ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI INTERNAT CU BPOC

Autor: Oláh Imola asistent medical pr. Spitalul Judeţean de Urgenţă “Dr. Fogolyán Kristóf” Sfîntu Gheorghe - Secţia Interne

Coordonator stiintific: Dr. Kováts Gizella Medic primar medicina interna

Coordonator de curs: Szebeni Norbert as. med. pr. lector acreditat

2010

Cuvinte cheie
Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata. Însă asocierea efectelor extrapulmonare semnificative îi poate influenta gradul de severitate,Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica partial reversibila.Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza un raspuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze la nivel pulmonar. Cel mai frecvent factor de risc pentru BPOC este fumatul de tigarete.Cu fiecare ocazie,pacientii fumatori trebuie incurajati să renunte, In mai multe tari şi poluarea atmosferica rezultata din fumul obtinut prin arderea lemnelor,sau a altor carburanti a fost identificata ca factor de risc. Diagnosticul de BPOC trebuie suspicionat la orice pacient dispneic,care tuseste sec sau productiv si este/sau are istoric de expunere la factori de risc.Diagnosticul trebuie confirmat de spirometrie. Un program de management al BPOC cuprinde patru componente:evaluarea si monitorizarea bolii,reducerea factorilor de risc,managementul BPOC stabil si managementul exacerbarilor. Tratamentul farmacologic poate preveni si controla simptomele,reduce frecventa si severitatea exacerbarilor,creste calitatea vietii si toleranta la efort. Educatia pacientului ajuta la imbunatatirea modului de intelegere a bolii,a abilitatii de a supravietui cu boala.Este principala modalitate de sustinere a renuntarii la fumat, initiere de discutii,aprofundare a recomandarilor si in final un management mai bun al exacerbarilor. Peste 600.000 de romani sufera de bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC), afectiune pulmonara provocata de fumat, care reprezinta a patra cauza de deces in lume. "Un adult de peste 40 de ani din 10 sufera de BPOC, ceea ce inseamna ca 600.000-800.000 de romani sufera de aceasta boala, dar doar 25% dintre acestia sunt diagnosticati". BPOC afecteaza capacitatea de a respira si ucide, anual, peste trei milioane de persoane, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Simptomele acestei boli sunt tusea, expectoratia si senzatia de sufocare in timpul efortului, chiar si atunci cand urca treptele, se plimba sau se imbraca. Potrivit medicilor, BPOC nu este vindecabila. Tratamentul adecvat, in conditiile descoperirii bolii la timp, poate incetini distrugerile de la nivelul plamanilor.

2

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI A CAILOR RESPIRATORII

anatomia plamanului

ANATOMIA PLAMANULUI
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia. Aparatul respirator este alcatuit din: caile respiratorii, organe care au rol in vehicularea aerului ,cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile – caile respiratorii inferioare. Plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si bioxid de carbon).

CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie. FARINGELE:al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie, respiratorie si digestiva.

3

prin intermediul diafragmului.Fiecare segment este format din lobul.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice.Fiecare lob este alcatuit din segmente. 4 .sunt delimitati de o fisura.cricoid.patru plici numite corzi vocale.baza usor concava asezata pe diafragma si care.format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid.inferior)sunt delimitati de doua fisuri.lobulara.artera si venele pulmonare. PLAMANII reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea toracica.formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat.Este situata anterior de esofag.celule conjunctive si celule macrofage.fata externa (costală).in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior).cervical si toracal.deasupra traheei.proeminand sub piele.cu fundul stomacului si cu splina.Au forma unor jumatati de corn sectionat de la virf spre baza.epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide. TRAHEEA este un conduct fibro.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare.La exterior se afla tesut conjunctiv. fiind formată dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci. BRONHIILE PRINCIPALE:Sunt doua conducte fibrocartilaginoase.mijlociu.cartilaginos.la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului.unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei.cu baza spre suprafata plamanilor.arterele si venele bronsice.LARINGELE:este situat in partea anterioara a gatului.una oblica si alta orizontala.indreptat spre hil.functionale si clinice ale plamanului.Are un schelet cartilaginos.vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri.La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui.iar plamanul stang numai fisura oblica.Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior.corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.Are doua segmente. Lobii plamanului drept(superior.iar varful suspendat de o bronhie supra.intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului .in interiorul traheei se afla pintenele traheal.avand si celule care secreta mucus.doua superioare si doua inferioare.nervii vegetativi si vase limfatice). care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.unde se afla o membrana musculafibroelastica.masa medie a celor doi plamani este de 1300g.deasupra diafragmului.sub osul hioid.care reprezinta unitatiile anatomice.iar la interior mucoasa traheala.Bronhiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic. Plamanii prezinta. STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unei glande tubuloacinoase. Fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala.iar la stanga cu lobul stang al ficatului.

patrunde in fisuri.in care se deschid alveolele.devenind bronhiile intralobulare.cu rol de a conduce aerul.ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari. ARBORELE BRONSIC: Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii lobare.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Arborele bronsic Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii la exterior.la randul lor dind nastere bronhiilor terminale.Intre cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiu virtual.usurind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii.in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei.iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.Bronhiile intralobulare se ramifica.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).care la randul lor se ramifica in segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele alveolare.Totalitatea elementelor care constituie o 5 .care mentine umeda suprafata lor .numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic.

membrana bazala a alveolei. functională si nutritivă vascularizatia plamanului VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie. anterior de stern.Ajunsa in plamin artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic.se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul. VASCULARIZATIA PLAMANILOR. Plamanul are o dubla vascularizatie .patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare. iar posterior de coloana vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare 6 .inferior de diafragm.bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar. Epiteliul alveolar. Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept. MEDIASTINUL:este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi plamani.membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.La nivelul acestei retele capilare bioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang.tesuturile conjunctive de sub ea .

In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a volumului pulmonar.difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare.vascoase.inertiale.in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon.In mediastin se gasesc. vasele mari .ale coastelor. RESPIRATIA RESPIRATIA: reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in general.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus. 7 .Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale in mai multe etape strans corelate.trunchiul pulmonar cu ramurile lui. venele cave superioare si inferioare. Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizanduse astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice.definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul celular.longitudinal si transversal.cele patru vene pulmonare.transportul gazelor in sange si respiratie celulara.traheea si cele doua bronhii principale. VENTILATIA PULMONARA: este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare.artera aorta . MISCARILE VENTILATORII: Circulatia alternativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale. O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor.antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea bioxidului de carbon catre exterior.favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior.inima invelita de pericard .acestea sunt : ventilatie pulmonara.intr-o stricta succesiune.realizat din metabolismul celular.generator de insasi particularitatiile structurale ale aparatului toraco-pulmonar.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar.

Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor. VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE In cursul miscarilor ventilatorii.energia potentiala acumulata.iar prin efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de rezerva expiratorie.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica.Prin inspirarea unui volum de aer maximal.de postura. Sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel oxigenul consumat.penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si descendente (expir). Metoda spirografica utilizeaza spirograful.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme: sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul. Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml.Ca urmare a scaderii volumului pulmonar in cursul respiratiei.presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm Hg).permite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer introdus. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea vitala. Volumul inspirator de rezerva (VIR).in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml.un aparat care permite inregistrarea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.la sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.etc.reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus. Sistemul de absorbtie a bdioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta absorbanta a bdioxidului de carbon. Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani.permitand efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii. Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus. In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta evitandu-se acumularea bdioxidului de carbon in exces.Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei.fara ca subiectul sa inspire sau sa expire atmosfera ambianta.de sex.expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii.patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este in functie de talia persoanei de varsta.in cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus.In conditii de repaus.ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia aerul din plamani iese catre exterior. Sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf. si a caror cuantificare poate aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.Evaluarea volumelor se face prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Valoarea lui medie 8 . Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer curent.

se poate obtine prin insumarea VER + VR .Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT.ea reprezentand aproximativ 50% din CPT.in interiorul plamanilor se afla aproximativ 2500 ml.Valoarea ei.la adulti este de 1200ml. vor primi aerul din spatiul mort anatomic. Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa oscilatiei. Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima. reprezentand in jur de 75% din CPT. Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume pulmonare astfel: capacitatea pulmonara totala (CPT).Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze.in medie luandu-se in consideratie o valoare de 6000ml. Din cei 500 ml.adica aproximativ 25% din capacitatea vitala.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut. participa la schimbul de gaze.insumand toate volumele pulmonare mentionate.se adauga aerului alveolar.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml. Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus. DEBITELE VENTILATORII Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar. la persoanele antrenate.aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus.fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic.pentru obtinerea unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii.el poate atinge valori de pana la 150 l /min.iar restul de 350 ml. VENTILATIA ALVEOLARA: La sfarsitul unei respiratii de repaus. 9 . Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii.150 ml.Valoarea ei variaza in functie de talie sex.. ceea ce reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala.reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime. Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii maximale.varsta. Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus.

Acesta ofera un model pentru studierea altor factori genetici incriminati in etiologia BPOC.de obicei. 10 .pipei tabucului sau a altor forme de tutun caracteristice anumitor tari. Tusea cronica si sputa productiva preced. . Climatul si poluarea.cu cele ale tesutului pulmonar .care duc la disfunctie ventilatorie obstructiva. definita de asocierea leziunilor bronsice . Episoadele de acutizare ale acestor simptome sunt frecvente. Riscul de BPOC este direct proportional cu numarul total de particule inhalat de acea persoana pe parcursul vietii prin. de a face BPOC este de peste de 20 de ori mai mare decat la nefumatori. Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este stadiul final al bolilor pulmonare cronice. conditiile socio-economice si infectiile respiratorii frecvente in copilarie sunt de asemenea factori favorizanti.cu multi ani aparitia obstructiei bronsice.inclusive fumatul pasiv.Bronhopneumopatia cronica obstructiva Definitie Boala pulmonara obstructiva cronica este o boala ce poate fi prevenita si tratata.Cel mai bine documentat factor de risc genetic este deficitul sever de alfa 1-antitripsina.partial reversibila.Asociaza cateva efecte extrapulmonare semnificative. Riscul creste proportional cu numarul de tigari si cu numarul de ani de fumat.emfizem pulmonar centrolobular . Riscul unui pacient mare fumator. asociate cu grade variabile de leziuni vasculare pulmonare si in final hipertensiune pulmonara secundara.bronsita cronica . prin ingustarea fixa si progresiva a lumenului bronsic. Fumatul este factorul etiologic major al BPOC.rezultat prin arderea tigarilor. Obstructia bronsica este de obicei progresiva si asociaza la nivelul pulmonar Simptomele BPOC sunt: -Tuse -Sputa productiva -Dispnee de efort. de peste 30 de tigari pe zi.Pe de alta parte nu toti indivizii cu tuse cronica si sputa productiva vor dezvolta BPOC. un răpuns inflamator anormal la particulele toxice si gaze.putandu-i influenta gradul de severitate .Fumul de tutun.Componenta pulmonara este caracterizata de obstructie bronsica.

datorita inhalarii de particule si la aparitia bolii.iritanti. .. . Morfopatologie BPOC este caracterizata prin inflamatia cronica existenta la nivelul tuturor cailor aeriene mari si mici si a parenchimului si vaselor pulmonare.Poluarea din interiorul locuintelor.orice factor ce determina afectare pulmonara in timpul dezvoltarii fetale. cu formarea de tesut cicatricial care ingusteaza lumenul si produce o obstructie fixa a cailor aeriene.Sunt afectate in special femeile din tarile in curs de dezvoltare. In plus .fumul rezultat prin arderea combustibililor utilizati pentru incalzit si gatit. Modificari alveolare în BPCO 11 .sau in copilarie (greutate mica la nastere. bronsiile si bronhiolele cu diametrul intern mai mare de 2-4 mm) celulele inflamatorii infiltreaza epiteliul de suprafata.Poluarea exterioara contribuie la deteriorarea globala a plamanului. La nivelul cailor aeriene centrale (traheea.Desfasurarea activitatii in mediu toxic (praf si chimicale)cand expunerea este intensă sau prelungita(vapori. La nivelul cailor aeriene periferice mici (bronsiile mici si bronhiolele cu diametrul intern mai mic de 2mm) inflamatia cronica produce leziuni si procese reparatorii ale peretelui care determina o remodelare structurala a peretelui.infectii respiratorii frecvente)creste riscul de dezvoltare a BPCO.fum). creste numarul de glande mucosecretante si de celule caliciforme cu cresterea secretiei de mucus.

dar nu obligatoriu si cianotici. alterarea starii de constienta pana la confuzie si chiar coma.predominant emfizematosi . Exista doua tipuri distincte de pacienti: A. intens cianotic. Pe masura ce boala progreseaza dispneea devine mai severa si apare chiar la eforturi mici. Decompensarea cardiaca dreapta apare rar la acesti pacienti la care domina leziunile pulmonare de emfizem. B. vreme umeda si cetoasa si de poluarea atmosferica. mai tarziu. Scaderea VEMS post administrare de bronhodilatatoare sub 80% din valoarea de referinta si a raportului VEMS/CV sub 70% confirma prezenta unei obstructii bronsice care nu este total reversibila. Instalare cordului pulmonar cronic si consecutiv cordul pulmonar cronic (definit prin hipertrofia ventriculara dreapta. Acestia au hipoxemie arteriala marcata scaderea PaO2 cu valori mari ale PaCO2 cu vasodilatatie periferica. Saturatia cu oxigen a sangelui si valoarea PaCO2 este aproape normala si nu au cord pulmonar cronic.sunt totdeauna dispneici. Tabloul clinic Simptomatologie Simptomul principal este tusea cronica la pacientii de regula mari fumatori.Patogenie Limitarea fluxului aerian la expir reprezinta modificarea caracteristica BPCO si cheia diagnosticului acestei boli. Ea se datoreaza obstructiei fixe a cailor transversala a bronhiolei aeriene si cresterii consecutive a rezistentei acestora. cu edeme declive prin decompensarea cardiaca dreapta (cordul pulmonar este o complicatie frecventa in evolutia acestor pacienti la care domina elementele histologice si clinice de bronsita cronica). initial compensat si apoi decompensat) are un prognostic rezervat. Distructia parenchimului si anomaliile vasculare pulmonare reduc capacitatea plamanului de a efectua schimburile gazoase. „pink puffers . de regula obezi. hipercapnie. produc hipoxie si. in formele severe prin cresterea presiunii intracerebrale. Simptomele sunt agravate de frig. „blue bloaters” predominant bronsitici pacientul este predominant bronsitic : casectic. 12 . cu edem papilar. Acest simptom poate fi prezent cu multi ani inainte de instalarea altor simptome sau mecanisme fiziopatologice. puls plin. Hipertensiunea pulmonara se dezvolta tarziu in cursul evolutiei BPCO (Stadiul III de BPCO severa) si reprezinta complicatia majora cardiaca a BPCO. pletoric cu policitemie secundara hipoxiei tisulare. Hipersecretia de mucus si disfunctia ciliara determina tusea cronica si expectoratia. Tusea productiva este ulterior insotita de dispnee cu wheezing. expir prelungit. pletorici.

Micro-GP-spirometer 13 .Sectiunea transversala a bronhiolei Investigatii paraclinice La pacientii cu tuse cronica si expectoratie cu antecedente de expunere la factori de risc trebuie testata obstructia bronsica chiar daca nu prezinta dispnee.

FEV1. VEMS post-bronhodilatator<80% din valoarea ideala confirma prezenta sindromului obstructiv care nu este total reversibil. V2 cu aspecte de hipertrofie ventriculara dreapta (HVD). cu poliglobulie secundara.Oximetria se face trebuie luata in considerare la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. Cu cat valoarea FEV1 este mai scazuta cu atat prognosticul este mai rezervat. FEV1/FVC. . furnizand informatii despre cat de repede pot fi goliti plamani. sex. FVC. FEV1(VEMS) volumul expirat in prima secunda a unui expir maximal ce urmeaza unui expir maximal. In formele severe apare acidoza respiratorie. Exista o vasta literatura a valorilor normale cele potrivite pentru fiecare populatie este utilizata. Spirograma este o curba volum-timp. Raportul FEV1/FVC este cuprins intre 70% si 80% la adultul o valoare sub 70% indica limitarea fluxului de aer si posibil BPOC. 14 . FEV1 este influentat de varsta. Valori normale spirografice exclud diagnosticul de BPOC. exprimat ca procentaj din FVC da o indicatie clinica utila a gradului de limitare a fluxului de aer. curba flux-volum este o alternativa ce ofera aceleasi informatii. cu dominanta S in V1V6.Spirometria este explorarea ideala pentru diagnosticul si evaluarea BPCO. Hipoxemia si hipercapnie apare in formele severe. De ce trebuie Spirometrie in BPOC? Spirometria este necesara sa confirme diagnosticul de BPOC.Spirometria este un test simplu ce masoara cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. etnie. si inaltime. . . Spirometul este un aparat folosit sa masoare cat de eficient si cat de rapid plamanii pot fi expansionati sau goliti de aer.EKG-ul in fazele avansate are semne de HVD si/sau decompensare cadiaca dreapta: unda P ampla in DII. Capacitate vitala fortata volumul maxim de aer ce poate fi expirat printr-o manevra fortata. Pacientii au disfuctie obstructiva: VEMS/CV <70%. Impreuna cu prezenta simptomelor ajuta la stadializarea severitatii BPOC si poate fi un ghid pentru tratamentul specific in trepte. DIII si aspectul RSR in V1.

se poate efectua o tomografie computerizata cu rezolutie inalta (HRCT) care poate fi de folos in diagnosticul diferential. • Prezenta unui VEMS 1 (in prima secundA) sub 80% din valoarea prezisa la testul bronhodilatator in combinatie cu un raport VEMS 1/CVF sub 70% confirma limitarea fluxului aerian care nu este in totalitate reversibila. atunci cand planeaza dubii asupra diagnosticului de BPCO. dispnee) si/sau istoricul de expunere la factorii de risc sugereaza diagnosticul si impun efectuarea spirometriei pentru confirmarea lui. Diagnostic diferential al BPOC Diagnostic BPOC Elemente sugestive Apare la varsta medie 15 . Streptococul Pneumoniae si Moraxella Chataralis sunt cei mai frecventi germeni implicati in exacerbarea BPCO. Alte cauze relativ frecvente de exacerbari sunt infectiile virale. • Spirometria constituie "standardul de aur" in confirmarea diagnosticului si aprecierea severitatii BPCO. pulmonar nu are modificari semnificative. tomografia computerizata este utila cand se impune o interventie chirurgicala. .Rx pulmonar: aspectul Rx. .Tomografia computerizata (TC) a toracelui nu este recomandata ca examen de rutina. Diagnosticul pozitiv al BPOC Se bazeaza pe istoricul bolii si pe demonstrarea limitarii fluxului aerian (de tip obstructie) care nu este in totalitate reversibila. cu sau fara prezenta simptomelor: • Prezenta simptomatologiei (tuse cronica. chiar in stadiile avansate. deoarece HI. producerea cronica de sputa.Examenul de sputa este inutil. • Semnele clinice ale sindromului obstructiv pulmonar apar tarziu cand functia pulmonara este semnificativ afectata. Totusi. cum ar fi bulectomia sau reducerea patului pulmonar pentru ameliorarea hematozei. avand astfel o sensibilitate si specificitate mica in diagnosticul BPOC.. In plus. • Raportul VEMS 1/CVF (capacitatea vitala fortata) este considerat indicatorul functional cu cea mai mare sensibilitate in aprecierea limitarii fluxului aerian.

.Simptome lent progresive Istoric de fumat Dispnee de efort Limitare ireversibila a fluxului de aer Astm Apare de obicei la tineri (in copilarie) Simptomele variaza de la o zi la alta Simptome nocturne/dimineata devreme Prezenta de alergii.dilatatii bronsici Ingrosari de pereti bronsici.rinite sau eczeme Istoric famlial de astm Limitare reversibila a fluxului de aer Insuficienta cardiaca congestiva Raluri fine subcrepitante bazal bilateral Radiografie pulmonara-cord marit. Edem pulmonar Probe ventilatorii-aspect de restrictie Bronsiectazii Cantitati mari de sputa purulenta Asociaza frecvent infectii bacteriene Raluri crepitante si ronflante la auscultatie Radiografie pulmonara. 16 .

astmul poate aparea si la adulti.Tuberculoza Intalnita la orice varsta Radiografie pulmonara-infiltrate Nodului.o persoana nefumatoare poate dezvolta BPOC in special in tarile in curs de dezvoltare.ulceratii. sau la pacientii in varsta 17 . De exemplu.nefumatori Istoric de artita reumatoida sau Expunere la fum CT in expir-arii hipodense Panbronsiolita difuza Barbati nefumatori Majoritate au sinusita cronica Radiografia pulmonara si CT cu Inalta rezolutieMicroopacitati nodulare dispuse difuz centrolobular si Hiperinflatie Aceste elemente sunt caracteristice bolii respective.unde alti factori de risc sunt mai importanti decat fumatul.dar nu apar in toate cazurile.confirmare microbiologica Prevalenta locala mare Bronsiolita obliterativa Apare la tineri.

pentru ameliorarea simptomelor pe termen lung. Acesta este stadiul in care pacientii consulta medicul datorita simptomelor respiratorii cronice sau a exacerbarilor bolii. VEMS/CV <70% 18 . Tratamentul BPOC In BPOC medicatia este utila atat in episoadele de acutizare (BPOC acutizat). ascita. Este indicata de valorile PaO2<8 kPa (60mmHG). Clasificare BPOC în funcţie de gravitatea simptomelor: Stadiu I. cu sau fara PaCO2 6 kPa (45mmHG).Complicatiile BPOC Insuficienta respiratorie este forma terminala a bronsitelor cronice obstructive. Este caracterizat prin hipertensiune pulmonara. Infectii respiratorii frecvente cu Streptococul Pneumoniae si Hemophilus influenzae. edemul gambier si cresterea presiunii venoase jugulare. includ cianoza centrala. hipertrofie ventriculara dreapta si eventual insuficienta ventriculara dreapta. BPOC formă usoara VEMS/CV <70% .accentuarea limitarii fluxului de aer cu scurtarea respiratiei in special la efort. Masurarea presiunii arteriale partiale a gazelor in BPCO avansat este importanta. exceptand perioadele de agravare. Cordul pulmonar este definit de decompensarea cordului drept determinat de o suferinta pulmonara de regula cronica. In hipertensiunea pulmonara severa apare incompetenta valvei tricuspidiene si pulmonare cu hepatomegalie. sau de insuficienta cardiaca dreapta. Stadiu II. BPCO formă moderata VEMS/CV <70% . Semnele clinice de insuficienta respiratorie. in tratamente de scurta durata cat si in tratamentul de lunga durata. Persistenta sindromului de hipoxie alveolara cronica duce la cresterea presiunii in capilarul pulmonar si aparitia hipertensiunii pulmonare secundare. Cand apare decompensarea codului drept se instaleaza edemele si dispneea progresiva.Bronhodilatator cu actiune de durata scurta. Semnele clinice de hipercapnie sunt extrem de nespecifice. Acest test trebuie practicat la pacientii cu VEMS<40% din valoarea prezisa sau cu semne clinice sugestive pentru insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta.

daca sunt prezente complicatii ale bolii. Anticolinergice BPOC sever –agravarea limitarii fluxului de aer cu reducerea marcata a respiratiei. Tratamentul este in functie de stadiile BPOC In toate stadiile este indicata inlaturarea factorilor de risc si vaccinarea antigripala. 19 .simpaticomimetice b.parasimpaticolitici-cu actiune de durata lunga. Pacientii cu FEV1<30% prezis pot fi incadrati ca BPOC foarte sever. Este preferata administrarea inhalatorie. Stadiul IV :BPOC formă foarte sever-reducere severa a fluxului de aer (FEV1/FVC<70%:FEV<30% din prezis) sau FEV1<50% din prezis si semne de insuficienta respiratorie cronica. si reduce frecventa exacerbarilor. ß2-agonistI) are un rol central in tratamentul simptomelor BPCO.reducerea capacitatii de efort si exacerbari frecvente ce au impact asupra calitatii vietii pacientului. calitatea vietii si toleranta la efort. BPCO formă severa VEMS/CV <70% VEMS <30% din val. amelioreaza dispneea. anticolinergicele.ideala. Tratamentul complicatiilor Bronhodilatatoarele cu actiune de durata scurta:a.VEMS peste 30% si sub 50% din val ideala.calitatea vietii este mult afectata iar exacerbarile pot fi amenintatoare de viata. Bronhodilatatoarele Medicatia bronhodilatatoare (metilxantinele. In acest stadiu. Stadiu III. functia pulmonara.

anticolinergice. Beclometazona este un preparat cortizonic inhalator care poate urma tratmentului oral cu prednison. Asocierile de bronhodilatatoare pot imbunatati eficienta si pot scadea riscul efectelor secundare.51mg/Kgc. orale sau inhalatorii.Anticolinergice -Fenoterol. Se administreaza oral in cure scurte. sunt mai comode. Bronhodilatatoarele sunt prescrise ca medicatie de fond sau la nevoie pentru prevenirea si reducerea simptomelor. Cea mai simpla si sigura cale de a identifica pacientii care raspund la tratamentul cu glucocorticoizi pe termen lung este proba terapeutica reprezentata de inhalarea de glucocorticosteroizi timp de 6 saptamani pana la 3 luni. Corticoizii Corticosteroizii sunt utili in acutizarile BPOC. „puls terapie” de 2 saptamani. o data pe zi. mai ales in perioadele de acutizare. alaturi de alte bronhodilatatoare cu durata de actiune lunga. Bronhodilatatoarele cu durata lunga de actiune.Metilxantine Aminofilina Teofilina (SR) Alegerea intre ß2-agonisti. Noul anticolinergic. in doza de 0. teofilina sau asocieri ale acestora depinde de disponibilitatea medicamentelor si de raspunsul individual la tratament cu ameliorarea simptomelor cu efecte secundare. Raspunsul la glucocorticoizii trebuie evaluat dupa VEMS-ul postbronhodilatator (efectul tratamentului inhalator cu gluco-corticosteroizi trebuie sa se cumuleze cu cel al tratamentului obisnuit cu un agent 20 .Salbutamol -Terbutalina -Formoterol -Salmeterol -Bromura de Ipratropium c. reduc fenomenele de insuficienta respiratorie si scad durata de spitalizare. administrate pe cale inhalatorie. administrati sub forma de preparate orale. Se asociaza cu bronhodilatatoare injectabile. cu reversibilitatea obstructiei eveluata prin cresterea VEMS cu minim 20-15% peste nivelul initial. prima linie a tratamentului de intretinere pentru BPOC este tiotropium. Conform celor mai recente recomandari internationale publicate de "Global initiative for chronic Obstructive Lung Disease" (GOLD). administrat pe cale inhalatorie. in comparatie cu cresterea dozei unui singur bronhodilatator. cu masurarea parametrilor respiratori inainte si dupa administrare. actioneaza prin blocarea prelungita a receptorului M3 o modalitate unica de actiune in tratamentul BPOC.minime.

Nu s-a constatat nici o diferenta in ceea ce priveste variatia functiei ventilatorii ori frecventa de producere a reactiilor adverse. In 10% dintre cazuri este un HI rezistent la amoxicilina. comparativ cu grupul de control.combinat cu o hidratare corespunzatoare care sa fluidifieze secretiile bronsice. in doze eficiente de 2g/zi. precum si o reducere a duratei fiecarui episod. cu efect patogenic si de ameliorare in timp a functiei respiratorii si dinamicii ventilatorii. la domiciliu in cazul insuficientei respiratorii.5 episoade la sase luni).un metabolit derivat din bromhexin .bronhodialatator). Oxigenoterapia pe termen lung. cu sau fara protezare respiratorie prin ventilatie asistata mecanic. corticoizii administrati inhalator sunt utili in tratamentul de fond al BPOC.Vaccinurile antigripal si anti-pneumococic se vor administra in timp util la pacientii cu BPCO. Administrarea continua de 2 l de oxigen pe minut pe sonda nazala poate ameliora oxigenarea sangelui si poate prelungii viata prin scaderea presiunii pulmonare. Se trateaza cu cefalosporine de generatia a III-a. uneori in sectii de terapie intensiva. imediat ce sputa devine galbena. Rezistenta la Cefaclor este mai rara si poate fi un antibiotic alternativ. Daca sunt eficienti. Daca pacientul nu este febril se va administra Amoxicilina 1 g la 8 ore sau Augmentin.Dintre substantele cu actiune asupra mucusului. Mucoliticele Sunt utile dar este vital sa incurajam bolnavul sa tuseasca si sa expectoreze eficient. Antibioticele Antibioticele administrate prompt scurteaza exacerbarile BPOC si sunt obligatorii in episoadele de acutizare ale BPOC.pe primul plan se situeaza Mucosolvan. 21 . Daca pacientul este febril se spitalizeaza deoarece este posibil o infectie cu germeni gram negativi care pot pune in pericol viata.Mucosolvanul fluidifica secretiile bronsice vascoase usurand expectoratia si reducand frecventa si intensitatea tusei. Profilaxia acutizarilor BPCO S-a constatat ca pacientii tratati cronic cu mucolitice au prezentat o scadere semnificativa a numarului de exacerbari (aproximativ 0.

2x1 tb/zi. a hipersecretiei. De aceea O2 trebuie administrat in doze moderate cu supravegherea indeaproape a bolnavului.Ampiplus 1. Oxigenoterapia necesita o deosebita atentie si prudenta.Ampicilina 1 g .Amoxiplus 1. uneori bradipnee expiratorie.2x2 fl/zi. deprimarea centrilor respiratorii si agravarea pe aceasta cale a hipoventilatiei alveolare si hipercapniei.si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul BPOC.5 g. 22 .BPOC ACUTIZATA Astmul bronsic intricat cu bronsita cr. la nevoie tonicardiace. administrare de fluidifiante ale secretiei bronsice: bromhexin. hepatomegalie dureroasa cu meteorism abdominal. In forme mai usoare se poate administra antibiotice pe cale orala. tulburari de ritm extrasistole. Administrarea oxigenului se incepe cu un debit de 1-2 l/minut.lent sau in perfuzie 2-3 f miofilina 24 ore in solutie glucozata izotonica 5% 1000-1500 ml. Decompenzarea respiratorie a BPOC se asociaza de regula cu decompenzarea hemodinamica. • • • • Corticoizii. Alte semne sunt transpiratii. Simptome: dispnee cu polipnee..4x2 caps/zi. care declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie datorita unei suprainfectii bronsice.Amoxiclav 1 g. pentru eliminarea hipoxemiei.pentru actiunea lor antiinflamatoare antisecretoare. combaterea spasmului prin bronhodilatatoare: aminofilina administrata iv. a spasmului musculaturii bronsice.Amoxicilina 500 mg. Inlaturarea brusca a hipoxemiei prin administrarea de cantitati mari de 02 inseamna inlaturarea stimulului. In caz de infectie severa se administreaza antibiotice pe cale parenterala. Este eficienta tratamentul de aerosol cu Atrovent si Flixotide nebules de 2-3 ori pe zi.Biseptol 2x2 tb/zi. cord pulmonar decompenzat cu tachicardie. 0. anxietate sau somnolenta. 30 de picaturi de 3 ori pe zi. cianoza intensa si difuza mai ales la buze. • Perfuzie cu heminsuccinat de hidrocortizon 200 mg.2x1 fl/zi. cefalee.24 g.2x1 fl/zi. unghii.sunt:indicati. Bolnavul are o insuficienta respiratorie cr.Doxiciclina 2x1 caps/zi. miofilin 2 fiole. Procesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin exacerbarea edemului inflamator.Axetine 1.5 g. deoarece administrarea unor cantitati mari de oxigen la bolnavii cu hipercapnie cr este periculoasa. Cianoza exprima cresterea hemoglobinei in sangele arterial prin desaturarea cu O2 a oxihemoglobinei. anticoagulant. diuretice.2 g 2x1 fl/zi. Masuri de urgenta:Oxigenoterapia pe sonda nasofaringiana. stare confuzionala uneori stare precomatoasa.antibronhospastica.

care permite interventie constienta. drenajul postural. Demersul mai poate fi definit ca un process intelectual compus din diverse etape logic ordonate. Obiectivul principal este cresterea PaO2 si scaderea PaCO2.a ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor fizice.pentru a renunta la administrarea ingrijirilor stereotipe si de rutina. Ingrijirea bolnavilor cu BPOC Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica.cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor pacientului. Tratamentul insuficientei respiratorii Insuficienta respiratorie acuta este definita scaderea PaO2 cu.De 23 . Alte masuri sunt aspiratia secretiilor. sa. a analizei situatie. Cresterea PaCO2>60-65 mmHg impune ventilatie asistata. Tratamentul chirurgical este indicat in cazul bulelor mari de emfizem.avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire.. aspiratie bronsica si spalatura bronsica. Necesita spitalizarea. Aspiratie endobronsica se executa prin cateter introdus pe cale nazala sau pe bronhoscop. si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. Dupa Genevieve Dechanoz procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor.In spital-combaterea obstructiei prin drenaj postural. de regula in sectii de reanimare. Apare in episoadele severe de acutizare ale BPOC. Aceasta se poate face prin administrare de oxigen pe masca.in favoarea unor ingrijiri individualizate.planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului. Utilizarea drenajului postural asociat cu percutia toracelui determina mobilizarea secretiilor bronsice si cresterea expectoratiei.bazate pe necesitati presupuse. psihosociale ale persoanei. Daca cresterea PaCO2 este insotita de acidoza cu scaderea Ph sub 7. Ventilatia asistata este doar ocazional utilizata la pacientii cu bronsita cronica si emfizem. cu reducerea presiunii in artera pulmonara.Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate.adaptate fiecarui pacient. Spalatura bronsica se executa dupa aspriatie prin introducerea la intervale de 5-10 minute cu cantitati mici de bisolvon (3-5 ml) care apoi se aspira.care permite acordarea de ingrijiri individualizate. sau fara cresterea PaCO2.25 se va utiliza ventilatia mecanica.usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social.Este un mod de a gandi logic. doar atunci cand insuficienta respiratorie are un factor precipitant definit si daca prognosticul sub tratament este apreciat a fi bun.

Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. 3.Evaluarea.Spirometrie. 4.Astrup) Recolteaza . informeaza pacientul despre procedurile de ingrijire.asupra suferintei.probleme. informeaza medicul curant asupra starea bolvavului.vointa si cunostintele necesare. 1.Pulsoxibiologice si trimite la laborator.Analiza si interpretarea lor .Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. 6. Asistentul medical are un rol deosebit in ingrijirea pacientilor. incearca calmarea anxietatii bolnavului. Interventiile si ingrijirile ce se acorda in urgentele medicale reprezinta masuri vitale a caror corectitudine si viteza de efectuare influenteaza in mod hotarator evolutia ulterioara sau doar viata pacientului. administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: 7.Din acest motiv prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bonavului in functie de gradul urgentei in complexitatea sa psihosomatic. Atributiile asistentei medicale: 1. Etapele procesului de ingrijire Procesul de ingrijire comporta 5 etape: 1.asupra obiceiurile sale de viata si asupra starii de satisfacere nevoilor fundamentale.asemenea permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia pe cat posibil. masoara functiile vitale a pacientului: TA.Bronhoscopie. ajuta la indeplinirea nevoilor personale in functie de gradul de independenta a bolnavului.Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul.pulmonar. 5. 2. diureza.contribuie si/sau efectueaza investigatiile probele paraclinice(EKG. respiratia. temperatura. contribuie la educatia de sanatate a bolnavului.Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa. 24 metrie.Rtg. 9. 3. acela de a face pentru cel bolnav ceea cea ar fi putut face el daca ar fi avut forta. 10. efectueaza oxigenoterapia in formele severe de BPOC.Culegerea de date 2. puls. supravegheaza bolnavul permanent.diagnostic de ingrijire. 8.

Planificarea ingrijirilor ne permite. -dispnee.1952 Domiciliu:urban Sex. -expectoratii -febra -oboseala -durere -tulburari ale ritmului de somn -deficit de alimentatie -dificultate in a comunica -disconfort psihic Culegerea datelor Nume si prenume:T.stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor .V Data nasterii:-15.determinarea scopurilor care trebuie urmarite. a.Executarea . -tuse.07.daca interventiile au fost adecvate.aplicarea interventiilor.Analiza si interpretarea datelor ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a genereat. 4.daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor. masculin Perioada spitalizarii:8 zile 25 .si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului si eventual. mai precis determinarea obictivelor de atins(rezultatul asteptat).2.Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut.BPOC Diagnostice de nursing.adica elaborarea”diagnosticului de ingrijire” 3. 5. Plan de ingrijire a bolnavului cu BPOC Diagnostic clinic medical. b. Utilizarea planului de interventii elaborat(precizarea concreta a interventiilor.daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu.

pensionar .10. Aparat digestiv:abdomen dureros in epigastriu.raluri sibilante si ronflante.fost fumator.consuma alcool ocazional Istoricul bolii: Se prezinta pentru internare in a 3-a zile de la debutul bolii. Sistem osteo-articular integru.fumatoara.hipertensiv.normoponderal 69 kg Stare de constienta pastrata Facies:suferind Tegumente si mucoase normal colorate Tesut conjunctiv adipos normal reprezentat Sistem ganglionar nu se palpeaza gl. loje renale libere.Teotard 200 caps.febra edeme gambiere.stare sociala buna.cai biliare .tuse.inapetenta.starea civila –casatorita.HTA.soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara. Tatal are 82 ani.ROT prezent.cu dispnee.mictiuni spontane.stare clinica influentata.mariti patologic Sistem muscular normoton. Comportament.A urmat tratament medicamentos prescris anterior :Seretide 50/500 2x1:Berodual spray la nevoie.pentru investigatii si tratament de specialitate.mobil Aparat respirator :torace emfizematos. fara sufluri.A avut trei internari in ultimii doi ani pentru insufienta respiratorie.agitatie marcata Antecedente heredo-colaterale: Mama 80 ani. AV 120/minut..tuse.dispnee Date obiective.fatigabilitate..pensionara. Aparat cardio-vascular. urina normocroma.Varsta la internare 58 ani Starea la externare:ameliorat Date subiective:febra. BPOC de 5 ani.normokinetic. Antecedente personale fiziologice si patologice.CIC. Examene de laborator: VSH.ortopnee.fumeaza.80-100 mm/h L. Aparat uro genital:sex masculin.ficat.vase sanguine permeabile.febra..splina la rebord. Sistem nervos central orientat temporo-spatial.febra 39 C Stare de nutritie buna.2x1 Examen clinic general: Starea generala influentata.zgomote cardiace ritmice..5 G/l 26 .transit intestinal prezent.nivel de educatie studii liceale.este salariat.limf.puls periferic prezent. Conditii de viata si munca.

/l Fibrinogen 6. ziua 1.40 u/l TGO.asigura o pozitie sezand sau semisezand a bolnavului.4 mmol/l Htc. Aspira secretiile bronsice daca este cazul.sa.8. Diagnosticul medical.V. Febra 39 C Administrarea de Scaderea antitermice conform FO.BPOC Diagnosticul ingrijire.tuseste mai sputa. Se monitorizeaza temperaturii in limite temperaturii.se efectueaza fizica termoliza Pacientul respira putin.nu repeta inregistreaza valorile in puseul febril foaia de temperatura.56 u/l Plan de ingrijire Sectia Interne Bolnavul T.sa expectoreze mai usor.tuse expectoratii Pacientul sa prezinte cai respiratie Invata pacientul sa respiratorii tuseasca. apa Dispnee.49 G.Hgb. febrei.hidratare corespunzatoare.colecteze .mentinerea normale.4 g/l TGP.administreaza tratamentul medicamentos indicate 27 cu permeabile si o buna si.umezeste aerul din incapere alcoolizata . Febra cedeaza sub si a antitermice de Obiective Interventiile asistentei Autonome şi delegate Evaluare se termoliza.

Anxietate din cauza Linistirea investigatiilor clinice si paraclinice de medic. probe Pacientul colaborator a fost alte recoltare pacientului.ajuta şi delegate exprime Raspunda corect si Exprima preocuparile.ii subliniaza disponsabilitatea ei pentru a-l ajuta Asigura o pozitie Durerea a cedat antialgica favorizeaza diminuarea administreaza durerii care unor probleme de multa indrazneala Disconfort coloana dorsala fizic Diminuarea durerii datorita durerii in Respiratie ineficienta Asigurarea a antialgice prescrise unei Invata pacientul sa Are respiratie eficienta gimnastica Tegumente normal colorate Asigura microclimat 28 un respiratii normale si faca tesuturilor oxigenarii respiratorie .recoltarea materialele corecta a probelor de pentru laborator.pune cu mai rapid la intrebarile intrebari pentru clarificarea bolnavului.curat.ul de nursing Ziua 2.sau -pregatirea fizica si indicate. psihica a bolnavului Pregateste si conduce pentru Disconfort investigatii bolnavul la investigatii Asigura acomodare spitalicesc Dg. Pregateste pacientul si Toate investigatiile necesare au fost efectuate in de mod corect. psihic Diminuarea anxietatii datorita internarii comod. sange. Dificultate in a Sa-si comunica legate jena nevoile obiective Interventiile asistentei autonome evaluare un la pat in se linisteste mediu Bolnavul paraclinice.

tinand cont de preferate aduse de corespunzatoare regimul si usor alimentele dietetice hiposodat digerabil la o masa estetic aranjata.de spitalicesc mediul aport si cantitativ calitativ de corespunzator medicului unui Este servit cu Bolnavul mananca mai cu lui pofta o cantitate alimentar alimentele si apartinatori.ul de ingrijire Ziua a 3.temperatura si umiditate optima Oxigenoterapie masca.insomnie Obiective Interventiile asistentei autonome evaluare şi delegate Asigurarea odihnei Aeriseste aranjeaza asigura comoda administreaza o salonul Bolnavul a dormit mai patul bine.a Oboseala. Evaluarea finala 29 .salon curat aerisit.intermitenta pe Dg.se simte odihnit pozitie un sedativ la indicatia Inapetenta cauzata de Asigurarea dispnee.optim.

HHC in perfuzie. Ex. -control medical periodic Educatie de sanatate a pacientului cu BPOC 1. Recomandari.VSH crescut 80-100.pulmonar .Pacient in varsta de 58 de ani cu BPOC.Stopati fumatul! renuntarea la fumat 30 .si cu saturatie de oxigen 70 ..tachicardie AV 120/min.bronhodilatatoare.fatigabilitate.TA la internare 140/100 mmHg.anxietate .sedativ.de laborator.febra.leucocitoza.desen interstitial accentuat difuz bilateral. -evitarea eforturilor. Sub tratament cu antibiotice.Rx.starea bolnavului se amelioreaza. -abandonarea fumatului -regim hiposodat -tratament medicamentos conform Rp.diuretic.tuse .a expunerilor la frig.antisecretor.prezinta la internare cu dispnee de repaus tahipnee.

Agitati spray-ul! Stati in picioare sau in sezut! Expirati! Puneti spray-ul intre buze. inclusiv fumul de tigara. 5. • • • • • • Scoateti capacul. daca respirati tot mai greu! 4. Mergeti la spital sau la medicul dvs.. faceti in mod regulat exercitii fizice! Mancati sanatos! Cum se foloseste un spray inhalator? . In momentul cand incepeti sa inspirati apasati o singura data pe flacon si continuati sa inspirati lent! Tineti-va respiratia 10 secunde!Expirati! Repetati pana invatati! . Pastrati-va conditia fizica! Practicati mersul pe jos. 6. Pastrati curatenia aerului din locuinta dvs. Evitati tot ce va ingreuneaza respiratia. 31 . pompe si disc folosite in tratamentul inhalator. sau chiar in fata gurii dvs.2. Urmati intocmai tratamentul prescris de medicul dvs! Mergeti periodic la control cel putin de doua ori pe ani! 3.

cresterea abilitatii de a efectua activitati zilnice. 32 . mersul cu bicicleta etc. diminua riscul de oboseala a muschilor respiratori datorata in primul rand bolii de baza ameliorand functia respiratorie. Incapacitatea de a lucra si scaderea gradului de participare la activitati sociale. oboseala legata de dispneea asociata cu BPOC. sunt mai putin mobili. deoarece s-a observat ca bolnavii cu BPOC prezinta hipopotasemie. Se recomanda de asemenea urmarea concentratiei plasmatice a electrolitilor. Psihoterapia individuala sau in grup este benefica ca si sustinerea lor din partea familiei si a anturajului pentru acceptarea noilor conditii de viata impuse de boala si a medicatiei de lunga durata. Suplimentarea dietei cu electrolitii necesari si cu microelemente. reducerea simptomelor respiratorii. Programul de reabilitare urmareste tocmai cresterea tolerantei la efort. Pentru acesta este necesara o evaluare corecta a statusului psihologic si eventual administrarea medicatiei antidepresive. deoarece s-a observat disparitia efectelor benefice. ameliorarea calitatii vietii. a increderii in posibilitatile proprii. psihoterapie. in special fosfor. Se observa de asemenea o scadere a capacitatii de concentrare a atentiei a performantei intelectuale. hipocalcemie si hipomagneziemie asociata cu reducerea functiei diafragmului. Se recomanda continuarea exercitiilor fizice. Subnutritia este asociata cu disfunctia muschilor respiratori si coreleaza cu cresterea mortalitatii incid. Exercitiile fizice constituie cea mai buna metoda de reabilitare chiar daca pacientii au o limitare severa a fluxului in conductele aeriferice. Se prefera mese frecvente. Malnutritia este prezenta la 50% dintre bolnavii cu forme severe a bolii si 25% dintre cei cu forme moderate. De aceea interventia asupra calitatii alimentatiei se indreapta spre mentinerea unei greutati ideale. exercitii fizice. daca programul este adaptat la conditiile clinico/functionale ale bolii. culturale ca si diminuarea potentiei sexuale accentueaza depresiunea psihica.Reabilitarea bolnavului de BPOC Pacientii cu obstructie avansata a conductelor aerifere si dispnee severa isi limiteaza progresiv activitatea zilnica. care sa acopere nevoile calorice fara sa accentueze dispneea. Este preferata plimbarea. programe educationale. daca programul este intermitent sau se intrerupe complet. Reabilitarea bolnavilor include programe de fizioterapie. bolnavii devin irascibili. o diminuare a increderii in abilitatiile proprii. se produce o hipotrofie a muschilor si scade capacitatea de efort. suport nutritional. la care contribuie si prezenta hipoxemiei. Psihoterapia Majoritatea pacientilor prezinta anxietate. reduse cantitativ. Obezitatea sau pierderea in greutate se intalnesc frecvent in BPOC. cresterea indepedentei. scaderea anxietatii si depresiei psihice. inadaptabili la restrictiile impuse de boala. in autocontrol. depresivi. stari depresive. Suportul psihic-social constituie componenta importanta a reabilitarii pulmonare.

Panaitescu Catalina-Strategii terapeutice pentru renuntarea la fumat-Viata Medicala. Nicolau Sebastian-Pasiune si destin-Viata Medicala.Teodorescu.Morariu L-Dictionari de termeni medicali-Ed.Rista: Teorii.concepte.nr49/2008 Mincu M.Ed.diagnosticul si tratamentul bronhopneumopatiei obstructive cronice. Lucretia Titirca. Mariana.Iorga.Urgente medico-chirurgicale.Editura Viata Medicala Romaneasca .sinteze .Ed.Bibliografie Consens national privind definitia.2009. Adriana.diagnostic in nursing”Vasile Goldis”University Press.2010.Florin Dumitru Mihaltan Bronhopneumopatia cronica obstructiva.2006. Ruxandra Ulmeanu.Corint 1998 33 .1999.nr51/2008.Ed.Arad-2009. Lucretia Titirca.Ghid de nursing. Doina.Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful