Universitatea Petru Maior Disciplina: Logică şi Sociologie

Max Weber
Personalitatea şi opera

Muică Flaviu

filozofi şi politologi. a făcut-o cu profesionalism si talent. sociologi.cu socialul şi politicul. De exemplu . în special. Max Weber s-a născut la 21 aprilie 1864 la Erfurt şi a trăit până în 1920. cu succes. şi a subliniat importanţa protestantismului ascetic care a condus la naşterea capitalismului. ca şi vocaţie.Administraţie Publică. care explică diferenţele de dezvoltare dintre culturile Occidentale şi cele Orientale. anul I. Lorenz von Stein şi Karl Marx. XIX şi XX era aproape o modă ca economiştii să fie. fiind unul dintre negociatorii Germaniei la Tratatul de la Versailles şi membru al comisiei însărcinate cu susţinerea Constituţiei Weimar. Cea mai cunoscută lucrare a sa este eseul Etica protestantă şi spiritul capitalismului. A fost o persoană influentă în politica germană contemporană. Weber defineşte statul ca o entitate ce posedă monopolul asupra folosirii legitime a forţei. combinaţiile nu erau întâmplătoare. Din 1893 a fost profesor la Berlin şi Freiburg între 1897 şi 1903. În această lucrare. A studiat cu interes operele lui Hegel. luând în considerare fireştile combinări şi intercondiţionări cu alte domenii. când a decedat la München. Max Weber a elaborat şi o sinteză a metodelor teoretice şi istorice ale ştiinţelor sociale pe care a folosit-o. ci fireşti. a birocraţiei şi a statului raţional-legal din Vest. în cercetările sale. Această idee a devenit o definiţie fundamentală în studiul modern al ştiinţei 2 . A. Max Weber n-a făcut excepţie de la regulă. apoi la Haidelberg şi München. totodată. lucrare care a fost piatra de temelie în studiile sale de sociologie a religiilor. Ocupaţia de baza i-a fost cea de profesor şi cercetător ştiinţific. prin studiile sale privind originea capitalismului şi evoluţia lui. Politica. Compte. În politică. Ideea principală este că atunci când a abordat economia şi ştiinţa despre ea. În România a fost cunoscut. cum decurgeau din natura stărilor de lucruri. grupa 2 Date Biografice În Germania secolelor XVIII. De precizat că. el a fost de partea unei democraţii naţionale. Într-o altă lucrare importantă. Weber a argumentat faptul că religia este una dintre cauzele cele mai importante.

pentru unul mai practic. care ştiu că dragostea de Dumnezeu există şi la muncă. trezvia. fie ei ortodocşi. p.că şansele cele mai mari pentru o educaţie economică se ivesc tocmai pentru această categorie. a birocraţiei şi a statului raţional-legal din Vest. Max Weber nu se sfieşte să afirme că progresul în cadrul unei organizaţii este determinat în mod direct de procentul oamenilor credincioşi. se plâng de faptul că ele nu au capacitatea şi dorinţa de a renunţa la felul de a munci moştenit şi învăţat odată. de a învăţa şi de a-şi concentra gândirea sau măcar de a o utiliza. Concentrarea. „Aproape toţi patronii care angajează fete. Opera Etica protestantă şi spiritul capitalist Singura carte publicată de Max Weber a constituit şi cea mai importantă sursă a gândirii sale.şi unele calcule afirmă aceasta . Max Weber spunea că religia este cea care determină progresul economic. Oamenii credincioşi. Capacitatea de a-şi concentra gândirea. Max Weber îşi propune să arate că etica şi înţelegerea protestantă a lumii au influenţat în mod pozitiv dezvoltarea capitalismului. Discuţiile cu privire la posibilitatea de a face munca mai uşoară şi mai ales eficientă se lovesc la ele de o neînţelegere totală. De regulă. 49). ca şi atitudinea absolut dominantă de „respect faţă de muncă“ se îmbină aici frecvent cu o riguroasă economicitate care ţine seama de câştigul şi cuantumul lui în general şi de o lucidă stăpânire de sine şi moderaţie care ridică enorm productivitatea („Etica protestantă şi spiritul capitalismului“. sunt mult mai profesionişti în ceea ce fac şi. În cadrul acestei lucrări de sociologia religiilor. Cele mai cunoscute contribuţii ale sale sunt cunoscute sub denumirea de Tezele weberiene.politice în tradiţia occidentală. nu doar în timpul slujbelor religioase. dorinţa de a face bine ceea ce fac sunt calităţi nelipsite persoanelor creştine. lucrurile stau altfel numai cu fetele cu o educaţie specific religioasă. catolici sau protestanţi. ridicarea tarifelor în acord se loveşte fără efect de zidul obişnuinţei. îşi iubesc munca mai mult decât cei necredincioşi. şi în special fete germane. Se spunea adesea . de regulă. şi a subliniat importanţa protestantismului ascetic care a condus la naşterea capitalismului. 3 . Weber a argumentat faptul că religia este una dintre cauzele cele mai importante care explică diferenţele de dezvoltare dintre culturile Occidentale şi cele Orientale. de a se adapta unor noi forme de muncă. „Etica protestantă şi spiritul capitalist“ propune stabilirea unei legături între formarea religioasă şi fenomenul capitalismului.

De multe ori Weber este citat ca un inventator al metodei interpretative. Acestea sunt activităţi umane. oricare nouă concepţie asupra societăţii nu poate înlocui pur şi simplu vechile concepţii. dar cum specificitatea activităţilor umane constă în sensul lor subiectiv. Sociologia şi obiectul sociologiei lui Weber În concepţia lui Max Weber sociologia este ştiinţa activităţilor sociale. ca orice teorie ştiinţifică de altfel. aşa încât actorul îşi orientează acţiunea lui în funcţie de aşteptările sale faţă de comportamentul celuilalt : "Numim sociologie o ştiinţă care-şi propune să înţeleagă prin interpretare activitatea socială. nu într-un mod obiectiv-naturalist. în linii generale. proiectul de constituire a unei sociologii comprehensiv-explicative. se raportează la comportamentul celuilalt. Pe de altă parte." Aşadar. nu ca un "lucru". Această idee a lui Weber despre evoluţia teoriei ştiinţifice este expresia unei concepţii originale privind studiul societăţii nu ca o realitate dată. oricât de "populară" ar fi ea şi oricât prestigiu ar avea la un moment dat. o activitate umană este socială atunci când sensul ei este determinat de interacţiunea dintre un actor şi partenerul său. este supusă deteriorării în timpului unui proces istoric indefinit. ci într-unul subiectiv-interpretativ.Concepţia comprehensivă şi explicativă a lui Max Weber şi sociologia “neoweberiană” O idee importantă a lui Weber este ca teoria sociologică. nu ca un "organism". după sensul său vizat de agent sau agenţi. ci numai o ştiinţă anume. în raport cu care se orientează derularea sa. ci ca o activitate. iar "structura". într-un mod original şi ca un pionier. ci ca un proces istoric. studiul sociologic presupune mai întâi înţelegerea prin interpretare a activităţii sociale. organizarea şi coerenţa acestor idei pot fi identificate urmărind. iar prin această înţelegere să explice în mod cauzal derularea şi efectele activităţii respective. dar realitatea este că această metodă 4 . Noi înţelegem prin activitate un comportament uman când şi atât cât agentul sau agenţii îi comunică un sens subiectiv. în sensul că orice sociolog nu poate inventa. ceea ce face ca nimeni să nu o poată inventa din nou. adevărul sociologic. care rămân valide din perspectiva "punctelor de vedere" în care ele au fost elaborate. Acestea sunt de altfel ideile pentru care Weber se bucură de cea mai mare popularitate în sociologia occidentală contemporană. care urmăreşte să găsească un anumit adevăr. Prin activitate socială înţelegem activitatea care. ci ca p semnificaţie.

