la tipurile de caractere folosite. Trage-te un pas înapoi şi încearcă să priveşti la ceea ce ai făcut cu obiectivitate şi din perspectiva cititorului. poate. Una din problemele comune multor publicaţii este faptul că pe paginile lor este prea multă uniformitate (zone întinse de gri). de îmbunătăţit la următorul număr. poate vei mai avea timp să faci unele ajustări. Contrastul cu caracterele Examinează diferitele elemente ale tipurilor de caractere folosite în designul realizat: • Titlul este suficient de mare pentru a ieşi în evidenţă? Sau. Gri = Plictiseală (Asta dorim să comunicăm?) Utilizarea adecvată a elementelor contrastante poate aduce în pagină energie şi interes.UNITATEA 7 Criteriile unui design bun Î ntotdeauna este bine să evaluezi eficienţa designului realizat de tine. Întrebări pe care e bine să ţi le pui privitoare la acest aspect: • Fontul folosit pentru text este neutru şi suficient de lizibil pentru ca cititorul să poată să parcurgă porţiuni mari de text fără să obosească? • Caracterul textului este destul de mare pentru a fi citit cu uşurinţă sau este prea mare şi astfel privirea va fi forţată să sară de prea multe ori de la un rând la următorul? • Marginile sunt suficient de mari pentru a oferi „spaţiu de respiraţie“ pe pagină? • Spaţierea pe verticală (leading) este suficient de mare pentru liniile mai lungi de text pentru ca privirea să poată găsi următoarea linie de text cu uşurinţă? • Există un contrast adecvat între caractere şi fundal? • Nu cumva fundalul este prea complex (prea multe tonuri întunecate şi luminoase) pentru ca textul să poată fi citit cu uşurinţă? • Nu cumva există porţiuni prea mari de text fără o „pauză vizuală“ sau un loc de odihnă pentru privire? Dinamica vizuală Această noţiune este legată de contrastul de pe pagină. Trecând prin procesul de evaluare a acestor criterii vei avea întotdeauna ceva de învăţat şi. din punct de vedere editorial: îţi atrage atenţia? • Subtitlurile sunt suficient de accentuate pentru a se distinge de text.

Trebuie însă să ne gândim că „mare“ nu este „mare“ decât atunci când este comparat cu ceva mai mic. Publicaţia trebuie să aibă un ritm al ei propriu. Senzaţia de ordine degajată de o pagină îl ajută pe cititor să se simtă „ca acasă“ în revistă.636 de kilograme Pentru o potrivire bună a cuvintelor cu imaginile. Abordează problema ierarhiei nu doar prin perspectiva unei singure desfăşurări ci gândind revista ca un întreg. Gândeşte-te la exemplul căruţei cu cai: • unul din cai poate să tragă o căruţă încărcată cu 4. locuri şi condiţii de iluminare vor putea transmite un mesaj. o mână sau un zâmbet) sau micşorând o imagine care reprezintă ceva care este mare (o maşină. Ierarhia Desfăşurarea unei reviste dă o senzaţie de ordine pe măsură ce privirea înaintează prin ea? Unde se va îndrepta privirea mai întâi? Dar după aceea? Fiecare pagină are nevoie de: 1) un element care să capteze atenţia. El va vedea ce situaţii. Treaba artistului este să transforme acest titlu în ilustraţie (dacă este un artist bun).091 de kilograme • al doilea cal poate să tragă o căruţă încărcată cu 3. Este important ca fotograful să fie informat despre subiectul care se doreşte a fi ilustrat. În acest fel chiar şi fotografiile mai mici sunt mai bine observate şi poţi folosi cu eficienţă maximă cele mai bune fotografii pe care le ai la dispoziţie.Design pentru reviste C R I T E R I I 27 Contrastul altor elemente grafice • Puneţi alături fotografii mari şi mici. 2) un element care să explice. ei au tendinţa de a trata aceste fotografii egal din punct de vedere al mărimii spaţiului rezervat lor. doi plus doi face cinci. Un rezultat interesant se poate obţine mărind o imagine care reprezintă ceva ce este mic (cum ar fi o monedă. . • Când angajezi un artist pentru o ilustraţie: este bine înainte de a da tema să stabileşti un titlu. Cu alte cuvinte. Tonul emoţional • Nu fi neutru! Arată că ai o atitudine . • „Joacă-te“ cu ideile pe care le ai cu privire la noţiunile de mare şi mic.că ai ceva de spus! Studiile au arătat că simpla înclinare a capului poate să influenţeze masiv vânzările. Deseori titlul poate fi hotărâtor pentru o fotografie. Atunci când designerii cu mai puţină experienţă lucrează cu mai multe fotografi la ilustrarea unui articol. Interacţiunea cuvintelor şi imaginilor În revistele contemporane cuvintele şi imaginile lucrează împreună. Atunci când elemente mai mici sunt puse alături de altele mai mari apare o dinamică vizuală în pagină. Foloseşte elementele grafice pentru a conduce privirea. Poţi crea o relaţie sinergică în care rezultanta efectelor celor două elemente va fi mai mare decât suma rezultantelor elementelor luate în parte.128 de kilograme • amândoi caii laolaltă trag o căruţă încărcată cu 13. De regulă fotograful gândeşte în locul în care fotografiază. iată mai jos câteva principii: • Atunci când fotografiezi o persoană sau un eveniment: este bine să dai un titlu fotografiei după ce primeşti fotografiile prelucrate. un copac sau un elefant). 3) text.

Design pentru reviste C R I T E R I I 28 • Ai grijă la contradicţii. de tristeţe. satirică. de seriozitate. Stabileşte cu bună ştiinţă curgerea acestui ton prin paginile revistei. La urma urmei. • Starea degajată poate fi una de bucurie. Atunci când angajezi un fotograf pentru o lucrare stai cu el de vorbă. este un prieten al cititorului. Discută cu el şi caută să îi faci de cunoscut starea pe care vrei să o transmiţi cititorilor. • Creează o senzaţie de ritm. de încredere. Ea trebuie să-l facă pe cititor să se simtă bine. misterioasă. designul paginii trebuie să reflecte acea bucurie şi nu să fie de o sobrietate extremă. În general este mai bine să te axezi mai mult pe o stare de bună dispoziţie şi fericire. mesajul creştin este un mesaj al bucuriei fiindcă ştim care va fi destinul veşnic al creştinului. Tonul emoţional se poate insinua în paginile revistei de la începutul până la sfârşitul ei. • Un fotograf bun învaţă să scoată în evidenţă emoţiile şi sentimentele subiectului – de regulă aceasta se întâmplă în momentul în care subiectul uită de prezenţa aparatului de fotografiat. prin natura ei. de urgenţă. să fie fericit că este în preajma revistei – nu să îl facă să fie posac şi într-o stare de depresie. Revista. De exemplu într-un articol despre bucuria mântuirii. .

Atunci când cureaua bugetului este strânsă. singura soluţie viabilă este un design bun. Deşi trăim într-o lume predominant vizuală. impunând limitări atât la producţie cât şi la elementele artistice care pot fi folosite.UNITATEA 8 Design cu un buget modest D esignul revistelor nu este artă decorativă. afişat cu caractere mari poate să arate frumos. rezultatul vor fi sacrificii făcute în bugetele a două compartimente cheie: producţia şi design – artistic. cuvintele încă sunt un vehicul puternic care pot să aducă schimbare. • Foloseşte măştile. ritmul şi textura. Dacă unei culori pantone i se aplică o mască. a extinde şi a consolida un punct de vedere. pentru a primi idei noi de reducere a costurilor. nici nu este lucioasă şi nici cretată. În postura de director artistic cu un buget modest la dispoziţie. Pentru a face paginile mai dinamice se vor folosi în astfel de cazuri principiile de bază ale designului: contrastul. Câteva căi de a reduce costurile de producţie: . În astfel de situaţii. Pasiunea pentru mesajul transmis şi dedicarea pentru lucrul făcut la parametrii excelenţei pot avea un impact mai mare decât cernelurile metalizate şi imaginile de calitate extraordinară. achiziţionarea de lucrări de artă sau de fotografii originale dintr-un buget modest este o sarcină dificilă. Foloseşte principiile fundamentale ale designului şi experimentează utilizarea spaţiului alb şi a elementelor grafice. în plus designerii deseori se confruntă cu provocarea de a produce reviste pe hârtie care nu este de calitatea cea mai bună. În ceea ce priveşte imaginile. Când este vorba de producţie. care pot fi folosite drept fundaluri sau texturi. Un font elegant. aceasta înseamnă lucrul cu mai puţin de patru culori. Câteva soluţii posibile de design în astfel de cazuri: • Accentuaţi caracterele folosite. • Utilizează fundalurile. Funcţia sa a fost întotdeauna de a lua cuvintele şi ideile şi a le combina cu imaginile pentru a reflecta. Acesta este motivul pentru care este posibil să reuşeşti chiar şi cu un buget modest alocat compartimentului artistic – design. Atenţie: prea multe măşti fac ca designul să arate murdar şi înghesuit. Foloseşte un scanner sau un aparat foto digital pentru a reproduce imagini obişnuite. Explorează şi dezvoltă soluţii adecvate şi novatoare. Câteva soluţii simple Producţia Începe fiecare proiect consultându-te cu tipografii. atunci aceasta apare ca o culoare nouă. Tipurile de caractere folosite devin elementul cheie în stabilirea unei identităţi a revistei şi mijlocul de bază pentru crearea unui design novator. Scopul urmărit a fost exercitarea unei influenţe. Revistele pot beneficia de pe urma utilizării mai eficiente a fluxului tehnologic al unei tipografii sau a noilor echipamente şi procese. te confrunţi cu provocarea de a prezenta aceste cuvinte în toată integritatea lor şi cu toată puterea lor de influenţă. Şi. scalarea. • Foloseşte contrastul şi scalarea. un design care ţine seama de conţinut şi este adecvat mesajului devine scopul central al designerului. Problema şi câteva soluţii de design Problema este că dacă bugetul acordat compartimentului editorial este modest.

În trecut lucrările provenite din aceste surse erau considerate inferioare. pentru a crea efecte puternice. De fapt una din cele mai bune resurse pentru fotografii şi ilustraţii sunt chiar fotografii sau artiştii care îşi pun la dispoziţie lucrările pe propriile pagini de web. în special pe internet şi tot mai mulţi ilustratori şi fotografi buni participă la ea. • Profită de avantajele recomandărilor tipografiei legate de semnătură (aranjarea paginilor pe coala tipografică) sau de configuraţia tipografică ideală pentru lucrare. O relaţie de colaborare plăcută poate ajuta la compensarea unui buget modest. Stabileşte şi întreţine relaţii cu ei pentru crearea unui mediu de schimb reciproc de servicii şi idei. Fiind on-line. într-un mod cât mai vivace. al căror număr şi ofertă a crescut spectaculos. ia în considerare posibilitatea folosirii unei hârtii colorate sau texturate. artiştii şi fotografii se oferă deseori să lucreze la preţuri mai mici dacă li se dă libertate creativă sau sunt îndemnaţi să încerce lucruri noi. dar există în acelaşi timp câteva resurse excelente de colecţii publice pentru astfel de lucrări sau fotografii. . Ilustraţiile şi fotografiile Preţul lucrărilor originale de artă şi al fotografiilor a crescut. Ia legătura cu un astfel de artist sau fotograf cunoscut şi verifică posibilitatea de a procura imagini de la ei. Câteva resurse de lucrări de artă şi fotografii mai ieftine: • • • • agenţiile on-line de fotografii de actualităţi agenţiile on-line de fotografii şi lucrări de artă paginile web personale ale artiştilor şi fotografilor CD-uri cu lucrări de artă şi fotografii pentru a căror utilizare nu se plătesc drepturi de autor • cărţi cu lucrări de artă şi fotografii pentru a căror utilizare nu se plătesc drepturi de autor • un aparat de fotografiat digital. agenţiile on-line de lucrări artistice şi fotografii.Design pentru reviste B U G E T M O D E S T 30 • Când lucrezi numai cu una sau două culori foloseşte măştile şi texturile. • Negrul este o culoare puternică şi conotaţia ei este de integritate şi esenţă. Cele mai uzuale sunt. dar acum aceasta s-a transformat într-o industrie importantă. • Dacă trebuie să foloseşti hârtie care nu este cretată. totuşi. De asemenea. ele sunt accesibile de aproape oriunde din lume iar faptul că lucrările oferite de aceste agenţii sunt în format digital elimină costurile aferente scanării originalelor. nu foarte scump • un scanner de birou pentru fundaluri şi texturi. Nu ezita să foloseşti negrul la titluri şi elemente de design.

între artă şi comercial. redactorul-şef şi directorul artistic sunt încărcaţi în egală măsură cu responsabilitatea producerii unei reviste de calitate. Nu este suficient doar să citească articolele. Astăzi. asta se întâmpla în 1740 şi până la naşterea funcţiei de director artistic mai aveau să treacă două sute de ani. Sigur. Deşi este un fapt unanim acceptat că autoritatea finală o are redactorul-şef. Ce speră redactorul-şef că se va întâmpla ca rezultat al publicării revistei respective? Directorul artistic trebuie să cunoască pasiunile şi aspiraţiile redactorului-şef al revistei. Redactorul-şef trebuie să afle că directorul artistic este parte a aceleiaşi echipe cu el şi că are aceleaşi obiective. între vizual şi editorial. Atunci când a început să editeze General Magazine. • Rezolvă probleme. revistele cele mai bune au apărut ca rezultat al unui respect reciproc între directorul artistic şi redactorul-şef. Nu avea discuţii legate de puritatea artei vis-a-vis de aspectele comerciale. a creat un mediu în care puterea de expresie a fotografiei şi-a făcut loc în designul revistelor. A început să angajeze fotografi şi ilustratori şi a devenit responsabil pentru alegerea imaginilor din fiecare număr. Dar totodată el a început să dezvolte aspectul revistei. în funcţiile pe care le îndeplinea la Harper’s Bazaar. Directorul artistic trebuie să înţeleagă pe deplin de ce există acea revistă şi ce speră ea să realizeze pentru cititorii ei. Şi. Directorul artistic Parteneriatul dintre redactorul-şef şi directorul artistic a devenit una dintre cele mai delicate şi solicitante relaţii profesionale. tipul de caracter ales şi de imagini.UNITATEA 9 Directorii artistici şi redactorii B enjamin Franklin a avut o sarcină uşoară. Câteva sfaturi pentru directorul artistic • Preia un rol de conducător. care este responsabil pentru întreg produsul editorial. deşi rolul directorului artistic este bine stabilit. Un director artistic responsabil se va preocupa îndeaproape de obiectivele editoriale ale revistei la care lucrează. Directorul artistic trebuie să comunice faptul că el vrea să se alăture echipei redacţionale pentru găsirea soluţiilor. • Cunoaşte-ţi meseria. Iniţial rolul său era pur şi simplu de a îndeplini dorinţele redactorului-şef. într-un anume sens. Să devii un expert în modul în care cititorii percep o revistă şi să citeşti articole despre felul în care sunt ei influenţaţi de culoare. directorul artistic trebuie să-l convingă pe redactorul-şef că scopurile lui sunt mai ample decât simpla recunoaştere a meritelor sale de artist de calibru. el era redactor. Poate cea mai semnificativă contribuţie pe care un director artistic o poate avea este să fie gata să îşi suflece mânecile şi să se alăture şedinţelor redactorilor ca să pună umărul la planificarea numerelor. Spre sfârşitul anilor ’30 din secolul trecut. Redactorii-şefi nu caută proiecte de şcoli artistice ci soluţii reale la probleme de comunicare complexe. să sugereze idei de articole şi să îi încurajeze pe scriitori. Alexey Brodovitch a devenit prototipul a ceea ce este un director artistic modern. nu proiecte. deşi la poli opuşi. dându-i o personalitate proprie. . editor şi. El nu avea controverse cu nimeni legate de integritatea artistică vis-a-vis de scopul editorial. Mai mult. există încă o tensiune între imagini şi text. Investeşte în produsul editorial. În cele din urmă. Studiază mereu felul în care revistele influenţează cultura. director artistic.

• Protejează-ţi directorul artistic. literal vorbind. Partea artistică trebuie să extindă şi să consolideze mesajul editorial. Ideile trebuie să fie pe primul plan. • Fii atent la „alchimia“ mediului de lucru. Curajul de a face schimbări în personal este de asemenea responsabilitatea redactorului-şef. investind timp pentru a-i ajuta să înţeleagă care sunt obiectivele şi sistemul de valori al revistei. El atinge. Talentul joacă un rol important. un articol care a fost editat bine. • Respectă rolul imaginilor. • Laudă un articol bine scris. Designul făcut de comitete distruge şi pasiunea şi ideile. • Alege-ţi cu grijă bătăliile pe care le porţi. Lumea noastră devine predominant vizuală. Adu-l la şedinţele colectivului de redacţie. directorii artistici depun deseori un efort pentru a-şi articula ideile. dar o relaţie de muncă excelentă merită toate investiţiile făcute în ea. • Soluţiile provin din restricţii. Laudă un titlu care a fost ales cu măiestrie. redactorul-şef şi directorul artistic vor avea un respect reciproc pentru talentele unice ale fiecăruia dintre ei. Datorită naturii subiective şi intuitive a muncii lor. • Să îţi înţelegi rolul tău. să explici de ce este remarcabil este al doilea pas. Consideră „parapetele“ editoriale ca pe nişte ocazii de a crea un design novator cu soluţii neaşteptate.Design pentru reviste D I R E C T O R I I A R T I S T I C I 32 • Prezintă idei şi soluţii. Crearea unui design remarcabil este primul pas. Redactorii-şefi îi pot ajuta pe directorii artistici să înţeleagă că ţelurile lor sunt comune. ierarhiile pe al doilea. • Evită mentalitatea de solist. Lucrează îndeaproape cu directorul artistic pentru ca să extinzi în domeniul vizual mesajul editorial. Un redactor-şef care încurajează şi crede în directorul artistic îl poate ajuta pe directorul artistic să devină un adevărat furnizor de idei şi soluţii. Responsabilitatea care îi revine redactoruluişef este aceea de a transforma luptele potenţiale pentru putere într-un forum deschis unei dezbateri oneste. S-ar putea ca el să simtă „pulsul“ revistei ca nimeni altcineva din personalul redacţiei. Dacă fiecare membru al colectivului ştie că ideea cea mai bună va avea câştig de cauză. Dă-i libertatea să spună ce gândeşte. Câteva sfaturi pentru redactorul-şef • Ascultă-l pe directorul artistic. Redactorul-şef Redactorii şefi au oportunitatea de a transforma nişte designeri nesiguri pe ei în nişte oameni care comunică în modalităţi novatoare. . Scopul nu este să învingi ci să ai succes. atunci lupta pentru putere în cadrul acelui colectiv devine irelevantă. • Cere-i idei. La modul ideal. Terenul comun al redactorilor-şefi şi directorilor artistici trebuie să fie excelenţa. Mesajul editorial este primordial. Discută revista cu el. Nu permite directorului artistic să lucreze singur. Orice coboară sub nivelul unui respect sincer va face ca relaţia dintre cei doi să eşueze şi revista să sufere. fiecare pagină a revistei. Mediul de lucru pe care îl creează un redactor-şef poate că este cea mai importantă contribuţie pe care o aduce el la o revistă. Provoacă-l pe directorul artistic să scrie titluri şi să vină cu idei de articole.

dar atunci când sunt preocupaţi de un obiectiv comun. En-garde! Lucraţi împreună În cartea sa „Cele patru iubiri“. descrie un aspect al prieteniei care este foarte similar relaţiei dintre redactorul-şef şi directorul artistic. Lewis. „Lupta“ dintre cuvinte şi spaţiile albe vor aduce o „recoltă“ bogată de cititori. doi oameni pot deveni apropiaţi atunci când sunt confruntaţi cu atingerea unui obiectiv comun sau având un interes comun. Acesta este ţelul! .S. lucrând împreună pentru ceva ce este mai mare şi mai important decât ei înşişi. Deşi fundamental diferiţi. C.Design pentru reviste D I R E C T O R I I A R T I S T I C I 33 • Fii adeptul tensiunii grafice. cei doi prieteni stau umăr la umăr. Atunci când stau faţă în faţă toate deosebirile dintre unul şi celălalt sunt evidente şi pot să provoace neînţelegeri.

profunzime şi toate celelalte elemente care sunt vitale pentru a obţine o fotografie bună. salvează fişierele fără nici o compresie. dar chiar şi la astfel de aparate. tot este bine să existe posibilitatea reglajului manual. Ele au ajutat la câştigarea alegerilor. Caracteristicile aparatelor de fotografiat la care vizarea nu se face prin obiectiv: • • • • • • • Sunt mici şi silenţioase Primele aparate de fotografiat mici au fost de acest tip (Leica) De regulă dispun de un telemetru incorporat bazat pe fracturarea imaginii Aproximează cel mai bine modul în care ochiul uman vede imaginea Imaginea poate fi văzută în timpul expunerii Nu este aşa de bun pentru fotografii făcute de foarte aproape (eroarea de paralaxă) Cele mai multe aparate de fotografiat mici. dacă aparatul îţi permite acest lucru. este bine să foloseşti blitz-uri suplimentare. Blitz-urile incorporate în aparatul de fotografiat sunt bune pentru egalizarea luminii în cazul în care există umbre prea pronunţate sau lumină naturală prea strălucitoare. au schimbat guverne. Nu înceta niciodată să fii preocupat de lumină. compoziţie. Uneltele fotografului Aparatul de fotografiat Este important să ai un aparat de fotografiat care îţi permite să reglezi diafragma. pot să consolideze înţelegerea noastră şi ne pot ajuta să ne readucem aminte. sunt de acest tip. Nu te lenevi folosind un aparat de fotografiat care „gândeşte“ prea mult în locul tău. Chiar şi în era aparatelor de fotografiat automate.single lens reflex sau monoobiectiv reflex) şi cele la care vizarea nu se face prin obiectiv. Instantaneele fotografice înregistrează şi interpretează realitatea şi ne permit să domolim puţin scurgerea timpului şi să reflectăm asupra semnificaţiei unei clipe într-o lume tot mai grăbită. Fotografiile şi-au arătat puterea de a influenţa istoria. timpul de expunere şi distanţa (focalizarea). automate. Fotografiază întotdeauna la rezoluţia maximă permisă de aparatul de fotografiat şi. mai mari. În această unitate. Aparatele de fotografiat de 35 mm Există două tipuri principale de aparate de fotografiat de 35 mm: cele cu vizare prin obiectiv (SLR . . Vom discuta şi despre câteva dintre cele mai importante aspecte tehnice ale acestui mediu de comunicare. ele pot să arunce lumini noi asupra unui subiect. Împreună. de exemplu. încă sunt valabile principiile consacrate.U N I T A T E A 10 Fotografia F otografia este una dintre cele mai importante forme de artă ale secolului XX. să le poţi îndrepta în altă direcţie pentru a „îndulci“ lumina. au ridicat întrebări privitoare la implicarea în anumite războaie şi au motivat eforturile de ajutorare a victimelor dezastrelor. Combinaţia de cuvinte şi imagini de pe paginile unei reviste poate să fie foarte puternică. Însă pentru fotografii de interior în care este necesară folosirea blitz-ului. vom arunca o privire asupra naturii fotografiei şi vom analiza ce anume face ca o fotografie să fie bună. timp de expunere. pentru ca. care să îţi permită reglaje. au inspirat naţiuni întregi. Şi aparatele cu reglaje automate sunt utile.

de aceea sunt mai grele şi mai mari. unele aparate de fotografiat digitale încep să aibă performanţe care se dovedesc a fi adecvate şi pentru a obţine fotografii de calitate pentru publicarea în reviste .) două opţiuni de luat în considerare sunt Canon G2 şi Nikon Coolpix 5000. În momentul de faţă (momentul scrierii acestui manual – n. dacă maximul permis de aparatul tău de fotografiat digital este un fişier de 10 MB şi trebuie să măreşti o astfel de fotografie. Aceasta din cauza vitezei şi uşurinţei de a face ca imaginile să ajungă rapid la publicaţii. • Trebuie întotdeauna să fotografiezi la cea mai înaltă rezoluţie permisă de aparatul de care dispui. dacă doreşti să foloseşti fotografia la un format mai mare. Deci. din cauza limitărilor impuse dimensiunilor fişierelor în cazul acestui tip de fotografie. Caracteristicile unui aparat de fotografiat digital: • Pentru a obţine rezultate bune. • Cele mai multe dintre cele existente actualmente sunt bune pentru fotografii cel mult de dimensiunile unei cărţi poştale (10 x 15) sau chiar mai puţin. atunci acest program se va dovedi un ajutor preţios. cu preţuri în jur de 1000$. este nevoie de aparate care încă sunt scumpe. • Blitz incorporat cu posibilitatea adăugării de unităţi suplimentare de blitz pentru a suplimenta iluminarea subiectului. Amândouă sunt aparate de fotografiat superbe. tr.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 35 Caracteristicile aparatelor de fotografiat cu vizare prin obiectiv: • Fotograful vede subiectul (imaginea) direct prin lentilele aparatului • Aceste aparate folosesc un sistem complex de oglinzi şi prisme. Acest program permite mărirea semnificativă a unei imagini fără o pierdere evidentă a calităţii. • În timpul expunerii blochează vederea imaginii • Dau fotografului posibilitatea de a verifica cu acurateţe profunzimea • Sunt mai bune pentru fotografia la distanţă. Aceste limitări însă se schimbă foarte rapid în bine. • Expunerea potrivită este foarte importantă. Pe lângă aceasta. este util în special în domeniul fotografiei digitale. ziarele şi unele reviste nu solicită o rezoluţie foarte înaltă pentru reproduceri de calitate. Un ajutor suplimentar pentru utilizatorii de aparate de fotografiat digitale este un software numit Genuine Fractals. care vor genera un fişier (necompresat) de aproximativ 10 MB. Totuşi. Deşi acest software este destinat utilizării fie pentru fotografii scanate fie pentru aparate de fotografiat digitale. Caută aparate de cel puţin 4 megapixeli.chiar până acolo încât permit reproducerea pe o pagină întreagă sau chiar pe o desfăşurare (spread). Caracteristicile care trebuie urmărite la un aparat de fotografiat digital: • Rezoluţie înaltă. . Aparatele de fotografiat digitale Fotojurnalismul (în special cel de actualităţi) este primul domeniu în care fotografia digitală are un impact major. Un aparat de fotografiat digital tinde să elimine zonele iluminate puternic dacă fotografia este supraexpusă. chiar dacă termenele sunt foarte „strânse“ (nu mai este necesară developarea filmului şi scanarea fotografiilor). pentru zoom şi fotografii făcute de foarte aproape deoarece fotograful vede exact ceea ce „vede“ şi înregistrează aparatul de fotografiat.

Ilford HP5 Alb-negru. de viteză foarte mare (ISO 3200) • • • • Granulaţie mai mare Bun pentru crearea efectelor de granularitate şi atmosferice. deci poate fi folosit în condiţii de lumină cât mai diverse Un film bun. cel mai bine este să faci tu însuţi procesarea filmului deoarece în acest mod se pot face ajustări de fineţe asupra expunerii şi developării. 3. pentru a putea controla profunzimea fotografiilor făcute.90 mm – este suficient!) La alegerea obiectivelor trebuie să ţii seama şi de claritate şi de deschiderea maximă a diafragmei. fără blitz. single lens reflex. Profunzimea este influenţată de: • diafragmă • distanţa faţă de subiect • distanţa focală a obiectivului (lentilelor) Unele aparate de fotografiat (monoobiectiv reflex. punând astfel în valoare acele tonalităţi ale luminii pe care ai intenţionat să le surprinzi când ai făcut fotografia. Un fotograf serios se va preocupa întotdeauna de controlul profunzimii. pentru format de 35 mm. Această caracteristică este foarte utilă. Diafragma (expunerea): diafragma controlează cantitatea de lumină care ajunge la film. cu vizare prin obiectiv) au posibilitatea de a vizualiza profunzimea. Bun pentru fotografii în condiţii de lumină slabă. poate fi folosit pentru o multitudine de scopuri Kodak Tri-X. 2. Filmul Atunci când se fotografiază pe film alb-negru. Focalizarea (reglarea distanţei): lentilele se mişcă înainte şi înapoi faţă de planul filmului. sau un teleobiectiv cu acţiunea în acest domeniu – 28 . de viteză mare (ISO 400) • • • • Granulaţie fină Foarte versatil. Kodak T Max 3200 Negativ-color • Versatilitate bună . Profunzimea: distanţa dintre planul cel mai apropiat şi planul cel mai îndepărtat. Obiectivele Obiectivul (sistemul de lentile) controlează trei lucruri: 1. etc. care apar cu o claritate bună în imagine.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 36 • O plajă bună de zoom. în echivalentul gamei de 28-80 mm. Limitează-te la o gamă restrânsă! (Un obiectiv de 28 mm şi unul de 90 mm. Gama de obiective disponibile este uriaşă: superangular / normal / teleobiectiv / macro. de viteză mică şi medie (ISO 50 – 100) • Granulaţie foarte fină • Nu foarte versatil • Dezavantajele utilizării sale tind să fie mai mari decât beneficiile aduse de folosirea sa Alb-negru. Există mai multe tipuri de film: Alb-negru. • Un aparat care îţi permite să alegi diafragma (expunerea).

Design pentru reviste F O T O G R A F I A 37 • Mai tolerant la subexpuneri • Pentru a obţine o scanare bună este necesară obţinerea unor fotografii bune din negative Diapozitiv color • Flexibilitate foarte mică. ce implicaţii creează faptul că o parte din subiect este în afara cadrului fotografiei. . această selecţie şi izolare creează relaţii puternice între elemente. Vederea umană este aţintită asupra unui element şi este precisă (vedem şi privim în acelaşi timp un lucru). Ca rezultat al acestui lucru aparatul de fotografiat elimină contextul spaţial. lumea nu are Care este relaţia dintre obiectele dintr-o fotografie şi cadrul fotografiei (marginile ei)? (De exemplu la un portret. O frântură infimă de timp este izolată şi înregistrată. Fotografia şi spaţiul Pe o fotografie (film şi hârtie) spaţiul fizic din lumea reală este înregistrat în două dimensiuni. O fotografie are margini. (Ceea ce face o fotografie să fie bună sau nu sunt relaţiile dintre elementele ei – nu fiecare componentă în parte). • Poţi vedea şi aprecia imaginile de pe peliculă privind (după developare) direct pe filmul pus pe un ecran mat luminat. sau că subiectul este perfect centrat faţă de margini sau că subiectul umple cadrul în întregime?) Cadrul: • • • • Poate fi ca o fereastră către altă lume. • Deoarece faţă de fotografiile obţinute pe baza negativelor procesul de obţinere a diapozitivelor are o fază mai puţin. Fotografia şi timpul Într-o fotografie. Această capacitate de a combina elementele vizuale şi a le atribui astfel înţelesuri este parte a ceea ce înseamnă să fii fiinţă omenească — să fii făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. • Determină dacă o fotografie este bună sau nu. Poate să sugereze că se întâmplă ceva ce nu putem vedea fiindcă este în afara cadrului. plană. Poate da energie spaţiului. calitatea reproducerilor este în multe cazuri mai bună. Diferenţa dintre modul în care vede ochiul şi modul în care „vede“ aparatul de fotografiat Există diferenţe între modul în care vede ochiul şi modul în care „vede“ aparatul de fotografiat. Obiectivul aparatului de fotografiat are o „vedere“ mult mai amplă şi poate înregistra mult mai multe elemente în acelaşi timp. bidimensională. o lume în permanentă mişcare şi schimbare este transformată într-o imagine statică. Relaţiile dintre elementele dintr-o fotografie: • Pot fi foarte simple sau foarte complexe • Se pot trata fie la nivelul conştient fie în subconştient. Poate să cuprindă şi să izoleze. Când fotograful selectează şi izolează anumite elemente ale scenei din faţa lui. relaţii care nu au existat neapărat înainte de a face fotografia. sau poate crea tensiune. • Pentru a folosi în publicaţii imagini obţinute de pe diapozitive aveţi nevoie de un scaner care dispune de un adaptor pentru scanarea diapozitivelor.

acest aspect este mai puţin semnificativ. . mister.) Încadrarea şi compoziţia Alege cu atenţie plasarea marginilor fotografiei (cadrul). Focalizarea ajută la conturarea intenţiilor fotografului şi creează o ierarhie a acestor intenţii. (Un fotograf bun nu răspunde neapărat tuturor întrebărilor pe care şi le-ar putea pune privitorul. să exersezi făcând fotografii. Apoi. • În alte imagini.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 38 Semnificaţia capturării unei frânturi de timp: • În fotografiile documentare acest aspect este semnificativ din punct de vedere istoric. O compoziţie bună (geometria) este importantă fiindcă este cel mai puternic mod de a vedea un subiect. Fotografia alb-negru poate să influenţeze şi tonalitatea emoţională a imaginii. Câteva consideraţii: • Ce sugerează marginile (cadrul) imaginii despre subiect? • Fii atent la spaţiul pozitiv şi la spaţiul negativ. luând decizii conştiente cu privire la felul în care fotografiezi subiectul ales. • Izolarea unei frânturi de timp poate crea de asemenea noi relaţii între elemente. ci înseamnă că toate elementele fotografiei trebuie să conlucreze în procesul de comunicare. „Editarea“ vizuală Întrebări pe care trebuie să ţi le pui: • Cât din scenă trebuie să arăt? • Există elemente care distrag atenţia şi care trebuie eliminate? Sau poate acele elemente ar avea mai mult înţeles sau vor adăuga sensuri noi fotografiei dacă mă trag câţiva paşi în spate pentru a cuprinde mai mult din contextul fotografiei? Câteva consideraţii privind editarea vizuală: • Cei mai mulţi fotografi amatori includ prea multe elemente în fotografiile lor. deoarece există mai puţine elemente care să distragă atenţia. evaluează-ţi rezultatele şi continuă să faci fotografii. • Luaţi în considerare focalizarea şi profunzimea ca mijloace de editare. Ea poate să scoată în evidenţă cu mai multă claritate intenţiile fotografului. Apoi. • În fotografie trebuie să existe şi claritate şi echilibru dar şi stimulare. • Fiecare element trebuie să aibă un înţeles şi să aibă o relaţie cu celelalte elemente din fotografie. intrigă. Ea simplifică şi devine astfel mai directă. Aceasta nu înseamnă că nu pot exista şi fotografii complicate. cum ar fi portretele sau naturile moarte. Cum vedem „fotografic“? Acest lucru nu poate fi învăţat într-un curs. Ce efect are aceasta asupra modului în care interpretăm fotografia? Ne va permite să examinăm şi să evaluăm lumea mai limpede? Fotografiile alb-negru sunt o alterare a lumii reale din punct de vedere al tonalităţii Reducerea lumii la alb şi negru este o abstractizare. Trebuie să înveţi privind şi analizând fotografii bune.

halo. Felul în care interpretezi subiectul este dependent de lumină. ceţoasă. creează o relaţie între fundal şi prim-plan dacă doreşti ca cel ce priveşte fotografia să „simtă“ această profunzime. „Prinde“ momentul decisiv „Pentru mine. • La unele subiecte explorează posibilităţile de utilizare a unor puncte de vedere aflate la un nivel superior sau inferior. a semnificaţiei unui eveniment cu organizarea exactă a formelor care dau acelui eveniment expresia cea mai adecvată. • Şi în fotografie se aplică principiile universale de design. Un obiectiv superangular va extinde spaţiul. abstractizare ce constă în nuanţe de umbre şi lumini.“ — Henri Cartier Bresson Bresson s-a considerat un fotojurnalist. Caracteristicile luminii în fotografie: • Ea creează tonalităţi care influenţează răspunsul emoţional la o fotografie. Perspective (puncte de vedere) • Perspectiva ajută la crearea unei iluzii de profunzime în fotografie.accentuează o formă Exemple de lumină: soare. infraroşu şi strălucire. în timp ce un obiectiv lung va tinde să comprime spaţiul. deoarece imaginea se reduce la nuanţe de gri. dar rareori a fost preocupat de ceea ce ar fi putut fi considerat drept o ştire sau un eveniment fotojurnalistic. În fotografiile de peisaje. • Alege obiectivul potrivit (sau distanţa focală la un teleobiectiv). . Fotografia alb-negru este o abstractizare a lumii reale. contrast puternic. umbra ca şi obiect. În fotografia alb-negru. bec electric. fotografia este simultaneitatea recunoaşterii într-o fracţiune de secundă. Sentimentele degajate de lumină: • Lumină directă de la soare – bine conturat • Lumină difuză. romantic • Lumină direcţională . ceţoasă – moale. sau tensiune şi o senzaţie de mişcare. (De exemplu: cum parcurge privirea o fotografie?) • Amplasarea subiectului într-un cadru poate crea stabilitate. • Fiecare subiect este direct influenţat de calitatea luminii.“ Calitatea luminii de a crea imagini este unul dintre lucrurile cele mai importante din fotografie. Întreabă-te: „Ce sugerează această lumină despre subiect?“ Cultivă o preocupare constantă asupra luminii şi a modului în care filmul o capturează şi o interpretează. soare difuz. care au un simţ foarte accentuat al geometriei. Sensibilitatea la calitatea luminii Cuvântul „fotografie“ provine dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă „scriere cu lumină. umbră. Această tehnică poate uneori salva o imagine sau un subiect plictisitor sau neinteresant. reflexii. lumină care scoate în evidenţă texturile. care permite privitorului să înţeleagă tot ceea ce a vrut să comunice fotograful. Gândeşte „în treimi“.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 39 • Un design bun în fotografie înseamnă o organizare a elementelor. El a studiat pictura cu un pictor cubist şi influenţa acestuia se poate vedea în lucrările sale. • Plasarea liniei orizontului va accentua fie cerul fie pământul. lumina este şi mai importantă.

Un corolar „Fotografia bună necesită o combinaţie de ochi bine pregătit şi minte plină de imaginaţie. de platină. El credea că exista un moment foarte precis în care toate elementele şi expresiile se aliniau după o geometrie plină de sens dând astfel claritatea maximă evenimentului. fiindcă evenimentele se întâmplă prea repede ca să te mai poţi gândi la ele. • Fotografia arată respect şi simpatie pentru o figură publică importantă. (Poate o aluzie la povestea lui Pinochio?) . ci a învăţa să vadă fotografic. contrastul puternic. • Nasul este scos în evidenţă de umbră. dar cu un efect diferit. Pentru aceasta este nevoie de un ochi bine pregătit. • Fotografia nu degajă măreţie. Acest lucru este reflectat şi de legendă: „Va mai fi vreodată unul ca el?“ Bill Clinton • Lumina este şi aici dură.“ — Bernice Abbott Mergi la bibliotecă şi analizează lucrările marilor fotografi – Henri Cartier Bresson. Michael Kenna.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 40 El a spus că aparatul de fotografiat este ca un caiet de schiţe şi fotografia este o schiţă făcută cu intuiţie. • Lumina este mai dură. prietenoasă degajă o senzaţie de căldură. • Sugerează o statuie sau o icoană – o instituţie. Observă faptul că echipamentul este aspectul cel mai puţin important pentru obţinerea de fotografii cu adevărat bune. Senzaţia degajată este una aproape metalică. • Lumina moale. • Capul este uşor întors într-o parte. „Actul fotografierii este o interacţiune complexă. • Culoarea a fost păstrată negru simplu. etc. spontană şi care se desfăşoară încontinuu între observare. dar şi o senzaţie de inabordabilitate. Edward Weston. • Fotografia degajă demnitate. Caută să înţelegi ce anume a făcut ca fotografiile lor să aibă succes.“ — Edward Weston Arta fotografierii oamenilor O examinare a trei portrete apărute pe coperta revistei Time: Billy Graham • Punctul de lumină care se află sub ochii săi sugerează că lumina încă este acolo dar slăbeşte. înţelegere. — Steven Shore „Cea mai dificilă sarcină a fotografului nu este învăţarea tehnicilor sau manevrelor. mai mult de dragul efectului. Imortalizarea acelui moment este o problemă de sensibilitate şi reacţie la ceea ce se întâmplă – incluzând aici şi expresiile mereu schimbătoare de pe faţa cuiva atunci când se fac portrete fotografice. • Contrastul între întuneric şi lumină sugerează adevărul şi falsitatea. imaginaţie şi intenţie. Sebastiao Selgado. Michael Jordan • Este o lumină cu totul diferită.

Acest gen de portret tinde să adauge informaţie care interacţionează cu subiectul şi îl ajută pe cel ce priveşte fotografia să o interpreteze. • Karsh avea la dispoziţie numai câteva minute şi. • Fotografia arată o privire blândă. Albert Einstein • Fotografia a fost făcută imediat după ce el a fost întrebat despre bombele atomice care au fot create cu ajutorul teoriilor sale. Câteva sfaturi pentru fotografierea portretelor • Pentru a surprinde personalitatea subiectului în perioada limitată de timp avută la dispoziţie. (Lumina. mediul. Aceasta îi va face să se simtă mai în largul lor. • Trebuie să ai pregătite unele idei. gradul de confort. fotograful trebuie să afle cât de multe lucruri poate despre subiect. i-a smuls acestuia din mână trabucul. • Unii oameni sunt foarte intimidaţi de aparatul de fotografiat.) • Încearcă să treci dincolo de simpla înregistrare a figurii subiectului – încearcă să surprinzi sensuri. Mahatma Gandhi • Fotografia a fost făcută în 1946 de către Margaret Bourke White. Gândeşte-te la acest aspect în conjuncţie cu efectul dorit. . • Rezervă-ţi un timp scurt în care să fii singur pentru a evalua situaţia. • A fost denumită cel mai important document al războiului – simbol şi metaforă pentru întrebarea „De ce?“ Winston Churchill • Fotografia a fost făcută în 1946 de către Yousof Karsh. plină de încredere şi inocenţă. • Roata care se învârte era simbolul independenţei Indiei şi al încrederii în forţele proprii. • Temele despre care vei vorbi vor influenţa starea subiectului şi implicit fotografia. dar fii gata să le schimbi.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 41 O privire asupra unor portrete şi ce anume le-a făcut fotografii de excepţie: Anne Frank • Fotografia a fost făcută la un aparat automat pe când avea vârsta de 10 ani (1939). • Este o expresie de buldog – acel spirit de „nu mă dau înfrânt“. pentru a surprinde acea expresie pe faţa lui Churchill. cum ar fi casa sau locul de muncă. Vorbeşte cu ei despre subiecte care îi interesează şi despre care pot discuta cu tine. • Gandhi a învăţat-o pe fotografă elementele fundamentale ale rotirii înainte de a poza pentru ea. Portretul ambiental Acesta este portretul care include medii familiare subiectului. starea.) • În 1947 acest portret a apărut pe coperta jurnalului ei din care s-au vândut milioane de exemplare. Condiţiile de lucru rareori sunt cele la care te aştepţi sau cele pe care le doreşti. etc. (Anne a murit la vârsta de 15 ani. • Subiectul nu trebuie să privească la aparatul de fotografiat.

Fă-i să simtă că eşti de partea lor. Studiază. • Gândeşte-te la punctul de vedere. • Pentru încheieri. • Cere-i subiectului să se concentreze asupra unui obiect care se află la aproximativ doi metri în dreapta sau stânga ta şi cere-i să vorbească acelui obiect. • O poziţie inconfortabilă se va vedea imediat în fotografie. să adopte poziţia care o doreşte. Cere-i subiectului să pozeze cum vrea el. • Ţine minte că este sarcina ta să îi faci să se simtă în largul lor şi nu sarcina lor să pozeze pentru tine. Vorbeşte despre lucruri care îi interesează şi îi preocupă.Design pentru reviste F O T O G R A F I A 42 • Către oamenii timizi va trebui întâi să întinzi un pod. • În această misiune. fii oportunist! Fii sensibil şi atent la orice posibilitate care se deschide. cere-i subiectului să închidă şi să deschidă ochii şi să spună ceva care va da feţei sale o expresie destinsă – cum ar fi de exemplu în limba engleză „bread and butter“. concentrează-te asupra ochilor. . Singura instrucţiune care trebuie să i-o dai este „Simte-te în largul tău!“ • Pentru a scăpa de privirile fixe. Fii pregătit.

designul revistei trebuie să „ţină pasul“. Importantă este nu numai refacerea doar a designului elementelor care se schimbă ci o analiză şi regândire a întregului sistem de design. Nu este atât o problemă de echilibru cât una de potrivire de caracter. şi va ajunge chiar să fie un mijloc de comunicare prea „obosit“ pentru conţinutul editorial pentru care a fost iniţial creată. Dar la fel de importantă este şi diversitatea. În decursul timpului chiar şi revistele unor organizaţii se confruntă cu schimbări în publicul lor cititor. Altfel revista va părea „obosită“ şi veche. Refacerea designului unei reviste poate ajuta la o reflectare mai bună a elementelor distinctive ale organizaţiei care publică revista respectivă. designul trebuie să răspundă acestor schimbări. Identitatea este importantă fiindcă dorim să reflectăm scopurile revistei şi ale editorului ei într-un mod integru din punct de vedere vizual. Ce venit au? Bărbaţi – femei? Oameni cu calificare – muncitori necalificaţi? Din mediul urban sau din mediul rural? Grupa de vârstă? Ce altceva mai citesc? • Cine anume sunt competitorii voştri? Sau. Tonul şi personalitatea revistei • Cine este publicul cititor? Stabileşte caracteristicile demografice ale oamenilor cărora vreţi să vă adresaţi. Mesajul revistei – „vocea“ ei “ – este ceea ce determină ce este adecvat sau nu. Ea este o ocazie de a revitaliza mesajul revistei şi de a căuta noi modalităţi de a echilibra cerinţele adeseori concurente ale identităţii şi diversităţii. R Scopurile refacerii designului • Pentru reîmprospătarea aspectului revistei. designul trebuie să se adapteze acestor schimbări pentru a se putea adresa în modul cel mai optim publicului cititor. • Pentru a reprezenta mai bine organizaţia care publică revista sau valorile pe care le promovează aceasta.U N I T A T E A 11 Procesul de refacere a designului efacerea designului înseamnă mai mult decât simpla alegere a unor fonturi noi sau schimbarea unor şabloane. • Pentru a răspunde schimbărilor de structură demografică ale publicului cititor sau tendinţelor acestuia. Planul de refacere a designului Atunci când planificăm o refacere a designului. Pe măsură ce conţinutul editorial creşte şi se dezvoltă. fiindcă ceea ce atrage cititorii la revistă la apariţia fiecărui număr nou este surpriza şi stârnirea interesului lor. • Pentru a răspunde schimbărilor în conţinutul editorial sau în subiectele pe care se concentrează revista. Când domeniul asupra căruia se concentrează revista se schimbă sau când se adaugă sau se scot anumite elemente din revistă. în special atunci când aceste valori se schimbă. Schimbările în structura demografică pot să fie cauzate de fenomene cum ar fi îmbătrânirea cititorilor sau o schimbare în publicul ţintă al organizaţiei respective. „Vocea“ revistei este elementul critic în deciziile legate de felul în care conţinutul editorial este „ambalat“ şi prezentat. ce alte reviste pot să fie considerate similare cu a voastră? . este util să răspundem la o serie de întrebări care ne vor ajuta să identificăm tonul pe care dorim să îl aibă revista şi personalitatea ei. Indiferent care este cauza. Scopul refacerii designului este în primul rând de a reflecta mai bine schimbările conţinutului editorial. Este important să se facă o analiză frecventă a modului în care revista reflectă valorile organizaţiei care o publică.

fac o donaţie în schimbul primirii revistei sau o primesc gratuit pe bază de cerere? Cum influenţează aceşti factori deciziile legate de conţinutul editorial? • Care este scopul publicaţiei? Dacă nu aveţi unul. cum doriţi să vă perceapă cititorii? • Cum primesc cititorii revista? Plătesc pentru abonamente. de organizare a revistei? Pot fi unele dintre rubrici grupate în funcţie de tonul sau conţinutul lor? Ce elemente de surpriză pot fi create pentru cititor? . • Care sunt valorile şi elementele distinctive ale organizaţiei care publică revista? • Ce personalitate. cere-i redactorului-şef să scrie o declaraţie de scop pentru publicaţia voastră. rubricile permanente şi articolele de fond. fotojurnalismul sau o combinaţie a acestora? • Există câteva principii de organizare inovatoare care să vă ajute la revitalizarea revistei? Există modalităţi noi. unice. • Ce rol joacă fiecare? Împreună cu redactorul-şef scrie o declaraţie de scop pentru fiecare element. Care ar fi câteva metode noi de a te adresa publicului cititor? • Care sunt elementele editoriale ale revistei? Identifică rubricile. • Care va fi „ritmul“ şi ierarhia vizuală a revistei? • Care este ordinea ce mai bună de prezentare a fiecărui element editorial? Cât de multe pagini necesită fiecare? Aceşti parametri se schimbă? Şi dacă se schimbă – după ce principii se schimbă? Strategia de refacere a designului • Formatul sau parametri de producţie ai revistei se vor schimba? Strategia editorială nouă necesită mai multe pagini? Formatul va fi mai mare sau mai mic? Este nevoie de mai multe culori? • Cum se va traduce vizual conţinutul editorial? Cum se vor traduce vizual tonul şi personalitatea revistei? Va fi o revistă cu un ton vesel şi sărbătoresc sau va fi un ton meditativ şi care îndeamnă la gândire? • Care este filozofia de utilizare a tipurilor de caractere? O gamă limitată sau una deschisă? Stil contemporan sau clasic? • Care este filozofia de utilizare a culorii? Paletă limitată sau deschisă? Îndrăzneaţă sau subtilă? Care culori reflectă cel mai bine tonul pe care doriţi să îl aibă revista? • Ce fel de imagini prezintă cel mai bine din punct de vedere vizual ceea ce relatează revista? Imaginile vor fi conceptuale sau documentare? Ce va predomina: ilustraţiile. ton şi stil vor reflecta cel mai bine aceste valori? Care sunt cuvintele (trei până la şase cuvinte) care descriu cel mai bine revista voastră şi reflectă cel mai bine „vocea“ revistei? Obiectivele editoriale şi ale designului Gândeşte-te la detaliile fiecărei părţi a publicaţiei luând în considerare obiectivele organizaţiei şi scopul revistei: • Ce trebuie schimbat? Ce trebuie să rămână la fel? Organizează sesiuni de brainstorming pentru a colecta idei care pot revigora revista.Design pentru reviste R E F A C E R E A D E S I G N U L U I 44 • Ce poziţie doriţi să ocupaţi pe piaţă? Sau. inclusiv pentru copertă şi pentru tabela de cuprins. Ţine minte că trebuie să identifici „vocea“ revistei.

aşa cum vor apărea la tipar. prelucrate şi aşezate la locul lor. Macheta finală (vezi exemplul de la pagina 51) Macheta finală cuprinde deja toate elementele revistei. Schiţa machetei (vezi exemplul de la pagina 49) Schiţa machetei conţine layout-ul ideal (machetarea ideală) pentru paginile revistei. Necesarul de imagini (vezi exemplul de la pagina 53) Acest formular este utilizat pentru evidenţa stadiului fiecărui articol dintr-un număr. Doug Johnson. El conţine informaţii cum ar fi: • Articolele. Un studio de design bine organizat. îi dă designerului libertatea de a-şi exprima creativitatea mai bine deoarece el nu-şi va irosi timpul şi energia încercând să dea de urma diverselor detalii şi încercând să găsească materiale sau informaţii rătăcite. Nu înseamnă neapărat că fiecare revistă va trebui să folosească exact acelaşi format. inclusiv numerotarea paginilor. vei afla câteva tehnici practice pentru organizarea informaţiilor de bază necesare la fiecare număr al revistei la care lucrezi. rubricile şi rubricile permanente dintr-un anumit număr • Titlurile articolelor şi rubricilor permanente şi cuprinsul • Ce imagini sunt necesare pentru a ilustra sau a face o introducere la un articol • Confirmarea faptului că imaginea a fost comandată • Dacă imaginea a fost primită sau nu • Numele ilustratorului sau fotografului pentru completarea liniei de credit Scrisoare de comandă şi termene de predare pentru imagini (vezi exemplul de la pagina 54) Această scrisoare conţine informaţiile necesare pentru fotograful sau artistul căruia i s-a încredinţat o lucrare. Formularele sunt păstrate într-un loc central unde se află toate informaţiile esenţiale care privesc un anumit număr al revistei. Din procesul de producţie al revistelor care au un aspect atractiv şi comunică eficient mesajul lor fac parte zeci de detalii de care un designer trebuie să se ocupe. utile pentru organizarea mulţimii de detalii care apar atunci când se face designul unui număr de revistă.U N I T A T E A 12 Organizarea studioului de design M unca unui designer înseamnă mai mult decât folosirea fonturilor. Formulare utile în organizare Mai jos prezentăm câteva formulare folosite de revista Campus Life. Informaţiile conţin: . director artistic la Christianity Today International ne-a oferit aceste informaţii şi exemplele de formulare prezentate la sfârşitul acestei unităţi. cu toate variabilele cunoscute. distribuţia culorilor. Lista articolelor din numărul de revistă (vezi exemplul de la pagina 48) Acest formular conţine lista articolelor care apar într-un număr şi comentarii făcute de redactorul şef asupra acestor articole. ideile pentru desfăşurările (spreads) centrale şi paginile de reclamă. În această unitate. Totuşi fiecare revistă trebuie să aibă un sistem de formulare pentru a da cursivitate procesului de design şi pentru a organiza informaţia. a imaginilor şi a culorii pentru a produce o revistă atractivă.

• Termenul la care filmul trebuie să ajungă la designer • Suma convenită pentru plata lucrării • Informaţiile de contact pentru designerul care a comandat lucrarea: nume. în mişcare. să se vadă feţele. tiff. sexul. numărul. numărul de telefon. lumină caldă. Informaţiile care trebuie incluse în factură cuprind: data la care a fost trimisă imaginea comandată. .. Bugetul pentru imagini (vezi exemplul de la pagina 58) Acest formular este folosit pentru a ţine evidenţa imaginilor comandate. numărul de fax. adresa de e-mail • Numele designerului care a făcut comanda pentru lucrarea respectivă • Numărul de revistă pentru care a fost făcută comanda • Titlul articolului • Solicitarea pentru imagine. cine a executat lucrarea. locul în care se face fotografia (de exemplu: studio. formatul fotografiei (vertical. etc.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 46 • Data încredinţării lucrării (data lansării comenzii) şi informaţiile de contact ale artistului: numele. număr de fax. şi conţine titlul articolului pentru care a fost comandată imaginea. mărimea şi dacă scanarea a fost executată şi aprobată. Informaţiile vor include tipurile de fotomodele necesare pentru fotografie: vârsta. lumină puternică. Factura Acest document poate fi folosit de fotograf sau ilustrator pentru a trimite beneficiarului nota de plată pentru serviciile prestate pentru revistă. constituţia fizică. ce anume reprezintă suma de plată. Pe el designerii scriu instrucţiuni privitoare la fotografiile care trebuie reproduse bi-tonal (în „duotone“). adresa. într-o biserică. care a fost preţul convenit iniţial pentru lucrare şi suma solicitată (facturată) în final. alb-negru. 4 culori. detalii importante cum ar fi: color. 35mm. Corecţiile la imagini (vezi exemplul de la pagina 57) Designerii folosesc acest formular pentru a face o listă cu imaginile la care trebuie făcute diverse ajustări înainte de tipar.). contextul (de exemplu: elev. în aer liber. la cele care trebuie retuşate sau la cele la care trebuie schimbate dimensiunile. într-un parc. pătrat. adresa de e-mail • Drepturi şi condiţii: detaliază limitele de utilizare a lucrării şi clarifică detaliile şi protejează înţelegerea convenită între revistă şi artist.). adresă. EPS) şi ţine evidenţa numelor fişierelor ce conţin scanările. etc. Convenţia cu fotomodelul (vezi exemplul de la pagina 55) Acest document clarifică şi protejează înţelegerea dintre fotomodel. număr de telefon. muncitor. suma totală (care include şi cheltuielile făcute pentru executarea lucrării) şi unde anume trebuie efectuată plata. format mare). incluzând detaliile comenzii: • Prezentarea pe scurt a conceptului care stă la baza fotografiei.. 60 mm. mamă. Solicitarea de scanare (vezi exemplul de la pagina 56) Acest formular precizează cum trebuie scanate imaginile (tonuri de gri. fotograf şi revistă. student. tehnica folosită. orizontal.

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 47 Lista de verificare finală a fişierelor (vezi exemplul de la pagina 59) Aceasta este o listă cu detaliile finale care trebuie verificate înainte de a trimite numărul de revistă la tipar. permit utilizatorului să combine mai multe documente individuale într-o singură colecţie. . Fişierele trebuie păstrate după un sistem de organizare cât mai simplu pentru a evita pierderea unor fişiere sau folosirea unor fişiere vechi. Crearea volumelor Unele aplicaţii. pentru a elimina confuziile cu privire la care este cel mai recent layout. Este de asemenea utilă dezvoltarea unui sistem simplu de denumire a fişierelor. numit „Ultima versiune“. de exemplu Mai/Iunie 2002. cum ar fi QuarkXPress. în cadrul fiecărui director (folder) creează subdirectoare pentru păstrarea layout-urilor. Evită „boala versiunilor“ Creează un subdirector auxiliar. Organizarea fişierelor — câteva idei simple de organizare Organizarea directoarelor (folderelor) Pentru a avea o organizare simplă a fişierelor. imaginilor de rezoluţie mare şi imaginilor de rezoluţie mică. care să incorporeze în nume numărul revistei şi data. fonturilor. Apoi. uşor de manevrat. creează câte un director (folder) pentru fiecare număr al revistei.

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 48 Lista articolelor din numărul de revistă Luna apariţiei numărului Articolul Imaginile necesare Campus Life .

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 49 Schiţa machetei .

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 50 Schiţa machetei (continuare) .

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 51 Macheta finală .

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 52 Macheta finală (continuare) .

. Servire rapidă Noutăţi Din nou muzică Spiritul şcolii Concurs De vorbă cu ascultătorii Umor Profil: La persoana a I-a: De interes general: Numărul: Ficţuine: Valori/nevoi: Concepte spirituale: Articol: Numărul următor Sondaj Imaginea necesară Ilustrator/Fotograf Scott Angle Scott Angle David Farley Alain Massicotte . sexul şi viaţa adevărată Viaţa mea de student O lume ciudată: va fi ciudat O lume ciudată: calendarul O lume ciudată: refrenul lui Farley Secvenţe de film Încă un lucru Cărămizile credinţei Muzică Pista rapidă Spune-mi despre.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 53 Necesarul de imagini Luna apariţiei numărului: Primită Comandată Articolul Coperta @ Campus Life Un sfat bun Dragostea..

se va considera că artistul este de acord cu condiţiile prezentate mai sus. proprietatea asupra drepturilor de autor şi asupra lucrării originale va rămâne în posesia artistului. asiatic). DESCRIERE TITLUL NUMĂRUL COMANDĂ L ANSATĂ DE: CĂTRE: DATA : 21 Februarie 2001 Kent Elmers Photography P. Box 13802 Saint Luis Obispo California 93406 805. sau pot fi întorşi unul către altul pentru interacţiune înainte de începerea filmului. Locul: într-o sală de cinematograf. prezentând în acelaşi timp relatarea cu claritate. Un onorariu de anulare pentru lucrarea executată va fi plătit de Christianity Today International. vă rugăm să specificaţi în factură numele revistei. Vă vom returna toate originalele în termen de 30 de zile de la publicare. 465 Gundersen Drive Carol Stream.O. hispanic. plus cheltuielile. Totuşi politica revistei noastre cere ca lucrarea dumneavoastră să nu fie publicată în altă revistă de pe piaţa noastră mai devreme de 3 luni de la data apariţiei numărului revistei de la tipar. Fă imaginea cât mai interesantă. Ai grijă să avem şi convenţiile cu fotomodelele. lucrarea nu trebuie să depăşească dimensiunile de 23 x 73 cm. dar despărţiţi eventual de un loc.260. Christianity Today International va plăti un onorariu suplimentar pentru ilustraţiile şi fotografiile în format electronic când acestea vor fi folosite în alt context decât layoutul original. cu excepţia cazurilor special negociate includ toate cheltuielile. În cazul anulării acestei comenzi. Christianity Today International cumpără numai drepturile de utilizare pentru prima dată. Dacă Christianity Today International nu va primi un răspuns scris în termen de cinci zile lucrătoare. 6 2 0 0 x316 Fax: 630. Nu trebuie să arate ca şi cum băieţii ar face curte fetelor.0114 : Mai/Iunie 2001 Bună. IL 60188 Te l : 6 3 0 .0125 Fax: 805. plus onorariul fotomodelelor de $00 pentru fiecare. Kent! Îmi pare bine că poţi lucra la acest nou set de fotografii pentru revista Campus Life. Detalii: băieţii s-au alăturat fetelor la cinematograf. Dintre cei patru băieţi de 17 ani cel puţin unul trebuie să provină dintr-o minoritate (negru. Modele: 4 adolescenţi (băieţi) îmbrăcaţi în haine de stradă plus cele trei fete de 16 ani din fotografia precedentă. Suma plătită. Unul dintre băieţi întinde fetelor o cutie cu popcorn. Mulţumesc încă odată. 6 Martie. pe baza preţului stabilit în contract şi a cheltuielilor deja efectuate.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 54 Scrisoare de comandă şi termene de predare pentru imagini Campus Life magazine CONDIŢIILE ACORDULUI Cu excepţia cazurilor în care se stabileşte altfel în urma negocierilor. TERMENUL DE ONORARIUL . Dacă această lucrare este prima pe care o executaţi pentru revista noastră vă rugăm să specificaţi şi codul numeric personal. data apariţiei numărului. Pentru efectuarea operaţiunilor de plată. Color Fotografiază această „relatare vizuală“ în stilul tău creativ şi din punctul tău de vedere. deci unii dintre ei pot să-şi ţină picioarele pe scaunele din faţă. 2001 : $000. Pot să aibă cu toţii cutii cu popcorn şi băuturi răcoritoare. Iată mai jos detaliile discuţiei pe care am purtat-o: : „Întâlnirile“ Conceptul fotografiei 1: Fotografia trebuie să surprindă o scenă cu un grup de adolescenţi care urmăresc un film într-un cinematograf. Toate facturile vor fi onorate în termen de 30 de zile. Formatul: orizontal. rânduri de scaune. şi o scurtă descriere a proiectului.550. cu lumină scăzută.461. Sună-mă dacă ai nelămuriri. 2 6 0 . Doug : Imagini pentru un articol (o utilizare) P R E D A R E : Marţi. Din cauza limitărilor impuse de mărimea scannerului.9206 Doug Johnson Doug Johnson Director artistic revista Campus Life C h r i s t i a n i t y To d a y Int’l. Băieţii trebuie să aibă o poziţie relaxată. Pot să stea în acelaşi rând.

refolosi şi proteja prin dreptul de autor orice portrete fotografice sau fotografii ale mele. valorile sau credinţele personale sau experienţa personală asupra unui anumit subiect. Această permisiune se extinde şi la moştenitorii. Fotografiile pot fi utilizate într-un context care nu reprezintă punctele mele personale de vedere. folosi. Renunţ la orice drept de a inspecta sau aproba utilizarea fotografiilor în care apar eu sau a oricărui material care foloseşte aceste fotografii. Această autorizaţie are efect asupra mea. a moştenitorilor mei şi reprezentanţilor mei legali. Termenul „fotografie“ se referă şi la orice modificări creative făcute fotografiei originale. incluzând aici acuzaţiile privitoare la calomnie şi violare a intimităţii.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 55 Convenţie cu fotomodelul Campus Life magazine CONVENŢIE CU FOTOMODELUL Subsemnatul (a). reclamă.630. reprezentanţilor legali sau de afaceri. artistice sau comerciale. fără restricţie de timp.260. fotomodel. Carol Stream. acord fotografului ______________ permisiunea mea deplină de a publica. Am citit această autorizaţie înainte de aplicarea ei în practică. Illinois 60188 . Sunt de acord să nu aduc nici o acuzaţie fotografului _______________ . reprezentanţii legali şi de afaceri desemnaţi de fotograf. Fotograful _____________ . Data: Fotomodel: Telefon: Adresa: Semnătura fotomodelului: Martor: Părinte/Tutore: 465 Gundersen Dr ive. Fotografia poate fi utilizată în oricare mijloc media pentru ilustrare. cu privire la orice responsabilitate ce ar putea să apară ca urmare a utilizării fotografiilor. fără nici o restricţie. s-a oferit să lămurească orice nelămuriri pe care le pot avea şi să clarifice orice implicaţii cu privire la această înţelegere. scopuri promoţionale.6200 . Garantez faptul că sunt major şi am dreptul de a semna contracte în nume propriu. drept pentru care semnez. moştenitorilor săi.

Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 56 Solicitarea de scanare Solicitare de scanare CampusLife Sursa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 Scara 4/C N U M Ă R U L : Gri Tiff EPS Rezoluţie înaltă Numele fişierului Observaţii Mărimea Ieşit la Intrat la Ieşit Intrat la la .

eps): . mărimea. dpi/ppi.Design pentru reviste S T U D I O U L D E D E S I G N 57 Corecţiile la imagini Luna apariţiei numărului: Articolul: Campus Life Corecţii necesare la imagini (ajustarea culorilor.tif/. RGB/CMYK. .

Design pentru reviste

S T U D I O U L

D E

D E S I G N

58

Bugetul pentru imagini

Luna apariţiei numărului
Suma propusă Fotograf/Ilustrator - Acreditarea Coperta Un sfat bun

Campus Life
Suma facturată Dragostea, sexul şi viaţa reală Viaţa mea de student Cărămizile credinţei/devoţionale Încă un lucru

Scott Angle Scott Angle Alain Massicotte

O lume ciudată: va fi ciudat O lume ciudată: calendarul Secvenţe de film @Campus Clasici creştini

Design pentru reviste

S T U D I O U L

D E

D E S I G N

59

Lista de verificare finală a fişierelor

Campus Life
Lista de verificare finală a fişierelor
NUMĂRUL

NUMELE FIŞIERULUI

FOLDER (DIRECTOR) CONFIRMAREA ACREDITĂRII CORECŢII LA TEXT ACTUALIZARE FONTURI PLASAREA IMAGINILOR MODIFICAREA/ACTUALIZAREA IMAGINILOR UMBRA LA TITLU UMBRE L AY O U T U L PA G I N I L O R / R E C L A M E L O R COLONTITLU C O M P O Z I Ţ I A V E RT I C A L Ă COLOR - FINAL

Glosar de termeni
TERMENI GENERALI

a doua culoare (culoare secundară): când se foloseşte numai negru şi încă o altă culoare în tipar, aceasta se referă la cealaltă culoare şi nu la negru. ajustare (crop): a elimina porţiuni ale unei imagini. aparat foto digital: un aparat fotografic care foloseşte pixeli în locul filmului clasic. arhitectură: structura unei pagini. articol de fond: un articol de revistă care are ca scop să implice, să înveţe sau să amuze cititorul. O revistă are în mod normal mai multe articole de fond pe lângă rubricile permanente, ştiri şi alte texte mai scurte. asimetrie: un mod de a organiza textul şi elementele grafice pe o pagină, creind un dezechilibru între partea superioară şi cea inferioară sau între partea dreaptă şi cea stângă. bi-tonal (duotone): utilizarea a două culori pentru a tipări o fotografie. Fotografia este iniţial separată în domenii tonale. O culoare este folosită pentru reproducerea umbrelor şi a zonelor luminoase iar a doua culoare este utilizată pentru a reproduce tonurile intermediare. bleed: un element grafic sau un bloc de culoare care se extinde până la marginea de tăiere („trim“) a paginii. bullet: vezi „punct de listă“. caroiaj (grilă, grid): cadrul sau structura de bază a unui document. Caroiajele apar pe ecran ca o serie de linii care nu vor fi tipărite şi care definesc poziţia coloanelor sau a casetelor de text, a casetelor pentru imagini sau grafică, marginile de tăiere, etc. compoziţie: aranjamentul vizual al tuturor elementelor dintr-o fotografie. colontitlu (folio): numărul paginii şi orice alt material cu rol de identificare (cum ar fi titlul publicaţiei şi luna apariţiei), care este plasat în

partea de sus sau de jos (dar nu neapărat numai în aceste poziţii) a paginii. conotaţie: ideea sugerată de sau asociată cu, un cuvânt, o expresie, etc., pe lângă înţelesul explicit al acestora, adică sensul. contrast: diferenţa relativă dintre elementele de pe o pagină sau de pe o desfăşurare (spread). Se poate referi la tonalitate, culoare, textură sau mărime. corpul textului: textul efectiv al articolelor, rapoartelor, notelor informative sau altor comunicări. A se deosebi de titluri, legendă şi subtitluri. culoare secundară (a doua culoare): când se foloseşte numai negru şi încă o altă culoare în tipar, aceasta se referă la cealaltă culoare şi nu la negru. departament: vezi „rubrică permanentă“. diafragmă: deschiderea dintr-un sistem de lentile prin care trece lumina. De regulă se exprimă ca o fracţiune a distanţei focale, adică f/stop. director artistic: persoana care are responsabilitatea exprimării vizuale a publicaţiei. Lucrează împreună cu editorul pentru a se asigura că întreg conţinutul editorial este prezentat corespunzător, dar şi în modalităţi novatoare şi captivante. duotone: vezi „bi-tonal“. element grafic: se referă la utilizarea elementelor (caractere, linii, spaţii, culori, etc.) pentru a ajuta designul să îşi îndeplinească scopul. expunere: cantitatea de lumină care este lăsată să acţioneze asupra unui material fotosensibil; produsul dintre intensitatea luminii (controlată de deschiderea diafragmei) şi durata (controlată de viteza perdelei sau de timpul de deschidere a diafragmei) luminii care impresionează filmul sau hârtia. Termenul mai este folosit şi pentru acţiunea efectivă de executare a fotografiei.

ecran): 1) o reţea uniformă de linii perpendiculare care împart o imagine într-un ansamblu de puncte. lizibilitate: măsură a uşurinţei cu care cititorii înţeleg pasajele lungi de text. etc. cum ar fi colontitlurile (folio). broşură. a casetelor pentru imagini sau grafică. mască (screen. este măsurată în linii/inci. Pentru rubrici permanente sau articole de fond pot fi create pagini master mai complexe.Design pentru reviste G L O S A R D E T E R M E N I ii fântâna: se referă la acea parte a revistei care conţine articolele de fond. paleta de culoare: selecţia de culori sau tonalităţi care vor fi folosite exclusiv sau cu regularitate în revistă. PageMaker: software pentru tehnoredactare. o singură culoare: o culoare. incluzând aici mărimea. de regulă mărimea caracterului folosit pentru legendă este mai mică decât cea a caracterului folosit pentru corpul textului. paginile master au un rol similar cu al şabloanelor (template). legendă (caption): text care identifică o fotografie. În acest mod utilizatorul le poate „trage“ (drag and drop) în documente fără să fi nevoie să refacă elementele care se repetă. forma. coloanele de text. aşa cum sunt tabela de cuprins a publicaţiei şi caseta reacţională. aşa cum este o culoare pantone faţă de procesul de tipărire în patru culori. grilă (caroiaj. inclusiv fonturile şi imaginile. revistă. layer (strat): elemente ale unei tehnici folosite de programe (cum ar fi Adobe Photoshop) care dă posibilitatea izolării componentelor individuale ale imaginiii. încadrare: poziţionarea unei fotografii în anumite limite. Utilizatorul poate crea pagini master pentru elemente folosite frecvent. De asemenea spaţiul dintre marginea din dreapta a paginii din stânga şi marginea din stânga a paginii din dreapta. marginile de tăiere. tipurile de caractere folosite şi modul de legare. Adesea include şi acreditările lor. grid): cadrul sau structura de bază a unui document. linie de titlu: caractere mari într-o reclamă. calitatea hârtiei.. Caroiajele apar pe ecran ca o serie de linii care nu vor fi tipărite şi care definesc poziţia coloanelor sau a casetelor de text.) layout: aranjarea textului şi a graficii pe o pagină sau pe o desfăşurare (pe un spread). gutter: spaţiu orizontal între coloane.convertirea unei autotipii cu tonuri continui într-o serie de puncte ce pot fi reproduse ca o autotipie. margini: zonele în care nu se tipăreşte şi care înconjoară textul sau imaginea. fişiere pdf: un format de fişier tot mai popular. etc. o ilustraţie sau un grafic. linie secundară (byline): linie de text care identifică autorul sau fotograful. pagini master: în QuarkXPress sau în orice alt program de tehnoredactare. 2) un fundal gri sau într-o anumită nuanţă de culoare. Calitatea măştii care este influenţată de rezoluţia imprimantei şi de calitatea hârtiei pe care va fi tipărit documentul. format: prezentarea de ansamblu sau stilul unei publicaţii. . şi chenarele. focalizarea: reglarea scalei de distanţă la un aparat foto astfel încât imaginea să fie clară în planul focal. ierarhie: importanţa relativă a obiectelor dintr-o pagină. separându-le unele de altele. imagine: o ilustraţie sau o fotografie. Măştile sunt utilizate adesea în spatele elementelor de text scurte. care conţine toate elementele necesare pentru imprimare într-un singur fişier. făcându-l să citească în continuare. linii cu structură necompactă: linii de text cu prea mult spaţiu între litere şi cuvinte. dar permiţând modificarea lor după dorinţă. care simulează gradaţii de gri . care atrage atenţia cititorului către design. (Ele pot fi imaginate ca foi separate de celuloid.

un subtitlu care apare imediat sub sau lângă titlu. paragraf lateral (articol secundar): un articol scurt care are legătură cu articolul principal şi este plasat lângă acesta. parametrii de design: limite auto-impuse designului pentru a asigura integritatea stilului şi a personalităţii revistei. Sunt regăsite adeseori în coloanele înguste care conţin text aliniat complet. tipărit într-un mod distinct. salt de linie (line break): Comandă care permite divizarea titlurilor în puncte logice fără adăugare de spaţii corespunzătoare paragrafelor independente. roman: nume aplicat deseori alfabetului latin aşa cum este el folosit în engleză şi în majoritatea celorlalte limbi europene. emblemă): numele unei firme. Salturile de linie ajută de asemnea la evitarea liniilor extrem de lungi urmate de linii foarte scurte. riglete orizontale. asociaţii sau publicaţii. cum ar fi tipurile de caracter sau culorile. produse de obicei de spaţiile din liniile de text consecutive care se aliniază unele cu altele. sau tratează în termeni generali un subiect sau un aspect al unui domeniu mai larg. placheta numelui: accente grafice şi tipografice speciale utilizate pentru a crea un aspect unitar al titlului publicaţiilor. semiotică: în general se referă la un domeniu al filozofiei care tratează semnele şi simbolurile. În mod normal o rubrică este scrisă în fiecare număr de acelaşi autor. care este elaborat pe baza importanţei titlului şi atrage interesul cititorului. sens: înţelesul explicit al unui cuvânt sau al unei imagini (acel înţeles care pentru cuvinte poate fi găsit în dicţionar).Design pentru reviste G L O S A R D E T E R M E N I iii paletă deschisă: un sistem de design care permite o flexibilitate maximă în design. Rezumatele subliniază ideile importante şi oferă posibilitatea cititorilor care doar răsfoiesc publicaţia. portret ambiental: fotografia unei persoane care include şi o parte din mediul sau ambientul în care se află acea persoană. să devină suficient de interesaţi pentru a începe să citească articolul adiacent. râuri: elemente vizuale care distrag atenţia întrun aranjament pe pagină. acompaniat adesea de accente grafice sau simboluri. redesign: recrearea unui sistem de design pentru o publicaţie. plină de semnificaţii. de regulă în corelaţie cu o schimbare editorială. rezumat (callout): o propoziţie sau o frază scurtă. QuarkXPress: software pentru tehnoredactare. cum ar fi o gamă limitată de tipuri de caractere sau culori. un subtitlu şi o linie explicativă care prezintă scopul publicaţiei. paletă limitată: restricţii auto-impuse cu privire la alegerea elementelor de design. Termenul mai este utilizat şi pentru a identifica un tip de caractere regulat care nu este nici aldin nici italic. Pentru designer. logotip. care rezumă materialele prezentate în coloanele alăturate de text. Placheta numelui include adesea un fundal. profunzime: distanţa dintre planul cel mai apropiat şi planul cel mai îndepărtat care apar cu o claritate acceptabilă într-o imagine. punct focal: acea zonă dintr-o compoziţie sau un design către care atenţia este atrasă în primul rând. simetrie: termen de design utilizat pentru a descrie pagini individuale sau grupuri de două pagini caracterizate printr-un echilibru între paginile din stânga şi cele din dreapta. plachetă (deck): text plasat între titlu şi textul pe care acesta îl prezintă. . siglă (logo. este important să înţeleagă cum răspunde cititorul la imaginile pe care le prezentăm şi cum construim diferite înţelesuri (intenţionat sau nu) cu modul nostru de abordare al designului. rubrică permanentă: o parte (scurtă) a unui ziar sau a unei reviste care tratează în mod specific un anumit domeniu. punct de listă (bullet): simboluri utilizate în liste în locul asteriscurilor sau liniuţelor. un caracter folosit pentru a indica faptul că un paragraf face parte dintr-o listă de elemente. adesea tipărită cu caractere de alt tip şi cu o dimensiune mai mare.

spre deosebire de titlu. vizual: ilustraţie sau fotografie utilizată ca o parte a designului paginii. În cazul alinierii complete ultimele litere ale fiecărei linii sunt aliniate cu ultimele litere ale liniilor dinaintea şi de după aceasta. de regulă situat între titlu şi text. pe care un program de calculator îl obţine prin modificarea spaţierii literelor şi a cuvintelor din cadrul fiecărei linii. „vocea“ unei publicaţii: se referă la viziunea editorială de ansamblu şi la scopul publicaţiei. dar deseori trecute cu vederea. text: corpul textului unei pagini sau al unei cărţi. coborâş (descender): partea din literă care coboară sub linia de bază a rândului. majuscule şi litere mici arată neplăcut atunci când sunt plasate una lângă alta. TERMENI TIPOGRAFICI aliniere completă (justified): text caracterizat prin linii de lungime egală. spaţiu alb: zonele albe (pe care nu este scris nimic şi nu există nici o ilustraţie sau element de design) ale paginii. care conţine informaţiile de formatare necesare pentru crearea unui document final (vezi şi „pagini master“). subtitlu: tehnică tipografică utilizată pentru a diviza articolele lungi în segmente mai mici şi mai uşor asimilabile. text: (vezi „corpul textului“). C = cyan.Design pentru reviste G L O S A R D E T E R M E N I iv spaţierea literelor: inserarea de spaţii între literele unui cuvânt pentru a îmbunătăţi aspectul unei linii de text. spaţiu de respiraţie: se referă la spaţiile albe de pe o pagină. . valori CMYK: CMYK se referă la cele patru culori de cerneală folosite în procesul tipografic. text de afişare: se referă la titluri sau la alte fragmente de text care au scopul de a atrage cititorul în conţinutul articolului. De exemplu roşu „curat“ înseamnă 100% magenta şi 100% galben. Un design de calitate va lua în considerare folosirea deliberată a spaţiilor albe. Ce trăsături distinctive are această publicaţie? Care este punctul ei de vedere? Cui se adresează? Vocea unei publicaţii sugerează un anume rafinament al comunicării atunci când se adresează unui grup predeterminat de oameni care au puncte de vedere specifice. centrat: un aranjament tipografic în care caracterele apar în centrul unui spaţiu bine definit. titlu de rubrică: un titlu care apare în mod regulat pe paginile care conţin rubricile permanente dintr-o publicaţie. în special atunci când sunt utilizate la dimensiuni mari sau în titluri. caractere: litere sau cifre individuale. Y = galben (yellow). şablon: fişier care poate fi doar citit. un nivel secundar de text de afişare. tonalitatea emoţională: sentimentul pe care o pagină sau o imagine îl induce privitorului. învălmăşit. stoc de hârtie: hârtia pe care o tipografie o cumpără în cantităţi mai mari şi o depozitează. Anumite combinaţii de litere. bold: o versiune a unui tip de caracter care are lăţimea mai mare decât lăţimea normală a acelui tip de caracter. K = negru (black). spaţiu negativ: spaţiul gol creat pe o pagină prin amplasarea textului şi a imaginilor. spaţiere selectivă a caracterelor (kerning): mărirea sau micşorarea spaţiilor dintre anumite perechi de litere. titlu: vezi „linie de titlu“ titluri stabile: un titlu care este folosit în fiecare număr al publicaţiei pentru o rubrică permanentă. înghesuit. Atenţia acordată acestui element este unul din elementele importante. M = magenta. zgomot: aspect dezordonat. ale designului. Valorile CMYK se referă la combinaţia de procente din fiecare dintre aceste culori.

serif: termen tipografic ce se referă la trăsătura în formă de pană sau de lacrimă de la sfârşitul literelor. care nu sunt aliniate fie la stânga fie la dreapta. O familie de tipuri de caractere de regulă constă în: roman (normal). de asemenea. ca şi o varietate de diverse lăţimi ale caracterelor. la forma unică a literelor. înălţimea medie (x-height): înălţimea medie a unei litere mici. QuarkXPress pentru to(n)ţi. folosite pentru compunerea textelor. Familiile mai mari de tipuri de caractere pot să includă şi variantele condensat. cum ar fi Garamond. dar câteodată şi pentru a diviza coloanele lungi de text. Vezi „letrină (drop cap)“. sau în titluri. Editura Teora. Spaţierea verticală a liniilor este la fel de importantă ca şi dimensiunea caracterelor în determinarea aspectului general şi a lizibilităţii elementelor de text sau a coloanelor de text. de obicei litera x. linia de bază (baseline): linia invizibilă pe care se sprijină caracterele. suiş (ascender): acea parte din literă care se extinde peste înălţimea medie (de exemplu la „b“ sau „d“). în special atunci când sunt utilizate la dimensiuni mari. expandat. spaţierea liniilor (leading): în tipografie acest termen înseamnă spaţierea verticală a liniilor. contur. Anumite combinaţii de litere. El include toate caracterele. 1995 Tehnoredactare computerizată & design pentru to(n)ţi. majuscule şi litere mici arată neplăcut atunci când sunt plasate una lângă cealaltă. fără serif (sans serif ): tip de caractere fără serif (vezi „serif“). font: un design al unui anumit tip de caracter. italic şi bold. Serifa îmbunătăţeşte lizibilitatea. letrină (drop cap): o majusculă mare care se extinde în jos de-a lungul mai multor rânduri în interiorul textului (restul textului o înconjoară). Editura Teora. Bucureşti. mărimea caracterului (point size): mărimea caracterului. exprimată în puncte. Letrinele pot fi înălţate (raised) sau coborâte (drop). tip de caracter pentru text: caractere de regulă între 6 şi 14 puncte.Design pentru reviste G L O S A R D E T E R M E N I v condensat: o versiune mai îngustă decât cea obişnuită a unui tip de caracter. Helvetica sau Times New Roman. familie de tipuri de caractere: toate variaţiunile unui anumit tip de caracter. letrină (initial cap): literă supradimensionată utilizată adesea pentru a prezenta primul paragraf al unui articol. italic (înclinat): aspect al caracterelor care au fost redesenate înclinate (spre deosebire de caracterele oblice care au fost deformate prin înclinare). inclusiv cele numerice şi semnele de punctuaţie. Stilul italic poate fi utilizat în loc de subliniere (dar niciodată împreună cu aceasta) pentru a pune în evidenţă cuvinte sau titluri în cadrul textului de pe o pagină. măsurată de la vârful suişului (ascender) până la partea inferioară a coborâşului (descender). ghidând ochii cititorilor de la o literă la următoarea. ruptură: mai multe linii de text de lungimi inegale. Bucureşti. 1996 . Serifa contribuie. tip de caracter: un anume design de caracter. spaţiere selectivă a caracterelor (kerning): mărirea sau micşorarea spaţiilor dintre anumite perechi de litere. Nota traducătorului: la traducerea acestui glosar s-au folosit în proporţie mare definiţiile date în lucrările.

Cu cât ne stă la dispoziţie mai multă tehnologie. Pe pagina master se pot actualiza şi data apariţiei numărului. După aceasta lucrează la designul numărului respectiv de revistă. Unul din elementele cheie în utilizarea paginilor şablon (master pages) este să ştii ce să incluzi într-o astfel de pagină şi să ştii ce să laşi afară. Procedura este simplă: alcătuieşte machetarea de bază a revistei (layoutul) folosind paginile şablon (master pages). Împreună cu apariţia computerelor Macintosh. La început trebuie însă stabilite valorile CMYK pentru fiecare culoare în parte. De la faza de concepţie şi până la cea de producţie. computerele ocupă un loc central în procesul de design. Pentru mulţi designeri. cum ar fi acreditările artiştilor. . cum ar fi lăţimea coloanelor. Acele porţiuni de text la care caracteristicile sunt stabilite şi clare. subtitlurile şi plachetele la articolele de fond. ajutând astfel la organizarea designului.Design pentru reviste M A C H E T A R E A P A G I N I I vi Machetarea paginii: alcătuirea unui document În 1985. Spre deosebire de şabloane (templates) care conţin mai multe detalii de design. dar cea mai simplă este de a folosi documentul de bază ca şi şablon (template). cu atât mai mult simţim povara de a o stăpâni. Paleta de culori Odată ce revistei i s-a stabilit o paletă de culori de bază. după şaptesprezece ani. programele de tehnoredactare pot să numeroteze automat fiecare pagină dintr-un document. PageMaker era prezentat unui public care îl aştepta de mult. începând de la orice pagină a documentului dorim. pot fi formatate prin apăsarea unei singure taste funcţionale (F1. primul program pentru machetarea paginilor au declanşat revoluţia tehnoredactării computerizate. liniile secundare. Cu toate acestea. acţiune care va avea efect asupra întregului document. Foile de stil (style sheets) Atunci când se ajunge la formatarea textului. folosind comanda save as. Stabilind un anumit format pentru aceste elemente. Paginile şablon (Master Page) În programe cum este Quark Xpress. editarea şi formatarea lor globală va fi mult mai uşoară în viitor. mulţi designeri găsesc că această unealtă nouă este copleşitoare şi greu de folosit. înţelegerea conceptului de spaţiu alb este mai uşoară decât înţelegerea conceptului de pagină şablon (master page). . cu greu îşi mai poate cineva aminti cum să faci designul unei reviste fără computer. paginile şablon (master pages) conţin mai mult informaţii legate de formatul de bază a paginilor. Avantajul acestei abordări este că în următorul număr sigur vor fi prezente ultimele modificări aduse designului revistei. Numerotarea paginilor Prin intermediul unui simplu cod introdus în pagina master. F2. paginile master sunt foarte utile pentru că ajută la construirea unei structuri de bază pentru paginile revistei. Şabloanele (templates) Există o infinitate de moduri şi căi de utilizare şabloanelor (templates). foile de stil (style sheets) te pot ajuta să economiseşti o cantitate imensă de timp şi energie... Astăzi. şi apoi pentru următorul număr creează un document nou. şablonul (template-ul) revistei poate să cuprindă cu uşurinţă oricâte culori e nevoie pentru utilizarea pe fiecare pagină şi în fiecare număr al revistei.).

Tema 1. ca şi grup. tipul de hârtie folosit şi fonturile ce vor fi folosite. numărul de pagini. paletă de culori. Îndrumări 1. Executaţi designul pentru un articol de fond. Totuşi. Puteţi de asemenea să faceţi o listă cu rubricile permanente posibile pentru revistă şi să decideţi care este cea mai bună modalitate de tratare a tuturor acestor rubrici din punct de vedere al designului. colecţii de imagini sau ilustraţii. 3. Nu veţi avea acces la computere. şi de ce aţi făcut designul paginilor aşa cum l-aţi făcut. etc. prin prezentarea unor personalităţi creştine a căror viaţă poate fi un exemplu de urmat şi prin prezentarea dintr-o perspectivă creştină a unor subiecte de interes pentru adolescenţi. Executaţi designul pentru cuprins. în general cu vârsta cuprinsă între 24 şi 50 de ani. 7. bazate pe Sfânta Scriptură. Pregătiţi-vă.) 6. Selectaţi UNA din următoarele trei reviste la care veţi lucra în cadrul temei: Revista: Prezent! (revistă non-denominaţională) Publicul cititor: Adolescenţi creştini şi necreştini. fotografii şi ilustraţii din revistele existente pentru a le folosi. Stabiliţi formatul revistei: mărimea paginii. Stabiliţi stilul de design (abordarea) pe care îl veţi folosi. Scopul: încurajarea femeilor şi echiparea lor pentru a răspunde printr-un mod de viaţă creştin provocărilor de a fi o soţie şi o mamă bună şi o reprezentantă a lui Cristos în comunitatea în care trăiesc. Executaţi designul pentru copertă. Revista: Logos (revistă non-denominaţională) Publicul cititor: Bărbaţi şi femei creştine.Design pentru reviste T E M Ă D E D E S I G N vii Temă de design Vă veţi împărţi în grupuri de trei până la patru. 4. 3. să spuneţi de ce aţi ales un anume format. rearanjate. în propriul design. oferindu-le învăţături practice. vârsta: 14-20 de ani. stil de design. Scopul revistei: Evanghelistic – să trezească interesul şi al adolescenţilor creştini dar în special al celor necreştini faţă de Evanghelie.) 5. 2. (Va trebui să alegeţi un subiect pentru acel articol şi să stabiliţi dacă veţi folosi fotografii sau ilustraţii. (Va trebui să alegeţi un subiect pentru rubrica respectivă. deci va trebui să vă folosiţi imaginaţia şi să pregătiţi schiţe de mână pentru realizarea temei. . Deci puteţi face ceea ce doriţi. nu trebuie să vă gândiţi la limitările impuse de costurile de producţie ale designului pe care îl realizaţi. Scopul: Să îi echipeze pe bărbaţi şi pe femei pentru a sluji ca martori în comunităţile în care trăiesc şi în naţiunea lor şi a-i ajuta să se maturizeze în viaţa de credinţă. Executaţi designul unei rubrici permanente. care doresc o umblare spirituală mai profundă. pentru a lucra împreună la o temă care vă solicită conceperea unui design pentru o revistă nouă. Deoarece aceste reviste nu vor fi produse efectiv. 2. cu vârsta cuprinsă între 25 şi 60 de ani. Stabiliţi paleta de culori. dacă doriţi puteţi decupa text. Revista: Marta (revistă non-denominaţională) Publicul cititor: Femei creştine.

explicând deciziile luate. Prezentarea articolului pentru care trebuia făcut designul: subiect. 6. 1. public cititor. termene. Cum s-au luat deciziile privitoare la caracteristicile titlurilor. descriind procesul de gândire care a avut loc pentru producerea acelui design. abordarea de design. 5. stil de scriere. Relaţia elementelor vizuale cu titlul. 3. echilibru. 2. Cum au fost alese elementele vizuale. etc. Revista în care a apărut desfăşurarea (spread-ul) respectivă: scop. Limitări: buget. . disponibilitatea elementelor artistice. Puteţi folosi această pagină pentru a lua notiţe în cursul acestei demonstraţii. formă. Cum s-a luat decizia cu privire la prezentarea elementelor vizuale pe pagină: mărime. Consideraţii de ritm. De ce s-a ales fontul folosit pentru titlu? Care au fost consideraţiile care au stat la baza alegerii acestui font? 8. Alte elemente vizuale care au fost luate în considerare şi respinse. subtitlurilor. 7.Design pentru reviste O D E M O N S T R A Ţ I E D E D E S I G N viii O demonstraţie de design Instructorul va prezenta în faţa clasei designul unei desfăşurări (spread). tonul emoţional. rezumatelor. numărul de pagini disponibile pentru articol. Dacă decizia asupra titlului a precedat sau a urmat selectării elementelor vizuale. Cum trebuia să se încadreze din punct de vedere vizual articolul respectiv cu restul numărului de revistă. 4. plachetelor.

Printre ultimii beneficiari ai săi au fost Armata Salvării. au trei copii. au doi copii. ocupând poziţiile de director artistic la Christianity Today. de la Southern Illinois University şi un masterat în arte frumoase de la School of Art Institute of Chicago. El deţine o gradaţie universitară (BA) în fotografie. Este pasionat de fotografie şi recent a terminat lucrul la o carte documentară despre primele situri creştine din Irlanda. Înainte Gary a lucrat într-un birou de design specializat în comunicare de corporaţie. Society of Publication Designers. Ucraina şi Rusia. El a predat la un curs al Magazine Training Institute în Ucraina. Institutul Biblic Moody. unde a studiat sub îndrumarea unora dintre cei mai buni profesori americani în domeniul designului şi utilizării caracterelor. Evangelical Free Church. Today’s Christian Woman şi Marriage Partnership. adresându-se unui public cititor foarte divers. şi revistele Print. Campus Crusade for Christ. El a lucrat în domeniul designului revistelor cu Christianity Today International de 13 ani. Folio’s Ozzie Awards. la editura Tyndale House Publishers. D GARY GNIDOVIC GREG BREEDING irector de creaţie la Journey Communications.Design pentru reviste A U T O R I ix Despre autori irector artistic la Christianity Today International. D . American Bible Society şi World Relief. World Vision. Greg şi soţia sa Lyndee. Greg a fost în mod consecvent premiat de către Print’s Regional Design Annual. în 2001. Creaţiile de design ale lui Gary au fost premiate de Evangelical Press Association. Gary a predat cursuri de design şi/sau fotografie pentru Magazine Training Institute în România. Lucrările sale acoperă o gamă largă de produse de design. din Chicago şi în domeniul designului cărţilor. El deţine o gradaţie universitară (Bachelor of fine arts) de la Virginia Commonwealth University. Florida Magazine Association şi Evangelical Press Association. Books and Culture. HOW şi Communication Arts. Family Life Ministry. Recunoscut ca unul dintre cei mai străluciţi directori de design în domeniu. Greeg Breeding şi-a pus amprenta pe un număr de lucrări care au străbătut toată lumea publicisticii evanghelice. Gary Gnidovic face designul şi conduce departamentul artistic pentru revista Christianity Today şi coordonează aceste compartimente pentru revistele Books and Culture şi Today’s Christian Woman. Împreună cu soţia sa Kathy.

Europa de Vest şi de Est. În ultimul deceniu au predat la conferinţele organizate de MTI în Rusia. Hong Kong şi Austria profesionişti experimentaţi din S. Polonia. în ţările din fosta Uniune Sovietică începând din 1996 şi în Asia începând din anul 2000. Ucraina. Pagina web Pagina web oferă informaţii despre revistele din Europa de Est şi despre posibilităţile de pregătire profesională. sprijină şi oferă resurse revistelor creştine care doresc să zidească Biserica şi să-L vestească pe Cristos în societate. Programele MTI includ: Seminarii specializate de pregătire Seminariile se ocupă în profunzime de subiecte specifice. cum ar fi grafica.magazinetraining. Albania.Design pentru reviste E D I T O R x Despre Editor M agazine Training Institute încurajează. Consultanţa MTI este acordată de asemenea la sediul MTI. Sute de membri din personalul a peste 200 de reviste creştine au fost pregătite la una sau mai multe conferinţe. Programa în domeniul publicisticii Deoarece redactorii cu experienţă mai mică nu au de obicei capacitatea de a-şi pregăti profesional personalul. Aceştia sunt pregătiţi la „locul de muncă“ la conferinţe şi sunt trimişi în ţările lor şi în alte ţări. MTI este un program multilateral care coordonează şi răspândeşte o varietate de resurse şi sisteme de pregătire profesională în domeniul publicisticii. MTI a produs manuale de pregătire şi casete care pot fi folosite de redactorii revistelor pentru a-şi pregăti personalul sau pentru a organiza seminarii sau ateliere de pregătire locale. Mai multe informaţii găsiţi la adresa: www. Ungaria. Adresa este www. de obicei la seminariile MTI. România. editare. editarea. Scopul MTI este de a forma personalul care publică reviste şi conducători care pot ajuta revistele creştine în activitatea regională sau internaţională de publicare. sondaje şi management.U.com.. strategiile de afaceri. naţionale sau regionale. O mare parte a paginii web conţine exemple de resurse publicistice referitoare la tiraj. Formează redactori care să devină instructori Sunt identificaţi profesionişti cu potenţialul de a forma alţi profesionişti. Croaţia. Ocazional MTI organizează conferinţe pentru reviste care se adresează aceluiaşi grup de cititori sau au scopuri similare. Belarus. Bulgaria. oferind consultanţă şi organizând mai mult de 25 de conferinţe cuprinzând toate aspectele publicării. scrierea articolelor şi fotografiile. MTI este activă în Europa de Est începând din 1989. Consultanţă individuală Consultanţa individuală cu reviste locale sau din alte ţări este acordată de profesionişti cu experienţă din întreaga lume.A. Asia. tehnoredactarea. Toţi instructorii lucrează în domeniu şi slujesc voluntar.com . grafică. America Latină.magazinetraining. reclame.