Tenis de Camp

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Alimentaţie şi Turism Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism
Instalaţii de agrement în turism

Tenisul de câmp

Îndrumător,
Conf.dr.ing.MSc. Walter Thierheimer

Studentă: Ciocan Andreea
Grupa : 16181, an III

2011

CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................2 ISTORIC..........................................................................................................................................4 I. DATE GENERALE.....................................................................................................................6 1.1. Prevenirea accidentărilor......................................................................................................8 1.2. Regimul alimentar.................................................................................................................9 1.3. Stadiul actual şi tendinţe manifestate în evoluţia tenisului.................................................11 II. JOCUL TENISULUI DE CÂMP..............................................................................................13 2.1. Conţinutul jocului de tenis..................................................................................................13 2.2. Caracteristicile de bază ale jocului de tenis.......................................................................13 2.3. Modelul de joc pentru cursul de bază.................................................................................15 2.4. Elemente de terminologie...................................................................................................16 III. TEHNICA JOCULUI DE TENIS...........................................................................................20 3.1. Rolul şi conţinutul tehnicii în tenisul de performanţă ........................................................20 3.2. Sistematizarea tehnicii jocului de tennis.............................................................................22 3.3. Principiile de bază ale tehnicii jocului de tenis...................................................................24 IV. PREGĂTIREA PENTRU ANTRENAMENT........................................................................30 4.1.Obiectivele pregătirii..........................................................................................................30 4.2.Conţinutul procesului de instruire practică..........................................................................31 4.3. Încălzirea înainte de antrenament.......................................................................................32 V. METODOLOGIA INSTRUIRII ÎN TENIS.............................................................................38 5.1. Bazele metodicii ................................................................................................................38 5.3. Serviciul..............................................................................................................................40 5.4. Voleiul................................................................................................................................40 5.5. Smeciul ..............................................................................................................................41 .................................................................................................................................................41 VI . CONSTRUCŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA UNUI TEREN DE TENIS......................................42 6.1. Noţiuni de bază privind cosntrucţia si întreţinerea terenului de tenis.................................42 6.2. Caracteristicile constructive şi întreţinerea terenului de tenis............................................42 6.3. Construcţia terenului de zgură............................................................................................45 6.4. Întreţinerea terenului de zgură............................................................................................46 6.5.Construcţia şi întreţinerea altor terenuri.............................................................................47 6.6. Clasificarea suprafeţelor de joc..........................................................................................49 CONCLUZII..................................................................................................................................52 BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................53

INTRODUCERE

Agrementul este o parte a produsului turistic, definit ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor şi formelor oferite de unităţi, staţiuni şi zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, unei împliniri, să lase o impresie şi o amintire favorabilă .

2

Oferta de agrement turistic reprezintă o componentă indispensabilă a sectorului turistic. Astfel, se impune ca un domeniu necesar de analizat, în lipsa căruia, percepţia fenomenului de turism contemporan, ar fi nu numai incompletă, dar şi deformată. Rolul agrementului este de a satisface nevoia oamenilor de a-şi petrece timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Agrementul presupune existenţa unor echipamente: puncte de închiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitaţie, săli şi terenuri de sport; programe: concursuri, expoziţii, festivaluri, excursii,etc. Prin rolul său de a aduce bună dispoziţie şi relaxare atât localnicilor, cât şi turiştilor, agrementul este o componentă importantă a produsului turistic. De aceea, s-au depus eforturi pentru a îmbunătăţi şi diversifica permanent baza de agrement în vederea atragerii unui număr important de turişti şi reducerii sezonalităţii turismului. Serviciile de agrement reprezintă o componenta importanta a produsului turistic indiferent daca sunt oferite ca servicii de baza sau suplimentare. Ele sunt alcătuite dintr-o paleta larga de activităţi cu caracter: recreativ-distractiv, sportiv, cultural-artistic şi educativ. In categoria serviciilor cu caracter recreativ-distractiv se includ: cele oferite de cazinouri, discoteci, restaurante şi baruri cu program artistic etc. Activităţile sportive presupun punerea la dispoziţie a unor săli de sport, gimnastica aerobica, fitness, tenis, terenuri amenajate pentru schi, echitaţie, minigolf etc. Activităţile cu caracter cultural-artistic şi educativ vizează: participarea în calitate de spectator la diverse spectacole; vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expoziţii; vizitarea unor obiecte istorice, culturale, ştiinţifice; întâlniri cu personalităţi din domeniul culturii, artei, ştiinţei. Instalaţiile de agrement se caracterizează prin faptul că existenţa lor într-o anumită zonă motivează deplasarea turiştilor, respectiv: terenuri de golf, plaje omologate, „Blue Flag”, instalaţii de agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii. Agrementul menţine produsul turistic pe o coordonată optimă satisfăcând o multitudine de motivaţii umane. Acesta se constituie într-un factor cantitativ şi calitativ al fenomenului turistic paralel cu calitatea sa de factor de dezvoltare al turismului. Poate fi inclus în diverse categorii în funcţie de mai multe criterii cum ar fi: spaţiile de desfăşurare închise (hotel, teatru, discotecă), în are liber (parcuri de distracţii, stadioane, grădini publice) şi sezonul ( agrement de vară, agrement de iarnă şi agrement permanent). De regulă agrementul îndeplineşte mai multe funcţii între care: destinderea şi reconfortarea fizică, se constituie ca mijloc principal de individualizare a ofertei turistice, se constituie într-o sursă importantă de încasări şi de creştere a eficienţei economice a activităţii turistice. Serviciile de agrement, acceptate ca prestaţii de bază numai de către o parte a specialiştilor, sunt concepute să asigure petrecerea plăcută, agreabilă a timpului de vacanţă. Ele sunt alcătuite 3

dintr-o paletă largă de activităţi având caracter distractiv-recreati, în concordanţă cu specificul fiecărei forme de turism sau formă de sejur. Serviciile de agrement reprezintă elementul fundamental în satisfacerea nevoilor turiştilor modalitatea de concretizare a motivaţiilor deplasării şi capătă un rol tot mai important în structura consumurilor turistice.

ISTORIC
Tenisul este un joc sportiv care se impune prin frumuseţea şi spectaculozitatea sa. Mişcările sportivilor au graţie şi ritm, sunt armonioase şi precise în ciuda marelui efort la care sunt supuşi.

4

Marea sa atractivitate constă în faptul că este accesibil la orice vârstă, partenerii de joc se pot alege între ei în funcţie de preferinţe sau nivel de pregătire. El presupune calităţi ca: perspicacitate, curaj, îndemânare, reflex, viteza, forţă etc. Primele menţiuni despre începuturile acestui sport atestă existenţa sa în secolul al Xll-lea. Se presupune că tenisul s-a jucat mai întâi în mediul de la curţile regilor Franţei şi Angliei. Răspândirea sa în rândul populaţiei s-a datorat invenţiei cauciucului, care a permis ca mingea elastică să fie jucată pe orice teren şi nu nurnai în săli unde se juca cu mingi de piele umplute cu câlţi şi păr. Din anul 1870, tenisul a început să-şi desăvârşească forma pe care o cunoaştem şi noi în prezent (fig.1.1), fiind denumit iniţial “lawntenis” (tenis de câmp, în englezeşte) spre a-l deosebi de cel vechi numit “jeu de paume” (joc cu palma - în franceză). În 1884, se precizează dimensiunile terenului şi fixarea regulilor de joc, reguli ce sunt modificate pe parcursul timpului. În 1887 are loc primul campionat de la Wimbledon, iar în 1900 se înfiinţează Cupa Davis. adversarii că aruncă mingea pentru serviciu şi pe care englezii, preluând în secolul XV “jocul cu palma”, l-au numit “tennis”. Denumit multă vreme şi “sportul alb” datorită echipamentului alb obligatoriu al sportivilor (fig.1.2, b), tenisul cunoaşte, după 1968, introducerea echipamentului colorat (fig.1.2, a), care a trebuit să fie acceptat şi de către organizatori, mai ales datorită transmisiunilor televiziunii. studiile efectuate în străinatate. Începuturile datează din anul 1885, an în care sunt organizate primele cluburi în Bucureşti, Cluj, Braşov, Ploieşti, etc. Dupa 1907, in capitala au fost organizate primele competitii intercluburi, iar la 8 mai 1910 se înfiinţează la Bucureşti “Tenis Club Roman”. In 1911 se desfasoara primul campionat national urmand apoi ca prin Nicolae Misu sa se participe la competitiile internationale din 1921 si la Jocurile Olimpice de la Paris. La 12 martie 1929 ia fiinţă “Federaţia Societăţilor Române de Tenis” care se afiliază la F.I.T, iar in 1922 participam pentru prima oara 5 Fig.1.2. Echipamentele sportivilor În ţara noastră tenisul era practicat la început de studenţii români reveniţi în ţară de la Fig.1.1. Tenisul în 1870 Etimologia cuvântului «tenis», provine de la francezul «tenez» cu care jucatorii îşi anunţau

În România. DATE GENERALE Tenisul de câmp este un sport jucat fie între doi jucători (simplu). mingea trebuind să ajungă în terenul adversarului. acest joc sportiv este extrem de răspândit în ţara noastră.la “Cupa Davis”. Acest interes deosebit pentru tenis se datorează transmisiunilor prin televiziune a marilor competiţii internaţionale dar. ca şi în alte ţări. În prezent. începând cu anul 1984. aşa cum afirma publicistul francez Christian Quidet: “au marcat cu amprenta lor viitorul tenisului modern”. tara noastra a ajuns de 3 ori in finala acestei prestigioase competitii. 1971 si 1972. De altfel. Ilie 6 . ei au facut ca tenisul sa coboare în stradă. Câtă deosebire ca valoare a spectacolului sportiv între ceea ce vedem acum pe terenurile de tenis şi afirmaţia. la care se adaugă zecile de mii de copii. numele Romaniei fiind inscris pe “Salatiera” in 1969. foştilor mari campioni Ion Ţiriac şi Ilie Nastase (fig. iar prin marii jucatori Ilie Nastase si Ion Tiriac. fie între două echipe a câte doi jucători (dublu). Federaţia Română de Tenis organizând numeroase secţii şi având jucători legitimaţi. tenisul a fost inclus în programul J.1.Primii campioni ai României I. Jucătorii folosesc o rachetă pe bază de racordaj pentru a lovi o minge de cauciuc acoperită cu pâslă peste fileu. mai ales. de acum câteva zeci de ani a lui Jean Giraudoux: “Tenisul este un dans trist în aşteptarea ceaiului”.O.3) care. Fig.1. acest sport. a creşterii spectaculozităţii şi popularităţii sale.3. tineri şi adulţi care joacă de plăcere. datorită dezvoltării . iar alteori l-au înveselit peste măsură. pe care uneori l-au dramatizat.

b).1. Nu în ultimul rând. Pentru a greşi în tenis nu înseamna neapărat a pierde.Năstase spune că “tenisul este un joc foarte complicat. zgură Mingile sunt de dimensiuni standardizate.5). Tenisul este acum un sport olimpic şi este jucat indiferent de bani.1. a). În mod remarcabil.4.5 cm si 69 cm. poti pierde un punct dar ai şansa punctului următor. în multe ţări de pe glob.4. regulile sale au rămas neschimbate din 1890. în aer liber sau în sală. Astfel se joacă pe iarbă (fig. Mingi de tenis de culoare galbenă şi verde Rachetele pot fi alese în funcţie de preferinţele jucătorilor. de vârstă.T. iar faptul că nu te ciocnesti la tot pasul de acesta nu este o lipsa de bărbăţie. pe zgură (fig. 7 . iar greutatea în jurul a 400 g (fig. Regulamentul elaborat de către Federaţia Internaţională de Tenis (F. săritură şi culoare (fig.I.1. dar lungimea lor se menţine între 63. pe bitum. căderile psihice pot fi mai dure decât durerea fizică.1. în multe momente. în afara adoptării sistemului "tie-break". În acest joc nu ai contact fizic direct cu adversarul. acest jos este şi foarte practicat în societate iar pe terenurile de tenis se pot lega prietenii dar se şi pot pune bazele unor afaceri. căci tenisul pune multe probleme legate de puterea de concentrare şi de starea mentală astfel încât.Teren de tenis din iarba şi Fig. castigă cel care ştie să improvizeze”.4. pe suprafeţe acoperite cu materiale sintetice: plastic.6).1.1.) este respectat şi aplicat în ţară de către Federaţia Română de Tenis. diferite ca greutate. fabricându-se şi tipuri speciale. Terenul de joc este foarte diferit ca suprafaţă de joc. iar dacă într-un joc lucrurile sunt mai complicate.5. Fig.

fracturile provocate de stress. de asemenea. nu pot fi solicitate pentru a genera forţa necesară loviturilor puternice din tenis fără a suferi accidentări. fiind fixat la o înălţime la centru de 0. utilizarea încheieturii şi mâinii ca generatoare principale de forţă pot duce.7. Alţi factori care previn accidentările sunt reprezentaţi de mărirea forţei şi mobilităţii prin exerciţii specifice care vor forma baza acestui material. Mai mulţi factori importanţi pot coroborâ pentru a preveni accidentările încheieturii mâinii.1. Jucătorii care ţin racheta foarte strâns îşi ţin încheietura mâinii şi antebraţul în poziţii care aplica un efort suplimentar asupra muşchilor. având ochiurile foarte mici.1.1. Eforturile şi tensiunea aplicată încheieturii mâinii rezultă în tendiniţe la tendoanele musculare care se încrucişează peste încheietură şi asigură stabilitatea şi mobilitatea antebraţului şi mâinii. În plus. Fig. întinderile de ligamente şi rupturile de cartilaje la capătul osului antebraţului (ulna) pot apărea destul de frecvent şi pot limita performanţele. la accidentări.Fig. În plus. 8 . tendoanelor şi ligamentelor şi le predispun accidentărilor. Fileul terenului de tenis 1. Prevenirea accidentărilor Solicitările repetate la care este suspusă încheietura jucătorilor de elită duc în mod frecvent la accidentări. Încheietura şi mâna trebuie privite la legături în lanţul kinetic prin care sunt transferate forţe mari generate de partea de jos a corpului şi trunchiului.6. o bandă albă care-l delimitează lateral şi deasupra (fig.1. Tendoanele delicate care se încrucişează peste încheietură.7). Primul şi cel mai important este utilizarea unor tehnici de joc potrivite.91 m (verificarea se face printr-o rachetă aşezată vertical şi o alta orizontală pusa deasupra primei). Rachete de tenis Fileul este confecţionat din nylon sau sfoară împletită.

fructele proaspete. Prin urmare. Executarea acestor exerciţii ar trebui să facă parte din antrenamentul de zi cu zi al jucătorilor de tenis.8) şi băuturile pentru sportivi. Înainte de meci este necesar ca jucătorii de tenis să acorde o atenţie deosebită meselor şi băuturilor. Totuşi. Următoarele indicaţii sunt utile pentru a ajuta la adoptarea unor practici nutriţioniste şi de hidratare de succes.Muşchii care controlează antebraţul. Aceste exerciţii cuprind deviaţia laterală a încheieturii şi deviaţia de ulnă şi flexiile şi extensiile de încheietură. Driblingul se va face mai întâi în podea şi apoi în perete la nivelul ochilor. deoarece acestea trebuie să le fie suficiente ore în şir în timpul meciului. Aceste condiţii îi fac pe jucătorii de tenis ţinte pentru deshidratare şi boli provocate de căldură ridicată. Un alt exerciţiu care poate îmbunătăţi forţa şi rezistenţa încheieturii este driblingul cu mingea de baschet. întărirea încheieturii mâinii implică folosirea exerciţiilor considerate a fi utile pentru mărirea rezistenţei cotului. în care temperatura ridicată şi terenul încins sunt medii obişnuite. Regimul alimentar al jucătorului de tenis ar trebui să fie orientat spre hrana energizantă şi hidratarea adecvată. Sezonul tenisului competitiv se desfăşoară în timpul lunilor călduroase. sunt moderate în proteine şi care cu o cantitate scăzută de grăsimi se digerează repede (nu conţin multe fibre şi grăsimi). Fiecare serie de dribling-uri va dura 30 de secunde. încheietura şi mâna îşi au originea în apropierea cotului.este de preferat a se evita aceste exerciţii imediat după ce s-a jucat tenis deoarece nu sunt recomandate pentru muşchi deja obosiţi de efort. pâinea.2. Exemple de mese şi gustări dinaintea meciului bogate în carbohidraţi sunt pastele. Regimul alimentar Tensiul a evoluat către un sport de forţă. 1.1. 9 . batoanele energizante (fig. administrate la momentul potrivit înainte şi după un număr de competiţii. Jucătorii au nevoie să susţină mişcările anaerobe rapide solicitate de sportul în care meciurile pot dura mai multe ore. Utilizarea acestor patru exerciţii va stimula dezvoltarea virtuala tuturor muşchilor care susţin încheietura mâinii. Ei trebuie să fie învăţaţi să aleagă mese şi gustări care le sunt cunoscute şi se ştie că sunt sănătoase. care conţin mulţi carbohidraţi ce aduc aport de energie muşchilor.

Înlocuirea sodiului consumat este de asemenea importantă.să bea fluide bogate în carbohidraţi cât de curând posibil. care conţin carbohidraţi şi electroliţi sunt ideale) la fiecare 15-20 de minute pentru o hidratare optimă. 1 ceaşcă de lapte degresat.Fig. Setea nu este un indicator bun al nivelului de hidratare. Jucătorii ar trebui să consume 5-10 cl de fluide (băuturile pentru sportivi. Consumul de carbohidraţi în timpul meciului s-a dovedit a fi de ajutor în menţinerea forţei şi acurateţei la serviciu şi lovituri de la pământ în timpul meciurilor prelungite. Jucătorii trebuie să consume alimente şi să bea fluide care refac energia muşchilor şi electroliţii consumaţi în timpul meciului ca de exemplu: . 1 pahar de apă. cafea. Trebuie să se consume suficiente lichide în timpul zilei. Se recomandă a se evita sau limita băuturile cu cafeină (ceai la gheaţă. 25 cl de băutură pentru sportivi. Aceste băuturi conţin carbohidraţi şi electroliţi precum sodiul. 1 baton energizant. Consumul adecvat de lichide este cel mai mare aliat al jucătorului în combaterea deshidratării. 25 cl de băutură pentru sportivi. în special în pauze. iar apoi să înceapă a consuma o băutură pentru sportivi în momentul în care au părăsit terenul. Gustarea dinaintea meciului (cu 1-2 ore înaintea competiţiei) conţine : iaurt cu fructe sau o banană.Alimente care conţin carbohidraţi Prânzul (cu 3-4 ore înaintea competiţiei) este format din: sandvich de pui sau curcan la grătar cu muştar.8. a se aduce la fiecare meci sau antrenament. aproximativ 15-25 de fluide cu 2 ore înaintea meciului. deoarece o cantitate semnificativă de sodiu se pierde prin transpiraţie. cola) în special imediat înainte sau după meci. Acestea pot produce o pierdere suplimentară de lichide prin urină. 10 . măr. Fiecare jucător ar trebui să aibă la dispoziţie cel puţin 2 litri de lichide pe teren. Alegeţi băuturile pentru sportivi pentru a mări rehidratarea. Pentru că jucătorii să concureze la potenţial maxim. trebuie încurajat consumul de fluide la fiecare 15 minute. sărăţele. Cu o noapte înainte de meci este bine a se umple şi a se ţine la rece sticlele cu lichide şi apoi.1. preferabil în primele 30 de minute după meci.

Sampras.Lendl. I. jucătorul fiind pus în situaţia de a gândi şi acţiona rapid pentru aplicarea eficientă a arsenalului tehnicotactic. J. I. M. rezistenţa unui maratonist şi viteza de reacţie şi de execuţie a taleristului. R.să înlocuiască 150% din fluidele pierdute în timpul meciului sau cel puţin 20 de cl per kilogram în primele 2 ore de după meci şi să consume un meniu bogat în carbohidraţi care conţine de asemenea o cantitate redusă de proteine la două ore după meci pentru a maximiza recuparearea glicogenului muscular şi a susţine sinteza proteinelor în muşchi. St. activitate ce necesită regimuri de pregătire dintre cele mai severe. F. se caracterizează prin mare dinamism. Exemplu de masă după meci: . este important ca ei să fie bine hrăniţi şi hidrataţi.3. A.Edberg.McEnroe. jucătorii vor face faţă cu succes celui mai dificil meci. P. supleţea gimnastului. în diversitatea situaţiilor de adversitate. pregatiţi de mari specialişti. inteligenţa jucătorului de şah. B. B. ..Chang.Newcombe.pe plan metodico-ştiinţific.Tildent. salată cu sos vinaigrette sau alt sos slab. 1. Unele din aceste tendinţe sunt : . H. Întrucât jucătorii de tenis joacă în condiţii de temperatură ridicată şi meciuri prelungite. tehnicienii şi specialiştii domeniului afirmă tot mai mult că tenismenul de performanţă este necesar să întrunească cerinţele mai multor sporturi şi anume: picioare de sprinter.Smith. Stadiul actual şi tendinţe manifestate în evoluţia tenisului Jocul actual de tenis de înaltă performanţă. atenţia şi puterea de anticipare a boxerului. braţ de aruncător cu suliţa. Dacă sunt respectate cele descrise mai sus. şi mulţi alţii care prin nota personală imprimată acţiunilor tehnico-tactice şi prin creaţiile în fazele 11 .apariţia în diverse perioade ale evoluţiei tenisului a unor mari campioni de talia lui: B.Laver. J. subtilitatea şi prospeţimea unui scrimer. M.Santana. sportivi care se consacră în totalitate ideii de a deveni mari jucători de tenis. 2-3 felii de pâine cu usuturoi (cu puţină margarină). se constată apariţia unor şcoli de tenis care-şi bazează originalitatea pe organizarea şi desfăşurarea procesului de pregătire a sportivilor pe criterii ştiinţifice.Agassi. St. 2-3 ceşti de lapte degresat sau altă băutură energizantă. J.Borg.o farfurie mică cu paste cu sos marinara (conţine cantităţi reduse de carne şi grăsimi).Perry.Courier. cu sportivi bine selecţionaţi şi dotaţi biologic. J. Plecând de la aceste considerente.Cochet.Connors.Nastase. 2-3 ceşti de lapte degresat sau altă băutură energizantă.o farfurie mică de orez gătit la aburi cu legume şi pui înăbuşit. .Becker.

. a unor momente de ofensivă permanentă (în mod deosebit la serviciu.readaptarea şi specializarea unor procedee tehnice la particularităţile suprafeţelor de joc. de pe partea stangă şi chiar de pe partea dreaptă. a tipologiei jucătorului şi a specificului adversităţii. . La acestea se 12 . a săriturilor ei de pe sol. au adus îmbunataţiri tehnice şi tactice de joc. precum şi a măririi preciziei şi forţei la lovirea mingii. cu implicarea televiziunii şi a altor mijloace de sponsorizare a competiţiilor de tenis. a contribuit la fabricarea de rachete.industria materialelor sintetice a determinat apariţia pot adăuga diversitatea şi coloritul echipamentului pentru joc. . atrag tot mai mult tineretul la practicarea acestui minunat sport.tendinţa de realizare în toate fazele de joc. precum şi laturi spectaculoase în marile competiţii de tenis.structura mecanismului de execuţie a unor procedee tehnice s-a modificat ca urmare a creşterii vitezei de circulaţie a mingii. mingi. retur şi atacul la fileu) . au generat soluţii tehnice pentru lovirea mingii cu două mâini. . a lovirii acesteia pe traectorie ascendentă.creşterea stabilităţii şi eficienţei acţiunilor tehnico-tactice în condiţii de stres . cordaje şi o serie de materiale ajutătoare.creşterea permanentă a popularităţii jocului. .de joc. . unor noi suprafeţe de joc.

Lovirea mingii se efectuează cu partea cordajului (fig. jucătorii folosesc racheta de joc. Jocul de tenis constă dintr-un ansamblu de procedee tehnice şi acţiuni tactice. context psihologic. • Conţinutul fazelor de joc în atac şi apărare. implică o variată gamă de procedee tehnice şi acţiuni tactice. 13 .1. JOCUL TENISULUI DE CÂMP 2.2. Jocul competiţional de tenis. reprezintă o dispută între nivelul de însuşire al elementelor tehnice şi al procedeelor tehnice pe fondul solicitării calităţilor motrice şi psihologice. metal. atac şi apărare sau aşteptare. Disputa sportivă se realizează fără contact direct între jucători. sunt rezultatul unor succesiuni de lovituri prin care jucătorii încearcă preluarea iniţiativei.II.1). Apare astfel o caracteristică şi o cerinţă în acelaşi timp a jocului actual şi anume jocul ofensiv (atac permanent). precum şi prin scopul umărit în pregătire şi joc. Conţinutul jocului de tenis Cele două probe. solicitând jucătorii din punct de vedere al calităţilor motrice şi al gradului de pregătire fizica cât şi al pregătirii psihologice. în mod egal. acţiunile de joc. aceştia fiind despărţiţi în timpul jocului de un fileu care împarte. grafit sau din alte materiale sintetice. Jucătorii neaflându-se în contact direct. condiţiile de macroclimat. fiind un sport individual şi de echipă (în proba de dublu). în concordanţă cu regulile şi principiile jocului de tenis. forma sportivă. specifice acestui joc. tenisul reprezintă atât un mijloc al educaţiei. cât şi un sport. confecţionată din lemn. care se realizează pe o gamă largă de deplasări specifice. Caracteristicile de bază ale jocului de tenis Tenisul face parte din marea familie a jocurilor sportive. o disciplină sportivă. • Nivelul de pregătire şi participare la joc al sportivului. • Loviturile: dreapta. rever. simplu şi dublu-mixt. • Calitatea FEF a procedeelor tehince . concretizată prin acţiuni ofensive care să ducă la câştigarea punctului. 2. mereu schimbătoare. Factorii determinanţi ai conţinutului jocului de tenis sunt : • Calitatea suprafeţei de joc. Prin sistemul de procedee tehnico-tactice utilizate în joc. • Miza. În manevrarea mingii. servă. terenul de joc. Factorul psihologic este important datorită complexităţii situaţiilor din teren.2.

alternând cu eforturi moderate. pentru realizarea punctului. începând cu vârsta de 7 ani până la 70 şi chiar peste această limită. Complexitatea jocului creşte pe scara măiestriei sportive. Jocurile la femei se desfasoară după sistemul două seturi câştigătoare din trei. jucătorii au voie să lovească mingea o singură dată după ce aceasta a cazut pe sol.Toate procedeele tehnico-tactice utilizate de jucători se fac în scopul trecerii mingii peste fileu. în condiţii cât mai dificile pentru adversar . Efortul la care sunt supuşi jucătorii este de intensitate variabilă : momente de intensitate maximă. Desigur. jocul se caracterizează prin acte motrice rapide şi precis alternate. sau smeciul. el poate fi practicat. În unele concursuri se poate utiliza regula de scurtare a seturilor (denumită “tie-break”). dublu femei şi dublu mixt. sau înainte de a cadea pe sol utilizând la lovirea mingii în această situaţie voleul. precum şi o mare rezistenţă fizică şi psihică. Din punct de vedere fiziologic. forţă de lovire a mingii. Accesiblitatea rezidă şi din numărul redus de procedee tenice cu care se dispută un joc. nu solocită un efort de deplasare crescut. cu lovituri în forţă şi o adaptare permanentă a execuţiilor tehnice la situaţii mereu schimbătoare. Practicarea tenisului de performanţă presupune şi solicită un mare efort în pregătire şi joc. de deplasare în teren.2. dublu bărbaţi. precum şi dimensiunile terenului care. 14 . în aceste condiţii simplificate de joc. ceea ce presupune un efort fizic şi psihic pentru realizarea de performanţe la nivel international. Fig. un înalt grad de îndemânare. În tenis se dispută 5 probe : simplu bărbaţi. iar la bărbaţi trei seturi câştigătoare din cinci.1. În organizarea acţiunilor din teren. sunt concursuri care pot reduce numărul de seturi – în special simplu bărbaţi. viteză. Durata jocului nu are limite în timp : o partidă poate dura de la o oră până la 4-5 ore. Modul de lovire a mingii de tenis Tenisul este un mijloc accesibil tuturor vârstelor. simplu femei.

în faţa corpului. • Asigurarea unui procentaj de 60-70 % a acţiunilor reuşite la returnarea mingii. • Replasamentul după retur. • Centrarea mingii în cordaj şi asigurarea unei prize ferme pentru procedeele tehnice utilizate. fizic şi regulamentar al serviciului 1 şi 2. traectorii. iniţiativa. asigurarea unei poziţii şi plasament cât mai corecte pentru returnarea mingii. în procentaje crescute. tenisul poate fi caracterizat ca fiind un joc sportiv care solicită aproape integral activitatea psihică: atenţia. dârzenia. cu lungimi. puterea de anticipare etc. perseverenţa. lungime şi direcţie corespunzătoare. curajul. • Utilizarea tactică. • Utilizarea în egală măsură.3. • La retur. • Preocupări pentru realizarea unui plasament corect în zona liniei de fund. Modelul de joc pentru cursul de bază Asigurarea unui conţinut corespunzător tehnico-tactic şi fizic fazei de joc fix (servici şi retur) : • Conţinutul tehnico – tactic. lung de linie şi pe centrul terenului. gândirea. 2. a celor două lovituri de bază. • Lovirea cu forţă crescută a mingilor ce vin de la adversar in zona liniei de serviciu. Asigurarea unui conţinut corespunzător tehnico-tactic şi fizic al fazelor de joc alternativ (schimbul de lovituri şi finalizarea punctului) : • Realizarea unui procentaj corespunzător de acţiuni reuşite al tehnicii loviturilor de dreapta şi stânga.Sub aspect psihologic. Preocupări constante pentru imprimarea unui ritm corespunzător şi eficient fazelor tactice ale jocului de simplu : • Lovirea mingii pe traiectorie ascendentă . direcţii şi forţă corespunzătoare. 15 . în vederea continuării jocului şi crearea condiţiilor pentru finalizarea punctului. efecte. respectând principiile tactice ale acestei faze de joc.2. • La returul de serviciu. a loviturii de dreapta şi stânga pentru returnarea mingii din serviciu. orientarea mingii cu o traectorie medie. hotărârea. • Realizarea unui plasament corect şi cât mai rapid în zona liniei de fund a terenului pentru returnarea mingii venită de la adversar. • Preocupări pentru realizarea unui procentaj de 50-60 % a acţiunilor reuşite în joc a serviciului 1 si de 70-80 % a serviciului nr. cu orientarea mingii în diagonală.

se referă la definirea acţiunilor tehnico-tactice de joc. în loc de “pasat” se foloseşte în mod curent termenul de “lobat”. . ajutând la înţelegerea unitară a conţinutului acestora.serviciul (serva) : procedeu tehnic de punere a mingii în joc. în lovirea cu racheta şi trimiterea ei peste fileu. respectiv. urmărindu-se dirijarea către careul de serviciu advers. 16 . • Abordarea unui ritm corespunzător al formelor de deplasare în teren. ca şi în celelalte ramuri sportive. a direcţiei mingii din diagonală în lung de linie şi invers. de pe partea mâinii în care se ţine racheta. de arbitraj. printer adversarii aflaţi într-o poziţie avansată (în drum spre fileu. Aceşti termeni uşurează comunicarea între profesor şi elev în procesul de instruire şi conduc la o înţelegere unitară a noţiunilor folosite în organizarea şi desfăşurarea jocului de tenis. • Alternarea judicioasă a loviturilor în fortă. passant) : se referă la trecerea mingii pe langă. precum şi adaptarea specifică la condiţiile tactice speciale de joc. 2.• Schimbarea. . Termenii folosiţi. voi prezenta o serie de termeni care au o circulaţie mai mare şi prezintă interes în instruirea studenţilor.4. Aceşti termeni sunt : . pe partea dreaptă a adversarului. cu cele plasate. .trimiterea mingii în lungul liniei (long-line) : orientarea loviturilor în lungul liniilor laterale ale terenului de joc. La fel se petrec lucrurile de pe partea stangă. există un limbaj propriu. la momentul oportun. care constă în aruncarea ei în sus. În continure. • Cunoaşterea şi aplicarea în procesul de instruire şi joc a principiilor tactice ale jocului de simplu. . sau langă fileu).lovitura de stânga (rever sau “back-hand”) : procedeu tehnic care constă în trimiterea mingii peste fileu după ce aceasta a atins terenul de joc. Când adversarul a fost depăşit pe deasupra. care să asigure plasamentul corespunzător faţă de zona de cădere a mingii şi lovirea acesteia. Denumirea clară.trimiterea mingii în diagonală (cross) : orientarea loviturii de pe partea dreaptă a celui care loveşte. după ce aceasta a atins terenul de joc. anumiţi termeni de specialitate care servesc ca mijloc de comunicare între oameni. precisă şi concisă a procedeelor tehnice sau a altor aspecte tactice din joc au o importanţă deosebită în procesul de instruire.pasarea adversarului (passing-shot. Elemente de terminologie În tenis. precum şi la aspectele generale privind organizarea şi desfăşurarea jocului. . de pe partea opusă mâinii care ţine racheta. la materialele sportive.lovitura de dreapta (forehand) : procedeu tehnic care constă în trimiterea mingii peste fileu.

care o împarte în două jumătăţi egale. ceea ce-i va permite să se plaseze eficient pentru executarea proprie lovituri.lovitura de pe partea dreaptă.“Asul” poate fi realizat atât din primul. pe direcţia ei de zbor.brec (break): înseamnă câştigarea unui ghem pe serviciul adversarului. . deoarece asigură jucătorului minimum de deprinderi pentru susţinerea unei partide de tenis (fig. În cazul în care partea de sus a rachetei are însemnul rostit de jucător.al mingii. deci opus direcţiei de zbor (invers efectului liftat). în sensul de sus –spate –jos. cât şi din cel de-al doilea serviciu.topspin : presupune imprimarea unui efect asupra mingii. . .underspin: presupune imprimarea unui efect asupra mingii.atacul reprezintă declanşarea unei acţiuni ofensive. .lovitura taiată (chop) : presupune imprimarea unui efect asupra mingii în sensul de rotire spre înapoi. perpendicular pe direcţia de deplasare în care aceasta a fost trimisă. se face prin învârtirea rachetei cu vârful în jos pe sol.afară (out) : mingea cazută în afara terenului de joc.fault) : denumire care se referă. iar unul dintre jucători (hotărât de regulamentul de joc) rosteşte unul din însemnele de pe o faţa a rachetei. dinapoi-înainte.2).anticiparea reprezintă calitatea deosebit de importantă a jucătorului de tenis de a intui intenţia adversarului în execuţiile tehnice. mingii nu i se imprimă nici un efect. execuţie interzisă de regulamentul de joc. .as : înseamnă realizarea unui punct direct din servicu.lovitura “draivată” (drive) : presupune lovirea mingii puternic. dinapoi-înainte. . .greşală de picior (foot . . . în exclusivitate. atunci el alege terenul sau serviciul. .lovitura liftată : presupune imprimarea unui efect asupra mingii (mişcare de rotaţie în jurul axului ei). prin avansarea jucătorului spre fileu.lovitura plată: presupune lovirea mingii cu planul rachetei. Deci. 17 .alegerea terenului este un moment care are loc înaintea începerii jocului. înseamnă executarea serviciului cu un picior pe linia de fund a terenului. la lovitura de serviciu. . lovitura de pe partea stângă şi serviciul sunt considerate lovituri de bază. .2.. fără să fie nevoie ca jucătorul care a servit să mai execute lovitura următoare. .imaginar. dar lovirea se aplică deasupra planului orizontal.

lovitură : termen ce denumeşte procedeul specific de lovire a mingii cu racheta..linia : delimitează spaţiul de joc (inclusiv careurile de serviciu). . linia laterală.dublă greseală : ratarea celor două lovituri de serviciu.egalitate : situaţie în evoluţia scorului.efect : rotaţie imprimată mingii de către rachetă.careul pentru serviciu este spaţiul de teren (6. . . 18 . .Fig.2.115 m) în care servantul este obligat să trimită mingea la executarea serviciului.2. linia mediană. printr-un anumit mod de a o lovi. în care se realizează rezultat egal (de exemplu : 15-15.40 x 4.3 – 5 cm (linia de fund. unitate de scor. linia de serviciu). valabil numai pentru proba de dublu. . Are lăţimea de 2.37 m) care se adaugă la fiecare parte a terenului de joc . 30-30 sau 40-40 ) după care jucătorul trebuie să puncteze de două ori consecutiv pentru a câştiga ghemul.ghem (game) : joc. Fiecare jumătate de teren are două careuri de serviciu. Loviturile de bază în jocul tenisului de câmp . în total patru careuri situate în vecinătatea plasei.culoarul este spaţiul lateral (de 1.. .

priză : maniera specifică de a ţine (apuca) mânerul rachetei la executarea unei lovituri.retur : lovitura de răspuns la primirea serviciului executat de către un adversar . .. care începe cu punerea mingii în joc şi continuă până la comiterea unei greşeli de către unul dintre jucători. .punct : unitate de bază în numărătoarea dintr-o partidă de tenis. la rezultatul de 6 puncte. În ghemul de “tie-break” pentru primul punct se serveşte din dreapta apoi serviciul se schimbă şi jucătorii servesc de câte 2 ori consecutiv. 19 . se schimbă terenul. până la obţinerea a 7 puncte (cu 2 puncte avans necesare).“tie-break” : sistemul de punctare care elimină prelungirile setului după scorul de 6-6. .

tehnica stă la baza cursivităţii jocului de tenis. Importanţa tehnicii în jocul actual de tenis poate fi evaluată din următoarele considerente : . jocul de tenis se compune din : 1/3 tehnică. iar restul de reuşite se împart între învingător şi învins. Procedeul tehnic reprezintă un sistem complex şi stereotip de acte motrice. acest mod superior de lovire a mingii a fost imprumutat şi aplicat de o mare majoritate de jucători. Tehnica. Cerinţa de bază a tehnicii în jocul actual de tenis este aceea de a contribui alături de tactica şi pregătirea fizică. tehnica s-a adaptat permanent la suprafeţele de joc. toate desfăşurându-se după legile activitaţii nervoase superioare şi alebiomecanicii. la creşterea vitezei de circulaţie a mingii în toate fazele de simplu şi de dublu. . rol de asigurare a conţinutului tacticii pe fazele de joc. are un caracter dinamic. 20 . o succesiune stereotipă de poziţii şi mişcări ale segmentelor corpului structurate cât mai raţional. Tehnica în jocul de tenis actual . tehnica jocului de tenis nu trebuie înţeleasă ca ceva static. întâlnit la marii campioni.). De aceea. Deprinderile motrice specifice se pot sintetiza în procedee tehnice de sine stătătoare. După opinia specialiştilor.1. ce caracterizează modul de mânuire a rachetei. doarece aceasta este legată de dinamica jocului. TEHNICA JOCULUI DE TENIS 3. având. care au un conţinut tehnic şi o frecventă importanţă în fazele de joc. cu calităţile motrice şi psihice ale jucătorului. tot mai diversificate sub aspectul creşterii vitezei de circulaţie a mangai. datorat particularităţilor individuale ale jucătorilor (aspecte morfologice. Rolul şi conţinutul tehnicii în tenisul de performanţă Tehnica jocului de tenis reprezintă un ansamblu de deprinderi motrice specifice ca formă şi conţinut. unde predomină lupta acerbă pentru câştigarea punctului. Nota personală imprimată tehnicii de joc. ce au reuşit prin jocul lor să crească eficenţa procedeelor în joc şi mai mult. în scopul realizării randamentului maxim în joc. lovirea mingii şi deplasările specifice în teren. aplicabile într-o fază asemănătoare de ofensivă în cadrul jocului. etc. la caracteristicile diferitelor ‘‘şcoli’’ de tenis şi a particularităţilor morfologice ale jucătorilor.III. după opinia tuturor specialiştilor. psihomotricitate. complex şi mereu perfectibil. iar din totalul acţiunilor întreprinse de jucători în desfăşurarea unui joc. În tenisul actual. prin diversitatea variantelor şi nuanţelor specifice imprimate mingii de către marii campioni. prin mecanismele specifice. 1/3 fizic şi 1/3 psihic. are o stransă legătură cu conţinutul tactic al fiecărei faze de joc. aproximativ 50% din acţiuni sunt greşite. mai poartă numele de ‘‘stil’’ .tehnica are un caracter individual .

compensarea efortului la nivelul segmentelor. se derulează diferit din punct de vedere al ritmului . . imaginaţie. ce asigură jocului spectaculozitate .).rolul şi acţiunea picioarelor. În conţinutul tuturor procedeelor tehnice distingem următoarele aspecte prioritare : . al efortului fizic şi psihic.controlul spaţial al vârfului rachetei. sincronizarea segmentelor.pregătirea pentru lovirea mingii trebuie să se înceapă odată cu primii paşi de deplasare spre minge şi să se finalizeze cu o fracţiune de secundă înainte de lovirea mingii . . adaptarea şi readaptarea corpului la lovirea mingii. Tehnica are o importanţă majoră în acţiunile de joc. plasament şi replasament cu forme diversificate de deplasare în teren.tehnica. care însă trebuie să fie însoţită şi de calităţi motrice şi psihice a jucătorului pe măsură cerinţelor de joc . de miză şi spectacolul sportiv în ansamblul lui .aprecierea corectă şi rapidă a direcţiei spre care se îndreaptă mingea din terenul advers şi a locului de cădere pe sol în terenul propriu . făcând să crească viteza de lovire a mingii . . gândire. .. .rolul şi acţiunea braţelor . totuşi ea reprezintă numai un mijloc de manifestare a capacităţii jucătorului de realizare a fazelor de joc. anticipare şi reacţie rapidă. .rolul şi acţiunea trunchiului . inclusiv în momentul impactului la minge . contribuie la derularea dinamică a segmentelor corpului.rolul şi importanţa privirii.tehnica deşi este fundamentală pentru joc. aspecte adaptative ale marilor funcţiuni organice etc . precum şi de creştere a vitezei de acceleraţie a acesteia pe tot traseul până la impact. printre altele. de materialele (racheta minge etc. dacă se respectă printre altele următoarele repere ale execuţiei : . . de suprafeţele de joc. . . este complexă şi se realizează pe o gamă diversificată de nuanţe şi doză de fineţe. calităţi motrice de viteza-forta în regim de rezistenţă.tehnica este influenţată de personalitatea jucătorului.tehnica diferitelor procedee de bază specifice. acceleraţii şi deceleraţii ale segmentelor corpului. . următoarele aspecte mai importante : pregătirea. . 21 .tehnica realizată la un grad superior de măiestrie. în tenisul de performanţă.tehnica modernă vizează. echilibru. reechilibrarea corpului.amplitudinea mai mare sau mai mică a rachetei la retragere. precum şi a zonelor din teren unde frecvenţa este mare şi care are o contribuţie mărita la declanşarea sau finalizarea punctului în joc . până la finalul loviturii şi chiar după aceea . din momentul iniţial.

. .inteaga gestica a tenismenului înainte.rolul şi importanţa privirii. poziţie. .replierea rapidă în cele două zone strategice ale terenului de joc şi pregătirea pentru o nouă acţiune de joc . în special pentru loviturile de sus (serviciu şi smeci). lovituri. . . la nivelul braţului. ce nu ia parte la susţinerea rachetei la lovirea mingii . lungime şi viteza) .plasarea corectă a centrului de greutate al corpului la reluarea poziţiilor în teren. să includă factorii de eficienţă (direcţie. cu un control permanent al rachetei.. Sistematizarea tehnicii jocului de tennis Sistematizarea tehnicii se poate împărţi în 4 moduri de utilizare a tehnicii de joc şi anume: .după modul şi direcţia de orientare a mingii. . favorabilă direcţiilor de start . care trebuie să fie favorabilă starturilor rapide . în funcţie de procedeul tehnic utilizat . efect. . . îngrijită. Utilizarea corectă şi eficientă a forţelor corpului la lovirea mingii este condiţionată de următoarele aspecte : . deplasări. 3. plasament. de compensare sau de cuplare a forţelor.starea de concentrare optimă.după specificul procedeelor tehnice utilizate în joc: priză. În conţinutul procedeelor tehnice distingem urmatoarele aspecte prioritare: . determina în totalitate calitatea poziţiei. 22 .ritmul.plasarea corectă a tălpii piciorelor şi a proiecţiei genunchilor. sincronizarea şi amplitudinea segmentelor la derularea actului motric de lovire a mingii treebuie să asigure conţinutul tactic al fiecărui procedeu tehnic în parte . de reechilibrare psihică şi fizică înainte.rolul conducător al capului pentru toate procedeele tehnice şi în mod special în timpul deplasărilor prin alergare. traiectorie. . . . în timpul şi după lovirea mingii trebuie să asigure derularea corectă a mecanismului tehnic . indiferent de procedeul tehnic. trebuie să fie cât mai ‘‘rotunjita’’.rolul de acompaniere.lovirea mingii. în timpul şi după lovire.rolul şi acţiunea picioarelor.după zona de utilizare a proceselor tehnice. la urmărirea traiectoriei mingilor înalte .2. . braţelor.utilizarea corectă a forţei trunchiului în acţiunile de rotaţie (flexie sau extensie).după variantele de execuţie. trunchiului.

. Lovitura de dreapta şi de stânga : . .pivotarea (spre exterior său interior). .).direcţia : exterior. Jocul de picioare : .efecte (plat.neschimbătoare : continentală. lateral). .oprirea (într-un timp.fandarea (în toate direcţiile). . . Deplasarea în teren : . plat. Serviciul 1 şi 2 (din dreapta şi din stânga): . . . Voleul de dreapta şi de stânga : . . .traectorie : înaltă (5-6 m.schimbătoare: închisă. . în doi timpi şi prin frânare). semiînchisă şi deschisă.direcţii (diagonal. .pornirea (startul).alergarea (forme şi direcţii multiple). mică) .mersul (toate direcţiile). pe verticală). . 23 . .În continuare sunt prezentate câteva caracteristici ale modurilor de utilizare în tehnica de joc. lung de linie) . .înaltă (la serviciu. . median.din deplasare.efect : tăiat. median. . Priza rachetei este : . liftat. .de pe loc . Poziţia de bază poate fi: .lungime (mare.săritura (înainte. medie (1-2 m.pregătitor şi decisiv . razantă. tăiat. . medie.de pe loc .din deplasare (de atac) . interior.medie (la returul de serviciu şi în schimbul de lovituri pregătitor). liftat) .păşirea (în toate direcţiile).schimbarea de direcţie (toate direcţiile). smeci şi voleul de sus) .). lateral.alunecarea (înainte.joasă (voleul de jos).

. 2. deplasarea în teren.cu sau fără efect.de pe loc . 24 .3. plasament şi replasament în zonele strategice 1 şi 2 ale terenului). c) Priza rachetei : .acţiunea trunchiului şi a braţelor. b) Modul de executare : . Cadrul general de descriere al unui procedeu tehnic : a) Poziţia iniţială (fundamentală) : . . .din deplasare .neschimbătoare. 3. . .poziţia picioarelor şi trunchiului . Pentru a înţelege mai bine conţinutul tehnicii de bază. .acţiunea picioarelor şi transferul centrului general de greutate al corpului . c) Lovirea mingii : . d) Pregătirea pentru lovirea mingii : .direcţii (diagonal. median lung de linie).plasarea centrului de greutate .acţiunea trunchiului şi a braţelor.acţiunea picioarelor şi transferul centrului general al greutăţii corpului . . se va prezenta în continuare momentele esenţiale pentru descrierea procedeelor tehnice.acţiunea picioarelor şi transferul centrului general de greutate al corpului. .. .efecte (tăiat.poziţia şi felul de ţinere a rachetei . plat) . Principiul fundamental al jocului de tenis (actual şi de perspectivă). . Principiile de bază ale tehnicii jocului de tenis 1. poziţia jucătorului. constă în capacitatea jucătorului de a lovi mingea permanent pe traiectoria ascendentă şi în faţa corpului (asigură caracterul ofensiv) .schimbătoare . d) Finalul loviturii : .de pe loc şi din deplasare . .acţiunea trunchiului şi retragerea rachetei . Principiul realizării eficiente a acţiunilor de pregătire (priză.orientarea privirii.

asigură o mare economie de efort şi o eficienţă crescută în joc.este generatoare de variante tactice concretizate prin declanşarea şi finalizarea punctului de joc. exprimate prin momentele componente specifice fiecărei faze de aplicare a acestora în joc şi anume: declanşarea. reprezintă acţiunea tehnico-tactică fundamentală la lovirea mingii în tenis. Factorii de eficienţă la lovirea mingii în jocul de tenis sunt unici după cum urmează: direcţia. Este factorul de eficienţă PRIORITAR ce contribuie la derularea şi asigurarea avantajelor de utilizare a celorlalţi factori de eficienţă. . Materializarea acestor factori de eficienţă la lovirea mingii îşi găsesc utilizarea în cadrul diferitelor faze tactice de joc. reguli şi cerinţe de ordin tehnico-tactic. alternarea ritmului şi cursivităţii acţiunilor întreprinse. viteză traiectorie şi efect).3. care se pot concretiza într-o varietate permanentă de valori exprimate prin gradul ridicat de tehnicitate şi idei tactice ce se constituie în strategia de joc.ce au drept consecinţă abordarea în totalitate sau în proporţii diferite a celorlalţi factori de eficienţă (lungime. efectul şi traiectoria. Caracteristici: .asigură şi determină întregul conţinut tactic al procedeelor tehnice utilizate. conţinut tactic şi complexitate jocului de tenis. L.asigură controlul strategic al spaţiului de teren (zonele strategice 1 şi 2) în toate planurile. condiţionând o serie de principii.condiţionează întreaga tactică de joc. viteza. Principiul utilizării şi combinării corecte a formelor de deplasare în teren. Principiul utilizarii şi combinării în proporţii diferite a celor 5 factori de eficienţă a mingii (D. . E. schimbarea sau combinarea lor cu fiecare acţiune la minge. În continuare se va prezenta conţinutul tehnico-tactic al fiecărui factor de eficienţă în parte după cum urmează: 1.condiţionează calitatea şi derularea cursivă a celorlalţi factori de eficienţă. De precizat că la lovirea mingii sunt prezenţi toţi aceşti factori realizându-se într-o intercondiţionare. menţinerea. . . . lungimea. fapt ce asigură tehnicitate. V. . 5. Direcţia imprimată mingii Direcţia imprimată mingii.fereşte jucătorul de improvizaţii tactice ineficiente. 25 .prin diferitele manevre tehnico-tactice de schimbare sau menţinere a direcţiei mingii (se asigură complexitatea fazelor de joc). . T) . Principiul compunerii şi utilizării în succesiune corectă a forţelor corpului la lovirea mingii. fizic şi psihic. 4.

. 3. Viteza imprimată mingii Viteza imprimată mingii reprezintă un factor de bază ce asigură eficienţa şi valorificarea superioară a celorlalţi factori la lovirea mingii. . Caracteristici : . datorate deschiderii de unghiuri favorabile de atac şi fructificarea acestora. precum şi dificultatea de acoperire a spaţiilor mari de teren pentru returnarea mingii. reguli şi cerinţe ale tacticii fazelor de joc şi a momentelor componente.direcţionarea mingii este specifică celor trei tipologii de jucători (ofensivi.viteza este componenta cu mare pondere în jocul actual de tenis ce asigură momentului de lovire a mingii.diversifică şi amplifică registrul tehnico-tactic de joc în fiecare acţiune la minge. Prin conţinutul acestui factor de eficientă de lovire a mingii se asigură valorificarea la un stadiu corespunzător a derulării fazelor tactice de joc precum şi exercitarea permanentă a unei ofensive puternice. 2. . reprezintă un element ce decide performanţa în tenisul actual. .viteza devine prioritară la lovirea mingii atunci când se cuplează cu forţa. Traiectoria imprimată mingii Traiectoria imprimată mingii.realizarea în joc a direcţiei mingii este condiţionată de o serie de principii. anticiparea acţiunilor adverse. datorită în primul rând. asigurând eficienţă tuturor loviturilor de bază şi speciale. reprezintă o condiţie esenţială a derulării fazelor de joc. . . Viteza la lovirea mingii reprezintă sensul şi scopul jocului actual de tenis de înaltă performanţă.viteza de lovire a mingii crează pentru adversar timp puţin de reacţie la minge. virtuţile unui joc ofensiv total.declanşează şi amplifică deschiderea de unghiuri mari de ofensivă. .. facilitând finalizarea punctului. Caracteristici: . realizării unei traiectorii mai ample sau 26 . acţiune de exprimare sugestivă a sportivului specific tenisului modern.măreşte şi amplifică ofensiva de joc prin avantajele create în plan tactic. având ponderi diferite de la un procedeu la altul. .direcţia mingii presupune un efort psihomotric considerabil. defensivi şi combinativi). având la bază gândirea tactică. precum şi efortul propriu repetat de realizare a direcţiei mingii. fapt ce atestă rolul fundamental al acestei manevre tehnico-tactice în acţiunile de joc. deoarece în felul acesta se realizează forţa explozivă în acţiunile la minge.traiectoria imprimată mingii este prezentă la toate procedeele tehnice.viteza prin efectele ofensive produse în cadrul desfăşurării fazelor de joc.

. a scopului tactic urmărit. 27 .imprimarea traiectoriei la lovirea mingii este diferită în jocul din preajma liniei de fund a terenului sau din cea a fileului. în vederea unor noi acţiuni de joc.traiectoria este elementul de bază ce asigură de multe ori passing-shoot-ul.lungimea imprimată mingii se amplifică şi se diversifică în cadrul fazelor tactice de joc şi numai în limitele suprafeţei geometrice a terenului de joc. precum şi a momentului specific de adversitate întâlnit. precum şi o măiestrie tehnică mărită de mânuire a rachetei. precum şi câştigarea de timp preţios pentru jucător.lungimea la lovirea mingii este dificilă de realizat. .imprimarea unei traiectorii optime la lovirea mingii.imprimarea de traiectorii diferite la lovirea mingii. . . Lungimea imprimată mingii Lungimea imprimată la lovirea mingii reprezintă cerinţa fundamentală de declanşare şi fructificare a diferitelor momente tehnico-tactice de ofensivă. . Prin conţinutul acestui factor de eficienţă se asigură valorificarea la parametrii crescuţi a celorlalţi factori de eficienţă. având timp preţios de replasament în zonele strategice şi de plasament la minge în mod corespunzător.calitatea şi momentul optim de alegere a traiectoriei mingii exprimă esenţa jocului ofensiv modern şi defineşte gradul de tehnicitate şi pregătire psihomotrică a jucătorului de tenis. . dar odată declanşată fereşte jucătorul de griji şi de improvizaţii tactice.traiectoria eficientă la lovirea mingii contribuie la evidenţierea şi amplificarea celorlalţi factori de eficienţă.imprimarea unei traiectorii eficiente la lovirea mingii solicită din partea jucătorului un efort considerabil în selectarea cu mare atenţie a momentului tactic. . ambele cu diminuarea scopului tactic.obligă adversarul să lovească mingea în condiţiicritice. Este dificil de realizat şi greu de menţinut traiectoria optimă pe tot parcursul jocului (de la o lovitură la alta) şi mai mult solicită timp îndelungat pentru perfecţionarea ei. crează de multe ori pentru un jucător timp suficient de replasament în zonele strategice şi de plasament la minge. Caracteristici: . care pot fi condiţionate şi de suprafaţa de joc (mai amplă pe suprafeţelele lente şi mai redusă pe cele rapide). datorată tocmai concretizării unui plan tactic de ofensivă specifică. .reduse care se poate imprima mingii. 4. cum ar fi loviturile întârziate sau de multe ori pripite. .contribuie la scoaterea adversarului din spaţiul geometric al terenului de joc. . realizate de către jucător. precum şi de menţinut în cadrul derulării fazelor de joc.

viteza şi traiectoria la lovirea mingii. . .se corelează optim. Efectul imprimat mingii Efectul imprimat mingii reprezintă. se realizează cu mai multă siguranţă. . în mod obligatoriu.replasamentul în zonele strategice (în special zona 1). valoarea şi complexitatea tehnicii abordate de către jucător. din punct de vedere tehnic şi tactic cu direcţia. lungimea la lovirea mingii include.prin alternarea distanţelor şi a asocierii acestora cu direcţia mingii se poate schimba ritmul şi tempoul de joc. provocându-se dereglări tactice în jocul adversarului.. după opinia noastră. sărituri imprevizibile la ricoşarea acesteia de pe sol. Datorită efectului imprimat mingii în momentul lovirii acesta oferă jucătorului siguranţă şi posibilităţi multiple de a utiliza ulterior în mod eficient această situaţie de joc creată.printre multiplele efecte ofensive de joc. deoarece efectul la lovirea mingii amplifică. 5. creându-se posibilitatea în felul acesta de a declanşa contraofensiva prin deschideri de unghiuri mari de atac. diversifică şi combină ideea tactică a fiecărui procedeu tehnic în parte. amplificarea sau reducerea efectelor imprimate mingii la returnarea acesteia de către adversar etc. .creează prin natura diferitelor efecte imprimate mingii. contracararea. ridicarea sau acoperirea mingii. . toate procedeele de bază şi cele speciale conţin înproporţii mai mari sau mai mici diferite efecte la lovirea mingii. Caracteristici: ..în contextul fazelor tactice de joc lungimea la lovirea mingii se poate diversifica şi adapta permanent prin alternarea distanţelor. asigurându-i caracterul ofensiv al acţiunilor la minge. oferă jucătorului posibilitatea de realizare a unor manevre tactice multiple. viteză. datorită faptului că adversarul este ţintuit pe linia de fund a terenului. .prin realizarea unui efect sau combinarea mai multor efecte la lovirea mingii.datorită specificului tehnicii. . . obligându-l să reducă distanţa şi forţa de returnare a mingii. 28 . reţinem: direcţionarea mingii. lungimea la lovirea mingii are rolul de a ţine adversarul în spatele liniei de fund a terenului.printre aspectele evidente cu privire la efectul imprimat mingii. care pot fi maxime sau reduse. atât în plan longitudinal cât şi pe lăţimea terenului de joc. . de multe ori greu de returnat de către adversar. precum şi plasamentul la minge. forţă. direcţie şi traiectorie optimă.datorită specificului jocului de tenis.se poate realiza în funcţie de diferite momente ale fazelor tactice de joc.

efectele imprimate mingii. precum şi schimbarea acestora. 29 . conduce la alternarea tempoului şi a ritmului de joc.. .efectul la lovirea mingii este o condiţie şi o cerinţă pentru realizarea celorlalţi factori de eficienţă.prin conţinutul şi sfera tactică de utilizare a efectului la minge se crează o presiune permanentă asupra adversarului. .

pe diagonală şi în lungul liniei al terenului de joc (dirijarea serviciului 1 şi 2 în spaţiile şi zonele de teren precizate) .formarea unui sistem larg de deprinderi motrice şi aplicative . viteză şi rezistenţă. .însuşirea corectă a modului de organizare şi desfăşurare a fazelor de joc. PREGĂTIREA PENTRU ANTRENAMENT 4.IV.iniţierea şi însuşirea procedeelor tehnice de bază . de pe loc şi din deplasare . . . . cu efect plat şi liftat. . . 30 . . Pregătirea tehnică constă în: .lovitura de dreapta.aşezarea la minge (jocul de picioare) .dezvoltarea calităţilor motrice de bază cu accent pe îndemanare. după principii şi reguli de bază ale tacticii jocului de simplu . Pregătirea fizică specifică se referă la: .dezvoltarea vitezei şi forţei specifice de mânuire a rachetei. Pregătirea tactică se bazează pe: .serviciul cu efect tăiat . .poziţia şi formele de deplasare în teren .adaptarea marilor funcţiuni ale organismului la eforturile solocitate de procesul de iniţiere şi însuşire a jocului de tenis .Obiectivele pregătirii Pregătirea fizică generală constă în: . solicitată în regim de lovituri şi a deplasării în teren.voleul de dreapta şi de stânga pregătitor. a deplasării în teren şi utilizarea corectă a forţelor corpului la lovirea mingii .iniţierea şi însuşirea modului de apreciere a săriturii şi a efectelor mingii. . . . .însuşirea conţinutului tehnico-tactic al fazelor de joc fix şi momentele lor (serviciu şi returul).dezvoltarea fizică generală .dezvoltarea rezistenţei specifice.priza schimbătoare . precum şi a sincronizării acţiunii cu racheta în funcţie de momentul de săritură şi lovire a mingii . .însuşirea conţinutului tehnico-tactic al fazelor de joc alternativ şi momentele lor (schimbul de lovituri pregătitor şi finalizarea).1.iniţierea şi însuşirea plasamentului corect faţă de minge şi orientarea ei median. .

31 . îndemânare în deplasare şi în lovirea mingii.creşterea ariei de conştientizare pentru însuşirea tehnicii corecte de lovire a mingii. forţă de mânuire a rachetei şi lovire a mingii. .formarea şi consolidarea unor deprinderi de atenţie. . . .exerciţii de acomodare cu racheta şi cu mingea de tenis . ligamentelor şi musculaturii de primă importanţă în acţiunile specifice la minge . . sărituri.2. . . 4. .însuşirea unor cunoştinţe generale despre teoria şi practica jocului de tenis . tacticii şi regulamentului de joc .exerciţii pentru îmbunătăţirea calităţilor motrice specifice (viteză de reacţie. aruncări) . ţinuta la lecţiile practice. .Conţinutul procesului de instruire practică Pregătirea fizică generală cuprinde: .exerciţii pentru motricitatea analitică şi globală.utilizarea unei terminologii adecvate. formelor de deplasare în teren şi a jocului de picioare specific fiecărui procedeu tehnic în parte. respectarea regulamentului de joc şi a îndeplinirii funcţiei de arbitru la concursurile organizate la nivelul grupei sau a anului de studii. . de repetiţie. perseverenţă şi tenacitate în procesul de instruire şi joc .exerciţi din atletism (alergări. rezistenţă în regim de lovire a mingii) . comportamentul în raport cu colegii şi cu cadrele didactice .ştafete şi jocuri dinamice.exerciţii pentru fortificarea articulaţiilor. . cu şi făra aparate .formarea de deprinderi corecte de jucător.exerciţii din gimnastica de bază executate individual şi pe perechi. curaj.capacitatea de descriere a tehnicii şi tacticii jocului. anticipare. concentrare.formarea de deprinderi practice privind igiena personală. a depistării greşelilor tehnice . Pregătirea fizică specifică conţine: . dârzenie. de deplasare. specifice tehnicii. .exerciţii pentru priza schimbătoare . Pregătirea tehnică constă în: .însuşirea metodică de predare şi demonstrare a tehnicii şi tacticii jocului de simplu .exerciţii de mobilitate şi supleţe musculară la nivelul segmentelor de primă importanţă la lovirea mingii.exerciţii de însuşire a poziţiei. Pregătirea teoretico-metodică se referă la : . execuţie. .Pregătirea psihologică constă în: .

exerciţii de însuşire a tehnicii.1). traiectorii.exerciţii pentru însuşirea conţinutului tactic al fazei de joc alternativ (schimbul de lovituri pregătitor) . traiectoriei şi a vitezei de circulaţie a mingii . . stânga. sistemul nervos pentru antrenamentul propriu-zis. .3. pasi adăugaţi.însuşirea pregătirii pentru lovirea mingii . de pe amble părţi ale terenului de joc. Programul de încălzire (pentru un antrenament de tenis) trebuie început cu 5-10 minute de alergare uşoară sau cu săritul corzii apoi se efectuează exerciţii ca: rotirea încheieturilor şi braţelor.exerciţii pentru însuşirea conţinutului tactic al execuţiilor tehnice . înainte de un antrenament trebuie făcută încălzirea. . . plămânii. .exerciţii pentru însuşirea conţinutului tactic al fazei de joc fix (serviciul şi returul) . alergare cu genunchii sus. direcţii.serviciul 1 şi 2 (direcţii. pasi incrutisati. pasul săltat şi sprinturi pe distanţe scurte pe o distanţă de 15-20 de metri (fig. analitic şi global . . .exerciţii de însuşire a mecanismului de lovire a mingii la procedeele tehnice(dreapta. . . .exerciţii pentru însuşirea returului de serviciu cu lovituri de dreapta şi stânga.4. cu şi fără adversitate.exerciţii pentru schimbara direcţiei. vole).exerciţii pentru însuşirea centrării mingii în cordaj. efectului.. . Pentru fiecare exerciţiu se execută între 3 32 . .însuşirea finalului de lovitură .exerciţii pentru orientarea mingii cu efecte. Exerciţiile de mobilitate statică (stretching) trebuie făcute întodeauna după antrenament ca parte a programului de încălzire. forţă şi constanţă) . . Pregătirea tactică se referă la: .exerciţii de jocuri-şcoală pentru însuşirea tacticii jocului de simplu.exerciţii pentru plasamentul pe teren . lungimi şi eficienţă crescută . în condiţii izolate de joc şi în acţiuni de joc. 4. a efectului imprimat mingii. precizie. . Acest lucru ajuta să evităm eventualele accidentări şi permite masei musculare să lucreze eficient prin ridicarea temperaturii corpului şi pregăteşte inima. servici.exerciţii pentru deplasarea şi aşezarea la minge . a conducerii în momentul lovirii mingii şi a dirijării precise a acesteia . Încălzirea înainte de antrenament În orice sport.exerciţii pentru însuşirea acţiunilor ce succed serviciul şi returul .

33 . cele mai des utilizate în această parte a antrenamentului sunt exerciţiile de stretching. Fig. Cum am menţionat şi mai sus.2.).4. Serviciul este un exerciţiu în care antrenorul împarte careul de serviciu în trei părţi egale (după cum se observă în fig. Partea de încheiere dureazaă maxim 15 minute. rever. Se pot include şi exerciţii de simulare ale loviturilor (dreapta.4. Acestea ajută la revenirea unui ritm normal a sistemului circulator şi respirator. serviciu) cu sau fără rachetă.şi 5 repetări.1. voleu. Încălzirea înainte de antrenament Programul de încheiere al antrenamentului face şi el parte din programul de încălzire.

Fig. Antrenorul continua să lovească o minge înaltă şi una joasă.4. lovind mai întâi numai într-una din părţi iar apoi pe rând în celelalte două. Exerciţiul pentru serve Jucătorul A exersează serviciul.3) : antrenorul loveşte o minge înaltă către jucătorul A . Jucătorul foloseşte ambele servicii ( 1 şi 2). Fig. loveşte un smash apoi se pregaste pentru a lovi a doua minge cu voleul. Smash rapid (fig. fără ca jucătorul să ştie unde va veni mingea. loveşte un smash apoi aleargă înainte.4. El poate lovi lung de linie.3) : antrenorul loveşte mai întâi o minge înalta apoi una joasă către jucătorul A care păşeşte înainte. Poate folosi diferite combinaţii pentru a încerca să surprindă jucătorul.4.2. Dacă îl greşeşte şi pe al doilea începe din nou cu primul serviciu. 4. Smash Vole . Pe cele uşoare trebuie să le lovesca serios cu puţin agresivitate iar pe 34 . Jucătorul A începe de pe linia de fund din mijlocul terenului şi încearcă să recupereze toate mingiile lovite de antrenor. cros. Jucătorul păşeşte înainte. scurte loburi etc.4. Dacă greşeşte primul serviciu îl dă pe al doilea. 6-8 mangai.Smash – Vole (fig. atinge fileul cu rachetă şi se deplasează înapoi pregătindu-se pentru a doua minge venită de la antrenor. Antrenorul trebuie să forţeze puţin jucătorul dar trebuie să permită executarea unei lovituri corecte.4) este un exerciţiu în care antrenorul loveşte din coş.3. Mitralieră (fig.

Numărul optim de jucători 2-4.5.4.cele mai grele doar să le pună în teren.6) este exerciţiul în care antrenorul loveşte din coş câte 4-6 mingi. trerbuind să lase fiecare minge să cadă. Fig. trebuie să o folosească cât mai mult în timpul jocului. executa lovitura de dreapta după care revine la mijlocul terenului de unde executa o a doua lovitură de dreapta. Mitraliera Dreapta invers sau evită reverul (fig. Jucătorul A se deplasează din dreptul conului în poziţia A1 de unde loveşte un passing shot lung de linie sau cros scurt pentru evitarea unui posibil adversar care atacă la fileu. iar apoi se deplasează în partea stângă a terenului de unde executa o a treia lovitură de dreapta. Această ultimă lovitură trebuie să fie puţin mai agresivă. a doua pe mijloc iar a treia în partea stângă a terenului. Fig.4.4. Acest exerciţiu ajuta foarte mult la perfecţionarea loviturii de dreapta. Număr optim de 35 .4. Jucătorul nu are voie să lovească voleuri. Prima în partea dreaptă a terenului. Numărul de jucători este între 2 şi 4. Dreapta invers Passing shot (fig. fie să folosească un unghi puţin mai scurt (de preferat un cros invers). Jucătorul A se deplasează în poziţia A1. jucătorul trebuind să lovească fie puţin mai lung şi cu mai mult spân. Dacă jucătorul dispune de o lovitură de dreapta sigură.4.5) este un exerciţiu în care antrenorul loveşte 3 mingi din coş.

iar jucătorul B loveşte o dată cu dreapta lung apoi se deplasează în poziţia B1 de unde loveşte cu reverul cros.7) este exerciţiul în care jucătorul A loveşte o dreaptă cros apoi se deplasează în poziţia A1 de unde loveşte cu reverul cros. Antrenorul trebuie să lovească mingea puţin mai lung şi mai puternic simulând o lovitura de atac a adversarului. Jucătorii trebuie să fie la acelaşi nivel de pregătire. se deplasează în poziţia B1 de unde loveşte cu reverul lung de linie. Joacă în acest fel un număr fix de minute după care schimbă: A loveşte o dată cu reverul lung de line şi o dată cros. Antrenorul începe mingea din afara terenului. Fig. Antrenorul începe mingea din afara terenului.4. Passing shot Optarul (fig. 36 .6. Joacă în acest fel (A numai cros şi B numai lung de linie) un număr fix de minute după care schimbă: A joacă numai lung de linie şi B numai cros.7.4. Fig. Optarul Triunghiul cu 2 jucători (fig.4. B loveşte cu reverul lung de linie apoi se deplasează în poziţia B1 de unde loveşte o dreaptă cros. Jucătorii trebuie să aibă acelaşi nivel de pregătire pentru că exerciţiul să decurgă cum trebuie.jucători 2-4. B loveşte cu dreapta lung de linie.8) este exerciţiul în care A loveşte o dreaptă lung şi una cros.4.

4.Fig. Fig. Triunghiul cu 2 jucători Triunghiul cu 3 jucători (fig. Antrenorul începe mingea din afara terenului sau poate să ocupe locul jucătorului A. Fiecare jucător trebuie să joace cu dreapta lung şi cros. B loveşte numai cu reverul lung de linie iar C numai dreapta cros.8.9.4.Triunghiul cu 3 jucători 37 . Pentru a merge cum trebuie schimbul de mingi.4. jucătorii trebuie să aibă acelaşi nivel de pregătire. reverul lung de linie şi dreapta cros. Joacă în acest fel un număr fix de minute după care schimba.9) este exerciţiul în care jucătorul A loveşte o dreaptă lung şi una cros.

Procesul învăţării se eşalonează pe mai mulţi ani. Declanşarea atacului la plasă: .lovitura de atac de dreapta şi de stânga 4. lovitura de stânga liftată. Volumul însuşirii deprinderilor şi cunoşiinţelor se eşalonează pe perioade mai mari (6 -8 ani) . METODOLOGIA INSTRUIRII ÎN TENIS 5. Finalizarea punctului : . Schimbul pregătitor de lovituri: .lob În procesul învaţării. Astfel recomandată este învăţarea loviturii de dreapta liftată.de la necesitatea învăţării execuţiei corecte şi eficiente a acestora. Având în vedere faptul că fiecare lovitură constă din o seamă de acţiuni ale segmentelor corpului. consolidării şi perfecţionării. Trecerea din atac în apărare şi invers: . voleul.lovitura de dreapta şi de stânga decisive 5.voleul decisiv de dreapta şi de stânga. Necesită o muncă sistematică şi individuală din partea elevului cât şi a antrenorului sau a profesorului. constituind o activitate îndelungată.serviciul . procesul învăţării.Începerea disputării punctului: . se realizează în mai multe etape şi anume: 38 . învăţarea trebuie să înceapă la o vârstă foarte timpurie (recomandată fiind 7-8 ani) şi să se desfăşoare sistematic urmărind însuşirea corectă şi eficientă a deprinderilor tehnico-tactice. loviturile se abordează într-o anumită succesiune. ulterior în funcţie de progrese şi diferenţierile dintre copii. Bazele metodicii Deprinderea procedeelor de lovire a mingii şi a regulilor tactice specifice tenisului. în învăţare aceste acţiuni se abordează într-o anumită ordine. Mai ales la juniori. Pornind de la caracterul complex al loviturilor. rever) . smeciul.V.serviciul.1. Având în vedere ca tenisul este un sport foarte complex.passing (lovituri de trecere dreapta.returul de serviciu 2. smeci .lovitura de dreapta şi de stânga 3. Astfel se impune ca în anii de pregătire să se deprindă mijloacele cu ajutorul cărora să se poată îndeplini sarcinile fazelor disputării punctului în joc şi anume: 1. planificarea pregătirii acestora se individualizează.

. Lovitura de dreapta. demonstraţie) .a lovi din mişcare .a lovi în ritm şi în traiectorii diferite Astfel se deprind calităţile care conferă execuţiei loviturilor conţinutul tactic. din mers. b) Exerciţii de imitaţie : . Învăţarea mecanismului de lovire are ca sarcină deprinderea corectă a mişcării de lovire.acelaşi exerciţiu dar început din poziţie fundamentală execuţie globală de pe loc . 39 . 5. . recomandându-se utilizarea următoarelor succesiuni de exerciţii: . din săritură .consolidarea şi perfecţionarea loviturilor în condiţii izolate de joc.exerciţii pregătitoare cu mingea şi racheta. efect. calităţi care reprezintă aşa numiţii factori de eficienţă a unei lovituri (direcţie. lăsarea mingii să cadă în faţa piciorului stâng şi efectuarea loviturii propiu-zise şi terminarea mişcării de lovire (se execută la gardul de sârma şi pe terenul de joc) . din alergare.exerciţii de imitaţie. (după explicaţie.a dirija loviturile . Învăţarea mecanismului de lovire 1.2. . ..din poziţia finală a părţii pregătitoare. Din acel moment începe lucrul în condiţii izolate de joc care are ca sarcini capacitatea de: . lungime. terminarea (finalul) loviturii.imitaţie.consolidarea şi perfecţionarea loviturilor în acţiuni de joc . a) Exerciţii pregătitoare cu mingea şi racheta: .exerciţii la minge aruncată şi lansată de antrenor.traiectorie. c) Exerciţii la minge oferită: . lovitura propriu-zisă.jocul cu temă şi de verificare.lovirea mingii în sol cu palma: de pe loc. .imitarea loviturii de pe partea dreaptă (fără minge).imitarea din poziţia finală a părţii pregătitoare a loviturii propriu-zise şi finalul mişcării de lovire(de pe loc) .exerciţii la minge oferită.învăţarea mecanismului de lovire . . . execuţie fragmentară cu accent pe: poziţia finală a părţii pregătitoare. viteză).

