You are on page 1of 3

Particulariti ale nuvelei istorice

Introducere: Dintre reprezentanii literaturii romne din perioada paoptist, Costache Negruzzi s-a impus n contiina tuturor cititorilor ca autor al primei nuvele istorice prin Alexandru Lpuneanul. Creator al volumului Pcatele tinereelor, publicat n 1857, Negruzzi a fost i unul dintre autorii de opere dramatice din epoc prin titluri cum ar fi Muza de la Burdujeni; totui, principala sa vocaie rmne cea de prozator. Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi este un text ilustrativ pentru perioada pasoptista a literaturii romane, perioada in care orientarea estetic predominant este romantismul i ale crei principale direcii sunt prezentate de Mihail Kogalniceanu n Introductie la Dacia literara. Nuvela va aprea n primul numr al acestei publicaii, , ilustrnd astfel eforturile paoptitilor de a reliza o literatur original, inspirat din realitile naionale.

Precizarea trssturilor nuvelei istorice:


Alexandru Lapusneanul este un text n proza de dimensiuni medii, cu un numar mediu de personaje (principale, secundare, colective), al crui unic fir narativ prezint cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, accentual punandu-se pe complexitatea de caracter a protagonistului, ceea ce justific ncadrarea operei n specia nuvelei. La nivel tematic, nuvela prezint cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, trecutul istoric fiind o tema romantica prin excelen. Viziunea subiectiv a prozatorului este puternic influenat de gustul romanticilor pentru excepional: ndeprtndu-se de modelul real al domnitorului, aa cum l aflm din cronici sau din Trecute viei de doamne i domnie de C. Gane, Negruzzi ilustreaz politica de ngrdire a autoritatii boierilor de catre un domn despotic i autoritar. Ca surse de inspiraie, prozatorul se ntoarce la Letopiseul rii Moldovei, la Grigore Ureche pentru episodul acestei domnii i la Miron Costin, de unde preia episodul uciderii boierului Batite Veleli pentru pedepsirea lui Mooc. Totui, n spiritul romanticilor, Negruzzi va opera importante modificri att asupra faptelor, ct i asupra persoanjelor, urmrind crearea antitezelor i a situaiilor excepionale. Ilustrati raportul realitate/fictiune intr-o opera studiata Raportul realitate fictiune este o trasatura esentiala a oricarui text literar. Desi el este cel mai evident in textele de literatura fantastica, chiar si operele realiste il evidentiaza, stiut fiind faptul ca intr-un roman/nuvela realista doar geneza este constituita din fapte reale, opera in sine constituindu-si firul epic pe principiul mimesisului si pe cel al verosimilitatii. Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul respecta ideologia romantica, inspirandu-se din trecutul istoric al neamului, prezentand cea de-a II-a domnie a lui Alexandru Lapusneanul. Se poate astfel aduce in discutie si distinctia persoana-personalitate-personaj referitor la statutul domnitorului. Persoana istorica reprezenata de Alexandru Lapusneanul se poate reconstitui din surse cum ar fi cronica lui Grigore Ureche (Letopisetul Tarii Moldovei) sau din alte documente istorice ale epocii din care se desprinde portretul unui domnitor autoritar, strateg, al unui polititcian abil, ale carui gesturi de pedepsire a boierilor nu sunt cu nimic mai spectaculoase decat cele ale lui Tepes sau Stefan cel Mare (despre care se stie ca a ucis peste 60 de boieri intru-un mod similar cu cel al lui Alexandru Lapusneanul). Negruzzi a pornit de la aceste surse istorice si a accentuat in mod intentionat anumite trasaturi de caracter ale personajului, urmarind crearea unui personaj romantic prin caracterul sau exceptional in situatii exceptionale si prin realizarea lui in antiteza cu alte personaje din opera. Daca realizam o comparatie intre cronica lui Ureche si nuvela istorica in discutie, vom constata urmatoarele modificari operate de Negruzzi, toate avand o motivatie estetica. Daca in cronica dialogul dintre Alexandru Lapusneanul si boierul de la Tecuci este amintit fugitiv, retinandu-se doar replica Daca voi nu ma vreiti

(replica ce va deveni moto), n nuvel scena este dramatizat prin dialog cu scopul de a sublinia autoritatea si spiritual disimulant a lui Alexandru Lapusneanul si de a crea antiteze intre Lapusneanul si boieri sau intre Motoc si ceilalti boieri. In cronica, Motoc, Veverita, Spancionc si Stroici fug in Polonia unde sunt ucisi din porunca lui Lapusneanul, iar in nuvela Negruzzi ii pastreaza pentru crearea antitezei si pentru a realiza tipul boierului marsav. Dialogul dintre Ruxanda si Lapusneanul este de asemenea o fictiune a lui Negruzzi cu scopul de a realiza o antiteza intre cruzimea domnitorului si blandetea sotiei. Scena de la biserica este creata de Negruzzi pentru evidentierea unei antiteze intre calmul acestei intalniri si cruzimea macelului de mai tarziu. Uciderea lui Motoc prin azvarlirea lui multimii revoltate are ca sursa de inspiratie un episod din cronica lui Miron Costin, respectiv cel al uciderii boierului Batiste Veveli. Piramida de capete tine de asemenea de caracterul personajului creat de Negruzzi. Daca in cronica Ureche ofera doua variante mortii lui Lapusneanul, in nuvela Negruzzi il prefera pe cel mai spectaculos, respectiv otravirea domnitorului (si nu moartea naturala cauzata de boala), avand aceeasi intentie a crearii unui personaj exceptional intr-o situatie exceptionala. Astfel, aa cum afirma Daniel Grojnowski, nuvela ca specie este gndit de autor mai ales din perspective finalului, care trebuie s fie cel mai adesea ocant. Putem spune c Negruzzi foloseste adevarul istoric/realitatea doar ca punct de plecare al nuvelei, modificarile aduse de el nefiind gratuite, ci raspunzand esteticii romantismului.

Evidenierea raporturilor dintre erou i celelalte personaje:


La nivelul personajelor, remarcm faptul ca protagonistul este n egal msura i eponim, numele su aprnd nsoit de articolul hotrt enclitic, ceea ce accentueaz unicitatea acestuia. Personaj excepional n situaii excepionale, Lpuneanul este o ntruchipare a domnitorului crud, machiavelic, posesor al unei diabolice arte a disimulrii, bun cunosctor al psihologiei celuilalt, cu o voin de fier, un temperament vulcanic i o autoritate ineluctabil, ndeprtndu-se de imaginea mitic a unor domnitori precum tefan cel Mare sau Mircea cel Btrn. Trsturile sale de caracter se evideniaz n scene revelatorii precum cea a intlnirii cu boierii de lng Tecuci, unde dovedete labilitate psihic prin trecerea de la aparenta stpnire de sine la exteriorizarea autoritii i la cinism n dialogul cu Mooc sau n partea a doua a nuvelei, n care n prezena Ruxandei cu greu i stpnete instinctul de a scoate pumnalul. Cea mai gritoare dintre situaiile excepionale rmne ns cea a uciderii nemiloase a celor 47 de boieri, culminnd cu aezarea capetelor lor n form de piramid, element pur neconfirmat de cronicariul Ureche. Conflictul principal al nuvelei are la baz setae de putere i de rzbunare a domnitorului tiranic, aadar este un conflict social ntre boierii trdtori din prima domnie i Lpuneanul. El este dublat i de un conflict secundar, ntre Lpuneanul i boierul trdtor, Mooc. Conflictul interior const n tensiunea care decurge din sentimentele i opiunile contradictorii ale aceluiai personaj. n text, personalitatea protagonistului este n sine contradictorie, dar personajul care se frmnt cel mai mult este Ruxanda, capabil n fibal s-i omoare soul. Tipic operelor de inspiraie istoric, n aceast nuvel regsim triada domnitor tiranic domni angelic boier slugarnic i mrav, respectiv Lpuneanul Ruxanda Mooc, tot aa cum n Despotvod de Vasile Alecsandri putem exemplifica prin Despot Ana lui Mooc Mooc. Caracterul exceptional al lui Alexandru Lapusneanul este scos in evidenta prin plasarea lui n antiteza cu aceste personaje: demonismului su i se opune blndeea i inocena Ruxandei, iar forei autoritare slbiciunea i ipocrizia, oportunismul i cameleonismul lui Mooc. Nu n ultimul rand, tot n spirit romatic nuvela prezint personaje aparinnd tuturor straturilor sociale: domnitor, boierimea tnr (Spancioc, Stroici), boierimea conservatoare (Mooc, Veveri), rnimea realizat pentru prima dat n literatura romn ca personaj colectiv. Un alt argument prin care se demosntreaza caracterul romantic al nuvelei este refacerea culorii locale: prin descrierea vestimentatiei domnitorului si a Ruxandei, n care predomin purpura i aurul ca nsemne ale celor alei, ale puterii, prin prezentarea ospatului cu bucate turceti sau prin plasarea unor detalii n text ce evideniaz mentaliti ale epocii (refuzul boierilor de a sruta poala lui Lpuneanul) creeaz o atmosfer de epoc; la nivel lexical, aceasta este susinut prin folosirea arhaismelor si a regionalismelor (arma, voda, pre, prosti ).

Elemente de construcie a subiectului i a discursului narativ:


Desi este o nuvela preponderant romantica, Alexandru Lapusneanul are o structuraclasica (de altfel este stiut faptul ca in perioada pasoptista se impletesc in operele scriitorilor romni elemente romantice cu elemente clasice), prin evoluia gradat a subiectului epic, prin dramatizarea scnelor prin dialog, prin armonia si echilibrul celor patru pri, precedate de cte un moto rezumativ: Dac voi num vrei, eu v vreau!, Ai s dai sama, Doamn!, Capul lui Mooc vrem!, De m voi scula, pre muli am s popesc i eu. Celor patru pri le corespund n mod echitabil momentele subiectului : expoziiunea o constituie revenirea lui Lpuneanul n ar cu intenia de a-i recpta tronul, intriga este reprezantat de setea de rzbunare a domnitorului, ambele regsindu-se n prima parte, desfurarea aciunii se extinde n partea a doua i parial n cea de-a treia, punctul culminant (scena uciderii boierilor) este plasat n a treia parte, iar deznodmntul (moartea domnitorului) apare n ultima secven. De altfel, acest eclectism al elementelor clasice i romantice este specific romantismului de tip Biedermeier, specific culturilor i literaturilor est-europene i implicit celei romne. Nu in ultimul rand, la nivelul procedeelor artistice, Negruzzi exceleaza in folosireaantitezei. Pe de o parte, sunt plasate n opoziie personaje, nu numai cele principale, ci i personajele episodice: Spancioc i Stroici se detaeaz de Mooc prin refuzul lor de a-l sluji pe Lpuneanul i prin rolul lor important n eliminarea din scaunul Moldovei domnului tiran. Pe de alt parte, putem vorbi i despre scene antitetice: lipsit din cronica lui Ureche, scena discursului lui Lpuneanul de la biseric este o ficiune a lui Negruzzi cu scopul de a sublinia cruzimea mcelului de la osp din scena imediat urmtoare. n esen, toat nuvela poate fi citit ca un crud episod din istoria Moldovei, ce face i mai strlucitoare figura lui tefan cel Mare. n concluzie, Alexandru Lpuneanul rmne, prin caracterul de sintez estetic, prin gestul de pionierat pe care l reprezint, prin echilibrul compoziional, una dintre creaiile de cert valoare ale perioadei paoptiste.