You are on page 1of 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnologia de executie si proiectare punte motorizata a unei masini de frezat

CONSIDERATII GENERALE ALE MASINILOR DE FREZAT

1.1GENERALITATI , CLASIFICARE , PARAMETRII PRINCIPALI. Masinile de frezat fac parte dintre cele mai productive masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini. Pe masinile de frezat se utilizeaza scule speciale , cu mai multe taisuri , numite freze. Miscarea principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat rectilinii cat si circulere . Prin frezare se prelucreaza suprafetele plane simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generare dreapta sau cu o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice sau neanalitice. Ultimele tipuri de suprafete se prelucreaza pe masinile de frezat prin copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program. Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii si anume : -Dupa forma constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola , plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale , de frezat canale de pana , etc . -Dupa sistemul de comanda al ciclului de lucru avem : masini cu comanda manuala si masini cu comanda dupa program . Se mai ot clasifica dupa gradul de precizie , dupa dimensiuni si greutate . Parametrii caracteristici principali ai masinilor de frezat sunt latimea B a fetei active a mesei masinii : al doilea parametru este lungimea L a suprafetei active a mesei masinii si se obtine functie de parametrul principal B , prin respectarea conditiei L = (4…5) B Restul parametrilor caracterizeaza domenii de functionare ale masinii. Astfel , domeniul de reglare al turatiilor se obtine prin determinarea turatiei minime nmin cu relatia : 1000 Va min Ns min = —————― [ rot/min] (1.1)

Pagina 1 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Π · Ds max Unde Va min este viteza minima de aschiere , se alege de regula la valoarea 20….25 m/min ; Ds max – diametrul maxim al sculeicu care poate lucra masina si care se determina in functie de parametrul principal B din conditia Ds max = 0.7 B , viteza de aschiere poate fi determinata cu relatia : Va = Π · Ds · ns /1000 [m/min] (1.2) Pentru determinarea turatiei maxime se recomanda relatia : 1000 · Va max Ns max = ——————— [rot/min] (1.3) Π · Ds min in care : Va max este rezultata din conditile tehnologice de expuatare a masinii si sculei ; Ds min – diametrul minim al frezei cu care se poate prelucra economic si se determina si relatia : Ds min = 0,1 Ds max Pentru a se putea realiza un anumit domeniu de reglare al avansurilor , se determina viteza de avans limita Ws . Deoarece la frezare viteza de avans se exprima in mm/min , se foloseste relatia : Ws = fd · zs · ns [mm / rot ] (1.4) unde fd este marimea avansului pe un dinte , in mm/dinte : zs –numarul de dinti ai frezei , ns – turatia frezei in rot/min ; fr – avansul pe rotatie a frezei , in mm/rot : fr = fd · zs Valoarea limita a vitezei de vans , rezulta prin inlocuirea pentru fd , zn si ns , valorile numerice corespunzatoare , rezultate din conditiile concrete de expluatare a masinii . Viteza economica Ve se determina cu relatia de forma : Ve = Cv · D9s · Kv / ( Tm · fya · txl · apr · zns ) [m/min] (1.5) in care : Cv este coeficient in functie de conditiile de frezare de materialul prelucrat , T – durabilitatea economoca a frezei in min , ap- adancimea de aschiere , respective latimea de aschiere , in mm , g , m , x , y , r , n sunt exponenti (care depind de materialul de prelucrare si de conditiile de aschiere ) , Kv – coeficientul global de corectare a vitezei si se calculeaza cu relatia : Kv = Km · Ks · Kxr , Km= Cm · 180/HB ; Km = Cm · (6,68/T)u (1.6) in care : Km , Ks , Kxr sunt coeficienti de corectare a vitezei de aschiere , in functie de : caracteristicile materialului prelucrat, (Km) , materialul sculei (Ks) si unghiul de atac al taisului Xr (K xr ) , Cm –coeficientul de prelucrabilitate a materialului , U –exponent si are valori –1,1,2 functie de Tr al materialului . Forta tangentiala de aschiere Ft se calculeaza cu relatia :
Pagina 2 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ft = 9,8 CFXF · fYFd · zs · apRF · DsgF · KF [N] (1.7) Unde : CF , XF , RF , gF sunt coeficienti pentru calculul fortei de aschiere , functie de materialul de prelucrat si de tipul frezei . KF = KR · Kv –coeficient global de corectare a fortei de aschiere , Kr-Kv , coeficient de corectare a fortei de ashiere functie de unghiul de degajare r ( Xr) si de viteza de aschiere (Kv). In vederea determinarii valorilor numerice ale factorilor care intra in relatiile de mai sus , trebuie procedat astfel ca sa se ia in considerare conditiile ce apar la aceeasi operatie.De exemplu , la calculul vitezei maxime de avans se ia in considerare acel diametru al frezei cu care se va presupune ca se va lucra , utilizand avansul maxim pe un dinte si cu turatia maxima . Nu se poate concepe ca freza cu dimetrul maxim utilizata pe acea masina , va lucra cu avans pe dinte maximsi cu turatia maxima a masinii.Desi s-ar putea ca in anumite situatii extreme sa apara un asemenea caz , nu se va lua in considerare la proiectarea masinii , deoarece timpul cat masina va lucra in asemenea conditii va fi foarte scurt. Deci nu justifica adoptarea unei structuri cinematice,complicate, costisitoare , care ar putea fi utilizata in mica parte. Pentru aceste cazuri extreme se admite compromisul ca masina nu putea fi expluatata economic. In general la calculul parametrilor mentionati se considera si pozitia cea mai defavorabila a prelucrarii , considerandu-se atunci cand scula si piesa de prelucrat se afl la distanta maxima fata de batiul frezei. Puterea motorului electric de antrenare Nem , a lantului cinematic principal se determina cu relatia : ap · b · vs Nem = —————— [Kw] (1.8) 1000qs · η unde : ap – adancimea aschiei , care pentru o masina mijlocie se ia 6…..10 mm ; blatimea aschiei care se poate determina cu conditia de a fi aproximativ 0,6 Ds max , sau 0,8 B ; qs – volumul specific de aschii indepartat , cm3 /Kw min , pentru otel qs = 50……80 ; η = 0,8 ; Vs – viteza de avans in mm/min Puterea de aschiere la frezare pa , se determina cu relatia : Na = ft · va/ (9,8 · 6000) [kw] : Na ≤ Nem · η (1.9) Recomandarile precizate anterior sunt valabile si la determinarea puterii motorului electric . Se ia acea valoare maxima a adancimii si latimii stratului de adaus de indeparta , la care se opresupune ca se lucreaza cu avans maxim .

Pagina 3 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

MASINI DE FREZAT CU CONSOLA 1.1.1GENERALITATI ,CLASIFICARE . Masinile de frezat cu consola sunt destinate pentru prelucarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Dupa pozitia arborelui principal aceste masini pot fi : orizontale si universale (cele universale sund de fapt masini de frezat orizontale la care se poate monta un cap de frezat vertical sau cap de morezat) fig.1.1 si verticale fig 1.2.

Fig 1.1 fig1.2

Componenta constructiva a masinii de frezat universala sin fig. 1. este formulata din 1-placa de baza ; 2 -botia ; 3- transversa mobila ; 4 -dorn port scula ; 5- scula ; 6- arbore principal ; 7 -ghiajul ; 8- consola ; 9- surubul consolei ; 10- ghidajul consolei ;11- support transversal ; 12- masa. In compunerea constructiva a masinii de frezat vertical fig.2 intra urmatoarele : 1-placa de baza ; 2- batiu ; 3- ghidajele batiului ; 4- consola ; 5 – surubul consolei ; 6- ghidajele consolei ; 7- support transversal ; 8- masa ; 9- arborele principal. Miscarea principala A este executata de arborele principal si este transmisa de la lantul cinematic principal , aflat in batiul miscarii. Miscarile de avans se executa de catre masa masinii in trei directii rectangulare , longitudinal B , transversal C si vertical D. Viteza miscarii de avans poate fi reglata de la cutia de avansuri montata in consola masinii. Tinand cont de clasificarea prezentata mai sus frezele cu consola fabricate in tara noastra se simbolizeaza prin initialele respective :FO ; FV ; FU. Numerele incluse in simboluri se refera la dimensiunile mesei , de exemplu FU 32x132 (masina de frezat universala avand masa cu latime de 325 mm si lungimea de 325 mm) , FV 36x140 CF, masina de frezat verticala-cap fix ; FV 36x140 CR , msina de frecat verticala cu cap rotativ . Masinile de frezat universale pentru scularie contin in simbolul lor initiala S , de exemplu FUS. FU 25 (250 latimea mesei). 1.1.2 MASINI DE FREZAT UNIVERSALE Masinile de frezat universale au o larga raspandire fiind utilizate atat in productia de unicat , cat si in cea de serie la prelucrarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Caracterul
Pagina 4 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

universal al acestor masini este dictat de posibilitatile tehnologice multiple rezultate di dotarea lor cu cap de frezat vertical si cu o serie de dispozitive auxiliare ( cap divizor , masa otativa , menghina inclinabila , etc.) , precum si de unele particularitati constructive care permit , de exemplu , pivotarea piesei in plan orizontal. Constructia si cinematica simplificata a masinilor de frezat universale este prezentata in fig 1.3. Batiul B al masinii, fixat pe placa de baza Pb este prevazut cu ghidaje verticale pe care se deplaseaza consola C. Consola este prevazuta in partea superioara cu ghidaje pe care gliseaza sania transversala ST. Masa M se deplaseaza pe ghidajele unei placi orientabile montata pe sania transversala. Scula se monteaza pe AP, fie pe dornul portfreza care poate fi sprijinit suplimentar in suportul exterior SE , montat pe bratu support BS, plasat pe ghidaje in coada de randunica in partea superioara a batiului.

Fig 1.3

Varietatea mare a prelucrarilor pe masinile de frezat cu consola universale, au suprafata de lucru a mesei de 250, 320 si 360 mm , iar domeniul de reglare al turatiilor , relativ extinse (Rn = 25 ÷ 100), cuprinzand 8 ÷ 24 trepte de turatii cu rotatia φ = 1,18 ÷ 1,4 si au valori cuprinse intre 25 si 2000 rot/min. Avansurile de lucru sunt etajate de asemenea in serie geometrica cu 12 ÷ 32 trepte in domeniul 10 ÷ 1000 mm/min. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata la motorulo ME1 prin cutia de viteze Cv . Turatia sculei se exprima prin relatia de forma : nAP = n61 · i1 · icv i2 = cp · icv [rot./min] (1.10) unde : Cp este constanta lantului cinematic principal ; icv ratul de transfer, al cutiei de viteze ; i2 , i1 –rapoarte constante. Avansurile sunt actionate de la motorul Me2 de la care miscarea se transmite la cutia de avansuri cu raportul de transfer ica , la unul din suruburile Sc1 (pentru avansul longitudinal al consolei ) , deplasarea piesei pe una din cele 3 directii fiind comandata prin inchiderea cuplajului C 1 si a unuia di cuplajele C2 , C3 , si C4. Vitezele de avans se exprima prin relatiile : Wl = no2 · i3 · ica · i4 · i5 · ps1 [mm/min] Wt = no2 · i3 · ica · i4 · i6 · ps2 [mm/min] (1.11) Wv = no2 · i3 · ica · i4 · i7 · ps3 [mm/min]
Pagina 5 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in care : ps1, ps2, ps3 reprezinta pasul celor trei suruburi conducatoare. Pentru realizarea pozitionarii piesei fata de scula , masinile de frezat cu consola poseda avansuri rapide , transmise printr-un lant cinematic rapid Lr care ocoleste cutia de avansuri. Prin inchidere cuplajul Cr , miscarea ajunge la unul dintre cele trei suruburi , realizandu-se vitezele de deplasare rapida (Wr): Wrl = no2 · ir · i5 · ps1 Wrt = no2 · ir · i6 · ps2 [mm/min] (1.12) Wrv = no2 · ir · i7 · ps3 Actionarea suruburilor conducatoare in vederea pozitionarii piesei fata de scula se poate realiza si manual cu ajutorul rotilor de mana : m1 , m2 , m3 , prin cuplarea cuplajelor cu ghiara : c5 , c6 , c7 care corespunzatoare celor trei roti de mana . 1.2.3 MASINI DE FREZAT VERTICAL CU CONSOLA. Au cinematica identica cu a masinilor de frezat universale sau orizontale , fapt care determina ca unele ansamble sau subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme constructive fig 1.4. Diferenta caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal Ap , din care cauza batiul are o forma modificata a partii superioare. Masinile verticale de frezat executa aceleasi miscari ca si masinile universale sau orizontale de frezat. In general la masinile de frezat vertical cutia de avansuri este amplasata in partea inferioara a batiului , fiind actionata de motorul principal ME , prin derivatia L1-L2. Legatura cinematica dintre cutia de avansuri si mecanismele consolei se realizeaza prin angrenaje conice si bara alunecatoare sau prin transmisie cardanica si bara telescopica.

Fig 1.4

1.2.3.1 MASINA DE FREZAT PENTRU SCULARIE

Masinile de frezat pentru scularie se construiesc intr-o gama larga de dimensiuni , de la mici la dimensiuni mijlocii avand motoare de antrenare de 0,25…….4 kw. Masinile cu consola pentru scularie se construiesc cu un grad de complexitate mai ridicat , fig 1.5. In
Pagina 6 din 118

Aceasta masina se caracterizeaza printr-o capacitate productiva ridicata si printr-o buna manevrabilitate . etc…Miscarile la aceste dispozitive se pot obtine manual sau mecanic prin realizarea legatturii cinematice a acestora la lantul miscarii de avans. Cinematic masinile de frezat pentru scularie se aseamana cu masinile de frezat universale . Actionarea principala are formula structurala 18=31·33·2g . este reversibil. prelucrarea in ciclul automat.25 .5 Principalele caracteristici ale masinilor de frezat cu consola sunt prezentate in tabelul 1. afara posibilitatii de rotire a arborelui principal .ro ! Arhiva online cu diplome. executand cat mai deplin cerintele impuse masinilor-unelte de precizie ridicata . adica de o igiditate mare si miscari uniforme la organele mobile . ca de exemplu . Masina permite de asemenea. asigurand un sir de turatii in progresie geometrica cu ratia φ = 1. Gradul de universalitate al masinii se poate marii prin posibilitatea montarii unor capete port scula speciale . MASINA DE FREZAT UNIVERSAL FU1 Masina de frezat universal FU1 are structura cinematica in fig 1.2.4 STRUCTURA CINEMATICA A MASINILOR DE FREZAT CU CONSOLA 1.1. ceea ce asigura inversarea sensului miscarii principale. etc…Pe masa masinii se pot monta dispozitive auxiliare .Vizitati www.4. cap divizor . cu comenzile date prin limitatoare de cursa. Motorul actionarii principale Me . inclinata .2. 1. subansamblul consolei este astfel construit sa permita rotirea mesei dupa cele trei axe rectangulare . masa rotativa si rabatabila . Fig 1. schimbarea turatiilor se realizeaza prin mecanisme selectoare . asigurata prin solitii constructive judiciare ca dublarea comenzilor (prin butoane si manete plasate in fata masinii si lateral) . pentru mortezare . pentru frezare orizontala . franarea arborelui principal prin contracurent (inversarea a doua faze la motorul electric) cu utilizarea unui releu de viteza.6.tocilar. Pagina 7 din 118 . impunand masuri in acest sens si modularea accesorilor utilizate. cursuri si referate postate de utilizatori.

Se distribuie la suruburile conducatoare . si C6 ( C6 pentru miscarea de avns nu este prezentat in schema ). Fig 1.6. Viteza de deplasare rapida a mesei se calculeaza tinandu-se seama de turatia motorului electric ME2 . asigurand astfel o functionare uniforma a AP. la invingerea supraincalcarilor. prin rotile dintate 26-44-57-43. Cele trei grupe cinematice ale cutiei de avansuri asigura reglarea in trepte a vitezei de avans . Pentru deplasarea rapida a verigilor executate . Prin aceasta comutare se scoate din functiune cutia de avansuri . Selectarea miscarilor de avans pe cele trei directii se obtine prin inchiderea unuia dintre cuplajele C4 . C5 .8.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Pe arborele principal IV (AP) este plasat un volant v care serveste prin energia inmagazinata.ro ! Arhiva online cu diplome. Mecanismele miscarilor de avans si pozitionare ale presei pe cele directii sunt amplasate in consola masinii fiind actionata de motorul ME2 .7 . se deschide cuplajul C2 ( roata 40 devine libera fata de arborele IX )si se inchide ambreajul electromagnetic C3.tocilar. Modul de transmitere a miscarilor poate fi urmarit in schema fluxului cinematic din fig 1. iar turatiile arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor din fig 1. raportul total de transfer al lantului cinematic de avans intre arborele motorului pe care se afla montata roata dintata cu numarul de dinti 26 si surubul conducator sc . al mesei si pasul surubului respectiv (psc1 – 6 mm) rezulta : 26 28 18 18 18 Wr = 1440 · —— · —— · —— · —— · —— · 6 ≡ 2300 [ mm/min ] 40 35 37 16 18 Pagina 8 din 118 .Valorile limita ale vitezei de avans longitudinale si transversal B si C sunt 19 la 950 mm/min.25 de la care miscarea : Fig 17. iar miscarea se transmite de la motorul ME2 la arborele IX .9 . avand ecuatia structurala 18=33 x 31 x (1+1)ς si ratia φ = 1. cuprinse intre 30 si 1500 rot/min. Diagrama avansurilor longitudinale este prezentata in figura 1.

8 Fig 1. iar agentul de ungere este preluat de la pompa Pu actionata de motorul actionarilor M E si transmis la punctele de ungere. Determinarea miscarilor de avans se efectueaza cu urmatoarele formule de calcul : Pentru avansurile longitudinale : fl D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVIII – IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ ——۰ —— ۰ ——۰ Pagina 9 din 118 . se va putea determina turatia minima . Ungerea este centralizata pentru actionarea principala si de avansuri . actionandu-se manete cuplabile m1 .9 [rot/min] 104 29 37 49 65 60 Pentru transmisia prin curele trapezoidale . se admite ca alunecarea este de 2 % in acest caz randamentul transmisiei va fi ηtc = 0.98. cursuri si referate postate de utilizatori.10 Pentru determinarea turatiilor arborelui principal AP se utilizeaza formula generala : D1 29 25 nm = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · iV-VI = nAP (1. Aceasta masina de frezat primeste miscarea pentru actionarea miscarilor de avans de la lantul cinematic principal prin intermediul unei transmisii cardanice. C5 si C6 se poate realiza actionarea manuala a verigilor executante . Fig 1.9 Prin deschiderea cuplajelor C4 .98 —— · —— · ——· —— · —— · = n1= 25.Vizitati www.tocilar. Fig 1.13) D2 29 65 De exemplu .ro ! Arhiva online cu diplome. sunstituindu-se valorile numerice ale rotilor dintate ale rapoartelor de transfer si turatia motorului : 58 29 21 22 25 20 1540· —— · 0. In figura 1. m2 si m3 .10 este prezentata structura cinematica a msinii de frezat universale tip 683.

15) 38 29 24 Pentru avansurile verticale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 18 ۰—— ۰ —— ۰ p3 = fv [mm/min] (1.ro ! Arhiva online cu diplome. D2 37 42 38 42 35 34 34 29 23 25 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ p1 = fl [mm/min] (1.16) Prin substituirea valorilor minime ale tuturor rapoartelor de transfer se determina avansurile minime flr .98 —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ 104 37 42 38 37 33 41 46 35 19 34 29 23 25 Pagina 10 din 118 .14) 38 29 23 25 Pentru avansurile transversale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 29 24 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ p2 = ft [mm/min] (1. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.Vizitati www. Avansul minim longitudinal rezulta : 58 21 20 42 17 19 14 42 28 1450 ۰ —— ۰ 0.

fig. in mod simultan . BD .11 Miscarea de rotatie pentru piesa se preia de la surubul conducator mantandu-se rotile de schimb AD . In acsest caz ecuatia care leaga aceste deplasari teoretice ale verigilor executante va fi de forma : z0 z1 z3 z5 1 Pagina 11 din 118 .98 ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ 6 = 2434 104 25 35 34 38 29 23 25 [mm/min] Cu ajutorul capului divizor . egala cu marimea pasului canalului elicoidal. Pentru obtinerea canalului elicoidal este necesar ca piesa sa execute o rotatie completa in timpul cat ea se deplaseaza. Deplasarea piesei se executa de catre masa masinii de frezat .11. Pentru a se putea obtine un canal elicoidal pe piesa este necesar sa se transmita acesteia .98 [mm/min] 34 38 29 23 25 Ecuatia lantului cinematic pentru deplasarea rapida a mesei are forma : D1 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ —— ۰ ηtc ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ p1 =flr (1.ro ! Arhiva online cu diplome.17) D2 25 35 34 38 29 23 25 Daca se substituie valorile numerice. doua miscari si anume : o rotatie in jurul axei sale si o translatie in lungul acesteia. ۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰ 6 = 18. cu marimea pasului PE. cu roti de schimb fig 1. care primeste miscarea prin surubul conducator Sc.1.11. la masinile de frezat universale se frezeaza canale de pana elicoidale . Ca deplasari teoretice se adopta o rotatie a arborelui capului divizor si deplasarea ‘PE’ a mesei masinii. Fig 1.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. se obtine : 58 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ ——۰ 0. CD .tocilar.b. prin legarea acestuia la surubul conducator al mesei . DD care fac legatura intre surubul conducator si capul divizor. danturi elicoidale etc… .

19) iD z0 z1 z3 z5 psc sau daca se noteaza : z0 z1 z3 z5 psc CD = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1.4.20) k z2 z4 z6 PE unde : CD = 40 : 60 : 80 . fapt care determina ca unele ansamble si subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme construcive.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. pE – pasul canalului elicoidal.2. in mm Deci se obtine formula de calcul de forma : 1 k z2 z4 z6 PE —— = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1. cursuri si referate postate de utilizatori. in mm.pasul surubului conducator. I(rot AP) ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ psc = pE (1. Diferenta Pagina 12 din 118 .8) K z2 z4 z6 iD AD CD unde : iD = —— ۰ —— este raportul de transfer al rotilor de schimb BD DD psc . este caracteristica capului divizor .tocilar. Exemplu : Sa se frezeze un canal elicoidal cu pasul elicoidal PE = 1240 mm . avand CD si psc = 6 mm psc 6 360 845 24 45 AD CD iD = CD —— = 60 ۰ —— = —— = —— = —— ۰ —— = —— ۰ —— PE 1240 1240 20 ۰ 62 60 62 BD DD 1.2 MASINA DE FREZAT CU CONSOLA Au cinematica identica cu a masinilor de frezat orizontale.

25. Pinala arborelui principal si sania capului de frezat asigura miscarile de pozitionare a sculei E si F. cursuri si referate postate de utilizatori.).. solidarizand astfel roata de lant cu numarul de clienti 25.6…. Cinematic masinile de frezat sunt formate din lantul cinematic principal. iar schema fluxului cinematic a masinii de frezat este prezentata in fig. impreuna cu arborele principal. avnd posibilitatea sa se deplaseze in sens vertical. pentru actionarea sculei. Anumite masini de frezat verticale au capul de frezat fix si arborele principal deplasabil axial pentru a usura pozitionarea sculei. asigurand gama de turatii n = 16…500 rot/min. Lantul cinematic principal al masinii de frezat 615 (din fig 1. capul de frezat nu face corp comun cu corpul masinii.ro ! Arhiva online cu diplome. . Propriu-zis aceste masini nu au un cap de frezat deoarece acesta face corp comun cu corpul masinii. 1. la acestea din urma.13.550 mm/min.12). din care cauza batiul are forma modificata a partii superioare. mecanismul de inversare a sensului de rotatie la arborele pricipal si cutia de viteze. contine transmisie prin curele trapezoidale. Fig 1. cu ratia progresiei geometrice φ = 1. masinile de frezat verticale pot avea capul de frezat si arborele principal nedeplasabil axial. Spre deosebire de tipurile precedente. marind in felul acesta si posibilitatea de reglare a sculei.12. din arborii II si IX. Fig 1. 1. Cutia de avansuri realizeaza 16 trepte ale vitezelor de avans. caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal AP. Masina de frezat vericala tip 615 are structura cinematica prezentata in fig. prin transmisia 21/37.25. cu vitezele de avans longitudinale Wl = 15. cu arborele XIV. Legatura intre cutia de avansuri si mecanismele acesteia se face prin Pagina 13 din 118 .13 Lantul cinematic de avans si pozitionare sunt derivate din lantul cinematic principal.tocilar. lantul cinematic de avans . unele tipuri de masini de frezat verticale cu consola se constryuiesc cu capul de frezat inclinabil si arborele principal deplasabil axial. cu ratia φ = 1.1. pentru deplasarea mesei pe cele trei directii si lantul cinematic de reglare si pozitionare. Constructiv.l iar altele se construiesc cu capul de frezat deplasabil (vezi fig. care partial este identic cu cel de avans. cu formula structurala : 16 = 41 x 24 x 28. Miscarea de pozitionare rapida a verigilor executante se obtine pri decuplarea cuplajului C2 si cuplarea cuplajului C3. Pentru a crea posibilitatea prelucrarii suprafetelor inclinate.12. De aceea ele prezinta o rigiditate sporita si ca urmare sunt folosite pentru regimuri de aschiere mai grele.12. Aceasta are forma structurala 16=41 x 24 x 28.Vizitati www.

15. Pentru determinarea avansurilor se foloseste formula : D1 18 26 50 24 14 22 n = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-VIII ۰ —— ۰ —— ۰——۰ p =D2 50 50 54 50 35 40 56 22 Pagina 14 din 118 .14 este prezentata structura cinematica a masinii de frezat vertical tip 610 B. Pentru determinarea turatiilor arborelui principal se foloseste formula generala : D1 18 72 25 n = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · —— = nAP (1.21) D2 54 58 31 Pe baza acestei formule. C si D se obtine prin decuplarea unuia din cuplajele : C5. Schema fluxului cinematic al masinii de frezat vertical este redata in fig 1. turatia maxima a arborelui principal este : 127 18 45 45 72 25 nApmax = 1430 · —— · 0.tocilar. Selectionarea miscarilor de avans pe directiile B. Capul de frezat poate fi rotit cu un unghi de 15°.4[rot/min] 189 54 27 45 58 31 Numarul treptelor de turatii ale arborelui principal este opt (8).15. Fig 1. Deplasarea transversala a mesei si verticala a consolei ca si deplasarea verticala a arborelui principal se executa manual . intr-o parte sau in alta.ro ! Arhiva online cu diplome.985 · ——· ——· ——· ——· —— = 526. cu cap de frezat inclinat si arborele principal deplasabil. C7. si C8. transmisia cardanica AC.14 Fig 1. cursuri si referate postate de utilizatori. Cuplajele C4 si C5 din actionarea consolei servesc pentru inversarea sensului miscarilor de avans-pozitionare. fata de pozitia lui verticala.Vizitati www. 1. In fig. dupa cum rezulta din schema fluxului cinematic.

putand prelua si functia bratului superior prevazut pentru contralagar cu care sunt dotate aceste tipuri de masini de frezat. Puntea motorizata poseda instalatie si actionare electrica independenta. masa cu capul divizor. Frezarea unei spirale Arhimedice se executa cu aceasta maxima. cursuri si referate postate de utilizatori. alecare si mortecare prin intermediul : capatul de frezat vertical . capatul de frezat cu pinala . Pe baza acestor considerente avansul maxim longitudinal al mesei (fl ) este dat de formula : 127 18 26 50 47 24 14 22 1430 · —— · 0.ro ! Arhiva online cu diplome. legat cinematic de lantul de avans al mesei. 2 PROIECTARE PUNTE MOTORIZATA 97 –23 –000 Puntea motorizata (PM) ce face obiectul acestui proiect de diploma este destinata a fi utilizata la masinile de frezat universale FU 36 si masinile de frezat orizontale FO 36 pentru a le spori domeniul si posibilitatile de lucru privind operatiile de frezare. capatul de mortezat cu care puntea motorizata poate fi dotata . substiduindu-se valorilor maxime ale rapoartelor de transfer intre arborii alaturati iar pentru avansul minim se introduc rapoartele de transfer minime intre arborii de transmitere a miscarii. purtand piesa (cuma plana). Pagina 15 din 118 .985 · ——· ——· ——· ——· —— · ——· ——· 6 = flmax = 427 189 54 50 35 21 40 56 22 [mm/min] Numarul treptelor ale seriei de avansuri este 16. cutie de turatii proprie si poate prelucra simultan cu masina-unealta. iar combinarea celor doua miscari realizeaza procesul de frezare. gaurire.Vizitati www.tocilar. in timp ce piesa primeste simultan o miscare de rotati uniforma. Marimea avansului maxim se determina. In timpul frezarii. se deplaseaza uniform. folosind capul divizor.

(se interzice utilizarea unui singur ochi de ridicare). la fel comutorii electrici si manetele pentru schimbarea turatiilor. Instalatia electrica este montata in partea stanga a masinii.. Montarea capetelor de punte se face astfel : capul care trebuie montat se ridica in macara. Ungerea se realizeaza prin balbotare.25) plasate deasupra P. -prelucrarea carcase (Fc x 250 turnat) dintr-o singura fixare pentru montarea elementelor interioare ce realizeaza gama de turatii . ce asigura un grad inalt privind precizia prelucrariloroperatiilor ce le executa P.1500 x 420 x 420 mm Masa neta ………………………………………………. pana se realizeaza angrenajul usor cu roata conjugata a capului. Umplerea cu ulei pana la nivelul trasat pe vizor.M. -intretinerea si reparatia comoda.. se preseaza stiftul de centrare si se strang cele patru suruburi. se face pe deasupra prin dopul de umplere. tinand cont de urmatoarele considerente : -dimensiunile de gabarit impuse de locul ce-l ocupa in prezent brtul superior pentru contra lagar existent in dotarea acestor masini de frezat precum si a ghidajelor in coada de randunica . blocand pe punte. Se centreaza capul. miscand acum melcul din puntea superioara a P. Montarea P. Pozitionarea si deplasarea in plan orizontal a P. .. coada de randunica . Din cele N = 12 variante structurale. ale batiului. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.M.40 ÷ 1eco rot/min Puterea electromotorului de antrenare …………………55 kw Turatia in gol a electromotorului de antrenare ………1500 rot/min Dimensiunile de gabarit (L x l x h) …………. pe masina de frezat se face in locul bratului superior in ghidajele superioare. Numarul treptelor de turatie………………………………12 Limitele electromotorului la iesire…………. -executia robusta.Vizitati www. se ghideaza gulerul flansei in atelajul din punte si se roteste axul principal al capului pana cand axul canelat al acestuia intra in bucsa canelata din punte .cca 350 kg Pagina 16 din 118 .M. sigura in expluatare.ro ! Arhiva online cu diplome.M. iar golirea prin dopul de golire din fata jos. manual ungandu-se numai melcul pentru rotirea capului cu unsoare RUL 165 STAS 1608-72 folosind o pompa ‘tecalemit’. se preseaza carcasa in continuare. analizate la punctul 1 am ales N = ‘ privind constructia si dimensionarea P. in spate.M. Caracteristici tehnice ale P. fara eforturi suplimentare sau ajutoare.M se face prin intermediul cremulierei existente la partea inferioara a acesteia.M. prin cele doua achiuri de ridicare (poz.

1. Schema cinematica este o reprezentare simbolica a organelor si mecanizmelor ce compun lanturile cinematice ale puntii motorizate (P. prin cutia de turatii a PM(CTPM).1.c sunt prezentate schemele de principii ale compunerii cinematice din fig .M. pentru masinile de frezat universale FU 36 si orizontale FO 36 cod de fabricatie : CUPS 331.M) simplificandu-se mult redarea grafica in comparatie cu reprezentarea desenului tehnic.21. 2.b si fig.1.2 ÷ 1. In fig.M.1. cuprinzand 2….2 REPREZENTAREA GRAFICA A CINETICII P. 2.40.311.2. 2.b Pagina 17 din 118 . Turatia sculei se exprima prin relatia : n = no1 · iCTPM [rot/min] (2.2) Π · Ds 2.a este prezentata schema cinematica a P.tocilar.a Fig 2. cu ratia intre : φ = 1. 2.M. cursuri si referate postate de utilizatori.1.1.7 trepte de turatii etajate in serie geometrica cu valori cu prinse intre 40 ÷ 1800 rot/min . In fig.Vizitati www.2) Turatia se poate determina si functie de viteza economica (Ve) si diametrul frezei (Ds) cu relatia : 1000·Ve n = ———— [rot/min] (2.2.ro ! Arhiva online cu diplome.2.2..2 SCHEMA CINEMATICA A P. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata de la motorul principal ME1. Fig 2.a.1 STABILIREA GAMEI DE TURATII Varietatea mare de prelucrare a diferitelor piese face ca domeniul de reglare a turatiilor sa fie relativ extins ( Rn = 2 ÷ 7 ).

2.2. Arborele IV.Vizitati www.b 2. iar diagrama de turatii fig.1. direct de la ME1.a Fig 2.2. pentru varianta retelei structurale Rs aleasa.5 = 18 Fig 2.c 2.3 LANTUL CINEMATIC AL P. la arborele principal (AP). miscarea se transmite prin raportul Z3/Z4.2. In sensul normal de rotatie al arborelui pricipal rezulta numarul treptelor de turatii de formula structurala : 12 = 2 x3 x2 ..3 are ecuatia structurala : 1 x 31 x 33 x 25. Lantul cinematic cuprins in P. tot la arborele III se poate transmite si raportul de 1 :1 prin z1 (exterior si interior). cursuri si referate postate de utilizatori.4 TRASAREA GRAFICULUI DE TURATII In scopul determinarii rapoartelor de transfer i si deci a transmisiilor din grupe. Posibilitatile de transmitere a miscarii descrise mai sus pot urmarii mai usor cu ajutorul scemei fluxului cinematic prezentat in fig 2.M.tocilar. Dela arborele II. transmite la arborele V miscarea prin rapoartele celor doua perechi de roti Z11/Z12 si Z13/Z14.2.ro ! Arhiva online cu diplome. miscarea se transmite prin trei posibilitati . transmite miscarea de la motorul electric ME1 prin cuplajul C1 cu raportul de transfer 1:1 de la arborele I la arborele II miscarea se transmite prin raportul de transfer Z1/Z2. Fig 2.a de la motorul electric ( ME1). se constituie graficul denumit diagrama turatiilor.2.M. date de rapoartele : Z5/Z6 : Z7/Z8 si Z9/Z10. In continuare de la arborele III la arborele IV. Pagina 18 din 118 .

Oricum. iar dg – numarul diagramelor posibile este Npd = m ۰ w1 ۰ dg .nz diagrama nu este simetrica decat pentru cazuri foarte particulare si atunci solutia in general este convenabila din punct de vedere energetic.3 avem : i3min = —— ≤ —— ( pentru actionare principala ). deci formula nu poate oferii mai multe variante. chiar mai multe. In fig 2. Aceasta poate fi de la un motor sau de la un alt LC. pentru oricare din valori.ca in fig.3.ro ! Arhiva online cu diplome.3 sunt redate doua variante pentru reteaua structurala optima R1 . Pentru trasare se tine cont ca sirul final (n1 : n2 : n3 ….tocilar. 2. iar la VR cu Z mare. Oricum se uramareste ca ea sa fie spre turatiile maxime (din considerente de dimensiuni minime ale transmisiilor ).turatiile sunt reprezentate totdeauana in ordinea marimii n1 : n2 : n3 …. deci o VR are foarte multe variante posibile de realizare.8 conditia : Iplim = imax x lim/iminlil = (2/1) : (1/4) = 8 sau Iplim = —— : (1/5) =14 1 respectiv sa avem : iminlim ≤ i ≤ imaxlim. se cauta variantele care permit respectarea conditiilor onstructive mentionate.3 se bazeaza evident pe cunoasterea relatiei φ. iar cu electromotoare este frecvent turatia acestora (la EMAT-uri) Rezulta ca variantele se obtin schimband marimile grupelor de turatii intermediare. De exemplu pentru varianta 11 1A din figura 2. ca urmare a structurii : w1 – numarul variantelo R. Fig 2. la AE este cunoscut si deasemenea turatia de intrare -n1 . Rapoartele i se citesc direct din diagrama si daca dupa trasare nu se indeplineste 2. cu doua deosebiri : .. Se mai pot apoi schimba insusi formulele structurale z = P1 ۰ P2………Pw (conform celor ce urmeaza)..nz ). etc. din care o parte pot fi egale ca avantaje. p3 4 Citirea directa a rapoartelor I. Daca m – numarul lor. Regulile pentru diagrama turatiilor se mentin de la reteauaa structurala (acestea nu se mai repeta). Pagina 19 din 118 . Pentru aceeasi varianta a retelei structurale pot exista cel putin cateva variante ale iagramei turatiilor. cursuri si referate postate de utilizatori. etc.Vizitati www. fig 2.3.c. constructiv.

8 (78).1. rezulta siruri derivate care au relatiile : φ40 = 40√10 = 1. Cele mai frecvente sunt : z = 3 . admise prin ISO. Intregi de dinti. 8 . se prefera sa corespunda la Z = 2E1 3E2 . cursuri si referate postate de utilizatori. φ = 1. cu nr. In legatura cu valorile ratiei φ se observa ca φ = 1. 8 . mai ales ca si turatiile EMAT-urilor in sarcina nominala.06.4 (1) : -1.12 : . 12 .12 . si altele (fara a fi deci un sir absolut.Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ.26. φ20. R10 si R5.06 duce la multiple trepte ( multe angrenaje) si deci este indicata numai la MU cu miascare R si AP si Ф – mari ( de exemplu carusele ) . 24. . 4 . Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1.4) 2 φ10 = φ20/2 = φ220 (2. Deci z = 2 . Ca urmare exista o toleranta fata de valorile sirului teoretic stabilite de ± 10 (φ – 1 ) % si deci o abatere a turatiei clculate pe baze reale – ncr-trebuie sa fie incadrata in limitele admise si normativele in vigoare.12 si φ = 1.6 (58) – 1.58 si φ = 1. 32 . unde E1 si E2 – numere intregi. asa numita serie Rzu. . avand una din rotatiile φ40. 6 . 27 . φ = 1. De trepte z preferentiale cu nr.00 Pagina 20 din 118 . 18 .06 (2.06 φ20/3 = φ320 = 1.).Vizitati www. 9 .Turatiile standardizate. Numerele din intervalle se determina din numerele acestui interval prin multiplicare cu 10 la o parte pozitiva sau negativa. R20.25 (6) : -1. 4 . 6 . φ = 1. 16 . Din sirurile fundamentale. in general : φ = 1. . sirul teoretic va trebui sa devina unul de calcul real. 24 .26.06 φ20/6 = φ620 = 2.06 φ20/4 = φ420 = 1. La MU . pe baza relatiilor 2.Marimile de iesire normale se constituie pe baza sirurilor de numere rotunjitte conventional .1 si apoi ajustandu-se la cele standardizate. 36 .ro ! Arhiva online cu diplome. are loc in functie de In : n1 si nk (nz). alunecare cu circa 6 0/1 adica φ = 1. din care rezulta φ = 1. 3 . Valorile fundamentale a ratiei φ.40 φ10 = 10√10 = 1. 12 . La Ф mai mici a pieselor (la laminate ).78.06 . φ10 sau φ5 cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea prin termenii lor.50 φ5 = 5√10 = 1. Sirurile astfel constituite se noteaza prin : R40. Valorile rationale ale numerelor de trepte –z.tocilar.3)2 φ20 = 20√10 = 1.

00 800.00 300. R10.00 180.00 160.00 800.00 250.00 106.00 400.00 236.00 150. Astefel sirul R40 (φ40 ).00 710.00 200. cursuri si referate postate de utilizatori. E1 fiind ordinul radicalului.00 750.00 500.00 : 4.1) Astfel sirurile derivate rezulta : sirul R20/3 cu relatia φ20/3 .00 φ20=1.60 φ40=1.00 630.00 355.00 250.00 : 2.00 170.60 315.ro ! Arhiva online cu diplome.00 400.00 560.tocilar.00 160.00 : 2.00 100.00 118.00 224.00 140. Valorile sirurilor fundamentale rotunjite sunt date in intervalul (2. R5 sunt siruri fundamentale.00 280.00 180. Sirurile R 40.12 315.00 450.00 500.. iar sirul R20/6 cu ratia φ20/6 : 1.00 355.00 125.06 315.00 950. 1. sirul R20 : 20 de termeni si asa mai departe.00 280.25 R5 φ5=1.00 200. este de 10 ori mai mare decat cel luat drept primul.00 200. adica : R20/3 : 1.00 112.00 100.00 112.00 850.00 265.00 710.00 600.00 Evident ca se pot constitui si alte siruri derivate cum ar fi R40/3 cu φ40/3 =1. R20.00 140.00 560.00 630..25 φ5=1.00 400.12 100.00 500.00 φ10=1.06 100.00 250. Numarul de termeni a unui sir dintr-un interval este egal cu ordinul radicalului relatiei (2. astfel ca termenul E.00 670.00 160.00 250.00 475.3).18.00 400.00 800.00.00 900.00 950.00 250.00 125.00 450.00 425.00 R10 φ10=1. etc.00 132.00 375.00 630.00 630.00 224. deriva din sirul R20 luand termeni din 3 in 3 sau din sirul R40. din ele putandu-se constitui siruri derivate.00 125.00 355.00 190.00 160. poseda 40 termeni in intervalul 1-10.00… SERII FUNDAMENTALE ROTUNJITE R40 R20 R10 R5 R40 φ40=1.00 530. luand termenii din 6 in 6. Sirul numerelor normale sunt serii geometrice zecimale.40 : 2.80 :……. Pagina 21 din 118 .00 212.Vizitati www.00 R20 φ20=1.

dar nu poate fi insa sadisfacuta in mod acceptabil.5)2 R5 = R10/2 = R20/4 = R40/8 Numerele normale cu o explicatie exstinsa in tehnica. adoptand φf < φl in zona treptelor cu frecventa Pagina 22 din 118 .(STAS 283 – 69 ).5 mm.3.2. considerand raporturile medii din grupe poate avea doua extreme. viteze. duce inutil la dimensiuni grosiere. Varianta J-O-S a turatiilor joase. greutati. au permis determinarea unor curbe de repartitie de genul celor din fig.tocilar. mentine turatiile inalte maximum posibile si le coboara in ultima grupa imin ≥ imin lim fig 2.2. schitate in fig. lungimi. 2 . a turatiilor inalte (pentru dimensiuni mici). se prelucreaza frecvent.5 . iar turatiile in sarcina sunt cuprinse in R40 si R20. Varianta T-I-N. ale utilizarii diferitelor trepte.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. care contin si unitatea printre termenii lor.ro ! Arhiva online cu diplome. volume. in timp ce filetarea cu p = 1 . procedeu si in principal dupa genul MU si destinatia acestuia.4. la strunjire predomina piesele cu Φ ≤ Φmed . Faptul ca turatiile motoarelor electrice asincronice pentru actionarea LC – principale se gasesc in sirul R40. Datele statistice. fig. Ele difera dupa miscare. turatii. conform rationamentului de la structura sirurilor si valorile ratiilor care conduc la o crestere a capacitatii de productie.c pentru no la intrare si nAP= media turatiilor la iesire.4 Este evident . Varianta O-P-T. 1. optima.3c C) Utilizarea ratiilor diferite in sirul de turatii pemtru miscarea principala sau de avansuri este dedusa din ratiune unei expulatari mai bune a MU. Astfel R20 = R40/2 R10 = R20/2 – R40/4 (2.2. etc. in expluatarea MU. Cresterea si coborarea turatiei poate provoca vibratii. fiind luate ca baza in standardizarea caracteristicilor de orice natura. Fig 2. de exemplu : diametrele. De exemplu la filetarea pas mare pe strung este foarte rar utilizata . duce ultimul imin la imin < imin lim.4. Toate sirurile fundamentale : R20 : R10 si R5 pot fi considerate ca siruri derivate. 2. decat in cateva cazuri particulare. b) Alura generala a diagramei turatiilor. determina utilizarea lor.

Vi Deci : (ΔV)max = vi+1 – vi si (—— ) max = ———— . Valorile ratiei φ1 constituie o clasificare necesara la VR in trepte-valoarea minima fiind ratia unui sir geometric. Intre n1 si n4 ratia φf √φ2 < φe acopera deci partea frecvent utilizata. cum v = π · Фn rezulta : V Vi + 1 ΔV ni+1 – nI φ-1 ΔV φ-1 (——)max = ———— = —— sau (——)max% = —— · 100% (2. Deci pa mU va trebui luat un Vi sau Vi+1 (care este mai apropiata).s asa cum se vede in figura.valoarea maxima. se poate intalnii si la structuri succesiv paralele.6)2 V ni+1 φ V φ Fig 2.6.Vizitati www.Vi si care este maxima cand V tinde spre Vi+1 ΔV Vi+1 . cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. ci valoarea cea imediat inferioara Vi fig. Realizarea insa a unei ratii φf < φl in zona centrala a sirului este dificil de realizat. fig2. Se admite conventional ca pierderea maxima sa fie 50% si deci rezulta : ΔV (——)max ≤ 50% adica pentru cazul limita V ΔV φ-1 φ-1 1 (——)max = 50% = —— 100% sau (——)max = — (2. Mai simplu se obtine pentru zona laterala a unui interval acoperit de exemplu 2 g.5. In acest caz pierderea de viteza va fi : ΔV .5.m. introducand complicatii constructive care anuleaza cel putin partial avantajul privind capacitatea de productie. maxima de utilizare la MU.2. este evident φa sau φ > 1. rezulta considerand conditiile maxime de pierdere care au loc cand se admite cazul foarte posibil si anume : V – ca limita superioara admisa de scula sau de masina.ro ! Arhiva online cu diplome.7)2 Vφφ2 Pagina 23 din 118 .2.6.

1500/750 .41 √2 1.8)2. rezulta 1 < φ < 2 Avand considerata V. Adica.6. conform ratiei turatiilor de la EMAT-uri. considerand relatia (2. in care E = un numar intreg. deci —— = — = cons. Atunci.11)2 Pe scurt : dublu criteriu s-au si standardizat valorile ratiei φ . Sau ni+1= nil V φ φ ni+1 φ (2. ny = o turatie. deci φ = E1√2 = φ = E2√10 (2.78 —— 1 2 √2 √2 2 √2 √2 Pagina 24 din 118 . 750/375 . Deci se dispune de relatiile : {ny = nx · φE.φmin Ex (2.tocilar.2.26 3 1. care obisnuit antreneaza VR in trepte. Φmax-2 : tinand cont si de valoarea minima pentru φ. de regula ny = 2nx. deci 2 = φE sau φ√2 (2. se retine ca aceste turatii sincroane sunt 3000/1500 . deci avem : ΔV φ-1 φ-1 ni 1 (——)max = —— = 1 . astfel ca ny > nx.prin ISO. sau 2nx = nx · φE .Pentru a corespunde turatiilor de la EMAT.ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru acesta se alege 2 criterii si anume : sa corespunda ratiilor de la turatiile EMAT-lor si numerelor preferentiale (rotunde) din tehnica : . conform tabelului 2.—— = constant.10)2 {ny = 2nx Din ultima rezulta deci un grup de valori pentru ratia φ.12)2 Tabelul 2.0 φ E1 6 12 1.2 1.)2 se poate pun e acceasi conditie a expluatarii egale. In continuare trebie cunoscute valoriile ratiei φ in intervalul (2. Se observa ca : φmin – 1.Vizitati www..10. se poate deduce si in acesta conditie necesitatea sirului geometric .12 √ 6 1. unde E1 – un numar intreg . Pentru dependenta de numerele preferentiale in tehnica se admite nr. Totodata din punct de vedere al VR – cu ratia φ este logic ca ny = nx φE. inclusiv international.calimita superioara admisa. cursuri si referate postate de utilizatori.58 —— 1. adica φ = 2 = ni+1/ni Daca se noteaza : nx – o turatie oarecare . in tara noastra sunt in STAS 283 – 89.06 > 1 si ca o valoare oarecare a ratiei φ admise prin : φ .9)2 adica necesitatea sirului geometric al turatiilor. Prin analogie se poate deci scrie : φ = E1√10.

cursuri si referate postate de utilizatori. numarul factorului ecuatiei structurale : k = 2 .2. stabilirea schemei cinematice . n = 1 .tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.1. al marimilor de iesire este dat prin tema de proiectare . astfel incat valorile acestora sa asigure erori fata de cele nominalizate in domeniul admisibil.2.5 PROIECTAREA CINEMATICA A MECANISMULUI P. fig. ecuatia structurala : 12 = 2 x 3 x 2 . Proiectarea cinematica a mecanismelor cu angrenaje presupune determinarea numerelor de dinti ale rotilor dintate. iar pentru formarea indicilor se aplica indicele 1 la doi factori din grupa dupa care se calculeaza indicii celorlalti factori ca fiind produsul dintre un factor si indicele sau stabilit anterior.M.Vizitati www. sunt urmatoarele : numarul treptelor de reglare q = 12. numarul factorilor identici ai ecuatiei structurale : m = 1 . 40 E2 √ 20 √10 10 √10 10 √10 —— 5 √10 4 √10 —— ΔV (——)max % V 2. Etapele priectarii cinematice ale mecanismului PM. numarul variantelor posibile de ecuatii structurale se calculeaza cu relatia : 3(KI)2 N = —— (2. pentru cazul din enuntul temei avem trei grupe din patru operatii si anume : 121 = 21 x 32 x 26 121 = 21 x 22 x 34 121 = 31 x 23 x 26 121 = 21 x 34 x 22 121 = 21 x 26 x 32 121 = 31 x 26 x 23 121 = 21 x 31 x 26 121 = 22 x 21 x 34 121 = 32 x 21 x 26 121 = 26 x 31 x 23 121 = 26 x 21 x 32 121 = 31 x 21 x 22 5 10 20 30 40 45 50 Pagina 25 din 118 .13)2 m !n ! 3 ۰ 22 12 rezulta : N = ——— = —— = 12 N = 12 1۰11 Ecuatiile structurale posibile se obtin prin permutarea termenilor ecuatiei de baza.

atunci acesta se obtine dintr-un numar ma mare q’ care este multiplu de 2 si 3. 1. cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru respectarea criteriului functional se impune respectarea urmatoarelor conditii : pentru facorul ecuatiei cu indicele cel mai mare din ecuatia structurala pmax ≤ 8 pentru cazul PM. factorul z are indicele cel mai mare.06 .78.12 .25 . Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1. Alegerea retelei structurale optime se face pe baza criteriului proportional si criteriului de rezistenta ( pentru arbori intermediari ).6 .129= 2. se determina rportul de reglare a turatiilor pentru o treapta cu relatia : imax Rn = ——— imin Ratia progresiei geometrice se da prin tema de proiectare sau se calculeaza cu relatia : nmax φ = q-1√ ——— nmin Valorile fundamentale ale ratiei φ standardizata in STAS 283 – 89 admise de ISO sunt : 1. Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ are loc in functie de nmin si nmax impuse. q = 12. Se reprezinta cele ‘N’ retele structurale corespunzatoare ecuatiilor structurale in fig.tocilar. In legatura cu valorile ratiei se cinstata ca φ = 1.4 . 1. Cunoscand rapoartele de transfer maxim si minim.06 conduce la multe trepte de turatii si este indicata la MU cu miscare de ratie la AP si diametre mari (ex. 1. La diametrele mici ale pieselor se recomanda ca φ = 1.8 din care se aleg reteaua structurala optima.12 si φ = 1. 1. P1max = 2g = φ9 = 1. Dacac q nu este multiplu de 2 si 3. pe baza careia se efectueaza calculele de proiectare a actionarii principale : Pe ultiml arbore va rezulta un numar q de trepte de turatii ( ex. 1. adica 2 x 3x 2 ). strunguri carusel).ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru acest criteriu se verifica daca raportul de transmitere minim al mecanismului imin ≤ 2 pentru lantul principal .58 si φ = 1.8 < 2 pentru factorul 3 din ecuatia structurala avem : Pagina 26 din 118 .si 2.Vizitati www.0.8 .2.26.

336 kw PI = 5.5 kw.98 ۰ 0.5 ۰ 0.m se calculeaza cu relatia : PI Mt = 955 ۰ 104 ——— (2. este puterea motorului electric de antrenare dat de tema : ηa =0. randamentul transmisiei mecanice : ηr = 0. Mt = 102 daN cm 500 Puterea pe arborele I se calculeaza cu relatia : PI + PM ۰ ηa ۰ ηr (2. Din relatia (2.99.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru pmax = 3 adica : p2max = 36 = φ6 = 1.336 Mt = 955 ۰ 104 ۰ ——— ≈ 102 daNcm. Momentul de torsiune al arborelui in daN.98.336 nm – turatia min.2.V.121 < 4.6 STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSFER Pagina 27 din 118 .Vizitati www. nIImin – turatia minima de pe arborele II se calculeaza cu relatia : nIimin = no : i in care : no = 15000. Critreriul de rezistenta pentru arbori intermediari impune unele conditii retelelor structurale pentru ca ele sa conduca la realizarea unei C.16)2 nmin in care : PI – puterea arborelui I = 5.99 = 5. pmax ≤ 4.336 kw Dar.126 = 2 < 4 p3max = 21 = φ1 = 1. cu arbori de dimensiuni corespunzatoare si sa raspunda la solicitarile la care sunt supusi. a arborelui II = 500 rezulta : 5. cursuri si referate postate de utilizatori.17)2 rezulta : PI = 5. turatia motorului electric : i = raportul de transfer se calculeaza cu relatia φ sau se ia din diagrama de turatii.17)2 in care PM = 5. Se considera ca toate ecuatiile structurale corespund conditiilor cerute de criteriul functional. randamentul transmisiei prin rulmenti . aleg i = 3 rezulta : nIImin = 1500 : 3 = 500 rot/min nIImin = 500/rot/min 2.tocilar.

alegem constructiv z7 = 28 => z6 = 42 Z5 Z8 3. IIII-IV = —— 1. rapoarte ce le determinam astfel : Z6 3.75 Z8 Din conditia : —— = 1.75 Z8 IIII-IV = —— = √ ( ——) = √1.tocilar. rezulta din enuntul temei.33 Z5 6. Raportul de transmisie total al puntii motorizate (iTFM).142 Z7 28.304 = 1.442 = 2.142 .33 IIII-IV = —— 2. z7 cu z8 si z9 cu z10.75 z2 iI-II = √——— = 3 iI-II = —— = 3 6.83 40 Raportul preliminar de reducere la prima pereche de roti z1 si z2 de pe arborele I si II este reglementat de STAS 6012 – 68 si se calculeaza cu aproximatie cu relatia : Z2 iTPM iI-II = ——— ≈ √——— (2.33. constructiv aleg z1 = 18 rezulta : 3. z5 cu z6 . respectiv a limitelor turatiilor de intrare si iesire astfel : 1500 iTPMmax = ——— = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.16 z1 Raportul preliminar de transfer intre arborele III si IV se face prin trei perechi de roti ( 3 fixe si 3 baladoare ).89 Z6 Z5 Din conditia : —— = 2.83 iTPMmax = 0.19) z1 4…56 in care : z2 – numarul de dinti de pe roata 2 .ro ! Arhiva online cu diplome.142 alegem constructiv z7 = 28 => z8 = 32 Z7 Pagina 28 din 118 .Vizitati www.75 Z6 IIII-IV —— = √ ( ——) = √2.83 1800 si 1500 iTPmax = ——— = 17.5 iTPMmin = 0. z1 – numarul de dinti de pe roata 1.

alegem constructiv z13 = 28 => z14 = 33 Z14 2. vom avea doua valori de transfer de le determina astfel : Z11 3.333 .442 = 5.89 Z11 Din conditia : —— = 2.89 Z10 Din conditia : —— = 2. alegem constructiv z9 = 18 => z10 = 42 Z9 3.818. Z7 Z10 Z9 6.818 .05 Z13 Din conditia : —— = 0.333 . IIII-IV = —— = 2.442 = 2.ro ! Arhiva online cu diplome.333 Raportul preliminar de transfer intre arborele IV si V se realizeaza prin doua perechi de roti (2 five si 2 balodoare) z11/z12 si z13/z14.333 Z12 6.tocilar. IIV-V = —— = 0.818 Z14 36.442 .7 DETERMINAREA TURATIILOR PE ARBORI Pagina 29 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.333 .75 Z13 Z14 IIII-IV = —— = √ ( —— ) = √0.Vizitati www.2.75 Z10 Z9 IIII-IV = —— = √ (——) = √5. IIV-V = —— = 2.75 Z11 Z10 IIII-IV = —— = √ (——) = √5.669 = 0. alegem constructiv z12 = 18 => z11 = 42 Z12 Z13 3.

22)2 i II-III z4 z1 nII 500 NII2 = —— = —— = 192. rezulta : nIII1 1500 NIV1 = —— = —— = 642. cursuri si referate postate de utilizatori.21)2 i I-II z1 nI 1500 NII = —— = —— = 500 rot/min nII = 500 rot/min i I-II 3.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.9 ≈ 643 .tocilar.nI = 1500rot/min. nIV = 643 rot/min i III-IV 2.00 Turatia (nIII) de pe arborele III are doua turatii si anume : cand maneta A este in pozitia II – cuplajul z.3 ≈ 192 rot/min .6 Arborele IV are 2 ۰ 3 = 6 turatii datorita cuplarii cu arborele III ce are 6 turatii ( nIII1 si nIII2 ) si a celor trei perechi de roti dintate : cand maneta B este in poz I – cuplaj z10 cu z9. rezulta : nIII1 = 1500 rot/min cand maneta A este in pozitia I turatia de pe arborele III se calculeaza cu relatia : nII z3 z2 z3 NII2 = —— = nII ۰ —— = nI ۰ —— ۰ —— (2. Turatia (nI) de pe arborele I este data de tema de proiectare si este de 1500 rot/min . Turatia (nII) de pe arborele II o calculez cu relatia : nI z2 NII = —— =nI —— (2.333 z4 nIII12 500 Pagina 30 din 118 . xu z1 cu z1 = 18 . nIII2 = 192 rot/min i II-III 2.

nIV3 = 1413 rot/min i III-IV 1.tocilar. intre cei 2 arbori (IV sis V) existand 2 perechi de roti z11 cu z12 si z13 cu z14 (doua fixe si 2 baladoare). cand maneta C are poz I – cuplaj z13 cu z14 rezulta : nIV NV1 = —— = 899.5 . nIV4 = 438 rot/min i III-IV 1.48 ≈ 319.142 .5 rot/min ≈ 900 rot/min nV1 – 900 rot/min Pagina 31 din 118 . III – cuplaj cu Z6 cu z5 rezulta : nIII1 1500 NIV5 = —— = —— = 958.5 .cand maneta B are poz. NIV2 = —— = —— = 214. nIV5 = 985 rot/min i III-IV 1. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.333 -cand maneta B este in poz II cuplaj z8 cu z9 rezulta : nIII1 1500 NIV3 = —— = —— = 1313.3 ≈ 214 .46 ≈ 958.1565 nIII2 500 NIV6 = —— = —— = 319. nIV6 = 319 rot/min i III-IV 1.48 ≈ 1314 .Vizitati www.142 nIII2 500 NIV4 = —— = —— = 437.8 ≈ 438 .1565 arborele V are 6 ۰ 2 = 12 turatii datorita cuplarii cu arborele IV ce transmite 6 turatii. nIV2 = 214 rot/min i III-IV 2.

15 ≈ 112 rot/min nV4 – 112 rot/min i IV-V nIV4 NV5 = —— = 449. i IV-V nIV3 NV2 = —— = 1798.5 ≈ 1250 rot/min nV3 – 1250 rot/min i IV-V nIV2 NV4 = —— = 112.65 ≈ 40 rot/min V10 40rot/min Pagina 32 din 118 .Vizitati www.75 ≈ 315 rot/min V9 315rot/min i IV-V nIV2 NV10 —— = 39.1 ≈ 224 rot/min nV6 – 224 rot/min i IV-V -cand maneta C are poz II – cuplajul z11 cu z12 rezulta : nIV1 NV7= —— = 160.75 ≈ 630 rot/min V8 630rot/min i IV-V nIV5 NV9 —— = 314.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.5 ≈ 1800 rot/min nV2 – 1800 rot/min i IV-V nIV5 NV3 = —— = 1248.25 ≈ 160 rot/min nV7– 160rot/min i IV-V nIV3 NV8 —— = 629.12 ≈ 450 rot/min nV5 – 450 rot/min i IV-V nIV6 NV6 = —— = 224.

Aleg ή = 0. Puterea de pe ceilalti arbori ( II.5 kw este transmisa direct arborelui I al puntii motorizate si este : NI = N = 5.8 DETERMINAREA PUTERILOR TRANSMISE Prin cuplajul C1 puterea motorului electric de 5.96 x 5.85 = 4.28 = 5.96 pentru prelucrari mecanice fine si o ungere buna.2.Vizitati www.23)2 NIII = ή NII = ή NI ή In care : η = este randamentul treptei de turatie respectiv.ro ! Arhiva online cu diplome.06 = 4.23)2.96 x 5.9 DETERMINAREA MOMENTELOR DE TORSIUNE Pentru calculul momentelor de torsiune la cei cinci arbori ai PM.96 x 5. folosim formula de calcul data de expresia : 71620 · N Mt = —————— Pagina 33 din 118 . IV si V ) ii determin folosind relatia (2.tocilar.98. cursuri si referate postate de utilizatori. III .5 = 5.5 kw Pentru puterile de pe ceilalti arbori in continuare le voi calcula cu relatia : NII = ή NI (2.2.12 ≈ 80 rot/min V11 80rot/min i IV-V nIV6 NV12 —— = 56.95…0.65 kw 2.85 kw NV = 0.06 kw NIV = 0.96 x 4.12 ≈ 56 rot/min V12 56rot/min i IV-V 2. si este cuprins intre 0.28 kw NIII = 0. i IV-V nIV4 NV11 —— = 80. astfel : NII = 0.

28 .65 .pentru arborele IV : MtIV = —————— = 1623.85 .68 daN· mm 71620 · 5.22 daN · mm 214 MtIV = 1623. n in care : Mt – momentul de torsiune N .pentru arborele V : MtIV = —————— = 8683.06 . cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.22 daN· mm 71620 · 4.turatia arborelui rezulta : 71620 · 5.pentru arborele III : MtIII = —————— = 1887.68 daN · mm 1500 MtI = 262.Vizitati www.24 daN· mm 71620 · 4.04 daN· mm Pagina 34 din 118 .pentru arborele I : Mt1 = —————— = 262.tocilar.41 daN · mm 192 MtIII = 756.04 daN · mm 40 MtV = 8683.24 daN· mm 71620 · 5.24 daN · mm 500 MtII = 756.pentru arborele II : MtII = —————— = 756.puterea transmisa (in kw) n .5 .

cu modulul comun z11. rotile poarta denumirea de roti dintate normal (cu dantura zero sau profil nedeplasat ).3. z12 . constituind cutie de turatii. pentru a evita fenomenul de interferenta si a ma incadra in dimensiunile de gabarit al carcasei impuse de tipul frezei (FU 36 si FO36). ce poate fi calculat precis in functie de raportul de transmisie.Vizitati www.tocilar. z3 si z4 sa aibe acelasi modul z5.z8 . 2. z7. 2. II – III.3 DIMENSIONAREA ROTILOR DINTATE 2.V se impune conditia : z1 + z2 z3 + z4 2222222 in care z1. Se obtine insa zmin ≤ 17 dinti. Evitarea fenomenului de interferenta este asigurat daca roata cea mica (pinionil) se construieste cu un numar de dinti zmin la care se mai poate produce interferenta. capul dintelui de la cremaliera cu piciorul dintelui de la pinion. este compusa dintr-un angrenaj de roti dintate cu o turatie mijlocie (1500-500 rot/min). III – IV si IV . z9 si z10 .3. deci cu modulul normal (m = mn).1 NUMARUL MINIM DE DINTI Angrenarile corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare cand diferenta dintre marimile cercurilor de baza este foarte mare ( deci z2-z1 mare ) mai ales cand z1 este foarte mic (z1 < 17) ca in cazul angrenarii uni pinion cremaliera racordarea evolventei de la cercul de baza pana ala interior necesita o forma specifica pentru a nu permite intersectarea. mintata pe arborele II folosim relatia : Pagina 35 din 118 .z6. z13 si z14 – acelasi modul z5 + z6 z7 + z8 z9 + z10 z11 + z12 z13 + z14 ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— (2. Deci o roata cu profil normal sau nedeplasat are : zmin ≥ 17 dinti. In acest caz.25)2 Puntea motorizata. in care viteza periferica a cilindrului de rulare este sub 22m/s si aleg z1 = 18 dinti.2 DETERMINAREA NUMARULUI DE DINTI Pentru a avea o prelucrare a carcasei PM cu o singura valoare nominala intre axele III.z2.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceasta se numeste fenomenul de interferenta a dintilor . cursuri si referate postate de utilizatori. z1 = 18 dinti Pentru a calcula numarul de dinti de pe roata z2 .

26)2 nII Z1 Din relatia (2.3. z7 = 28 si z9 =18 Din relatia (2.333 = 42 dinti Intre arborele IV si V transferul de turatii se face prin perechile de roti z12 si z13 cu z14.27)2 rezulta : Z11 = 42 dinti Z11 = z12 · iIV-v = 18 · 2. NI Z2 iII-II = ——— = ——— (2. constructiv sa ales : z5 = 18 . Z4 = 20 dinti Pentru calculul numarului de dinti de pe roata dintata z3 de pe axul III folosesc relatia : Z4 iII-III = ——— (2. z7 cu z8 si z9 cu z10.27)2 Z3 Transferul de turatii intre axele III si IV se realizeaza pentru perechile de roti : z5 si z6 .ro ! Arhiva online cu diplome.818 = 27 dinti 2.tocilar.333 = 42 dinti Z5 = 52 dinti Z7 = 52 dinti Z9 = 52 dinti Z8 = z7 · iIII-IV = 28 · 1. Constructiv aleg z12 = 18 dinti si z14 = 33 dinti Z12 =18 dinti Z14 = 33 dinti Din relatia (2.26)2 rezulta : Z2 = 54 dinti Z2 = z1 ۰ iI-II = 18 ۰ 3 = 54 dinti Rotile dintate z3 si z4 formeaza un angrenaj ce are o turatie relativ mica (500-150) rot/min cu o viteza periferica cuprinsa intre 10 ÷ 14m/s si aleg constructiv pentru z4 un numar de dinti = 20 .Vizitati www.3 DETERMINAREA MODULULUI Pagina 36 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.442 = 32 dinti Z6 = 52 dinti Z8 = 52 dinti Z10 = 52 dinti Z10 = z9 · iIII-IV = 18 · 2.3333 = 42 dinti Z13 = 27 dinti Z13 = z14 · iIV-v = 33 · 0.27)2 rezulta : Z6 = z5 · iIII-IV = 18 · 2.

rezulta ca cele doua roti au acelasi mod m. p = p1 = p1.ro ! Arhiva online cu diplome. π Prin STAS 822 – 61.12 pentru dinti prelucrati cu precizie marita. m Tot din tabele φo se ia intre 8….coeficient de forma βk . deoarece m = ——— . dupa aceste criterii aleg : φo = 10.28)2 T ۰ φ ۰ z1 In care MtI – momentul de transmisie al arborelui I T – efortul unutar maxim de incovoiere si este dat de relatia : Tmax T = —————— (2. φo – coeficientul de latime al dintelui si se calculeaza astfel : l φo = —— si se alege in functie de natura prelucrarii danturii. Calculul modulelor perechilor de roti z1 cu z2 si z3 cu z4 de pe arbori I.Vizitati www.. au fost limitate valorile modului m in mm care sunt trecute intrun tabel.tocilar.75 pentru conditii de expluatare mediu folosind ca material 18 MnCr10 imbunatatit la 56 – 62 HTC si calit superficial.6 Pagina 37 din 118 .28)2 cu datele stbilite din tabele rezulta : 636 ۰ 262. cursuri si referate postate de utilizatori.coeficient de concentrare a efortului Din tabele=a aleg T = 50…. Pentru asigurarea dintilor perechilor de rori dintate trebuiesc construite cu acelasi pas p. deci aleg : T = 60. II. si III il facem cu relatia : 636 ۰ MtI M1-4 = 3√—————— [mm] (2. p Dar.29)2 cd ۰ πcf ۰ βk in care : Tmax – se ia la baza dintelui danturii cd .coeficientul dinamic πcf . Modulul m si numarul de dinti z al fiecarei roti dintate sunt parametrii de baza in calculul celorlalte elemente ale rotilor dintate. Facand inlocuirile in relatia modulului (2.

vom avea valoarea acesteia cu ajutorul relatiei (2.30) 2 pentru cele doua cazuri anterioare.Vizitati www. m1-4 = 3√—————— = 3√15. z2 si z3 . z11 – z12 si z13 – z14 montate pe arborii III . distanta A va fi : 18 + 42 28 + 32 22222 A = 90mm Dupa cum se observa. z7 – z8 .5 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 Pentru perechile de roti dintate (z5 cu z6 . z11 cu z12 si z13 cu z14 ) ce sunt montate pe arborii III.485 ≈ 3. cursuri si referate postate de utilizatori. z7 cu z8 .521 = 2. din calculul distantei intre axe cu relatia (2. IV si V si notate cu modul m5-14.0 mm m5-14 = 3.042 = 2.30)2 22 Pentru perechile de roti z1 .0 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 2. IV si V.5 ۰ ———— = 2. 18 + 42 18 + 42 33 A = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ —— = 90 Pagina 38 din 118 . verifica conditia impusa de gabaritul PM si implicit de relatia (2. z9 cu z10 . z4 vom avea : 18 + 54 20 + 52 A = 2. z9 – z10 .6 m5-14 = 3√—————— = 3√20.5 ۰ ———— = 90mm A = 90mm 22 Pentru perechile de roti z5 – z6 .4 DETERMINAREA DISTANTEI INTRE AXE Distanta intre axe se urmareste pe cat este posibil sa fie cuprinsa in valorile recomandate de STAS 6055 – 68 prezentate pe doua coloane.25)2.ro ! Arhiva online cu diplome.0 mm m1-4 = 2. prima ce se recomanda a fi folosita si cea de-a II a mai putin utilizata se calculeaza cu relatia : z1 + z2 z3 + z4 A = m ۰ ———— = m ۰ ———— [mm] (2.28)2 astfel : 636 ۰ 262.tocilar.3.924 ≈ 3.

M – momentul de torsiune de calcul = 535 [N ۰ mm] din relatia (2.2 = 2.78 cm = 28 mm dp = 28mm 3. 2..14 Fig 2. stabilesc dimensiunile pe lungime si diametre a axului pinion si intocmesc schita acestuia ca in fig 2. tehnologice. considerand numai solicitarea la torsiunea cu relatia : 16 Mc Dp = √ ———— [mm] (2.coeficient dinamic = 2 ÷ 2.14 ۰ 270 2.Vizitati www.tocilar.31)2 rezulta : 16 ۰ 1123.1. mm] Mc = kd ۰ M In care : Kd.6 = 1378 δat – rezistenta admisibuila la tractiune 120….32)2 rezulta : Mc = 2.4 Dp = 3√—————— = 3√21.5 Aleg kd = 2.2 PROIECTAREA FORMEI ALBORELUI In functie de diametrul obtinut la predimensionare (configuratia impusa si de considerente constructive.1 ۰ 535 = 1377.ro ! Arhiva online cu diplome. conventional simplificat.4 PREDIMENSIONAREA AXULUI PINION Determinarea preliminara a diametrului axului pinion a fac de baza unui calcul.350 daN/mm aleg : δat =270cm = 28mm dp = 28mm Din relatia (2.32)2 π ۰ δat in care : dp – diametrul preliminar [mm] Mc – momentul de torsiune de calcul [N. cursuri si referate postate de utilizatori. montaj si intretinere ).4.14 Pagina 39 din 118 .

Vizitati www. 2.ro ! Arhiva online cu diplome.88 v1 + v2 = 670.15 Fig 2.31 N .37262 Σ M5 = 0 => .2.4 N F – forta ce actioneaza asupra axului pinion datorita angrenarii cu roata z2 F = 5862N Mts – momentul de torsiune la capatul axului pinion calculat la cap 2.16 astfel : .Sa + v1 + v2 + F = ) => v1 + v2 = .2 5.3 TRASAREA DIAGRAMEI DE EFORTURI Trasarea diagramei de eforturi.2.4.68 daN/mm Trasam diagrama de eforturi conform schemei de din fig 2.2 v1 + v2 = . Mts = 262.37262 ۰ 1 4.15 Sa – forta de cuplaj. cursuri si referate postate de utilizatori. conform schemei de incarcare o realizam ca in fig. turatia si viteza de aschiere.Sa ۰ 290 + v1 ۰ 225 + v2 ۰ 55 = 0 5.. l1 = 48mm d1 = dp = 28mm calculat anterior l2 = 46mm l3 = 141mm l4 = 16mm l5 = 49mm d2 = dp + 2 =30mm d3 = dp + 6 = 34mm d4 = dp + 12 = 40mm d5 = dp + 27 = 50mm LT = l1 + l2 + l3 + l4 + l5 = 300mm LT = 300m d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire conducator d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire condus d2 si l2 = necesar pentru dantura pinionului.2 => v1 = 777.tocilar.88 ۰ v1 + v2 = 670. Sa = 79.31 N v2 = 45036 N v2 = 45036 N Pagina 40 din 118 v1= 77.10.88 v1 1 = 37932. rezulta din datele temei de proiect functie de puterea motorului electric.in plan vertical “V” Σ Fx = 0 => v1’ + V2’ = 0 Σ Fy = 0 => .

Sa ۰ x1 . x2 = 0 => Mi1 = 6905 Nmm x2 = 166 => Mi2 = 75227 Nmm Mi1 = 6905 Nmm Mi2 = 75227 Nmm 2 – 5. Mi3-1 = . x1 = 0 = Mi3-1 = 0 x2 = 0 => Mi3-1 = . cursuri si referate postate de utilizatori.1 4.30 ≈ 4572N H1 = 4640N H2 = 4572N 4 – 3. Mi4-3 = 0 3 – 1.02 N ۰ mm x3 = 34 => Mi5 = 619. 4 – 3 .02 N ۰ mm Mi2 = 131042.Sa ۰ 290 + H1 ۰ 225 + H2 ۰ 55 = 0 5.88 H1 1 = 22784.88 H1 + H2 = 22784.39 Σ M5 = 0 => .Sa(x3 + 2535) + v1(x3 + 166) + v2 · x3 .Vizitati www. Mi2-5 = .02 N ۰ mm 2 – 5 . Mi1-2 = .39 | .93 | H1 + H2 = 79.88 H1 + H2 = 22784.tocilar. x3 = 0 => Mi2 = 131041.67 ~ 620N ۰ mm Mi5 = 620 N ۰ mm In plan orizontal “H” Σ H1’ + H2’ = 0 Σ Fy = 0 => .ro ! Arhiva online cu diplome. Mi2-5 = Sa(x3 + 253) + H1 ( x3+ 166) + H2• x3 x3 = 0 => Mi2 = 75227 Nmm x3 = 34 => Mi5 = 75227 Nmm Pagina 41 din 118 .78 ≈ 4650N H2 = 4571. Mi4-3 = 0 3 – 1 . Mi1-2 = Sa(x2 + 87) + H1 x2.6950 N ۰ mm 1 – 2 .93 => H1 = 4649.Sa(x2 + 65) + v1 · v1 .93 5.6950 N ۰ mm Mi1 = -6905 Nmm x2 = 170 => Mi1 = 131042. Mi3 = 0 x2 = 0 => Mi2-1 = .Sa + H1 + H2 = 0 => H1 + H2 = 79. Mi3-1 = Sax1. x1 = 0 => Mi3 = 0 x1 = 87 => Mi1 = 6905N• mm 1-2 .

4. Mi5 = 75227 Nmm Fig2. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.tocilar.adica : Mirez 15109.ro ! Arhiva online cu diplome.576 Tai·II M = 11440 N · mm Se pune conditia ca : Mirez(Δ) ≤ Miech(Δ) (2.50 N · mm Conditia impusa de (2.7 N · mm Miech(2) = √[15109. adica : Pagina 42 din 118 .576 11440)2] = 6589.576 11440)2] = 15110.13 N · mm Pentru sectiunea 3 Mirez(3) = √02 + 02 = 0 Miech(3) = √[0+ (0.78 N · mm ≤ 15110.33)2 iar momentul incovoietor echivalent cu relatia : Miech(Δ) = √[Mirez( ς )]2 + [ά ·M(S)]2 (2.4 DETERMINAREA MOMENTULUI REZULTANT Determinarea momentului rezultant o voi face in fiecare sectiune cu relatia : Mirez(4) = √[MiH( ς )]2 + [Miv( ς )]2 (2.782 + (0. Tai·III ά = ———— = 0.35)2 de observa ca verifica dinpunct de vedere al momentului.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.35)2 Pentru sectiunea 1 Mirez(!) = √(69052 + 69052) = 9758.13 N · mm Conditia impusa de relatia (2.6 2.34)2 In care : ά – coeficient care tine seama de ciclurile de variatie diferite ale momentelor incovoietor de tosiune.

50 N · mm Pentru sectiunea 5 Mirez(5) = √[6202 + 752272] = 7520. adica Mirez = 7520.36)2 Pentru materialul : 18MnCr10 din care este confectionat axul pinion δa = 3500 N · mm2 Mt Mt 16.5 VERIFICAREA LA FORFECARE A AXULUI PINION Verificarea la forfecare a axului pinion o voi face cu urmatoarea relatie : δmax = δMt + δFmax ≤ δa (2.27 Pagina 43 din 118 . adica Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.576 11440)2] = 9998.576 11440)2] = 6589.50 N · mm Pentru sectiunea 4 Mirez(4) = √02 + 02 = 0 Miech(4) = √[0+ (0.5 N/min2 Wp π· d3 π · 2.25 N · mm Miech(5) = √[7520.25 N · mm Conditia impusa cade (2.tocilar.4.50 N · mm Conditia impusa cade (2. unde F = Fmax .25 + (0. => Fmax = 58615 N 3A · 4 58615 => δFmax = —— · ———— = 2764.83 —— 16 4F δFmax = —— · —— . Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.53 N/mm2 3 28.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.25 N · mm ≤ Miech = 9998.ro ! Arhiva online cu diplome.11440 δMt = —— = —— = ———— = 265.25 N · mm 2.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.

36)2.37)2 π ·Tai ·III in care : Pentru materialul 18MnCr10 .2 mm d1’ = diametrul pe care se inscrie miezul axului ramas dupa frezarea canalului de pana = 23.1 = 28mm b = latimea canalului de pana = 8mm Fig 2. Din relatia (2.tocilar.75mm 2355 In acest caz d2 calc = 27.8 d1’ = 3√———————— = 3√13.4.14 Pe acest diametru se executa un canal de pana pentru cuplare cu semicuplajul C1 conform fig 2. rezulta : δmax = 265. cursuri si referate postate de utilizatori.9 d2 = 3√———————— = 3√20.5 ≤ d2 rulm = 30mm Pentru d3 – fig2. diametrul imediat superior este de Φ30mm.8mm.5 = 2. DIMENSIONAREA FIECARUI TRONSON AL AXULUI Aceasta dimensionare o voi face pe tronsoane cu ajutorul formulei : 32 · Miech(S) D = 3√———————— [mm] (2.2.26 = 2.14 d2 = 30mm Pagina 44 din 118 .8 (rezultat dupa frezarea canalului) Deci in aceasta sectiune 1-1.5 + 2764.Vizitati www. axul verifica conditia d1 = 28mm de dimensionare Pentru d2 – fig. TaiIII = 750 – 900 daN/cm2 pentru d1 – fig 2.14 Pe acest diametru se va monta doi rulmentiradiali cu bile.5 ≤ d1’ = 23. deci in acest caz vom avea : 32 · 1510.03N/mm2 ≤ δa = 3500 N.ro ! Arhiva online cu diplome. verifica .17 h1 = adancimea canalului = 4.53 = 3030.mm2 Conditia impusa de relatia (2.35mm π ·Tai d1’ calculat = 23.17 in care : d1 = diametrul calculat la pct 2.37)2 rezulta : 32 · 975.

14 32 · 4710 d4 = 3√———————— = 3√64.18 Miechi(1) Tred = ——————————— ≤ TaiIII = (750 – 900) daN/cm2 (2.0 = 4. Pentru relatia 1 – 1 vom avea : d1 = 28mm l = 40mm t1 = 4. 32 · 2870.91mm 2355 Constructiv in aceasta sectiune aleg un diametru nominalizat inediat superior d3 = 34mm Pentru d4 – fig 2.38)2 πv13 b t1(v1 – t1)2 ——— .——————— 32 2d1 Pagina 45 din 118 d5 = 50mm .4. unde sunt practicate canale de pana.0 cm = 50mm 2355 Pentru acest diametru se va prelucra dantura pentru antrenare cu z2 2.91mm 32 · 9998 d5 = 3√———————— = 3√125 = 5.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.14 d4 = 40mm d3 = 33.7 VERIFICAREA AXULUI LA SOLICITARI COMPUSE Aceasta verificare la solicitari compuse se face pentru sectiunile periculoase.tocilar.2mm b = 8mm t2 = 2.8mm h = 7mm fig 2.2 d3 = 3√———————— = 3√39.02 = 3.391 cm = 33.ro ! Arhiva online cu diplome.0 cm = 40mm 2355 Pentru acest diametru se va monta un rulment radial cu bile cu diametrul interior de 40mm Pentru d5 – fig 2.

4 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 Pentru sectiunea 3. adica : Tred = 689.38)2 verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului pinion adica : Tred = 193.Vizitati www.24 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 2.——————— 32 2·34 Si in aceasta sectiune.rezulta : 11761. Facand inlocuirea in relatia (2.——————— 32 2·28 Conditia impusa de (2.25 Tred = ——————————— = 689.38)2 cu elementele din fig 2.38)2 cu elementele din figura 2.4 · 283 8·4(28-4)2 ——— .2mm t1 = 2.38)2 se observa ca verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului.14 · 343 8·4(34-4)2 ——— .24 daN/cm2 3.ro ! Arhiva online cu diplome.4.tocilar.19 b = 8mm h = 7mm Facand inlocuirile in (2.18.19. rezulta : 658950 Tred = ——————————— = 193.4 daN/cm2 3.8mm fig 2. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 46 din 118 . conditia impusa de relatia (2.8 VERIFICAREA AXULUI LA OBOSEALA Calculul la oboseala consta in determinarea coeficientului de siguranta C tinand seama de : felul ciclului de solicitare.3 vom avea : d3 = 34mm l = 45mm t1 = 4.

Cδ = coeficient de siguranta la torsiune.2 Pentru 18MnCr10 avem Tr = 900daN/mm2 si T0.2 = 420 dan/mm2 T0. 1 CT = ——————————— . Σ z· r2δ · δ -1 δ 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Calculul la oboseala consta in verificarea inegalitatii in reactiunile periculoase : C ≤ Ca (2. modul de variatie a solicitarii.Vizitati www. Βr · δ Tm √( ———— + ————) .2t = 1.5 La piesele (arbori.2 = 420 dan/mm2 T0 = 640 ÷ 0.2 Cδ2 = ——————————— . Σ · Tr · T-1 T0.tocilar. ΒKr To Tm √ (———— + ————) .5 ÷ 2. cursuri si referate postate de utilizatori.39)2 In care : Ca = coeficient de siguranta admisibil = 1.94 dan/mm2 => 1 T-1= 400 ÷ —— = 540dan/mm2 Pagina 47 din 118 . axe) solicitarile la incovoiere si torsiune C se determina cu relatia : 1 C = ——————————— 11 √ ———— + ———— (2.1·T0.40)2 Ct2 Cδ2 In care : Ct = coeficient de siguranta la incovoiere. solutiile constructive.267 · Tr = 874.

74 – 0.———— 0.75 ΣT = Σδ = 0.96 78.Vizitati www.2t = 0.94) δT = —————— = ————————— = .ro ! Arhiva online cu diplome.9 si βkT = 1.53 · 2 · 546.96 dan/mm2 T0.88 δ0 543.08 dan/mm2 => δ 1 = 220 + 0.7 δ0.7 · 874. δT1 = δδ2 = 2….17 —————— .2 – t-1 Tm = ———— 1 .0.δT 2(T-1 – T0) 2(540.88 pentru sectiunea 1-1 .23 1 ÷ 0. d1 = 28mm cu canal de pana : 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.0.2 – δ-1 2(300.2 Pentru canal de pana : βkδ = 1.6 · δ 0..96 – 542.636 1.2.08) δδ = ————— = ———————— = .75 1 ÷ 0.166Tr = 542.53 .09 1.06 – 874.75 rezulta : T0 874.tocilar.08 rezulta : 246 – 300.96 δδ = ———————— = -29.0.66 410 Pagina 48 din 118 .66 Tm = ——————— = .94 420 – 546. 6 δ 0. cursuri si referate postate de utilizatori.092Tr = 300.2 = 246dan/mm2 δ 0 = 396 ÷ 0.

208 ≤ Ca = 1.96 246 din (2.23 2.11 —————— .39)2 Pagina 49 din 118 .23 3.383 ≤ Ca = 1.383 C = 0.09 3.9 · 442.0.317 2.480)2 C = 0.317 )2 (0.73.127) √ [ —————— + ———— ] (0.tocilar.08 29.5 conditie indeplinita conform (2.———— 0.276)2 C = 0.19 – 0.340) √ [ —————— + ———— ] (0. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.53 · 2 · 546.951 + 13.11 —————— .480 1.40)2 rezulta : 1 CT = ——————————————— = ——————— = 0.208 C = 0.39)2 Pentru sectiunea 3-3 . d3 = 34mm cu canal de pana .636 )2 (0.17 —————— .383 1 1 √ (2.53 · 2 · 300.66 451 1 Cδ = ——————————————— = ————— = 0.2 · 542. cursuri si referate postate de utilizatori.53 ·2 · 300.08 29.208 1 1 √ (9.96 78.40)2 rezulta : 11 CT = ——————————————— = ——————— = 0.———— 0.32 – 0.96 246 Din relatia (2.317 2.5 conditie indeplinita conform (2.472 + 4.2 · 874. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.Vizitati www.———— 0.ro ! Arhiva online cu diplome.

cursuri si referate postate de utilizatori. deci verifica conditia (2. deci verifica relatia (2. 2.43)2 Pentru sectiunea 3-3 d = d3 = 34mm vom avea : Mt = 11440 N mm D = 34mm H = 6mm Lb = lungimea butucului (locas pana) = 45mm Tas = (1000 1200) daN/cm2 => 100N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27. d = d1 = 28 mm vom avea Mt = 11440 N ۰ mm d = 34mm h =6mm Lb = lungimea butucului (lacas pana ) = 40mm Tas = (1000 ÷ 1200) daN/cm2 => 100 N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.tocilar.4.4 ≤ Lp = 40mm.ro ! Arhiva online cu diplome.4mm 34 ۰ 6 ۰ 100 20400 Lp = 22.43)2 Verificarea la forfecare a penelor pentru cele doua sectiuni o voi face cu relatia : Pagina 50 din 118 . in functie de diametrul arborelui in calculul ce urmeaza voi calcula numai lungimea acestora cu relatia : 4Mc lpcalc = ————— ≤ Lb [mm] (2.Vizitati www.3)2 d ۰ h ۰ Tus in care : pentru sectiunea 1-1 .4 mm ≤ Lb = 45mm.4mm 28 ۰ 6 ۰ 100 16800 Lp = 27.5 CALCULUL PENELOR a) Dimensiunile unei pene (h x b) sunt stabilite prin STAS 1007-82.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2 ۰ Mt δf = ————— ≤ δaf (2.44)2 d ۰ b ۰ Lp in care pentru sectiunea 1-1 (d = 28mm; Lp = 400mm) vom avea; δaf = 100daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm Lp = 40mm d = 28mm b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 2,55 daN/mm2 28 ۰ 8 ۰ 40 8960 δf = 100 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita pentru sectiunea 3-3 (d = 34 ; Lp = 45) vom avea ; δaf = 100 daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm D = 34mm , b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 1,87 daN/mm2 34 ۰ 8 ۰ 45 12240 δf = 1,87 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita

2.6 ALEGEREA RULMENTILOR Rulmentii sunt organe de masini complexe, utilizati pentru rezemarea pieselor care executa miscari de rotatie sau de oscilatie. Otelurile din care se construiesc aceste elemente trebuie sa aiba rezistenta mecanica si tenacitatea ridicata, duritate mare si rezistenta ridicata la uzura. Prin STAS 1456-80 se prevede utilizareaq a doua marci de oteluri cu crom (0,95÷ 1,05% si 1,3 ÷1,650% Cr) cu deosebiri in ceea ce priveste continutul de mangan si siliciu.
Pagina 51 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alegerea rulmentilor se face printr-un calcul prealabil al fortei radiale din lagar si apoi capacitatea de incarcare dinamica a rulmentilor. Pentru calculul fortelor radiale in lagarele pentru axul pinion folosim relatia : Fr =√(H2 + V2) (2.45)2 Calculul capacitatii de incarcare dinamic al rulmentilor cu bile cilindrice se face cu relatia : 60 L ۰ h ۰ n Cnec = P3√ (————— ) (2.46)2 106 in care : P = Fr, sarcina dinamica echivalenta Lh = numarul de ? functionale n = numarul de rotatii ale inelului interior H = reactiunea pe verticala | V = reactiunea pe orizontala | pentru (2.45)2 Calculul reactiunilor din lagare 1-2 fig 2.20 pentru lagarul 1 vom avea : H1 = 6905N V1 = 6905N fig 2.20 Din relatia (2.45)2 rezulta : pentru lagarul 1 R1 =√[(69,05)2 + (69,05)2] = 975,8N R1 = 975,8N Pentru lagarul 2 vom avea : H = 75227N | V1 = 131042N | din relatia (2.45)2 rezulta : R2 =√[ (752,27)2 + (1310,42)2] = 1510,5N R1 = 1510,5N In lagarul cu forta radiala mai mare aleg un rulment radial cu bile pentru care sarcina dinamica echivalenta (P) este egala cu forta radiala ( Fr ) Deci in lagarul 1 aleg doi rulmenti radiali cu bile pe un singur rand ce suporta o forta axialoa datorita rotii baladoare Z3 de 80N. In lagarul 1 conducator P = Fr = 975,8N Din relatia (2.46)2 rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 975,8 3√( ————————— )= 3562N C1 = 3562N 106

Pagina 52 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din catalogul de rulmenti se alege un rulment seria 3206 (Ф 30 x Ф 62 x 16 ) cu C = 4500N si o turatie de 4111 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea : C (———)3 ۰ 106 P Lh = —————— [ ore functionare ] (2.47)2 N ۰ 60

15000 (———)3 ۰ 106 975 3580 Lh = —————— = ——— 102 = 197 ۰ 102 = 19700 ore functionare 1500 ۰ 60 9 in lagarul 2 condus P = Fr = 752,27N Din relatia (2.46)2, rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 752,27√ ————————— = 2761N C2 = 2761N 106 Din catalogul de rulmenti aleg un rulment seria 3208 (Ф 40 x Ф 80 x 18 ) cu C = 3000N si o turatie de 2800 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea :

15000 (———)3 ۰ 106 752 19,8 ۰ 106 Lh = —————— = ——— = 215 ۰ 102 = 21570ore functionare 1500 ۰ 60 9 ۰ 104 Rulmentii se verifica cu relatia : P ۰ L1/P = C (2.48)2 In care : P – sarcina dinamica de incarcare a rulmentului 6,28

Pagina 53 din 118

tocilar. Indeplinirea scopului si functionarea la parametrii impusi sunt conditii ale calitatii utilajului. cat si o verificare a sarcinii dinamice de incarcare. Problema fiabilitatii produselor are o puternica incidenta cu activitaea unui inginer mecanic. cursuri si referate postate de utilizatori. instalatii numai pe baza invatamintelor oferite de defectarile modelelor precedente. Se impune insa problema de mentinere a acestei aptitudini de a functiona la parametrii ceruti pe parcursul unui interval de timp . Ajungem astfel la notiunea de fiabilitate. L – durabilitatea cuprinsa intre 20. rezulta : P ۰ L1/P = C . rezulta ca alegerea privind aceste caracteristici corespund si sunt acoperite in expluatare pentru PM. p – exponent = 3 pentru rulmenti cu bile . Avand implicatii economice directe si foarte importante insusirea si aplicarea cunostiintelo d fiabilitate a devenit o necesitate. de trei considerente : importanta primordiala a bunei functionari a anumitor elemente sau sisteme cheltuielile considerabile si necesitatea de intretinere a utilajelor sau inlocuirea pieselor defecte . In discutiile privind fiabilitatea se retine numai acele defectari care conduc la pierderea aptitudinii de a functiona. exclusiv pe baza unor practici indelungate. Masurarea fiabilitatii unui produs inseamna in prima instanta determinarea frecventei cu care se produce defectarea.28 ۰ 800001/3 = 600da N Atat rulmentii din lagarul 1 cat si lagarul 2 dupa calcularea durabilitatii in ore functionare. deoarece caderile se datoreaza unor cauze care incep cu proiectul de executie si se intinde pana la respectarea normelor privind intretinerea utilajelor. 6. fiind in conformitate cu recomandarile din catalogul de rulmenti. 2. Preocuparile pe plan mondial in domeniul fiabilitatii sunt justificate in principal.000 C – capacitatea de incarcare dinamica de baza cuprinsa intre 580 si 620 daN.000 si 90. progresul foarte rapid al tehnicii nu poate permite conceperea unor utilaje. fara defectiuni. Pagina 54 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.7 CALCULUL DE FIABILITATE Proiectarea si realizarea unui utilaj are intotdeauna o problema tehnica ridicata de un proces de productie cu alte cuvinte trebuie sa raspunda unui scop.Vizitati www.

Conform acestei legi se poate admite o rata constanta a caderilor. Legea de distributie exponentiala are o larga aplicabilitate in cercetarile de fiabilitate. Pagina 55 din 118 . fiabilitatea fiind influientata in trei etape ale existentei produsului .4) = exp(-0. Distributia timpilor de buna functionare poate urma diferite legi. in faza de fabricatie . Ratia exponentiala a fiabilitatii R(t) este data de relatia : 1 R(t) = exp [-z(t)۰ t ] = exp. hidraulice.002 ۰ 8) = exp(-0.49)2 m unde : t – o perioada specifica de buna functionare . Cercetarile au aratat ca pentru unele elemente mecanice.002 ۰ 98.ro ! Arhiva online cu diplome. in perioada de sarcina Cele trei etape sunt fundamentale pentru un produs si implicit in costurile si rentabilitatea acestuia. care nu are un caracter general.tocilar.16) = 0. Exista numeroase legi ale distributiei utilizate intehnica si care consta in suprimarea cat mai fidela a actiunii diferitilor factori de influenta asupra comportarii in timp a unui utilaj.Vizitati www.984. legea Poisson etc Stabilirea legii de distributie pentru un caz cunoscut este de mai multe ori o etapa dificila.016) = 0. in faza de proiectare . are un timp de viata de 100.002 pe ora). Se cere fiabilitatea pentru fiecare 8 ore din viata utila. [ . legea de distributie normala. Pentru intervalle de cate 8 ore fiabilitate va fi R(t) = exp(-0.—— ۰ t ] (2.000 ore si o rata a caderilor (intensitatea de defectare z(t) = o. Indicatorul z(t) determina complet fiabilitatea unui produs Subansamblul punte motorizata.4% R(t) = 85% Alte legi de distributie cu o larga utilizare sunt : a) legea weibull. z(t) – rata caderilor La rate constante are loc dependenta m = 1/z (t). electrice care intra in componenta masinilor – unelte forma de distributie se apropie de cea exponentiala. m – media timpilor de buna functionare . R(t) = exp [-z(t) ۰ t] = exp(-0.85 R(t) = 98. cursuri si referate postate de utilizatori.

Ap + 1 Cu = (———— + Ae)c (2. de executarea acesteia si expluatarea ei.Vizitati www.50)2 T In care Cp = cheltuielile de proiectare = 750000 lei C = costul utilajului = 12.000 lei T = durata de amortizare = 2 ani Ce = cheltuieli de exploatare = 50.0.1 DETERMINAREA CHELTUIELILOR ANUALE PENTRU UTILAJ Cheltuielile anuale pentru utilaj se determina ca o suma de cheltuieli legate de proiectarea PM.00 lei si notand : Cp ———— = Ap = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.05…. Aceaasta eficienta economica a cheltuielilor anuale pentru utilaj o voi calcula cu relatia Cp + C Cu = ———— + Ce (2.8. Metodologia determinarii acestor cheltuieli depinde de tipul produsului si de conditiile in care a fost proiectat si executat.30 C 1 ———— = Aa = 0.000.0.5 T Obtinem .3…. EFICIENTA ECONOMICA 2.ro ! Arhiva online cu diplome.51)2 T Pagina 56 din 118 .6 C Cp ———— = Ae = 0.

52)2 In care K = coeficient de complexitate (1500….2 DETERMINAREA EFECTULUI ECONOMIC Efectele economice pot fi directe si indirecte. Unde costul utilajului c se determina in functie de numarul de piese componente cu relatia : C = K ۰ M ۰ Cc (2.4500).Vizitati www.000 Din (2. atunci efectul economic al utilizarii utilajului se exprima in raport cu alte utilaje asemanatoare din alte societati cu relatia : R1 R2 E = (1+ ——)(Σ EiSi + W1) . Din relatia (2. Efectele economice directe iau in considerare economiile obtinute ca urmare a cresterii productivitatii muncii prin utilizarea unui utilaj a carui eficienta se calculeaza. cursuri si referate postate de utilizatori.000.8.(1+ ——)( Σ tjSj + W2) (2. Efectele economice directe pot fi relativ usor experimentate cantitativ.000 C = 12.830 lei.830 (2.000.45 + 1 Cu = (———— + 0. sau se poate afla = 1000 lei .17)1000 = 137. Cc = suma costurilor elementelor componente ale subansamblului al caror pret se cunoaste. ele urmand sa fie considerate ca marimi acoperitoare ale calculelor economice.52)2 rezulta : C = 1500 x 8 x 1000 = 12. 2. adica nu se realizeaza o automatizare complexa.53)2 100 100 Pagina 57 din 118 . utilajul de baza ramane acelasi si locul de munca pretinde prezenta unui operator.50)2 obtinem : 0. estimativ. se cheltuiesc anual cu acest utilaj 137.51)2 2 Deci.tocilar. aleg K = 1500 M = numarul de piese componente ale subansamblului cu exceptia acelora carora valoarea sau pretul se cunoaste= 8. In cazul in care prin folosirea unui dispozitiv.ro ! Arhiva online cu diplome.

8. tj – timpi normati in cele doua variante comparate [lei/ora] . sa obtinut o economie de 80lei/incercare.efectul economica (lei/buc) = 80 lei/buc N – programul annual de productie [buc/an] = 2300 buc/an C – cheltuieli anuale pentru utilaj [lei/an] = 137. Sj = 1000 lei/ora Facand inlocuirile in (2. adica sa se respecte inegalitatea : E x N > C (2.170 lei Raportand aceste economii totale la programul anual de producie se obtine economiile anuale specifice (f) C F = E . R2 – cheltuieli de regie ale sectiei ce expluateaza utilajul cu exceptia acelora legate de cele 2 utilaje care intra in variantele componente[%] R2 = 200% W1.830 lei/an Economiile totale anuale (F) reprezinta diferenta dintre economii si cheltuieli F = E x N – C (2.(1+ ——)(3 x 100 + 80) = 80 lei (2.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. rezulta f = E – C NF NN Pagina 58 din 118 C Reprezentand grafic (fig.tocilar.53)2.33)2 rezulta : F = 80 x 2300 – 137830 = 46170 lei F = 46.53)2 100 Deci. raportata la o anumita perioada de timp sa depaseasca cheltuielile efectuate cu acest utilaj reparat la o perioada egala de timp.54)2 Unde E.3 CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A EXPLUATARII P.—— (2. 2.M Pentru ca un utilaj sa fie eficient din punct de vedere economic este necesar ca suma economiilor realizate prin utilizarea acestei P. folosind varianta de utilaj proiectata. rezulta : 200 E = 1220 .2. w2 – cheltuieli pe ora de functionare a celor doua utilaje din variantele componente in [lei/ora] w2 = 80lei/ora Ti. cursuri si referate postate de utilizatori.56)2 NC Notand : —— C. in care : R1.21) relatia f = E – C si stiind ca f = —— si c = —— .M .

cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.8. nu putem calcula Ncrit al celor doua utilaje. Reprezentand grafic (fig2. este eficienta proiectarea si executia utilajului. vom calcula deci numai pentru acesta. (hiperbola) obtinem: Nmin.22) programul anual de productie functie de efectul economic al celor doua utilaje obtinem: N = Ncrit => f1 = f2 C1 – C2 Ncrit = ———— E1 – E2 fig2.ro ! Arhiva online cu diplome. Deci P.4 PROGRAMUL ANUAL CRITIC DE PRODUCTIE Deoarece pot sa existe mai multe variante de utilaje pentru care N > Nmin. Pagina 59 din 118 . se pune problema determinarii variantei optime.M proiectata se estimeaza a fi folosita la cca N = 1723 incercari/an.tocilar. programul annual care este eficient.21 Nmin = ———— ≈1723 incercari/an 2. programul annual minim de productie de la care incepe proiectarea unui utilaj devine eficient. E = C CC Atunci E = —— => Nmin = —— NE 137830 80 fig 2.. ci numai al celui proiectat de noi. Cu 137830 Ncrit = —— = ———— = 1722.22 Intrucat nu cunoastem cheltuielile anuale ale utilajului in varianta din alta unitate.M) proiectat este de 2300 buc/an > Ncrit. Ncrit. Indica programul anual de productie pentru care utilizarea uneia sau a celeilalte variante dintre variantele componente prezinta o acceasi eficienta economica. N = Nmin cand f = o .87 buc/an E 80 Cum programul anual de productie al utilajului (P.

urmarind respectarea pozitiilor reciproce a pieselor. prelucrarea mecanica. Procesul tehnologic se realizeaza la diferite locuri de munca. in functie de natura activitatilor ce le contin se clasifica in . trasaj. de forma geometrica. proces tehnologic de ansamblare. marcare. spalare. 3 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE AX PINION 97 – 23 – 012 3. cu scopul obtinerii calitatii materialului piesei. cursuri si referate postate de utilizatori. dispozitivelor. Procesul de productie cuprinde atat procese de baza. a proprietatilor fizico – mnecanice ale acestuia si a formei geometrice cat mai apropiate piesei finite . cat si procese auxiliare. Procesele tehnologice. proces tehnologic de prelucrare mecanica. cum ar fi : obtinerea semifabricatelor. iar prin ansamblare se formeaza produse care sa corespunda cu caracteristicile proiectate. Locul de munca reprezinta partea suprafetei productive echipata cu mijloace de munca corespunzatoare. aburului tehnologic. deservite de unul sau mai multi operatori Pagina 60 din 118 . a preciziei impuse elementelor de inchidere al lanturilor de dimensiuni. cum sunt : constructia si intretinerea sculelor. aparatelor de masura si control. etc . la aceste activitati principale se mai adauga cele de control. repararea si intretinerea utilajelor.ro ! Arhiva online cu diplome. destinat modificarii structurii materialului piesei in scopul imbunatatirii proprietatilor fizico-mecanice .Vizitati www. asigurarea aerului comprimat. proces tehnologic de tratamene termice. destinat efectuarii modificarilor dimensionale. Procesele tehnologice sunt componente ale procesului de productie in care se obtin semifabricatele si se realizeaza transformarea semifabricatelor in piese finite care sa sadisfaca conditiile tehnice impuse prin desenul de executie. transportul uzinal. pentru o buna comportare in expluatare. echipamentelor sau instalatiilor .1 PROBLEME GENERALE ALE PROIECTARII PRODUSELOR TEHNOLOGICE Procesul de productie reprezinta totaliatea activitatilor efectuate pentru transformarea materiei prime.tocilar. a semifabricatelor in produse finite. cuprinde montarea pieselor in vederea alcatuirii masinilor. pozitie reciproca si calitate a suprfaetei utilizand procedee de aschiere sau eroziune . asamblarea. etc. proces tehnologic de semifabricare.

schimbarea turatiilor si avansurilor necesare. controlul dimensionat.tocilar. efectuata de muncitor si caracterizataprin durata de executie. Miscarea este parte componenta a manuirii. Faza este parte a operatiei definita prin : prindere. volumul productiei si posibilitati de cooperare . proces tehnologic. pornirea si oprirea miscarilor principale de aschiere si avand. manuiri sau miscari. apropierea sau retragerea sculelor de suprafata prelucrata. structura procesului tehnologic de prelucrare mecanica am tinut cont de : datele initiale pentru proiectarea proceselor tehnologice . treceri. pentru prelucrarea uneia sau mai multor piese simultan. caracterizarile tipurilor de produtie . reprezentata prin deplasari. criteriul social. scula ce se utilizeaza . dobandiri ale contactului cu piesasau elementele de comanda a masinii.ro ! Arhiva online cu diplome. gradul de clificare a personalului . criteriul tehnic prin elaborarea tehnologiei cu respectarea tuturor conditiilor de precizie si forma . parametrii de regim reglati. faze. Manuirea reprezinta totalitatea miscarilor efectuate de operator pentru executarea sau pregatirea unei faze. In procesul de productie. Orice modificare a unei caracteristici atrage dupa sine definirea unor noi faze. 3. Operatia cuprinde totalitatea activitatilor ce se executa la un loc de munca.2 ANALIZA CONSTRUCTIV – TEHNOLOGICE A DESENULUI DE EXECUTIE Pagina 61 din 118 . Procesul tehnologic de prelucrare mecanica se subdivide in operatii. cursuri si referate postate de utilizatori. criteriul economic impune costuri minime . vizeaza imbunatatirea conditiilor de munca.Vizitati www. etc. deziderat realizat in principal prin proiectarea proceselor tehnologice ce includ mecanizari sau automatizari ale unor operatii ce solicita operatorului eforturi fizice sau psihice . Trecerea se poate definii concis ca o faza repetata in care nu se modifica nici un parametru de definitie a fazei initiale. Se include in cadrul manuirilor: pozitionarea . criterii ce stau la baza elaborarii proceselor tehnologice . prinderea si desprinderea pieselor. suprafata ce se prelucreaza.

012) este din 18 MnCr10 si are urmatoarele caracteristici. si desenul de executie. inca din faza de proiectare am tinut cont de reducerea la minimum a numarului dimensiunilor si complexitatii suprafetelor ce se cer prelucrate cat si in vederea evitarii unor conditii severe de precizie ce nu se justifica functional. ca de altfel si calitatea suprafetelor (rugozitate) intre ele existand concordante recomandate in domeniu pentru astfel de tipuri de piese.M. Pagina 62 din 118 . conform STAS 1997 – 51. in afara exigentelor impuse unui desen de executie.duritatea in stare normalizata : 30 – 35 HRC . Materialul din care se executa reperul AX PINION (97. O atentie deosebita se va acorda tehnologitatii reperului. Functionalitatea piesie este corespunzatoare scopului pentru care e propus si proiectat si nu exista si nici nu creaza probleme in proiectarea procesului de productie. fiind de complexitate medie. pag.1968. Facultatea de Mecanica Ed. . limita de curgere Tc = 85 daN/mm2 rezistenta minima la rupere : Tr = 100 daN/mm2 alungirea la rupere đ = 9% .23. De asemenea se asigura accesul sculelor de prelucrata pentru prelucrarea tuturor suprafetelor piesei. energie si materiale datorita unor tehnologii ce au drept punct de plecare desenele de executie eronate. forma si dimensiunile find date de necesitatea reiesita din ansamblul general al P.duritatea dupa cemntare si calire : 56 – 58 HRC. . cursuri si referate postate de utilizatori. tehnologic si de fabricatie in tabelul 2.Vizitati www. fiecare aparand o singura data. notiune ce implica volum minim de manopera si indicii de precizie si calitate a suprafetelor pentru sadisfacerea cerintelor functionale ale reperului. Piesa pentru care se proiecteaza procesul tehnologic face parte din grupa axului pinion. bazele de cotare fiind alese corespunzator. Toleranta si dimensiunile opiesei sunt notate. Scopul acestei analize este de a preveni risipa de manopera.1 din Indrumatorul de proiectare al tehnologiei constructieie de masini din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia Timisoara.14.ro ! Arhiva online cu diplome. Forma constructiva a piesei si indicatiile tehnologice sunt respectate conform literaturii de specialitate.tocilar. Consideram ca piesa este corect cotata in conformitate cu STAS 6857 – 70. Proiectarea proceselor tehnologice este o faza premergatoare de analiza amanuntita a documentatiei. In consecinta.

pana la aducerea la forma finala. dar adaosurile sunt mai mari. T1L – timpul necesar degrosarii semifabricatului laminat in ore. etc.Vizitati www. nu permite si nu justifica turnarea sau forjarea semifabricatului si in acest caz alegsemifabricatul din laminat.ro ! Arhiva online cu diplome. 3. lungimea semifabricatului laminat Pagina 63 din 118 .2)3 4 in care: l = 300mm.tocilar. Reperul luat in studiu (Ax PINION – 97. CSL – cheltuieli generale ale sectiei de prelucrare mecanica. cca 120% π · d2 G1L = l · ———— · g [kg] (3. fapt ce determina cresteri ale consumului de manopera. dar cu cheltuieli de elaborare a semifabricatului mai ridicate. scule. laminat sau forjat. dimensiunile si masa reperului . in lei/kg. respectiv a procesului de obtinere a acestuia se face functie de : volumul productiei .din tabelul 1 anexa1 RL – retributia medie orara a operatiilor ce executa degrosarea. a semifabricatului. cheltuielile de elaborare a semifabricatului sunt mai reduse. existenta utilajelor pentru prelucrarea suprafetelor. serie mica si unicat a reperului. Costul (C1) cumulat al cheltuielilor pentru semifabricatul laminat l-am calculat cu relatia : Cs C1L = G1L · C + RT1(1 + ——) [lei] 100 in care G1L – este masa semifabricatului in kg CL – costul unitar al semifabricatului laminat. cursuri si referate postate de utilizatori. energie. Forma simpla . cca 2300 lei/ora.23. forma.3 ALEGEREA SEMIFABRICATULUI Alegerea semifabricatului.012) permite varianta de daborare a semifabricatului turnat. Criteriile ce stau la baza adoptarii deciziei de alegere a modului de elaborare a semifabricatului este costul cumulat al cheltuieliulor de elaborare a semifabricatului cu cel al prelucrarii. La elaborarea si utilizarea unor semifabricate a caror forma aproximeaza mai grosolan forma piesei finite. Reducerea consumului de metal si volumului de manopera la prelucrarea mecanica se obtine prin utilizarea unor semifabricate mai apropiate ca forma de forma piesei finite. destinatia materialului si conditiile de functionare a reperului .

diametrul semifabricatului laminat g = 7. respectiv a procedeuluide obtinere a acestuia am facut-o in functie de : volumul productiei. dimensiunile si masa reperului . lungimea semifabricatului turnat. cheltuieli generale ale atelierului de prelucrari mecanice din cadrul sectiei (2-242) Revenind in relatiile (1) si (2) si facand inlocuirile obtinem : 3. cheltuieli generale (2_242) LT = 310.25. Anexa I .20 = 1. diametrul semifabricatului turnat Tot din relatiile (1) si (2) cu inlocuirile de mai sus pentru semifabricatul turnat vom avea : 3.14 · 58 C1T = 310 · ———— · 7.8 g/cm3. costul semifabricatului turnat (2-239) RT = 1850 lei/ora . dT = 58mm.131. Tabelul I .20 lei C1L = 14078. densitatea materialului (0. retributia medie pentru turnat (2-240) TT = 1. cursuri si referate postate de utilizatori.80lei Alegerea semifabricatului.tocilar.131. d = 55mm. timpul necesar degrasarii (2-242) CSL = 200%.1) CL = 707 lei/kg. in mm. retributia medie orara a operatorului ce executa degresarea.85 = 15210 lei C1t = 15210 lei 4 Costul obtinut dintre C1L si C1T este optim pentru folosirea semifabricatului laminat.20 lei 4 pentru semifabricatul turnat vom avea: CT = 810 lei/kg. Anexa II Tabelul 2 (2-241) T1L = 1. timpul de degrasare (2-241) CST = 200%. de aceea am ales atat pentru productia individuala cat si pentru cea de serie mica semifabricatul laminat la cald pentru ca : C1L > C1T = 15210 – 14078. forma.80 lei 1.25.14 · 55 C1L = 300 · ———— · 78 = 14078.Vizitati www. costul unitar al semifabricatului laminat (2-239) RL = 1850 lei/ora.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 64 din 118 .

przinta o etapa principala ce influenteaza decisiv performantele tehnico – economice a variantei de prelucrare propusa.5 STABILIREA ITINERARULUI TEHNOLOGIC Elaborarea structurii itinerarului tehnologic. creste consumul de energie si manopera. de forma si calitatea suprafetelor impuse de conditiile functionale. destinatia reperului. In tabelul 1. Pagina 65 din 118 . ceea ce conduce la scumpirea fabricatiei. 3. denumit adaos de prelucrare. Un adaos de prelucrare prea mic poate conduce la rebutarea piesei ca urmare a faptului ca la prelucrarea curenta nu pot fi eliminate abaterile obtinute la prelucrarea precedenta. sunt necesare operatiuni sau faze de prelucrare suplimentare.5 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE Pentru obtinerea organelor de masini cu precizie dimensionala. La stabilirea succesiunii operatiilor am tinut cont de principalele recomandari pentru productia de serie mica si inndividuala recomandate in capitolul 4 aliniatul 1 din TV pagina 23. creste consumul de material.tocilar. comuna datorita faptului ca importanta axului pinion nu permite o tehnologie mai sumara dacat aceea de serie mica pentru o buna functionare si silentiozitate in componenta puntii motorizate (PM). este necesar de cele mai multe ori ca de pe semifabricate sa indepartam un strat material.1. materialului si conditiile de functionare . am prezentat succesiunea operatiilor tehnologice intr-o productie de serie mica si individuala. 3. cursuri si referate postate de utilizatori. Daca adaosul de prlucrare este pera mare. existenta utilajului pentru prelucrarea semifabricatului.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.statistica metoda prin calcul analitic metoda probabilistica. Stabilirea corecta a marimii acestuia este foarte importanta atat din punct de vedere tehnic cat si economic. Pentru stabilirea adaosului de prelucrare se folosesc metode ca : metoda experimental .

cursuri si referate postate de utilizatori.5.56 ςp . curbura .5. Adaosul de prelucrare minim la prelucrarea curenta (Acmin) il voi determina cu relatia : .7)3 2 ∆c = curbura specifica [μm/mm] Pagina 66 din 118 .adancimea stratului de la suprafata cu defecte de prelucrare precedenta [μm] Tb.Vizitati www.56 δp . in care : Rzp – este inaltimea medie a neregularitatilor rezultate la prelucrarea precedenta [μm] Tb. [μm] (3.4)3 pentru adaosuri simetrice la suprafete de revolutie : 2Acmin= 2(Rzp+ δp + ςp + εv) (3.ro ! Arhiva online cu diplome. Tabelul 1.6)3 l ςc = 2∆c x lc .pentru adaosurile asimetrice : 2Acmin= 2[Rzp+ δp + √ (ςp2 + εv2)] (3.1.tocilar.5.5)3 si pentru adaosuri simetrice la suprafete plane opuse ce se prelucreaza simultan.pentru adaosurile de prelucrare minima curenta : Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv (3. CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE Pentru calculul adaosului de prelucrare folosesc metoda prin calcul analitic ce se face dupa stabilireaprocedeului de elaborare a semifabricatului si succesiunea operatiilor si fazelor de prelucrare si a schemelor de prindere a piesei.abaterea spatiala la prelucrarea precedenta ςp = √( ςp2 + ς2centr) . pentru lc ≤ —— (3.3)3 .1 3.

10)3 anom = amin (rotunjit .ro ! Arhiva online cu diplome.9)3 anom = amax (rotunjit. ele fiind trecute in documentatia tehnologica ( plan de operatii).Vizitati www. anom .5.Tp) pentru suprafete interioare cu adaos simetric amin = bmin – 2Acnom (3. conform tabelului 5. bmin – dimensiunea maxima. Dimensiunile intermediiare le calculez plecand de la dimensiunile piesei finite spre ale semifabricatului. anom – dimensiunea nominala la prelucrarea precedenta bmax . Pentru stabilirea adaosului de prelucrare la productia de serie mica am folosit metoda calculului analitic si in continuare ma folosesc de urmatoarele semnificatii consacrate : Acmin – adaosul de prelucrare minim la prelucrarea considerata.tocilar.2 CALCULUL DIMENSIUNILOR INTREMEDIARE Prin dimensiuni intermediare sau interoperationale se inteleg dimensiunile succesive pe care le primeste semifabricatul in diferite faze sau operatii de prelucrare.65 (2-89) pentru suprafete exterior cu adaos simetric amax = bmax + 2Acnom | (3. pana la capatul cel mai apropiat sau 2 la locul de fixare [mm] ςcentr – eroarea de centrare [μm] εv – eroarea de verificare a dimensiunilor respective [μm] 3. anom + Tp) Pagina 67 din 118 . respectiv minima la prelucrarea precedenta.8)3 anom = amax (rotunjit) | dimensiunea obtinuta la prelucrarea respectiva . cursuri si referate postate de utilizatori. l lc ≤ —— .pentru suprafete exterioare cu adaos asimetric amax = bmax + Acnom (3. bnom – dimensiunea nominala la prelucrarea curenta Tp – toleranta dimensionala obtinuta la prelucrarea precedenta Pentru calculul dimensiunilor intermediare am folosit urmatoarele relatii. sdeci in ordinea inversa a operatiilor de prelucrare. Acnom – adaosul de prelucrare nominal la prelucrarea considerata. amin – dimensiunea maxima . pana a ajunge piesa. Acestea sunt de fapt dimensiuni tehnologice. respectiv minima la prelucrarea curenta. amax . distanta de la sectiunea de prelucrat.

6 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PE OPERATII TEHNOLOGICE CONFORM ITINERARULUI TEHN. se va obtine dimensiunea: lp = lpfinita + Acnom .10 Acnom = 700 μm = 0.3)3 si (3.4 3.100 mm dupa strunjirea primului capat se va obtine dimensiune: amax = bmax + Acnom = 300.1 .2 – STRUNJIRE I Strunjit frontal pentru primul capat: Din relatiile (3.10 + 0. tabelul 4. 2. cursuri si referate postate de utilizatori.6. treptele de toleranta (IT) si tolerantele dimensiunilor le-am ales din tabelul 4.1 si 5.5 (2-29) OPERATIA NR1 – DEBITARE Pagina 68 din 118 .tocilar. in care lpfinita = 300 ± 0.54. Cap.ro ! Arhiva online cu diplome.80 mm anom = 300. 3. este toleranta obtinuta la debitarea cu ferestraul alternativ.7 ± 0.10)3 in care facem inlocuirile cu : Rzp = 150 μm δp = 200 ςp = 0 εv = 100 μm Tp = 250 μm Vom avea: μm Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv = 150 + 200 + 0 + 100 = 450 μm Acnom = Acmin + Tp = 450 + 250 = 700 μm In urma strunjirii ambelor capete.70 mm lp = 300 + 0. Tp = 2500 .1 STABILIREA LUNGIMII DE DEBITARE (Id) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR.Vizitati www.7 = 300.7 = 300.8 – 0.

dimensiune semifabricatului ld obtinuta la debitare este data de relatia (3.70mm 3.016 = 53.456mm ςc = 2 x 0. 40(150) μm si o precizie de prelucrare dimensionala de 2500 μm si in acest caz vom avea : amax = 303.250mm Pagina 69 din 118 .456mm anom = 52.200 mm.700 + 0. rezulta o rugozitate a suprafetei prelucrate Ra (Rz). cursuri si referate postate de utilizatori.70mm ld = 305 + 0.456 – 0.2 STABILIREA DIAMETRULUI (Ød) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR4 – STRUNJIRE III faza de strunjire de finisare : bnom = 51.50 = 305.456 – 0.756 = 52.456 – 0.700mm ςc = 2 x 0.Vizitati www.900mm Rzp = εp =50μm bmax = 52.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm : 2ACmin = 2[50+ 50 + √(2602 + 1002)] = 756 μm 2ACmin = 756 μm ACnom = 756 + 250 = 1016 μm amax = 52.100mm Anom finis = 52.100mm faza strunjire de degrosare bnom = 52.700mm IT = TP = 100 μm bmin = 51.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm Din relatia (3. Din tabelul 4.500 = 303.8 + 2.472 – 0.640mm Rzp = εp = 25 μm bmax = 51.456mm IT = Tp = 250 μm bmin = 51.9)3 amax = anom + Tp = 300.5)3 rezulta : ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm Din relatia (3.6.70 = 305 + 0.250mm Anom degros = 53.5)3 rezulta: 2ACmin = 2[25 + 25 + √(2602 + 1002)] = 656 μm 2ACmin = 656 μm ACnom = 656 + 100 = 756 μm amax = 51.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.456 + 1.200 + 2.472mm anom = 52.5 (2-29) pentru debitare cu ferestraul alternativ la diametrul barei cuprin intre 26 si 75 mm.

25mm 22 faza IV strunjire interioara de degrosare o voi calcu cu relatia (2.100 = 25.25mm t = 7. burgiat Ф8.5 t’ = —— = —— = 4.25mm 22 faza III. cursuri si referate postate de utilizatori.316 = 25.ro ! Arhiva online cu diplome.133mm amax = amin + Tp = 25.7 mm Фd = 53-0.D’ 23 – 8.316 – 0.12 μm/mm 2ACmin = 2[20+ 25 + √(962 + 602)] = 316 μm calculul dimensiunii interioare – intermediare dimensiunea la operatia curenta este: bmax = bmin = bnom = 25 + 0. Aceasta gaura infundata se face pe adancimea de 54mm si D’ = 8.5 t’ = —— = ———— = 7.5)3 in care : Rzp = 20 μm εp = 0 ςp = 25 μm εv = 60 μm lc = 8 μm ςp = Δc x lc = 96 μm Δc = 0.5 x 54 (pentru M:10). burghiat-largit Ф23 x 25 mm.5)3 cu datele de la sunpunctul precedent astfel : amin = bmin – 2Acmin = 25.1 mm Pagina 70 din 118 . Din tabelul 5.5mm D’ 8.5 mm Deci dimensiunea in urma operatiei de strunjire de finisare este : Ф25.Vizitati www. tot o gaura infundata ce se face pe 25mm in vederea strunjirii interioare in care D = 25mm Adancimea de aschiere fiind: D.6.1+0.3 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE PENTRU SUPRAFETE INTERIOARE OPERATIA NR.316 – 0.133mm strunjirea interioara de finisare o voi calcula tot cu relatia (3.5+0.25mm t’ = 4.216 anom = 25.7 mm 3.tocilar.11 – STRUNJIRE IV faza II.283 = 25.1+0.13 pentru diametrul semifabricatului laminat la cald avem Фd = 530.

tocilar.4mm amax = amin + Tp = 25.ro ! Arhiva online cu diplome.4 + 0.1 = 25.18 – RECTIFICARE III – DEGROSARE Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-degrosare este dat de relatia(3.92 ≈ 100 μm = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 25.92 μm Calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta bmax = 25.00 + 40 = 100 μm = 0.1mm amin = bmin – 2Acnom = 25.40 = 26.38 = 25.6 + 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.92 μm ≈ 60.7 – 0.00 μm In cadrul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 25.5 mm bnom = 25. OPERATIA NR.700mm bnom = 25.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 15 μm Δc = 0. Adaosul de prelucrare pentru operatia de rectificare-finisare este dat de relatia(3.8mm Tp = 38 μm ςp = 0.78mm Deci in urma operatiei de rectificare degrosare.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta(rectificare de degrosare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.24 – RECTIFICARE VII – FINISARE .5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.5 – 0.724mm bmin = 25.96mm 2ACmin = 2(30.96) = 61.7 + 0.92 + 38 = 99.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.5mm Dimensiunile la operatia precedenta (strunjire de finisare sunt urmatoarele) : 2Acnom = aAcmin + Tp = 61.96mm 2ACmin = 2(29.6mm bmin = 25.6mm amax = amin + Tp = 25.1 = 25. dimensiunea interioara este : Ф25.024mm OPERATIA NR.96) = 59.00mm Pagina 71 din 118 .Vizitati www.

8mm Tp = 40 μm ςp = 0.724mm bnom = 27. dimensiunea exterioara este de Ф28 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.7 – 0. deci Фfinisare este Ф26+0.96mm 2ACmin = 2(29. deci Фfinisare este: Ф28 – 0.Vizitati www.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.96) = 59.009 .5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.6.020 mm -0.este dat de relatia (3.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.96mm 2ACmin = 2(29.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 27.8mm Tp = 40 μm ςp = 0. dimensionarea interioara este Ф26 la care se aplica toleranta pentru rulmenti cu ace de +0.009 +0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 27.96) = 59.4 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE LA SUPRAFETE EXTERIOARE OPERATIA NR.6mm amax = amin + Tp = 276 + 0.004.007 -0.700mm bmin = 27.020.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.21 – RECTIFICARE V – FAZA II – FINISARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul I – este dat de relatia (3.007 3. Deci in urma operatiei de rectificare finisare.1 = 27.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.92 μm ≈ 60.40 = 28.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.92 μm ≈ 60.00 + 40 = 100 μm = 0.004 Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul II (pentru rulment).0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: Pagina 72 din 118 .

60mm amax = amin + Tp = 33.92 μm ≈ 60.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.40 = 30.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3. bmax = 29.tocilar.40 = 34.004.724mm bmin = 33.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.6mm amax = amin + Tp = 29.96mm 2ACmin = 2(29.700mm bnom = 29.60 + 0.1 = 29.0. deci Фfinisare este: Ф30 – 0.00mm Pagina 73 din 118 . dimensiunea exterioara este de Ф30 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.70 – 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.700mm bnom = 33.96) = 59. cursuri si referate postate de utilizatori.724mm bmin = 29.006 .ro ! Arhiva online cu diplome.00 + 40 = 100 μm = 0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.60 + 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.1 = 33.Vizitati www. frana electromagnetica.004 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul III.7 – 0.00 + 40 = 100 μm = 0.006 +0.

60mm amax = amin + Tp = 33.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.100. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. frana electromagnetica.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.724mm bmin = 39. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.tocilar. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.008 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul V(pentru rulment) – este dat de relatia (3.ro ! Arhiva online cu diplome. deci Фfinisare este: Ф34 +0. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.724mm bmin = 33.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.Vizitati www.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.00 + 40 = 100 μm = 0.700mm bnom = 39.96) = 59.92 μm ≈ 60.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 39.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.100.96mm 2ACmin = 2(29.40 = 34.100 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul IV.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.700mm Pagina 74 din 118 . deci Фfinisare este: Ф34 +0.700mm bnom = 33.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.96mm 2ACmin = 2(29.96) = 59. cursuri si referate postate de utilizatori.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.92 μm ≈ 60.60 + 0.70 – 0.1 = 33.017 -0.

96) = 59.60mm amax = amin + Tp = 39.1 = 40.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.40 = 40. este data de relatia (3.006 -0.70 – 0.05.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul II (pentru rulment). deci Фfinisare este: Ф34 +0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.40 = 40. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.17 – RECTIFICARE II – FINISARE II a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).200 – 0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0. deci Фfinisare este: Ф40.100.ro ! Arhiva online cu diplome.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 39.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.92 μm ≈ 60.10mm amax = amin + Tp = 40. cursuri si referate postate de utilizatori.5 +0. este data de relatia (3.Vizitati www.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.10 + 0.05mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.700mm bnom = 40. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. dimensiunea exterioara este de Ф40.5)3 in care : Pagina 75 din 118 .1 = 39.006 OPERATIA NR.tocilar.00 + 40 = 100 μm = 0.60 + 0.724mm bmin = 40.96mm 2ACmin = 2(29.

00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 29.9 – 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.80mm amax = amin + Tp = 29.40 = 30.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.05.005 OPERATIA NR.924mm bmin = 29.2 +0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.1 = 29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.124mm bmin = 30.96) = 59.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.20mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.Vizitati www.96mm 2ACmin = 2(29. dimensiunea exterioara este de Ф30.100mm bnom = 30.92 μm ≈ 60.96mm 2ACmin = 2(29.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 30.92 μm ≈ 60.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul II (pentru rulment).96) = 59.100mm Pagina 76 din 118 .tocilar. deci Фfinisare este: Ф30.ro ! Arhiva online cu diplome.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.900mm bnom = 29.8mm Tp = 40 μm ςp = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. este data de relatia (3.900mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.80 + 0.

1 = 34.ro ! Arhiva online cu diplome.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 34. deci Фfinisare este: Ф34.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul IV (pentru rulment).124mm bmin = 34.00mm amax = amin + Tp = 34.005 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).00mm amax = amin + Tp = 30.80 + 0. este data de relatia (3.Vizitati www.5)3 in care : Pagina 77 din 118 .5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.05. dimensiunea exterioara este de Ф30.10 + 0.04 +0.4 +0.05.100mm bnom = 34. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 34.96) = 59.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 30.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.96mm 2ACmin = 2(29. cursuri si referate postate de utilizatori.1 = 30.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.40 = 30.40 = 34. dimensiunea exterioara este de Ф40. este data de relatia (3.92 μm ≈ 60.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. deci Фfinisare este: Ф30.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.10 – 0.tocilar.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.100 – 0.

1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.5mm Pagina 78 din 118 .1 – 0. este data de relatia (3.96mm 2ACmin = 2(29.25mm affmax = 0.3)3 il introducem in (3.92 μm ≈ 60.25) = 2.92 μm ≈ 60. dimensiunea exterioara este de Ф40. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0. deci Фfinisare este: Ф40.50.ro ! Arhiva online cu diplome.5 – (0.14 + 0.10 μm = 1.00mm amax = amin + Tp = 40.4 + 0.8)3 rezulta: affmax = bmax + 2Acnom = 0.12 + 0.4 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.96) = 59.124mm bmin = 40.00 μm dar bmax = 1.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.4 +0.13mm OPERATIA NR.5mm) din care scade cu : adaosul pentru rectificat dantura armax = 0.tocilar.22 – RECTIFICARE – DANTURA z = 18.95 μm ςp = 25 μm εv = 34 μm 2ACmin = 2(29.100mm bnom = 40.1 = 40.11 = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.30 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.25mm Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de degrosare in acest caz este functie de modulul (m.40 = 40.12mm deci : afdmax = 2.3)3 in care : Rzp = 10 μm ςp = 0.Vizitati www.005 OPERATIA NR. m = 2.11 mm tab5.4mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.96) = 59.13 mm afdmax = 2.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de finisare.2.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.

Adaosul de prelucrat in acest caz este egal cu adancimea de aschiere : D amaz = t = —— in care : 2 D = 2.8)3 rezulta: armax = bmax + 2Acnom = 0.5mm.5mm – diametrul gaurii 25 amaz = t = —— = 1.4mm acpmax = 4.3)3 in care : Rzp = 2 μm ςp = 0. este data de relatia (3.ro ! Arhiva online cu diplome. Deci adaosul de prelucrare pentru operatia de frezat nr.95 μm ςp = 3 μm εv = 4 μm 2ACmin = 2(9.95) = 19.2mm acpmax = 4.4mm OPERATIA NR.02 = 0.2mm toleranta 0.1 + 0.1 mm tab5.2 + 0.Vizitati www.02 μm dar bmax = 100 μm = 0.25mm 2 OPERATIIA NR.31 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.2 + 0. cursuri si referate postate de utilizatori.2 – STRUNJIRE I – BURGHIAT CENTRE Aceasta operatie se executa la ambele capete la o adancime de 12mm.8 – FREZARE – NUT DE PANA Cele doua nuturi de pana au : latimea (8-0. Adaosul de prelucrare la rectificarea danturii .2) si lungimi diferite de 40mm si rspectiv 45mm.2mm la care se adauga si toleranta : adaosul de prelucrare = 4.92 μm ≈ 0.tocilar.3 – STRUNJIRE II – DEGROSARE Pagina 79 din 118 .3)3 il introducem in (3. infundat si cu sanfren la intrare.36) si adancimea (4.12mm OPERATIA NR.8nuturi de pana este : 4.12mm armax = 0.2 = 4. cu Ф2.

72 μm ≈ 0. dimensiunea exterioara este de 40.15mm din (3.36 μm 2ACmin = 0.15 = 40.4mm .8)3 in care: Rzp = 15 μm ςp = Δc x lc ςp = 30 μm Δc = 0.50mm Pagina 80 din 118 .300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 34.326mm bmin = 40.300mm bnom = 40.36) = 148.5)3 si (3.ro ! Arhiva online cu diplome.35 = 0. t = 6.25 : 2 Faza II – strunjire palier IV – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.1 = 40.30 + 0.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 34.15 + 0.50mm din (3.5)3 si (3.tocilar. deci Фdegresare este:Ф40.36mm Din (3.7)3 in care: ςp = 0.015 mm In calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.1.15 + 0.5)3 rezulta: 2ACmin = 2(74.7)3 rezulta: ςp = 0.8 + 48 = 251.1 = 40.326mm bmin = 34.50 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.10mm |amax = amin + Tp = 40.50mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de :15.6mm Tp = 350 μm Din (3.8 + 141. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 40.300mm bnom = 34.35 = 34.15 + 0.30 – 0.35 = 40.15mm bmax = 34.15mm |amax = amin + Tp = 34. Faza I – strunjire palier V – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.30 – 0.300mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.6 μm/mm εv = 29 μm lc = 0.50 +0.

deci Фdegresare este:Ф30.ro ! Arhiva online cu diplome.35 + 0.5) :2 = 2mm Faza IV – strunjire palier I – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.30 – 0.12)3 2 in care D – diametrul exterior = 40.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 30. cursuri si referate postate de utilizatori.5mm d = 34.5mm d = 30.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.15mm bmax = 30.5)3 si (3.35 = 30.50 +0.5mm rezulta: amax = t = (34.50mm Deci in urma operatiei de strunjire -degrosare.15mm |amax = amin + Tp = 30.50mm din (3.12)3: in care D – 34.Vizitati www.5)3 si (3.7)3 in care: ςp = 0.35mm Pagina 81 din 118 .5 – 30.1.50 +0.36 μm 2ACmin = 0.36 μm 2ACmin = 0.6mm si care cu un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia : D-d amaz = t = —— [mm] (3.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 141.326mm bmin = 30.tocilar.8 +48 = 235.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 45.7)3 in care: ςp = 0.300mm bnom = 30.15 + 0. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.5 – 34.15mm 2Acnom = 0.1 = 30.50mm Tp = 0.1.8 + 45. dimensiunea exterioara este de 34.5) :3 = 3mm.8mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0. dimensiunea este de 30.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0. Faza III – strunjire palier II – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.8 + 48 = 93. deci Фdegresare este:Ф34.5mm rezulta: amax = t = (40.15 = 0.

12)3: in care D – 30.200mm Din (3.4 +0.4) :2 = 1. sistemele de actionare sa permita prelucrarea cu regimul optim de aschiere. alegerea masinilor unelte se realizeaza tinand cont de urmatoarele criterii : posibilitatea generarii suprafetelor la un cost minim . In prima faza se determina ratia φn pentru turatii.5 – 28.15 = 28.Vizitati www.1mm Faza ce se executa dintr-o trecere pe o lungime de : 48mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.20 – 0.ro ! Arhiva online cu diplome.5mm d = 28. cursuri si referate postate de utilizatori.05 + 0. respectiv φs pentru avansuri : nmax Pagina 82 din 118 . masina – unealta sa asigure realizarea tuturor conditiilor de precizie impuse pisei de prelucrat . bmax = 28.7 ALEGEREA MASINILOR UNELTE.05mm 3.05mm |amax = amin + Tp = 28. rezultand:Ф28.4mm rezulta: amax = t = (30. masa de lucru a masinii – unelte sa permita amplasarea reperului(dimensiunile de gabarit ale reperului si greutatea acestora sa fie in limitele prescrise pentru masina – unealt) .tocilar.1. maxime si a numarului de trepte se realizeaza astfel.35 = 28. Determinarea valorilor din sirul turatiilor si a avansurilor in conditiile specificarii valorilor minime.10)3 => |amin = bmin – 2Acnom = 28. capacitatea productiva a masinii – unelte sa concorde cu programul de productie impus .4mm In urma fazei rezulta dimensiunea de 28.226mm bmin = 28. LICHIDELOR DE UNGERE SI A MIJLOACELOR DE MASURARE 3.200mm bnom = 28.7.1 ALEGEREA MASINILOR UNELTE In proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica.4 la care se aplica toleranta de +0. schema cinematica. SCULELOR.

2.63.3……. i ε (1. 300/150mm cursa ramei ……………………………………………………….14)3.16)3 Cu relatiile (3.22kw/150 rot/min dimensiuni gabarit lung x lat x inalt……………………….1400 x 611 x 890mm greutate maxima cca………………………………………………………550kg Pentru operatiile nr2..tocilar. tip SNA 450 care are urmatoarele caracteristici: diametrul maxim al piesei pentru batiu……………………………….zn)..2.21(24)mm domeniul de turatii…………………………………………20….4 Pentru operatia nr. φn = Zn-1√———— (3..3 numarul curselor pe minut………………………………………. 100 avansul de taiere………………………………………………….25)3.225mm diametrul maxim al barei de prelucrat………………………………. cursuri si referate postate de utilizatori.. i ε N (3.4 si 11 – strunjire – aleg normativ.1 – debitare – aleg ferestraul alternativ FA300.450mm distanta maxima intre varfuri …………………………………1000-2000mm diametrul maxim al piesei peste carucior…………………………. i ε (1.continuu motorul electric asincron-trifazat : putere/turatie……………. 80.3. (3. care are urmatoarele caracteristici: dimensiunea maxima a materialului debitat: rotund/subunghi ….13)3..zn). 3.15)3 Sj = smin φsi-1. cu relatiile : Ni = nmin φnii-1.2000 rot/min Pagina 83 din 118 .14)3 smin unde zn – reprezinta numarul treptelor din gama de turatii zs – numarul treptelor din gama de avansuri Ulterior se pot obtine toate valorile sirului.62mm numarul treptelor de turatii………………………………………….3…….Vizitati www. 3(16)3 si caracteristicile principale ale unor masini-unelte universale – anexa III – unelte necesare pentru opratii tehnologice stabilite in subcapitolul 3.13)3 nmin smax φs = Zs-1√———— (3.150mm dimensiunea panzei de ferestrau conform STAS 1066-70………600 x 50 x 4m numarul treptelor cursabile duble pe minut………………………. i ε N (3.ro ! Arhiva online cu diplome.

ecuatia speciala (angrenaje de diviz. 50. 2 :60)…………………8 . 100.1800.320mm puterea electrica instalata…………………………………………….0. 1.8 kw Pagina 84 din 118 ..04-4mm/m inclinatia maxima a suportului port-scula…………………………………. 400.32.Vizitati www..ro ! Arhiva online cu diplome.007…1. care are urmatoarele caracteristici: . 2 :60)……………….028. cursuri si referate postate de utilizatori.58..tocilar. 2.40.170mm puterea motorului principal……………………………………………. 600.75.4. 0. 25..8 gama turatiilor…………………………………………………60….300 rot/min gama avansurilor verticale ale suportuli port-scula la o rotatie a sculei…0. 1.transversale……………………………………………….15 . 0.62.007…. 599.8.45. 0.60º gama avansurilor : -radial (hidraulic fara trepte……………………………….02. 0. 320mm modulul maxim………………………………………………………………. 80.25mm/m (0.longitudinale ………………………………………. pentru aceasta operatie aleg masina de frezat roti dintate prin rotogolire tip FD320.. 0.5 mm/m -tangential…………………………………………………0.26..diametrul maxim al rotii prelucrate……………………………………….1250.5 – frezare – danturare. 800.5kw masa strungului…………………………………………………………2760kg dimensiuni de gabarit: lungime………………………………………. 5) . 0.27.2…. 0.88.10.36.30..6mm latimea maxima de frecare pentru roti dintate…………………………….Morse 4 diametrul maxim al sculei standardizate……………………………105mm diametrul mesei………………………………………………………..0.7.38.4 numarul treptelor de turatii ale arb.0..1.1375mm c)Pentru operatia nr.280mm numarul maxim de dinti ce se pot freza : .5mm/m alezajul conic din axul port-scula……………………………….70 – 50mm/m -axial ………………………………………………………..3050mm latime…………………………………………. 0..22. 0..port-scula………………………………. 160. 315. 2. 200.1350mm inaltime……………………………………….1600. 1000. 0.72.53.1….2000) domeniul de avansuri : .13.19. 250. (20.38.22. 3.ecuatia normala (angrenaje de diviz. 3.. 63.25mm/m cursa maxima a pinalei…………………………………………………200mm cursa maxima a saniei port-cutit……………………………………….

0º domeniul avans.19…950mm/m numarul treptelor de avansuri…………………………………………….80mm ... 600..15 kw nr.2200mm latime………………………………………. 190.5mm distanta intre axa arborelui principal si ghidajul batiului……………. 250. 100.. 400. 200. 1600) unghiul de rotatie in plan orizontal al mesei……………………………. dimensiuni de gabarit: lungime…………………………………….. 800. 235. 750.900/920mm .2300mm/min avans rapid vertical………………………………………………. 50. 300. cursuri si referate postate de utilizatori.5 kw putere electromotor pentru avansuri……………………………. 950) avans rapid longitudinal si transversal………………………….cursa transversala : automat/manuala…………………………………450/470mm distanta dintre axa principala si suprafata mesei……………………55…525mm distanta intre ghidajele batiului si mijlocul mesei……….longitudinele si transversale……………………. 315..980mm inaltime………………………………………1900mm masa utilajului……………………………………………………………3700kg Pentru operatia nr.8 – frezare.3500kg dimensiuni de gabarit : lungime…………………………………. 160. 125.1968mm Pagina 85 din 118 .765mm/min puterea electromotorului de actionare principal…………………7.Vizitati www. aleg masina de frezare verticala tip FV – 36 care are urmatoarele caracteristici: .360mm conul axului9 principal………………………………………………150. 63. 1000. 475. 150.1600rot/min numarul treptelor de turatii ax principal……………………………………18 (32. electromiotor racier………………………………3000rot/min greutatea masinii………………………………………………….ro ! Arhiva online cu diplome. de rotatii.360 x 1400mm numarul canalelor T…………………………………………………….longitudinal…………………. 30.80.5……542.. 95.222.1500/rot/min puterea electromotor pentru racire…………………………………0.tocilar.. 24. 500. 48.18 (19. 1250. Verticale : ½ din avans. 38.suprafata mesei…………………………………………………….mm/m domeniul avans.cursa longitudinala: automat/manuala……………………………….32. 630.3 buc latimea canalelor…………………………………………………………18mm distanta intre canale………………………………………………………. 75. 40.50 diametrul axului principal in rulmentul din fata………………………100mm . 60. 375. 118.domeniul de rotatie al axului principal……………………………..

bachelita dimensiuni de gabarit : lungime……………………………………….. aleg polizorul universal cu aspirator PU 300 A. 800) unghiul maxim de rotire a papusii port-presa …………………...tocilar. 463.Vizitati www.. care are urmatoarele caracteristici tehnice: diametrul pietrei cilindrice plane………………………………………..100mm unghiul de rotire al mesei…………………………………………….Morse 5 dimensiuni de gabarit : lungime………………………….. cu urmatoarele caracteristici tehnice : diametrul maxim de rectificare……………………………………100mm domeniul diametrelor inter. latime……………………………………. 17. 690.12º latimea maxima a discului……………………………………………40mm turatia arborelui pietrei abrazive…………………………………….25mm distanta dintre planele mediane ale pitrelor…………………………. 21 si 24 – rectificare exterior.ro ! Arhiva online cu diplome. 10. 602. cursuri si referate postate de utilizatori. de rectificare………………………15 – 80 mm lungimea maxima de rectificat exterior……………………………300mm lungimea maxima de rectificat interior…………………………….2375mm inaltime………………………………….…420mm inaltimea axelor pietrelor de la sol…………………………………….1500 rot/min tipul diametrului pietrei: . 18. aleg masina de rectificat universala tip RU-100.1330mm greutate (cu aspirator) …………………………………………………. 489.ceramic.190kg Pentru operatiile: Pagina 86 din 118 .1000mm viteza maxima periferica a pietrei………………………………………24 m/s -putere…………………………………………………. 324.800 rot/min (63.300mm numarul posturilor de lucru…………………………………………….1835mm inaltime…………………………..2025mm Pentru operatiile nr..16 – curatat-periat. 378. 390. 525.…1.800mm latime…………………………………………570mm inaltime………………………………………...2 diametrul capetelor de iesire al arborelui electromotor………………….2225mm greutatea masinii ………………………………………………2400kg Pentru operatia nr. 735..7 kw -turatia………………………………………………. 85.. 143.1680mm latime……………………………. 236. 115.1480 rot/mi domeniul de turatii al piesei (reglabile continu)…………………63...

CFI si CFII – control intermediar si final.tocilar. CII. 3. se recomanda a fi utilizat pentru aschierea suprafetelor discontinuue. CIII. 2. freze. cat si caracteristicile acestora le-am ales tinand cont de recomandarile prevazute in tabelele 6. 6. montare si demontare dispozitiv.15 – indreptare – am ales o presa tip PHO – 25 Nr. Nr 7 – trasare.4. caracterizat prin tehnicitate.A Nr. am ales banc de lacatuserie NrCI.5 – am ales o masina de rectificat tip six. am ales cutit 20 x 20 STAS 6377-80/PSC. 19 si 23 – ajustare.2 ALEGEREA SCULELOR Influienta sculei aschietoare asupra prelucrabilitatii se manifesta prin intermediul materialului partii aschietoare si a parametrilor geometrici ai acestuia.z. Nr. strunjirea capetelor piesei – am ales cutit 32 x 20.5 – frezarea danturii – de degrosare si frezarea danturiide finisare aleg: Freza melc model mm 2. fabricata in URSS Nr. variatii ale sectiunilor sau la confectionarea sculelor : cutite. a) Pentru operatia nr.Vizitati www.5mm d) Pentru operatia nr.5 – 95 si 6.7.1 – debitarea semifabricatului – voi folosi panza ferestraului STAS a066 – 70.14 – operatiile de tratament termic si termochimic am ales instalatii specifice acestor tratamente.8 – frezarea canalelor de pana aleg Freza deget Ф8 STAS Pagina 87 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome. cost redus.8 – raionare dantura – am ales masina de raionat dantura tip 580.5. rezistenta la rupere. Recomandari ptivind utilizarea sculelor aschietoare precum si a materialelor abrazive. 2-9. 13. burghie.6 – 2 – 96 Otelul rapid. prelucrabilitate buna. STAS 358 – 67 /RP 3-1 strunjirea de finisare a suprafetelor – cu cutitul 25 x 10 STAS 6378 – 80/P20 strunjirea interioara – o voi face cu cutitul 20 x 10 STAS 6378-80/P10 c) Pentru operatia nr.22 – rectificat dantura – am ales o masina de rectificat dantura tip REISHAUER cod N. etc. 4 si 11 – strunjire de degrosare a suprafetelor exterioare.Z. cursuri si referate postate de utilizatori. 600 x 50 x 4mm b) Pentru operatiile nr. am ales o masa de control.20 – rectificat centre Ф2.am ales o masa de cusut 1000 x 1200mm Nr 9. 3.12.B 1600 x 100 cod WMW Nr.

20 – rectificare centre – aleg : piatra cu coada tip En 25-40 L-D C.5 STAS 1114 – 67/RP3 Nr.7 – trasare – folosesc un ac de trasat Ф3 STAS Nr. Nr. Nr.22 – rectificare dantura – se alege : piatra melc abraziva m :2.. detergent. antiuzura. voi folosi un disc de sarma STAS Pentru operatiile : Nr. 18 si 24 – rectificare exterioara am ales discul abraziv tip En 25…40 L –D unde: En = materialul abraziv.Vizitati www.5mm Nr2.3 ALEGEREA LICHIDELOR DE RACIRE – UNGERE.9 – ajustare – aleg diferite pile ca profil si granulatie si poansonare. antibactericid. 17.ro ! Arhiva online cu diplome. aleg un lichid de racire si ungere. cursuri si referate postate de utilizatori.9 – 2 – 98. de tipul : PE1 pentru operatiile de rectificare a danturii .16 – curatat – periat. frezare aleg o emulsie anticoroziv. aleg ulei mineral 102 + ulei rapita sulfurizat. Nr.strunjire.40 – granulatia L – D – duritatea C – liantul f) Pentru operatia nr. gaurire.10. Recomandari privind lichidele de racire – ungere utilizate la diferite prelucrari sunt prezentate in tabelul 6.24 – rectificare interioara. pentru operatiile : debitare. e) Pentru operatia nr. Pagina 88 din 118 . CONSERVARE Lichidele de racire ungere contribuie la cresterea durabilitatii sculelor de aschiere. antirugina. strunjire. 25…. rectificare frontala si rectificare plan frontala a axului (cap dantura) se alege : Disc abraziv cu carecteristicile : diametrul discului = 20mm latimea discului = 15mm granulatie = 40 liant = C material abraziv = En 3. micsorand temperaturile si fortele de aschiere imbunatatind rugozitatea suprafetei prelicrate.7.. dispersat de tip P2A.l fazele II si VI centruire voi alege : Burghiu Ф2.8 – raionare dantura – folosesc masina SH 580.tocilar.

uscarea pieselor. o voi face astfel: . conicitatilor. rotilor dintate le voi intrebuinta si folosi astfel : Pagina 89 din 118 .ambalare cu hartie parafina .ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. tolerante sau a conditiilor de precizie a formei geometrice si de precizie a pozitiei reciproce a suprafetei. un ulei mineral antioxidant.spalare in baie de petrol . cotele ce se vor calcula . aleg un lichid de racire si ungere. energie. productivitatea operatiei de masurare sau control tehnic . stra. Caracteristicile principalelor mijloace de masurare a lungimilor. La productia de serie mica si unicat.4 ALEGEREA MIJLOACELOR DE MASURARE Alegera mijloacelor de masurare se realizeaza luind in considerare: caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat si precizia ceruta. fapt ce permite renuntarea la controlul bucata cu bucata. fabricatia este mai omogena. In planul de operatie se trec toate datele tehnice necesare pentru control . controlul se realizeaza in ciclul automat. diametrelor. fiind conditionata de pretul de cost de precizie si conditiile de lucru. Menirea controlului interoperational este de a pune in evidenta din timp eventualele rebuturi.Vizitati www. costul manoperei de masurare) conditiile de lucru In adoptarea deciziei privind alegerea metodei si mijloacelor de masurare. etc. evitand astfel consumul ulterior. Operatiile de control efectuate pe parcursul itinerarului tehnologic se vor prevedea dupa obtinerea cotelor principale. La includerea controlului interoperational se va tine cont de faptul ca acesta se reflecta in costul total de fabricatie a reperului. nejustificat de manopera. . detergent.depozitare in rafturi 3. pentru operatiile de rectificare exterior-interior si filetare. in favoarea celui prin sondaj. utilizand metoda statistica. eficienta economica are un rol determinant. eliminand influenta facorului uman. filetelor. dispersat.7. scule. costul operatiei de control ( incluzand investitia facuta pentru achizitionarea aparatului de masurat. antirugina de tip P4C tip1 conservarea piesi finite dupa operatia : CFII si promovate pentru operatia urmatoareconservare. cursuri si referate postate de utilizatori. cu ce instrumente. Precizia mijlocului de control se alege astfel incat valoarea diviziunii mijlocului de masurat sa reprezinte 1/5 – 1/6 din campul de toleranta a dimensiunii controlate. unghiurilor.

1mm domeniul de masurare al scarii….aparat pentru masurarea pasului de baza.2…10mm .. se va folosi micrometrul de interior cu ciocuri (micrometrul-vergea) cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii………………………….0.002 domeniul de masurare al scarii…………………….25mm domeniul de utilizare……………………...Vizitati www. cu urmatoarele caracteristici : Pagina 90 din 118 . strunjire exterioara se va folosi subler obisnuit STAS 1373 /2 – 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………..dimensiuni interioare…10 ÷ 300mm pentru operatiile de prelucrari interioare se va folosi subler de adancime STAS 1373/3-73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………0.0. cu caracteristicile : valoarea diviziunii…………………………………. cursuri si referate postate de utilizatori. se va folosi micrometrul de exterior obisnuit STAS 1374 _ 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii ………………………0.0….30mm domeniul de utilizare : .ro ! Arhiva online cu diplome.. …… . pentru operatiile de debitare.0 ÷ 1mm domeniul de utilizare pentru operatiile de prelucrarea danturii se vor folosi urmatoarele mijloace de masurare : .01mm domeniul de masurare al scarii…………….01mm domeniul de masurare al scarii ………….0.0 ÷ 150mm domeniul de utilizare inter..subler pentru dantura STAS 1373/5 – 73.>1mm modulul………………………………………….1mm domeniul de masurare al scarii………….0 ÷ 150mm pentru operatiile de strunjire de finisare si rectificare de degrosare.25 ÷ 50mm pentru operatiile de rectificare de finisare la interior.0 ÷300mm .12mm domeniul de utilizare…………………………20 ÷ 32mm pentru operatiile de recificare de finisare de exterior se va folosi comparator cu cadran STAS 4293 – 79.001mm domeniul de masurare al scarii…………….. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………………...0.tocilar..dimensiuni exterioare….

3. Optimizarea regimului de aschiere se bazeaza pe criteriul capacitatii productive de aschiere maxima.. stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri. a capacitatii productive de aschiere..8 STABILIREA REGIMULUI DE ASCHIERE 3.25 ÷ 330mm utilizare : compara profilul efectiv frontal al dintelui cu evolventa teoretica.001mm domeniul de masurare al scarii…………………. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………………..8. in principiu.1 ÷ 18mm .calibrul potcoava cu comparator pentru roti dintate. cursuri si referate postate de utilizatori..0..ro ! Arhiva online cu diplome.evolventmetru.. in urmatoarele conditii : adancimea de aschiere……………….35mm modulul………………………………………….. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………………0.005mm domeniul de masurare al scarii……………………0 ÷ 2mm modulul…………………………………………. Aceasta exercita o influenta directa asupra normei de timp.s viteza de aschiere…………………v acestia pot fi calculati analitic. Paramerii regimului de aschiere se stabilesc. sau pot fi alesi den normative. Adancimea de aschiere se stabileste in concordanta cu marimea de prelucrare intermediar cu relatiile : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom Pagina 91 din 118 .1 METODOLOFIA DE STABILIRE A REGIMURILOR DE ASCHIERE La proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare. respectiv asupra costului prelucrarii. valoarea diviziunii…………………………………0..t avansul…………………………….…. rezultand o durabilitate economica sau o durabilitate optima pentru taisul sculei. luand in considerare conditiile concrete de aschiere.02mm domeniul de masurare al scarii…………………….0 ÷ 10mm .Vizitati www.tocilar. o etapa importanta o constituie stabilirea regimurilor de aschiere optime.………3mm domeniul de masurare al aparatului…………….

numita avans pe minut la unele procedee se determina astfel : Sv = s x n [mm/min] unde : n – turatia sculei piesei. in [mm/cd] Viteza de avans. numarul de treceri necesare va fi : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom i = ———— [mm] (3. t = ———— [mm] (3. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.19)3 2t Acnom t = ———— [mm] (3. tabelul 7.22)3 ]Tm ۰ Txv ۰ syv· In care : Cv. in [mm/min] avans pe un dinte Sz.18)3 Daca adaosul de prelucrare intermediar nu se poate indeparta intr-o singura trecere.5 – 2 –121.20)3 t Stabilirea avansului . Din diagrama de avansuri a masinii-unelte se alege valoarea imediat inferioara celei calculate sau recomandate in tabele.Vizitati www.coeficient in functie de materialul prelucrat si materialul sculei. avansul se exprima astfel : avans de rotatie s. cu relatia generala : Cv V = ——————— ۰ K [m/mm] (3. in [mm/dinte] avans pe cursa dubla Scd. In functie de procedeul de prelucrare. Stabilirea vitezei de aschiere si a turatiei Viteza de aschiere se stabileste in functie de urmatoarele. Pagina 92 din 118 .17)3 2 pentru adaosuri asimetrice : t = Acmon [mm] (3.tocilar.

in min. T – durabilitatea sculei. turatia se calculeaza cu relatia : 1000 x v n = ——— [rot/min] (3. tabel 7. in mm v = viteza de aschiere. tabel 7.8-2-123 k2 – coeficient in functie de starea suprafetei . yy – exponenti. tabelul 75-2-121.24)3 Regimul de aschiere stabilit trebuie sa poata fi realizat da masina-unealta. Regimul de aschiere se verifica in raport cu puterea actionarii principale a masinii-unelte.tocilar.23)3 xd unde : d = diametrul suprafetei prelucrate.coeficient in functie de raza de varf a cutitului.10-2-123 k6 – coeficient in functie de forma fetei de degajare. tabelul 7. tabel 7. cursuri si referate postate de utilizatori.25)3 Pagina 93 din 118 . Problema se pune in special la operatiisau faze de degrosare.V ∆v = ——— ۰ 100 < 5% Vr Verificarea regimului de aschiere (3. In cadrul unei miscari principale de rotatie. T – adancimea de aschiere. Putera necesara aschierii se calculeaza si se compara cu puterea nominala a motorului electric cu relatia : Fz ۰ D Pr = ——— ≤ Pme (3.12-2-123 k8 – coeficient in functie de utilizarea unui lichid de racire-ungere.7-2-123 k3 – coeficient in functi de materialul taisului sculei.13-2-123 Miscarea principala de aschiere poate fi realizata de scula sau de piesa.Vizitati www. tabel 7.9-2-123 k5. in mm/rot m.120. se ia din tabelul 7.ro ! Arhiva online cu diplome. foarte apropiata poate fi aleasa numai daca : Vr . in mm s. din tabelul 7. in mm de la masina-unealta se alege valoarea imediat inferioara si apoi se calculeaza viteza reala de aschiere Vr. se ia din tablul7. cu momentul de torsiune admis.8-2123 k4 – coeficient in functie de unghiul de atac principal . tabel7. cu forta de tractiune sau forta admisa de mecanismul de avans.4 – 2.avansul. xy.11-2-123 k7 – coeficient in functie de forma taisului principal. k – coeficient de corectie in functie de conditiile concrete de aschiere compus din : k1 – coeficient in functie de starea suprafetei. O valoare suplimentara.

cursuri si referate postate de utilizatori.028mm/rot Viteza de aschiere v .2 REGIMUL DE ASCHIERE LA STRUNJIRE Strunjirea frontala a capetelor semifabricatului Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3. k7 = 0. m = 0. 2 t = 2. k6 = 0.2 rot/min iar din diagrama de turatii aleg 630 rot/min.a n = 630 rot/min Pagina 94 din 118 .8.35 mm. o calculez cu relatia (3. iar din diagrama de avansuri pct.25)3 voi laege o masina-unealta.0 k3 = 1. rezulta: 1000 ۰ 106. D – diametrul suprafetei prelucrate sau diametrul activ al sculei. k8 = 1.8. care este adaosul de prelucrare. Valoarea calculata trebuie sa fie inferioara celei admise de masina-unealta.125 rezulta: V = 106.randamentul masinii – unelte Pme – puterea nominala a motorului electric de actionare a masinii-unelte.07 n = —————— = 637.3 T = Acnom = —————— = 2. T = 60min. t. Vr – viteza reala de aschiere.18)3 astfel : 305 – 300. in ordine v.Vizitati www. a.8.08 mm/rot. 6000η unde : Fz – forta principala de aschiere in daN . xy = 0.0. k5 = 0.35mm Avansul din tabel este 0. k2 = 1.0 .07 m/min V 106. Daca nu este sadisfacuta relatia: (2.07 m/min Turatia n o calculez cu relatia (3. yy = 0. s.22)3 in care : kv = 95 .8. 3.028 mm/rot s = 0. 3.23)3 in care D = 53mm.tocilar.26)3 1000 in care : Fz – forta principala de aschiere in N . cu motor electric de putere corespunzatoare sau diminuarea valorilor parametrilor regimului de ascvhiere.25.ro ! Arhiva online cu diplome. pana la verificare cu relatia: Fz ۰ D 2Mt = ——— [N] (3.33. aleg s = 0.94. η . in mm. k4 = 0.71. in m/min .14 ۰ 53 pct 3.

14 ۰ 47 n =800 rot/min Numarul de treceri necesar il calculez cu (3. k7 = 1.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 115.5 m/min v = 115.24mm/rot. (3.19)3. k1 = 1.18)3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 110m/min Vr = 110 m/min d) Strunjirea de degrosre pentru φ34.10mm/rot s = 0. la acest diametru voi fol rel : (3.63 rot/min iar din gama de turatii aleg n = 800 rot/min. (3.18)3.19)3.10.tocilar.9 n = —————— = 927. (3.23)3.22)3 in care Cv = 95. o calculez cu relatia (3.9 m/min V = 136.09.19mm/rot Viteza de aschiere V.23)3 in care : D = 47mm rezulta : 1000 ۰ 136. Viteza de aschiere recalculata Vr o voi calcula astfel : 3.1. (3.Vizitati www.90 : 1.9 m/min Turatia n. k3 = 0. iar din gama de avansuri pct.0. k2 = 1.19)3: I = 5. k5 = 1.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.a aleg s = 0.17)3 astfel : T = 50. Adaosul de aschiere t = 0. k6 = 1. la acest diametru voi folosi urm rel: (3.95 = 2 i = 2 Strunjirea de finisare pentru φ40.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.95mm t = 2. m = 0.76. Strunjirea de degrosare pentru φ40.125. (3.95mm Avansul s.19 mm/rot s = 0. k8 = 1.35 mm t = 0.85 m/min 1000 La unul din capete se va realiza diametrul φ23mm pe o lungime de 2mm sub un unghi de 45°.23)3. yv = 0. Pagina 95 din 118 .85 m/min Vr = 104. xv = 0.12.0.0.2. 3.22)3.5 m/min Turatia n = 1302.7. aleg s = 0.22)3.25 rot/min.35mm Avansul s = 0.5mm Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3. din tabel este 0. o voi calcula cu relatia (3.25.30 rezulta V = 136. k4 = 1.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.70 :2 = 0.9 : 2 = 2.33. (3.14 ۰ 53 ۰ 630 Vr = —————— = 104.0.

25 m/min v = 175.13 rot/min. (3.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ30. Adaosul de aschiere t = 4. la acest diametru voi pleca de la φ31.Vizitati www.12.23)3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.2 m/min Vr = 164.10mm/rot s = 0. (3.18)3.66 :2 = 0.10m/min Vr = 162.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de degrosare pentru φ30.15 m/min v = 185.1mm si voi folosi urm rel: (3.15 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Pagina 96 din 118 . Adaosul de aschiere t = 0.8 :2 = 2.19)3.5mm si voi folosi urm rel: (3.22)3.15m/min Vr = 168.7 :2 = 0.35 mm t = 0. (3.12. la acest diametru voi pleca de la φ34.10mm/rot s = 0. aleg s = 0.4 :2 = 1m.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 180. la acest diametru voi pleca de la φ35.10mm/rot s = 0.12.3mm Avansul s = 0. Adaosul de aschiere t = 0. (3.23)3.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.77 mm t = 1.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 168.4mm Avansul s = 0.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ34.23)3.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. (3. (3. aleg s = 0.10mm/rot s = 0.12. aleg s = 0.77mm Avansul s = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.25 m/min Turatia n = 1340.18)3.3 mm t = 0.2 rot/min.tocilar. (3.ro ! Arhiva online cu diplome.22)3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162. (3.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 185. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164. aleg s = 0.18)3.4 mm t = 2.25 m/min Turatia n = 1350.10m/min Vr = 162. Adaosul de aschiere t = 3.35mm Avansul s = 0.14 rot/min.19)3. (3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 168.7mm si voi folosi urm rel: (3.15 m/min Turatia n = 1357.25 m/min v = 180.25 rot/min.22)3.9 m/min Turatia n = 1338.19)3.9 m/min v = 168.

14 rot/min.3 mm t = 0.18)3.2.25 m/min v = 175. la acest diametru voi pleca de la φ29mm si voi folosi urm rel: (3. la acest diametru voi pleca de la φ52.20mm Avansul s = 0.23)3.12.75mm Avansul s = 0.70-0.05 m/min Pagina 97 din 118 .160 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.12.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.tocilar.85m/min Vr = 101. aleg s = 0.75 mm t = 0. la acest diametru voi pleca de la φ30.05 m/min v = 101.ro ! Arhiva online cu diplome. Strunjirea de degrosare pentru φ28.2.028mm/rot s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ53mm si voi folosi urm rel: (3.85 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ51. (3.028mm/rot s = 0.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.08.8.19)3. (3. (3.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.08.2m/min Vr = 164.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.5 m/min Vr = 164.19)3.15 m/min v = 188.22)3.14 rot/min. aleg s = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.5 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ28.15 m/min Turatia n = 1355.10mm/rot s = 0.5mm si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.25 m/min v = 175.3mm Avansul s = 0.8 rot/min.20 mm t = 0.f .22)3. (3.70 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.f Adaosul de aschiere t = 0.6 :2 = 0. Adaosul de aschiere t = 1.45mm Avansul s = 0.4 :2 = 0.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 188. (3. (3.18)3. Adaosul de aschiere t = 0.25 m/min Turatia n = 642.45 mm t = 0. aleg s = 0.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.23)3.028mm/rot s = 0. Adaosul de aschiere t = 0.Vizitati www.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ51. aleg s = 0.5 :2 = 0.25 m/min Turatia n = 1350.8. cursuri si referate postate de utilizatori.9 :2 = 0.

cursuri si referate postate de utilizatori.07 m/min v = 106.2.3 REGIMUL DE ASCHIERE LA BURGHIERE Adancimea de aschiere cand se executa in material plin este data de relatia : D t = —— [mm] (3.2l si 3.8.8 rot/min.08.19)3.85m/min Vr = 101.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ25.1 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.028mm/rot s = 0.Do Pagina 98 din 118 .23)3. 3. (3. aleg s = 0.08. la acest diametru voi pleca de la φ23mm si voi folosi si voi folosi urm rel: (3.ro ! Arhiva online cu diplome. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 104.tocilar.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Dupa efectuarea operatiilor (8.22)3.8.05 m/min v = 101.35m/min Vr = 101. la acest diametru voi pleca de la φ25.8 rot/min.5 :2 = 0.2 m) pe acest diametruinterior se va executa rectificare de degrosare si finisare. (3.5-0. aleg s = 0.8. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.18)3.05 m/min Turatia n = 642.35m/min Vr = 101.f Adaosul de aschiere t = 0.Vizitati www. Adaosul de aschiere t = 2 :2 = 1 mm t = 1mm Avansul s = 0.25 mm t = 0.1 mm mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.028mm/rot s = 0.27)3 2 adancimea de aschiere la largire este : D .5-0. (3.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 106. Turatia n = 642.25mm Avansul s = 0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.8.2 rot/min.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de finisare pentru φ25. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.07 m/min Turatia n = 637.

30)3 Tm · syv Cv· DZV . Cs = 0. tabela 7.42 – 2 – 135 Kv – coeficient de corectie (Kv = KMV · KTV · K1V · KSV).29)3 in care : Ks = coeficient in functie de lungimea gaurii.68 rot/min.5 Din (3.6 [mm/rot] (3. din tabelul 7.2.80m/min ≈ 40 m/min V = 40 m/min Turatia peisei din (3. se iau din tabelul 7.75.23)3 in care avem : V = 40 si D = 8.023mm/rot s = 0.pentru largire: V = —————— · Kv [m/min] (3.77 si T = 10 rezulta: V = 39.023mm/rot Viteza de aschiere. xv. Cv = 3.5mm rezulta : n = 1498.6 = 8.ro ! Arhiva online cu diplome.25mm 2 avansul. yv – exponenti din tabelul 7.20)3 in care avem: D = 8.44 – 2 – 136. din gama de turatii a strungului SNA 450.28)3 2 in care D = diametrul gaurii Do = diametrul initial al gaurii Avansul la burgiere se face cu relatia: S = Ks · Cs · D0.11 – faza II – burghiat cu φ8.42 – 2 – 135 T – durabilitatea.50.4.Vizitati www.tocilar.047 si D0.6. tabela 7.27)3 adancimea: t = —— = 4. cursuri si referate postate de utilizatori. din (3.11 – faza III – burghiat largit φ23mm Pagina 99 din 118 .31)3 Tm · txv · syv in care : Cv – coeficient.39-2Viteza de aschiere se calculeaza cu relatiile : Cv · DZV .7 Zv = 0. in care : Ks = 0. rezulta: S = 0.3 – 2 – 135 M.29)3.5mm. Operatia nr. alegem n = 1250 rot/min(cala strunjire) n = 1250 rot/min Operatia nr. m = 0.5mm 8. din tabelul 7.4. rezulta din(3. t = ——— [mm] (3. Yv = 0. Kv = 0.la burgiere : V = —————— · Kv [m/min] (3.38-2 Cs = coeficient de avans.7.25mm t = 4.

tabel 7.8. in min.25mm t = 7.023mm/rot s = 0. in mm/dinte.23 rot/min.28)3. in mm z – numarul de dinti ai frezei . Pagina 100 din 118 . astfelca adaosul de prelucrare intermediar intermediar sa fie indepartat la o singura trecere.29)3 si (3. Viteza de aschiere la frezare o voi calcula cu relatia urmatoare: Cv ·D2 V = ·————— · k1 · k2 · k3 [m/min] (3. az – avansul pe dinte. t – adancimea de aschiere (latimea de aschiere la frezarea silindrica). din gamade turatii a burghiului aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Avansul la cele 2 faze (II si III) de 0. D – diametrul frezei in mm . in mm/dinte . tab.29-2-131.023 mm/rot se realizeaza manual de strungar. Pentru aceasta faza folosesc relatiile (3. La frezarea cilindrica adancimea de aschiere t corespunde latimii de aschiere.25mm .28 – 2 – 128.31)3 rezulta: .ro ! Arhiva online cu diplome. In cazul adaosurilor mari. (3. determinandu-se numarul de treceri.7. cand regimul de aschiere este limitat de puterea motorului electric se va alege adancimea de aschiere admisa.4 REGIMUL DE ASCHIERE LA FREZARE Adancimea de aschiere t este lungimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat.viteza de aschiere: V = 41.avansul : s = 0.32)3 .15 – 2Valoarea adancimii de aschiere si a lungimii de contact se stabileste in concordanta cu felul frezarii. in mm . T1 – lungimea de contact. Avansul de degrosare se alege pe dinte Sz.33)3 Tm · t1x · Szy · tv · zp Unde: Cv – diametrul de coeficient functie de conditiile de frezare.023mm/rot . iar faza de finisare se alege pe rotatie s in mm/rot cu urmatoarea relatie : Z = Sz ·z [mm/rot] (3.tocilar.85 ≈ 42 m/min V = 42m/min .turatia piesei n = 1450. respectiv a sculei utilizate.in care : z – numarul de dinti ai frezei date in tab 725 – 2 – 128. tabela 8. T – durabilitatea frezei. prin manevrarea pinolei papusii mobile a strungarului 3.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.adancimea de aschiere : t = 7.

16-1-188 z = 6 dinti. m = 0.35-2-131 .tocilar. t = 4. – 2 – 130 si 9. tab 7. Din (3.ro ! Arhiva online cu diplome. p = 0.2 . q.2.0005 .1 . k1 = 0. D = 34. y = 0. z = 6’ q = 0.46m/min 3. regim de aschire pentru d = 2.5.adancimea de aschiere : t = 4. 7.2mm avansul Sz = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. aleg Tr = 100daN/mm2 K2 – coeficient care tine seama de materialul taisului frezei. aleg n = 32 n = 32 rot/min 3. v = 0. T = 90.32)3 rezulta : S = 0.53 – 2 – 138.5 REGIMUL DE ASCHIERE LA CENTRUIRE Operatia nr.30 mm/rot pe dinte din gama avansurilor aleg : S = 19mm/dinte viteza de aschiere o calculez cu relatia (3. fazele II si V de centruire se executa pe strungul SNA – 450 si in conformitate cu tabelul 7. pentru otel : 70 · c1 k1 = ———.05. t1 = 25 .5 rot/min.8 – frezare – canale de pana .25 mm Pagina 101 din 118 . avem : tehnologie de executie : intr-o singura faza .viteza de aschiere recalculata : Vr = 3. tabelul 8.Vizitati www. tab 7.02 . u. Sz = 0.36 –2 –132 n – are valori n – 1 pentru otel Tr – (90 ÷ 140) daN/mm2.14 · 34.0 rezulta V = 0.1 .25 . y. p – exponati.0 si k3 = 1.2 mm t = 4. k2 = 1. scula folosita : burghiul combinat de centruire.37-2-132 Valorile vitezei de aschiere la frezare pot fi alese si din tabelele normative : tabelele 9.81 .33)3 in care: Cv = 80.34)3 Tr1 in care : c1 – coeficient. Operatia nr.turatia : n = —————— = 7. m.31.37 – 2.132 K3 – coeficient care tine seama de unghiul frontal al frezei. k1 – coeficient ce tine seama de materialul prelucrat.2 .81m/min 1000 · 0. x.05 . (3.8.5 .45 – 2 – 136. tabe.5 mm adancime de aschiere : t = 1. tab 7.

70-2-151.35)3 unde : k – numarul de inceputuri ale frezei-melc .6 REGIMUL DE ASCHIERE LA FILETARE Operatia nr.ro ! Arhiva online cu diplome.5.7.66-2-146.14 · 10 din gama de turatii pentru masinile – unelte de la pct. cursuri si referate postate de utilizatori.03 (manual) s = 0..5 m/min Pagina 102 din 118 . prin rostogolire cu freza melc-modul se alege avansul din tab 7. aleg :V = 10m/min turatia n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min 3.72-2-152 si se corecteaza cu coeficientii din tab.7 REGIMUL DE ASCHIERE LA DANTURARE Operatia nr.Vizitati www.85mm/rot Sf = 0.3 rot/min 3.b aleg : n = 160 rot/min 3. corespunde cu pasul filetului cu pas normal de 1. se calculeaza valoarea avansului pe minut.tocilar. s = 0. t = 1. Dupa calcularea tutatiei frezei si alegerea acesteia la masina-unealta. 7. pentru alegerea reglarii maisnii : Sm = Sn x k/2 [mm/min] (3.6mm/rot avansul pentru finisare la o rugozitate : Ra = 3.5mm s = 1. avansul : 0. m = 2.73-2152. rezulta : .5mm viteza de aschiere se alege din tab. filetare M 10 x 15 mm Aceasta operatie se executa pe pe strungul SNA 450 in care avem: adancimea de aschiere este egala cu inaltimea filetului M10 x 1.1. iar viteza de aschiere se alege din tab.5 turatia.5mm. faza VII. 2.avansul pentru degrosare Sd = 1. La frezarea rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti.03 mm/min viteza de aschiere: 7.04mm avansul.7.2 . in caest caz : v = 6. n = ————— = 206.7.66-2-148 si se corecteaza cu coeficientii din tab.5 – danturare – z = 18 .2.8.15m/min.5 m/min 1000 · 6. 7. z – numarul de dinti ai rotii .85mm/rot viteza de aschiere: pentru degrosare : Vd = 37.8.

0025 mm/rot pentru degrosare si st = 0.86-2-161.165· d0.36)3 unde : β – este un coeficient in functie de faza de prelucrare B – latimea discului abraziv in mm La rectificarea de degrosare.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru diametrul d > 20mm. 7.5 · St Unde : T – durabilitatea discului abraziv.36)3 T0.8.82 Viteza de aschiere corespunde vitezei periferice a discului abraziv valorile recomandate dandu-se in tab. La rectificarea cu avans transversal se recomanda : St = 0. pentru finisare : Vf = 46.63…0.Vizitati www.005 mm/rot pentru finisare. aleg : β = 0.65 La rectificarea de finisare.3 Vp = ————— · k1 · k2 [m/min] (3.95 K2 – coeficientul in functie de diametrul discului abraziv pentru D ≤ 400mm k2 = 0. la fiecare cursa simpla sau dubla a mesei efectuandu-se avans transversal .7. si cu avans transversal.pentru avans transversal 0.5…0.6…0.60.37)3 T0. coeficientul β = 0.7. cursuri si referate postate de utilizatori. in min tab.8 REGIMUL DE ASCHIERE LA RECTIFICARE Rectificarea cilindrica exterioara cu fixarea piesei se poate realiza cu avans longitudinal. Avansul longitudinal se determina cu relatia S1 = β · B [mm/rot] (3.5 · β · St . β = 0.87 –2-160 K1 – coeficientul in functie de materialul prelucrat.tocilar.3 Vp = ————— [m/min] (3.001…0.88-2-162 Pagina 103 din 118 . pentru otel calit k1 = 0. Viteza de avans longitudinal se alege din tab.17· d0.8. pentru rugozitatea suprafetei Ra = 1.8 μmm. Viteza periferica a piesei se calculeaza cu relatia : pentru avans longitudinal : 0.0 m/min 3.75 si in acest caz aleg β = 0.

17· 350. pentru operatia nr.8.65 x 35 = 22.045 viteza periferica a piesei : Vp = 26. T = 5min rezulta 0. (3.7mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.18 la un diametru mediu de 25.36)3.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm Pagina 104 din 118 .37)3 in care d = 35mm. din gama de turatie a utilajului 3.3 Vp = ——————— = 25.14 x 35 pct.63 .63 m/min 50. prin care β = 0. Rectificarea exterioara de finisare. la un diametru mediu de 35mm avansul il determin cu (3.045 mm/rot viteza periferica din (3.75 avansul transversal il aleg at = 0.tocilar.005 viteza periferica a piesei : Vp = 14.21 rot/min.2 rot/min turatia discului abraziv: na = 1480 rot/min Rectificarea interioara de degrosare.10 si 17. Rectificarea exterioara de degrosare.ro ! Arhiva online cu diplome.5 · 0. pentru operatiile nr.Vizitati www.75 mm/rot avansul transversal il aleg = 0.65 si B = 35mm rezulta: s1 = 0. pentru operatia nr.7a obtinem : avansul longitudinal : S1 =39.10 turatia piesei: np = 241.65 · 0.7)1 aleg n = 236 turatia discului abraziv = turatia alborelui pietrei abrazive din cartea masinii RU x100 = 1480 rot/min.21 la un diametru mediu de 34mm si cu relatiile de la pct3.75 avansul transversal il aleg at = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.turatia piesei n = —————— = 233.045 1000 x 25.

0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm In acest diametru interior de Φ 26+0.020. in care se vor monta ace de rulment pentru axul III al puntii motorizate. Pagina 105 din 118 .tocilar.9.ro ! Arhiva online cu diplome. se obtine relatia de calcul a normei tehnice de timp corespunzator unei operatii de prelucrare astfel : Tpi NT = ——— + (tb + ta) + (tdt + td0) + (tt0 + t0n) [min] (3.4/cm.39)3 n in care : n – numarul de piese din lot Tpi – timpul de pregatire inchiere tb – timpul de baza ta – timp ajutator tdt – timp de deservire tehnica tdo – timp de deservire organizatorica tto – timp de intreruperi tehnice si organizare ton – timp de odihna si necesitati fiziologice Neincluzand in suma timpul de pregatire – inchiere se obtine timpul unitar : Tu = tb + ta + tdt + td0 + tt0 + t0n [min] (3. 3. Rectificarea interioara de degrosare.18 la un diametru mediu de 26mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.75 avansul transversal il aleg at = 0.1 STRUCTURA NOMEI DE TIMP Tinand cont de structura normeio de timp conform STAS 6909-75. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.001 viteza periferica a piesei : Vp = 14. iar prin insumarea lor se obtine timpul operativ corespunzator operatiei de normat.40)3 Timpii operatori se stabilesc pentru fiecare faza de prelucrare in parte. cu o rugozitate Ra = 0.9 STABILIREA NORMEI DE TIMP 3. pentru operatia nr.

in rot/min s – avansul. ea se obtine prin insumarea timpilor corespunzatori activitatilor ajutatoare.2 – strunjire un cap Φ 53mm l+l1 + l2 + l3 53/2 + 4 + 0 + 5 tb = ———— · i = ———————— = 2.41)3 Timpul de pregatire-incheiere (Tpi) se exprima in procente din timpul operativ sau in unitati de timp si se obtine atribuind fiecarei luctari timpi corespunzatori rezultati din tabelele cu normative de timp.42)3 Sm n · s 1000 · v · s In care: Sm – viteza de avans (avansul pe minut).9. in m/min d – diametrul activ al elementului care realizeaza miscarea de rotatie in mm Timpul ajutator (ta) se poate stabilii prin formule de calcul in cazul cand intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supraveghere.Vizitati www. timpi extrasi din normativele de timpi ajutatori. cursuri si referate postate de utilizatori. care in functie de tipul de productie se stabilesc in conformitate cu tabelele 1. Timpul de baza pentru o faza se poate calcula cu relatia LLπ·d·L tb = —— · i = —— ·i = ————— · i [min] (3. Pentru cazurile cand timpul de baza si cel ajutator pot fi stabiliti separat.01 n · s 630 x 0.ro ! Arhiva online cu diplome.1-2-6 . in mm/min.2 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE STRUNGARIRE Operatia nr. Pentru restul situatiilor.1-2-169. 8. in mm/rot V – viteza de aschiere.028 Pagina 106 din 118 .tocilar. 3. L – drumul parcurs de scula in sensul avansului in mm i– numarul de treceri n – turatia. timpul corespunzator operativ se calculeaza prin insumarea lor : Top = tb + ta [min] (3.

2-2-177…8.3 – strunjire Φ 40.2-2-177…8.2-2-177…8.3 – strunjire de finisare Φ 34. cursuri si referate postate de utilizatori.05min.14-2-166 din (3.14-2-166 din (3.1 = 4.8+ 1.55min Operatia nr. din tab. din tab.33min Operatia nr.8 + 2.94 = 2.2 = 3. din tab.39)3 NT = NT2.32min 1250 · 0.10 ta= 1.39)3 NT = NT2 = 5.53min Operatia nr.8.2 = 4.14-2-166 din (3.5/235mm 235+ 0.8.Vizitati www.95 + 0 +5 tb = ———————— · 2= 3.23min.8mm 93.2-2-177…8.8.10 Pagina 107 din 118 .35 + 0 +5 tb = ———————— = 2.8.10 ta= 2. din tab.ro ! Arhiva online cu diplome.8mm degrosare 250.34min 1250 · 0.8 + 0.39)3 NT = NT1.30mm 1250 · 0.5 x 93.77 + 0 +5 tb = ———————— = 1.39)3 NT = NT3.40min 800 · 0.92’ = 2.1 = 5.34min Operatia nr.3 – strunjire de degrosare Φ 30.3 – strunjire Φ 34.1.14-2-166 din (3.10 ta= 2.5mm pe lungimea de 235mm degrosare 235+ 2.2-2-177…8.03min 1250 · 0. ta= 3.35 + 0 +5 tb = ———————— = 1.8.39)3 NT = NT2.5mm pe lungimea de 250.3 – strunjire Φ 40.8mm finisare 250.45min Operatia nr.00min.52min.5mm pe lungimea de 250.19 ta= 2.00min. din tab.4 + 0 +5 tb = ———————— = 1.14-2-166 din (3.tocilar.

din tab. ta= 1.4 x 48mm 48+ 0.30 + 0 +3 tb = ———————— = 1.75 + 0 +5 tb = ———————— = 0.7 x 49mm 49+ 0.39)3 NT = NT4.14-2-166 din (3.8.34mim 1250 · 0.1 = 3.8.1 = 1.39)3 NT = NT5.8+ 0.2 = 1.3 – strunjire de finisare Φ 28.8.5 x 93.14-2-166 din (3.2-2-177…8.10 ta= 1. din tab.10 ta= 1.4– strunjire de degrosare Φ 51.39)3 NT = NT3. din tab.34min Operatia nr. din tab.3 – strunjire de finisare Φ 30.44min Pagina 108 din 118 .2-2-177…8.2-2-177…8.tocilar.8mm 93.14-2-166 din (3.8.14-2-166 din (3.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.2-2-177…8.2-2-177…8.34mim 1250 · 0.30 1250 · 0.50min Operatia nr.14-2-166 din (3.2-2-177…8.ro ! Arhiva online cu diplome.2 = 1.34min Operatia nr.Vizitati www.10 ta= 1.39)3 NT = NT3.00min.028 ta= 1.4 x 48mm 48+ 0.42min Operatia nr.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.39)3 NT = NT4.8.50min Operatia nr.8. din tab.1 = 2. din tab.10 ta= 1.45+ 3 +5 tb = ———————— = 2.3 – strunjire de degrosare Φ 28.20min.20min.4 x 48mm 48+ 0.00min. cursuri si referate postate de utilizatori.39)3 NT = NT4.00min.14-2-166 din (3.2 = 2.44mim 630 · 0.3 – strunjire de finisare Φ 28.42mim 1250 · 0.00min.

3.39)3 NT = NT5.28 – 198) NT din ( 3. 360 l + l1 + l2 40 + 0 + 0 tb = ——————— x i = ————— x 3 = 1.028 ta= 0.8.25 + 2 +4 tb = ———————— = 1.ro ! Arhiva online cu diplome.39)3 NT = NT6.7 x 49mm 49+ 0.35min (8.11– strunjire interioara de degrosare Φ 25.00min. V.48 min.2 x 45 se executa pe masina de frezat F.2 = 1.3 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FREZARE Operatia nr. cursuri si referate postate de utilizatori.2 + 3 +5 tb = ———————— = 2.11– strunjire interioara de finisare Φ 25.5 x 22mm 22 + 0.05 Sz · z 19 x 6 ta = 1.39)3 rezulta NT = NT1 = 2. Operatia nr.16-2-188 ÷ 8.14-2-166 din (3.4– strunjire de finisare Φ 51.8.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.2-2-177…8.2 = 3. din tab.028 ta= 0.32mim 630 · 0.40min Operatia nr.9.1 = 1.5 x 22mm 22+ 1 + 2 +4 tb = ———————— = 1. 360 Pagina 109 din 118 .04mim 630 · 0.14-2-166 din (3.32min Operatia nr.14-2-166 din (3.39)3 NT = NT6. V.2-2-177…8.54min Operatia nr.50min.tocilar.00mim 630 · 0.8.2-2-177…8.50min.2 x 40 se executa pe masina de frezat F.028 ta= 1. din tab.50min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de strunjire este de 39.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.Vizitati www. din tab.

43)3 βt · Bo · np spc in care: L = l – 0. Lh Tb = ————— · ——— · k [min] (3.16-2-188 ÷ 8.55min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de frezare este de 5. din (8. 8. 45 + 0 + 0 tb = ————— x 3 = 1.35min (8.44-2-209) ÷ (8.39)3 => NT = NT2 = 2.44-2-209) ÷ (8.4-2-179 si 8. normativele de la strunjire tabelele 8.12min ta . 8. la ambele capete tb.28 – 198) NT din ( 3. din (3.43-2-208) = 1. din (8.4 STABILIREA NORMEI TEHNICE LA BURGHIERE SI GAURIRE Operatia nr.01min ta .39)3 => NT = NT3 = 1. din (8. din (8.52min NT. l = lungimea de rectificat.5 x 12 se executa pe strungul SNA-450.50min ta . tb.50-2-213) = 1.39)3 => NT = NT1 = 2.54min Operatia nr.39)3 rezulta NT = NT2 = 2.44-2-209) ÷ (8.51-2-214 Timpul ajutator poate fi stabilit cu suficienta precizie folosind.20 19 x 6 ta = 1.9.52-2-215 si 8.11 – gaurire pe diametrul 23 x 25 se executa pe strungul SNA-450.9. tb.42min NT.tocilar.50-2-213) = 1.24min Operatia nr.43-2-208) = 0. din (3.5bo .50-2-213) = 0.5 x 54 se executa pe strungul SNA-450.2 – burgiat centru pe diametrul 2. din (3.2-2-177 .Vizitati www.42min NT.35 min.ro ! Arhiva online cu diplome. din (8.43-2-208) = 1.59min 3.5 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE RECTIFICARE Timpul de baze se calculeaza tabelele : 8. 3.11 – diametrul 8. cursuri si referate postate de utilizatori. bo = latimea pietrei abrazive Pagina 110 din 118 . pentru rectificare cilindrica.3-2-178 .42min Norma tehnica de timp totala (NTTG) pentru operatiile de gaurire este de 6. din (8.10-2-182.

53 min ta = 1.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.7 pentru finisare.2 x 46mm (si finisare) 46.12 min b) Operatia nr.41 min Pagina 111 din 118 . din (3.30 k = 1. βt = bo/st .10 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34. din (3.2-2-177 ÷ 8.25…1.2 tb = ——————— · ——— · 1.10-2-182) NT3. din (3.30 Operatia nr.30 (8.48 (8.2-2-177 ÷ 8.43)3.53min tb = 1.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.39)3 rezulta : NT3= 2. rezulta tb= 6.2-2-177 ÷ 8. aleg : k = 1.045 np = turatia piesei spc = t h = adaosul de prelucrare k = 1.11 min ta = 1.4 x 66mm (si finisare) tb.10-2-182) NT2.2 x 16mm (si finisare) tb = 1.4 pentru degrosare.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.Vizitati www. din (3. din (3.39)3 rezulta : NT1= 2.02 (8. din (3.05 ta = 1.4 x 141mm (si finisare) tb.43)3.2…1.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.238 = 1.5 0. aleg : k = 1.39)3 rezulta : NT2= 2.2-2-177 ÷ 8.24 min ta = 0.10-2-182) NT1.55 min Operatia nr.10-2-182) NT4.02 (8.001 · 35 · 236 0. st = avansul transversal = 0.tocilar.20 = 1. rezulta tb= 1.53 min 0.55 min Operatia nr.17.39)3 rezulta : NT4= 7.

din (3. din (3.23min 3.45min ta =27. rezulta tb= 1. tb = 45. rezulta tb= 1. Timpul ajutator se stabileste folosind tabelul 8. Operatia nr. rezulta tb= 1.00 min Norma tehnica de timp totala (NTTR) pentru operatiile de rectificare exterior interior este 32.43)3.60-2-222 pentru sectiunile de prindere si desprindere a piesei.11min ta = 1.43)3.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 40 x 16mm tb.2-2-177 ÷ 8. din (3.39)3 rezulta : NT7= 7. din (3.10-2-182) NT7.55min ta = 1.5min Pagina 112 din 118 . din (3.2-2-177 ÷ 8.10-2-182) NT5.48 (8.10-2-182) NT5.ro ! Arhiva online cu diplome.6 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE DANTURARE Timpul de baza se calculeaza folosind una din relatiile prezentate in tab.24min ta = 0.39)3 rezulta : NT5= 2.10-2-182) NT8. iar pentru timpii legati de comanda masinii-unelte tab. din (3.12 min c) Operatia nr. din (3.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34 x 141mm tb.02 (8.2-2-177 ÷ 8.59-2-221.30 (8.55 min Operatia nr.4 x 16mm (si finisare) tb.24 min ta = 0.61-2-223.43)3. din (3.39)3 rezulta : NT6= 2.12 min d)Operatia nr.39)3 rezulta : NT9= 3.2-2-177 ÷ 8.10-2-182) NT9.05(8.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 30 x 46mm tb.8.8. cursuri si referate postate de utilizatori.43)3.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.Vizitati www. din (3.43)3.2-2-177 ÷ 8.41 min Operatia nr.tocilar.18 si 24 – rectificare interioara pentru degrosare – finisare diametru 25. rezulta tb= 6.9. din (3.7 x 22mm si 26 x 22 mm tb. rezulta tb= 1.53min ta = 1.39)3 rezulta : NT8= 2.48(8.

NT12. in lei/buc Csd – cheltuieli cu scule si dispozitive. in lei/buc Ci – cheltuieli cu intretinerea utilajului.01 . Costul prelucrarii se poate calcula cu o precizie suficienta pentru a aprecia eficienta economica a unei variante de proces tehnologic. fiecare lement component al costului prelucrarii il voi calcula astfel : Cs = Tn x Rt [lei/buc] (3.NT6 = 32.15min .44)3 In care : Cs – retributia muncitorului.indreptare NT15 = 11.19 si 23 – montare – demontare dispozitiv – …NT19.NT1 = 11.operatia nr.NT16 = 6.NT11 = 10.operatia nr. periat ……………………….10 CALCULUL COSTULUI DE PRELUCRARE Unul din indicatorii importanti de apreciere a eficientei economice este costul de prelucrare.7 – trasare ……………………………….NTtotal =277.20min .ro ! Arhiva online cu diplome.12.30min .filetare …………………….25min Norma tehnica de timp totala = 277. cursuri si referate postate de utilizatori.NT25 = 2.6 – raionare ……………………………….operatia nr.10min ……………………. – ……….45)3 In care : Tn – norma tehnica de timp = 277.operatia nr. 23 = 3. 13 si 14 tratament termoch. NT7 = 6.46)3 41 x 400 ns Pagina 113 din 118 .9 – ajustare ……………………………….operatia nr.05min . NTD =73. in lei/buc Ce – cheltuieli cu energia electrica a utilajului.1 Rt – retributia tarifara Vu x A x Tn Ca = ——————— [lei/buc] (3.tocilar.11 – faza VII .10min Alte norme tehnice de timp : . 16 – curatat.11 . 13. in etape de proiectare cu relatia : C = Cs + Ca + Ci + Ce + Csd [lei/buc] (3..operatia nr.10min 3. in lei/buc Cr – cheltuieli cu reparatia utilajului. 14 = 30.1 – debitare ………………………………..25min . in lei/buc In continuare.00min .Vizitati www.NT9 = 8.operatia nr.25 – conservare ……………………………….operatia nr.13min .operatia nr. in lei/buc Ca – cheltuieli cu amortizarea utilajului.

065k3 x G) —— [lei/buc] (3.49)3 rezulta : Ce = 1432.12 /ei Din (3.7 + 0.48)3 ns in care : notatiile au semnificatia ca in relatiile precedente Tn Ce = (0.5Td Ncg – norma grupata a costului mediu a unui minut de exploatare a sculelor K1 – coeficient = 1 pentru sculele fabricate in tara = 5 pentru sculele din import n – numarul de scule cu care se lucreaza simultan kTn – coeficient de utilizare a timpului norma = 0.3-2-226 G – masa utilajului.45)3 cu Tn = 277.79 lei/buc Din (3. rezulta : Cr = 1288 lei/buc Din (3.50 lei/min Pagina 114 din 118 .3 Pd – costul dispozitivelor Td – durata medie de utlizare a disp si sculelor auxiliare = 14500 ore efectiv lucrate Din (3. cursuri si referate postate de utilizatori.raportuldintre puterea de mers in gol si puterea nominala p – puterea nominala a motoruli electric.1 min .Vizitati www.49)3 ns in care : & . in care: Vu – valoarea utilajului in lei/buc A – cota medie anuala de amortizare.47)3 ns in care k – coeficient de complexitate constructiva a utilajuli conform tab.tocilar. in % ns – numarul de piese prelucrate simultan Tn Ct = (3 + 0.83 lei/min. Tn Cr = 0. in care : Ncg = 11. rez Cs = 5217.2 – 2 –226.50)3.9 din proict si cu Rt = 18.85 kTd – coeficientul cheltuielilor cu repararea si intretinerea dispozitivelor = 1.9.33&) —— [lei/buc] (3. in kg. din tabelul 9.48)3. calculat la pct 3. in kw Pd Csd = (Ncg x k1 x nkTd + kTd —— ) Tn [lei/buc] (350)3 in care: 0.ro ! Arhiva online cu diplome.228 x k 3√ G —— [lei/buc] (3.

ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Decretul nr.85 (coeficient functie de utilizarea NT) KTd = 1.000 (md = 0.04) Td = 14500.11 PROTECTIA MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE. 2896/1966 privind decalararea. le-am actualizat la cotele practicate in octombrie 1996.11. Abaterile disciplinare au o periculozitate redusa si se sanctioneaza de conducatorul unitatii conform regulamentului de ordine interioara . In tara noastra protectia muncii este o problema de stat. in conformitate cu Codul Muncii. organizarea si functionarea Inspectoratului Sanitar de Stat.5/1965 cu privire la protectia muncii.48/1969.40 lei/buc C = 5217.60 + 1288.3 (cheltuieli intretinere dispozitive) Pd = md x Vu = 1. 3.200.79 + 21632. Decretul nr.1 LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA MUNCII Principalele acte normative care alcatuiesc legislatia protectiei muncii sunt: Legea nr. Nerespectarea si incalcarea normelor si masurilor de protectia muncii sunt abateri grave si se impart in trei categorii: abateri disciplinare. contraventii si infractiuni. 974/1965 privin infiintarea.40 lei/buc Csd = 76500. K1 = 1 (nimai scule fabricate in tara) N = 1 (scule cu care se lucreaza simultan) KTN = 0. Protectia muncii face parte integranta din procesul de productie.40 = 128891. cursuri si referate postate de utilizatori. 3. Rezulta : Csd = 76500. Retributia tarifara (Rt). modif aduse D nr.12 + 76500. se raspunde material pentru daunele aduse unitatii. Pagina 115 din 118 . durata medie de utilizare a sculelor si dispozitivelor. valoarea utilajului (Vu) si in general toate celelalte elemente cuprinse in relatia (3. cu amenzi. cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale. stabileste cadrul legal de rezolvarea a tuturor problemelor de protectie a muncii in Romania. 783/1969 privind organizarea si functinarea Ministerukui Muncii. functie de gravitate.36 lei/buc.tocilar.44)3.00 + 1432. Contraventiile se constata de catre insepectorii pentru protectia muncii din Ministerul Muncii si se sanctioneaza. Hotararea Consiliului de Ministrii nr.

Punerea in functiune a utilajului. tehnologiilor nu este permisa daca nu sa efectuat receptia.Vizitati www. toate priectele vor fi insotite de : instructiuni de protectia muncii pentru noile produse. masini. instalatiilor. cu pericol social ridicat.11.05A in curent alternativ.09A in curent continuu si 0. Daca accidentatul nu sa eliberat repede. Acesea se sanctineaza. rezistenta electrica a corpului uman scade. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. fiind savarsite cu vinovatie. lista parametrilor pentru echipamentul de productie. etc. 36V pentru scule si echipamente portabile folosirea mijloacelor de protectie si avertizare . La depasirea intensitatii de 0. instalatii etc. Asigurarea contra electrocutarii se realizeaza prin : inaccesibilitatea elementelor care fac parte din circuitele electrice .2 TEHNICA SECURITATII MUNCII PRIVIND PROIECTAREA. astfel ca la experimentarea si expluatarea acestora sa nu existe nici un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. protectie si de lucru cu care urmeaza a fi dotat personalul de deservire.tocilar. survine moartea accidentatului. Organizatiile de cercetare si proiectare sunt obligate ca la noile produse. 3. utilizarea tensiunii reduse 12. dupa caz. Nfractiunile sunt abateri foarte grave . cu amenzi penale sau pedepse privative de libertate. procese tehnologice. Comisia de receptie e obligata sa controleze cum sunt reaizate masurile de protectia muncii. 3.3 ELECTROSECURITATEA Electrocutarea este unul dintre cele mai grave accidente electrice ce apar atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40V. sa prevada topate masurile de protectie a muncii. procese tehnologice. fapt ce atrage cresterea curentului. elementele de deconectare automata in cazul scurgerii de curent izolarea suplimentara de protectie protectia prin legare la pamant sau la nul Pagina 116 din 118 . agregate. MASINILOR SI INSTALATIILOR. Nu se admite pornirea instalatiilor sub rezerva completarii ulterioare a msurilor de protectia muncii.11. agregate. 24. FABRICAREA SI EXPLUATAREA UTILAJELOR. In acest scop. masini.

Tinand cont de tipul productiei. dispozitivelor. semifabricatelor si in sistemele de comanda si actionare a masinii-unelte.11. Prevenirea accidentelor se face prin utilizarea ecranelor de protectie. ochelarilor La rectificare. cursuri si referate postate de utilizatori. bucatile de scula aschietoare expulzate din zona de aschiere. prevenirea accidentelor datorate spargerii discului abraziv se realizeaza prin : preotejarea discului cu carcase adecvate verificarea acustica a integritatii discului inainte de montare pastrarea corespunzatoare a discului abraziv (se fereste de umezeala. echpament corespunzator in cazul persoanelor autorizate pentru instalatii electrice. Se interzice utilizarea improvizatiilor la fixarea sculelor. dispozitivelor de fixare si antrenare a pieselor si curentului electric. hidraulic. organele de transmisiesi mecanismelor de actionare ale masinilor-unelte. INTOMIREA DOCUMENTATIEI TEHNOLOGICE Documentatia tehnologica este prezentata intr-o forma concisa privind elaborarea tehnologiei de prelucrare. intocmirea acestei documentatii tehnologice am facut-o sub forma de fisa tehnologica pe plane de operatii. Pagina 117 din 118 .4 TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE Principalele pericole la prelucrarea prin aschiere: aschiile detasate. inghet) montarea discurilor numai de catre personalul autorizat scule abrazive utilizate pentru rectificari cu suprafata laterala trebuie sa aibe o grosime egala cu cel putin 1/10 din diametrul exterior se interzice utilizarea discurilor care nu pot fi identificate din punct de vedere al compozitiei si vitezei periferice maxime pe care o pot admite La masinile-unelte la care reperele sunt fixate in dispozitive actionate pneumatic.ro ! Arhiva online cu diplome. in cazul productiei de serie mijlocire. electromagnetic pentru cazul intreruperii accidentale La masinile – unelte se interzice utilizarea jeturilo de aer comprimat sub presiune pentru curatire.Vizitati www. lovituri.tocilar. aparatorilor. 3.

realizeaza in cazul productiei de serie mica si unicat o orientare privind itinerarul tehnologic ce trebuie respectat.tocilar. accesibila. prescriind cotele. muncitorilor si maistrilor cu calificare superioara le revine sarcina sa adopte decizii privind succesiunea fazelor in cadrul fiecarei operatii.2-2-231). reprezentarea acestora se poate face pe file separate ce se vor anexa planului de operatie . dispozitivele. schita operatiei trebuie sa ofere informatii privind suprafetele utilizate la instalarea semifabricatelor (simbolizare conform tab. continutul planului de operatie se poate extinde pe una sau mai multe file dupa cum continutul unei faze poate fi descris pe mai multe randuri de text. calitatea suprafetei si toate celelalte conditii tehnice ce trebuie sa rezulte in urma prelucrrii in cazul unui numar mare de prinderi. odata definite pe un plan de operatie pot fi codificate. fara ambiguitati fara a pune exeutantul in situatia de a se consulta cu alte cadre tehnice in vederea adoptarii unei decizii care sa compenseze lacunele planului de operatii. Informatiile fiind sumare. precum si parametrii de regim ce vor fi doptati. se impune urmatoarele precizari : sculele. 10. cursuri si referate postate de utilizatori. urmarind ori de cate ori sunt reutilizate la o alta faza in cadrul planului de operatii sa indice codul acestora . Pagina 118 din 118 . Fisa tehnologica asa cu rezulta din rubricile ce le contine. schitarea suprafetelorce se vor prelucra se va face cu o linie ingrosata. Intocmirea sa trebuie sa se faca intr-o forma clara.ro ! Arhiva online cu diplome. Planul de operatie va contine toate datele necesare executarii operatiei. Desi denumirea rubricilor c trebuiec completate este lamuritoare.Vizitati www. tolerantele. aparatele de masura si control. pentru fiecare prindere se va alcatui o schita.