Exerciţii de imitaţie : . lovirea mingii aruncată de antrenor: de pe loc.imitarea serviciului global Execuţia propriu –zisă : . aruncarea mingii mai departe şi deplasare pentru găsirea punctului de lovire.schimb de lovituri cu antrenorul la mingi lansate de acesta. ţine o minge (mâna stângă lansează mingea şi loveşte mingea lansată de mâna stangă) .imitarea voleului după explicaţie. . . utilizarea aparatelor ajutătoare: coş.palma întampinând mingea (se execută pe loc şi din deplasare). Voleiul Exerciţii pregătitoare (cu mingea şi racheta): .aruncarea mingii cu mana stângă şi prinderea ei cu mâna dreaptă (pentru dreptaci.din poziţia finală a părţii pregătitoare. . se prinde cu ducerea braţului în faţă. .aruncarea mingii în sol şi prinderea ei din zbor. execuţie globală. demonstraţie. de pe loc.din deplasare. 5. global.4. 5. lovituri sub formă de întrecere :cine loveşte mai corect mingea..învăţarea prizei corecte pentru servici (continentală sau semideschisă) Exerciţii de imitaţie : .aruncarea mingii cu braţul întins deasupra capului în sus şi înainte pentru a ateriza în faţa liniei de fund a terenului . . .din poziţia finală a părţii pregătitoare. fără a mişca piciorul din faţă . 40 .3. cine loveşte mai multe mingi peste fileu. din deplasare .învăţarea prizei corecte pentru voleu (continentală). invers pentru stângaci) . fragmentat. tun de mingi etc.mâna dreaptă după ceafă.se va executa la început din zona strategică 2 apoi din zona strategică 1. d) Exerciţii la minge aruncată şi lansată de antrenor: . Serviciul Exerciţii pregătitoare cu mingea şi racheta : .aruncarea mingii cu braţul întins şi prinderea ei cu acelaşi braţ.

semideschisă) Exerciţii de imitaţie : .învăţarea prizei corecte (continentală. înainte) . . din săritură. demonstraţie: fragmentar. imitarea mişcării de lovire propriu – zisă şi terminarea mişcării de lovire: de pe loc după deplasare.mingea aruncată de antrenor deasupra capului şi lovire cu palma: de pe loc. Exerciţii la minge aruncată : . executarea: loviturii propriu-zise. Exerciţii la minge aruncată şi lansată : .. propriu – zise. . .din poziţia finală a părţii pregătitoare.din poziţia finală a părţii pregătitoare.imitaţie după explicaţie. executarea loviturii.mingea aruncată de sus cu braţul întins oblic înainte. 5.momentul impactului coincide cu punerea piciorului stang (drept) pe sol: de pe loc din deplasare (lateral. Execuţie globală la minge lansată de antrenor: .din poziţia finală a părţii pregătitoare. după săritura mingii din zbor . terminarea mişcării de lovire: de pe loc. Smeciul Exerciţii pregătitoare cu mingea : . terminarea mişcării de lovire din deplasare. executarea: loviturii propriu-zise. după deplasare la mingea aruncată de antrenor. cu retragere. înainte ).din poziţia finală a părţii pregătitoare.acelaşi exerciţiu dar din poziţia fundamentală.din zbor 41 . .după deplasare .5. terminarea mişcării de lovire de pe loc după deplasare. executarea loviturii. .după căderea mingii . imitatie globală . terminarea mişcării de lovire de pe loc. de pe loc şi global. . Execuţie globală la minge lansată de antrenor: . propriu –zise.de pe loc . din foarfece.de pe loc .din poziţia finală a părţii pregătitoare.din deplasare (laterală. .

zgură.2. au fiecare avantajele şi dezavantajele lor. Astăzi. În ţara noastră. În săli predomină terenurile de parchet. 42 . aşadar. Lungimea totală a terenului este împărtită în două jumătăti egale de un fileu aşezat transversal. scaunul de arbitraj.VI .1. Buna cunoaştere de către antrenori a structurii terenului. iar pentru terenul de dublu se mai adaugă câte 1. Iarbă.77 m lungime si 8. gazonul sintetic etc.8 cm. din diferite suprafeţe de joc. Factorii economici sunt cei care determină în ultimă instanţă alegerea suprafeţei de joc. liniile de marcaj. Terenul de joc trebuie să fie dreptunghiular. susţinut la marginea superioară de un cablu metalic cu diametrul maxim de 0. fileul. acesta va respecta anumite dimensiuni omologate şi anumite recomandări constructive. Noţiuni de bază privind cosntrucţia si întreţinerea terenului de tenis Terenul de joc reprezintă oglinda antrenorului de tenis. permeabil sau impermeabil şi necesitând sau nu întreţinere curentă. ajungând deci la o lăţime de 10. gradul de curăţenie. CONSTRUCŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA UNUI TEREN DE TENIS 6. tăvălugul sau mătura şi învaţă puţin câte puţin despre modul cum se amenajează şi se întreţine terenul. pretutindeni în lume se construiesc terenuri de tenis. iar pe locul secund sunt terenurile de asfalt. în aer liber sau în sală. betonul. 6. ordinea materialelor şi a aparaturii auxiliare caracterizează profilul şi preocuparea celui care dirijează procesul instructiv-educativ.1). a influenţei pe care diferitele suprafeţe de joc o exercită asupra conţinutului jocului se repercutează favorabil în conducerea procesului de pregătire şi joc al sportivilor. Starea în care acesta se prezintă.23 m lăţime pentru terenul de simplu. cu o suprafaţă ale cărei dimensiuni să măsoare 23..6.37 m pe lătime de ambele părti. Caracteristicile constructive şi întreţinerea terenului de tenis Un teren de tenis poate fi construit. fiind suplu sau dur. iar în ultimul timp apar cele de material sintetice. Majoritatea sportivilor care păşesc pe un teren întâia oară observă cu interes suprafaţa de joc. Oricare ar fi tipul suprafeţei de joc a unui teren. pe care le vom prezenta ulterior. cele mai răspândite terenuri în aer liber sunt cele de zgură.97 m (fig.

fixaţi la distanţa de 0. 43 .ale cărui capete sunt ancorate de doi stâlpi cu înălţimea de 1. Fileul are o înăltime de 91.07 cm.07 m. unde este prins de sol cu o chimgă lată de 5cm.81 cm în afara terenului de joc.5 cm la centru. iar la cele două capete are 1.

6.1. Dimensiunile terenului de tenis 44 .Fig.

Suprafeţele rezultate formează careurile de serviciu.3. Drenajul.5 cm sau mai mare de 5 cm. nu este recomandată amplasare în apropiere a arborilor foioşi. 6. La aceste drene se fixează alte 4 drene. iar în lateral de minim 3. să dispună de posibilitatea racordării la retele de apă. Terenurile nu se construiesc niciodată pe suprafeţe de rambleu. Construcţia terenului de zgură Orientarea terenului se face de regulă cu axa longitudinală pe directia nord-sud. cu o abatere maximă admisă de 150. ca tuia sau ciprul. găurite la jumătatea lor superioară. energie electrică (eventual termică).5 m. Pentru o bună orientare în spatiul de teren. marcarea cu tăruşi şi depănarea pământului vegetal la o adâncime de până la 0.Cablul metalic şi partea superioară a fileului vor fi acoperite de o bandă cu dimensiunile cuprinse între 5 şi 6. Frunzele ar cădea în acest caz pe teren. canalizare. distanţa minimă dintre ele va fi de 4 m. De asemenea. numită semn de centru. Spaţiul cuprins de fiecare parte a fileului între linia de serviciu şi liniile laterale este împărţit în două părti egale. să fie uşor accesibile si să se încadreze în prevederile schiţelor de sistematizare. dacă e repartizată inegal. în vecinătatea spaţiilor verzi. La fiecare capăt al terenului se amplasează câte o drenă colectoare. Între linia de fund şi gardul de sârmă se va lăsa un spaţiu de minim 6. Amplasamentele pentru construcţia terenurilor de tenis izolate sau grupate vor fi astfel alese încât să beneficieze de un cadru adecvat. constructorul va urmări amplasarea în locuri ferite de orice fel de poluare. În cazul unor grupări de terenuri. Jucătorii vor avea astfel mai puţin soarele în ochi. Lucrările pregătitioare cuprind determinarea celor 4 unghiuri ale terenului. Un gard viu din arbori persistenţi. confecţionată din tuburi de beton. iar umbra îi poate deranja pe jucători. la o distanţă de 6. De asemenea. în 45 . De fiecare parte a fileului. plantat în spatele terenului poate însă ameliora vizibilitatea în joc. s-au fixat distanţele (în metri) de la linia de fund a terenului până la toate punctele de intersecţie a liniilor terenului de joc. care are o lătime de 5 cm. Linia va fi trasată paralel cu liniile laterale. Proiecţia imaginară a liniei de mijloc (de serviciu) pe linia de fund a terenului este marcată printr-o linie lungă de 10 cm şi lată de 5 cm.4 m.66 m.3 cm lătime.40 m (şi paralel cu el) se vor marca liniile de serviciu. printr-o linie de mijloc. unde există şi riscul unor tasări. în special pentru pregătirea fizică specifică. Toate celelalte linii nu vor avea o lătime mai mică de 2. iar zonele expuse la vânt trebuie evitate. Măsurătorile spaţiului de joc se vor efectua din partea exterioară a liniilor.

nivelarea (perierea. Toate contribuie la crearea unei ambianţe confortabile şi asigură în acelaşi timp calitatea jocului. cu excepţia acelora care în perioada sezonului rece pot fi acoperite cu un balon. Ultimile 3 operaţii se repetă de mai multe ori si vor fi urmate de trasarea liniilor. Refacerea anuală constă din răscolirea zgurei cu grebla (la o adâncime de 5 cm). Straturile intermediare vor fi constituite din pietriş.06 cm şi din zgură neagră sau roşie necernută. Stratul de la suprafaţă este constituit dintr-un amestec special din 75% zgură roşie.nivelul ideal de iluminare se situează în jurul valorii de 700 lux şi nu trebuie să coboare sub 300 lux. De asemenea. ploile de lungă durată sau cele torenţiale din timpul verii fac imposibilă continuarea jocului pe anumite perioade.să asigure vizibilitatea optimă a tuturor traiectoriilor mangai. . Împrejmuirea este realizată dintr-un gard de sârmă.15-0. asigură contrastul eficient pentru percepţia mingilor rapide.5 m între cele de pe margine şi la o distanţă de 4 m între cele de la mijloc. la o distanţă de 5. şi va avea o grosime de 0. Întreţinerea terenului de zgură Terenurile de zgură necesită o refacere anuală si o întreţinere curentă. curăţirea (cernerea) ei de impurităţile adunate în timpul verii. cu granulaţia cuprisă între 25 şi 80 mm. compresarea cu ruloul) şi stropirea. ca piatra de râu. Gardul prevăzut cu prelate sintetice sau pereţi vopsiţi.20 m după stropire şi tăvălugire.00 m pe laturile lungi. Stratul de fundaţie este constituit din material dur. de preferinţă în verde. 6. cu înălţimea de 4 m în spatele liniilor de fund şi între 1. Iluminatul unui teren de tenis trebuie să prezinte următoarele caracteristici: .să asigure excelenţa percepţie a mingilor şi a fileului.să asigure contrastul liniilor de marcaj cu suprafaţa de joc. alcătuit din panouri (grilaj). . 5% nisip cu diametrul mai mic de 3 mm şi 20% argilă.4. terenurile sunt impracticabile 5-6 luni pe an. Întregul sistem de drenaj se va racorda la reţeaua de canalizare. Liniile de marcaj vor fi trasate cu praf de cretă (cu ajutorul unui cărucior special dotat cu rezervor) sau vor fi confecţionate din material plastic şi încastrate în sol.unghi de 900. în funţie de cantitatea drenajului şi aportul personalului de serviciu.să asigure protecţia surselor de lumină. cu o grosime de până la 0. care variază de la câteva ore la o zi întreagă. 46 . Datorită condiţiilor climatic din ţara noastră. . ceea ce permite continuarea activităţii în condiţii destul de bune. .20 şi 2.

ele sunt acoperite cu o mantie special. Este de dorit ca amenajarea şi întreţinerea terenurilor de zgură să constituie preocuparea în egală măsură a conducerii administrative (prin personalul de servici. De altfel. Astăzi. Terenurile de bitum sunt cunoscute şi sub denumirea de ”Quick”. se acoperă cu o răşină sintetică. cu atât va reţine mai mult umiditatea. Suprafaţa se vopseşte sau. sisturi roşii de steril. se execută în genreal la rece şi necesită aportul constructorilor de la lucrările publice. Terenurile sunt dependente de un bun drenaj. roci metamorfice sau eruptive). Suprafaţa lor netedă dar foarte dură solicită intens articulaţiile piciorului. în majoritatea cluburilor care se respectă.5. Cu cât o rocă este mai poroasă. Menţinerea unei bune porozităţi depinde în mod esenţial de întreţinerea corespunzătoare a terenului. iar întreţinerea este diferită. Terenurile cu ciment permit desfăşurarea activităţii în orice sezon. la prânz si seara). 6.Construcţia şi întreţinerea altor terenuri Terenurile de iarbă sunt terenuri extreme de agreabile. Tehnologia derivă din tehnicile rutiere. fiind obţinută prin treceri regulate cu maşina de tuns iarbă şi cu tăvălugul. Suprafaţa de joc constituită dintr-o specie de gazon foarte stufos este netedă. Dacă sunt construite în sală. dar şi a antrenorilor şi sportivilor. sportivii de performanţă şi membrii amatori sunt deprinşi să perie şi eventual să stropească terenul după încheierea jocului. Sunt 47 . Cu cât roca este mai dură. pentru a asigura priza stratului de suprafată. transformate în granule cu asemenea dimensiuni încât să se obţină o bună coeziune şi o permeabilitate suficientă. Trecerea cu tăvălugul si dreptarul este de asemenea necesar să fie făcută cât mai des. Chiar şi după o ploaie torenţială jocul poate fi reluat în câteva minute prin evacuarea apei cu ajutorul unor dreptare prevăzute cu lamele de cauciuc. dar construcţia lor este costisitoare. cu o grosime variind între 1 şi 3 mm. trecerea cu mătura şi retrasarea liniilor. care ameliorează supleţea săriturii mangai. Aceste terenuri întrunesc sufragiile a numeroşi proprietari. terenurile de ciment pot fi reacoperite cu un material din plastic-cauciuc. cu atât rezistă mai bine la uzura datorată călcării cu picioarele şi agenţilor climatici. majoritatea terenurilor de zgură sunt dotate cu linii din material plastic. Construite pe fundaţii asemănătoare celor de zgură. realizată dintr-o substanţă pe bază de bitum aglomerat. care sunt montate la începutul sezonului tenisistic.Întretinerea curentă se face prin stropire (dimineată. datorită posibilităţii suprimării personalului de întreţinere. mai des. asigurând astfel supleţea terenului si evitând formarea prafului la suprafaţă. acolo unde el există). Zgura este constituită din roci naturale (calcare.