fizicii. tot aşa cum rezultatele acestor ştiinţe trebuie sa aibă acelaşi statut de realitate. demografice) ale societăţii. în speţă împotriva concepţiilor primordialist rasiale. Dar studiul acestor circumstanţe nu este suficient pentru a explica activitatea umană. Ceea ce deosebeşte cunoaşterea sociologică de cea specifică fizicii. ştiinţelor naturii în general. la strămoşul comun al grupului. ci şi de a fi construit un edificiul conceptual care face această aplicare atât de riguroasă încât rezultatele înţelegerii prin interpretare sa poată fi comparabile cu cele ale cunoaşterii nomotetice (care exprimă legi obiective) specifice matematicii. În acest sens s-a subliniat atitudinea adoptată de Weber împotriva lui Chamberlain. Concepţia lui Weber despre etnicitate Weber abordează ca pe un tip al comunităţilor şi formelor asociative şi analizează înainte de toate aspectele economice ale acestui tip de unitate coezivă. sunt necesare pentru explicaţia sociologică. care este în primul caz activitatea umană şi o materie "inertă" în celălalt caz. precum şi în general împotriva tezelor rasiste aşa cum erau ele prezentate de biologi. Weber scoate în evidenţă caracterul intersubiectiv al etnicităţii. Dar discursul său analitic se configurează de asemenea ca unul îndreptat împotriva concepţiilor dominante ale epocii privind etnicitatea. în definiţia data grupului etnic.în cunoaşterea socială a fost propusă înaintea lui Weber. era convins ca logica cunoaşterii ştiinţifice este aceeaşi în ştiinţele sociale şi în cele ale naturii. este însă obiectul ei. Meritul lui Weber nu este însă numai acela de a fi aplicat în sociologie metoda interpretativă. Analiza şi evaluarea condiţiilor naturale (fizice. Activitatea umană se desfăşoară totdeauna în anumite circumstanţe de care depinde în mod direct. Prin această definiţie el subliniază faptul că dimensiunea comună tuturor grupurilor etnice şi anume conferirea de sens coeziunii şi întemeierea acţiunii comunitare prin referinţa la originea comună. ea este interacţiunea însăşi dintre oameni. Căci Weber spre deosebire de filosofii neokantieni contemporani lui. Acest aspect al analizei weberiene este scos în evidenţă de mai mulţi autori care au analizat concepţia lui Weber despre grupul etnic. 5 . În opoziţie cu aceste concepţii. conform cărora baza coeziunii grupurilor etnice o reprezintă fondul genetic unic şi specific fiecăruia. dar activitatea socială este mai mult decât un "produs" al interacţiunii acestor condiţii. considerând-ul a consta în credinţa subiectivă într-o descendenţă comună. ca şi a condiţiilor tehnico-economice. geografice. de către Droysen în studiul istoriei şi de către Dilthey ca metodologie generală a ştiinţelor sociale. unul dintre fondatorii ideologiei rasiste.

Istoria Sociologiei. Cluj-Napoca 1995 3. Bucureşti 1996 2. Andrei Roth. Studii Weberiene.wikipedia. Bibliografie 1. Imensa sa operă rămâne uzuală prin intergogaţiile ei acute şi prin răspunsurile ei provocatoare şi reprezintă o referinţă fundamentală pentru cercetările actuale din disciplinele social-umane. Teorii Sociologice Contemporane. Virgil Constantinescu-Galiceni.Max Weber este însoţitorul indispensabil al adevărului specialist în sociologie şi filosofia socială a lumii moderne. Editura Clusium. Editura Didactică şi Pedagogică. www. Editura Eminescu.ro 6 . Bucureşti 1985 4. Ilie Bădescu. Traian Rotariu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful