Alun Arbust inaltime 4-5m,formeaza tufe din multi lastari,lujeri geniculati pubescenti ,frunzele au 5-10 cm lungime sunt ovate

,acuminate la varf cordate la baza , dublu serat pe margine .Florile sunt unisexuat monoice,cele mascule sunt grupate in amenti iar cele femele în muguri terminali.Fructul denumit popular aluna este o nuculainvelita partial intr`un involucru foliar neregulat lobat in partea superioara Areal:in Europa si asia mica, la noi apare frecvent in zona de deal Comportament eco:Specie de semiumbra, dar suporta si umbra ,pretentioasa fata de umiditate Val silv:valoare ca subcategorie protector si ameliorator de sol,alunele sunt folosite in industria alimentara Rosa canina-macies(pt examen) Arbust de 2-3 metri ,lujeri verzui,cu spini,muguri dispusi altern,frunzele imparipenat compuse,5-9 foliole,forma frunzelor:ovate,acuminate la varf,florile hermaphrodite,flori solitare 3-5 cm ,fructul o drupa(maciasa),forma elipsoidala ,in interior achene mici si paroase.Areal eur Asiatic la noi apare fructul pe margini sau taieturi de padure.Comp ec:specie de lumina ,euterma,xeromezofila,eutrofa.Valoare silv: are datorita fructelor sale bogate in vitamina,poate fi utilizat ca port altoi pentru obtinerea trandafirilor. Genul castanea-castan comestibil castanea sativa H-30 m,2 m diametru. Radacina puternic ramificata,scoarta neteda,negricioasa,dezv un ritidom brun inchis. Lujerii muchiati,brun roscati cu lenticele albicioase,frunzele lanciolate 1020 cm lg si 4-8 latime. La varf sunt acute,la baza rotunjite,pe margini ascutit dintate. Florile unisexuat dioice,fructul este o nucula globuloasa cu samnata comestibila,ce stau cate 1-3 cuprinse intr-o cupa ghimpoasa. Arealul:mediteranean,la noi in tara se gaseste rar in zona baia mare,tismana,horezu. Quercus rubra-stejar rosu. Morf:H-50 m inradacinare pivotanta,scorta neteda ,cenusie dupa 40 de ani form crapaturi rare.lujerii brun roscati lenticele galbui. Muguri rosii bruni,lucitori,frunzele au 10-12 cm lg,adanc globate,cu lobi adanc globulati,verzi inchis pe fata,pe dos verzi cenusii,prezinta smocuri de peri bruni. Florile unisexuat monoice,fructul denumit ghinda,nucula de 2 cm,bruna rosietica la culoare,sta dispusa intr-o cupa plana ce cuprinde ghinda doar la baza.maturatia bianuala. Arealul:america de nord. Comportament ecologic:specie de lumina rezistent la ger si seceta Valoare silv:lemnul nu e de calitate,dar creste foarte rapid mare(40 ani ,30 m),se mai utilizeaza ca perdea de protectie. Quercus frainetto-Garnita H 25-30 m-scoarta prezinta un ritidom subtire,brun cenusiu,moale. seamana cu ritidomul de gorun. Lujerii maslinii,cenusii galbui,muguri verzi galbui cu stipele la baza Frunzele 10-20 cm lg,late de 6-12 cm latime cu lobi principali aproape perpendiculari pe axul frunzei,despartiti prin sinuri inguste si adanci. frunzele stau ingramadite la vf lujerului,ariculate la baza petiolate. Florile unisexuat monoice,ghindele mici,cupa conica sesila cu solzi marunti nelipsiti de pereti cupei,culoare bruna galbui. Areal:restrans ,peninsula balcanica,italia de sud,la noi in sud vestul tari,foarte rar in dobrogea si sudul moldovei. Comp ecologic:specie de lumina spre semi umbra,fata de caldura termofila,fata de apa specie toleranta la umiditate,nerezistenta la secete prelungite. Valoare silv:lemnul nu are val silv ,traieste pe soluri grele(argiloase)pe care alte specii nu pot vegeta Quercus cerris-cerH 35 m,1,5 m diametru Radacina pivotanta,scoarta neteda cenusie verzuie,la maturitate dezvolta un ritidom gros,pietros ,negricios cu crapaturi longitudinale,baza fiind rosiatica.Coroana ingusta.Lujerii muchiati cenusii,ovoizi dispusi altern,prezinta frunzulite inguste numite (stipele). Frunzele sunt oval alungite,acute la varf 5-15 cm lungime,la baza ingustate sau slab cordate pe margini penat globate-penat sectate,cu lobi triunghiulari ascutiti la varf,terminati intr-un mucron;sunt lucioase(frunzele) pe dos galbui pubescente avand petiol de 2,5 cm. Florile unisexuat monoice.Fructele se numesc ghinde,sunt sesile(nu stau pe un peduncul),2-4 de obicei.Cupa ghindei prezinta numerosi solzi lungi lemnosi,recurbati,ghinda 2-4 cm lungime. Areal :spania pana in turcia,creste in zona de campie si dealuri,la noi in tara ,S,V,lipseste in moldova,transilvania,maramures,altitudinea maxima 1000 m in m-tii apuseni. Comportament ecologic:specie de lumina,fata de caldura termofila,rezistenta mare la seceta,rezista la umiditatea alternanta din sol,nu este specie pretentioasa fata de sol. Valoare silviculturala:lemnul nu este de calitate,din el se fac traverse pt calea ferata,putere calorica mare,valoare ecologica ridicata pentru ca traieste in regiunile cu umiditate alternanta.rezistent la poluare

Quercus petraea-gorun. Forme intraspecifice:purpurea cu frunze rosii(cele tinere),pendula cu ramuri pendente(care atarna). Morfologie:40-45 m H ,1 m diametru.Radacina pivotanta in tinerete,neteda,la maturitate dezvolta un ritidom subtire cu solzi marunti,cenusiu bruni.Lujerii verzi inchisi,muguri ovoizi 0,8 cm lungime. Frunzele 10-16 cm lg.Petiolul mic 1-2,5 cm iar la frunze prezinta 5-8 perechi de lobi globulati cu latimea maxima a frunzei in traimea superioara ,baza ingustata,frunzele stau aglomerate la varful lujerilor.Florile unisexuat monoice.Fructul o ghinda cu forma de butoias cu pereti subtiri si mici si plan. Arealul :V,C Europei,zona de campie si deal.La noi in tara specie de dealuri,apare intre 500-800 m in N si C(centru). Comportament ecologic:arbore de lumina ,specie mezoterma,mezofil fata de apa,ii plac solurile bogate nutritiv. Valoare silviculturala:foarte valoros. Fam fagaceae-genul fagus-fagus sylvatica-fagul. Forme intraspecifice:prezinta 2 subspecii:-sylvatica cu frunze mici 4-7 cm,6-8 perechi de nervuri. -moesiaca cu frunze mari 9-12 cm,8-12 perchi de nervuri. Dupa forma coroanei:typica,pyramidalis,pendula,tortuosa. Dupa caracterul frunzei:atropurpurea(frunze rosii negricioase),subcordata(cordate la baza)carpinifolia. Dupa cupele girului:forma macro carpa cu cupa mare,longipes cu penduculum. Dupa forma scoartei:leucodermis(scoarta albicioasa)quercoides(cu ritidom). Morfologie:arbore de m I-a,2 m in diametru,radacina variabila,la inceput pivotanta,la maturitate ramuroasa. Tulpina dreapta ,cilindrica,bine elagata. Scoarta neteda,subtire,cenusiu argintie,nu formeaza ritidom. Lujerii brun roscati,muguri fusiformi,stau despartit de lujerii,2 cm. Frunzele eliptice sau ovate 5-10 cm lungime cu marginea intreaga,usor sinuata,prezinta niste perisori pe margine. Florile unisexuat monoice,fructul denumit jir este o nucula in 3 muchii brun roscata,stau cuprinse cate doua intr-o cupa,cu apendiculi teposi. Arealul:activeaza in centrul-estul europei,pana in climatul mediteranean in nord,altitudini joase 50-100m,zona mediteraneana 2000m.la noi este principala specie forestiera creste 700-1400 m altitudine,zona de deal si de munte. Comportament ecologic:specie de umbra mezoterma. Valoare:val silv poate fi ut ca si arbore ornamental. Betula pendula-mesteacan-Arbore de marimea 2 pana la 20 H,Trunchiul cu conicitate accentuata cu un periderm alb cretaceu care se exfoliazain fasii circulare. arborii varstnici spre baza trunchiuluifirmeaza un ritidom nefricios tare adanc crapat. Florile unisexuat monoice in amenti cei masculi se formeaza inca din vara anului precedent si stau cate 2-3sunt pendenti de 4-6 cm lungime,amentii femeli apar primavara odata cu infrunzirea Frunzele rombic ovate sau triunghiular ovate de cca 3-7 cm cu vf acuminat, pe margine dublu serate uneori cu tendinta de lobulare Fructele sunt samare,estrem de usoare cca 5 mil la kg Tei argintiu-Arbore indigen de marimea 2 sau chiar 1 poate ajunge pana la 30 de mH ,avand coroana deasa si ramurile mai mult sau mai putin indreptate in suscoloritul argintiu al coroanei se remarca usor de la mare distanta.Scoarta cenusie, Ritidomul se formeaza tarziu la inceput prezentand crapaturi subtiri,in lung apoi devine adanc brazdat negricios.lujerii sunt geniculati ,geniculati-tomentosi cu peri stelatiiar mugurii sunt ovoidali tomentosi cu 2 solzi.Frunzele sunt maride 7-13cm subrotunde sau lat ovate cu vf brusc acuminat, pe margini serat dintatepana la lobulate.Petiolii sunt stelat pubescenti Florile au petale mai lungi decat sepalele.sunt mai placut mirositoare decat la teiul de deal si apar prin iunie-iulie Achenele sunt de 5-7 mm, globuroase sau elipsoidale Carpinus betulus carpen-Arbore indigen 20-25 m Tulpina este torsionata si ingust canelata longitudinala iar scoartaeste neteda asemanatoare fagului cu numeroase pete albicioase,cei tineri sunt catifelati,mugurii sunt solzosicoroana este relativ dreapta ovoida,florile sunt unisexuat monoice,frunzele sunt oval eliptice Tei cu frunza mare-specie indigena , arbore de pana la 30H, cu coroana larga globuroasaScoarta cenusie si mult timp neteda,ritidomul este negricios brazdat longitudinal.lujeriitineri slab pubescenti apoi incepand din vara devin glabrii. Frunzele mari de 6-12 cm subrotunde pana la lat ovate.Florilefara staminodii, cu 15-40 stamine grupate in onflorescente pendente.Achenele sunt in general mai mari decat la ceilalti doi tei 6-8 mm globuroase Sectia robur-quercus robur-stejar pedunculat. Morfologie :h 50 m,diametru de 2 m,radacina pivotanta ,scoarta dezvolta un ritidom negricos,pietros,adanc brazdat longitudinal.lujerii muchiati brun maslinii,muguri ovoizi,bruni,dispusi altern.Frunzele 6-20 cm lg globate-penat sectate,latimea maxima in treimea superioara,pe dos prezinta peri in maxilele nervurilor.baza este auriculata,frunzele sesile,petiol foarte scurt 0,6 cm.Fructul este ghinda de 2-4 cm acut la vf,prezinta dungi longitudinale.Cupa prezinta niste solzi plani(slab bombati),liber la vf.ghindele stau dispuse pe un peduncul pana la 10 cm.Areal:din anglia pana in urali,la noi apare in zona de campie si de dealuri,habitat si in silvostepa. Comportament ecologic:specie de lumina,fata de caldura rezista la ger da nu inghet,mezofila sau xerofila,ii plac substantele nutritive,nu rezista la poluare. Val silv:are valoare mare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful