You are on page 1of 97

www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

ISTORIA CONTEMPORANĂ A ROMÂNIEI
Marcela Sălăgean
CURS 1; Integrarea noilor provincii unite. Principalele măsuri legislative. Dezbateri de idei - dunpă unirea din 1918, teritoriul României crescuse, ajungând în urma încorporării noilor provincii la 295.049 km²; populaţie: de la 7,9 milioane în 1915 la 14,7 milioane în 1919 şi la 18.057.028 milioane în 1930 (recensământ) - din punct de vedere al numărului locuitorilor, România era pe locul 8 în Europa (toată perioada interbelică) - din totalul populaţiei: • 71,9% români • 7,9% maghiari • 4,4% germani • 3,2% ruteni şi ucrainieni • 2,3% ruşi • 4% evrei, 2% bulgari, 1,5% ţigani, 0,15% turci şi tătari, 0,8% găgăuzi, 0,35% cehi şi slovaci, 0,3% polonezi, 0,8% greci şi sub 0,1% albanezi, armeni etc - minorităţi etnice se găsesc în toate provinciile ţării cu o pondere mare în Transilvania, Basarabia, Bucovina - în Transilvania (cel mai ridicat grad de conflicte interetnice), în 1930: • 57,8% români • 24,4% maghiari • 9,8% germani - după 1918, conform statisticilor române dar şi străine, un număr important de români trăiau în afara ţării, aprox 1.000.000 persoane (care şi-au declarat naţionalitatea) aflaţi pe teritoriul URSS, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Albania, Cehoslovacia, SUA, Canada, Australia, America Latină (foarte puţini) - indicele demografic (pe ansamblul ţării) a cunoscut în toată perioada interbelică e evoluţie pozitivă şi un spor natural de 35% locuitori; România era pe primul loc în Europa (dar la fel şi pentru mortalitatea infantilă) - în perioada interbelică, România a cunoscut un spor demografic de 4,4 milioane locuitori, ajungând în 1939 la aproximativ 20 milioane locuitori (19.933.802 locuitori) Măsuri legislative - una dintre cele mai importante probleme cu care s-au confruntat autorităţile române de-a lungul întregii perioade interbelice a fost cea legată de uniformizarea instituţional legislativă şi de integrare a noilor provincii unite - întrebarea era dacă să se menţină, pentru o perioadă, legislaţia existentă până în momentul unirii în Regat sau să se aleagă o anume legislaţie dintr-o provincie, care să fie extinsă apoi pretutindeni sau să se creeze legi noi în formă şi conţinut - pentru o scurtă perioadă, în teritoriile unite au continuat să existe instituţii cu atribuţii regionale • Marele Sfat Naţional din Transilvania • Consiliul Naţional în Bucovina • Sfatul Ţării în Basarabia - în acest timp a funcţionat Consiliul Dirigent în Transilvania, Consiliul Secretarilor de Stat în Bucovina şi Consiliul Directorilor în Basarabia - toate aceste instituţii au rolul de a asigura buna desfăşurare a administraţiei în fiecare provincie şi se găsesc în legătură cu Bucureştiul • unele intră în conflict cu acesta, în altele se preiau măsurile venite dinspre acesta

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

-

-

-

-

-

-

prin decretele lege din 9 aprilie, 11/24 decembrie şi 18/31 decembrie 1918 cu privire la organizarea Basarabiei, Transilvaniei şi Bucovinei s-au menţinut în vigoare legile aflate în Basarabia şi Bucovina în Transilvania, această situaţie s-a realizat prin Decretul 1 al Consiliului Dirigent din 24 ianuarie 1919 (dată aleasă nu întâmplător) conform acestor decrete se menţin în vigoare legile ruseşti din Basarabia, cele austriece în Bucovina, iar în Transilvania s-a menţinut Dreptul maghiar şi Codul civil austriac tot prin aceleaşi acte, politica externă, financiară, armata, mijloacele de comunicaţie şi vama noilor provincii au trecut sub autoritatea guvernului de la Bucureşti între decembrie 1918-aprilie 1920, procesul de unificare legislativ-instituţională a înregistrat 2 puncte de pornire • de la nivelul guvernului spre noile provincii unite prin extinderea unor dispoziţii din Vechiul Regat spre teritoriile unite • instituţiile regionale au adoptat propriile măsuri în primul rând s-a avut în vedere înlăturarea unor legi/părţi din legile locale care contraveneau noilor realităţi de după 1918 situaţia nu a fost identică în cele 3 provincii • de exemplu, în Basarabia s-au introdus prin extindere (preluare automată) codurile comercial, penal şi de procedură penală românească încă de la sfârşitul lui 1918 • în Transilvania, până la 10 aprilie 1920 în conformitate cu hotărârile de la Alba Iulia, a funcţional Consiliul Dirigent; decretele acestuia s-au adăugat vechii legislaţii menţinute încă în vigoare (Transilvania – cea mai reticentă) instituţiile provizorii regionale şi-au încetat activitatea în aprilie 1920, odată cu înfiinţarea Comisiei Centrale pentru Unificare şi Descărcare, constituită pe lângă preşedinţia Consiliului de Miniştri reformele promulgate de guvernele de la Bucureşti după 1918 au fost extinse automat pe întreg teritoriul României, dar în acelaşi timp a trebuit să se ţină con şi de realităţile locale (mai ales pentru Transilvania) reforma electorală decretată la 29 noiembrie 1918 în Vechiul Regat şi Basarabia a fost pusă în aplicare în Bucovina şi Transilvania abia în august 1919 • ea a avut aceste baze: introducerea votului universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru fiecare bărbat care a împlinit 21 de ani • totuşi, diferenţe s-au menţinut în fiecare provincie în ceea ce priveşte procesul electoral şi înregistrarea voturilor • o particularitate a electoratului din Transilvania: dacă într-o anumită circumscripţie se prezintă la vot un singur candidat preşedintele Biroului Electoral îl declara ales prin aclamaţii, fără a se mai trece la vot; altă particularitate: mobilizarea la vot; în plus, în Transilvania se mai păstrează o vreme şi neobligativitatea participării la vot până în 1926, judeţele din Ardeal au fost conduse de către Ministrul de Interne prin reprezentanţii acestuia în teritoriu: prefecţii judeţelor • executarea hotărârilor instanţelor judeţene revenea subprefectului conform legii administrative maghiare rămasă încă în vigoare reforma agrară a făcut obiectul unor serii de legi şi decrete speciale • Basarabia: 20 martie 1920 • Vechiul Regat: 17 iulie 1921 • Transilvania: 20 iulie 1921 avea caracter universal calendarul gregorian din Transilvania şi Bucovina a fost adoptat pe întreg teritoriul ţării în aprilie 1919

Principalele legi din perioada interbelică - 10 decembrie 1918 – se publică Decretul Lege privind votul universal

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

-

-

-

-

-

-

diferenţe de dată publicare, adoptare, punere în aplicare a legilor 15 decembrie 1918 – s-a emis Decretul Lege pentru exproprierea marilor proprietăţi; un nou decret se dă la 27 decembrie – fixează condiţiile de expropriere; DAR legea propriu zisă se votează abia în 1921 în ianuarie 1919 are loc ştampilarea de către BNR a tuturor bacnotelor care circulă în paralel cu leul • unificarea monetară şi reforma financiară a fost elaborată abia în 1921 de către N.Titulescu • prin această lege s-a stabilit şi un sistem unitar de impozitare pe ansamblul întregii Românii Mari, precum şi un minim de venit neimpozabil în 29 decembrie 1919 se dă Legea de Ratificare a Unirii Provinciilor cel mai important act: Constituţia din 1923 1924 – legea Învăţământului Primar (până atunci, fiecare provincie, vechea legislaţie) iunie 1925 – Legea pentru Unificarea Teritoriului (până atunci, legile administrativ-teritoriale din fiecare provincie) • teritoriul României era împărţit în judeţe (prefecţi), împărţite în plăşi (pretori) – formare din comune urbane (reşedinţe sau nereşedinţe de municipii; primari) + comune rurale şi sate (primari) în 1925: recunoaşterea Patriarhiei Române (Miron Cristea e primul patriarh) 1926: Legea Primei Electorale (40% majoritatea, 60% se împart) 1928: Legea Învăţământului Secundar 1929, ţărăniştii: nouă Lege Administrativă prin care se urmărea o descentralizare administrativă la nivelul întregii ţări • rămâne în vigoare până în 1933 (vin liberalii) 1931: Legea pentru Suspendarea Executărilor silite 1932: Legea conversiunii Datoriilor Agricole în noiembrie 1919 au avut loc primele alegeri pe baza votului universal din istoria României Mari deoarece nici un partid politic nu a obţinut majoritatea, s-a format un bloc parlamentar, alcătuit din reprezentanţi PNR Transilvania, PŢ din Vechiul Regat, PŢ din Basarabia, Partidul Naţionalist Democrat, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina şi Gruparea Independentă a Dr.Lupu • s-a constituit astfel “Guvernul Blocului Parlamentar”, prezidat de Al.Vaida Voievod, lider al românilor transilvăneni, care a fost desemnat premier la 1 decembrie 1919 (nu dată întâmplătoare!) la 29 decembrie 1919, într-o sesiune solemnă a primului Parlament al României Mari aflat sub preşedinţia lui N.Iorga, a fost adoptată Legea de Ratificare a Unirii Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Regatul României reformele preconizate în timpul WWI şi puse în aplicare în anii imediat următori au schimbat structurile sociale şi politice ale Vechiului Regat, dând naştere unei noi Românii, deosebite de cea veche din punct de vedere instituţional programul liberal, supus dezbaterilor în 1913 şi care a început să fie adoptat încă din 1917 când Ferdinand a semnat Decretul privind Reforma Agrară şi cel privind abolirea sistemului electoral cenzitar şi introducerea celui universal, a însemnat practic lichidarea puterii economice a marii moşierimi şi a spart monopolul ei politic (partidul conservator), schimbând astfel raportul de forţe de pe scena politică în acest context a fost reluată şi amplificată dezbaterea referitoare la căile şi mijloacele necesare pentru dezvoltarea ţării elita intelectuală şi politică a ţării s-a angajat în primul deceniu al perioadei interbelice într-o polemică asupra modelului de dezvoltare a ţării s-au distins mai multe grupări, printre care cele mai importante au fost 1. europeniştii (neoliberali, curentul neoliberalist) 2. tradiţionaliştii (naţionaliştii) 3. ţărăniştii 4. marxiştii

mecanizată şi principalul ei simbol: oraşul dar cu toate acestea. Ion Mihalache (liderul PŢ). încearcă să le impună fără adaptare. populaţia majoritară a ţării . ci o forţă vie. ele fiind preluate şi de grupările extremiste de dreapta din perioada interbelică 3.reprezentanţii acestui curent şi-au îndreptat atenţia spre agricultură şi gospodăria ţărănească . 2. dar şi Manoilescu) toţi reprezentanţii au susţinut că rolul decisiv în dezvoltarea României îi revenea burgheziei autohtone ei au dezvoltat teoria privind protecţionismul concretizată în formula “prin noi înşine” se opuneau 1.comuniştii – influenţaţi de tezele Internaţionalei I. afirmând că toată cultura istorică românească îşi găsea sorgintea în Biserică şi este pătrunsă de forţa creatoare a religiei ortodoxe Crainic (în scrieri şi discursuri) a subliniat că tradiţia nu înseamnă stagnare. el admira cultura şi viaţa urbană germană. a respins şi industria modernă: prea raţională. Alex. mai însemnate au fost curentele marxiste promovate de social-democraţi (Ilie Moscovici) şi comunişti . - reprezentanţii acestor curente au fost cu toţii de acord că România încă de la sf XIX începuse să semene cu Europa Occidentală.Crainic (principalul reprezentant) – a plasat lumea rurală în centrul atenţiei sale.www. Şt Zeletin (sociolog şi economist) de asemenea în acest curent de gândire pot fi incluşi şi intelectualii grupaţi în jurul revistei “Viaţa românească” (G. idei utopice: egalitate deplină .social-democraţii au căutat să adapteze teoria lui Marx la condiţii concrete din România .Ibrăileanu. dar nu erau de acord asupra căilor ce trebuiau urmate în acest proces considerau România ca parte a Europei şi au insistat că ţara nu avea altă alegere decât să urmeze calea de dezvoltare economică şi socială urmată de Occidentul urbanizat şi industrializat cei mai de seamă reprezentanţi: Lovinescu (critic literar). - b. susţinători: Virgil Madgearu. prea puţin potrivită pentru români ca popor contemplativ şi neobişnuit cu disciplina capitalistă • ideile lui au inspirat foarte mult generaţia tânără: sf 20-înc 30. în concordanţă cu specificul naţional • el susţine că România trebuie să rămână credincioasă tradiţiei şi să evite nivelarea şi uniformizarea civilizaţiei impuse de Occident deosebit de Crainic a fost filosoful L. că trebuia să se modernizeze. opunându-se influenţelor occidentale ei au căutat modele de dezvoltare în tradiţia autohtonă.Blaga. care a abordat problema specificului naţional într-o manieră mult mai modernă Blaga a criticat şi el societatea modernă. viitoarea dezvoltare a ţării urmând să se sprijine pe categorii sociale şi economice ale satului precum şi pe ortodoxie • şi el respinge viaţa urbană (îl considerau prea abstract). în plus. pe care o considera drept “catalizatoare”. susţinând că trebuie o revoluţie prin care burghezia să fie înlăturată şi să se instaureze dictatura proletariatului.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 1. dinamică. a.ei s-au pronunţat pentru elaborarea unei politici economice şi sociale şi pentru crearea unui stat care să corespundă intereselor şi necesităţilor ţărănimii. Constantin Stere. Rădulescu Motru . întrucât stimula creativitatea autohtonă dar nu i se impunea cu tot dinamismul spre deosebire de influenţa culturală franceză pe care o numea modelatoare (dorea să refacă o cultură străină după chipul ei) - tot la dreapta: Nae Ionescu – alt reprezentant important • a susţinut incompatibilitatea dintre România şi Europa Occidentală.cartiaz. în lumea rurală fondatorii revistei “Gândirea” (gândiriştii) în rândul acestui curent se pot distinge două tendinţe una de dreapta – N.intervenţia statului în economie era considerată o necesitate şi în acest timp au recunoscut faptul că industria poate ajuta agricultura în scopul obţinerii unor beneficii 4.

Constantinescu Iaşi.Dobrogeanu Gherea . Al.cartiaz. Lucreţiu Pătrăşcanu.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • P.www.

iar în Transilvania a atras câteva personalităţi ale elitei politice române.prima urmare a Unirii din 1918 şi a reformelor adoptate în timpul şi după primul război mondial a fost pulverizarea vieţii politice.în vederea extinderii organizaţiilor sale în provinciile noi unite. Constantin I.1934. în noiembrie 1927 – gol imens la conducerea PNL • şef al partidului devine fratele lui Ionel: Vintilă Brătianu DAR în noiembrie 1928 PNL s-au retras de la conducerea ţării . limitarea penetrării capitalului străin în economie – doctrina “prin noi înşine”.lider al partidului ajunge Constantin (Dinu) Brătianu . deşi PNL s-a reorganizat.Tătărăscu. dominată în Vechiul Regat de cele două partide: Naţional Liberal şi Conservator .perioada 1922-1927 este epoca celor mai mari succese liberale.decembrie 1930. însă la alegerile de la sfârşitul lui 1922 nu au mai reuşit să trimită nici un reprezentant în Parlament. revizuirea averilor funcţionarilor publici etc • Constantin Argetoianu a plecat de la PNL – “Uniunea agrară” .G.Partidul Conservator s-a dezintegrat în urma adoptării votului universal şi a reformei agrare • după 1918. condusă de familia Brătianu . când asemenea altor partide liberale europene au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal (câştigă partide politice conduse de generali – la noi. stabilizarea economiei.Brătianu – a format PNL Gheorghe Brătianu – partid al cărui program cerea înnoirea morală a ţării. .după o scurtă perioadă de organizare şi extindere în noile teritorii alipite. prin care se prevedeau necesitatea adoptării unei noi Constituţii.6 Istoria României.C.PNL a continuat să joace un rol important în viaţa politică a ţării şi după Unire.Duca • reface prestigiul partidului • asasinat în 1933 de elemente ale extremei dreapta .moartea lui Ionel Brătianu. instituirea unui regim sever de economii.preşedintele partidului: Ion I. I. reducerea taxelor şi impozitelor. Averescu) .alţi membri de frunte: Vintilă Brătianu. în rândul PNL s-au manifestat mai multe grupări dizidente • eg: a fostului ministru de justiţie Ioan Teodor Florescu – în 1929 a constituit gruparea “Omul Liber” • în noiembrie 1931 a înfiinţat Partidul Liberal Democrat – ce nu se va impune deloc în viaţa politică românească . liberalii s-au reîntors la putere între • 1922-1928 (scurtă întrerupere între martie-iunie 1927) • 1933-1937 .G.în 1930. Curs 2 Sistemul partidelor politice . PNL revine la conducerea ţării.Tătărăscu ş. el a continuat să fie marcat de sciziuni • Gh.Brătianu (Ionel Brătianu) .Duca. PNL a fuzionat cu partidul ţărănesc din Basarabia şi cu partidul democrat al unirii din Bucovina. unificarea administrativă şi legislativă. în loc să îl numească premier pe şeful partidului. dispărând practic de pe scena politică română .după moartea lui Ionel Brătianu.Brătianu. dar regele Carol II.ziarul cel mai important: “Viitorul” . egalitatea drepturilor pentru toţi cetăţenii etc . Gheorghe Brătianu. elementul dominant în cadrul PNL fiind oligarhia financiară grupată în jurul BNR. preşedinte al PNL: I.nevoiţi să ţină seama de noile realităţi de după 1918. o grupare conservatoare condusă de Tache Ionescu a mai ajuns o singură dată la putere în 1922. l-a numit premier pe Gh. membru al Tinerilor Liberali – rezultă disensiuni în PNL Partidul Naţional Ţărănesc . Constantin Angelescu. • în timpul IWW au condus aproape neîntrerupt: 1914-1918 – cu o întrerupere între martie-nov 1918. Gh.C.a. liderii liberali au elaborat un nou program. mai ales ale elitei economice .

Partidul evreiesc – Uniunea evreilor datorită influenţelor externe şi în România şi-au făcut apariţia partidele de extremă stângă şi dreaptă. când pe scena politică românească a apărut PNŢ. PNŢ nu a guvernat decât între 1928-1931. PNŢ a rămas unul din cei mai puternici opozanţi ai regimurilor dictatoriale. dar lipsiţi de abilitatea şi supleţea politică a PNL.Cuza – sfârşit 1937-vara 1938 alte partide ce s-au afirmat în viaţa politică românească • Partidul Socialist • Partidul Democrat al Unirii din Bucovina (condus de Ion Nistor) • Partidul Ţărănesc din Basarabia (condus de Ion Inculeţ) • partide ale minorităţilor – Uniunea maghiarilor. 1932-1933 (cu numeroase remanieri şi schimbări) conduşi de lideri admirabili din punct de vedere moral şi patriotic. 1926-1927 • Partidul Naţional Democrat al istoricului Nicolae Iorga – la guvernare: 1931-1932 • Partidul Naţional Creştin al lui Octavian Goga şi A.C. aflat la putere: 1920-1921. această situaţie sa schimbat în 1926. multe din personalităţile sale trecând la alte partide sau formându-şi propriile grupări politice • Nicolae Lupu – propune ruperea alianţei şi refacerea Partidului Ţărănesc din Regat • Grigore Filipescu – trece la partidul generalului Averescu: “Partidul Poporului” la conducerea ţării în afară a PNL şi PNŢ s-au mai aflat • Partidul Poporului – condus de mareşalul/generalul Al. PNL nu avea nici un rival politic puternic.Averescu. cum ar fi • asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti • o reformă administrativă – avea la bază principiul descentralizării şi autonomiei locale • scoaterea justiţiei de sub influenţa factorilor politici • dezvoltarea învăţământului. format prin fuziunea Partidului Naţional din Transilvania (condus de Iuliu Maniu) cu Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat (condus de Ion Mihalache) – preşedintele partidului e ales Iuliu Maniu alţi membri PNŢ: Nicolae Lupu. ceea ce l-a ferit de presiuni externe şi a făcut ca tensiunile interne să fie mai puţin acute în plus. pornind de la concepţia că România era şi trebuia să rămână o ţară agrară ziarul “Dreptatea” după pierderea guvernării în 1933. Partidul popular şvăbesc. mai ales a celui agricol • acordarea creditelor pentru ţărani • dezvoltarea industriei bazată pe izvoarele de energie ale ţării • sprijinirea industriei ţărăneşti • stimulare comerţ • stabilizare monetară PNŢ şi-au propus în primul rând să acorde o atenţie prioritară agriculturii. liderul PNL (Ionel Brătianu) s-a înţeles foarte bine cu regele Ferdinand. care în perioada interbelică nu au ajuns niciodată să câştige necesarul de voturi pentru a ajunge la putere influenţa partidelor de stânga asupra vieţii politice româneşti a fost limitată spre deosebire de alte ţări europene - - - . PNŢ au făcut mai multe greşeli tactice • alianţa electorală din 1937 cu extrema dreaptă • la aceasta s-a mai adăugat şi neşansa de a se afla la guvernare exact în perioada marii crize economice programul partidului cuprindea multe prevederi moderne. Alexandru Vaida-Voevod deşi aveau bază electorală mult mai mare decât PNL.7 - - - - - la începutul perioadei interbelice. militând pentru menţinerea sistemului democratic bazat pe prevederile Constituţiei din 1923 PNŢ nu a fost scutit de frământări şi disensiuni.

Cuza concepea Liga ca un focar la unei largi mişcări naţionale aşezate deasupra partidelor politice şi pleda pentru o schimbare a mentalităţii populare printr-un program educaţional • Codreanu în schimb dorea să aibă un partid bine organizat. dar şi în sate în 1927. când Corneliu Zelea Codreanu a înfiinţat Asociaţia Studenţilor Creştini. pentru muncitori şi ţărani de orice vârstă. ceea ce a însemnat unificarea partidelor socialiste din întreaga ţară în 1921. care să se dedice unei intense campanii anti-semite şi care să utilizeze orice mijloc.8 • - - 1918 – Partidul Social Democrat din Vechiul Regat a luat numele de Partidul Socialist – ruptura definitivă cu Internaţionala II după ce au votat unirea de la 1 decembrie 1918. partidul legionar obţine locul III – cele mai multe voturi din întreaga sa istorie (alianţa cu PNŢ!!!) - - - - - . Corneliu Zelea Codreanu • A.G. PCR e scos în afara legii la extrema dreaptă a vieţii politice române se află mişcare legionară. pentru cei aflaţi la periferia societăţii. dar şi tinerii educaţi în universităţi în 1933 partidul e scos în afara legii. Corneliu Zelea Codreanu a înfiinţat Legiunea Arhanghelului Mihail. cunoscută după 1930 sub numele de Garda de Fier – s-a asemănat cu partidele extremiste din Germania nazistă şi Italia fascistă. program în care se cerea drept de vot pentru bărbaţii şi femeile ce au împlinit 18 ani. Partidul Socialist s-a scindat din nou între partizanii aderării la Internaţionala III (comunistă) şi cei ai continuării liniei social-democrate octombrie 1922. a promovat ura şi intoleranţa. PCR era o secţiune a Internaţionalei Comuniste şi nu avea alte obiective decât cele ale Internaţionalei • din punct de vedere numeric – efectiv foarte scăzut • datorită programului şi ideologiei antinaţionale promovate + în urma unor incidente sângeroase (1924). în localitatea Katar-Duna (graniţa cu URSS). al doilea Congres al Partidului Comunist Român.C. social-democraţii transilvăneni au hotărât să stabilească legături cu partidul socialist din Vechiul Regat în vederea “unificării muncitoreşti din întreaga ţară” în mai 1919. sub numele “Totul pentru ţară” la alegerile din 1937. Congresul General al Partidului Socialist din Vechiul Regat a adoptat programul electoral însuşit de toate grupările socialiste din ţară.C. inclusiv moartea. mai apoi pofesorul universitar ieşean A. pentru a îşi atinge scopul. iar apoi va urma asasinarea premierului liberal I. concedii legale plătite etc) • tot cu acest prilej. doi din Bucovina şi doi din Basarabia. s-a pronunţat pentru diminuarea rolului Parlamentului şi pentru creşterea rolului monarhiei în viaţa politică a ţării • şi-a creat şi o organizaţie paramilitară numită Lăncierii – membrii ei recurgând adesea la violenţe. deşi începuturile mişcării legionare datează din 1922-1923. a fost ales Comitetul Central al Partidului şi s-a adoptat Statutul Partidului • conform statutului. s-a hotărât ca în Comitetul executiv al Partidului Socialist să intre patru reprezentanţi din Transilvania. care a exacerbat misticismul.Duca va reapărea pe scena politică română în 1934. ocazie cu care a fost ales secretar general Gheorghe Cristescu. antisemitismul şi antioccidentalismul formaţiunile politice de dreapta erau lipsite de importanţă în prima parte a anilor ’20. socializarea industriilor. şi-a promovat ideile atât prin intermediul presei. mai ales împotriva evreilor în cadrul Ligii: conflict deschis între liderii acestuia – A. dar mai ales prin intermediul adunărilor publice – organizate în oraşe. prin uniforme şi mai ales prin politica antisemită promovată membrii şi simpatizanţii acestei grupări au fost recrutaţi din rândul tinerilor de la oraşe. prin glorificarea conducătorului. dar a constituit o atracţie şi pentru clerul ortodox de la sate. exproprierea întregului pământ moşieresc. prin salut. reforme pentru muncitori (durata timp lucru.C.Cuza a pus bazele Ligii Apărării Naţional Creştine (LANC) care a inclus şi asociaţia lui Codreanu LANC s-a declarat împotriva partidelor politice.Cuza şi principalul său colaborator.

Senatul era alcătuit din membri de drept şi din senatori aleşi. revine în viaţa politică română în 1940. dar avea drept de vot deliberativ numai de la 25 de ani • mitropolitul ţării • episcopii eparhioţi ai Bisericii ortodoxe române şi ai Bisericii greco-catolice • capii confesiunilor recunoscute de stat – 1/confesiune – cu condiţia să fie aleşi sau numiţi conform legilor ţării şi reprezentau nu nr mai mare de 20.Iorga. de Industrie. aleşi de cetăţeni români majoritari prin vot universal. direct.senatorii de drept • moştenitorul tronului – de la 18 ani.reprezintă puterea legislativă.Adunarea Deputaţilor – se compunea din deputaţi – domiciliu în România. obligatoriu. organizaţia a primit o grea lovitură după suprimarea conducătorului său la ordinul regelui. nu era nici măcar membru al partidului ce câştigase alegerile . caqre aveau obligaţia şi dreptul să judece constituţionalitatea legilor şi să le declara inaplicabile pe cele care erau contrare Constituţiei - . la baza activităţii sale stă Constituţia din 1923 . de Muncă şi Agricultură (1/circumscripţie)+câte un senator pe universitate – prin votul profesorilor . judecătorească puterea legislativă era exercitată de Parlament – dreptul de control asupra puterii executive puterea executivă era exercitată de Guvern în numele regelui serviciile statului erau grupate pe ministere (10) şi subsecretariatele de stat nu se putea înfiinţa şi desfiinţa decât prin lege • numărul subsecretarilor de stat nu putea depăşi numărul ministerelor şi repartizarea lor pe ministere se făcea prin decret regal legea stabilea de asemenea şi atribuţiile fiecărui minister în parte. Cernăuţi.000 credincioşi • reprezentantul superior religios al musulmanilor din regat • preşedintele Academiei Române şi rectorii universităţilor – mandatul lor înceta odată cu calitatea/demnitatea ce le atribuia acest drept • foştii preşedinţi ai Consiliului de Miniştri – dacă aveau mai mult de 4 ani vechime • foştii miniştri – dacă aveau mai mult de 6 ani vechime • foştii preşedinţi ai Corpurilor legislative – care au exercitat această demnitate cel puţin cursul a 8 sesiuni ordinare • foştii senatori şi deputaţi aleşi în cel puţin 10 legislaturi.legea electorală din 26 martie 1926 a mai adăugat un senator de drept • preşedintele Consiliului Dirigent din Transilvania puterile statului erau legislativă. senatorii aleşi erau votaţi de cetăţenii participanţi la vot dar pentru a fi senator trebuia să ai 40 de ani – aleşi de membri Consiliilor Judeţene+ membri Consiliilor Comunale şi Urbane (1/judeţ)+membri Camerelor de Comerţ. secret . executivă. egal.structură bicamerală – Senat şi Adunarea Deputaţilor. precum şi structura acestui minister puterea judecătorească se exercita de Curtea de Casaţie şi Justiţie. împlinită vârsta de 25 de ani. uneori. condusă de Horia Sima – oarecare sprijin din partea Germaniei hitleriste Parlamentul în perioada interbelică . Alba Iulia .9 - în 1938. funcţia de preşedinte al Parlamentului: o personalitate cunoscută a vieţii social-politice şi culturale (eg: N. Duiliu Zamfirescu). indiferent de durata lor • foştii preşedinţi ai Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie – care au ocupat această funcţie mai mult de 5 ani • generalii în rezervă sau în retragere • generalii care au executat comanda unei armate în faţa inamicului mai mult de 3 luni ca titulari • generalii ce au îndeplinit funcţia de şef al Marelui Stat Major saufuncţia de inspector general de armată mai mult de 4 ani în timp de pace • foştii preşedinţi ai Adunărilor Naţionale de la Chişinău.

iar liberalii trebuiau să obţină mai mare credit .în ceea ce priveşte activitatea guvernamentală. miniştrii fiind responsabili pentru actele lor în faţa forului legislativ în ceea ce priveşte culoarea politică. indivizibil şi au fost proclamate cele mai moderne drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. locul II – PNL – 109 etc – destul de omogen • 1922-1926 – majoritatea: PNL – din 27 partide. cum ar fi • ratificarea tratatelor de pace • ratificarea unirii Transilvaniei. locul I – Partidul Naţional Român din Transilvania – 169. s-a înfăptuit reforma agrară. regele ocupă locul central.trebuie remarcat că ele mai generoase distribuiri de pământ s-au făcut în Transilvania. Basarabiei cu regatul • legea administrativă • legea electoral • reforma agrară • legea învăţământului • bugetul cel mai important act legislativ: Constituţia martie 1923. iar potrivit Constituţiei. Muntenia. opiniile prin viu grai. Parlamentul a fost dominat de PNL şi PNŢ • eg: 1919-1920 – 15 partide + alte 53 grupări sau dizidenţe. grupări şi câţiva independenţi I – PNL – 226 mandate II – PNŢ – mai puţin de 30 de mandate – pentru alegeri pregătite şi organizate de PNL cu ocazia dezbaterilor care au avut loc: numeroase legi şi decizii importante pentru societatea românească. scris sau presă în Constituţie erau înscrise articole referitoare la proprietate. prin care România a fost declarată stat naţional. ele aveau caracter unitar.peste tot era prevăzut că lotul primit nu putea fi vândut. fiind socotită printre cele mai democratice constituţii din vremea respectivă Constituţia garanta libertatea individuală a cetăţenilor. ce era garantată conform Constituţiei se specifica cum că puterile emană de la naţiune + puterea nu se poate exercita “numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţie” principiile separării puterilor în stat - - Guvernul . libertatea conştiinţei. libertatea de a comunica şi publica ideile. Banat. puterile constituţionale ale regelui erau ereditare • statutul Casei Regale practica parlamentară includea interpelări. unitar. menţinând unele elemente particulare pentru fiecare provincie . unde conştiinţa politică a ţăranilor era mai dezvoltată. Bucovinei.una din preocupările majore ale guvernelor după IWW a fost realizarea reformei agrare • la 17 iulie 1921 a fost promulgată Legea pentru Reforma Agrară din Oltenia. Crişana şi Maramurea + Legea pentru Reforma Agrară din Bucovina • aceste legi sintetizau actele legislative în materie adoptate în perioada 1917-1920. o nouă Constituţie.10 - în sistemul constituţional al României interbelice.au fost luate măsuri în vederea uniformizării legislative şi integrarea noilor provincii unite. guvernul exercita puterea executivă în numele regelui • 1918-1940: 38 guverne . inviolabilitatea domiciliului. în esenţă. ipotecat sau amanetat. până la achitarea completă a datoriei de răscumpărare . s-a stabilizat circulaţia monetară (trecându-se în 1920 la unificarea monetară). s-a adoptat legea pentru unificare teritorială şi s-au elaborat legi în vederea dezvoltării economice şi culturale a ţării . Moldova şi Dobrogea • la 30 iulie 1921 a fost promulgată Legea pentru Reforma Agrară din Transilvania. potrivit Constituţiei din 1923.

catolic. puterile judecătoreşti se pronunţau în virtutea legii şi se executau în numele regelui judecătorii erau inamovabili în 1924 a fost adoptată legea pentru organizarea judecătorească • magistraţii nu puteau ocupa altă funcţie publică. în martie 1926 a fost publicată Legea Primei Electorale • partidul care obţinea 40% din totalul voturilor primea 50% din locuri în Parlament • restul de 50% de mandate rămase se împărţea între toate partidele participante la alegere. o nouă Lege Administrativă. nu puteau fi administratori sau cenzori în societăţile comerciale. pe baza noii Constituţii. având în frunte câte un rezident regal (numit direct de rege) în ceea ce priveşte legea electorală. mozaic. aceste două biserici româneşti au fost considerate prin lege Biserici naţionale. o nouă lege administrativă. unitarian. în iulie 1925 a fost adoptată Legea pentru Unificarea Teritoriului şi în martie 1926 s-a dat o nouă lege electorală. aproape 8% din populaţia ţării era de religie greco-catolică şi împreună cu Biserica Ortodoxă. nu puteau fi aleşi în Parlament sau în Consiliile comunale şi judeţene. reformat.11 - - - - - de asemenea. beneficiind de un important suport din partea autorităţilor guvernamentale feb 1925 s-a recunoscut prin lege ridicarea Mitropoliei ŢR la rangul de Patriarhie. mahomedan Justiţia e a treia putere în stat potrivit Constituţiei. Legea Primei Electorale rămâne în vigoare până în 1939 Legile privind dezvoltarea învăţământului • 1924 – învăţământul primar • 1928 – învăţământul secundar Legea organizării judecătoreşti – 1927 drept consecinţă a unirii Transilvaniei cu România. conform căreia România a fost împărţită în judeţe (conduse de prefecţi) – împărţite în plăşi (conduse de pretori) – împărţite în comune urbane (reşedinţe de municipii sau nereşedinţe) şi comune rurale (sate. armeano-gregorian. pe lângă prevederile adoptate între 1918-1920 (se renunţă la vot cenzitar). conduse de primari ) august 1938. mitropolitul devine patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – primul: Miron Cristea mai 1928. prin care pe lângă unităţile administrative menţionate a fost adăugat: ţinutul – există 10 ţinuturi în ţară. puteau fi doar profesori de drept la facultăţile din ţară sau şcolile superioare din oraşele de reşedinţă - . evanghelic luteran. adoptată Legea pentru Regimul General al Cultelor • stabilea că pe lângă Biserica Ortodoxă în România există şi alte culte religioase: greco-catolic. inclusiv partidul ce a obţinut prima electorală deşi aflată în contradicţie cu Constituţia din 1923 pentru că favoriza un singur partid politic.

acesta din urmă s-a întors în ţară la 6 iunie 1930 .încercările lui Ferdinand de a îl convinge pe Carol să se întoarcă în ţară au fost zadarnice şi în 4 ianuarie 1926. în urma unor numeroase negocieri între liderii naţional-ţărănişti şi Carol. ce se afla la putere în ianuarie 1926 .regele Ferdinand (1914-1927) a jucat un rol important în formarea şi consolidarea noului stat . de a bate monedă • era şeful armatei • oferea decoraţii etc . regele Ferdinand a murit. din care făceau parte prinţul Nicolae (fratele lui Carol II).în 1927.regenţa a fost subordonată PNL. regele pronunţa închiderea sesiunii parlamentare.în concordanţă cu Constituţia şi cu statutul casei regale. la care Adunarea Deputaţilor şi Senatul adoptau aşa numitul răspuns la mesaj .fiecare act al suveranului trebuia să fie contrasemnat de ministrul de resort . prinţul moştenitor. în ţară: campanie pentru revenirea lui Carol şi înscăunarea lui • în fruntea acestei campanii s-a aflat Partidul Naţional Ţărănesc.Buzdugan – a murit la puţin timp şi a fost înlocuit cu Constantin Sărăţeanu . care prin această acţiune urmărea de fapt înlăturarea PNL de la putere.regele era cel care deschidea sesiunea parlamentară printr-un mesaj. a renunţat la prerogativele de moştenitor al tronului şi a plecat în străinătate cu amanta sa. putea convoca parlamentul în sesiune extraordinară . a fost pus sub autoritatea unei regenţe.deosebit de importante erau şi alte prevederi • regele avea dreptul de a dizolva ambele camere ale Parlamentului sau numai una dintre ele. Camerele reunite ale Parlamentului au luat act de hotărârea de renunţare la tron a prinţului şi l-au proclamat succesor al lui Ferdinand pe fiul lui Carol. Elena Lupescu . care fiind minor. când Carol.de asemenea. patriarhul României (Miron Cristea) şi preşedintele Curţii de Casaţie. dar actul de dizolvare trebuia să specifice data convocării alegătorilor – dată ce trebuia să se facă până în cel mult două luni de la dizolvarea Camerelor şi convocarea noului Parlament să se facă în maximul trei luni de zile de la dizolvarea Camerelor . Gh. succesor: Mihai. dar a avut loc şi criza dinastică din 1925. a avut loc ceremonia de încoronare a lui Ferdinand şi a reginei Maria ca suveraniei ai României întregite . în Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia.după moartea lui Ferdinand.în timpul domniei sale a fost pus în practică programul care a stat la baza desăvârşirii Unirii.lui Carol i s-a interzis intrarea în ţară şi s-au prevăzut măsuri dure împotriva acelora care ar fi contestat actul din ianuarie 1926 . regele • numea premierul din cadrul partidului ce câştiga alegerile • numea şi revoca miniştrii • sancţiona legile • avea dreptul de a încheia acorduri şi tratate.12 CURS 3 Istoria României Monarhia în perioada interbelică .la 15 octombrie 1922. Mihai . a dezvoltării şi modernizării societăţii româneşti.

demisia lui Iuliu Maniu din fruntea guvernului a fost legată şi de relaţia extraconjugală a lui Carol cu Elena Lupescu – totuşi. a muncitorilor de la căile ferate). cel puţin a încercat. Iuliu Maniu a atins şi problema evreiască.Duca. a avut puţin respect şi încredere în democraţia epocii interbelice filozofia sa politică se referea la un sistem de guvernare autoritar.13 - - - pe 8 iunie 1930. care l-a rechemat din exil. asasinându-l pe I. partidul a înregistrat o accentuată scădere a popularităţii sale . demisiei lui Iuliu Maniu de la conducerea guvernului i-a urmat o perioadă de instabilitate guvernamentală . guvernul Duca a adoptat o poziţie drastică împotriva “gărzii de fier”.Duca i-a succedat la conducerea guvernului Gheorghe Tătărăscu.în aprilie 1931 s-a format un guvern de Uniune Naţională.guvernul a promovat un program care a dat un puternic impuls economiei naţionale şi mai ales industriei.G. considerat nu de puţine ori precursor al fascismului şi trădător al democraţiei. care în anii ’30 a fost tot mai prezentă în discursurile diferitelor personalităţi politice şi culturale româneşti Viaţa politică românească în deceniul IV . deoarece Maniu a favorizat democraţia controlată de o monarhie constituţională. noul premier a început să ia măsuri pentru ameliorarea consecinţelor crizei economice. nu exprima nici pe departe recunoştinţă.a fost umbrită de declinul instituţiilor democratice.G.revenirea unui guvern naţional ţărănesc la putere sub conducerea lui Alexandru VaidaVoevod (iunie 1932-septembrie 1933) a fost o soluţie nefericită. care putea astfel să nu se mai folosească de marile partide • în acelaşi timp. liberalii şi naţional-ţărăniştii şi-au pierdut supremaţia din deceniul trei. un om al momentului. sub numele de Carol II. lider al Tinerilor Liberali: cel mai longeviv guvern din istoria României interbelice (4 ian 1934 – 17 nov 1937) .Duca în decembrie 1933 . cât şi de către specialiştii din perioada următoare. alături de Carol a stat mai mult “camarila regală”. de asemenea.lui I. evreică de origine. prin practicarea unui protecţionism vamal ridicat şi acordarea de credite . iar Carol considera că primul ministru trebuie să fie un executor al deciziilor regelui. lucru care pe de o parte a servit regelui .membrii gărzii s-au răzbunat. care chiar dacă nu a rezolvat cu totul problemele anilor ’30. condus de Nicolae Iorga • noul cabinet se deosebea de celelalte. formată dintr-un grup de persoane importante. Parlamentul dominat de PNŢ l-a recunoscut ca rege al României.în toamna 1933. iar măsurile ad-hoc care au fost luate pentru a rezolva problemele economice şi sociale nu au dus la niciun rezultat. Carol a fost considerat atât de către mulţi din contemporanii săi. pe care de altfel. guvernul naţional ţărănesc a fost înlocuit cu unul naţional liberal condus de I. în care regele să fie sursa supremă de decizie politică şi iniţiatorul acţiunilor politice • eg: atitudinea sa faţă de Iuliu Maniu.G. deoarece nu aparţinea unui singur partid şi a fost desemnat în totalitate de către rege • acest tip de guvern a servit foarte bine intereselor regelui. a şi dizolvat-o . politica cabinetelor anilor 1931-1933 nu era dinamică. cu atât mai mult cu cât datorită efectelor crizei economice dar şi a reprimării prin forţă a mişcărilor muncitoreşti (eg: greva din februarie 1933. nu a putut ascunde adevărata cauză a rupturii: refuzul regelui de a stat în spatele primului ministru şi de a se supune politicii naţional-ţărăniste condamnând-o pe Elena Lupescu. Carol a ignorat membrii Guvernului rolul lui Carol II în istoria României a fost şi este un subiect dezbătut. dar şi pentru a linişti situaţia tensionată din ţară.

precum şi a opoziţiei au fost sugerate în mare parte de Carol anii ’30 au fost dominaţi în mare măsură de raporturile din ce în ce mai încordate dintre rege şi marile partide politice pe de o parte şi rege şi extrema dreaptă pe de altă parte după asasinarea lui I. care a fost modernizată. valoarea produsului social era cu aprox 70% mai mare decât în 1932. prin acordarea de credite şi printr-o serie de măsuri menite să ridice nivelul tehnic şi calitativ al acesteia în timpul guvernului Tătărăscu. legile care au fost adoptate în vederea sporirii puterii executivului şi a diminuării rolului Parlamentului. mai mult de 67% în Transilvania. iar guvernul a primit dreptul de a guverna prin decrete legi liberalii. Carol a dominat guvernul.Duca. iar venitul naţional cu 60% mai mare tot în această perioadă.la sate. în fapt. dar şi datorită sporirii numărului tinerilor care studiau în licee şi facultăţi . mai mult de 56% în Vechiul Regat şi doar 38% în Basarabia .numărul populaţiei urbane a crescut ca urmare a dezvoltării industriei. în pofida succeselor guvernului Tătărăscu şi deşi aflaţi la putere. orăşenii reprezentau 20% din totalul populaţiei. divizaţi între partizanii lui Dinu Brătianu (continuatorul vechii tradiţii brătieniste). s-a înregistrat o puternică dezvoltare a economiei.procesul de modernizare a avut rezultate mai vizibile la oraşe . a pierdut această poziţie după instaurarea regimului comunist .educaţia a făcut progrese în România interbelică • 1930 – 70% din orăşeni şi 50% din săteni ştiau carte • procentul celor şcolarizaţi era mai mare de 57%. fapt reflectat atât la nivelul habitatului. cenzura a fost reintrodusă pentru prima oară după 1862. între cei ai lui Gheorghe Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu. astfel că în 1937. în condiţiile sporirii acţiunilor revizioniste pe plan extern).14 - - - întreprinderilor nou înfiinţate.dinamica cea mai rapidă a avut-o învăţământul superior . dar politician mediocru) şi între cei ai lui Gh. varia însă de la o regiune la alta: 72% în Banat.G. cele mai numeroase şi mai mari oraşe se găseau în Transilvania. istoric de mare valoare. au generat mutaţii semnificative în societatea românească. rolul monarhiei a sporit foarte mult. decalajul urban-rural a crescut şi s-a accentuat. de o atenţie sporită a beneficiat armata.după 1918. alegeri la care nici un partid nu a obţinut prima electorală Societatea în perioada interbelică . dar şi agricultura.guvernele României interbelice au făcut mari eforturi pentru dezvoltarea învăţământului • Legea din 1924 a sporit învăţământul general de la 4 la 7 clase şi a extins obligativitatea celui primar de la 12 la 18 ani . în ceea ce priveşte Bucureştiul era principala capitală a Europei de SE de mult şi pentru mult timp. au pierdut alegerile desfăşurate la sfârşitul anului 1937. graţe unor ritmuri de modernizare diferenţiate . iar cele mai mici în Oltenia. depăşindu-şi prerogativele acordate de Constituţie.la nivel social.în 1930. modernizarea s-a realizat mai lent. cât şi la nivelul calităţii vieţii . care la rându-i a luat o serie de măsuri legislative prin care îşi permitea să deţină controlul complet asupra situaţiei din ţară. chiar dacă baza economică a ţării şi majoritatea populaţiei se găsea în mediul rural .Tătărăscu (apropiat al regelui) au devenit tot mai nepopulari. unirea din 1918 şi reformele ce au avut loc în perioada următoare.

astfel. arte plastice s-au înfiinţat numeroase institute de cercetare (spre deosebire de acum. biologie. guvernele de la Bucureşti au iniţiat strategii culturale. şcoala românească de matematică. numărul familiilor care aveau aparate de radio a crescut de la aprox 8. Institute de Energetică etc în promovarea culturii şi ştiinţei din România. aveau fonduri numeroase) – eg: Institutul Central de Statistică. numeroasele elemente ce aparţineau diferitelor etnii au privit cu ostilitate instalarea autorităţilor române în provinciile române unite. sociologie. autorităţi pe care le-au acuzat că poartă o politică de asimilare . fără deosebire de naţionalitate. care a contribuit cu toate mijloacele de care dispunea la dezvoltarea şi stimularea acesteia: bani. o Academie de Comerţ la Cluj. Institutele de Chimie. Institutele de Istorie Naţională şi Universală. Academia Română a iniţiat un amplu program de publicare de traduceri a numeroase lucrări din străinătate de asemenea. austriac.aflate în postura de minoritate etnică.000 în 1927. conform tratatelor semnate la sfârşitul primului război mondial. una de Drept la Oradea şi un Institut Teologic la Chişinău în perioada interbelică. o pleiadă de personalităţi de mare valoare s-au afirmat în ţară şi în străinătate. numărul periodicelor a crescut de la 16 (1918) la 2. burse etc • pe lângă publicarea lucrărilor ce aparţineau intelectualilor români (prin fondurile Academiei). s-a acordat tuturor cetăţenilor României. arhitectură. geografie.15 • - - - - 1922 – România avea patru universităţi (Bucureşti.la această strategie. Cernăuţi). proprietăţi. în multe domenii ale ştiinţei şi culturii. în perioada interbelică un rol important l-a avut Academia Română. cel mai mult a contribuit sistemul de învăţământ. dar şi dezvoltarea economică şi urbană. zilnic se tipăreau în jur de 4.5 milioane de ziare şi reviste • în ceea ce priveşte radioul. că pentru a îşi consolida câştigurile teritoriale de după 1918. prin decretul lege din 30 decembrie 1918/12 ianuarie 1919. egalitate în drepturi civile şi politice .după 1918. aviaţie. presa şi radioul au avut un rol important în educarea populaţiei • presa s-a bucurat de un interes mai larg atât datorită răspândirii ei pe întreg teritoriul ţării (foarte mulţi abonaţi) cît şi datorită creşterii interesului unui număr tot mai mare de oameni faţă de informaţiile ce veneau din domeniul politicii. completat cu decretul lege din mai 1919. construcţii. care a solicitat elementul românesc. ştirilor mondene sau de pe plan extern • conform statisticilor. a fost înregistrat aproximativ un milion locuitori ce asculta cu regularitate programele naţionale Statutul minorităţilor etnice .Constituţia din 1923 a oferit baza juridică pentru decretele de mai sus . Institutele Seruri şi Vaccinuri. România mare a avut de înfruntat o nouă problemă: integrarea minorităţilor etnice din provinciile noi unite.000 în 1939. Cluj. statul român a dezvoltat elite de origine românească. rusesc ce guvernaseră înainte . în acest sens. istorie.e adevărat. sportului. astfel încât să poată înlocui elitele regimului maghiar. un rol important l-a avut şi Fundaţia Regele Carol II alături de unităţile de învăţământ şi institutele de cercetare. educaţionale şi politice pentru a asigura un tratament “cetăţenilor de altă etnice. la aprox 350. conform cu tratatele semnate în urma primului război mondial“ . privitor la cetăţenie. prezent până atunci mai ales în mediul rural .351 (în 1935). Iaşi. Institute de Sociologie (Dimitrie Gusti). de medicină.

a putut fi remarcată recrudescenţa unui naţionalism de nuanţă antisemită. instituţii de învăţământ în limba germană şi a editat un număr foarte mare de ziare. cu un nivel de instrucţie relativ mai ridicat. care au încercat să le reprezinte interesele atât în Parlamentul României. mai ales maghiarii. parte din elita conducătoare maghiară a sperat în anularea deciziilor Tratatului de la Trianon. moştenitoare ale unei tradiţii politice proprii) şi-au fondat o serie de grupări şi partide. devenind astfel un numitor comun al elitei urbane din toate provinciile din punct de vedere politic. precum şi la editarea unor ziare şi reviste proprii în ceea ce îi priveşte pe germani. reprezentate de biserici şi şcoli confesionale. concentrate într-o anumită regiune. evreii reprezentau o populaţie mai urbanizată. evreii locuiau în oraşele de pe întreg teritoriul ţării. minorităţile etnice din România (multe din ele. alcătuind o elită economică şi profesională mai numeroasă decât cea a românilor spre deosebire de celelalte etnii. dar în acelaşi timp şi mulţi intelectuali s-au retras în enclave de autonomie culturală. reviste şi alte publicaţii situaţia evreilor era diferită de cea a altor minorităţi. aici.16 - - - - - minorităţile etnice din Transilvania au privit cu suspiciune ofensiva culturală românească. cât şi în structurile administrative locale . pentru că în urma programului de reforme de după război şi mai ales datorită reformei agrare. şi-au adus importante contribuţii la revigorarea şi fondarea unor societăţi culturale. aceşti la adăpostul cadrului legislativ al României interbelice şi-au apărat şi dezvoltat tradiţiile • unul din cele mai importante fenomene ce s-au derulat după 1918 a fost regermanizarea şvabilor • populaţia germană din România şi-a dezvoltat prin forţe proprii şi sprijinul statului. care s-au obişnuit foarte greu cu trecerea de la statutul de naţiune dominantă – nu s-au resemnat prea uşor cu existenţa unor autorităţi româneşti pe teritoriul ce aparţinuse înainte de 1918 Ungariei de-a lungul întregii perioade interbelice. antisemitismul fiind îmbrăţişat atunci şi de ilustre personalităţi ale vieţii politice şi culturale ca şi maghiarii şi germanii.

România a semnat un tratat de amiciţie şi colaborare cu Italia şi un tratat de alianţă cu Franţa • Bucureştiul era direct interesat de tratatul cu Franţa.cele mai multe state europene. Iugoslavia. Istoria României Politica externă a României (1919-1937) . duceau o politică revizionistă.tot în 1926. sancţiuni economice) fără a fi consultat şi ceilalţi membri . care a şi declinat oferta.dacă primul obiectiv a fost atins în cadrul Conferinţei de pace de la Paris (1918-1920). pentru că dorea să prevină şi să descurajeze orice tendinţe agresioniste care ar fi fost manifestate de către statele revizioniste vecine – mai ales Ungaria şi URSS . în acest context. cele trei state succesoare ale Austro-Ungariei s-au opus alternativei de creare a unei Confederaţii Danubiene • după 1919 au fost o serie de propuneri în această direcţie. prin care România.pe lângă acordurile de alianţă în scopul asigurării frontierelor sale.în 1921. mai ales din partea Franţei ce dorea o Confederaţie Danubiană cu scopuri economice .Titulesc . mai ales din zona central SE erau interesate de păstrarea status quo-ului instituit la sfârşitul primului război mondial. prin crearea Micii Înţelegeri. dacă una din ele declara război. pactul a fost redactat la Belgrad în perioada 2-4 februarie 1934 şi apoi semnat la Atena în ziua de 9 februarie de miniştrii de interne ai celor patru ţări • acordul prevedea obligaţia fiecărei părţi de a nu întreprinde nimic (mai ales acţiuni militare. România. la Atena a fost încheiat Pactul Înţelegerii Balcanice. pentru cel de al doilea s-a încercat a se găsi rezolvarea prin alianţe bi şi multilaterale . alte state în schimb.în 1928. chiar înainte de semnarea Tratatului) şi Polonia DAR ea a refuzat datorită disensiunilor teritoriale pe care le avea cu Cehoslovacia • totuşi. pactul prin care războiul era scos în afara legilor internaţionale . apoi a aderat la Convenţia de definire a agresorului (se stabileau condiţiile clare ce erau îndeplinite de un stat considerat agresor) şi la Pactul de Neagresiune şi Conciliaţiune (în 1933) . iar în 1926 s-a încheiat şi un tratat . Cehoslovacia şi Iugoslavia au fondat “Mica Înţelegere” – alianţă defensivă şi anti-revizionistă al cărei puternic susţinător a fost Eduard Beneş. diplomaţia română a urmărit organizarea unui sistem de securitate bazat pe stabilirea unor relaţii normale cu foştii inamici din timpul războiului şi promovarea unei politici care să ducă la rezolvarea pe cale paşnică a diferendelor dintre state . în 1921 se încheie o Convenţie de alianţă cu Polonia.statele Micii Înţelegeri sunt obligate dacă una e atacată să acorde sprijin militar.17 CURS 4. Grecia.în 1921 a fost invitată (de altfel. România a semnat Protocolul de la Moscova.în 1934.în 1929. celelalte nu erau obligate să acorde sprijin . Turcia îşi garantau frontierele • conceput iniţial ca un tratat ce să cuprindă şi Bulgaria. diplomaţia română a avut o activitate defensivă şi la nivel continental (faţă de alte epoci) prin o prezenţă activă la Societatea Naţiunilor şi la alte foruri internaţionale • contribuţia lui N.obiectiv prioritar al politicii externe: recunoaşterea pe plan internaţional a Unirii din 1918 şi apărarea integrităţii teritoriale . România a aderat la pactul Briand-Kellogg.

ancorarea politicii Ungariei la cea italiană şi mai ales intenţia acesteia de a semna o alianţă militară cu Roma au produs îngrijorări serioase României. România e forţată să înceapă după 1936 o reorientare a politicii sale externe. politica externă a Ungariei s-a orientat tot mai mult spre statele revizioniste. dar Moscova a decis în octombrie 1924 înfiinţarea Republicii autonome moldoveneşti în stânga Nistrului (Transnistria) – republică subordonată Republicii Socialiste Sovietice Ucraina tratativele cu URSS au fost reluate în 1934 de N.18 - - - - - - - în pofida acestei activităţi. statutul Transilvaniei a reprezentat una din priorităţile politicii externe româneşti. la frontiera româno-sovietică au avut loc incidente sângeroase între trupele armatei române şi elementele sovietice infiltrate peste graniţă cu sprijinul localnicilor fideli ruşilor şi partidului comunist • cel mai cunoscut şi mai mediat incident a fost cel de la Tatar-Bunar • incidentele au fost înăbuşite de autorităţile române. după cum nici Bucureştiul nu se gândea la nici cea mai mică concesie care i-ar fi putut diminua suveranitatea asupra acestei provincii din 1930. în vederea restabilirii frontierelor Ungariei Mari • în acest sens. chiar dacă recomanda ca această revizuire să se facă pe cale paşnică cât priveşte poziţia Germaniei. dar parafarea lui nu a mai avut loc deoarece. aceasta a insistat pe la mijlocul anilor ’30 ca Ungaria să înţeleagă că este cu neputinţă să continue politica sa de revendicări şi să adopte o . de-a lungul perioadei interbelice. dar şi spre celelalte Mari Puteri europene. guvernele celor două ţări îşi asigurau suveranitatea şi îşi asigurau mutual abţinerea de la orice amestec în treburile interne Nicolae Titulescu a primit din partea guvernului Tătărăscu puteri depline pentru încheierea unui tratat de asistenţă mutuală cu URSS negocierile privind încheierea acestui tratat au fost începute în 1935. astfel încât problema tratatului dintre cele două părţi nu s-a soluţionat evoluţia evenimentelor internaţionale din deceniul 4 a dus la creşterea rolului şi a puterii Germaniei.Titulesc şi Maxim Litvinov (cei doi miniştri de externe). autorităţile de la Moscova au refuzat continuarea discuţiilor. în condiţiile în care guvernele maghiare ale perioadei interbelice nu au încetat să spere în redobândirea teritoriului pierdut la Trianon. adăugându-se şi lipsa de fermitate a puterilor occidentale faţă de Germania şi de celelalte state revizioniste. când în Basarabia. printr-un schimb de note diplomatice. dar au acceptat o eventuală continuare a negocierilor situaţia s-a complicat în a doua jumătate a anului 1924. punctele de vedere ale celor două ţări asupra problemei basarabene devin astfel publice • Bucureştiul a semnalat faptul că stabilirea unor relaţii reciproce între cele două ţări era condiţionată de recunoaşterea Unirii Basarabiei cu România şi implicit a frontierei pe râul Nistru (ultima frontieră între ruşi şi români a fost Prutul) • URSS a invocat dreptul la autodeterminare şi a propus organizarea unui plebiscit în Basarabia tratativele dintre cele două părţi au fost întrerupte. românii respingând propunerile sovietice. iar pe de altă parte. menită să evite izolarea diplomatică a ţării în conjunctura nou creată. în luna august 1936 Titulescu a fost demis de Carol II de la conducerea diplomaţiei româneşti după demiterea lui Titulescu. România nu şi-a putut rezolva neînţelegerile ei cu URSS în ceea ce priveşte Basarabia (URSS nu recunoaşte Unirea Basarabiei la România) în martie 1924 la Viena se deschid tratativele româno-sovietice. pe de o parte sovieticii au amânat acest lucru până în toamna lui 1936. cu atât mai mult cu cât Italia susţinea revizuirea tratatului de la Trianon.

15% . care a văzut în acest act un important pas al Germaniei spre Cehoslovacia Bucureştiul a insistat ca Marile Puteri şi mai ales Anglia să ia o atitudine fermă în problema Cehoslovaciei. confruntarea propriu-zisă a avut loc între PNL aflat la putere şi PNŢ .rezultatele acestor alegeri au determinat demisia lui Gh. neobţinând prima electorală şi prin aceasta supremaţia în Parlament • PNŢ a obţinut 20. deşi partidele politice au publicat în timpul campaniei electorale programe şi manifeste cuprinzând propriile puncte de vedere asupra felului în care trebuiau să se rezolve problemele româneşti.10 februarie 1938 – regele a cerut formarea unui guvern de Uniune Naţională.9%.la rândul lui. a numit noi prefecţi din rândurile militarilor. liderul PNŢ Iuliu Maniu a solicitat Consiliului Societăţii Române de Radiodifuziune dreptul la replică. Carol a abrogat Constituţia din 1923 prin promulgarea la 20 februarie 1938 a unei noi Constituţii .din punct de vedere al instituţiilor sale fundamentale România mare a încetat să existe odată cu instituirea primei dictaturi din istoria ţării. şeful Partidului Naţional Creştin – un partid de orientare dreaptă.în prevederile Constituţiei din 1938. iar alegerile din 1937 au oferit pentru prima dată ocazia confruntării electorale directe dintre democraţie şi autoritarism . care s-au desfăşurat într-o stare de confuzie şi tensiune. dar fără violenţe notabile s-au încheiat cu o mare surpriză • pentru prima dată în istoria României. Carol şi-a pregătit practic instaurarea propriei guvernări . iar la 11 februarie 1938 s-a şi format un guvern condus de patriarhul Miron Cristea. . iar evoluţia evenimentelor internaţionale din 1938-1939 a încurajat pretenţiile maghiare asupra Transilvaniei Regimul autoritar carlist . Constituţia din 1938 a privilegiat foarte mult .4% din voturi • extrema dreaptă – 15. PNL a câştigat majoritatea doar cu 35.noua configuraţie politică i-a permis lui Carol să încredinţeze conducerea guvernului lui O.în spatele acestui guvern slab. a interzis organizarea de noi alegeri .alegerile. un partid aflat la guvernare (PNL) a pierdut alegerile.pentru prima dată în istoria României s-a folosit radioul în campania electorală. care i-ar putea aduce realizarea unora dintre proiectele sale prioritare • în ceea ce priveşte România.58% cu ocazia acestor alegeri. Hitler recomanda ca aceasta să îşi revizuiască politica externă Anschluss-ul şi mai ales atitudinea Marilor Puteri faţă de realizarea sa au neliniştit România. a înăsprit cenzura (prima oară după 1862).apoi. care a obţinut în alegeri doar 9. PNŢ a încheiat o alianţă electorală cu extrema dreaptă. dar a fost refuzat.pe de altă parte.Goga. rolul monarhiei a fost considerabil întărit şi deşi a menţinut principiul separării puterilor în stat. soarta acestei ţări fiind de un interes vital pentru România semnarea acordului de la Munchen (septembrie 1938) a determinat intensificarea presiunilor revizioniste faţă de România. pentru a răsturna PNL de la putere .19 - atitudine mai moderată. premierul Gheorghe Tătărăscu ţinând un discurs la radio prin care a cerut alegătorilor să voteze cu PNL .Tătărăscu din fruntea guvernului (28 decembrie 1937) . acesta a decretat stare de asediu.

Ţinutul Mării. ba chiar au protestat împotriva dictaturii. prin această lege a fost interzis ca în lăcaşurile de cult să se facă propagandă politică (se viza mai ales propaganda pentru extrema dreaptă) Carol a mai înfiinţat Consiliul de Coroană – format din persoane numite chiar de el. Suceava. sindicatele au fost dizolvate. decretul specifica că breslele îşi exercită autoritatea numai pe plan naţional (vs aderări la Internaţională!) regimul a acordat atenţie specială tineretului: • decret lege din 15 decembrie 1938. va lua treptat locul Consiliului de Miniştri a decretat o nouă reformă administrativă – s-a introdus pe lângă vechile unităţi administrative una nouă: ţinutul – cuprindea mai multe judeţe. iar miniştrii erau răspunzători de politică numai faţă de rege. funcţionari particulari şi meseriaşi -–aveau ca scop: apărarea şi dezvoltarea intereselor profesionale ale membrilor • de asemenea. totuşi. deşi desfiinţate în urma unei decizii a monarhului. Prut. pe care îi şi considera principalii săi adversari politic schimbările dramatice din situaţia internaţională scade eficienţa eforturilor lui Carol de a menţine controlul asupra formaţiunilor politice din ţară reconcilierea naţională cerută de rege nu s-a realizat niciodată sub presiunea evenimentelor europene. regele spera să le poată asocia noului regim • nici PNL. Nistru. nici PNŢ nu au acceptat colaborarea. trebuiau să răspundă şi la întrebări puse de Parlament partidele politice. organizaţie al cărei comandat suprem era regele în 19 octombrie 1939 a fost înfiinţat Frontul Naţional Studenţesc. în fruntea lui era numit de rege un rezident regal. în care au fost înscrişi automat toţi studenţii. cât mai mult din necesitate politică . Ţinutul Dunării. şi-au putut păstra structura organizatorică. total: 10 ţinuturi (Argeş. Olt. Alba Iulia. Crişurilor şi Timiş) din punct de vedere economic. regimul s-a caracterizat prin creşterea intervenţiei statului. Carol II a înfiinţat un nou partid: Frontul Renaşterii Naţionale – deschis tuturor cetăţenilor • toţi funcţionarii de stat (mai ales directorii diferitelor instituţii) erau obligaţi să fie membri ai acestui partid pentru a îşi putea păstra funcţiile Carol II a schimbat şi legea electorală pe 9 mai 1938 – o lege prin care femeile aveau drept de vot • introduse şi unele restricţii – eg: de vârstă (pentru Adunarea Deputaţilor. iar prin decretul lege din 12 octombrie 1938 s-au creat breselele de lucrători. scop: scoaterea studenţilor din cadrul altor grupări raporturile lui Carol II cu extrema dreaptă • a luat măsuri drastice împotriva legionarilor. dreptul de vot era acordat doar persoanelor ce aveau mai mult de 30 ani).20 - - - - - - - puterea regală: Camerele parlamentare urmau să se întrunească numai din iniţiativa suveranului cele mai multe articole ale Constituţiei din 1938 erau identice cu cea din 1923 un element nou era prevederea potrivit căreia regele era “capul statului”. cerând restabilirea vechiului sistem parlamentar pe de altă parte. dictatura lui Carol a alunecat treptat spre dreapta şi poate nu atât din convingere. toţi alegătorii să ştie carte • de asemenea. prin care toţi băieţii între 7-18 ani şi toate fetele între 7-21 ani erau obligaţi să facă parte din “Straja Ţării”.

Crainic ca ministrul Propagandei)=guvern de orientare pro-germană.încercările părţii române de a negocia cu sovieticii s-au lovit de un refuz categoric – evacuarea (armata.situaţia devine cu atât mai tragică. în faţa izbucnirii unui conflict româno-maghiar. N. regimul carlist nu a fost un regim de tip fascist sau nazist.majoritatea membrilor Consiliului de Coroană s-au pronunţat pentru acceptarea cererilor ruseşti. provocând numeroase incidente. România s-a aliniat la politica nazistă faţă de evrei şi aceasta. apreciat în Germania) – au intrat şi trei legionari (eg: Manoilescu ca ministru de Externe. România s-a declarat neutră. pentru a păstra totuşi statul român şi instituţiile sale (presa vremii reflectă foarte bine această decizie) . URSS profitând de tratatul încheiat cu Germania pe 20 august 1939 cere României prin ultimatum evacuarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei . Bulgaria şi chiar Germania .pe plan extern. în încercarea de a obţine un eventual sprijin al Berlinului în faţa pretenţiilor teritoriale maghiare şi bulgare . care a şi dezlănţuit o politică anti-semitî . dar rapida ofensivă germană din primăvara lui 1940 şi căderea Franţei au luat prin surprindere Bucureştiul.chiar dacă influenţa Germaniei asupra României era tot mai puternică ca şi înainte.în urma a numeroase presiuni.trupele ruseşti au intrat în provincie pe 28 iunie 1940.imediat după 26 iulie 1940. autorităţile române au continuat să îşi respecte vechiul sistem de alianţă. s-a interzis căsătoria români-evrei prin aceste două decrete.21 - totuşi. România are din ce în ce mai puţini aliaţi. iar aceasta în condiţiile în care presiunile statelor revizioniste vecine erau tot mai puternice . din 1938. Germania a chemat România printr-o . termen ce nu a fost respectat de autorităţile ruseşti . naţionalismul şi antisemitismul său fiind moderate. privitor la statutul juridic al locuitorilor evrei din România – cetăţenia 2. Serbia (ultimele două.autorităţile de la Bucureşti s-au văzut nevoite să aleagă între două alternative • cedarea teritoriilor revendicate • rezistenţă armată timp de câteva săptămâni.după pierderea acestei provincii. urmată inevitabil de împărţirea ţării între URSS.pe 8 august 1940 Carol a dat două decrete lege 1.762 km². la 1 iulie 1940 România a renunţat la garanţiile anglofranceze şi la 4 iulie 1940 a fost format guvernul Ion Gigurtu (economist foarte bun. cu căt la 26 iunie 1940. Grecia.770. pentru a nu tulbura pacea în zona Balcanilor şi a Europei de est • acelaşi sfat l-au dat şi Italia. au ocupat în plus (pe lângă Basarabia) N Bucovinei şi Ţinutul Herţei • Bucureştiul a cedat un teritoriu de 50. arhivele.000 locuitori . ţări ale Înţelegerii Balcanice) . Ungaria.după începerea celui de al doilea război mondial. care a rămas practic fără aliaţi .faţă de pretenţiile URSS Germania a sfătuit România să se supună. iar parte din vechile libertăţi cetăţeneşti au rămas în vigoare şi după emiterea Constituţiei din 1938 Politica externă din 1938 . autorităţile civile) teritoriului solicitat de ruşi trebuia să se încheie în patru zile. de care URSS nu ar fi rămas străină (dorea toată Moldova!). cu o populaţie de 3. cel cu Franţa . România a fost obligată să încheie în martie 1939 un tratat economic cu Germania: tratat prin care era subordonată lui Hitler din punct de vedere economic .

2% români. să negocieze revendicările sale teritoriale în această conjunctură complexă (bibliografie orientativă – Mihail Manoilescu – “Dictatul de la Viena”. ministrul englez din capizala maghiară a transmis Londrei că Ungaria a afirmat că nu poate tolera ca România să facă concesii numai URSS. competiţie de care vor profita Germania şi URSS .000 km² din teritoriu şi a pierdut o populaţie mai mare de 2.000 locuitori (din care 50. Germania şi Italia au transformat în mod deliberat problema Transilvaniei într-un focar de instabilitate regională şi un obiect al competiţiei României şi Ungariei.1% maghiari. prin intermediul Iugoslaviei. i-a convocat la Viena pe reprezentanţii celor două ţări (delegaţia română era formată din 22 persoane şi condusă de Manoilescu). Hitler îngrijorat de perspectiva izbucnirii unui conflict armat românomaghiar. 3% germani) – termen de 1 an de zile ca populaţia să decidă dacă aparţine de Ungaria sau România prin trasarea acestei frontiere. iar din partea Italiei participă ministrul de externe Ciano 30 august 1940 – Dictat – Germania şi Italia “rezolvă” litigiul româno-maghiar prin trasarea unei frontiere care a împărţit Transilvania • România a fost nevoită să cedeze mai mult de 43.22 - - - - - scrisoare adresată direct lui Carol II. din partea Germaniei participă Ioachim von Ribbentrop. Ungaria cere Bucureştiului. în vederea rezolvării diferendelor existente (iulie-august 1940) dacă în ceea ce priveşte conflictul cu Bulgaria a fost rezolvat în urma Tratatului de la Craiova (7 septembrie 1940). zile negre”. Nechifor Crainic – “Zile albe. 37. cu Ungaria nu s-a ajuns la nici o înţelegere la tratativele de la Turnu Severin în aceste condiţii.600. sovieticii – prin luările lor de cuvânt (mai ales Molotov) – considerau revendicările Ungariei ca şi fondate – a încurajat intensificarea propagandei revizioniste germane la rândul său. memoriile lui Carol II) diplomaţia românească a fost nevoită să înceapă tratative cu Ungaria şi Bulgaria. să îşi reglementeze problemele teritoriale cu Bulgaria şi Ungaria în ceea ce priveşte problema Transilvaniei. prin care s-a cedat Cadrilaterul şi s-a revenit la frontierele de dinainte de războaiele balcanice.

la 4 sept 1940 s-a văzut nevoit să încredinţeze formarea guvernului lui Ion Antonescu. fiecare socotind alianţa dintre ei drept temporară • relaţiile s-au deteriorat mai ales după asasinarea în noiembrie a 64 de deţinuţi (oameni politici.14 ianuarie 1941 – Antonescu l-a vizitat pe Hitler.pe de altă parte. care avea 19 ani. precum după asasinarea lui Iorga. cum ar fi: • capul oştirii • drept de a bate monedă • conferea decoraţiile române • primea şi acredita ambasadorii + miniştrii plenipotenţiari • numea premierul • avea drept de amnistie şi graţiere . dar aceştia l-au refuzat .resentimentele populaţiei s-au îndreptat spre rege.în aceste condiţii.Mihai. alături de discursurile cu tentă xenofobă şi antisemită au discreditat întreaga mişcare legionară . a primit mână liberă pentru a îşi înlătura adversarii politici interni . dar şi la sugestia principalelor partide politice. ale căror excese puteau destabiliza ţara pe plan intern. Istoria României Regimul Antonescu în România .încă de la începutul guvernării sale.10 octombrie 1940 – primele trupe germane în România . V. care criticase de multe ori situaţia din armată şi i-a trimis chiar un memoriu de protest lui Carol după cedarea Basarabiei .pierderile teritoriale din 1940 au accentuat criza de autoritate a regimului carlist – era greu de înţeles de opinia publică din ţară că pierderile teritoriale nu aveau nici o legătură cu regimul politic .sprijinit de germani.pe 5 septembrie 1940. Antonescu l-a silit pe Carol II să abdice • renunţă la tron pe 6 septembrie 1940 şi pleacă definitiv din ţară pe 7 septembrie . autointitulându-se conducător al statului. devine regele ţării.paralel cu acţiunile pe plan intern. ofiţeri.Madgearu – vestite personalităţi ale vieţii culturale româneşti . regele păstra doar atribuţii simbolice. pentru care România era foarte importantă în planurile sale strategice. ocazie cu care a aflat detalii despre planul atacării URSS. Antonescu a suspendat Constituţia din 1938. Antonescu a dorit să colaboreze cu principalii politicieni liberali şi naţional ţărănişti. Hitler nu a acceptat preluarea totală a puterii de legionari . Antonescu este obligat să aducă la guvernare legionarii. începe negocieri pentru un nou tratat economic româno-german . după preluarea puterii. a dizolvat Camerele legiuitoare şi sub presiunea ce a exercitat-o asupra monarhului a primit puteri depline din partea acestuia .23 noiembrie 1940 – România a aderat la pactul tripartit .neînţelegerile Antonescu-legionari au început după scurt timp de la accesul lor la putere. dar Anontescu îşi ia cele mai importante prerogative.acele crime. Hitler a început să îl aprecieze pe Antonescu mai mult decât pe legionari.Hitler. subofiţeri) din închisoarea de la Jilava. el a început să ia primele măsuri pe plan intern • România e proclamată stat naţional legionar – 14 sept 1940 • decret după decret – obiectiv principal: înlăturarea oricărui urme a regimului carlist .23 CURS 5. a acceptat colaborarea cu Antonescu . în acelaşi timp. Antonescu este nevoit să consolideze alianţa cu Germania.

declarând că dată fiind situaţia creată în Ungaria. care să pregătească documentaţia necesară pentru viitoarea Conferinţă de pace în acest sens.24 - - - - - - întors în ţară. iar la 14 februarie 1941 statul naţional legionar a fost abrogat Antonescu deţinea puterea legislativă. în anii războiului. la care a adăugat legile cerute de starea de război nu a avut un partid pe care să se sprijine (ca şi Carol II nu a avut încredere în democraţia parlamentară) şi a condus ţara în mod autoritar partidele politice au fost interzise încă de pe vremea lui Carol II. Ion şi Mihai Antonescu au procedat la alcătuirea unui organism. fără a semna o Convenţie militară cu Berlinul şi fără a fixa termenii colaborării. iar din 27 iulie. originare din Basarabia şi Bucovina. avea practic puteri depline de care s-a folosit totuşi respectând cadrul juridico-legislativ aflat în vigoare înainte de 1940. României i s-a încredinţat administrarea Transnistriei. sfârşitul lui iunie 1941. deposedări de bunuri imobiliare şi diferite contribuţii şi prestaţii • au existat şi incidente sângeroase – Iaşi. care avea misiunea de a pregăti materiale documentare un loc important în activitatea acestui birou l-a avut problema Transilvaniei.000 persoane în N Transilvaniei. vicepreşedintele guvernului (Mihai Antonescu) a pledat pentru expulzare evrei din cele două provincii şi internarea lor în lagăre în septembrie 1941 începe deportarea lor în Transnistria – aprox 100-120. acuzate că ar fi tras focuri de armă asupra soldaţilor români şi germani iulie 1941. nu mai are nici o obligaţie faţă de acest popor şi în consecinţă nu mai poate rămâne singurul susţinător al Dictatului Hitler l-a rugat pe Antonescu să nu facă publică această declaraţie. pentru a nu provoca un război de partizani în Ungaria. Hitler a stabilit ca armata română să acţioneze pe direcţia Odessa-Peninsula Crimeea. la 27 ianuarie formează un nou cabinet. internarea şi deportarea evreilor începe în primăvara lui 1941 după înăbuşirea rebeliunii şi instaurarea dictaturii. executivă. armata română a reuşit până la sfârşitul lunii august să elibereze Basarabia şi să reinstaureze administraţia română în provincie unul din obiectivele intrării României în război (recuperarea Basarabiei) a fost atins. materialele pregătite atunci fiind cu succes folosite în perioada premergătoare semnării Tratatului de pace de la Paris (1947) în iulie 1941. iar Antonescu a fost ridicat la rangul de mareşal . în cadrul unei întrevederi avute între Hitler şi Antonescu. în 1942 a fost creat Biroul Păcii. în Ucraina. cedat Ungariei în 1940. dar în realitate. de asemenea. Hitler îi cere lui Antonescu să lupte dincolo de Nistru la 6 august. Antonescu a înăbuşit rebeliunea plănuită de legionari. controla justiţia. aproape în totalitate din generali. s-a angajat în războiul vs URSS – pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei şi pentru redobândirea N Transilvaniei. subiect pe care Antonescu l-a abordat nu o dată cu Hitler • acesta din urmă şi-a manifestat la începutul anului 1944 intenţia de a revizuit Dictatul de la Viena.au fost executate aproximativ 500 persoane. intrarea în războiul anti-URSS. Antonescu s-a apropiat şi mai mult de Germania. PNL şi PNŢ continuau să funcţioneze politica faţă de evrei: puse în aplicare o serie de legi rasiale şi antisemite • legislaţia şi măsurile discriminatorii vizau epurări.

campania din est (22 iunie 1941-23 august 1944) – în cursul ei. vă ordon treceţi Prutul!” în 1941. 3 etape principale 1. dar nu exista încă nici o convenţie cu Aliaţii 3. iar apoi a desfăşurat operaţiuni militare pe teritoriul URSS 2. 23 august – 31 august 1944 – operaţiuni militare pe teritoriul României. Antonescu refuză – e arestat. reprezentanţi social-democraţi şi comunişti. unde regele i-a cerut să semneze armistiţiul. soluţii care să preîntâmpine ocuparea întregii ţări de sovietici. intervenţia românilor la E de Nistru a deranjat aliaţii anglo-saxoni ai URSS – au declarat pe rând război României . dar şi transformarea ţării într-un teatru de război în aceste condiţii. PNŢ. România a fost aliata Germaniei.25 războiul pentru eliberarea Basarabiei şi N Bucovinei a fost acceptat de opinia publică în ţară. sperând şi dorind o ştergere rapidă a umilinţelor suferite în 1940. autorităţile române fiind silite să încheie armistiţiul în ziua de 23 august 1944. cât şi al lui Anontescu.România a participat efectiv la operaţiunile militare din al doilea război mondial în perioada 22 iunie 1941 – 12 mai 1945. prin care aduce la cunoştinţa opiniei publice din ţară şi străinătate că România a rupt alianţa cu Germania. Antonescu a fost chemat la palat. Antonescu a amânat mereu ruperea alianţei cu Berlinul. dar nu s-a ajuns la nici un rezultat concret. PNŢ). în vederea încheierii unui armistiţiu negocierile s-au purtat atât în numele regelui şi opoziţiei politice (mai ales PNL. Mihai a citit o proclamaţie. populaţia şi-a manifestat entuziasmul. în vederea încheierii unui armistiţiu. Mihai Antonescu în seara de 23 august 1944. occidentalii i-au sfătuit pe români să se adreseze Moscovei. a fost cea mai grea pentru România – datorită faptului că a întors armele împotriva Germaniei. împreună cu vicepreşedintele consiliului de miniştri. suportul politic şi popular a scăzut. în aceste condiţii. lupte pentru eliberarea N Transilvaniei. are un nou guvern şi va participa la războiul anti*hitlerist pentru eliberarea Transilvaniei - - - . PNL şi PNŢau fost nevoite să îi accepte pe comunişti în alianţa anti-Antonescu în iulie 1944 s-a format Blocul Naţional Democrat – cuprindea PNL. Cehoslovacia şi N Austriei convingerea că Germania va pierde războiul şi că România trebuie să se desprindă de Germania exista încă de la sfârşitul anului 1942 DAR mai ales din 1943. alianţa ce a format fundamentul politic al loviturii de la 23 august 1944 august 1944 – situaţia de pe front se agravează în urma ocupării estului României de sovietici. a dus lupte pentru eliberarea Basarabiei şi N Bucovinei. pe de altă parte. împotriva Germaniei. Moldova) au impus adoptarea unor soluţii rapide din partea factorilor politici de la Bucureşti. formarea unei coaliţii împotriva Germaniei şi implicit împotriva regimului militar al lui Antonescu s-a impus de urgenţă şi s-a efectuat destul de rapid DAR şi cu multă dificultate. DAR după ce Antonescu a continuat campania la E de Nistru. odată cu pierderea de germani a iniţiativei strategice pe frontul sovietic România a început negocieri cu puterile occidentale. în speranţa încheierii până la urmă a unui armistiţiu avantajos cu Naţiunile Unite evoluţia ulterioară a evenimentelor şi situaţia de pe front la începutul verii anului 1944 (ruşii ocupaseră Basarabia. datorită rezervelor justificate cu care principalii lideri politici priveau colaborarea cu PCR deoarece în cursul tratativelor de ieşire a României din război. Bucovina. după semnarea convenţiei de armistiţiu. apoi în Ungaria. campania din vest (1 sept 1944 – 12 mai 1945) – România e aliată a Naţiunilor Unite. a ieşit din războiul împotriva Naţiunilor Unite. când s-a citit la radio “Ostaşi.

provocate de sovieticii care nu permiteau comisariatului să îşi exercite autoritatea . spre îndreaptă spre V: Ungaria. regele a promulgat legea 487. este investit cu formarea guvernului generalul Constantin Sănătescu – se va forma un guvern în care majoritatea portofoliilor erau deţinute de militar şi prima oară în istoria României intră şi reprezentanţi PCR Sănătescu a acţionat pentru a crea condiţii optime de participare a României la războiul anti-hitlerist şi îndeplinirea clauzelor convenţiei de armistiţiu alte obiective ale lui Sănătescu: reglementare statut juridic internaţional al României şi eliberarea teritoriului Transilvaniei în jurul acestor obiective. Cehoslovacia. dar în ansamblul său. administrativ şi teritorial. pe lângă comisariat s-a constituit şi un comitet cu rol consultativ. intrarea României în sfera de influenţă a URSS perioada ce a urmat evenimentului de la 23 august a fost una din cele mai dramatice pentru poporul român. Iuliu Maniu a propus înfiinţarea unui comisariat al guvernului român pentru teritoriul din N Transilvaniei – un organ investit cu puteri largi. căruia îi revenea responsabilitatea de a lua decizii în toate problemele importante ce priveau administrarea nordului Transilvaniei în acel moment. România nu era tratată ca o ţară ce ieşise din războiul anti-sovietic din voinţa sa proprie şi lipsită de orice sprijin din afară. iar apoi.26 - - - - - acţiunea de la 23 august a însemnat. imediat după proclamaţia regelui din seara 23 august. financiar. armata română s-a alăturat trupelor sovietice în războiul anti-hitlerist septembrie-octombrie – armata română luptă pentru eliberarea judeţelor Transilvaniei ce aparţin Ungariei după 1940. o ţară care s-a alăturat fără nici o rezervă coaliţiei Naţiunilor Unite • punctul 19 al convenţiei: considera nul Arbitrajul de la Viena în septembrie 1944. în care prin forţa Armatei Roşii şi cu concursul comuniştilor s-a instalat un regim economic. iar pe 12 septembrie delegaţia română a fost nevoită să semneze textul armistiţiului la prima vedere • 20 articole. proiectul privind organizarea Comisariatului general pentru administrarea regiunilor eliberate din Transilvania a fost supus discuţiei în şedinţa de guvern din 22 septembrie 1944 – conferea viitorului comisariat atribuţii similare acelor al unui guvern regional provizoriu şi chiar dreptul de a emite decrete lege de autoritate locală deoarece Lucreţiu Pătrăşcanu (ministru în guvernul Sănătescu) a cerut evitarea măsurilor ce ar fi încurajat tendinţe regionaliste şi păstrarea principiului controlului direct al guvernului asupra tuturor teritoriilor ţării. politic şi cultural. statutul Transilvaniei părea rezolvat. s-a hotărât ca proiectul privind organizarea comisariatului să fie refăcut câteva săptămâni mai târziu. comisariat care trebuia să reprezinte autoritatea guvernului în aceste teritorii. politic. N Austriei după demiterea lui Antonescu. 6 anexe – prin care s-a definitivat statutul juridic internaţional al României până la semnarea tratatului de pace din 1947 • în cuprinsul Convenţiei erau prevăzute clauze de ordin militar. pe lângă ieşirea din coaliţia nazistă şi înlăturarea lui Antonescu. pe 10 octombrie 1944. însă nu au fost consultaţi deloc. prin care s-a decretat înfiinţarea “comisariatului român pentru administrarea regiunilor eliberate ale Transilvaniei”. economic. dar înaintarea trupelor românosovietice în teritoriu a condus la o serie de incertitudini şi dificultăţi. Sănătescu a desfăşurat o activitate diplomatică atât înaintea semnării convenţiei de armistiţiu cât şi după 29 august 1944 – delegaţia guvernamentală română s-a deplasat la Moscova în vederea semnării convenţiei de armistiţiu. care a aservit România Rusiei din punct de vedere al operaţiunilor militare.

când unităţile române au încheiat eliberarea teritoriului şi au continuat ofensiva dincolo de graniţă. în toată Transilvania de N. prefecţii şi primarii români funcţionaseră doar în judeţele Ciuc. ajungându-se astfel la generalizarea noului sistem. cu toate că în noul guvern comuniştii au ocupat mai multe portofolii din acel moment. Sălaj. fiind clar că revenirea ei la România era posibilă numai dacă regele accepta un guvern comunist. din aşa-zise raţiuni de securitate şi pentru a stopa o serie de incidente interetnice. fiind apoi extins şi asupra judeţelor Bihor. Năsăud. Sănătescu a ridicat problema administraţiei Transilvaniei de N în ciuda încercărilor lui Petru Groza şi Gheorghiu Dej sau ale lui Lucreţiu Pătrăşcanu de a justifica actul sovieticilor. în judeţele Ciuc. până în 6 martie 1945. Mureş. majoritatea participanţilor au relevat adevăratele motivaţii. Mureş. precum şi implicaţiile politice pentru viitorul ţării faţă de situaţia nou creată în lunile ce au urmat zilei de 23 august 1944. la 25 octombrie 1944. sovieticii au impus retragerea autorităţilor române. până pe 14 nov 1944 în fapt. Odorhei. deşi eliberarea Transilvaniei se realizase mai ales prin forţe proprii.Sănătescu a dat ruşilor şi comuniştilor speranţa în preluarea puterii însă decizia regelui de a îi solicita tot generalului Sănătescu formarea noului guvern a dus la spulberarea speranţelor ruşilor. Satu Mare. guvernele aliate socotesc hotărârea arbitrajului de la Viena cu privire la Transilvania ca “nulă şi neavenită” şi sunt de acord ca Transilvania. unde autoritatea civilă română a fost deja instalată. Transilvania a devenit un mijloc de şantaj. în şedinţa Consiliului de Miniştri din 13 noiembrie 1944. refuzul sovietic de a acorda României suveranitatea efectivă asupra acestui teritoriu devenea tot mai clar de fapt. încă din momentul semnării armistiţiului s-a putut observa că soluţia adoptată privind Transilvania în N şi recunoaşterea dreptului României asupra acestei provincii. Someş. Stalin a instaurat în N Transilvaniei administraţia militară sovietică practic. Odorhei. cu condiţia confirmării prin Tratatul de Pace astfel. ce fusese formulată în art 19 al Convenţiei. Trei Scaune. Trei Scaune şi aceasta doar în perioada: a doua jumătate a lunii octombrie 1944 – 10/14 noiembrie 1944 în celelalte judeţe.27 - - - - - astfel. un nou regim administrativ a fost introdus. precum şi prin comitetele judeţene ale Frontului Naţional Democrat ca o reacţie faţă de acţiunea URSS. lucru care în acel moment nu s-a întâmplat în faţa acestei situaţii. “sau cea mai mare parte a ei” să fie restituită României. începând din octombrie 1944 s-a putut auzi frecvent atât din partea URSS cât şi a comuniştilor din România următorul leit-motiv: Transilvania va fi cedată României numai în condiţiile instaurării unei democraţii adevărate (Moscova urma să stabilească ce înseamnă această democraţie adevărată) situaţia politică internă s-a schimbat radical în noiembrie 1944: demisia premierului C. cei doi premieri români (Sănătescu şi Nicolae Rădescu) au cerut în repetate rânduri înlăturarea administraţiei impuse de sovietici şi reinstalarea reprezentanţilor administraţiei române în Transilvania de nord . a scos la iveală o nuanţă ce făcea loc unor numeroase incertitudini • conform art 19. care substituia comisariatul propus de rege în octombrie). iniţial în judeţele Cluj. în noiembrie 1944. reprezentanţii administraţiei române şi-au exercitat atribuţiile timp de câteva zile sau chiar deloc (eg: judeţul Maramureş) autoritatea sovietică s-a exercitat prin intermediul nou-creatului Comitet Executiv pentru Ardealul de Nord (organism sub control sovietic.

28 - - - - - 14 noiembrie 1944 – guvernul român a adresat Comisiei Aliate de Control un memoriu prin care protestau împotriva cererilor sovietice • s-a specificat că instituirea administraţiei române nu contravine articolului 17 al Convenţiei de Armistiţiu (o zonă de 50-100 km faţă de linia frontului) şi nici articolului 19. chiar condiţia confirmării prin Tratatul de Pace al acestui acord însemna că prina cel tratat urmează să se confirme starea de fapt şi starea de drept create prin dispoziţiile Convenţiei de Armistiţiu răspunzând memoriului guvernului român pe 20 noiembrie 1944. nu e posibil de a se reînfiinţa în Transilvania administraţia română” statutul Transilvaniei de Nord nu a mai suferit nici o modificare până la instalarea guvernului Groza pe 6 martie 1945 pentru că avea nevoie de capital politic (problema Ardealului şi a reformei agrare fiind cele mai potrivite în acel moment). adresată lui Groza în ceea ce priveşte Basarabia şi N Bucovinei. întrucât. printr-o scrisoare adresată direct lui Stalin. acestea au rămas în componenţa URSS. când se va hotărî dacă partea cea mai mare sau Transilvania întreagă va intra în comunerea statului român. până la semnarea Tratatului de Pace. mareşalul Marinovski (reprezentantul URSS în Comisia Aliată de Control) afirma: “convenţia de armistiţiu prevede ca în chestiunea Transilvaniei să fie soluţionată în tratatul de pace. reiese şi din faptul că aceleaşi prevederi ale Convenţiei de Armistiţiu – invocate în noiembrie 1944 pentru instaurarea administraţiei sovietice în N Transilvaniei – erau menţionate de Stalin şi în scrisoarea din 9 martie 1945. lucru consfinţit de • armistiţiul încheiat pe 12 septembrie 1944 • Tratatul de pace din 1947 . premierul Groza şi ministrul de externe au solicitat instalarea administraţiei române în Transilvania de nord Stalin comunică pe 9 martie 1945: dreptul suveran al României asupra teritoriului. fiind de acord cu instalarea administraţiei române – recompensă pentru Groza întreaga acţiune a fost o formă de şantaj politic. la 8 martie 1945. prin urmare.

comuniştii au întâmpinat încă de la început trei impedimente majore 1. în august 1944 nu se putea ascunde faptul că lovitura de stat a fost realizată de rege 2.agitaţiile comuniştilor continuă în nov 1944. la 4 noiembrie 1944 are loc o primă remaniere a guvernului.despre o preluare imediată a puterii de PC după 23 august 1944 nici nu putea fi vorba. pe 5 dec 1944 s-a aflat la Bucureşti ministrul sovietic al Afacerilor Externe. în frunte cu Ana Pauker şi Vasile Luca. formând revendicări materiale şi acuze la adresa partidelor tradiţionale . au venit odată cu Armata Roşie . PCR=Partidul Comunist Român GGDej=Gheorghe Gheorghiu-Dej PM=premier RPR=Republica Populară Română PMR=Partidul Muncitoresc Român CURS 6 – ISTORIA ROMÂNIEI. dar nici unul dintre aceştia nu s-a bucurat de credit şi influenţă naţională . cei ieşiţi din închisoare. Andrei Vîşinski • sub presiunea lui regele a acceptat schimbarea celui de al doilea guvern Sănătescu.sprijinindu-se pe formaţiunile patriotice şi pe ajutorul Comandamentului Sovietic. dar comuniştii deţin mai multe portofolii .spre deosebire de alte partide comuniste din Europa de est (e. Instaurarea regimului comunist . epurarea şi purificarea ideologică .g.sub presiunea acestor agitaţii. în drumul lor spre putere. în frunte cu GGDej 3. conducerea PCR a adoptat o tactică binecunoscută: a folosit grupări oficiale (Frontul Plugarilor condus de Petru Groza) pentru a recruta noi membri . lărgirea nelimitată a rândurilor 2. singurul lider care izbutise să îşi construiască o imagine mai bună fiind Lucreţiu Pătrăşcanu.Ana Pauker a fost cea care purta în mare măsură răspunderea deschiderii porţilor partidului pentru absolut oricine dorea să se înscrie .:Iugoslavia). cucerirea puterii 3. gruparea de la Bucureşti – condusă de Lucreţiu Pătrăşcanu 2. gruparea comunistă venită de la Moscova. lipsa de forţă electorală a comuniştilor.în ansamblul ei. populaţia României era anti-comunistă.strategia partidului a parcurs trei etape 1.unii militanţi comunişti au stat în închisoare înainte de izbucnirea celui de al doilea război mondial. dar a reuşit.pentru a-şi consolida rândurile. comuniştii români au început agitaţii împotriva guvernului prezidat de generalul Constantin Sănătescu. Armata Roşie avea nevoie de stabilitatea liniilor de comunicaţie pe frontul centraleuropean şi un sprijin direct acordat comuniştilor putea destabiliza România pe plan intern . comuniştii din România nu puteau invoca merite în organizarea unor spectaculoase acţiuni de rezistenţă în timpul celui de al doilea război mondial (asemenea Iugoslaviei) . în defavoarea sovieticilor să evite instaurarea unui guvern comunist (tot în nov 1944 se impune administraţia rusă în Transilvania) . cel care reprezentase de fapt PC român la negocierile care au premers actul de la 23 august 1944 .în cadrul PCR s-au confruntat 3 grupări pentru preluarea puterii 1.29 Notaţii: PC=Partidul Comunist. spre dezamăgirea PC Sănătescu rămâne PM. PC nu avea “experienţă revoluţionară” 3.

sovieticii au acceptat principiul unei lărgiri a cabinetului român. GB). însă comuniştii au falsificat alegerile – rezultatul va duce la protestul partidelor democratice paralel cu aceasta. 27 februarie 1945. când Rădescu a rostit un discurs în sala Aro din Bucureşti. declarând incapacitatea guvernului lui Rădescu. încurajat de deciziile de la Ialta. regele a încercat să formeze un guvern condus de prinţul Ştirbei. guvernul Groza a adoptat o serie de decrete şi a iniţiat unele reforme populare al căror efect a fost însă de scurtă durată (eg: reforma agrară) în acelaşi timp a fost acceptată prezenţa unor reprezentanţi a partidelor necomuniste în guvern. în urma scrutinului din 19 nov 1946 (a inclus şi votul femeilor). guvernul de la Bucureşti a acordat o mare atenţie Conferinţei de Pace ce urma să aibă loc (eg: Tătărăscu mai e în guvern) • delegaţia română condusă de Tătărăscu a ajuns la Paris pe 29 iulie 1946 • cu ocazia discuţiilor ce au avut loc. i-a cerut regelui Mihai să treacă puterea unei alte persoane. prezenţă necesară pentru a obţine recunoaşterea cabinetului de occidentali şi pentru a apăra faţada unui regim democratic începând din vara lui 1945 şi mai ales la sfârşitul lui 1945 (decembrie) s-au reunit la Moscova miniştrii afacerilor externe al celor 3 Mari Puteri învingătoare (URSS. la 1 martie 1945 DAR sub presiune sovietică (Vîşinski: “Ialta sunt eu!”) a fost nevoit să accepte la 6 martie 1945 formarea unui cabinet prezidat de doctor (în avocatură!) Petru Groza.30 - - - - - - - 6 dec 1944 – regele a reuşit să formeze un guvern sub conducerea generalului Nicolae Rădescu. partidele democratice (mai ales PNŢ) au obţinut o mare victorie electorală (aproximativ 80% din totalul voturilor exprimate). sovietice) timp de 90 de . României i-a fost recunoscut dreptul la întregul teritoriu transilvănean. comuniştii au utilizat cele mai diverse metode de intimidare a populaţiei. SUA. pe care comuniştii vroiau să îi înlăture tensiunile au atins punctul culminant în februarie 1945. Vîşinski a venit din nou în România. aparent favorabile democraţiilor est-europene. destinat să pregătească alegerile din 1946 pe tot parcursul campaniei electorale. PNŢ) pentru a îşi asigura o minimă popularitate. Tătărăscu a susţinut necesitatea recunoaşterii cobeligeranţei României şi a anulării prevederilor Dictatului de la Viena din 1940 • au mai fost abordate probleme economice şi politice în urma tratatului semnat la 10 februarie 1947. fiind nevoită totodată să accepte prezenţa trupelor aliate (adică. DAR a pierdut Basarabia şi nordul Bucovinei în favoarea URSS şi a fost obligată să plătească importante despăgubiri de război (mai ales Rusiei). precum şi ceilalţi conducători comunişti erau manevraţi din exterior şi erau lipsiţi de ataşament faţă de ţară la 25 februarie 1945 a avut loc o sângeroasă manifestaţie. campaniile comuniste s-au intensificat • presa şi radioul erau controlate de comunişti • ministrul de interne şi cel al justiţiei: erau comunişti – propagandă totuşi. înainte de noiembrie 1946. cabinetul era dominat de comunişti (existau totuşi cu rol neimportant şi reprezentanţi PNL. liderul Frontului Plugarilor. organizată de comunişti atât la Bucureşti. la presiunea occidentală. care s-a dovedit a fi un şi mai viguros apărător al democraţiei constituţionale decât Sănătescu 6 dec 1944 – 9 martie 1945 perioadă dramatică. prin care a arătat că Ana Pauker şi Vasile Luca. Rădescu s-a opus creşterii rolului miliţiilor muncitoreşti (subordonate PCR) şi a reuşit să menţină contactul cu liderii PNŢ şi PNL. cât şi în alte mari oraşe ale ţării.

mai ales la nivel economic. au fost arestaţi şi au murit la închisoare PNL s-a dizolvat de la sine. conducătorii acestuia (în frunte cu Iuliu Maniu) au fost judecaţi de o instanţă prezidată de un fost criminal de război. funcţionari) procesele politice din anii 1946-1947 au constituit o etapă decisivă a prigoanei comuniste. pentru că regele Mihai a recunoscut astfel alegerile falsificate după semnarea Tratatului de Pace. invocându-se menţinerea liniilor de comunicaţie cu efectivele Armatei Roşii aflate în centrul Europei printre alte prevederi înscrise în tratat. a cărui putere era derizorie în noiembrie 1947. cât şi a tuturor celor care sau afirmat în timpul regimurilor anterioare (politicieni. au fost atraşi într-o cursă.31 - - - - - - zile. să lanseze o campanie fără precedent împotriva opoziţiei • s-a urmărit exterminarea fizică atât a adversarilor politici. Banca Naţională. un singur om a mai rămas în calea unei preluări totale a puterii de comunişti: regele Mihai comuniştii români au menţinut monarhia ca instituţie din motive strategice. această prevedere va permite comuniştilor să facă numeroase abuzuri şi. Mihai a plecat la Londra pentru a asista la căsătoria reginei Angliei Elisabeta . câţiva lideri PSD vor fi arestaţi şi vor muri în închisori pe lângă acţiunile de înlăturare a opoziţiei politice. a fost etatizată şi imediat după aceea s-a trecut la realizarea unei economii centralizate după model rusesc după eliminarea fizică a celor mai importanţi opozanţi politici. deşi a fost sfătuit să nu accepte deschiderea lucrărilor Adunării Deputaţilor (deoarece rezultatele alegerilor au fost falsificate) a acceptat totuşi şi a rostit la 1 decembrie 1946 Discursul Inaugural • acest moment a reprezentat un pas înapoi. în aprilie 1947: înscenarea de la Tămădău – au fost implicaţi fruntaşi ai PNŢ. între 1945-1947. în România a început şi apoi s-a intensificat procesul de sovietizare. iar toamna. una s-a referit la desfiinţarea organizaţiilor de tip fascist şi pedepsirea criminalilor de război. iar PSD a fost “înghiţit” de PC. promiţându-li-se că vor fi ajutaţi să părăsească ţara pe calea aerului. fiind considerat un organ reacţionar a fost publicată o nouă lege electorală regele Mihai. prinşi în “flagrant” au fost arestaţi Adunarea Deputaţilor a decis în 19 iulie 1947 ridicarea imunităţii parlamentare pentru cei câţiva reprezentanţi naţional-ţărănişti – a permis mai târziu arestarea acestora imediat după aceea. bucurându-se de sprijinul Armatei Sovietice. intelectuali. având în vedere sensurile sale simbolice şi popularitatea de care s-a bucurat Mihai înlăturarea lui Gh. care era citadela tradiţională liberală. printr-un Jurnal al Consiliului de Miniştri a fost dizolvat PNŢ-ul. militari de carieră.Tătărăscu din guvernul Groza a accentuat şi mai mult tensiunile cabinetrege. binecunoscutele “Tribunale ale Poporului” au judecat şi condamnat drept “criminali de război“ în primul rând funcţionari superiori şi membri ai guvernului Antonescu au fost condamnaţi generalul Constantin Voiculescu (fostul guvernator al Basarabiei în timpul IIWW) şi generalul Calotescu (fostul guvernator al nordului Bucovinei în timpul IIWW) 7-18 mai 1946 – “procesul marii trădări naţionale” – judecaţi şi condamnaţi la moarte Ion şi Mihai Antonescu în iulie 1946. a fost desfiinţat Senatul.

criza • . realizarea aşa-numitei “unităţi politice a clasei muncitoare”. dată la care Groza şi GGDej i-au prezentat suveranului.30 decembrie 1947 – act prin care comuniştii au înlăturat ultimul obstacol ce stătea în calea consolidării lor şi în calea introducerii modelului stalinist în România .în seara aceleiaşi zile. liderul său era GGDej şi conform unor statistici oficiale. eradicarea trecutului comandată de Stalin şi executată de PCR a început în prima parte a lui 1948 şi avea să fie finalizată de facto în 1952 . condus de Petru Groza. PSD era desfiinţat încă din noiembrie 1947. o cerere de abdicare imediată pentru el şi descendenţii săi . prin această unificare s-a urmărit.Mihai s-a întors în ţară la 30 decembrie. PMR rămânând unicul partid politic din România. fie ele reale sau potenţiale .000 membri . acest proces a urmărit distrugerea “moşierimii burghezo-naţionaliste” la toate nivelurile sociale. sub formă alternativă.între 1948-1989. dar nu a obţinut nici un sprijin din partea lor. Frontul Plugarilor se va autodizolva. de trecutul politic sau loialitate erau angajaţi în procesul de consolidare a puterii lor şi în distrugerea tuturor surselor de opoziţie. dar lipsit de capital politic şi total subordonat comuniştilor. comuniştii şi-au eliminat principalul concurent politic din rândul clasei muncitoare.iniţiat într-o manieră brutală şi lipsită de scrupule.noul partid rezultat din “unificarea” PC şi PSD şi-a luat numele de PMR.până în 1953 a mai fost tolerată existenţa Frontului Plugarilor. evoluţia societăţii române a cunoscut trei etape distincte 1. ajungând astfel în postura de reprezentant unic al intereselor clasei muncitoare . 1965-1975 – anii în care societatea românească a traversat o epocă de destindere pe plan intern şi extern 3. din prezidiu au făcut parte personalităţi precum Mihail Sadoveanu .conform majorităţii istoricilor. în realitate însă.1948.după 30 decembrie 1947 au mai avut loc unele acţiuni de rezistenţă anticomunistă. dar fără a se obţine nici un rezultat • grupuri mai mici sau mai mari de persoane – rezistenţa din munţi • clandestin – în străinătate .supus presiunii şi neavând nici un sprijin. la sfârşitul lui 1948 PMR avea aproximativ 720. 1948-1964 – România a parcurs un proces specific de stalinizare.proclamarea RPR la 30 decembrie 1947 a reprezentat un moment important în procesul de transformare socialistă a României. iar apoi al PNŢ. economice şi mai ales politice .32 ajuns acolo. conform prototipurilor şi instrucţiunilor sovietice . mulţi chiar l-au sfătuit să nu se mai întoarcă în ţară . conform declaraţiilor oficiale. în realitate însă. a luat legătura cu cele mai importante personalităţi anglo-saxone prezente la acel eveniment. electrician de meserie. iar PC s-a reorganizat şi consolidat (primele epurări) 2. care a jucat doar un rol figurativ (adevăratul for de decizie era PC). comuniştii indiferent de naţionalitate.GGDej – s-a născut la Oneşti (? În bibliografie e dat Bârlad…). fiind în întregime dominat de comunişti . a fost membru PSD. a fost atras din tinereţe de viaţa politică. România a fost proclamată Republică şi s-a format un prezidiu al RPR. 1975-1989 – perioada cea mai dură (mai ales anii ‘80) a regimului personal instaurat de Ceauşescu . regele a plecat din ţară cu regina mamă şi câţiva membri ai suitei sale .21 februarie 1948 – încep lucrările Congresului de Unificare a PC şi PSD. la acest congres.

după care a urmat un plan cincinal (1951-1955) . socială şi culturală a României eu urmat modelul şi directivele sovietice . rezultatele obţinute au fost satisfăcătoare .aceste măsuri nu erau suficiente pentru consolidarea regimului. cinematografele. singura categorie socială pe care PC se putea baza .1951-1953: investiţiile în industrie au sporit cu repeziciune.strategia economică a comuniştilor a fost enunţată încă din octombrie 1945.distrugerea “falselor valori burghezo-naţionaliste”.33 - economică din anii ’30 i-a influenţat vederile politice – s-a alăturat comuniştilor. a acumulat multe cunoştinţe: intelectuali comunişti. au trecut în proprietatea statului principalele întreprinderi industriale şi miniere (aprox 90% din producţia ţării). GGDej e arestat. laboratoarele şi întreprinderile chimice .primul pas pe calea industrializării l-a constituit înfiinţarea Comitetului de Stat al Planificării. institutele de sănătate. băncile.1948-începutul deceniului 7: viaţa politică. unul din fenomenele cele mai grave din economia română s-a petrecut tot acum: colectivizarea agriculturii .dacă în primii 10 ani ai regimului comunist. până în 1950. oameni de cultură în 1944 este eliberat şi devine secretar general al PCR Epoca dogmatismului stalinist . de data aceasta. societăţile de asigurări. accentul urma să fie pus pe industria constructoare de maşini .în toamna 1958.conform declaraţiilor liderilor comunişti era necesară o transformare radicală a bazei sociale. aici organizează şi conduce o serie de acţiuni muncitoreşti de răsunet. în iunie 1948 a fost adoptată Legea naţionalizării • în baza ei.în comparaţie cu producţia din 1938. va fi eliberat din închisoare în vara lui 1944 • în închisoare. doar în 1950 a fost proclamată atingerea nivelului de dinainte de IIWW . casele de filme. era necesară crearea unei puternice industrii.prima etapă a industrializării s-a desfăşurat pe baza a două planuri anuale (1949. economice şi culturale a societăţii . redistribuirea capitalului au fost cerinţele minime pentru dezvoltarea şi modernizarea României în stil comunist . eradicarea analfabetismului. în cadrul unei Conferinţe naţionale a partidului • principiile adoptate atunci nu au putut fi puse în aplicare decât după preluarea deplină a puterii de comunişti . în fruntea căruia s-a aflat chiar GGDej . în industrie s-au înregistrat unele progrese. care implica nemijlocit creşterea numărului muncitorilor. în martie 1932 devine liderul naţional al muncitorilor feroviari • februarie 1933 – greva generală a muncitorilor feroviari. plenara Comitetului Central al PMR a declarat ţara pregătită pentru un nou efort de industrializare socialistă. cabinetele medicale particulare. propagând cu succes doctrina acestora în rândul muncitorilor feroviari • a fost transferat disciplinar în Dej. farmaciile.una din primele măsuri de amploare a fost naţionalizarea întreprinderilor particulare. mai ales în sectorul industriei grele.în cursul anilor ’50 au fost naţionalizate o parte a fondurilor de locuinţe. cea din 1947 reprezenta doar ¾. datorită tactului şi tenacităţii sale s-a situat în fruntea deţinuţilor politici. taxiurile şi prăvăliile . 1950). restaurantele.

s-a produs o creştere spectaculoasă a numărului populaţiei în mediul urban: ponderea populaţiei urbane a crescut de la 23. au demonstrat că în condiţiile existente la acea vreme. pentru că din 1958 acţiunea a fost reluată în forme chiar mai dure şi conform liderilor oficiali s-a încheiat în 1962 ca urmare a industrializării masive şi colectivizării. începută în 1949. măsurile economice din industrie adoptate în 1948 au fost necesare pentru refacerea economiei româneşti deşi au fost făcute numeroase greşeli (au existat defecte majore în organizarea procesului de producţie): randamentul scăzut al forţei de muncă. represiuni. jaf făcut de autorităţile sovietice de ocupaţie în aşa-zisul cont al obligaţiilor pe care România le avea faţă de URSS ca urmare a înfrângerii sale î n Războiul din Răsărit . arestări – erau la ordinea zilei în satele româneşti după moartea lui Stalin (1953) şi în timpul mişcărilor populare din Ungaria şi Polonia.progresul industriei româneşti a fost vizibil situaţia din agricultură: opinia specialiştilor e mai puţin favorabilă decât în domeniul industriei cât priveşte standardul de viaţă. informaţii adunate de specialişti. pentru a se evita izbucnirea unor tulburări sociale această relaxare nu a durat mult timp. date statistice. această situaţie se datora atât greşelilor făcute de liderii politici de atunci în domeniul economic. cooperativizarea agriculturii s-a realizat în salturi.4% (1948) la 39. acesta era foarte scăzut. ameninţări.1% (1966) • acest fenomen a avut o serie de efecte negative. cât şi jafului sistematic al unor întregi sectoare economice. au fost utilizate neraţional resursele şi forţa de muncă .34 - - plenara Comitetului Central al PMR din martie 1949 anunţa planul transformării socialiste a agriculturii. ritmul colectivizării a fost încetinit. printre care cel mai important a fost degradarea vieţii urbane datorită gradului redus de adaptabilitate a locuitorilor de la sate la oraşe cu toate efectele negative. fiind desăvârşită doar după 13 ani 1949-1953: perioadă foarte dură pentru ţărănime.

reprezentant al comunismului naţional – arestat. din iulie 1948.acţiunea de rezistenţă a fost fără rezultat . e executat în 1954 . acuzat de politică naţionalist-şovină • principalul exponent al doctrinei şi practicilor care vizau o limitare a subordonării faţă de Rusia • susţinea o platformă de transformare socială a României în raport cu realităţile româneşti • 1948.prima fază a luptei pentru putere – 1948-1952 – excluşi mulţi dintre liderii din anii 1930 ai PCR . deoarece era concurentul lui Dej la conducerea PCR.schimburile intervenite în structura economică şi socială au fost însoţite de arestări – a căzut victimă întreaga elită politică a societăţii române • Gh.Mihalache • M. e ministru Justiţiei şi unul din liderii PCR • după o detenţie îndelungată şi un proces trucat.procese regizate.ca şi în alte ţări comuniste şi în România s-au format o serie o închisori – întemniţaţi ţărani. şi datorită unui decret al prezidiului RPR se anulează subordonarea credincioşilor faţă de Vatican . • scop: verificarea şi înlăturarea elementelor indizerabile • preschimbarea s-a sfârşit în mai 1950 • rezultat: excluse peste 200 persoane .Brătianu • I.duce la lichidarea libertăţilor cetăţeneşti.soarta bisericii nu a fost foarte bună şi pentru că religia oficială – ortodoxismul – nu a contat pentru comunişti. îndreptate împotriva celor ce ar fi putut pune în pericol noul regim . Lucreţiu Pătrăşcanu. care au promovat ateismul • Biserica e aservită statului • proprietatea bisericească e statalizată • patriarhul e numit de PCR (dintre liderii lui) • structurile religioase ierarhi-preoţi nu şi-au putut continua activitatea decât cu preţul subordonării faţă de PCR şi prin colaborarea cu organele de partid . opoziţiei (desfiinţarea partidelor istorice şi exterminarea liderilor) .Maniu • I. funcţionari ce se opuneau regimului .măsuri împotriva Bisericii • bisericile de orice confesiune au trecut în proprietatea statului • membrii clerului înalt au fost arestaţi • mulţi credincioşi de alte confesiuni au fost forţaţi cu brutalitate să treacă la ortodoxism .grupul de la Moscova . drepturilor politice. intelectuali.în paralel cu aceste acţiuni împotriva opoziţiei au loc epurări şi în cadrul PCR • Comitetul Central al PCR hotărăşte în noiembrie 1948 preschimbarea carnetelor de partid.Vulcănescu .cazul Lucreţiu Pătrăşcanu • februarie 1948.orice formă de rezistenţă e zadarnică datorită represiunilor .represiune violentă împotriva greco-catolicilor din Transilvania • printr-o hotărâre a Consiliului Miniştrilor.35 CURS 7 – istoria României Venirea şi consolidarea la putere a PCR .

demişi. 1952 – a doua variantă a Constituţiei comuniste române – se copiază de fapt Constituţia URSS Viaţa culturală a României . Institutul de cercetări balcanice.Iunie-august 1948.3 august 1948. alcătuită din academicieni numiţi de comunişti . Polonia. Ungaria – state aflate sub controlul URSS . care a crezut atunci în Dej – cel mai fidel aliat sovietic din România după 1948. muzeelor. Monitorul oficial anunţa o lege a învăţământului ce desfiinţa facultăţile de Litere şi Filosofie • profesorii – arestaţi. Institutul pentru studierea istoriei bizantine. liderii PCR au trecut la distrugerea a tot ceea ce avea legătură cu trecutul interbelic – regimul comunist trece la implementarea democraţiei populare • vechea Constituţie era obosită – 1948 – prima variantă.în acelaşi timp. Teohari Georgescu şi alţi susţinători ai lor sunt înlăturaţi de la conducerea PCR – înlăturare posibilă cu acordul URSS.bogată în perioada interbelică. aceste reviste fiind înlocuite de revista Studii . Institutul Maxim Gorki de limba rusă • rol: popularizarea realizărilor ştiinţei sovietice. Vasile Luca. au existat şi realizări pozitive • ştiinţele exacte care nu aveau nici o legătură cu regimul comunist s-au putut dezvolta • creşte numărul teatrelor. prin introducerea învăţământului primar obligatoriu Politica externă . în paralel cu acţiunile de epurare. studenţilor etc • analfabetismul a fost readus. de a dovedi vechimea “bunelor relaţii româno-ruse” • moment de vârf al rusificării – 1953 – introducerea unei ortografii ce înlătura o serie de cuvinte latine din dicţionar • limba rusă era obligatorie în şcoală . noul regim a reuşit să desfiinţeze toate institutele istoriografice vechi • 15 iulie 1948 – decret al Marii Adunări Naţionale prin care desfiinţează institutele de istorie naţională: Institutul pentru studierea istoriei universale.Academia Română e desfiinţată în iunie 1948 şi înlocuită cu o Academie nouă. Institutele de istorie naţională din Cluj şi Iaşi.4 februarie 1948 – se semnează la Moscova un Tratat de prietenie şi asistenţă mutuală româno-rusă.regimul comunist până la jumătatea deceniului 6 (mai clar din aprox 1965) s-a caracterizat printr-o subordonare faţă de URSS • toate legăturile cu Occidentul au fost întrerupte • Tratatul cu Iugoslavia din 1947 a fost denunţat în urma conflictului Tito-Stalin • semnate tratate cu Bulgaria. valabil 20 ani • primul tratat de acest fel semnat de ruşi cu un stat care în timpul WW2 luptase împotriva URSS .pe lângă aspectele negative.36 • - rivalitate gruparea lui Dej – grupul moscovit pentru a obţine favorurile lui Stalin şi controlul întreg al PCR • 1952 – victoria lui Dejm când Ana Pauker. li se interzice să publice (până după moartea lui Stalin) . Cehoslovacia. în locul lor – Institutul de Istorie al PMR • odată cu institutele respective dispăreau şi revistele lor. PMR a pornit o intensă campanie de rusificare – apar Editura şi Librăria Cartea Rusă. dar n-a scăpat de influenţa stalinistă . filarmonicilor.

începutul anilor ’60 – disputa URSS-China oferă României posibilitatea de a se distanţa tot mai mult de Moscova • Bucureştiul devine în aceşti ani locul favorit în care chinezii îşi manifestau atitudinea antimoscovită • China a trimis în România numeroase delegaţii economice şi politice – volumul schimburilor comerciale creşte cu 10% într-un timp foarte scurt • la Beijing e semnat un acord cultural România-China . Gh Dej – cel mai îndârjit adversar al proiectului • discuţiile pe această temă au continuat câţiva ani – triumful punctului de vedere român cu toate fricţiunile româno-ruse.după 1958. încheind un acord pentru construirea complexului energetic de la Porţile de Fier .37 - - - - • problema Basarabiei şi N Bucovinei – nu sunt discutate 23 mai 1948. iar România+Bulgaria+Polonia+Ungaria ar fi trebuit să pună accentul pe dezvoltarea agriculturii – idee susţinută de Cehoslovacia+RDG. România şi-a asumat riscurile unei politici de neconceput până la acea dată • comerţul extern începe să se deschidă spre Occident • România încheie cu guvernele occidentale acorduri de compensare pentru bunurile naţionalizate în 1948 – înlăturarea unei serioase piedici în calea viitoarelor legături economice . Hruşciov acceptă în 1958 cererea stăruitoare a lui Dej de retragere a trupelor sovietice din România – concesia făcută de Hruşciov (şi datorită sprijinului dat de România în înfrângerea revoltei din Ungaria din 1956) nu a reprezentat din punct de vedere strategic un sacrificiu pentru securitatea blocului estic • prezenţa Armatei Roşii în România nu era absolut necesară pentru că România era înconjurată de state comuniste şi avea graniţă foarte mare cu URSS plan intern: toată opoziţia eliminată plecarea sovieticilor a fost însoţită de noi valuri de arestări şi excluderi din partid • victime: activişti de partid căzuţi în dizgraţie (datorită simpatiei pentru evenimentele din Ungaria şi Polonia). URSS+RDG+Cehoslovacia urmau să continue industrializarea. ţărani ce se opuneau colectivizării acţiuni menite să intimideze populaţia pentru a evita surprizele după plecarea Armatei Roşii II. Etapa de destindere . detaşându-se tot mai mult de politica URSS • 1963 – GGDej vizitează Iugoslavia. intelectuali înclinaţi spre dizidenţă (mai ales din Transilvania). printr-un simplu proces-verbal încheiat între • Nikolai Plavlovic – reprezentantul ministerului de externe URSS • Eduard Mezincescu – reprezentantul ministerului de externe România insula Şerpilor e cedată URSS relaţiile româno-sovietice au luat o nouă turnură după preluarea puterii politice la Moscova de către Nikita Sergheevici Hruşciov • la Congresul II al PMR (1955) se vorbeşte prima dată de calea românească de construire a socialismului (ideea lui Pătrăşcanu!) şi s-a insistat pe necesitatea respectării principiului suveranităţii în relaţiile dintre ţările socialiste • relaţiile româno-sovietice – redevin tensionate în momentul în care Hruşciov a încercat să introducă principiul diviziunii şi al specializării economice în cadrul blocului socialist – după planurile Moscovei.politica externă română devine tot mai îndrăzneaţă. Bulgaria s-a aliat viziunii Moscovei. dar Polonia şi Ungaria îşi manifestau rezervele.

mai ales ocuparea Basarabiei în 1812 19 martie 1965 – moare GGDej • schimbările ce au avut loc în România în ultimii săi ani de viaţă – crearea unui climat de relativă bunăstare socială. lucrare în care era denunţată politica Rusiei ţariste faţă de România. TM. ale unor studenţi din Ardel DAR controlaţi de Securitate . muzică • campania de derusificare. GGDej a iniţiat după încheierea colectivizării agricole (1961-2) şi un proces de destindere pe plan intern • primul pas – decretarea amnistiei tuturor deţinuţilor politici – începe în 1962 şi durează până la sfârşitul lui 1964 • destindere în cinematografie. nimeni nu poate hotărî ce este just şi ce nu pentru alte ţări sau partide” în paralel cu orientarea politicii externe. schimbarea numelor ruseşti ale străzilor. nu există şi nu pot exista tipare sau reţete unice. ci doar unele frământări şi luări de poziţie ale unor muncitori din fabrici din Cluj. Bucureşti. raportul lui Hruşciov la Congresul XX al miniştrilor sovietici (denunţarea crimelor comise de Stalin) – şoc puternic pentru clasa politică românească participând la funeraliile lui Stalin. obţinerea unei autonomii în cadrul blocului socialist • în timpul guvernării sale au avut loc o serie de evenimente externe ce au constituit ameninţări la adresa liderilor comunişti din România: moartea lui Stalin (1953). ce culminează în 1963 cu închiderea institutelor înfiinţate în 1948. GGDej şi-a dat seama că la Moscova se desfăşoară o luptă acerbă pentru succesiunea la conducerea PCUS. comuniştii români au trăit clipe de mare panică datorită • izbucnirii revoluţiei maghiare • frământărilor din Polonia evenimente ce nu au determinat zguduri sociale în România. întors în România a încercat să acorde o mai mare atenţie nevoilor ţării pentru a nu fi surprins de anumite tulburări interne (o lasă mai moale o perioadă cu colectivizarea) • pe de altă parte accelerează ancheta în cazul Pătrăşcanu datorită temei că ar fi putut reprezenta o alternativă în condiţiile destalinizării încurajate de Hruşciov – eliminarea fizică a lui Pătrăşcanu toamna 1965. revenirea oraşului Stalin la vechiul nume (Braşov) • Institutul de Studii SE europene îşi reia activitatea • expoziţii americane deschise la Bucureştui • traducerea cărţilor occidentale (eg: Biblioteca pentru toţi) • se cumpără licenţe străine (eg: Nivea) • melodii şi filme ruseşti înlocuite cu cele occidentale • restabilirea latinităţii limbii române de Academia Română ecou puternic: publicarea sub îngrijirea lui Andrei Oţetea a lucrării lui Marx: “Însemnări despre români”.38 • - - - - - ambasadorul român e retrimis la Tirana (în condiţiile în care Albania rupsese relaţiile diplomatice cu URSS după 1948) • legaţiile Angliei şi Franţei de la Bucureşti – ridicate la rangul de ambasadă • delegaţie română economică călătoreşte la Washington (prima după instaurarea regimului comunist) cea mai importantă manifestare de independenţă a României sub GGDej – aprilie 1964: Declaraţia prin care Moscovei i se cerea ca în relaţiile cu ţările comuniste să respecte ceea ce pretindea a fi respectat de către ţările occidentale în relaţiile lor internaţionale “dată fiind diversitatea condiţiilor de construire socialistă.

39

-

-

moartea lui GGDej s-a produs într-un moment în care în România semnezele dezgheţului ideologic deveniseră evidente • intern: primele semne de mulţumire şi speranţă • extern: România începe să fie prezentă în atenţia diplomaţilor şi economiştilor occidentali la câteva zile după funeralii, numele lui GGDej a dispărut din presa oficială, cărţile şi articolele cu cuvântări sunt retrase din librării, date jos portretele lui – lumea începe să facă cunoştinţă cu noul lider PCR, Nicolae Ceauşescu (NC)

Nicolae Ceauşescu - născut la 26 ianuarie 1918 în comuna Scorniceşti (Olt) , al treilea copil din cei 10 ai familiei sale - după absolvirea şcolii primare, neavând suficiente mijloace materiale pentru viitor, pleacă la Bucureşti (fenomen foarte frecvent în perioada interbelică) - începutul anilor ’30 – la Bucureşti, implicat în acţiunile organizate de comunişti, dar fără a fi jucat un rol important în clandestinitate - după 1944 reuşeşte să urce treptele ierarhiei de partid • şef al tineretului comunist • general-locotenent • şef al Direcţiei Politice a Armatei • secretar general al CC al PMR • membru al Biroului Politic • responsabil cu problemele de cadre etc - 1965, numit prim-secretar al partidului după moartea lui GGDej, dar atribuţiile sale sunt limitate • ascensiunea spre puterea absolută avea să înceapă după 1971 - 1946, se căsătoreşte cu Elena Petrescu, cunoscută în timpul unui miting muncitoresc din Bucureşti • Elena Ceauşescu devine în 1979 preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie; în 1980 – vicePM; apoi preşedinta comisiei pentru cadre a PCR; ajunge nr 2 în PCR şi stat prima manifestare de amploare cu prilejul căreia NC s-a făcut cunoscut opiniei publice – Congresul IX PCR • lucrările Congresului s-au desfăşurat la Bucureşti între 19-24 iulie 1965 • Ceauşescu a prezentat raportul la Congres; discurs incoerent dar ascultat cu atenţie şi curiozitate de delegaţia română şi străină; se pare că un discurs foarte simplu în care a prezentat situaţia economică a României; insistă asupra faptului că dezvoltarea industrială va atrage neîndoielnic progresul economiei naţionale şi societăţii • apoi, spre surprinderea celor ce îl ascultau, a denunţat abuzurile lui GGDej şi deşi nu a vizat persoane, surprinderea a fost mare • Congresul IX=”congresul promisiunilor şi deschiderilor” -creează imaginea unui lider mai liberal decât GGDej • Congresul confirmă numirea lui NC în funcţia de secretar general al CC al PCR (PMR redevine PCR)

Epoca Ceauşescu I. 1965-1971

40

regimul NC a debutat cu o serie de măsuri de natură să redreseze orgoliul naţional • relatinizarea numelui ţării: Romînia devine România • întâlniri frecvente ale lui NC cu reprezentanţii intelectualilor, armatei, muncitorilor – şi-a manifestat dezacordul faţă de dogmele epocii anterioare • măsuri menite a încuraja iniţiativa particulară – 1967, permite deschiderea de prăvălii, restaurante, pensiuni, locuinţe particulare; apoi, se adoptă noi reglementări ale regimului paşapoartelor • primele întâlniri cu populaţia – organizate începând cu toamna 1965: vizite pe şantiere muncitoreşti, întâlniri cu reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, vizitează practic oraş după oraş, călătoriile şi adunările populare fiind indispensabile - caracteristice pentru epocă: marile mitinguri populare au reprezentat unul din elementele caracteristice ale epocii Ceauşescu - în acelaşi cadru al politicii de destalinizare şi a continuării acuzaţiilor la adresa regimului anterior, NC organizează în aprilie 1968 Plenara CC: se decide reabilitarea lui Pătrăşcanu şi excluderea lui Al.Drăghici (fost ministru de interne) din toate organismele de partid • Ceauşescu rosteşte un aspru rechizitoriu împotriva lui Drăghici şi GGDej, acuzându-i a fi fost principalii instigatori ai asasinării lui Pătrăşcanu, dar şi lui Ştefan Foriş - simptomele dezgheţului – simţite şi în economie – progres simţitor a. industria - NC continuă politica lui GGDej mai ales în acest domeniu - planul cincinal, 1966-1970, ale cărui directive fuseseră stabilite la Congresul IX pune accentul pe industria grea - visul lui NC: transformarea României într-o ţară exportatoare de maşini - în paralel, începe construirea unor vaste capacităţi de rafinare a petrolului - NC susţinea că modernizarea economiei româneşti se poate obţine mai repede în condiţiile unui dirijism centralizat – o linie accentuată şi mai mult după 1970, când s-au început lucrările unor ambiţioase obiective industriale (mai târziu se dovedesc lipsite de valoare economică) b. agricultura – beneficiara unor subvenţii de la stat ce ajungeau până la 15-20% din totalul pe economie; rezultate destul de bune: începutul anilor ’70 – o anumită abundenţă a produselor agricole - cultura – noua orientare mai liberală se simte şi aici • controlul birocratic slăbeşte – posibilă realizarea unor opere de prestigiu • perioada de modernizare şi deschidere în învăţământ: schimb de publicaţii şi profesori, ponderea ştiinţelor exacte creşte în defavoarea ştiinţelor politice - rusificarea dispare complet din şcoli – limba rusă e înlocuită treptat cu limbi de circulaţie internaţională - înfiinţate licee cu limbi de predare în una din limbile importante de circulaţie internaţională - universităţile române intră în contact cu universităţi europene şi americane - profesorii şi studenţii pot cunoaşte lumea academică internaţională - bibliotecile şi librările – cărţi occidentale - prin această politică de toleranţă faţă de cultură, PCR a reuşit să îşi atragă simpatia şi adeziunea intelectualităţii • cât Ceauşescu nu a manifestat un interes special pentru cultură ea s-a putut dezvolta liber • intelectualii îşi pot alege propriile cercetări, după propriile înclinaţii, fără a fi nevoiţi să ţină cont de partid; apar studii cu subiecte în acord cu curentele/proiectele vremii pe plan internaţional -

41

CURS 8 – Nicoară Preliminariile Unirii 1859 - noul statut al Principatelor după 1848 • după înfrângerea revoluţiei s-au pus pe tapet problemele modernizării şi formării statului naţional; apoi, după 1848, s-au luat măsuri reformatoare: realizarea idealurilor ce erau Unirea şi modernizarea structurilor instituţionale - 1849-1856 – viaţa publică se află sub semnul convenţiei de la Balta Liman (localitate în sudul Basarabiei), încheiată de IO şi IŢ • restabileşte regimul regulamentar DAR modificări în sens autoritar+limitează autonomia Principatelor • suspendarea adunărilor obşteşti • numirea domnului de sultan pe 7 ani • în locul divanurilor alese, divanuri doar cu atribuţii fiscale – votau bugetul - vor fi numiţi domni: • Barbu Ştirbei în ŢR • Grigore Alexandru Ghica în Moldova - reformele celor doi domni au pregătit instaurarea regimului Convenţiei de la Paris (1858), au continuat eforturile din timpul Regulamentelor Organice, de consolidare a statului şi instituţiilor conform etatismului • mai ales în domeniul agrar – 1851: aşezămintele agrare – raporturile proprietari-săteni, consacră caracterul burghez-capitalist al producţiei asupra pământului şi libertăţii muncii • măsuri administrative, edilitare, urbanistice • reorganizarea armatei şi a învăţământului – eg: înfiinţarea unui învăţământ practic, limba română devine limbă de predare, accesul unor categorii cât mai largi la învăţământul public - Ghica s-a ilustrat prin atitudine liberală • acceptă întoarcerea exilaţilor moldoveni din timpul Revoluţiei – chiar le dă funcţii importante în administraţia publică (miniştrii, responsabili) - Ştirbei a dus o politică conservatoare: împotriva întoarcerii revoluţionarilor din exil în 1853 izbucneşte războiul Crimeei, iar Principatele sunt ocupate de trupe IH, domnii Ghica şi Ştirbei fiind nevoiţi să se retragă până în septembrie 1854 • apoi, Ştirbei va continua politica conservatoare: cenzură foarte dură, chiar interzice ziare • Ghica – din 1854: politică liberală şi naţională, susţinut de elementele liberale din administraţie; va avea chiar o atitudine unionistă: elaborarea de proiecte privind codul şi procedura civilă, codul penal şi comercial; exista o atmosferă pro-unionism; pe plan extern se orientează spre Franţa – favoriza pătrunderea capitalului francez în Moldova; cenzură mai puţin dură: apar publicaţii precum “România Literară” (editor Vasile Alecsandri), “Steaua Dunării” (editor Mihail Kogălniceanu) ce erau publicaţii unioniste Congresul de pace de la Paris (1856) – în urma războiului Crimeii • context internaţional pro Unirea celor 2 Principate • centrul de greutate al luptei pentru Unire se mută la Iaşi şi Bucureşti 1856, Moldova: regrupare a forţelor unioniste în jurul lui Mihail Kogălniceanu şi domnul Ghica; la 25 mai 1856 se înfiinţează Societatea Unirii – boieri, intelectuali, orăşeni, ce în 30 mai devine o societate mult mai largă, care grupa toate categoriile sociale • programul acestei societăţi: unire sub prinţ străin (preferabil de rasă latină, chiar francez dacă s-ar putea) • organizare oficială a mişcării unioniste pe cale legalistă: presă, adunări, broşuri, manifeste – cu concursul domnului în ŢR: mişcarea unionistă se grupează mai greu datorită regimului restrictiv vara, 1856: cei doi domni sunt suspendaţi (se termină mandatul) şi sunt numiţi: • Moldova – caimacan Teodor Balş – politică anti-Unire • ŢR – caimacan Alexandru Ghica – politică pro-Unire rolurile s-au schimbat

-

-

-

pentru prima oară în istoria Ţărilor Române. în divanul ad-hoc – esp liberali radicali – prima adunare reprezentativă la care participă şi reprezentanţii ţăranilor . privind viitorul Principatelor . este aleasă pe 3 martie 1857 o conducere unitară condusă de preşedinte C. încet.Creţulescu şi vicepreşedinţi Gheorghe Costa Foru ş Constantin Bosian. DAR există şi opţiuni diferite (eg: problema agrară) datorită ideologiei (liberali vs conservatori). egalităţii în faţa legii. tuturor ideologiilor şi orientărilor politice. adoptă un program în patru puncte • unire • prinţ străin • autonomie şi neutralitate • guvern constituţional şi adunare obştească reprezentativă principii: drept la proprietate. dacă e sau nu pro-Unire .convenţia de la Paris a hotărât convocarea pentru a vedea care e atitudinea cetăţenilor. ce să nu aparţină familiilor domnitoare din ţările limitrofe • adunare obştească – interesele naţiunii • anularea jurisdicţiei consulare • garanţia marilor puteri europene • reforme pentru a moderniza societatea românească – principiul dreptăţii. totuşi. sunt aleşi pe principiul averii (principiu modern) şi nu pe cel al originii sociale . pentru că asta era prioritatea - - Convocarea adunărilor ad-hoc . stabilea următoarea componenţă • clerul înalt (mitropoliţii. egalitate în faţa legii. proteste unioniste şi ale puterilor străine favorabile Unirii • la Osborne – întâlnire Napoleon III+regina Victoria (GB) – compromis: alegerile pentru adunarea Moldovei sunt anulate DAR Franţa mai reduce exigenţele în materie de Unire . coordonare Moldova-ŢR Moldova – mai radicali – cer o singură adunare ad-hoc pentru alegerea domnului există un consens între principate – dovada: programele. la 1 martie 1857 – programul: • unire • autonomie şi neutralitate • prinţ străin. respectul proprietăţii ŢR – comitetul central al Unirii – în frunte. grup de mari boieri unionişti – publică un program propriu: se susţine unionismul (unire. iscându-se un scandal politic.Congresul de la Paris preconiza un rol consultativ pentru aceste adunări şi formulare de propuneri către puterile garante. prinţ străin) DAR diferă la nivelul principiilor de organizare internă încet. în Moldova: comitetul electoral al Unirii care reuneşte reprezentanţii tuturor forţelor unioniste. episcopii). opţiunile diferite sunt amânate până după Unire.în ŢR. IH) falsifică alegerile din luna iulie. prin delegaţi . libertate individuală 10 martie 1857.în Moldova. marii proprietari şi orăşenii votau prin vot direct. reprezentanţii egumenilor • doi reprezentanţi/judeţ pentru marii proprietari • un reprezentant/judeţ pentru micii proprietari • un reprezentant/judeţ pentru orăşeni • un reprezentant/judeţ pentru ţăranii fără pământ !!! clerul înalt.la 29 august 1857 au loc noi alegeri: câştigă unioniştii .42 - ŢR – comitetul central de acţiune coordonează comitetele judeţene unioniste. ceilalţi votau indirect. caimacanul Nicolae Vogoride (agentul IO.A. la 7 septembrie 1857 au loc alegerile: câştigă tot unioniştii (Partida Naţională) în ŢR. pentru a mobiliza opinia publică 1857.firmanul dat de sultan în 1 ianuarie 1857 pentru convocarea lor.aceşti reprezentanţi.

1460. acceptând să devină o clasă modernă.43 - - - toamna 1857: adunările de la Iaşi şi Bucureşti • Partida Naţională a încercat să impună o sferă mai largă de acţiune decât cea fixată de Marile Puteri • rol la dezvoltarea relaţiilor de colaborare Moldova-ŢR • a formulat o soluţie în sensul dorit de majoritatea românilor: unificarea pe baza principiului de naţionalitate şi au dezbătut problemele fundamentale ale creerii unui stat român modern (aprox ca la 1848) 7 octombrie 1857. familie din IH după votarea programului unionist. în adunarea ŢR – regrupare a conservatorilor. monarhie ereditară. firman otoman: încheia activitatea divanurilor ad-hoc. pentru a le instituţionaliza pe cale legală şi constituţională. IŢ. Adunarea ŢR – 4 puncte – programul mişcării unioniste. 1511. 1634 (drept istoric) • unirea în stat cu numele de România • prinţ străin. radicalii au amânat dezbaterile legate de organizarea internă a ţării în Moldova. în acord cu marile puteri europene + pun în evidenţă procesul de politizare şi activare a unor noi categori sociale (eg: ţărănimea) - - . neutralitate. a domiciliului singura respinsă: soluţia problemei ţărăneşti • mai cer: întrunirea celor două divanuri ad-hoc. asemenea probleme au fost dezbătute: rezultatul a fost transmis şi la Bucureşti • dreptul noului stat de a încheia relaţii comerciale cu alte state • desfiinţarea jurisdicţiei consulare • accestul tuturor în funcţiile de stat • aşezarea dreaptă şi generală a impozitului • libertatea cultelor • reponsabilitate ministerială • separarea puterilor în stat • organizarea comune • imovabilitatea judecătorilor • independenţa Moldovei de Patriarhia de la Constantinopol • respectarea dreptului şi libertăţii individuale. pe când ŢR cere guvern constituţional chestiunea “prinţului străin” apăruse din sec XVIII. chiar şi în formulare: unire. prinţ străin. ce au avut o semnificaţie deosebită: au repus pe tapet şi au formulat dezideratele programelor de la 1848. mai bine un prinţ străin • vs prinţ din IO. asemenea Moldova. vistier etc). adunare obştească reprezentativă diferenţe: Moldova dorea garanţia colectivă a Marilor Puteri. scop: lege electorală comună în divanurile ad-hoc. propunerea lui Mihail Kogălniceanu – adunarea din Moldova a adoptat punctele mişcării unioniste ca hotărâri finale • drepturile: autonomie conform capitulaţiilor din 1393. dinastie din Europa DAR moştenitori crescuţi în religia ţării (ortodoxă) • neutralitate • adunare obştească – toată naţiunea să fie reprezentată • garanţia colectivă a marilor puteri 9 octombrie 1857. ŢR – împotriva lor. cetăţeni egali în drepturi cu orice alţi cetăţeni – nu e o clasă reacţionară la începutul anului 1858. boierii au renunţat de bunăvoie la rangurile boiereşti (postelnic. acest prinţ era văzut ca un arbitru al vieţii publice româneşti • există foarte mulţi candidaţi (aprox 40) la tronul Moldovei. autonomie.

nu la concordia/pace .revoluţia de la 1848 este înfrântă în urma unui război civil sângeros (victime: români.44 Atitudinea Marilor Puteri . iar în Moldova tendinţelor liberale • o singură instituţie comună: Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie . Cuza va avea două guverne diferite: unul la Iaşi. pentru că se considera că societatea civilă a avut puterea în timpul revoluţiei şi s-a ajuns la război civil. ce să prevină revoluţiile (ce duc la pierderi de vieţi. IH – două probleme capitale (1) pe termen scurt – restabilirea ordinii interne şi stabilităţii (2) pe termen lung – găsirea unei formule de organizare. pe Bibescu sau Ştirbei în ŢR • liberalii susţin pe N. învăţământ.20 martie 1858 . comisa – foarte multe controverse. datorită atitudinilor diferite a marilor puteri: pro sau vs Unire . austrieci) . bunuri. politica Vienei pentru următorul deceniu: abolutism şi modernizare .1849-1860 – politică neo-absolutistă. maghiari.în plan politic. conflicte ireductibile ce nu se putea soluţiona prin compromis. administraţie) . liberalii mobilizează masele pentru a face presiuni asupra Adunării • la 22 ianuarie adunarea electivă începe lucrările – renunţă rapid la candidaţii proprii şi îl alege în unanimitate pe Cuza – forţare a prevederilor convenţiei de la Paris . eliminarea autonomiilor locale + reformism de sus + modernizare (esp domeniul economic.Cuza – la 5 ianuarie e ales în unanimitate . Ion C. unul la Bucureşti Transilvania în perioada 1849-1860 – neo-absolutismul .18 mai 1857: comisia europeană instituită de Congresul de la Paris începe activitatea.la 28 decembrie/9 ianuarie încep lucrările Adunării din Moldova • 3 ianuarie.chiar şi liberalii austrieci au acceptat că după experienţa dramatică a revoluţiei e mai bun un guvern autoritar .I.dubla alegere reprezintă o uniune personală. în ŢR.toamna 1849.politica i-a surprins pe toţi: cei care au luptat împotriva Vienei şi cei pro-Viena – ambele categorii erau nemulţumite că revoluţia nu le-a materializat idealurile . de aceea. toată puterea. scop: bazele noii organizări a Principatelor după informare la faţa locului • remarcă adeziunea populaţiei la Unire. justiţie. doar la 1863 se va recunoaşte de Marile Puteri că Cuza e domn legitim. în mâna organelor centrale de la Viena. neînţelegeri între popoare) .Golesc. deputaţii unionişti – candidat unic: Al.deciziile cele mai potrivite cu binele general nu puteau avea altă sursă decât autoritatea centrală (“bunul împărat”) . iar până în 1863. Al.raportul fiscal – concluzii importante în privinţa necesităţii reformelor modernizatoare • prima parte înregistrează voinţa de Unire • a doua parte înregistrează reformele propuse pentru noul stat • anexa: opiniile fiecărui comisar – adică punct de vedere al fiecărei ţări . cu sarcina de a pregăti alegerile. cele 3 persoane aparţin forţelor conservatoare.pentru a rezolva aceste probleme s-a plecat de la premisa: gradul mare de libertate oferit în mod neaşteptat societăţii a dus la revoluţie: doar disfuncţii şi necazuri. conducerea de sus în jos.ŢR – dominată de conservatori. cultură. societatea nu participa al luarea deciziilor. după raport. scop: centralizarea monarhiei.Cantacuzino pt ŢR şi vreo 40 candidaturi pt Moldova .cele două tabere sunt divizate în jurul mai multor candidaturi • conservatorii: susţin pe Mihail sau Grigore Sturdza în Moldova. centrul de greutate al efortului pentru unire: Conferinţa de la Paris – soluţie mai puţin definitivă. dar per ansamblu. pe seama românilor lasă ultima decizie – efortul politic în jurul alegerilor pentru adunările elective şi în jurul lucrărilor acestora • art 49 al Conferinţei de la Paris – caimacanii sunt înlocuiţi de o comisie din 3 persoane.Dimitrie Ghica.1858.

este limitată autonomia saşilor – Universitatea săsească pierde funcţia juridică . Bucovina.provinciile sunt împărţite în districte/cercuri – subîmpărţite în subcercuri • Transilvania: 6 apoi 10 districte – 79 subcercuri • Banat şi Voivodina – 5 districte se dizloca vechea organizare în comitate .măsuri reformatoare şi modernizatoare • introducerea unui nou sistem fiscal – suportarea egală a sarcinilor publice (există taxe pe pământ. Ungaria.guvernatorii – atribuţii civile şi militare. format din oameni de stat cu experienţă (ministru de interne: Alexander von Bach) – “regimul Bach” – controla guvernatorii provinciilor • IH – în provinciile de coroană depindeau direct de Viena (Boemia. egalitate în drepturi pt toate naţionalităţile din IH. Voivodina sârbească şi Banatul Timişoarei) – respecta tradiţia istorică inovaţie: Banatul şi Voivodina vor fi unite + despărţitea Bucovinei de Galiţia (la 1848). articole de consum) . aparat de urmărire a delincvenţilor – poliţie a oraşelor şi jandarmerie militarizată (din 1851) + poliţia politică secretă . Chioarul) la Transilvania românii. nu erau personalităţi provinciale • în Transilvania . Transilvania. justiţie. cu prevederi liberale: autoguvernare limitată a provinciilor. Orlat) . organele fiscale) .măsuri: starea de asediu din timpul revoluţiei e menţinută (nu există întruniri publice. nu va fi aplicată niciodată. nemulţumiţi că în urma revoluţiei nu au intrat toţi într-o singură unitate subordonată Vienei: protest şi zeci de memorii (1849-1851) organizarea provincială . sprijin: guberniul – funcţionari austrieci sau aduşi din alte provincii ale IH – rol executiv . ci principii fixate de puterea centrală împăratul Franz Iosef (din decembrie 1848 pe tron) e autoritatea supremă executivă şi legislativă • ajutat de un consiliu imperial. jandarmii locali. Solnocul de Mijloc. iar cele din Partium (Zarand. fiecare ziar era supervizat de un cenzor) . există cenzură. Galiţia.desfiinţarea regimentelor de graniţă (româneşti şi secuieşti) + zonele lor administrative speciale (Năsăud. funcţia principală: de a transmite şi aplica decretele autorităţii centrale • recrutaţi din marii demnitari ai IH. rol: mai bun control al Vienei Ungaria rebelă la 1848 a fost “pedepsită”: unele comitate din sud au fost încorporate Banatului.în fruntea cercului: un prefect – subordonate toate autorităţile locale (administraţie. case.guvernatorii: (1) feldmareşalul Ludwig von Wohlgemuth (1849-1851) (2) prinţul Karl von Schwarzenberg (1851-1858) (3) prinţul Friedrich von Liechtenstein (1858-1861) reşedinţa: la Sibiu (asemenea guberniului austriac) • putere legislativă şi executivă locală • răspundea doar în faţa miniştrilor de la Viena • puteri aproape nelimitate pentru a aplica instrucţiuni • nu convoacă Dieta.populaţie atent supravegheată.45 - - - din punct de vedere al cadrului constituţional • 4 martie 1849-decembrie 1851 – e în vigoare constituţia imperială acordată de curte în timpul revoluţiei. venituri. Dalmaţia. este abrogată în decembrie 1851 • decembrie 1851-1860 – nu există constituţie.limba oficială era limba germană (funcţionarii erau aproape toţi din provinciile germane) + birocraţie foarte stufoasă .

cu participarea unei părţi importante din populaţia IH . relaţii de tip contractual cu proprietarii această reformă este mult mai radicală decât a lui Cuza şi va rezolva problema rurală + a românilor din Transilvania – se va forma o clasă de proprietari mijlocii destul de consistentă. împăratul putea emite şi revoca măsuri fără controlul societăţii – rezultă provizoratul unor măsuri – nu există continuitate în administraţie. dar rezultate foarte bune . aplicarea reformei agrare (1) foştii iobagi sunt împroprietăriţi cu loturile pe care le deţineau – formarea unei proprietăţi mijlocii.deşi fără concursul societăţii. lipsa transparenţei politice. chiar împotriva tendinţelor sale.1860 – i se va pune capăt prin instituirea unui regim liberal: reforme constituţionale.chiar dacă nu 100% reformator: există poliţie secretă. avantaje mai ales pentru ţăranii români (2) foştii jeleri sunt emancipaţi de servituţi. ½ din populaţia română era greco-catolică – beneficii – episcopia Blaj devine în 1853 mitropolie. cu mijloace diferite. oferind independenţă şi prestigiu Bisericii catolice • reforma agrară – decrete de desfiinţare a iobăgiei (1853 – Ungaria şi Banat.regimul Bach a consolidat schimbările prefigurate la 1848. măsurile au fost pentru Transilvania un pas înainte: modernizare generală (stat şi societate) . a participării cetăţenilor – se întreţin practici neeficiente . noi proceduri penale şi codul civil austriac (adaptat după codul lui Napoleon) – va fi model pentru codul lui Cuza (disciplina austriacă) + elimină particularităţile justiţiei locale din IH • domeniul confesional – promovare a catolicismului (majoritatea populaţiei din IH). folosit alături de loialismul dinastic şi germanizarea administraţiei pentru unitatea spirituală a monarhiei. 1854 Transilvania).46 • sistem judiciar modern: separarea de administraţie (1850). se introduc cărţile funciare va evita fărâmiţarea proprietăţii ţărăneşti în Transilvania nu vor exista mari mişcări ţărăneşti (cum a fost în ŢR în 1907) Concluzii la regimul neo-absolutist .

progres lent.perioadă foarte importantă pentru procesul de modernizare a României – social şi instituţional. unde boierimea era puternică şi economic şi politic. separarea puterilor în stat. s-a realizat. ce atrag o clientelă politică. spiritul paşoptist. gradual. context marcat de statutul juridic internaţional nou. liberalii şi conservatorii + condiţiile prevederilor electorale ale Convenţiei de la Paris – Parlamentele din Moldova şi Muntenia. cel ce e vizat în primul rând e partidul şi curentul liberal după schema lui Xenopol. asemenea celui din Occident • minus: nu asigură soluţia Unirii depline • plusuri: drepturile şi libertăţile omului + cetăţeanului.Brătianu. conservatorism. a realizat tranziţia în Principatele Unite de la regimul oligarhic aristocratic al Regulamentelor Organice spre regimul parlamentar şi constituţional din 1866 . socialism – curente de idei ce propun fiecare o cale aparte. apropiată de conservatorismul german. datorită rolului boierimii (ce controlează toate sectoarele vieţii publice) în timpul lui Cuza. poporanism. în bătălia politică: grupări de 3 nuanţe • “albii” – conservatori propriu-zişi • “roşii” – liberalii radicali. în ŢR s-a putut constitui o burghezie (alogenă şi autohtonă) + au influenţă datorită grupării lui I. desfiinţarea rangurilor nobiliare. principiile constituţionalismului modern.C. - - - - - . paşoptismul încetează să mai funcţioneze pentru că obiectivul cel mai important. în reşedinţele de judeţe. de aceea. faza ideologică din formarea partidelor se încheie la 1859 – paşoptismul dispare + împărţirea/segregarea spectrului politic în mai multe variante • de la Cuza la formarea partidelor moderne: tranziţie • faza ideologică fusese inaugurată după Revoluţia lui Tudor când se conturaseră cele două mari doctrine: liberalismul. pune în aplicare regimul Convenţiei de la Paris – act cu valoare constituţională. care să îşi dispute puterea. • mai omogenă e aici tabăra conservatoare. solidaritatea naţională e în regres. structura societăţii şi mediului urban în ŢR diferită de Moldova. elemente de echilibru în Moldova nu există burghezie autohtonă în mediul urban – era dominat de elemente alogene (suddunărene: greci. până în 1848.Regulamentele Organice au instaurat un regim ce a permis posibilitatea modernizării Principatelor Române DAR monopolul puterii este tot în mâinile boierimii (puţine concesii locuitorilor oraşelor) vs 1866 cadru internaţional diferit. impus de Marile Puteri ca bază juridică pentru organizarea viitoare a Principatelor. mai puţin preocupată de exploatarea marii proprietăţi. semănătorism. regim parlamentar modern – dezvoltarea unei vieţi politice pe alte coordonate (permite agregarea unor formaţiuni/grupări politice de tip pre-partid).47 CURS 9 – BOCŞAN Domnia lui Alexandru Ioan Cuza . ce se va întâmpla în viitor? Ce cale trebuie urmată? – liberalism. procesul reformator nu a avut continuitate şi liniaritate. evoluţionismul organic şi istoric. una din sursele Constituţiei de la 1866.A. conservatorismul parlamentarismul modern permite agregarea în partide. au făcut dificilă funcţionarea mecanismului statului şi fac posibilă cristalizarea acelor grupări politice agregate în funcţie de opţiunile doctrinale ale liderilor şi protagoniştilor faza Cuza: în cristalizarea partidelor politice moderne – o fază de tranziţie • din 1859. populaţie ce a emigrat din Transilvania – “ungurenii” – meserii şi comerţ) • tabăra liberală de aici – mai ales personalităţi marcante. albanezi. în ŢR. ci o evoluţie oscilantă. junimism. macedoneeni. pentru că. regim parlamentar – partide în ŢR. de la “comunişti” • liberalii moderaţi scena politică e mai diversificată şi structurată datorită unui fenomen social important. C. unirea. mai ales interesată de funcţii astfel. controlat (alternativă la revoluţie). faţă de Moldova. sistem electoral de tip burghez – de tip cenzitar (nu mai e bazat pe origine socială!) + capacitar • regimul Convenţiei de la Paris este regimul domniei lui Cuza. câştigat de Principatele Unite datorită Conferinţei de la Paris • protecţie colectivă a Marilor Puteri intern: prevederile constituţionale ale Convenţiei de la Paris cadrul extern şi intern au determinat situaţii contradictorii.Rosetti ideile liberale radicale liberalii moderaţi din ŢR: elemente din mediul urban şi boierime conservatoare. boierimea s-a concentrat mai ales în capitală. Parlamentul unic din 1862 – tot timpul majoritate conservatoare Cuza – majoritar conservatori în Parlament – au imprimat o anumită rezistenţă şi opoziţie faţă de programul său reformator. chiar şi formula unicamerală a favorizat dezbaterile şi alianţele.

armată. posibil şi datorită imperfecţiunilor Convenţiei . CI efectele reformelor + introduce conceptul de Epoca Unirii (încearcă identificarea ei cu paşoptismul) • cu timpul. în septembrie. să recunoască unirea !!! acesta a fost un prim succes diplomatic internaţional.48 ritmuri diferite – şi datorită statutului contradictoriu internaţional.dubla alegere este recunoscută doar de statele unioniste.D.izbucnirea războiului franco-austro-sard: diplomaţia IH s-a repliat + Cuza şi-a mobilizat armat. a îmbinat metoda diplomatică (delegaţii în străinătate) şi mijloacele de forţă (armata!) . dar IH. 1861 s-a întrunit DAR Parlamentul are iniţiativa unei reuniri extraordinare. divizării forţelor politice: mare număr de guverne în cele două ţări . s-a desprins din lucrările specialiştilor o periodizare în trei etape a epocii cuziste (1) 24 ianuarie 1859 – decembrie 1861 – perioadă de consolidare a Unirii (2) 1862 (de la unirea deplină: primul guvern şi parlament unic) – 2 mai 1864 (lovitura de stat) : perioada constituţională (3) 2 mai 1864-11 februarie 1866 – regimul de guvernare autoritară şi personală a lui Cuza 1. Serbiei. o armată) elaborat în numele principelui către IO şi puterile garante DAR contextul era unul nefavorabil .la iniţiativa IO – Conferinţa Internaţională a Marilor Puteri – martie 1859.unirea deplină: prin fuziunea celor două state . un Parlament.Convenţia de la Paris a fost denumită şi un “act-hibrid”.marea problemă a Europei de SE după revoluţiile Balcanice (formarea Greciei. de la confederaţie (24 ianuarie 1859) la stat unitar . capitală (Bucureşti).IO – rezerve şi ameninţări – percepea unirea ca un atac la integritatea IO. toamna 1859 . creşterea rolului statului nu prea a fost posibilă . pentru a funcţiona instituţiile statului. Cuza nu a sancţionat hotărârea pentru a evita represaliile IO DAR conferinţa era pusă în faţa faptului împlinit – acceptă unificarea parlament. datorită imaturităţii sistemului. opera de unificare legislativă programul – enunţat şi prin mai multe documente • “Idei generale pentru a folosi la reorganizarea Principatelor Unite Moldova şi Valahia” – memoriu. guvern.Xenopol – prima lucrare ştiinţifică cu metodă despre domnia lui Cuza • C. garanţia colectivă ce a limitat în unele aspecte libertatea de manevră externă şi uneori chiar internă rezultă în 1865-1866 – finalul domniei lui Cuza – o imagine a confruntărilor • Principate .firmanul sultanului în 1861. mai ales prin autoritate • esenţa: să crească rolul statului în toate sferele sociale: etatismul în primul rând.Franţa. urmat de proclamaţia lui Cuza Cuza. două armate etc): necesitatea unificării depline. iar IO este împotriva Unirii deoarece o considera “începutul sfârşitului” (destrămarea IO) . pentru a rezolva chestiunea . pentru consolidarea. două Guverne.puteri garante • principe – forţe politice în istoriografia română • A. recunoaşterea dublei alegeri şi recunoaşterea internaţională a Unirii depline . a urmat modelul reformatorilor din sec XVIII: reforme de sus în jos. celelalte refuză – până la urmă şi GB va accepta.tânăra diplomaţie română s-a bazat pe susţinerea diplomatică a Franţei.după vizita lui Cuza la Constantinopol (semnal că doreşte să asigure un grad mai mare de autonomie de manevră în plan extern) –succes. motiv: erau imperii multi naţionale – esp IH respinge ideea principiului naţionalităţii ca bază a unui stat.Costache Negri a înaintat memoriul (ce cerea un Guvern. reformele. unire administrativă şi legislativă !!!!cu condiţiile invocate de IH. în toată această perioadă. “monstrus”.C. a sprijinit şi sfătuit diplomaţia românească . efortul central al politicii Principelui: spre exterior. . a facilitat înaintarea memoriului în decembrie 1860 . IO: unire doar în timpul lui Cuza . două capitale. ideea unei Conferinţe Internaţionale – sept.perioadă de instabilitate politică.Giurescu – “Viaţa şi opera lui Cuza Vodă” – prima oară pune în circulaţie arhiva lui Cuza • Dan Berindei – “Epoca Unirii” – nu analizează prevederile legislaţiei. sistem administrativ greoi şi guvernare complicată (două Parlamente. autonomii) – problema centralizării administraţiei. pentru că cuprindea foarte multe contradicţii: mari libertăţi vs număr relativ redus al celor care acced la putere în sfera politicii.şi IO a fost nevoit la presiunile Marilor Puteri. IO nu vor ceda -resping ideea dublei alegeri. Principatelor Române): toate aceste state au o problemă comună: au moştenit din sistemul politic otoman o administraţie coruptă (existenţa de privilegii. în programul reformator. concentrândo la Floreşti – pentru a putea ameninţa atât Ardealul cât şi Dunărea – IH a cedat şi a recunoscut oficial dubla alegere.

opoziţia cu conservatorii. saline. 4 numiţi de domn în fiecare dintre Principate • din primăvara 1859: funcţionare. a telegrafului.încă din vara 1863. pentru a menaja puterile garante Comisia Centrală de la Focşani a promulgat doar 6 legi: armată. doar atât. impozitelor. formarea Consiliului de Stat. serviciul militar obligatoriu etc - - 2.navigaţie.Nicolae Kretzulescu a început preparativele şi pentru trecerea bunurilor mănăstirilor închinate – aprox ¼ din suprafaţa agricolă a ţării • în 1862. receptată prin intermediul unui proiect din august 1848 – Constituţia lui Kogălniceanu. pentru că era prea conservator componenţa Comisiei Centrale de la Focşani a fost modificată: infuzie de elemente liberale şi un nou proiect: de lege electorală – nu a fost promulgat de principe din raţiuni externe. garanţia libertăţii individuale. a serviciilor de contabilitate. ca instituţii ce reprezentau ministerele din Bucureşti în Moldova) .sesiunea 1862-1863 – 6 proiecte de legi din 68.49 • decembrie 1859: mesaj cu valoare de program – principalele direcţii: finanţe. curte de conturi + trei proiecte de legi cu caracter fiscal: introducerea contribuţiei funciare. unificarea legislativă a fost una greoaie datorită procedurii complicate din Convenţia de la Paris rolul acestei unificări: Comisia Centrală de la Focşani • dă legi comune celor două Principate.Parlamentul unic. 8 din Muntenia. Cuza a creat un organism permanent pt a crea legile din punct de vedere tehnic – Comitet provizoiu – legea presei . combătut puternic de Mihail Kogălniceanu (vs Barbu Catargiu!) – Parlamentul a trecut proiectul de lege în iunie DAR nu a fost sancţionat de Cuza . civil (! A preluat codul civil francez – aproape copiat ad-literam) prin măsurile luate de comisie: egalitate în faţa legii. vămi. proiect elaborat pornind de la modelul Constituţiei belgiene (1831) – liberală. averile mănăstirilor închinate la “casa” statului • decembrie 1862: datoria mănăstirilor în bugetul statului pentru sănătare şi instrucţie publică . condus de Barbu Catargiu. prin colaboare Cuza şi puterile legiuitoare . poştă. în 1859 – Comisia Centrală de la Focşani – alcătuieşte după modelul Kogălniceanu şi Belgia – primul proiect de constituţie. reformarea învăţământului. codul comercial. . ministerele ieşene (le-a creat în paralel un fel de directorate. 4 aleşi de Parlament. 24 ianuarie 1862 – primul Parlament unificat al Principatelor Unite . datorită opoziţiei conservatorilor: prinţul trece la măsuri executive (decrete. combaterea lăcustelor. a serviciului penitenciar în ciuda ambiţiilor sale. organizare comune. unicameral – accelerare legiferare şi susţinut de Cuza – ce avea drept de iniţiativă legislativă. cum ar fi înfiinţarea Consiliului de Stat .vara 1862: Comisia Tehnică – mai multe proiecte de legi. poiect de lege rurală redactat de Consiliul Central Focşani – proiect conservator. regulamente) . nu a fost promulgat de Cuza (2) de lege rurală – nu a fost promulgat de Cuza. rezolvarea chestiunii rurale - pe plan intern: unificare legislativă şi administrativă • unificarea vămii. majoritate conservatoare • două proiecte: (1) de Constituţie – izvor pentru Constituţia din 1866.primul guvern unic este unul conservator. prevederile contradictorii ale Convenţiei – rezultă ideea unei guvernări personale ca mijloc de a promova reformele .primăvara lui 1862. unificarea ministerelor. justiţie. Direcţia generală a Arhivelor statului . problema rurală .baza lui Cuza în această perioadă au fost chiar liberalii moderaţi – din păcate o bază foarte îngustă – pentru a face să treacă legile aveanevoie de o forţă politică. Consiliul Superior al Instrucţiunii publice (pregătea legea Instrucţiei Publice). administraţie.Nicolae Kretzulescu va impune un ritm mai alert măsurilor executive pentru unificare administrativă: sănătate. înfiinţarea Curţii de Casaţie DAR a dezbătut şi votat foarte multe proiecte de legi: monedă naţională. 16 persoane – 8 din Moldova. import şi export de cereale. procedural. telegraf. Cuza – prin Costache Negri (reprezentant la Constantinopol) – memoriu: măsuri pentru a rezolva conflictul legislativ-executiv .plecând de la prevederile Convenţiei – reforme. o capitaţie şi o taxă pentru modernizarea căilor de comunicaţie Comisia Centrală de la Focşani a avut şi intenţii onorabile în ceea ce priveşte revizuirea codului penal.asasinarea lui Barbu Catargiu duce la preluarea conducerii guvernului de Nicolae Kretzulescu (iulie 1862) – şeful liberalilor moderaţi şi apropiat al lui Cuza .mesajul prinţului în faţa camerelor reunite anunţă acest program de reforme: descentralizare. a acţionat rapid: desfiinţa Comisia Centrală de la Focşani. măsuri economice protecţioniste.

. Cuza. legea comunală. Cuza a anunţat reformele: electorală. Camera de Comerţ. legea comunală. ce era actul fundamental • retrocedare către statul român a unor atribute ale suveranităţii – acum intră în deplinătate atributele suveranităţii statale • introduce corpul ponderator. unificare legi penale şi civile. deoarece mănăstirile închinate deţineau o pondere mare • propunere în prima fază egumenilor: solicita secularizarea contra despăgubire şi înfiinţare spital. scade censul şi creşte astfel numărul alegătorilor – în Parlament pătrund şi alte categorii sociale actul adiţional la Convenţia de la Paris este recunoscut de marile puteri în vara anului 1864 • statul – drept de a modifica legile ce priveau guvernarea internă • este exclusă orice intervenţie din afară guvernul –decrete legi. fâneţe - - - - - . CEC-ul. bazele Politehnicii – Şcoala de Drumuri şi Poduri 14/26 august 1864 – legea agrară • articolul 1 – clăcaşii – proprietate deplină pe loturile lor pe întinderea stabilită prin lege • îi împarte în fruntaşi. Cuza: pregătirea diplomatică a legii secularizării averilor mănăstireşti. supune dezbaterii Camerei legea agrară DAR Camera îi dă vot de neîncredere lui Kogălniceanu. iniţiativa legislativă majoritatea membrilor Corpului Ponderator sunt numiţi de Cuza. şcoală • decembrie 1863 – proiect adoptat de Cameră. plebiscit pentru a aproba Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris + proiectul de lege agrară Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris – a adus modificări importante Convenţiei de la Paris. cu majoritate de voturi. secularizarea averilor mănăstireşti din toamna 1863 până în primăvara 1864 – 18 proiecte de lege: secularizarea averilor mănăstireşti. schimbarea legii fundamentale (Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris) – creşte puterea prinţului. sistem măsuri şi greutăţi. pentru a da satisfacţie ieşenilor) toamna 1863. Cuza un proiect de Constituţie – transmis guvernului IO şi ambasadorilor puterilor garante (mai ales guvernul francez) – promova guvernarea personală. clăcaşi. devine bicameral • putere mai mare prinţului • competenţei mai mari executivul decât legislativul • Cuza – rol în stabilire componenţă corp ponderator • modificare regim electoral – acces mai larg pas înainte pe calea transformării sistemului politic românesc într-unul burghez această perioadă a fost cea mai fecundă din punct de vedere al realizărilor şi reformelor • bine pregătită prin măsuri anterioare: înfiinţare Consiliu de Stat (organism tehnic. la deschiderea lucrărilor legislativului. înfiinţarea consiliului de stat. Cuză nu acceptă demisia lui Kogălniceanu şi a prerogat Camera 2/14 mai – sesiune extraordinară – Camera repetă moţiunea de neîncredere vs Kogălniceanu. domnul – singur. prin deleaţi. atribuţiile Camerei scad în detrimentul Corpului Ponderator regim electoral: alegători direcţi şi alegători primari. ţăranii nu putea deţine mai mult de două treimi • titlu de proprietate primesc doar clăcaşii: cei ce aveau pământ în posesie. pentru a pregăti legislaţia). pălmaşi • dacă nu există pământ destul – completări din proprietăţi stat • dintr-o moşie privată. islaz. agrară. dacă nu aveau pământ în posesie.50 - - - în paralel. între sesiuni parlamentare (eg: iulie-decembrie 1864 – 40 decrete legi) – reforma agrară. nu a sancţionat acum legea Instrucţiunii Publice este considerată aproape cea mai productivă perioadă din vara 1863. a armatei. viitorul Senat – modifică Parlamentul. legea consiliilor judeţene. autoritară: “proiectul Cuza din 1863” – imitaţie a Constituţiei franceze din 1852 – Napoleon III + influenţa legii electorale belgiene • acest proiect a agravat raporturile domnitor – opoziţie şi a favorizat apropierea extremelor (roşii. Universitatea din Bucureşti. dacă nu – se puteau muta pe moşiile statului (“însurăţeii” se puteau aşeza pe moşiile statului pentru a primi pământ) • legea apără integritatea proprietăţii date ţăranului: interzice înstrăinarea timp de 30 de ani • reglementa accesul şi dreptul ţăranului la pădure. Cuza o dizolvă – “lovitura de stat din 2 mai” + proclamaţie către popor şi armată. 25% din teritoriul ţării intra în stăpânirea statului român • pregăteşte legea agrară din 1864 primăvara 1864. albii) – se naşte “monstruoasa coaliţie” al treilea guvern: guvernul Kogălniceanu – din toamna 1863 • guvern care a promovat dialogul cu legislativul –s-au realizat multe obiective: se pun bazele celor două Facultăţi (Şcoala Superioară de Litere şi de Ştiinţe) – din care se va forma în 1864 Universitatea de la Bucureşti (din 1860 se înfiinţase Universitatea din Iaşi. legea……………………. primeau doar suprafaţă mică pentru casă şi grădină.. instrucţiunii publice.

doar boierii) asupra clăcaşilor. însoţit de prima lege pentru numirea episcopilor – Cuza a instituit astfel un control asupra Bisericii ortodoxe (eg: numea episcopii) – mare agitaţie în rândul clerului superior din România şi ecouri în Transilvania. dijma. ieftine – căutate din Ungaria până în Occident) – caracter cerealier • desţelenire fâneţe. aşadr. după 1870.51 • • - - - desfiinţa claca. semănătoare) • chiar şi ţărănimea.superior) • instituie principiile paşoptiste: libertate. mulţi au emigrat spre mediul urban: un început de aglomerare urbană consecinţe imediate ale legii: scădere dramatică a producţiei medie la hectar.principiul inamovibilităţii cadrelor universitare – nu puteau fi schimbate chiar aşa. 1832 – Regulamentele Organice fac un pas înainte – drept deplin de proprietate asupra 1/3 din domeniu • 1864 – se extinde dreptul de proprietate (! Înainte. de sute de ha – lucrată şi cu metode moderne funcţia economico-socială a lotului nu s-a justificat în timp: • ţăranii – înstrăinare sau fărâmiţare de loturi • sf sec XIX – foarte mulţi ţărani fără pământ • mulţi ţărani nu erau clăcaşi – rămân în afara împroprietăririi. superior . trecerea la proprietate burgheză în domeniul funciar lege contestată de “roşii” (eg: Brătianu) datorită caracterului moderat al legii (doar 4 ha/familie – suprafaţa medie) imperfecţiunile legii – consecinţe: marea problemă este redeschisă la începutul sec XX şi a culminat cu răscoala din 1907 • insuficienţa întinderii loturilor de împroprietărire – dezechilibru din punct de vedere al eficienţei între cele două tipuri de proprietate (1) mică/de tip fermă – aprox 4 ha (2) imensă.introduce concursul pentru ocupare posturi didactice . legea prevede necesitatea pregătirii didactice a cadrelor didactice .prima lege modernă de învăţământ după o lungă perioadă de studiu şi evaluare a statelor cu experienţă . a producţiei totale de cereale a ţării.1863 – Comitetul Instrucţiunii publice – trimişi prin alte ţări pentru a studia legislaţia . ciclul inferior – 4 clase • a introdus învăţământul profesional – “Şcoli reale” de agricultură.ministerul cultelor şi instrucţiunii publice coordona învăţământul. mediu. ci pentru sarcini feudale. divorţul) dec 1864: promulgat decretul organic pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru probleme bisericii ortodoxe române – începutul desprinderii de Constantinopol. număr de clase). obligativitate. goana după pământ arabil pentru a face faţă nevoilor pieţei şi concurenţei (cereale de calitate.Bălcescu încoace – l-a lucrat atâţia ani. izlazuri. unificat şcolile fete. programă • liceul: de şapte clase – pondere mai mare disciplinelor umaniste. nu este pentru dreptul istoric semnificaţia legii • 1805/1810 – aşezăminte domneşti – boierii: proprietate asupra unei părţi a moşiei • 1831. băieţi – ca sistem.rapoarte valorificate . i-a susţinut şi Şaguna) . scande numărul de animale crescute (aprox 1/2) • a obligat marii proprietari ce pierd forţa de muncă să facă investiţii în modernizare: exploataţie capitalistă a proprietăţii-maşinism (plug modern. concesia făcută profesorilor universitari. dijmă şi celelalte obligaţii) – eşalonate pe 15 rate dreptul istoric al ţăranului – invocat de la N. investeşte în inventarul modern. număr mare de episcopi şi-au dat demisia – declarând că legea e necanonică (“Mişcarea pentru canonicitatea Bisericii ortodoxe” – în timpul lui Cuza. acces.prima oară. rol consultativ • în paralel: Consiliul General al Instrucţiei – corp reprezentativ.legea . legătura: doar în probleme dogmatice şi spirituale. să fie a lui!!!! Cuza dă satisfacţie proprietarilor prin despăgubiri – nu pentru pământ. gratuitate • a unificat şcoala primară de la oraş şi de la sat (materie. • Consiliul Permanent al Instrucţiunii – format din cinci oameni formaţi prin decret. pentru că a refuzat autonomia universitară . 6 membri numiţi. relaţii de muncă de tip feudal înlocuite cu “învoieli” (contracte libere) • nivelul de viaţă al ţăranilor mijlocaşi creşte economic şi social Legea Instrucţiunii Publice – decembrie 1864 .caracteristici: • reglementează unitar toate ramurile învăţământului (de la nivel elementar . de arte şi meserii etc • 3 nivele: primar. corvezile principiul dreptei despăgubiri (pt clacă. preşedintele: ministrul educaţiei alte măsuri: adoptare Cod Civil – modernizat în domenii în care Biserica avea monopol (căsătoria.

unificarea sistemului fiscal (sistem modern de impunere şi percepere a impozitelor) în timpul lui Cuza. susţinerea creditului. înfiinţarea înaltei curţi de justiţie. Consiliul Medical Superior. mijloace de transport şi comunicaţie .52 - 1865 sunt promulgate 32 de legi (cea mai importantă: legea de organizare judecătorească. codul penal şi cel procedural) perioadele 2 + 3 – serie de măsuri pentru: încurajarea industriei. economie. reforme modernizatoare ce pun bazele statului modern român + au provocat transformări în perioada următoare în societate. industrie. Bursele de Comerţ.

Grecia. emigraţie maghiară – “protectorii” au încercat să le impună românilor o anumită atitudine. de aceste reforme au beneficiat mai multe categorii de cetăţeni decât înainte • unificare instituţională. transport de arme pentru Serbia. pe care în absenţa unor reprezentări diplomatice proprii le-a folosit (misiunile diplomatice) pentru a convinge puterile garante de programul său (eg: Brătianu. DAR Cuza a făcut cum era în interesul ţării a susţinut mişcările de eliberare din Europa Centrală şi cea de Est două convenţii de cooperare cu maghiarii a susţinut emigraţia poloneză. instituţii - - • • • - progres cultural deosebit în timpul lui Cuza. Marile Puteri erau hotărâte să îl suspende din domnie. iar la Belgrad din 1863 - guvernul Cuza a apreciat importanţa politicii externe şi a creat un minister de externe. legislativă Unirea din 1859 şi dubla alegere a lui Cuza reprezintă triumful principiului de naţionalitate şi această aserţiune se regăseşte în politica externă a lui Cuza politica sa externă va duce de asemenea la dezvoltarea unor iniţiative în conformitate cu interesul naţional: scade suzeranitatea IO. Cuza este obligat să concentreze toată conducerea politicii externe în mâinile sale. a atributelor suveranităţii şi crearea unor condiţii internaţionale favorabile pentru dobândirea independenţei. Golescu etc) a doua direcţie: ideea de a crea agenţii diplomatice în diferite centre importante • agenţia diplomatică română de la Constantinopol e ridicată la acest rang după 1861. DAR nu era pregătit nici un om să îi ia locul 11 feb 1866 – lovitura de stat – obligat să îşi semneze abdicarea. pierde colaboratorii (chiar pe Kogălniceanu).Haralambie) domnia lui Cuza: încheie o perioadă începută de revoluţia de la 1848. pentru a putea realiza acest program de politică externă. a încercat să suţină românii din IH. spre o societate ce începe să semene tot mai mult cu cele europene prin modelul de reformism ce l-a imprimat. reviste. la Paris după 1860. a încheiat tranziţia spre regimul parlamentar modern. reprezentanţii armatei (N. concret: • • • eforturile de limitare a jurisdicţiei consulare şi a imixtiunii consulilor străini în afacerile ţării supunerea străinilor legislaţiei fiscale din România acţiuni externe ale României – eg: transport de arme sarde. iar de la el a început practica de a introduce un buget românesc pentru şcoli din Transilvania. liniară.53 CURS 10 – ISTORIA ROMÂNIEI. conservatorii (Lascăr Catargiu). dezvoltarea unei politici de solidaritate cu românii în afara graniţelor ţării în toate cele trei perioade ale domniei lui Cuza: creşte autonomia ţării. statul a avut un rol foarte important în modernizare. locotenenţa domnească: principalele forţe – liberalii (N. cu o organizare asemenea cu cea a ministerelor din ţările dezvoltate ale Europei: din 1862 prima etapă: recunoaşterea dublei alegeri a Unirii depline. al unui agent activ şi inovator - - . suspect: nu există nici o încercare de rezistenţă. instituţionale şi le-a determinat pe cele social economice să se adapteze noilor tendinţe ca în toate ţările balcanice. pentru afirmarea autonomiei ţării. creşterea autonomiei ţării. să dezvolte o politică consecventă. a obligat structurile politice. problema detaşamentului polonez.Golescu). BOCŞAN perioada domniei lui Cuza a fost o perioadă ce a însemnat un progres incontestabil pe calea modernizării şi instituirii capitalismului reformele au pus bazele unui stat nou. de sus în jos. încercând să joace o misiune proprie în concertul politic european – a apelat la misiuni diplomatice (1859-1861). reprezintă instituţionalizarea unor idei şi proiecte propuse de revoluţie. a integrat România în ritmul reformator şi modernizator al societăţii europene 1863: Monstruoasa Coaliţie – s-a intensificat după 2 mai 1864 – până la lovitura de stat 1865 – perioadă neagră pentru Cuza. s-au pus bazele unui context favorabil obţinerii independenţei. relaţii bune cu Serbia. creşte autonomia politică – astfel.

a făcut foarte mult pentru afirmarea naţională şi confesională a popoarelor din monarhie progres cultural. prin măsurile şi reformele promovate de Viena. ortodocşi vs greco-catolici: tensiuni. dispute interconfesionale foarte puternice acţiunea bisericii catolice (câştigă teren în vest: Banat. a ieşit de sub jurisdicţia de la Esztergom şi a intrat sub a Romei stare conflictuală între bisericile româneşti din Ardeal – deceniul 6. satele din Ardeal sunt sfătuite şi trimit plenipotenţe: radicalizarea satului marxist – a acuzat centralismul. Papiu Ilarian şi alţii susţin în Transilvania o mişcare petiţională prin trimiterea de plenipotenţe din diverse zone ale Transilvaniei în sprijinul deputaţilor români • 1. germanizarea. românii nu au fost acceptaţi în breslele ardelene şi vor intra într-o instituţie nouă: Camerele de Comerţ şi Industrie (ajung chiar să deţină majoritatea aici). pe multiple planuri. pentru că. de drepturi pentru toate naţiunile şi confesiunile monarhiei. economic. prima oară pentru români: satisfacerea unui deziderat mai vechi al românilor. ce a recunoscut egalitatea de şanse. societatea românească – tentativele elitei politice de a îşi impune programul revoluţionar din 1848 pe cale legală. cea pro IH practic. tipografii. elita românească a oferit asistenţă juridică) - - renunţarea la sistemul absolutist: în contextul internaţional – IH este înfrânt în faţa Sardiniei şi a Franţei + contestaţii puternice formulate de unele naţiuni din IH. Bihor etc) este uşurată datorită conflictului bisericii ortodoxe române vs cea sârbă. zecile de memorii reiau cererile concrete. dar e desfiinţată la sf 1851 • 1849-1851: efervescenţă politică. punctuale de la 1848 (autonomie. 1854 • • conscripţia de la începutul sec XIX: s-au declarat iobagi ca să nu fie supuşi la unele obligaţii înfiinţarea tribunalelor urbariale (pentru a soluţiona dispute ţărani-proprietari. este un liberalism diferit de cel de la 1848. 2. universitare română. mai ales şcolar – şcoli de nivel primar. germanizatoare – reorientarea politicii Vienei: guvern liberal la conducerea IH liberalismul vine la putere în 1860 în IH. românii exploatează conduita politică din timpul revoluţiei. unde vor avea funcţii de conducere şi puteau promova interesele economice ale românilor legile agrare: patentele din 1853. confesional. chiar dacă nu a îngăduit manifestări politice pentru naţiunile din Austria. trupe ruseşti la graniţa IH) • • 1853: este aprobată înfiinţarea mitropoliei greco-catolice (decizia emisă din 1850 când Roma a agreat deja ideea) scaun mitropolitan la Blaj. ca să îl deosebească de regimul lui Metternich epoca neo-absolutistă începe de fapt din 1852 – există două puncte de vedere în istg program comparabil cu cel al lui Metternich. problema mitropoliilor româneşti) deputaţia românească prezentă la Viena (1849-1851) – liderii marcanţi de la 1848: Iancu. se redeschid sau deschid Şcoli Normale/Pedagogice) începe să se cristalizeze o elită intelectuală românească: funcţionari cel mai important rezultat al acestei epoci: mitropolia greco-catolică – în urma sinoadelor protopopeşti din 1848 şi a contextului determinat de acţiunea episcopului ortodox Andrei Şaguna (cerea şi el Mitropolie Ortodoxă) şi contextului internaţional favorabil (mai ales după 1853. încălcarea drepturilor şi privilegiilor naţionale istoriografia sec XIX – parţial confirmată de istoriografia austriacă contemporană: reformism constructiv şi favorabil naţiunilor ce nu au avut un rol dominant până în 1848.54 Transilvania în epoca liberală înainte: 1849-1860 – neo-absolutism – Constituţia din 4 martie 1849 era una liberală. ca urmare a acţiunii lui Şaguna de separaţie ierarhică şi de cerere a unei Mitropolii româneşti neo-absolutism: progres pentru românii din IH pe plan şcolar. mai ales prin caracterul său moderat şi prin încercarea guvernului şi a cercurilor liberale de compromis pentru salvarea integrităţii monarhiei - . Papiu etc • • pentru a susţine acestă mişcare. nemulţumite şi de măsurile cu caracter confesional luate de Viena (eg: 1855 – concordat IH-Roma) + de cele centralizatoare. chiar secundar (constructivismul lui Şaguna – eg: Institutul de la Sibiu.

centrele de putere şi decizie ale românilor – în diferite oraşe: nu poate fi vorba de o cooperare a centrelor/zonelor româneşti. motiv: salvarea Transilvaniei de anexarea la Ungaria poate fi considerată o cedare faţă de 1848 DAR a fost o adaptare la realitatea politică istoricul Simion Retegan: Transilvania e un simbol pentru autonomia românească autonomia Transilvaniei s-a realizat prin cele Diploma din 1860 şi Patenta din 1861m pe când Arad. ce îşi păstrează particularităţile. de absenţa unui for coordonator. egala îndreptăţire a naţiunilor/confesiunilor din monarhie). Partium) nov 1860 – mare conferinţă naţională a românilor din Banat • exprimarea voinţei autonomiste a Banatului - . absenţa unor instituţii politice proprii (biserica şi şcoala erau singurele instituţii legal recunoscute) disputele confesionale – 1855: momentul de maximă tensiune. Maramureş aparţin delegatului maghiar Bucovina – Principatul Autonom al Bucovinei - DAR cu toată această diversitate politică. regim autonomist-federalist. cu multe concesii făcute federalismului • • drept de a avea guvern/parlamente. cer regim constituţional şi organizarea IH pe baza regiunilor istorice (provinciile ce existau din Evul Mediu) 25 februarie 1859: toţi românii din IH adunaţi în reprezentanţa la tron. au consacrat organizarea imperiului după principiile federalismului istoric (autonomia – doar provinciile ce au avut în trecut drept de stat). în defavoarea unei acţiuni politice unitare • • • • Banatul – încorporat la Voivodina sârbă şi Banatul Timişoarei Marele Principat al Transilvaniei Arad. Blaj. Solnoc încorporate în Regatul Ungariei elita din Banat a reluat programul politic din 1849: două proiecte ce cer fie autonomie a Banatului în IH (asemenea 1718-1779) sau încorporare Banat într-o autonomie naţională românească în IH (alături de Transilvania. au cerut organizarea monarhiei după principiile federalismului atitudinea deputaţilor români din Senatul imperial continuă până într-un anumit punct programul paşoptist (eg: Şaguna pledează pentru autonomia provinciilor ce au avut drept de stat. românii nu erau pregătiţi pentru schimbarea din 1860. Andrei Mocioni (pt Banat). abandonează ideea unirii tuturor românilor din IH într-un corp politic românesc. individualizarea a 10 grupuri în IH 1860: elita românească s-a raliat la ideea federalismului istoric. Maramureş. promovat de centrul de la Viena. Bucovina. diete proprii – dat de Diploma 1860 Patenta din 1861 – corectări în sens centralist - - Federalismul cel de la 1860-1861 diferă de proiectele din 1848 foarte mult 1848: federalism pe baza principiilor naţionale. deputaţii români sunt susţinuţi prin adrese de susţinere şi solidarizare – eg: Braşov. Sătmar. chiar existau puternice disensiuni interne.55 în faţa asalturilor naţionalismelor liberale ale IH: modelare a liberalismului austriac: 1860 – reforme timide de liberalizare • convocarea Senatului imperial – în care românii sunt reprezentaţi prin Şaguna (pt Transilvania). cer: • autonomia Transilvaniei. Bihor. românii s-au situat pe poziţii liberale şi au susţinut organizarea IH de pe poziţii federaliste. nu erau organizaţi. comunităţi din Munţii Apuseni Diploma din octombrie 1860 + Patenta din feb 1861 – sunt cele două acte fundamentale ce legiferează organizarea IH pe baze liberale. în anii 1860-1861 se face un efort de organizare deosebită: apropiere a centrelor prima instituţie în care s-a manifestat unitatea de acţiune: Senatul imperial (cei trei senatori) – au acţionat unitar. baronul Petrino (pt Bucovina) – prestaţie deosebită: au susţinut revendicările mai vechi (1848-1859) şi au stimulat relansarea militantismului politic românesc - mişcarea română la începutul epocii liberale a fost marcată de lipsă de unitate.

naţiunea este o treaptă spre progres şi libertate. cu sprijinul direct al Casei de Viena • • • • autonomie principat – susţinută de IH pentru a contracara opoziţia clasei maghiare. influenţa lui Mazzini?: italian rezolvarea problemei de naţionalitate să aparţină tuturor popoarelor. e nevoie de participarea tuturor naţiunilor la dezbaterea programelor de organizare broşura opune dreptului istoric dreptul naţiunilor/ginţilor respinge ideea unei naţiuni dominante dar şi pericolul limitării autorităţii Vienei (credea că IH poate oferi garanţii pentru realizarea federaţiei pe naţiuni) proiectul de federalism de la 1860 al lui Babeş anticipează concepţia lui Aurel C. de tactică Românii din Banat în absenţa unei tradiţii statale susţin teza federalismului etnic naţional 1860. Bihor. s-au adăugat sârbilor. ce a negat reglementarea constituţională din 1860 şi cere revenirea la Constituţia din 1848 recunoaşterea românilor ca naţiune prin lege specială egala îndreptăţire a românilor asemenea celorlalte naţiuni din provincie limba română să fie şi ea limbă oficială a statului (alături de maghiară şi germană) - - Diploma de la 1860 şi Patenta de la 1861 declară neconstituţională opoziţia maghiară: ungurii au intrat în pasivism politic. nu a produs texte cu valoare ideologică. broşura: “Cauza limbii şi a naţionalităţilor din Austria”. drept şi naţiune unitară Bariţ este mai pragmatic. MM. au speculat disputa Viena-Pesta pentru suveranitatea asupra Transilvaniei • clasa politică din Ungaria dorea unirea Transilvaniei al Ungaria dar Viena se opunea . a explicitat în scrisoarea către ardeleni ce a vrut la 1848: problema românească se concentrează în trei elemente fundamentale – teritoriu.Popovici.56 • • refuz de a fi încorporaţi la Ungaria cer crearea unui căpitănat românesc în Banat DAR cererea este respinsă de Viena – dec 1860: Banat. Partium (Arad. stimulată de revirimentul mişcării naţionale a tuturor popoarelor din monarhie. a susţinut un program realist. viitorul Transilvaniei: legalismul politic. îndrumător de opinie. Dieta Ungariei e suspendată opoziţia clasei politice maghiare nu a fost unită. a susţinut reluarea programului de la 1848 datorită Diplomei de la 1860 şi Patentei de la 1861 Şaguna: pragmatism. apare şi în germană • • • • • expresia programului politic susţinut şi promovat de Andrei Mocioni – relaţii deosebite cu Viena interesant e faptul că e un manifest al naţionalismului liberal românesc. nu doar unor grupuri. lansează discuţia profederalizare a IH întreţinută de 1848-1849 prin cele zece autonomii naţionale În Transilvania – nu există o viziune unitară Bărnuţiu: face recomandări ardelenilor să se menţină pe poziţiile de la 1848. mijloc de ridicare a omului la perfecţiunea morală. minimal. Solnoc) intră în componenţa Ungariei – 1861: divizare a corpului naţional românesc din punct de vedere politic • • • Banatul şi Partium aparţin Ungariei Transilvania e autonomă: guvern şi dietă proprie Bucovina e autonomă programele politice ale românilor – diferenţe de ordin programatic. Vicenţiu Babeş. slovacilor ce constituţionale s-au opus noii organizări se dezvoltă o mişcare politică românească pentru afirmarea programului autonomist. ideea convieţuirii cu celelalte naţiuni ale Transilvaniei.

dinastiei. la nivel local – comunităţi/zone ce susţin elita. dezvoltând o componentă politică majoră ce ecranează celelalte manifestări cu caracter naţional în absenţa unor instituţii politice proprii recunoscute naţional – efort de întrunire a unui Congres/Adunări Naţionale româneşti – tradiţia: vechile soboare bisericeşti sau adunarea de la Blaj (1848) • Congresul Naţional=instituţie politică permanentă. bisericeşti. ierarhi. cehii: conferinţe. sârbii. purtător de cuvânt al intereselor românilor faţă de IH şi celelalte naţiuni. ce Pesta nu le acceptase nici măcar la 1848: izolare a Pestei între 1860-1861 – oportunismul clasei politice româneşti: au încercat să exploateze momentul pentru a realiza organizare politică permanentă • Comitetul Naţional Permanent va fi nucleul politic central. Conferinţa de la Sibiu a estimat adeziunea românilor la principiile Diplomei din 1860 şi pentru că oferea mari posibilităţi de afirmare a naţiuni române. reprezentative pentru elitele naţionale. petiţii adresate cercurilor conducătoare. reafirmând adeziunea românilor la programul de la 1848 recunoaşterea juridică a egalităţii naţiunii române cu celelalte naţiuni prin act imperial solemn un român în postul de cancelar al Transilvaniei limba română să fie limbă oficială convocarea dietei democratice a Transilvaniei recunoaşterea instituţiei Congresului Naţional ca organism permanent 10 decembrie 1860 – memoriu – comisie condusă de Al. în cadre legale. în favoarea acţiunii legaliste elitare . scop: să prezinte poziţia naţiunii române la viitoarea conferinţă convocată la Alba Iulia pentru a dezbate principiile de organizare a Dietei Transilvaniei iarna 1861: conferinţa de la Sibiu – reprezentanţii tuturor ţinuturilor româneşti • • • • • • solidaritate naţională peste barieră confesională rezoluţia conferinţei e înaintată sub formă de memoriu (continuitate cu 1848) împăratului naţiunea română să fie o naţiune politică independentă cere articol special de lege pentru existenţa juridică a naţiunii şi egalitate cu celelalte naţiuni cere lege electorală democratică (criteriu: proporţionalitatea) înfiinţarea unei societăţi literare româneşti – va fi ASTRA - interesele IH: aveau nevoie de recunoaşterea Diplomei din 1860 şi Patentei din 1861. să definească atitudinea românilor faţă de Diploma din 1860. Şuluţiu). pentru a conserva idealurile naţionale – majoritatea. poziţie pro-dinastică liberalismul austriac de la 1860 oferea un minim de drepturi colectivităţilor naţionale. ce poate fi un organism reprezentativ politizare crescută a activităţii naţionale 1848 – noile împrejurări: elita românească a ezitat să facă apel la popor. ce a fost comparată de istorici cu cea din timpul revoluţiei – mari speranţe pentru clasa politică românească • mişcarea politică – la nivel elitar (cei doi ierarhi: Şaguna.Şterca Şuluţiu • • • • • vechea tactică a memoriilor şi delegaţiilor (3!) trimise la Viena în paralel cu mişcarea elitară. se proclamă continuatorul Comitetului Naţional desemnat de revoluţia de la 1848 - rolul unui partid politic românesc modern. rol: coordonare. a acţiunii de masă. în condiţiile noului regim parlamentar şi marchează trecerea la organizarea politică a naţiunii după criterii moderne 1.57 deziderate autonomiste aveau croaţii. se renunţă la formula revoluţionară. prin memorii. limitându-se la întrunirea unor organisme naţionale aprobate legal. în teritoriul lor naţional mişcarea românească s-a integrat repede în acest curent. slovacii. birocratice Diploma de la 1860 şi Patenta de la 1861 – restaurarea autonomiei Transilvaniei (cel mai important obiectiv de la 1848): au creat o efervescenţă naţională. guvernului prima victorie: convocarea Conferinţei Naţionale – pentru a stabili o conduită unitară a naţiunii.

a ideii de libertate. dar nu pe măsura aşteptărilor românilor program politic: principiile liberale. face posibilă participarea românilor în competiţia politică noul regim constituţional reprezentat de Diploma din 1860 şi Patenta din 1861 oferă cadrul constituţional favorabil unei asemenea manifestări 1861. până la cele mai de jos niveluri. de faptul că a fost considerată ca atare clasa politică românească are origini sociale modeste. tendinţa clasei politice româneşti de a trece la o democratizare a prevederilor electorale – una din condiţiile succesului politic românesc. dar şi la nivel local – jurisdicţii locale. fără a i se recunoaşte legalitatea la nivelul comitatului Simion Retegan: 1861 reprezintă o mare experienţă politică. anunţând că obiectivul viitoarei Diete a Transilvaniei este egalitatea juridică a românilor şi o nouă lege electorală pentru întrunirea Dietei cum se explică această poziţie? Viena a decis să îi sprijine pe românii majoritari din Transilvania. opoziţia maghiarilor. pentru a salva noua ordine constituţională – reprezentanţii Transilvaniei în Senatul Imperial erau o necesitate memoriul lui Şuluţiu şi Şaguna – cer un nou Congres Naţional – e aprobat - - . tot acelaşi sentiment de emancipare individuală şi colectivă receptare a principiilor democratice. 1853. doar acum Viena va răspunde favorabil memoriilor politice româneşti anterioare.58 2. Banat. liberale problema Dietei Transilvaniei era foarte importantă pentru echilibrul din monarhie. test pentru români în vederea convocării Dietei ulterioare Conferinţa regnicolară din februarie 1861 de la Alba Iulia • naţiunile din Transilvania să îşi expună punctul de vedere legat de organizare: drept istoric sau idei democratice. este născută din efortul Vienei de a ridica funcţionari români ce să fie împotriva maghiarilor. militantismul românesc are na din cotele cele mai înalte: dinamism. prin acţiunile jurisdicţiilor locale • - dispută ideologică între • • - o mare concesie: admiterea limbii române în oficiile publice locale. ideea de proporţionalitate (în convocarea Dietei. ideea de naţionalitate şi egalitate. din fosta graniţă militară. efort politic (la nivelul Comitetului Permanent. această clasă politică românească este expresia unei emancipări politice liberalismul şi reformismul austriac din perioada neo-absolutistă au dărâmat sechelele regimului constituţional medieval şi au impus în mentalitatea colectivă ideea egalităţii depline a naţiunilor şi confesiunilor – climat favorabil transformării mentalităţii româneşti. protestele cehilor şi croaţilor făceau ca poziţia Transilvaniei să fie foarte importantă pentru salvarea Diplomei din 1860 şi a principiilor sale dizolvarea Dietei Ungariei. au comportamente politice diferite – se amestecă deziderate sociale şi politice. Zarand – nivel material superior. 1854) există diferenţe în modul în care se exprimă elita şi satul. solidarizare satelită politică. continuitate cu legislaţia de la 1848 - - - - efortul politic românesc: dublarea demersului central al liderilor. egalitate. o minoritate pătrunde în administraţie. organizarea comitatelor) liberalii şi adepţii Diplomei de la 1860 + Patentei de la 1861 foştii privilegiaţi – drept istoric. saşilor ce aveau o experienţă de secole. comunităţi rurale – satul românesc este activ politic: alege notari. nu e egală implicarea satului: mai active în S Transilvaniei. Crişana. impune limba română ca limbă oficială în sat – ca urmare a emancipării sociale a ţăranilor. principiul numărului această mentalitate duce la eliberarea de complexul tradiţional al naţiunii iobăgeşti. în toamna 1861 – convocarea Dietei Transilvaniei – în Ungaria se intră în pasivitate: au impus o stare de indecizie la Viena până în toamna lui 1862 Viena nu ia o decizie privind Dieta Transilvaniei. tendinţa de emancipare a satului: se introduce fără prea multe consultări limba română ca limbă oficială şi se desemnează notari din oameni de încredere ai satelor restaurarea administraţiei Transilvaniei se face în beneficiul vechilor privilegiaţi • românii sunt excluşi din funcţiile de conducere.

59 • • • aprilie 1863: a doua Conferinţă Naţională de la Sibiu – a dobândit un rol foarte important în jocul politic din IH adeziunea românilor la principiile Diplomei din 1860 şi Patentei din 1861 a sintetizat postulatele generale ale naţiunii într-un memoriu adresat casei de Habsburg şi acceptat aproape integral de împărat .

parlamentare.rezultatele Conferinţei Naţionale din Sibiu (1863) sintetizează principalele revendicări • recunoaşterea românilor ca naţiune egală în drepturi cu celelalte naţiuni ale Transilvaniei • ceea ce decurgea din ea această Conferinţă formulează un program însuşit aproape total de Viena – programul noii Diete .60 BOCŞAN – CURS 11 . întemeiat pe crearea a 10 autonomii • 1861: îmbinarea federalismului vienez cu centralismul vienez: nu are în vedere ca subiect al autonomiei naţionalităţile. succesul. această lege şi Dieta reprezintă o etapă distinctă în procesul modernizării sistemului politic ardelean în conformitate cu principiile liberale - - . ce este diferit de federalismul propus în 1848 de alte naţionalităţi şi chiar de români: etnic. întemeiat pe privilegii înspre instituţii moderne. cei doi ierarhi acceptă să acţioneze comun la Viena prin susţinerea unor obiective comune: cancelar român al Transilvaniei. economice. +sârbi) .1862 – ezitări pentru o decizie tranşantă în privinţa lor şi pentru a se bizui pe ei. acestei acţiuni solidare a fost şi rezultatul unei politici distincte a Vienei faţă de români (Diploma din 1860 şi Patenta 1861 au fost contestate de clasa maghiară – opoziţie după suspendarea Dietei de la Pesta. patenta cele avansate de clasa politică română după 1860 spre cercurile Vienei noua Dietă este convocată şi organizată pe baza unor prevederi electorale mai largi. dar decide în final să se bazeze pe ei: convocarea Dietei Transilvaniei . condus de Şaguna şi Şuluţiu) – această idee a fost un mare succes politic: s-a depăşit confesiunea interconfesională (1856-1857). ci fostele state ce au avut existenţă de drept în trecut (drept istoric) – regres în ceea ce priveşte aspiraţiile unor români (eg: Andrei Mocioni) (1) Banatul nu a avut existenţă de drept (2) Transilvania acceptă federalismul etnic din pragmatism (S. cât a fost (nu trebuie exagerat). structuri politice.românii susţin ideea federalismului.1861 – concesii făcute românilor . această lege pe baza căreia s-a format Dieta e în continuarea compromisului privilegii – egalitate în faţa legii Dieta . naţional. administraţie. + slovaci.Retegan) VIAŢA POLITICĂ A TRANSILVANIEI 21 aprilie 1863: convocarea Dietei • mesajul imperial reprezintă programul Dietei şi a fost transmis pe 1 iulie atât rescriptul de convocare a Dietei. cât şi programul propus de împărat relevă ascendentul dobândit de români în politică în condiţiile pasivismului maghiar • românii sunt tot mai importanţi pentru echilibrul în IH şi salvarea organizării constituţionale programul Dietei – inspiraţie dinspre principiile liberale ce au guvernat sistemul constituţional (18601861) • recunoaşterea prin lege a naţiunii române şi a confesiunilor sale • limbă naţională în administraţie şi justiţie: româna • elaborarea şi promulgarea unei noi legi electorale • reprezentarea Transilvaniei în Senatul imperial • reorganizarea administrativ teritorială după criterii moderne • organizarea justiţiei: Tribunal Suprem al Transilvaniei • modificarea legislaţiei agrarea – 1854. democratice – modifică caracterul acestei instituţii ce a fost până acum simbolul regimului de stări şi ordine • regulamentul electoral liberal – preponderenţa deputaţilor aleşi faţă de cei numiţi/regalişti (120 aleşi la 40 regalişti) • alegerea pe baza votului cenzitar şi capacitar • lărgirea electoratului faţă de cei ce aveau drept de vot DAR nu libertate completă a dreptului de vot.succesul organizării constituţiei pe baza acestor acte a fost determinat în mare parte de atitudinea românilor (Viena are nevoie de români chiar în Senat) – eforturi pentru a îi atrage: reprezentarea românilor în Senat este importantă – ei susţin federalizarea .tranziţia de la regimul politic medieval (stări şi ordine). reprezentare cât mai bună a românilor în justiţie.în spiritul ideilor liberale ce au guvernat viaţa politică din Transilvania şi Viena – idei regăsite în discursul politic românesc • egala îndreptăţire • libertatea naţiunii de a se exprima proporţional cu numărul de locuitori • dreptul de reprezentare în structurile politice. administrative • solidaritatea naţională – concept foarte vehiculat (de cele două biserici române pentru unirea tuturor românilor sub Comitetul Naţional Permanent.

- probabil acest moment n-a fost conştientizat. foştii iobagi vs foştii proprietari nobili. chiar dacă nu la nivelul aşteptării elitelor în Dietă: 48 deputaţi români. 44 deputaţi maghiari. acum cetăţean. ci în termenii parlamentarismului modern succes semnificativ. ca şi cei din administraţie. sfârşitul Constituţiei medievale • realizarea unui obiectiv politic major inaugurat de Supplex. 2. foştii conducători de la 1848 – rol important. contribuţie la reuşita solidarizării • inteligenţia (înaltul cler) îşi asumă reponsabilitatea conducerii. care să asigure succesul electoral în condiţiile în care români nu aveau nici o instituţie politică de tip partid (cu excepţia Comitetului Naţional Român Permanent) pentru români – problema comportamentului politic. dar pentru Dietă (1863) – până la 1881 (partid unic!) de ce o asemenea manifestare a mentalului colectiv? sentimentul colectiv de efort şi demonstraţie de solidaritate pentru că au conştientizat că au devenit o naţiune politică. districtele Făgăraş. dar nu o confruntare violentă. prin reformism. 33 deputaţi saşi – diferenţă de raporturi majoritatea deputaţilor români: din comitate. îmbinare organică şi armonioasă a dorinţelor de la 1848-1861 o componentă majoră a blocului etnic român din IH a realizat cele mai importante deziderate politice prin legile din 1853-1854. un nou tip de regim politic (desăvârşit de dualism). comitate • saşii – oraşe. românii din Arad. Pământul regesc • românii – comitate (mediul rural) până acum românii participaseră la viaţa politică doar prin cler. districte (mai ales Braşov) saşii – oraşele libere. şi în acelaşi timp un început.alt statut politic Dieta încheie un tip de mişcare a românilor: vechile cadre ale constituţionalismului român. a limbii şi confesiunilor române cu celelalte naţiuni ardelene.61 - 1. autorităţi – eliberat de pasivismul care prin timp a transformat aceste categorii într-o masă amorfă • în campania electorală. puţini din districtele săseşti şi oraşe maghiarii – majoritatea din oraşe. iar unii au primit şi drept de vot îi transformă în cetăţeni ai statului.datorită majorităţii: la sate. naţionalităţii. experienţă politică * intelectualitatea încearcă să fructifice structura ierarhică a celor două biserici: ierarhii – copreşedinţi ai Comitetului Naţional Român Permanent. iar prea din epocă i-a atribuit o valoare apropiată de 1848 • prin parcurgerea surselor istorice ale timpului. o structură “instalată”. nu există instituţii. cu drept de a intra în competiţia politică • raportul de forţe . pentru liderii politici a devenit o problemă deosebită elaborarea unei tactici adecvate. Partium. că intră în constituţionalismul transilvănean împreună cu ceilalţi introducerea votului cenzitar şi capacitar dobândeşte semnificaţie aparte + 1854: populaţia rurală beneficiază de legea agrară princare iobagii (nu şi jelerii – doar drept de casă şi grădină) sunt împroprietăriţi – faptul că au devenit proprietari. de liberalism şi naţionalism. dar în mentalitatea colectivă e considerat un moment de turnură. iar acum sunt majoritari – epocă liberală şi de emancipare (în 1853 Transilvania era înaintea Ungariei prin modernizarea instituţiei ca atare: pentru prima dată deputaţii nenobili sunt în număr mai mare decât cei nobili – abolirea privilegiilor) legislaţia Dietei (! Retegan) • consacră juridic prin lege specială egalitatea naţională. 1850-1852 – 1860 se observă o distincţie ante şi post revoluţie (delimitare a timpului istoric prin acest eveniment crucial) • după 1865 mai ales se observă aceeaşi tendinţă. împărat. exploatată cu succes presa a fost de mare ajutor. prin colaborare şi solidaritate. Sătmar. comitate. b. liderii politici ai momentului apreciază că succesul electoral era dependent de conduita ţărănimii în condiţiile regimului parlamentar modern. acest ţăran e emancipat de marile spaie: Dumnezeu. scaune electoratul • maghiarii – oraşe. reprezentau nucleul solidarizării: facilitează activarea populaţiei până la nivelul rural – există solidaritate între elita politică şi clasa politică de rând surprinzător (remarcă presa!) este comportamentul politic al ţăranului. secuime. în sensul că participă la competiţia politică cu aceleaşi drepturi cu celelalte naţiuni. Banat . nu prin revoluţie o parte a programului din 1848 este instituţionalizat acum pe calea legală a legilor şi reformele de la Sibiu amestec interesant în realizările legislative. sunt foarte activi în activizarea politică a unei naţiuni fără instituţii şi experienţă politică adecvată cei doi ierarhi. îndrumătoare a societăţii. ce afişează o conştiinţă a libertăţii. Năsăud. a. un regim politic modern - - - .

care: • cere restaurarea mitropoliei ortodoxe. ce cer în august 1860 restaurarea mitropoliei pentru toţi românii ortodocşi din IH împăratul a decis în toamna lui 1860: interesele românilor ortodocşi să fie respectate – printr-un act imperial: prima rezoluţie imperială în favoarea Bisericii ortodoxe române şi îi cere lui Şaguna propuneri în acest sens (pt realizarea mitropoliei române) Şaguna convoacă sinodul diecezei Transilvaniei. ci se decide participarea la congres. deputaţii români fac o declaraţie prin Vincenţiu Babeş: anunţă desprinderea de biserica sârbă. pentru a susţine la tron separarea ierarhică şi a cere o mitropolie pentru români – demonstraţie de solidaritate cler şi credincioşi ortodocşi Şaguna a exploatat contextul politic favorabil românilor şi ascendentul de care s-a bucurat în cercurile politice imperiale conducătorul diecezei Bucovinei refuză să intre în noua mitropolie ce urma să îi unească pe românii din IH. spunând că nu a fost desfiinţată printr-un act al autorităţii politice. Cluj • separaţia de ierarhia bisericească sârbă – să se decidă într-un congres al românilor • sârbii păstrau episcopiile – eg: Vârşeţ – sub autoritatea Karlowitz martie 1864. Karlowitzul fiind doar mitropolie • astfel. în momentul deschiderii congresului. DAR bucovinenii au denunţat poziţia ierarhului şi s-au solidarizat cu Şaguna în vara 1863 se face publică: lui Şaguna i se cere o propunere concretă referitoare al înfiinţarea şi organizarea mitropoliei ortodoxe române. ci degradată la episcopie în urma Unirii cu Roma (1700) moartea patriarhului sârb pune problema succesiunii la Karlowitz şi determină convocarea congresului naţional bisericesc • Andrei Mocioni lansează un apel către românii din diecezele Timişoarei şi Vârşeţului de a nu participa la congres (pasivism!) + se desemnează o delegaţie reprezentativă a episcopatelor ortodoxe cu majoritate română. ce cere proiectul şagunian + adoptă regulamentul de organizare a noii provincii mitropolitane (=prima constituţie bisericească adoptată de români) 1864 – congresul naţional bisericesc la Karlowitz pentru a alege noul patriarh • se pune problema atitudinii românilor – nu va mai fi ca în 1862 (pasivism!). se păstrează o legătură de coordonare printr-un sinod general 24 decembrie 1864: rescriptul imperial prin care se înfiinţează oficial mitropolia ortodoxă română + Şaguna este numit mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria • se aprobau doar două episcopii sufragale: Arad (ce exista) + Caransebeş (era creată) – actul de naştere al Mitropoliei ortodoxe române • acest gest a supărat pe bănăţeni. să i se subordoneze Karlowitzului toate diecezele ortodoxe din IH. se va inaugura prin Dualism noul curs al politicii Vienei.62 - momentul 1863-1865 – un simbol al emancipării politice româneşti. ar fi fost incluse şi diecezele ortodoxe ce depindeau doar spiritual şi dogmatic până acum de Karlowitz: Transilvania şi Bucovina proiectul este respins de românii din senatul imperial. începutul IWW găseşte nesoluţionate cazuri de mănăstiri cerute de români în Banat şi parohii mixte ce erau disputate - - - - - . de compromis cu Ungaria în epoca liberală se inaugurează şi o nouă etapă în efortul depus de Şaguna pentru înfiinţarea mitropoliei ortodoxe Conferinţa episcopilor ortodocşi din vara lui 1860 – patriarhul sârb Rajacic – idee de centralizare a bisericii ortodoxe din sistemul Karlowitz. Şaguna transmite puncte din petiţia depusă în martie 1862 la Viena şi cere • o singură mitropolie ortodoxă română în IH cu episcopii sufragale la Arad şi Bucovina + noi trei episcopii sufragale: Timişoara. în 1865. care au avut o contribuţie esenţială la restaurarea mitropoliei şi nu au primit episcopia de la Timişoara • încep din iarna 1865 tratative pentru separaţia ierarhică DAR eşec al negocierilor pentru separaţia averilor. bisericilor şi a altor bunuri – tratativele se prelungesc până la începutul sec XX. rămânând în memoria colectivă a românilor şi după anularea legilor la Cluj. Caransebeş. sinodul episcopiei Transilvaniei: petiţie înaintată împăratului. ca act al voinţei naţiunii + se trimite un memoriu împăratului prin care se justifică atitudinea: caracterul naţional al bisericii ortodoxe române trebuia instituţionalizat prin mitropolie independentă şi congres propriu (mireni şi cler) pentru o biserică naţională împăratul trimite un rescript imperial sinodului Bisericii ortodoxe de la Karlowitz: îi recomandă separaţia ierarhică şi crearea mitropoliei ortodoxe române în acest sinod se va aproba separaţia ierarhică a bisericii române de cea sârbă. el era patriarh doar cu titlu personal.

vara 1867: e dizolvată Dieta Transilvaniei. scop: de a începe preparativele pentru integrarea şi cooperarea cu naţionalităţile • legea specială din 1868: emanată de un cabinet liberal – anexarea Transilvaniei. secundar). Ungaria dispunea de armată proprie. prin persoana monarhului . ce pune bazele dualismului . cere articol de lege specială dat de parlamentul Ungariei ministrul maghiar al cultelor – 24 iunie 1868 – recunoaşte mitropolia autonomă ortodoxă. a tipografiilor. maghiarii cer restituirea măcar parţială a legislaţiei de la 1848 – esp încorporarea Transilvaniei la Ungaria şi recunoaşterea hegemoniei maghiare în estul monarhiei . iar după înfiinţare din 1872 a Universităţii maghiare de la Cluj. recunoaşterea egalităţii civile. şcolilor etc prin organism propriu: congresul naţional bisericesc august 1868: congresul naţional bisericesc aprobă statutul organic al bisericii ortodoxe române din Ungaria şi Transilvania.împăratul este obligat să modifice direcţia politică. după instaurarea dualismului.cu prilejul tratativelor. încununarea muncii lui Şaguna. trece de primele niveluri ale instrucţiei (primar. ca urmare a dificultăţilor pe plan intern (mai ales mişcările de naţionalitate .1866 – negocierile sunt întrerupte de războiul cu Prusia. Şaguna cere ca noua provincie mitropolitană să fie în acord cu noua ordine constituţională. elita intelectuală alături de progresul economic (sf sec XIX – înc sec XX) – pune problema unei noi direcţii culturale şi politice DUALISMUL . ASTRA. egală în drepturi cu mitropolia sârbă – aşadar. bibliotecilor • apariţia unei elite intelectuale ce tot mai mult. Slovacia. Voivodina . constituţie inspirată din regulamentul din 1864 • autonomia structurii bisericeşti la toate nivelurile (de la parohie la mitropolie) • sinodalitate la toate nivelurile • rol activ al laicilor în viaţa bisericii Concluzie .încoronarea lui Francisc Iosif ca rege al Ungariei: legitimarea noii forme de stat. dar vor fi reluate în 1867: este instalat cabinetul Beust – a finalizat tratativele începute de Deac Ferencz (?) şi Andras Iuliu (?) . ce intra printre ţările coroanei Ungariei. ce a însemnat edificarea a numeroase instituţii • mărirea reţelei şcolare la toate nivelurile (primar. alături de Croaţia. politice.ascensiunea romantismului şi prelungirile iluminismului au oferit un cadru cultural deosebit: modernizare a vieţii culturale româneşti. Ungaria – ce îşi administrau separat afacerile interne. condus de un comisar regal. mai ales după 1867. ministere comune erau cel de externe. prevederile legii din 1792 dată în Ungaria sunt extinse şi asupra ortodocşilor din Ungaria – dă autonomie deplină bisericii ortodoxe + drept de a reglementa afacerile bisericii. armata şi finanţele.februarie 1867 – împăratul a restabilit Constituţia Ungariei şi legile din 1848. vor veni aici în număr mare. arădeană • apariţia şi multiplicarea presei culturale. pedagogic) • dezvoltarea asocianismului cultural român: asociaţii culturale – maramureşeană.în 1865 sunt inaugurate tratativele Ungariei şi IH – finalizate prin compromisul din 1867.eşecul liberalismului austriac (1860-1865) – intern şi extern – duce la tratative cu liderii politici liberali austrieci favorabili unei colaborări cu dinastia din Ungaria . prin legea 12 din 1867. clasa conducătoare maghiară este asociată celei austriece la conducerea AU integrarea Transilvaniei ca structură aparţinând Ungariei s-a făcut treptat • s-a menţinut un timp un guvern provizoriu.prin noul sistem politic se crează două entităţi statale distincte: Austria.63 - - mitropolia ortodoxă română a fost creată printr-un act al puterii. intrând în viaţa academică superioară din IH. găsim principii liberale atenuate de elemente tradiţionale i.esp cea maghiară) şi este obligat să modifice regimul datorită înfrângerilor suferite de Austria în războiul cu Prusia (1866) – casa de Habsburg adoptă o nouă soluţie politică pentru a rezolva unitatea şi integritatea IH . parlament şi guvern propriu • se lichida autonomia Transilvaniei.în primăvara lui 1867. în drepturi a confesiunilor . guvernul maghiar condus de contele Andras Iuliu: primeşte aprobarea pentru a institui suveranitatea deplină asupra afacerilor Transilvaniei . dualismul e instalat ca sistem de stat • înceta existenţa Transilvaniei ca entitate politică • era desfiinţată cancelaria aulică a Transilvaniei de la Viena . iar împăratul recunoaşte oficial anularea hotărârilor dietei de la Sibiu compromis de factură constituţională pentru a se menaja imperiul. secundar.

districtele. a introdus dreptul de existenţă pentru şcolile confesionale. fonduri pentru a promova economia. temeiul: dreptul istoric şi programul de la 1848 • Ungaria ca stat naţional în graniţele coroanei Sf. scaunele sunt înlocuite prin comitate organizate unitar. accentuarea centralizării şi consacrarea dominaţiei clasei politice maghiare exemplul Croaţiei • 1868 îi este acordată autonomia printr-un compromis special încheiat de coroană după modelul din 1867. recunoaşterea unei serii de privilegii anterioare dispariţia Transilvaniei ca entitate politică a însemnat suprimarea Guberniului şi a Dietei. şcoli confesionale. ce a stat la baza compromisului. se asigura Croaţiei autonomia legislativă şi administrativă • limba sârbo-croată era limbă oficială - - . este menţinută doar Universitatea săsească – ca organism de autonomie al saşilor – DAR e deposedată de multe prerogative menţinută instituţia comitelui săsesc şi a judelui regal pentru secui – dar sunt numiţi de guvernul regal de la Pesta mai este menţinut codul civil austriac şi legea minelor din 1854 până la integrarea deplină a Transilvaniei – un dualism în planul legislaţiei. cea superioară. ce vor crea un proiect comun al individualităţilor din Ungaria – cerea recunoaşterea acestor individualităţi şi s-a soldat cu un eşec . biserică.64 - ii.va mai fi atenuată şi de sistemul electoral restrictiv pentru naţionalităţile din Transilvania: se menţin sisteme electorale diferite în Ungaria şi Transilvania (cens mult mai ridicat decât în Ungaria – dezavantaja populaţia majoritară) . numiţi de rege) propriu legile pt administrare • legea municipiilor din 1870 – comitatele.legislaţia dualistă a preluat o parte din principiile liberale ale legii din 1868 DAR a atenuat exprimările favorabile ale legislaţiei de început 1868. legea şcolară – lege liberală. cultura. legea e una liberală: admite utilizarea limbilor vernaculare în administraţie locală. Ştefan • o singură naţiune politică şi limbă oficială recunoscute: maghiara • nu a recunoscut existenţa unui stat multinaţinal. DAR majoritatea populaţiei aparţinea altor naţionalităţi ce au fost plasate pe o poziţie de inferioritate în noul regim politic. arta DAR va fi amputată prin legislaţia ulterioară. tribunale de primă instanţă.totuşi. dreptul comunităţilor naţionale de a finanţa şcolile. nu a fost astfel pusă în aplicare în integralitatea ei . subdiviziuni: plăşile. fundaţii. ce a fost eliminat prin adoptatea unei noi legislaţii de Parlamentul Ungariei e menţinut regimul sever al presei inaugurat în 1852 legea cea mai dezbătută în Parlamentul Ungariei este legea naţionalităţilor din 1868 • ilustrează ideologia clasei politice din Ungaria. mai ales în teritoriul aflat sub jurisdicţia Parlamentului de la Budapesta organizarea politică şi administrativă a AU • dominaţia elementului german în V şi a celui maghiar în E • organismul central: Parlamentul delegaţilor – 60 delegaţi. limitarea autonomiei comitatelor (subordonarea la puterea centrală) + separea puterii judecătoreşti de cea executivă. sau a unor individualităţi naţionale pe teritoriul Ungariei • DAR a recunoscut libertăţi individuale şi colective pentru cetăţeni . trimişi de Parlamentele din Ungaria şi Austria • şeful statului maghiar: împăratul ca rege.împotriva liderilor maghiari se vor ridica naţionalităţile. de a stabili limba de predare. Ungaria avea guvern şi parlament (bicameral – camera Deputaţilor aleşi la fiecare 3 ani + camera Magnaţilor. mai admite drepturi colective – asociaţii. DAR şi dreptul de inspecţie a statului (vs autonomia Bisericii!) legea Treford (?) – 1879: limba maghiară ca materie obligatorie în şcolile elementare 1883 – legea prin care la nivelul şcolilor secundare confesionale s-a extins dreptul de ingerinţă al statului 1868 – recunoaşte prin lege autonomia celor două mitropolii române DAR îngrădiri: modificări impuse în statutul organic al Bisericii ortodoxe române 1871: introdus controlul politic al guvernelor asupra comunelor şi organizat corpul de jandarmi dualismul: ponderea etniilor dominante – creşte la 44%. limba. oraşele sunt împărţite în municipii (mai ales comitatele şi oraşele mai mari) – oraşe cu consilii sau magistrate (drept de autonomie – reprezentanţă comunală) • legea din 1876 – uniformizarea unităţilor administrativ-teritoriale şi o nouă arondare a comitatelor + anularea autonomiei săseşti + transformarea Universităţii săseşti într-o instituţie cu caracter cultural.

noul comite al saşilor desemnat îi aparţine DAR regimul nu admite întrunirea Universităţii saşilor .cele două partide liberale maghiare: Partidul Independenţei şi Partidul paşoptist – s-au îndepărtat tot mai mult de ideile paşoptiste. funcţionari. această orientare şi moderare a liberalilor mai ales după 1875 a aduc la conducerea Ungariei partidul liberal condus de Tisac Calman (?) pt 15 ani . ce le-ar fi promovat interesele. au mai ales un program de ridicare culturală a slovacilor Consecinţe ale integrării Transilvaniei la Ungaria . antinaţional . după extinderea partidelor politice din Ungaria în Transilvania şi Partium. favorizând ascensiunea conservatorismului agrarian. administratori de moşii. în 1873.în Ungaria nu există legislaţie specială privind partidele politice • legea electorală: permitea grupări politice în perioada alegerilor • se admitea existenţa cluburilor parlamentare . se vor foma două grupări • Saşii noi sunt pentru integrarea în regimul dualist. sunt obligate să creeze instituţii politice cu caracter naţional.noul regim politic pune capăt formulei liberale şi va urma un declin al procesului de liberalizare a vieţii politice in Ungaria . autonome. dintre care o parte erau conservatori .Janos (fost liberal!) publică “Politica conservatorilor unguri” – susţinut de gentry şi marii proprietari nemulţumiţi de politica economică liberală . sârbi.65 • - - deputaţii participau la dezbaterile Parlamentului maghiar dacă se discutau probleme de interes comun • banul Croaţiei era şeful statului – puteri mari administrative şi legislative. viitoare partide: Tinerii şi Bătrânii Cehi. între 1868-1871 contestarea dualismului. Dalmaţia şi după 1878 în Bosnia-Herţegovina.camera magnaţilor era dominată de marii proprietari. era numit de împărat la propunerea Guvernului Ungariei guvernele de la Viena şi Pesta s-au confruntat cu opoziţia naţionalităţilor noua organizare politică a divizat blocul sârbesc în Voievodina. nobilimea poloneză cehii sunt cei mai bine organizaţi: din 1867 trec la curentul pasivist. slovaci. a depins de factorul cultural şi de ierarhii bisericilor formarea instituţiilor de tip partide – generată în ambele părţi ale AU – la croaţi.cele două partide ce promovau ideile liberale erau loiale dinastiei şi susţin creşterea rolului Ungariei în sistemul politic existent . renunţând la ideea statului maghiar independent. ci au rămas în mediul lor naţional • intelectualii. anticapitalist. lipsite de instituţii proprii. conservatori.extinderea partidelor politice centrale din Ungaria şi în Transilvania . mişcarea de opoziţie politică a început să sufere din cauza sciziunii apărute între două grupări politice. promovată în 1848. români saşii – elita: pun problema conservării autonomiei VS integrarea în noul sistem politic.liberalism-naţionalismul maghiar: erodat şi moderat încă din anii 1860. după ce au oscilat între o politică pro-franceză şi una pro-IŢ cehii adoptă pasivismul.centriştii ce au stat în opoziţie intră în partidul de guvernământ naţionalităţile sunt obligate să se adapteze. s-au format partide naţionale. bisericeşti. croaţi. împletindu-se cu activitatea lor dacă până în 1867 mişcările naţionalităţilor erau coordonate de biserică şi instituţii culturale. musulmani polonezii din Galiţia adoptă din 1868 pasivismul politic ucrainienii – dublă presiune: AU. liberalii maghiari au ajuns din opoziţie la putere. parteneri cu foştii inamici de la 1848 . saşi.politica faţă de naţionalităţi a reprezentat o atenuare a principiilor liberale.este adoptat modelul politic englez – aristocraţia joacă un rol major în viaţa politică • din 1874 – lege electorală nouă – dominaţia politică a marilor proprietari . primari.în Ungaria se face simţită tot mai mult influenţa conservatorismului • 1875 – înfiinţat partidul conservator – O. DAR unitatea slavilor de S a fost puternic afectată de diferendele ce îi separau pe sârbi.dispariţia instituţiilor politice proprii în Translvania .cele două facţiuni liberale fuzionează în 1875: Marele Partid Liberal condus de Tisac Arman (?) . militând mai ales pentru autonomia Cehiei slovacii sunt cel mai prost organizaţi. cehi. o parte a funcţionarilor – instituţionalizarea politicului în Transilvania. s-a impus formarea unor instituţii proprii. antiliberal. iar în camera inferioară erau mai ales arendaşi. ce se vor adăuga celor culturale. pentru a coordona rezistenţa acestora faţă de noul regim şi politica lui de asimilare elitele naţionalităţilor nu s-au integrat în noul regi. ierarhii bisericilor. DAR treptat.

contestarea noului regim politic se va face în cadrele legale existente • lupta parlamentară • rezistenţe extra-parlamentare • efortul făcut de liferii politici pentru organizarea unor instituţii de tip partide politice în prima fază a mişcării de rezistenţă • deputaţii români (din Banat. a limbii lor naţionale şi a confesiunilor lor de la convocarea dietei maghiare din 1865 pentru a lichida dieta de la Sibiu. situaţia creată prin instaurarea dualismului. comportamente politice diferite în Banat. nu e scris în spiritul petiţiilor tradiţionale. Crişana. în urma alegerilor din 1865) susţin în parlamentul Ungariei autonomia Transilvaniei. CI este destinat să denunţe cercurilor aulice. în 1876 Universitatea săsească pierde orice atribuţii politicoadministrative 1876 – ia naştere partidul popular săsesc – scop: compromis cu puterea pentru români – pierd drepturile câştigate datorită Dietei de la Sibiu (esp egalitatea naţiunilor şi cea confesională). DAR nu era încheiat. activitate parlamentară deosebită vs soluţia dualistă şi pt autonomia Transilvaniei moment important: Pronunciamentul de la Blaj – 1868 • cu ocazia unei Adunări pentru aniversarea a 20 ani de la rev 1848 • iniţiativa lui Ioan Raţiu şi George Bariţiu • semnat de foarte mulţi reprezentanţi ai elitei româneşti • reia principiile din mai 1848 şi le completează: autonomia Transilvaniei recunoaşterea legilor votate de dieta de la Sibiu redeschiderea dietei Transilvaniei. Transilvania. componenţa fiindu-i şi ea modificată în favoarea partizanilor Saşilor Noi mai 1872. cele două grupări s-au unificat şi au adoptat programul naţional al saşilor • recunoaşterea dualismului şi statului naţional ungar DAR să nu intensifice centralizarea • fostul pământ regesc să fie un comitat autonom ceva mai mare cu toate concesiile făcute de saşi.atitudinea lor faţă de noul regim: nerecunoaşterea pactului dualist şi susţinerea restaurării autonomiei Transilvaniei + recunoaşterea şi aplicarea legilor votate în Dieta de la Sibiu (1863-1865) . aparent. MM etc .66 - - treptat. din 1865 adoptă activismul mai ales pt că i. MM. este un memoriu înaintat împăratului DAR el nu revendică ceva. reprezentare proporţională nu recunosc Parlamentul Ungariei şi nici dreptul acestuia de a legifera pt Transilvania Pronunciamentul reprezintă un moment de cotitură în mişcarea politică naţională a românilor. diferenţele confesionale. slovac – susţinute de cei mai buni oratori în frunte cu Al Mocioni (1868) ideologie bazată pe afirmarea individualităţilor naţionale şi recunoaşterea egalităţii în drepturi cu maghiarii. sârb. tradiţia era un activistă încă din 1848-1849 – deputaţi români de aici în Parlamentul Ungariei deputaţii români din Transilvania ajung şi ei în primăvara lui 1866 în Parlamentul Ungariei şi se organizează într-un club parlamentar condus de Ilie Măcelariu. să arate contradicţia dintre starea de drept şi cea de fapt + să facă publice principalele puncte ale programului politic românesc + să dea o orientare unitară acţiunii politice a elitelor române difuzat prin presă pe plan internaţional. opiniei publice din AU şi internaţională. legea electorală era mult mai avantajoasă decât în Transilvania ii.compromisul dualist a găsit elita românească nepregătită. mai ales cele din 1865-1867. o nouă tendinţă în mişcare politică a românilor: seria memoriilor destinate să denunţe opiniei publice interne şi internaţionale politica de asimilare faţă ce naţionalităţi dezbaterea parlamentară din jurul proiectului de lege al naţionalităţilor unificarea proiectelor român. se manifestă între cei doi ierarhi: dispare Comitetul Naţional Permanent. nu există unitate în ceea ce priveşte atitudinea faţă de noiul regim • aşadar. atribuţiile autonomiste ale Universităţii Saşilor dispar. elita română şi-a pus problema viitoarei tactici – două curente în mişcare naţională - - - . ei nu au avut nici înainte instituţii politice proprii DAR au văzut în autonomia Transilvaniei singura cale de salvare a individualităţii naţionale . nu mai există nici un centru coordonator pentru activitatea politică .după 1848 a început un proces de laicizare a mişcării politice. Partium. Adunarea de la Mediaş. organizaţi în club parlamentar naţional. austriecii.

cei mai mult de 500 de participanţi aprobă organizarea partidului Român din Banat + programul său • solidarizarea cu naţionalităţile din Ungaria • colaborare cu românii din Transilvania • susţinerea luptei pt autonomie a Croaţiei • susţinerea principiilor liberale şi democratice • acest program recunoaştea dualismul ca o stare de fapt DAR îşi propunea să îl combată în colaborare cu celelalte naţionalităţi (la TM a participat şi o delegaţie a partidului naţional sârb din Voivodina) • tactica: activismul – lupta vs dualism în cadrul legal. să încerce să conteste legitimitatea şi legalitatea noului regim. ce era pt activism vs Şuluţiu ce era pt pasivism se vor forma două centre de putere: Sibiu – activism. DAR eşec datorită diferendelor şi poziţiei adoptate de Şaguna. mai ales în Parlament . Pesta). Blaj – pasivism elita intelectuală laică – iniţiativa formării unei instituţii politice moderne de tip partid • organizarea politică în cadrul legii electorale existente ce permitea asocierea politică cu prilejul campaniilor electorale (la fel ca în GB) • în teritoriul ce aparţine fostului Regat al Ungariei (Crişana. Banat. în paralel s-a promovat în viaţa publică românească consolidarea instituţiilor culturale şi a bisericii atitudinea solidară a românilor din Transilvania şi România – esp solidarizarea liberalilor din Bucureşti (campanie antidualistă f puternică – eg: ziarul “Românul”) criză a loialismului românesc faţă de Casa de Habsburg. pasivismul politic – ca tactică pentru românii din Transilvania.Mocioni – ianuarie 1869: apel pentru înfiinţarea unui partid al românilor bănăţeni.67 - - - - 1. o parte a liderilor politici români: neîncredere faţă de cele două centre de putere existente (Viena. tot mai mult. îndreptându-şi speranţele spre România şi regele Carol I • apelul la curtea imperială nu mai era posibil din 1867. pentru că suveranitatea asupra Transilvaniei aparţinea Pestei anii 1865: începe o puternică dispută. MM) – iniţiativa îi aparţine lui A. ierarhii celor două Biserici – determinată tocmai de atitudinea celor doi prelaţi faţă de Viena şi Pesta • se încearcă reactivarea Comitetului Permanent format în 1861 ca for coordonator. în perspectiva alegerilor din martie 1869 se întruneşte în feb 1869 conferinţa de la Timişoara – Mocioni susţine organizarea modernă de tip partid. care să participe la viaţa parlamentară – lupta pentru idei prin partide politice.

ce să prezinte poziţia oficială a românilor. formate din jurişti numiţi de guvern • au susţinut proiecte sociale – vizau aplicarea patentelor din 1853.Conferinţa a ales un Comitet Electoral Central – ales la Miercurea. proclamând rezistenţa faţă de regimul politic din Ungaria.în ceea ce priveşte tactica. pentru a impune o nouă Lege a Naţionalităţilor. faţă de viitoarele alegeri • argument: românii din Transilvania pot trimite deputaţi doar în Dieta Transilvaniei . o poziţie diferită de a unei părţi a românilor ardeleni – pasivism din 1865-1866 • liderii politici ai Banatului au preconizat acţiunea anti-dualistă în cadrele legale existente (mai ales Parlament) – recunoaştere tacită a noii situaţii de după 1867 .PNR din Banat a trimis în Parlament 10 deputaţi în perioada 1869-1872.la Conferinţa de la Timişoara este adoptată tactica activistă. mai ales cele ce vizau naţionalităţile. fraternitate • reprezentarea proporţională în Dietă • funcţionari români în administraţie.ianuarie 1869.Bariţ şi Raţiu au pornit această idee şi cu suportul presei (Gazeta Transilvaniei) VS grupul mic din jurul Sibiului şi a lui Şaguna. ce anula autonomia Transilvaniei . românii din Ungaria aveau două tactici politice. semnificaţie • nerecunoaşterea de românii din Transilvania a noii formule de stat dualiste şi boicotarea lui pe această cale.68 ISTORIA ROMÂNIEI – CURS 12 . românii şi saşii s-au declarat pentru pasivitate politică. datorită sistemului electoral discriminant existent în Transilvania. majoritatea au fost pentru PASIVISM. tot lozinca solidarităţii politice s-a hotărât formarea PNR din Transilvania. defavorabil naţionalităţilor + se face apel la legislaţia votată în Dieta de la Sibiu şi anulată . justiţie.după 1867.g. condus de Ilie Măcelariu . a fost redactat iniţial de Bariţiu DAR nu a întrunit sufragiile comisiei desemnate în acest scop . Turda.7 martie 1869 – Conferinţa: mai mult de 400 de delegaţi ale cluburilor electorale comitatense • în deschidere: Ilie Măcelariu – pentru solidaritatea politică a românilor • Visarion Roman – susţine organizarea unui partid politic deasupra opţiunilor politice divergente. pentru unitatea acţiunii se întruneşte Conferinţa Naţională – scop: organizarea unui Partid al românilor din Transilvania şi stabilirea conduitei unitare faţă de următoarele alegeri • iniţiativa: Ilie Măcelariu – a convocat elita politică românească la Conferinţa de la Miercurea Sibiului. au colaborat cu stânga (Partidul Democrat Ungar) din Ungaria. libertatea industriei şi libertatea de asociere • idee majoră: democratizarea aparatului de Stat – de aceea au fost împotriva unui proiect de lege privind instituirea unei judecătorii de stat.conceptul de pasivism. ce erau pentru activism .programul PNR din Transilvania relua principiile programatice de la 1848 (mai puţin cele sociale) • reafirma dorinţa de colaborarea pe picior de egalitate cu toate naţionalităţile independente. cu deputaţii sârbi. ei vor intra în Clubul Parlamentar al Naţionalităţilor. adoptându-se programul şi tactica .la începutul anului 1869: au început organizare politică conform tacticii pasiviste.Mocioni în această problemă) Organizarea politică a românilor din Transilvania . • activitate parlamentară intensă. susţinând autonomia Transilvaniei (e. la Miercurea. armată • restaurarea autonomiei Transilvaniei (unirea cu Ungaria e ilegală!) . tot mai multe cluburi electorale de la nivelul comitatelor li se alătură .s-a hotărât înaintarea unui memoriu explicativ împăratului. 1854 • au fost împotriva legislaţiei dualiste şi au susţinut dezideratele românilor din Transilvania şi rezistenţa lor faţă de dualism. Cluj. pe baza proiectului din 1868 • au susţinut şi alte proiecte. conferinţa a fost precedată de consfătuiri preliminare la Braşov.: luări de cuvânt ale lui Al. libertatea naţiunii române pe baza principiilor de libertate. egalitate. Abrud etc (au susţinut mai ales pasivismul) – scop: să dea mandat delegaţilor la conferinţă • activiştii din jurul lui Şaguna au încurajat aderenţii să participe la Conferinţa de la Miercure .

au afectat lozinca solidarităţii naţionale. a constituit organizaţii locale.această apropiere s-a înfăptuit treptat. corpul electoral românesc) .important este faptul că această Conferinţă a consacrat emanciparea mişcării românilor de sub tutela ierarhilor. fără ca această măsură să ducă şi în realitate la încetarea activităţii Comitetului. Zarand. existau divergenţe de ordin programatic 1. propunere importantă în vederea unificării partidelor • au recunoscut ca legitim pasivismul Transilvaniei: favorizarea dialogului cu PNR Transilvania şi apropiere PNR-uri • atitudine antidualistă fără echivoc şi adoptarea ca formă de acţiune politică a diversificării metodelor de rezistenţă.la sfârşitul anului 1869: prima dizidenţă.în primăvara lui 1870.Bariţiu şi I. cu dificultăţi. alimentată de tensiunile confesionale • centrul de greutate al activismului era în jurul curiei de la Sibiu (ortodoxă!).Stănescu.partidele organizate în 1869 nu erau nici ele unitare.reacţia activismului a fost una de critică a hotărârii Conferinţei de la Miercurea. însă condiţionat: după ce se acceptă anumite puncte din programul lor . tinerii au susţinut ca şi candidat pe Mircea B.disputa activism-pasivism: pasivismul repurtează un succes categoric. ! măsura. având menirea de a clarifica poziţia românilor din Transilvania faţă de dualism .primăvarea 1872. ce susţinuse programul lor: • libera întrunire • desfiinţarea Casei Magnaţilor din Parlament şi Senat liberal • emanciparea femeii • scăderea impozitelor . Satu Mare.gruparea arădeană a tinerilor îşi va păstra individualitatea în cadrul partidului şi rolul important în radicalizarea PNR Banat. omogene. datorită nemulţumirii tinerilor din partid faţă de programul adoptat la Timişoara şi faţă de organizarea la nivelul structurilor locale ale partidului • modelul pentru tinerii de aici: “tinerii cehi” . sub presiunea grupării tinerilor: modificarea statutului PNR Banat • au participat reprezentanţii românilor din judeţele Banat. s-a extins până în teritoriul Crişanei şi înspre MM. ce va avea o existenţă cvasi-legală. ! nu putem absolutiza . Solnocul de Mijloc • s-a remarcat propunerea lui Alexandru Mocioni de formare a unui corp politic naţional român în monarhie.69 • memoriul din 1866 – de G. laicizarea politică • ierarhii vor fi marginalizaţi • Comitetul central electoral e unul laic . iar reacţia autorităţii a fost dizolvarea Comitetului ales. pasivism pentru Transilvania – era necesară apropierea celor două organizaţii politice.între cele două partide din Banat şi Transilvania au existat elemente de apropiere. în vederea unificării lor pentru a susţine o politică solidară din punct de vedere naţional . puncte programatice comune • eg: Banatul susţine autonomia Transilvaniei DAR s-au adoptat două tactici diferite: activism pentru Banat+Partium.decembrie 1869: “Clubul românilor tineri” ia chiar denumirea de partid. iar cel al pasivismului în jurul Blajului. Conferinţa Naţională organizată de PNR Banat la încheierea ciclului parlamentar 1869-1872. atitudine mai radicală faţă de dualism şi statut foarte modern . Bihor. prin îmbinarea luptei parlamentare cu manifestări publice împotriva dualismului - . Arad. la iniţiativa bihorenilor: clubul electoral bihorean DAR la alegeri a avut rezultate sub aşteptări (cauza principală: diferendele de ordin confesional.dar gruparea tinerilor a avut o viaţă scurtă: cam după un an jumate revine în “partidul-mamă”. totuşi a lovit în rezistenţa românilor .Raţiu se impune iar . Crasna. mai ales faţă de dualism PNR Banat – structură organizatorică mai consistentă. PNR Banat .

divergenţele pasivism-activism erau cel mai mare obstacol în organizarea partidului la nivel local • eg: Blaj – atitudine critică împotriva celor ce au susţinut partidul liberal maghiar . progrese ideologice. însă au avut o existenţă efemeră.toamna 1871 – un sfert de veac de când Şaguna era episcop: conferinţă pentru a depăşi clivajele confesionale şi politice şi pentru activarea structurilor locale • un comitet ad-hoc. PNR Transilvania nu a reuşit să progreseze la nivelul organizării instituţiilor locale datorită divergenţelor activism-pasivism şi lipsei de unitate din interirul grupării pasiviste.Mocioni. s-au intensificat legăturile cu PNR Banat • s-a extins conceptul de solidaritate naţională şi asupra românilor din Bucovina • multiplicarea legăturilor cu mişcările altor naţionalităţi din Ungaria şi cu opoziţia maghiară . PNR Banat a avut un eşec de proporţii: 20 de deputaţi români în Parlament. ce va rezista însă foarte puţin . rezoluţia finală a fost pentru pasivism general şi neparticiparea românilor la alegeri iniţiativa Prim-ministrului Ungariei în 1872 pentru a deschide tratative cu românii: l-a invitat pe mitropolitul Ioan Vancea. menţinerea programului de la 1848 şi a dezideratului autonomiei Transilvaniei. iar acesta a transmis capilor celor două Biserici dorinţa primministrului maghiar de a colabora cu ei şi cu principalii lideri (Raţiu. dovadă a progresului organizării politice a românilor din Transilvania şi a progresului organizării cluburilor electorale locale . Bariţ) • Şaguna a respins clar participarea la aceste negocieri DAR Vancea a dorit să participe • pasiviştii trimit premierului maghiar un memorand pe structura Pronunciamentului de la Blaj: cer autonomie prin lege specială. dar şi datorită ordonanţei ministeriale ce a interzis funcţionarea partidului . s-au creat organizaţii locale. s-a ales un - . extindere geografică. reprezentanţi activişti.Ioan Raţiu – Conferinţa confidenţială de la Turda – constituie un nou Comitet: Deputaţia Centrală – cere organizarea jurisdicţiunilor locale – aşadar. Vicenţiu Babeş – vor lua o măsură extremă: demisia din Parlament şi încurajarea curentului ce susţinea generalizarea pasivismului printre toţi românii din Ungaria şi apropierea de Transilvania 2. e reafirmat pasivismul.cu toate aceste progrese. o Conferinţă activistă – s-a constituit un Comitet Naţional cu scopul pregătirii unei noi Conferinţe Naţionale • tot la această Conferinţă s-a făcut o analiză a regimului dualist şi s-a propus participarea românilor la viaţa parlamentară • replica a urmat pe 27 iunie 1872 – Conferinţa de la Alba Iulia. dintre care doar 7 erau reprezentanţi PNR Banat – electoratul era confuz. confuzie întreţinută de forţele guvernamentale Al. o conferinţă pasivistă – invitaţi. s-a propus o nouă interpretare a pasivismului. la Alba Iulia. după model croat DAR tratativele eşuează şi datorită opoziţiei Parlamentului ce nu a vrut să negocieze cu liderii românilor răspândirea activismului în viaţa politică a Transilvaniei va fi oprită odată cu venirea la putere a guvernului Tisza Kalman. propunânduse în prima fază participarea românilor la alegeri parlamentare şi apoi boicotarea lucrărilor Parlamentului de către deputaţii aleşi – semn de apropiere pasivism-activism De ce? Datorită acensiunii curentului pasivist şi nevoii acute de a obţine o solidaritate naţională • la Alba Iulia au fost mulţi delegaţi: 213. ce progresează rapid 1875 – începe un nou ciclu electoral • ianuarie 1875.70 • - sistem electoral discriminatoriu: de aceea cer vot universal – premieră în istoria dezideratelor politice ale Transilvaniei • au acceptat punctele cu caracter social din programul “tinerilor” DAR cu toate aceste inovaţii. Măcelariu are iniţiativa convocării Conferinţei Naţionale a Partidului pentru a reafirma pasivismul şi a discuta problema unificării PNR-urilor (Banat + Transilvania) în numele solidarităţii • Conferinţa – în mai 1875 – reprezentanţi români din ambele grupări.se amplifică disputele pasivism-activism: convocare Conferinţa de la Sibiu pe 5-6 mai. măsurile luate de acest guvern au confirmat opţiunea susţinută de pasivism şi au favorizat pasivismul. în alegerile din 1872. după 1875. totuşi.

pentru că era mai favorabilă pentru ei legea electorală • din 1887 şi Banatul trece la pasivism PRINCIPATELE . moderate. cer redistribuirea proprietăţii funciare.Bariţiu: raport centrat pe ideea solidarităţii şi pleda pentru pasivism • aprobat pasivismul. profesor de drept public la Universitatea din Iaşi. xenofobi. mai puternice. ce în primii ani (1867-1868) ezită să intre în viaţa politică. românii din Arad – rezoluţie: abţinerea de la alegeri. organizarea locală în cluburi de mici dimensiuni. are două etape 1. împotriva junimismului. cu reşedinţa la Sibiu insucces PNR Banat în alegeri parlamentare: au consolidat partidul • vara 1880. nu aveau veleităţi pentru a ajunge la putere. doar la nivelul Moldovei. pentru a echilibra spectrul politic românesc divizat între “roşii” şi “albi” DAR au eşuat . o orientare liberal radicală ce se revendică din ideile lui Bărnuţiu. cea a lui Kogălniceanu – foşti cuzişti. iar solidaritatea era tot mai puternică. Kogălniceanu. a împiedicat cristalizarea unor formaţiuni politice mai ample. ales un nou Comitet Central Electoral. procesul se accentuează în timpul anului 1848 Cornea şi Zamfir: paşoptismul încetează ca ideologie unitară odată cu Unirea Principatelor (solidarizarea slăbeşte în favoarea opţiunilor politice moderne) . lărgirea lor A.Ghica). urmaţi de cei din alte regiuni (eg: Zarand) apropiere diplomatică şi tactică Kalban la putere: politică mai dură faţă de minorităţi • aşa se ajunge la unificarea partidelor în 1881 la Sibiu: PNR a adoptat noul program DAR românii din Banat au dreptul de a continua tactica activistă. liberalii moldoveni – Facţiunea Liberă şi Independentă din Moldova (în jurul lui N. chiar dacă la nivel local stăteau mai prost din punct de vedere al organizării 20 iulie 1878 – Conferinţa de la Sibiu • G. liberali şi conservatori. atitudine republicană împotriva dinastiei străine. mai e numit şi “Partidul Dascălilor” – mai ales profesori din învăţământul secundar. extindere locală.71 - - Comitet Central al Partidului. mai ales după 1864 – procesul de agregare al unor formaţiuni politice mai mari a stagnat . consolidarea.existau şi grupări liberale mai mici: cea a lui Vernescu. ce să le adune. alţi lideri: Petru Suciu.Cuza şi-a întemeiat domnia pe grupări moderate gen Kretzulescu. . în mişcarea de memorii şi petiţii ale boierilor: cristalizare doctrinară a celor două curente. liberalii moderaţi (I.din 1866. ideile: răspândite mai ales de la catedră. modern: e necesară extinderea grupărilor politice.procesul de formare a partidelor politice moderne în România Xenopol: “Istoria partidelor politice” – evoluţia formaţiunilor politice româneşti. au avut existenţă autonomă până în 1875 – înghiţiţi de Partidul Liberal. noul cadru instituţional şi constituţional a permis un nou regim parlamentar.regimul Cuza a favorizat constituirea grupărilor: conservatoare. care sub Cuza au încercat să realizeze un partid de centru.Ionescu – intelectuali. liberalii .1866 existau mai multe grupări: liberalii radicali.Convenţia de la Paris: tranziţia de la Vechiul Regim la un regim modern parlamentar: rezultă agregarea grupărilor politice . pentru a atrage simpatizanţi tineri) . doreau dezvoltarea curentului de opinie în Moldova pe ideile lor. Grigore Mânzescu. ideologică/doctrinară – se încheie pe la aprox 1859. ce reprezentau o bază politică îngustă: aşa se explică “falimentul” său • prin marginalizarea grupărilor politice. antisemiţi. începe imediat după 1821. liberali radicali + au oscilat grupările de centru.

Ghica.1868 – când au fost obligaţi să părăsească guvernarea (mai ales presiuni AU) aveau organizare puternică.A.Golescu. mai ales alogenă). Şt. era nevoie de organizaţii mai largi . preţul plătit de radicali: acceptarea unor condiţii impuse de Facţiune. D.în 1866. ca mijloc de presiune politică. lider acceptat pe I. apare ca reacţie faţă de modul în care s-a făcut modernizarea României. dar există şi elemente liberale.rezistenţa lojelor masonice – dominate de conservatori. Societatea Amicilor Constituţiei: propagandă politică pentru a susţine principiile constituţionalismului.Kretzulescu.1866.72 - Boerescu. intră în activitate politică din 1866 A. succes: guvernarea e încredinţată de Carol cabinetelor liberale (1 martie 1867 – 16 noiembrie 1868) – C. îi aduc în stradă pentru a îşi impune punctul de vedere .închegarea unei formaţiuni politice mai mare – în etape. disciplină organizatorică. 1866-1871 – liberalismul e în declin. Cristea Antel (?) – sunt personalităţi independente ce se vor ralia rapid noului regim B. liberalii: subminarea rezistenţei lojelor masonice din interior: comitate tip “carbonar” vs distrugere loje sau transformare în elemente liberale . idealog pe C. dar neexistând un nucleu nu va avea succes . Bosianu. ajungând să aibă influenţă peste Milcov (există totuşi o bază socială slabă în Moldova – burghezie urbană slabă.A.Rosetti . Grigore Mihail Sturdza au fost împotriva lui Cuza. Nicolae Golescu (! 3 cabinete) • creierul coaliţiei din 1867: I. cel puţin în Moldova • Junimea – grupare politică.Brătianu.coaliţia liberală (Concordia) nu rezistă (1867-1868): presiune Mari Puteri. • după 1868 erau singura formaţiune mai închegată. chiar şi-au extins nucleele din ţară. scop: de a încorpora diferitele facţiuni • tactica radicali: de a evolua în etape 1 prima – constituirea unei coaliţii a cât mai multor formaţiuni liberale • 1867 – “roşii” şi liberalii moderaţi ai lui Kogălniceanu – Pactul de la Concordia.liberalii constituie structuri organizatorice: • Bucureşti – Comitet Central • Iaşi – Comitet pentru Moldova • comitete judeţene . totuşi. nevoia de majorităţi parlamentare – aşadar. radicalii se distanţează de Facţiunea Liberă şi Independentă + plecarea lui Kogălniceanu (1868 – formează Partidul Moderat împreună cu Ghica) .radicalii rămân cei mai puternici liberali.mai omogeni. atitudini xenofobe. în jurul căruia înglobarea marelui partid liberal . prin intermediul unor emisari: organizează reuniuni. aveau nevoie de influenţă în Moldova – necesitatea colaborării cu Facţiunea Liberă şi Independentă de la Iaşi. banchete pentru presiuni asupra executivului şi a face publice ideile programatice ce îi animă • sunt minoritari în viaţa politică românească: au apelat la aceastră stradă=clasa de jos din oraşe. au popularitate în rândul populaţiei urbane şi dorinţa de partid unic/mare • dorinţa aceasta va porni acum şi din rândul grupării moderate. militează pentru închegarea unui mare partid liberal .Lascăr Catargiu. câştigă teren în rândurile burgheziei orăşeneşti DAR şi liberalii radicali erau eterogeni: din cam toate straturile oraşului • întruniri.C.“roşii” au stagnat din acest motiv în prima fază. ei aveau coerenţă.C. mai ales măsuri împotriva evreilor.Brătianu – administraţie formată din elemente liberale radicale. conservatorii . aceeaşi incertitudine. afirmată mai ales în ultimii ani ai lui Cuza (aprox după 1863). generalul Emanuel Florescu a fost cuzist . datorită diferitelor poziţii avute faţă de detronarea lui Cuza .

totuşi. Grădişteanu.în Moldova. dar nu prea au mare adeziune . rămânându-se doar la stadiul de coaliţie marea criză dinastică din 1871: pe primul plan trec forţele conservatoare. lung.73 - - • până în 1876. a încercat să vorbească în numele întregului conservatorism dar a eşuat • Boerescu a fost apropiat de Kogălniceanu. Facţiunea Liberă şi Independentă DAR nu rezistă decât până în 1871.Sturdza. V.funcţionau mai mult în jurul unor lideri politici . V. Ch.M. D. poziţie centristă. P. ideea unui partid mare liberal. apanajul liberalilor radicali după 1870.idee reluată de D. nu există organizare .Boerescu – ziarul “Presa”.Ghica . “Informaţiunile”) – toamna 1871.plan de reorganizare – 1867: împotriva expansiunii liberalilor în Moldova DAR nu aderă toate grupările .Boerescu) – eterogen Formarea PNL liberal . nevoia unei integrări organizatorice – sept 1871 ia naştere Clubul Uniunea Liberală – a organizat cluburi similare în oraşele din România • 1872 – liberalii radicali propun o reunire a tuturor oamenilor politici de convingeri liberale într-o Uniune Liberală • 1873 – an al negocierilor.Ghica. rol: difuzarea ideii de coagularea ideologică şi doctrinară – program comun: elemente liberale şi naţionale • apoi. dar acum vrea un partid de centru şi încearcă alianţă cu conservatorii moderaţi ai lui D.şi în Muntenia. delimitându-se clar de radicali.Pascal?) – conservatorism moderat.P.Partidul Mare al Ordinei are o orientare centristă. asemenea lui G. tentativa centristă este reluată de ziarul “Terra” – se grupează Juna dreaptă (P.Florescu. mică. organ de presă “Constituţiunea” DAR eşec . de clarificare programatică şi doctrinară • 1871-1875 – anii marii guvernări conservatoare -teren foarte vast de colaborare şi organizare a liberalilor aflaţi în opoziţie • încă de la început: apropierea liberalilor pe plan ideologic şi necesitatea unei clarificări ideologice – congresul Presei Liberale (“Românul”. moderată. Ghica. Ghica. Tell. inclusă în rândul conservatorilor. dar cu mari personalităţi: Kogălniceanu. D. Manolache Costache Epureanu . Vasile Boerescu – încearcă să alcătuie un Partid Mare al Ordinei • conservator moderat. pentru democraţie. unul din primii conservatori ce viza ralierea: Grigore Mihail Sturdza • 1866 – Comitet Central la Iaşi. sperau să atragă liberali ca Ghica. apropiere radicali de ceilalţi liberali. V.A.Carp. liberali. “Ghimpele”. ce să includă toţi liberalii • Gruparea Ghica era moderată.Ghica.Tell. Ioan Bălăceanu etc 1870 se realizează coaliţia: Kogălniceanu. ruptura Ghica-Kogălniceanu – radicalii: iniţiativa pentru noua coaliţie. 1866-1871 – conservatorii – fracţionaţi. D. Iaşi: raport asupra situaţiei ţării şi stabilire conduită comună. liberalii ajunge în opoziţie – vor duce proiectul partidului mai departe B.Junimea – vs Facţiunea Liberă şi Independentă.gruparea de centru – oficial: pact semnat la Hotel Concordia DAR până în iarna lui 1870 – o parte din grupări pleacă (eg: a lui Kogălniceanu) . mai ales de cei ieşeni • 1874 – fuziunea avansează mai ales apropiere moldoveni-munteni – pentru susţinerea ideilor democratice şi datorită apropierii alegerilor din 1875 . Petru Mavrogheni. au loc astfel de tentative: Dimitrie Ghica. Lascăr Catargiu.1867. din 1866.Ghica. de ce? Nu s-a pus problema coaliţiei. în vara lui 1870 – un nou manifest al celor două nuanţe moderate (conservatori şi liberali): anunţă Partidul Ordinei (E.Boerescu • sfârşitul lui 1867: manifest politic ce părea a fi actul de naştere al unui partid conservator DAR a fost o colaborare vremelnică .Sturdza.închegarea PNL – rezultat al unui proces complex. Constantin Brăiloiu. “Trompeta Carpaţilor”. Kogălniceanu .

Lascăr Catargiu: reunire a grupurilor conservatoare. “Opinia Publică” • coagularea unei mari coaliţii conservatoare în jurul lui L. nu există o organizaţie centrală şi nici organizaţii locale . Vernescu. Facţiunea Liberă şi Independentă + dizidenţa conservatoare a lui Manolache Costache Epureanu • 4 iunie 1875 – publică programul (principiile politice.Fleva. sociale. se crează în jurul lui Manolache.Ghica – în iarna lui 1876 acuză pe L. A. Ch. N. 88 membri .3 februarie 1880 – L. “Curierul Bucureştiului”. D. la baza mişcărilor antidinastice: radicalii liberali .C. Lahovari etc – au semnat programul şi statutul partidului conservator.Golescu. integrare • sediul: Mazar Paşa (casa lui) • organizaţii locale – eg: Piteşti.G.Fleva vara 1876 – uniunea organizatorică se încheie – mare partid politic în jurul lui I. Petre Mavrogheni.Cantacuzino – pun bazele Partidului Conservator Liberal Democrat – f. N. Gh. Titu Maiorescu. “Independenţa Română”.creşte influenţa conservatorismului german: context internaţional favorabil . 1871 – România trece printr-o criză politică. economice) în “Alegătorul liber” • 5 iunie 1875 – “Românul” dă publicităţii numele liderilor liberali ce au intrat şi Partid şi au ales un comitet de 25 membri=organ conducător: I. A. Juna Dreaptă • organul de presă: “Presa”. organizaţie conservatoare cu statut propriu (1878) – nucleul viitorului partid. chiar dacă l-a susţinut pe Lascăr Catargiu.Brătianu şi C.Ghica şi G. scop: formaţiune de centru. pentru că s-a păstrat individualitatea.Kretzulescu.Catargiu.Rosetti – îi elimină pe Manolache şi pe Călinescu Formarea partidului conservator .1875 – divergenţe în sânul coaliţiei • Manolache trece la liberali – Mazar Paşa • Vasile Boerescu – se desprinde în toamna lui 1875 • D. e acceptat ca lider • L. Ioan Ghica.Brătianu. Manolache Costache Epureanu • nucleu organizatoric: “roşii” – pe structura lor se constituie structurile PNL vara 1875: final al acestei organizări. nu se identifică integral cu ansamblul conservatorismului • propria individualitate doctrinară . Manolache.C. Junimea. Vasile Pogor.Golescu. ziarul “Presa” .Catargiu se pune în slujba lui Carol şi e acceptat • în coaliţia conservatoare mai intrau: D.Brătianu.Tell. dar nu există un partid politic. “Timpul” – 1876.Ghica. M.noul partid: model organizatoric – cel liberal • Club Politic Central – nucleul conducător.G.Kogălniceanu.eterogen.Catargiu de poziţie retrogradă şi autoritarism excesiv . Iaşi – foarte puternice • cu oficiosul: ziarul “Românul” Tinerii Liberali: Uniunea Democratică Română – lider: N.G. criză dinastică – mişcări anti-dinastice şi încercarea lui Carol de a da o nouă constituţie + scrisoarea deschisă adresată Europei pentru a recunoaşte independenţa României şi a întări dinastia.Catargiu. Florescu.primăvara 1876: reluată ideea partidului centru cu D.Junimea are o poziţie aparte în coaliţie. fuziune.în faţa pericolului de destabilizare a ţării.Costa Foru.74 • - - ianuarie 1875 – Comitetul Central Electoral – coordonarea activităţii politice la scara ţării + Ligă Electorală pentru a pregăti electoratul • mai 1875 – alianţă la nivelul corpurilor: pun bazele unei alianţe parlamentare.A. accelerare integrare organizatorică • vara 1875: Coaliţia de la Mazar Paşa – bazele PNL. toate facţiunile liberale: radicalii lui Brătianu. actul de naştere al Partidului Conservator . gravitau în jurul lui Junimea şi gruparea lui Grigore Mihail Sturdza • în vederea fuziunii organizatorice: campanie a ziarului “Timpul” . moderaţii lui Kogălniceanu.1870.noul organ de presă. Grigore Mihail Sturdza. Florescu.

partidul conservator – să atenueze efectele reformelor liberale . vice-preşedinte. 5 membri =executivul spre deosebire de modelul liberal doresc un sistem mai puternic centralizat.Tell. domină până în 1888 – marea guvernare liberală • în opoziţie. după modelul liberal • Comitetul Permanent: preşedinte. închegat. unitar. va reveni în partid 1876 – invitat la guvernare PNL – tocmai pentru că era mai puternic. dar pentru scurt timp. acum se desăvârşeşte organizarea partidului şi e ales Lascăr Catargiu sept 1881 – aduce în interiorul partidului toate grupările ce au ezitat în 1880 – eg: Tinerii Junimişti 1881 – prima eliminare: Grigore Mihail Sturdza – va forma “Democraţia Naţională” colaborând cu Ch. în care executivul să facă oficiile de conducere a treburilor politice DAR Clubul Politic Central subordonează foarte strâns cluburile judeţene primul şef al partidului: Manolache Costache Epureanu – program şi până în sept 1881 e în frunte.75 - • convoacă Adunarea Generală a Partidului – iniţial: tot 88 membri • constituie Cluburi judeţene în toată ţara.

grupată în jurul lui C.Liberalii moderaţi din jurul lui Kogălniceanu şi cei din jurul lui Vernescu: s-au proclamat Liberalii Sinceri - după războiul de independenţă. din cadrul PNL . să legifereze reforme în spiritul doctrinei liberale. alegeri libere • împroprietărire însurăţei + luptători în războiul de independenţă • lege pentru restituire loturilor – 1879/legea Rosetti – loturile primite de la Cuza şi înstrăinate • înfiinţarea BNR – ca bancă de scont – în jurul ei se va cristaliza sistemul bancar şi de credit românesc. PNL poziţii importante) dizidenţele. mai puţin evidente până în 1881. în Moldova: se încheie şi acest proces (în Moldova. eg: • legi privind garantarea drepturilor cetăţeneşti. în jurul nucleelor de lideri şi a conducerilor centrale stabilite prin actele de naştere a partidelor . ce nu au afectat totuşi integritatea partidelor: dizidenţe din ambele partide A. proclamării regatului şi a programului reformator .există organizaţii centrale.A.76 CURS 13 – Istoria României.după războiul de independenţă.Rosetti. clarificare doctrinară DAR există şi anumite modificări ale structurilor organizatorice esenţiale ale partidelor.din 1876 – se poate vorbi de o stabilizare a vieţii politice interne. 1866 – reluat un vechi proiect al lui Cuza) • organizarea armatei încununarea: martie 1881 – proclamarea regatului. cucerirea independenţei naţionale a României – consecinţe pentru viaţa politică românească şi pentru sistemul politic românesc . ce nu a fost agreat în câteva puncte fundamentale de aripa radicală din PNL. oscilează între PC-PNL . ce va deveni un important fief al PNL – se va construi o elită economică şi politică cu putere decizională mare) alte legi promovate de PNL: • descentralizare administrativă • organizare Minister de Externe în conformitate cu noul statut al României. aducându-i la guvernare şi dându-le poziţii importante (eg: ambasa PPCarp la Viena – duce la semnare tratat cu Tripla Alianţă) în rest. D.Facţiunea Liberă şi Independentă – se detaşează treptat. stabilitate datorită: • politicii echilibrate a dinastiei: a susţinut PNL la guvernare • prestigiul pe care l-a câştigat PNL în urma câştigării independenţei. ca urmare a venirii PNL la conducerea ţării – până în 1888: marea guvernare liberală. doctrinelor.la nivelul partidelor politice: stabilizare a programelor. odată cu proclamarea Regatului şi noul proiect de revizuire a Constituţiei: disensiuni. Bocşan 1878-1914 – Viaţa politică în România .Brătianu alt factor: colaborarea PNL cu junimiştii. stabilitate politică internă. favorizată şi de garanţiile de securitate obţinute de România prin actul din 1883 (aderarea la Tripla Alianţă). de după 1878: reprezentarea României pe plan internaţional • legea pentru înfiinţarea Academiei Române (1879) – continuarea vechii Societăţi Academice (Carol. domnitorul Carol devine rege: creşte prestigiul dinastiei şi al României în spaţiul central şi SE european - - - . unele grupări trec chiar în opoziţie factor ce a contribuit la detaşare: proiectul de revizuire a Constituţiei. structurilor (1880Partidul Conservator) organizaţionale. PNL reuşeşte să treacă prin Parlament. mai ales încercarea lui Brătianu de a folosi junimiştii împotriva dizidenţelor. PNL se extinde decisiv peste Milcov.

Brătianu . semn al independenţei lor faţă de Partidul Conservator programul “Era Nouă”: • democratizarea României s-a făcut de sus în jos + situaţia existentă în 1881. ulterior va fuziona în Partidul Liberal Conservator (foarte eterogen)=opoziţia PNL detaşarea acestor dizidenţe şi trecerea lor în opoziţie pentru că: • moderarea doctrinei şi a programului politic a PNL. ce nu agrează mereu soluţiile politice propuse de liberali. I. pe care îl considerau insuficient în raport cu doctrina şi opţiunile lor programatice: izolare Junimea în viaţa politică şi apoi.77 - - - - - - - pentru a face faţă dizidenţelor ce se manifestă în partid. nu mai erau necesare noi reforme politice. două grupări au ilustrat în particular afirmarea unui curent radical românesc: Dumitru Brătianu. C. extinderea legilor şi asupra Dobrogei 1881-1884: cea mai fertilă perioadă pentru consolidarea politică şi economică a României.A. în 1884 – intră în coaliţie mai largă. din 1885 intră în Opoziţia Unită – Partidul Liberal Conservator până în 1884.Brătianu+C.C.Rosetti – mai ales burghezia urbană. trebuia considerată punctul maxim al democratizării.Brătianu avea ca scop: scădere nr colegi electorale.A. ajuns la guvernare: au abandonat lozincile radicale de la 1848 • radicalismul=curent politic ce exista în întreaga Europă şi se detaşează de liberalii propriu-zişi (eg: Italia). apropiere de PNL (P.P. pentru a le contrabalansa: apropiere de Junimea (clar conservatoare! – ambiţia lui PPCarp de a ocupa funcţii publice) • de ce a mai dorit Junimea această apropiere? Pentru că proclamarea regatului nu a fost susţinută de conservatori. acest punct nu trebuia depăşit în viitor.Brătianu. după proclamarea regatului şi după ce programul de revizuire a Constituţiei e făcut public de PNL.Rosetti ce doreau colegiu unic.A.Conservator erau împotriva oricărei revizuiri DAR PNL deţine majoritatea în Cameră – trec procesul de revizuire a Constituţie: 3 colegii electorale (2 pentru Senat). controlează centralizarea de sus în jos – perioada viziratului lui I. desfiinţarea gărzii civice. Liberalii Moderaţi. desprinderea se încheie în 1884 • în vidul lăsat la stânga: partidul liberal care e baza socială? • pentru D.Brătianu (în partid şi guvern) – se izolează tot mai mult în interiorul partidului şi va face loc nemulţumirilor. până în 1881. iar Junimea s-a apropiat de PNL pentru că se dorea independentă faţă de PConservator: din martie 1881. cristalizarea unei societăţi de tip burghez şi afirmarea societăţii capitaliste 1885-1887 – PNL alunecă spre o politică autoritară a lui I.P. PNL trece prin Parlament legi: • 1882 – învoieli agricole • 1884 – modificarea Constituţiei. domină opera lor legislativă şi a contribuit la fărâmiţarea forţelor politice.C:Brătianu. P. liberalii sinceri + P. au fost o Facţiune radicală de opoziţie.C. lărgire drept de vot vs D. C. denumirea de Regat.Rosetti – desprinderea lor de PNL începe în 1882.C. Facţiunea Liberă şi Independentă + ! Partidul Conservator) – până în 1883 se cristalizează. România trebuia să consolideze progresele de până în 1881 • prgramul s-a numit “Era Nouă” – considera că deschide o nouă eră în evoluţia politică a României şi dorea să se detaşeze de programul Partidul Conservator. grupările ce se detaşează intră în opoziţie cu PNL şi încearcă să facă un front comun sub denumirea Opoziţia Unită (Liberalii Sinceri. care începe să se detaşeze tot mai mult de PNL condus de I.Carp face public programul politic Junimea în Parlamentul României. mică şi mijlocie. ICBrătianu a încercat să aducă în scenă şi alte forţe politice.Carp devine ambasador la Viena) integrarea Junimea în guvernare n-a fost aprobată de aripa radicală a PNL.

78 gruparea lui D.Rosetti dispar. Partidul Liberal Conservator – toate grupările de opoziţie (până în 1887) – campanie extraparlamentară ce duce la căderea guvernului Brătianu. dispare Partidul Liberal Conservator • impresia de unitate a taberei conservatoare – Junimea intră la guvernare în 1891 cu ansamblul partidului . nu avea şanse de a rezista în timp – Junimea nu a intrat în Partidul Liberal Conservator • raţiunile de politică externă – continuitatea politicii externe. se topesc în Opoziţia Unită – radicalismul va fi continuat de alte grupări radicale.Rosetti . adoptarea unui stil de viaţă de către 1. cum ar fi cea a lui Panu sau Gruparea Tinerilor (lansată de I.din 1885. în 1888 .de ce cădere? • 12 ani au dus la uzură • violenţa opoziţiei – a scos în stradă populaţia.1889-1891 – Partidul Liberal Conservator se destramă – dizidenţe conservatoare revin în Partidul Conservator .C.guvernul Th.Brătianu şi C.cristalizarea a două aripi din ambele partide politice: 1. pentru cercurile cu interese burgheze – industriale. rezervate pentru a fi parcelate şi vândute în loturi de 10-25 hectare ţăranilor ce doreau.Rosetti: “Apel către alegători” – o serie de prevederi • descentralizarea administraţiei • consolidare proprietate mică şi mijlocie .de ce regele a adus la guvernare o grupare mică şi cu influenţă slabă? • regele avea nevoie de consolidare şi suporta mişcări antidinastice ale Opoziţiei Unite • Junimea – pentru că aveau un program relativ clar. în frunte cu Th.iniţiative junimiste: • introducerea formală a moştenitorului tronului în viaţa constituţională a României • două legi importante: 1. ce avea chiar prevederi ce vizau soluţionarea problemei ţărăneşti • nevoia de a linişti satele revoltate în 1888 • pentru că Opoziţia Unită/Partidul Liberal Conservator nu era un partid politic.1891-1895=expresia unităţii forţelor conservatoare • clarificată situaţia din sistemul politic românesc.din feb 1891. financiare 2.programul de guvernare al lui Th. alături de Tripa Alianţă (P. Florin Platon vorbeşte de această apropiere. asemănător cu 2. coerent (1881 – “Era Nouă”).Carp a negociat şi semnat aderarea României la Tripla Alianţă) . loturi alienabile şi divizibile 2.Rosetti este obligat să se retragă la sfârşitul lui martie 1889 – urmează o perioadă de instabilitate politică: s-au succedat guvernări – Lascăr Catargiu.Brătianu şi condusă de Nicolae Fleva – stânga!) . câteva luni: Florescu – pregăteşte guvernarea conservatoare din 18911895 . pentru cercurile marilor proprietari programele celor două partide – diferenţele se estompează (în teza de doctorat. Manu (până în februarie 1981) – au pregătit terenul pentru unificarea conservatoare – ce să aducă la conducere un guvern de largă concentrare conservatoare . legea pentru înstrăinarea unei părţi din bunurile statului • un sfert din moşiile mai mari de 400 hectare. a ridicat satele din jurul Bucureştiului . legea privind învoielile agricole măsuri luate în favoarea satelor revoltate în 1888 .P. adaptarea la economie a 2) - .A.la 20 martie 1888 – Junimea.

A. în 1893 se va constitui Partidul Social Democrat – cu mari pretenţii tentativă de înfiinţare a unei Partide Ţărăneşti – Constantin Dobrescu Argeş – dă publicităţii un program ce oscilează între un program radical şi cel junimist.Carp de la succesiunea Partidului Conservator 1895. a retractat ce a spus faţă de românii dinTransilvania + ajutoarele date de societăţile din România. Dimitrie Brătianu.A.Sturdza – marii proprietari şi cercul financiar.Brătianu în 1891 – va fi urmat de fratele său. privind problema ţărănească • vânzare moşii de către stat şi vânzare moşii ale Coroanei • acordare loturi ţăranilor ce aveau mai puţin de cinci hectare • Bancă Rurală • modificarea legii Învoielilor agricole 1895-1899 – D. a adunat dizidenţele ce revin moartea lui I.A. revenit în PNL. a lui D. domolind orice acţiune de opoziţie împotriva Austro-Ungariei.C. D. ce susţinea românii din Transilvania. D. această lege a nemulţumit marii proprietari din Partidul Conservator. ce îl elimină pe P. în final. a fost ales ca lider PNL: D. dorinţa Junimii de a da o soluţie chestiunii agrare • legi privind degrevarea administraţiei centrale şi sarcini fiscale şi întărirea administraţiei în plan local • 1895 – legea minelor – inspirată de junimişti. regele aduce la guvernare PNL – refăcut în perioada opoziţiei.Sturdza şi PNL la putere • rotativa e aplicată de rege şi pentru a calma opoziţia liberală furibundă. obligat să îşi asume şi un program agrar. Partidul Conservator publică programul de guvernare: “Apel către alegători” – reia foarte multe elemente enunţate în 1881 de “Era Nouă” şi de guvernul junimist din 1888 • legi cu caracter agrar • reforma învăţământului • legea minelor • reorganizarea armatei programul relevă faptul că unitatea din tabăra conservatoare s-a făcut în jurul ideilor Junimii şi că Junimea ca şi gruparea va avea un cuvânt decisiv de spus în exprimarea doctrinară şi programatică a Partidului Conservator marea guvernare conservatoare s-a remarcat prin câteva legi cu un impact deosebit economic şi social • 1893 – legea învoielilor agricole – demonstrează preocuparea guvernului conservator de a se adapta la nevoile societăţii româneşti.A. să se manifeste vs dualism: făcea greutăţi cercurilor conservatoare ce erau în alianţă cu Austro-Ungaria DAR odată ajunşi la putere. “omul dezastru” faţă de atitudinea faţă de românii din Transilvania.Sturdza a fost sprijinit de Viena şi Pesta – tocmai pentru a fi neutralizat • toate forţele liberale: aparenţă de unitate DAR de la începutul guvernării existau două centre de putere în PNL 1. Transilvaniei – - - - .P.Sturdza (până la începutul secolului XX) curentul radical se afirmă prin Panu (tradiţia lui C.Sturdza a modificat total atitudinea.A. “salariu minim pe economie”.79 • - - va fi dificil pentru rege să opteze şi se ajunge la sistemul “rotativei guvernamentale” (patru ani fiecare partid) în 1892. “creare sindicate profesionale” etc).Rosetti) – program apropiat de cel socialist: a şi colaborat cu socialiştii în alegerile locale (lozinci precum: “împroprietărire continuă a ţăranului”.A.

A. pentru a pune capăt crizei metropolitane – nu se schimbă partidul.A.Sturdza. dar eşec: vin conservatorii în frunte cu Lascăr Catargiu.A.80 stagnarea şi neutralizarea acţiunii politice a românilor ardeleni – dezorganizare până în 1905.Sturdza).Sturdza D. iar D.A.D.A. chiar împotriva intereselor dinastiei: criză – chiar manifestaţii de strată (un rol important joacă Fleva) 2. program de guvernare al Partidului Conservator – nu prea a adus lucruri noi. când trec pe tactică activistă. intră în guvern Ionel Brătianu – vine cu o altă opţiune politică. Delavrancea) au imputat guvernului capacitatea de a soluţiona.P.Cantacuzino – aprilie 1899-iulie 1900 – expresia unor forţe politice eterogene. Dizidenţa Drapelistă (ziarul “Drapelul”) în noiembrie 1896. ofereau conservatorilor avantaje.Sturdza reprezenta pentru rege garanţia continuării politicii externe cu Tripla Alianţă noutatea de după 1897: creşte influenţa cercurilor bancare ce gravitau în jurul PNR şi doreau un Brătianu la conducerea partidului.Sturdza (Petre Grădişteanu. A.A.Xenopol) Drapeliştii – mai spre stânga – pentru masele producătoare • 1897 – Legea Repaosului Duminical • rezolvarea crizei metropolitane – PS Aurelian s-a retras apoi de la conducerea guvernului şi va veni un al treilea guvern: D. reforma rurală.P.A. de ce cădere? • greşeli pe plan extern • disensiuni interne PNL – o nouă generaţie de liberali. liberalii lui Ionel Brătianu vor: • reorganizare partid • relansare program modernizator 11 aprilie 1899 – frământări de stradă: guvernul D. ce e nou? Intrarea social-democraţilor - - - - - . mai aproape de burghezia mijlocie.Carp de la succesiune: câştigă Gheorghe Grigore Cantacuzino=Nababul – mare proprietar. favorabil unei conduceri colective di interior partid. doar guvernul PSAurelian adună în jurul său elementele liberale nemulţumite de politica lui D. Vasile Lascăr.Sturdza nu răspundea nevoilor momentului: îmburghezirea marilor proprietari dă o serie de aspecte contradictorii cercuri industriale – mari proprietari poate că regele i-ar fi dorit tot pe liberali la putere. consecinţe importante pentru Partidul Conservator • îndepărtează Junimea de la unificarea deplină cu Partidul Conservator • individualizează gruparea junimistă G.G. PSAurelian e adus la guvernare cu acordul lui D. mai ales Drapeliştii şi recunosc autoritatea deplină a lui D. doreau reforme economice adânci (colegiu unic.A. Fleva: o zgomotoasă dizidenţă: Partidul Liberal Democrat o nouă dizidenţă din PNL • un grup de lideri (PSAurelian.Carp. pentru a revigora liberalismul românesc nemulţumiţi demonopolul lui D.A. cea mai importantă problemă: chestiunea metropolitană – mitropolitul Ghenadie Petrescu împotriva influenţelor catolice din viaţa politică din România. legea minelor determină proprietarii funciar să îl elimine pe P. ce moare însă – se ridică problema succesiunii la conducerea Partidului Conservator chiar dacă negocierile anterioare îl indicau ca şi succesor pe P. Emil Costinescu.Sturdza. • gafe şi eşecuri – D. România se afla într-o criză financiară gravă: liberalii în opoziţie – refac unitatea (reincorporare dizidenţe.Sturdza e tot mai contestat chiar din interiorul PNL. nu a reprezentat întreg Partidul Conservator 1899.Sturdza – demisia. a învăţământului).

preţul unităţii: înţelegerea Cantacuzino (preşedenţie partid) -P.G.Carp în februarie 1901 divergenţele reprezintă şi expresia unui conflict • tinerii conservatori – elemente burgheze.G. program criza financiară. P. doctrină. nu se justifică o soluţie socialdemocrată. conduse de Tache Ionescu • marii proprietari – Cantacuzino – nu doreau concesii şi renunţare la poziţiile din partid.Carp nu aduce nimic nou faţă de G.81 - - - - - în 1899 în PNL – “Trădarea generoşilor” – social-democraţii intră aproape 100% în PNL – expresia revizionismului ce a bântuit social-democraţii din Europa.P.avea susţinerea importantă în Parlament a personalităţilor conservatoare nemulţumite unificarea forţelor conservatoare nu e primită favorabil de toţi conservatorii: disputa burghezi-mari proprietari se adânceşte tot mai mult – demonstrează că fuziunea a fost una de conjunctură.P. dar în opoziţie .Cantacuzino şi Junima – tratative la nivelul liderilor. loviţi de concurenţa marii industrii. se lansează Tache Ionescu ca şi conservator. nevoia de a rezolva această problemă şi de a restabili creditul ţării pe plan extern şi intern. conduce guvernul iulie 1900-feb 1901: în fruntea guvernului P. la conducerea ţării: PNL – în sânul lui se simte vântul înnoirii şi schimbărilor profunde în organizare.Carp – exponentul unităţii forţelor conservatoare. înapoiate. străin – “a porţilor deschise“ – favoriza venire capital străin şi s-a încercat să se dea o lovitură capitalului liberal concentrat în jurul BNR problemele financiare care au afectat populaţia rurală şi urbană – o grea lovitură dată meseriaşilor români. unicul partid ce poate duce la democratizare este PNL • negocierile: din 1898 – Constantin Stere (social-democrat) • “intrarea generoşilor“ în PNL a consolidat aripa stângă a PNL – mult mai la stânga decât D.A. dar eşec datorită disputelor existente în tabăra conservatoare pentru supremaţie în partid unitatea pe plan guvernamental s-a realizat datorită dificultăţilor financiare: vara 1900 – regruparea forţelor conservatoare. contractare împrumuturi externe – chiar dezastruoase: scandaluri financiare (eg: scandalul grupului francez ce a primit concesiunea amenajării portului Constanţa). aduce PNL – ce avea proiecte politice ce vizau progresul economic şi politico-social .P. creşte fiscalitatea: aprox 1900 era foarte greu de suportat.Cantacuzino – combătut chiar de membrii propriului partid • se baza pe concesii în domenii importante (eg:petrol).Sturdza • generoşii vor promova candidatura lui Ionel Brătianu la conducerea partidului: moment ce a schimbat raportul de forţe în PNL – consistenţa stângii + grupul din jurul lui Ionel Brătianu activitatea guvernului conservator • măsuri pentru a redresa situaţia financiară deficitară a ţării. • măsuri pentru întărirea aparatului administrativ şi represiv. ca urmare a propagandei socialiştilor la sate. nu reconsiderare program partid (deşi există probleme mari în societate…) în februarie 1901. ruinând masiv meseriaşii mici (1899-1900 – perioadă foarte grea – mişcări sociale) criză în timpul lui GGCantacuzino – încearcă soluţii de compromis • fuzionare liberali cu junimişti – dar tratativele au eşuat datorită condiţiilor grele puse de Junimea (eg: să nu se lărgească dreptul de vot) • tratative pentru constituirea unui guvern de concentrare conservatoare: G. creştere impozitelor – rezultă opoziţia liberalilor şi nemulţumiri sociale: demisia guvern P. + criză agrară de proporţii • se profilează politica conservatoare pentru a apela la capitalul extern. datorită nevoii redresării financiare a ţării nu există un program coerent al guvernului conservator pentru a rezolva problema financiară.P. ce spunea revizionismul: în societăţile mai ales agrare.Carp – devine premier.

învăţătorii sunt mobilizaţi în sate să constituie Bănci Populare – Casa Centrală a Băncilor Populare era organismul central De ce? Împotriva cămătăriei în mediul rural. se proclamă singurii continuatori şi reprezentanţi ai Partidului Conservator. iar guvernul liberal câştigă un mare ascendent în rândul meseriaşilor • pentru ţărani – inspirator Spiru Haret – a dezvoltat la sate o mişcare în favoarea ţăranilor (“haretism”) – pe fondul curentului lansat de sămănătorism. în frunte cu Eugeniu Carada (doreau la conducerea PNL o echipă nouă. cămine culturale. mare secetă – PNL – măsuri pentru sprijinul ţăranilor: distribuie porumb în jurul şi cu sprijinul Băncilor Populare se nasc obştile săteşti – scop: împotriva intermediarilor (marii proprietari arendau. politică de scădere a salariilor etc • altă formă pentru redresarea financiară: convenţia cu BNR – mare succes liberal. liberale. mai ales datorită luptei pentru supremaţie în partid • Junimea – congresul junimist – pentru a câştiga adeziunea a cât mai mulţi conservatori. împrumuturi avantajoase mai ales pentru ţăranii solvabili 1904. PNL au refăcut unitatea – aparent doar. scad cheltuielile politice. obştile săteşti pun loturi de pământ în arendă la dispoziţia ţăranilor noul tarif vamal protecţionist – tariful Costinescu 1903 – chestiunea petrolului – lege prin care se pune capăt speculaţilor cu terenul petrolier. ruinaţi de marea industrie. arendaşii subarendau).Sturdza) va păstra orientarea externă a României (Tripla Alianţă) • cât au stat în opoziţie. PNL devine “stăpânul BNR”. inaugurează o politică proprie a PNL în chestiunea petrol: “prin noi înşine” – nu exclude colaborarea cu capitalul străin DAR în condiţionează să coopereze cu . crearea unor cluburi. dau tot mai mult impresia că doresc să devină un partid de sine stătător • Junimea câştigă teren în Partidul Conservator în detrimentul conservatorilor tradiţionali legislaţia guvernului liberal este remarcabilă. biblioteci. crearea unor cooperative şi bănci populare: efecte socio-economice în spiritul acestui curent: • 1903 – legea Băncilor Populare – susţinută de Spiru Haret. instituie corporaţiile de meseriaşi – în care intrau lucrători şi patroni. pentru că acelaşi fenomen ca şi în cazul Partidului Conservator: lupta unei grupări tinere. Partidul Conservator se află în opoziţie – divergenţele se adâncesc. cu efecte immediate • 1902 – legea meseriilor – legea Misir (?) – pentru a potoli nemulţumirile meseriaşilor. ce va fi principalul instrument de redresare financiară a ţării în această perioadă a guvernării liberale.A. condusă de Ionel Brătianu şi eliminarea bătrânilor liberali.82 - - - - - - • dezvoltarea industrială • privind soluţionarea chestiunii ţărăneşti etc atu-uri pentru PNL: • program mai apropiat de problemele ţării • exista garanţia că noul guvern (D. editare gazete pentru popor: pentru luminare şi ascensiunea acestor categorii sociale. ce nu aveau proiect reformator novator) guvernul liberal: o serie de iniţiative necesare şi foarte bine gândite: • legi pentru redresarea situaţiei financiare – o politică de economii drastice bugetare – scăderea cheltuielilor fără precedent.

dar e prea târziu – regele: aduce PNL la guvernare. de modul în care a evoluat Partidul Conservator).Cantacuzino – s-a împăcat cu Tache Ionescu. condus de D. gruparea cantacuzinistă 2. apare un nou competitor.G. biserici. partide noi • sistemul politic românesc – unul multipartidist - - - - - . Tache Ionescu – rezultă 3 mari grupări în Partidul Conservator 1. gruparea carpistă/junimistă 1+2 – Partidul Conservator propriu-zis. convinşi că pentru a se menţine la putere au nevoie de colaborarea Junimii răscoala 1907: demisia guvernului conservator – încercare: Cantacuzino şi P. manifestare de unitate – a avut loc şi o sesiune extraordinară a Parlamentului dedicată Jubileului Regal – adoptate proiecte de lege • legea prin care sunt preluate un sfert din datoriile ţăranilor la bănci de stat • deschidere credit pentru înfiinţare un spital rural/judeţ • legi pentru scăderea fiscalităţii şi asigurarea securităţii sanitare a mediului rural Jubileul a fost combătut de liberali. tendinţe de modernizare şi inovare. socialiştii din jurul ziarului “România Muncitoare” Partidul Conservator a fost măcinat de lupta pentru şefie: divergenţe acute. speriat de împăcarea posibilă 1+3 • şi datorită activizării unor forţe noi în lumea rurală ce au contribuit la declanşarea rurală -–în jurul băncilor populare • Vasile Kogălniceanu – Partid Ţărănesc efemer • partizan N.P. datorită tinerilor liberali susţinuţi de “generoşi”. de a constitui comunităţi) legislaţia conservatoare: • legea pentru protecţia muncii femeilor şi copiilor – interzicerea muncii de noapte pt copii • legea pentru înfiinţarea casă de asigurări pentru ţăranii români • legea concesiunii petroliere • 1906 – organizare Jubileu Regal – Marea Expoziţie la Bucureşti – invitaţi şi reprezentanţii românilor din Ungaria. Junime. gruparea tachistă 3. condus de Cantacuzino pe fondul creşterii luptei pentru şefie între 1-2 – cele două grupări cultivă pe junimişti. graţie acţiunii lui Tache Ionescu din 1905.A. cu sprijinul Ocultei Liberale din jurul BNR au pus mâna pe partid şi pe ziar (“Voinţa naţională”) – doreau să ducă lucrurile până la ultima consecinţă decembrie 1904 – guvernarea G.83 - capital românesc şi să dea posibilitatea de manifestare capital românesc şi să asocieze forţe de muncă românească 1902 – legi de organizare a politicii generale şi comunale – scoasă de sub controlul forţelor politice 1904 – pentru organizare comune rurale autonome – ce aveau acces la viaţa politică a ţării PNL s-a retras de la conducerea ţării în 1904 şi datorită divergenţelor din sânul partidului.Sturdza căderea Partidului Conservator: datorită acţiunii dizolvante a grupării tachiste (nemulţumirea tinerilor conservatori şi a elementelor burgheze. Turcia recunoaşte statutul de minoritate pentru populaţia română din Macedonia (drept de şcoli.Iorga şi Spirtu Haret • cercurile socialiştilor răscoala 1907 – consecinţe importante pentru sistemul politic românesc • apar curente politice noi.Carp de a reface unitatea.

Sturdza – cauze de sănătate: Ionel Brătianu ianuarie 1909: Ionel Brătianu convoacă Congresul Liberal ce îl alege ca lider noua linie politică viza program de reforme: colegiu unic.P.Carp – rezultă reprimarea răscoalei (rol important: Averescu – ministrul de război) + amnistie generală în august 1907 ofensiva tinerilor – trec la modernizarea PNL + vs D. aparat administrativ la sate (1908 – legea jandarmeriei rurale) decembrie 1908 – demisia D. preţuri maximale pentru arendă.Sturdza – anunţă noua orientare programatică.P. sfârşitul lui ianuarie: convoacă partizanii săi din judeţele ţării şi e proclamat şeful partidului nou • începutul februarie 1908: Partidul Conservator Democrat – Congres: face public programul. liberalii la guvern.arendare pământ • administrativ: organizare comune. prima preocupare: calmare sate • lansare manifest regal – anunţă platforma de guvernae – reforme punctuale. contracte scrise.Carp DAR adversar foarte puternic – Tache Ionescu – la sfârşitul 1907 anunţă ieşirea grupării sale din Partidul Conservator + ianuarie 1908: un manifest prin care anunţa intenţia de modernizare a Partidului Conservator şi adaptarea sa la situaţia concretă din România. introduce retribuire în bani a ţăranilor. pentru a da satisfacţie ţărănimii răsculate • negociere a lui D. sprijin ţărani.84 - - liberalii – gruparea tinerilor liberali în jurul lui Ionel Brătianu – nouă linie în partid: programul din 1911 Partidul Conservator este părăsit de Tache Ionescu • conservatorii tradiţionali ai lui Cantacuzino şi Carp pierd tot mai mult din audienţa la electorat martie 1907. Lahovari. de a pune mâna pe toate organismele partidului. revenirea familiei Brătianu la conducerea PNL după răscoală Partidul Conservator se îndreaptă cu paşi repezi spre ieşirea din viaţa politică • încercare: unificare facţiuni conservatoare sub conducerea P. plăşi. chiar o nouă tactică legile adoptate de liberali • legislaţie agrară – urmărea să instaleze raporturi mai echitabile între diferitele categorii sociale • ianuarie 1908 -legea învoielilor agricole – două forme de învoieli: bani sau dijmă. pentru a accentua procesul de modernizare PCD – dă publicităţii manifestul-program. împrumuturi comunelor pentru plata islazurilor + intermediar în a facilita ţărani . P.A.Sturdza – apel către toate partidele pentru colaborare şi unitate: au răspuns puternicii conservatori – T. datorită popularităţii lui Tache Ionescu + alte personalităţi (eg: Xenopol) – PCD = expresia nevoii unui nou curent în viaţa politică românească.A.Ionescu. pentru că limita dreptul de arendare. măsuri pentru aplicare corectă: organisme speciale (eg: Consiliul Superior al Agriculturii – există consilii regionale şi inspectori) • aprilie 1908 – Legea vs trusturi arendăşeşti – vs darea în arendă mai mult de 4000 de hectare • ianuarie 1908 – legea pentru judecătoriile de ocoale – pentru a supraveghea contractele de învoieli • februarie 1908 – legea Casei Rurale – scop: achiziţionarea moşiei mari proprietari + vânzare în loturi de 5 ha ţăranilor.A. în noiembrie 1910 - - . cu pretenţii de guvernare.

P. 1890 (?) • nouă legislaţie pentru protecţia meseriaşilor şi breslelor • garanţii muncitori vs opresiunea patronală • agrar: crearea proprietăţii mijlocii + cei care au mai puţin de 6 ha sunt scutiţi de impozit funciar • reformă administrativă a clasei politice atitudinea partidelor din opoziţie • PNL – ianuarie 1911 – dă publicităţii noul program electoral ce reprezenta noua direcţie sub conducerea lui Ionel Brătianu • protecţia şi consolidarea proprietăţii mici şi mijlocii pe cale naturală • credit agrar. puţin aplicabil guvernarea conservatoare P.Carp. a justiţiei • prima oară: reforma electorală şi nevoia revizuirii Constituţiei şi adaptării ei prin creşterea numărului participanţilor la viaţa politică Partidul Conservator Democrat -Tache Ionescu noutatea sistemului politic românesc: aprilie 1910 – Partidul Naţionalist Democrat • 23/24 aprilie – Congres .condus de N. pentru ca România să facă faţă.P. două colegii (vs 1 ca PNL) la Cameră.Iorga • neo-conservatorism – aplicarea tezelor sămănătoriste în viaţa politică românească. creşterea randamentului agriculturii şi a nivelului exploatării pământului • în cazul proprietăţii – susţin crearea proprietăţii mijlocii PNL – demisia la începutul lui 1911. de ce? • nemulţumirea înfiinţării noului Partid Conservator cu pretenţii de guvernare • poziţia filogermană a lui P.85 • - - - - - - - partid monarhic – dezvoltarea armatei şi apărarea proprietăţii funciare.Carp a debutat în tensiune: condiţii internaţionale nefavorabile – cu guvern puternic. dar regele nu dă guvernarea PCD. învăţământ agrar • necesitatea dezvoltării industriei • rezolvarea conflictelor de muncă şi protecţie socială pentru muncitori • învăţământ tehnic şi profesional • dezvoltarea învăţământului. ci lui P. program demagogic. preţurilor de monopol . cartelurilor. creare Consiliu Legislativ. radical.Carp: decembrie 1910-martie 1912 • rol: mai ales junimiştii – DAR a întrunit şi celelalte dizidenţe conservatoare • schimbarea de guvern s-a făcut în linişte programul de guvernare: expus în decembrie 1910 – reactualizarea manifestelor programatice din 1881.P.Carp – sept-dec 1911 – runde de negocieri) conservatorii au promovat o legislaţie interesantă: • proiect lege pentru ieftinire trai şi unificare legi finanţe pentru echilibrare buget • măsuri împotriva trusturilor.P. singura soluţie: împăcarea celor două ramuri conservatoare (vara-toamna 1911 – eforturile regelui – negocieri cu Tache şi P. conservatorism ţărănesc • revizuirea împroprietăririi din 1864 • colonizări pe moşiile satului • interzicere aduceri muncitori şi colonişti străini • reîntregirea proprietăţii ţărăneşti 1910 – congresul de reorganizare a Partidului Social Democrat – influenţe a lozincilor bolşevice din Rusia.Carp • chiar şi liberalii erau de acord să fie urmaţi de carpişti guvernul P. alianţa cu Puterile Centrale.P.

Ionescu. în fruntea partidului ajunge Alexandru Marghiloman • în cadrul descompunerii. 1914. expropriere) în momentul izbucnirii primului război mondial.Carp • obiectivul noului guvern: reducerea disputelor din opoziţie. P.Carp îşi dă demisia şi e înlocuit de Titu Maiorescu (conservator şi el) – martie 1912-octombrie 1912 • înrăutăţirea raportului de forţe din Partidul Conservator. creare credit muncitoresc • legea de încurajare a industriei din 1912 – măsuri suplimentare pentru protecţia industriei naţionale • legea moşiilor de mână moartă (cele care rămâneau fără stăpân) – parcelate şi vândute ţăranilor (aprox 250. încheiere tratative MaiorescuT. protecţie socială. iar la conducere vine Ionel Brătianu conducerea Partidului Conservator de Titu Maiorescu: izolare. campania electorală. guvernul Maiorescu se retrage Ionel Brătianu publică în septembrie “Scrisoarea – program de reforme” – anunţă: • colegiu unic la cameră • revizuirea Constituţiei • exproprierea marii proprietăţi pentru ţărani decembrie 1913 – demisia guvernului. progres în societatea românească opoziţia s-a retras din Parlament şi atacă Guvernul pentru o serie de măsuri pe plan intern şi extern: P. sub semnul programului de reforme al Partidului Liberal • Adunarea Constituantă – activitate în vederea revizuirii Constituţiei + reforme (colegiu unic. sistemul politic era deja unul multipartidist . refacerea concentrării conservatoare: tratative cu PCD condus de Tache Ionescu (continuă negocierile din toamna lui 1911) criză balcanică: importanţa soluţionării guvernamentale.P. accentuarea diferendelor.86 • - - - - - legea meseriilor – 1912 – progres faţă de cea din 1902: creau atât bresle. se ajunge la “divorţ politic”: Titu Maiorescu. cât şi corporaţii pentru a promova dezvoltarea meseriilor. loturi între 5…25 hectare) legislaţie avansată şi nu retrogradă. dezorganizat datorită luptelor fratricide februarie 1914. scop: să facă faţă crizei balcanice şi s-au descurcat remarcabil • România începe detaşarea de alianţa cu Puterile Centrale • 1912 – Pacea de la Bucureşti – apoi.P.000 ha. de colaborare. instabilitate. în octombrie 1912: un nou guvern. perfecţionarea cunoştinţelor tehnice.

perioada pentru elaborarea doctrinară şi aplicarea practică a politicii liberale protecţioniste: 1882-1887 – legi de protejare a industriei 2. chiar dacă fenomenul se manifestă în proporţii diferite în diferite ramuri ale industriei româneşti. cristalizându-se ca politică economică generală până în 1887 (finalul perioadei liberale). deşi efectele acestui program reformator vor apărea abia la sfârşitul perioadei liberale şi în perioada de apoi – aprox 1900 pot fi înregistrate efectele benefice ale legislaţiei economice liberale . bine conturată. protecţionismul guvernării liberale nu a fost de la început ca o politică coerentă. nu e aplicat complet. deşi se manifestă inegal . ilustrată mai ales în domeniul vamal şi protejarea industriei autohtone anterior – eg: tratate cu AU. introducerea maşinismului – începutul revoluţiei industriale ca proces general.87 CURS 14 – ISTORIA ROMÂNIEI. ce a susţinut creşterea producţiei în diferite ramuri. fiind limitat în efectele sale de existenţa unor convenţii comerciale anterioare.în contextul stabilit de după 1878 (perioada liberală). oferind României o posibilitate mai mare de mişcare în cadru internaţional şi o posibilitate de promovare a intereselor economice româneşti . ci a fost elaborat în timp. Germania – caracter liberschimbist.protecţionismul – ciudat să vorbeşti de o politică liberală de protecţionism. dar aşaera moda în Europa 1. pe acest fond al începutului revoluţiei industriale se remarcă o substanţială creştere a ponderii capitalului străin. preocupare a Guvernului pentru modernizarea sistemului monetar.reprezintă ieşirea României de sub influenţa legislaţiei vamale otomane şi a regimului capitulaţiilor cu Marile Puteri – va fi posibilă dezvoltarea unei politici economice independente după interesele naţionale . Bocşan Modernizarea vieţii economice româneşti (1878-1914) . deşi asumat ca politică economică. pe plan economic efectele Independenţei: efort constructiv în toate domeniile. din vremea lui Cuza după 1880 – abandonarea acestei politici ca şi în marile state europene (politică protecţionistă) 2.după momentul dobândirii independenţei: consecinţe importante pe plan economic.politica liberală a acestei perioade: două observaţii interesante • politica economică a Guvernului de după 1888 reprezintă două fenomene caracteristice până la 1900 1. care au caracter liberschimbist şi au împiedicat aplicarea unui protecţionism total . ce grevează întreaga industrie românească. =program liberal: legi şi reforme capitaliste liberale în toate domeniile .cel mai important câştig: • dreptul României de a încheia nestânjenit acorduri/tratate internaţionale • crearea sistemului naţional monetar şi realizarea sistemului bancar • cristalizarea unui sistem de comunicare (mai ales căi ferate) Independenţa .unul din primele programe economice ale Cabinetului=Mesajul Domnesc prezentat Corpurilor Legiuitoare la deschiderea sesiunii 1880-1881. abandonarea politicii liberschimbiste pe plan economic şi trecerea la o politică protecţionistă. dezvoltarea economiei şi integrarea României în sistemul capitalist mondial .legislaţia guvernării liberale (1876-1878) a stimulat dezvoltarea capitalistă.

protecţionismul a fost revendicat şi susţinut doctrinar de o serie de personalităţi româneşti.structura României era preponderent agrară şi legislaţia favorabilă din timpul lui Cuza a făcut posibilă migraţia sat-oraş • dezvoltare industrială • modernizare prin introducerea maşinismului pentru a impulsiona dezvoltarea sistemului economic românesc dominat de agricultură Legislaţia economică . ce susţine renunţarea la Convenţia economică cu AU. politica protecţionistă a Guvernului a fost încununată de legea pentru încurajarea industriei=”Măsuri generale pentru a veni în ajutorul industriei naţionale” • legea de încurajare a industriei româneşti ce atingea toate ramurile • avantaje pentru orice investitor român sau străin ce înfiinţa o societate cu capital minim 50.1886 – expira Convenţia comercială cu Austro-Ungaria – valoare politică majoră prin favorizarea externă a României în cadrul unei autonomii mai largi. cereale al României ce avea piaţă de desfacere în AU . zahărului. Dionisie Pop Marţian) • rol important în definirea politicii protecţioniste: Congresul economic din 1884. folosind utilaje (maşini moderne) – o singură condiţie trebuia respectată . de vamă la import • reduceri de tarife pe căile ferate • folosirea gratuită a unor terenuri pentru construcţie de fabrici. mari economişti (PS Aurelian – traduce lucrarea lui Friedrich List – Sistem naţional de economie politică.în condiţiile abandonării Convenţiei comerciale cu AU şi a războiului vamal.avantajele legii: • scutiri de impozite. solicitând adoptarea unei politici protecţioniste pentru toate industriile din România etc .tariful din 1886 contribuie la dezvoltarea industriei caracteristică perioadei de după 1900 .88 3. dar efectele nu sunt depline datorită existenţei convenţiilor cu alte state cu politici liberschimbiste . dar efecte negative prin concurenţa făcută de produsele AU meseriilor şi produselor româneşti • la 10 ani de la semnare. cu condiţia ca două treimi din lucrători să fie cetăţeni români favoriza marea industrie prelucrătoare ce putea îndeplini condiţiile .ce s-a înţeles în epocă prin protecţionism economic= • politică internă: prevedea apărarea pieţei interne de concurenţa străină • acumularea rapidă cu sprijinul statului. condiţiile impuse de Dietă pentru prelungire erau neacceptabile şi au fost refuzate de Guvernul României – război vamal cu AU=efecte novie pentru comerţul şi industria Transilvaniei (parteneri tradiţionali ai României) + pentru comerţul cu vite. perioada 1882-1887: legislaţie bogată – legi pentru încurajarea industriei hârtiei. curentul pro-protecţionism reuşeşte să impună o primă lege importantă: tariful vamal general protecţionist din 1886 – principiile de elaborare sunt: • scutiri de taxe la export pentru materiile prime ce există în cantităţi suficiente în ţară • taxe vamale reduse pentru materiile prime sau produsele industriale ce nu există suficient în ţară prima mare lege protecţionistă.dincolo de legislaţia din 1882-1887.000 lei şi funcţiona zilnic cu 25 lucrători. a unor importante capitale • măsuri legislative pentru încurajarea producţiei autohtone . textilelor etc .primele măsuri protecţioniste: deceniul 8 – introducerea unor tarife vamale noi.

introducerea maşinismului (revoluţia industrială este un fenomen larg) • revoluţia industrială: modernizarea productivităţii.uneori avansează lent.consecinţe pentru modernizarea transportului pe apă şi a comunicaţiilor .urmare directă şi imediată a politicii protecţioniste . de la început se porneşte cu o bază tehnică maşinistă. ci acum. pentru a nu concura prea mult produsele AU în legislaţia economică.deceniul 9 al sec XIX: debut al revoluţiei industriale la nivelul general. ce s-a putut remedia datorită comerţului cu România în Ungaria ca şi în România sunt adoptate legi pentru protejarea industriei (1881. furnizată de forţa aburului .000 lucrători • cele mai multe întreprinderi au apărut datorită legii încurajării industriei din 1887 • în Transilvania – fenomen asemănător: creştere de peste 3 ori – peste 400 de întreprinderi ajung să aibă peste 100 lucrători 2. înzestrarea tehnică continuă să fie deficitară şi invocată de specialiştii români • pov al înzestrării tehnice. ciment) se introduc treptat. a guvernului conservator • respectă dreptul de proprietate asupra solului • statul conserva dreptul de proprietate asupra minereului din subsol mai multe revizionări Revoluţia industrială şi introducerea maşinilor . 1901-1902 – peste 500 întreprinderi ce folosesc o forţă motrică de aprox 50. creşterea calităţii. creşterea productivităţii • în industria prelucrătoare.89 - fenomenul din România e caracteristic şi pentru Transilvania • după 1850 – perioadă interesantă pentru dezvoltarea economiei 1850 – desfiinţarea vămilor dintre provincii industria autohtonă din Transilvania a primit o mare lovitură. al întregii economice DAR e o cronologie didactică pentru că în unele ramuri (morărit. calitativ – în toată economia României şi Transilvaniei asistăm la o restructurare a ramurilor şi modernizare în toate ramurile economice ca efect a introducerii maşinismului • nu mai e expresia unor fenomene izolate. România depindea de industria constructoare de maşini din statele industriale din Europa . dar nu terminat (hârtie) .000 lucrători – din ele. în altele avansat.în ciuda progreselor din România. peste 500 se încadrează în statutul de fabrică .000 de unităţi producătoare de mărfuri cu nr. dar peste tot a avut ca efect creşterea industriei eg: ancheta din 1901-1902 – peste 62. din care 62% ale industriilor mari – 38. importante urmări pentru dezvoltarea industriei şi pentru intrarea capitalului românesc: legea minelor din 1885. mai ales din domeniul industriei mari prelucrătoare • până la 1900 se înfiinţează un număr mare de întreprinderi noi. de 40. în alte ramuri (industria zahărului. cantitativ – creşte numărul de întreprinderi (“stabilimente industriale”). 1890). introduse cu efecte parţiale.000 cai putere. industria alcoolului).s-a manifestat sub aspect: 1.România era sub nivelul Rusiei (cel mai redus nivel din Europa industrială) Cronologia revoluţiei industriale în România .alt indicator la nivelului scăzut în înzestrarea tehnică: forţa motrică/1 muncitor: comparaţie cu alte ţări .

sunt progrese în extracţia cărbunelui: susţinerea mineritului DAR cărbunele nu ajunge să acopere decât 50% din necesarul consumului din România. zahărului. primul birou geologic (eg: Grigore Cobălcescu) • pe acest fond: crearea primei uzine de energie electrică (1900). capitalul străin: 97% din totalul investit în ramura extractivă • alături de industria extractivă. valoric vorbin. deţinând peste jumătate din întreprinderile mari – judeţul Ilfov cu Bucureşti • Moldova – Neamţ. mai ales în industria petrolieră eg: Steaua – capital englez şi maghiar – rafinăriile Aurora şi Româno-Americane. ciment. hârtiei. Iaşi • Oltenia – Craiova • Dobrogea – Constanţa în Transilvania se individualizează câteva centre: • Şteg în Banat – căi ferate - - . industria alimentară dă peste 50% din valoarea industriei mari una din cele mai importante consecinţe a revoluţiei industriale: modernizarea economiei – descoperirea şi valorificarea de noi surse energetice • problema energetică este actuală şi constantă • consecinţă industrială: dezvoltarea industriei extractive. în România. AU. România ajunge să rpducă 1. industria uşoară. 1892. reuşind chiar să modifice ponderea unor ramuri (hârtie. mai ales a extracţiei petroliere – veritabil boom la sf sec XIX – începutul sec XX: după 1900 se ajunge la aprox 900. zahăr) • nu a respins capitalul străin. destinată iluminatului public • amenajarea căderilor de apă şi folosirea energiei lor în industrie statul a jucat un rol important în industrie prin legi protecţioniste. englezi) şi industria petrolului aproape o treime din întreprinderi au luat naştere ca societăţi anonime. ci era puternic în industria alimentară (francez. răspândirea motorului cu combustie internă a creat un interes pentru petrol şi rezervele petroliere: interes extern foarte mare. producţia de spirt – 1897. la începutul sec XX • aprox 1900. asociaţia petroliştilor) • aceste întreprinderi: peste 50% din totalul capitalului investit în România repartiţia geografică era inegală • Muntenia – cea mai industrializată.000 tone • explicaţie: dincolo de nevoile noilor industrii. belgian.000 tone): furnizor de cărbune pentru industria din România • descoperirea unor noi surse energetice a încurajat prospecţiunile geologice. Bacău. în Transilvania – datorită exploatării Văii Jiului – producţie record în 1900 (aprox 900. industria lemnului etc (capital foarte mic) • industria uşoară atrage capital industria şi extern sub aspectul efectelor.90 - - - - - caracteristică a industrializării României: inegalitate în ramuri şi repartiţie geografică • procesul de industrializare a pornit de la valorificarea resurselor existente în ţară – elanul industriei uşoare (alimentară – ponderea cea mai mare în industria mare) • capital redus ce a participat la industrializare. pentru că capitalele investite erau mai mici. apoi chimică.2% din producţia mondială de ţiţei industrializarea: concentrare a producţiei • creşterea numărului de societăţi pe acţiuni în industrie: apar uniunile de monopol (cartel – eg: morărit – 1905.

scădere a exportului. se poate vorbi de o slabă dezvoltare tehnică în România • înzestrarea tehnică redusă se datorează şi fenomenului arendării: principala formă de exploatare a pământului: creşte preţul arenzii. maşinism • obligaţii în dijmă.proprietate agricolă în gospodărie • pondere mică – 9% .după 1900. ca urmare a creşterii productivităţii muncii şi a creşterii suprafeţelor • recolta de grâu: peste două milioane tone • creşte recolta de porumb. leguminoase ponderea cerealelor în industrie 2.dincolo de aceste aspecte. ca urmare a sub arendării – pătură destul de profitoare.proprietatea mijlocie • cu tot efortul pentru introducerea maşinismului. munca salariată.cele mai importante fenomene 1. îmbunătăţirea situaţiei ţărănimii. în muncă – prelungesc anumite practici ale Vechiului Regim în agricultură .amestec contradictoriu în agricultură de elemente ale economiei capitaliste şi practici ce amintesc de cele medievale • elemente capitaliste: tocmeli agricole. 67% din porumb. desfiinţarea execuţiei pentru neplata clauzei contract • 1893 – modificarea şi completarea legii din 1882 . aproape tot orezul .efectele dezvoltării capitaliste în agricultură şi a desăvârşirii caracterului cerealier a României: marcarea unui echilibru • creşterea vitelor scade datorită transformatului păşunilor. mica proprietate: 96% .91 • • Hunedoara – 1882.legislaţia în agricultură • 1882 – legea învoielilor agrare – progres faţă de legile anterioare (1866. până la 1900 se desăvârşeşte caracterul cerealier al economiei României. noi culturi (plantele tehnice). creşterea productivităţii muncii datorită introducerii maşinismului în agricultură: secerători. consecinţe: • creştere a producţiei de cereale foarte mare. deşi producţia agrară se dublează/triplează – datorită concurenţei Americilor + industrializării ce orientează producţia agricolă spre noile ramuri industriale .tendinţa agrară de a se orienta spre piaţă. 1884: intră în folosinţă primul furnal Valea Jiului Agricultura .principala ramură economică . arenda în bani. fâneţelor în suprafeţe cultivabile • războiul vamal cu AU – lovitură importantă dată creşterii animalelor şi exportului de vite româneşti . din care 93% cereale. orz. 1872). de dezvoltare a mărfurilor produse . 70% din secară. începutul construcţiei marilor întreprinderi metalurgice. secară (de la 2-4 ori) • se cultivă plante industriale (tutun). îmbogăţită (intermediarii) – intervine statul împotriva lor . creşterea suprafeţelor cultivate – ajunge până la 45% din totalul ţării – peste cinci milioane hectare cultivate. maşini de treierat etc • mai ales pe marile proprietăţi deţinute de marii proprietari – reprezintă 1% din gospodăriile agricole. producţia agricolă a României era destinată exportului: 80% din grâu.

000 km şosele d. Galaţi – statut de porturi libere.sumele plătite investitorilor străini pentru răscumpărarea căilor ferate sunt foarte mari (Strousberg). statul joacă un rol important –intervine şi ia controlul asupra căilor ferate: concesionate unor trusturi străine .reţele de căi ferate încă mai timpurii .aprox 1900 – statul administrează CFR . Brăila – cereale c.modernizarea docurilor. magaziilor (eg: în Constanţa) . construirea Podului de la Cernavodă (Anghel Saligny) • 1896 – legătura cu liniile ferate din Ungaria-Austria .necesar un sistem modern bancar pentru capitalism: dezvoltarea economică care modernizează sistemul bancar şi credit .comerţ extern: balanţă negativă în România până în 1886. investiţii pentru extinderea căilor ferate: noi linii • 1887. Constanţa. modernizarea mijloacelor de transport.datorită dezvoltării industriei şi agricole .creştere a circulaţiei mărfurilor stimulată de creşterea producţiei. dar reţeaua nu satisface nevoile economice ale României b. Banca de Scont din Bucureşti.1880 – înfiinţarea Băncii Naţionale a României ca bancă de scont şi circulaţie • favorizează înfiinţarea de bănci comerciale specializate – 24 de bănci noi: Banca Agricolă.înfiinţarea de credite • creditul agricol pentru agricultură DAR nevoia de capital nu a putut fi acoperită astfel încât continuă rolul mare al cămătăriei Comerţ intern şi extern .modernizarea de la sf sec XIX a economiei naţionale impune diversificarea şi lărgirea căilor de comunicaţii şi transporturi a.dragarea braţului Sulina şi pregătirea pentru navigaţie . Tulcea . Constanţa – Constantinopol/Rotterdam . modernizarea şi lărgirea sistemului de poştă şi telegraf Sistemul bancar . la 1900.se poate vorbi de o specializare a porturilor româneşti în export: Galaţi – lemn. datorită Convenţiei cu Austria .statul face eforturi. apoi şi Sulina.Banat şi România (aprox 1900) – peste 7000 kilometri căi ferate . dezvoltarea urbană . România are peste 3100 km căi ferate . cu linia Roman-Cernavodă-Constanţa.se înfiinţează o secţie de transport de Dunăre .cumpărarea de vase .rute: Brăila-Constanţa. Banca din Craiova etc . apoi Roman-Botoşani . dezvoltarea căilor fluviale pe Dunăre .92 Comunicaţii şi transporturi . anteporturilor.Transilvania.răscumpărarea căilor ferate – 1890.ca urmare a acestui effort al statului.sf sec XIX: secţie pentru transportul maritim – pentru dezvoltarea transportului pa apă . Banat . modernizarea şi lărgirea reţelei de şosele . eg: 1897 – Banca Generală Română cu credit german .1900 – peste 25.participarea capitalului străin la apariţia unei bănci.rol important: introducerea sistemului internaţional de măsuri şi greutăţi • înfiinţarea Camerelor de Comerţ şi Industrie în România şi Transilvania • apariţia învăţământului comercial .modernizarea porturilor: a instalaţiilor portuare şi oraşelor – Brăila.

Franţa. o nouă fază în dezvoltarea capitalistă. introdusă ca necesitate datorită: noilor ramuri industriale.războiul vamal (1886-1901) cu AU – efecte nocive pentru agricultură. în care se include şi prevederi cu caracter protecţionist . Anglia. AU. animale. lemn în Franţa.acordul din 1896 – insuficient pentru economia românească. intensificarea concurenţei străine . rezultă producţie agrară orientată pe piaţa internă (eg: industria morăritului. diversificate: tarife mai mari (până la 25%) . trăsături: • avansul revoluţiei industriale în forme calitative noi. 1886 – prin tariful vamal protecţionist s-a introdus o politică economică protecţionistă.sectorul industrial din economia românească se extinde cu efecte direct favorabile pentru creşterea producţiei forestiere şi agricole • rezultat al lărgirii pieţei interne: produse agricole. produse animale în AU • bilanţul negativ se menţine până la sf sec XIX datorită războiului vamal cu AU parteneri de export: Anglia. cu o diferenţă de nuanţă . alimentare etc): o parte a marilor proprietari sunt interesaţi de o politică protecţionistă a noilor industrii. pe baza politicii protecţioniste: Convenţia cu Anglia. prin creşterea ponderii fabricii în raport cu atelierele mici • în contextul internaţional de pe la 1900: modificarea raporturilor dintre preţul produselor industriale şi produselor agrare • creşterea exportului de produse agrare: ameliorarea balanţei României • modificări tehnice în domeniul industriei • creşte ponderea marilor întreprinderi capitaliste: societăţi anonime.noul tarif vamal din 1904 exprimă interesele unei industrii mai dezvoltate.în plan social: accelerarea procesului de urbanizare şi creştere demografică. Belgia. Italia. alcoolului. cereale.noul tarif fixează criterii economice la baza taxelor vamale pentru principalele cateogrii de produse • reduse – pentru produsele ce nu existau în România • mari – pentru produsele autohtone . mai ales pentru domeniul animalier • agricultura – afectată şi de marea criză agrară ce a marcat economia în a doua jumătate a sec XIX: cresc preţurile datorită concurenţei produselor Americilor şi Rusiei – se loveşte în marea proprietate.93 - import în România: produse industriale – exporta materii prime. creşterea ponderii populaţiei salariate – extindere a consumului şi pieţei interne .se păstrează caracterul protecţionist anterior. pălăriei. 1904 – elaborat şi în 1906 – adoptat noul tarif vamal (tariful Costinescu)=etapă nouă în politica protecţionistă a României. cereale etc – venituri mai mari . Germania. Germania. industrial – fenomenul de îmburghezire e un fenomen social I. ajungându-se la interferenţa între interesele economice şi politice ale burgheziei cu ale marilor proprietari – interesele marilor proprietari: pentru sistemul bancar. capitaluri etc • cresc capitalurile Industria . în gospodăriile mici şi mijlocii.dezvoltarea accentuată ca o generalizare a revoluţiei industriale • industrie deplin mecanizată: productivitate mai mare . urmare a Convenţiei au AU din 1882 după 1900. Rusia. reînnoit în 1891. 1892.

94

II – a doua direcţie: încurajarea industriei - legea pentru încurajarea industriei – necesară datorită noilor nevoi: lege în 1912 – guvern conservator - diferit faţă de 1897: avantaje şi meseriaşilor ce folosesc cel puţin 4 (?) lucrători şi cooperativelor: cel puţin 20 lucrători, capital redus - legea extinde încurajarea pe diferite categorii: legea cuprinde o arie mai mare a industriei, cuprinde industria mare şi mijlocie, chiar şi industria mică - accent nu pe capital, ci pe forţa motrică - avantajate prioritar ramurile ce valorifică bogăţiile naţionale: facilităţi • primea spre vânzare teren • folosirea gratuită a căderilor de apă • scutiri de taxe pe import de utilaje • reduceri de taxe • achiziţia produselor lor de stat: statul vine în întâmpinarea lor DAR statul încuraja doar industria prelucrătoare, nu şi cea extractivă - creşte ritmul de dezvoltare a industriei, mărimea şi calitatea întreprinderilor eg: până la războaiele balcanice se înfiinţează 60 unităţi economice/an în România – se triplează creşterea: se ajunge la 1500 întreprinderi spre WWI • majoritatea sunt înteprinderi încurajate de creşterea ponderii întreprinderilor mari – 75% - creşte calitatea şi dimensiunea lor • creşte valoarea producţiei industriale (se triplează) • creşterea consumului de materii prime şi combustibil • creşte numărul de cadre specializate (aprox 40% din personal adus din exterior) - baza tehnică a industriei mari: transfer calitativ şi cantitativ • creşte capacitatea motrică de 2-6 ori • creşte numărul celor ocupaţi în industrie • creşte capitalul investit • creşte producţia - înzestrarea energetică: creşte eficienţa muncii, a capitalului investit Dezvoltarea industrială – ordinea: 1. alimentară 2. lemn 3. materiale de construcţii 4. metalurgică, textilă, hârtie, petrol, chimică, a pielăriei: lipsea industria siderurgică şi construcţia de maşini ce să asigure utilajele moderne: dependentă de exterior - capitalul extern încearcă să-şi sporească influenţa, investind în ramuri profitabile sau în care să poată deţine monopol (lemn, ciment) - pondere: 1/3 – industria prelucrătoare, a petrolului, forestieră; 1/3 – alimentară; 1/3 – altele şapte - modificări de structură în industria extractivă • intern: combustibil pentru încălzit, necesarul pentru celelalte industrii • extern: a treia ţară exportatoare de petrol (WWI – 1,9 milioane tone exportate): creşte valoarea industriei extractive (X10), datorită petrolului – se ajunge la un dezechilibru: surplus de petrol şi produse petroliere – deficit de cărbune (România e dependentă de importul din Transilvania) - continuă rolul important al industriei premaşiniste, acoperă acolo unde industria mecanizată nu putea acoperi cererea - la începutul sec XX, aproape toată populaţia salariată era în mediul urban Structura economiei româneşti după 1900

95

creşte ca importanţă sectorul industrial datorită capitalului investit, dominând prin industrii mecanizate ce prelucrează şi extractivă: capitalul investit aici – 80% din total: cea mai mare pondere a acestei industrii în sector (?) - revoluţia industrială a revoluţionat cea mai mare parte a producţiei româneşti: în diferite faze în România DAR suntem departe de aspectul calitativ al revoluţiei industriale (producţie de maşini de mare fineţe tehnologică): industria mare mecanizată – sectorul cel mai avantajos, eficient social şi economic - cunoaşte un puternic proces de centralizare - forma generală a centralizării capitalului: societăţile anonime pe acţiuni Transporturile şi comunicaţiile - principala trăsătură: extinderea bazei maşiniste - extinderea reţelei de căi ferate şi triplarea traficului de mărfuri pe ele: rol foarte mare în lărgirea producţiei şi schimburilor comerciale - favorizarea legăturilor dintre diferite ramuri, sectoare ale economiei, între piaţa internă şi externă • căile ferate reprezintă principalul consumator al producţiei interne de cărbune şi a celei importate; se consumă şină şi material rulant • astfel, primele întreprinderi ale industriei române apar în legătură cu reţeaua căilor ferate – Societatea Căilor Ferate – cel mai mare capital şi cei mai mulţi lucrători; - dezvoltarea căilor ferate şi maritime – 85% din export pe apă • Societatea de Navigaţie pe Dunăre • Societatea de Transport de mare DAR nu aveau vase suficiente pentru nevoile de transport: majoritatea cu vase externe - şosele – modernizare şi lărgire - telegraf – peste 9000 km • telefonie rurală şi urbană în toată România, ce leagă ţara cu Europa Agricultura - creşte în continuarea suprafaţa cultivată cu cereale; creşte producţia de cereale, datorită cererii externe mari • creşte suprafaţa cu aprox 1 milion hectare, datorită desţelenirilor, defrişărilor • producţia totală de cereale – 85 milioane hectolitri (la WWI) • se accentuează caracterul cerealier al agriculturii – cultura de cereale: 85% din total (fâneţe şi islazuri – 9%, livezi şi plante industriale – 6%) • comparaţie cu Franţa: nici o ţară nu avea o pondere atât de mare pentru suprafeţele cu cereale şi atât de redusă pentru celelalte – slaba dezvoltare a creşterii animalelor – dezechilibru industrie cerealieră-animalieră • cea mai mare suprafaţă: porumb, apoi grâu • marea proprietate se dezvolta încă– deşi arendaşii cultivau grâu pentru export, iar mica proprietate – porumb pentru consum propriu a. dezvoltare intensivă: creştere a producţiei la hectar eg: grâu – 13 hectolitri/ha – deasupra altor mari producători - exporturile de cereale româneşti erau rentabile b. calitatea grâului românesc – unul dintre cele mai bune din lume; foarte cerut, pentru a fi amestecat cu grâul propriu (eg: Ungaria) - export: II loc la grâu, I loc la porumb - neglijarea unor produse de mare randament + neglijarea sectorului animalier - consecinţe sociale: • caracterul sezonier al culturii cerealelor impus de producţia de cereale

96

nevoie de lucru – câteva luni nefolosirea masivă a mâinii de lucru – câteva luni; datorită caracterului extensiv al agriculturii • gospodăria ţărănească nu poate dezvolta o agricultură intensivă • şeptelul – creşte datorită numărului animalelor folosite la tracţiune: se dublează nr cailor (se înlocuieşte folosirea boilor cu caii în muncile agricole – din a doua jumătate a sec XIX) DAR pondere la export foarte mică – majoritatea orientându-se spre bovine, porcine etc - progresele maşinismului în agricultură: maşini de treierat, semănat – creşte productivitatea la hectar; înlocuiesc animalele DAR tehnica rămâne deficitară, pentru că maşinile erau aduse din import - cu toată înapoierea şi încadrarea în sistemul economiei-capitaliste, agricultura era principala sursă a venitului României • asigura alimentaţia populaţiei • furnizează cea mai mare masă de mărfuri - o situaţie specifică a agriculturii: arendarea întreprinderilor agricole mari (până la 70%): subaarendarea lor ţăranilor la preţuri mari • începutul sec XX: peste 3000 intemerdiari – câştigă mari beneficii • ţărănimea acuză marea lipsă de pământ (sub 50% din proprietăţile agricole) - problema agrară în România: fărâmiţarea excesivă a micii proprietăţi; creşte numărul lucrătorilor cu braţele – introducerea unui sistem capitalist (munca pe bani) Comerţul şi creditul - comerţul extern creşte datorită cererii externe – dublare a produselor exportate - creşte cererea de utilaje şi tehnologii: se modifică structura comerţului, gradul şi ponderea produselor în comerţul extern românesc • chiar dacă cantitatea se dublează la export, ponderea cerealelor scade în ansamblul economiei româneşti (88%-70%) • scade exportul de produse animaliere şi creşte cel al lemnului • scade exportul de cereale datorită creşterii exportului de petrol şi lemn (1/6 din exportul românesc): România e una din marile exportatoare de petrol - importul e dominat de produse prefabricate • scade ponderea produselor/bunurilor de consum • creşte ponderea maşinilor/utilajelor - comerţul e dominat de (la import şi export) • Germania, Austria – domină importul românesc • Franţa, Anglia – mai puţin - s-a consolidat sistemul de credit, s-a diversificat: triumfă sistemul capitalist – de la cămătărie la societăţi (de credit) anonime: statul înţelege nevoia de credit pe piaţă • există un mediu prielnic sistemului bancar: stabilitate, siguranţă, conjunctură favorabilă în economie • 1914 – 215 societăţi de credit (creştere de 5 ori) - creditul se orientează prin diferite instituţii – specializate pe finanţarea marii proprietăţi şi exploatării agricole, parţial pe finanţarea micilor gospodării: intervenţia lui Spiru Haret pentru eliminarea intermediarilor - rol mai mare pentru băncile comerciale şi BNR • acordă credit în industrie şi comerţ • creşte importanţa lor – 9 mari bănci (4 cu capital străin) - creşte rolul băncilor mijlocii: credite pentru ţărani - principala sursă de credit autohton: BNR (dobândă 5-6%) – diversificarea şi extinderea sistemului de credit

• •

97 Concluzie: 1878-1914 – a avut loc un proces de dezvoltare şi creştere generală. modernizare şi dezvoltare a economiei româneşti .