48 . Terenurile de mateflex sunt alcătuite din elemente alevolare prefabricate. având însă în componentă mai mult lut. sau pot fi din material plastic. Terenurile de tartan au ca liant răşina sintetică sau poliuretanul. în funcţie de dispoziţia lamelor (lamele perpendiculare pe fileu sunt mai rapide decât cele dispuse paralel cu fileul) şi rigurozitatea vopselei utilizate. Întreţinerea curentă se rezumă la ştergerea sprafeţei de joc cu o cârpă umedă. se obţin rezultate diferite privind elasticitatea. dar cu un preţ ridicat. Suprafaţa astfel realizată se poate aşeza în aer liber sau sală. de obicei pe ciment. apoi este lăsat să se usuce atât cât să permită întinderea unei prelate. legat de construcţia unei fundaţii foarte rezistente (beton sau înveliş). În funcţie de tehnilogia folosită. fiind confecţionate din elemente de parchet cu lamă foarte fină. Materialul este preparat pe şantier cu ajutorul unui malaxor adaptat şi se toarnă apoi la faţa locului. peste care se va trece cu tăvălugul. Principalul inconvenient rezidă în uzura rapidă a mingiilor şi a încălţămintei. iar pe margine se recomandă să existe o bordură pentru a stabiliza învelişul. care nu e legată neapărat de grosimea învelişului. până la băltire. Suprafaţa de joc obţinută astfel este mult mai riguroasă decât zgura. Acest procedeu permite să se obţină suprafeţe care imită zgura. făcând o bună priză cu lutul. Granulele de zgură existente la suprafaţă sunt astfel tasate. trecându-se cu mătura o dată pe săptămână şi adăugându-se nisip. plăcută la vedere şi confortabilă la joc.rapide dar rugoase şi mai puţin suple ca cele de zgură. Terenurile de parchet sunt întâlnite în general în sălile acoperite. perforate. Procedeul derivă de la cel prin care se realizează pistele de atletism şi se prezintă sub forma unui covor sintetic de 5-15 cm grosime. introdus în vopsea. produs necesar atât pentru colorarea şi protecţia învelişului. Amenajarea şi întreţinerea lor este însă puţin diferită. peste o altă suprafaţa mai dură şi netedă. Un nisip special ocupă golurile dintre smocurile de fibre. Întreţinerea este uşoară. prin adăugarea unor particule de elastomeric. cât şi pentru fixarea frisoarelor de nisip de la suprafaţă. Terenurile de lut respectă aceleaşi principii constructive şi sunt alcătuite aproximativ din aceleaşi materiale ca şi terenurile de zgură. Este indispensabilă aplicarea pe suprafaţa de joc a unui produs de sinteză. Lemnul utilizat este din stejar sau brad. Periodic. realizate din material sintetice (polietilenă sau polipropilenă) şi legate între ele printr-un sistem adecvat de îmbinare. dacă e cazul. ajustate perfect. dar diferit de la un teren la altul. pe care se pilesc sau se ţes fibre de polipropilenă. Liniile sunt trasate cu var. de dimensiuni reduse. Turnarea se face cu o maşină special sau adaptată. este necesară demontarea elementelor şi aspirarea prafului. Terenurile de gazon sintetic se prezintă sub forma unui covor compus dintr-o urzeală sintetică. Principala deosebire constă în faptul că din când în când stratul de suprafaţă este udat abundent. Bucăţile de covor se leagă între ele în sensul lungimii terenului. Este o suprafaţă nouă. lungi de aproximativ 2 cm. Jocul este rapid.

pe suprafeţele relative moi şi rugoase. cu diminuarea influenţei efectului imprimat.săritură medie a mangai. Problema cu care se confruntă jucătorii la schimbarea diferitelor suprafeţe de joc constă în modificarea uneori nesemnicativă a traiectoriei şi vitezei de circulaţie a mingii după impactul cu solul. conferă mingii o anumită traiectorie. cu păstrarea influenţei efectului imprimat. Acest lucru se datorează unghiului de cădere.săritură joasă a mangai. . indiferent de efectul care i-a fost imprimat iniţial.6. . În mod normal. spre deliciul spectatorilor). În general. Numai mingile cu efect lateral conservă după săritură o parte din respectivul efect. mingea achiziţionează după contactul cu solul o rotaţie către înainte.săritură medie a mangai. pe suprafeţele moi şi lunecoase. un alt factor determinant al unghiului de respingere este efectul (sensul de rotaţie a mangai). pe suprafeţele dure şi lunecoase. datorată efectului imprimat prin lovirea cu racheta. O minge cu efect care sare pe verticală îşi poate conserva rotaţia către înapoi (este cazul lovirii scurte. care. Acesta din urmă. Viteza şi traiectoria mingii sunt factorii care subordonează conţinutul tehnico-tactic al jocului. care. Clasificarea suprafeţelor de joc Dacă dezideratul uniformizării diferitelor suprafeţe de joc rămâne pentru moment de nerealizat. . cu diminuarea influenţei efectului imprimat. uneori sare înapoi fileul. a racordajului şi a mingii însăşi. Alături de forţa cu care jucătorul loveşte mingea şi de calităţile rachetei. pe suprafeţele dure şi rugoase. În momentul impactului cu suprafaţa de joc intervine forţa de frecare (generată de duritatea şi asperitatea solului). o minge cu efect liftat sare mai sus după contactul cu solul decât o minge cu efect tăiat. asociat cu factorii mai sus prezentaţi. generează următoarele fenomene: . Mingea aflată în zbor suportă concomitent cu viteza de deplasare şi o viteză de rotaţie. 49 . în compunere vectorială cu viteza iniţială şi cu cea de rotaţie a mangai. de obicei mai mare. este limpede că dificultatea cea mai serioasă pe care o au de surmontat jucătorii şi antrenorii lor este adaptarea cât mai eficientă la un tip sau altul de suprafaţă.6.săritură înaltă a mangai. executată cu măiestrie. cu păstrarea influenţei efectului imprimat. iar traiectoria este o curbă ale cărei puncte sunt date de poziţiile successive pe care le ocupă mingea în diferitele momente ale zborului. deci un anumit unghi de cădere. Viteza este o mărime vectorială rezultată din raportul dintre spaţiul parcurs de minge şi timpul consumat.

datorită creşterii eficientei predomină deplasările către înainte pentru finalizarea punctului din zona fileului. Viteza mingii după contactul cu solul. returul de serviciu se execută cu mai mare dificultate. ciment lăcuit. gazon sintetic. În opinia noastră. o mare parte din joc se desfăşoară prin intermediul schimbului de lovituri executate din dintre formele de deplasare în teren ale jucătorului predomină cele laterale şi cele viteza de circulaţie a mingii face posibilă schimbarea ritmului de joc. majoritatea punctelor sunt câştigate cu seviciul. Pentru efectul tăiat ea este redusă. Considerăm că această clasificare este destul de apropiată de realitate. atacurile la fileu după execuţia seviciului sunt mai puţin numeroase.Cu toate acestea. În cazul unei mingi tăiate. alte mochete). linoleum. Cu cât rigurozitatea (aderentă) suprafeţei de joc este mai redusă. Aşadar. mateflex). Suprafeţele de joc lente conferă jocului următoarele caracteristici: eficienţa serviciului este mai redusă. voleul. suprafeţele de joc cele mai cunoscute. oblic-laterale. suprafeţe de joc foarte rapide (iarbă. este pentru efectul liftat superioară efectului plat. unghiul de respingere al unei mingi liftate este mai mic decât unghiul de cădere. green-set). zona liniilor de fund ale terenului. tartan. din punct de vedere didactic. disputarea unui punc constă în medie din 3-4 lovituri. cu atât viteza mingii va creşte. situaţia este inversă. ritmul de joc este intens şi relativ uniform pe toată durata partidei. parchet. pentru simplificarea înţelegerii influenţei pe care un anumit tip de suprafaţă o are asupra conţinutului jocului. există o relaţie direct proporţională între duritatea suprafeţei de joc şi viteza mingii după impactul cu solul. pot fi clasificate astfel: suprafeţe de joc lente (zgură). duritatea şi rigurozitatea solului sunt factorii esenţiali care contribuie la clasificarea diverselor suprafeţe de joc. Exceptând terenurile de iarbă. 50 . suprafeţe de joc medii (lut bătătorit. durata timpului efectiv de joc este crescută. independent de natura suprafeţei de joc. vom accepta clasificarea suprafeţelor de joc în două categorii: lente şi rapide. schimburile de lovituri sunt prelungite. Totuşi. Suprafeţele de joc rapide influenţează conţinutul jocului astfel: serviciului. smeciul şi loviturile de atac. suprafeţe de joc rapide (beton poros. necesitând creşterea preciziei execuţiei.

smeciul. Jucătorii combinative sunt cei care se adaptează cel mai uşor pe orice tip de suprafaţă. spectatorii savurând cu frenezie atât o serie de ”asi” sau de servicii urmate de voleuri câştigătoare. punctat cu efecte şi ”artificii”. Pe suprafeţele rapide: . ci numai îl adaptează. . . . . . Suprafeţele de joc lente îi avantajează pe jucătorii care preferă fundul terenului. situaţia se prezintă astfel pentru cele două tipuri de suprafeţe: Pe suprafeţele lente: .Dorim să precizăm că diversitatea suprafeţelor de joc nu schimbă mecanismul de bază al procedeelor tehnice. Clasificarea suprafeţelor de joc se află într-o relaţie directă cu tipologia de jucători. Ca metodică de învăţare a tenisului.serviciul (minimum 2 procedee). cât şi o alternare prelungită de mingi.lovitura de atac de pe partea dreaptă şi stângă. . iar suprafeţele de joc rapide îi avantajează pe jucătorii ofensivi care preferă jocul din apropierea fileului.lovitura de trecere.stopul.returul de serviciu.serviciul (minimum 2 precedee). . până la deprinderea corectă a tehnicii de bază şi trecerea ulterioară pe suprafeţe mai rapide.smeciul. . . . Atât tenisul ”lent” cât şi cel ”rapid” îşi au fiecare spectaculozitatea specifică. par a fi pe plac unor sponsori importanţi şi televiziunii. Creşterea vitezei de joc şi scurtarea duratei unor partide. scurtând sau amplificând partea pregătitoare şi contracarând efectul imprimat mangai.voleul.lovitura de trecere.schimbul de lovituri pregătitior. Din punct de vedere al procentajului de utilizare în joc a principalelor procedee tehnicotactice. este de preferat lucrul pe suprafeţele lente-medii.voleul. 51 .

fiind practicat ca sport de performanţă şi ca divertisment de către milioane de oameni.CONCLUZII În concluzie. mai răbdătoare. Acest sport are avantajul că se practică şi în aer liber. El reprezintă programul de activitate pe care jucătorul trebuie să îl respecte pentru a da randament în competiţii. Tenisul ajută mult la dezvoltarea mentalităţii. s-a răspândit pe toate continentele. bucurându-se de o popularitate fără precedent. 52 . calmă şi mult mai înţelegătoare. Tenisul este un sport ce poate fi învăţat şi practicat la vârste înaintate şi nu puţine sunt cazurile când oamenii de etate respectabilă au descoperit tenisul învăţând mişcările de baza atunci când mulţi alţii îşi luau gândul de a face sport. Treptat. Dezvoltarea permanentă a tenisului se datorează perfecţionării continue a tehnicii şi tacticii de joc precum şi a metodelor de pregătire. În tenisul de performanţă acest lucru prezintă o foarte mare importanţă. în timp ce multe alte sporturi accesibile la o vârstă fragedă s-au mutat în sală. Jocul de tenis. la care se adaugă materialele şi suprafeţele de joc mereu mai diversificate şi perfecţionate. va ajunge una mai calculată. La aceasta se adaugă şi apariţia marilor campioni care etalează noi procedee tehnice tot mai perfecţionate. cele mai de bază lucruri într-o activitate sportivă ca să poţi face faţă unui program intens este ODIHNA şi ALIMENTAŢIA. persoana care practică acest joc. încă de la apariţie şi până în zilele noastre. la felul de a gândi şi de a se comporta în societate.

google. 1995. Moise D. . [4]. 2002. [2]. [3].BIBLIOGRAFIE [1]. Editura Garamod.etenis. Editura Printnet. Dobosi S. ***www. Moise Gh. ClujNapoca.ro.ro. Moise D. ***www. Bucureşti. Volumul II. 53 .Teoria tenisului modern. -Tenis pentru începători.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful