CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA

PENTRU ADMITEREA LA

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN
TIMISOARA



în anul universitar
2010 – 2011
















PREFAŢĂ

Prezenta culegere se adresează deopotrivă elevilor de liceu, în scopul
instruirii lor curente, cât şi absolvenţilor care doresc să se pregătească
temeinic în vederea examenului de bacalaureat şi a concursului de admitere în
universităţi de prestigiu în care admiterea se face pe baza unor probe la
disciplinele de matematică.
Conţinutul culegerii este adaptat noului curriculum de matematică care
prin setul de competenţe, valori şi atitudini pe care le promovează asigură
premisele pentru o integrare profesională optimă prin trasee individuale de
învăţare şi formare.
Având în vedere diversitatea datorată existenţei unui mare număr de
manuale alternative, am căutat să unificăm diferitele maniere de prezentare
prin alegerea unor probleme pe care le considerăm indispensabile pentru
abordarea cu succes a cursurilor de matematică din ciclul întâi de la toate
facultăţile Universităţii „Politehnica”din Timişoara.
La alcătuirea problemelor s-a avut în vedere o reprezentare
corespunzătoare atât a părţii de calcul, cât şi a aspectelor de judecată,
respectiv, de raţionament matematic. Gradul de dificultate al problemelor
nefiind cel al unei olimpiade de matematică, acestea vor putea fi abordate de
orice elev sau absolvent cu o pregătire medie a părţii teoretice şi care posedă
deprinderi de calcul corespunzătoare.
Problemele sunt prezentate după modelul „test”, cu şase răspunsuri
fiecare, dintre care unul singur este corect.
Conştienţi de faptul că doar urmărirea rezolvării unor probleme nu
duce la formarea deprinderilor de calcul şi a unui raţionament matematic
riguros, autorii au ales varianta problemelor propuse fără rezolvări. De
asemenea, pentru a nu „forţa” în rezolvare obţinerea unui rezultat dinainte
cunoscut, nu se face precizarea care dintre cele şase răspunsuri este adevărat,
aceasta rezultând în urma unei rezolvări corecte. Totuşi, pentru unele
problemele cu un grad mai mare de dificultate, autorii au considerat necesar să
dea indicaţii şi rezolvări integrale.
Ţinând cont de faptul că prezenta carte va fi folosită şi la întocmirea
subiectelor pentru concursul de admitere la Universitatea „Politehnica” din
Timişoara, invităm absolvenţii de liceu să rezolve testele din acest volum,
adăugându-şi astfel cunoştinţe noi la cele deja existente şi implicându-se prin
aceasta în demersul de evaluare a propriilor competenţe.

Departamentul de Matematică al UPT



DEPARTAMENTUL DE MATEMATICĂ



PROGRAMA ANALITICĂ

Elemente de algebră

Progresii aritmetice şi geometrice. Funcţii: funcţia parte
înt reagă, funcţia radical, funcţia de gradul al doilea. Ecuaţii
iraţionale. Sisteme de ecuaţii neliniare. Funcţia exponenţialǎ şi
funcţia logaritmicǎ. Ecuaţii exponenţiale şi ecuaţii logaritmice.
Permutări, aranjamente, combinări. Binomul lui Newt on.
Numere complexe sub formă algebrică şi sub formă
trigonometrică. Matrice.Determinanţi. Sisteme de ecuaţii
liniare. Legi de compoziţie. Grupuri. Inele şi corpuri. I nele de
polinoame cu coeficienţi într- un corp comut at iv.

Elemente de geometrie şi trigonometrie

Vectori în plan. Funcţii trigonometrice. Relaţii între funcţii
trigonometrice.Ecuaţii trigonometrice. Produsul scalar a doi
vectori. Aplicaţii trigonometrice în geometria plană: teorema
cosinusului, t eorema sinusur ilor; rezolvarea t riunghiurilor.
Dreapta în plan. Ecuaţii ale dreptei. Condiţii de paralelism şi
condiţii de perpendicularitate a două drepte. Calcule de
distanţe şi arii. Reprezentarea grafică a conicelor: cercul,
elipsa, hiperbola, parabola.

Elemente de analiză matematică

Limite de şiruri. Limite de funcţii. Continuitate. Derivabilitate.
Aplicaţii ale derivatelor în studiul variaţiei funcţiilor. Primit ive.
Integrala definită. Aplicaţii ale int egralei definit e: aria unei
suprafeţe plane, volumul unui corp de rotaţie, calculul unor
limite de şiruri.
Această culegere este recomandată pentru admiterea la
următoarele facultăţi ale Universităţii „Politehnica” din
Timişoara:







Facultatea de Arhitectură








Facultatea de Automatică şi Calculatoare





Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii














CUPRINS



ELEMENTE DE ALGEBRĂ
(simbol AL ).....................................................................................................................9


ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE
(simbol GT ).................................................................................................................165


ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
(simbol AM )................................................................................................................217


PROBLEME MODEL CU REZOLVĂRI...............................................................320


BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..………358
6















ELEMENTE DE ALGEBRĂ




























10 Culegere de probleme


ELEMENTE DE ALGEBRĂ
(simbol AL)


AL - 001 Care este cel de-al 10-lea termen al şirului 1,3,5,7,...?

a) 10 b) 11 c) 15 d) 20 e) 19 f) 17


AL - 002 Să se găsească primul termen a
1
( )
a
n
n≥1
şi raţia r ai unei progresii aritmetice
dacă :
a a a
a a a
2 6 4
8 7 4
7
2
− + = −
− =
¦
´
¹
.
a) a r
1
4 3 = − = , b) a r
1
4 4 = − = , c) a r
1
3 1 = − = ,
d) a r
1
5 2 = − = , e) a r
1
2 2 = − = , f) a r
1
1 1 = = ,


AL - 003 Să se determine suma primilor 100 de termeni ai unei progresii aritmetice
(a
n
), dacă a
1
=2, a
5
S n n
n
= + 5 6
2
=14.
a) 10100 b) 7950 c) 15050
d) 16500 e) 50100 f) 350


AL - 004 Pentru o progresie aritmetică suma primilor n termeni ai ei este
. Să se determine primul termen a
1
a r
1
11 9 = = ,
şi raţia r.

a) b) a r
1
11 10 = = , c) a r
1
11 11 = = ,

d) a r
1
10 11 = = , e) a r
1
10 10 = = , f) a r
1
9 9 = = ,


AL - 005 Să se determine raţia şi primul termen ale unei progresii aritmetice pentru
care a S S S
n n n 5 2
18
1
4
= = , , iar unde este suma primilor n termeni ai progresiei.

a) a r
1
6 3 = = , b) a r
1
14 1 = = , c) a r
1
2 4 = = ,

d) a r
1
2 5 = − = , e) a r
1
8
5
2
= = , f) a r
1
1 1 = = ,

Elemente de algebră 11


AL - 006 Să se determine x ∈R astfel încât următoarele numere:
3 1
5
x + (
(
¸ ¸
, 2 1 x + ,
4 1 x + să fie în progresie aritmetică, unde | | α reprezintă partea întreagă a lui α ∈R .

a)
3
, 3
4
x ∈
|
|

¸ .
; b)
4
, 3
3
x ∈
|
|

¸ .
; c)
4
, 3
3
x ∈
(
(
¸ ¸
;
d)
3
, 3
4
x ∈
| |
|
\ .
; e)
4
, 3
3
x ∈
| (

(
\ ¸
; f) x ∈φ


AL - 007 Să se determine x ∈R astfel încât următoarele numere să fie în progresie
aritmetică:
3
1
x
x +
(
(
¸ ¸
, 4 1 x − ,
5
x
(
(
¸ ¸
, unde x

∈N .

a) { } 1, 2, 3 x ∈ ; b) 5 x = c) 1 x = d) { } 5, 6, 7, 8 x ∈ e) 0 x = f) x ∈φ


AL - 008 Să se determine x ∈R astfel încât următorul triplet să fie format din
numere în progresie geometrică
1 , 4, 3 5 x x + − +

a)
11
,1
3
x −
¦ ¹
´ `
¹ )
b)
11
, 1
3
x −
¦ ¹
´ `
¹ )
c) x ∈φ
d) { } 1 x ∈ e)
11
3
x ∈ −
¦ ¹
´ `
¹ )
f)
11
1,
3
x ∈
¦ ¹
´ `
¹ )



AL – 009 Fie ( )
1
a
n
n≥
un şir având suma primilor n termeni
2
S n an b
n
= + + , unde
, a b ∈R , pentru orice 1 n ≥ . Să se determine a şi b astfel încât şirul ( )
1
a
n
n≥
să fie
progresie aritmetică cu primul termen egal cu 2.

a) 2, 3 a b = = b) ( ) , 1, 2 a b ∈ ∈ R c) 1, 0 a b = =
d) 2, 0 a b = = e) 2, 1 a b = = f) 1, 2 a b = =
12 Culegere de probleme


AL – 010 Fie , , p q p q

∈ ≠ N . Să se determine raţia unei progresii aritmetice în care
primul termen este 3, iar raportul între suma primilor p termeni şi suma primilor q
termeni este
2
2
p
q
.

a) 1 b) 2 c) 6 d) 5 e) 4 f) 3


AL – 011 Fie { } 0 \ ,..., ,
2 1
R ∈
n
a a a termenii unei progresii aritmetice cu raţia 0 ≠ r .
În funcţie de n a ,
1
şi r să se calculeze suma:
n n
n
a a a a a a
S
1 3 2 2 1
1
...
1 1

+ + + = .

a)
( ) n a a
n
+
1 1
b)
r na a
n
1
2
1
1
+
+
c)
( ) | | r n a a
n
1
1
1 1
− +



d)
( ) nr a a
n


1 1
1
e)
( )n r a
n
+
1
f)
( )r n a
n
1
2
1
− +
+



AL – 012 Să se determine numărul termenilor unei progresii aritmetice
descrescătoare dacă simultan sunt îndeplinite condiţiile :
(i) Raţia satisface ecuaţia 27 9
3
2
3
2
=
− −x x


(ii) Primul termen satisface ecuaţia :

( ) ( ) 3 lg 7 5 lg 1 lg 2 lg − + = + + y y

(iii) Suma progresiei este cu 9 mai mică decât exponentul p al binomului
p
b b
|
|
.
|

\
|
+

3
1
3 2
în a cărui dezvoltare termenul al patrulea conţine pe b la puterea întâi.


a) n = 5 b) n = 3 c) n = 6 d) n = 10 e) n = 4 f) n=8

Elemente de algebră 13


AL - 013 Să se determine primul termen a
1
( )
a
n
n≥1
şi raţia q pentru progresia

geometrică dacă :
a a
a a
5 1
4 2
15
6
− =
− =
¦
´
¹
.

a) a q
1
0 1 = = , b) a q
1
1 2 = = , c) a q
1
16
1
2
= − = ,



d)
a
q
a
q
1
1
16
1
2
1
2
= −
=
¦
´
¦
¹
¦
=
=
¦
´
¹
sau e) a q
1
1 1 = = − , f)
a
q
a
q
1 1
4
2
2
4
=
=
¦
´
¹
=
=
¦
´
¹
sau


AL - 014 Suma a trei numere în progresie aritmetică este egală cu 12. Dacă se
adaugă acestora, respectiv numerele 1, 2, 11, progresia devine geometrică . Să se afle
aceste numere.

a) 5,4,7 şi 15,14,13 b) 1,4,7 şi 17,4,-9 c) 6,8,10
d) 1,3,5 şi 17,15,13 e) 5,9,13 şi 18,14,10 f) 2,4,6 şi –1,4,9


AL – 015 Trei numere sunt în progresie geometrică. Dacă se măreşte al doilea cu 32,
progresia devine aritmetică, iar dacă se măreşte apoi şi al treilea cu 576, progresia
devine din nou geometrică. Care sunt cele trei numere ?

a) 4,20,100 sau 1,-7,49 ; b) 4,100,20 sau -7,1,49 ;
c) 100,4,20 sau 1,49,-7 ; d) 2,4,6 sau 6,4,2 ;
e) 8,10,12 sau -3,-1,0 ; f) 1,2,3 sau 49,50,51


AL – 016 Pot fi numerele 7,8,9 elemente ale unei progresii geometrice ?

a) Da în progresie geometrică în ordinea 7,8,9 cu o raţie q<1
b) Da în progresie geometrică în ordinea 9,8,7 cu o raţie q<1
c) Da în progresie geometrică în ordinea 7,9,8 cu o raţie q<1
d) Da în progresie geometrică în ordinea 8,9,7 cu o raţie q<1
e) Nu, cu numerele date nu se poate forma o progresie geometrică
f) Da în progresie geometrică în ordinea 7,9,8 cu o raţie q>1

14 Culegere de probleme



AL – 017 Să se calculeze
13
1
1
2
k
k
k
=



.

a) 98299; b) 98301; c) 98303;

d) 98305; e) 98307; f) 98309



AL – 018 Să se calculeze suma



cifre n
n
S

+ + + + = 1 ... 11 ... 111 11 1 .

a) | | n
n
9 10 10
81
1
− − b) | | n
n
9 10 10
81
1
1
− −

c) | | n
n
9 10 10
81
1
1
− −
+



d) | | n
n
9 10 10
9
1
− − e) | | n
n
9 10 10
9
1
1
− −

f) | | n
n
9 10 10
9
1
1
− −
+




AL – 019 Fie n∈N , n ≥ 3 şi a
1
, a
2
,…,a
n
n k a
k
, 1 , 0 = >
primii n termeni ai unei progresii geometrice cu
. Dacă
∑ ∑
= =
= =
n
k k
n
k
k
a
S a S
1
2
1
1
1
, şi p= a
1
⋅ a
2
⋅…⋅ a
n
n
S
S
p
|
|
.
|

\
|
=
2
1
, atunci :

a) b)
n
S
S
p
|
|
.
|

\
|
=
1
2
c)
n
S
S
p
|
|
.
|

\
|
=
2
1


d)
n
S
S
p
2
2
1
|
|
.
|

\
|
= e)
n n
S S p
2 1
− = f)
2 1
2 1
S S
S S
p
+
=

Elemente de algebră 15


AL – 020 Fie ( )
n n
a şi ( )
n n
b două progresii astfel încât prima să fie aritmetică şi cea
de a doua geometrică, iar a
1
= b
1
= 3 şi a
3
= b
3
. Să se determine aceste progresii
dacă a
2
= b
2
+ 6 .

a) a
n
= 12n – 9, a
n
=12n + 9 b) a
n
= 12n – 9 a
n

= 12n – 6
b
n
= 3
n
sau b
n
= 3
n
b
n
= 3
n
sau b
n
= 3
n


c) a
n
= 12n – 9 a
n
= 3 d) a
n =
12n - 9 a
n
= 3
b
n
= 3
n
sau b
n
= 3(-1)
n-1
b
n
= 3
n
sau b
n
= 3(-1)
n


e) a
n
= 12n + 9 a
n
= 12n – 9 f) a
n
= 12n + 9 a
n
= 12n –
9
b
n
= 3(-1)
n –1
sau b
n
= 3(-1)
n
b
n
= 3(-1)
n
sau b
n
= 3
n
a a a ,..., ,
2 1
n



AL – 021 Fie un şir de numere reale în progresie geometrică şi
p∈N
*
p
n
p
n
p p p p
n
a a a a a a
S
+
+ +
+
+
+
=
+1 2 3 1 2
1
...
1 1
. Să se calculeze suma

.


a)
( ) 1
1
2
1


=
np p
np
n
q a
q
S b)
( ) 1
1
2
1


=
p p
np
n
q a
q
S c)
( )
( ) 1
1
2 1
1


=
− p p n p
np
n
q q a
q
S

d)
( )
( )
( ) 1
1
2
1
1


=

p p
p n np
n
q a
q q
S e)
( )
( ) 1
1
1
+
=

p p
p n
n
q a
q
S f)
( )
( ) 1
1
1
1
+
=
− p p n p
n
q q a
S


AL – 022 Să se calculeze expresia
{ } 1 \ ,
... 1
... 1
2 2 4 2
1 2
− ∈
+ + + +
+ + + +
=


R a
a a a
a a a
E
n
n
.

a)
a
1
b)
1
1

+
a
a
n
c)
1
1
+
+
n
a
a


16 Culegere de probleme


d)
1 +
n
a
a
e)
1
1
2
+
+
n
n
a
a
f) 1

AL – 023 Să se decidă dacă este progresie geometrică un şir pentru care suma
primilor săi n termeni este 1
2
+ = n S
n
; în caz afirmativ precizaţi raţia q a acesteia.
a)
2
3
= q b)
3
2
= q c) 2 = q

d) 3 = q e) Şirul nu este progresie geometrică f) 6 = q


AL – 024 Să se determine numerele reale x,y,z dacă x,y,z sunt în progresie aritmetică
cu raţia nenulă, x,z,y sunt în progresie geometrică şi x+y+z = 18.

a) - 24, 6, 12 b) 24, 6, -12 c) 6, 12, 0

d) -12, 12, 18 e) 12, -6, 36 f) 36, -18, 0



AL – 025 Să se determine numerele reale a cu proprietatea

3
1 5a
2
1
a

= +
(
¸
(

¸

, şi să se precizeze intervalul în care se află soluţia.

a)
(
¸
(

¸

,1
5
3
b)
(
¸
(

¸

5
4
,
5
1
c)
|
.
|

\
|
5
4
,
5
1


d)
|
.
|

¸

5
3
,
5
1
e)
(
¸
(

¸

5
2
0, f) | ) ∞ 1,


AL - 026 Să se determine numărul natural

6
1
100
2
k
k
N
=
(
=
(
¸ ¸

,

unde [·] notează partea întreagă a numărului raţional scris în interior.

Elemente de algebră 17


a) 70 b) 83 c) 57 d) 91 e) 97 f) 78


AL - 027 Dacă [α] reprezintă partea întreagă a lui α∈ R, să se rezolve ecuaţia :

2
1 x
3
1 x −
=
+
(
¸
(

¸

precizându-se în care din următoarele intervale se află soluţia

a) (2,7) ∪ (9,15) b) (-5,-3) ∪ (1,3 | ∪ |5,7)
c) (-3,2) ∪|3,4 ) ∪ (6,14) d)
(
¸
(

¸

2
3
, 1 ∪ (2,4) ∪ |5,7)
e) (-1,1| ∪|2,3) ∪ (5,8) f) |0,2| ∪|4,7| ∪ (9,+∞)


AL - 028 Să se rezolve ecuaţia
| | | | 0 2 x 3 x 5
2
= + −

a) | ) 2 1, x ∈ b) ( ) 2 1, x ∈ c) ( ) 0,1 x ∈
d) ( | 1 , 0 ∈ x e) ∅ ∈ x f) | ) ,2 2 x ∈


AL - 029 Mulţimea soluţiilor ecuaţiei:
5
7 15x
8
6x 5 −
=
+
(
¸
(

¸

, unde [x] reprezintă partea
întreagă a lui x, este
a)
)
`
¹
¹
´
¦
5
4
, b)
)
`
¹
¹
´
¦
4
3
, c)
)
`
¹
¹
´
¦
5
4
,
15
7
,
d)
)
`
¹
¹
´
¦
15
7
, e)
)
`
¹
¹
´
¦
4
3
,
2
1
, f)
)
`
¹
¹
´
¦
5
4
,
2
1


AL - 030 Notând cu S mulţimea soluţiilor ecuaţiei
| | x
x
1 1
=
(
¸
(

¸

să se precizeze care din următoarele mulţimi este S
18 Culegere de probleme


a)
¹
´
¦
∈ n ,
n
1
Z
*
)
`
¹
b) 


(
¸
(

¸

+
Z k
k
1
k k, c) { ∈ n ; n
2
Z \ { } } 1,1 −
d) {-1,1} e) |-1,1| f) (-1,1)
AL – 031 Se consideră funcţia f: R→R, 1
2
2 f +
(
¸
(

¸

=
x
) x (
şi se notează f
2
=f ο f, … , f
n
= f
n-1
ο f .
Să se determine expresia lui f
n

a) f
n
(x) =f(x) + n; b) f
n
(x) =2
n
f(x); c) f
n
(x) =2
n
f(x)+2
n-1
+1
d) f
n
(x) =f(x); e) f
n
(x) =f(x)+2n+1; f) f
n
(
¸
(

¸

=
(
¸
(

¸

2
3
3
2 x x
(x) = 2f(x)+1


AL - 032 Fie ecuaţia . Stabiliţi care dintre afirmaţiile de mai jos
este adevărată
a) ecuaţia are două soluţii b) ecuaţia are trei soluţii
c) ecuaţia are o singură soluţie d) ecuaţia are o infinitate de soluţii
e) ecuaţia nu are nici o soluţie f) ecuaţia are numai soluţii negative


AL - 033 Se dă ecuaţia { }
2
1 2 1
, \ 0
2 5
m x x
m
− +
= ∈
(
(
(
¸ ¸
Z , unde
| |
x este partea
întreagă a numărului real x.
Să se determine m∈Z pentru care ecuaţia are soluţii şi apoi să se determine
aceste soluţii:

a) 1 m = ± b) 2 m = ± c) 1 m = ±
1 2
1; 2 x x = =
1 2
19
7;
2
x x = =
1 2
19
7;
2
x x = =
3 4
19
7;
2
x x = =
3 4
29
11;
2
x x = =
3 4
29
12;
2
x x = =

d) 1 m = ± e) 1 m = ± f) 3 m = ±
1 2
19
2;
2
x x = =
1 2
19
7;
2
x x = =
1 2
19
7;
2
x x = =
Elemente de algebră 19


3 4
29
; 11
4
x x = =
3 4
19
8;
2
x x = =
3 4
29
11;
2
x x = =


AL - 034 Să se calculeze ]) 4 , 1 (( f pentru funcţia de gradul al doilea definită prin
3 4 ) (
2
+ − = x x x f .

a) ] 3 , 0 [ b) ) 0 , 1 [− c) ] 3 , 0 ( d) ] 3 , 1 [− e) ) 0 , 1 (− f) (0,3)


AL - 035 Dacă funcţiile f,g :R→R au proprietăţile:
i) f(g(x)) = x
2
ii) g(f(2)) = 2
-3x+4, (∀)x∈R ;
să se determine cel puţin o soluţie reală a ecuaţiei f(x) = g(x)
a) x =1 b) x = −2 c) x = 2
d) x = −2 e) x = 4 f) x = 3


AL – 036 Să se rezolve inecuaţia
( )
3
2
2
2
1
2 1 x x x −
+
+


.

a)
( )
x ∈ − ∞ − , 1 b) ( ) ( ) 2 , 1
3
2
, 0 1 , ∪
|
.
|

¸

∪ − ∞ − ∈ x c) | | ( ) ∞ ∪ ∪
|
.
|

\
|
∈ , 3 2 , 1
3
2
, 0 x

d)
( )
x ∈ 1 2 , ∪ (3, ∞) e)
{ }
x ∈R \ , 1 2 f)
( ) ( )
x ∈ − ∞ − ∪

¸

(
¸
(
∪ , , , 2 0
2
3
1 2


AL - 037 Să se determine mulţimea valorilor lui m ∈ R , astfel încât
{ } { } ∅ ≠ = + + − ∈ = − + ∈ 0 14 ) 4 ( 0 22 3
2 2
x m x x mx x x R R  .

a) ) 5 , (−∞ b) { } 3 , 7 − c) R d) { } 5 , 19 − e) { } 8 , 17 − f) { } 1


AL - 038 Să se rezolve inecuaţia x x x − <
2
.

20 Culegere de probleme


a) R ∈ x b) ) 2 , (−∞ ∈ x ∪ (3,∞) c) ) , 3 ( +∞ ∈ x

d) ) , 0 ( +∞ ∈ x ∪ ( −∞, −2) e) ) , 2 ( ) 0 , ( +∞ ∪ −∞ ∈ x f) } 2 , 0 { \ R ∈ x


AL - 039 Să se determine valorile parametrului real m astfel încât

( ) ( )
{ }
x m x m x m ∈ − − + + + > = ∅ R : 1 1 1 0
2
.
a)
( )
m∈ − ∞ − ∪ +∞

¸

|
.
|
, , 1
5
3
b)
| )
m∈ +∞ 1, c)
( |
m∈ − ∞ − , 1

d) m∈ +∞

¸

|
.
|
5
3
, e) m∈ −

¸

(
¸
(
1
5
3
, f)
( |
m∈ − ∞,1


AL - 040 Să se afle minimul expresiei b a b a E 3 3 2
2 2
+ − + = pentru R ∈ b a, .
a)
4
9
− b) 1 c) 0 d)
8
27
− e) 1 − f) 3 −


AL - 041 Se consideră funcţia R R → : f , 4 ) (
2
− + + = m mx x x f , m ∈ R.
Să se exprime în funcţie de 4 > m , expresia ) ( ) (
1 2 2 1
m x f x m x f x E − ⋅ + − ⋅ = ,
unde
2 1
, x x sunt rădăcinile ecuaţiei 0 ) ( = x f .
a) m − 1 b) 1
2
+ m c) ) 4 ( 4 − m m

d) ) 1 ( 4
2
− m e) ) 4 ( − m m f) 2
2
+ m


AL - 042 Să se determine m ∈ R , astfel ca rădăcinile x
1
şi x
2
( )
x m x m
2
2 3 1 0 − − + − =
ale ecuaţiei
să satisfacă relaţia 3 5 2 0
1 1 2 2
x x x x − + = .

a) m m
1 2
2 3 = = , b) m m
1 2
1 1 = = − , c) m
1 2
2 7
,
= ±

d) m
1 2
2 5
,
= ± e) m
1 2
5
,
= ± f) m m
1 2
2 2 = = − ,


Elemente de algebră 21


AL - 043 Fie ecuaţia 0 2 2 2
2 2
= − + − m m mx x , unde m ∈ R. Care este mulţimea
valorilor pe care le pot lua rădăcinile reale
1
x ,
2
x când m variază ?

a) ] 2 , 2 [− b) ] 2 1 , 2 1 [ + − c) ] 3 2 , 3 2 [ + −
d) ] 1 , 1 [− e) ] 3 1 , 3 1 [ + − f) ] 3 , 3 [−
AL - 044 Fie ecuaţia
2x
2
-2(m+2)x+m
2
+4m+3=0, m∈R.
Dacă ecuaţia are rădăcinile reale x
1
(m), x
2
) ( ) (
2 1
m x m x E + =
(m), precizaţi valoarea maximă a expresiei
.

a) 3; b) 4; c) 2; d) 2 ; e) 3 ; f) 1.


AL - 045 Fiind dată ecuaţia ax
2
3
2
3
1 3
x x S + =
+bx+c=0, (a ≠0), să se exprime în funcţie de a, b şi c
suma

,
unde x
1
,x
2
2 3
3
3
3
a
bc
a
b
S − =
sunt rădăcinile ecuaţiei date.

a) b)
2 3
3
3
3
a
bc
a
c
S − = c)
3 2
2
3
3
a
bc
a
b
S − =

d)
2 3
3
3
3
a
bc
a
b
S + − = e)
2 3
3
3
3
a
bc
a
c
S + − = f)
3 2
2
3
3
a
bc
a
b
S + − =


AL - 046 Se consideră ecuaţiile 0 12 7
2
= + − x x şi 0 3
2
= + − m x x . Să se afle m
pentru ca ecuaţiile să aibă o rădăcină comună.

a) { } 0 , 4 − ∈ m , b) { } 0 , 1 − ∈ m c) { } 1 , 4 − ∈ m

d) { } 2 , 1 ∈ m e) { } 3 , 2 ∈ m f) { } 1 , 0 ∈ m


AL - 047 Să se determine parametrii reali m şi n astfel ca ecuaţiile
( ) ( ) 0 4 4 52 5
2
= + − + − x m x m şi ( ) 0 20 5 1 2
2
= + − + nx x n
22 Culegere de probleme


să aibă aceleaşi rădăcini.

a) m = -11, n = 7; b) m = - 7, n = 11 c) m = 9, n = 7

d) m = 11, n = 7 e) m = 7, n = 11 f) m = 9, n = -7

AL - 048 Fie ecuaţia ( ) 0 1 1 2 3
2
= + + + + m x m mx , R ∈ m , ale cărei rădăcini sunt
x
1
şi x
2
2 1 2 1
x x x x = +
. Să se determine o relaţie independentă de m între rădăcinile ecuaţiei.

a) b)
2 1
2
2
2
1
2 x x x x = + c)
2 1
2
2
2
1
2 x x x x = −

d)
3
1
2 1 2 1
− = + + x x x x e) 0 3
2 1
2
2
2
1
= − + x x x x f) 0
2 1
2
2
2
1
= + + x x x x


AL - 049 Se consideră ecuaţiile 0 ' ' ' , 0
2 2
= + + = + + c x b x a c bx ax 0 ' , 0 ≠ ≠ a a
cu rădăcinile
2 1
, x x şi respectiv ' , '
2 1
x x . Dacă între coeficienţii celor două ecuaţii
există relaţia 0 ' 2 ' ' = − + bb c a ac , atunci care din următoarele relaţii este verificată de
rădăcinile celor două ecuaţii?

a) ( )( ) 0 ' ' 2 ' '
2 1 2 1 2 1 2 1
= + + − + x x x x x x x x b)
'
1
'
1 1 1
2 1 2 1
x x x x
+ = +

c) ' ' ' '
2 2 1 1 2 2 1 1
x x x x x x x x + + + = + d) ' 2 ' 2
1 2 2 1
x x x x + − =

e) ' '
2 1 2 1
x x x x = f)
'
1
'
1
2 1
2 1 2 1
x x
x x x x + = + +

AL - 050 Să se rezolve ecuaţia iraţională 1 1
2
= + − x x .

a) 1 , 0
2 1
= = x x b) 1 , 1
2 1
= − = x x c) 0 , 1
2 1
= − = x x

d) 2 , 1
2 1
= = x x e) 2 , 1
2 1
= − = x x f) 2 , 0
2 1
= = x x


Elemente de algebră 23


AL - 051 Determinaţi toate valorile lui Z ∈ x pentru care are loc inegalitatea
0 7 11 3 < + − − x x .

a) { } 8 , 7 , 6 , 5 , 4 , 3 , 1 b) { } 8 , 7 , 5 , 4 , 3 , 2 , 1 c) { } 8 , 7 , 6 , 5 , 4 , 3 , 2

d) { } 8 , 7 , 6 , 5 , 4 e) { } 7 , 6 , 5 , 3 , 2 f) { } 8 , 7 , 6 , 5 , 4 , 2
AL - 052 Fie funcţia R R → : f ,
1 3
1 3
) (
2
+

=
x
x
x f . Să se determine x pentru care
funcţia ia cea mai mare valoare.

a) 3 1− b)
3
1 3
3
+
c) 1 d) 3 1+ − e)
2
1
f) 3 1+


AL - 053 Să se determine toate valorile lui R ∈ m pentru care funcţia
( )
( )
| )
¹
´
¦
∞ ∈ + −
∞ − ∈ −
= →
, 1 , 1
1 , , 1 2
, :
x m mx
x x
x f f R R
este monotonă.

a) ( ) o m , ∞ − ∈ b) 4 − = m c) R ∈ m

d) | ) ∞ ∈ , 0 m e) | ) 1 , 2 − ∈ m f) φ ∈ m


AL - 054 Să se determine valorile lui R ∈ m astfel încât funcţia
( )
( |
( )
¹
´
¦
∞ ∈ +
∞ − ∈ +
= →
, 3 , 2
3 , ,
, :
x mx
x m x
x f R R f
să fie surjectivă.

a) 1 − = m b) ( ) 1 , 0 ∈ m c)
(
¸
(

\
|

2
1
, 0 m
d)
|
.
|

\
|
− ∈
2
1
, 1 m e) φ ∈ m f) 1 = m

AL - 055 Să se determine mulţimea maximală E astfel încât funcţia , : R R → ⊂ E f
24 Culegere de probleme


( ) { } 2 , 5 2 max − − = x x x f
să fie bijecţie.

a)
+
= R E b) | | 0 , ∞ − = E c) R = E
d) | | 1 , 0 = E e) ( | 3 , ∞ − = E f) | ) ∞ = , 1 E

AL - 056 Fie funcţia de gradul al doilea ( ) ( ) 1 1 2
2
− + − − = m x m mx x f
m
,
( ) 0 ≠ m . Să se determine m astfel încât vârful parabolei asociate acestei funcţii să
se găsească pe prima bisectoare.

a)
4
1
= m b) 4 = m c)
2
1
= m d) m= 2 e)
6
1
= m f) 6 = m


AL - 057 Determinaţi valorile parametrului real m astfel încât dreapta de ecuaţie
x y = +1 să taie parabola de ecuaţie ( ) 2 5
2 2
+ + − + = m x m mx y în punctele (1,0)
şi (4,3).

a) 3 , 1
2 1
− = − = m m b) 3 , 3
2 1
− = = m m c) 3 − = m

d) 1 = m e) 21 − = m f) 3 = m


AL - 058 Fie familia de funcţii de gradul al doilea

( ) ( ) R ∈ − + − − = m m x m x x f
m
, 2 1 2
2


Să se arate că vârfurile parabolelor asociate acestor funcţii se găsesc pe o parabolă a
cărei ecuaţii se cere.

a)
2
x y = b) 1
2
+ + = x x y c) 1
2
+ − − = x x y
d) 1
2
− + − = x x y e) 3 2
2
+ − = x x y f) 1
2
+ = x y


AL - 059 Determinaţi expresia analitică a funcţiei de gradul al doilea R R → : f ,
Elemente de algebră 25


( ) c x ax x f + + = 4
2
, ştiind că graficul ei taie axa Oy în punctul 1 şi are abscisa
vârfului
3
2
− .

a) ( ) 1 4 2
2
+ + = x x x f b) ( ) 1 4 3
2
− + = x x x f
c) ( ) 1 4 4
2
+ + = x x x f d) ( ) 1 4 3
2
+ + = x x x f
e) ( ) 1 4
2
+ + = x x x f f) ( ) 3 4 3
2
+ + = x x x f
AL - 060 Să se determine R ∈ m astfel încât parabolele asociate funcţiilor
( ) 4 2
2
− − = x x x f şi ( ) 6 2
2
− − = mx mx x g să aibă acelaşi vârf.

a) m = -1 b) m = 1 c) m = -2


d) m = 2 e) m = 3 f) m = -5


AL - 061 Fiind dată familia de parabole ( ) ( ) 2 1 2
2
+ + + − = m x m mx x f
m
,
*
R ∈ ∀m să se determine valorile lui m pentru care obţinem parabole ale căror puncte
de intersecţie cu axa Ox sunt simetrice faţă de origine.

a) { } 1 − − ∈R m b) 2 = m c) 1 = m

d) 1 − = m e) { } 2 , 1 , 1 − ∈ m f) 3 = m


AL - 062 Să se determine R ∈ q p, dacă funcţia R R → : f , ( ) q px x x f + + − =
2

are maximul 4 în punctul x = -1.

a) 3 , 2 = − = q p b) 2 , 1 = − = q p c) 2 , 3 − = = q p

d) 2 − = = q p e) 1 = = q p f) 3 , 2 − = = q p



AL - 063 Presupunem că pentru ecuaţia 0
2
= + + c bx ax ( ) 0 ≠ a avem 0 > ∆ şi
rădăcinile
2 1
, x x . Să se calculeze
2 1
x x − în funcţie de ∆ şi a.
26 Culegere de probleme


a)
a 2

b)
a

c)
a 2




d) ∆ e)
a −

f)
a a
b
2 2

+


AL - 064 Dacă
1 2
, x x sunt rădăcinile ecuaţiei
2
1 0 x x − + = , atunci ecuaţia care are
rădăcinile
1
1 x + şi
2
1 x + este echivalentă cu:
a)
2
1 0 y y − + = ; b)
2
2 0 y y − + = c)
2
2 2 0 y y − + =

d)
2
3 1 0 y y − + = e)
2
3 2 0 y y − + = f)
2
3 3 0 y y − + =


AL - 065 Fie o funcţie R R → : f , astfel încât ( ) 5 1 = f şi R ∈ ∀ y x, ,
( ) ( )
2
2y Kxy x f y x f + = − + , unde K este o constantă.
Să se determine valoarea lui K şi funcţia f.

a) ( ) 3 2 ; 4 + = = x x f K b) ( ) 4 2 , 3
2
+ − = = x x x f K

c) ( ) 4 ; 3 + = = x x f K d) ( ) 6 3 2 ; 1
2
+ − = = x x x f K

e) ( ) 3 2 ; 4
2
+ = = x x f K f) ( ) 5 2 2 ; 2
2
+ − = = x x x f K



AL - 066 Fie a ∈R şi funcţia ( )
2
: , 2 3 f f x x ax → = − + R R .
Dacă rădăcinile
1 2
, x x ale ecuaţiei ( ) 0 f x = satisfac relaţia ( )
1 2 1 2
3 4 x x x x + = ,
mulţimea soluţiilor inecuaţiei ( ) ( ) 2 1 f x f x + < este:

a) (-1, 0); b) (-1, 1); c) (-1, 2);

d) (0, 1); e) (0, 2); f) (-2, 2).


Elemente de algebră 27


AL - 067 Care sunt valorile k reale pentru care inecuaţia

( )
x k x k
2
3 6 0 − − − + < nu are soluţii ?

a)
( )
k ∈ − 5 0 , b)
| )
k ∈ 15 , c)
| |
k ∈ − 3 5 ,

d)
| |
k ∈ − 3 8 , e)
| | ( )
k ∈ − ∪ 2 3 4 7 , , f)
| ) ( )
k ∈ − ∪ 1 2 4 5 , ,

AL - 068 Pentru ce valori ale parametrului real m inegalităţile
− <
− +
− +
< 2
2 2
1
6
2
2
x mx
x x
sunt satisfăcute pentru orice x ∈R ?
a) m∈R b)
( )
m∈ − 2 6 , c)
( )
m∈ +∞ 6,

d)
( )
m∈ − ∞ − , 2 e)
( )
m∈ − 6 6 , f)
| |
m∈ − 2 6 ,


AL - 069 Să se rezolve inecuaţia
5 4
4
26 20 5
2
2
+ −
≥ + −
x x
x x .
a) ) 0 , 1 [− b) |
.
|

¸

+∞ ,
5
4
c) { } 1 , 0 d) R e) ∅ f) ( ) 2 , 2 −


AL - 070 Să se determine mulţimea valorilor parametrului real m astfel încât funcţia
( )
1
9 6 4
, :
2
2
+
+ −
= →
x
mx x
x f f R R să nu ia nici o valoare mai mică decât 3 sau mai
mare decât 13.


a) −

¸

(
¸
(
(
2
3
2
3
, b)
( )
− 2 2 , c) −
|
\

|
.
|
|
2
3
2
3
,

d)
| |
−11 , e)
( |
−1 2 , f)
( )
− 2 2 ,

AL - 071 Să se determine valorile parametrului real m astfel încât
28 Culegere de probleme



( )
x m x m
x x m
2
2
1 2
0
+ + + +
+ +
> pentru orice x ∈R .

a)
{ }
m∈ − + 1 2 2 1 2 2 , b)
| )
m∈ − ∞
|
\

|
.
|
∪ + +∞ , ,
1
4
1 2 2
c)
( ) ( )
m∈ − ∞ − ∪ +∞ , , 1 4 d)
( ) ( )
m∈ − ∞ − ∪ + +∞ , , 1 2 1 2
e)
( )
m∈ − + 1 2 2 1 2 2 , f) m∈ +
|
\

|
.
|
1
4
1 2 2 ,
AL - 072 Să se afle cea mai mică valoare a funcţiei f : R R → ,
( )
f x x x m m m = − − + + +
2 2 2
2 1 1 , când parametrul real m parcurge toate valorile
posibile.

a) −1 b) 0 c) 1 d) −
1
2
e) −
1
8
f) −
1
4



AL - 073 Să se determine distanţa celui mai apropiat vârf al parabolelor
4 ) (
2
− + + = m mx x x f , R ∈ m de axa . Ox

a) 0 b) 2 c) 2 d) 3 e) 4 f) 1


AL - 074 Să se determine m∈R
*
astfel încât
( ) ( )
4 4 1 2 3 1 0
2
mx m x m + − + − >
pentru orice x >1.

a)
( )
m∈ − ∞,0 b)
( )
m∈ +∞ 0, c)
( |
m∈ 1 4 ,
d)
( |
m∈ 0 1 , e)
| )
m∈ +∞ 2, f)
( ) { }
m∈ −11 0 , \


AL - 075 Pentru ce valori ale lui m , mulţimea
A
( ) ( )
{ }
| |
= ∈ − − + + = ∩ − x m x m x m R 1 2 1 0 11
2
, are un singur element ?

Elemente de algebră 29


a) m∈R b)
( )
m∈ − +∞ 1, c) m∈ − ∞
|
\

|
.
|
,
3
4

d)
| |
m∈ − − 2 1 , e) m∈ − +∞
|
\

|
.
|
∪ −
¦
´
¹
¹
`
)
1
4
1
3
, f) m∈ − ∞ −
|
\

|
.
|
,
1
4


AL - 076 Fie ecuaţia 0 1 ) ( 2 ) 1 (
2
= − + − + − am m a x m x , unde 1 ≠ a şi m sunt
parametri reali. Pentru ce valori ale lui a, ecuaţia admite rădăcini reale oricare ar fi
valoarea parametrului m ?
a)
(
¸
(

\
|
− ∞ − ∈
4
5
, a b) R ∈ a c) ) 1 , 1 (− ∈ a d) ) 1 , 0 ( ∈ a e) ) , 0 [ +∞ ∈ a f) ) , 1 ( +∞ ∈ a
AL - 077 Se consideră ecuaţia mx x m
2
7 0 − + − = . Căruia din intervalele indicate
mai jos trebuie să aparţină parametrul real m, astfel ca ecuaţia dată să aibă o singură
rădăcină cuprinsă în intervalul
| |
2 4 , ?
a)
( |
− ∞ − , 1 b)
( )
2,+∞ c) 0
1
2
,
|
\

|
.
|
d) −

¸

|
.
|
1
2
0 , e)
11
17
9
5
,

¸

(
¸
(
f) 0
9
5
,
|
\

|
.
|



AL - 078 Să se determine valorile parametrului
{ }
m∈R \ 0 astfel încât ecuaţia
( )
mx m x
2
1 1 0 − − − = să aibă ambele rădăcini în intervalul
( |
− ∞,3 .

a)
( )
m∈ − ∞ −
|
\

(
¸
(
∪ +∞ , ,
1
5
0 b)
( | { }
m∈ −11 0 , \ c) m∈ − ∞ −
|
\

(
¸
(
∪ +∞

¸

|
.
|
, ,
1
5
1
5


d)
( ) | )
m∈ − ∞ ∪ +∞ , , 0 2 e) m∈ − −

¸

(
¸
(
1
3
1
5
, f)
( )
m∈ − ∞ −
|
\

(
¸
(
∪ +∞ , ,
1
3
0

AL - 079 Să se determine Im ( ) { } R ∈ = x x f f pentru funcţia R R → : f ,
( )
1
2 3
2
2
+ +
+ −
=
x x
x x
x f

a)
(
¸
(

¸

+ −
3
21 2 9
,
3
21 2 9
b)
|
|
.
|

¸


+
,
3
21 2 9

30 Culegere de probleme


c)
(
¸
(

\
|

∞ −
3
21 2 9
, d)
|
|
.
|

¸


+
(
¸
(

\
|

∞ − ,
3
21 2 9
3
21 2 9
, 
e)
|
|
.
|

¸


+
(
¸
(

\
|

∞ − ,
3
21 3 9
3
21 3 9
,  f)
|
|
.
|

\
|
+ −
3
21 3 9
,
3
21 3 9


AL - 080 Rezolvaţi în R inecuaţia 1 3 2 0
2
− − − + > x x x .

a)
( |
x ∈ 1 3 , b)
( )
x ∈ 1 3 , c)
( )
x ∈ 2 4 ,
d)
( ) ( )
x ∈ ∪ 0 2 3 4 , , e)
| |
x ∈ 2 4 , f)
( |
x ∈ −1 4 ,

AL - 081 Să se rezolve în R ecuaţia x x
2 2
1 4 1 0 − + − − = .
a)
( )
x ∈ − 2 1 , b) x ∈R c)
| )
x ∈ +∞ 2, d) x ∈∅ e)
( |
x ∈ − ∞ − , 2 f)
{ }
x ∈R \ , 1 4


AL - 082 Precizaţi care este mulţimea soluţiilor sistemului

3 2 160
3 2 8
2
2 2
y xy
y xy x
− =
− − =
¦
´
¦
¹
¦
.

a)
( ) ( ) ( ) ( ) { }
8 2 8 2 17 5 17 5 , ; , ; , ; , − − − − b)
( ) ( )
2 8 2 8
17
2
5
17
2
5 , ; , ; , ; , − − −
|
\

|
.
|

|
\

|
.
|
¦
´
¹
¹
`
)

c)
( ) ( )
− − − −
|
\

|
.
|
|
\

|
.
|
¦
´
¹
¹
`
)
2 8 2 8
17
2
5
2
17
2
5
2
, ; , ; , ; , d)
( ) ( )
2 8 2 8 17
5
2
17
5
2
, ; , ; , ; , − − −
|
\

|
.
|
− −
|
\

|
.
|
¦
´
¹
¹
`
)

e)
( ) ( )
1 4 1 4
17
2
5
17
2
5 , ; , ; , ; , − − −
|
\

|
.
|
− −
|
\

|
.
|
¦
´
¹
¹
`
)
f)
( ) ( )
− −
|
\

|
.
|
− −
|
\

|
.
|
¦
´
¹
¹
`
)
1 4 1 4
17
2
5
17
2
5 , ; , ; , ; ,


AL - 083 Să se rezolve sistemul


¹
´
¦
=
= +
2
3
xy
y x


a) ( ) ( ) { } 1 , 3 , 3 , 1 b) ( ) ( ) { } 2 , 3 , 3 , 2 c) ( ) ( ) { } 1 , 2 , 2 , 1

Elemente de algebră 31


d) ( ) ( ) { } 1 , 2 , 2 , 1 − − e) ( ) { } 1 , 1 f) ( ) { } 2 , 2


AL - 084 Să se determine soluţiile reale ale sistemului

¦
¹
¦
´
¦
= + +
=
+
+
+
5
3
4
1 1
xy y x
x
y
y
x


a) ( ) ( ) { } 2 , 1 , 1 , 2 , b) ( ) { } 1 , 1 c) ( ) { } 2 , 2

d) ( ) ( ) { } 2 , 3 , 3 , 2 e) ( ) ( ) { } 1 , 3 , 3 , 1 f) ( ) ( ) { } 1 , 1 , 2 , 2

AL - 085 În care din următoarele mulţimi se află soluţiile sistemului



¦
¹
¦
´
¦
= + +
= + +
13
91
2 2
xy y x
xy y x


a)
| | { }
| | ( ) 1 , 1 , 10 , 5
8 , 7 , 2 , 0
2 2
1 1
− ∈ ∈
∈ ∈
y x
y x
b)
( | | |
| { | | 3 , 0 , 9 , 8 , 7
9 , 7 , 3 , 1
2 2
1 1
∈ ∈
∈ − ∈
y x
y x



c)
( ) ( )
{ } ( ) 2 1 7 5
7 0 3 2
2 2
1 1
, y , , x
, y , , x
− ∈ ∈
∈ ∈
d)
( ) ( |
{ } { } 3 , 1 , 0 , 7 , 5 , 3
0 , , , 2
2 2
1 1
∈ ∈
∞ − ∈ ∞ ∈
y x
y x



e)
| | | )
( ) ( ) 6 , 3 , 6 , 3
5 , 3 , 2 , 7
2 2
1 1
∈ ∈
∈ − − ∈
y x
y x
f)
( ) ( )
( ) ( ) 5 , 1 , 9 , 7
9 , 7 , 5 , 1
2 2
1 1
∈ ∈
∈ ∈
y x
y x




AL - 086 Fie
( ) { }
, 1, 2, ...,
k k
x y k n = mulţimea soluţiilor reale ale sistemului

32 Culegere de probleme


2 2
2 2
8
6 .
x y x y
x y xy
+ + + =
+ =
¦
¦
´
¦
¹


Să se calculeze
1
n
k
k
x
=

.


a) 3 2 2 − ; b) 0; c) 1;

d) 3 2 2 + ; e) – 2; f) 2 2 +


AL - 087 Să se determine soluţiile sistemului


¦
¹
¦
´
¦
=
=
25
4
2
x
y
x

a)
( )
( ) 5 , 2 ;
5
1
, 2
5
1
, 2 ; 5 , 2
− −
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|
b)
( ) ( )
|
.
|

\
|
− −
|
.
|

\
|


5
1
, 2 ;
5
1
, 2
5 , 2 ; 5 , 2


c)
5
; 2
=
=
y
x
este singura soluţie d)
5
1
2
− =
=
y
x
este singura soluţie

e)
5
1
4
=
=
x
x
este singura soluţie f)
5
2
=
=
y
x




AL - 088 Fie ( ) R ∈
¹
´
¦
= + +
= +
m
m z y x
z y x
S , :
2 2
. Fie
Elemente de algebră 33


( ) { S m A R ∈ = admite o soluţie reală unică, notată cu }
|
.
|

\
|
~ ~ ~
, ,
m m m
z y x ,


=
A m
m S
1
şi


|
|
.
|

\
|
+ + =
A m
m m m
z y x S
2
~
2
~
2
~
2
. Atunci

a)
4
3
; 0
2 1
= = S S b) 25 ;
2
1
2 1
= − = S S c)
4
3
;
2
1
2 1
= = S S

d)
4
3
;
2
1
2 1
= − = S S e) 14 ; 5
2 1
= − = S S f) 25 ; 5
2 1
= ≥ S S


AL - 089 În care din următoarele mulţimi se află soluţiile reale ale sistemului

x y
x x y y
6 3
4 2 2
98
49
− =
+ + =
¦
´
¦
¹
¦
?

a)
( ) { }
x y ∈ − ∈ − 11 1 0 1 , ; , , b)
( ) ( )
x y ∈ − ∈ − 3 3 3 3 , ; ,

c)
( ) ( ) | |
x y ∈ − ∞ − ∪ +∞ ∈ , , ; , 3 3 2 3 3 d)
( ) ( )
x y ∈ − ∞ − ∈ +∞ , ; , 7 7

e)
( )
x y ∈ −
|
\

|
.
|
∈ −
1
2
1
2
11 , ; , f) x y ∈ −
|
\

|
.
|
|
∈ −
|
\

|
.
|
2
2
2
2
1
2
1
2
, ; ,


AL – 090 Să se determine toate tripletele de numere reale (x, y, z) care verifică
sistemul neliniar
x
2
−y = 0, y
2
− xz = 0 , z
2
e) (0,0,0) ; (2,4,8) ; (−2,4,−8) ; f) (1,1,4) ; (1,1,1); (−1,1,−1); (1,−1,1)
−16y = 0

a) (0,0,0) ; (2,4,4) ; (−2,4,−8); b) (0,0,0); (2,4,8); (−2,4,8)

c) (0,0,0) ; (−2,4,−8) ; (2,−4,8) ; d) (0,0,0) ; (2,4,8) ; (2,4,−8)



34 Culegere de probleme


AL – 091 Să se determine condiţiile pe care trebuie să le verifice parametri reali a,b
astfel încât sistemul

( )
( ) ¦
¹
¦
´
¦
+ = +
− = −
y x b y x
y x a y x
3 3
3 3
să aibă toate soluţiile reale

a) a,b∈R b) a,b∈R
+
c) a,b∈R
+

a
2
¦
¹
¦
´
¦
= + +
= + +
= + +
36
14
6
3 3 3
2 2 2
z y x
z y x
z y x
= 3b a≤ 3b, b≤ 3a a ≤ 2b, b≤ 2a

d) a,b∈R e) a,b∈R f) a,b∈R
+

a = b


AL – 092 Fiind dat sistemul
să se precizeze numărul soluţiilor reale şi intervalele în care se află aceste soluţii
a) n = 3 b) n = 6
(x,y,z) ∈|−1,5| × |−1,5| × |−1,5| (x,y,z) ∈|0,4| × |0,4| × |0,4|
c) n = 1 d) n = 6
(x,y,z) ∈ |3,7|×|3,7|×|3,7| (x,y,z) ∈ |2,9| × |2,9| × |2,9|
e) n = 3 f) n = 2
(x,y,z) ∈|0,1| × |0,1| × |0,1| (x,y,z) ∈|−1,2| × |−1,2| × |−1,2|


AL – 093 Să se determine în care din intervalele de mai jos se află soluţiile sistemului

6
2 3 3 2
2 2 2
z y x
z x
zx
y z
yz
x y
xy + +
=
+
=
+
=
+

a)
|
.
|

\
|

(
¸
(

\
|

|
.
|

\
|

2
3
, 1 ,
2
1
, 0 ,
2
1
, 0 z y x b)
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
∈ 1 ,
2
3
,
2
2
, 0 , 1 ,
2
2
z y x
c)
|
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|

2
2
, 0 , 1 ,
2
1
,
2
3
,
2
1
z y x d) ( ) ( ) ( ) 3 , 2 , 2 , 1 , 1 , 0 ∈ ∈ ∈ z y x
Elemente de algebră 35


e) ( ) ( ) 1 , 0 ,
2
3
, 0 , 2 , 1 ∈
|
|
.
|

\
|
∈ ∈ z y x f) ( ) 2 , 1 ,
2
3
, 1 ,
4
3
, 0 ∈
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
∈ z y x


AL - 094 Să se determine valorile parametrului real a astfel încât sistemul
x y z
x y z a a
2 2
2
2
2 3
13
2
+ =
− + = + −
¦
´
¦
¹
¦
să aibă o soluţie unică reală.

a)
( )
a ∈ − ∞ − , 2 b) a ∈
− − − +
¦
´
¦
¹
¦
¹
`
¦
)
¦
3 35
2
3 35
2
, c)
{ }
a ∈ −1 2 ,

d)
( )
a ∈ −1 2 , e)
{ }
a ∈ − 4 1 , f)
( )
a ∈ − 4 1 ,

AL - 095 Să se determine m∈R astfel încât x y x y m
2 2
4 4 0 + − − + > pentru
orice x y , ∈R .

a) 7 = m b) ( ) 1 ,− ∞ − ∈ m c) 3 < m d) ( ) 5 , 3 − ∈ m e) ( ) +∞ ∈ , 8 m f) | ) 5 , 3 − ∈ m


AL - 096 Fie ( ) ( ) ( ) 3 1 2 2 , :
2
− + + + − = → m x m x m x f f R R . Să se afle în care
din următoarele intervale se găseşte m astfel încât valoarea minimă a funcţiei f
să fie –9 .

a) ( ) 0 , ∞ − ∈ m b) ( ) 1 , 0 ∈ m c)
|
.
|

\
|
∈ 3 ,
2
1
m d) ( ) 7 , 4 ∈ m e) | | 9 , 7 ∈ m f) ( ) +∞ ∈ , 8 m


AL - 097 Să se determine parametrul
+
∈R m din ecuaţia ( ) 0 5 1
2
= − + + x m mx ,
astfel încât rădăcinile acesteia să verifice inegalităţile
2
1
, 1
2 1
> − < x x .

a)
( )
m∈ 0 6 , b)
| |
m∈ 0 6 , c) m∈R

d)
( )
m∈ +∞ 0, e) ( ) 0 , ∞ − ∈ m f)
{ } ( )
m∈ − ∪ 1 0 5 ,
36 Culegere de probleme




AL - 098 Să se determine parametrul
{ }
m∈Z \ 2 , astfel ca rădăcinile
1
x şi
2
x
ale ecuaţiei 0 1 5 ) 2 (
2
= + + − − m x x m să satisfacă condiţiile: ) 2 , (
1
−∞ ∈ x , ) 5 , 3 (
2
∈ x .


a) m= 1 b) 3 = m c) 4 = m d) 5 = m e) 3 − = m f) 2 − = m


AL - 099 Să se afle mulţimea valorilor funcţiei f definită prin formula

1
2
) (
2
2
+
+
=
x
x
x f .

a) ) 0 , (−∞ b) ( ) +∞ , 0 c) | | 1 , 1 − d) | ) ∞ + , 2 e) ( ) 2 , 2 − f) } 1 {

AL - 100 Fie ( )
1
3
2
2
+
+ +
= →
x
n mx x
x f , : f R R . Să se determine m n , ∈R

astfel încât
( ) | |
f R = − 3 5 , .

a)
{ }
m n ∈ ± ∈ −
|
\

|
.
|
2 3
5
2
7
2
; , b)
{ }
{ }
m n ∈ ± ∈ − 4 3 1 ; c)
{ }
{ }
m n ∈ ± ∈ ± 2 3 1 ;

d)
| |
m n ∈ − = 2 3 2 3 0 , ; e)
| | | |
m n ∈ − ∈ − 3 5 11 , ; , f)
{ }
m n ∈ ± = − 3 2 1 ;


AL - 101 Fie funcţia ( )
1
1
2
2
+
+ +
= →
x
ax x
x f , : f R R . Să se determine mulţimea
( ) | | { }
0, 2 A a f = ∈ = R R .

a) A = ∅; b) { } 1,1 A = − ; c) | | 1,1 A = − ;
d) { } 2, 2 A = − e) | | 2, 2 A = − ; f) | | 0, 2 A =

Elemente de algebră 37



AL - 102 Fie ecuaţia
( )
x x mx x
2
1 − = + . Să se determine valorile parametrului
real m astfel încât această ecuaţie să aibă trei rădăcini reale diferite.

a) m∈R b) ) 1 , 1 (− ∈ m c) m∈∅

d)
( |
m∈ − ∞,1 e)
{ }
m∈ − R \ , 11 f)
{ }
m∈R \ 1


AL - 103 Fie
( )
( )
( )
{ }
f I f x
m x x
m x
m : , , \ ⊂ → =
+ − −
+
∈ R R R
1 4
1
0
2 2
2
. Să se
determine m astfel încât I să fie un interval mărginit de lungime minimă.

a) m= 0 b) m= −2 c) m= 2 d) m= 1 e) m= 2 f) m= 4

AL - 104 Numerele a b c , , ∈R satisfac egalitatea 2 3
2 2 2
a b c + + = . Să se
determine valoarea minimă pe care o poate lua expresia a b c − + 2 .

a) 33 b)
33
2
c) −
33
2
d) − 10 e)
1
2
f) 10
AL - 105 Să se rezolve inecuaţia 2 3 5 4 0 + + + < x x .


a) − −

¸

|
.
|
4
5
2
3
, b) − −

¸

(
¸
(
4
5
2
5
, c) − −

¸

|
.
|
4
5
7
9
, d) − −

¸

(
¸
(
3
5
1
5
, e) 0
7
9
,
|
\

|
.
|
f) −
|
\

|
.
|
7
9
0 ,


AL - 106 Să se determine x ∈R pentru care 1 1 1 + − − = x x .

a)
( )
x ∈ − ∞,0 b) x = −1 c) x =
3
2
d)
2
3
± = x e) x = −
3
2
f) x ∈∅


AL - 107 Fie inecuaţia x x − > − 1 4
2
. Care din intervalele de mai jos
reprezintă mulţimea soluţiilor inecuaţiei ?

38 Culegere de probleme


a) ( ) 3 ,− ∞ − b) |
.
|

\
|
20 ,
2
17
c) ( | 2 , 2 − d) ( ) +∞ , 22 e) | ) 5 , 4 f)
1 7
2
2

|
\

(
¸
(
(
,


AL - 108 Să se determine mulţimea A= ∈ − + ≥ −
¦
´
¹
¹
`
)
x x x x R
2
5 6 3 .

a)
( |
− ∞ − , 1 b)
| )
2,+∞ c)
| )
1,+∞ d)
( | { }
− ∞ ∪ ,1 3 e)
| ) { }
1 2 3 , ∪ f)
| )
3,+∞

AL - 109 Să se rezolve în R ecuaţia 1
1
2
2
= |
.
|

\
|

+
x
x
x .

a) 2 1± = x b) 1 2 ± = x c) 1 2 2
2
1
2 1 − ± − = x
d) 1 2 2
2
2 1
− ±

= x e) 1 2 2
2
1
− ± = x f)
|
.
|

\
|
− ± − = 1 2 2 2 1
2
1
x
AL - 110 Să se determine domeniul maxim de definiţie D , al funcţiei
f D : ⊂ → R R , unde
( )
f x x x n
n n n n
= − + + − ∈
+ +
1 1 1
1 1
, N.

a) D
{ }
= 0 pentru n k = 2 b) D
( |
= − ∞,1 pentru n k = 2
D
| )
= +∞ 1, pentru n k = + 2 1 D= R pentru n k = + 2 1

c) D
| )
= +∞ 0, pentru n k = 2 d) D
{ }
= 1 pentru n k = 2
D
{ }
= 0 1 , pentru n k = + 2 1 D
{ }
= 0 1 , pentru n k = + 2 1

e) D
| )
= +∞ 1, pentru n k = 2 f) D
| )
= − +∞ 1, pentru n k = 2
D
| )
= − +∞ 1, pentru n k = + 2 1 D
{ }
= 0 pentru n k = + 2 1


AL - 111 Se consideră ecuaţia: 2 1 1 2 4 x x x + + − = + . În care din
mulţimile indicate mai jos , ecuaţia are o singură rădăcină reală ?

a)
( )
− ∞ − , 4 b) − −
|
\

|
.
|
1
2
1
5
, c)
( )
8,+∞ d)
( ) | )
1 2 3 , , ∪ +∞ e)
( )
− − 2 1 , f) − −
|
\

|
.
|
4
1
2
,


Elemente de algebră 39


AL - 112 Precizaţi care este mulţimea soluţiilor inecuaţiei
15 5 13 2 2 + − − ≤ x x .

a) A= −

¸

(
¸
(
109
49
2 , b) A=

¸

(
¸
(
2
13
2
, c) A= −

¸

(
¸
(
3
109
49
,

d) A= −

¸

(
¸
(
3
13
2
, e) A
| |
= − 3 2 , f) A= −

¸

(
¸
(
102
49
2 ,


AL - 113 Să se afle pentru ce valori ale parametrului R ∈ m , ecuaţia
4 8 4 8 + + = + + m x x m x are soluţii reale.

a) R ∈ m b) ( ) 0 , ∞ − ∈ m c) | | { } 0 \ 1 , 1 − ∈ m

d)
(
¸
(

\
|

2
1
, 0 m e)
|
.
|

\
|
+∞ ∈ ,
2
1
m f)
|
.
|

\
|
∞ − ∈
2
1
, m
AL - 114 Precizaţi mulţimea A căreia îi aparţin valorile reale ale lui x pentru care are
loc egalitatea
( )
− =
− −
x x
x
x x x
8 3 3 1 5
2 .

a)A
( )
= 0 1 , b)A
( )
= 1 2 , c)A
| )
= 2 3 , d)A
( )
= 2 3 , e)A
( )
2 7 , f)A
| )
= +∞ 3,


AL - 115 Să se calculeze valoarea expresiei

E=
+ −


+ − −
− +
a b ab ab
a a b b
a b ab ab ab
a a b b ab
3 3 3 3
2 2
pentru a = + 2 3 şi b = − 2 3 .

a) E= 4 b) E= −4 c) E 2 − = d) E 2 = e) E 1 = f) E 1 − =


AL - 116 Să se precizeze valoarea numărului real

5 2 6 2 8 4 13 6 26 5 2 6 2 8 4 13 6 26 + − + − + − + − + = E

40 Culegere de probleme


a) 6 = E b)
3
2
= E c)
2
13
= E d) 4 = E e)
2
5
= E f) 1 = E


AL - 117 Să se determine valoarea expresiei

3 3
2 14 20 2 14 20 − + + = E

a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5 f) 0


AL - 118 Să se determine valoarea expresiei


( )
( )
Z ∈
⋅ −

=
− −

n , E
n n
n n
3
1
2 1
2
1
1
27 19 27
9 9

a)
6
72 b)
1
3 2


n
c) 3 2 ⋅ d)
2
3
3 2
+


n
e) 1 f) 2
AL - 119 Să se simplifice fracţia:


( ) ( ) ( )
2 2 2
3 3 3
3
z x z y y x
xyz z y x
F
− + − + −
− + +
=

a) z y x F + − = b) z y x F + + = c)
2
z y x
F
+ +
=

d) 1 + + + = z y x F e)
2
3 + + +
=
z y x
F f)
2
1 + + +
=
z y x
F


AL - 120 Care este mulţimea valorilor reale ale lui x pentru care avem

) 2 ( 2 ) 2 ( 1 ) 2 ( 1 x x x x x − = − − − − + ?

a)
{ }
x ∈ 0 1 , b)
{ }
x ∈ 3 4 , c)
| |
x ∈ 0 1 , d)
| |
x ∈ 1 2 , e)
| |
x ∈ 2 3 , f)
| |
x ∈ 0 2 ,


Elemente de algebră 41


AL - 121 Pentru y x ± ≠ să se determine valoarea expresiei

( )( )
( )
3
2
3
3
5
3
2 3
3
3 2 3 5
3
3 2 2
y xy
y y x y x x
y x y x
E + −
− − +
+ −
=

a) 1 b) y x + c) y x − d)
3
2
x e)
3
1
3
1
y x + f)
3
2
y


AL - 122 Să se rezolve ecuaţia
1
1 0
2 2
2
2
x
a x
a
x
− − − = , cu a a ∈ > R , 0 ,
dat, în mulţimea numerelor reale.


a)
{ }
x a a ∈ − , b)
| | { }
x a a ∈ − , \ 0 c)
| ) { }
x a ∈ − +∞ , \ 0

d)
{ } ( |
x a a ∈ − ∪ 0, e)
( )
x ∈ +∞ 0, f)
{ } | )
x a a ∈ − ∪ +∞ ,
AL - 123 Fie ecuaţia
( )
x m x m m
2
1 1 0 − − + − = ∈ , R . Să se determine m astfel
încât x x x x
1 2
3
1 2
3
9 3 + + − = .

a)
{ }
m∈ −1 3 , b)
{ }
m∈ 5 8 , c)
{ }
m∈ 1 6 , d)
{ }
m∈ − 3 8 , e)
{ }
m∈ − − 2 9 , f)
{ }
m∈ 2 9 ,


AL - 124 Să se rezolve ecuaţia
( ) ( )
x x x
n n
n
+ + − = − 1 1
5
2
1
2 2
2
.

a) x
n
n
= ±
+

5 1
5 1
b) x
n
n
= ±

+
2 1
2 1
c) x
n
n
= ±
+

2 1
2 1


d) x
n
n
= ±

+
5 1
5 1
e) x
n n
n n
= ±
+

5 2
5 2
f) x
n n
n n
= ±

+
5 2
5 2



AL - 125 Fie ( )
2
1, f x x mx = − + ( )
2
2 1 x x mx g = + + şi ( )
2
2 2. x x mx h = + +
Să se determine parametrul m∈R astfel ca toate rădăcinile ecuaţiei:
( ) ( ) ( )
3 3 3
f x g x f x + =
42 Culegere de probleme


să fie reale.

a) m∈R; b) ( | | ) , 1 1, m∈ −∞ − ∞  ; c) ( | | ) , 2 2, m∈ −∞ − ∞ 
d) ( | | ) , 3 3, m∈ −∞ − ∞  e) ( | | ) , 4 4, m∈ −∞ − ∞  ; f) m∈∅


AL - 126 Să se determine toate soluţiile reale ale ecuaţiei
x x x x + − − + + − − = 3 4 1 8 6 1 1.

a)
{ }
x ∈ 2 510 , , b)
| |
x ∈ 510 , c) { } 10 , 5 ∈ x d)
| |
x ∈ 15 , e)
( )
x ∈ +∞ 5, f)
( )
x ∈ 510 ,


AL - 127 Să se determine numărul rădăcinilor reale ale ecuaţiei
0 3 2
3 2 2
= − + − x x .

a) o rădăcină reală b) două rădăcini reale c) trei rădăcini reale

d) nici o rădăcină reală e) patru rădăcini reale f) şase rădăcini reale
AL - 128 Să se determine toate soluţiile reale ale ecuaţiei
x x
x
2
2
1 1
1
0 − + ⋅ − = .
a)
{ }
x ∈ −11 , b)
{ }
x ∈ − − 2 11 , , c) x ∈∅

d)
{ }
x ∈R \ 0 e)
( | { }
x ∈ − ∞ − ∪ , 1 1 f)
{ }
x ∈ −11 0 , ,


AL - 129 Să se calculeze valoarea expresiei E= + − + − − x x x x 2 1 2 1 ,
pentru
| |
x ∈ 1 2 , .

a) E= + 1 x b) E= − + x x
2
3 4 c) E= 2

d) E= − 3
2
x x e) E= − 6 2
2
x x f) E
( )
= − 2 2 x


AL - 130 Să se determine valorile lui R ∈ m pentru care ecuaţia
Elemente de algebră 43


mx x mx x x
2 2
1 1 − + + + + = are soluţii în R şi să se determine aceste soluţii.

a) | | 7 , 5 ;
4
1
∈ = x m b)
| )
m x ∈
¦
´
¹
¹
`
)
∈ +∞
1
2
1
8
2 , ; , c)
|
|
.
|

\
|
+∞
+
∈ = ,
2
7 1
;
4
1
x m
d)
| )
m x = ∈ +∞
1
4
2 ; , e)
{ }
m x ∈ −
|
\

|
.
|

1
4
1
4
2 3 , ; , f)
{ }
m x = ∈
2
3
4 6 ; ,

AL - 131 Fiind date funcţiile | | | | 1 , 1 1 , 1 : , − → − g f definite prin

( )
| |
( |
¹
´
¦

− ∈
=
1 , 0 ,
0 , 1 ,
2
x x
x x
x f şi ( )
| |
( |
¹
´
¦

− ∈
=
1 , 0 ,
0 , 1 ,
2
x x
x x
x g
să se determine funcţia h g f =  .
a) f h = b) g h = c)
2
f h =
d)
2
g h = e) fg h = f) ( )
| |
( | ¦
¹
¦
´
¦

− ∈
=
1 , 0 ,
0 , 1 ,
4
2
x x
x x
x h
AL - 132 Fie R R → : , g f
( )
¹
´
¦
< +
≥ −
=
2 dacă , 5 2
2 dacă , 3
x x
x x
x f şi ( )
¹
´
¦
> + −
≤ +
=
0 dacă , 7
0 dacă , 1
2
x x
x x
x g
Atunci ( )( ) x g f  este :
a) ( )( )
( |
( |
( |
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
∞ ∈ + −
∈ + −
− ∈ +
− ∞ − ∈ −
=
, 5 19 2
5 , 0 , 4
0 , 1 , 7 2
1 , , 2
2
2
x x
x x
x x
x x
x g f  b) ( )( )
( |
( |
( )
¦
¹
¦
´
¦
∞ ∈ −
∈ −
∞ − ∈ +
=
, 5 , 11
5 , 0 , 4 2
0 , , 2
2
x x
x x
x x
x g f 

c) ( )( )
( |
( |
( )
¦
¹
¦
´
¦
∈ −
− ∈ − −
− ∞ − ∈ −
=
8 , 0 , 19 2
0 , 1 , 4
1 , , 2
2
x x
x x
x x
x g f  d) ( )( )
( |
( )
¹
´
¦
∞ ∈ + −
∞ − ∈ +
=
, 5 , 4
5 , , 7 2
2
x x
x x
x g f 

e) ( )( )
( |
( )
¹
´
¦
∞ − ∈ −
− ∞ − ∈ −
=
, 1 , 19 2
1 , , 2
2
x x
x x
x g f  f) ( )( )
( |
( )
¹
´
¦
∞ ∈ −
∞ − ∈ −
=
, 5 , 19 2
5 , , 2
2
x x
x x
x g f 
44 Culegere de probleme




AL - 133 Fie R R → : f ; ( )
( )
| )
¹
´
¦
+∞ ∈ −
∞ − ∈ −
=
, 2 3 2
2 , 1
x x
x x
x f
Să se determine inversa acestei funcţii.
a) ( ) R ∈ ∀ + =

x x x f 1
1
b) ( )
( )
( ) | )
¦
¹
¦
´
¦
+∞ ∈ +
∞ − ∈ +
=

, 1 3
2
1
1 , 1
1
x x
x x
x f

c) ( ) R ∈ ∀ =

x x x f ;
1
d) ( )
( ) ( |
( )
¦
¹
¦
´
¦
∞ ∈ +
∞ − ∈ +
=

, 1 , 1
1 , 3
2
1
1
x x
x x
x f
e) ( )
( )
| )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+∞ ∈

∞ − ∈

=

, 2
3 2
1
2 ,
1
1
1
x
x
x
x
x f f) funcţia nu este inversabilă
AL - 134 Să se precizeze care din răspunsurile de mai jos este corect pentru funcţia
R R → : f ,
( )
¹
´
¦
> +
≤ −
=
6 , 2
6 , 4 2
x x
x x
x f

a) f nu este inversabilă; b) f este inversabilă şi ( )
¦
¹
¦
´
¦
> −

+
=

8 , 2
8 ,
2
4
1
y y
y
y
y f

c) f este inversabilă şi ( ) y y f =
−1
d) f este inversabilă şi ( ) 2
1
− =

y y f

e) f este inversabilă şi ( )
2
4
1
+
=

y
y f f) f este inversabilă şi ( )
¦
¹
¦
´
¦
≤ −
>
+
=

8 , 2
8 ,
2
4
1
y y
y
y
y f


AL - 135 Determinaţi valorile lui R ∈ a pentru care funcţia R R → : f ,
Elemente de algebră 45


( ) ( ) 1 2 1 1 − − − + − + + = a x a x x a x f
este inversabilă şi determinaţi inversa ei.
a) ( )
¦
¹
¦
´
¦
>
+

= =

1
3
2
1
;
2
1
1
x
x
x x
x f a b)
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
>
+
≤ ≤ −
− <

= =

1 ;
3
2
1 1 ;
1 ;
2
1
; 0
1
x
x
x x
x
x
x f a

c)
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
>
+
≤ ≤ −
− <

+
= <

1 ;
3
2
1 1 ;
1 ;
2 1
2
;
2
1
1
x
x
x x
x
a
a x
x f a
d)
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
− <
+
≤ ≤ −
>

+
= <

1 ;
3
2
1 1 ;
1 ;
2 1
;
2
1
1
x
x
x x
x
a
a x
x f a

e)
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
>
+
≤ ≤ −
− <

+
>

1 ;
3
2
1 1 ;
1 ;
2 1
2
;
2
1
1
x
x
x x
x
a
a x
x f a
f)
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
>
+
≤ ≤ −
− < − −
= =

1 ;
3
2
1 1 ;
1 ; 2
; 1
1
x
x
x x
x x
x f a


AL - 136 Să se aleagă un interval maximal | )
|
.
|

¸

∞ ⊂ ,
2
1
,b a astfel încât pentru
| ) ( ) | ) ∞ → , , : a f b a f , ( ) 2
2
− − = x x x f să existe
1 −
f .
Să se precizeze dacă
1 −
f este strict crescătoare sau descrescătoare.
a) | ) ∞ , 1 ;
1 −
f strict descrescătoare; b)
1
; ,
2
1

|
.
|

¸

∞ f strict crescătoare
c)
1
; ,
2
1

|
.
|

¸

∞ f strict descrescătoare d) | )
1
; , 1

∞ f strict crescătoare
e)
1
; ,
2
3

|
.
|

¸

∞ f strict descrescătoare f)
1
; ,
3
4

|
.
|

¸

∞ f strict crescătoare


AL - 137 Să se determine R m∈ astfel încât funcţia ( )
¹
´
¦
> + −
≤ + −
=
0 ,
0 , 1
2
x m x
x mx x
x f
să fie strict descrescătoare pe R.

46 Culegere de probleme


a) φ ∈ m b) R ∈ m c) ( ) 0 , ∞ − ∈ m d) | | 1 , 0 ∈ m e) ( ) 2 , 1 ∈ m f) | ) ∞ ∈ , 2 m


AL - 138 Pentru ce valori ale lui m∈R , graficul funcţiei f : R R → ,

( ) ( )
f x me m e
x x
= − +

1 , taie axa Ox ?

a)
( )
−1 0 , b) −
|
\

|
.
|
1
1
2
, c)
( ) ( )
− ∞ − ∪ +∞ , , 1 0 d)
( )
− +∞ 5, e)
( )
− ∞,2 f) R


AL - 139 Să se rezolve ecuaţia: 3 2 2 3 2 2
3
2
+
|
\

|
.
| − −
|
\

|
.
| =
x x
.
a) x = 1 b) x = 2 c)
( )
x =
+
2 2
3 2 2
lg
lg

d) x ∈∅ e)
( )
x =

2 2
3 2 2
lg
lg
f) x = 2 2 lg

Culegere de probleme

46


AL - 140 Să se rezolve ecuaţia:
( ) ( )
1 2 3 2 2 2 + + − =
x x
.
a) x x
1 2
0 1 = = , b) x x
1 2
0 2 = = , c)
( )
( )
x
1 2
3 5 2
3 2 2
,
ln ln
ln
=
± −



d)
( )
( )
x
1 2
3 2 2 2
3 5
,
ln ln
ln
=
− −
±
e)
( )
x x
1 2
0
1 5
2
1 2
= =
+
+
,
ln
ln
f)
( )
x x
1 2
0
2 2 3
3
= =

,
ln
ln


AL - 141 Determinaţi valoarea lui x pentru care 2 = +
−x x
e e

a) 1 b) –1 c) 2 d) 0 e) –2 f) ln2


AL - 142 În care din următoarele mulţimi se află soluţia ecuaţiei


1 2
2
1
2
1
2 3 3 4

+ −
− = −
x
x x
x


a) ( )
2
, e e b) ( ) 1 , 1 − c) ( | 7 , 3

d) ( | 3 , 1 e) ( ) 1 , 0 f) ( ) 11 , 9


AL - 143 Să se rezolve ecuaţia
x x x x
9 6 3 2 − = −

a) 0
1
= x este b) 0
1
= x c) 0
1
= x
unica soluţie
3 log 1
1
2
2

= x 2 log
2
= x

d) 0
1
= x e) 0
1
= x f) 0
1
= x
1 3 log
2 2
+ = x
3 log
1
2
2
= x 3 log
2 2
= x

Elemente de algebră



47
AL - 144 Determinaţi funcţia R R → : f , astfel încât ( ) x f y = să fie soluţie a
ecuaţiei x e e
y y
= −

.

a) ( ) x x f ln = b) ( ) ( ) 4 ln
2
+ + = x x x f

c) ( ) ( ) x x x f − + = 1 ln
2
d) ( )
2
4
ln
2
+ −
=
x x
x f

e) ( )
2
4
ln
2
+ +
=
x x
x f f) ( )
2
4
ln
2
+ −
=
x x
x f


AL - 145 Determinaţi mulţimea A căreia îi aparţine soluţia ecuaţiei
1
2
1
2 6
2
8
2
1 3
3
=
|
.
|

\
|
− − −
− x
x
x
x

a) ( ) 8 , 2 = A b)
(
¸
(

\
|
= 16 ,
2
1
A c) ( ) 9 2
3
, A =

d) | ) 0 , 2 − = A e)
(
¸
(

¸

=
2
1
, 0 A f) ( ) 1 , 0 = A


AL - 146 Să se determine valorile lui R ∈ m pentru care ecuaţia
( )( ) ( ) ( )
1 1 1 1
1 2 1 1 3
− − − −
− − = + − − − −
x x x
m x m x m x x
cu condiţiile 1 + > m x şi
2
m
x − > are trei rădăcini reale şi distincte.

a) φ ∈ m b) R ∈ m c)
)
`
¹
¹
´
¦
− − ∈
2
1
,
2
3
\ R m

d)
)
`
¹
¹
´
¦

|
.
|

\
|
− ∞ − ∈
2
3
\
3
2
, m e)
|
.
|

\
|
− ∞ − ∈
2
1
, m f)
|
.
|

\
|
∞ − ∈ ,
2
1
m


Culegere de probleme

48


AL - 147 Să se rezolve inecuaţia:
1
3
3
2
|
\

|
.
|
>
+

x
x
.

a)
( )
4,+∞ b)
| )
− 2 1 , c)
( )
0 10 , d)
( )
1,+∞ e)
( )
2,+∞ f)
( )
−11 ,


AL - 148 Să se determine m∈R astfel încât inegalitatea 0 1
3
2
9
4
x x
> +
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|
m
să fie adevărată pentru orice x < 0 .


a) φ ∈ m b)
( )
m∈ − 2 2 , c)
| |
m∈ − 2 2 , d) ) , 2 [ +∞ − ∈ m e) m< −2 f) 2 ≤ m


AL - 149 Care este soluţia sistemului de inecuaţii:
1
3
3 1
9 1
1
2

+
+

x
x
?

a)
( )
| |
log , log
3 3
2 3 17 + b)
( )
log , log
3 3
1 2
3 17
2
+
+

¸

(
¸
(
(
c)
( )
3,+∞

d)
( )
2 3 , e) ( )
(
(
¸
(

¸



2
17 3
log , 2 1 log
3 3
f)
| |
1 5
3
, log


AL - 150 Să se rezolve inecuaţia:
x
x x
x
|
.
|

\
|
+ >



3
2
1
2 3
2 2
1
.

a)
|
|
.
|

\
|


2
1 5
log , 0
3
2
x b)
|
|
.
|

\
|
+

2
1 5
log , 0
3
2
x c) ) 1 , 0 ( ∈ x

d) ( ) ) 1 5 ( log , 0
3
2
− ∈ x e) ( ) ) 1 5 ( log , 0
3
2
+ ∈ x f) ) 1 , 1 (− ∈ x

Elemente de algebră



49
AL - 151 Să se rezolve inecuaţia:
( )
x x
x
x
< .

a) 0
1
2
,
|
\

|
.
|
b)
( ) ( )
0 1 4 , , ∪ +∞ c)
( )
0 2 ,

d)
( )
0 3 , e)
( ) ( )
0 2 6 , , ∪ +∞ f)
( ) ( )
0 3 5 , , ∪ +∞


AL - 152 Să se rezolve ecuaţia:
( )
( )
log
log
2
2
2
2 5
8
1
2
x
x


= .

a) x x
1 2
11
3
3 = = , b) x x
1 2
11
3
3 = = − , c) x
1
11
3
=

d) x
1
3 = e) x x
1 2
11
3
3 = − = − , f) x
1
9 =

AL - 153 Care este soluţia ecuaţiei: 2 3 1
1
3
1
3
+ + = − log log x x ?

a) φ ∈ x b) x = 3 c) x =
1
3
d)
| )
x ∈ +∞ 9, e) ( ) 9 , 0 = x f) x ∈
|
\

|
.
|
1
3
9 ,


AL - 154 Să se precizeze domeniul maxim de definiţie al funcţiei:

( )
f x
x
x
=


log
2
3 2
1
.

a)
( )
− ∞ ∪ +∞
|
\

|
.
|
, , 1
3
2
b)
( ) | )
− ∞ ∪ +∞ , , 1 2 c)
| )
2,+∞

d)
( )
1,+∞ e) ( | ( ) ∞ ∪ , 4 2 , 0 f) ( | | ) ∞ ∪ ∞ − , 2 0 ,



Culegere de probleme

50


AL - 155 Să se determine domeniul maxim de definiţie al funcţiei:


( )
( )
f x
x x
x x
=
− − +
− −
ln 2 1
4
2
2
.


a) ( ) ∞ ∪
|
.
|

¸


|
.
|

\
|
− , 3 2 ,
2
1
0 ,
4
1
b) ( ) 4 , 2
2
3
, 1
2
1
, 1 ∪
|
.
|

\
|

|
.
|

\
|


c) ( ) ( ) ∞ ∪
|
.
|

\
|
∪ − , 2
2
1
, 0 0 , 1 d d) − −
|
\

(
¸
(
∪ −
|
\

|
.
|

|
\

|
.
|
1
1
2
1
4
0 0
1
2
, , ,

e) R \ , 0
1
4

|
\

|
.
|
f)
{ }
R \ , 0 1



AL -156 Să se determine domeniul maxim de definiţie al funcţiei


( )
f x x x
x
= ⋅ log log 3
3
.

a)
( )
0,+∞ b)
( )
1,+∞ c)
( )
0
1
3
1 , ,
|
\

(
¸
(
∪ +∞

d) 0
1
2
2
3
1 , ,
|
\

(
¸
(


¸

|
.
|
e)
( ) ( )
0 1 2 , , ∪ +∞ f)
( )
1 2 ,


AL - 157 Fie x x x
1 2 3
, , trei numere din intervalul (0,1) sau din intervalul
( )
1,+∞ .
Precizaţi care este valoarea minimă a expresiei

E= + + log log log
x x x
x x x x x x
1 2 3
2 3 1 3 1 2
.

a) 1 b) 0 c) 3 d) 6 e) − 3 f) − 6


Elemente de algebră



51
AL - 158 Ştiind că log
40
100 = a , să se afle log
16
25 în funcţie de a .


a)
3 2
2 4
a
a
+
+
b)
3 1
2
a
a
+
+
c)
3 1
2 3
a
a

+
d)
3 2
4 2
a
a


e)
3 4
2
a
a

+
f)
3 4
2
a
a
+




AL - 159 Dacă a = log
30
3 şi b = log
30
5 , să se calculeze log
30
16 în funcţie
de a şi b .

a)
( )
4 1− − a b b)
( )
4 1+ − a b c)
( )
2 1− + a b

d) 2 1 a b − + e)
( )
2 2 1 a b − − f)
( )
2 2 1 a b + +


AL - 160 Mulţimea soluţiilor ecuaţiei
5
log 2 log
2
2
x x
x
x
+ = este:

a) φ ; b)
1
, 2
2
¦ ¹
´ `
¹ )
; c) { } 2, 4 ; d)
1
, 2
4
¦ ¹
´ `
¹ )
; e){ } 2, 5 f)
1
, 2
5
¦ ¹
´ `
¹ )



AL - 161 Să se rezolve ecuaţia:
( )
( )
log log
x
x
x x x
2
2 2 4
2
+ + + = .

a) x = 1 b) x = −1 c) x = 3 d) x = 4 e) x = 2 f) x = 8


AL - 162 Să se rezolve ecuaţia: a x a a
x a log log
, ,
6 6
5 6 0 0 1 − + = > ≠ .

a) x x
a a 1 2
3 2 = = log , log b) x x
a a
1
3
2
2
6 6 = =
log log
, c) x
a
= 6
2
3
log


d) x x
a a 1 2
3 2 = − = − log , log e) x
a
= 6
3
2
log
f) x a x a
1 6 2 6
3 2 = = log , log



Culegere de probleme

52


AL - 163 Să se rezolve ecuaţia:
( )
log log
log
log
2 4
16
1
3 2
9
3
+ = x x
x
.

a) x = 3 b) x = 1 c) x =
16
3
d) x =
3
16
e) x =
1
3
f) x = 3


AL - 164 Să se determine m∈R astfel încât ecuaţia
( )
m x
x
+
+
=
lg
lg 1
2 să aibă o
singură soluţie reală.

a) φ ∈ m b) m< 0 c) m= 1 d) m= lg2 e) m= lg4 f) m= lg6


AL - 165 Să se determine valoarea parametrului întreg m astfel încât ecuaţia
log log log
1
3
2
1
3
1
3
3 2 3 4 7 6 0 m x m x m −
|
\

|
.
|
|
− −
|
\

|
.
|
|
+ − = să aibă o rădăcină dublă.
a) m= 1 b) 2 − = m c)
3
3
= m d) 4 = m e) m= 9 f) m= −9

AL - 166 Rezolvând ecuaţia:
( )
| |
( )
log log log log
log log
3 2 4 9
4 2
2
1
x
x
=

¸

(
¸
(
(
,

să se stabilească în care din următoarele intervale se află soluţia acesteia.

a) ( | 2 , 1 b) | | 3 , 2 c) | ) 4 , 3 2 d) | ) 5 , 4 e) | | 18 , 5 f) ( ) +∞ , 18


AL - 167 Să se determine valorile lui 0 > m pentru care funcţia

( ) 4 log 3 log
2
1
log
2
1
2
1
2
− + − = m m x x x f
m
este definită pe R .
a) 4 = m b)
|
.
|

\
|
∈ 5 ,
2
1
m c)
|
.
|

\
|
+∞ ∈ ,
3
1
m d)
|
.
|

\
|

4
1
, 0 m e)
4
1
= m f) φ ∈ m
Elemente de algebră



53

AL - 168 Fiind dată expresia:

( ) ( ) x x x x E
x x 2 2 2 2
log 2 log 2 log log 2 log 2 log + + + − + = ,

să se determine toate valorile lui R ∈ x pentru care E = 2 .

a) | ) +∞ , 1 b) | | { } 3 2 , 1 ∪ c)
(
¸
(

¸

2 ,
2
1


d) { } 1 \ 2 ,
2
1
(
¸
(

¸

e) | |
)
`
¹
¹
´
¦
2
3
\ 2 , 1 f) ( ) ( ) +∞ ∪ , 3 2 , 1



AL - 169 Să se rezolve ecuaţia


3 2
2 lg 2 lg = + x x .

a) x=10 b) x=100 c) x= 1000

d) x=1 e) x=2 f) x=3



AL - 170 Fie | ) +∞ →
|
.
|

¸

+∞ , 0 ,
2
1
: f , ( ) 1 , 1 1 2 log ) ( > + − = a x x f
a


Să se rezolve inecuaţia 5 ) (
1


x f , unde
1 −
f este inversa funcţiei f .

a) | | 4 , 2 ∈ x b) | | 2 log , 0
a
x ∈ c) | | 4 log , 0
a
x ∈

d) | | 1 , 0 ∈ x e) | | 3 log , 1
a
x ∈ f) | | 8 , 5 ∈ x


Culegere de probleme

54


AL - 171 Fiind date funcţiile R R → : f , ( )
( |
( )
¹
´
¦
∞ ∈ + −
∞ − ∈ +
=
, 0 ,
0 , , 3 2
2
x x x
x x
x f
şi ( )
( )
| |
( )
¦
¹
¦
´
¦
∞ ∈
− ∈
− ∞ − ∈
= →
, 1 , ln
1 , 1 , arcsin
1 , ,
, :
2
x x
x x
x e
x g g
x
R R , să se determine

soluţia din intervalul ( | 0 , 1 − a ecuaţiei ( )( ) 0 = x f g  .

a) 1 − = x b) 0 = x c)
2
1
− = x
d)
3
2
− = x e)
4
1
− = x şi
2
1
− = x f) Nu există.


AL - 172 Se consideră inecuaţia: 1 , 0 ,
4
3
log log log
4 2
≠ > ≥ + − a a x x x
a a
a

şi se notează cu M
a
M
1
2
0
1
2
=
|
\

(
¸
(
,
mulţimea tuturor soluţiilor sale. Care dintre următoarele
afirmaţii
este adevărată ?

a) b) M
1
2
1
2
= +∞
|
\

|
.
|
, c) M
1
2
1
2
= +∞

¸

|
.
|
,


d)
|
.
|

\
|
∞ = ,
4
1
4
1
M e)
( )
M
1
10
5 = − +∞ , f)
( )
M
2
2 10 = ,


AL - 173 Să se rezolve inecuaţia: log
3
1 x < .

a)
( )
x ∈ 0 1 , b) x ∈ −
|
\

|
.
|
1
3
1
3
, c) x ∈ − −
|
\

|
.
|

|
\

|
.
|
3
1
3
1
3
3 , ,

Elemente de algebră



55
d) x ∈ − ∞
|
\

|
.
|
∪ +∞
|
\

|
.
|
, ,
1
3
1
3
e)
( )
x ∈ +∞ 3, f)
( )
x ∈ − 3 3 ,
AL - 174 Fie
( ) ( )
P x x x y y y a
a a
= − + − > ∈
2
3 8 0 0 1 log log , , , . Să se determine
toate valorile lui y astfel încât
( )
P x > 0 , oricare ar fi R ∈ x .

a)
( )
y a a ∈
4 8
, b)
( )
y a a ∈
8 4
, c) | | a a y ,
8


d)
( )
y a ∈ ,2 e)
( )
y a a ∈
3
, f)
| |
y a a ∈
2
,


AL - 175 Să se determine m∈R astfel încât sistemul


¦
¹
¦
´
¦
= +
+ = +
y x
m y x
y
x
x
y
y x
lg lg
2
10 log
10 log
10 log
10 log
101
lg lg


să admită soluţii reale.

a) ] 10 , 0 [ ∈ m b) ) 0 , 99 (− ∈ m c) ) 0 , 81 [− ∈ m

d) ) 100 , 10 ( ∈ m e) ) 100 , ( − −∞ ∈ m f) φ ∈ m


AL - 176 Se consideră funcţia ) , 1 ( : +∞ − → R f ,
¦
¹
¦
´
¦

< −
=
0 ,
0 , 1
) (
x x
x e
x f
x
.
Calculaţi inversa sa,
1 −
f .


a)
¹
´
¦
+∞ ∈
− ∈ +
=

) , 0 [ ,
) 0 , 1 ( ), 1 ln(
) (
2
1
x x
x x
x f b)
¹
´
¦
+∞ ∈
− ∈ −
=

) , 0 [ , 2
) 0 , 1 ( ), 1 ln(
) (
1
x x
x x
x f

c)
¹
´
¦
+∞ ∈
− ∈
=

) , 0 [ ,
) 0 , 1 ( , ln
) (
1
x x
x x
x f d)
¦
¹
¦
´
¦
+∞ ∈ −
− ∈ +
=

) , 0 [ , 1
) 0 , 1 ( ), 1 ln(
) (
2
2
1
x x
x x
x f


Culegere de probleme

56


e)
¹
´
¦
+∞ ∈ −
− ∈ +
=

) , 0 [ ,
) 0 , 1 ( ), 1 ln( 2
) (
2
1
x x
x x
x f f)
¦
¹
¦
´
¦
+∞ ∈ +
− ∈
=

) , 0 [ , 1
) 0 , 1 ( , ln
) (
2
2
1
x x
x x
x f
AL - 177 Să se rezolve inecuaţia: log log log
x x x
2 2 2
2 4
2
⋅ > .

a)
( )
x ∈
|
\

|
.
|
∪ +∞
1
2 2
1
2
1
3
, , b)
( )
x ∈ − − 2 1 , c) ( ) ∞ ∪ |
.
|

\
|
∈ , 1 1 ,
2
1
x

d)
( )
x ∈ − +∞ 1, e) ( ) ∞ ∪ |
.
|

\
|
∈ , 1
2
1
,
2 3
1
x f)
( )
x ∈ 0 1 ,


AL - 178 Se consideră expresia
( )
E x x
x
= + log log
4
4. Determinaţi valorile
lui x ∈R astfel încât
( )
E x <
5
2
.


a)
( )
x ∈ 1 2 , b)
( ) ( )
x ∈ ∪ 0 1 2 16 , , c) | | | | 32 , 16 2 , 1 ∪ ∈ x



d)
( )
x ∈ +∞ 16, e)
( ) ( )
x ∈ ∪ +∞ 1 2 20 , , f)
( ) ( )
x ∈ ∪ +∞ 110 20 , ,

AL - 179 Ştiind că
( )
a ∈ 0 1 , să se determine mulţimea:
{ }
x x a
a x
∈ − ≥ R log log 2 1 .

a)
| )
1
1
2
a
a , ,

¸

|
.
|
∪ +∞ b) ( )
3 2
, 0 ,
1
a a
a

(
¸
(

¸

c)
( |
0 1
1
2
, , a
a

|
\

(
¸
(


d) 1
1
,
a

¸

(
¸
(
e)
| )
0
1
2
, ,
a
a
|
\

(
¸
(
∪ +∞ f) | )
2
, 0
1
, a
a
a ∪
|
.
|

\
|



AL - 180 Într-o progresie aritmetică termenul al nouălea şi al unsprezecelea sunt
daţi , respectiv , de cea mai mare şi cea mai mică rădăcină a ecuaţiei :
( )
| |
1
2
2 4 5
1
2
4 5 1
2 2
lg lg lg + + + = − + + x x x x .
Elemente de algebră



57
Se cere suma primilor 20 termeni ai progresiei.

a) 15 b) 18 c) 22 d) 30 e) 40 f) 100
AL - 181 Să se rezolve sistemul:
( ) ( )
( ) ( )
log log
log log
2
3
2
3
9
258
2
2
2
2
x y
x y
x y
+ =
+ =
¦
´
¦
¹
¦
.

a) x y = = 2 2 , b) x y = = 4 4 , c) x y = = 3 9 , ;
x y = = 9 3 ,

d) x y = = 2 4 , e) x y = = 2 3 , ; f) x y = = 1 9 , ;
x y = = 4 2 , x y = = 3 2 , x y = = 9 1 ,


AL - 182 Să se rezolve în R sistemul:
x y z
x y z
xyz
y z x
y z x z x y
lg lg lg
lg lg lg lg lg lg
⋅ ⋅ =
⋅ ⋅ =
=
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
10
1000
10
.

a) x y z = = = 10 1 , b) x y z = = = 10 1 , c) x y z = = = 10
d) x y z = = =

10
1
e) Sistemul nu are soluţii în R f) x y z = = = 1 5 2 , ,


AL - 183 Să se determine mulţimea tuturor numerelor naturale pentru care
inegalitatea: 2
n
> n
3
{ ∈ n
este adevărată.

a) N; } { } 1 , 0 5 ∪ ≥ n b) ∅ c){0,1}

d) { } { ∈ ∪ n 1 , 0 N ; } 10 ≥ n e) { ∈ n N; } { } 12 \ 10 ≥ n f) N


AL – 184 Să se determine mulţimea tuturor numerelor naturale pentru care
următoarea inegalitate

( )( ) ∗ + −
⋅ ⋅ ⋅
∈ > < ⋅ ⋅ N n a a a a a a
n n n
, 1 ,
3 2 1 2
9 5 7 3 5 1
 ,
este adevărată.


Culegere de probleme

58


a) { } 3 , ≥ ∈ n n N b)

∈N n c) { } 5 , 4 , 3 \ N ∈ n

d) { } k n n 2 : = ∈N e) φ ∈ n f) { } 1 2 : + = ∈ k n n N

AL - 185 Să se determine numărul de elemente ale mulţimii


( ) ( )
)
`
¹
¹
´
¦

<
+
∈ =
+
! 1
15
! 2
4
4
n n
A
n E
n
N

a) 0 b) 1 c) 2 d) 3 e) 4 f) 5


AL – 186 Într-o discotecă, dintr-un grup de 7 fete şi 8 băieţi, la un anumit dans,
trebuie să se formeze 4 perechi din câte o fată şi un băiat. În câte moduri se pot forma
cele patru perechi ?

a) 105; b) 210; c) 14700; d) 58800; e)2450; f) 420.


AL - 187 La o reuniune de 12 persoane, fiecare a dat mâna cu fiecare dintre ceilalţi
participanţi. Câte strângeri de mână au fost?

a) 132 b) 66 c) 12! d) 12 e) 33 f) 144


AL - 188 În câte moduri se poate face un buchet cu două garoafe albe şi cinci garoafe
roşii având la dispoziţie 20 garoafe albe şi 9 garoafe roşii ?


a) 180 b) 18.000 c) 90.000

d) 22.400 e) 23.940 f) 24.140


AL - 189 Care este domeniul maxim de definiţie D al funcţiei:

f D : →R ,
( )
f x C C
x
x
x
x x
= +
+
+
+ −
7
10
5 4
3 4
2 2
?

Elemente de algebră



59
a)
{ }
D = 1 9 11 , , b)
{ }
D = 2 3 4 , , c)
( |
D = − ∞ − , 1 ∩ Z

d)
| )
D = +∞ ∩ 7, N e) { } 5 , 4 , 3 , 2 = D f)
| |
D = 1 6 , ∩ N

AL - 190 Să se precizeze în care din mulţimile de mai jos se află toate numerele
naturale n care verifică relaţia: C A
n
n
n
n
3 2 2 1
1
− −

= .

a)A
1
= N \ {1,2,3,4,7,9} b)A
1 ( )
A
3
9 30 = , = N \ {2,3,4,5,6,9,30} c)


d)
{ }
A k k
4
2 1 = + ∈ , N e) { } 30 , 9 , 7 , 5 , 3 , 2 \
6
N = A f) { } N ∈ = k k A 3
5



AL - 191 Să se rezolve ecuaţia

N ∈ =
− +
+
n C
n n
n
, 210
4 2
4 3
2
.

a) n=4 b) n=3 c) n=2 d) n=1 e) n=5 f) n=6


AL – 192 Soluţia ecuaţiei

( )( )( ) 4 5 6 5
3
8
+ + + =
+
+
x x x C
x
x


se află în intervalul :

a) (14,19); b) (-8,-3); c) (-6,-4); d) (20,24) e) (21,27); f) (19,20).


AL – 193 Să se precizeze în ce interval se află soluţia ecuaţiei

( )( ) 1 1
15
7
4
1
− + =

+
x x x C
x
x


a) (8,12) b) (10,12) c) (-1,4) d) (7,9| e) (11,17) f) (-1,1).


AL - 194 Să se rezolve ecuaţia


Culegere de probleme

60



2
2
2
1
4 3
x x
A P x C = ⋅ +
+
.

a) x=3 b) x=4 c) x=5

d) x=2 e) x=7 f) x=10
AL - 195 Să se calculeze suma:


( ) ( ) ( )
S C C C C C C n C C C
n n n n
n
= ⋅ + + + + + + + + + + 1 2 3
1
1
2
1
2
2
3
1
3
2
3
3 1 2
... ... .

a)
( )
S n
n n
n
n
= ⋅ −
+
2
1
2
b)
( )
S
n n
n
n
=
+ ⋅ − 1 2
2


c)
( )
( )
S n
n n
n
n
= − ⋅ + −
+
+
1 2 2
1
2
1
d)
( )
( )
S n
n n
n
n
= + ⋅ −
+

1 2
1
2
1



e) ( )
( )
2
1
2 2 1
+
− + − =
n n
n S
n
n
f)
( )
S n n n
n
n
= ⋅ + + 2 1


AL - 196 Să se calculeze suma:

E C C C C n k n k
n
k
n
k
k
k
k
k
= + + + + ∈ ≥
− + 1 1
... , , , unde N .

a) E C
n
k
=
+

1
1
b) E C
n
k
=
+
+
1
1
c) E C
n
k
=
+
+
1
2
d) E C
n
k
=
+

1
2
e) E C
n
k
=
+
+
2
1
f) E C
n
k
=
+
+
2
2



AL - 197 Să se calculeze expresia:
E
C C C
C
n k n k
n
k
n
k
n
k
n
k
=
− −
≥ ≥ ≥ +
− −



2 2
2
2
1
3 2 2 , , , .

a) E = 1 b) E = 2 c) E = 3 d) E =
1
2
e) E =
1
3
f) E = −1


Elemente de algebră



61
AL - 198 Determinaţi mulţimea A a valorilor lui x ∈R pentru care: C C
x x
10
1
10
2

> .

a)
( ) ( |
A= − ∞ − ∪ − , , 3 11 b)
{ }
A= 5 6 7 , , c)
| |
A= 1 7 ,

d)
{ }
A= 8 9 10 , , e)
| | { }
A= − − ∪ 3 2 1 2 , , f)
{ }
A= 1 2 3 4 , , ,

AL - X. 199 Să se rezolve inecuaţia: C C
x x 3
1
6
3
24 + ≤ , precizându-se care din
următoarele intervale conţine soluţia.

a) 0
1
2
,

¸

(
¸
(
b)
1
2
1 ,
|
\

(
¸
(
c)
(
¸
(

¸

1 ,
4
3
d)
(
¸
(

\
|
1 ,
6
5
e)
| |
7 14 , f)
| )
14,+∞

AL - X. 200 Să se precizeze soluţia sistemului :
A A
C C
x
y
x
y
x
y
x
y
=
=
¦
´
¦
¹
¦

+
10
5
3
1
1
.

a) x y = = 23 14 , b) x y = = 20 5 , c) x x = = 17 8 ,

d) x y = = 12 3 , e) x y = = 10 2 , f) x x = = 8 5 ,


AL – 201 Să se determine numerele naturale x şi y , astfel încât numerele
y
x
y
x
y
x
C C C , ,
1
1
1 −


să fie în progresie aritmetică, iar numerele
y
x
A ,
1
1
1
,
+
+
+ y
x
y
x
A A să fie în
progresie geometrică.

a) x = 1, y = 3; b) x=3, y = 1; c) x = y = 3;
d) x = 3, y =
2
1
; e) x ∈ N
*
1 , , ,..., ,
1 2 1
+
+
n a a a a
n n
, y = 1; f) x = 4, y = 2


AL – 202 Fie numere reale în progresie aritmetică de raţie r.
Să se calculeze suma: ( )

=
+

n
k
k
k
n
k
a C
0
1
1 .

a) r b a
1
c) 1 d) 0 e) n f) 2
n



Culegere de probleme

62



AL - 203 Să se determine al patrulea termen din dezvoltarea binomului
x
x
n
+
|
\

|
.
|
1
3
, în ipoteza că 2 2 240 0
2n n
n − − = ∈ , N .
a)
4
x
b) 4 x c) 6
3
x d)
6
3
x
e) 4 f) 2
2
x
AL - 204 Să se precizeze termenul care nu conţine pe x din dezvoltarea binomului
ax xa a x
− −
+
+
|
\

|
.
|
|

1
2
1
2
30
, ,
*
R .

a) C a
30
10 15
b) C a
30
5 7
c) C a
30
7 5
d) C a
30
4 12
e) C a
30
15 14
f) C a
30
8 8



AL – 205 În dezvoltarea binomului
n
x
x
|
|
.
|

\
|
+
4
2
1
, n∈ N , n ≥ 2, x∈

+
R ,
coeficienţii primilor 3 termeni formează o progresie aritmetică. Să se determine
termenii raţionali ai dezvoltării.

a) T
1
; T
7
; T
9
; b) T
1
; T
5
; T
9
; c) T
2
; T
4
, T
8
;

d) T
1
; T
3
; T
7
; e) T
2
; T
6
; T
8
; f) T
1
; T
3
; T
5
n
x
x
x
a
|
.
|

\
|
+
1
log
.


AL – 206 Determinaţi x din expresia
, (a > 0, a ≠ 1)
ştiind că suma coeficienţilor binomiali ai dezvoltării este 128, iar al şaselea termen al
dezvoltării este egal cu
4
21
a
.

a) x
1
= 3a , x
2
= a
2
b) x
1
= 2a

, x
2
= a
3
c) x
1
= 2a
-1
, x
2
= a
-3


d) x
1
= 3a, x
2
= a
-2
e) x
1
= a, x
2
= a
4
f) x
1
= a
–1
,
x
2
= a
- 4


Elemente de algebră



63

AL - 207 Câţi termeni care nu conţin radicali sunt în dezvoltarea binomului
x x
2 3 4
16
+
|
\

|
.
| ?

a) Un termen b) Doi termeni c) Trei termeni

d) Nici unul e) Şase termeni f) Patru termeni

AL - 208 Care este expresia termenului din dezvoltarea binomului
a
a
3
3
3
13
+
|
\

|
.
|
|
,
care conţine pe a
4
187
3
4
7
a
?

a) b) 286
3
4
7
a
c)107
3
4
5
a
d) 286
3
4
3
a
e) 202
3
4
7
a
f) 200
3
4
4
a



AL - X. 209 Care este termenul din dezvoltarea binomului
x
y
y
x
3
3
21
+
|
\

|
.
|
|
,
în care exponenţii lui x şi y sunt egali ?


a) T
13
b) T
10
c) T
6
d) T
8
e) T
15
f) T
11
2 2
1 x x
n
+
|
\

|
.
|




AL - X. 210 În dezvoltarea binomului , suma coeficienţilor
binomiali ai ultimilor trei termeni este egală cu 22. Să se afle valorile lui x pentru care
suma dintre termenul al treilea şi termenul al cincilea este egală cu 135.

a) x x
1 2
1 2 = = , b) x = 2 c) x x
1 2
1 2 = − = ,


d) x x
1 2
1 2 = − = − , e) x = 1 f) x x
1 2
1 1 = = − ,



Culegere de probleme

64


AL - X. 211 În dezvoltarea binomului x
x
n
+
|
\

|
.
|
1
3
, suma coeficienţilor binomiali
este cu 504 mai mică decât suma coeficienţilor binomiali din dezvoltarea binomului
( )
a b
n
+
3
. Să se afle termenul al doilea al primei dezvoltări.

a) 3x b) 3
3
x c) 3 1
3
x d) 3
2 3
x e) 3 f) 3
2
x


AL - 212 Să se determine termenul ce nu conţine pe a din dezvoltarea binomului
0 ,
1
17
4 3
3 2

|
|
.
|

\
|
+ a a
a


a) 310 . 24
8
17 9
= = C T b) 12376
6
17 7
= = C T

c) 6188
5
17 6
= = C T d) 17
1
17 2
= = C T

e) 136
2
17 3
= = C T f) 680
3
17 4
= = C T


AL - 213 Să se găsească rangul celui mai mare termen din dezvoltarea
( )
1 0 1
100
+ , .

a) 9 b) 10 c) 11 d) 20 e) 30 f) 22


AL - 214 Determinaţi valoarea celui mai mare coeficient binomial al dezvoltării
binomului
( )
a b
n
+ , dacă suma tuturor coeficienţilor binomiali este egală cu 256.

a) 1 b) 8 c) 60 d) 70 e) 28 f) 7


AL – 215 Să se determine coeficientul lui x
23
din dezvoltarea lui (x
2
+ x + 1)
13
.

a) 0 b) 13 c) 21 d) 442 e) 884 f)169

Elemente de algebră



65


AL – 216 Să se afle coeficientul lui x
12
din dezvoltarea
(10x
2
+15x – 12) (x+1)
15
5
15
13C
.

a) b)
5
15
14C c)
5
15
15C

d)
5
15
20C e)
5
15
25C f)
5
15
30C

AL - 217 Ştiind că suma coeficienţilor binomiali ai dezvoltării
1
) 1 ( ) 1 (
+
+ + +
n n
x x este 1536, să se calculeze coeficientul lui
6
x din această dezvoltare.

a) 295 b) 294 c) 320 d) 293 e) 128 f) 200


AL - 218 Calculaţi
2
2 1
2
2 1
1 1 − + + = z z z z E pentru numerele complexe z
1
şi z
z
2

( fiind complexul conjugat numărului z).

a) ( )
2
2
2
1
2 z z + b) ( )
2
2 1
1 2 z z + c) ( )( )
2
2
2
1
1 1 2 z z − +

d)
2
2 1
2 z z e) ( ) ( ) 1 1
2
1
2
1
− + z z f) ( )
2
2
2
1
1 2 z z − +


AL - 219 Să se găsească valorile reale ale lui m pentru care numărul

( ) ( ) 1 5 1 2 3
2 41 42 43
real este − = + − + − i i m mi i .

a) 1 − = m b) 2 − = m c)
2
5
− = m d) 3 = m e) 1 = m f) 0 = m


AL - 220 Să se calculeze valoarea expresiei
1996 1996
1
1
1
1
|
.
|

\
|
+

+
|
.
|

\
|

+
=
i
i
i
i
E .

a) i b) 2 c) –i d) –2 e) 2i f) –2i

Culegere de probleme

66




AL - 221 Precizaţi partea imaginară a numărului complex


( )
i i
i
i
i
i −
+


+

+
+ 2
6
3 4 1
2
3 4
1
2
.

a) i
10
23
− b) i
10
29
− c) i
10
19
d) i
13
10
e) i
10
33
− f) i
33
10


AL - 222 Să se determine R ∈ α astfel încât numărul complex
( )i
i
1
3 1
+ +

α α
să fie real.

a)
2
3 1−
b)
4
2 3 +
c)
4
1 3 +
d)
4
1 3 2 +
e)
4
3
f)
3
2 1+



AL – 223 Fie z
1
,z
2
2 1
2 1
z z
z z
iy x

+
= + ∈C şi , , x y ∈R Atunci avem:
a)
2
2 1
2
2
2
1
z z
z z
x

+
= ,
2
2 1
2
2 1
z z
z z
y

= b)
2
2
2
1
2
2
2
1
z z
z z
x

+
= ,
2
2
2
1
2 1
2
z z
z z
i y

=

c)
2
2 1
2
2
2
1
z z
z z
x
+
+
= ,
2
2 1
2 1 2 1
z z
z z z z
i y
+
+
= d)
2
2 1
2
2
2
1
z z
z z
x


= ,
2
2 1
2 1 2 1
z z
z z z z
i y


=
e)
2
2 1
2
2
2
1
z z
z z
x


= ,
2
2 1
2 1 2 1
z z
z z z z
y


= f)
2
2 1
2
2
2
1
z z
z z
x


= ,
2
2 1
2
2 1
z z
z z
y

=


AL - 224 Să se calculeze z dacă
4
2 2 2 2
|
.
|

\
|
− + + = i z .

a) 1 b) 2 c) 2 d) 16 e) 4 f) 6


Elemente de algebră



67
AL – 225 O ecuaţie de gradul al doilea cu coeficienţi reali care are ca rădăcină
numărul complex
2008
1 3
1 3
i
i
+

| |
|
\ .
este:

a)
2
1 0 z z + + = ; b)
2
1 0 z z − + = ; c)
2
2 2 0 z z + + = ;

d)
2
2 2 0 z z − + = ; e)
2
1 0 z + = ; f)
2
3 0 z + =


AL - 226 Să se determine numerele complexe z astfel încât 0 3 8 4
2
2
= − + z z .


a) z i ∈ ± ±
¦
´
¦
¹
¦
¹
`
¦
)
¦
1
3
2
, b) z
i

±
¦
´
¦
¹
¦
¹
`
¦
)
¦
1 3
2
c) z i ∈ ± ±
¦
´
¦
¹
¦
¹
`
¦
)
¦
3
2
1
2
,

d) z i ∈ ± ±
¦
´
¦
¹
¦
¹
`
¦
)
¦
1
2
3
2
, e) z i
i
∈ − ±
±
¦
´
¦
¹
¦
¹
`
¦
)
¦
1
2 5
2
, f) z
i i

± − +
¦
´
¦
¹
¦
¹
`
¦
)
¦
3 2
2
2 5
3
7
2
, ,


AL – 227 Să se precizeze cu care din valorile date mai jos este egal
( )
( )
z
i
i
=
+

1
1
9
7
.

a) z i = + 1 b) z = 2 c) z i = − 1 d) z i = − e) z i = f) z i = + 2


AL - 228 Căreia din mulţimile de mai jos aparţine α = +
z
z
z
z
, pentru

{ }
z ∈C \ 0 ?

N b) Z c) Q d) R e) C R \ f)
{ }
R \ 0


AL - 229 Să se determine toate numerele complexe z ∈C care verifică ecuaţia

Culegere de probleme

68


i z z 2 1+ = − .

a) z i = − +
1
2
b) z i z i
1 2
1
2
3
2
2 = − + = − , c) i z z 2
2
3
, 0
2 1
+ = =


d) z i = −
3
2
2 e) z z i
1 2
0
1
2
= = − + , f) z i = +
5
2
3



AL - 230 Să se afle numerele complexe
{ }
z x iy x y = + ∈ , , \ R 0 , de modul 2 ,
astfel încât
( )
x iy +
2
3
să fie pur imaginar.

a)
{ }
z i i ∈ ± − ± 1 1 , b) ( ) ( )
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
± − ± ∈ 3 1
2
2
, 3 1
2
2
i z

c) ( ) ( )
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
± − ± ∈ 5 1
3
3
, 5 1
3
3
i i z d) ( ) ( )
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
± − ± ∈ i i z 3
2
2
, 3
2
2


e) ( ) ( )
)
`
¹
¹
´
¦
± − ± ∈ 2 2
3
3
, 2 2
3
3
i i z f) ( ) ( )
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
± − ± ∈ i i z 5
3
3
, 5
3
3



AL - 231 Fie a ∈
+
R şi z ∈C , astfel încât z
z
a + =
1
. Să se determine cea mai
mare şi cea mai mică valoare posibilă a lui z .

a)
a a + +
2
4
2
0 , b) a,0 c)
a a a a + + + −
2 2
4
2
4
2
,

d) 2 4 4 2
2 2
+ + + − a a , e)
a a a a
2 2
4
2
4 1
2
+ − + − −
, f)
3
4 4
a a
,
Elemente de algebră



69


AL - 232 Fie z un număr complex astfel încât
2 2
b a a z − = − , unde, 0 > > b a . Să
se calculeze
z b
z b
+

.


a) a b)
a
b
− 1 c)
b a
b a
+

d)
2 2
2 2
b a
b a
+

e)
a
b
+ 1 f)
b a
b a
+



AL - 233 Fie a∈C . Să se calculeze valoarea expresiei

( ) ( ) ( ) i a i
i
a i a a E + − + − + + + = 1
4
1
1
2 2
1 2
2 2
.

a) 1- a b) 1+a c) a

d) 2a e) 1 f) 0


AL - 234 Fie ε
π π
= + cos sin
2
3
2
3
i . Să se calculeze :

( )
( ) ( )
E = + + ⋅ ⋅ + 1 1 1
2 1997
ε ε ε ... .


a) E = 1 b) E = 2 c) E = 2
663
d) E = 2
1997
e) E = 2
665
f) E = 4


AL - 235 Pentru R C\ ∈ x care satisface ecuaţia 1
1
− = +
x
x ,
să se calculeze valoarea expresiei


333
333
1
x
x E + = .


Culegere de probleme

70



a) E=1 b) E=2 c) E=-3 d) E=i e) E=2i f) E=3i


AL - 236 Fie α şi β rădăcinile ecuaţiei 0 1
2
= + + x x . Să se calculeze
2000 2000
β + α .


a) 1 b) 0 c) –1 d) 3 i e) 3 i − f) 2

AL - 237 Fie z un număr complex de modul 1 şi argument θ .
Să se calculeze expresia

n
n
z
z
2
1+
, (n ∈ N ).

a) θ n cos 2 b) θ n cos c) θ n sin 2

d)
θ n cos 2
1
e)
θ n cos
1
f)
θ n sin 2
1




AL - 238 Precizaţi care din valorile de mai jos sunt rădăcinile ecuaţiei
z i z
2
2 3 5 0 − − = .

a) z i = ± 2 3 b) z i = ± + 2 3 c) z i = − ± 3 2


d) z i = − ± 2 2 e) 2 3 i z ± = f) z i = − ± 3 3


AL - 239 Soluţia ecuaţiei ( ) ( ) 0 1 5 2 5
2
= − + − + i z i z este:

a) 2 , 3 − − i i ; b) i i − 2 , 3 ; c) i i − 3 , 2 ;
d) i i − − 3 , 2 ; e) i i − − 1 , 2 5 ; f) i i 3 , 2

Elemente de algebră



71

AL - 240 Se consideră ecuaţia
( ) ( )
2 7 4 6 0
2
− − + + + = i z i z mi , în care z ∈C
este necunoscuta, iar m este un parametru real. Să se determine valorile lui m pentru
care ecuaţia admite o rădăcină reală.

a)
)
`
¹
¹
´
¦
− ∈
5
33
, 12 m b) m= 32 c)
{ }
m∈ 2 5 ,
d) m∈
¦
´
¹
¹
`
)
12
33
4
, e) m∈
¦
´
¹
¹
`
)
0
33
5
, f) m∈
¦
´
¹
¹
`
)
2
31
2
,
AL - 241 Formaţi ecuaţia de grad minim, cu coeficienţi reali, care admite ca
rădăcini şi rădăcinile ecuaţiei : z z i
2
3 2 5 2 0 − + + = .

a) z z z
3 2
6 2 2 27 0 − + + = b) z z z z
4 3 2
6 2 28 30 2 27 0 − + − + =

c) z z z z
4 3 2
2 2 4 6 2 27 0 + − − + = d) z z z
4 2
2 28 27 0 − + + =

e) z z z
4 3 2
2 28 27 0 + − − = f) z z z
4 2
6 2 30 2 27 0 − + + =


AL - 242 Se dă ecuaţia ( ) ( ) 0 3 1 2 3 5 2
2
= + + + − i z i z . Fie α o rădăcină a
ecuaţiei pentru care , α , = 1. Să se determine x ∈ R astfel încât să aibă loc
egalitatea
α =

+
ix
ix
1
1
.

a)
3
1
− = x b)
3
1
= x c) 3 − = x d) 3 = x e)
3
2
= x f)
3
2
− = x


AL - 243 Rădăcinile pătrate ale numărului complex 3+4i sunt :

a) 2+i, 2-i ; b) 2+i, -2-i ; c) 2+i, -2+1 ;

d) 2-i, -2+i ; e) 1+i, 1-i ; f) 1+i, 2+i


AL - 244 Pentru z ∈ C să se determine soluţiile sistemului

Culegere de probleme

72


¦
¹
¦
´
¦
=
− −
+ +
= −
1
1
1
4 2
2
i z
i z
i z
.

a) i z z − = = 1 , 1
2 1
b) i z i z + − = − = 1 , 1
2 1
c) 0 , 1
2 1
= − = z i z

d) i z z + − = = 1 , 0
2 1
e) 0 ,
2 1
= = z i z f) i z i z + = − = 1 ,
2 1



AL - 245 Să se calculeze rădăcina pătrată din numărul complex

( ) 1 , 4 3 − = + − = i i z .

a) i i − + 2 , 2 b) i i 2 1 , 2 1 + − + c) i i 2 1 , 2 1 − − +

d) i i + + − 2 , 2 e) i i 2 1 , 2 1 − − − f) i i 2 1 , 2 − − −



AL - 246 Să se calculeze rădăcinile de ordinul n=3 ale lui
i
i
z

+
=
1
1
.


a) 1 , ,
3 2 1
= − = = z i z i z b) i z z z − = − = =
3 2 1
, 1 , 1

c) ( ) ( ) i z i z i z − = + − = + =
3 2 1
, 3
2
1
, 3
2
1
d) ,
3 2 1
i z z z − = = =

e) ( ) ( ) i z i z i z − = + − = + =
3 2 1
, 3 1
2
1
, 3 1
2
1
f) , 1
3 2 1
− = = z z z



AL - 247 Să se determine toate rădăcinile complexe ale ecuaţiei z
4
81 0 + = .



Elemente de algebră



73
a)
( ) ( )
3 2
2
1
3 2
2
1 ± − ± i i , b)
( ) ( )
3
2
1
3
2
1 ± − ± i i , c)
( ) ( )
2 1 2 1 ± − ± i i ,


d)
( ) ( )
2 1 2 1 ± − ± i i , e) 2 2 ± − ± i i , f) ± 3 3 i i , 





AL - 248 Fie mulţimile :

{ }
)
`
¹
¹
´
¦
< ∈ = = ∈ =
3
2
arg | , 1 |
*
π
z z B z z A C C

{ }; 1 1 | ≤ + ∈ = z z C C { }; 2 | ≤ − ∈ = i z z D C

{ } 2 Im | = ∈ = z z E C ,
)
`
¹
¹
´
¦
< < ∈ =
4
5
arg
3
2
|
*
π π
z z F C

Să se precizeze care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte.
a) A este discul de centru 0 şi rază 1;
b) B este mulţimea punctelor din semiplanul y>0,
c) C este cercul de centru A(-1,0) şi rază 1;
d) D este cercul de centru A(0,1) şi rază 2
e) E este o dreaptă paralelă cu axa Oy;
f) F este
|
.
|

\
|
AOB Int
unde
|
|
.
|

\
|

2
3
,
2
1
A
şi
|
|
.
|

\
|
− −
2
2
,
2
2
B




Culegere de probleme

74


AL – 249 Să se determine modulul şi argumentul pentru numărul complex:
z = cos a +sin a + i(sin a- cos a).

a)
4
arg , 2
π
= = z z b)
4
arg , 2
π
− = = a z z

c)
4
arg ,
2
cos 2
π
= = z
a
z d)
4
arg ,
2
cos 2
π
− = = a z
a
z

e)
4
arg , 2
π
= = z z f)
4
arg , 2
π
− = = a z z
AL – 250 Să se scrie sub formă trigonometrică numărul complex :
z = 1+ cos α - i sin α, unde α∈(0,π).

a)
(
¸
(

¸

|
.
|

\
|
− +
|
.
|

\
|
− =
2
sin
2
cos
2
cos 2
α α α
i z b)
|
.
|

\
|
+ =
2
sin
2
cos cos
α α
α i z
c) ( ) α α
α
sin cos
2
cos 4 i z + = d)
2
sin
2
cos
α α
i z + =
e) ( ) α α α sin cos cos i z + = f)
|
.
|

\
|
− =
2
sin
2
cos cos 2
α α
α i z

AL – 251 Determinaţi partea reală a numărului complex
( ) α α cos sin 2
3 1
i
i
z
+

= .

a)
|
.
|

\
|
− = α
π
3
7
sin Re z b)
|
.
|

\
|
+ = α
π
6
7
cos Re z c)
3
5
cos Re
π
= z
d)
|
.
|

\
|
+ = α
π
6
7
sin Re z e)
|
.
|

\
|
+ = α
π
4
cos Re z f)
|
.
|

\
|
+ = α
π
4
sin Re z

AL – 252 Să se determine modulul şi argumentul redus pentru numărul complex:

16
1
3 1
|
|
.
|

\
|
+

=
i
i
z .

a)
3
2
arg , 2
π
= = z z b)
3
2
arg , 2
π
= = z z c)
3
arg , 2
π
= = z z
Elemente de algebră



75
d)
3
arg , 2
π
= = z z e)
3
2
arg , 2
8
π
= = z z f)
3
arg , 2
8
π
= = z z

AL – 253 Să se scrie sub forma z = x + iy numărul complex :
( )
7
3
3 3
i
i
z
+

= .
a) ( ) 3 1
2
3
7
i + − b) ( ) 3 1
128
1
i − c)
2
2
2
1
i −
d) i e) ( ) i + 3
128
1
f) ( ) i − 3
128
1

AL – 254 Să se determine numărul complex: ( ) ( )
n n
i i Z 3 1 3 1 − + + = , n∈N .

a)
3
cos 2
π n
Z
n
= b)
3
sin 2
1
π n
Z
n+
= c)
3
cos 2
1
π n
Z
n+
=

d)
3
sin 2
π n
Z
n
= e)
|
.
|

\
|
+ =
+
3
sin
3
cos 2
1
π π n
i
n
Z
n
f)
|
.
|

\
|
− =
+
3
sin
3
cos 2
1
π π n
i
n
Z
n



AL – 255 Ştiind că α cos 2
1
= +
z
z .Să se calculeze expresia:
n
n
z
z E
1
+ = , n∈N*.

a) E = 2cos α n b) E = 2isin α n c) E = 2sin α n
d) E = cos α n e) E = 2icos α n f) E = sin α n


AL – 256 Se notează cu z
1
şi z
2
rădăcinile complexe ale ecuaţiei: z
3
( )
n n
z z n E
2 1
+ =
+1=0.
Să se determine valorile posibile pe care le poate lua expresia: , când
n ia valori întregi pozitive.


a) ( ) { ∈ n n E N } { } 1 , 0 ± = b) ( ) { ∈ n n E N } { } 2 , 1 , 0 =

c) ( ) { ∈ n n E N } { } 2 , 1 ± ± = d) ( ) { ∈ n n E N }=Z

e) ( ) { ∈ n n E N } { } 2 ± = f) ( ) { ∈ n n E N }=N

Culegere de probleme

76




AL – 257 Să se determine toate soluţiile ecuaţiei
1 −
=
n
z z , oricare ar fi numărul
natural n > 2.

a) z = 1+ i b) z = 1± i c) z = i d) z
1
= 0, z
2
1 , 0 ,
2
sin
2
cos , 0
1
− ∈ + = = n k
n
k
i
n
k
z z
k
π π
= i

e) f) 3 1 , 3 1
2 1
i z i z − = + =


AL – 258 Să se determine rădăcinile
k
z , 5 , 0 ∈ k ale ecuaţiei: z
6
5 , 0 ,
11
sin
11
cos = + = k
k
i
k
z
k
π π
= i.
a) b) 5 , 0 ,
12
1 4
sin
12
1 4
cos =
+
+
+
= k
k
i
k
z
k
π π
c) 5 , 0 ,
7
sin
7
cos = + k
k
i
k
z
k
π
π
π
π
d) 5 , 0 ,
5
2
sin
5
2
cos = + = k
k
i
k
z
k
π π

e) 5 , 0 ,
13
sin
13
cos = + = k
k
i
k
z
k
π π
f) 5 , 0 ,
12
1 2
sin
12
1 2
cos =
+
+
+
= k
k
i
k
z
k
π π


AL – 259 Fie ω o rădăcină complexă a ecuaţiei: z
n
= 1, n∈N
*
1 2
... 3 2 1

+ + + + =
n
n S ω ω ω
, n > 2. Să se precizeze
valoarea expresiei: .

a)
1
1

=
ω
S b)
ω −
=
1
1
S c)
1 −
=
ω
n
S
d)
ω −
=
1
n
S e) ω ⋅ = n S f)
1 −
=
ω
ω n
S


AL – 260 Să se determine rădăcinile ecuaţiei: t i t
ix
ix
n
sin cos
1
1
+ =
|
.
|

\
|

+
în care
n∈N
*
1 0
2
2
− =
+
= n , k ,
n
k t
tg x
k
π
, x,t∈R.

a) b) 1 , 0 ,
2
− =
+
= n k
n
k t
tg x
k
π


Elemente de algebră



77
c) 1 , 0 , − =
+
= n k
n
k t
tg x
k
π
d) 1 , 0 ,
2
2
sin − =
+
= n k
n
k t
x
k
π


e) 1 , 0 ,
2
2
cos − =
+
= n k
n
k t
x
k
π
f) 1 , 0 , sin − =
+
= n k
n
k t
x
k
π



AL – 261 Precizaţi numărul maxim de rădăcini comune ale ecuaţilor: z
8
= 1 şi z
12
4 1, k , z
k
=
= 1.

a) nici una b) una c) două d) patru e) trei f) opt

AL – 262 Fie soluţiile ecuaţiei:
i a
i a
iz
iz
⋅ −
⋅ +
=
|
.
|

\
|

+
1
1
1
1
4
, a∈ R
*
4 3 2 1
z z z z ⋅ ⋅ ⋅
.
Care este valoarea produsului ?

a) 1 b) 2 c) –1 d) 3 e) –3 f) –2


AL – 263 Să se calculeze expresia:

( ) ( ) ( )
3 2
sin cos sin cos 3 sin cos 3 1 t i t t i t t i t E + + + + + + = .

a)
2
3
sin
2
3
cos
t
i
t
+ b)
2
3
cos 8
t
c)
|
.
|

\
|
+
2
3
sin
2
3
cos
2
cos 8
3
t
i
t t


d)
2
3
sin 8
t
e)
|
.
|

\
|
+
2
3
sin
2
3
cos
2
cos
3
t t t
f)
2
3
sin
2
3
cos
t
i
t



AL – 264 Să se afle afixul celui de al treilea vârf al unui triunghi echilateral, ştiind că
afixele a două vârfuri sunt: z
1
= 1, z
2
2
3 1
2
3 3 +
+

i
= 2+i.


a) b)
2
3 1
2
3 3 −
+
+
i c) 3+i


Culegere de probleme

78


d) i e)
2
3 1
2
3 3 +
+

i şi
2
3 1
2
3 3 −
+
+
i f) i + 1

AL – 265 Fie M
1
, M
2
, M
3
, M
4
3 2
1
i z − =
puncte ale căror afixe sunt, respectiv,

, 3 2
2
i z + = , i z + − = 6
3
, i z − − = 6
4
. Care din
afirmaţiile următoare este adevărată
a) M
1
, M
2
,

M
3
, M
4
sunt coliniare b) M
1
, M
2
, M
3
, M
4
sunt conciclice
c) patrulaterul M
1
M
2
M
3
M
4
nu este inscriptibil
d) patrulaterul M
1
M
2
M
3
M
4
este un pătrat
e) M
1
M
2
= M
3
M
4

f) patrulaterul M
1
M
2
M
3
M
4
( )
( )
N ∈

+ + + =

+ + + + =
n
n
n
n n
S
n
n
n n
S
,
1 2
sin ...
4
sin
2
sin
1 2
cos ...
4
cos
2
cos 1
2
1
π π π
π π π
este romb.
AL – 266 Să se determine valorile expresiilor:


a) S
1
= S
2
= 1 b) S
1
= 0, S
2
= 1 c) S
1
= S
2
= -1
d) S
1
= S
2
= 0 e) S
1
= -1, S
2
= 0 f) S
1
= 0, S
2
( ) α α α α cos sin cos sin
1
+ + − = i z
= -1


AL – 267 Se dau numerele complexe: şi
( ) α α α α cos sin cos sin
2
− + + = i z , unde α este parametrul real dat. Să se
găsească numerele n pentru care ( )
n
z z
2 1
⋅ este un număr real şi pozitiv.

a) n = 3p, p∈ N b) n = 2p, p∈N c) n = 2p+1, p∈ N
d) n = 4p, p∈N e) n = 4p + 1, p∈ N f) n = 3p + 1, p∈ N

AL – 268 Numerele complexe z
1
şi z
2
2 1 2 1
z z z z ⋅ = + satisfac relaţia: .
Care din afirmaţiile următoare este adevărată ?

a) z
1
= 0, z
2
=1- i b) z
1
= z
2
2 1
, 0 z z = = 2+3i c) > 0

d)
1
z >2 şi
2
z >2 e) cel puţin unul din cele două numere f)
1
z >2, 0
2
= z
Elemente de algebră



79
are modulul mai mic sau egal cu 2.


AL – 269 Fie ∈ z C \{ } 0 ,
z
z
z
z
w + = şi Im( w) -partea imaginară a numărului w.
Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată ?

a) Im( w)>0 b) Im( w)< 0 c) dacă i z = atunci w ≠0
d) w ≠ 0 pentru orice z∈C \ { } 0 e) dacă i z − = atunci i w =
f) w∈R şi există a,b∈ R astfel încât b az z + =
2




AL – 270 Determinaţi mulţimea tuturor punctelor din plan ale căror afixe z verifică
relaţia: ∈ +
z
z
1
R .

a) axa reală mai puţin originea b) cercul cu centrul în origine şi raza 2
c) cercul cu centrul în origine şi raza 1 d) axa imaginară
e) axa reală fără origine reunită cu cercul cu centrul în origine de rază 1
f) axa imaginară reunită cu cercul cu centrul în origine de rază 2


AL – 271 Considerăm două numere complexe z
1
, z
2
∈C
*
2 1 2 1
z z z z ⋅ =
\ R astfel încât:
. Ce putem afirma despre imaginile lor ?

a) sunt coliniare cu originea b) sunt conciclice cu originea c) coincid
d) împreună cu originea formează vârfurile unui triunghi nedegenerat
e) imaginea lui z
1
2
1
z
coincide cu imaginea lui
f) împreună cu originea formează un triunghi isoscel.

AL – 272 Vârfurile A, B, C ale unui triunghi au afixele
2
1 , 1 , 1 z z z + + + , unde
|
.
|

\
|
+ =
3
2
sin
3
2
cos
π π
i r z cu r ∈(0,1) . Precizaţi poziţia originii O (0,0) faţă de
laturile triunghiului.

a) | | AB O∈ b) | | AC O∈ c) | | BC O∈

Culegere de probleme

80


d) O aparţine interiorului triunghiului
e) O aparţine exteriorului triunghiului
f) O este centrul cercului înscris în triunghiul ABC

AL – 273 Să se calculeze :
n
t itg
t itg
E
|
|
.
|

\
|

+
=
1
1
, t ∈ R - ( )
¹
´
¦
∈ + k k ,
2
1 2
π
Z
)
`
¹
, n ∈N*.

a)
i nt
i nt

+
tg
tg
b)
nt i
nt i
tg 1
tg 1

+
c)
nt i
nt i
ctg 1
ctg 1

+


d)
i nt
i nt

+
ctg
ctg
e) i nt + ctg f) nt i tg 1+

AL - 274 Să se calculeze

... ) 1 ( ...
2 6 4 2 0
+ − + + − + − =
k
n
k
n n n n
C C C C C E

a)
4
cos 2
π n
E = b)
6
cos 2
π n
E
n
= c)
4
cos 2
π n
E
n
=
d)
4
sin 2
π n
E = e)
6
sin 2
π n
E
n
= f)
4
sin 2
π n
E
n
=


AL – 275 Dacă
|
.
|

\
|
∈ =
2
0
π
α α , , tg a , să se calculeze suma

...
7 3 5 2 3 1
+ − + −
n n n n
C a C a aC C

a)
α α
α
1
cos sin
sin
− n
n
b)
α α
α
n
n
cos sin
sin
c)
α α
α
1
cos sin
sin
− n
n


d)
α α
α
n
n
sin cos
sin
e)
α α
α
sin cos
sin
n
n
f)
α α
α
n n
n
cos sin
sin



Elemente de algebră



81
AL - 276 Se dau matricele
( )
|
|
.
|

\
|

=
4 , 1 5 , 0
3 , 0 2
A ;
( )
|
|
.
|

\
| −
=
5
3
2
1
6 , 0 1
B
Să se calculeze matricea C = A + B.

a)
|
|
.
|

\
| −
=
3 2
1 1
C ; b)
|
|
.
|

\
| −
=
2 0
5 , 0 1
C c)
|
|
.
|

\
|
=
1 0
0 1
C

d)
( )
|
|
.
|

\
|

=
0 1
3 , 0 2
C e)
( )
|
|
.
|

\
| −
=
2
1
1
1 6 , 0
C f)
|
|
.
|

\
|
=
2 0
1 1
C

Elemente de algebră 81



AL - XI. 277 Se dau matricele pătratice de ordinul al doilea
|
|
.
|

\
| −
=
6 4
3 5
E şi
|
|
.
|

\
| −
=
7 3
2 1
F .


Să se calculeze matricea

A = 2E – 3F

a)
|
|
.
|

\
|
− −
=
9 1
12 13
A b)
|
|
.
|

\
|
− −

=
9 1
12 13
A c)
|
|
.
|

\
|
− −

=
9 1
12 13
A

d)
|
|
.
|

\
|
=
9 1
12 13
A e)
|
|
.
|

\
|

=
9 1
12 13
A f)
|
|
.
|

\
|

=
9 1
12 13
A



AL - 278 Fie ( ) Z
3
3 1 3
1 1 2
2 0 1
M A ∈
|
|
|
.
|

\
|

− = .

Dacă ( ) x x f 3 = să se calculeze ( ) A f .


a) ( )
|
|
|
.
|

\
|

− =
3 1 3
1 1 2
6 0 3
A f b) ( )
|
|
|
.
|

\
|

− =
3 1 9
1 1 6
2 0 3
A f c) ( )
|
|
|
.
|

\
|

− =
9 3 9
3 3 6
6 0 3
A f


d) ( )
|
|
|
.
|

\
|

− =
9 1 3
1 3 2
2 0 3
A f e) ( )
|
|
|
.
|

\
|

− =
3 1 9
1 3 2
6 0 1
A f f) ( )
3
I A f =

82 Culegere de probleme


AL - 279 Să se calculeze produsul de matrice A⋅B, unde

|
|
.
|

\
|
=
2 1 0
1 2 3
A ,
|
|
|
.
|

\
|
=
2
3
1
B
a)
|
|
.
|

\
|
11
7
b)
|
|
.
|

\
|
6 3
7 11
c)
|
|
.
|

\
|
2 1 3
2 7 11

d)
|
|
.
|

\
|
7
11
e) ( ) 3 7 11 f)
|
|
|
.
|

\
|
3
7
11


AL - 280 Să se rezolve ecuaţia matriceală:

|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|

7 3
4 2
5 2
2 1
X
a)
|
|
.
|

\
|
1 1
0 2
b)
|
|
.
|

\
|
0 1
2 0
c)
|
|
.
|

\
|
4 3
1 1

d)
|
|
.
|

\
|
2 5
2 1
e)
|
|
.
|

\
|
1 1
4 1
f)
|
|
.
|

\
|
1 0
1 2



AL - 281 Să se rezolve ecuaţia matriceală:

|
|
|
.
|

\
|


=
|
|
|
.
|

\
|


5 2 1
2 3 4
3 1 1
1 1 1
0 1 2
1 1 1
X

a)
|
|
|
.
|

\
|

− −

0 3 5
2 5 4
0 2 3
b)
|
|
|
.
|

\
| −
0 3 1
1 5 1
0 2 3
c)
|
|
|
.
|

\
| −
0 3 1
1 5 1
1 2 3

d)
|
|
|
.
|

\
|



0 3 5
1 5 4
0 1 3
e)
|
|
|
.
|

\
|
− −


2 3 5
0 5 4
0 2 3
f)
|
|
|
.
|

\
|

− −

1 3 5
2 5 4
0 2 3

Elemente de algebră 83



AL - 282 Să se rezolve ecuaţia matriceală



|
|
.
|

\
|
=
|
|
|
.
|

\
|

6 1 0
8 9 6
1 4 3
4 3 2
3 2 1
X

a)
|
|
.
|

\
|

=
1 1
1 1
X b)
|
|
.
|

\
|

=
1 0 1
1 1 0
X c)
|
|
|
.
|

\
|
=
1 1 2
2 1 1
1 1 2
X

d)
|
|
.
|

\
|


=
3 2 1
2 1 3
X e)
|
|
.
|

\
|

=
1 1 1
1 1 1
X f)
|
|
.
|

\
|
=
1 3 2
3 2 1
X



AL - 283 Aflaţi R ∈ a astfel ca matricea diagonală constantă

|
|
|
.
|

\
|
=
a
a
a
X
0 0
0 0
0 0
să fie soluţia comună a ecuaţiilor matriceale

( ) 1
1
2
3
3 2 1 =
|
|
|
.
|

\
|
X şi ( ) 1
3
2
1
1 2 3 =
|
|
|
.
|

\
|
X

a)
10
3
= a b)
10
2
= a c)
10
1
= a

d)
3
10
= a e)
2
10
= a f) 10 = a



84 Culegere de probleme


AL - 284 Să se determine toate matricile X, cu proprietatea că XA AX = ,
unde A =
|
|
.
|

\
|
1 3
2 1
.

a)
α
β α
1 |
\

|
.
|
; α,β∈R b)
1 0
0 1
|
\

|
.
|
c)
α
α
2
0
|
\

|
.
|
; α∈R

d)
1 2
3 1
α
α
|
\

|
.
|
; α∈R e)
α β
β α
2
3
|
\

|
.
|
; α,β∈R f)
α β
β α
|
\

|
.
|
; α,β∈R


AL - 285 Să se determine matricea X care verifică relaţia:
2
3
2 2 4
3 3 6
|
\

|
.
|
=


|
\

|
.
|
X .

a) X =
( )
1 1 2 − b) X =
1 1 2
0 0 0
− |
\

|
.
|
c) X =
1 1
2 2
− |
\

|
.
|

d) X =
( )
1 2 3 − e) X =
1
1
2

|
\

|
.
|
|
|
f) X =
1 1
2 2


|
\

|
.
|



AL - 286 Care este valoarea parametrului a∈R pentru care există x,y,z,t ∈R , nu toţi
nuli, astfel încât x y
a
z t
a
1 2
1 2
2 1
1 1
1 3
1 2
1 3
1
0 0
0 0
|
\

|
.
|
+
− −

|
\

|
.
|
+
|
\

|
.
|
+
− − |
\

|
.
|
=
|
\

|
.
|
?

a) a = 1 b) a = 0 c) a = −1 d) a = 2 e) a = −2 f) a = 4

AL - 287 Să se determine constantele reale p şi q pentru care matricea

A =
1 0 1
0 1 0
1 0 1
|
\

|
.
|
|
|
satisface relaţia A
3
=pA
2
p q = − = 2 3 ,
+qA .

a) b) p q = = − 3 2 , c) p q = = 1 4 ,
d) p q = − = − 2 3 , e) p q = = 2 1 , f) p q = = 1 3 ,
Elemente de algebră 85




AL - 288 Să se rezolve ecuaţia matriceală X
2 2 3
1 1 0
1 2 1
1 2 3
1 3 2


|
\

|
.
|
|
|
=

− −
|
\

|
.
|
.

a) X =
6 31 5
4 12 14
− −
− −
|
\

|
.
|
b) X =
6 32 21
4 23 14
− −
− −
|
\

|
.
|
c) X =
2 4 6
1 3 2
1 2 2


|
\

|
.
|
|
|



d) X =
6 4
31 2
5 11


|
\

|
.
|
|
|
e) X =
5 31 4
4 12 10


|
\

|
.
|
f) X =
6 32 21
4 23 14


|
\

|
.
|




AL - 289 Să se determine matricea X care verifică ecuaţia



|
|
|
.
|

\
|
− −

− −
=
|
|
|
.
|

\
|

9 6 12
3 0 3
2 2 1
1 3
1 0
2 1
X .


a) X =
5 0 1
3 2 1
|
\

|
.
|
b) X =
3 2 4
5 1 3
− |
\

|
.
|
c) X =
3 2 3
5 1 4
− |
\

|
.
|




d) X =
5 0 3
3 2 4 − −
|
\

|
.
|
e) X =
5 2 4
3 0 3
− −

|
\

|
.
|
f) X =
1 1 1
0 1 1
− −

|
\

|
.
|





86 Culegere de probleme



AL – 290 Să se rezolve ecuaţia matricială


|
|
|
.
|

\
|
− −


=
|
|
|
.
|

\
|


5 4 3
1 1 2
3 5 1
1 2 1
2 1 0
3 2 1
X

a)
|
|
|
.
|

\
|
− −
− −
− −
− =
16 24 4
1 16 9
8 4 4
4
1
X ; b)
|
|
|
.
|

\
|
=
16 24 4
1 16 9
8 4 4
4
1
X

c)
|
|
|
.
|

\
|

− − =
16 24 4
1 16 9
8 4 4
4
1
X ; d)
|
|
|
.
|

\
|
− =
0 8 7
1 2 1
4 3 1
2
1
X

e)
|
|
|
.
|

\
|

− −
− =
16 24 4
1 16 9
8 4 4
4
1
X ; f)
|
|
|
.
|

\
|
− − =
0 8 7
1 2 1
4 3 1
2
1
X


AL – 291 Să se determine toate matricile formate cu elemente din codul binar
B={ } 1 , 0 care să transforme prin înmulţire matricea coloană
|
|
|
.
|

\
|
3
2
1
în matricea
coloană
|
|
|
|
|
.
|

\
|
4
2
1
3

Elemente de algebră 87



a)
|
|
|
|
|
.
|

\
|
0 0 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1
şi
|
|
|
|
|
.
|

\
|
0 0 1
1 0 0
0 1 0
0 1 1
b)
|
|
|
|
|
.
|

\
|
1 1 0
0 0 1
1 0 0
0 1 0


c)
|
|
|
|
|
.
|

\
|
1 0 1
0 1 0
0 0 1
0 1 1
şi
|
|
|
|
|
.
|

\
|
1 0 1
0 1 0
0 0 1
1 0 0
d)
|
|
|
|
|
.
|

\
|
0 0 1
1 0 1
1 1 0
0 1 1


e)
|
|
|
|
|
.
|

\
|
1 0 1
0 0 1
1 1 0
1 0 0
şi
|
|
|
|
|
.
|

\
|
0 0 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1
f)
|
|
|
|
|
.
|

\
|
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1


AL - 292 Să se rezolve ecuaţia:
|
|
.
|

\
|

=
1 4
12 1
2
X , X∈M
2
2 3
1 2 −
|
\

|
.
|
(Z).
a) X = b) X =
− −

|
\

|
.
|
2 3
1 2
c) X =
2 3
1 2 −
|
\

|
.
|
şi X =
− −

|
\

|
.
|
2 3
1 2

d) X =
i
i
i
i
3
6
3
2
3
3

|
\

|
.
|
|
|
|
e) X =
2 3
1 2
|
\

|
.
|
f) X =
− −
− −
|
\

|
.
|
2 3
1 2


AL - 293 Să se determine toate matricile X ∈M
2
( Z ) astfel ca: X
2
1 0
2 1
|
\

|
.
|
= .

a)


|
\

|
.
|
1 0
1 1
b)
1 0
1 1 −
|
\

|
.
|
şi
− |
\

|
.
|
1 0
1 1
c)
1 0
1 1 −
|
\

|
.
|


d)

− −
|
\

|
.
|
1 0
1 1
şi
1 0
1 1
|
\

|
.
|
e)
1 0
1 1 −
|
\

|
.
|
şi
1 0
1 1
|
\

|
.
|
f)

− −
|
\

|
.
|
1 0
1 1
şi
1 0
1 1 − −
|
\

|
.
|

88 Culegere de probleme


AL - 294 Se dau matricele A=
|
\

|
.
|
=

|
\

|
.
|
=
|
\

|
.
|
1 2
2 0
0 1
1 0
3
2 0
, , B C
m
cu m∈R.. Să se
determine valorile lui m ∈R astfel încât să existe trei constante nu toate nule, a,b,c∈R
cu condiţia aA+bB+cC = 0, 0 - matricea nulă.
a) m = 1 b) m = 0 c) orice m∈R d) m ∈∅ e)
4
5
= m f) m = −
5
4



AL - 295 Să se calculeze suma:
( )
1
1 2 3 1
2 3
1
k k k
k k
k
n
− +
|
\

|
.
|
|
=

.

a)
( ) ( )( ) ( )
( )( )
|
|
|
|
.
|

\
|
+ +

(
¸
(

¸
+ + + +
3
2 1
3 2
2
1
6
1 2 1
2
1
2
n n n
n n n
n n n n n n n
n
b)
|
|
.
|

\
|
− ! 3 3 2
! 3 ! 2 !
n n n n
n n n n


c)
( ) ( )( ) ( )
|
|
.
|

\
|

+ + + +
! 3 3 2
3
1
6
1 2 1
2
1
n n n n
n n n n n n n
n
d)
( )
|
|
.
|

\
|
+ − 1 3 2 1
1
3 2
n n
n n n


e)
( ) ( ) ( )
( )
|
|
.
|

\
|
− ! 6 ! 3 ! 2 !
! 4 ! 3 ! 2 !
n n
n n n n
f)
|
|
.
|

\
|
− ! 3 3 2
! 1
3 2
n n n n
n n n



AL – 296 Dacă ( ) 3 1
2
1
i + − = ω iar
|
|
.
|

\
|
=
1
1
2
ω
ω
A , să se determine numărul
a
n
( ) ∈ ∀ ⋅ = + + + n A a A A A
n
n
, ...
3 2
∈ R astfel încât să avem
N .

a) 2 2 +
n
b) 2 2
1

− n
c) 2 2 −
n


d) 2 2
1
+
− n
e) 1 2
1

− n
f) 1 2
1
+
− n
.

Elemente de algebră 89



AL - 297 Dacă ω este o rădăcină a ecuaţiei x
2
ω ω ω
ω ω ω
k k k
k k k
k
n 2 3
3 2
1
|
\

|
.
|
|
=

+x+1 = 0 şi n = 3p, p∈N*, să se
calculeze suma:
.

a)
ω ω
ω ω
2
2
n
n
|
\

|
.
|
|
b)
− −
− −
|
\

|
.
|
1 1
1 1
n
n
c)
0 0
0 0
n
n
|
\

|
.
|




d)
ω ω ω
ω ω ω
2 3
2 2
|
\

|
.
|
|
e)
ω ω ω
ω ω ω
2 3
3 2
|
\

|
.
|
|
f)
n
n
0 0
0 0
|
\

|
.
|



AL – 298 Fie
|
|
|
.
|

\
|
=
ε ε
ε ε
2
2
1
1
1 1 1
A ;
|
|
|
.
|

\
|
=
1 1 1
1
1
2
2
ε ε
ε ε
B , unde ε este o rădăcină

cubică complexă a unităţii şi fie ecuaţia matriceală AX = B. Fie S suma modulelor
elementelor matricei X. Atunci :


a) S = 4; b) S = 16; c) S = 3;

d) S = 3 1+ ; e) S = 3 1− ; f) S = 3 2 +



AL – 299 Fie M mulţimea tuturor matricelor cu 4 linii şi 5 coloane în care toate
elementele sunt numerele +1 şi - 1 şi astfel încât produsul numerelor din fiecare linie
şi din fiecare coloană este -1 . Să se calculeze numărul elementelor mulţimii M.

a) 2 b) 7 c) 6

d) 4 e) 0 f) 1

90 Culegere de probleme


AL - 300 Se consideră matricea M =
a b
c d
|
\

|
.
|
, a,b,c,d∈R. Să se determine
condiţiile în care există p,q∈R , unici astfel ca M
2
a) b = c, a = d, p = a, q = b
-pM-qI = 0, I fiind matricea
unitate, 0 matricea nulă. Să se determine în acest caz valorile lui p şi q.


2
-a
2
b) b,c∈R, a = d, p = 2a, q = bc-a


c) b = c, a,d∈R, p = a+d, q = b
2

2
-a
2
d) b ≠ 0 sau c ≠ 0 sau a ≠ d, p=a+d, q = bc-ad


e) b = 0, c = 0, a = d, p = a+d, q = bc-ad f) b ≠ 0, a ≠ d, c∈R, p = a+d, q = -ad



AL - 301 Fie A,B,C ∈ M
n
m = 1
( C ) cu proprietăţile A+B = AB, B+C = BC,
C+A = CA. Pentru ce valoare m∈R are loc egalitatea A+B+C = mABC ?

a) b) m =
1
2
c) m =
1
4


d) m = 3 e) m =
3
4
f) m =
1
3




AL - 302 Fie A =
a b
c d
|
\

|
.
|
o matrice nenulă cu ad = bc , a,b,c,d∈R. Să se determine
(în funcţie de elementele matricii A) numărul real r asfel încât să aibă loc egalitatea
A
n
= r
n-1
A pentru orice n∈N, n ≥ 2.


a) r = a-d b) r = a+d c) r = b+c


d) r = b-c e) r = a+c f) r = b+d

Elemente de algebră 91



AL - 303 Să se determine puterea N ∈ n a matricei
|
|
|
.
|

\
|
=
1 2 3
0 1 2
0 0 1
A .

a) ,
1
0 1
0 0 1
|
|
|
.
|

\
|
=
n n
n
n
a b
a A
n n b
n a
n
n
+ =
=
2
2
2
b) ,
1
0 1
0 0 1
|
|
|
.
|

\
|
=
n n
n
n
a b
a A
2
n b
n a
n
n
=
=


c) ,
1
0 1
0 0 1
|
|
|
.
|

\
|
=
n n
n
n
a b
a A
2
2
2
n b
n a
n
n
=
=
d) ,
1
0 1
0 0 1
|
|
|
.
|

\
|
=
n n
n
n
a b
a A
n n b
n a
n
n
+ =
=
2
2


e) ,
1
0 1
0 0 1
|
|
|
.
|

\
|
=
n n
n
n
a b
a A
n n b
n a
n
n
+ =
=
2
2
2
f) ,
1
0 1
0 0 1
|
|
|
.
|

\
|
=
n n
n
n
a b
a A
n n b
n a
n
n
− =
=
2



AL - 304 Fie matricea A =
1 2
0 3
|
\

|
.
|
. Calculaţi det P(A), unde P(x) = x
100
1 2
0 1
|
\

|
.
|
- 1.

a) 0 b) 1 c) -1 d) 99 e) 100 f) -100


AL - 305 Fie A = . Să se arate că A
n
este de forma: A
n
1
0 1
a
n
|
\

|
.
|
= şi să se
determine apoi a
n
a a a n
n n n +
= + =
1
2 2 ,
, n ∈ N.

a) b) a a a
n n n +
= =
1
1 , c) a a a n
n n n +
= + =
1
1,


d) a a a
n n n
n
+
= =
1
2 2 , e) a a a
n n n
n
+
= + =
1
2 2 , f) a a a n
n n n +
= =
1
2
2 2 ,


92 Culegere de probleme


AL - 306 Să se determine A
n
, n∈N*, unde A∈M
3
(Z) este o matrice care verifică
relaţia: (1 1+x 1+x
2
) = (1 x x
2
n
n n
=
|
\

|
.
|
|
|
1
1 1 0
1 1 1
)A pentru orice x∈R .

a) A b) A
n
n
n
=
|
\

|
.
|
|
|
1 0 0
1 0
0 1
c) A
n
n n
=
|
\

|
.
|
|
|
1
0 1 0
0 0 1

d) A
n
n n
=
− − |
\

|
.
|
|
|
1
0 1 0
0 0 1
e) A
n
n n
=
− |
\

|
.
|
|
|
1
0 1 0
0 0 1
f) A
n
n
n
n
=
|
\

|
.
|
|
|
1 1
0 0
0 0



AL - 307 Fie matricea A =
cos sin
sin cos
α α
α α
− |
\

|
.
|
. Să se calculeze A
n
, (n ≥ 1).

a) A
n
n n
n n
=

|
\

|
.
|
|
cos sin
sin cos
α α
α α
b) A
n
n n
n n
=
− |
\

|
.
|
cos sin
sin cos
α α
α α


c) A
n
n n
n n
=
− |
\

|
.
|
cos sin
sin cos
α α
α α
d) A
n
n n
n n
=

|
\

|
.
|
cos sin
sin cos
α α
α α


e) A
n
n n n
n n n
=

|
\

|
.
|
cos sin
sin cos
α α
α α
f) A
n n n
n n
=

|
\

|
.
|
|
|
|
1 1
1 1
cos sin
sin cos
α α
α α


AL - 308 Să se calculeze
1
2
3
2
3
2
1
2
30

|
\

|
.
|
|
|
|
.
a)


|
\

|
.
|
1 0
0 1
b)
1 0
0 1
|
\

|
.
|
c)
0 1
1 0


|
\

|
.
|


d)
0 1
1 0 −
|
\

|
.
|
e)
0 1
1 0
− |
\

|
.
|
f)
1 0
0 1 −
|
\

|
.
|

Elemente de algebră 93



AL - 309 Fiind dată matricea A =
|
|
|
.
|

\
|
1 0 0
1 1 0
0 1 1
, să se calculeze matricea A
n
a) A
, n∈N*.
n
( )
|
|
|
|
|
.
|

\
| −
1 0 0
1 0
4
1
1
2
n
n n
n
= b) A
n
( )
|
|
|
|
|
.
|

\
| −
1 0 0
1 0
2
1
1
n
n n
n
= c) A
n
|
|
|
.
|

\
|
1 0 0
1 0
3 1
n
n n
=
d) A
n
|
|
|
.
|

\
|
1 0 0
3 1 0
3 1
2
n
n n
= e) A
n
|
|
|
.
|

\
| −
1 0 0
1 0
1 1
2
3 2
n
n n
= f) A
n
( )
|
|
|
|
|
.
|

\
| +
1 0 0
1 0
2
1
1
n
n n
n
=


AL - 310 Fie matricea A =
|
|
|
|
|
|
.
|

\
|
1 0 0
2
1
1 0
3
1
2
1
1
. Să se arate că A
n
1
0 1
0 0 1
a b
a
n n
n
|
\

|
.
|
|
|
, n ≥ 1 are forma
şi să se determine a
n
şi b
n
a
n
n
=
2
.

a) ,
( )
6
1 +
=
n n
b
n
b) a
n
n
=
2
,
( )
b
n n
n
=
+ 2 5
12



c) a
n
n
=
+ 1
2
,
( )
b
n n
n
=
+ 2 1
6
d) a
n
n
=
2
,
( )
b
n n
n
=
+ 3 5
24


e) a n
n
= + 2 3, b n
n
= + 3 7 f) a
n
n
=
+ 2 1
4
,
( )
b
n n
n
=
+ 5 4
4

94 Culegere de probleme


AL - 311 Fie matricea A =
|
|
|
.
|

\
|
1 0 0
2 1 0
3 2 1
. Să se calculeze A
n
a)
, n∈N, n ≥ 2.

|
|
|
.
|

\
| − +
1 0 0
2 1 0
2 4 2 1
2
n
n n n
b)
( )
|
|
|
.
|

\
| +
1 0 0
2 1 0
1 2 2 1
n
n n n
c)
|
|
|
.
|

\
|
1 0 0
0 1 0
0 0 1



d)
( )
( )
|
|
|
|
|
|
.
|

\
|
+
+
n
n n
n
n
n n
n
0 0
2
1
0
3
3
1
e)
|
|
|
.
|

\
|
n
n n
n n n
0 0
2 0
3 2
f)
|
|
|
.
|

\
|
1 0 0
2 1 0
3 2 1



AL - 312 Să se calculeze A
n
|
|
|
.
|

\
|
2 0 0
0 1 0
0 1 2
, n∈N* unde A = .


a) A
n
|
|
|
.
|

\
| −
n
n n
2 0 0
0 1 0
0 1 2 2
= b) A
n
|
|
|
.
|

\
| +
n
n n
2 0 0
0 1 0
0 1 2 2
= c) A
n
|
|
|
.
|

\
| −
n
n n
2 0 0
0 1 0
0 1 2 2
=




d) A
n
|
|
|
.
|

\
|
n
n
2 0 0
0 1 0
0 2 1
= e) A
n
|
|
|
.
|

\
|
n
n n
2 0 0
0 1 0
2 1 2
= f) A
n
|
|
|
.
|

\
| −
n
n
n
2 0 0
0 1 0
0 1 2
2
=


Elemente de algebră 95



AL - 313 Care sunt valorile parametrului a∈R pentru care matricea
A =
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
a a
a a
a a



|
\

|
.
|
|
|
|
|
|
|
este inversabilă.

a) orice a∈R\
{ }
1 2 , b) orice a∈[-7,2] c) orice a∈R

d) orice a∈
( | { }
− ∞ ∪ ,1 9 e) orice a∈
{ }
1 2 3 4 , , , f) orice a∈R\
{ }
3 4 ,


AL - 314 Să se calculeze inversa matricei
|
|
|
.
|

\
|
=
16 9 4
4 3 2
1 1 1
A

a)
|
|
|
.
|

\
|



=

1 1 0
1 2 0
0 1 1
1
A b)
|
|
|
|
.
|

\
|

− −

=

2
1
2
5
3
1 6 8
1 7 6
1
A

c)
|
|
|
|
|
.
|

\
|

− −

=

2
1
2
5
3
1 6 8
2
1
2
7
6
1
A d)
|
|
|
.
|

\
|

− − =

1 1 0
0 2 1
1 1 2
1
A

e)
|
|
|
|
|
|
.
|

\
|
− =

1 0 1
5
3
2
1
3 1
2
5
1
A f)
|
|
|
.
|

\
|
=

1 0 0
0 1 0
0 0 1
1
A
96 Culegere de probleme


AL - 315 Să se determine parametrul R ∈ α astfel încât matricea
|
|
.
|

\
| −
=
2
1 1
α
A
să fie inversabilă şi apoi să se afle inversa sa.

a)
|
|
|
|
.
|

\
|
+ +

+ +
− ≠
2
1
2
2
1
2
2
; 2
α α
α
α α
α b)
|
|
|
|
.
|

\
|
+ +

+ +
− =
2
1
2
2
1
2
2
; 2
α α
α
α α
α

c)
|
|
|
|
.
|

\
|
+ +

+ +
− ≠
2 2
2
2
2
1
; 1
α
α
α
α
α α
α d)
|
|
|
|
.
|

\
|
+ +

− −
− =
2
1
2
1
1
1
2
; 1
α α
α
α α
α

e)
|
|
|
|
.
|

\
|
+ +

+

+
=
2
1
2
1
2
1
1
; 1
α α
α
α α
α f)
|
|
|
|
.
|

\
|
+

+
+ +
− ≠
1
1
1
1
2
2
1
2
; 1
α α
α α
α


AL - 316 Matricea
|
|
|
.
|

\
|

− −
β
α
7 4 5
0 2 1
5 4 3 2
are rangul doi pentru:

a) 5 , 2 − = = β α b) 10 , 1 − = − = β α c) 2 , 3 = − = β α
d) 10 , 1 − = = β α e) 1 , 3 − = = β α f) 10 , 1 = − = β α


AL - 317 Să se determine valorile parametrilor reali α şi β pentru care matricea:
A =
β
α
α
1 2 4
1 2 3
1 2 2 4
|
\

|
.
|
|
|
are rangul 2.
a) α β = = 1 1 , b) α β = =
1
2
1 , c) α β = = 1
1
2
,
d) α β = − =
1
2
1 , e) α β = − = 1
1
2
, f) α β = − = −
1
2
1
2
,
Elemente de algebră 97



AL - 318 Se dă matricea
1 1 1 2
1 1 1
1 1 3 3
4 2 0

− −
|
\

|
.
|
|
|
|
a
a
. Să se determine parametrul

real a pentru care rangul matricei este egal cu 2.


a) a = 4 b) a = -2 c) a = 3 d) a = 8 e) a = -1 f) a = 0



AL - 319 Pentru ce valori ale parametrilor R ∈ b a, , matricele


|
|
|
.
|

\
|

− −
=
1 1 3
1 3
2 2 1
a A şi
|
|
|
.
|

\
|

− −
=
b
a B
1 1 3
4 1 3
4 2 2 1
au ambele rangul 2.

a)
5
19
,
7
44
= = b a b) 1 ,
3
1
− = = b a c)
7
44
,
5
19
= = b a

d) 2 , 1 − = − = b a e) 1 , 2 − = = b a f)
3
1
, 1 = − = b a



AL - 320 Fie matricea
|
|
|
.
|

\
|
=
i i
i A
α
α α
α α α
, R ∈ α ; dacă rangul matricii este 2, atunci
suma elementelor sale este soluţie a ecuaţiei:

a) 0 1
2
= + x b) 0 9
2
= − x c) 0 1
3
= + x

d) 0 27
3
= − i x e) 0 1
4
= + x f) 0 81
4
= − x

98 Culegere de probleme


AL - 321 Să se determine valorile parametrilor R ∈ b a, pentru care matricea

|
|
|
.
|

\
|
− −
− =
1 1 2
1 2 1
1 0 1
a
a
b
A
are rangul minim.

a) 1 , 1 = = b a b) 1 , 1 − = = b a c)
3
1
, 1 − = = b a
d)
3
1
, 2 − = = b a e) 2 , 2 = = b a f)
3
1
, 1 − = − = b a


AL - 322 Se dă matricea:
1 2 1
1 2 1
1 2 1 1
2 4 2 2
β
α −


|
\

|
.
|
|
|
|
. Să se determine toate valorile parametrilor
reali α β , pentru care rangul matricei este doi.

a) α β ≠ ≠ − 1 1 , b) α β = ≠ − 1 1 , c) α β = ≠ − 1 1 , ; α β ≠ = − 1 1 ,

d) α β ≠ = − 1 1 , e) α β = = − 1 1 , f) α β = ∈ 1, R


AL - 323 Pe care din următoarele mulţimi de variaţie ale parametrilor reali
α şi β matricea
β
α
α
1 2 4
1 2 3
1 2 2 4
|
\

|
.
|
|
|
are rangul 3?

a)
| | | |
α β ∈ − ∈ − 11 1 4 , , , b)
( )
α β ∈ −
|
\

(
¸
(
∈ 7
2
3
0 2 , , ,
c) α β ∈
|
\

|
.
|
∈ −
|
\

|
.
|
0
3
4
1
3
2
, , , d)
( )
α β ∈ −
|
\

|
.
|
∈ 3
3
5
0 1 , , ,
e) α β ∈ −

¸

|
.
|

¸

|
.
|
1
2
1
1
2
2 , , , f)
( |
α β ∈ −
|
\

(
¸
(

1
2
2 0 7 , , ,
Elemente de algebră 99



AL – 324 Se consideră matricea

|
|
|
.
|

\
|



=
1 12 10 2
5 2 1 4
2 2 2
α
α
A .
Să se precizeze valoarea parametrului α, pentru care rangul matricei este doi.
a) α = 3; b) α = 1; c) α = -5; d) α = 5; e) α = -3; f) α = 4.


AL – 325 Fie matricea
|
|
|
|
|
.
|

\
|
+ + +
=
16 9 4 1
3 2 1
1
3 2
a a a a
a a a a
x x x
A

Pentru ce valori reale ale lui a şi x matricea A are rangul 2?

a) a = 0; x = 1 b) x = 1; a ∈ R c) a = 0; x ∈ R d) a = 0; x ∈(-1,2)
e) pentru nici o valoare reală a lui a şi x. f) a = 0; x = 0


AL - 326 Să se rezolve sistemul
2 5
3
X Y A
X Y B
− =
− + =
¦
´
¹
unde A=
1 2
0 1
− |
\

|
.
|
, B=
2 1
3 0
|
\

|
.
|
.

a) X Y =
− |
\

|
.
|
=
|
\

|
.
|
13 1
15 3
0 0
6 1
, b) X Y =
|
\

|
.
|
=
− |
\

|
.
|
5 0
6 1
13 1
15 3
,


c) X Y =
− |
\

|
.
|
=
|
\

|
.
|
13 1
15 3
5 0
6 1
, d) X Y =
− |
\

|
.
|
=
− −
|
\

|
.
|
1 1
2 3
0 1
1 1
,


e) X Y =
|
\

|
.
|
=
− |
\

|
.
|
13 0
15 1
5 1
2 1
, f) X =

|
\

|
.
|
1 3
2 1
, Y =
− −
|
\

|
.
|
5 1
2 1



100 Culegere de probleme


AL - 327 Să se precizeze care dintre perechile de matrice (X,Y), date mai jos,
reprezintă o soluţie a sistemului:
1 0
1 1
0 1
1 1
2 2
2 3
1 2
1 1
|
\

|
.
|
⋅ +
|
\

|
.
|
⋅ =
|
\

|
.
|
+ =
|
\

|
.
|
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
X Y
X Y
.

a) X Y =
|
\

|
.
|
=
|
\

|
.
|
1 0
0 1
1 0
0 1
, b) X Y =
|
\

|
.
|
=
|
\

|
.
|
0 1
1 1
1 0
0 1
,


c) Y X =
|
\

|
.
|
=
|
\

|
.
|
0 1
1 1
1 1
0 0
, d) X Y =
|
\

|
.
|
=
|
\

|
.
|
1 0
0 1
1 1
0 0
,


e) X Y =


|
\

|
.
|
=
− − |
\

|
.
|
0 1
1 1
1 1
0 0
, f) X Y =


|
\

|
.
|
=
|
\

|
.
|
0 1
1 1
1 0
0 1
,


AL - 328 Să se calculeze determinantul:


2 1 4
3 2 2
0 2 1


a) 8 b) 6 c) 16 d) 17 e) 18 f) 0


AL - 329 Să se calculeze determinantul:


1 1
1 1
2
a
a a a
a


− −
= ∆

a) 0 b) 2a
2
c) 4a
2


d) 6a
2
e) 1 f) -1
Elemente de algebră 101




AL - 330 Să se calculeze det ( )
1 −
A dacă
|
|
|
.
|

\
|
=
1 0 2
1 3 0
0 4 1
A


a) 1 b)
2
1
c)
11
1
− d)
7
1
e)
11
1
f)
5
1



AL - 331 Fie matricele
1 1 1
1 2 1
2 1 1
A =
| |
|
|
|
\ .
şi
1 1 1
1 2 3
1 4 9
B =
| |
|
|
|
\ .
. Să se calculeze

determinantul matricii A⋅B.


a) -2; b) -1; c) 0; d) 1; e) 2; f) 3



AL - 332 Calculaţi determinantul ∆ = −

x x
y y
y xy x
2
2
2 2
1
1 .

a)
( )
( )
( )
∆ = + − + x y xy x y
2 2
1 b)
( )
( )
( )
∆ = − − − x y xy x y
2 2
1


c)
( )
( )
( )
∆ = − − + x y xy x y
2 2
1 d)
( )
( )
( )
∆ = + + + x y xy x y
2 2
1


e)
( )
( )
( )
∆ = − + + − x y xy x y
2 2
1 f)
( )
( )
( )
∆ = − − + + x y xy x y
2 2
1


102 Culegere de probleme


AL - 333 Se consideră f(x) =
2
1
2
2
1
5
2
1
3
2 1 5 3
4 7 5
2 2 2
+
+
+
+
+
+
− − −
+
x x x
x x x
x
.
Aduceţi f (x) la forma cea mai simplă.

a) f x
x
( ) =
+
1
1
2
b) f x
x
x
( ) =
+
4
1
2
c)
1
2
) (
2
+
=
x
x f

d) f x x ( ) =
2
e) f x ( ) = 0 f) f x x ( ) = + 2
2



AL - 334 Care este valoarea determinantului ∆ =
+ +
− +
1 1 1
1 1 1
1 1 1
cos sin
sin cos
α α
α α ?
a) 3 b) 2 c) -2 d) 1 e) -1 f) 0


AL - 335 Se consideră f(x) =
sin cos sin
cos sin sin
sin
2 2
2 2
2
2
1 2 1 1
x x x
x x x
x + −
.
Aduceţi f (x) la forma cea mai simplă.

a) f x x ( ) cos = + 1 b) f x x x ( ) sin cos = +
2
2 c) f x x ( ) sin = −2 2
d) f x x ( ) cos =
2
e) f x x ( ) cos = −
3
2 f) f x x ( ) cos =
3
2


AL - 336 Dacă a,b,c sunt lungimile laturilor unui triunghi şi h
a
, h
b
, h
c
∆ =



1
1
1
a h h
b h h
c h h
b c
c a
b a
sunt
înălţimile corespunzătoare, care este valoarea determinantului: ?

a) ∆ = abc b) ∆ = 0 c) ∆ = a
2
+b
2
+c
d) ∆ = 1; e) ∆ = 2abc f) ∆ =
2

1
2
(ab+ac+bc)
Elemente de algebră 103



AL - 337 Să se calculeze determinantul: ∆ =
1 1 1
1
1
2
2
ω ω
ω ω
, unde ω este o
rădăcină cubică complexă a unităţii ( ω
3
1 = ).

a) ∆ = − 3 b) ∆ = − − 3 6ω c) ∆ = − + 3 6ω

d) ∆ =1 e) ∆ = 3 f) ∆ = 6ω


AL - 338 Dacă A =
2 1
0 1 −
|
\

|
.
|
, calculaţi determinantul matricii A
k
k =

0
4
.

a) 15 b) 20 c) 40 d) 30 e) 31 f) 41


AL – 339 Să se calculeze

3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 2 2
a c c b b a
a c c b b a
a c c b b a
+ + +
+ + +
+ + +
= ∆

a) ( )( )( ) a c c b b a abc − − − = ∆ 2 b) ( )( )( ) a b b c c a abc − − − = ∆ 2
c) ( )( )( ) a c c b b a abc + + + = ∆ 2 d) 0 = ∆
e) ( )( )( )
2 2 2 2 2 2
2 a c c b b a − − − = ∆ f) ( )( )( )
3 3 2 2
b a b a b a + + + = ∆


AL – 340 Fie x,y,z ∈R; să se calculeze valoarea determinantului

xyz yz xz xy z y x
z z z
y y y
x x x
+ + + +
= ∆
1
1
1
1
3 2
3 2
3 2


a) 1 = ∆ b) 1 − = ∆ c) 0 = ∆
d) z y x + + = ∆ e)
2 2 2
z y x + + = ∆ f) xyz = ∆
104 Culegere de probleme


AL – 341 Fie a,b,c,d ∈ R . Să se calculeze determinantul:

2
2
2
2
1
1
1
1
d dc db da
cd c cb ca
bd bc b ba
ad ac ab a
D
+
+
+
+
=

a)
2 2 2 2
1 d c b a − − − − b) ( )( )( ) d c c b b a − − − c)
2 2 2 2
1 d c b a + + + +
d)
2 2 2 2
d c b a + + + e) 1 f) 0


AL – 342 Să se calculeze valoarea determinantului asociat matricei

|
|
|
|
|
.
|

\
|
− −
− −
− −
=
a b c d
b a d c
c d a b
d c b a
A

a)
2 2 2 2
d c b a + + + b) ( )
2
2 2 2 2
d c b a + + + − c) ( )
2
2 2 2 2
d c b a + + +
d) ( )
2
2 2 2 2
d c b a + + + ± e) ( )
2
d c b a + + + f) ( )
2
d c b a + + + ±


AL – 343 Să se determine toate valorile x ∈ R astfel ca valoarea determinantului


i i i x
i i x i x
i i i
D
− + +
+ − +
− − +
=
1 3 8 1
3 1 2 2 1
3 1 2 4 2 4 1
1 1 1 1


să fie un număr real.

a) { } 6 , 0 ∈ x b) { } 2 , 0 ∈ x c) { } 6 , 2 ∈ x

d) { } 2 , 1 ∈ x e) { } 1 , 1 − ∈ x f) { } 4 , 3 ∈ x .

Elemente de algebră 105



AL – 344 Să se calculeze determinantul:


1 1 1 1
1 1 0 0
1 0 1 0
1 0 0 1
− − − −






a)4 b)3 c) 5 d)-4 e)-5 f) 0


AL – 345 Fie ( )
j i
a A = o matrice pătrată de ordinul 4, definită astfel :
{ } 4 , 1 , , , max = = j i j i a
j i
.
Să se determine det A.

a) 0 b) 4 ! c) -4 !

d) –4 e) 4 f) 1


AL – 346 Să se calculeze
( )
( )
2008
2007
det
det
A
A
, unde


2 2 2
1 1 1
1 1 ... 1
1 2 ...
, , 2 1 2 ...
... ... ... ...
1 2 ...
n n n
n
A n n n
n
n
− − −
= ∈ ≥
| |
|
|
|
|
|
|
\ .
N


a) 2009!; b) 2008!; c) 2007!; d) 2006!; e) 2008; f) 2007.

106 Culegere de probleme


AL – 347 Dacă
3 2 1
, , b b b sunt numere reale în progresie geometrică cu raţia
+
∈R q ,
să se calculeze pentru R ∈ α , în funcţie de primul termen b
1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
2
3
2
2
2
1
α
α
α
b
b
b
+
+
+
şi raţia q, valoarea
determinantului


a)
α α 2 6
1
q b b)
α α 12 1 6
1
q b
+
c)
α α 15 6
1
q b

d)
α α 6 6
1
q b e)
α α 3 6
1
q b f)
α α 4 6
1
q b


AL - 348 Să se rezolve ecuaţia
x c cb ca
bc x b ba
ac ab x a



2
2
2
= 0 .

a) 0
3 2 1
= = = x x x b) a x x x = = =
3 2 1


c) c x b x a x = = =
3 2 1
, , d)
2 2 2
3 2 1
, 0 c b a x x x + + = = =

e)
2 2 2
3 2 1
, 0 c b a x x x − + = = = f) 0 , 1
3 2 1
= = = x x x


AL - 349 Care sunt soluţiile ecuaţiei
4 1 4
1 2 2
2 4 1



x
x
x
= 0 ?

a) x x x
1 2 3
3 7 1 = = = − , , b) x x x
1 2 3
0 1 3 = = = , ,

c) x x x
1 2 3
7 5 5 = = = − , , d) x x x
1 2 3
7 1 = = = ,

e) x x x
1 2 3
7 3 3 = = = − , , f) x x x
1 2 3
2 7 1 = − = = , ,
Elemente de algebră 107



AL - 350 Care sunt soluţiile ecuaţiei
x x x
3 2
1
1 2 1 1
1 1 5 3
4 1 0 0


= 0 ?

a) x x
1 2 3
1
3 29
2
= =
±
,
,
b) x x
1 2 3
1
3 29
2
= =
− ±
,
,

c) x x x
1 2 3
0 1 2 = = − = , , d) x x
1 2 3
1 5
2
1
,
, =
±
= −
e) x x x
1 2 3
1 2 = = = , f) x x
1 2 3
1 2 = − = ± ,
,



AL - 351 Precizaţi soluţiile ecuaţiei
x a a a
a x a a
a a x a
a a a x
= 0 .

a) a a a a 3 , 2 , ,− b) a a a a 2 , 2 , , − − c) a a a a 3 , , , − − −

d) a a a a 3 , , , − − e) a a a a 3 , , , − f) a a a a 3 , , , −


AL - 352 Care sunt soluţiile reale ale ecuaţiei
e e e
e e e
e e e
x a x
a x x
x x a
2
2
2
− −
− −
− −
= 0 ?

a) x = 0 b) x a = c) x a = 2 d) x
a
= −
2
e) x a = − f) x a = −2


AL - 353 Fie A o matrice pătratică de ordinul n (n ≥ 2) nesingulară. Precizaţi care
este relaţia între det(A*) şi detA , unde A* este reciproca lui A.

a) detA = detA* b) det(A*) = (detA)
n−1
n
c) det(A*) = (detA)
d) (detA*)
n
= detA e) (detA*)
n−1
= detA f) detA =
1
det * A

108 Culegere de probleme


AL - 354 Fie matricea A = ( ) { } 3 , 2 max ,
4 1
4 1
− + − + =
≤ ≤
≤ ≤
j i j i a a
ij
j
i ij
.
Să se calculeze det (A
t
⋅A), unde A
t
este transpusa matricei A.

a) 25 b) 9 c) 0 d) 1 e) -1 f) 36



AL - 355 Fie matricea A = ( )
ij
a , 3 1 , 3 1 ≤ ≤ ≤ ≤ j i , cu elementele
{ } 3 2 , 3 min + − − + = j i j i a
j i
. Să se calculeze det A şi A
−1
.

a)
(
(
(
¸
(

¸



= =

1 0 1
1 2 2
1 0 3
2
1
, 2 det
1
A A b)
(
(
(
¸
(

¸




= − =

1 2 1
1 1 1
1 2 2
3
1
, 3 det
1
A A

c)
(
(
(
¸
(

¸

= =

2 1 0
1 1 1
3 1 0
, 1 det
1
A A d)
(
(
(
¸
(

¸

= =

3 0 1
1 1 0
0 1 3
2
1
, 2 det
1
A A

e)
(
(
(
¸
(

¸


− − = − =

2 1 0
1 1 3
2 0 1
3
1
, 3 det
1
A A f)
(
(
(
¸
(

¸

= =

1 1 2
1 1 0
1 3 1
, 1 det
1
A A


AL - 356 Să se calculeze determinantul ∆ =
3 2 1 4
2 1 4 3
1 4 3 2
4 3 2 1
x x x x
x x x x
x x x x
x x x x
, unde x x x x
1 2 3 4
, , , sunt

rădăcinile ecuaţiei x px qx r
4 2
0 + + + = .


a) ∆ = 1 b) ∆ = -1 c) ∆ = p-q d) ∆ = 0 e) ∆ = p-q+r f) ∆ = -1
Elemente de algebră 109



AL - 357 Se dă ecuaţia
x x
x a
3
1
1 1 1
1
− = 0; a ∈ R \ {-1}. Să se determine parametrul a
astfel încât între rădăcinile ecuaţiei să existe relaţia
( )
x x x x x x
1
2
2
2
3
2
1 2 3
2
1 + + − < .

a) a∈
( | | )
− ∞ − ∪ +∞ , , 1 2 b) a∈
( ) ( )
− ∞ − ∪ +∞ , , 1 2 c) a∈[-1,2]


d) a∈[1,2] e) a∈
( |
− ∞,1 f) a∈
| )
1,+∞



AL - 358 Să se calculeze ∆ = d , unde d =
1 1 1
1 2 3
1
2
2
2
3
2
x x x
x x x
, iar x x x
1 2 3
, , ∈R sunt
rădăcinile ecuaţiei x px q
3
0 + + = .


a) ∆ = 2
2
p b) ∆ = p pq
3
27 − c) ∆ = 4pq

d) ∆ = q p
2
− e) ∆ = − − 4 27
3 2
p q f) ∆ = − + 4 27
3 2
p q



AL - 359 Să se calculeze determinantul ∆ =
x x x
x x x
x x x
1 2 3
2 3 1
3 1 2
, ştiind că x x x
1 2 3
, ,

sunt rădăcinile ecuaţiei x x x
3 2
2 2 17 0 − + + =


a) ∆ = 1 b) ∆ = -1 c) ∆ = 2 d) ∆ = 4 e) ∆ = 3 f) ∆ = 0

110 Culegere de probleme


AL - 360 Fie matricea A =
1 1 1
1 2 3
1
2
2
2
3
2

− −

|
\

|
.
|
|
|
x x x
x x x
, unde x x x
1 2 3
, , sunt rădăcinile ecuaţiei:
x ax b
3
0 + + = , a, b∈R. Să se calculeze det
( )
A A
t
⋅ în funcţie de a şi b,
unde
t
a b
3 2
+
A este transpusa matricei A .

a) b) − − 4 27
3 2
a b c) 4 27
3 2
a b +


d) 4 27
3 2
a b − e) a b
3 2
+ f) − + 4 27
3 2
a b


AL - 361 Să se rezolve sistemul:
x y z
x y z
x y z
+ + =
− + =
+ + =
¦
´
¦
¹
¦
2 2
3 5
2 2
.

a) (1,1,0) b) (1,-1,1) c) (-4,0,3)


d) (0,0,2) e) (1,0,0) f) (1,0,2)



AL - 362 Să se rezolve sistemul


¦
¹
¦
´
¦
= + +
= + +
= + +
11 2 3
14 3 2
11 3 2
z y x
z y x
z y x


a) x =1, y =2, z =3 b) x =2, y =1, z =1 c) x =3, y =2, z =2

d) x =1, y =1, z =4 e) x =1, y =3, z =2 f) x =1, y =7, z =6


Elemente de algebră 111



AL - 363 Să se rezolve sistemul

¦
¹
¦
´
¦
= + − +
− = + − +
− = + + −
3 4 2 2
5 2 3
8 3
t z y x
t z y x
t z y x


a) R R ∈ = ∈ =
+ +
=
+ +
− = t t z z
t z
y
t z
x , ,
4
19 10
,
4
13 3 2


b) R R ∈ = ∈ =
+ +
=
+ +
= t t z z
t z
y
t z
x , ,
3
1 2
,
3
1


c) R R ∈ = ∈ = + = + = t t z z t z y t z x , , 2 ,

d) R ∈ = + = + = + = t t t z t y t x , 2 , 1 , 1

e) R ∈ = − = − = + = t t t z t y t x , 2 , 1 2 , 1 2

f) R , , 1 , 1 2 ∈ = = − = + = z z z t z y z x


AL - 364 Care sunt valorile parametrului m∈R pentru care sistemul de ecuaţii:

mx y z
x my z
x y mz
+ + =
+ + =
+ + =
¦
´
¦
¹
¦
1
2
4
admite soluţie unică ?
a) m∈R \ {-2,1} b) m∈R \ {2,-1} c) m∈R \ {-2,-1}

d) m∈R \ {2,1} e) m∈R \ {-2,2} f) m∈R \ {-1,1}


AL – 365 Se consideră sistemul

¦
¹
¦
´
¦
= + +
= + −
= + +
0
2
1
z y mx
m z y x
mz y x

Să se determine parametrul real m pentru ca sistemul să fie incompatibil.

a) m = 1, m = -2; b) m = 2, m = -2; c) m = -1, m = 0;

d) m = 3, m = 4; e) m = -3, m = 3; f) m = 0, m = -2.
112 Culegere de probleme


AL - 366 Să se determine m∈ R astfel ca sistemul:

¦
¹
¦
´
¦
= +
= −
= +
m y x
y x
y x
4 5
1
8 2

să fie compatibil.

a) 0 b) 1 c) 20

d) 23 e) 8 f) 21


AL - 367 Pentru ce valoare a parametrului real R ∈ m sistemul de ecuaţii


¦
¹
¦
´
¦
= + +
= + +
− = − +
m z y x
z y x
z y x
2
4 4 5
1 2


este compatibil şi nedeterminat de ordinul întâi ?

a) m =-1 b) m =2 c) m =-2 d) m =1 e) m =-3 f) m=3


AL - 368 Să se determine la care din următoarele mulţimi aparţin parametrii
R ∈ b a, pentru care sistemul


( )
( )
( ) ( )
¦
¹
¦
´
¦
= + + + +
= − + +
= + + +
1 3 2 1
1
1
z a ay x a
a z a ay ax
b z a ay ax


este compatibil nedeterminat.

a) ( ) ( ) 1 , 0 , 1 , 1 ∈ − ∈ b a b) ( ) ( ) 1 , 1 , 1 , 1 − ∈ − ∈ b a

c) ( ) ( ) 30 , 2 , 90 , 1 − ∈ ∈ b a d) ( ) ( ) 30 , 2 , 32 , 0 − ∈ ∈ b a

e) { } R R ∈ ∈ b a , 0 \ f) ( ) { } 0 \ , 3 , 1 R ∈ − ∈ b a
Elemente de algebră 113



AL - 369 Să se determine valorile parametrilor reali a şi b pentru care sistemul

x y z
x y bz
ax y z
+ − = −
+ + =
− + =
¦
´
¦
¹
¦
2 2 6
2 4
8
este incompatibil.

a) a ≠
1
2
şi b ≠ −1 b)
a b
a b
= − ∈

¦
´
¹
¹
`
)
= −
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
1
2
4
7
1
,
\ ,
R
R
sau
c)
a
b
≠ −
= −
¦
´
¦
¹
¦
1
2
1


d) a b ≠ ∈
1
2
şi R e)
a
b
=
=
¦
´
¹
0
1
f)
a
b
=
= −
¦
´
¦
¹
¦
4
7
1



AL - 370 Să se determine α β , ∈R astfel încât sistemul
x x x
x x x
x x x
1 2 3
1 2 3
1 2 3
2 1
2 2 1
+ + =
+ + = −
+ − =
¦
´
¦
¹
¦
α
β
,
să fie incompatibil.

a) α β ≠ ≠ − 1 2 , b) α β = ≠ − 1 2 , c) α β = = − 1 2 ,

d) 1 , 1 ≠ = β α e) α β = = −2 f) α β = ≠ − 1 6 ,


AL - 371 Fie sistemul de ecuaţii
ax by z
bx ay bz a
x y az b
+ + =
+ + =
+ + =
¦
´
¦
¹
¦
1
, a,b∈R.

Să se determine valorile parametrilor a,b∈R pentru care sistemul este incompatibil.

a) a = 1, b = –2 b) a∈R \ {1, –1}, b = –2 c) a = –1, b∈ R \ {0}

d) orice a = b∈R e) a = 1, b∈R \ {1, –2} f) a = –1, b = 0


114 Culegere de probleme


AL - 372 Se consideră sistemul liniar
mx y z
x y z
m x y z n
+ − =
+ + =
− + + =
¦
´
¦
¹
¦
2 2
2 3 1
2 1 2 ( )
, m,n∈R.
Pentru ce valori ale parametrilor m şi n sistemul este compatibil simplu nedeterminat?

a) m =3, n≠3 b) m=3, n=3 c) m≠3, n=3

d) m≠3, n≠3 e) m=3, n=0 f) m=3, n=2


AL - 373 Să se determine toate valorile parametrilor reali α β χ , , pentru care
sistemul:
x y z
x y z
x y z
+ + =
+ + =
+ + =
¦
´
¦
¹
¦
1
1
1
2 2 2
α β χ
α β χ
este compatibil dublu nedeterminat.

a) α β χ ≠ ≠ b) α β χ = ≠ c) α χ β = ≠

d) α β χ ≠ = ≠ 1 e) α β χ = = = 1 f) α β χ = ≠ = − 1 1 1 , ,


AL - 374 Să se determine α β , ∈R astfel încât sistemul liniar:
3 2 2
2 3 1
4 5 7
x y z t
x y z t
x y z t
+ + − =
+ − + =
+ + − =
¦
´
¦
¹
¦
α
β
să fie compatibil dublu nedeterminat.

a) α β = − = 1 2 , b) α β = = 0 1 , c) α β = = − 1 1 ,

d) α β = − = 1 3 , e) α β = − = 1 0 , f) α β = = 2 0 ,


AL - 375 Pentru ce valori ale lui λ ∈R sistemul:
− + + + =
− + + + =
− − − =
¦
´
¦
¹
¦
x y z t
x y z t
x y z t
2 2 1
2 0
5 2 λ

este compatibil ?

a) λ = 2 b) λ = −1 c) λ = −2 d) λ = 3 e) λ = 1 f) λ = −3
Elemente de algebră 115



AL - 376 Să se determine parametrii reali a,b,c astfel ca sistemul:

2 3 4 5 1
9 3
5 6 10
x y z t
x y az t
x y z bt c
− + − =
+ + + = −
− + + =
¦
´
¦
¹
¦
să fie dublu nedeterminat.

a) a = b = c = 2 b) a = 2, b = -12, c = -2 c) a = c = 2, b = -12

d) a = b = 2, c = -12 e) a = b = 2, c = 12 f) a = c = 2, b = 12


AL - 377 Să se determine mulţimea valorilor parametrului real m pentru care
sistemul următor este compatibil

x my
x y m
x m y m
− + =
+ − =
+ − + − =
¦
´
¦
¹
¦
1 0
2 0
3 1 1 0 ( )
.

a) {0,2} b) ∅ c) {1,0} d) {-1,1} e) R \{-1,1} f) {3,2}


AL - 378 Pentru ce valori ale lui m sistemul
2 0
2 2 0
2 0
x my z
x y z
x y z
+ + =
+ − =
− + =
¦
´
¦
¹
¦
admite şi soluţii
diferite de soluţia banală?

a) m∈R b) m∈∅ c) m = 0 d) m ≠ 0 e) m = -1 f) m ≠ -1


AL - 379 Să se determine parametrul real α astfel încât sistemul omogen:

x y z t
x y z t
x y z t
x y z t
− + − =
+ + − =
− + + =
+ − − =
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
0
2 4 0
0
2 2 0
α α
să aibă soluţii nenule.

a) α = 1 b) α = -1 c) α = 0

d) α = 2 e) α = 1 sau α = - 1 f) α = -1 sau α = 2
116 Culegere de probleme


AL - 380 Ce valori întregi pot lua parametrii p, q şi r astfel încât sistemul

1
2
1
2
1
2
x px qy rz
y rx py qz
z qx ry pz
= + +
= + +
= + +
¦
´
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
să admită soluţii nenule ?

a) p = 1, q = 2, r = 3 b) p = -1, q = 0, r = 1 c) p,q şi r pot lua orice valori întregi

d) p,q şi r nu pot lua nici o valoare întreagă pentru a satisface condiţia cerută

e) p = 1, q = 1 şi r orice valoare întreagă f) p = 1, q = 2, r = 2


AL - 381 Dacă p xyz = , unde ( ) , , x y z este o soluţie a sistemului:

2
0
2 1
2 1
x y z
x y z
x y z
x y z
+ + =
− − =
+ + =
+ − = −
¦
¦
¦
´
¦
¦
¹

atunci
a) p ∈∅; b) ( | 3, 2 p ∈ − − ; c) ( |
2, 1 p ∈ − − ;
d) ( |
1, 0 p ∈ − ; e) ( |
0,1 p ∈ ; f) ( |
1, 2 p ∈

AL – 382 Se consideră sistemul:
( ) R ∈
¦
¹
¦
´
¦
= + +
= + −
= − +
n m
z y mx
n z y x
z y x
,
6
2
5 3

Să se determine valorile lui m ∈ R, n ∈ R, astfel ca sistemul dat să fie
compatibil şi nedeterminat.
a) m ≠ -11, n ∈ R; b) m = -11, n =
2
21
− ; c) m = -11, n ∈ R
d) m = -11, n ≠
2
21
− ; e) m ∈ R, n =
2
21
− ; f) m ∈ R, n ∈ R .
Elemente de algebră 117



AL – 383 Se consideră sistemul
,
1 2
1
0 2
¦
¹
¦
´
¦
= + +
− = − +
= + +
z ay x
z ay x
z y ax
unde a ∈ R .
Fie S suma valorilor parametrului a pentru care sistemul este incompatibil.
Stabiliţi dacă :
a)
2
1
= S ; b)
6
1
= S ; c)
6
1
− = S ;
d)
3
5
= S ; e)
4
3
− = S ; f)
3
2
− = S


AL – 384 Fie
|
|
|
.
|

\
|
=
a
a a
o a a
A
0 0
0 şi sistemul ( )
|
|
|
.
|

\
|
=
|
|
|
.
|

\
|

2
3
9
3
3
z
y
x
I A ,
a fiind un parametru real iar I
3
{ } 1 \ − ∈R a
este matricea unitate de ordinul trei. Pentru ce valori
ale lui a sistemul de mai sus admite soluţie unică ?

a) a ≠ 1 b) a = 1 c) a ≠ -2

d) a ≠ 0 e) f) a ≠ 2.

AL – 385 Să se determine parametrii ∈ β α, R

astfel încât sistemul
¦
¹
¦
´
¦
= + +
= + +
= + +
1
1
z y x
z y x
z y x
α β
β β α
β α


să aibă soluţiile λ = = z x , ( ) λ + − = 1
2
1
y , ∈ λ R .

a) 0 , 2 = = β α b) 2 , 2 = − = β α c) 1 = = β α

d) 2 − = = β α e) ∈ − = β α , 2 R f) 0 , = ∈ β α R
118 Culegere de probleme



AL – 386 Se consideră sistemul


( )
¹
´
¦
+ − = + +
− = −
b a cy x c
b a by ax
3 10 1
2


Să se determine mulţimile A, B, C cărora le aparţin valorile reale respectiv ale lui a,
b,c pentru care sistemul are o infinitate de soluţii, iar x = 1, y = 3 este una dintre
soluţii.


a) | | | ) ( ) 3 , 0 ; 1 , 2 ; 3 , 0 = − − = = C B A b) | | | | ( ) 3 , 0 ; 0 , 1 ; 3 , 0 = − = = C B A


c) ( ) ( ) ( ) 3 , 0 ; 1 , 2 ; 3 , 0 = − − = = C B A d) ( | | | ( | 2 , 1 ; 0 , 1 ; 2 , 1 = − = = C B A


e) ( ) | | ( | 2 , 1 ; 0 , 1 ; 3 , 1 = − = = C B A f) ( | | | | ) 3 , 1 ; 0 , 1 ; 4 , 2 = − = = C B A



AL – 387 Se consideră sistemul liniar :
¦
¹
¦
´
¦
= + −
= + −
= + −
3 2
3 2
3 2
c z c cy x
b z b by x
a z a ay x



Care din următoarele condiţii sunt satisfăcute de soluţiile x,y şi z ale sistemului,
pentru orice valori ale parametrilor a > 0, b> 0, c > 0 şi a ≠ b ≠ c ?


a) z y x < < b) x z y < < c)
2 2 2
, x y z <


d)
2 3
, 27 z y z x < ≥ e)
2 3
, 27 z y z x < ≤ f) y x z < ,




Elemente de algebră 119



AL – 388 Să se determine toate valorile lui ∈ λ R pentru care tripletele (x, y, z)
corespunzătoare sunt soluţii ale sistemului omogen

( )
¦
¹
¦
´
¦
= + −
= − + −
= − −
0 7 3
0 2 3 2
0 2 4
z y x
z y x
z y x
λ
λ
oricare ar fi k ∈ R :

a) { } ( ) k z k y k x 5 , , 6 , 4 , 5 = − = = − ∈ λ sau ( ) k z k y k x − = = = , 2 , 6
b) { } ( ) k z k y k x 5 , , 6 , 4 , 5 \ = − = = − ∈R λ sau ( ) k z k y k x − = = = , 2 , 6
c) { } ( ) k z k y k x − = = = − ∈ , , 2 , 4 , 5 λ sau ( ) k z k y k z = = = , 3 , 2
d) { } ( ) k z k y k x − = = = − ∈ , , 2 , 4 , 5 \ R λ sau ( ) k z k y k x = = = , 3 , 2
e) { } ( ) k z k y k x 2 , , , 4 , 5 − = = = − ∈ λ sau ( ) k z k y k x 2 , 3 , = = =
f) { } ( ) k z k y k x 2 , , , 4 , 5 \ − = = = − ∈R λ sau ( ) k z k y k x 2 , 3 , = = = .


AL – 389 Fie a,b∈ R şi | ) π θ 2 , 0 ∈ . Să se afle varianta în care una sau alta dintre
perechile (x,y) , prezentate alăturat , este soluţie a sistemului de ecuaţii liniare


( )
¦
¹
¦
´
¦
= + ⋅ + ⋅
+ ⋅ = ⋅ − ⋅
⋅ = ⋅ + ⋅
0 cos sin
cos sin cos
sin cos sin
b a y ax
b a y x
a y x
θ θ
θ θ θ
θ θ θ


a) ( ) b y b a x b a − = + = ± ≠ , , sau ( ) b y b a x − = − = ,
b) ( ) 0 , , = + = ± ≠ y b a x b a sau ( ) 0 , = − = y b a x
c) ( ) b y b a x b a = + = ± ≠ , , sau ( ) b y b a x = − = ,
d) ( ) b y b a x b a − = + = ± = , ,
2 2
sau ( ) b y b a x − = − = ,
2 2

e) ( ) 0 , ,
2 2
= + = ± = y b a x b a sau ( ) 0 ,
2 2
= − = y b a x
f) ( ) b y b a x b a = + = ± = , ,
2 2
sau ( ) b y b a x = − = ,
2 2
.
120 Culegere de probleme


AL – 390 Se consideră sistemul:


( )
( )
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
= + − +
= + + +
=
|
.
|

\
|
+ −
+ +
|
.
|

\
|
+ −
+ − +
|
.
|

\
|
+ −
+
1 3 1 2
1 4 1 3
0
1
2
1
1
1
1
2 2 2
z y m x
mz y m mx
z
m m
m
y
m m
m
x
m m
m


cu R ∈ z y x , , şi parametrul R ∈ m .
Dacă { R ∈ = m M sistemul este incompatibil }, să se calculeze


=
M m
m S
3
.

a)
4
7
= S b) S=1 c)
8
9
= S

d)
8
1
− = S e)
8
9
− = S f)
9
8
= S



AL – 391 Să se determine produsul valorilor parametrului R ∈ λ , valori pentru care
sistemele de ecuaţii


¹
´
¦
− = − +
= − +
2 2 2 2
1
λ λ z y x
z y x
respectiv
( )
¹
´
¦
− = − + +
− = − −
1 4 1 3
3 3 2
λ λ λ z y x
z y x



sunt compatibile şi au aceleaşi soluţii.


a) –2 b) –1 c) 0 d) 1 e) 2 f) 3

Elemente de algebră
121


AL - 392 Se consideră funcţiile { } R R → 0 \ :
i
f , { } 1,2,3,4 i ∈ , definite prin
x (x)
1
f = ,
x
1
(x)
2
f = , x (x)
3
f − = ,
x
1
- (x)
4
f = .

Care din următoarele afirmaţii relative la operaţia de compunere a funcţiilor este
adevărată?

a) necomutativă şi neasociativă b) comutativă şi asociativă

c) necomutativă, dar asociativă d) comutativă, dar neasociativă

e) nu orice element are invers f) fără element neutru



AL - 393 Să se determine toate valorile parametrului a∈R pentru care intervalul
(-1,∞) este partea stabilă în raport cu legea de compoziţie
a y x xy y x + + + = ∗

a) a∈∅ b) a≤0 c)a=0

d) a≥0 e) a=-1 f) a≥-1

AL - XII. 394 Să se determine α∈R astfel încât funcţia ) (1, ) )x(1, (1, : f ∞ → ∞ ∞ ,
definită prin α y) (x xy y) f(x, + + − = să fie o lege de compoziţie pe (1,∞).

a) α<0 b) α>0 c) α<1

d) α≥-1 e) α<-2 f) α≥2


AL - XII. 395 Pe R se consideră legea de compoziţie internă „∗” definită astfel:
R ∈ + − − = ∗ m m, 2y 2x 2xy y x
Să se determine m astfel încât această lege să fie asociativă.

a) m=1 b) m=2 c) m=3

d) m=4 e) m=-1 f) m=-2

122
Culegere de probleme


AL - 396 Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie „ ”, definită
prin
21 6y 6x 2xy y x + − − =  .
Când relaţia z y) (x z) (y x     = este adevărată?

a) numai pentru x=y=z; b) pentru orice x,y,z∈R;
c) numai pentru valori pozitive ale lui x,y,z; d) numai pentru x=y şi z=0;
e) numai pentru valori negative ale lui x,y,z;
f) numai pentru valori întregi ale lui x,y,z.


AL - 397 Mulţimea { }
6
e ,...,
1
e ,
0
e K = cu
j
e
i
e ≠ dotată cu operaţiile:
1)
k
e
j
e
i
e = + unde k=i+j dacă i+j≤6 şi
k=i+j-7 dacă i+j>6
2)
k
e
j
e
i
e = unde k este restul împărţirii lui i⋅j la 7 formează un corp.
Atunci ecuaţia
6 4 3
e e x e = + are soluţia
a) e
0
b) e
1
c) e
3

d) e
4
e) e
5
f) e
| ) +∞ 0,
6



AL - 398 În mulţimea este definită legea de compoziţie internă „∗” definită
prin

y x 1
y x xy y x
y x
2 2
+ +
+ + + +
= ∗ .
Determinaţi elementul neutru al acestei legi.

a) 1 b) -1 c)
2
1
d) 0 e) 2 f) 2 1+

AL - 399 Pe Z se defineşte legea de compoziţie ∗ prin:

∈ ∀ + − − = ∗ y x, 20, 4y 4x xy y x Z
Fie { A
k k
x x = ∈Z este simetrizabil în raport cu legea } ∑

= ∗
A
k
x
k
x α ,
Să se precizeze care dintre afirmaţiile următoare este adevărată.
a) α=3 b) α=5 c) α=8 d) α=0 e) α=10
Elemente de algebră
123


AL - 400 Determinaţi elementele simetrizabile în raport cu înmulţirea claselor din Z
20
, 19 , 17 , 13 , 11 , 9 , 7 , 5 , 1
∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧
.

a) b) , 19 , 17 , 13 , 11 , 4 ,9, 3 , 1
∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧


c) , 19 , 17 , 13 , 11 , 9 , 7 , 3 , 1
∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧
d) , 11 , 9 , 6 , 4 , 2 , 1
∧ ∧ ∧ ∧ ∧ ∧


e) , 17 , 6 , 4 , 1
∧ ∧ ∧ ∧
f) ∅



AL - 401 Se defineşte pe C legea de compoziţie
( ) ( ) 1 , 1
2 1 2 1 2 1
− = − − + + = ∗ i i Z Z i Z Z Z Z .

Determinaţi soluţia ecuaţiei: ( ) i i z + = − ∗ 3 1 .

a) i z + = 3 b) i z + = 2 c) i z 2 5 + − =

d) i z + − = 3 e) i z − = 3 f) i z − = 2



AL - XII. 402 Fie { } 3 , 2 , 1 , 0 = M . Pe M se defineşte legea de compoziţie:

( )
{ }
¹
´
¦ < < + −
= ∗ →
, , max
3 , 1
,
y x
y x y x
y x y x .

Să se rezolve ecuaţia ( ) M z z ∈ = ∗ 2 2 .

a) ; 1 , 0 = = z z b) ; 3 , 1 = = z z c) ; 2 , 0 = = z z

d) ; 2 , 1 = = z z e) ; 2 , 3 = = z z f) ; 3 , 0 = = z z


în rest
124
Culegere de probleme


AL - 403 Pe mulţimea R se definesc legile de compoziţie internă ”∗” şi ” ”
astfel:
( )
∀ ∈ ∗ = + + + = + + + a b a b a b ab a b a b ab , : , R 2 2 2 1 2 2 2  .

Sistemul
( )
( )
x y
x y
+ ∗ =
− =
¦
´
¦
¹
¦
2 35
3 13 
are soluţiile :


a) x y = = 3 2 , b) x y = = 1 0 , c) x y = = 2 3 ,

d) x y = = 2 2 , e) x y = = 1 1 , f) x y = = 1 2 ,


AL - 404 Găsiţi toate soluţiile din R
12
3 4 11
4 9 10
⊗ ⊕ ⊗ =
⊗ ⊕ ⊗ =
¦
´
¹
x y
x y
ale sistemului de ecuaţii liniare
, unde ⊗ şi ⊕ sunt simbolurile înmulţirii şi adunării modulo 12.

a) x y = = 1 2 , b) x y = = 2 1 , c) x y = = 5 2 ,

d) x y = = 5 1 , e) x y = = 9 6 , f) x y = = 1 6 ,


AL – 405 Găsiţi soluţiile din R
6
4 2 5 = ⊕ ⊗ x
ale ecuaţiei:
unde ⊕ şi ⊗ sunt simbolurile adunării şi înmulţirii
modulo 6.

a) x=1 b) x=2 c) x=3

d) x=4 e) x=5 f) x=0


AL – 406 Pe mulţimea R definim două legi de compoziţie internă „* „ şi „T „ prin:

3
3 3
y x y x + = ∗ şi ( ) R ∈ ∀ + + = y x y x y x , 1 T .
Indicaţi soluţiile (x,y) ale sistemului:
¹
´
¦
=
− = ∗
0
1
y x
y x
T


a) (0,1);(2,0) b) (2,0); (-1,1) c) (0,-1); (-1,0)

d) (-2,1); (1,2) e)(0,3); (3,0) f) (2,1); (-1,1)
Elemente de algebră
125


AL - 407 În mulţimea Q
+
y x ∗ se defineşte operaţia astfel încât ( )
+
∈ ∀ Q t , z , y , x ,
să avem:

1) ( )( ) ( ) ( ) yt xz t z y x ∗ = ∗ ∗
2) 1 = ∗ x x
3) x x = ∗1

Care din răspunsurile de mai jos ne dă 3 12∗ ?

a) 36 b) 4 c) 15

d) 9 e) 0,25 f) 0,15



AL – 408 Pentru orice R R ∈ ∈ y x , se defineşte legea de compoziţie
( )
y x
e e y x + = ∗ ln ; precizaţi mulţimea soluţiilor ecuaţiei ( ) 0 = ∗ ∗ x x x

a)
)
`
¹
¹
´
¦
3
1
ln , 3 ln b)
)
`
¹
¹
´
¦

3
1
ln ,
3
1
ln c) { } 3 ln −

d)
)
`
¹
¹
´
¦

3
1
ln e) { } 3 ln − f) { } 3 ln



AL - 409 Pe mulţimea R definim legea de compoziţie

( ) R ∈ ∀ + = ∗ y x y x y x , , 2
şi notăm R ∈ ∀ = ∗ =
+
x x x x x x
n n
) ( , ;
1 1
.

Să se determine numărul natural 2 ≥ n pentru care ( ) R ∈ ∀ − − = x x x x x
n n
) ( , 8
2


a) 2 ≥ n b) φ ∈ n c) 6 = n

d) 4 = n e) 2 = n f) nici un răspuns nu e corect
126
Culegere de probleme


AL - 410 Fie Z ∈ a şi ( ) a x x f f + = → , : Z Z . Cum sunt definite legile de
compoziţie pe Z notate „⊥” şi „T” dacă
( ) ( ) ( ) Z ∈ ∀ ⊥ = + y x y f x f y x f , ) ( ,
şi ( ) ( ) ( ) Z ∈ ∀ = y x y f x f xy f , ) ( , T ?

a)
2
a ay ax xy y x
y x y x
+ − − =
+ = ⊥
T
b)
ay ax xy y x
a y x y x
+ + =
+ + = ⊥
T

c)
a a ay ax xy y x
a y x y x
+ − − − =
+ + = ⊥
2
T
d)
a a ay ax xy y x
a y x y x
+ − − − =
− + = ⊥
2
T

e)
a a ay ax xy y x
a y x y x
− − − − =
+ + = ⊥
2
T
f) nici un răspuns nu e corect

AL - 411 Pe R se defineşte legea de compoziţie „∗” : R R R → × ,
( ) m y x y x y x y x + − − + = ∗ → 4 4 ,
2 2
, unde R ∈ m . Care sunt valorile
R ∈ m pentru care intervalul (0,∞) este parte stabilă a lui R în raport cu legea
considerată?
a) 8 − < m b) { } 8 , 0 , 8 − ∈ m c) ( ) 0 , 8 − ∈ m
d) ∅ ∈ m e) 8 > m f) 8 < m


AL - 412 Fie mulţimea
( ) R
2
0 1
1 0
,
1 0
0 1
,
0 1
1 0
,
0 1
1 0
,
1 0
0 1
M K ⊂
)
`
¹
¹
´
¦
|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
|
|
.
|

\
|
= ;
să se determine submulţimea maximală a lui K ce este parte stabilă a mulţimii M
2
)
`
¹
¹
´
¦
|
|
.
|

\
|
1 0
0 1
(R)
în raport cu înmulţirea matricelor.

a) b)
)
`
¹
¹
´
¦
|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|
|
|
.
|

\
|
0 1
1 0
,
0 1
1 0
,
1 0
0 1

c)
)
`
¹
¹
´
¦
|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|
− 0 1
1 0
,
1 0
0 1
,
0 1
1 0
d)
)
`
¹
¹
´
¦
|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|
|
|
.
|

\
|
0 1
1 0
,
1 0
0 1
,
0 1
1 0
,
1 0
0 1

e)
)
`
¹
¹
´
¦
|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|


|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
0 1
1 0
,
1 0
0 1
,
0 1
1 0
,
1 0
0 1
f) K
Elemente de algebră
127


AL - 413 Pe mulţimea { } 1 \ R = A se consideră legea de compoziţie „∗” definită prin:
( ) R ∈ ∈ ∀ + − − = ∗ c A y x c y x xy y x , , , 2 2 2
Pentru ce valoare a lui c legea „∗” este asociativă?

a) c=1 b) c=-1 c) c=3
d) c=2 e) c=4 f) c=6


AL - 414 Pe mulţimea (0,∞) se consideră legea de compoziţie „∗” definită prin
ln ln a x b y
x y e

∗ = , oricare ar fi 0 , > y x , unde

∈R b a, .
Precizaţi în ce condiţii legea considerată este asociativă şi comutativă.

a) 1 , 1 − = = b a b) pentru orice R ∈ b a, cu proprietatea 1 − = + b a
c) 1 , 1 = − = b a d) 1 , 1 = = b a
e) nu există

∈R b a, cu proprietatea cerută f) nici un răspuns nu e corect


AL - 415 Fie legea de compoziţie internă pe R definită prin
( ) R ∈ ∀ + + = ∗ y x y x xy y x , 2 β α , unde R ∈ β α, . Care sunt valorile lui α şi β
pentru care legea este comutativă şi asociativă ?

a) 0 = = β α sau 1 şi
2
1
= = β α b) 1 = + β α
c) 0 = = β α sau 2 şi
2
1
= = β α d) 1 = = β α
e) 1 − = = β α f)
2
1
, 2 = = β α


AL - 416 Fie operaţia „∗” cu numere reale, definită astfel:
( ) R ∈ ∀ + + = ∗ b a p nb ma b a , . Sistemele de constante m,n,p pentru care operaţia
∗ este asociativă şi necomutativă sunt:

a) (1,0,0); (0,1,0) b) (1,1,0); (0,1,0) c) (1,1,1); (0,1,0)

d) (1,0,0); (1,1,0) e) (1,0,0); (1,1,1) f) (1,1,1); (1,1,0)

128
Culegere de probleme


AL - 417 În mulţimea numerelor reale, se definesc operaţiile : T şi ⊥ prin relaţiile :

b ab a b a
b ab a b a
+ − = ⊥
+ + = T
( ) R ∈ ∀ b a,
Operaţiile au acelaşi element neutru e. Expresia
( ) ( ) 1 1
1 1
⊥ ⊥ − |
.
|

\
|
⊥ ⋅ |
.
|

\
|
e e
a
a
a
a T T are valoarea

a)
2
2
1
a
a + b)
2
a c)
2
1
a

d)
2
2
1
a
a − e)
2
a − f)
2
1
a



AL - 418 În mulţimea R este definită legea de compoziţie internă „∗” astfel încât
( )
xy
y x
y x y x

+
= ∗ ∈ ∀
1
: , R cu 1 ≠ xy .
Elementul neutru e, admis de lege este:

a) 0 b) 1 c) –1
d) 2 e) –2 f) 3


AL – 419 Pe R se defineşte legea de compoziţie „∗” prin 2 + − − = ∗ y x axy y x ,
unde R ∈ a . Pentru ce valori ale lui a legea considerată admite element neutru?

a) 1 − = a b) 0 c) 1 = a
d)
2
1
= a e)
2
1
− = a f)
2
3
= a


AL – 420 Fie R R → : f o funcţie bijectivă cu ( ) 2 1
1
=

f . Definim legea de
compoziţie „∗” pe R prin
( ) ( ) | | 2
1 1
− + = ∗
− −
b f a f f b a , pentru orice R ∈ b a, .
Care este elementul neutru al acestei legi?

a) nu are b) 1 c) 2

d) 0 e) –1 f) –2
Elemente de algebră
129


AL – 421 Pe mulţimea ( ) ∞ , 1 se defineşte legea de compoziţie
( )
( )
1 1
1 ln
+ − = ∗
− y
x y x . Determinaţi elementul său neutru.

a) e + =1 ε b) e − =1 ε c) e + − = 1 ε
d) e − = 3 ε e) e + = 3 ε f) e 2 3+ − = ε


AL – 422 Pe mulţimea R se definesc legile de compoziţie ∗ şi  , b ab a b a + + = ∗
şi b ab a b a + − =  , care admit acelaşi element neutru, e .
Să se determine mulţimea tuturor valorilor lui a pentru care există inegalitatea
( ) ( ) 1 1
1 1
   e e
a
a
a
a ∗ >
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|


a) { }; 3 , 2 , 1 , 1 , 2 , 3 − − − ∈ a b) φ ∈ a c) { } 0 \ R ∈ a ;
d) ( ) ( ) | |; , 1 1 , ∞ − ∞ − ∈   R a e) R ∈ a f) { } 2 , 1 , 0 , 1 , 2 \ − − ∈R a


AL – 423 Ce relaţii trebuie să existe între a,b şi c pentru ca operaţia ∗, definită pe
mulţimea Z a numerelor întregi prin ( ) c y x b axy y x + + + = ∗ , să admită element
neutru?

a) 0 4
2
= − ac b b) 0
2
= − ac b şi b divide pe a ;
c) b ac b = −
2
şi b divide pe c ; d) a divide pe b şi b ac b = −
2

e) c divide pe b şi b ac b 2
2
= − f) c divide pe b şi b ac b = −
2



AL – 424 Să se determine R ∈ α astfel încât matricea
|
|
|
.
|

\
|
=
2 1
1 2
x
x x
x
A
x
α
să fie un element simetrizabil al monoidului ( ) ( ) ⋅ ,
3
R M pentru orice x >1.

a) 1 > α b) 1 = α c)
2
3
3
2
≤ <α
d)
2
3
> α e)
3
2
≤ α f)

∈R α
130
Culegere de probleme


AL - 425 Fie mulţimea
¦
¦
)
¦
¦
`
¹
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦

|
|
|
|
|
.
|

\
|
= =

N n X X G
n
,
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
1 0 0 0

Care este simetricul elementului X
1997
|
|
|
|
|
.
|

\
|
0 0 1 0
0 0 0 1
1 0 0 0
0 1 0 0
în raport cu operaţia indusă pe G de înmulţirea matricelor?
a) X b) c)
|
|
|
|
|
.
|

\
|
0 0 0 1
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0

d) I
4
|
|
|
|
|
.
|

\
|
1997 0 0 0
0 1997 0 0
0 0 1997 0
0 0 0 1997
e) f) nici un răspuns nu e corect

AL - 426 Fie mulţimea
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦

|
|
|
.
|

\
|
= C a
a a
a a
M ,
0
0 0 0
0

Care este simetricul elementului
|
|
|
|
|
.
|

\
|
=
4
0
4
0 0 0
4
0
4
i i
i i
A în raport cu legea de
compoziţie indusă pe M de înmulţirea matricelor?
a)
|
|
|
.
|

\
|
4 0 4
0 0 0
4 0 4
b)
|
|
|
|
|
.
|

\
|
4
1
0
4
1
0 0 0
4
1
0
4
1
c)
|
|
|
.
|

\
|
i i
i i
0
0 0 0
0

d)
|
|
|
.
|

\
|
− −
− −
i i
i i
0
0 0 0
0
e)
|
|
|
.
|

\
|
− − 1 0 1
0 0 0
1 0 1
f)
|
|
|
.
|

\
|
− −
− −
1 0 1
0 0 0
1 0 1

Elemente de algebră
131


AL - 427 În corpul ( ) ⋅ +, , R se introduce legea de compoziţie:
R ∈ ∀ + + + = ∗ y x c bxy ay ax y x , ) ( , şi R ∈ c b a , , .
Ştiind că elementul său neutru este e = - 4 şi că orice element cu excepţia lui –5,
admite un simetric, să se determine constantele a,b,c.

a) a=b=c=1 b) a=b=1, c∈R c) a=5, b=1, c=20

d) a=3, b=2, c=0 e) a=1, b=4, c=2 f) a=b=2, c=40


AL - 428 Determinaţi elementul neutru al operaţiei ∗ definită în R
2
( ) ( ) ( )
2 1 2 1 2 1 2 1 2 2 1 1
, , , y y y y x x x x y x y x + + + + = ∗
prin


a) (1,0) b) (0,1) c) (1,1)

d) (0,0) e) (-1,-1) f) (0,-1)


AL – 429 Pe mulţimea R a numerelor reale definim legea de compoziţie *, astfel:
( ) 1 2
3
1
+ − + = ∗ xy y x y x , oricare ar fi x,y ∈R .
Să se determine elementele simetrizabile şi simetricul fiecăruia dintre acestea.

a) { }
1
3
, 1 - \

+
= ′ ∈
x
x
x x R ; b) { }
1
1 2
, 1 \
+
+
= ′ − ∈
x
x
x x R
c)
1 2
2
,
2
1
\


= ′
)
`
¹
¹
´
¦

x
x
x x R ; d)
1 2
4
,
2
1
\

+
= ′
)
`
¹
¹
´
¦

x
x
x x R ;
e)
1 3
5
,
3
1
\


= ′
)
`
¹
¹
´
¦

x
x
x x R ; f) { }
1
, 1 \

= ′ ∈
x
x
x x R


AL – 430 Pentru fiecare n ∈ N
*
( )
¹
´
¦

>
= →
0 , 0
0 ,
, :
x
x nx
x f f
n n
R R
se defineşte funcţia
.
Care este simetricul elementului f
2001
faţă de compunerea funcţiilor ?

a) f
1
b) nu există c) f
2000
d) f
2002
e) f
1000
f) f
1001

132
Culegere de probleme


AL – 431 Se consideră mulţimea { } Z ∈ + = b a b a M , 2 înzestrată cu operaţia de
înmulţire indusă din R .
Care este condiţia suficientă pentru ca elementul 2 b a x + = să admită un
invers în mulţimea M ?

a) Nu există un invers al lui x în M. b) 0 2
2 2
≠ − b a c) 1 2
2 2
± = − b a

d) 2 2
2 2
= − b a e) 2 2
2 2
− = − b a f) 0 2
2 2
= − b a


AL - 432 Fie E = × R R . Pentru orice t ∈R , fie funcţia f E E
t
: → ,
( ) ( ) E y x t y
t
y t x y x f
t
∈ ∀
|
|
.
|

\
|
+ + + = , ) ( , ,
2
,
2
şi mulţimea
{ }
G f t
t
= ∈R înzestrată
cu operaţia de compunere a funcţiilor. Care este simetricul elementului f
−1
?

a)
( ) ( )
g x y x y , , = b)
( ) ( )
g x y y x , , =
c)
( ) ( )
g x y x y y , , = + −1 d)
( )
g x y x y y , , = − + −
|
\

|
.
|
1
2
1
2

e)
( )
g x y x y y , , = + + +
|
\

|
.
|
1
2
1 f)
( )
g x y x
y
y , , = + + +
|
\

|
.
|
2
1
8
1
2



AL - 433 Să se determine elementul neutru al grupului comutativ (G,∗), unde
( ) { } 1 \ , 0 ∞ = G iar
y
x y x
ln
= ∗
a) 1 b) e c) 0 d) 2 e)
e
1
f) e
R ∈ ∀ + = ∗ y x by ax y x , ) ( ,
2


AL - 434 Pe R se defineşte legea de compoziţie

unde a şi b sunt parametri reali. Legea „∗” defineşte pe R o structură de grup pentru:

a) a=1, b=0 b) a=0, b=3; c) a=0, b=1;

d) a=1, b=1; e) a=b= { } 1 \ R ∈ α ; f) a=b=2
Elemente de algebră
133


AL - 435 Pe Z se defineşte legea de compoziţie
( ) , , k y x y x y x + + = ∗ →
unde Z ∈ k . Să se determine toate valorile lui k pentru care (Z, ∗) este grup.

a) k∈Z; b) k=-1; c) k=0;
d) k∈∅; e) k∈{-1,1}; f) k∈{-1,0}


AL - 436 Determinaţi mulţimea R ⊂ A astfel ca legea de compoziţie
2 + − − = ∗ y x xy y x
să determine o structură de grup pe R\ A.

a) A=R b) A={0} c) A={0,1}
d) A=∅ e) A={1} f) A={2}

AL - 437 Ce structură algebrică defineşte pe R şi ce element neutru, respectiv
inversabil admite pe R legea de compoziţie R ∈ + = ∗ y x y x y x , ,
3
3 3
?

a) grup comutativ; 0; -x b) grup; 0; -x c) grup; -x;0
d) grup comutativ; -x; 0 e) grup; 0;1 f) grup; 0; -1.


AL - 438 Pentru ce valori ale parametrului real λ intervalul (2,+∞) este
monoid în raport cu legea de compoziţie definită pe R prin :
R ∈ ∀ + − − = ∗ y x y x xy y x , ) ( , 2 2 λ ?

a)
( )
λ ∈ − ∞,6 b)
( )
λ ∈ +∞ 6, c) λ = 6
d) λ = 0 e)
( )
λ ∈ +∞ 0, f)
( )
λ ∈ − ∞,0


AL - 439 În mulţimea R a numerelor reale se consideră legea de compoziţie ’’ ⊕’’
definită prin :
( )
x y ax by x y ⊕ = + − ∀ ∈ 1, , R . Să se determine parametrii reali
a şi b astfel încât această lege de compoziţie să determine pe R o structură de grup
abelian.

a) a b = = 1 0 , b) a b = = − 2 1 , c) a b = = 1

d) a b = = 2 1 , e) a b = = 1 2 , f) a b = = 0 1 ,
134
Culegere de probleme


AL - 440 Fie R mulţimea numerelor reale înzestrate cu legea de compoziţie
internă definită prin : x y ax by c a b c ∗ = + + ∈ , , , R şi ab ≠ 0 . Precizaţi valorile lui
a, b, c pentru care ( R , ∗ ) este un grup cu elementul neutru e = 1991.

a) a b c = − = − = 1 1 1991 , , b) a b c = = = − 1 1 1991 , , c) a b c = − = − = − 1 1 1991 , ,

d) a b c = = = 1 1 1991 , , e) a b c = = , 1991 f) a b c = = = − 2 1991 ,


AL - 441 Se consideră grupul abelian ( R , ∗ ) cu legea de compoziţie :
( ) R ∈ − + = ∗ a a y x y x
k
k
k
k
unde , este un număr fixat , iar k este impar şi k ≥ 3 .
Care este elementul neutru şi care este simetricul elementului x ∈R în raport cu
legea considerată ?

a)
( )
a a x
k k
k
; + b)
( )
a a x
k k
k
; − c)
( )
a a x
k k
k
; 2 −
d)
( )
1; a x
k k
k
+ e)
( )
1; a x
k k
k
− f)
( )
1 2 ; a x
k k
k



AL - XII. 442 Se defineşte pe C legea ’’ ∗’’ :
( )
z z z z i z z i
1 2 1 2 1 2
1 ∗ = ⋅ + + − − .
Să se determine elementul neutru e , elementele simetrizabile şi să se determine
α ∈C , astfel încât
{ } ( )
C \ , α ∗ să fie grup abelian.

a) i
z
iz
z i e = α

+
= − = ;
1
2
' ; 1 b) 1 ;
1
' ; 1 − = α
+

= =
i z
z
z e
c) 2 ;
2
1
' ; 1 = α

+
= + =
i z
z
z i e d) 2 ;
1
' ; − = α

+
= − =
z
z zi
z i e
e) 2 ;
1
' ; 2 = α = + =
z
z i e f) i
i z
iz
z i e − =
+

= − = α ;
2
' ; 1


AL - 443 Să se determine partea mulţimii Z pe care legea de compoziţie definită
prin : ∈ ∀ + + = ∗ y x xy y x y x , ) ( , Z determină o structură de grup abelian propriu.

a) Z b)
{ }
Z \ 1 c)
{ }
Z \ −1 d)
{ }
Z \ 0 e) } 0 , 2 {− f) } 0 {

Elemente de algebră
135


AL – 444 Care este ordinul elementului

25 al grupului abelian ( ) + ,
120
Z ?

a) 20; b) 21 c) 22 d) 23 e) 24 f) 25


AL – 445 Se consideră mulţimea ( ) ∞ − = , 1 G şi legea de compoziţie
( ) ( ). , , , R ∈ ∈ ∀ + + = ∗ b a G y x by ax xy y x
Să se determine valorile lui a şi b pentru care ( ) ∗ , G este grup abelian.

a) a = 1, b = 0 b) a = b = 1 c) a = 1, b = -1
d) a = b = -1 e) a = b = 0 f) a = 0, b = 1


AL – 446 Fie mulţimea { } 1 \ − = R M pe care se dă legea ” * ” definită astfel :
( ) ( ) ( ) , , , 1 2 3 2 2
2 2 2
M y x m y x m xy y x a y x ∈ ∀ − + + − + + + = ∗
unde a şi m sunt constante reale. Să se determine m a, ∈ R, astfel ca ( ) ∗ , M să fie
grup.
a) a = 0, m = -1; b) a = 0, m =
2
3
− ; c) a = 0, m = 2;
d) a ∈ R, m = 2; e) a ∈ R, m = -1; f) a ∈ R, m ∈ R


AL – 447 Se consideră grupul ( ) + ,
6
Z
Care este numărul subgrupurilor (H,+) ale acestuia, diferite de grupul dat ?

a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5 f) 6



AL – 448 Fie x şi y elemente distincte ale unui grup multiplicativ cu elementul neutru
e, care satisfac relaţiile:

x y xy e y x
4 6 2
, = = = .
Care dintre elementele menţionate mai jos este egal cu y
3
?

a) x ; b) xy ; c) y ; d) e ; e) y
2
; f) xy
2
.

136
Culegere de probleme


AL - 449 Fie grupul ( R , ∗ ) unde legea de compoziţie ’’ ∗’’ este definită prin :
x y x y axy ∗ = + + , pentru orice x y , ∈R , unde a ∈R . Să se determine a ∈R
astfel încât intervalul (−1,+∞) să fie subgrup al grupului
{ } ( )
R \ , − ∗ 1 .

a) a = 0 b) a = 1 c) a = −1 d) a ∈∅ e)
( )
a ∈ − ∞ − , 1 f)
( )
a ∈ +∞ 1,


AL - 450 Fie M =
¦
´
¹
¹
`
)
R \
3
2
. Să se determine m a b , ,
*
∈R astfel ca legea
x y xy x y m ∗ = − − + 2 3 3 să determine pe M o structură de grup abelian , iar aplicaţia
( )
( )
( )
f M f x ax b : , , ,
*
∗ → • = + R să fie un izomorfism între ( M, ∗ ) şi grupul
multiplicativ al numerelor reale, diferite de zero.

a) m a b = = = − 6 2 3 ; ; b) m a b = = = 6 1 2 ; ; c) m a b = = − = 5 1 1 ; ;
d) m a b = = = 2
2
3
1
2
; ; e) m a b = − = = 3
1
2
2
3
; ; f) m a b = = = − 3 3 4 ; ;

AL - 451 Considerăm mulţimea
( ) { }
F f f R R R R , : = → este bijecţie
înzestrată cu structură de grup faţă de operaţia de compunere a funcţiilor. Dacă
( ) ( ) ( )
ϕ: , , , Z R R + → F  este un morfism de grupuri astfel încât ϕ(1) = f , unde
( ) R ∈ ∀ − = x x x f ) ( , 5
3
, să se determine funcţia g = ϕ(2).

a) x x x
9 6 3
15 75 130 − + − b) x x x
9 6 3
15 75 130 + − − c) x x x
8 6
3 3 5 − + −

d) x x x
8 6
3 3 5 + − − e) x x x
6 4 2
9 15 1 − + + f) x x x
6 4 2
9 15 1 + − +


AL - 452 Fie grupurile
( )
R , + şi
( ) ( )
0, , +∞ ⋅ . În ce condiţii funcţia
( ) ( )
f f x e
x
: , , , , R N → +∞ = ∈ ≥
+ − − − −
0 5
2 2
11 20 1 α α α
α α este un izomorfism de
grupuri ?

a) α = 5 b) α ∈∅ c) α = 8 d) α = 6 e) α = 7 f) 9 = α


Elemente de algebră
137


AL - 453 Se consideră grupul ( ) ( ) + ,
3
R M şi ( ) R
3
3
2
2197 1331
169 121
13 11
M A ∈
|
|
|
.
|

\
|
=
λ
λ
λ
.
Să se determine R ∈ λ astfel încât funcţia :
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) R R R
3 3 3
, , : M X AX X f M M f ∈ ∀ = → să fie un automorfism.

a) 0 = λ b) 12 = λ c) { } 12 \ R ∈ λ
d) { } 13 , 11 , 0 \ R ∈ λ e) 11 = λ şi 13 = λ f) ∅ ∈ λ


AL - 454 Fie grupul (A , + ) unde R R R × × = A şi ’’+’’ este legea de
compoziţie definită prin :

( ) ( ) ( ) ( )( ) ( ) A y y y x x x y x y x y x y y y x x x ∈ ∀ + + + = +
3 2 1 3 2 1 3 3 2 2 1 1 3 2 1 3 2 1
, , , , , , , , , , , , .

Pentru ce R ∈ m funcţia A A f → : cu
( ) ( )
3 2 1 3 2 1 3 2 1 3 2 1
, , , , mx x x x mx x x x mx x x x f + + + + + + =

este un automorfism al grupului (A , + ) ?

a) m= ±1 b)
{ }
m∈R \ 0 c)
{ }
m∈ −1 3 ,

d) m= −2 e) m∈∅ f)
{ }
m∈ − R \ , 2 1


AL - 455 Fie
( )
G = +∞ 2, care are o structură de grup faţă de operaţia ’’ ∗’’
definită prin :
( ) ( )
x y xy x y x y G ∗ = − + + ∀ ∈ 2 6, , . Să se determine a b , ∈R astfel
încât funcţia
( )
f G f x ax b x : ,
* *
R R
+ +
→ = + ∈ pentru orice , să realizeze un
izomorfism de la grupul
( )
R
+

*
, la grupul
( )
G, ∗ .

a) a b = = 0 2 , b) a b = = 1 2 , c) a b = = 0 3 ,

d) a b = = 1 3 , e) a b = = 1 f) a b = − = 1 2 ,

138
Culegere de probleme


AL – 456 Fie Z mulţimea numerelor întregi. Se ştie că mulţimile ( ) ∗ , Z şi ( )  , Z au
structură de grup în raport cu operaţiile definite prin egalităţile :
. 1 , 1 − + = + + = ∗ y x y x y x y x 
Să se determine a,b∈ Z astfel încât funcţia b ax x f + = ) ( , ( ) ( )  , , : Z Z → ∗ f să fie
un izomorfism de grupuri, cu condiţia a + b = 3

a) a = 1, b = 2 b) a = 2, b = 1 c) a = 3, b = 0
d) a = 0, b = 3 e) a = -1, b = 4 f) a = 4, b = -1.

AL – 457 Se consideră legea de compoziţie

5 3 3 2
6 4 4 3
+ − −
+ − −
= ∗
y x xy
y x xy
y x , care determină pe intervalul (1,2) o
structură de grup comutativ. Precizaţi valoarea parametrului m, astfel încât între grupul
multiplicativ al numerelor reale pozitive şi grupul menţionat mai sus să existe un izomorfism
( ) ) 2 , 1 ( , 0 : → ∞ f de forma
1
) (
+
+
=
x
m x
x f .

a) m = 2; b) m = 1; c) m = -1;
d) m = - 2; e) m = 3 ; f) m= -3.

AL – 458 Fie (G, ⋅ ) grupul multiplicativ al matricelor de forma

(
(
(
¸
(

¸

=
1 0 0
1 0
1
c
b a
X , ( a,b,c ∈ R).
Să se determine printre subgrupurile sale comutative subgrupul izomorf cu grupul
aditiv al numerelor reale, ( R, +) .

a)
(
(
(
¸
(

¸

1 0 0
1 0
0 1
c
b
b)
(
(
(
¸
(

¸

1 0 0
0 1 0
1 b a
c)
(
(
(
¸
(

¸

1 0 0
0 1 0
0 1 b

d)
(
(
(
¸
(

¸

1 0 0
1 0
0 1
c
a
e)
(
(
(
¸
(

¸

1 0 0
1 0
1
c
b a
f)
(
(
(
¸
(

¸

1 0 0
0 1 0
0 0 1

Elemente de algebră
139


AL - 459 Fie ( ⋅ +, , I ) un inel cu proprietatea : I ) ( ,
2
∈ ∀ = x x x . Să se precizeze
care din următoarele afirmaţii rezultă din proprietatea menţionată :

a) inelul I este necomutativ şi I ) ( ,
4
∈ ∀ − = x x x
b) inelul I este necomutativ şi I ) ( , ∈ ∀ − = x x x
c) inelul I este comutativ şi I ) ( , ∈ ∀ − = x x x
d) inelul I este necomutativ
e) inelul I este necomutativ şi I ) ( ,
3
∈ ∀ − = x x x
f) inelul I este comutativ şi x x
5
2 =


AL - 460 Fie ( A, , + ⋅ ) un inel pentru care 1 + 1 = 0 (0 şi 1 fiind elementele neutre
ale inelului). Să se exprime (x +1)
5
x A ∈ ca sumă de puteri ale lui .

a) x
5
1 + b) x x
5
+ c) x x x x
5 4 3 2
1 + + + +

d) x x x
5 4
1 + + + e) x x x
5 3
1 + + + f) x x x
5 4 2
1 + + +


AL – 461 Pe mulţimea Z se definesc legile de compoziţie “ ⊕” şi “ ⊗ “ prin :
3 − + = ⊕ y x y x şi ( ) 12 3 + + − = ⊗ y x xy y x , ( ) Z ∈ ∀ y x, .
Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?
a) ( ) ⊕ , Z şi ( ) ⊗ , Z sunt grupuri abeliene
b) ( ) ⊗ ⊕, , Z este inel necomutativ
c) ( ) ⊗ ⊕, , Z este inel comutativ cu divizori ai lui zero
d) ( ) ⊗ ⊕, , Z este inel comutativ fără divizori ai lui zero
e) ( ) ⊗ ⊕, , Z este corp necomutativ
f) ( ) ⊗ ⊕, , Z este corp comutativ.

AL – 462 Fie R ∈ c b a , , . Pe mulţimea R se definesc legile de compoziţie

( ) R ∈ ∀ + − − =
− + = ⊥
y x c y x xy y x
by ax y x
, , 2 2
2
T

Să se determine a,b şi c astfel încât ( ) T , , ⊥ R să fie un inel.

a) a = b = c = 1 b) a = b = c = 6 c) a = b = 1, c = 6
d) a = b = c = 3 e) a = b = c = 2 f) a = b = 1, c = 2.
140
Culegere de probleme


AL - 463 Fie ( ) { } Z Z Z ∈ = × y x y x , , . Să se determine Z ∈ a pentru care operaţiile
( ) ( ) ( )
2 1 2 1 2 2 1 1
, , , y y x x y x y x + + = + şi
( ) ( ) ( )
2 1 2 1 2 1 2 2 1 1
, , , y ay x y y x y x y x + = 
determină pe Z Z× o structură de inel cu elementul unitate e=(0,1). În acest caz să se
determine divizorii lui zero dacă există.

a) a=1; nu există b) a=1; (x,0), x∈Z
*
c) a=0; (x,0), x∈ Z
Z ∈ ∀ a ) (
*
d) ; nu există e) Z ∈ ∀a ; (0,y), y∈Z
*
Z ∈ ∀ a ) ( f) ;(x,0), x∈ Z
R R R × =
2
*



AL - 464 Pe mulţimea a tuturor perechilor ordonate de numere reale, z
= ( x,y) , se definesc operaţiile

( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) y x y x x x y x y x z z
y y x x y x y x z z
′ + ′ ′ = ′ ′ ⊥ = ′ ⊥
′ + ′ + = ′ ′ = ′
, , ,
, , , T T

Care este structura definită de aceste operaţii pe mulţimea R
2
( ) ⊥ ,
2
R
?

a) inel necomutativ b) inel comutativ c) grup necomutativ
d) corp necomutativ e) corp comutativ f) ( ) ⊥ ,
2
R este grup comutativ


AL – 465 Fie inelul ( )  , ,⊕ Z unde legile de compoziţie sunt definite prin
. , ;
2 ∗
∈ + + − − = − + = ⊕ Z p p p py px xy y x p y x y x 
Să se stabilească dacă inelul are sau nu divizori ai lui zero. În caz afirmativ să se
determine divizorii lui zero.

a) Da; 2p, p-1; b) Nu; c) Da; p, p;
d) Da; 0, p+1; e) Da; 2p,p; f) Da; 2p, p+1.


AL – 466 Fie inelul ( ) ⊗ ⊕, , Z unde:
2 + + = ⊕ y x y x şi 2 2 2 + + + = ⊗ y x xy y x
Să se determine divizorii lui zero în acest inel.

a) { } 2 , 2 − ; b) { } 1 , 0 − ; c) { } 4 , 2 − − ; d) { } 4 , 2 ; e) nu există ;
f) inelul are o infinitate de divizori ai lui zero.

Elemente de algebră
141


AL – 467 Fie inelul ( )  , ,∗ Z unde 3 + + = ∗ y x y x şi 6 3 3 + + + = y x xy y x 
Z ∈ ∀ y x, ) ( . Să se determine numărul


=
A a
a α , ( A fiind mulţimea elementelor
inversabile din inel) şi mulţimea B a divizorilor lui zero.

a)
{ } 1 , 1
2
− =
=
B
α
b)
φ
α
=
− =
B
4
c)
φ
α
=
=
B
6


d)
φ
α
=
− =
B
6
e)
{ } 3 , 3
4
− =
=
B
α
f)
{ } 4 , 2
3
− − =
=
B
α



AL – 468 Pe Z definim legile de compoziţie :
4 − + = ⊗ y x y x şi ( ) Z ∈ ∀ + − − = ∗ y x y x xy y x , , 20 4 4 .
Stabiliţi mulţimea divizorilor lui 0 din inelul ( ) ∗ ⊗, , Z .

a) ∅; b) { } Z ∈ k k 2 ; c) { } Z ∈ k k 3 ;
d) { } Z ∈ + k k 1 2 ; e) { } Z ∈ + k k 1 3 ; f) { } Z ∈ + k k 2 3 .


AL – 469 Fie

1
S suma elementelor neinversabile ale inelului ( ) ⋅ +, ,
12
Z ,

2
S suma
elementelor inelului şi ( )
12 3
Z M A∈ , unde
|
|
|
|
|
.
|

\
|
+
+
=
∧ ∧ ∧ ∧
∧ ∧ ∧
∧ ∧ ∧
1 1
1
11 1
1
2
1 1
2 1
S S
S S
S S
A .
Atunci:

a) rang A=1;
∧ ∧ ∧
= 0
2 1
S S b) rang A=1;
∧ ∧ ∧
= 3
2 1
S S
c) rang A=2;
∧ ∧ ∧
= 0
2 1
S S d) rang A=2;
∧ ∧ ∧
= 3
2 1
S S
e) rang A=3;
∧ ∧ ∧
= 0
2 1
S S f) rang A=3;
∧ ∧ ∧
= 3
2 1
S S


142
Culegere de probleme


AL - 470 Legile 4 − + = ⊕ y x y x şi 20 4 4 + − − = ⊗ y x xy y x
determină pe R o structură de corp comutativ. Să se determine elementele neutre ale
corpului faţă de cele două legi.
a) 4, 5 b) 0, 1 c) 2, 0 d) 1, 1 e) 0, 0 f) 1, 1

AL - 471 Fie k ∈Z şi mulţimea M
a b
kb a
a b
k
=
|
\

|
.
|

¦
´
¹
¹
`
)
, Z care în raport cu
adunarea şi înmulţirea matricelor are o structură de inel comutativ. Pentru care din
următoarele valori ale lui k inelul are divizori ai lui zero ?

a) k = 2 b) k = 3 c) k = 4 d) k = 5 e) k = 6 f) k = 7


AL - 472 Fie a b c , , ∈R . Pe R definim legile de compoziţie ’’ ⊥’’ şi ’’ Τ ’’
prin: R ∈ ∀ − + = ⊥ y x by ax y x , ) ( , 2 şi R ∈ ∀ + − − = Τ y x c y x xy y x , ) ( , 2 2 .
Care sunt valorile a, b, c astfel încât ( R , , ⊥ Τ ) să fie corp ?

a) a b c = = = 0 0 3 , , b) a b c = = = 1 1 6 , , c) a b c = = = 0 1 6 , ,
d) a b c = = = 1 1 3 , , e) a b c = = = − 1 1 3 , , f) a b c = = = 1 0 6 , ,


AL - 473 Fie K un corp comutativ cu proprietatea că există un cel mai mic
număr n ∈N
*
astfel ca 1 1 1 0 + + + = ...
n ori
    
(0 şi 1 sunt elementele neutre ale corpului).
Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a) n = număr par b) n = număr prim c) n = număr impar
d) n = 4k k ,
*
∈N e) n = 4
k
k ,
*
∈N f) n = 3 2
k
k k , ,
*
∈ ≥ N

AL – 474 Fie mulţimea numerelor complexe C dotată cu operaţiile a y x y x + + = ∗
şi ( ) ci y x b bixy y x + + + =  , 1 , 0 , , ,
2
− = ≠ ∈ i b c b a C .
Să se determine valorile numerelor a,b şi c pentru care C este corp în raport cu
cele două legi de compoziţie, cu elementul neutru faţă de prima lege i, respectiv faţă
de a doua lege –i.
a) a = 1, b = 1, c = 0; b) a = i, b = 2, c = -1; c) a = -i, b = c =
2
1
;
d) a = -i, b = c = i; e) a = i, b =
2
1
, c = 1; f) a = i, b = c = -i.
Elemente de algebră
143


AL – 475 Pe mulţimea R a numerelor reale se consideră legile de compoziţie internă,
( ) c y x xy y x by ax y x + − − = ⊗ − + = ⊕ 2 , 1 oricare ar fi R ∈ y x, iar
R ∈ c b a , , . Să se determine a,b, şi c astfel ca ( ) ⊗ ⊕, , R să fie corp.

a) a = b = 1, c = 2 b) a = b = c = 1 c) a = b = c = 2

d) a = b = 1, c = 3 e) a = 2, b = 1, c = 3 f) a = 1, b = 2, c = 3.


AL - 476 Pentru ce valori ale lui a şi b funcţia
( )
f f x ax b : , R R → = +
determină un izomorfism între corpul numerelor reale şi corpul ( R , , Τ ∗ ) , unde
x y x y Τ = + − 2 , iar
( )
x y xy x y x y ∗ = − − + ∀ ∈
1
4
1
2
1
2
3 pentru , R ?

a) a b = = 1 1 , b) a b = = 2 2 , c) a b = = 1 2 ,

d) a b = = 4 2 , e) a b = = 2 4 , f) a b = = 1 4 ,



AL - 477 Fie corpurile ( K, , + • ) şi ( L, , + • ) unde: K
a b
b a
a b =
|
\

|
.
|

¦
´
¹
¹
`
)
2
, Q ,
{ }
L a b a b = + ∈ 2 , Q , iar ’’+’’ şi ’’ •’’ sunt operaţiile de adunare şi înmulţire a
matricelor , respectiv , a numerelor reale. Care din următoarele funcţii este un izo-
morfism al acestor corpuri ?

a)
( )
f a b
a b
b a
1
2
2
2
2
+ =
|
\

|
.
|
|
b)
( )
f a b
a b
b a
2
2
2
+ =
− −
− −
|
\

|
.
|


c) f
a b
b a
a b b
3
2
2
2
|
\

|
.
|
= + + ⋅ d) f
a b
b a
a b b
4
2
2
|
\

|
.
|
= + +

e) f
a b
b a
a b
5
2
2
|
\

|
.
|
= − + f) ( )
|
|
.
|

\
|


= +
a b
b a
b a f
2
2
6


144
Culegere de probleme


AL - 478 Fie
( )
U E X M , , ∈
2
Z
6
(inelul matricilor de ordin doi cu coeficienţi
din Z
6
) : U E X
a b
c d
=
|
\

|
.
|
|
=
|
\

|
.
|
|
=
|
\

|
.
|
|
 
 
,
 
 
,




3 5
5 4
1 0
0 1
. Care este soluţia X a ecuaţiei:
U X E ⋅ = ?


a) X =
|
\

|
.
|
|
 
 
2 3
3 1
b) X =
|
\

|
.
|
|
 
 
1 2
2 5
c) X =
|
\

|
.
|
|
 
 
3 2
2 3
d) X =
|
\

|
.
|
|
 
 
4 3
2 1
e) X =
|
\

|
.
|
|
 
 
2 5
5 3
f) X =
|
\

|
.
|
|
 
 
1 5
2 5




AL - 479 Să se calculeze determinantul de mai jos având elementele în corpul
claselor de resturi modulo 7 :

∆ =
   
   
   
   
1 0 4 1
3 2 6 5
0 1 5 1
6 0 2 3
.

a) ∆ =

1 b) ∆ =

0 c) ∆ =

2

d) ∆ =

3 e) ∆ =

4 f) ∆ =

5


AL - 480 Fie
( )
A M ∈
3 3
Z , unde A
x
x
x =
|
\

|
.
|
|
|
|

 

  



, 
2 0
1 1 0
0 1
3
Z . Pentru ce valori ale lui  x
matricea A este inversabilă ?

a) 

x = 0 b) 

x = 2 c) 

x = 1 d)
{ }


,

x ∈ 1 2

e) matricea nu este inversabilă pentru nici o valoare a lui  x f)
{ }


,

x ∈ 0 1

Elemente de algebră
145


AL – 481 Să se calculeze în corpul claselor de resturi modulo 11 expresia:











|
|
|
.
|

\
|
⋅ + + =
2
9
6
7
3
8
5
4
3
E

a)

= 0 E ; b)

= 1 E ; c)

= 2 E ; d)

= 3 E ; e)

= 4 E ; f)

= 5 E .


AL – 482 Să se determine
7
Z ∈

a pentru care polinomul | | X P
7
Z ∈ ,
( )
∧ ∧
+ + = 5
6
x a x x P este ireductibil.

a)
7
Z ∈

a ; b) ∅ ∈

a ; c)
∧ ∧
= 2 a ; d)
∧ ∧
= 4 a ; e)
)
`
¹
¹
´
¦

∧ ∧ ∧
6 , 3 a ; f)
)
`
¹
¹
´
¦

∧ ∧ ∧
6 , 5 a


AL – 483 Pe mulţimea { } 1 \

+
R se defineşte legea de compoziţie internă :
y
x y x
ln
= ∗ . Se consideră afirmaţiile:
A) { } ( ) ∗

+
, 1 \ R este grup abelian
B) ( ) ∗ , M este subgrup al grupului { } ( ) ∗

+
, 1 \ R unde { }

∈ = Q α
α
, e M .
C) Aplicaţia { } ( ) ( ) ⋅ → ∗
∗ ∗
+
, , 1 \ : R R f cu x x f ln ) ( = şi " "⋅ reprezintă înmulţirea,
este un izomorfism de grupuri
D) { } ( ) ⋅ ∗

+
, , 1 \ R este un inel
E) { } ( ) ⋅ ∗

+
, , 1 \ R este un corp.
Stabiliţi câte afirmaţii sunt corecte .

a) nici una; b) una; c) două; d) trei; e) patru; f) cinci.


AL – 484 Fie n k f
k
, 1 , = , automorfismele corpului ( ) ⋅ +, , C , ce au proprietatea că :
( ) R ∈ ∀ = x x x f
k
) ( , .
Să se calculeze ( ) ( )

=
=
n
k
k
z f z S
1
.
a) S(z) = 0 b) S(z) = n c) S(z) = Re z
d) S(z) = Im z e) S(z) = 2Re z f) S(z) = 2Im z
146
Culegere de probleme


Al – 485 Fie corpul ( ) ⋅ +, ,
2
M , unde ( )
)
`
¹
¹
´
¦

|
|
.
|

\
|
+

= = R u z
u z u
u z
u z M M , ;
3
5
,
2 2
iar
legile de compunere internă " "+ şi " "⋅ sunt adunarea şi înmulţirea matricelor. Să se
determine izomorfismele ( ) ( ) ⋅ + → ⋅ + , , , , :
2
C M f , cu proprietatea
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) R ∈ ∀ = α α α u z M f u z M f , ,
2 2
,
unde ( ) ⋅ +, , C este corpul numerelor complexe.

a) iu z
u z u
u z
f 5
3
5
− =
|
|
.
|

\
|
+

b) iu z
u z u
u z
f iu z
u z u
u z
f 3
3
5
; 5
3
5
2 1
− =
|
|
.
|

\
|
+

+ =
|
|
.
|

\
|
+



c) ui u z
u z u
u z
f
2
5
2
3
3
5
1
+ + =
|
|
.
|

\
|
+

; ui u z
u z u
u z
f
2
5
2
3
3
5
2
− + =
|
|
.
|

\
|
+



d) ui u z
u z u
u z
f
2
5
2
3
3
5
+ − =
|
|
.
|

\
|
+

; e) ui u z
u z u
u z
f
2
11
2
3
3
5
1
+ + =
|
|
.
|

\
|
+

;

ui u z
u z u
u z
f
2
11
2
3
3
5
2
− + =
|
|
.
|

\
|
+

f)
|
.
|

\
|
− + + =
|
|
.
|

\
|
+

u
z
i u z
u z u
u z
f 5
2 2
3
3
5


AL – 486 Legile de compoziţie
3
3 3
y x y x + = ⊕ şi xy y x = ⊗ determină pe R o
structură de corp comutativ. Pentru ce valori R ∈ β α, funcţia bijectivă
( )
3
, : β α + = → x x f f R R determină un izomorfism între corpul numerelor reale
( ) ⋅ +, , R şi corpul ( ) ⊗ ⊕, , R ?

a) nu există R ∈ β α, ; b) R ∈ β α, ; c) 1 = = β α ;
d) ; 0 , 1 = = β α e) ; 1 , 2 = = β α f) 2 , 1 = = β α


AL - 487 Să se rezolve următorul sistem de ecuaţii în corpul claselor de resturi
modulo 11:
  
  
3 4 5
7 3 8
x y
x y
+ =
+ =
¦
´
¦
¹
¦
.
a)
( )

,

9 0 b)
( )

,

0 9 c)
( )

,

6 9 d)
( )

,

8 9 e)
( )

,

5 0 f)
( )

,

6 0
Elemente de algebră
147


AL - 488 Care sunt soluţiile sistemului:
  
  
3 2 1
4 3 2
x y
x y
+ =
+ =
¦
´
¦
¹
¦
în inelul Z
12
x y = =

,

2 7
?

a) b) x y = =

,

1 4 c) x y = = 10 3

,


d) incompatibil e) x y = = 11 2

,

f) x y = =

,

8 3


AL - 489 Să se rezolve în inelul Z
12
  
  
3 2 4
2 3 1
x y
x y
+ =
+ =
¦
´
¦
¹
¦
sistemul: .

a) x x = =

,

0 2 b) x y = = 10 7

,

c) x y = =

,

5 2
d) x y = =

,

4 1 e) x y = =

,

2 11 f) x y = = 11 8

,




AL - 490 Să se rezolve în corpul claselor de resturi modulo 11, sistemul
următor:
  
 
   
2 10 4
3 2
10 2 2 1
x y z
x z
x y z
+ + =
+ =
+ + =
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
.

a)
( )

,

,

6 3 6 b)
( )

,

,

3 6 3 c)
( )

,

,

3 3 6 d)
( )

,

,

6 6 3 e)
( )

,

,

6 6 1 f)
( )

,

,

3 31


AL - 491 Să se rezolve sistemul:
x y z u
x y z u
x y z u
x y z u
+ + + =
− + − =
+ − + =
+ + − =
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦

 
 
 
6
2 2
2 3
3 2
în corpul claselor de
resturi modulo 7.

a) x y z u = = = =

,

,

,

1 10 2 4 b) x y z u = = = =

,

,

,

2 3 1 4

c) x u y u z u u u = = + = + =

,
 
,

, 2 1 3 5 d) x u y u z u = = + = +

,
 
,

2 1 2 6

e) x y z u = = = =

,

,

,

1 2 3 4 f) x y z u = = = =

,

,

,

2 3 4 5
148
Culegere de probleme


AL - 492 Să se rezolve sistemul

¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
= + +
= + +
= + +
∧ ∧ ∧ ∧
∧ ∧ ∧ ∧
∧ ∧ ∧ ∧
5 8 3 8
0 3 8 8
3 8 8 3
z y x
z y x
z y x
în corpul claselor de resturi modulo 13.
a) ; 3 , 2 , 5
∧ ∧ ∧
= = = z y x b)
∧ ∧ ∧
= = = ; 2 , 5 , 2 z y x c)
∧ ∧ ∧
= = = ; 2 , 1 , 4 z y x
d)
∧ ∧ ∧
= = = ; 2 , 2 , 1 z y x e)
∧ ∧ ∧
= = = ; 5 , 2 , 2 z y x f)
∧ ∧ ∧
= = = ; 7 , 2 , 2 z y x


AL - 493 Precizaţi valorile λ ∈Z
4
pentru care sistemul:
 
 
 
λ
λ λ
λ λ
x y z
x y z
x y z
+ + =
+ + =
+ + =
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
1
2

este incompatibil.
a)
{ }
λ ∈

,

0 2 b) { } 0 , 3
ˆ
= λ c) { } 0
ˆ
, 1
ˆ
= λ d)
{ }
λ ∈

,

1 3 e) λ ∈∅ f)
{ }
λ ∈

,

1 2


AL - 494 Care este condiţia ca sistemul:
 
 
 
λ
λ
λ
x y z
x y z
x y z
+ + =
+ + =
+ + =
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
0
0
0
să aibă numai soluţia
banală în inelul claselor de resturi modulo 4 ?

a)
 
λ = 0 b)
 
λ = 1 c)

λ ∈∅ d)

λ ∈Z
4
e)
 
λ = 2 f)
 
λ = 3


AL - 495 În corpul claselor de resturi modulo 5 să se afle restul împărţirii
polinomului

∧ ∧ ∧ ∧
+ + + + 3 4 3 2
2 3 4
x x x x la polinomul
∧ ∧ ∧
+ + 4 3 3
2
x x .

a)

+ 2 x b)

+1 x c) x
d)

+ 4 x e)

+ 5 x f)
∧ ∧
+1 2 x
Elemente de algebră
149


AL - 496 Să se determine cel mai mare divizor comun al polinoamelor
| |
f g X , ∈Z
5
: f X X X X X = + + + + +
     
3 4 3 3 2 2
5 4 3 2
şi g X X = + +
  
2 3 1
2
.

a) ( f , g ) = 1 b) g c) X +

1 d)
 
2 3 X + e)
 
2 1 X + f) 2
ˆ
+ X


AL - 497 Să se descompună în factori ireductibili peste corpul Z
3
polinomul:
| |
f x x x X = + + + ∈
3 2
3
2 2
 
Z .

a)
( )( )
x x x − + +
 
1 1
2
b)
( )( )
x x x + +

1
2
c)
( )( )
x x + +
 
1 1
2


d)
( )( )
x x + +
 
2 1
2
e)
( )( )
x x − −
 
2 1
2
f)
( )( )
x x x − −
 
1 2


AL - 498 Să se determine p astfel încât polinomul
( ) | |
  
2 2 1
3
3
x p x X + + + ∈Z
să fie ireductibil peste Z
3
.

a) orice p din Z
3
satisface condiţia cerută

b) nici un p din Z
3
nu satisface condiţia cerută

c)
{ }
p ∈

,

0 1 d) p =

1 e) p =

0 f) p =

2


AL - 499 Să se determine
5
Z ∈ m astfel încât polinomul
] [ 1
ˆ
4
ˆ
2
ˆ
ˆ
2 3 4
X X X X m X
5
Z ∈ + + + + să aibă două rădăcini diferite.

a) 0
ˆ
ˆ = m b) 1
ˆ
ˆ = m c) 2
ˆ
ˆ = m d) 3
ˆ
ˆ = m e) 4
ˆ
ˆ = m f) ∅ ∈ mˆ


AL - 500 Produsul elementelor nenule într-un corp comutativ cu n elemente
este:

a) 1 b) –1 c) 1+1 d) (–1)+( –1) e) ( –1)+ ( –1)+ ( –1) f) 1+1+1
150
Culegere de probleme



AL – 501 Să se determine toate morfismele de grupuri ( ) ( ) + → + , , : Q Q f .

a) ( ) Q Q ∈ ∈ = r x rx x f ; , b) ( ) Z Q ∈ ∈ = r x rx x f ; ,
c) ( ) Q ∈ = x x x f , d) ( ) Q ∈ − = x x x f ,
e) ( ) N Q ∈ ∈ = n x nx x f , , f) ( ) Q ∈ = x x f , 0


AL – 502 Care trebuie să fie expresia lui f(x) pentru ca aplicaţia C Q → : f să fie
un morfism de corpuri.

a) ( ) 1 + = x x f b) ( )
2
x x f = c) ( ) x x f =
d) ( )
1 −
+ = x x x f e) ( )
1 −
= x x f f) Nici una dintre cele menţionate anterior.


AL – 503 Să se determine valoarea parametrului real m astfel încât polinomul
( ) m x x x x P + − + − = 1 2
2 4
să se dividă cu x+1.

a) 0 b) –1 c) 3 d) 1 e) –1 f) 2


AL – 504 Să se determine câtul q şi restul r al împărţirii polinomului
6 5 4 3 2
2 3 4
+ − + − = x x x x f
la polinomul 1 3
2
+ − = x x g .

a) ; 5 25 , 11 3 2
2
− = + + = x r x x q b) ; 5 25 , 11 3 2
2
+ = − + = x r x x q
c) ; 1 5 , 7 3 2
2
− = + − = x r x x q d) ; 2 , 2 2
2
+ = + = x r x q
e) ; 2 , 6 3 2
2
+ − = − + = x r x x q f) ; 5 2 , 2
2
+ = = x r x q


AL - 505 Să se determine gradul polinoamelor | | X f Z ∈ astfel încât f(7)=5 şi
f(15)=9.

a) 2 b) Nu există asemenea polinom c) 3

d) 4 e) 6 f) 8
Elemente de algebră
151


AL - 506 Să se determine restul împărţirii polinomului:
( )
f a x a
n
= + cos sin ,
n a ∈ ∈ N R
*
, la polinomul g x = +
2
1.

a) x na na cos sin + b) x na na sin cos + c) cos sin na i na +

d) nx + 1 e) x na tg f) x + 1


AL - 507 Un polinom P împărţit la x − α dă restul β, iar împărţit la x − β,
dă restul α . Fie R
1
, respectiv R
2
x − α , resturile împărţirii polinomului P(P(x)) la ,
respectiv la x − β. În funcţie de α şi β să se determine R
1
şi R
2
R R
1 2
= = α β ,
.

a) b) R R
1 2
= = β α , c) R R
1
2
2
2
= = α β ,
d) R R
1
2
2
2
= = β α , e) R R
1 2
= = αβ f) R R
1 2
1 1 = − = + α α ,


AL - 508 Fie P un polinom care împărţit la x
2
1 − are restul x − 2 şi câtul Q(x), iar
împărţit la x
2
4 − are restul x + 1 şi câtul H(x). Fie R
1
restul împărţirii lui Q(x) la
x − 2 şi R
2
restul împărţirii lui H(x) la x + 1. Să se determine R
1
şi R
2
.

a) R R
1 2
1 = = b) R R
1 2
3 0 = − = , c) R R
1 2
3 3 = − = ,
d) R R
1 2
0 3 = = , e) R R
1 2
0 = = f) R R
1 2
1 = = −


AL - 509 Fie P un polinom cu coeficienţi reali. Dacă resturile împărţirii lui
P la x a − şi
( )
x b a b − ≠ , sunt egale, să se determine restul împărţirii lui P
la polinomul
( )( )
x a x b − − .

a) ax b + b) bx a + c) P(a) d) bx + 1 e) x a + f) x b +


AL - 510 Să se determine restul împărţirii polinomului

( ) ( ) ( )
P x x x
n
n
= − + − − 2 1 1
2
la polinomul
( )
Q x x x = − +
2
3 2 .

a) x + 1 b) x −1 c) 0 d) x + 2 e) 2 1 x + f) 2 1 x −
152
Culegere de probleme


AL - 511 Fie f X aX bX
n n n
= + + −
+ − 2 1 2 2 1
1. Să se determine a b , ∈R astfel
încât restul împărţirii lui f la x −1să fie egal cu 5, iar restul împărţirii lui f la x + 1
să fie egal cu –3, apoi să se găsească restul împărţirii lui f la X
2
1 − .

a) a b x = = − 2 3 5 3 , ; b) a b x = = − + 2 3 3 5 , ; c) a b x = = + 2 3 4 1 , ;

d) a b x = = − 2 1 5 3 , ; e) a b x = = − + 2 1 3 5 , ; f) a b x = = − 2 1 3 4 , ;


AL - 512 Se consideră polinomul:
( ) | |
f X X X aX b f X = + + + ∈
4 3
, R .
Să se determine parametrii a b , ∈R astfel ca restul împărţirii lui
( )
f X + 2 la
X + 1 să fie –18 , iar restul împărţirii lui
( )
f X − 2 la X −1 să fie egal cu –12 .

a) 16 , 4 − = − = b a b) 16 , 4 = = b a c) 11 , 5 = = b a
d) a b = = 6 12 , e) a b = = 10 16 , f) a b = = 9 10 ,


AL - 513 Fie
| |
f X ∈R un polinom de grad cel puţin doi. Dacă f dă restul 2
prin împărţirea la X + 1 şi ( ) ( ) ( ) 1 3 2 = + − + X f X X f X , să se determine restul
împărţirii lui f la X X
2
2 − − .

a)1− X b)1+ X c) 1 d) 0 e) X X
2
2 − − f) X


AL - 514 Fie
| |
f X ∈R ,
( ) ( )
f X X m X
n
n
= + + −
+
1 1
2 1
unde m∈R .
Determinaţi condiţia necesară şi suficientă pentru ca polinomul f să fie divizibil
prin polinomul g X X = + +
2
1.

a) m= −1 b) m= 1 c) m= −2 d) m= 2 e) m∈R f) ∅ ∈ m


AL - X. 515 Un polinom împărţit la x-1, x+1 şi x+4 dă respectiv resturile 15,7 şi
–80. Să se afle restul împărţirii polinomului prin ( )( )( ) 4 1 1 + + − x x x .

a) 16 4 5
2
+ + x x b) 16 4 5
2
+ − x x c) 16 4 5
2
− − x x
d) 16 4 5
2
+ + − x x e) 16 4 5
2
+ − − x x f) 16 4 5
2
− + − x x
Elemente de algebră
153


AL - 516 Să se determine toate polinoamele de gradul trei care se divid la x-1, iar
resturile împărţirii la x-2, x-3 şi x-4 sunt egale.

a) ( ) 18 26 9
2 3
− + − x x x α b) ( ) 18 26 9
2 3
− + + x x x α
c) ( ) 18 26 9
2 3
− − − x x x α d) ( ) 18 26 9
2 3
+ + − x x x α
e) ( ) 18 26 9
2 3
− − + x x x α f) ( ) 18 26 9
2 3
+ + + x x x α R ∈ α


AL - 517 Să se determine parametrii reali m şi n astfel încât polinomul
f X X X mX X X nX = + + + + + + + 2 5 2
29 23 12 11 8 6 2
să fie divizibil prin polinomul
g X X X X = + + + +
4 3 2
1.

a) m n = − = 3 1 , b) m n = − = − 3 1 , c) m n = = 0 0 ,
d) m n = = − 1 3 , e) m n = = 1 3 , f) m n = = − 0 3 ,


AL - 518 Determinaţi restul împărţirii polinomului

( ) ( )
P x x x x n
n n
= + + + + ≥
−1
1 3 ... , la polinomul
( ) ( )
Q x x x = −1
2
.

a)
( )
nx n n x
2
3 1 + − + b)
( ) ( )
1
2
1
1
2
3 1
2
n n x n n x − − − +

c)
( ) ( )
1
2
1
1
2
3 1
2
n n x n n x + + + + d)
( )
n x nx − + + 1 2 1
2


e)
( ) ( )
1
2
1 1 2
2
n n x n n x + + − + f)
( )
1
2
1 2 3
2
n x nx + + +


AL - 519 Să se determine restul împărţirii polinomului
( )
P x x x x
n n
= − + +
2 4
1,
prin polinomul
( ) ( )
Q x x = −1
2
.

a) nx − 2 b)
( )
n x n + − − 1 2 c)
( )
n x n + − − 4 2
d)
( )
n x n − + + 4 2 e)
( )
2 1 3 n x + − f)
( )
2 1 2 n x n − + −


154
Culegere de probleme


AL - 520 Fie P un polinom cu coeficienţi reali de grad mai mare sau egal cu 3, iar
p nX mX R + + =
2
restul împărţirii lui P prin produsul ( )( ) 2 1
2
− − X X . Să se
determine m , n şi p astfel încât resturile împărţirii lui P prin 2 , 1 − − X X şi X + 1 să
fie, respectiv , 2 − , 3, − 6 .

a) 1 , 2 , 1 − = = = p n m b) 2 , 1 , 1 = − = = p n m c) 21 , 26 , 7 − = = − = p n m

d) 5 , 2 , 1 − = = = p n m e) 1 , 3 , 1 = = − = p n m f) 3 , 2 , 1 = = = p n m


AL - 521 Determinaţi puterile naturale n pentru care polinomul

( )
( )
f X X X
n
n
= + + + −
2
3
3
1 2 2 este divizibil prin g X X = − +
2
1.

a) n p p = ∈ 3 , N b) n p p = + ∈ 3 1, N c) n p p = + ∈ 3 2, N

d) n p p = ∈ 2 , N e) n p p = + ∈ 2 1, N f) n ∈N


AL - 522 Să se determine parametrii a,b∈ R astfel încât polinomul
( ) b ax x x x P + + − =
3 4
2 2 , să fie divizibil cu ( ) 2 3
2
+ − = x x x Q .

a) a = 12 b) a = 16 c) a = - 16
b = - 12 b = - 16 b = 16
d) a = 16 e) a = 15 f) a = 13
b = - 14 b = - 15 b = - 13


AL – 523 Să se determine restul R(x) al împărţirii polinomului
( ) b ax x x Q
n
+ + =
−1 3
la x
2
+x+1, n ∈ N
+
( ) ( ) 1 1
2 2
− + − = b x a x R
.

a) b) ( ) ( ) 1 1 + + + = b x a x R c) ( ) b ax x R + =
d) ( ) ( ) 1 1 − + − = b x a x R e) ( ) ( ) b x a x R − + − = 1 1 f) ( ) ( ) 1 1 + + − = b x a x R


AL - 524 Să se determine polinomul de gradul trei, care împărţit la x x 3
2
− dă restul
15 6 − x şi împărţit la 8 5
2
+ − x x dă restul 7 2 − x .
a) 13 14 7
2 3
− + − x x x b) 1 2
3
+ − x x c) 15 15 6
2 3
− + − x x x
d) 15 14 6
2 3
− + − x x x e) 15 15 6 2
2 3
− + − x x x f) 1 7
3
+ − x x
Elemente de algebră
155


AL - 525 Să se determine λ şi Q ∈ µ astfel încât un cel mai mare divizor comun al
polinoamelor 3 7 2
2 3
+ + − = X X X f λ şi 3 3
2 3
+ + − = X X X g µ să fie un
polinom de gradul doi.

a) 2 , 1 = − = µ λ b) 0 = = µ λ c) 0 , 2 = = µ λ

d) λ µ = = − 2 1 , e) λ µ = = −1 f) λ µ = = 0 2 ,


AL - 526 Fie
| |
f X f a a X a X a X ∈ = + + + Z ,
0 1 2
2
3
3
. Determinaţi coeficienţii
polinomului f , dacă
( ) ( ) ( ) ( )
f f f n n n 1 2
4
+ + + = ∀ ∈ ... ,
*
N .

a) f X X X = − + − + 1 3 5 4
2 3
b) f X X X = − − + 2 2 3 2
2 3


c) f X X X = − + + + 1 4 6 4
2 3
d) f X X X = − + − + 1 4 6 4
2 3


e) f X X X = − − + − 2 2 3 2
2 3
f) f X X X = − − + 1 4 6 4
2 3



AL - 527 Să se determine polinomul P | | X ∈R care satisface condiţiile:
( ) ( ) ( )
| |
( )
X P X P X P X − − − − = 1 1 4 0 , R ∈ ∀ x ) ( şi P(0) = 24.

a)
( )( )( )
X X X X − − − + 1 3 4 24 b)
( )( )( )( )
− + − − − 2 1 1 3 4 X X X X

c)
( )( )( )( )
X X X X − − − − 1 2 3 4 d)
( )( )( )
X X X X − − − + 1 2 3 24

e)
( )( )( )
X X X X − + − + 5 1 2 24 f) X + 24

AL - 528 Să se determine toate polinoamele
| |
P X ∈R , astfel încât
( ) ( )
P x P x x x x + = + + + + 1 4 6 4 1
3 2
pentru orice x ∈R .

a) kx k
3
, ∈R b) x x
4 3
5 + − c) x k k
4
+ ∈ , R


d) x k k
5
+ ∈ , R e) k ∈R f) x x k k
4
+ + ∈ , R

156
Culegere de probleme


AL - 529 Fie
| |
f X ∈Z un polinom de grad oarecare, care pentru patru valori
întregi diferite este egal cu p, p fiind un număr prim. Pentru ce valori întregi ale lui x
avem
( )
f x p = 2 ?

a) Nu există x ∈Z b) Pentru orice x ∈N c) Pentru x k k = + ∈ 2 1, Z


d) Pentru orice x ∈Z e) Pentru x k k = ∈ 2 , Z f) Pentru x număr prim


AL - 530 Dacă polinomul | | X f Z ∈ are proprietatea că f(0) şi f(1) sunt numere
impare, atunci:

a) f are numai rădăcini întregi b) f are numai rădăcini întregi pare

c) f are numai rădăcini întregi impare d) f nu are rădăcini întregi

e) f are numai rădăcini întregi pozitive f) f are numai rădăcini întregi negative



AL - 531 Să se determine toate valorile parametrilor a b , ∈R pentru care există
polinoame
| |
P X ∈R care verifică identitatea
( )
| |
( ) ( ) ( )
x P x b x a P x a x − = − + ∀ ∈ , . R

a) b a = ∈ 0, R b)
{ }
a b = ∈ 0 0 , \ R c) a b ≠ şi a b ≠ ≠ 0 0 ,

d) a b a = ≠ sau 0 şi b = 0 e) a b , ∈R f)
{ }
a b , \ ∈R 0


AL - 532 Fie polinomul f X aX b X bX a b = − + − + ∈
4 3 2 2
2 1, , R . Care din
următoarele afirmaţii este adevărată pentru orice valori ale numerelor reale a şi b .

a) f are cel mult o rădăcină reală b) f nu are rădăcini reale

c) f are 4 rădăcini reale d) f are cel puţin două rădăcini reale

e) f are cel mult două rădăcini reale f) a ib a b + ∈ ; , R este rădăcină a polinomului


Elemente de algebră
157


AL - 533 Să se determine R ∈ a astfel încât rădăcinile
3 2 1
, , x x x ale ecuaţiei
0 6
2 3
= + + − a ax x x , să verifice relaţia 0 ) 3 ( ) 2 ( ) 1 (
3
3
3
2
3
1
= − + − + − x x x .

a) { } 3 , 1 , 1 − ∈ a , b)
)
`
¹
¹
´
¦

2
7
,
3
5
,
5
27
a , c)
)
`
¹
¹
´
¦

4
27
,
3
16
,
2
5
a ,

d)
)
`
¹
¹
´
¦

2
27
,
3
16
,
2
7
a , e)
)
`
¹
¹
´
¦

2
27
,
5
16
,
3
5
a , f) { } 5 , 3 , 2 ∈ a


AL - 534 Determinaţi ordinul de multiplicitate m∈N al rădăcinii x = 2
a ecuaţiei : x x x x x
5 4 3 2
5 7 2 4 8 0 − + − + − = .

a) 0 b) 1 c) 2 d) 3 e) 4 f) 5


AL - 535 Fie
| |
P X P aX bX cX d a b ∈ = + + + ≠ R , , ,
3 2
0 . Să se determine
relaţia dintre coeficienţii a, b, c, d pentru care rădăcinile lui P sunt în progresie aritmetică.

a) 3 27 9 0
3
b ab abc + + = b) 2 27 9 0
3 2
b a d abc − + = c) 2 27 9 0
3 2
b a d abc + − =
d) 3 27 9 0
3
a abc bd + − = e) 3 27 0
3
c abc + = f) 2 27 9 0
3 2
c a d abc + − =


AL - 536 Fie polinomul
| |
P X P aX bX cX d a d ∈ = + + + ≠ R , , ,
3 2
0. Să se
determine relaţia dintre coeficienţii a, b, c, d pentru ca rădăcinile polinomului P să
fie în progresie geometrică.

a) a b c d
2 2
= b) a b c d
2 2 2
= c) ab c d
3 3
=
d) ac b d
3 3
= e) ac bd = f) a c b d
3 3
=


AL - 537 Să se determine valorile lui m∈R pentru care produsul a două rădăcini
ale ecuaţiei x x
m
m
3
2
3
2
1
0 − −
+
= este egal cu 1.

a) m= 0 b)
{ }
m∈ 2 5 , c) m∈R d) ∅ ∈ m e) m= −2 f)
{ }
m∈ − 5 7 10 , ,

158
Culegere de probleme


AL - 538 Care este relaţia dintre a şi b atunci când ecuaţia x ax ab
3
3 2 0 − + = ,

{ }
a b , \ ∈R 0 , are o rădăcină dublă.

a) 2 3 b a = b) b a
2
2 = c) b a
2
= d) b a 5
3
= e) a b = 2 f) a b =


AL - 539 Arătaţi că ecuaţia
( ) ( ) ( )
x m x m x m
3 2
2 5 9 5 2 3 0 + − + − + − = , m∈R ,
admite o rădăcină x
1
( )
log log ,
10 2 3 10 2
1
2
6 5 x x m x − = +
independentă de m şi apoi determinaţi m astfel încât :
şi x
3
fiind celelalte rădăcini ale aceleiaşi ecuaţii.

a) m m
1 2
4
1
2
= = − , b) m m
1 2
3 1 = = , c) m= 2
d) m=
1
2
e) m m
1 2
1
2
3 = = , f) m= 5


AL - 540 Să se determine m∈R ştiind că rădăcinile x x x
1 2 3
, , ale ecuaţiei
x x mx
3 2
2 1 0 + − + = satisfac relaţia x x x
1
4
2
4
3
4
24 + + = .


a) m m = = − 0 1 , b) m m = = − 1 1 , c) m m = = 0 1 ,


d) m m = = − 0 8 , e) m m = − = 1 3 , f) m m = = 4 0 ,


AL - 541 Să se determine m∈R astfel încât rădăcinile x x x
1 2 3
, , ale ecuaţiei
x x m
3
0 + + = , să verifice egalitatea x x x
1
5
2
5
3
5
10 + + = .


a) m= 1 b) m= 2 c) m= −1 d) ∅ ∈ m e) m= −2 f) m∈R


AL - 542 Dacă x x x
1 2 3
, , sunt rădăcinile ecuaţiei x x
3
1 0 − + = , să se calculeze
expresia : E
x x
x
x x
x
x x
x
=
+
+
+
+
+
1
2
2
2
3
2
2
2
3
2
1
2
3
2
1
2
2
2
.
a) E = 3 b) E = −3 c) E = 2 d) E = −2 e) E = −1 f) E = 1

Elemente de algebră
159


AL - 543 Se consideră ecuaţia x ax ax a a
3 2
0 + + + = ∈ , C, cu rădăcinile

x x x
1 2 3
, , . Să se calculeze expresia :
( )
E x x x = + + +
1
3
2
3
3
3
2
1 .

a)
( )
E a = + 1
6
b)
( )
E a = −1
6
c)
( )
E a = +
3
2
1

d)
( )
E a = −
3
2
1 e) E a = +
6
1 f) E a = −
6
1


AL - 544 Dacă x x x
1 2 3
, , sunt rădăcinile ecuaţiei ax bx cx d
3 2
0 + + + = ,
a b c d , , ,
*
∈R , să se formeze ecuaţia în y care are ca rădăcini :
y
x x
y
x x
y
x x
1
2 3
2
3 1
3
1 2
1 1 1 1 1 1
= + = + = + , , .

a) by cy dy a
3 2
0 + + + = b) 0
2 3
= −
|
.
|

\
|
+ +
|
.
|

\
|
+ +
|
.
|

\
|
+ a
d
c
y b
d
c
y c
d
c
y d

c) dy cy by a
3 2
0 + + + = d) y
a
y
b
y
c d
+
|
\

|
.
|
+ +
|
\

|
.
|
+ + + =
1 1 1 1
0
3 2


e) d y
c
d
c y
c
d
b y
c
d
a +
|
\

|
.
|
− +
|
\

|
.
|
+ +
|
\

|
.
|
− =
3 2
0

f) 0
2 3
= −
|
.
|

\
|
− +
|
.
|

\
|
− −
|
.
|

\
|
− a
d
c
y b
d
c
y c
d
c
y d


AL - 545 Dacă x x x
1 2 3
, , sunt rădăcinile ecuaţiei x x
3 2
3 0 + − = , să se precizeze
care din ecuaţiile următoare are drept rădăcini :
y x x y x x y x x
1 2 3 2 3 1 3 1 2
= + = + = + , , .

a) y y
3
2 0 − + = b) 2 1 0
3
y y − − = c) 2 7 0
3
y y + + =
d) y y y
3 2
2 3 0 + + + = e) y y
3
2 0 + − = f) y y y
3 2
2 3 0 − + − =
160
Culegere de probleme


AL - 546 Ştiind că ecuaţia :
( ) ( )
x a x a x
3 2
2 2 2 8 0 − + + + − = , admite şi rădăcini
independente de a, să se determine mulţimea tuturor valorilor lui a pentru care toate
rădăcinile ecuaţiei sunt strict pozitive.


a)
| |
− 4 4 , b)
( )
0,+∞ c)
( )
−1 0 , d)
| )
4,+∞ e)
( ) ( )
− ∞ − ∪ +∞ , , 4 4 f)
( |
− ∞ − , 4

AL - 547 Să se rezolve ecuaţia :
( ) ( )
x x x
3 2
2 1 2 1 4 2 2 0 − + + + − = , ştiind că
ea admite rădăcina 1 2 + .

a)1 2 1 2 2 + − , , b)1 2 1 2 2 2 + − , , c)1 2 1 2 2 + − + , ,

d)1 2 2 2 + − − , , e)1 2 1 2 1 2 + + + , , f)1 2 1 2 2 2 + − − , ,



AL - 548 Să se determine a b , ∈R astfel ca ecuaţia x x ax bx
4 3 2
4 17 0 − + + + =
să aibă rădăcinile în progresie aritmetică.

a) a b = = − 2 17 , b) a b = = − 12 19 , c) a b = − = 52 12 ,

d) 36 , 14 = − = b a e) a b = = 21 36 , f) a b = = 52 40 ,


AL - 549 Fie ecuaţia 0 17 7
2 3 4
= + + + − n mx x x x . Să se rezolve şi să se afle m şi n
ştiind că admite o rădăcină dublă şi că suma celorlalte două rădăcini este 5.

a) 6 , 17 , 3 , 2 , 1
4 3 2 1
= − = = = = = n m x x x x
b) 17 , 6 , 3 , 2 , 1
4 3 2 1
− = = = = = = n m x x x x
c) 1 , 1 , 5 , 1 , 2
4 3 2 1
= = = = = = n m x x x x
d) 4 , 3 , 5 , 1 , 1
4 3 2 1
= = = = = = n m x x x x
e) 3 , 3 , 3 , 2 , 3
4 3 2 1
= − = = = = = n m x x x x
f) 3 , 3 , 1 , 4 , 2
4 3 2 1
− = = = = = = n m x x x x

Elemente de algebră
161


AL - X. 550 Să se rezolve ecuaţia:
( )
x x x
3 2
2 1 2 2 2 0 − + + + = , ştiind că admite
rădăcina 1 2 − .
a) x x
i
1 2 3
1 2
1 2 5 6 2
2
= − =
+ ± +
,
,
b)
2
2 6 5
, 2 1
3 , 2 1
+ ±
= − =
i
x x
c) x x x
1 2 3
1 2 1 2 1 2 = − = + = + , , d) x x x
1 2 3
1 2 1 2 1 2 = − = + = − , ,
e) x x
1 2 3
1 2 5 6 2 = − = ± + ,
,
f) x x x
1 2 3
1 2 1 2 5 6 2 = − = + = + , ,


AL - 551 Să se determine valorile raţionale ale parametrilor a şi b astfel încât
1 2 + să fie rădăcină a ecuaţiei : x ax bx x
4 3 2
5 2 0 + + + + = .

a) a b = − = − 3 1 , b) a b = = 3 1 , c) a b = − = 3 1 ,

d) a b = = 2 1 , e) a b = − = − 2 1 , f) a b = − = 2 1 ,


AL - X. 552 Să se determine toate valorile parametrilor reali a şi b pentru care ecuaţia
x x x ax b
4 3 2
3 6 0 + + + + = are cel mult două rădăcini reale.

a) a b = = 1 2 , b) a b ∈ = R, 5 c)
{ }
a b ∈ = R \ , 1 2

d) a b , ∈R e) a b = − = 2 3 , f) a b ≠ ≠ 1 3 ,


AL - 553 Să se determine parametrul real a astfel încât ecuaţia :
x x ax x
4 3 2
2 2 1 0 + + + + = , să aibă toate rădăcinile reale.

a)
( |
a ∈ − ∞,3 b)
( |
a ∈ − 6 3 , c)
( )
a ∈ 0 1 , d)
( |
a ∈ − ∞ − , 6 e) a = 0 f) a = 1

AL – 554 Se consideră ecuaţia

( ) ( ) 0 1 1 2 2 1 2
2 3 4
= + − − + − − x x x x
m m m

Să se determine m ∈R astfel încât ecuaţia să aibă două rădăcini reale, distincte, negative.

a) 3 log
2
= m b) 2 = m c) ∅ ∈ m
d) 0 < m e) ( ) 1 , 0 ∈ m f) ( ) ∞ ∈ , 2 m
162
Culegere de probleme


AL - 555 Precizaţi mulţimea A căreia îi aparţine cel mai mic număr întreg k pentru
care ecuaţia
( )
x k x k
4 2 2
2 2 12 0 − + − + = are numai două rădăcini reale distincte.

a)
{ }
A= − − − 6 5 4 , , b)
{ }
A= − − 2 11 , , c)
{ }
A= − 3 2 7 , ,

d)
{ }
A= −1 0 7 , , e) A= ∅ f)
{ }
A= 0 1 2 , ,



AL - 556 Să se determine toate polinoamele de gradul
| |
n P X ∈ ∈ N R
*
, , care
verifică identitatea :

( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( )
P P x P x P x x x x P x x
n n
1 1
2 2
+ + + + = + + + + ∀ ∈ ... ... , R .

a)
( )
k x
2
1 + b)
( )
k x x
2
− c)
( )
k x x
3


d)
( )
k x x
2
+ e)
( )
k x
4
3 − f)
( )
k x
2
2 −


AL - X. 557 Să se determine parametrii reali m, n şi p pentru care ecuaţiile de gradul
trei :
( ) ( ) ( )
m x m n p x m n p x m n p + + + + − + − − + − − − = 1 1 3 2 3 2 2 0
3 2
şi
x x
3
1 0 + + = au aceleaşi rădăcini.

a) m n p = = = 1 b) φ ∈ p n m , , c) m
p
n
p
p =
+
=


2
3
1 4
3
, , R

d) m n p n p = − − ∈ 1 , , R e) m
p
n
p
p =
+
=

≠ −
2
3
1 4
3
5 , ,

f) 5 ,
3
1 4
,
3
2
− =

=

= p
p
n
p
m


Elemente de algebră
163


AL - 558 Să se determine parametrii reali a, b şi c ştiind că ecuaţiile
x ax bx
4 2
2 0 + + + = şi x x c
3
3 2 0 − + = au o rădăcină dublă comună.

a) 1 , 2 , 1 = − = − = c b a b) a b c = = = 1 2 2 , , c) a b c = − = = − 1 3 1 , ,
1 , 2 , 1 − = = − = c b a a b c = = − = 1 3 1 , ,

d) a b c = − = = − 2 3 1 , , e) a b c = − = = 1 3 1 , , f) a b c = = = 1
a b c = = = − 1 2 1 , ,


AL - 559 Să se determine suma coeficienţilor polinomului obţinut din dezvoltarea
( )
10 8
8 4
1997
x x − − .

a) 0 b) 1 c) 2
1997
d) 10
1997
e) C
1997
8
f) 1997


AL - 560 Să se determine coeficientul lui x
1997
din expresia :
( ) ( ) ( ) ( )
E x x x x x x x x = + + + + + + + + + 1 1 1 1
1997 1996
2
1995
1996 1997
... ,
{ }
x ∈ − R \ , 1 0 .

a) 0 b) 1 c) 1996 d) 1998 e) 1997 f)1999

AL - 561 Să se determine toate valorile lui m∈R astfel încât ecuaţia :
x x x mx m
4 3 2 2
2 3 0 + − + − = , să admită numai rădăcini reale.

a) φ b)
(
¸
(

¸

− − 1 ,
4
1
c) −

¸

(
¸
(
1
1
4
, d)
(
¸
(

¸

− 1 ,
4
1
e)
( |
− 4 1 , f)
(
¸
(

¸

2 ,
4
1



AL - 562 Să se rezolve ecuaţia
0 5 4 5 5 4 5
2 3 4 5
= + − + + − x x x x x

a)
)
`
¹
¹
´
¦
± ±
2
3 1
;
5
21 3
; 1
i i
b)
)
`
¹
¹
´
¦
± ±
3
3 1
;
5
21 2
; 3
i i
c)
)
`
¹
¹
´
¦
± ±

2
3 1
;
5
21 2
; 1
i i


d)
)
`
¹
¹
´
¦
± ±

2
3 1
;
3
21 1
; 1
i i
e)
)
`
¹
¹
´
¦
± ±

3
2 1
;
2
3 3
; 1
i i
f)
)
`
¹
¹
´
¦
± ±

2
2 1
;
3
3 2
; 1
i i

164
Culegere de probleme


AL - 563 Ştiind că ecuaţia

( ) ( ) ( ) 0 1 2 2 2 3 2 2 2
2 3 4 5
= + + − + + + + + + + b x b a ax x b x b a ax

este reciprocă să se calculeze suma rădăcinilor negative ale acesteia

a) –5 b) –6 c)
2
9
− d) –1 e)
2
1
− f)
2
3



AL - 564 Determinaţi polinomul de grad minim cu coeficienţi raţionali care admite ca
rădăcini x
1
4
1 5
= −

şi x
i
2
5
2 3
=

.

a)13 46 13 30 100
4 3 2
X X X X + − + + b)13 46 13 30 100
4 3 2
X X X X − + + −

c) X X
4 2
5 129 − + d) X X X
4 3 2
10 5 + − +

e) X X X
4 2
3 5 6 − + + f) X X
4 2
9 81 − +


AL - 565 Determinaţi modulul rădăcinilor ecuaţiei
9 8 14 8 9 0
4 3 2
x x x x + + + + = .

a) 2 b) 1 c) 3 d) 0 e) 2 f) 3


AL - 566 Să se determine a ∈R
*
astfel încât ecuaţia
( )
ax x a x a
3 2
2 2 0 − − + − = să
aibă o rădăcină complexă nereală de modul egal cu 1.
a) a = 1 b) a = −1 c) a = 2 d) a = −2 e) a =
1
2
f) a = −
1
2



AL - 567 Să se determine a ∈R astfel încât ecuaţia x x ax x
4 3 2
2 2 1 0 + + + + =
să aibă numai două rădăcini reale.

a)
( )
a ∈ − ∞,2 b)
( )
a ∈ +∞ 2, c)
( |
a ∈ 2 3 , d)
( )
a ∈ +∞ 1, e) ] 2 , 6 (− ∈ a f) ∅ ∈ a











ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ
ŞI TRIGONOMETRIE



























166
Culegere de probleme


ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE
(simbol TG )


TG - 001 Corzile | | AB şi
| |
CD ale cercului ( ) , C O r sunt perpendiculare şi se
intersectează în punctul P. Determinaţi valoarea parametrului m pentru care are loc relaţia:
0 PA PB PC PD m PO + + + + ⋅ =
     


a) -1; b) -2; c) -4; d) 4; e) 2; f) 1.


TG - 002 Se consideră vectorii
4 a i j = +
  
şi 2 3 b i j = −
  

Exprimaţi vectorul 5 4 v i j = −
  
în funcţie de a

şi b

.
a)
1 5
2 2
v a b = +
  
b) 2 v a b = − +
  
c) Imposibil: a

şi b

sunt coliniari

d)
1
2 2
3
v a b = +
  
e)
1 9
4 2
v a b = +
  
f)
2
1
v a b = +
  



TG - 003 În triunghiul dreptunghic ABC suma catetelor este 1 3 AB AC + = + iar
înălţimea din vârful A are lungimea
3
2
h = . Să se determine lungimea ipotenuzei şi
măsura unghiului B.

a)
ˆ
2 3,
6
a B
π
= = b)
ˆ
2,
6
a B
π
= = sau c)
ˆ
2 3,
6
a B
π
= + = sau

ˆ
2 3,
3
a B
π
= =
ˆ
2,
3
a B
π
= =
ˆ
2 3,
3
a B
π
= + =

d)
ˆ
2,
4
a B
π
= = e)
ˆ
2 3,
4
a B
π
= + = f)
ˆ
4,
4
a B
π
= =

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
167


TG - 004 Fie ( ) ( ) ( ) ( ) 3,1 , 2, 5 , 1, 3 , şi 4, 5 A B C D − − − patru puncte în planul
2
R
raportat la reperul cartezian
( )
, , O i j
 
. Punctele M şi N sunt mijloacele segmentelor
AC respectiv BD.
Determinaţi coordonatele şi lungimea vectorului MN. Exprimaţi MN

în funcţie de
AB

şi CD

.

a) 2 2 2 2; ; MN i j MN = − − =
  
b) 2 2 2 2; ; MN i j MN = − =
  


( )
1
5
2
MN AB CD = +
  

( )
1
5
2
MN AB CD = +
  


c) 2 2 ; 6; MN i j MN = = +
  
d) 2 2 ; 6; MN i j MN = − =
  


( )
1
7 5
2
MN AB CD = +
  

( )
1
9
2
MN AB CD = +
  


e) 2 2 2 2; ; MN i j MN = − − =
  
f) 2 2 2 2; ; MN i j MN = = +
  


( )
1
2
MN AB CD = +
  

( )
1
7
2
MN AB CD = +
  



TG - 005 Determinaţi parametrii reali m şi n aşa încât vectorii ( ) 1
5
n
a m i j = − +
  
şi
4
5
n
b i m j = − +
  
să fie vectori ortogonali în
2
R .

a)
1
, 0
4
m n = = sau
1
, 0
4
m n = − = ; b)
1
, 3
5
m n = = sau
1
, 3
5
m n = = − ;

c)
1
, 3
3
m n = − = sau
1
, 3
3
m n = − = − ; d)
1
, 0
5
m n = = sau
1
, 0
3
m n = − =

e)
1
, 3
2
m n = = sau
1
, 3
2
m n = − = − ; f)
1
, 0
4
m n = = sau
1
, 3
2
m n = − = −

168
Culegere de probleme


TG - 006 Vârfurile triunghiului ABC au coordonatele ( ) 5, 8 A − , ( ) 2, B a − şi
( ) ,1 b C . Determinaţi aria triunghiului ABC ştiind că centrul său de greutate este
( ) 1,1 G .
a) 189 b)
231
2
c)
2
189


d) 231 e) Nu există un astfel de triunghi f)
201
2



TG - 007 Fie ABCD un paralelogram, O punctul de intersecţie al diagonalelor şi M
un punct arbitrar în plan. Determinaţi parametrul α pentru care are loc relaţia:

2 2
MA MC OM AC α ⋅ = + ⋅
 
.

a)
1
4
− b) -1 c) 2 d) 1 e)
1
4
f) -2


TG - 008 Se consideră hexagonul regulat ABCDEF. Să se exprime vectorul AF

în
funcţie de a AB =
 
şi b BC =
 
.

a) 2a b −
 
b) 2 b a −
 
c) b a +
 


d) 2b a +
 
e) b a −
 
f) 2a b +
 



TG - 009 Fie ABC un triunghi oarecare şi punctul ( ) N AC ∈ astfel încât
2AN CN = . Să se exprime vectorul BN

în funcţie de AC

şi BC

.

a)
1
3
BC AC +
 
b) 3BC AC −
 
c) 2 BC AC −
 


d) 3BC AC +
 
e)
2
3
BC AC −
 
f)
1
2
2
BC AC −
 

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
169


TG - 010 Să se determine parametrul real m aşa încât vectorii ( ) 1 3 a m i m j = + +
  
şi
( ) 1 b m i m j = − +
  
să aibă aceeaşi lungime şi să fie perpendiculari.

a)
1
;
2
+ b) 2; c) 0; d) -2; e) Nu există m f)
1
;
2

cu această proprietate;


TG - 011 Determinaţi parametrul real m astfel încât vectorii 2 3 2 a i m j = +
  
şi
3 m i j b = +
  
să formeze un unghi de
0
45 .

a) ±2 b) 2 1 ± c) ±1 d) 6 3 ± e) 3 1 ± f) 3


TG - 012 Fie ABC triunghiul cu laturile AB = c, BC = a şi CA = b. Exprimaţi suma
de produse scalare:
AB AC BC BA CA CB ⋅ + ⋅ + ⋅
     

în funcţie de a, b şi c.

a) ( )
1
3
a b c + + b) a b c + + c)
2 2 2
a b c + +
d)
( )
2 2 2
1
2
a b c + + e)
( )
2 2 2
1
3
a b c + + f) ( )
1
2
a b c + +


TG - 013 Fie a şi b doi vectori ce formează un unghi de
0
60 având lungimile 1 şi
respectiv 2. Calculaţi ariile paralelogramelor formate de vectorii
2 u a b = + şi 3 v a b = −
respectiv
2 u a b = + şi 3 2 w a b = − +

a) 7; 8 b) 6 3; 8 3 c) 3; 5 3 7

d) 3; 8 3 7 e) 6 3; 5 3 f) 5; 6.
170
Culegere de probleme


TG - 014 Fie A(-3,4) şi B(5,12) două puncte situate în planul real raportat la
reperul ortogonal
( )
; , O i j .
Calculaţi măsura unghiului pe care vectorul AB

îl face cu vectorul de poziţie al
punctului A şi precizaţi natura triunghiului OAB.

a)
2
arccos
10
π − ; OAB ∆ - ascuţitunghic b)
2
arccos ;
10
OAB ∆ - obtuzunghic

c)
17 2
arccos ;
26
π − OAB ∆ - obtuzunghic d)
2
arccos ;
10
OAB ∆ - dreptunghic

e)
33
arccos ;
65
OAB ∆ - dreptunghic f)
2
arccos ;
10
π − OAB ∆ - obtuzunghic.


TG - 015 Se consideră patru puncte coplanare distincte A,B,C şi D situate în planul
2
R raportat la reperul ortogonal
( )
; , O i j . Calculaţi valoarea expresiei:

E DA BC DB CA DC AB = ⋅ + ⋅ + ⋅
     
.

a)
2 2 2
DA DB DC + + ; b) -1 c) BC CA AB + + ;

d) 0 e)
2 2 2
BC CA AB + + f) 1.


TG - 016 Punctele A(5,-12), B(-12,-5) şi C(5,-5) determină în planul real raportat la
reperul ortogonal
( )
; , O i j
 
vectorii de poziţie , OA OB
 
şi respectiv OC

. Calculaţi
valoarea expresiei E α β γ = + + ştiind că α= <
( )
, OA i
 
, β= <
( )
, OC i j +
  
.

a)
2
π
b)
3
2
π
c)
5
2arccos
13 2
π
+ d) π e)
10
arccos
13
f) 0

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
171


TG - 017 Suma a trei vectori
1 2 3
,şi v v v având aceeaşi lungime l şi acelaşi
punct de aplicaţie este 0 .
Precizaţi natura poligonului format de extremităţile acestor vectori.

a) Nu există asemenea trei vectori b) Triunghi dreptunghic
c) Triunghi echilateral d) Triunghi isoscel.
e) Lungimea vectorilor este l=0 şi triunghiul se reduce la punctul de aplicaţie comun.
f) Cei trei vectori sunt coliniari şi triunghiul se reduce la un segment.

TG - 018 Să se calculeze:
0 0
0 0
cos15 sin15
15 15
E
tg ctg

=
+
.

a)
2
2
b)
2
3
c)
2
4
d)
3
4
e)
2
8
f)
3
8


TG - 019 Să se determine soluţiile ecuaţiei ctg 2cos 0 x x − = , satisfac condiţia

2
x
π
π < < .
a)
5
6
π
b)
2
3
π
c)
9
10
π
d)
7
12
π
e)
5
8
π
f)
5
9
π



TG - 020 Dacă 1, 2, 3 tga tgb tgc = = = , cât este ( ) tg a b c + + ?
a) 1 b) 0 c) 2 d) 3 e)
1
2
f)
2
3


TG - 021 Dacă tg x ctg x m + = , să se calculeze în funcţie de m expresiile:

2 2 3 3
1 2
, E tg x ctg x E tg x ctg x = + = + .

a)
3
1 2
2, 3 E m E m m = − = − b)
2 3
1 2
2, 3 E m E m m = − = −
c)
2 3
1 2
2, E m E m = − = d)
2 3
1 2
, E m E m = =
e)
2 3
1 2
2, 3 E m E m = − = − f)
2 3
1 2
2, 3 E m E m m = + = +
172
Culegere de probleme


TG - 022 Dacă se notează sin 2 t u = , se cere să se exprime în funcţie de t expresia

2 2
tg ctg E u u = + .

a)
2
1 t + b)
2
1
t
c)
2
2t d)
2
1
1
t
− e)
2
4
2
t
− f)
2
1
1 t +


TG - 023 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei:
4 4
3
cos sin
2
x x − = .

a) ,
12
x k k
π
π ∈ ± + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z b) ,
8
x k k
π
π ∈ ± + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z
c)
3
2 ,
8
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z d) 2 ,
9
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z
e)
3
,
4
k
x k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z f) ,
3
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z

TG - 024 Determinaţi soluţiile ecuaţiei sin sin 2cos x x x + = situate
în intervalul | | 0, 2π

a)
1
2
2
,
3 3
x x
π π
= = b)
1
2
3
,
4 2
x x
π π
= = c)
1
2
,
2
x x
π
π = =

d)
1
2
3
,
4
x x
π
π = = e)
5
4
x
π
= f)
2
3
x
π
=

TG - 025 Rezolvaţi ecuaţia: sin 4 3sin 2 0 x x + = .

a)
3
arccos 2 ,
2 2
x k k k
π
π ∈ ± − + ∈
¦ ¹ ¦ ¹ | |
´ ` ´ `
|
¹ ) \ . ¹ )
 Z b)
3
arccos 2 ,
2
x k k π ∈ ± − + ∈
¦ ¹
| |
´ `
|
\ .
¹ )
Z
c) ,
2
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z d) ,
3
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z
e) { }, x k k π ∈ ∈Z f) { } 2 , x k k π ∈ ∈Z
Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
173


TG - 026 Rezolvaţi ecuaţia:
3
sin cos
2
x x = .

a) ,
2
x k k
π
π ∈ ∈
¦ ¹
+
´ `
¹ )
Z b)
2
2 ,
3
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z c) ,
4
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z
d) ,
3
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z e) ( )
3
1 arcsin ,
2
k
x k ∈ − ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z f) ecuaţia nu are soluţii


TG - 027 Să se restrângă expresia:
( ) ( )
( ) ( )
0 0
0 0
sin 45 cos 45
tg
sin 45 cos 45
x x
E x
x x
+ − +
= −
+ + +
.

a) 0 E = b) 1 E = c) tg E x = d) ctg E x = e) sin E x = f) cos E x =


TG - 028 Dacă
1
cos A θ = ,
2
cos 2 A θ = , iar
1 2
2cos
k k k
A A A θ
− −
= ⋅ − , pentru orice
( ) , 2 k k ∈ > N , să se determine
4
A .

a) sin 3θ b) cos 3θ c) sin 4θ d) cos 4θ e) sin 5θ f) cos 5θ


TG - 029 Determinaţi valoarea constantei α ∈R pentru care are loc egalitatea

sin 4 sin 2
tg ctg 3
sin 4 sin 2
x x
x x
x x
α

=
+
, pentru orice ( ) \ 2 1
2 3
k k
x k k
π π
∈ ∈
∈ +
| |
¦ ¹ ¦ ¹
´ ` ´ ` |
¹ ) ¹ )
\ .
R 
Z Z
.

a) 2 α = b) 1 α = c) 3 α = d)
1
2
α = e) 4 α = f)
2
3
α =

TG - 030 Să se verifice că următoarea expresie este independentă de x


( ) ( )
6 6 4 4
2 cos sin 3 cos sin E x x x x = + + − .

a) 1 E = − b) 0 E = c) 1 E = d) 2 E = e) 2 E = − f)
1
4
E =
174
Culegere de probleme


TG - 031 Să se restrângă expresia cos cos 2 cos 4 ... cos 2
n
E α α α α = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ , unde n

∈N .

a)
1
sin 2
2 sin
n
n
α
α
+
b)
sin 2
2 sin
n
n
α
α
c)
1
1
sin 2
2 sin
n
n
α
α
+
+


d)
cos 2
2 cos
n
n
α
α
e)
1
cos 2
2 cos
n
n
α
α
+
f)
1
cos 2
2 sin
n
n
α
α
+



TG - 032 Să se calculeze expresia:
2 4 6
cos cos cos
7 7 7
E
π π π
= + + .

a)
1
2
b)
1
2
− c)
1
4
d)
1
4
− e) 1 f)
3
2



TG - 033 Dacă
1
cos
7
x = ,
13
cos
14
y = şi , 0,
2
x y
π

| |
|
\ .
, să se calculeze x y − .

a)
3
π
b)
2
3
π
c)
6
π
d)
4
π
e)
5
4
π
f) π


TG - 034 Ştiind că ctg 2 x = , să se calculeze:
2 2
2 2
sin 2cos
sin cos
x x
E
x x

=

.

a)
2
3
b)
2
3
− c)
3
2
d)
3
7
− e)
7
3
f)
7
3



TG - 035 Să se calculeze valoarea expresiei:
2
sin tg
3
cos ctg 2
x
x
E
x x

=

pentru
4
x
π
= .
a) 1 b) 2 c)
2
2
− d) 2 − e)
2
2
f)
1
3

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
175


TG - 036 Ştiind că
4
sin , 0,
5 2
π
α α = ∈
| |
|
\ .
, să se calculeze tg α .

a)
3
4
b)
3
4
− c)
4
3
d)
3
5
e)
4
3
− f)
2
3



TG - 037 Să se afle valoarea numerică a produsului
0 0 0
cos 20 cos 40 cos80 P = .

a)
1
3
b)
1
4
c)
1
5


d)
1
6
e)
1
7
f)
1
8



TG - 038 Să se afle | | 0, α π ∈ pentru care avem
1 1
2 3
arctg arctg α + = .

a)
6
π
b)
4
π
c)
3
π


d)
2
π
e)
2
3
π
f)
3
4
π



TG - 039 Care sunt soluţiile ecuaţiei: sin 3 cos 2 sin 0 x x x − − = din intervalul ,
2 2
π π

(
(
¸ ¸
?

a) , ,
6 6 4
x
π π π
∈ −
¦ ¹
´ `
¹ )
b) , ,
4 4 6
x
π π π
∈ −
¦ ¹
´ `
¹ )
c) ,
6 6
x
π π
∈ −
¦ ¹
´ `
¹ )


d) ,
4 4
x
π π
∈ −
¦ ¹
´ `
¹ )
e) ,
6 4
0, x
π π

¦ ¹
´ `
¹ )
f) ,
6 4
0, x
π π
∈ −
¦ ¹

´ `
¹ )


176
Culegere de probleme


TG - 040 Să se calculeze

4 0 4 0 4 0
cos 10 cos 50 cos 70 S = + +

a) 1 b) 2 c)
9
8
d)
8
9
e)
1
9
f)
7
8


TG - 041 Să se rezolve ecuaţia:
( ) ( ) ( )
0 0 0
sin 20 cos 10 sin 40 3 x x x + + − − − = .

a)
{ }
0 0
30 360 x k ∈ + ⋅ b)
{ }
0 0
60 360 x k ∈ + ⋅
c)
{ }
0 0
45 360 x k ∈ + ⋅ d)
{ } { }
0 0 0 0
20 180 40 180 x k k ∈ − + ⋅ + ⋅ 
e)
{ } { }
0 0 0 0
20 360 40 360 x k k ∈ + ⋅ − + ⋅  f)
{ } { }
0 0 0 0
20 180 40 180 x k k ∈ + ⋅ + ⋅ 


TG - 042 Să se determine soluţia generală a ecuaţiei:

4 4
1
sin cos sin 2 0
2
x x x + + + = .
a) 2
6
x k
π
π ∈ ± +
¦ ¹
´ `
¹ )
b) 2
3
x k
π
π ∈ ± +
¦ ¹
´ `
¹ )

c) ( ) 1
3 2
k
x k
π π
∈ − ⋅ +
¦ ¹
´ `
¹ )
d) ( )
1
3
1
4 2
k
x k
π π
+
∈ − ⋅ +
¦ ¹
´ `
¹ )

e)
( )
1
1
4 2
k
x k
π π +
∈ − ⋅ +
¦ ¹
´ `
¹ )
f)
( ) 1
3 6
k
x k
π π
∈ − ⋅ +
¦ ¹
´ `
¹ )

pentru orice k ∈Z


TG - 043 Să se determine toate soluţiile reale ale ecuaţiei:
arccos 3 arccos
2
x x
π
+ = .
a)
2 1
,
3 2
±
¦ ¹
¦ ¦
´ `
¦ ¦
¹ )
b)
1
2
±
¦ ¹
´ `
¹ )
c)
1 1 2
, ,
3 2 3
±
¦ ¹
¦ ¦
´ `
¦ ¦
¹ )

d)
1
2
¦ ¹
´ `
¹ )
e)
1 3
,
2 3
±
¦ ¹
¦ ¦
´ `
¦ ¦
¹ )
f) ∅
Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
177


TG - 044 Determinaţi perioada principală a funcţiei ( )
7
: , cos
5
x
f f x → = R R .

a) 0 b)
7
10
π
c) 35π

d)
10
7
π
e)
5
7
π
f)
3
4
π



TG - 045 Să se calculeze expresia
0 0
0 0
sin 60 sin 30
cos 30 cos 60
E

=
+


a) 2 3 + b) 3 2 − c) 2 3 −

d) 3 2 + e) 2 3 − f) 2 2 +


TG - 046 Care este mulţimea tuturor valorilor parametrului real a pentru care ecuaţia
cos sin x x a − = , admite soluţii?

a) ∅ b) | | 1,1 − c) 2, 2 −
(
¸ ¸


d) | | 2, 2 − e) R f)
1
, 2
2

(
(
¸ ¸



TG - 047 Să se determine soluţiile ecuaţiei:
1
sin arccos 1
5
x =
| |
|
\ .
.
a)
1 1
,
5 5
x ∈ −
(
(
¸ ¸
b)
1
1,
5
x ∈ − −
(
(
¸ ¸
c) x ∈R

d) x ∈∅ e) ( )
5
1 ,
6
k
x k k
π
π ∈ − ⋅ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z f)
1
5
x =
178
Culegere de probleme


TG - 048 Să se calculeze expresia:
sin
cos
x tgx
x ctgx
+
+
, ştiind că avem
2
cos
3
x = ,
| | 0, / 2 x π ∈ .

a)
( )
3
3 5
4
− b)
( )
4
3 5
3
+ c)
( )
16
3 5
25


d)
( )
16
3 5
25
+ e)
( )
25
3 5
16
− f)
( )
25
3 5
16
+


TG - 049 Arătaţi că următoarea expresie este independentă de x,


2 2
2 2
1 sin 1 cos
2 ctg 2 tg
x x
E
x x
+ +
= +
+ +
.

a)
1
2
E = b)
1
3
E = c)
1
4
E = d) 1 E = e) 2 E = f) 3 E =


TG - 050 Să se verifice că expresia ( ) ( )
2 2
cos cos cos 2 cos 2 E x y x y x y = − + + −
este independentă de x şi y .

a) 1 E = − b) 0 E = c)
1
2
E = − d)
1
2
E = e) 1 E = f) 4 E = −


TG - 051 Să se scrie sub formă de produs de funcţii trigonometrice expresia:

5 11
sin sin cos
24 6 24
E
π π π
= + +

a)
5
4sin cos cos
12 48 48
π π π
b)
19
4cos cos cos
12 48 48
π π π
c)
19
4sin cos cos
12 48 48
π π π


d)
5
4cos sin cos
12 48 48
π π π
e) 4sin sin
12 48
π π
f) 4sin cos
12 48
π π

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
179


TG - 052 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei:
4 4
1
sin cos
2
x x + = .

a) ,
4 2
x k k
π π
∈ ± + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z b) 2 ,
3
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z c) 2 ,
2
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z

d) ,
4
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z e) { }, x k k π ∈ ∈Z f) ,
3
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z


TG - 053 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei:


( )
6 6 4 4
2 sin cos sin cos 3 x x x x + + + = .

a) 2 ,
4
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z b) 2 ,
3
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
±
´ `
¹ )
Z c) ,
2
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z

d) ,
3
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z e) ,
4
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z f) ,
6
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z


TG - 054 Ştiind că
7
sin cos , 0,
5 4
π
α α α + = ∈
| |
|
\ .
, să se calculeze tg
2
α
.

a)
1
4
b)
1
2
c)
1
5
d)
1
3
e)
2
5
f)
3
4



TG - 055 Să se transforme în produs următoarea expresie:


2 2 2
cos cos 2 cos 3 cos 2 cos 4 cos 6 S x x x x x x = + + + + + .

a) 6sin sin 2 sin 3 x x x ⋅ ⋅ b) 6sin sin 2 cos 3 x x x ⋅ ⋅ c) 6sin cos 2 cos 3 x x x ⋅ ⋅

d) 6cos cos 2 cos 3 x x x ⋅ ⋅ e) 6cos cos 2 sin 3 x x x ⋅ ⋅ f) 6cos sin 2 sin 3 x x x ⋅ ⋅

180
Culegere de probleme


TG - 056 Determinaţi toate valorile lui | | 0, 5 x ∈ care verifică acuaţia:


( )
1
2arccos arcsin
2 5 2
2 1
x
x
x π +
= −
+


a) { } 0,1 b) { } 0, 5 c) | | 0,1 d)
| |
0, 5 e) { } 0, 3 f) { } 1, 5


TG - 057 Să se calculeze


0 2 0 2
15
1
15
1
sin cos
+

a) 4 b) 16 c) 24 d) 4 2 e) 6 2 f) 16 2


TG - 058 Să se calculeze:
0 0
1 3
sin10 cos10


a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e)
3
2
f)
3
2


TG - 059 Să se arate că funcţia ( ) sin cos , , f a x b x a b x

= + ∈R se poate scrie
sub forma ( ) ( ) sin f x m x α = + , determinându-se m şi ,
2 2
π π
α ∈ −
| |
|
\ .

a)
2 2
arcsin
m a b
b
a
α
= +
=
b)
2 2
arctg
m a b
b
a
α
= +
=
c)
2 2
arctg
m a b
b
a
α
− =
=


d)
2 2
arctg
m a
b
a
b
α
=
=
+
e)
2 2
arctg
m a b
a
b
α
= +
=
f)
2 2
arccos
m a b
b
a
α
− =
=

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
181


TG - 060 Să se calculeze:
0 0
0 0
tg15 ctg15
cos15 sin15
+



a) 1 b) 4 c) 3 2

d) 4 2 e) 5 2 f) 2


TG - 061 Să se descompună în produs expresia

sin 3 sin 2 sin E x x x = + +

a) 2sin 2 cos cos
2 6 2 6
x x
x
π π
+ −
| | | |
| |
\ . \ .
b) 4sin cos cos
2 6 2 6
x x
x
π π
+ −
| | | |
| |
\ . \ .


c) 4sin 2 cos cos
2 6 2 6
x x
x
π π
+ −
| | | |
| |
\ . \ .
d) 4sin 2 sin sin
2 6 2 6
x x
x
π π
+ −
| | | |
| |
\ . \ .


e) 4cos 2 sin sin
2 6 2 6
x x
x
π π
+ −
| | | |
| |
\ . \ .
f) 4sin sin sin
2 6 2 6
x x
x
π π
+ −
| | | |
| |
\ . \ .




TG - 062 Care sunt valorile lui a ∈¡ , pentru care expresia:


2
4cos cos 2 cos 2
cos 2 cos 2
x x a
E
a x
+ +
=

nu depinde de x ?

a) 2 , a k k π = ∈Z b) ( ) 2 1 ,
2
a k k
π
= + ∈Z c)
3
2 ,
2
a k k
π
π = + ∈Z

d) , a k k π = ∈Z e) ,
3
a k k
π
π = ± + ∈Z f) ,
4
a k k
π
π = + ∈Z


182
Culegere de probleme


TG - 063 Fie
( )
( )
sin cos 2
cos sin 2
x y x
E
x y x
+ −
=
− −
.

Să se calculeze valoarea expresiei E, pentru
7
12
y
π
= .

a) 3 b)
3
3
− c) 2tg x d)
1
2
− e)
3 1
3
+
f) 2


TG - 064 Să se restrângă expresia:
2 2 2
1 tg 1 tg ... 1 tg
2 4 2
n
x x x
Ω = − − ⋅ ⋅ −
| | | | | |
| | |
\ . \ . \ .


a)
( )
2 tg tg / 2
n n
x x ⋅ b)
( )
2
2 tg tg / 2
n n
x x ⋅ c)
( ) ( )
2 tg / 2 tg / 2
n n
x x ⋅

d)
( )
2 ctg tg / 2
n n
x x ⋅ e)
( )
2
2 ctg tg / 2
n n
x x ⋅ f)
( ) ( )
2 ctg / 2 tg / 2
n n
x x ⋅


TG – 065 Să se calculeze:

8 8 6 4 2
sin cos 4cos 6cos 4cos E x x x x x = − + − +

a) 1 b) 2 c) cos x d) sin x e)
1
2
f) 4


TG - 066 Să se determine soluţiile din intervalul | | 0, π ale ecuaţiei


4 2
4sin 3sin 2 1 2cos 2 x x x − = − .

a)
2
, ,
6 3 3
π π π
b)
5
, ,
3 2 6
π π π
c)
2
, ,
4 2 3
π π π


d)
2 3 5
, , ,
6 6 6 6
π π π π
e)
5 7 11
, , ,
12 12 12 12
π π π π
f)
5 7 11
, , ,
24 24 24 24
π π π π

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
183


TG - 067 Să se determine toate valorile parametrului real m pentru care ecuaţia:
3 sin cos 1 0 x x m − + − = , are două soluţii în intervalul | | 0, 4π .

a) 2 m = b) { } 1, 3 m∈ − c) | | 1, 3 m∈ −

d)
1
2
m = e) 1 m = f)
1
2
m = −


TG – 068 Să se determine toate valorile lui m∈R pentru care ecuaţia:

( )
2
sin cos cos 4 1 0 m x x x − − − = , admite soluţii.

a) | | 0, 4 m∈ b) | | 2, 2 m∈ − c) m∈R

d)
1
,1
2
m∈ −
(
(
¸ ¸
e) | | 1,1 m∈ − f) | | 4, 4 m∈ −


TG - 069 Să se determine toate valorile parametrului real λ pentru care ecuaţia:

( ) ( ) cos cos 1 x x λ λ − + + = , admite soluţii.

a) ( ) ( ) 2 , 2 2 1 , 2 1
3 3 3 3 k
k k k k
π π π π
λ π π π π

∈ − + + − + +
( (
( (
¸ ¸ ¸ ¸
 
Z


b) ,
3 3 k
k k
π π
λ π π

∈ − +
| |
|
\ .

Z
c) 2 , 2 2 , 2
3 3 6 6 k
k k k k
π π π π
λ π π π π

∈ − + − +
| | | |
| |
\ . \ .
 
Z


d)
2 5
2 , 2
3 3 k
k k
π π
λ π π

∈ − +
| |
|
\ .

Z
e) λ ∈∅ f) λ ∈R


184
Culegere de probleme


TG - 070 Să se calculeze valoarea expresiei: ( )
1 1 1 1
sin cos tg ctg
E x
x x x x
= + + +

pentru argumentele x care verifică ecuaţia ( ) 8 sin cos 3sin 2 0 x x x + + = .

a) 1 b) 2 c) − 1 d) − 2 e) − 3 f)
1
3



TG - 071 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei:

( ) ( )
2
2
1 sin sin 1 0 x x − + − = .

a) x ∈¡ b) x ∈∅ c) ( ) 1 ,
2
k k
x k k π ∈ − ⋅ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z

d) { } 1 , x k k π ∈ − ∈Z e) { }, x k k π ∈ ∈Z f) ,
4
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z


TG - 072 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei:


( )
{ }
sin
sin 0, \ 4
2
4
x
x x
x
+ = ∈

¡ .

a) { } { } 3, 5 , x k k π ∈ ∈  Z b)
{ } 3, 5 ,
2
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
 Z

c) { } { } 5 , x k k π ∈ ∈  Z d) { } { } 3 , x k k π ∈ ∈  Z

e) { } 2 , x k k π ∈ ∈Z f) { } 0 x ∈


Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
185


TG - 073 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei:
5
sin cos 2
4
x
x + = .

a) { }, x k k π ∈ ∈Z b) ,
4
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z c)
{ }
2 8
2 ,
5 5
k
x k k
π π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
 Z

d) { }
2 8
2 ,
5 5
k
x k k
π π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
 Z e)
2
,
5
k
x k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z f) ,
3
k
x k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z


TG - 074 Determinaţi mulţimea tuturor valorilor parametrului m∈R pentru care
ecuaţia sin cos 1 x x m − = + admite rădăcini reale.

a) ( ) 0, 2 m∈ b) ( | 0, 2 m∈ c)
9
, 0
8
m∈ −
| |
|
\ .

d)
9
, 0
8
m∈ −
(
(
¸ ¸
e) 1 2, 1 2 m∈ − − − +
(
¸ ¸
f)
9
, 2
8
m∈ −
| |
|
\ .



TG - 075 Să se rezolve ecuaţia: 3 sin cos 2 x x + = .

a)
7
2 2 ,
12 12
m k k k
π π
π π ∈ + + ∈
¦ ¹ ¦ ¹
´ ` ´ `
¹ ) ¹ )
 Z b)
7
2 ,
12 12
m k k k
π π
π π ∈ + + ∈
¦ ¹ ¦ ¹

´ ` ´ `
¹ ) ¹ )
 Z

c)
6
m k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z d) 2
6
m k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z

e) ,
3
m k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z f) ,
4
m k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z

TG - 076 Dacă ( ) sin 2 sin 2 a c p b + = , să se calculeze în funcţie de p expresia:

( )
( )
tg a b c
E
tg a b c
+ +
=
− +

a)
2 1
2 1
p
p

+
b)
2 1
1
p
p


c)
1
2 1
p
p
+

d)
3 1
1
p
p

+
e)
1
1
p
p
+

f)
1
1
p
p

+

186
Culegere de probleme


TG - 077 Să se transforme în produs de funcţii trigonometrice expresia:

1 cos cos 2 E x x = + +

a) 2cos cos
4
x x
π
+
| |
|
\ .
b) 2cos cos
4
x x
π

| |
|
\ .

c) 4cos cos cos
2 6 2 6
x x
x
π π
+ −
| | | |
| |
\ . \ .
d) 4cos cos cos
2 6 2 6
x x
x
π π
+
| | | |

| |
\ . \ .

e) 4cos cos
2
x
x f)
3
4cos cos
2
x
x


TG - 078 Calculaţi produsul:
0 0 0 0
cos10 cos 30 cos 50 cos 70 P = .

a)
1
4
b)
2
5
c)
4
9
d)
3
16
e)
5
8
f)
1
2




TG - 079 Să se calculeze:
0 0 0 0
tg1 tg2 tg3 ... tg89 ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ .

a) 1 b)
1
2
c) 0 d) 3 e) 10 f) 2


TG - 080 Să se determine soluţiile ecuaţiei:
1 1
arctg arccos
2 5 4
x
x
π
+ = .

a) 1 x = ± b)
1
2
x = ± c)
1
3
x = ±

d)
3
3
x = ± e) 3 x = ± f)
1
4
x = ±
Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
187


TG - 081 Să se rezolve ecuaţia:

( ) ( )
2 2
sin cos
2
cos 1 tg sin 1 ctg
x x
x x x x
− =
+ +
.

a)
3
2 ,
4
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z b) ,
4
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
±
´ `
¹ )
Z

c) 2 ,
4
x k k
π
π ∈ + ∈
¦ ¹
±
´ `
¹ )
Z d) 2 ,
2
x k k
π
π ∈ ± + ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z

e) x ∈∅ f) ,
3
x k k
π
∈ ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Z


TG - 082 Determinaţi mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei:

( )
( )
2
cos 2cos 3 x x π π + = .

a) 0 x = b) 1 x = c) x ∈∅

d) x ∈R e) 2 x = f) , x k k = ∈Z


TG - 083 Să se arate că funcţia: ( )
3
2 2
cos cos
8 8
sin
4
x x
f x
x
π π
π
+ − +
=
+
| | | |
| |
\ . \ .
| |
|
\ .
se poate
scrie sub forma ( ) ( ) cos f x m x α = + , determinându-se m şi ( ) 0, α π ∈ .

a)
3
2,
4
m
π
α = − = b) 2,
4
m
π
α = = c)
2
,
2 2
m
π
α = =

d)
2 3
,
2 4
m
π
α = − = e)
3
2,
4
m
π
α = = f) 1,
3
m
π
α = =
188
Culegere de probleme


TG - 084 Determinaţi valorile lui n ∈N şi 0,
2
π
α ∈
(
(
¸ ¸
pentru care expresia

2
3 4sin E x = − se poate scrie sub forma ( ) ( ) sin sin E n x x α α = + − .

a) 4,
3
n
π
α = = b) 3,
6
n
π
α = = c) 2,
4
n
π
α = =

d) 2,
2
n
π
α = = e) 8,
2
n
π
α = = f) 1, 0 n α = =


TG - 085 Să se determine valorile lui λ ∈R astfel ca ecuaţia:


( ) ( )
2
2 2
1 sin 3 2 cos 3 1 x x λ λ λ − + = + să aibă soluţii reale.

a) 1 λ = b) 1 λ = − c) 0 λ =

d)
1
, 0
2
λ = −
¦ ¹
´ `
¹ )
e) { } 1, 2 λ ∈ f) { } 2, 3 λ ∈


TG - 086 Să se rezolve ecuaţia:
( ) sin 3 cos arctg tg
6
x x
π
= +
| |
|
\ .
în intervalul ,
2
π
π
| |
|
\ .
.

a)
9
14
π
b)
3
4
π
c)
4
3
π


d)
7
12
π
e)
5
6
π
f)
5
8
π



TG - 087 Pentru ce valori ale lui m∈R, ecuaţia


1
8ctg8 4tg4 2tg2 tg 3
sin
m
x x x x
x

+ + + − = , admite rădăcini reale?

a) | | 0,1 m∈ b) | | 0, 2 m∈ c)
| |
1, 3 m∈ − d) | | 1, 2 m∈ e) | | 1, 0 m∈ − f) 0 m =
Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
189


TG - 088 În triunghiul ascuţit unghic ABC au loc relaţiile:
1
sin 2 2
2
B = + şi

1
sin 2 2
2
C = − . Să se calculeze ( ) sin B C − .

a) ( )
2
sin
2
B C − = − b) ( )
2
sin
2
B C − = c) ( )
3
sin
2
B C − =
d) ( )
1
sin
2
B C − = e) ( ) sin 1 B C − = f) ( ) sin 2 2 B C − = −


TG - 089 Fie ABC un triunghi dreptunghic în A, în care există relaţia 3 a b c + = .
Să se calculeze sin 2B şi
2
C
tg .

a)
3 3 1
sin 2 ,
2 2 3 1
C
B tg

= =
+
b)
3 1
sin 2 ,
2 2 3
C
B tg = =

c)
1 3 1
sin 2 ,
2 2 3 1
C
B tg
+
= =

d)
24 1
sin 2 ,
25 2 3
C
B tg = =

e)
12 2
sin 2 ,
13 2 3 13
C
B tg = =
+
f)
12 1
sin 2 ,
25 2 3
C
B tg = =


TG - 090 Se dă triunghiul ABC în care 3 AB R = şi ( ) m BAC α = , R fiind raza
cercului circumscris triunghiului. Să se determine celelalte laturi în funcţie de α şi R.

a)
( )
0
3, 2 sin , 2 sin 60 R R R α α + b)
( )
0
3, 2 sin , 2 sin 30 R R R α α +

c) 3, 2 sin , 2 sin R R R α α d) 3, 3, 2 sin R R R α

e) 3, , R R R f)
( )
0
3, 2 sin 30 , 2 sin R R R α α +
190
Culegere de probleme


TG - 091 Fie ABC un triunghi dreptunghic isoscel, având unghiul drept în punctul C.
Ipotenuza AB se prelungeşte cu un segment BD congruent cu BC şi se uneşte C cu
D. Care din valorile de mai jos reprezintă pe sin D.

a) 2 2 + b) 2 2 − c)
1
2 2
2
+

d)
1
2 2
2
− e)
1
2 2
3
+ f)
1
2 2
3



TG - 092 Între laturile unui triunghi avem relaţia: 2a b c = + , iar între unghiurile sale
ˆ ˆ ˆ
2A B C = + . Triunghiul este:

a) ascuţit unghic oarecare b) obtuz unghic oarecare c) isoscel

d) dreptunghic e) echilateral f) oarecare



TG - 093 În triunghiul ABC se dă 2, 3 b c = = şi
( )
0
ˆ
60 m C = . Să se calculeze
latura a.

a)
( )
1
2 6
2
− b) 6 2 − c) 6 2 − şi 6 2 +

d)
( )
1
2 6
2
+ e)
( )
1
2 6
2
− şi
( )
1
2 6
2
+ f) 6 2 +



TG - 094 Un triunghi ABC cu lungimile laturilor 13, 14, 15 are vârful A opus laturii
de mărime mijlocie. Care este valoarea lui
2
A
tg ?

a)
3
7
b)
4
7
c)
5
7
d)
6
7
e) 1 f)
8
7

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
191


TG - 095 În triunghiul ABC,
( )
ˆ
,
4
m A AB a
π
= = şi
2 2
3
AC a = .
Să se calculeze tgB .

a) 2 tgB = b) 3 tgB = c) 2 tgB =

d) 3 3 tgB = e) 1 tgB = f) 3 tgB =


TG - 096 Unghiurile unui triunghi ABC au laturile proporţionale cu numerele 2, 6
şi respectiv 1 3 + . Să se determine
( ) ( )
ˆ ˆ
, m A m B şi
( )
ˆ
m C .

a)
( ) ( ) ( )
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
45 , 30 , 105 m A m B m C = = = b)
( ) ( ) ( )
0 0
ˆ ˆ ˆ
45 , 90 m A m B m C = = =

c)
( ) ( ) ( )
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
105 , 15 , 60 m A m B m C = = = d)
( ) ( ) ( )
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
30 , 90 , 60 m A m B m C = = =

e)
( ) ( ) ( )
0 0 0
ˆ
60 , 45 , 75
ˆ ˆ
m m B m C A = = = f)
( ) ( ) ( )
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
45 , 60 , 75 m A m B m C = = =


TG - 097 Determinaţi unghiurile triunghiului ABC ştiind că laturile sale au
lungimile:

( )
20, 10 3 1 AB BC = = + şi 10 2 CA = .

a)
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
90 , 30 , 60 A B C = = = ; b)
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
105 , 30 , 45 A B C = = = ;

c)
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
75 , 45 , 60 A B C = = = d)
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
90 , 15 , 75 A B C = = =

e)
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
80 , 30 , 70 A B C = = = f)
0 0 0
ˆ ˆ ˆ
105 , 15 , 60 A B C = = =

TG - 098 Dacă A,B,C sunt măsurile unghiurilor unui triunghi să se calculeze:
tg tg tg E A B C = + +

a) ctg ctg ctg E A B C = ⋅ ⋅ ; b) ctg ctg tg E A B C = ⋅ ⋅ c) ctg tg tg E A B C = ⋅ ⋅

d) tg tg tg E A B C = ⋅ ⋅ e) tg tg ctg E A B C = ⋅ ⋅ f) tg ctg tg E A B C = ⋅ ⋅
192
Culegere de probleme


TG - 099 În ce unghi ABC poate avea loc relaţia

( )
( )
2 2
2 2
sin sin
1 cos cos
A B C a b
A B C a b
− −
=
+ − +

a) oarecare b) numai în triunghiuri dreptunghice c) numai în triunghi isoscel
d) numai în triunghiuri echilaterale e) numai în triunghiuri dreptunghice isoscele
f) relaţia nu are loc în nici un triunghi


TG – 100 Să se precizeze valoarea maximă a expresiei

cos cos cos
2 2 2
sin sin sin
A B C
E
A B C
⋅ ⋅
=
⋅ ⋅

Stiind că A,B,C sunt măsurile unghiurilor unui triunghi ascuţitunghic.

a) 1
max
E = b)
1
max
2
E = c)
2
max
3
E =
d)
4
max
9
E = e)
8
max
27
E = f) 2
max
E =


TG - 101 Dacă A, B, C sunt unghiurile unui triunghi ABC şi R este raza cercului
circumscris acestui triunghi, să se calculeze expresia ( ) 1 cos cos E A B C = + ⋅ − .

a)
2 2
2
b c
E
R

= b)
2 2
2
b c
E
R
=
+
c)
2 2
2
4
b c
E
R
=
+


d)
2 2
2
4
b c
E
R

= e)
2
4
bc
E
R
= f)
2 2
2
2
b c
E
R
=
+


TG - 102 Să se determine valoarea expresiei:

sin sin sin
2 2 2
cos cos cos
2 2 2
B C C A A B
a b c
E
A B C
− − −
= + +
într-un triunghi oarecare.
a) E a b c = + + b) ( ) E a b c = − + + c)
2 2 2
E a b c = + +
d) 0 E = e)
2
a b c
E
+ +
= f)
2 2 2
2
a b c
E
+ +
=
Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
193


TG - 103 Dacă în triunghiul ABC avem
1
2 3
A
tg = şi 3 b c a + = , precizaţi care din
răspunsurile de mai jos este corect.

a)
( )
ˆ
2
m B
π
= sau
( )
ˆ
2
m C
π
= b)
( ) ( )
ˆ ˆ
m A m B = c)
( )
ˆ
2
m A
π
=

d)
( )
ˆ
4
m B
π
= sau
( )
ˆ
4
m C
π
= e)
( ) ( )
ˆ ˆ
m A m C = f)
( )
ˆ
3
m A
π
=


TG - 104 În triunghiul ABC are loc relaţia:
2 2 2 2
8 a b c R + + = . Ce putem afirma
despre acesta?

a) este un triunghi isoscel b) este un triunghi echilateral
c) este un triunghi dreptunghic d) este un triunghi oarecare
e) relaţia din enunţ nu poate avea loc în nici un fel de triunghi
f) este triunghi isoscel şi dreptunghic


TG - 105 Între unghiurile unui triunghi există relaţia:
2 2 2
cos cos cos 1 A B C + + = .
Ce fel de triunghi este ABC ?

a) echilateral b) dreptunghic c) obtuzunghic

d) isoscel e) oarecare f) isoscel şi dreptunghic



TG - 106 În triunghiul ABC are loc relaţia:
2
a c B
ctg
b
+
= . Care din numerele de mai
jos reprezintă măsura unuia dintre unghiurile triunghiului ?

a)
3
π
b)
6
π
c)
2
π
d)
2
3
π
e)
4
π
f)
12
π


194
Culegere de probleme


TG - 107 Dacă între lungimile laturilor triunghiurilor ABC are loc relaţia:


2 2 2
2 b c a − = ce putem afirma despre măsura unghiului
ˆ
A.

a)
( )
ˆ
4
m A
π
= b)
( )
ˆ
0
6
m A
π
< ≤ c)
( )
ˆ
3
m A
π
=

d)
( )
ˆ
2
m A
π
> e)
( )
ˆ
4 3
m A
π π
< = f)
( )
ˆ
2
m A
π
=


TG – 108 Fie triunghiul ABC cu lungimile laturilor a,b,c şi aria
( )
1
2 2
4
S a b = + .
Determinaţi măsurile unghiurile
ˆ ˆ ˆ
, , A B C .

a)
( ) ( ) ( )
ˆ ˆ ˆ
, ,
3 2 6
m A m B m C
π π π
= = = b)
( ) ( ) ( )
ˆ ˆ ˆ
,
2 4
m C m B m A
π π
= = =

c)
( ) ( ) ( )
ˆ ˆ ˆ
3
m A m B m C
π
= = = d)
( ) ( ) ( )
2
ˆ ˆ ˆ
,
3 6
m A m B m C
π π
= = =

e)
( ) ( ) ( )
2
ˆ ˆ ˆ
, ,
3 4 12
m A m B m C
π π π
= = = f)
( ) ( ) ( )
ˆ ˆ ˆ
, ,
2 6 3
m A m B m C
π π π
= = =


TG - 109 Aria triunghiului ABC este de 16 cm
2
5 cm AC = . Ştiind că , 8 cm BC = şi
ˆ
C este obtuz să se calculeze cos C.

a)
4
5
− b)
3
4
c)
3
5
− d)
4
5
e)
1
2
− f)
3
5


TG - 110 Să se calculeze aria triunghiului ABC, ştiind că
0
6, 60 a B = = şi
0
45 C = .

a)
( )
6 3 3 + b)
( )
9 3 3 − c)
( )
9 3 3 +
d)
( )
6 3 3 − e)
( )
3 3
9
2
− f)
( )
9
3 3
2
+
Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
195


TG - 111 Lungimile laturilor unui triunghi oarecare sunt trei numere consecutive, iar
aria triunghiului este 84. Care sunt lungimile acestor laturi?

a) 10, 11, 12 b) 11, 12, 13 c) 12, 13, 14

d) 13, 14, 15 e) 14, 15, 16 f) 15, 16, 17


TG - 112 Într-un triunghi ABC laturile a, b, c sunt îm progresie aritmetică, a fiind
termenul din mijloc. Să se calculeze expresia:
2 2
B C
E tg tg = ⋅ .

a)
1
3
E = b)
1
6
E = c)
1
2
E =

d) 3 E = e) 6 E = f) 2 E =


TG - 113 Dacă A, B, C sunt unghiurile unui triunghi, iar , , tgA tgB tgC sunt trei
termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice, care dintre relaţiile de mai
jos este adevărată?

a) 0 tgA tgC ⋅ = b) tgA ctgC = − c) 3 tgA tgC ⋅ =

d) tgA ctgC = e) tgA tgC = − f) 0 ctgA ctgC ⋅ =


TG - 114 În triunghiul dreptunghic ABC,
( )
0
ˆ
90 m C = , se cunosc lungimea a
a catetei (BC) şi raza r a cercului înscris în triunghi. Să se determine
lungimile celorlalte laturi b, c ale triunghiului.

a)
( ) ( )
2
,
2 2
r a r a r a r
b c
a r a r
− − −
= =
− −
b)
( ) ( )
2
2 2
,
2 2
r a r a r a r
b c
a r a r
− − −
= =
− −


c)
( )
2
2
2
,
2 2
a r
ar r
b c
a r a r


= =
− −
d)
2
2
,
2 2
ar a r
b c
a r

= =

e)
( )
2
2 2
,
2 2
r a
r
b c
r a a r
a
+
= =
− −



f) Nici una din afirmaţiile a), b), c), d), e) nu este corectă.
196
Culegere de probleme


TG - 115 Calculaţi suma sin sin sin A B C + + în funcţie de aria S a triunghiului ABC,
aria S
1
a cercului înscris în triunghi şi aria S
2
1 2
S
S S
π
a cercului circumscris triunghiului.

a) b)
1 2
S S S c)
2
1 2
S
S S
π ⋅
d)
1 2
1 1
S
S S
+
| |
|
\ .
e)
1 2
S
S
S
f)
1 2
S
S S π



TG - 116 Dacă A, B, C sunt unghiurile unui triunghi, să se calculeze expresia:


( )
cos cos
sin sin
2
B C
E
A
tg B C
+
=
+
.

a) 1 b)
1
2
c) 2 d)
2
3
e) 3 f)
1
3



TG - 117 Fie în planul (Oxy) punctele A(5,6), B(-4,3), C(-3,-2) şi D(6,1). Ce
figură geometrică reprezintă patrulaterul ABCD ?

a) dreptunghi b) romb c) pătrat

d) trapez isoscel e) trapez dreptunghic f) paralelogram


TG - 118 Se dau punctele A(3,5), M(-1,3), N(4,1). Să se scrie ecuaţiile dreptelor
ce trec prin A şi fac unghiurile de 45° şi, respectiv ,135° cu dreapta (MN).

a) 3x - 7y + 26 = 0, 7x + 3y - 36 = 0 b) 2x - 5y + 19 = 0, 5x -2y -5 =0

c) x - y + 2 = 0, x + y - 8 = 0 d) 3x - 2y + 1 = 0, 2x + 3y - 21 = 0

e) x - 2y + 7 = 0, 2x + y - 11 = 0 f) 3x - 7y +1 = 0, 7x - 3y - 2 = 0

TG - 119 Fie în planul (Oxy) punctele A(1,2), B −
|
\

|
.
|
5
3
0 , şi C(0,2). Să se afle
lungimea bisectoarei interioare unghiului

A în triunghiul ABC .
a) 5 b)
10
13
c)
2 10
3
d)
6 10
13
e)
7 5
13
f)
8 10
13

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
197


TG - 120 Să se afle coordonatele vârfurilor unui triunghi cunoscând mijloacele
laturilor P(3,-1), Q(1,7), R(-4,3).

a) (-1,-4), (5,2), (-3,12) b) (-2,3), (8,-5), (-6,19) c) (-2,-5), (4,19), (-12,13)

d) (-2,-5), (8,3), (-6,11) e) (2,-3), (-10,9), (0,17) f) (1,-3), (5,1), (-9,9)


TG - 121 Se dau punctul A(-3,4) şi dreapta (d) 2 5 0 x y − + = . Să se determine
coordonatele punctului B, simetricul lui A faţă de dreapta (d).

a) B(-1,3) b) B(2,1) c) B(1,-2)

d) B(1,2) e) B(3,-4) f) B(-1,2)


TG - 122 Fiind date numerele
*
, R ∈ b a , se consideră punctele A(a,0), B(0,b)
şi M(0,λ) situate pe axele de coordonate (Ox) şi (Oy). Să se determine λ astfel ca
proiecţia punctului M pe dreapta (AB) să coincidă cu mijlocul segmentului AB.

a)
a
b a
2 2

b)
b
b a
2 2

c)
a
b a
2 2
+



d)
a
a b
2
2 2

e)
b
a b
2
2 2

f)
b
b a
2 2
+



TG – 123 În sistemul cartezian (Oxy) se consideră punctele A(3,0), B(0,2), M(3,-3)
şi N(-2,2) . Să se determine punctul de concurenţă al dreptelor (AN), (BM) şi al
perpendicularei din O pe (AB).

a)
|
.
|

\
|
19
12
,
19
18
b)
|
.
|

\
|
19
18
,
19
12
c)
|
.
|

\
|
19
12
,
19
8


d)
|
.
|

\
|
19
8
,
19
12
e)
|
.
|

\
|
19
6
,
19
18
f)
|
.
|

\
|
19
18
,
19
16


198
Culegere de probleme


TG - 124 Se dau punctele A(3,5), B(-1,3), C(4,1). Se cere să se scrie ecuaţia
medianei din A a triunghiului ABC .

a) 2x + 5y - 31 = 0 b) x - 2y + 7 = 0 c) 2x + y - 11 = 0

d) x + 2y - 13 = 0 e) 2x - y - 1 = 0 f) 3x - y - 4 = 0


TG – 125 Ştiind că punctul M(x,y) se află pe dreapta 0 1 : = + + y x D , să se
determine minimul expresiei:
2 2
y x E + = .

a) 1 b)
2
1
c) 2 d) 3 e)
2
3
f)
3
1



TG – 126 Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin punctul de intersecţie al dreptelor

( ) , 0 7 2
1
= − + y x d ( ) 0 1 2
2
= + − y x d

şi este paralelă cu prima bisectoare.

a) ; 1 2 2 = − y x b) ; 7 + = x y c) 0 5 = + − y x

d) ; 0 2 = + − y x e) ; 0 3 = + − y x f) 0 7 3 3 = + − y x .


TG - 127 Se dă dreapta (α - 1)x + (α - 2)y - α + 3 = 0 cu α∈R. Să se determine
α astfel că dacă A,B sunt intersecţiile dreptei cu (Ox), respectiv (Oy), să avem:

1 1
10
2 2
OA OB
+ = .

a) α
1
=3, α
2
=4 b) α
1
=
5
2
α
2
=
17
4
c) α
1
=
7
2
α
2
=
15
4



Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
199


d) α
1
= −
5
2
α
2
=
17
4
e) α
1
=
5
2
α
2
= −
17
2
f) α
1
= −
7
2

α
2
= −
15
4


TG - 128 Într-un sistem de axe rectangulare se dau dreptele:

(AB) 8x + 15y -168 = 0 , (CA) 4x - 3y = 0 , (BC) 12x + 5y + 168 = 0 ,

care formează triunghiul ABC . Să se calculeze lungimea m
c
ABC
a medianei din vârful
C şi aria triunghiului .

a) m ,
c
S = = 20 255 2 b) m
c
=25, S = 625 c) m
c
=28, S = 420

d) m
c
2 3
3
= , S = 2996 e) m
c
3 210 3 , S = =17 f) m
c
AB
=27, S=421


TG - 129 Un triunghi isoscel cu baza are vârfurile A(-3,-1), B(7,5) , iar C este
situat pe dreapta (d) x-y+8 = 0. Să se scrie ecuaţiile laturilor (AC) şi (BC).

a) 2x - y + 9 = 0 (AC), x + 2y - 13 = 0 (BC) b) x - 3y = 0 (AC), 3x - y - 16 = 0 (BC)

c) 2x - y + 5 = 0 (AC), x + 2y - 17 = 0 (BC) d) 4x - y + 11 = 0 (AC), x + 4y - 27 = 0 (BC)

e) 4x - 3y + 9 = 0, (AC), 3x + 4y - 41 = 0 (BC) f) x + y + 4 = 0 (AC), x - y - 2 = 0 (BC)


TG - 130 Pe catetele OB şi OC ale unui triunghi dreptunghic se construiesc în
afară pătrate în care vârfurile opuse lui O sunt, respectiv, D şi E. Să se determine
coordonatele punctului H de intersecţie a dreptelor (CD) şi (BE), dacă B(b,0) iar
C(0,c).

a) H
bc
b c bc
b c
b c bc
2
2 2
2
2 2
+ + + +
|
\

|
.
| , b) H
bc
b c bc
b c
b c bc
2
2 2
2
2 2
+ − + −
|
\

|
.
| ,

200
Culegere de probleme


c) H
bc
b c
bc
b c + −
|
\

|
.
|
, d) H
b
b c
c
b c
2 2
+ +
|
\

|
.
| ,

e) H
b
b c
c
b c
2 2
− −
|
\

|
.
| , f) H
b c
bc
b c
bc
2 2 2 2
+ −
|
\

|
.
| ,

TG - 131 Fie A şi B punctele în care dreapta ax + (2a + 1)y + a
2
= 0 taie axa (Ox),
respectiv (Oy), (d
1
) dreapta ce trece prin A şi este paralelă cu prima bisectoare a
axelor; (d
2
) dreapta care trece prin B şi este perpendiculară pe (d
1
). Să se determine
“a” astfel încât punctul de intersecţie dintre (d
1
) şi (d
2
ABC
) să fie pe dreapta de ecuaţie
x + 5y = 1.

a) a = ± 2 b) a = ± 1 c) a = 0, a = 1

d) a = 2, a = 3 e) a = ± 3 f) a = -1, a = 3


TG - 132 Se dau dreptele (AB): x - 2y + 3 = 0, (AC): 2x - y - 3 = 0,
(BC): 3x + 2y + 1 = 0. Să se scrie ecuaţia înălţimii din A a triunghiului .

a) 2x - 3y + 3 = 0 b) 6x - 9y - 1 = 0 c) -4x + 6y - 1 = 0


d) 2x - 3y - 1 = 0 e) 6x - 9y + 2 = 0 f) 4x - 6y + 3 = 0


TG – 133 Fie în planul (Oxy) punctele A(3,0) şi B(-1,8) . Prin A se duce o paralelă
(d) la prima bisectoare, iar prin punctul B se duce o dreaptă care taie dreapta (d) într-
un punct C astfel încât triunghiul ABC să fie isoscel cu baza AB . Să se afle
coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC .


a) (3,4) b) (-1,3) c) (3,5)

d)
|
.
|

\
|
3
10
,
3
7
e)
|
.
|

\
|
3
20
,
3
19
f)
|
.
|

\
|
3
10
,
3
17



Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
201


TG - 134 Se dau punctele A(3,0), B(-1,8) şi C astfel încât triunghiul ABC este
isoscel cu baza AB şi C aparţinând dreptei (d), paralela prin A la prima bisectoare.
Să se determine coordonatele punctului H de intersecţie a înălţimilor triunghiului.

a) H(2,4) b) H
7
3
14
3
,
|
\

|
.
|
c) H
7
3
14
3
,−
|
\

|
.
|


d) H
1
3
2
3
,
|
\

|
.
|
e) H −
|
\

|
.
|
7
3
14
3
, f) H − −
|
\

|
.
|
1
3
2
3
,
TG - 135 Se dau dreptele x + y - 1 = 0, x + y - 2 = 0, x - 2y + 1 = 0 şi
x - 2y - 3 = 0 , care sunt laturile unui paralelogram. Să se scrie ecuaţiile diagonalelor.

a) 2x - y = 0, x - 2y + 1 = 0 b) x - 2y - 3 = 0, x + 2y - 3 = 0

c) x - 2y + 1 = 0, x + 2y - 1 = 0 d) x + 4y - 1 = 0, -x + 2y + 3 = 0

e) 3x + 6y - 5 = 0, 5x + 2y - 7 = 0 f) 3x + 6y - 5 = 0, 2x - 3y + 1 = 0


TG - 136 Fie în planul (xOy) triunghiul având laturile de ecuaţii x - y + 1 = 0,
2x + y - 4 = 0 şi x + 2y + 7 = 0. Să se determine coordonatele ortocentrului H al
acestui triunghi.

a) H
1
3
2
3
,
|
\

|
.
|
b) H
2
3
1
3
,
|
\

|
.
|
c) H − −
|
\

|
.
|
1
3
2
3
,

d) H −
|
\

|
.
|
1
3
2
3
, e) H
1
3
2
3
,−
|
\

|
.
|
f) H − −
|
\

|
.
|
2
3
1
3
,


TG - 137 Să se determine punctul de intersecţie al dreptei (d), de pantă
2
5
şi care
trece prin punctul (3,1), cu drepta ( d' ) având urmele : -
8
3
pe axa (Ox) şi -4 pe (Oy).

a) (1,1) b) (-1, -1) c) (2,1) d) (2,2) e) (-2, -1) f) (1,2)


202
Culegere de probleme


TG - 138 Se dau punctele A(1,0), B(-2,4), C(-1,4), D(3,5). Să se găsească pe dreapta y =
3x - 5 un punct M astfel încât ariile triunghiurilor MAB şi MCD să fie egale.
a) M
1 |
.
|

\
|
3
7
, 2 , M
2
(-9, -32) b) M
1 |
.
|

\
|
2 ,
3
7
, M
2
(-9,-32)

c) M
1
(1,-2), M
2
5
3
0 ,
|
\

|
.
|
d) M
1
(-1,-8), M
2
|
|
.
|

\
|
− − 10 ,
3
5


e) M
1
(-2, -11), M
2
1
3
4 ,−
|
\

|
.
|
f) M
1
(3,4), M
2
2
3
3 ,−
|
\

|
.
|

TG - 139 Se dă triunghiul ABC determinat de dreptele (AB): x + 2y - 4 = 0,
(BC): 3x + y - 2 = 0, (CA): x - 3y - 4 = 0. Să se calculeze aria triunghiului ABC .

a) A
∆ABC
= 10 b) A
∆ ABC
= 8 c) A
∆ ABC
= 6
d) A
∆ ABC
= 5 e) A
∆ ABC
= 7 f) A
∆ ABC
= 9


TG - 140 Se dau punctele A(2,1) şi B(-5,-3). Să se afle punctul M pe dreapta
(d) y = x + 4, astfel ca m( ) AMB = 90°.

a) M
1
(-1,3), M
2
(1,5) b) M
1
(-2,2), M
2
− −
|
\

|
.
|
11
2
3
2
, c) M
1
(-1,3), M
2
− −
|
\

|
.
|
11
2
3
2
,
d) M
1
(1,5) e) M(-3,1) f) M
1
(0,4), M
2
(-3,1)


TG - 141 Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin intersecţia dreptelor
(d
1
) 2x - 3y + 6 = 0, (d
2
a) x + y - 2 = 0 b) x - 3y + 4 = 0
) x + 2y - 4 = 0 şi este perpendiculară pe dreapta care trece
prin P(2,2) şi intersectează axa (Ox) într-un punct aflat la distanţa 4 de originea O a
sistemului de axe de coordonate.


c) x + y -2 = 0 şi x - 3y + 4 = 0 d) x - 2y + 4 = 0 şi 6x + y - 2 = 0

e) 4x + y - 2 = 0 f) x - y + 2 = 0 şi 3x + y - 2 = 0

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
203



TG - 142 Se dau punctele A(2,2) şi B(5,1). Să se determine punctul C situat pe
dreapta x - 2y + 8 = 0 , astfel încât aria triunghiului ABC să fie 17.
a) C
1
(12,10), C
2
− −
|
\

|
.
|
76
5
18
5
, b) C
1
(10,9), C
2
− −
|
\

|
.
|
8
5
16
5
,

c) C
1
(8,8), C
2
− −
|
\

|
.
|
12
5
14
5
, d) C
1
(-20,-6), C
2

|
\

|
.
|
26
5
7
5
,

e) C
1
(-2,3), C
2

|
\

|
.
|
14
3
5
3
, f) C
1
(12,10), C
2
− −
|
\

|
.
|
12
5
14
5
,
TG - 143 Se dă dreapta 3x - 4y + 4 = 0 şi punctul A(8,0). Să se afle aria triunghiului
format de dreapta dată şi două drepte ce trec prin A şi fac cu axa (Ox) unghiurile de
45° şi 135°.

a) 90 b) 100 c) 105 d) 110 e) 116 f) 112


TG - 144 Se dă dreapta 5x - 12y + 32 = 0 şi punctele A(1,-1), B(5,-3). Să se afle
coordonatele punctului M egal depărtat de A şi B şi care are distanţa de 4 unităţi până
la dreapta dată.

a) M
1
(1,-6), M
2
(9,10) b) M
1
(-1,-10), M
2
(9,10) c) M
1
(2,-4), M
2
(-2,12)

d) M
1
(-2,-12), M
2
(1,-6) e) M
1
(4,0), M
2
180
19
208
19
,
|
\

|
.
|
f) M
1
(0,-8),
M
2
− −
|
\

|
.
|
180
19
512
19
,


TG - 145 Să se determine λ astfel ca distanţa de la punctul A(3,4) la dreapta
variabilă (λ+3)x - (λ-2)y + 3λ - 1 = 0 să fie d = 10 .

a) 4, -2 b) 1, −
7
4
c) −
9
2
7
4
, d)
9
2
7
4
,− e) -1,
7
4
f)
2
3
2
3
,−


TG - 146 Să se scrie ecuaţiile dreptelor care trec prin punctul A(-5,7) şi sunt
204
Culegere de probleme


situate la distanţa 3 de punctul B(0,7).

a) 4x + 3y - 1 = 0, 4x - 3y + 41 = 0 b) 4x + 5y - 15 = 0, 4x - 5y + 55 = 0

c) 3x - 2y + 29 = 0, 3x + 2y + 1 = 0 d) 3x + 4y - 13 = 0, 4x + 3y - 1 = 0

e) 3x - 4y + 43 = 0, 3x + 2y + 1 = 0 f) 3x - 4y + 43 = 0, 3x + 4y - 13 = 0


TG - 147 Se dau dreptele 3x - 4y + 6 = 0 şi 4x - 3y - 9 = 0. Să se determine paralela la
a doua bisectoare a axelor de coordonate care formează între cele două drepte un
segment de 5 2 unităţi.

a) y = -x + 10, y = -x + 20 b) y = -x - 20, y = -x + 20 c) y = -x + 50, y = -x + 20

d) y = -x + 50, y = -x - 20 e) y = -x - 10, y = -x + 30 f) y = -x + 10, y = -x – 30
TG - 148 Să se calculeze mărimea unghiului format de dreptele 2x - y - 5 = 0 şi
x - 3y + 4 = 0 în care se află originea axelor.

a) 30° b) 150° c) 45° d) 135° e) 60° f) 120°


TG - 149 Se consideră triunghiul cu vârfurile: A(7,4), B(5,1) şi C(1,3). Să se
determine distanţele vârfurilor B şi C la mediana din vârful A.

a) d
B C
d = =
4
5
1 , b) d
B C
d = = 1
4
5
, c) d
B C
d = = 1
d) d
B C
d = =
3
5
e) d
B C
d = =
3
5
2
5
, f) d
B C
d = =
4
5



TG - 150 Fie în planul (xOy) punctul M(-2,6) şi dreapta (d) x + 2y - 5 = 0. Să se afle
distanţa simetricului punctului M în raport cu dreapta (d) până la prima bisectoare.

a)
3 2
2
b)
2
2
c) 3 2 d)
5 2
3
e)
2
3
f)
2
5



TG - 151 Fie în planul (xOy) punctele A(3,3) şi B(7, -3) şi dreapta (d)
Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
205


4x-2y+3=0. Să se afle punctul M de pe dreapta (d) care este echidistant faţă de
punctele A şi B.

a) M(1,2) b) M − −
|
\

|
.
|
13
4
23
4
, c) M − −
|
\

|
.
|
23
4
29
4
,

d) M
1
8
1
4
,−
|
\

|
.
|
e) M − −
|
\

|
.
|
29
8
23
4
, f) M − −
|
\

|
.
|
13
8
23
4
,

TG – 152 Să se determine R ∈ m astfel încât dreptele d
1
: 3x+my+2m+3=0 şi d
2
:
2x+(m-1)y+m+3=0 să coincidă.

a) m∈∅ b) m=0 c) m=1

d) m=2 e) m=3 f) m=4
TG – 153 Să se determine α∈R astfel încât dreptele de ecuaţii (d
1
) x+2y-2=0,
(d
2
) 2x-4y+3=0 şi (d
3
2
1
) αx+y-1=0 să fie concurente:

a) α=1 b) α=0 c) α= d) α=-1 e) α=
2
1



TG – 154 Să se scrie ecuaţia dreptei din plan, ştiind că A(2, 3) este piciorul
perpendicularei coborâtă din origine pe dreaptă.

a) 3x+2y-13=0; b) x+3y-11=0; c) 3x+y-9=0;

d) 2x+3y-13=0; e) 3x+4y-14=0; f) 4x+3y-17=0.


TG – 155 Pe dreapta care uneşte punctele A(-3,5), B(-1,2) să se determine un punct
de abscisă x=5

a) (5, -1) b) (5, -7) c) (3, 5)

d) (-7, 5) e) (5, 0) f) (1,5)


TG – 156 Să se determine ecuaţia mediatoarei segmentului ce uneşte punctele (3,1) şi (4,8)

206
Culegere de probleme


a) 9x-7y=0 b) 7x-9y=0 c) x+7y-35=0

d) 7x-y-20=0 e) x+7z-20=0 f) x-y+1=0


TG – 157 În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-2, 0) şi B(0,1). Fie A’
mijlocul segmentului [OA] şi B’ simetricul lui B faţă de origine. Să se determine
punctul de intersecţie al dreptei (A’B’) cu prima bisectoare a axelor de coordonate.
a)
|
.
|

\
|

2
1
,
2
1
b)
|
.
|

\
|
− −
2
1
,
2
1
c)
|
.
|

\
|
3
1
,
3
1
;
|
.
|

\
|
− −
3
1
,
3
1


d) (-1, -1) e) (1,1) f)
|
.
|

\
|
2
1
,
2
1

TG – 158 Să se determine vârful C al triunghiului ABC, A(1,0), B(-2,4) pentru care
centrul de greutate este punctul G (1,2).
a) C (4,2) b) C (0,2) c) C (-4,2) d) C (4,-2) e) C(1,1) f) C (2,4)


TG – 159 Să se determine α∈R* astfel încât punctele A(3,9), B(8,4), C(-2,4) şi
D(α, -α) să definească un patrulater inscriptibil.

a) α=1 b) α∈∅ c) α=-1 d) α=2 e) α=-2 f) α=3


TG – 160 Să se determine raza cercului de ecuaţie:
0 3 4y 2x
2
y
2
x = − − − + .
a) 4; b) 2 ; c) 2 2 ; d) 4 2 ; e) 8; f) 9.


TG – 161 Să se determine ecuaţia cercului ce trece prin origine şi are centrul în
punctul (-1,3).
a) 0 6y 4x
2
y
2
x = + − + b) 0 6y 2x
2
y
2
x = − + +

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
207


c) 0 6y 8x
2
y
2
x = − − + d) 0 10 - y 3x
2
y
2
x = + − +

e) 0 4y - 8x
2
y
2
x = − + f) 0 10 - 6y 2x
2
y
2
x = + + +


TG – 162 Să se determine ecuaţia cercului tangent dreptei y=1 în punctul A(1,1) şi
tangent dreptei 4x-3y=0 în punctul B
3 4
,
5 5
| |
|
\ .

a) 0 1 - 9y 10x
2
y
2
x = + − + b) 0 13y 13x
2
y
2
x = + − +
c) 0 1 1y - 2x
2
y
2
x = + − + d) 0 1 5y 8x
2
y
2
x = + + − +
e) 0 3 - 13y 12x
2
y
2
x = + − + f) 0 9 11y
2
y
2
x = + − +
TG – 163 În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(4,5), B(-2, -3) şi
C(5, 4). Cercul circumscris triunghiului ABC are ecuaţia:

a) 0 23 2y x 2
2
y
2
x = − − + + b) 0 23 - 2y 2x
2
y
2
x = + − +

c) 0 23 2y 2x
2
y
2
x = − − − + d) 0 23 2y 2x
2
y
2
x = − + + +

e) 0 23 2y 2x
2
y
2
x = + + + + f) 0 23 2y 2x
2
y
2
x = + − + +



TG – 164 Să se determine coordonatele centrelor cercurilor de rază 13 ce trec prin
punctul A(2,1) şi taie axele de coordonate după două coarde de lungime egală.

a) C
1
(1, -1) , C
2
(1, 4) b) C
1
(4, 1) , C
2
(1, 4)

c) C
1
(-1, -1) , C
2
(4, 4) d) C
1
(1, 1) , C
2
(4, 4)

e) C
1
(1, 2) , C
2
(2, 1) f) C
1
(4, 4) , C
2
0 1
2 2
= − + + y y x
(3, 3)


TG – 165 Găsiti ecuaţia cercului care trece prin punctele A(1,0) , B(-1,0) şi C(1,1).

a) b) 0 1
2 2
= − − + y y x c) 0 1
2 2
= + − + y y x
208
Culegere de probleme



d) 0 1
2 2
= + + + y y x e) 0
2 2
= − + y y x f) 0 1
2 2
= − + y x


TG – 166 Se consideră dreapta D: x = 4 şi punctul P ( 6,5) în planul ( Oxy ). Să se
determine cercul de diametru P P ′ , unde P′ este proiecţia punctului P pe dreapta D.

a) 0 49 10 10
2 2
= + + − + y x y x b) 0 49 10 10
2 2
= + − − + y x y x

c) 0 49 10 10
2 2
= − − − + y x y x d) 0 49 10 10
2 2
= + − + + y x y x

e) 0 49 10 10
2 2
= + + + + y x y x f) 0 49 10 10
2 2
= − + + + y x y x


TG – 167 Se dă cercul de ecuaţie 0 2 3 3
2 2
= + − − + y x y x şi punctul A(0,2) situat
pe cerc. Să se afle coordonatele vârfurilor pătratului ABCD înscris în cerc.
a) ( ) ( ) ( ); 0 , 1 ; 3 , 1 ; 0 , 2 D B C b) ( ) ( ) ( ); 0 , 2 ; 1 , 3 ; 2 , 3 D B C

c) ( ) ( ) ( ); 2 , 3 ; 1 , 0 ; 3 , 1 D B C d) ( ) ( ) ( ); 3 , 2 ; 1 , 3 ; 0 , 1 D C B

e) ( ) ( ) ( ); 3 , 2 ; 1 , 0 ; 2 , 3 D C B f) ( ) ( ) ( ) 2 , 3 ; 0 , 2 ; 3 , 2 D C B .


TG - 168 Se cer centrul şi raza cercului a cărei ecuaţie este
8(x
2
+ y
2
|
.
|

\
|
4
3
,
4
1
) + 4x + 12y - 27 = 0.
Care este poziţia originii faţă de acest cerc ?
a) C , r = 2 b) C
|
.
|

\
|
− −
4
3
,
4
1
, r = 2 c) C
|
.
|

\
|
2
1
,
2
1
, r = 4
interioară interioară exterioară

d) C |
.
|

\
|
− −
4
3
,
4
1
, r = 2 e) C
3
4
1
4
,
|
\

|
.
|
, r = 3 f) C −
|
\

|
.
|
1
4
1
4
, , r = 2
exterioară interioară exterioară


Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
209


TG - 169 Se dau punctele A(-1,4), B(3,-2). Să se scrie ecuaţia cercului care are pe
AB ca diametru .
a) x
2
+ y
2
- 2x - 2y - 11 = 0 b) x
2
+ y
2
+ 2x - 2y - 11 = 0

c) x
2
+ y
2
- 2x + 2y + 11 = 0 d) x
2
+ y
2
- 4x - 2y - 13 = 0

e) x
2
+ y
2
+ 4x - 4y - 13 = 0 f) x
2
+ y
2
- 4x - 4y - 14 = 0

TG - 170 Să se determine toate valorile parametrului real λ pentru care dreapta
(1 - λ
2
)x - 2λy + 2(1 + λ
2
=
1
2
) = 0 este tangentă la cercul cu centrul în origine şi având raza
r = 2.
a) λ = 1 b) λ = 2 şi λ = -2 c) λ
d) λ = -1 şi λ = 3 e) λ∈∅ f) λ∈R
TG - 171 Să se scrie ecuaţia cercului înscris în triunghiul ce are ca vârfuri
punctele A(2,-2), B(2, 2 2 − ) şi C( 2 2 2 + − , ) .

a)
( ) ( )
x y − − + + − = − 1 2 3 2 3 2 2
2 2
b)
( ) ( )
x y + + + − + = − 1 2 3 2 3 2 2
2 2

c)
( ) ( )
x y − + + = 1 1 1
2 2
d)
( ) ( )
x y + + − = 1 1 1
2 2

e)
( )
x y
2
2
2 2 + + = f) nici un răspuns nu e corect


TG - 172 Se consideră cercul de ecuaţie 0 1 4 4
2 2
= − − − + y x y x . Să se
determine cercurile de centru C(-2,5) tangente cercului dat.

a) 0 25 10 4
2 2
= + + − + y x y x b) 0 25 10 4
2 2
= + − + + y x y x

c) 0 35 10 4
2 2
= − − + + y x y x d) 0 25 10 4
2 2
= + + − + y x y x
0 25 10 4
2 2
= + − + + y x y x

e) 0 25 10 4
2 2
= + − + + y x y x f) 0 25 10 4
2 2
= + + − + y x y x
0 35 10 4
2 2
= − − + + y x y x 0 35 10 4
2 2
= − − + + y x y x

210
Culegere de probleme



TG - 173 Să se determine centrele cercurilor ce sunt tangente axei (Ox) şi trec prin
punctele A(2,3) şi B(4,1).

a)
( )
( ) 3 , 6
3 , 6
2
1
− C
C
b)
( )
( ) 6 2 , 6 3
6 2 , 6 3
2
1
+ −
+ +
C
C
c)
( )
( ) 6 4 , 6 5
6 4 , 6 5
2
1
+ −
− +
C
C


d)
( )
( ) 6 4 , 6 5
6 4 , 6 5
2
1
− −
+ +
C
C
e)
( )
( ) 6 2 , 6 5
6 2 , 6 5
2
1
− +
+ −
C
C
f)
( )
( ) 6 3 , 6 5
6 3 , 6 5
2
1
+ −
− +
C
C


TG - 174 Să se afle lungimea tangentei duse din origine la cercul care trece prin
punctele A(1,1), B(2,0), C(3,2).

a) 1 b) 10 c)
14
3
d)
14
5
e)
13
4
f)
3
14

TG - 175 Unul dintre focarele unei elipse este situat la distanţele 7 şi, respectiv, 1
faţă de extremităţile axei mari.
Să se scrie ecuaţia acestei elipse.

a) 1
9 4
2 2
= +
y x
b) 1
4 9
2 2
= +
y x
c) 1
7 16
2 2
= +
y x


d) 1
9 7
2 2
= +
y x
e) 1
16 4
2 2
= +
y x
f) 1
4 16
2 2
= +
y x



TG - 176 Un punct M descrie o elipsă de centru O şi semiaxe 2 şi 1. Fie P proiecţia
lui M pe axa mare iar N un punct pe (OM) aşa încât ON = 2 NM . Dreapta (PN) taie
axa mică în Q, să se calculeze lungimea segmentului PQ.

a) 2 b)
1
2
c) 1 d)
2
3
e)
3
2
f)
1
4



Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
211


TG - 177 Se consideră elipsa de ecuaţie 9 4
2 2
= + y x . Să se scrie ecuaţia unei
drepte ce trece prin punctul M(2,1), care intersectează elipsa în punctele A şi B, astfel
ca M să fie mijlocul segmentului AB.

a) 0 17 8 = + − y x b) 0 17 8 = + − y x c) 0 17 8 8 = + − y x
d) 0 17 8 = − + y x e) 0 4 2 = − + y x f) 0 4 2 = + − y x


TG - 178 Prin focarul F(c,0) al elipsei
x
a
y
b
2
2
2
2
1 + = se duce o coardă
perpendiculară pe axa mare. Să se găsească lungimea acestei coarde.

a)
a
b
b)
b
a
c)
2
2
b
a
d)
2
2
b
a
e)
a
b
2
f) a + b

TG – 179 Fiind dat punctul
|
.
|

\
|
2
3
, 1 M al elipsei : ( ) 0 1
3 4
2 2
= − +
y x
E , să se scrie
ecuaţiile dreptelor suport pentru razele focale ale acestui punct.

0 3 4 3
1 )
= + +
= +
y x
y x a

0 3 4 3
0 1 )
= + −
= −
y x
x b

0 4 3
0 1 )
= + +
= + +
y x
y x c


0 2 4 3
0 3 2 )
= + −
= + −
y x
y x d

0 3 4 3
0 1 )
= + +
= −
y x
x e

0 4 3
0 1 )
= −
= −
x
x f



TG – 180 Să se afle punctul de pe elipsa 1
3
2
2
2
= +
y
a
x
care este cel mai apropiat de
dreapta a ay x 3 = + .

a) ;
2
3
,
2
|
.
|

\
| a
b) ;
2
3
,
2
|
|
.
|

\
|
a
c) ;
3
6 2
,
3
|
|
.
|

\
|
a


212
Culegere de probleme


d) ;
2
3
,
2
|
.
|

\
|

a
e) ; 2 ,
3
|
|
.
|

\
| a
f) ( ) 0 , a


TG – 181 Fie elipsa 0 1
2
2
2
2
= − +
b
y
a
x
, a > b şi unul din focare situat în punctul F.
Prin F se duce o secantă oarecare, care taie elipsa în punctele M şi N. Să se calculeze
valoarea expresiei
FN FM
E
1 1
+ =

a)
2
2
b
a
E = b)
2
b
a
E = c)
2
2b
a
E =

d)
2
2
a
b
E = e)
2
a
b
E = f)
2
2a
b
E =


TG - 182 Să se calculeze aria unui pătrat având două vârfuri ce coincid cu
focarele elipsei E:
x y
2 2
25 16
1 0 + − = .

a) 36 b) 18 c) 36 sau 18 d) 9 sau 18 e) 36 sau 9 f) 20


TG - 183 În elipsa
x y
2 2
49 24
1 + = se înscrie un dreptunghi astfel încât două laturi
opuse ale sale să treacă prin focare. Să se calculeze aria acestui dreptunghi.

a) 27 3 b)
480
7
c) 27 3 1 + d) 27 + 2 e) 3 2 f) 25


TG - 184 Un romb cu latura de lungime 5 şi înălţimea de lungime 4,8 are diagonalele
situate pe axele de coordonate (Ox) şi (Oy).
Să se determine elipsele, având axa mare pe (Ox), care trec prin două vârfuri
opuse ale rombului, iar focarele sunt situate în celelalte două vârfuri.

Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
213


a)
x y
2 2
16 9
1 + = b) 0 1
8 16
, 0 1
8 25
2 2 2 2
= − + = − +
y x y x


c) 0 1
1 4
2 2
= − +
y x
d) 1
4 25
2 2
= +
y x


e) 0 1
9 25
, 0 1
16 25
2 2 2 2
= − + = − +
y x y x
f) 0 1
4 9
2 2
= − +
y x



TG - 185 Să se determine focarele elipsei 0 9 3
2 2
= − + y x .

a) ( ) ( ) 0 , 3 , 0 , 3
2 1
F F − b) ( ) ( ) 3 , 0 , 3 , 0
2 1
F F − c)
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
− 0 ,
3
1
, 0 ,
3
1
2 1
F F

d) ( ) ( ) 6 , 0 , 6 , 0
2 1
F F − e) ( ) ( ) 0 , 6 , 0 , 6
2 1
F F − f) ( ) ( ) 0 , 3 , 0 , 3
2 1
F F −
TG - 186 Se dă hiperbola 1
16 9
2 2
= −
y x
. Să se calculeze coordonatele focarelor F şi F

( )
( ) 0 , 5 '
0 , 5
− F
F
.

a) b)
( )
( ) 5 , 0 '
5 , 0
− F
F
c)
( )
( ) 0 , 3 '
0 , 3
− F
F


d)
( )
( ) 3 , 0 '
3 , 0
− F
F
e)
( )
( ) 4 , 3 '
4 , 3
− F
F
f)
( )
( ) 4 , 0 '
4 , 0
− F
F



TG - 187 Se dă hiperbola H: 2 5 10 0
2 2
x y − − = . Să se determine vârfurile şi
asimptotele hiperbolei H.

a) (-5,0),(5,0); x y x y
5
2
,
5
2
− = = b) (- 5 ,0), ( 5 ,0); x y x y
5
2
,
5
2
− = =

c) (- 5 ,0),( 5 ,0); x y x y
5
2
,
5
2
− = = d) ( 2 ,0), (- 2 ,0); x y x y
2
5
,
2
5
− = =
214
Culegere de probleme



e) (-2,0),(2,0); x y
2
5
= x y
2
5
, − = f) (- 2 ,0), ( 2 ,0); x y
2
5
= x y
2
5
, − =


TG - 188 Să se scrie ecuaţia hiperbolei care trece prin focarele elipsei
1
144 169
2 2
= +
y x
şi are focarele în vârfurile acestei elipse.


a) 1
144 169
2 2
= −
y x
b) 1
25 16
2 2
= −
y x
c) 1
144 25
2 2
= −
y x


d) 1
25 169
2 2
= −
y x
e) 1
144 16
2 2
= −
y x
f) 1
16 169
2 2
= −
y x



TG – 189 Să se scrie ecuaţia hiperbolei ce are asimptotele x y
3
2
± = şi care trece
prin punctul P(5,-2).

a) 0 1 144 64
2 2
= − − y x b) 0 64 9 4
2 2
= − − y x

c) 0 1 64 9
2 2
= − − y x d) 0 1 64 144
2 2
= − − y x

e) 0 64 4 9
2 2
= − − y x f) 0
36
1
4 9
2 2
= − −
y x



TG – 190 Pentru hiperbola ( ) 1
9 4
:
2 2
= −
y x
H , să se calculeze aria triunghiului
format de asimptotele hiperbolei (H) şi dreapta ( ) . 24 2 9 : = + y x d

a) 24 b) 16 c) 18 d) 12 e) 14 f) 15


Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
215


TG – 191 Să se calculeze produsul distanţelor unui punct oarecare al hiperbolei :
1
2
2
2
2
= −
b
y
a
x
la cele două asimptote.

a) ;
2 2
2 2
b a
b a
+

b) ;
2 2
2 2
b a
b a

+
c) ;
2 2
b a
b a
+
+


d) ;
2 2
2 2
b a
b a
+
e) ;
2 2
2 2
b a
b a

f) 1.


TG - 192 Se consideră hiperbola de vârfuri ) 0 , (- A' ), 0 , A( a a şi focare ) 0 , ( F c şi
) 0 , ( ' F c − . Perpendiculara în A pe axa ) AA' ( taie o asimptotă în G. Să se determine
mărimea unghiului ' FGF .

a)
3

b)
3
π
c)
4
π
d)
2
π
e) arctg
2
3
f) arctg
4
5

TG - 193 Să se determine unghiul ascuţit dintre asimptotele hiperbolei
x
a
y
b
2
2
2
2
1 − = , având raportul 2 =
a
c
, c - fiind abscisa unui focar al hiperbolei.

a) 30° b) 45° c) 90° d) 15° e) 75° f) 60°

TG - 194 Un cerc de centru C(0,2) este tangent ramurilor hiperbolei
x
y
2
2
4
1 0 − − = . Să se determine coordonatele punctelor de contact.

a)
( ) ( )
− 41 8 41 8 , , şi b) −
|
\

|
.
|
1
5
8
5
, şi
1
5
8
5
,
|
\

|
.
|
c) −
|
\

|
.
|
|
41
5
8
5
, şi
41
5
8
5
,
|
\

|
.
|
|

d)
8
5
41
5
,−
|
\

|
.
|
|
şi
8
5
41
5
,
|
\

|
.
|
|
e) (1,0) şi (-1,0) f)
( )
2 2 , şi
( )
− 2 2 ,


TG - 195 Se dă hiperbola
x
y
2
2
4
1 − = . Prin punctul A(+3, -1) să se ducă o coardă la
hiperbolă astfel încât acest punct s-o împartă în două părţi egale.
216
Culegere de probleme



a) -x + y + 4 = 0 b) x + y - 2 = 0 c) 3x + 4y - 5 = 0

d) -2x + y + 7 = 0 e) 2x + y - 5 = 0 f) -3x + y + 10 = 0

TG - 196 Să se determine coordonatele focarului F al parabolei x y 2
2
=

a)
|
.
|

\
|
0 ,
2
1
F b) ( ) 0 , 1 F c) ( ) 0 , 2 F d)
|
.
|

\
|
− 0 ,
2
1
F e)
|
.
|

\
|
2
1
, 0 F f) ( ) 1 , 0 F

TG - 197 Prin focarul parabolei x y 8
2
= se duce o coardă AB care face unghiul α
cu axa (Ox). Dacă prin focar se mai duce şi corda CD care este perpen-diculară pe
AB , să se calculeze suma

CD AB
S
1 1
+ =
a)
8
1
b)
4
1
c)
2
1
d) 8 e) 4 f) 2
TG - 198 Să se determine ecuaţia unei parabole raportată la axa de simetrie şi
tangenta în vârf, ştiind că trece prin punctul A(3,3).

a) y
2
= 3x b) y
2
= 3x c) y
2
= 9x d) y
2
= 6x e) y
2
= 3x f) y
2
= 6x


TG – 199 La ce distanţă de vârf trebuie plasată o sursă luminoasă pe axa unui
reflector parabolic de înălţime 20 cm şi diametrul bazei 20 cm, pentru a produce prin
reflexie un fascicol de raze paralele.

a) 10 cm; b) 2 cm; c) 2,5 cm; d) 3 cm; e) 1,25 cm; f) 1,5 cm.


TG - 200 Să se determine un punct M situat pe parabola y
2
=
1
5
= 64x, cât mai aproape
posibil de dreapta 4x + 3y + 37 = 0 şi să se calculeze distanţa de la punctul M la
această dreaptă.

a) M(9, -24), d = 5 b) M(9, -24), d c) M(1,8), d = 5
d) M(9,24), d = 5 e) M(1, -8), d =
1
5
f) M(1,1), d = 1
Elemente de geometrie plană şi trigonometrie
217
























ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ






























218
Culegere de probleme


ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
(simbol AM )


AM - 001 Să se calculeze:
( )
L n
n
n
n
n
=
+ −

→∞
lim ,
2 2
3
N.


a) L = 1 b) L nu există c) 0 = L

d) L =
1
3
e) L
n k
n k
=
= +
=
¦
´
¦
¹
¦
0 2 1
2
3
2
,
,
f)
3
2
= L


AM - 002 Precizaţi toate valorile parametrului
( )
a ∈ +∞ 0, pentru care
lim
n
n n n
n n
a
→∞
+ +
+
=
2 3
3 4
0 .

a)
( )
a ∈ 0 1 , b)
( )
a ∈ 2 3 , c)
( )
a ∈ 0 4 , d)
( )
a ∈ 0 2 , e)
{ }
a ∈ 5 6 7 , , f)
( )
a ∈ +∞ 0,


AM - 003 Să se calculeze limita şirului cu termenul general a
n
n
n
n
= ≥
3
1
!
, .

a) 1 b) 0 c) 3 d)
1
3
e) 2 f)
1
2



AM - 004 Să se calculeze limita şirului cu termenul general
( )
a
n
n
n
n
=
!
2
.

a) 1 b) 2 c) 0 d) e e) 3 f)
1
3


Elemente de analiză matematică
219


AM - 005 Să se calculeze lim
n
n
a
→∞
, unde
a
n
n
n
= −
|
\

|
.
|

|
\

|
.
|

|
\

|
.
|
≥ 1
1
2
1
1
3
1
1
2
2 2 2
... , .

a) 1 b) 2 c) 3 d)
2
1
e)
4
1
f)
3
1



AM - 006 Să se determine limita şirului cu termenul general

*
2
4 2
,
2
1
1 ...
2
1
1
2
1
1
2
1
1
1
N ∈ |
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+ =

n a
n n
.

a) 4 b) 2 c) 1 d) 0 e)
1
2
f) 3


AM - 007 Care este limita şirului cu termenul general

* 3 27 9 3
, 5 ... 5 5 5 N ∈ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = n a
n
n
?

a) 5
3
b) 5 c)
1
5
d)
2
5
e) 2 5
3
f) 2 5


AM - 008 Calculaţi limita şirului cu termenul general 1 , sin 2 ≥ = n
n
n a
n
π


a) 1 b) 0 c) π d)
2
π
e) 2π f) ∞


AM - 009 Să se precizeze valoarea limitei L
x x x
n
n
= ⋅ ⋅ ⋅
→∞
limcos cos ... cos
2 2 2
2
,
unde
{ }
x ∈R \ 0 .

a) L x x = sin b) L
x
x
=
sin
c) L x = sin
d) L
x
=
sin
2
e) L x = 2sin f) L
x
x
=
sin2
2

220
Culegere de probleme


AM - 010 Fie x ∈R . Să se calculeze:
( )
f x
xe
e
n
nx
nx
=
+
+
→∞
lim
1
1
.

a)
( )
f x = 1, x ∈R b)
( )
f x x = , x ∈R c)
( )
f x x =
2
, x ∈R

d)
( )
f x
x x
x
=

<
¦
´
¹
,
,
dacă
dacă
0
1 0
e)
( )
f x
x
x x
=

<
¦
´
¹
1 0
0
,
,
dacă
dacă
f)
( )
f x
x x
x
x
=
>
=
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
,
,
,
dacă
dacă
dacă < 0
0
1
2
0
1



AM - 011 Care este limita şirului cu termenul general
( )
a n n
n
n n
= − ≥
+ 2 1
2 2 2 , ?

a)
1
2
2 ln b) ln 2 c)
1
3
3 ln d) e ln 2 e)
1
4
5 ln f)
1
3
2 ln


AM - 012 Să se calculeze, pentru k a a a ∈ ∈ > ≠ N R , , , 0 1, limita
L n a
n
n
n
n
n
k
n
= −
|
\

|
.
|
|


+
+
|
\

|
.
|
|
→∞
lim
1
1
1 1
2
.
a) L
k
a k
k
=
<
− =
+ ∞ >
¦
´
¦
¹
¦
0 3
3
3
,
ln ,
,
b) L
k
k
a k
=
<
− ∞ >
− =
¦
´
¦
¹
¦
0 3
3
3
,
,
ln ,
c) L
k
a k
k a
k a
=
<
− =
− ∞ > >
+ ∞ > <
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
0 3
3
3 1
3 1
,
ln ,
,
,
şi
şi


d) L
k a
k
=
+ ∞ ≥ >

¦
´
¹
, ,
,
3 1
0 3
e) L
k
k
=

+ ∞ >
¦
´
¹
0 3
3
,
,
f) L
k a
k a
a k
=
− ∞ < <
+ ∞ > >
− =
¦
´
¦
¹
¦
,
,
ln ,
3 1
3 1
0
şi
şi

AM - 013 Care este valoarea limitei şirului cu termenul general
a
n n
n
n
n
=
+ +
+
|
\

|
.
|
|
2 3
2 1
?
a) e b) e
3
c) e d)
1
e
e) e
2
f) 0
Elemente de analiză matematică
221


AM - 014 Să se calculeze lim
n
n
a
→∞
, unde a
n
n
n
n
=

+
|
\

|
.
| ∈
2
2
2
1
1
2
α
α , R .

a) α b) e
α
c) 0 d) e
−α
e) e

f) − α


AM - 015 Să se calculeze limita şirului cu termenul general

( )( )( )
| |
( )
a
n n n n n
n n
n
n
n
n
=
+ − + − +
+

2 2 2
2
3
1 1 2 1
1 , .

a) e
2
b) e
−6
c) e
−4
d) e
3
e) e
−3
f) 1


AM - 016 Să se calculeze L n
n
n n
= + +
|
\

|
.
|

¸

(
¸
(
→∞
lim sin
π π
2 4
1
2
tg
n
.

a) L = 0 b) L = 2 c) L =
1
2
d) L = 1 e) L = −1 f) L = 3


AM - 017 Să se determine mulţimea valorilor a ∈R , astfel ca

( )
lim
n
a n
n
→∞
− ⋅ +
=
1 2
3
2
2
2
.

a)
( )
0 1 , b)
{ }
− 2 2 , c)
{ }
0 1 , d)
{ }
0 1 2 , , e)
( )
− 2 2 , f)
( )
−11 ,


AM - 018 Să se determine constanta α ∈R astfel încât
lim
n
n n n n n
→∞
+ − −
|
\

|
.
|
α
să fie finită.

a) α ≤1 b) α ≤ 0 c) 0 1 < < α d) α >1 e) α = −1 f) α =
1
2

222
Culegere de probleme


AM - 019 Să se determine numerele reale a, b, c astfel încât
lim
n
n an cn bn
→∞
+ + +
|
\

|
.
| =
2
2 1.

a) a b c = − = = 1 0 1 , , b) a b c = − = = − 1 0 1 , , c) a b c = = = −1

d) a b c = = = 0 e) a b c = = = − 1 0 1 , , f) a b c = = = − 0 1 ,


AM - 020 Ce relaţie trebuie să existe între parametrii reali a şi b astfel încât să
aibă loc relaţia:
( )
lim
n
a n b n n
→∞
+ + + + + = 1 2 3 0 ?

a) a b + = 0 b) a b + + = 1 0 c) a b + = 1

d) a b = = 1 e) a b = = 1 0 , f) a b
2 2
=


AM - 021 Fie a a a
k 0 1
, , ... , numere reale astfel încât a a a
k 0 1
0 + + + = ... .
Să se calculeze
( )
L a n a n a n k
n
k
= + + + + +
→∞
lim ...
0
3
1
3 3
1 .

a) L = 1 b) L = 2 c) L
k
=
3
d) L =
1
2
e) L = 0 f) L
k
=
2
3



AM - 022 Să se determine a b , ∈R astfel încât: lim
n
n an b
→∞
− − −
|
\

|
.
| = 1 0
3 3
.

a) a b = = 1 0 , b) a b = − = 1 1 , c) a b = − = 1 0 ,

d) a b = = 0 e) a b = = 1 f) a b = = 1 2 ,


AM - 023 Să se calculeze limsin
n
n n
→∞
+ +
|
\

|
.
|
2 2
3 4 π .

a)
1
2
b)
1
4
c)
3
4
d)
1
3
e) 1 f) 0
Elemente de analiză matematică
223


AM - 024 Să se calculeze lim
...
...
n
n
n
a a a
b b b
→∞
+ + + +
+ + + +
1
1
2
2
, dacă
( )
a b , , ∈ −11 .

a)
1
1


a
b
b)
1
1


b
a
c)
1
1
+

a
b
d)
1
1

+
a
b
e)
a
b + 1
f)
1
1
+
+
b
a



AM - 025 Într-o progresie aritmetică a a a
n 1 2
, , ... , , ... suma primilor n termeni
este S
n n
n
=
+ 3 9
2
2
, oricare ar fi n ≥1. Să se determine a
n
şi să se calculeze:
L
a a a
na
n
n
n
=
+ + +
→∞
lim
...
1 2
.

a) a n L
n
= = 3 1 , b) a n L
n
= + = 3 3
1
2
, c) 2 , 3 3 = + = L n a
n

d) a n L
n
= + = 2
3
2
, e)
2
3
, 3 3 = + = L n a
n
f) a n L
n
= = 4
2
3
,


AM - 026 Să se calculeze limita şirului
( )
x
n
n≥1
, unde
( )
( ) ( )
x ac a ab c a ab ab c a ab ab c
n
n n
= + + + + + + + + + +
+ 2 2 3 1
... ... , a, b, c fiind
numere reale astfel încât c b < ≠ 1 1 , şi bc <1.

a) 0 b)
( )( )
ac
c bc 1 1 − −
c) 1
d)
( )( )
2
1 1
ac
c bc − −
e) ac f)
( )( )
abc
c bc 1 1 − −



AM - 027 Să se calculeze:
( )
lim
n
k
n
n
k nk n
→∞
=
− +

1
3
2 2
1
.

a) 1 b)
5
6
c)
3
2
d)
2
3
e)
4
3
f) 2
224
Culegere de probleme


AM - 028 Dacă lim ...
n
n
→∞
+ + +
|
\

|
.
|
= 1
1
2
1
6
2 2
2
π
, care este valoarea limitei

( )
lim ...
n
n
→∞
+ + + +

¸

(
¸
(
(
1
1
3
1
5
1
2 1
2 2 2
?

a)
π
2
2
b)
π
2
3
c)
π
2
4
d)
π
2
8
e)
π
2
12
f)
2
3
2
π



AM - 029 Să se calculeze:
|
.
|

\
|

+ + +
∞ →
1 4
1
...
15
1
3
1
lim
2
n
n
.

a) 1 b) 2 c)
3
2
d)
1
2
e)
3
5
f) 3


AM - 030 Să se determine limita şirului ( )
( )

=

+
+
=
n
k
n n n
k k
k
a a
1
2 2
1
1
1 2
unde , .

a) 1 b) 0 c) e d)
1
e
e) 1− e f) 2


AM – 031 Să se calculeze
( )
( )

=
∞ →
+


=
n
k
n
k
k
k
L
2
! 1
1
1
2
lim

a) L = 1 b) L = e; c) L = e
2
e
1
; d) L = 0; e) L = 2 f) L =


AM - 032 Se consideră şirul cu termenul general
( )
*
,
2
1
...
4 2
1
3 1
1
N ∈
+
+ +

+

= n
n n
n
S . Să se calculeze:
n
n
n
n
S
|
.
|

\
|

∞ →
4
1
2 lim .

a) 1 b)
1
2
e
c) e d)
1
e
e) 2e f) 4e
Elemente de analiză matematică
225


AM - 033 Să se calculeze
( )
L
k k
n
k
n
n
= ⋅
+

¸

(
¸
(
(
→∞
=

lim
4
3
1
2
1
.

a) L = 1 b) L e =
3
2
c) L e = d) L e =

4
3
e) L e =

1
2
f) L = 2


AM - 034 Fie
( )
a
n
n
n
=
+ 1 !
şi S a a a
n n
= + + +
1 2
... , oricare ar fi n ∈N
*
.
Să se calculeze: lim
n
n
S
→∞
.
a) 0 b) e c) 1 d) + ∞ e) 2 f)
1
2



AM - 035 Fie şirul
( )
a
n
n≥1
, unde
( )
a
x
k k x
n
k
n
=
+ +
=

arctg
1 1
2
1
şi x > 0 . Să se
calculeze lim
n
n
a
→∞
.
a) + ∞ b) − ∞ c) arctg
1
2
x
d) arctg
1
x
e) 1 f) 0


AM - 036 Să se calculeze limita şirului cu termenul general:
a
n n n n
n
n
=
+
+
+
+ +
+

1
1
1
2
1
1
2 2 2
... , .

a) 2 b)
1
2
c)
2
3
d) 1 e) 4 f) 3


AM - 037 Să se calculeze limita şirului cu termenul general a
k k
n k
n
n
k
n
=
+
+

=

3
4
1
1 ,
a) 2 b)
1
2
c)
1
4
d)
1
3
e) + ∞ f) 0

226
Culegere de probleme


AM - 038 Să se calculeze: lim
n
k
n
k
n
→∞
=
+ −
|
\

|
.
|
|

1 1
2
1
.

a)
1
2
b) 1 c) 2 d)
1
4
e) 4 f) 3


AM - 039 Să se calculeze: lim cos
n
k
n
n n k
→∞
=
+ +

1
3 1 2
1
π
.

a)
1
2
b) 0 c)
1
4
d)
1
3
e) 1 f) 2


AM - 040 Notând L n
n k
n
k
n
= −
+
|
\

|
.
|
→∞
=

lim cos
2
1
π
, precizaţi care din următoarele
afirmaţii este adevărată.

a) L = 0 b) L = 1 c) L = +∞ d) L e = e) L nu există f) L = 2


AM - 041 Fie şirul
( )
x
n
n≥0
astfel încât x
0
1 = şi x
x
x
n
n
n
n
+
=
+

1
3
3
1
0 , .
Să se calculeze lim
n
n
x
→∞
.

a) 1 b) 0 c) 2 d) nu există e) + ∞ f) − ∞


AM - 042 Fie şirul
( )
x
n
n≥0
definit prin x
0
3 = şi x x n
n n
= − ≥

1
3
4 1
1
, .
Să se calculeze lim
n
n
x
→∞
.

a) 0 b) 1 c) − 2 d) − 3 e) –6 f) nu există


Elemente de analiză matematică
227



AM - 043 Fie şirul
( )
a
n
n≥0
definit astfel: a a a n
n n n +
− = ⋅ ≥
1
1
10
0 , . Să se
determine L a
n
n
=
→∞
lim în funcţie de a
0
∈R .

a) L a =
0
b) L
a
a
=

<
¦
´
¹
1 0
0 0
0
0
,
,
dacă
dacă
c) L a = +∞ ∀ ∈ ,
0
R



d) L
a
a
=
+ ∞ ≥
<
¦
´
¹
,
,
dacă
dacă
0
0
0
1 0
e) L
a
a
a
=
+ ∞ >
=
− ∞ <
¦
´
¦
¹
¦
,
,
,
dacă
dacă
dacă
0
0
0
0
0 0
0
f) L a
a
a
=

=
¦
´
¦
¹
¦
1
0
0 0
0
0
0
,
,
dacă
dacă



AM - 044 Se consideră şirul
( )
x
n
n≥0
definit prin: x x x
n n n +
= − +
1
2
2 2 , unde
x a a
0
0 = > cu . Să se determine toate valorile parametrului a pentru care şirul este
convergent şi apoi să se calculeze limita şirului.

a)
( |
a x
n
n
∈ =
→∞
1 2 1 , , lim b)
| |
a x
n
n
∈ =
→∞
1 2 1 , , lim

c)
( |
( )
a x
a
a
n
n
∈ =

=
¦
´
¦
¹
¦
→∞
0 2
1 0 2
2 2
, , lim
, ,
,
dacă
dacă
d)
| |
( )
a x
a
a
n
n
∈ =

=
¦
´
¦
¹
¦
→∞
1 2
1 1 2
2 2
, , lim
, ,
,
dacă
dacă


e)
( |
a x
n
n
∈ =
→∞
0 1 1 , , lim f)
( )
a x
n
n
∈ =
→∞
0 2 1 , , lim



AM - 045 Să se calculeze: lim
x
x
x

− −

7
2
2 3
49
.

a) −
1
56
b)
1
56
c)
1
48
d) −
1
48
e) 0 f) 1


228
Culegere de probleme


AM - 046 Determinaţi numerele reale a şi b astfel încât:
lim
x
x x a b
x x

+ + −
+ −
=
1
2
2
3
2
5
18
.

a) a b = − = − 3 5 , b) a b = = − 3 5 , c) a b = = 5 3 ,

d) a b = − = − 5 3 , e) a b = = 2 1 , f) a b = − = − 2 1 ,


AM - 047 Să se determine parametrii a şi b reali, aşa încât:
lim
x
x ax bx
→−∞
− − +
|
\

|
.
| = 8 2 1
3 2 3
.

a) a b = = 12 2 , b) a b = = 10 2 , c) a b = = 12 4 ,

d) a b = − = 10 2 , e) a b = = 8 6 , f) a b = = 6 10 ,


AM - 048 Să se calculeze:
x
x x x
x
1
3
4 3 2
lim
|
|
.
|

\
| + +
∞ →
.

a) 24 b)
3
24 c) 4 d) 1 e) 2 f) e


AM - 049 Fie lim
x
x x
x e e
→−∞
+

|
\

|
.
|
|
3
1 1
1
. Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a) limita nu există b) limita este –1 c) limita este − ∞

d) limita este 0 e) limita este + ∞ f) limita este 1


AM - 050 Să se calculeze limita:
( )
lim
x
x
x e
x

+ −
0
1
1
.
a) –1 b) −
e
2
c) 0 d) + ∞ e) 1 f)
e
2

Elemente de analiză matematică
229


AM - 051 Se consideră funcţia
{ }
f : \ , R R 0 1 → , definită prin:
( )
f x
e e
x
=

1
1
.
Să se cerceteze existenţa limitelor laterale ale lui f în punctele x = 0 şi x = 1 .

a)
( ) ( )
f
e
f 0 0
1
0 0 0 − = − + = , b)
( ) ( )
f
e
f 0 0
1
0 0 0 − = + = ,

( ) ( )
f f 1 0 1 0 − = +∞ + = −∞ ,
( ) ( )
f f 1 0 1 0 − = −∞ + = +∞ ,

c)
( ) ( )
f e f 0 0 0 0 − = + = +∞ , d)
( ) ( )
f f 0 0 0 0 − = −∞ + = +∞ ,

( ) ( )
f
e
f 1 0
1
1 0 − = + = −∞ ,
( ) ( )
f f 1 0 1 0 − = +∞ + = −∞ ,

e)
( ) ( )
f
e
f
e
0 0
1
0 0
1
− = − + = , f)
( ) ( )
f
e
f
e
0 0
1
0 0
1
− = + = − ,

( ) ( )
f f 1 0 1 0 − = −∞ + = ±∞ ,
( ) ( )
f f 1 0 1 0 − = −∞ + = ±∞ ,

AM - 052 Să se determine parametrul real a astfel încât funcţia
{ }
f : \ R R 1 → ,
definită prin
( )
( )
f x
a x x
x
x
x =
− <


>
¦
´
¦
¹
¦
ln ,
,
3 1
2 2
1
1
dacă
dacă
să aibă limită în punctul x = 1.
a) 0 b) 1 c) 2 d)
1
2
e) ln2 f) 2ln2


AM - 053 Să se determine: lim , ,
*
x
m n
m
x
n
x
m n




|
\

|
.
|

1
1 1
unde N .

a) m n − b)
m n −
2
c) m n + d)
m n +
2
e) 1 f) 0


AM - 054 Să se calculeze: lim
cos
x
x
e x
x


0
2
2
.
a) –1 b)
1
2
c) 1 d) 2 e)
3
2
f) 3
230
Culegere de probleme


AM - 055 Să se calculeze:
( )
| |
lim ln ln
x
x x x
→∞
+ − 1 .

a) 0 b)
1
2
c) 1 d) 2 e) e f) 2e


AM - 056 Să se calculeze: lim
ln
x
x
x x



|
\

|
.
|
1
1
1
.

a)
1
2
b) 0 c)
3
4
d) −
1
2
e) −
3
4
f) 1
AM - 057 Să se determine: lim sin
x
x
x
→0
1
.

a) − ∞ b) + ∞ c) 0 d) 1 e)
1
2
f) nu există


AM - 058 Să se calculeze: lim
cos cos ... cos
,
*
x
x x nx
x
n

− ⋅ ⋅ ⋅

0
2
1 2
unde N .

a)
( )
n n + 1
2
b)
( )( )
n n n + + 1 2 1
12
c) n d)
n
2
4
e) 0 f) 1


AM - 059 Să se calculeze: lim
x
x
x
xe
x

>

0
0
1
tg
2
.

a) 1 b) 0 c) –1 d) π e)
π
2
f) 2

AM - 060 Să se calculeze:
( )
lim sin sin
x
x x
→∞
+ − 1 .

a) + ∞ b) − ∞ c) 0 d) 1 e)
1
2
f) 2
Elemente de analiză matematică
231


AM - 061 Să se calculeze: lim
sin
sin
, ,
*
x
mx
nx
m n


π
unde N .

a)
m
n
b)
( )
− ⋅ 1
m m
n
c)
( )
− ⋅

1
m n m
n
d)
( )
− ⋅ 1
mn m
n
e)
n
m
f)
( )
− ⋅

1
n m n
m



AM - 062 Să se calculeze: lim
sin
x
x
x


π
π
1
2
2
.

a) 0 b) 1 c) 3π d) 2π e)
π
2
f) π


AM - 063 Să se calculeze:
( ) ( )
( ) ( )
lim
sin
sin
, , , ,
x
ax ax
bx bx
a b a b



∈ ≠ ≠
0
0 0
tg
tg
unde R .

a)
a
b
b)
a
b
2
2
c) a b ⋅ d)
a
b
3
3
e)
a
b
4
4
f) a b
3 3



AM - 064 Să se calculeze: L
x x
x x
x
=

+

+
→∞
lim
1 1
1
1
1
arctg
1
arctg
.

a) − ∞ b) + ∞ c) 0 d) 1 e) –1 f) 2



AM - 065 Să se calculeze:
( )
L
n x
x
n
n
x
=



lim
cos arcsin
,
*
0
2
1
unde N .

a) 0 b) 1 c) n d) n
2
n
2
2
e) f)
n
2
4

232
Culegere de probleme


AM - 066 Să se calculeze: lim
sin
x
x
e
x


0
3
3
1
.

a) –1 b) 1 c)
1
2
d) e e) e
2
+ ∞ f)

AM - 067 Să se calculeze: lim
cos
sin
x
x
x
x
→0
2
1
.


a) –1 b) 0 c) 1 d) sin1 e) e f) 2


AM - 068 Să se calculeze: lim
x
x
x x
x
→∞

− +
+
|
\

|
.
|
1
2
1
1
.

a) 0 b) 1 c) 2 d) e e)
1
e
f) 2e


AM - 069 Să se calculeze:
( )
lim
x
x
x


3
6
7 2
tg
π
.

a) 0 b) 1 c) e d) e
π 3
e) e
4 π
f) e
12 π


AM - 070 Să se calculeze: lim cos
x
x
x
x
→∞
+
|
\

|
.
|
2
1
2
π
.
a) 0 b) 1 c) e d) e
−π
e) e
−2
2
π
f) e
−π
2



AM - 071 Se consideră şirul
( )
b
n
n≥1
cu termenul general b a a a
n n
= + + +
1 2
... ,
unde
( )
a x nx
n
x
x
= −

lim sin
0
1
1
2
. Să se calculeze: lim
n
n
b
→∞
.
a) 1− e b)
1
1− e
c) e d) e −1 e)
1
1 e −
f) 0
Elemente de analiză matematică
233


AM - 072 Fie
( )
f : , 0 +∞ →R , definită prin relaţia

( ) ( ) ( ) ( )
| |
f x x x nx
x
= + + + + + + + 1 1 1 2 1
1
ln ln ... ln pentru orice x > 0 .
Să se determine
( )
lim
x
f x
→0
.

a) 1 b) 0 c) e
n
d)
( )
e
n n+1
2
e)
( ) ( )
e
n n n + + 1 2 1
6
f) e
n −
2



AM - 073 Să se calculeze: lim
sin
sin
x
x
x x
x
x


|
\

|
.
|
0
.

a) 1 b)
1
e
c) 0 d) e e) 2e f) e
2



AM - 074 Să se calculeze limita:
( )
lim
x
x x
x
a b
→∞
+

¸

(
¸
(
1
2
1 1
.

a) ab b)
a
b
c) ab d) a b
2 2
e) a b
3 3
f)
1
2
ab


AM – 075 Să se determine R ∈ a astfel ca funcţia

( )
( )
( )
( ) ( )
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+∞ ∈
+ − + + +
− ∈

+
=
, 0 ,
1 ln 1 ln
0 , 1 ,
1 ln
2
2 2
x
ax
x x x x
x
x
x
x f
să aibă limită pentru 0 → x .

a) –2 b) –1 c)
2
1

d) 1 e) 2 f)
2
1

234
Culegere de probleme


AM - 076 Să se calculeze: lim
ln
x
x
x
→∞

|
\

|
.
|
π
2
1
arctg .

a) 1 b) 0 c) e d)
1
e
e) e
2
f)
1
2
e




AM - 077 Să se calculeze: lim ln
x
x x
x
x
→∞

+ |
\

|
.
|
2
1
.

a) 1 b) 2 c) −
1
2
d) 3 e)
1
3
f)
1
2



AM - 078 Se consideră funcţia
( )
f f x
x
x : , , 0
2
1
2
π |
\

|
.
|
→ = − R ctg
2
. Să se
calculeze
( )
lim
x
x
f x

>
0
0
.


a) 1 b)
1
3
c) −
1
3
d)
2
3
e) −
2
3
f)
1
2



AM - 079 Pentru ce valori ale numărului natural n există limita:

n
x
x
x x x sin cos
lim
0


?


a) n ∈N b) n ∈N
{ }
\ 2k k ∈N c) n ∈N
{ }
\ 2 1 k k + ∈N

d) n ∈N
{ }
\ , 2 2 k k k ≥ ∈N e) n ∈N
{ }
\ , , 1 2 3 f) n ∈∅

Elemente de analiză matematică
235


AM - 080 Să se calculeze pentru n ∈N , n ≥1, limita
( )
L
x x
x
x
n
n
n
=


+
lim
sin
0
2
.

a) L
n
=
2
b) L
n
=
2
3
c) L n = −1 d) L
n
=
6
e) L
n
=
3
f) L
n
=
2
6



AM - 081 Se consideră funcţia
{ } ( )
f f x
x px
x
p : \ , , R R R − → =
+ −
+
∈ 1
1
1
2
unde .
Să se determine p astfel încât graficul funcţiei să admită asimptotă dreapta y = x + 1
la ramura + ∞ .

a) 1 b) 2 c) 3 d) –1 e) –2 f) –3


AM - 082 Se consideră funcţia
( ) ( )
f k f x
x ax a
x k
: , , − +∞ → =
− +
+
R
2 2
3 2
,
unde a k , ∈R . Să se precizeze relaţia dintre a şi k astfel încât graficul funcţiei f să
admită ca asimptotă dreapta y = x + 1.

a) 3 0 a k + = b) 3 1 a k + = − c) 3 1 a k + =

d) 3 2 1 a k + = e) 3 2 0 a k + = f) 3 2 1 a k + = −

AM - 083 Fie
( )
f D f x
x
x ax a
: , ⊂ → =
+
+ +
R R
2
2
1
, unde D este domeniul
maxim de definiţie şi a > 0 . Să se determine a astfel încât graficul lui f să admită o
singură asimptotă verticală.

a) a = 4 b)
{ }
a ∈ 0 4 , c)
( )
a ∈ 0 4 , d) a = 2 e) a = 1 f)
( )
a ∈ +∞ 4,


AM - 084 Fie
( )
f D f x
x x
x x
: , ⊂ → =
− −
+ −
R R
2
2
1
2
, unde D este domeniul maxim
de definiţie. Să se determine asimptotele lui f .

a) x x y = = = 2 3 5 , , b) x x y = = = 3 1 6 , , c) x x y = = − = 2 1 2 , ,
d) x x y = − = = 2 1 1 , , e) x x y = = = 3 4 5 , , f) x x y = = = −
1
2
2 1 , ,
236
Culegere de probleme


AM - 085 Să se determine toate valorile parametrilor reali a, b, c astfel încât
graficul funcţiei
( )
( )
f E f x
ax
b cx
: , ⊂ → =
+
R R
4
3
să admită ca asimptotă dreapta
y = x –3 .

a) a b c = = − = 8 1 2 , , b) a b c = = − = 18 1 1 , , c) a b c ∈ = − R,

d) b c a c c = = ≠ , ,
3
0 e) b c a = = 2 1 , f) b c a = − ∈ 2 , R


AM - 086 Se dă funcţia
{ } ( )
f f x
ax bx c
x
: \ , R R 2
2
2
→ =
+ +

, unde a > 0 ,
c b < ∈ 0, R . Să se determine coeficienţii a, b, c astfel ca graficul funcţiei să admită
asimptotă dreapta
( )
y x f = + = − 3 0 1 , iar .

a) a b c = = = − 2 1 3 , , b) a b c = = = 1 2 3 , , c) a b c = = = − 1 2 3 , ,

d) a b c = = = 1 1 2 , , e) a b c = = = − 1 1 2 , , f) a b c = = − = 1 1 2 , ,


AM - 087 Se consideră funcţia
( | | ) ( )
f f x x x : , , , − ∞ ∪ +∞ → = − 0 4 4
2
R .
Să se determine ecuaţia asimptotei spre − ∞ la graficul lui f .

a) y x = b) y x = − 2 c) y x = − + 2 d) y x = − e) y x = − + 1 f) nu există


AM - 088 Să se determine asimptotele la graficul funcţiei f : R R → ,

( )
f x x x x = − +
2
.

a) nu are b) y = −1 c) x = 0 d) y = 1asimptotă orizontală la + ∞
e) y = −
1
2
asimptotă orizontală la + ∞ şi y x = + 2
1
2
asimptotă oblică la − ∞
f) y =
1
2
asimptotă orizontală la − ∞

Elemente de analiză matematică
237


AM - 089 Să se determine valorile parametrilor p şi q astfel ca graficul funcţiei
( )
f f x px q x : , R R → = − −
2
1 să admită ca asimptote dreptele y = 2x şi y = 0.

a)
( ) ( ) ( ) { }
p q , , , , ∈ − − 1 1 1 0 b)
( ) ( ) ( ) { }
p q , , , , ∈ − 1 1 11 c)
( ) ( ) ( ) { }
p q , , , , ∈ 0 1 2 1
d)
( ) ( ) ( ) { }
p q , , , , ∈ − − − 11 1 2 e)
( ) ( ) ( ) { }
p q , , , , ∈ −1 2 2 1 f)
( ) ( ) ( ) { }
p q , , , , ∈ − − 2 1 1 2


AM - 090 Se dă funcţia
( )
f x x x x = + + + ∈
2
α β χ α β χ cu , , R . Să se
determine α β χ , , astfel încât f să fie definită pe R , iar
( )
lim
x
f x
→∞
= 3.

a) α β χ = ≥ = − 6 9 1 , , b) α β χ = − ≥ = 6 9 3 , , c) α β χ = = = 1 10 6 , ,

d) α β χ ≥ ≥ ≥ 3 2 1 , , e) α β χ = = = 6 10 1 , , f) α β χ = = = − 1 10 1 , ,


AM - 091 Se consideră funcţia f : R R → ,
( )
f x ax bx cx = + + +
2
1 ,unde a > 0 ,
b c > ∈ 0, R . Să se determine a, b, c astfel încât graficul funcţiei să admită la + ∞
o asimptotă paralelă cu dreapta y = 4x –2 , iar la − ∞ asimptota orizontală y = –1 .

a) a b c = = = 1 1 2 , , b) a b c = = = 2 1 2 , , c) a b c = = = 1 4 4 , ,

d) a b c = = = 2 4 4 , , e) a b c = = = − 1 4 4 , , f) a b c = − = − = − 1 1 2 , ,


AM - 092 Să se determine asimptotele oblice ale funcţiei
{ }
f : \ , R R 1 →

( )
f x x e
x
= ⋅

1
1
.

a) y x = şi y x = − b) y x = 2 şi y x = −2 c) y x = + 1 şi y x = −1

d) y x = + 2 3 şi y x = − + 1 e) y x = +
1
2
şi y x = − f) y x = −
1
2
şi y x =
238
Culegere de probleme


AM - 093 Fie funcţia f : \ R R
3
2
¦
´
¹
¹
`
)
→ , definită prin
( )
f x
x
x
=
+

2
1
2 3
. Să se
determine asimptotele la graficul acestei funcţii.

a) x y y = = = −
3
2
1
2
1
2
, , b) x y x = =
3
2
, c) x y x = = +
3
2
1
2
,

d) x y = =
3
2
0 , e) x y y = − = = −
3
2
1
2
1
2
, , f) x y x = = + 1 1 ,


AM - 094 Să se determine asimptotele la graficul funcţiei f : R R → ,

( )
f x x x = − 2arctg .

a) x x = = 0 1 , b) y = 0 c) y x y x = = − ,

d) nu are asimptote e) y x y x = = − π π , f) y x y x = + = − π π ,


AM - 095 Fie , : R R → f
¦
¹
¦
´
¦
> + −
≤ + + −
=
1 , 1
1 , 1 2
) (
2 2
x x a x
x ax x a x
x f .
Să se determine valorile parametrului real a pentru care f este continuă pe R.

a) 1 − = a b)
5
3
− = a c) 0 = a

d)
)
`
¹
¹
´
¦
− ∈
5
3
, 1 a e)
)
`
¹
¹
´
¦
− ∈
3
5
, 1 a f) ∅ ∈ a


AM - 096 Fie funcţia f : R R → , definită prin
( )
f x x
x
c x
=

=
¦
´
¦
¹
¦
arctg
1
0
0
,
,
pentru
orice x ∈R. Să se determine valoarea constantei c ∈R pentru care f este continuă pe R

a) c = 0 b) c = 1 c) c = −1 d) c =
π
2
e) c = −
π
2
f) c = π
Elemente de analiză matematică
239


AM - 097 Se consideră
| |
f : , 0 π →R , definită prin:
( )
| |
( )
( |
f x
e x
a
x
x x
x
x
=


− +

¦
´
¦
¹
¦
3
2
0 1
1
5 4
1
, ,
sin
, ,
pentru
pentru π
.
Determinaţi valorile lui a astfel încât funcţia f să fie continuă pe
| |
0, π .

a)
3
2e b) e c)
3
3e − d)
3
3e e)
2
3e f) 2e


AM - 098 Să se determine | | 1 , 0 ∈ β astfel ca funcţia f : R R → ,

( )
f x
x x
x x
x
x e x
n
n
n
x
=
− +
+ +
<
+ − ⋅ ≥
¦
´
¦
¹
¦
→∞

lim ,
,
2 2
2 2
2
6
4
1
1 1
dacă
dacă β
să fie continuă pe R .

a) β = e b) β = 1 c) β = −1 d) β =

e
1
e) β = 0 f) β = e
2



AM - 099 Să se studieze continuitatea funcţiei definită prin:
( )
{ }
f x
x
x
x
x
x
=

+
∈ −
− =
¦
´
¦
¹
¦
1
1
1
1 0 1
2 0
2
2
2
ln , \ , ,
,
R
.

a) f continuă pe R b) f continuă pe R
{ }
\ 0 c) f continuă pe R
{ }
\ , −11

d) f discontinuă în x = 0 e) f discontinuă pe R f) f continuă pe R
{ }
\ , 1 0


AM - 100 Fie funcţia f : R R → , definită prin ( )
¹
´
¦

∈ −
=
Q R
Q
\ , 2
, 2
x x
x x
x f .
Să se determine mulţimea punctelor în care f este continuă.

a) R \
2
3
¦
´
¹
¹
`
)
b) R c) Q d)
2
3
¦
´
¹
¹
`
)
e) ∅ f)
{ }
0
240
Culegere de probleme


AM - 101 Să se determine mulţimea punctelor în care funcţia f : R R → ,


( )
f x
x x
x
=
− ∈

¦
´
¦
¹
¦
2
1
1
,
, \
Q
R Q
este continuă.


a)
{ }
0 b)
{ }
0 2 , c)
{ }
− 2 2 ,

d)
{ }
− 2 2 , e)
{ }
− 2 0 2 , , f)
{ }
− 2 2 ,



AM - 102 Fiind dată funcţia ( )
( )
( ) 1
4 1
lim
2
+
+ +
=
∞ →
n
n
n
x x
x x
x f , să se precizeze care
este domeniul maxim de definiţie A şi mulţimea punctelor sale de discontinuitate D.


a)
( ) { }
A D = +∞ = 0 1 2 , , , b)
{ } { }
A D = − = R \ , , 1 0 1

c)
( ) { } { }
A D = − +∞ = 1 0 1 , \ , d)
{ } { }
A D = − = − R \ , , 1 0 1

e)
{ } { }
A D = − = R \ , , , 1 0 0 1 f)
( ) { }
A D = − ∞ − = − , , , 1 0 1


AM – 103 Să se determine punctele de discontinuitate ale funcţiei

| | ( ) | | x x f e f ln , , 1 :
2
= →R .



a) { } 1 ; b) { } 2 ; c) { }
2
, e e ;


d) ∅ e) { }
2
, , 1 e e f) { } e , 2 , 1

Elemente de analiză matematică
241


AM – 104 Fie R R → : f funcţia definită prin ( )
¦
¹
¦
´
¦
=

(
¸
(

¸

=
0 ,
0 ,
2
3
x a
x
x
x
x f
unde | | x reprezintă partea întreagă a lui R ∈ x . Să se determine valoarea lui R ∈ a
pentru care funcţia este continuă în punctul x = 0.

a) a = 0; b) a =
3
2
− ; c) a =
3
2
; d) a = 2; e) a =
3
1
; f) a ∅ ∈


AM – 105 Se cere mulţimea de continuitate a funcţiei R R → : f ,

( )
{ }
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
´
¦
=
=

+ −
=
2 x , π
1 x ,
2
π
1,2 \ R x ,
2 3x x
1
x f
2
arctg x

a) R b)

R c)
+
R
d) { } 2 , 1 \ R e) { } 1 \ R f) { } 2 \ R .


AM - XI. 106 Funcţia R R → : f
( ) | |
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
>
+
− ∈ −
− <
+

=
2 ,
2
2 , 2 ,
2 ,
2
2
2
x
a x
x b x
x
a x
x f
este continuă pe R dacă:

a) a=b=0 b) a=2, b=0 c) a=0, b=1

d) a=2, b=1 e) a=b=1 f) a=b=2
242
Culegere de probleme


AM - 107 Se consideră funcţia | | R → 2 , 0 : f , ( )
| |
| | 1 2 + −

=
x x
x x
x f , unde | | x este
partea întreagă a lui x.
Fie S suma absciselor punctelor de discontinuitate ale graficului funcţiei f; atunci:

a)
2
1
= S b) S=1 c) S=2 d) S=3 e)
2
3
= S f) S=0


AM - 108 Fie funcţia R → D f : ,
( )
( )
¦
¹
¦
´
¦
= =
≠ ≠

− +
=
1 , 0 0
1 , 0
1
1
ln 1
1
ln
x x
x x
x
x
x
x
x f
unde D este domeniul maxim de definiţie. Să se determine D şi mulţimea de continuitate C.

a) | | 1 , 0 = D ; C=(0,1) b) ( | ( ) { } 0 \ 1 , ; 1 , ∞ − = ∞ − = C D
c) ( | ( | 1 , ; 1 , ∞ − = ∞ − = C D d) ( | ( ) 1 , ; 1 , ∞ − = ∞ − = C D
e) ( | ( ) ( | 1 , 0 0 , ; 1 , ∪ ∞ − = ∞ − = C D f) D = R; C = R


AM – 109 Se consideră funcţia | | ; 1 , 0 : R → f
( )
( )
0, 0 sau 1
1 1
sin , 0
1 1
0, 1
1 1
1 sin , 1 1
1
x x
x x
x
f x
x
x x
x
π
π π
π
= = ¦
¦
¦
< <
¦
¦
=
´
≤ ≤ −
¦
¦
¦
− − < <
¦
− ¹

Să se determine mulţimea punctelor din | | 1 , 0 în care f este continuă
a) f este discontinuă în x = 0 b) f nu este continuă în x =
π
1

c) f este continuă pe | | 1 , 0 d) f este continuă pe | |
)
`
¹
¹
´
¦

π π
1
1 ,
1
\ 1 , 0
e) f este continuă pe ( |
)
`
¹
¹
´
¦

π π
1
1 ,
1
\ 1 , 0 f) f este continuă pe ( )
)
`
¹
¹
´
¦

π π
1
1 ,
1
\ 1 , 0
Elemente de analiză matematică
243


AM – XI. 110 Să se determine valoarea constantei R ∈ a , astfel încât funcţia
| | R → 3 , 0 : f , ( )
( )
| )
| |
¦
¹
¦
´
¦
∈ +



=
3 , 2 , 6
2 , 0 ,
2
2 sin 7
x a x
x
x
x a
x f să fie continuă pe domeniul
ei de definiţie.

a) a = 2; b) a = 1; c) a = 3; d) a = 4; e) a = 5; f) a = 0,5.



AM – XI. 111 Să se determine valoarea constantei R ∈ a astfel încât funcţia
R R → : f ,

( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
=



=
2
dacă ,
2
dacă ,
2
1 sin
3
π
π
π
x a
x
x
x
x f
să fie continuă pe R .

a)
2
π
b) 1 c) 0 d) –1 e)
3
1
f)
2
1



AM – 112 Să se determine funcţia continuă R R → : f pentru care ( )
e
f
1
0 = şi
( ) R ∈ ∀ =
|
.
|

\
|
− x x
e
x
f x f , .

a) ( )
( ) 1
1
2

− +
=
e e
e x e
x f b) ( )
( ) e e
e x e
x f

− +
=
1
1
2
c) ( )
( ) e e
e ex
x f

− +
=
1
1


d) ( )
e
x
x f
1 +
= e) ( )
2
2
e
e x
x f
+
= f) ( )
e
x e
x f
1
2
+
=

244
Culegere de probleme


AM – 113 Fie ecuaţia
( )
. 0 , 0 , 0
3
25
1
3 5
> > =


+

b a
x
x b
x
ax

Care este mulţimea tuturor valorilor lui a şi b pentru care ecuaţia dată are cel puţin o
rădăcină în intervalul (1,3) ?

a) ( ) ( ) 1 , 0 , 1 , 0 ∈ ∈ b a ; b) ( ) ( ); , 0 , 3 , 2 ∞ ∈ ∈ b a c) ( ) ( ); , 0 , , 0 ∞ ∈ ∞ ∈ b a
d) { } ; 3 , 2 , 1 = ∈ b a e) ( ) ( ); 3 , 1 , 3 , 1 ∈ ∈ b a f) ( ) ( ). 3 , 1 , 3 , 2 ∈ ∈ b a


AM - 114 Fie R R → : , g f , unde ( ) | | ( ) R ∈ = x x f x x g orice pentru , . Dacă
f şi g sunt continue în punctul n ∈N
*
, să se calculeze
( )
f n .

a)
( )
( )
f n
g n
n
=
+ 1
b)
( ) ( )
f n g n = −1 c)
( )
f n = 1
d)
( )
f n = −1 e)
( )
f n =
1
2
f)
( )
f n = 0

AM – 115 Fie funcţiile R R → : , ,
3 2 1
f f f definite astfel :
( )
¦
¹
¦
´
¦

>
=
0 , 1
0 ,
1
sin
1
x
x
x x f ; ( )
¦
¹
¦
´
¦

> −
=
0 , 0
0 ,
1
sin
2
x
x
x x f ; ( ) ( ) ( ) x f x f x f
2 1 3
+ =
Care dintre următoarele funcţii au proprietatea lui Darboux pe R ?

a) f
1
şi f
3
; b) f
3
; c) f
1
şi f
2
; d) f
2
şi f
3
; e) f
1
,f
2
şi f
3
R R → : f
; f) nici una .


AM - 116 Fie cu proprietatea că:
( ) R ∈ ∀ −
|
.
|

\
| +
≤ + ≤ − x
x
f x x f , 14
3
1
3 1 3 1 .
Decide :

a) ( ) 3 0 = f b) f este injectivă, dar nu este surjectivă c) f este bijectivă
d) f nu are proprietatea lui Darboux e) f nu e continuă f) nu există f cu
această proprietate
Elemente de analiză matematică
245


AM - 117 Fie | | R → − 3 , 3 : f , ( )
| |
| )
¹
´
¦
− − ∈ +
− ∈ + + −
=
1 , 3 ;
3 , 1 ; 3 2
2
x m x
x x x
x f

Să se determine toate valorile R ∈ m pentru care funcţia f are proprietatea lui
Darboux pe | | 3 , 3 −

a) { } 1 ∈ m b) | ) 3 , 1 ∈ m c) | | 7 , 3 ∈ m

d) | | 7 , 1 ∈ m e) R ∈ m f) 1 ≥ m


AM - 118 Să se determine valorile parametrului real m astfel încât ecuaţia
0 12 5 2
3
= − − m x mx să aibă cel puţin o rădăcină reală în intervalul (1,2).

a) ( ) 2 , 1 ∈ m b)
|
.
|

\
|
+∞ ∪
|
.
|

\
|
− ∞ − ∈ ,
2
5
2
1
, m c)
)
`
¹
¹
´
¦
− ∈
2
5
,
2
1
m

d)
|
.
|

\
|
− ∈
2
5
,
2
1
m e)
(
¸
(

¸

− ∈
2
5
,
2
1
m f)
(
¸
(

¸


2
3
,
2
1
m


AM - 119 Fie funcţia R R → : f ,

( )
¦
¹
¦
´
¦
=

=
0 x dacă , 1 -
0 dacă ,
1
cos
2
x
x x f

Să se precizeze care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă:

a) f nu este mărginită; b) f are limită în punctul x=0;

c) f este continuă în punctul x=0; d) f are proprietatea lui Darboux pe R;

e) f nu are proprietatea lui Darboux pe R f) restricţia funcţiei f la intervalul | | 1 , 1 −
are proprietatea lui Darboux.
246
Culegere de probleme


AM - 120 Ecuaţia 1 2 =
x
x are pe segmentul [0,1]:

a) cel puţin o soluţie b) nu are soluţie c) x=0 este singura soluţie
d) x=1 este singura soluţie e)
2
1
= x este singura soluţie

AM - 121 Fie | | | | | | 3 , 2 1 , 0 1 , 0 : ∪ → f , f continuă şi 0
2
1
=
|
.
|

\
|
f .
Decide:

a) f surjectivă b) f injectivă c) f nu are proprietatea lui Darboux

d) f strict crescătoare e) f strict descrescătoare f) a), b), c), d), e) false


AM - 122 Să se rezolve inecuaţia: ( ) ( ) 0 1 ln 6 5
2
> − + − x x x

a) ( ) 3 , 2 ∈ x b) ( ) 2 , 1 ∈ x c) ( ) ( ) 3 , 2 2 , 1 ∪ ∈ x

d) ( ) ∞ ∈ , 3 x e) ( ) ∞ ∈ , 1 x f) ( ) ∞ ∈ , 0 x


AM - 123 Să se afle mulţimea soluţiilor inecuaţiei
( ) ( ) 0 1 ln 2
3
< + + x x x

a) (-1, 0) b) ( ) ∞ , 0 c) { } 1 −

d) ∅ e) ( ) ( ) ∞ ∪ − , 0 0 , 1 f) { } 0 , 1 −


AM - 124 Fie funcţiile
( ) ( )
f D f x x x
1 1 1
2
1 : , ⊂ → = − R R şi funcţiile
( )
f D f x x x
2 2 2
1 : , ⊂ → = − R R . Ştiind că D
1
şi D
2
| ) { } | )
D D
1 2
1 0 1 = +∞ ∪ +∞ , ; ,
sunt domeniile maxime
de definiţie ale celor două funcţii, să se precizeze aceste domenii.

a) b)
| ) { } | )
D D
1 2
1 0 1 2 = +∞ ∪ = , ; ,
c)
( ) | ) { }
D D
1 2
1 1 0 = +∞ = +∞ ∪ , ; , d)
| )
D D
1 2
1 = = +∞ ,
e)
| ) | ) { }
D D
1 2
1 1 0 = +∞ = +∞ ∪ , ; , f)
| ) { }
D D
1 2
1 0 = = +∞ ∪ ,
Elemente de analiză matematică
247


AM - 125 Se consideră funcţiile f g , : R R → . Ştiind că
( )
g x x = +
1
4
, iar

( )( )
f g x x  = +
4
1
4
, să se determine
( )
f x .

a)
( )
f x x = −
4
1
4
b)
( )
f x x = −
|
\

|
.
|
+
1
4
1
4
4
c)
( )
f x x = −
|
\

|
.
|

1
4
1
4
4


d)
( )
f x x = +
|
\

|
.
|
+
1
4
1
4
4
e)
( )
f x x = +
|
\

|
.
|

1
4
1
4
4
f)
( ) ( )
f x x = − + 1
1
4
4



AM - 126 Cum se poate exprima faptul că graficul unei funcţii f : R R → este
simetric faţă de punctul C
( )
a b a b , , , ∈R ?

a)
( ) ( )
f a x f a x − = + , ∀ ∈ x R b)
( ) ( )
f a b x f a x + − = − 2 , ∀ ∈ x R

c)
( ) ( )
2 2 b f x f a x − = − , ∀ ∈ x R d)
( ) ( )
2 2 b f a x f a x + − = − , ∀ ∈ x R

e)
( ) ( )
2 2 b f x f a x + = + , ∀ ∈ x R f)
( ) ( )
2b f x f a x − = − , ∀ ∈ x R



AM - 127 Se consideră funcţia ( ) ( ) ( ) x x x f f ln 1 , , 0 : + = → ∞ R
Să se calculeze ( ) 1 f ′ .

a) 1 b) 2 c) 3 d) 0 e) –1 f) –2


AM - 128 Să se calculeze derivata de ordinul unu a funcţiei
( )
|
.
|

\
|
+ = →

x
x x f f
4
2
1
, : R R

a) ( )
2
2
2
4
x
x
x f
+
= ′ b) ( )
2
2
2
4
x
x
x f

= ′ c) ( )
2
2
4
x
x
x f

= ′
d) ( )
2
2
4
x
x
x f
+
= ′ e) ( )
x
x
x f
2
4
2
+
= ′ f) ( )
x
x
x f
2
4
2

= ′
248
Culegere de probleme


AM - 129 Să se calculeze derivata de ordinul doi a funcţiei
( ) ( ) x arcsin x f 2 tg
2
=

a)
( )
3
2
2
2 1
8 64 16
x
x x

+ + −
b)
( )
4
2
2
2 1
8 80
x
x

+
c)
2
2
2 1
8 16
x
x

+ −

d)
( )
3
2
2
2 1
8 64 16
x
x x

+ − −
e)
( )
3
2
2
2 1
8 64 16
x
x x

− + −
f)
( )
3
2
2
2 1
8 64 16
x
x x

+ +



AM - 130 Care este cea mai mică pantă posibilă a unei tangente la curba
x x x y 5 3
2 3
+ − = ?

a)
2
5
− b)
3
5
c) 1 d) 0 e) 2 f) -3


AM - 131 Fie
| |
f : , − → 11 R ,
( )
f x
x
n
n
n
=
= ∈
¦
´
¦
¹
¦
1
2
1
0
, ,
,
*
N
în toate celelalte puncte
.
Să se calculeze f ' ( ) 0 .

a) nu există
( )
f ' 0 b)
( )
f ' 0 0 = c)
( )
f ' 0 1 =
d)
( )
f ' 0
1
2
= e)
( )
f ' 0 = +∞ f)
( )
f ' 0 2 =

AM - 132 Fie
| | ( )
1 1
ln 1 , dac ă ,
: 1,1 ,
, în toate celelalte puncte.
x n
f f x n n
x

+ = ∈
− → =
¦
| |
¦
|
\ . ´
¦
¹
N
R
Să se calculeze ( ) ' 0 f

a) nu există ( ) ' 0 f ; b) ( ) ' 0 0 f = ; c) ( ) ' 0 f =1
d) ( ) ' 0
1
2
f = e) ( ) ' 0 f = ∞; f) ( ) ' 0 2 f =
Elemente de analiză matematică
249


AM - 133 Fie funcţia
( )
f D f x x : , sin → = R
2
, unde D este domeniul maxim
de definiţie al funcţiei f . Să se studieze derivabilitatea funcţiei f în punctul x = 0 şi
în caz afirmativ să se calculeze valoarea derivatei în acest punct.

a)
( )
f ' 0 = 1 b)
( )
f ' 0 = −1 c)
( )
f ' 0 nu există

d)
( )
f ' 0 = 0 e)
( )
f ' 0 = 2 f)
( )
f ' 0 =
1
2



AM - 134 Fie f : R R → , definită prin
( )
{ }
f x x x x x = min , , ,
4 5 6 7
. Determinaţi
punctele în care f nu este derivabilă.

a)
{ }
−1 0 1 , , b)
{ }
−1 0 , c)
{ }
0 1 , d) ∅ e)
{ }
−11 , f)
{ }
0


AM - 135 Fie f : R R → , definită prin
( )
f x
x xe
e
n
nx
nx
=
+
+
→∞
lim
2
1
. Care este
mulţimea punctelor de derivabilitate ale funcţiei f ?

a) R
{ }
\ 0 b) R c)
| )
0,+∞

d)
( |
− ∞,0 e)
| ) { }
1 0 ,+∞ ∪ f)
( |
− ∞,1


AM - 136 Fie şirul
( )
u
n
n∈N
*
, cu termenul general u
x
x x
n
n
n p
=
+
+ + +
+ −
1
1
1
...
,
unde x ≥ 0 şi p ∈N. Dacă
( )
f x u
n
n
=
→∞
lim , atunci să se determine domeniile de
continuitate C şi de derivabilitate D pentru f .

a)
| ) | )
C D = +∞ = +∞ 0 0 , ; , b)
| ) | ) { }
C D = +∞ = +∞ 0 0 1 , ; , \ c)
( ) ( )
C D = +∞ = +∞ 0 0 , ; ,

d) C D = = R R ; e)
{ }
C D = = R R ; \ 1 f)
| ) | )
C D = +∞ = +∞ 1 1 , ; ,

250
Culegere de probleme


AM - 137 Fie f
e
e : ,
1
¸

(
¸
(
→R , definită prin
( )
f x x = arcsin ln . Să se determine
mulţimea punctelor în care funcţia este derivabilă.


a)
1
e
e ,

¸

(
¸
(
b)
1
1
e
,

¸

|
.
|
c)
( |
1, e d)
| |
1, e e)
( )
1
1 1
e
e , ,
|
\

|
.
|
∪ f)
( |
1
1 1
e
e , ,

¸

|
.
|




AM - 138 Se dă funcţia
( )
( )
f E f x x x : , arccos ⊂ → = − R R 3 4
3
.
Să se determine domeniul maxim de definiţie E şi domeniul său de derivabilitate D .

a)
| | ( )
E D = − = − 11 11 , ; , b) E D = = R R ;



c)
| |
E D = − = − −
|
\

|
.
|

|
\

|
.
|
11 1
1
2
1
2
1 , ; , , d)
| |
E D = − = − −
|
\

|
.
|
∪ −
|
\

|
.
|

|
\

|
.
|
11 1
1
2
1
2
1
2
1
2
1 , ; , , ,



e)
| | | ) ( |
E D = − = − ∪ 2 2 2 0 0 2 , ; , , f) E D = −

¸

(
¸
(
= −

¸

|
.
|

|
\

(
¸
(
1
2
1
2
1
2
0 0
1
2
, ; , ,


AM – 139 Fiind dată funcţia ( )
| |
¹
´
¦


= →
Q R
Q
R R
\ ,
dacă ,
, :
x x
x x
x f f
să se precizeze care din următoarele afirmaţii este adevărată :


a) f are limită, ( ) R ∈ ∀ x ; b) f are limită într-un număr finit de puncte din R

c) f nu are limită în nici un punct din R ; d) f e continuă pe R

e) f are proprietatea lui Darboux pe R ; f) f este derivabilă pe R .


Elemente de analiză matematică
251


AM – 140 Fie funcţiile ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 4 , 3 1 , 0 : 4 , 3 3 , 2 : ; 3 , 2 1 , 0 : → → → h si g f
unde f g h  = ; ( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
< < −
≤ < +
=
3
2
5
;
2
1
2
3
2
5
2 ; 2
2
1
x x
x x
x g şi ( ) 3 sin + = x x h . Să se
determine mulţimea punctelor de derivabilitate ale funcţiei f.
a) ( ); 1 , 0 b) ( )
2
1
\ 1 , 0 c) ( )
3
1
arcsin \ 1 , 0
d) ( )
4
1
arcsin \ 1 , 0 e) ( )
3
1
\ 1 , 0 f) ( )
2
3
\ 1 , 0


AM – 141 Să se determine derivatele la stînga şi la dreapta punctelor x = 0 şi
x = 1 ale funcţiei ( )
3
2
1 , : x x x f f − = →R R .

a)
( ) ( )
( ) ( ) −∞ = ′ −∞ = ′
−∞ = ′ −∞ = ′
1 ; 1
0 ; 0
d s
d s
f f
f f
b)
( ) ( )
( ) ( ) −∞ = ′ −∞ = ′
+∞ = ′ −∞ = ′
1 ; 1
0 ; 0
d s
d s
f f
f f
c)
( ) ( )
( ) ( ) −∞ = ′ ∞ = ′
−∞ = ′ ∞ = ′
1 ; 1
0 ; 0
d s
d s
f f
f f



d)
( ) ( )
( ) ( ) ∞ = ′ −∞ = ′
∞ = ′ −∞ = ′
1 ; 1
0 ; 0
d s
d s
f f
f f
e)
( ) ( )
( ) ( ) ∞ = ′ ∞ = ′
∞ = ′ ∞ = ′
1 ; 1
0 ; 0
d s
d s
f f
f f
f)
( ) ( )
( ) ( ) ∞ = ′ ∞ = ′
∞ = ′ −∞ = ′
1 ; 1
0 ; 0
d s
s s
f f
f f





AM – 142 Să se găsească punctele în care funcţia | | R → 3 , 0 : f ;
( )
x
x
x f
+
=
1
2
arcsin nu este derivabilă.

a) x = 0 şi x = 3 b) x = 0 şi x = 1 c)
π
1
1− = x

d) f nu este continuă pe | | 3 , 0 e) (0,3) f) ( ) { } 1 \ 3 , 0


252
Culegere de probleme


AM – 143 Se dă funcţia ( ) 1 6 8 , : − − + = → ⊂ x x x f D f R R ; să se
determine domeniul maxim de definiţie D şi mulţimea M a punctelor în care f nu este
derivabilă .

a)
| )
φ =
∞ =
M
D , 1
b)
| |
{ } 10 , 1
10 , 1
=
=
M
D
c)
| )
{ } 10
, 10
=
∞ =
M
D



d)
| )
{ } 10 , 1
, 1
=
∞ =
M
D
e)
| ) { }
{ } 1
10 \ , 1
=
∞ =
M
D
f)
| )
{ } 10
, 1
=
∞ =
M
D



AM – 144 Fie funcţia ( )
( )
¹
´
¦
≥ −
< + + +
= →
1 , 1
1 ,
, :
2 3
x x arctg
x d cx bx x
x f f R R

Ştiind că f este derivabilă de două ori pe R să se calculeze f(-2) .

a) 30 b) –30 c) –2 d) 25 e) –15 f) 6.



AM - 145 Se dă funcţia
( )
f x x mx m m = + − ∈
2 3
, unde R . Să se determine
mulţimea tuturor valorilor lui m pentru care domeniul maxim de definiţie al funcţiei
coincide cu domeniul maxim de derivabilitate al acestei funcţii.

a)
( )
− 4 0 , b)
| |
− 4 0 , c)
( )
− − 5 3 , d)
( ) ( )
− ∞ − ∪ +∞ , , 4 0 e)
| |
− 4 4 , f)
( )
4,+∞


AM - 146 Să se determine parametrii reali a şi b astfel încât funcţia f : R R → ,
definită prin
( )
f x
x a x
ax b x
=
+ ≤
+ >
¦
´
¹
2
2
2
,
,
, să fie derivabilă pe R .

a) a b = = 4 0 , b) a b = = 3 0 , c) a b ∈ = R , 5

d) a b = ∈ 3, R e) a b = = − 4 1 , f) a b = − = 1 4 ,
Elemente de analiză matematică
253


AM - 147 Fie f : R R → , definită prin
( )
f x
x x
x x
=
− + <
+ ≥
¦
´
¦
¹
¦
2 4 2
2
2
α β
α
,
,
, unde α ∈Q şi
β ∈R . Precizaţi care sunt valorile lui α şi β pentru care f este derivabilă pe R .

a) α β = = 1 0 , b) α β = = − 1 1 , c) α β = = 2 5 2 ,
d) α β = − = 2 5 2 , e) α β = = − 2 5 2 , f) α β = = 0 1 ,


AM - 148 Să se determine parametrii reali a şi b astfel încât funcţia f : R R → ,
definită prin
( )
f x
xe x
ax b x
x
=

+ >
¦
´
¹
,
,
1
1
, să fie derivabilă pe R .

a) a b = = 1 1 , b) a e b e = = 2 , c) a e b e = − = 2 ,
d) a e b e = = − 2 , e) a e b = = , 0 f) a b
e
= = 2
1
,


AM - 149 Fie funcţia f : R R → ,
( )
f x
ae x
x b x x
x
=

+ >
¦
´
¹
2
0
2 3 0
,
sin cos ,
.
Să se determine constantele reale a şi b astfel încât f să fie derivabilă pe R .

a) a b = = 1 b) a b = = 1 2 , c) a b = = 2

d) a b = = 3 1 , e) a b = = 3 f) a b = = − 1 1 ,

AM - 150 Pentru ce valori ale tripletului de numere reale
( )
α β χ , , funcţia

( ) ( )
( |
( )
f f x
x x
x x x
: , ,
ln , ,
, ,
0
0 1
1
2
+∞ → =

+ + ∈ +∞
¦
´
¦
¹
¦
R
dacă
dacă α β χ

este de două ori derivabilă pe
( )
0,+∞ ?
a)
( )
1 1 2 , , − b) − −
|
\

|
.
|
1 2
3
2
, , c) − −
|
\

|
.
|
11
3
2
, ,
d) − −
|
\

|
.
|
1
2
2
3
2
, , e)
1
2
2
3
2
, ,−
|
\

|
.
|
f)
1
2
2
3
2
, , −
|
\

|
.
|

254
Culegere de probleme


AM - 151 Să se calculeze derivata funcţiei f E : ⊂ → R R , definită prin

( )
f x
x x
x x
=
− −
+ −
arctg
2
2
2 1
2 1
.
a)
( )
f x
x
' =
+
1
1
4
b)
( )
f x
x
x
' =
+
3
1
c)
( )
f x
x
' =

2
1
2


d)
( )
f x
x
' =
+
1
1
2
e)
( )
f x
x
=

1
1
2
f)
( )
f x
x
' =
+
2
1
2



AM - XI. 152 Să se calculeze derivata funcţiei { } | | : \ 0 1,1 f → − R ,
definită prin ( )
x
1
sin = x f .
a) ( )
2
1 1
' cos f x
x x
= − b) ( )
1
' sin f x
x
= c) ( ) ' 0 f x =

d) ( )
1 1
' cos
2
f x
x
x
= e) ( )
1
' cos f x
x
= f) ( )
1
'
cos
f x
x
=

AM - 153 Fie a a a
n 1 2
, , ... , constante reale nenule cu proprietatea că a
i
i
n

=

R
*
1
.
Să se determine funcţiile f : R R → derivabile pe R astfel încât
( ) ( )
f x a y n f x by
i
i
n
+ = +
=

1

pentru orice x ∈R şi y ∈R
*
, unde b este o constantă reală.

a)
( )
f x
bx
a
c c
i
i
n
= + ∈
=

1
, R b)
( )
f x
x
b a
cx d c d
i
i
n
=
|
\

|
.
|
+ + ∈
=

1
, , R
c)
( )
f x bx x a c c
i
i
n
= +
|
\

|
.
| + ∈
=

2
1
, R d)
( )
f x cx b a x d c d
i
i
n
= −
|
\

|
.
| + ∈
=

1
, , R
e)
( )
f x b a x
i
i
n
=
|
\

|
.
|
=

1
f)
( )
f x bx a
i
i
n
= +
=

1

Elemente de analiză matematică
255


AM – 154 Fie R R → : , g f , unde ( )
¦
¹
¦
´
¦
=

=
0 dacă , 0
0 dacă ,
1
sin
2
x
x
x
x
x f
şi g este derivabilă în x = 0 . Să se calculeze derivata funcţiei f g  în x = 0 .

a) nu există b) 1 c) 2
d) 0 e)
2
1
f) –1


AM – 155 Fie funcţia R R → : f , derivabilă , cu proprietăţile :
( ) ( ) ( ) xy y f x f y x f 5 + + = + şi
( )
. 3 lim
0
=

h
h f
h
Determinaţi ( ) 0 f şi ( ) x f ′ .
a) ( ) ( ) ; 3 , 1 0 x x f f = ′ = b) ( ) ( ) ; 3 , 0 0 x x f f = ′ = c) ( ) ( ) ; 5 , 3 0 x x f f = ′ =
d) ( ) ( ) ; 1 5 , 1 0 + = ′ = x x f f e) ( ) ( ) ; 3 5 , 0 0 + = ′ = x x f f f) ( ) ( ) 5 3 , 3 0 + = ′ = x x f f


AM – 156 Fie f şi g funcţii derivabile pe intervalul (-1,1) cu proprietăţile:
( ) ( ) 1 2 0 , 1 2 0 + = ′ − = f f , ( ) ( ) x g x f = ′ şi ( ) ( ) x f x g − = ′ .
Determinaţi funcţia ( ) R → − 1 , 1 : h , definită prin ( ) ( ) ( ) x g x f x h
2 2
+ = .


a) ( ) ; 6
2
+ + = x x x h b) ( ) ; 6
2
+ = x x h c) ( ) 6 = x h ;

d) ( ) 2 = x h e) ( ) ; 6 x x h − = f) ( ) x x h 2 6 − =


AM – 157 Fiind dată funcţia R R → : f pară şi derivabilă, să se calculeze ( ) 0 g′
unde funcţia R R → : g este definită prin relaţia :
( ) ( ) x x f
x
x g +
|
|
.
|

\
|
+ = 1
3
3
.
a) ( ) ; 1 0 = ′ g b) ( ) ; 1 0 − = ′ g c) ( ) 0 0 = ′ g d) ( )
2
1
0 = ′ g e) ( )
2
1
0 − = ′ g ;f) ( ) 2 0 = ′ g
256
Culegere de probleme


AM - 158 Fie
( ) ( )
f a b f x : , , → ≠ R 0 pentru orice
( )
x a b ∈ , şi
( )
c a b ∈ , .
Ştiind că f este derivabilă în x c = , să se calculeze
( )
( )
lim
x c
x c
f x
f c


|
\

|
.
|
|
1
.

a)
( )
e
f c '
b)
( ) ( )
e
f c f c 2 ' ⋅
c)
( )
( )
e
f c
f c
'
d)
( )
e
f c − '
e)
( )
( )
e
f c
f c '
f)
( ) ( )
e
f c f c − ⋅ '




AM - 159 Fie
| |
f : , − → 11 R , derivabilă astfel încât
( ) ( )
f x f x − = pentru
orice
| |
x ∈ −11 , . Să se calculeze
( )
f ' 0 .

a)
( )
f ' 0 1 = b)
( )
f ' 0 1 = − c)
( )
f ' 0
1
2
= d)
( )
f ' 0
1
2
= − e)
( )
f ' 0 0 = f)
( )
f ' 0 2 =


AM - 160 Fie f : R R → cu proprietatea
( )
f 0 0 = şi pentru care există
( )
f ' 0 .
Să se calculeze
( )
lim ... ,
*
x
x
f x f
x
f
x
f
x
k
k

+
|
\

|
.
|
+
|
\

|
.
|
+ +
|
\

|
.
|

¸

(
¸
(

0
1
2 3
unde N .

a) 0 b)
( )
1
1
2
1
0 + + +
|
\

|
.
|
... '
k
f c) 1
1
2
1
+ + +
|
\

|
.
|
...
k



d)1 2 + + + ... k e) k f) 1


AM - 161 Fie f : R R → o funcţie derivabilă astfel încât
( )
lim
x
f x a
→∞
= , real şi
există
( )
lim '
x
x f x
→∞
. Să se calculeze:
( )
lim '
x
x f x
→∞
.

a) 1 b) 0 c) –1 d) a e) a
2
a
2
f)


Elemente de analiză matematică
257


AM - 162 Se consideră funcţia
( ) ( )
f f x e
x
: , ,
ln
0
2
+∞ → =

R . Să se determine
k ∈R , astfel încât funcţia
( ) ( )
g : , , 0 1 1 ∪ +∞ →R ,
( )
( ) ( )
( )
g x
x f x kx f x
f x
=
+
2
' ' '
să fie
constantă.
a) k = 2 b) k =
1
2
c) k = 0 d) k = 4 e) k = 1 f) k = −1


AM - 163 Fie α un număr real şi
| |
f : , 0 1 →R funcţia dată de:

( )
f x
x
x
x
x
=

=
¦
´
¦
¹
¦
α
sin ,
,
1
0
0 0
.
Să se determine α ∈R pentru care f este de două ori derivabilă în x = 0 .

a) α = 2 b) α = 1 c) α >1 d) α > 2 e) α > 3 f) α ≤ 3


AM - 164 Se dă funcţia
( )
f : , R → +∞ 0 , prin
( )
f x
x x
= +
1
2
1
5
. Să se calculeze
derivata inversei funcţiei f în punctul y = 2 .
a)
1
5 ln
b) ln5 c)
1
10 ln
d) ln10 e) −
1
10 ln
f) ln2


AM - 165 Fie funcţia
( )
f : , R → +∞ 1 ,
( )
f x
x x
= + + 4 2 1. Să se arate că f este
inversabilă, să se determine g f =
−1
şi să se calculeze
( )
g' 3 .
a)
( )
( )
( )
g y y g = − − = ln ; ' 4 3 1 3
1
3
b)
( )
( )
| |
( )
g y y g = − − − =
1
2
4 3 1 2 3
1
3 2 ln
ln ln ; '
ln


c)
( ) ( )
g y
y
g =
− −
=
1
2
4 3 1
2
3
1
3 ln
ln ; ' d)
( ) ( )
g y y g = − + = ln ; ' 4 3 1 3
1
3


e)
( )
( )
( )
g y y g = − =
1
2
4 3 3
1
3 2 ln
ln ; '
ln
f)
( )
( )
( )
g y y g = − + =
1
2
4 3 2 3
1
3 2 ln
ln ; '
ln

258
Culegere de probleme


AM - 166 Fie
( )
f f x x x : , R R → = +
5
. Să se arate că f este bijectivă.Dacă g
este inversa lui f , să se calculeze g' (2) şi g' ' (2).
a)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2 6 2 20 = = − b)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2
1
6
2
20
6
3
= = − c) ( ) ( )
25
1
2 ' ' ,
6
1
2 ' − = = g g

d)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2 0 2 1 = = e) ( ) ( ) 0 2 ' ' ,
6
1
2 ' = = g g f)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2
1
36
2
5
6
3
= = −

AM - 167 Fie
( ) ( )
f f x x x : , , 1 3
3
+∞ → = − R . Să se arate că funcţia
f I f I : ( ) → este inversabilă pe intervalul
( )
I = +∞ 1, şi fie g inversa lui f .
Să se calculeze g' ( ) 2 şi g' ' ( ) 2 .

a)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2
1
9
2 243 = = b)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2
1
9
2
4
243
= = − c)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2 2 2 15 = =

d)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2 9 2
243
4
= = − e)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2
4
243
2
1
9
= − = f)
( ) ( )
g g ' , ' ' 2
2
9
2
4
243
= = −


AM - 168 Fiind dată funcţia f : [ , ] [ , ] − → − 11 2 2 ,
( )
f x
x x
x x
=
− − ∈ −
+ ∈
¦
´
¹
3 2 1 0
1 0 1
2
, [ , ]
, ( , ]
,
să se precizeze dacă este inversabilă şi în caz afirmativ să se determine inversa.

a)
( )
( )
f y
y y
y y

=
− + ∈ −
− ∈
¦
´
¦
¹
¦
1
1
3
2 2 1
1 1 2
, [ , ]
, ( , ]
b)
( )
f y
y y
y y

=
+ ∈ −
+ ∈
¦
´
¦
¹
¦
1
1
3
2 2 0
1 0 2
, [ , ]
, ( , ]


c)
( )
( )
f y
y y
y y

=
+ ∈ −
− + ∈
¦
´
¦
¹
¦
1
1
3
2 21
1 1 2
, [ . ]
, ( , ]
d)
( )
( )
f y
y y
y y

=
− + ∈ −
− + ∈
¦
´
¦
¹
¦
1
1
3
2 2 1
1 1 2
, [ , ]
, ( , ]


e)
( )
f y
y y
y y

=
− ∈ −
+ ∈
¦
´
¦
¹
¦
1
1 2 1
1
3
1 1 2
, [ , ]
, ( , ]
f) f nu admite inversă

Elemente de analiză matematică
259


AM - 169 Fiind dată funcţia f : [ , ] [ , ] − → − 2 2 15 ,
( )
f x
x x
x x
=
− − ∈ −
+ ∈
¦
´
¹
2 1 2 0
1 0 2
2
, [ , ]
, ( , ]
,
să se determine inversa ei în cazul în care există.

a) ( )
( ) | |
( |
¦
¹
¦
´
¦
∈ −
− ∈ + −
=

5 , 3 , 1
3 , 1 , 1
2
1
1
y y
y y
y f b) ( )
( ) | |
( |
¦
¹
¦
´
¦
∈ −
− ∈ + −
=

5 , 1 , 1
1 , 1 , 1
2
1
1
y y
y y
y f

c) nu este inversabilă d)
( )
( )
f y
y y
y y

=
+ ∈ −
+ ∈
¦
´
¦
¹
¦
1
1
2
1 1 0
1 0 5
, [ , ]
, ( , ]


e)
( )
( )
f y
y y
y y

=
− ∈ −
− ∈
¦
´
¦
¹
¦
1
1
2
1 11
1 15
, [ , ]
, ( , ]
f)
( )
( )
f y
y y
y y

=
− + ∈ −
− ∈
¦
´
¦
¹
¦
1
1
2
1 1 2
1 2 5
, [ , ]
, ( , ]



AM - 170 Să se determine coeficientul unghiular al tangentei în punctul ( , ) e e
2

la graficul funcţiei
( ) ( )
f f x x x : , , ln 0 1
2
+∞ → = + − R .

a) e −1 b)
1 2
2
2
− e
c) 1 2
2
+ e d)
2 1
2
e
e
+
e)
2 1
2
2
e −
f) 2e



AM - 171 Pentru ce valoare a parametrului real t , funcţia f : R R → ,
( )
f x
tx
x
=
+
3
2
1
are în punctul x = 1 graficul tangent unei drepte paralelă cu prima
bisectoare ?


a) t = 1 b) t = −1 c) t = 2 d) t = −2 e) t = −3 f) t = 0


260
Culegere de probleme


AM - 172 Fie
| )
f : , − +∞ → 1 R , definită prin
( )
f x x = + 1 . Să se determine
abscisa x
0
a unui punct situat pe graficul lui f în care tangenta la grafic să fie
paralelă
cu coarda ce uneşte punctele de pe grafic de abscisă x = 0 , x = 3 .

a) x
0
1
3
= b) x
0
1
4
= c) x
0
1
3
= − d) x
0
5
4
= e) x
0
2
3
= − f) x
0
4
3
=


AM - 173 Se consideră funcţia
{ }
f : \ R R − → 3 ,
( )
f x
x
x
=

+
2 1
3
şi
x
0
3
14
2
= − + . Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul lui f în punctul de
abscisă x
0
.
a) y x = + − 2 4 2 14 b) y x = + + 2 8 2 14 c) y x = + + 4 8 2 14

d) y x = + − 4 8 2 14 e) y x = + − 2 8 2 14 f) y x = − + 4 2 14


AM - 174 Fie funcţia
( )
f x
x
x x =

− − 2
2
2
4
2
arcsin . Să se determine ecuaţia
tangentei la graficul funcţiei în punctul de abscisă x = 1.
a)
( )
y x = − + +
1
3
1
3
3
π
b)
( )
y x = − − −
1
3
1 3
3
π
c)
( )
y x = + − 3
1
3
1

d)
( )
y x = − − + 1
1
3
3
π
e)
( )
y x = − − − − 1 3
3
π
f) y x = + −
1
3
3
π



AM - 175 Fie
{ } ( )
f f x
x ax b
x
a b : \ , , , R R R 0
2
→ =
+ +
∈ unde . Să se
determine a şi b ştiind că graficul lui f este tangent dreptei y = −2 în punctul x = 1.

a) a b = = − 4 1 , b) a b = − = 1 2 , c) a b = = 2 3 ,

d) a b = − = − 4 1 , e) a b = − = 4 1 , f) a b = = 4 1 ,
Elemente de analiză matematică
261


AM - 176 Se consideră funcţiile
( )
f x x =
2
şi
( )
g x x x c = − + +
2
4 , unde c ∈R .
Să se afle c astfel încât graficele lui f şi g să aibă o tangentă comună într-un punct de
intersecţie a curbelor.

a) c = 1 b) c = 2 c) c =
1
2
d) c = −2 e) c = 3 f) c = −1


AM - 177 Fie f g , :R R → , definite prin
( )
f x x = şi
( )
g x x ax b = + +
3
, unde
a b , ∈R . Să se determine a şi b pentru care graficele celor două funcţii sunt
tangente în x = 1.

a) a b = = 1 b) a b = = − 7 7 , c) a b = = 3

d) a b = = −
5
2
5
2
, e) a b = − =
5
2
5
2
, f) a b = = − 2 3 ,


AM - 178 Fie funcţia ( )
x
xe x f f = → , : R R . Să se determine panta tangentei la
graficul funcţiei în punctul de abscisă x=-1.


a) -1 b) 0 c) 1


d) e e) -e f) 2e


AM - 179 Se consideră funcţia
2
2
x
q px
2
x
f(x)
+
+ +
= . Să se determine parametrii
p,q∈R astfel ca dreapta y=x-3 să fie tangentă graficului funcţiei în punctul A(1,-2).


a) p=1, q= -8 b) p=-2, q=-5 c) p=-3, q= -4


d) p=-4, q=-3 e) p=-5, q=-2 f) p=-6, q=-1


262
Culegere de probleme


AM - 180 Determinaţi punctele A, B ∈G
f ,
unde G
f
1 12x
2
4x
16x
f(x) , E : f
+ +

= → ⊂ R R
este graficul funcţiei
,
în care tangentele la grafic sunt paralele cu (Ox).

a)
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
− − − 1 ,
2
1
B , 2 ,
2
1
A b)
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
− ,1
2
1
B , ,0
2
1
A

c)
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
− − 1 ,
2
1
B , ,1
2
1
A d)
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
− ,2
2
1
B , ,1
2
1
A

e)
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
− ,1
2
3
B , ,0
2
3
A f)
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
− − 1 ,
2
3
B , ,1
2
3
A


AM - 181 Tangenta la graficul funcţiei
2x
f : , f(x)
2
x 1
→ =
+
R R , face cu axa Ox un
unghi de 45
0
1 5+ ±
în punctele de abscise:

a) b) 1 3− ± c) 2 3+ ±
d) 2 - 5 ± e) 2 5+ ± f) 4 5+ ±

AM - 182 Să se determine punctul P de pe graficul funcţiei x
x
e f(x) + = , în care
tangenta la grafic trece prin origine.

a) P(0,1) b) 1)
1
e 1, P( −

− c) P(1, 1+e)

d) 2)
2
e P(2, + e) 2)
-2
e P(-2, − f) P∈∅

AM - 183 Inegalitatea x arctg
2
x 1
x
<
+
este adevărată pentru

a)
(
¸
(

¸


2
π
0, x b) | | 0,1 x ∈ c) ) , 0 ( x +∞ ∈
d) ) , 1 ( x +∞ − ∈ e) | | 1,1 - x ∈ f) ) , 1 ( x +∞ − ∈
Elemente de analiză matematică
263


AM - 184 Fiind dată funcţia ( )
¦
¹
¦
´
¦
=

= →
0 0
0
1
arctg
x ,
x ,
x
x f , : f R R
să se precizeze care dintre afirmaţiile următoare este adevărată

a) f este continuă pe R b) f este discontinuă pe R c) f este derivabilă în 0
d) f nu este derivabilă în 0 e) f nu este derivabilă în 0 f) f nu este derivabilă
dar are derivata ( ) ∞ = 0
'
f dar are derivata ( ) −∞ = 0
'
f şi nici nu are derivată
în x = 0


AM - 185 Folosind intervalele de monotonie ale funcţiei
( )
f : , 0 +∞ →R , definită
prin
( )
f x
x
x
=
ln
, să se precizeze care din următoarele inegalităţi este adevărată.

a) ( )
3
5
5 3 > b) 3 5
5 3
< c) 2 3
3 2
>

d) 8 10
10 8
< e)10 11
11 10
< f) 2 5
5 2
>


AM - 186 Să se afle soluţia inecuaţiei
( )
ln x x
2
1 + > .
a)
( )
x ∈ +∞ 0, b)
( )
x ∈ − ∞,1 c)
( )
x ∈ − ∞,0

d)
( )
x ∈ +∞ 1, e)
( )
x ∈ − +∞ 1, f)
( )
x ∈ − ∞,2


AM - 187 Pentru ce valori ale lui x are loc inegalitatea
( ) ?
2
2
1 ln
+
≥ +
x
x
x

a) x > -1 b) x > 0 c) 0 ≥ x

d) x < -1 e) ( ) 0 , 1 − ∈ x f) R ∈ x


264
Culegere de probleme


AM - 188 Precizaţi soluţia inecuaţiei arcsin arccos
1 1
0
x x
− ≥ .

a)
| |
− 2 2 , b)
| |
1 2 , c)
( | | )
− ∞ − ∪ +∞ , , 1 1 d)
| |
0 1 , e)
| |
−1 0 , f)
| |
−11 ,


AM - 189 Să se determine valorile parametrului real m pentru care funcţia
f : R R → ,
( )
( )
f x x mx = + − ln 1
2
este monoton crescătoare pe R .

a)
( |
− ∞,1 b)
| )
1,+∞ c)
( | | )
− ∞ − ∪ +∞ , , 1 1
d)
( |
− ∞ − , 1 e)
( | | )
− ∞ ∪ +∞ , , 1 2 f)
| |
−11 ,

AM - 190 Fie funcţia f : R R → ,
( )
f x
x
=
+
1
5 3sin
. Să se afle mulţimea
( ) ( ) { }
f f x x R R = ∈ .

a) R b)
| )
0,+∞ c)
1
8
1
2
,

¸

(
¸
(
d)
1
4
1 ,

¸

(
¸
(
e)
( )
15 , f)
1
2
8 ,

¸

(
¸
(



AM - 191 Să se determine toate soluţiile
( )
x ∈ +∞ 0, ale inecuaţiei: ln x
x
e
≤ .

a)
( )
0,+∞ b)
( |
1, e c)
| )
e,+∞ d) e e)
| |
e e ,
2
f)
| )
e
2
,+∞


AM - 192 Fie
| )
f : , − +∞ → 1 R , definită prin ( ) x
x
x
x f arctg
) 1 ( 2
1
arcsin
2

+

= .
Să se determine parametrii a b , ∈R pentru care
( ) | )
f x ax b x = + ∀ ∈ − +∞ , , 1 .
a) a b = = − 0
4
,
π
b) a b = = 0
4
,
π
c) a b = =
π
4
0 ,
d) a b = − =
π π
4 4
, e) a b = = − 1 1 , f) a b = =
π π
2 4
,
Elemente de analiză matematică
265


AM - 193 Fiind date funcţiile
( )
f g f x
x
x
, : , arcsin R R → =
+
2
1
2
,
( )
g x x = −2arctg , să se arate că f şi g diferă printr-o constantă pe anumite intervale şi
să se precizeze intervalele şi constantele corespunzătoare.

a)
( ) ( ) | |
f x g x x − = ∈ −
π
2
11 , , b)
( ) ( )
f x g x −
( | | )
= ∈ − ∞ − ∪ +∞ π, , , x 1 1

c)
( ) ( )
f x g x −
( |
| )
=
− ∈ − ∞ −
∈ +∞
¦
´
¦
¹
¦
π
π
, ,
, ,
x
x
1
1
d)
( ) ( )
f x g x −
( |
| )
=
∈ − ∞ −
∈ +∞
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
π
π
2
1
4
1
, ,
, ,
x
x


e)
( ) ( )
f x g x − = ∀ ∈
π
4
, x R f)
( ) ( )
f x g x −
( |
| )
=
− ∈ − ∞ −
∈ +∞
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
π
π
2
1
2
1
, ,
, ,
x
x



AM - 194 Să se afle punctele de extrem local ale funcţiei f : R R → , definită prin

( )
f x x x = −
4 2
10 , precizând natura lor.

a) − = 5 min, 0 = max, 5 = min b) 0 = max, 5 = min

c) − = 5 min, 5 = max d) 0 = max, 5 = max

e) − = 5 max, 0 = min, 5 = min f) − = 5 max, 0 = min, 5 = max


AM - 195 Să se determine cea mai mică şi cea mai mare valoare a funcţiei
f : R R → ,
( )
f x x x = − 6
3
pe segmentul [ , ] −2 3 .

a) f f
min max
, = = 2 4 b) f f
min max
, = − = 5 6 c) f f
min max
, = − = 8 4 2

d) f f
min max
, = − = 2 7 e) f f
min max
, = − = 9 4 2 f) f f
min max
, = − = 7 4

266
Culegere de probleme


AM - 196 Care sunt valorile parametrului real m pentru care funcţia

{ } ( )
f f x
m x
x x
: \ , , R R 1 4
5 4
2
→ =

− +
nu are puncte de extrem ?

a)
( )
m∈ −1 0 , b)
( )
m∈ 5 8 , c)
( )
m∈ − 3 0 , d)
( )
m∈ 2 7 , e)
( )
m∈ − 3 2 , f) | | 4 1, m∈


AM - 197 Fie f : R R → , definită prin
( )
( )
f x e x x
x
= − −
2
1 . Dacă notăm cu m
valoarea minimă , iar cu M valoarea maximă a funcţiei f pe intervalul [ , ] −3 0 , să se
determine m şi M .

a) m M e = − =

1 5
2
, b) m M e = =

0
1
, c) m e M e = =
− −
5 6
2 2
,
d) m e M e = =
− − 1 2
5 , e) m e M e = =
− − 1 3
11 , f) m M e = = 1,


AM - 198 Care este mulţimea punctelor de extrem local ale funcţiei
( )
f E f x x x : , ⊂ → = − R R
2
4 , unde E este domeniul maxim de definiţie ?

a)
{ }
2 b)
{ }
0 4 , c) ∅ d)
{ }
1 e)
{ }
1 2 , f)
{ }
−15 ,


AM - 199 Fie f : R R → , definită prin
( )
f x
x
x x a
=
− +
2
, unde a ∈R . Să se
determine parametrul a astfel încât funcţia să admită un extrem cu valoarea
2
3
.

a) a =
1
3
b) a = 0 şi a = 1 c) a = −
1
3
d) a = 1 e) a = 5 f) a = −2

AM - 200 Fie f : R R → , definită prin
( )
f x
x ax
x
=

+
2
2
1
unde a ∈R . Să se
determine a pentru care funcţia f admite un punct de extrem situat la distanţa 2 de
axa Oy.

a) a a = − = 11 12 , b) a a = − = 12 11 , c) a a = − = 12 12 ,

d) a a = − = 4 3 , e) a a = = − 1 2 , f) a a = = 4 7 ,
Elemente de analiză matematică
267


AM - 201 Se consideră funcţia f : R R → ,
( )
f x
ax a
x
=
+ −
+
2
1
2
unde a este un parametru
real. Să se determine a astfel încât funcţia să aibă un extrem în punctul x = 1.

a) a = 1 b) a = 2 c) a = −2 d) a = −1 e) a = 3 f) a = −3


AM - 202 Fie funcţia f : R R → ,
( )
f x
x x x a
x bx
a b =
− − +
+ +

3 2
2
2
2 1
, , R . Să se
determine valorile parametrilor a şi b pentru care graficul funcţiei f are un extrem
în punctul A( , ) 0 1 − .
a) a b = = 1 0 , b) a b = − = − 1
1
2
, c) a b = = 0
1
2
,
d) a b = − = 1
1
2
, e) a b = = − 2
1
2
, f) a b = − = 2 0 ,


AM - 203 Să se determine mulţimea punctelor de inflexiune pentru funcţia
R R → : f , 5 3 ) (
2 3
+ − = x x x f .

a) } 3 , 0 { b) } 0 { c) } 2 , 0 { d) ∅ e) } 1 { f) } 1 , 0 {


AM - 204 Fie
( )
f a f x
x px q
x a
: \ { } , R R → =
+ +

2
2
unde a p q , , ∈R . Ştiind că
graficul funcţiei f nu taie axa Ox , precizaţi câte puncte de extrem local are funcţia.

a) nici unul b) unu c) două d) trei e) cel puţin trei f) patru


AM - 205 Se dă funcţia f E : ⊂ → R R ,
( )
f x
ax
x x k
=
+ +
2 2
3
unde a k ,
*
∈R .
Să se determine a şi k pentru care valorile extreme ale funcţiei f sunt –1 şi –2 .

a) a k = = 2 3 , b) a k = = ± 5
1
2
, c) a k = = 2 5 ,
d) a k = − = ± 4
1
2
, e) a k = − = 1
3
2
, f) a k = − = ± 2
3
2
,
268
Culegere de probleme


AM - 206 Să se determine punctele de extrem ale funcţiei f : R R → ,

( ) ( ) ( )
f x x x = − + 1 2
2
3
.

a) x = −1maxim, x = 1minim b) x = −1maxim, x = −2 minim

c) x = −1şi x = −2 maxime, x = 1minim d) x = −1şi x = 2 maxime

e) x = 1şi x = −2 minime f) x = −1şi x = −3maxime


AM - 207 Fie funcţia f D : ⊂ → R R ,
( )
f x ax b = +
2
, D fiind domeniul maxim
de definiţie , iar a b , ∈R . Să se determine a şi b cunoscând că D este un
interval de lungime 2 şi că funcţia admite un extrem egal cu 1.

a) a b = = 1 1 , b) a b = − = − 4 2 , c) a b = = − 1 1 ,

d) a b = = 0 2 , e) a b = − = 1 1 , f) a b = − = 2 0 ,


AM - 208 Fie funcţia f D : ⊂ → R R ,
( )
f x
x
x
=

+
arcsin
1
1
2
unde D este domeniul ei
maxim de definiţie. Să se determine coordonatele şi natura punctelor sale de extrem.
a) f nu are puncte de extrem local b) A − −
|
\

|
.
|
1
4
,
π
- minim
c) B 0
2
,−
|
\

|
.
|
π
- minim d) C 0
2
,−
|
\

|
.
|
π
- maxim şi D(1,0) - minim
e) E 0
3
2
,
π |
\

|
.
|
- minim f) F 0
2
,−
|
\

|
.
|
π
- minim şi G(1,0) - maxim

AM - 209 Fie funcţia f : \ { } R R 0 → ,
( )
f x x e
x
= − ⋅ 1
1
. Care dintre următoarele
afirmaţii este adevărată ?
a) f nu este definită în x = 1 b) f este strict monotonă
c) f este derivabilă pe domeniul de definiţie d) f are un punct unghiular în x = 1
e) f este convexă pe tot domeniul de definiţie f) f are un punct de întoarcere în x = 1
Elemente de analiză matematică
269


AM - 210 Să se determine punctele unghiulare şi punctele de întoarcere ale
funcţiei f : R R → ,
( )
f x
x
x
=

+
1
1
.
a) x x = = 0 1 , puncte de întoarcere b) x = 1punct unghiular şi x = 0 punct de întoarcere
c) x = 0 şi x = 1puncte unghiulare d) f nu are puncte unghiulare şi nici puncte de întoarcere
e) x = −1punct unghiular f) x = 1punct de întoarcere şi x = 0 punct unghiular


AM - 211 Fie
( )
f : , 0 1 →R şi
( )
x
0
0 1 ∈ , . Considerăm proprietăţile:
P
1
x
0
: este punct de extrem local al funcţiei f
P
2
x
0
: este punct de inflexiune
P
3
x
0
: este punct de întoarcere al graficului funcţiei f
P
4
) ( '
0
x f : = 0
Care din următoarele implicaţii este adevărată ?
a) P
1
⇒ P
4
b) P
4
⇒ P
1
c) P
3
⇒ P
1


d) P
3
⇒ P
2
e) P
2
⇒ P
4
f) P
4
⇒ P
2
f : R R →


AM - 212 Se consideră funcţia ,
( )
( )
f x
x
x x
=
+ +
arcsin
2 2 2
2
.
Să se precizeze natura punctului A − −
|
\

|
.
|
2
2
,
π
.
a) punct de inflexiune, ( ) ( ) R ∈ − ′ ∃ 2 f b) punct de maxim,
( )
∃ − ∈ f ' ( ) 2 R
c) punct de discontinuitate d) punct de minim,
( )
∃ − ∈ f ' ( ) 2 R
e) punct de întoarcere f) punct unghiular

AM - 213 Se dă f : R R → , definită prin
( )
f x x ax b a b = + + ∈
2
cu , R .
Să se determine parametrii a şi b astfel ca f să admită pe x
1
1 = − , x
2
2 = , x
3
5 = ca
puncte de extrem local.
a) a b = = 4 5 , b) a b = − = 4 5 , c) a b = = − 4 5 ,
d) a b = − = − 4 5 , e) a b = = 1 3 , f) a b = − = 2 4 ,
270
Culegere de probleme


AM - 214 Fie m şi M valorile extreme ale funcţiei
b ax x x f f + + = →
3
) ( , : R R ) 0 , , ( < ∈ a b a R .
Să se calculeze produsul M m⋅ în funcţie de a şi b .

a)
2
3
3
b
a
+ b)
2
3
4
27
b
a
+ c)
3 2
27
4
a b + d)
2 2
b a + e) 1 f)
3
2
27
4
a
b
+


AM - 215 Să se precizeze valorile parametrului real a, pentru care funcţia
f : R R → ,
( )
f x
x ax
x
=
+ +
+
2
2
5
1
are trei puncte de extrem diferite.
a)
( )
a ∈ − 3 3 , b)
( )
a ∈ − 2 2 , c)
{ }
a ∈ − 2 2 ,
d) | | 2 , 2 − ∈ a e)
( ) ( )
a ∈ − ∞ ∪ +∞ , , 2 2 f) a ∈ −
|
\

|
.
|
1
2
7 ,


AM - 216 Se consideră ecuaţia x x x m
5 3
5 5 2 0 + + − = , unde m∈R . Să se
determine toate valorile lui m astfel încât ecuaţia să aibă o singură rădăcină reală.

a) m∈R b) m∈R \ { } 0 c) m= 0 d)
( |
m∈ − ∞,0 e)
| )
m∈ +∞ 0, f) m∈∅


AM - 217 Să se determine mulţimea valorilor parametrului real m astfel ca ecuaţia
2 4 1 0
2 2
ln x x x m m + − + − + = să aibă o rădăcină reală supraunitară.

a)
( )
m∈ 10 11 , b)
( |
m∈ − − 2 1 , c)
( )
m∈ −1 2 ,
d)
( )
m∈ +∞ 2, e)
( ) ( )
m∈ − ∞ − ∪ +∞ , , 1 2 f)
( )
m∈ − ∞ − , 1


AM - 218 Să se determine toate valorile parametrului real m pentru care ecuaţia
e mx
x
=
2
are trei rădăcini reale.

a)
( |
m∈ − ∞,0 b) m
e

|
\

|
.
| 0
8
2
, c) m= 1
d) m
e e

|
\

|
.
|
2 2
8 4
, e) m
e
∈ +∞
|
\

|
.
|
2
4
, f) m
e
=
2
4

Elemente de analiză matematică
271



AM - 219 Se dă ecuaţia 2 4 0
3 2
x x x m + − + = , unde m∈R . Să se determine
parametrul real m astfel ca ecuaţia să aibă toate rădăcinile reale.

a)
( )
m∈ − ∞ − , 3 b)
(
¸
(

¸

∈ 3
27
44
, m c)
( |
m∈ − ∞ − ∪
|
\

(
¸
(
, , 3 0
44
27


d)
( )
m∈ − +∞ 3, e)
( )
m∈ − ∞ − ∪ +∞
|
\

|
.
|
, , 3
44
27
f) m∈ −

¸

(
¸
(
5
44
27
,


AM - 220 Să se determine mulţimea tuturor valorilor parametrului real p pentru
care ecuaţia: 0 48 24 4 3
2 3 4
= + − − + p x x x x are toate rădăcinile reale.

a) R b)
| |
0 4 , c)
{ }
0 4 , d)
| |
16 23 , e)
| |
− − 23 16 , f)
| |
− 2316 ,



AM - 221 Să se determine toate valorile reale ale lui a pentru care ecuaţia
x x a
3 2
3 0 − + = are toate rădăcinile reale şi distincte.

a)
| |
0 4 , b)
( )
0 4 , c)
( |
0 4 , d)
| )
1,+∞ e) 0
1
2
,

¸

(
¸
(
f)
( )
0 1 ,


AM - 222 Pentru ce valori ale lui m∈R , ecuaţia 2 2
x
x m − = ln are două
rădăcini reale distincte ?

a) m<1 b) m= 1 c) m>1 d) m= ln2 e) m> ln2 f) m< ln2


AM - 223 Fie x x x
1 2 3
, , rădăcinile ecuaţiei x x
3 2
1 0 − − = . Dacă x
1
este
rădăcina reală a ecuaţiei , să se calculeze:
( )
lim
n
n n
x x
→∞
+
2 3
.

a) nu există b) + ∞ c) − ∞ d) 0 e) 1 f) –1

272
Culegere de probleme


AM - 224 Se consideră ecuaţia: x x x ax b
4 3 2
4 6 0 − + + + = , unde a b , ∈R ,
cu rădăcinile x x x x
1 2 3 4
, , , . Dacă toate rădăcinile ecuaţiei sunt reale , să se precizeze
aceste rădăcini.

a) x x x x
1 2 3 4
1 2 3 4 = = = = , , , b) x x x x
1 2 3 4
1 2 3 4 = − = = − = − , , ,

c) x x x x
1 2 3 4
1 = = = = d) x x x x
1 2 3 4
1 1 2 2 = = − = = − , , ,

e) x x x x
1 2 3 4
2 1 0 5 = − = = = , , , f) x x x x
1 2 3 4
1 2 2 5 = = = − = , , ,


AM - 225 Să se afle mulţimea valorilor lui p ∈R pentru care ecuaţia
3 4 24 48 0
4 3 2
x x x x p + − − + = are rădăcină dublă negativă.

a)
{ }
− − 23 16 , b) ∅ c) { } 16 , 23 − d) { } 16 , 23 − e)
{ }
23 f)
{ }
16


AM - 226 Care sunt valorile parametrului real λ pentru care ecuaţia:
x x x
3 2 2
3 3 5 2 0 − − + + = λ admite rădăcini duble ?

a)
( )
− ⊂ 11 , R b) nu admite rădăcini duble c)
{ }
− 2 2 ,

d)
{ }
3 4 , e)
{ }
1 3 , f)
| )
0 1 , ⊂ R


AM - 227 Fie a a
1 2
0 0 > > , şi a a
x x
1 2
2 + ≥ pentru orice x ∈R . Să se calculeze
produsul a a
1 2
⋅ .
a) 0 b) 2 c) + ∞ d) 1 e)
1
2
f) 4


AM - 228 Să se determine a ∈R astfel încât
( )
2 3 4
x x x x
a x + ≥ + ∀ ∈ , R .

a) 3 b) 6 c) 2 d) 5 e) –5 f) 8

Elemente de analiză matematică
273


AM - 229 Fie
| |
f : , − → 11 R , definită prin
( )
f x
x ax b x
cx x x
=
+ + ∈ −
+ + ∈
¦
´
¦
¹
¦
2
2
1 0
4 4 0 1
, [ , )
, [ , ]
,
unde a b c , , ∈R . Care sunt valorile parametrilor a, b, c pentru care f verifică
ipotezele teoremei lui Rolle pe intervalul [ , ] −11 ?

a) a b c = = = 1 2
1
3
, , b) a b c = − = − = 1 1 2 , , c) a b c = − = − = 2 2 8 , ,

d) a b c = = = − 4 4 7 , , e) a b c = = = 2 3 5 , , f) a b c = − = − = 1 2 7 , ,


AM – 230 Fie funcţia | | ( ) 5 2 3 , , 1 : − − = → − x x f a f R , unde 1 − > a . Să se
determine valoarea lui a astfel încât f să îndeplinească condiţiile din teorema lui
Rolle.

a) 0 b)
3
7
c) nu există d) 1 e) 2 f)
3
2



AM – 231 Se consideră ecuaţia 0 4 4
2 3
= + − + a x x x , unde a este un parametru
real. Pentru ca ecuaţia să aibe trei rădăcini reale, parametrul a aparţine următorului
interval :

a) ;
4
5
,
27
52
(
¸
(

¸

− ∈ a b) ;
4
5
,
2
5
|
.
|

\
|
− ∈ a c)
|
.
|

\
|
− ∈
4
5
,
7
2
a

d) ;
5
4
,
7
5
|
.
|

\
|
− ∈ a e) ( ) 5 , 1 ∈ a f) ( ) 5 , 2 ∈ a



AM – 232 Să se determine pentru care valori ale parametrului real a ecuaţiei
0 4 5
3 4 5
= + − a x a x admite o singură rădăcină reală ( fără a fi multiplă).

a) ( ) 1 ,− ∞ − ∈ a b) 1 − = a c) ( ) ( ) 1 , 0 0 , 1 ∪ − ∈ a d) 1 = a e) ( ) ∞ ∈ , 0 a f) 0 = a


274
Culegere de probleme


AM – 233 Ecuaţia ( ) 0
! ! 2 ! 1
1
2
= + + + + =
n
x x x
x f
n
n
 admite:
a) numai rădăcini complexe dacă n impar
b) numai rădăcini reale dacă n par
c) o singură rădăcină reală dacă n este impar şi nici o rădăcină dacă n este par
d) admite toate rădăcinile reale dacă n este impar
e) admite două rădăcini complexe dacă n este impar şi restul reale
f) admite două rădăcini reale şi restul complexe dacă n este par

AM – 234 Care sunt intervalele de variaţie ale parametrului real a pentru care ecuaţia
0 12 15
2 4
= − + − ax x x
are două rădăcini reale.

a) ( ) 26 ,− ∞ − b) ( ) 28 , 28 − c) ( ) +∞ , 26 d) ( ) ( ) +∞ ∪ − ∞ − , 26 26 ,
e) ( ) ( ) ( ) +∞ ∪ − ∪ − ∞ − , 28 26 , 26 28 , f) ( ) ( ) 28 , 26 26 , 28 ∪ − −


AM – 235 Pentru ce valori ale parametrului R ∈ m , funcţia polinomială
( ) 7 3
2 3
+ − − = m x x x f , admite trei rădăcini reale distincte, una negativă şi două pozitive.

a) | | 7 , 3 ∈ m b) | ) 7 , 3 ∈ m c) ( | 7 , 3 ∈ m d) ( ) 7 , 3 ∈ m e) ( ) 7 , 0 ∈ m f) ( ) 3 , 0 ∈ m .


AM – 236 Ştiind că ecuaţia 0 1 3 3
2 3
= + − x x are o rădăcină reală
1
x , iar celelalte
două rădăcini complexe conjugate ib a x ± =
3 , 2
, să se determine tripletul de
mulţimi I , J
1
şi J
2
1 1
, J a I x ∈ ∈ pentru care şi
2 3 2
J x x ∈ = .
a) ( )

+
=
|
.
|

\
|
∞ = ∞ − = R
2 1
; ,
2
1
; 0 , J J I ; b) ( ) ( ) ( ) 0 , ; , 1 ; 0 ,
2 1
∞ − = ∞ = ∞ − = J J I
c) ( ) ( ) ( ) ∞ = ∞ − = ∞ − = , 1 ; 0 , ; 0 ,
2 1
J J I ; d) ( ) ( ) ∞ =
|
.
|

\
|
∞ − = − ∞ − = , 0 ;
2
1
, ; 1 ,
2 1
J J I
e) ( )

=
|
.
|

\
|
∞ = ∞ = R
2 1
; ,
2
1
; , 1 J J I ; f)
|
.
|

\
|
− ∞ − =
|
.
|

\
|
∞ = =
2
1
, ; ,
2
1
;
2 1
J J R I
Elemente de analiză matematică
275



AM – 237 Să se determine numărul de soluţii reale ale ecuaţiei :
0 ln 2
3
= − − x x x .

a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4; f) 5.


AM – 238 Să se determine mulţimea valorilor parametrului real m astfel ca ecuaţia
0 4
3 4
= + − m x x să aibă toate rădăcinile complexe.

a) ( ) 27 , ∞ − ∈ m b) m ( ) ∞ ∈ , 27 c) ( ) 27 , 0 ∈ m

d) ( ) ( ) ∞ ∪ − ∈ , 27 0 , 8 m e) ( ) 0 , 27 − ∈ m f) ( ) 27 ,− ∞ − ∈ m


AM – 239 Care este condiţia ca ecuaţia
( ) 0 2 1
1 2
2
1
1
0
= + + + − +
− −
− −
n n
n n
a x a x a n x na  N ∈ ≥ n n , 2 să aibe cel puţin o
rădăcină în intervalul (0,1)

a) ( ) 0 2 1
2 1 0
= + + − +
− n
a a n na  ; b) 0
1 2 1 0
≠ + + + +
− n
a a a a 
c) ( ) 0 1
1
1
3 2 1 0
= − + + − + −


n
n
a a a a a  ; d) 0
1 2 1 0
= + + + +
− n
a a a a 
e) ( ) 0 2 1
2 1 0
≠ + + − +
− n
a a n na  ;
f) ( ) ( )( )
1 2 3 1 0
2 6 2 1 1
− − −
= + + + − − + −
n n n
a a a a n n a n n 


AM- 240 Fie polinomul R. N ∈ ∈ + + =
∗ −
b a n b ax x f
n
, , ;
1 3
Care din
următoarele afirmaţii sunt adevărate pentru valorile lui a şi b pentru care f se divide
cu

∈ ∀ + + N n x x , 1
2


a) f nu are rădăcini reale b) f are cel puţin o rădăcină reală

c) f are cel mult o rădăcină reală d) f are cel puţin două rădăcini reale

e) f are două rădăcini reale f) f are trei rădăcini reale.


276
Culegere de probleme


AM – 241 Să se precizeze care dintre următoarele condiţii este suficientă pentru ca
ecuaţia :
( ) ( ) 0 impare 0 1 > ∈ = − −
+
A , , q , p , x A x
p q p
N
să aibă două rădăcini reale şi pozitive.

a) ( )
q p p q p
q p A q p
+
+ < ; b) ( ) ;
q p p q p
q p A q p
+
+ > c) ( )
q p p p
q p A p
+
+ >

d) ( ) ;
q p p p q
q p A p q

+ < e) ( ) ;
q p p p q
q p A q p

+ > ⋅ f) .
p q p
A q p > ⋅

AM – 242 Dacă x
2
şi x
3
0 1
3
= − − x x sunt rădăcinile imaginare ale ecuaţiei ,
precizaţi cărui interval aparţine partea lor reală :

a) ; , |
.
|

¸

− 0
3 2
1
b) |
.
|

\
|
− −
3 2
1
2
1
, ; c) ; ,
|
|
.
|

\
|
− −
2
1
2
2


d) ; ,
|
|
.
|

\
|
− ∞ −
2
3
e) ; ,
|
|
.
|

\
|
− −
2
2
2
3
f)
|
|
.
|

\
|
∞ ,
3
1
.


AM – 243 Să se determine mulţimea tuturor valorilor parametrului real m pentru
care ecuaţia: 0 24 6 8 3
2 3 4
= + + − − m x x x x nu are nici o rădăcină reală.

a) ( ); 13 , 8 − − ∈ m b) ( ); 8 , 13 − − ∈ m c) ( ); 19 , 8 − ∈ m

d) ( ); , 19 ∞ ∈ m e) ; 8 − = m f) 19 = m .


AM – 244 Fiind dată ecuaţia 0 ln 1 2
3
= − + − x x x , iar S fiind suma rădăcinilor
acesteia, să se precizeze care din următoarele afirmaţii este adevărată.

a) ( ) e e S − − ∈ ,
2
b) ( ) 2 ,− − ∈ e S c) ( ) 1 , 2 − − ∈ S

d) ( ) 0 , 1 − ∈ S e)
|
.
|

\
|

2
1
, 0 S f)
|
.
|

\
|
∈ 1 ,
2
1
S
Elemente de analiză matematică
277


AM – 245 Fiind dată funcţia ( )
{ }
¦
¹
¦
´
¦
=

=
0 0
0
1
2
x ,
\ x ,
x
sin x
x f
R
şi c
n
, ,
2
4
1
,
2
4
3
1
N ∈
(
(
(
(
¸
(

¸

+ +
n
n n π
π
π
π
punctele rezultate
aplicând teorema lui Lagrange funcţiei f pe intervalul
să se calculeze : ( ) ( ) ( ). lim
n n
n
c f n c f L ′ + =
∞ →

a) L = 0 b) L = 1 c)
π
1
d)
π 2
2
= L e) π 2 = L f)
2
2
= L


AM – 246 Fie ( ) 0 ,
5
1 ln , : >
|
.
|

\
|
+ = → m
mx
x f D f
m
R , m parametru şi D
m
| | 4 , 4 −

domeniul maxim de definiţie. Să se determine toate valorile lui m pentru care f
verifică ipotezele teoremei lui Lagrage pe intervalul

a) | |; 5 , 0 ∈ m b) ;
4
5
,
(
¸
(

\
|
∞ − ∈ m c) ;
4
5
, 0
|
.
|

\
|
∈ m

d) ;
4
5
,
5
4
|
.
|

\
|
∈ m e)
|
.
|

\
|
∈ 2 ,
4
5
m ; f) φ ∈ m


AM – 247 Se consideră funcţiile R R → : , , h g f ,
( ) ( )
1
,
1
1
lim
+
∞ →
=
+
⋅ +
=
x
nx
nx
n
e x g
e
e x
x f şi ( ) ( )( ) x f g x h  = .

Să se determine constanta c din teorema lui Lagrange aplicată funcţiei h pe | | 2 , 1 .


a) ( ); 1 ln 1 − − = e c b) ( ); 1 ln
2
− = e c c) ( ); 1 ln 1 − + = e c

d) ( ) ; 1 1 ln − − = e c e) ;
2
3
= c f) . 1 = c
278
Culegere de probleme


AM - 248 Să se determine constanta c care intervine în teorema lui Lagrange
pentru funcţia
| |
f : , − → 2 5 R ,
( )
| )
| |
f x
x x
x
x
=
+ ∈ −
+ ∈
¦
´
¦
¹
¦
3 2 1
4
7
4
15
, ,
, ,


a)
3
4
b)
2
7
c)
1
8
d)
1
16
e) −
1
16
f)
1
14



AM - 249 Să se determine constanta c care intervine în teorema lui Lagrange pentru
funcţia
| |
f : , 0 3 →R ,
( )
( |
| |
f x
x
x x
x x
=
− + ∈
− + ∈
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
3
2
3
1 1 3
4
3
0 1
, ,
, ,


a) c = −
2 2
3
1 b) c = + 1
2 3
3
c) c c
1 2
1
2 2
3
1
2 2
3
= − = + ,

d) c = + 1
2 2
3
e) c = −
2 3
3
1 f) c =

+
2 3
2
1


AM - 250 Fie
| |
f : , 0 1 →R ,
( )
f x
x
=
+
1
1
. Aplicând teorema lui Lagrange
funcţiei f pe intervalul [ , ] 0 x , se obţine punctul c ∈( , ) 0 x , unde c = ⋅ θ x, 0 1 < < θ şi
θ θ = ( ) x . Să se calculeze: L x
x
x
=

>
lim ( )
0
0
θ .
a) L = 1 b) L = 2 c) L =
1
2
d) L =
1
3
e) L = 0 f) L = 3

AM - 251 Fiind dată funcţia f : R → R ,
¦
¹
¦
´
¦
=
≠ −
=
0 ,
0 ,
1
cos
1 1
sin
) (
x k
x
x x x x f , să se
determine valorile parametrului real k pentru care f admite primitive pe R.


a) k = 0 b) k = 1 c) k = 0 sau k = 1 d) k = 2 e) R ∈ k f) nu există k
Elemente de analiză matematică 279


AM - 252 Se dă funcţia f : R → R ,
( )
| )
| )
f x
x x
x x
x x
( )
, ,
, ,
, ,
=
∈ − ∞

∈ +∞
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
0
0 2
2 2
2
.
Care din următoarele funcţii F este o primitivă a lui f pe R ?
a)
( )
| )
| )
F x
x
x x
x
( )
, ,
, ,
, ,
=
∈ − ∞

∈ +∞
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
1 0
2 0 2
2 2
b)
( )
| )
| )
F x
x
x
x
x
x x
( )
, ,
, ,
, ,
=
+ ∈ − ∞

− ∈ +∞
¦
´
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
2
3
2
2
1 0
3
0 2
4
3
2

c)
( )
| )
| )
F x
x
x x
x
( )
, ,
, ,
, ,
=
∈ − ∞
− ∈
∈ +∞
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
1 0
2 2 0 2
2 2
d)
( )
| )
| )
F x
x
x
x
x
x x
( )
, ,
, ,
, ,
=
∈ −

− ∈
¦
´
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
2
3
2
2
1 0
3
0 2
4
3
2 3




f) Nici una dintre funcţiile precedente nu
este primitivă a lui f pe R





AM - 253 Fie f : R → R, f x
x x x
e x
x
( )
,
,
=
+ + ≤
>
¦
´
¦
¹
¦
2
1 0
0
. Precizaţi care din
următoarele funcţii reprezintă o primitivă a funcţiei f :

F x
x x
x x
e x
x
1
3 2
3 2
0
0
( )
,
,
=
+ + ≤
>
¦
´
¦
¹
¦
F x
x x
x c x
e c x
x
2
3 2
3 2
0
0
( )
,
,
=
+ + + ≤
+ >
¦
´
¦
¹
¦


( )
| )
| )
e) F x
x
x
x
x
x x
( )
, ,
, ,
, ,
=
+ ∈ − ∞
+ ∈
− ∈ +∞
¦
´
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
2
3
2
2
1 0
3
1 0 2
1
3
2

280 Culegere de probleme



F x
x x
x x
e x
x
3
3 2
3 2
0
1 0
( )
,
,
=
+ + ≤
− >
¦
´
¦
¹
¦
F x
x x
x x
e x
x
4
3 2
3 2
0
1 0
( )
,
,
=
+ + ≤
+ >
¦
´
¦
¹
¦


a) toate b) nici una c) F
1


d) F
2
e) F
3
f) F
4



AM - 254 Se dă funcţia f :
| |
− → 11 , R ,
| )
| |
f x
e x
x x
x
( )
, ,
, ,
=
∈ −
+ ∈
¦
´
¦
¹
¦
1 0
2 0 1
2
.
Care din următoarele afirmaţii este adevărată ?

a)
| )
| |
F x
e x
x x
x
( )
, ,
, ,
=
∈ −

¦
´
¦
¹
¦
1 0
2 0 1
b)
| )
| |
F x
e x
x x
x
( )
, ,
, ,
=
∈ −
+ ∈
¦
´
¦
¹
¦
2
1 0
2 1 0 1
c)
| )
| |
F x
e x
x
x
x
( )
, ,
, ,
=
+ ∈ −
+ ∈
¦
´
¦
¹
¦
1 1 0
3
2 0 1
3
este primitivă a lui f este primitivă a lui f este primitivă a lui f


d)
| )
| |
F x
e x
x
x
x
( )
, ,
, ,
=
∈ −
+ ∈
¦
´
¦
¹
¦
1 0
3
1 0 1
3 e) f nu are primitive pe
| |
−11 , f)
| )
| |
F x
e x
x
x
x
( )
, ,
, ,
=
∈ −
+ ∈
¦
´
¦
¹
¦
1 0
2
3 0 1
2
este primitivă a lui f este primitivă a lui f

AM - 255 Fie R R → : f , ( )
¦
¹
¦
´
¦


=
Q R
Q
\ 2
2
x
x x
x f
x

Care din următoarele afirmaţii este corectă ?

a) f(x) admite primitiva ( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦


=
Q R
Q
\ ,
2 ln
2
,
3
3
x
x
x
x F
x

Elemente de analiză matematică 281


b) f(x) admite primitiva ( )
2 1
2
1
3
\ ,
2 ln
2
,
3
c c
x c
x c
x
x F
x

¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
∈ +
∈ +
=
Q R
Q

c) f(x) nu admite primitive
d) f(x) admite primitiva ( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
∈ +
∈ +
=
Q R
Q
\ ,
2 ln
2
,
3
3
x c
x c
x
x F
x

e) f(x) admite primitiva ( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
∈ +
∈ +
=
Q
Q R
x
x
x
x F
x
, 1
2 ln
2
\ , 1
3
3


AM - 256 Să se stabilească dacă există primitivele F : R → R ale funcţiei
f : R → R, f x
x
x
x
( )
,
,
=
<

¦
´
¦
¹
¦
arctg
1
0
1 0
, iar în caz afirmativ să se
calculeze.
a)
( )
F x
x
x
x C x
x C x
( )
ln ,
,
=
+ + + <
+ ≥
¦
´
¦
¹
¦
arctg
1 1
2
1 0
0
2


b)
( )
F x
x
x
x x
x x
( )
ln ,
,
=
+ + + <
+ ≥
¦
´
¦
¹
¦
arctg
1 1
2
1 1 0
1 0
2
c) F x
x
x
C x
x C x
( )
,
,
=
+ <
+ ≥
¦
´
¦
¹
¦
arctg
1
0
0


d) nu admite primitive pe R e)
( )
F x
x C x
x C x
( )
ln ,
,
=
+ + <
+ ≥
¦
´
¦
¹
¦
1
2
1 0
0
2

f)
( )
2
1
2
1 1
arctg ln 1 , 0
( ) 2
, 0
x x C x
F x x
x C x
¦
+ + + <
¦
=
´
¦
+ ≥
¹

282 Culegere de probleme


AM - 257 Să se precizeze dacă funcţia f : R → R,

( )
( )
f x
t t x
t t x
t x
t x
( )
inf ,
sup ,
=
− + ≤
− + + >
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦


2
2
1
1
2
1
1
2
dac ă
dacă


admite primitive pe R şi în caz afirmativ să se determine primitivele.

a) F x
x x
x C x
x x
x x
( )
,
,
=
− + + + ≤
− + + + >
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
3 2
3 2
3 2
5
24
1
2
3 2
1
1
2
b) F x
x x
x C x
x x
x C x
( )
,
,
=
− + + ≤
− + + − + >
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
3 2
3 2
3 2
1
2
3 2
1
6
1
2


c) F x
x x
x C x
x x
x x
( )
,
,
=
− + + + ≤
− + + >
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
3 2
3 2
3 2
1
1
2
3 2
1
2
d) Nu admite primitive

e) F x
x x
x C x
x C x
( )
,
,
=
− − + + ≤
− + >
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
3 2
3 2
5
24
1
2
5
1
2
f) F x
x x
x C x
x C x
( )
,
,
=
+ − + ≤
+ >
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
3 2
1
2
3 2
1
2
5
1
2



AM - 258 Să se determine a ∈ R astfel ca funcţia f : R → R,

f x
x x
a x
e x
x
( )
ln( ),
,
,
=
+ − 〈
=
+ >
¦
´
¦
¹
¦ −
2 1 0
0
1 0
2
să admită primitive pe R .

a) a = 1 b) a = -1 c) a = -2 d) a = 2 e) a = 3 f) a =
1
3

Elemente de analiză matematică 283


AM - 259 Fie f : R → R , f x
e x
m x
x x
x
( )
,
,
sin ,
=
− <
=
− >
¦
´
¦
¹
¦

2 0
0
1 3 0
.
Să se determine m ∈ R pentru care funcţia f admite primitive şi apoi să se
determine primitivele corespunzătoare.

a) m F x
x e C x
x x
x x C x
x
= =
+ + + <
=
+ + >
¦
´
¦
¹
¦

2
2 2 0
2 0
3 0
, ( )
,
,
cos ,
b) m F x
x e C x
x x C x
x
= =
+ + + ≤
+ + >
¦
´
¹

1
2 2 0
3 0
, ( )
,
cos ,


c) m F x
x e C x
C x
x x C x
x
= =
+ + + <
=
+ + >
¦
´
¦
¹
¦

1
2 2 0
0
3 0
, ( )
,
,
cos ,
d) m F x
x x
x x C x
= =

+ + >
¦
´
¹
1
0
3 0
, ( )
,
cos ,


e) m F x
x e C x
x x C x
x
= =
+ + + ≤
+ + >
¦
´
¹

0
2 2 0
3 0
, ( )
,
cos ,
f) m F x
x
e C x
x x C x
x
= =
+ + ≤
+ + >
¦
´
¦
¹
¦

3
2
0
3 0
2
, ( )
,
sin ,



AM - 260 Fie F : R → R , F(x) = x x a x b x c − + − + − unde a, b, c ∈ R . Care
sunt valorile parametrilor a, b, c pentru care F este o primitivă a unei funcţii
f : R → R ?

a) a = b = c = -1 b) a = b = 3, c = 4 c) a = b = c = -3

d) a = -1, b = c = 1 e) a = b = c = -2 f) a = -b = c = 3


AM - 261 Să se determine primitivele funcţiei
| |
f : , 0 2π →R , unde
f x x ( ) cos = + 1 .
a) 2 2
2
sin
x
C + b)
| |
( |
2 2
2
0
2 2
2
2
1
2
sin , ,
sin , ,
x
C x
x
C x
+ ∈
− + ∈
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
π
π π

284 Culegere de probleme


c)
| |
( |
2 2
2
0
2 2
2
4 2 2
1
1
sin , ,
sin , ,
x
C x
x
C x
+ ∈
− + + ∈
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
π
π π
d)
| |
( |
2 2
2
0
2 2
2
2
sin , ,
sin , ,
x
x
x
C x

− + ∈
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
π
π π



e)
2
2 2
sin
x
C + f) − +
2
2 2
cos
x
C



AM - 262 Să se stabilească dacă există , şi în caz afirmativ să se afle primitivele
funcţiei f : R → R , f x x x x x x ( ) = − + − + + − + 2 2 1 6 9
2 2
.

a) nu admite primitive

b)
( |
( |
( )
F x
x
x C x
x
C x
x
x C x
( )
, ,
, ,
, ,
=
− + + ∈ − ∞
− + ∈
+ + ∈ +∞
¦
´
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
2
1
2
2
2
3
2
2 1
2
1 3
3
2
6 3
c)
( |
( |
( )
F x
x
x C x
x
C x
x
x C x
( )
, ,
, ,
, ,
=
− + + ∈ − ∞
+ + ∈
− + + ∈ +∞
¦
´
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
2
2
2
2
2 1
2
1 1 3
3
2
6 10 3



d)
( |
( )
F x
x
x C x
x
x C x
( )
, ,
, ,
=
− + + ∈ − ∞
+ + ∈ +∞
¦
´
¦
¦
¹
¦
¦
2
2
2
2 3
3
2
6 3
e)
( |
( |
( )
F x
x
x C x
x C x
x
x C x
( )
, ,
, ,
, ,
=
+ + ∈ − ∞
+ + ∈
+ + ∈ +∞
¦
´
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
2
2
2
2 1
2 3 1 3
3
2
6 3


f) F x
x
x
x
x x
x
x x
C ( ) = − +

− +
+
− +
+
2
2 2
2
2
2 1
2 1 6 9




Elemente de analiză matematică 285


AM - 263 Se consideră funcţia f : (0, 1) → R , f x
x x x
x x
( ) =
+ − −
− +
3 2
2
3 9 27
2 1
.

Să se găsească numerele reale m, n şi p astfel încât funcţia


F : (0,1) → R , F x
mx nx px
x
( ) =
+ +

3 2
1
să fie primitivă pentru f .

a) m n p = = = 1
9
2
27 , , b) m n p = = − =
1
2
9
2
27 , , c) m n p = = =
1
2
9
2
27 , ,

d) m n p = − = =
1
2
9
2
27 , , e) m n p = = = 1 27 9 , , f) m n p = = = 2 3
1
2
, ,


AM - 264 Să se determine parametrii reali a, b, c astfel încât funcţia
f : R → R,
1
lim ) (
2
+
+ +
=
∞ →
nx
nx
n
e
c bx axe
x f să admită primitive pe R .

a) a, b, c ∈ R\ {0} b) a,b ∈ R , c = 0 c) a = 1, b = 1, c = -3

d) a = 1, b, c ∈ R \ {0} e) a = 1, b,c ∈ R f) a, c ∈ R, b = 0


AM - 265 Să se determine relaţiile dintre a, b, c, A, B, C, astfel încât
primitivele
A
x a
B
x b
C
x c
dx

+

+

|
\

|
.
|

2
să fie funcţii raţionale.

a) A⋅ B = B⋅ C = C ⋅ A b) A = B⋅ C c) A = B = C
a⋅ b = b c ⋅ = c ⋅ a a = b⋅ c a = 1, b = 2, c = 3


d) A + B + C = 0 e) A(b - c) = B(c - a) = C( a - b) f) A⋅ a + B⋅ b + C⋅ c = 0
a + b + c = 0



286 Culegere de probleme


AM – 266 Calculaţi integrala nedefinită

1 x
dx
x
+

pentru orice ( ) b a x , ∈ , unde ( ) b a, 0∉ .
a) C x + + ln 1 b) C
x
x + −
2
1
c) C
x
x + +
2
1


d) C x x + + ln e) C x + +1 ln e) C
x
x
+
+1



AM – 267 Calculaţi integrala:
.
e x
dx
x ∫
2
1

a)
2 1 − −
− e e b)
1 2 − −
− e e c) ( )
2 1
2
− −
− e e

d) ( )
1 2
2
− −
− e e e) ( )
2 1
2
1
− −
− e e f) ( )
1 2 − −
− e e

AM – 268 Să se calculeze integrala:
ln2
2
0
2
x
x
e
dx
e +


a)
1 1
arctg
2 2
b)
1
arctg
2
c)
1
arctg 2
2


d) arctg 2 e) arctg 2 f) 2
2
1
arctg
1
arctg2
2


AM – 269 Să se calculeze dx
e
e
x
x




1
2
2
1
.

a)
2
arcsin arcsin e e − b)
1 2
arcsin arcsin e e
− −
− c)
2
arcsin arcsin e e −

d)
2 1
arcsin arcsin e e
− −
− e)
( )
2 1
1
arcsin arcsin
2
e e
− −
− f)
( )
2
1
arcsin arcsin
2
e e −
Elemente de analiză matematică 287


AM – 270 Să se calculeze


+
4
4
2
1
π
π
xdx tg .
a) ( ) 2 2 3 − ln b) ( ) 2 2 3 + ln c) ( ) 2 1+ ln

d) ( ) 1 2 − ln e) ( ) 2 2 − ln f) ( ) 2 2 + ln


AM – 271 Să se calculeze: ( )
2
1
f x dx

, unde
( ) 0 , ln > ⋅ = x x x x f
n
, n – număr natural ( ) 1 ≥ n .

a)
1
2
ln 2
1
n
n
+
+
b)
( )
1 1
2
2 2
ln 2
1
1
n n
n
n
+ +

+
+
c)
( )
1 1
2
2 2 1
ln 2
1
1
n n
n
n
+ +


+
+


d)
( )
1
2
2
ln 2
1
n
n
+
+
e)
( )
( )
1
2
2
ln 2 1
1
n
n
+

+
f)
( )
( )
1
2
2
ln 2 1
1
n
n
+
+
+



AM – 272 Să se calculeze: ( ) dx e x x
x
1 2
2
1
0
− −

.
a) 1 − e b) -3 c) ( ) 1 3 − e d) ( ) e − 1 3 e) e 3 f) e 3 −


AM – 273 Să se calculeze

+ + +
⋅ =
1
0
3 4 3
3 5 3
dx a ln a I
x x x x x
,
unde 0, 1 a a > ≠ .
a) ( ) 1
3
1
3
− a ln a a ln b) ( )
4 4
3
1
a a ln a
a ln a
− c) a ln a
4
3
1

d)
a ln
a a ln a
3
1 4
4 4
+ −
e) ( ) a ln a a a − + 3
3 4
f) ( ) 1
3
1
4
+ a ln a
288 Culegere de probleme


AM – 274 Să se calculeze
( ) | |
( )

+ =
1
0
1 dx e x ' xf I
x f
.

a)
( )
; e I
f 1
= b)
( ) ( )
; e e I
f f 0 1
− = c)
( ) ( ) 1 0 f f
e e I − =
d) ; I 0 = e) ; I 1 = f) ( )
( )
( )
( )
; e f e f I
f f 0 1
1 0 − =


AM – 275 Să se calculeze primitivele funcţiei
( ) ( ) R → ∞ ∪ , , : f 2 2 1 , ( )
2 3
2
2
2
+ −
+
=
x x
x
x f .
a)
( )
2
2ln 3 2 x x C − + + b) C
x
x
+


1
2
ln c)
1
ln
2
x
C
x

+


d)
( )
( )
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+


+
+


+
2
2
1
2
1
2
ln 3
1
2
ln 3
C
x
x
x
C
x
x
x
e)
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+


+
+


+
2
1
1
2
ln 2
1
2
ln 2
C
x
x
x
C
x
x
x
f)
( )
C
x
x
x +


+
1
2
ln
2



AM - 276 Să se calculeze :
x
x
dx
4
3
1 −

pentru orice x ∈ (a, b), unde 1 ∉ (a, b).
a)
( )
1
3
1
1
6
1
2
1
3
2 1
3
2
2
ln ln x x x
x x
C − − + + + +
+
+ arctg

b)
( )
1
6
1
1
3
1
3
1
2
3 1
2
2
3
ln ln x x x
x x
C + − + + + +
+
+ arctg

c)
( )
1
2
1
1
3
1
3
1
3
2 1
3
2
2
ln ln x x x
x x
C + + − + + +
+
+ arctg

d)
x
x x C
2
2
1
3
1 + + + + ln arctg e)
( )
x
x x C
2
2
2
1
6
1 − − + + ln

f)
( )
ln x x
x
C
2
1
1
3
1
2
+ + +
+
+ arctg
Elemente de analiză matematică 289


AM – 277 Să se determine mulţimea primitivelor următoarei funcţii trigonometrice
( ) ( )
x
x f f
sin
1
, , 0 : = →R π

a) C x + ctg ln b) C
x
+
cos
1
c) C x + tg ln

d) C
x
+
2
tg ln e) C
x
+
2
ctg ln f)
( )
C
x
+
cos ln
1



AM - 278 Să se calculeze dx
cosx sinx
sinx
I
+
= ∫ , unde x ∈ −
|
\

|
.
|
π π
4
3
4
, .

a) I
x
C = + ln tg
2
b)
( )
I x x x C = − − +
1
2
2
ln sin cos

c) I x C = +
1
2
arctg d)
( )
I x x x C = − + +
1
2
ln sin cos

e)
( )
I x x x C = − + +
1
2
ln sin cos arctg f)
( )
I x x x C = + + +
1
2
ln sin cos


AM - 279 Să se determine toate polinoamele P ∈ R
| |
X astfel încât pentru
orice x real să avem: P t dt P x P x
x
( ) ( ) ( ) = ⋅ −

2
1
.

a) P x k x k ( ) ( ), , = − ∈ −
¦
´
¹
¹
`
)
1
1
2
0 b) P x k x k ( ) ( ), , = + ∈
¦
´
¹
¹
`
)
1 0
1
2


c)
( )
P x k x k ( ) , , = + ∈ −
¦
´
¹
¹
`
)
1
1
2
0 d) P x x ( ) = − 2 1

e) P x ( ) = 1 f)
( ) { }
P x k x k ( ) , , = − ∈ − 1 11

290 Culegere de probleme


AM - 280 Să se calculeze
1
0
sin cos 1
,
sin
x
x x x
dx x
x e x
+ − −

+ +

R .


a) sin1 cos1 e + b) 1 lnsin 1 sin 1 + − e


c) e + + 1 lnsin 1 d) ( ) 1 sin 1 ln 1 + + − e


e) lnsin1 ln cos1 1 e + + − f) 1 ln cos1 e − +


AM - 281 Să se calculeze:
2 2 2 2
2
2 2 2
1
0
2 2 1
1
x x x x
x
x e x e xe e
dx
xe
− − + −
+



a) ( ) 1 1 − − + e e ln b) ( )
2
1
1
+
− +
e
e ln c) ( ) 1 1
2
1
− − + e e ln

d) ( ) | | 1 1
2
1
− − + e e ln e) ( ) 1 1 − + e ln f) ( ) 1 1 + − + e ln e



AM- 282 Să se determine primitivele funcţiei

( ) | |. 8 , 3 , 1 6 10 1 4 5 ∈ + − + + + − + = x x x x x x f

a) ( ) ( ) C x x F + + =
3
1
3
4
b) ( ) C x x F + = c) ( ) C x x F + + = 1

d) ( ) C x x F + + = 1 2 e) ( )
| |
( ) | |
¦
¹
¦
´
¦
∈ + − + +
∈ +
=
8 , 5 , 6 8 5 1
3
4
5 , 3 ,
3
x C x
x C x
x F

f) ( ) C x x F + − = 5


Elemente de analiză matematică 291



AM – 283 Să se calculeze
2
4 2 1
1
1
dx
x x x

+ +



a) ( ) ( ) 1 3 2
2
1
− + ln b) ( ) 3 21 2
2
1
− c) 3
2
17


d)
( )
7 3
2 3 2
2
1
+
+
ln e) 1 f)
3 7
2 3
2 2

+
ln


AM – 284 Să se determine constantele reale a,b,m astfel încât

( ) ( )
∫ ∫
+
+ + + = dx
x
b x m ax dx x f
2
2
1
1
1
unde ( )
2
2
1
5
x
mx x
x f
+
+ +
= .

a) 1 = = = m b a b) R ∈ = = m b a ;
2
9
;
2
1
c) R ∈ = = m b a ;
2
1
;
2
1


d)
2
9
;
2
9
; 1 = = = m b a e)
2
1
;
2
9
; = = ∈ m b a R f) . ;
2
1
;
2
9
R ∈ = = m b a


AM – 285 Să se calculeze integrala :

2
2
1
1
.
x
I dx
x
+
=



a) ; I 2 5 − = b) ; ln I
1 5
2 2 2
2 5
+
+
+ − = c) ; ln I
1 5
1 2
2 5
+
+
+ − =

d)
1 2
1 5
2
1
+
+
= ln I e) ; ln I
2 2 2
1 5
+
+
= f)
1 2
1 5
2
1
2 5
+
+
+ − = ln I
292 Culegere de probleme


AM - 286 Să se stabilească o relaţie de recurenţă pentru integralele:

I n
n
, ∈ N , n≥2, dx
x
x
I
/ n
n


=
2 1
0
2
1
.

a) ) I I )( n ( I
n n n n
− − + − =
−2
1
2
3
b) ( ) ( )
2
1
2
3

− − + − =
n n n n
I I n I

c) ) I I )( n ( I
n n n n 1
1
2
3

− + − = d) I n I I
n n n
= − +
− −
( ) 1
1 2


e) ) I I ( n I
n n n n 2 1
2
3
− −
− + = f) I n I I
n n n
= − −

( )( ) 1
2



AM – 287 Să se stabilească o relaţie de recurenţă pentru integralele I
n
N ∈ n , ,
( )
2
0
sin
n
n
I x dx
π
=



a) ; n , I
n
n
I
n n
2
1
2

+
=

b) 2
1
1


=

n , I
n
n
I
n n


c) ; n , I
n
n
I
n n
2
1
2


=

d) 2 ,
2
1
2


=

n I
n
I
n n


e) ; n , I
n
I
n n
2
2
1
1


=

f) 2
2
1
2

+
=

n , I
n
I
n n



AM - 288 Să se calculeze: L
n
n
n
p p p p
p
=
+ + + +
→∞
+
lim
... 1 2 3
1
, unde p∈N
*
.

a) L = 1 b) L = 0 c) L
p
=
+
1
1
d) L = e e) L = +∞ f) L
p
=
1

Elemente de analiză matematică 293


AM - 289 Să se calculeze L
n k
n
n
k
n
=

→∞
=

lim
2 2
2
1
.

a) L = 0 b) L =
π
4
c) L = 1 d) L = e e) L =
π
2
f) L = 2


AM - 290 Să se calculeze: L n
n n n
n
=
+
+
+
+ +
|
\

|
.
|
→∞
lim
( ) ( )
...
( )
1
1
1
2
1
2
2 2 2
.

a) L = 1 b) L = 0 c) L =
1
2
d) L = −
1
2
e) L = e f) L =
1
4



AM - 291 Care este limita şirului cu termen general: a
k
k n
n
k
n
=
+
=

2
3 3
1
2 ( )
?

a)
1
12
3 ln b)
1
2
7 ln c)
1
6
3 ln d)
1
12
13 ln e)
1
3
4 ln f)
1
4
2 ln


AM - 292 Care este limita şirului cu termenul general: a
n
k
n k
n
k
n
=

=

1
4
2
2 2
1
?

a)
π 3
18
b) 1 2 + ln c) − + 1 3 ln d)
π
2
e)
3
2
f) − + 1 2 ln


AM - 293 Să se calculeze limita şirului cu termenul general:

a
n
n
n
n
n
n
n n
n
= +
+
+
+
+ +
+ −

¸

(
¸
(
(
3
1
3 6 3 1
...
( )
.

a) 0 b) 2 c) 1 d) e e) 3 f)
1
2

294 Culegere de probleme


AM - 294 Să se calculeze lim
n
n
a
→∞
, unde

( )
a
n
k n n n n
n
k
n
= + + − +

¸

(
¸
(
=


1
2 2
2 2 2
1
1
ln ln ln ln .
a) ln2
2
2 + −
π
b) ln3
2
3 + −
π
c) ln2
4
+
π


d) 3 2
4
ln +
π
e) 2 2
2
ln −
π
f) ln2
2
2 − +
π



AM - 295 Să se calculeze
( )
lim
n
k
n
n
k
k
n
→∞
=
− −

1
2 1 1
2
4
4
1
.

a) 1 b) 2 c) π e)
π
4
d)
π
2
f) 0


AM - XII. 296 Care din următoarele funcţii nu este integrabilă pe intervalul
specificat ?

a) ( ) | | 1 , 1 pe
1 , 1
1 ,

¹
´
¦
≥ +
<
=
x x
x x
x f b)
( ) | |
f x
x
x
x
=

=
¦
´
¦
¹
¦

sin ,
,
,
1
0
0 0
11 pe

c)
( ) | |
f x
x
x
x
=

<

¦
´
¦
¹
¦
1
1
1
0 1
0 1
,
,
, pe d)
( ) | |
f x
x
=
1
1 2 pe ,

e)
( ) | |
f x e
x
= −

2
11 pe , f) f x
x
( )
sin
, =
+

¸

(
¸
(
1
1
0
2
pe
π


AM – 297 Să se calculeze


2
1
3
. dx x
a) 4 b)
4
15
c) 3 d)
4
1
e)
4
17
f) 2
Elemente de analiză matematică 295


AM – 298 Să se calculeze: ( )

+
3
0
2 dx x .

a) 3 b)
3
10
c)
3
20
d)
2
21
e)
2
9
f) 6


AM – 299 Să se calculeze
3
2
2
0
1 I x dx
| |
= +
|
\ .



a)
5
7
b)
2
5
c) 5 d)
5
2
e)
2
3
f)
7
5



AM - 300 Presupunând că funcţiile implicate mai jos sunt toate integrabile pe

| |
a b , , care din următoarele egalităţi este adevărată ?
a) f x g x dx f x dx g x dx
a
b
a
b
a
b
( ) ( ) ( ) ( ) = ⋅
∫ ∫ ∫
b)
f x
g x
dx
f x dx
g x dx
a
b
a
b
a
b
( )
( )
( )
( )
=





c)
| |
f x dx f x dx
a
b
n
a
b
n
( ) ( )
∫ ∫
=

¸

(
¸
(
d) C f x dx C f x dx
k
k
n
k k k
a
b
k
n
a
b
= =




|
\

|
.
| =

¸

(
¸
(
1 1
( ) ( )
( , , ... , ) C C C
n 1 2
constante

e) f x dx f x dx
a
b
a
b
( ) ( ) =
∫ ∫
f) ln ( ) ( ) ln ( ) ln ( ) f x g x dx f x dx g x dx
a
b
a
b
a
b
⋅ = +
∫ ∫ ∫



AM - 301 Fie funcţia | | ( )
2
, 3 , 1 : x x f f = →R . Să se determine ( ) 3 , 1 ∈ c astfel
încât ( ) ( )

=
3
1
2 c f dx x f .
a)
3
1
= c b)
3
13
± = c c)
3
13
= c d)
3
28
= c e)
3
28
± = c f) 2 = c
296 Culegere de probleme


AM - 302 Ştiind că P x dx ( ) = −

1
1
5
şi P x dx ( ) =

3
3
5
, să se calculeze

| |
2 2 1
3
1
P t P t dt ( ) ( ) + −

.
a) 4 b) 9 c)
8
3
d)
19
2
e)
17
2
f) Nu are sens o astfel de integrală


AM - 303 Să se calculeze integrala I f x dx =

( )
0
2
ştiind că f (0) = 1 , iar

| |
( |
f x
x x
x x
' ( )
,
,
=
− ∈
− ∈
¦
´
¦
¹
¦
1 0 1
1 1 2
pentru
pentru
.

a) I = 1 b) I = 2 c) I = 3 d) I =
3
2
e) I =
2
3
f) I = 0


AM - 304 Să se calculeze
4
1
4
1
1
x
x
e
dx
e

+



a) e b) 1 c)
4
1
d) 4 e) ln(e+1) f)
e
e 1
ln
+



AM - 305 Să se calculeze
( )
2
1
ln
ln 1
e
x
dx
x x +


a) 1 b)
4
π
c) e-1 d) 2 ln e) ln2 f)
2
π


AM - 306 Se consideră funcţia R, →
|
.
|

¸

6
7
, 0 :
π
f definită prin ( ) ( ). sin 2 1 ln x x f + =
Să se calculeze integrala definită ( )

′ ′ =
2
0
π
. dx x f I

a) –2 b) –3 c) –1 d) 2 e) 3 f) 1.
Elemente de analiză matematică 297


AM - 307 Să se calculeze
1
2
0
( ) , F a x a dx a = + ∈

R.
a)
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
> −
≤ +
=
0 ,
3
1
0 ,
3
1
) (
a a
a a
a F b)
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
< −
≤ < − + + − −
− ≤ − −
=
a a
a a a a
a a
a F
1 ,
3
1
1 1 ,
3
1
3
4
1 ,
3
1
) (

c)
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
< +
≤ < − + + − −
− ≤ − −
=
a a
a a a a
a a
a F
0 ,
3
1
0 1 ,
3
1
3
4
1 ,
3
1
) ( d)
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
≤ +
< < − + −
− ≤ − −
=
a a
a a a
a a
a F
1 ,
3
1
1 1 ,
3
1
3
4
1 ,
3
1
) (

e)
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
≥ + +
< +
=
0 ,
3
1
0 ,
3
1
) (
a a a a
a a
a F f)
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
≤ −
< < − +
− ≤ −
=
a a
a a a a
a a
a F
1 ,
3
1
1 1 ,
3
4
1 ,
3
1
) (


AM - 308 Fie f : R → R, unde f x
x x
x
x
( )
,
,
=

+
>
¦
´
¦
¹
¦
pentru
pentru
1
1
2
1
2
şi I
f e
f e
dx
x
x
=


( )
( )
0
1
.

Precizaţi care din răspunsurile de mai jos este corect:

a) I nu există b) I = 2
2
2
2
− − +
e
e arctg
π
c) I =
1
2
1
2
2

e


d) I = 1 e) I = e f) I = ln2
1
+ + arctge
e


298 Culegere de probleme


AM - 309 Calculaţi valoarea integralei: I =
( )
x x dx − + +


1 1
2
2
.

a) 8 b) 5 c) 10 d) 9 e) 7 f) 18


AM - 310 Să se calculeze valoarea integralei:
( )
I
x
x x
dx =



2
4
2
2
1
3
.

a) I =
5
12
b) I =
1
2
c) I =
1
3
d) I =
1
12
e) I =
1
4
f) I =
1
10



AM - 311 Fie I
x x
x x
dx
n
=
+ +
+ +

4
2
0
1
1
1
. Precizaţi pentru ce valori naturale ale lui n,
I este un număr raţional.

a) pentru orice n∈N b) nu există n∈N astfel ca I∈Q c) n = 3k, unde k∈N

d) n = 3k + 1, unde k∈N e) n = 3k + 2, unde k∈N f) n = 2k, unde k∈N


AM - 312 Fie P o funcţie polinomială de gradul n cu rădăcinile 1, 2,...,n. Să se
calculeze I
P x
P x
dx
n
n
=
+
+

' ( )
( )
1
2
.

a) I = 2n + 3 b) I = n c) I = n – 1 d) I = 1 e) I = ln (n + 1) f) I =
1
n


AM - 313 Să se calculeze integrala: I
x x
x
dx =
− +


2
2
3
2 5
1
.

a) I = −
3
2
4 2 ln b) I = − −
1
2
4 2 ln c) I = − +
3
2
4 2 ln
d) I = +
3
2
4 2 ln e) I = − +
1
2
4 2 ln f) I = + 1 3 2 ln
Elemente de analiză matematică 299


AM - 314 Să se calculeze
1 5
2
2
4 2
1
1
1
x
dx
x x
+
+
− +

.

a)
π
2
b) 2 5 + c)
π
4
d) 0 e) 5 f)
1 5
2
+


AM – 315 Să se calculeze
4
1
6
0
1
1
x
dx
x
+
+



a) 0; b)
6
π
; c)
4
π
; d)
3
π
; e) ;
2
π
f)
2

;


AM - 316 Să se calculeze : I
dx
x x x
=
+ + +
∫ 3 2
0
1
1
.

a) ln 2 2 + arctg b) ln 2
8
4
+
π
c) ln 2
2
+
π

d) ln2 e)
π
8
f) ln 2
3
+ π


AM - 317 Să se calculeze :
dx
x x ( )
10
1
2
1 +

.

a) ln
3
2
b) ln
4032
3107
c) ln
2100
103
d) ln
e
2
e)
1
10
2048
1025
ln f) ln
140
343



AM - 318 Să se calculeze : I
x x x
x x
dx =
+ +
+ +

2 3
1
3 2
2 1993
0
1
( )
.
a) I =


|
\

|
.
|
1
1991 1992
1
3985
3
1992
b) I =

1
1991 1992
c) I =


|
\

|
.
|
1
1991 1992
1
1
3
1992

d) I =


1
1991 1992
1
3
1992
e) I = +
1
1991
1
1992
f) I = +
|
\

|
.
|
3
1
1991
1
1992
1
1992

300 Culegere de probleme


AM - 319 Care este valoarea integralei :


+
9
9
8
5
1
dx
x
x
?

a ) 2 9 1
8
ln( ) + b) arctg 2 c) 1 d) 0 e) –1 f)
1
8


AM - 320 Să se calculeze valoarea integralei: I
x
x x
dx =
+
+ +

2
4 8
2 0
2
.
a) I =
− 5 2
2
b) I =
− 2 5
2
c) I =
− 3 2
2



d)
( )
I = − 2 5 2 e)
( )
I = − 2 2 5 f)
( )
I = + − 2 5 2 2


AM - 321 Care este valoarea integralei:
dx
x x 8 15
2 3
5
− −

?
a) 0 b)
π
2
c)
1
2
d) π e)
5
3
f) 1


AM - 322 Să se calculeze integrala : 4
2
0
2


x dx .
a) 2 1 ( ) π + b)
( )
2 1 π − c) 2π d) π e)
π
2
f) 3π


AM - 323 Să se calculeze :
x
x x
dx
+ −

3
0
3
.
a) 5 b) 2 c)
3
2
d) 3 e)
5
2
f) 1

AM - 324 Valoarea integralei
dx
x x
2 2
2
1 −

este :
a)
π
12
b)
π
4
c) 0 d) –1 e)
π
6
f)
π
2

Elemente de analiză matematică 301


AM - 325 Valoarea integralei I
dx
x x
=
+ +

( ) 2 1
0
3
este:

a)
π
2
b)
π
4
c) 2 2
2
arctg −
π



d) arctg
1
2 4
+
π
e)
π
6
1
4
− arcsin f) arctg2
2
+
π



AM - 326 Să se calculeze:


+ + −
=
1
1
1 1 x x
xdx
I .

a) I = 1 b) I =
2
3
c) I = 0 d) I = -1 e) I =
π
2
f) I = −
π
2


AM - 327 Să se calculeze integrala definită

2
3
sin
π
π
x
dx


a) 2 ln
3
1
b) 3 ln
2
1
c) ln 4 d) 3ln2 e) 2ln3 f) ln 8


AM - 328 Să se calculeze : tg
3
0
4
xdx
π

.


a)
1
4
b)
1
8
c) 1 d)
1
2
2 − ln e) ln
e
2
f) ) 1 2 ln( −


AM - 329 Determinaţi valoarea integralei: I
x
x x
dx =
+

sin
cos sin
2
4
2 2
0
4 π
.
a)
1
2
b) 0 c) ln 2 d)
1
3
8
5
ln e) 1 f)
1
2
3
5
ln
302 Culegere de probleme


AM – 330 Calculaţi

+
=
2
0
5 5
5
π
dx
x cos x sin
x sin
I şi

+
=
2
0
5 5
5
π
dx
x cos x sin
x cos
J

a)
8
3
;
8
π π
= = J I b)
3
;
6
π π
= = J I c)
10
3
;
5
π π
= = J I
d) ;
2
π
= = J I e) ;
4
π
= = J I f) π = = J I


AM – 331 Ştiind că m este un număr natural impar, să se calculeze
( ) ( )

+ −
2
0
1 1
π
dx x m sin mx sin x m sin

a) 0 b)
( )
( ) 4 3
1 2
2
2


m m
m
c)
( ) 4 12
1
2
2


m m
m


d)
( ) 4 3
1 4
2
2


m m
m
e)
m 3
1
f)
m
m
3
1
2




AM - 332 Să se calculeze ( sec ) x x x dx − ⋅

tg
0
1
.

a)
1
2
2

π
b) 1− π c)
3
2
1 − cos d)
3
2
1 − sec e) 0 f) tg 1


AM - 333 Să se calculeze integrala: I
x
x
dx =
+

arcsin
1
2 0
1
.

a) I = 1 b) I = 3 c) I = +
π
4
1

d) I = −
π
4
2 ln e) I = +
π
4
2 ln f) I = +
π
4
2 ln

Elemente de analiză matematică 303


AM - 334 Fie f : R →R , f(x) = x arcsin
m
m x
m
2 2
0
+
> , . Să se calculeze
f x dx
m
m
( )
3

.

a)
m
2
24
π
b)
m
2
2
3 1
6
− +
|
\

|
.
|
π
c) m
2
3 1
12
− −
|
\

|
.
|
π


d)
( )
m
2
4
1 π − e) 1 f)
m
2
2
2 1
6
− +
|
\

|
.
|
π



AM - 335 Să se calculeze

=
3
1
arctgxdx x I .

a) ( ) 1 3
2
1
2
− −
π
b) ( ) 1 3
2
1
12
− +
π
c) ( ) 1 3
2
1
12
5
− −
π


d) ( ) 1 3
2
1
12
5
− +
π
e) ( ) 1 3
2
1
12
5
+ −
π
f) ( ) 1 3
2
1
12
5
+ +
π



AM – 336 Să se calculeze :

2
2 2 1
3
arctg arctg3 arccos arccos .
1 9 1
x x
I x x dx
x x
| |
= + + +
|
+ +
\ .


a) π b) 0 c) 1 d) π 2 e)
2
π
f)
2
1



AM - 337 Să se calculeze I x x x xdx
n
n
=

+

sin cos cos ... cos 2 2
1
0
2
1
π
.

a) I
n
=
1
2
b) I = 1 c) I
n
=
1
4
d) I = 0 e) I
n
=
+
1
2
1
f) I
n
=
+
1
4
1

304 Culegere de probleme


AM - XII. 338 Fie funcţia | ) | ) ∞ − → +∞ , , : f 1 1 , 1 3 ) (
3
+ − = x x x f . Să se calculeze



3
1
1
) ( dx x f x .

a)
1089
140
b) 1 c)
2
1
d)
13
108
e)
140
1089
f)
143
1098



AM - 339 Să se calculeze I x e dx
b
x
b
= −
→∞


lim 3
2
.

a) I e e = −
−3
1 ( ) b) ) 2 ( 2
3
e e I + =

c) I e e = −

2 1
3
( )

d) I e e = −

2 2
3
( ) e) I e e = −
−3
2 ( ) f) I e =

2
3



AM - 340 Valoarea integralei I
e e
e
dx
x x
x
=

+

1
3
0
5 ln
este:

a) 4 − π b) 3 − π c) 2
2

π
d)
π
2
1 − e) π −5 f) 4 + π


AM - 341 Să se calculeze
2
1
arctg
2
0
1
1
x x x
I e dx
x
+ +
=
+

.

a) e
π
6
b) e
π
3
c) e
π
2
d) e
π
4
e) e f) 2e
2



AM - XII. 342 Să se calculeze

=
2
0
2
3 sin
π
xdx e I
x
.
a) ( )
π
e I 2 3
13
1
− = b)
|
.
|

\
|
− = 3
2
1
13
1
π
e I c)
|
.
|

\
|
+ =
π
e I
2
1
3
5
1

d)
|
.
|

\
|
− =
π
e I
2
1
3
5
1
e)
|
.
|

\
|
+ − =
π
e I
2
1
3
5
1
f)
|
.
|

\
|
+ =
π
e I
2
1
3
13
1

Elemente de analiză matematică 305


AM – 343 Fie | ) 2 , 1 , , 0 : = → ∞ i f
i
R şi ( ) , 1
1
+ = x x f ( )
1
2
+
=
x
x
e x f . Să se
calculeze integrala definită:
( )
( )

|
.
|

\
|
=
1
0
2
1
2
. dx
x f
x f
I

a) ; 1 e I − = b) ; 1
2
− = e I c) ; 1 − = e I

d) ( ); 1
2
1
− = e I e) ( ); 1
2
1
e I − = f) . 1 + = e I

AM - 344 Calculaţi I
x
x
e dx
x
=
+
+


1
1
2
2
sin
cos
π
π
.

a) 2
2
e
π
b) 2
2 2
e e
π π
+
|
\

|
.
|
|

c) 0 d) e e
π π
2 2
+

e) e

π
2
f) 2
2
e

π



AM - 345 Indicaţi care din valorile de mai jos reprezintă valoarea integralei
( )
3
0
ln 1 3tg I x dx
π
= +

.

a) I =
π
3
3 ln b) I =
π
3
2 ln c) I =
π
2
3 ln

d) I =
π
2
2 ln e) I = πln3 f) I = πln2


AM – 346 Să se calculeze integrala
( )
1
2
0
ln 1
.
1
x
I dx
x
+
=
+



a) 1; b) ; 2 ln
2
π
c) ; 2 ln
3
π
d) ; 2 ln
4
π
e) ; 2 ln
8
π
f) 2 ln .

306 Culegere de probleme


AM - 347 Să se stabilească în care din intervalele următoare se află valoarea integralei


− =
1
0
2
1 dx arctgx x I .
a)
(
¸
(

¸

− 1 ,
2
2 ln
4
π
b)
(
¸
(

¸

2
, 1
π
c)
(
¸
(

¸

4
3
,
4
π π

d)
(
¸
(

¸


2
2 ln
4
, 0
π
e)
(
¸
(

¸

− 1 ,
4
2 ln
4
π
f)
(
¸
(

¸

+ 2 ,
2
2 ln
4
π



AM - 348 Să se calculeze
{ }
min , , 1
2
1
1
x x dx


.
a)
1
2
b)
1
6
c) 1 d) −
1
2
e) −
1
6
f)
1
4



AM - 349 Calculaţi
{ }
I t dx
t x
=



min
2
2
3
.
a) I =
35
3
b) I =
8
3
c) I = −
8
3
d) I = −
35
3
e) I =
10
3
f) I =
5
3


AM - 350 Să se calculeze
{ }
I x x dx = − +


min , .
2
2
2
1 1
a) –1 b) 1 c) −
1
2
d) 2 e) 3 f) -3

AM - 351 Dacă ( ) x t
1
şi ( ) x t
2
sunt rădăcinile ecuaţiei ( ) 0 4 1 2
2
= + − + t x t , iar
( ) ( ) ( ) { } x t , x t max x f
2 1
= , să se calculeze ( )


4
2
dx x f .
a)
2
5 3 7
ln 2 5 3 13

− − b)
2
5 3 7
ln 2 5 3 13
+
+ −
c)
2
5 3 7
ln 2 5 3 13

− + d)
2
5 3 7
ln 2 5 3 13

+ +
e)
2
5 3 7
ln 2 5 3 13
+
+ + f)
7 3 5
13 5 3 2ln
2
+
+ −
Elemente de analiză matematică 307


AM - 352 Să se calculaze min , . x
x
dx
2
1
2
0
2
+
¦
´
¹
¹
`
)


a) 0 b)
1
2
c) 2 2
2
arctg −
π
d)
1
2
2 2
2
+ − arctg
π
e) -1 f) arctg2
2

π



AM - 353 Care este valoarea integralei
{ }
I x dx
x
=

max ,
2
0
4
2 ?

a) I =
3
2 ln
b) I =
56
3
c) I =
256
3


d) I = 1 e) I = +
3
2
56
3 ln
f) I = −
3
2
53
3 ln



AM - 354 Să se calculeze f x dx ( )


1
1
, unde f x
x
x
( ) max , =
|
\

|
.
|
¦
´
¦
¹
¦
¹
`
¦
)
¦
1
3
3 ,
| |
x ∈ −11 , .

a) 0 b)
4
3 ln
c)
2
4 ln
d)
5
3 ln
e) 1 f) ln3


AM - 355 Care este valoarea integralei:

{ }
( )
I x x x dx = ⋅ +

max sin , cos ln sin 1 2
0
4 π
?

a)
2
2
3 ln b)
( )
2
2
3 2 ln ln − c) ln ln 2 3 −

d)
( )
2
2
4 1 ln − e) 2 2 2 ln − f) 2 2 2 ln +

AM - 356 Să se calculeze
{ }
max sin , cos x x dx
0
2 π

.
a) 2 b) 0 c)
3
2
d)
2
2
e) 1 f) -1
308 Culegere de probleme


AM - 357 Dacă
| |
α reprezintă partea întreagă a lui α ∈ R , atunci să se
calculeze
| |
x dx.
0
1990


a) 1989 995 ⋅ b) 1992 995 ⋅ c) 1990 995 ⋅

d) 1988 995 ⋅ e) 1991 995 ⋅ f) 1993 995 ⋅


AM - 358 Să se calculeze
| |
I x dx =

2
5
0
1
.

a) I = 32 b) I =
31
2
c) I = 16 d) I = 1 e) I = 2 f) I =
1
2



AM - 359 Se consideră funcţia | | R → 2 , 0 : f , ( )
| |
| | 1 2
1
+ −

=
x x
x
x f .
Să se calculeze integrala ( )

=
2
0
dx x f I
a) 3 ln
2
1
= I b) 6 ln 1− = I c) 12 ln
4
1
1− = I
d) 12 ln
2
1
− = I e) 1 12 ln
4
1
− = I f) 12 ln
4
1
= I

AM - 360 Care este limita şirului:
| |
a
n
x dx
n
n
=
+

1
1
1
!
ln ?

a) 0 b) + ∞ c) 1 d) e e) e
−1
f) e
2



AM - 361 Să se calculeze:
| |
lim
n
n
x
e e nx dx
→∞

|
\

|
.
|
|

1
0
1
1 , unde
| |
a reprezintă partea
întreagă a numărului real a .
a)
1
2
b) e
−1
c) 1 d) 0 e) e –1 f) e + 1
Elemente de analiză matematică 309


AM - 362 Să se calculeze lim
n
n
a
n
→∞
, dacă a
x
x
dx
n
n
=

+

1
1
1
pentru orice n ∈N

.

a) 2 b) 3 c) 1 d) –1 e) 5 f) 4


AM - 363 Să se calculeze
( )
lim
n
x
n
x e dx
→∞



1
1
.

a) 0 b) e
2
c) e - 1 d)
1
e
e)
1
1
e
− f) 1


AM - 364 Să se calculeze l
x
x
dx
n
n
=
+
→∞

lim
0
1
2
1
.

a) l = 1 b) l = 0 c) l = + ∞ d) l = − ∞ e) nu există f) l = arctg
1
2



AM - 365 Fiind dată funcţia continuă
| |
f : , 0 1 →R, să se calculeze limita şirului

( )
a
n
n N ∈
dat de: a x f x dx
n
n
=

( )
0
1
.

a) 1 b)
1
2
c) 0 d) e e) 2 f) f (1)


AM - 366 Fie G
g | | | |
g: , , 0 0 1 π → graficul funcţiei , g x x ( ) sin = . Familia de drepte
y = t,
| |
t ∈ 0 1 , taie graficul G
g
în două puncte A
1
şi A
2 | |
γ : , 0 1 → . Fie R , astfel
încât γ( ) t este egală cu distanţa dintre A
1
şi A
2 | |
t ∈ 0 1 , pentru orice .
Să se calculeze integrala I t dt =

γ( )
0
1
.

a) I = 2 b) I =
2
3
c) I =
3
2
d) I = 3 e) I = 1 f) I = 4
310 Culegere de probleme


AM - 367 Dacă
| |
f a b : , →R este o funcţie de două ori derivabilă şi cu deriva-ta a
doua continuă pe
| |
a b , , atunci calculaţi I x f x dx
a
b
=

''
( ) , în funcţie de a şi b.

a) I bf b af a f b f a = ′ − ′ + − ( ) ( ) ( ) ( ) b) I bf b af a f a f b = ′ − ′ + − ( ) ( ) ( ) ( )

c) I bf a af b f b f a = ′ − ′ + − ( ) ( ) ( ) ( ) d) I af a bf b f b f a = ′ − ′ + − ( ) ( ) ( ) ( )

e) I af a bf b f b f a = ′ − ′ + − ( ) ( ) ( ) ( ) 2 f) I b a f b f a = − ′ − ′ ( )( ( ) ( ))


AM - 368 Fie a b < şi
| | ( )
f b a : , , 0 0 − → +∞ continuă pe
| |
0,b a − . Să se
calculeze
f x a
f x a f b x
dx
a
b
( )
( ) ( )

− + −

în funcţie de a şi b.

a)
b a −
2
b) b – a c) a – b d)
a b −
4
e)
b a −
3
f)
a b −
3



AM - 369 Să se calculeze

+ − − +
+
=
1
0
2 3 4
2 2 2
1 2
dx
x x x x
x
I .

a) π b)
4
π
c) 0 d)
2
π
e)
4

f)
2



AM - 370 Să se calculeze

+
+
=
1
0
2
2
1
1
dx e
) x (
x
I
x
.

a) 10 b) 2 c)
2
1
d) 1 e)
10
1
f) 4


AM - 371 Fie R R → : f o funcţie continuă şi R ∈ k astfel încât:

+ =
x
k x f
x
dt t f
0
) ) ( (
2
) ( pentru orice x∈R. Care este valoarea lui f (0) ?
a) 1 b) k c)
k
2
d) 0 e)
k
2
3
f)
k
4

Elemente de analiză matematică 311


AM - 372 Fie f :
| |
a b , →R o funcţie continuă şi F :
| |
a b , →R , definită prin

F x b a f t dt x a f t dt
a
b
a
x
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) = − ⋅ − − ⋅
∫ ∫
. Să se calculeze ′ F x ( ) .

a) ′ = − − − ′

F x b a f x x a f t dt
a
b
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) b) ′ = − − −

F x b a x a f t dt
a
b
( ) ( ) ( ) ( )

c) ′ = − −

F x b a f t dt
a
b
( ) ( ) ( ) d) ′ = −

F x f t dt
a
b
( ) ( )

e) ′ = − −

F x b a f x f t dt
a
b
( ) ( ) ( ) ( ) f) ′ = F x ( ) 0



AM - 373 Fie f :
| |
0 1 , →R definită prin

=
x
t
dt e ) x ( f
0
2
. Să se calculeze
′ f x ( ) pentru orice x∈
| |
0 1 , .

a) ′ = f x e
x
( )
2
b) ′ = f x x e
x
( ) 3
2
2
c) ′ = f x x e
x
x
( ) 3
2
6


d) ′ = f x x e
x
( ) 3
2 3
2
e) ′ = f x x e
x
( ) 3
2
6
f) ′ = f x x e
x
( ) 3
2 2




AM- 374 Să se determine toate funcţiile polinomiale R R → : f astfel încât :

( )

+
∈ =
1
2
x
x
x , x dt t f R.

a) ;
6
1
2
− + x x b) ; 2
6
1
2 3
+ + − x x x c)
6
1
2
+ − x x

d) ; 1 2
2
− + x x e)
6
1
2 3
− + + x x x f)
6
1
2
2
+ + x x

312 Culegere de probleme


AM - 375 Se dau funcţiile f , g :
| |
0 1 , →R , f x t dt
x
( ) sin =

2
0
2
şi
g x e dt
t
x
( ) =

2
0
. Care este valoarea limitei lim
( )
( )
x
x
f x
g x

>
0
0
?

a) e b) e – 1 c) 1 d) 1 – e e) 0 f)
1
2



AM - 376 Să se determine expresia analitică a funcţiei:
( )
f : , , 0
2
0
π |
\

|
.
|
→ +∞ ,

( )

+
=
x
t cos
t sin t cos t sin
) x ( f
0
2
dt.

a) f(x) = - ctg x - x - ln (cos x) b) f(x) = tg x - x + ln (cos x) + 1


c) f(x) = ctg x - x - ln (cos x) – 1 d) f(x) = tg x + x - ln (cos x)


e) f(x) = tg x - x - ln (cos x) f) f(x) = tg x + 2x + ln (sin x)


AM - 377 Fie F : R →R , F x e t t dt
t
x
( ) ln( ) = − +

1
2
0
. Determinaţi punctele de
extrem local ale funcţiei F.

a) x
1
1 = − b) x e
1
= c) x x
1 2
0 1 = = ,

d) x
e
1
1
= e) nu are puncte de extrem local f) x x
1 2
2 5 = = ,


AM - 378 Determinaţi o funcţie polinomială f : R→R , de grad minim, astfel
încât să admită un maxim egal cu 6 în x = 1 şi un minim egal cu 2 în x = 3.

a) 7 2 5 ) (
2 3
+ + − = x x x x f b) 5 3 ) (
2 4
− − = x x x f c) 1 2 ) (
2 3
+ + + = x x x x f

d) 7 2 5 ) (
2 3
+ + + − = x x x x f e) 2 9 6 ) (
2 3
+ + − = x x x x f f) 1 2 ) (
2 3
+ + = x x x f
Elemente de analiză matematică 313


AM - 379 Fiind dată funcţia f : R→R , f(x)=
t
t
dt
x
x
1
2
2
+
+

sin
π
, să se
calculeze
( )
′ f 0 .

a) ′ = f ( ) 0 π b) ′ = f ( ) 0 0 c) ′ = f ( ) 0
2
π

d) ′ = f ( ) 0 2π e) ′ = f ( ) 0 1 f) ′ = f ( ) 0
4
π



AM - 380 Să se calculeze derivata funcţiei
( )
F : , 0 +∞ →R ,
F x
t
dt
t
dt
x x
( ) sin =
+
+
+

¸

(
¸
( ∫ ∫
1
1
1
1
2 2
0
1
1
.

a) ′ = F x x ( ) cos b) ′ = F x
x
( ) cos
1
c) ′ = F x ( ) 0

d) ′ = F x x ( ) sin2 e) ′ = F x ( ) 1 f) ′ = F x x ( ) cos2


AM - 381 Fie F :
| |
0 3 , →R definită prin ( )

+ − + − =
x
t
dt t t t e ) x ( F
0
2 3
2 5 4
2

pentru orice
| |
x ∈ 0 3 , . Pentru ce valoare a lui
| |
x ∈ 0 3 , , F are valoarea maximă ?

a) x = 0 b) x ∈∅ c) x = 3 d) x = 2 e) x = 1 f) x =
1
2



AM – 382 Fie funcţia
( )
2 arctg
tg
0
; ;
x
t
f x e dt x = ∈

R Să se calculeze


( )
dx
x
e
e
dx
e
x xf
I
x
x ∫ ∫
+
+ =
1
0
2
1
0
1
2
1
2
2


a) ; 1 = I b) ;
4
π
= I c) ;
8
π
= I d) 0 = I ; e) ;
2
π
= I f)
4

= I
314 Culegere de probleme


AM - 383 Să se calculeze aria domeniului marginit de graficul funcţiei ( )
1
1
+
=
x
x f
cu axa Ox şi dreptele x=0, x=1.

a) ln2 b)
2
1
c) π d) 1 e)
2
π
f)
3
π



AM - 384 Să se calculeze aria subgraficului funcţiei
| | ( )
1
1 2
, 2 , 0 :
2
+
+
= →
x
x
x f f R .

a) ( ) 5 2 ln 2 2 5 + + − b) ( ) 5 2 ln 2 5 2 + + + c) ( ) 2 5 ln 5 2 − +

d) ( ) 5 2 ln 2 5 2 + + − e) ( ) 2 5 ln 2 5 2 − − + − f) 2 5 2 +


AM - 385 Să se calculeze aria figurii plane cuprinsă între parabola y = x
2
şi
dreapta x + y = 2.

a)
9
2
b) 3 c) 2 d)
8
3
e) 7 f) 8


AM - 386 Calculaţi aria domeniului mărginit de curbele : y x x = − 2
2
şi y x = − .

a) 13,5 b) 4,5 c) 13,2 d) 6,5 e)
1
2
f) 3,5


AM - 387 Fie f : (-1,+∞) →R, definită prin f (x) = x
2
ln (1+x
3
). Care este aria
porţiunii plane cuprinsă între graficul funcţiei, dreptele x = 0 , x = 1 şi axa Ox ?

a) 0 b) ln 2 c) ln
1
3

d)
2
3
2
1
3
ln − e) 3 2 1 ln − f)
3
2
2
1
3
ln +
Elemente de analiză matematică 315


AM - 388 Să se calculeze aria porţiunii plane mărginită de graficul funcţiei
f :
( ) | )
− ∞ − ∪ ∞ → , , 1 1 R , f x
x
x
( ) =

+
1
1
, axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 şi x = 2.

a)
( )
ln 2 3 3 − + b) ln2 3 + c) ln2 3 −

d) ln 2 e)
( )
ln 2 3 3 + − f)
( )
ln 3 2 3 + +


AM - 389 Să se determine abscisa x = λ , a punctului în care paralela dusă la axa Oy
împarte porţiunea plană cuprinsă între curba y
x x
=
+ +
1
2 5
2
, axa Ox şi dreptele x = 1
şi x = 2 3 1 − , în două părţi de arii egale.

a) λ = − 3 1 b) λ = − 2 3 2 c) λ
π
= − 2
7
24
1 tg

d) λ
π
= − tg
7
4
1
2
e) λ = 2 f) λ =
3
2



AM - 390 Să se calculeze aria A a porţiunii plane mărginite de graficele
funcţiilor
| |
f g , : , − → 11 R , f x
x
g x
x
( ) , ( ) = =
+
2
2
2
1
1
.

a) A =
π
4
b) A =
π
2
1 − c) A =
π
2
1
3


d) A =
π
6
e) A =
π
6
5 + f) A =
π
3
1 +


AM - 391 Care este aria suprafeţei cuprinsă între parabolele de ecuaţii :
y x
2
= şi x y
2
8 = ?

a) 8 b)
16
3
c)
8
3
d) 1 e)
1
24
f)
1
4

316 Culegere de probleme


AM - 392 Care este aria figurii plane situată în cadranul doi, mărginită de axe şi
graficul funcţiei f : R → R , f x
x
x x
( ) =
+
+ +
2
2 2
2
?

a) A= − π ln3 b) A 2
2
1
ln = c) A= πln3

d) A=
π
2
e) A= + π ln3 f) A= − π ln3


AM - 393 Să se calculeze aria suprafeţei cuprinsă între graficele funcţiilor
| | R → π 2 , 0 : , g f , ( ) ( ) x x g x x f cos , sin = =

a) 3 2 b) 3 4 c) 5 4 d) 2 4 e) 4 f) 2 3


AM – 394 Să se calculeze aria domeniului mărginit de graficul funcţiei
R →
(
¸
(

¸

4
3
, 0 :
π
f , ( )
x
x
x f
cos 1
cos
+
= , axa (Ox) şi dreptele de ecuaţii
4
3
, 0
π
= = x x .

a)
4 8
3
2
π π
+ + tg b)
4 8
3
2
π π
+ + − tg c)
4 8
3
2
π π
+ − − tg

d)
4
3
8
3 π π
+ −tg e)
4 8
3
2
π π
+ −tg f)
4 8
3
2
π π
− − − tg


AM - 395 Să se calculeze aria cuprinsă între graficul funcţiei
( )
2
3
arccos
3
x x
x f

= , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = -1 , x = 1.

a)
2
π
b)
4
π
c) π d)
2
π
e)
3
π
f)
6
π

Elemente de analiză matematică 317


AM - 396 Să se calculeze aria porţiunii plane mărginită de graficele funcţiilor
( ) ( ) ( ) x x x g , x x f arctg 1 ln
2
= + = şi dreptele x = -1, x = 0.

a)
4
2 ln
2
3 π
+ + − b)
4
2 ln
2
3 π
− + − c)
4
2 ln
2
3 π
− −

d)
4
2 ln
2
3 π
− + e)
4
2 ln
2
3 π
+ − − f)
4
2 ln
2
3 π
+ +


AM - 397 Să se calculeze volumul corpului de rotaţie determinat prin rotirea în jurul
axei Ox a subgraficului funcţiei ( ) | | 4 , 0 , 8 ∈ = x x x f .

a) 64 π b) 66 π c) 20 π d) 24 π e) 4 π f) 8π


AM - 398 Care este volumul corpului de rotaţie generat prin rotirea în jurul axei
Ox a subgraficului funcţiei
| |
f x x e x
x
( ) , , = + ∈ 0 1 ?

a)
( )
V e = +
π
2
1 b)
( )
V e = + π
2
9 c)
( )
V e = −
π
8
3 1

d)
( )
V e = +
π
3
2 3 e)
( )
V e = +
π
6
3 11
2
f) V e = π


AM - 399 Să se calculeze volumul corpului de rotaţie determinat prin rotirea în jurul
axei Ox a subgraficului funcţiei ( ) 16
2
− = x x f , | | 10 , 4 ∈ x .

a) 216 π b) 200 π c) 400 π d) 20 π e) 10 π f) 60π


AM - 400 Calculaţi volumul corpului obţinut orin rotirea subgraficului determinat de arcul
de elipsă 1
4 9
2 2
= +
y x
situat deasupra axei Ox în jurul acestei axe.

a) 16π b) 9π c) 36π d) 6π e)
3
4
π f)
9
π 4

318 Culegere de probleme


AM - 401 Să se calculeze volumul corpului de rotaţie determinat prin rotirea
subgraficului funcţiei
| |
f : , 1 2 →R , f x x ( ) = −
3
1 în jurul axei Ox .

a) π b)
π
4
c)
11
4
π
d)
11
2
π
e)
7
4
π
f)
5
4
π



AM - 402 Să se calculeze aria porţiunii plane mărginită de graficul funcţiei
|
.
|

\
| π π
− →
2
,
2
} 0 { \ : R f ,
x
x f
1
arctg ) ( = , axa (Ox) şi dreptele de ecuaţii: 1 3 = x şi
3 = x .

a) 2 ln
3
1
3 2
1
+
π
⋅ b) 3 ln
2
1
3 6
+
π
c) 3 ln
3
+
π


d) 2 ln
3
1
6 3
+
π
e) 3 ln
2
1
3 3

π
f) 3 ln
2
1
3 6

π




AM - 403 Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea subgraficului
funcţiei f : ,
1
2
3
4

¸

(
¸
(
→R ,
( )
f x
x x
( ) =

1
1
4
în jurul axei Ox.

a)
π
2
b)
π
2
4
c)
π
2
8
d) 1 e)
π
2
6
f)
π
2
2
2




AM - 404 Să se calculeze aria domeniului plan cuprins între curba de ecuaţie
y x = , tangenta în x = 4 la această curbă şi axa Oy.

a)
1
2
b)
2
3
c)
1
3
d) 1 e)
1
5
f)
2
5


Elemente de analiză matematică 319


AM - 405 Calculaţi aria limitată de curba
2
1
1
x
y
+
= , asimptota sa şi paralelele la
axa Oy duse prin punctele de inflexiune.

a)
2
π
b)
3
π
c) π d)
4
π
e)
6
π
f)
2
π



AM - 406 Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea subgraficului
funcţiei f :
| |
0 1 , →R ,
( )
f x x x ( ) = − 1
4
, în jurul axei Ox.

a)
π
2
b)
π
2
8
c)
π
4
d)
π
2
2
2
e) 1 f) π
2
2


AM - 407 Pentru ce valoare m>0 , aria mulţimii
A=
( )
x y m x m y x
x
, , ≤ ≤ ≤ < +
¦
´
¹
¹
`
)
2 0
6
2
este minimă ?

a) 2 = m b) 10 = m c)
6
5
= m d)
2
3
= m e) 5 = m f) 1 = m








PROBLEME MODEL
CU REZOLVĂRI ŞI INDICAŢII


ELEMENTE DE ALGEBRĂ
(simbol AL )

AL - 009
( )
( )
2
2
2; , 1
1
2
a n
n
a S n an b n
n
+
= = = + + ∀ ≥

( )
2
2 2 2 2 , 1 n na n an b n
n
+ = + + ∀ ≥

( )
2
2 1 2 2 2
1
n n a n r n an b + + − = + +
(
¸ ¸


( )
( )
2 2
2 2 2 2 , 1
1
n r a r n n an b n + + − = + + ∀ ≥
2 2
2 0
1
2 2 1
2 0
1
r r
a a b
a a a
b
= =
= ⇒ =
= = ⇒ =
=
¦ ¦
¦ ¦
´ ´
¦ ¦
¹ ¹

Răspuns corect c.


AL – 016
Fie
8
7
m
q = şi
9
8
n
q =
Rezultă
8
7
n
m n
q
n
+
= şi
9
8
m
m n
q
m
+
=

Avem:
8 9
7 9 8
7 8
n m
n m m n
n m
+
= ⇒ ⋅ =

Cu m 8 = 7 + 1 8
m n +
⇒ nu poate fi divizibil cu 7, deci nu pot
forma termenii unei progresii geometrice.

Răspuns corect e.
Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 321


AL – 019
1
1
1 1 1 1 1 1
, ,
1 1 2 1 1
1
1 1 1
1 1 1
1
n
n n
n
q q q
S a S
n n
q a a q k
a q q
q

− −
= = = = ⋅ ∑
− −
− − =

| |
|
\ .


( )
1
1 2 1 1 2 ... 1
2
...
1 1 1
n n
n n n n n
P a q q q a q a q

− + + + −
= = =

( )
1
1
1
1
2 1 2 1 1
1 1
1 1 1
2 2
1
1
1
n
q
n
a
S S
n n
q
n n
a q a q
n
q S S
n
a q
q




⇒ = = ⇒ =




| |
|
|
\ .


1
2
n
S
P
S
⇒ =
| |
|
|
\ .


Răspuns corect c.


AL - 025
Notăm
5a -1
= K
3
, deci K∈Z . Avem 5a - 1=3K,
3K +1
a =
5

Adică
6K + 7
= K
10
(
(
¸ ¸
. Dar
6K + 7
K < K +1
10
≤ deci
1 4
a ,
5 5

¦ ¹
´ `
¹ )

Răspuns corect b.


AL - 028 Avem:

(1)
| |
x -1 < x x, x ≤ ∀ ∈R
(2)
2 2 2
x -1 < x x , x ≤ ∀ ∈ (
¸ ¸
R. Se înmulţeşte (1) cu -3 şi (2) cu 5 şi ⇒
(3)
| |
-3x -3 x x + 2 < -3 ≤
322 Culegere de probleme


(4)
2 2 2
5x - 5 < 5 x 5x ≤ (
¸ ¸
; adunând (3) şi (4) ⇒
(5) | |
2 2 2
5x - 3x - 3 < 5 x - 3 x + 2 < 5x - 3x +5
(
¸ ¸
. Deoarece
| |
2
5 x - 3 x + 2 = 0 (
¸ ¸
, (5) devine
2 2
5x - 3x - 3 < 0 < 5x - 3x +5 ⇒
3- 69 3+ 69
x ,
10 10

| |
|
|
\ .

rezultă:
| | x = -1 sau
| |
x = 0 sau
| |
x =1. Pentru primele 2 valori nu se verifică ecuaţia iniţială.
Deci
| |
x =1 ⇒ | ) x 1, 2 ∈ ⇒
| )
2
x 1, 4 ∈ Rezultă
2
x =1 (
¸ ¸
sau
2
x = 2 (
¸ ¸
sau
2
x = 3 (
¸ ¸

Pentru nici una din aceste valori nu este verificată soluţia.
Răspuns corect e.

AL - 039
Se pun condiţiile: ( )
( )
2
2
1 0, 1 4 1 1 m m m m − < ∆ = + − − ⇔ <
şi
2 2
2 1 4 4 0 1 m m m m + + − + ≤ ⇔ < şi
2
3 2 5 0 m m − + + ≤
1 1 15 1 4
1,2
3 3
m
− ± + − ±
= =
− −

Deci 1 m < şi ( |
5
, 1 ,
3
m∈ −∞ − ∪ +∞
|
|

¸ .

⇒ ( | , 1 m∈ −∞ − .
Răspuns corect c.


AL - 048
Se scriu relaţiile lui Vieta:
2 1 2 1
1 2 1 2
3 3 3
1 1 1
1 2 1 2
3 3 3
m
x x x x
m m
m
x x x x
m m
+
+ =− + =− −
⇒ + ⇒
+
= = +
¦ ¦
¦ ¦
´ ´
¦ ¦
¹ ¹

1
1 2 1 2
3
x x x x ⇒ + + = −
Răspuns corect d.
Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 323


AL - 056
( ) ( ) 1 1 2
2
− + − − = m x m mx x f
m
( ) 0 ≠ m

2 1
2 2
b m
x x
v v
a m

= − ⇒ =

( ) ( )
2
2 1 4 1
4 4
m m m
y y
v v
a m
− − − ∆
= − ⇒ = −


2 1 1
2 4
m
V I bis x y
v v
m m

∈ ⇒ = ⇒ = − ⇒
2
8 4 2 0
2
8 2 0
m m m
m m
− + =
− =


0 m =
1
4
m =
nu convine
Răspuns corect a.


AL - 069
Notând
2
4 5 x x t − + = obţinem
| )
4
1, 0 ,
5
t ∈ − ∪ +∞
|
|

¸ .
, de unde
2
1 4 5 0 x x − ≤ − + < sau
4
2
4 5
5
x x − + ≥ x ⇒ ∈R
Răspuns corect d.


AL - 077
Se pun condiţiile:
(1) ( ) ( ) 2 4 0 f f ⋅ ≤ şi (2) 0 ∆ ≥

(1) ( )( ) 4 2 7 1 64 7 0 m m m m − + − − + − ≤ ⇔
( )( )
1
11 9
5 9 17 11 0 ,
17 5
I m m m − − ≤ ⇔ ∈
(
=
(
¸ ¸

(2) ( ) 1 4 7 0 m m ∆ = − − ≥ adică:
2
4 28 1 0 m m − + + =
7 5 2
1,2
2
m
±
⇒ =
324 Culegere de probleme



deci 0 ∆ ≥ pentru
2
7 5 2 7 5 2
,
2 2
I m
− +

(
=
(
¸ ¸


m trebuie să aparţină lui
1 2
I I I = ∩ adică
11 9
,
17 5
m ⇒ ∈
(
(
¸ ¸

Răspuns corect e.


AL - 107
Se pune condiţia | |
2
4 0 2, 2 x x − ≥ ⇒ ∈ −
Cazul I | ) 1 0 1, x − ≤ ⇒ ∞
Soluţia (1) | | | ) | | 2, 2 1, 1, 2 − ∩ ∞ =
Cazul II ( ) 1 0 ,1 x x − > ∈ −∞
În acest caz se ridică inegalitatea la pătrat
1 7 1 7
2 2
4 1 2 ,
2 2
x x x x
− +
− > − + ⇒ ∈
| |
|
\ .

Soluţia 2
| | ( )
1 7 1 7 1 7
2, 2 ,1 , ,1
2 2 2
− + −
− ∩ −∞ ∩ =
| | | |
| |
\ . \ .

Soluţia finală = Sol (1) ∪Sol (2) =
| |
1 7 1 7
1, 2 ,1 , 2
2 2
− −
∪ =
| | | (
| (
\ . \ ¸

Răspuns corect f.


AL - 109
Adăugăm în ambii membrii 2
1
x
x
x −
| |
|
\ .


2
2
2 1 2
1 1 1
x x x
x x x
x x x
+ + = + ⇔
− − −
| |
| | | | | |
|
| | |
|
\ . \ . \ .
\ .

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 325


2
2
2 2 2
2
1 2 1
1 1 1 1
x x x x
x
x x x x
⇔ + = + ⇔ − =
− − − −
| |
| |
| |
| |
|
|
|
|
| |
|
\ .
|
\ .
\ .
\ .

Notăm
( )
2
1 2 2
2 1 0
1 2
1
x
y
y y y
y
x
= +
= ⇔ − − = ⇔
= −

¸

( ) ( )
2
2
1 2 1 2 1 2 0
1
x
x x x
x
= + ⇔ − + + + = ⇒ ∈∅

| |
|
|
\ .

( ) ( )
2
2
1 2 1 2 1 2 0
1
x
x x
x
= − ⇔ − − + − = ⇒

| |
|
|
\ .

( )
1
1 2 2 2 1
2
x ⇒ ∈ − ± −
¦ ¹
´ `
¹ )

Răspuns corect f.


AL - 146
Se scrie ( ) ( ) ( )
1 1 1
1 2 2 0
x x
x m x m x m
− −
− − + − + =



sau
1 1
1
1
2
x
x m
x m
− −
− −
=
+
| |
|
\ .
pentru 2 0 x m + ≠
de unde rezultă 1 1 0 x − − = deci 0
1
x =
2
2 x =
şi
1
1
2
x m
x m
− −
=
+
, deci 2 1
3
x m = − − . Condiţia cu 1 0 x m − − > conduce la

3 2 0 m − − > deci
2
3
m < − , iar 2 1 0 m − − ≠ şi 2 1 2 m − − ≠

2 3
, \ , 0 0
1
3 2
m x m ⇒ ∈ −∞ − − = ⇒ >
| | ¦ ¹
´ `
|
\ . ¹ )
rezultă m∈∅
Răspuns corect a.


326 Culegere de probleme


AL - 168
Se pun condiţiile 0, 1 log
2
x x y x > ≠ = ⇒
( ) ( ) ( ) { }
2 2
1 1 1 1 , \ 0 E y y y y y = − + + = − + + ∀ ∈R
( )
| |
( )
2 , , 1
2, 1,1
2 , 1,
y y
E y
y y
− ∈ −∞ −
= ∈ −
∈ ∞
¦
¦
´
¦
¹

| | { } { }
1
2 1,1 \ 0 , 2 \ 1
2
E y x ⇒ = ⇔ ∈ − ⇔ ∈
(
(
¸ ¸

Răspuns corect d.


AL - 182
Not. lg , lg , lg ; , , 0 x u y v z t x y z = = = > ⇒

1
3 2 3 2
1 0 1 0
1 2 3
1
uv ut vt
u v t w s w s w s w w w
u v t
+ + =
= ⇔ − + − = ⇔ − + − =
+ + =
¦
¦
´
¦
¹

( )
( )
2
1 1 0 w w ⇔ − + = ⇒ Sistemul nu are soluţii în R
Răspuns corect e.


AL - 189
; , ,
k
C n k n k
n
∈ ≥ N

2 2
10, 7 , 5 4, 3 4 , x x x x x x

+ + + − ∈ ∈ N N

| |
| |
| | { }
2 2
2, 5
7 10 7 10 0
2, 4 2, 3, 4
2 2
2, 4
5 4 3 4 2 8 0
x
x x x x
x
x
x x x x x

≥ + − + ≤
⇔ ⇔ ⇔ ∈ ∩ =
∈ −
+ ≥ + − − − ≤
¦ ¦
¦
¦ ¦ ¦
´ ´ ´
¦ ¦ ¦
¹
¹ ¹
N


Răspuns corect b.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 327


AL - 196
Pentru 1 n k ≥ + avem
1 1
1
k k k
C C C
m m
m
+ +
= +
+

Dând lui m valorile , 1, ..., 1 n n k − + obţinem:
1 1
1
1 1
1 1
............................
1 1
1 1 1
1 1
...
1 1 1 1
k k k
C C C
n n
n
k k k
C C C
n
n n
k k k
C C C
k k k
k k k k k
C C C C C
n
n n k k
+ +
= +
+
+ +
= +
− −
+ +
= +
+ + +
+ +
= + + + +
+ − + +


Dar
1
,
1
k k
C C
k k
+
=
+
deci
1
...
1 1 1
k k k k k
C C C C C
n
n n k k
+
+ + + + =
− + +

Răspuns corect b.


AL - 207
Se scrie termenul general
( )
16
2 16
3 1
3 4 2 4
16 16 1
k k
k
k
k k
T C x x C x
k


+
= =
+
| | | |
| |
| |
\ . \ .


( )
| |
4 32 2 3
128 5
0,16 ,
12 12
k k
k
k k
− +

= ∈ ⇔ ∈ ∈ ⇒ N N

4; 16 k k = = ⇒ Doi termeni nu conţin radicali
Răspuns corect b.

AL - 223
( )( )
1 2 1 2 1 2 1 1 2 2 1 2 1 2
2 2
1 2
1 2 1 2
z z z z z z z z z z z z z z
z z
z z z z
+ − + − + −
= = =
+
− −

2 2
1 2 1 2 1 2
2 2
1 2 1 2
z z z z z z
z z z z
− −
= +
− −

328 Culegere de probleme


0,
1 2 1 2 1 2 1 2
Z z z z z Z z z z z Z X Y X Y X Y
i i
= − ⇒ = − = − ⇒ − = − − ⇒ = ∈R

X Y
i
+ Z Yi iZ Y ⇒ = ⇒ − =

Răspuns corect d.


AL - 232
( )
( )
( )
( ) ( )
2
2
2 2
2 2 2 2
2 . Re 2 . Re
z a z a z a z a z a z z a z z a
z a z a a b z a z b
− = − − = − − = ⋅ − + + =
− + = − ⇒ = −


( )
( )
( )
( )
( )
( )
2
2
b z b z b z z b z z
b z
b z
b z b z b b z z z z
− + − − −

= = =
+
+ + + − +


( )
2
2
2
2 Im
Re Im
Re 2 Re
b z ib z
b a z ib z
z a b a b z
− −
− −
= = =
⋅ + +


( )
( )
( )
( )
( )
( )
2
2 2
2 2 2 2
Re Im Re
Re Re
b a z b z z a b
a b
z a b z a b a b
− + −

= =
⋅ + + +

Răspuns corect c.


AL - 250
Se folosesc formulele
2
1 cos 2cos
2
α
α + = şi sin 2sin cos
2 2
α α
α =
Avem:
2
2cos 2sin cos 2cos cos sin
2 2 2 2 2 2
2cos cos sin
2 2 2
Z i i
i
α α α α α α
α α α
= − = − =
= − + −
(
(
¸ ¸
( | | | |
| | (
\ . \ . ¸ ¸

Răspuns corect a.
Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 329


AL - 259
Avem 1
n
ω = şi
2 1
1 ... 0
n
ω ω ω

+ + + + =
Înmulţim relaţia dată cu 1 ω − . Avem
( ) ( )
2 2 1
1 1 2 3 ... 1
n n
S n n ω ω ω ω ω
− −
− = + + + + − +
( )
2 1
2 ... 1
n n
n n ω ω ω ω

− − − − − −
Avem ( )
1
1 1 ...
n n
S n n ω ω ω ω

− = + + + − = −
( ) 1 S n ω − = −
1
n
S
ω
=


Răspuns corect c.


AL - 274
( )
( )
( )
2
2
1
k
k k
i i = = − ;
( )
( )
1 2 cos sin 2 cos sin
4 4 4 4
n
n n n n n
n
i i i
π π π π
+ = + = +
| | | |
| |
\ . \ .

Avem:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2
0 1 2 3 4 5 6 2
1 1 1 ...
n k
k
i C C i C C i C C i C C i
n n n n n n n n
+ = + + − + − + + + − + + =

( )
( )
0 2 4 6 2 1 3 5
... 1 ...
k
k
C C C C C i C C C
n n n n n n n n
= − + − + + − + − + +

2 cos
4
n
n
E
π
⇒ =
Răspuns corect c.

AL - 286
Identificând matricele avem
( )
2 0
1 2 1 1
2 3 3 0
2 1 3 3
0 0
0 1 1 1 1
2 1 2
2 1 2 0
x y z t
x y z t
a
x y z t
a a
x a y z at
− + − =
− −
− + − =
− −
⇒ = ⇒ =
+ + + =

+ − + + =
¦
¦
¦
´
¦
¦
¹

Răspuns corect b.
330 Culegere de probleme


AL - 310
1 1 1
1
;
1 1
2 2 3
n n
A A A a a b b
n n
n n
+
= ⋅ ⇔ = + = + +
+ +


( )
( ) 1 1 1 1
, ; 1 2 ... 1
1 1
2 3 2 4 3 8 3
n n n n n
a b a b n
n n

= = ⇒ = = + + + − + = + (
¸ ¸


( ) 3 5
24
n n
b
n
+
= Într-adevăr
( )
1
1
2
1 1 1
2 1 2 1
2 4 3
1 2 1
3 2 3 2
2 4 3
...................... .........................
1 1 1
1 1
2 4 3
1
1 2 ... 1
2 4 3
aşi
a a b b
a a b b
n
a a b b
n n
n n
n n
a b n
n n
=
= + = + +
= + = + +

= + = + +
− −
= = + + + − +
| |
|
\ .

Răspuns corect d


AL - 317
Trebuie ca un determinant de ordinul doi format din A să fie diferit de zero şi
toţi determinanţii de ordinul 3 din A să fie nuli
Fie
( )
2 4
2 4
2 0 1 2 3 2 1 0
2 1
2 3
1 2 4
β
β = = − ≠ ⇒ = = − = ∆ ∆

( )
1 2 4
1
1; 2 3 2 2 1 0
2
2
2 2 4
β α α α
α
⇒ = = = − − = ⇒ = ∆
Pentru aceste valori:
Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 331


1 4 1 2
1 3 0, 1 2 0
3 4
1 2 4 1 2 2
β β
α α
α α
= = = = ∆ ∆

Răspuns corect b.


AL – 323

Dacă
1 2 2 4 1 2 4
1 2 0; 1 2 3 0; 2 3 0
1 2 2 1 2 4 2 2 4
β β
α α
α α
= = = ⇔

( )
( )
2 2 0
2 1 0
2 1 2 0
α αβ
β
α
− =
⇔ − = ⇒
− =
¦
¦
´
¦
¹
Pentru
1
, 1,
2
α β = = matricea cu rangul 2

Deci rangul este 3 dacă
1
2
α ≠ nu 1 β ≠ .
Răspuns corect d.


AL - 332
2
2
1 1
2 2 2
0
2 2 2 2 2
0
y
x xy y x y xy y
y
x xy xy x x xy y
xy xy
y xy x x y y x y
= − = + + =
− + +


( ) ( )
( )
( )
1 1
1
2 2
2 2 2
x y
x xy y xy
xy
y x y x y
x y y x y
+ +
= − = − +
+ +
+ +
=

( )
( )( )
2 2
1 xy x y x y = − + + −
Răspuns corect e.
332 Culegere de probleme


AL - 336
Fiindcă:
2 2 2
bh
ah ch
a b c
S = = = avem:
1
1
1
2
4 1 0
1
1
a
bc
S b
ac
c
ba
= = ∆

Răspuns corect b.


AL - 351
( )
3 1
3 0 0 0
3
3 0 0 0
3 0 0 0
x a a a x a a a a a a a
a x a a x a x a a x a
x a
a a x a x a a x a x a
a a a x x a a a x x a
+
+ −
= = +
+ −
+ −


( )( )
3
3 0 3 ,
1 2 3 4
x a x a x a x x x a + − = ⇒ = − = = =

Răspuns corect e.


AL - 377
1
1
2 1 ; 1 2 0
2 1
3 1
m
m
A m
m


= = + ≠

| |
|
|
|
\ .
pentru
1
2
m ≠ −


( )
1 1 1 1
2
2 1 0 2 1 2 6 1 0
3 1 1 0 4 1 4
m m
m m m m
car
m m m m
− − − −
= = + + = − =
− − − −


1, 1 m m ⇒ = = −
Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 333


Pentru
1
2
m = −
2 1
3
0
3
2
princ
= ≠


car
∆ e acelaşi
{ } 1,1 m ⇒ ∈ −
Răspuns corect d.


AL - 385
Metoda 1. Sistem compatibil simplu nedeterminat ⇒ necesar ca det A = 0

( ) ( )
1
2
1 1 1 2 0
1
α β
αβ β α α
β α
= − + =


0 1
0 1 0 1
1 0
A
α
β
α
= ⇒ = ⇒
| |
|
|
|
\ .
x sau z necunoscută secundară, exclus
1 1
1 1 1
1 1
A
β
α β
β
= ⇒ = ⇒
| |
|
|
|
\ .
rang A = 1, exclus

2 1
2 1 2 1
1 2
A α β
β
β −
= − ⇒ = − ⇒

| |
|
|
|
\ .
pentru 0 p ≠ posibil ca x sau z să fie cunoscute secundare
dacă z= nec.sec. :
2 1
1 2 0
1 1
c
β β
β
β

∆ = − =

2
2 0 2 0 β β β + = ⇔ = − ≠
dacă x= nec.sec. :
1 1
2 1 0
2 1
c
β
β
β
β ∆ = − =


334 Culegere de probleme


pentru ( )
1
2 : , 1
2
x z y α β λ λ = = − = = = − + verifică ecuaţiile principale
Metoda 2:
Înlocuim x,y,z în sistem şi identificăm λ ∀ ∈R
Răspuns corect d.

AL - 409
Avem:
( )
2
3 2 1
2
x x x x x = ∗ = = −
Presupunem
( )
2 1
k
x x
k
= − şi demonstrăm că:
( )
1
2 1
1
k
x x
k
+
= −
+

( ) ( ) ( )
1
2 1 2 2 1 2 1
k k k
x x x x x x x
k
+
∗ = − ∗ = − + = −
(
(
¸ ¸

deci
( )
( )
( )
( )
( )
2
2 1 8 2 1 ,
2
2 1 8 2 8 8 1 ,
2 2
2 1 8 2 17 2 8 2 16 0
2
2 4 0 2 4 2
n n
x x x x x
n n
x x x
n n n n
n n
n
− = − − − ∀ ∈
− = ⋅ − − − ∀ ∈
− = ⋅ − ⇔ − ⋅ + = ⇔
⇔ − = ⇔ = ⇔ =
(
¸ ¸
R
R

Răspuns corect e.


AL - 416
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
1
2
E a b c ma nb p c m ma nb p nc p
E a b c a mb nc p ma n mb nc p p
= ∗ ∗ = + + ∗ = + + + +
= ∗ ∗ = ∗ + + = + + + +


din
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
1 0 1
1 0 2
1 2
0 3
m m
E E n n
p m n
− =
≅ ⇒ − =
− =
¦
¦
´
¦
¹
Ec (3) poate fi satis. în 2 cazuri a)
m=n dar atunci op. * este comut şi nu ne intere deci a; b) p=0 iar (1) şi (2) ne
conduc fiecare la 2 posibilităţi: m=0 şi n=0
m=1 şi n=1 când * este comutat.
Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 335


şi m=1 şi n=0
m=0 şi n=1 când * nu este comut./ceeace ne intere.

Deci soluţiile sunt: (1,0,0) şi (0,1,0)
Răspuns corect a.


AL – 425

Avem:

0 0 1 0 0 1 0 0
0 0 0 1 0 0 1 0
2 3 4
, ,
4
1 0 0 0 0 0 0 1
0 1 0 0 1 0 0 0
X X X I = = =
| | | |
| |
| |
| |
| |
\ . \ .

Dar 1997=4.499+1

( )
( ) ( )
499
1997 4
1
1997 3 3 3
4
X X X X
X X X X XX I
= ⋅ =

= ⋅ = =


Răspuns corect c.


AL - 430
( ) ( )
( ) ( )
( )
, 0 0
0 , 0 0
n fx f x x
m m
f f x f f f
n m n m nm
f x x
m
> ⇒ >
= : =
≤ ≤
¦
¦
´
¦
¹



1
2001 1
2001 2001 1
A
f f f f f e
n e e n n
f f f f f n n
n n
= = ⇔ =

= = ⇔ = ⇒ ∉
 
  N


Răspuns corect b.

AL - 431

0 m >
336 Culegere de probleme


Inversul lui x în M este elem. simetric al operaţiei ' x , adică: ' 1 x x ⋅ = sau
( ) ( )
( ) 2 ' ' 2 1, ' 2 ' 2 ' ' 1 a b a b aa bb ab ba + ⋅ + = + + + =

' 2 ' 1
' ' 0
aa bb
ba ab
+ =

+ =
¦
´
¹
Nec.:
2
0, 0
a b
b a
∆ ≠ ≠

sau
2 2
2 0 a b − ≠ (Condiţie Nec)
Dar, mai trebuie ca
şi
1 2
0
'
2 2
2 1
1 1
'
0
b
a a
a
a b
a b
b
b
= = ∈
⇒ − = ± ∆ ∆

= = ∈
∆ ∆
¹
¦
¦
¦
`
¦
¦
¦
)
Z
Z

Răspuns corect c.

AL - 432
Elementul neutru e funcţia identică 1
0
f
E
=
( ) ( )
( ) ( )
1 1 0
1
, 1 , , ,
2
2
1
1 , 1 , , ,
2 2
1 1
1 0
2
1 , adic ă
1
1
0
2 2
1 0
f f f f f
t t
f x y y x y x y E
t
t
x y t y y t x y x y
t
t f
t
t
t
= =
− −
− + − = ∀ ∈
− + + − + − + = ∀ ∈
=
− + =
⇒ = ⇒
− + =
− + =
| |
|
\ .
| |
|
|
\ .
¦
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦
¹
 



R

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 337


( )
1
, , 1
2
x y x y y g = + + +
| |
|
\ .
;
Răspuns corect e.

AL - 442
, z e z z ∗ = ∀ ∈C ∗este evident comutativă
( ) 1 1 z e i ie i z z e i + + − − = ∀ ∈ ⇒ + = C
1 e i = −

2
' 1 '
iz
z z i z
z i

⋅ = − ⇒ =
+

Deci orice { } \ z i ∈ − C este simetrizabil astfel încât { } ( )
\ , i − ∗ C este grup
abelian i α = −
Răspuns corect f.

AL - 458
Condiţia de comutativitate ' ' X X X X ⋅ = ⋅ , unde

1 1 ' '
0 1 , ' 0 1 '
0 0 1 0 0 1
a b a b
X c X c = =
( (
( (
( (
( (
¸ ¸ ¸ ¸
, implică: ( ) ' ' ac a c = ∗
Dar ( ) ∗ nu este satisfăcută pentru orice , , a b c ∈R în cazurile subgrupurilor
generate de matricele d) şi e).
Astfel, sunt comutative subgrupurile generate de a), b), c), şi f).
Definim, acum, ( ) ( ) : , , f G + → ⋅ R prin
( )
1 0
0 1 0
0 0 1
x
f x =
(
(
(
(
¸ ¸


Avem ( ) ( ) ( )
1 0 ' 1 0 1 0 '
' 0 1 0 0 1 0 0 1 0 '
0 0 1 0 0 1 0 0 1
x x x x
f x x f x f x
+
+ = = ⋅ = ⋅
( ( (
( ( (
( ( (
( ( (
¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ¸

Iar f este bijecţie.
Răspuns corect c.
338 Culegere de probleme


AL - 481
1 1
3 7 9
3 4 3 3 9; 7 2 3; 9 6 10;
4 6 2

= ⋅ = ⋅ = = ⋅ = = ⋅ =
  
        
  



( )

( )
 
9 5 10 3 9 10 3 8 10 0 10 0; E = ⋅ + ⋅ = ⋅ = + = ⋅ =
      



Răspuns corect a.


AL - 484
( ) ( ) ( )
1 2 1 2
f z z f z f z + = + şi
( ) ( ) ( )
, , ;
1 2 1 2 1 2
f z z f z f z z z ⋅ = ⋅ ∀ ∈C

deci ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) : , f f x yi f x f yi f x f y f i → + = + ⇒ + = C C
( ) f x x
x
=
∈R
( ) x yf i +

( )
( )
2
1 1; f i f = − − deci ( ) ( ) f i i f x yi x yi = ± ⇒ + = ±
|| ⇓
( )
2
f i (
¸ ¸
( ) ( ) , f z z f z z = =
(sunt morfisme şi bijecţii)
( ) 2 S z z z ez ⇒ = + = R
Răspuns corect e.


AL - 505
1
...
0 1 1
n n
f a x a x a x a
n
n

= + + + +



( ) ( ) ( )
( )
( )
1 1
15 7 15 7 15 7 ... 15 7
0 1 1
n n n n
f f a a a
n
− −
− = − + − + + − =


4 8 , k k = ∈Z , absurd

Răspuns corect b.
2)
1)
2) 1)
( )
f x x =

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 339


AL - 513
( ) 1 2 f − =
( ) 2 1 f = − ; Din identitatea împărţirii
( )
( )
( )
2
2 ; f X X X Q X mX n = − − + + deducem
( )
( )
1 2
2 2 1
f m n
f m n
− = − + =
= + = −

1
1
1
m
X
n
= −
⇒ ⇒ − +
=
¦
´
¹

Răspuns corect a.


AL - 525
Se face împărţirea şi se aplică Algoritmul lui Euclid

( )
3 2 3 2
2 7 3 3 3
3 2
2 6 2 6 2
2
/ 2 3
X X X X X X
X X X
X X
λ µ
µ
λ µ
− + + − + +
− + − −
− + − −


( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )( ) ( )
( )( ) ( )
3 2 2
3 3 2 3
3 2
2 3 2 3
2
/ 2 3 3 3
2
2 3 2 2 3 2 3 3
/ 2 2 3 3 12 3 6 0
X X X X X
X X X X
X X
X X
X
µ λ µ
λ µ λ µ
λ µ µ
λ µ λ µ λ µ λ µ
λ µ λ µ µ λ µ
− + + − − +
− + − − + − −
− − − + − −
− − − + − − − − − − ⋅
− − − + − + − + ≡ (
¸ ¸


( )( )
2 4
1
2 2 3 3 0 2
λ µ
µ
λ µ λ µ µ λ
− =
= −
⇔ ⇔
− − − + − = =
¦
¦
´ ´
¹
¹

Răspuns corect d.

AL - 528
( ) ( ) ( )
3 2
1 4 6 4 1, 4 P x P x x x x x grad P + − = + + + ∀ ∈ ⇒ = R ,
( )
4 3 2
P x ax bx cx dx e ⇒ = + + + + ;
340 Culegere de probleme


( ) ( )
( ) ( )
4 3 2 3 2
1 4 6 4 1 3 3 1 P x P x a x x x x b x x x + = + + + + + + + + +
( )
( )
2 4 3 2
2 1 1 c x x d x e ax bx cx dx e + + + + + + − − − − − =
( ) ( )
3 2 3 2
4 6 3 4 3 2 4 6 4 1 a x a b x a b c x a b c d x x x = + + + + + + + + + ≡ + + +
( )
1 1
6 3 6 0
4
,
4 3 2 4 0
1 0
a a
a b b
P x x k k
a b c c
a b c d d
= =
+ = =
⇔ ⇔ ⇔ = + ∈
+ + = =
+ + + = =
¦ ¦
¦ ¦
¦ ¦
´ ´
¦ ¦
¦ ¦
¹ ¹
R
Răspuns corect c.


AL - 529
( ) ( ) ( ) ( ) , , , , f a p f b p f c p f d p = = = =
, , , a b c d ∈Z diferite.
( )( )( )( ) | | , f X a X b X c X d g p g X ⇒ = − − − − + ∈Z
Dacă ( )
( )
: 2
0 0
X f X p ∃ ∈ = ⇔ Z
(∗)
( )( )( )( ) ( )
.
0 0 0 0 0
X a X b X c X d g X p prim − − − − = + =
Egalitatea (∗) este imposibilă deoarece p este număr prim. Rezultă că nu
există
0
X ∈Z cu
( )
2
0
f x p =
Răspuns corect a.

AL - 535 Notăm rădăcinile , ,
1 2 3
x x x cu: , , u r u u r − + ;
1 2 3
1 2 1 3 2 3
1 2 3
b
x x x
a
c
x x x x x x
a
d
x x x
a
+ + = −
+ + = ⇔
= −
¦
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦
¹

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 341


( )
3
2 2 3 2
3 2 27 9 0
2 2
b
u
a
c
u r b a d abc
a
d
u u r
a
= −
− = ⇒ + − =
− = −
¦
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦
¹

Răspuns corect c.


AL - 540
( ) ( ) ( )( )
( ) ( )( )
3
3 3 3
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 1 3 2 3
3
3 2 3 2 3 6 11
1 2 3
3
x x x m m
x x x x x x x x x x x x x x x
+ = − − − − − = − −
+ + = + + − + + + + +


( ) ( )
4 3 2
2
1 1 1 1
4 3 4 4 4 2
2 2 6 11 4 2 2 2 16 24
2 2 2 2 1 2 3
4 3
2
3 3 3 3
x x mx x
x x mx x x x x m m m m m
x x mx x
= − + −
= − + − ⇒ + + = − − − + + + = + +
= − + −
¹
¦
¦
`
¦
¦
)
2
2 16 24 24 0, 8 m m m m ⇒ + + = ⇔ = = −
Răspuns corect d.



ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI TRIGONOMETRIE
(simbol TG )


TG - 141
Ecuaţia fasciculului de drepte ce trec prin intersecţia dreptelor d
1
şi d
2
( ) ( ) ( ) 2 2 3 6 4 0 1 x y λ λ λ + + − + − =
este

Ecuaţia unei drepte ce trece prin P este ( ) 2 2 y m x − = −
Punem condiţia ca această dreaptă să treacă prin punctul (4,0) respectiv (- 4,0). Găsim 1 m = −
respectiv
1
3
m = . Obţinem două drepte ( ) 2 4 0 x y + − = şi ( ) 3 4 0 3 x y − + = .
Condiţia ca dreapta (1) să fie perpendiculară pe (2) respectiv pe (3) este:
elimin

u şi r
342 Culegere de probleme


2
1
2 3
λ
λ
+
− =

respectiv
2
3
2 3
λ
λ
+
− = − ⇒



1
3
λ = respectiv
11
5
λ = . Obţinem două drepte
( ) ( )
2 0 3 2 0
1 2
x y x y δ δ − + = + − =
Răspuns corect f.


TG - 148
Avem:
1
2,
1 2
3
m m = =
1
2
0 0 0 3
1 45 , 135 45
1
1 2
3
tgθ θ θ θ

= ± ± ⇒ = = ⇒ =
+
=
Răspuns corect c.


TG - 174
Determinăm centrul şi raza cercului ce trece prin cele 3 puncte:
( ) ( )
2 2
2
x a y b r − + − =
( ) ( )
( )
( ) ( )
2 2
2
1 1
13 7 50 2
2 2
2 , ,
6 6 6
2 2
2
3 2
a b r
a b r a b r
a b r
− + − =
− + = ⇒ = = =
− + − =
¦
¦
¦
´
¦
¦
¹

Deci
13 7
,
6 6
ω
| |
|
\ .

2 2 2 2 2 2
O OT r OT O r ω ω = + ⇒ = −

169 49 50 168 14
2 2
36 36 36 36 3
OT OT = + − = ⇒ =
Răspuns corect c.
Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 343



TG - 181 Fie ( )
1 1
, M x y şi ( )
2 2
, x y N de pe elipsă: avem

( )
( )
( )
2 2
2
1 0 0
2 2
2
1 2
2 2
1 2
x y
x Sx p
a b
y y S m S c
y m x c
y y P m p cs c
+ − = ⇒ − + =
+ = = −
= − ⇒
= = − +
¦
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦ ¹ ¹



1 1 MN
E
FM FN FM FN
= + =




( ) ( ) ( )( )
( )
( )
( ) ( )( )
( ) ( )( )
2
2 4 2
4 1
2 2
2 2
1 4
1 2 1 2 2
2 2 2
2 2
2 2
1
1 1 1
2 2
2 2
1
2 2 2
a b m
MN x x y y m S p
b a m
FM x c y m x c
FN x c y m x c
+
= − + − = + − =
+
= − + = + −
= − + = + −
¦
¦
¦
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦
¦
¦
¹



( )
( )
4 2
1
2 2
1
2 2 2
b m
FM FN m P CS c
b a m
+
⇒ ⋅ = + − + =
+


2
2
a
E
b
=

Răspuns corect a.



344 Culegere de probleme


ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ
(simbol AM )

AM - 015
Avem
1 1 2
2 2
2 2
1 1 2
1 1 2
1 1
2 2
1 3
2
2
1 3
1 3
1 2 3 6
1
2
n n
n n
n n n n
n n n n
n n
n n
a
n
n n n n
n
n
n n
n n
n
n
e e e e
n n
− −
⋅ ⋅
+ +
+ +
− −
− −
= + ⋅ + ⋅
+ +


+
+


− − − −
⋅ + → ⋅ ⋅ =
+
( (
( (
| | | |
( (
| |
\ . \ .
( (
¸ ¸ ¸ ¸
(
(
| |
(
|
\ .
(
¸ ¸

Răspuns corect b.


AM - 020
Limita devine:

( ) ( )
( )
( )
lim 1 3 2 3 1 3
lim 1 3 0 1 0
a n n b n n a b n
n
a b n a b
n
+ − + + + − + + + + + =
→∞
= + + + = ⇔ + + =
→∞
(
¸ ¸

Răspuns corect b.


AM - 029
Limita devine:

1 1 1 1
lim lim
2
2 1 2 1 2 1 1
4 1
1 1 1
lim 1
2 2 1 2
n n
n n
k k k k
k
n
n
= − ⋅ ∑ ∑
→∞ →∞
− + = =

= − =
→∞

| |
|
\ .
| |
|
\ .



Răspuns corect d.
Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 345


AM - 072
Avem:
( ) ( )
( )
( )
1
1
ln 1
1
1
ln 1
1
1 ln 1
1
ln 1
1
n
k
n
kx
k
n
kx
x
k
f x n kx
n
x
kx
k
e
| |
|
\ .
=
Π +
=
Π +
=
= + + =
Π +
=
=
¦ ¹
¦ ¦
¦ ¦
( ¦ ¦
Π
´ `
(
¸ ¸
¦ ¦
¦ ¦
¦ ¦
¹ )

( )
( )
1
1 2
lim
0
n
n n
k
k
f x e e
x
+

=
= =



Răspuns corect d.


AM - 100
Arătăm că singurul punct de continuitate al funcţiei este
2
3
.
Fie \
0
x ∈R Q şi ( ) x
n
n


Q
N
cu
0
x x
n
n

→∞

Avem ( )
( )
2 2 2
0 0 0
f x x x x f x
n n
n
= − → − ≠ =
→∞
, deci f nu e cont. în
0
x
Fie
2
\
0
3
x ∈
¦ ¹
´ `
¹ )
Q şi ( ) \ x
n
n


R Q
N
cu
0
x x
n
n

→∞

Avem ( )
( )
2 2 2
0 0 0
f x x x x f x
n n
n
= → ≠ − =
→∞

Dacă
2
0
3
x = arunci ( )( ) ,
0
x x x
n n
n
n
∀ →

→∞
N
avem
( )
( )
4
0
3
f x f x
n
n
→ =
→∞
, deci conf. T. Heine f este continuă doar în
2
0
3
x =

Răspuns corect d.


346 Culegere de probleme


AM - 102
Se ştie că
( )
( )
( |
0 1,1
1 1
1,
Nu există, , 1
x
x
n
x
n
x
x
∈ −
=

→∞
∞ ∈ ∞
∈ −∞ −
¦
¦
¦
´
¦
¦
¹


Se vede că şirul ( )
( )
( )
2
1 4
1
n
x x
a n
n
n
x x
+ +
=
+
nu e definit în 0 x =

Trecând la limită avem ( )
1
2
4
2
4
lim lim
1
n
x x
n
x x
a x
n
n n
x
n
x x
n
x
+ +
+
= =
→∞ →∞
+
| |
|
\ .
| |
|
\ .

( )
( ) ( )
( ) ( )
1
: 1, 0 0,1
, 3, 1
2
4
, , 1 1,
x
x
f x x
x
x
x
∈ − ∪
= =
+
∈ −∞ − ∪ ∞
¦
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦
¹
Deci { } \ 0, 1 A = − R
( ) ( ) ( ) 1 0 1 5 1 0 3 0 f f f − = ≠ = + ≠ = Deci { } 1 D =

Răspuns corect b.


AM - 104
Se foloseşte inegalitatea
2 2 2
1
x x x
− < ≤
(
(
¸ ¸

Pentru 0 x > , înmulţind cu
3
x
se obţine
2 2 2 2
1
3 3 3 3
x x x
x x x
− < ≤ ⋅ =
| | (
|
(
\ . ¸ ¸
rezultă
2 2
lim
3 3
0
0
x
x
x
x
=

>
(
(
¸ ¸

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 347


Pentru 0 x < înmulţind cu
3
x
se obţine
2 2 2
1
3 3 3
x x x
x x x
⋅ ≤ < −
( | |
|
(
¸ ¸ \ .
şi
2 2 2
lim
3 3 3
0
0
x
a
x
x
x
= ⇒ =

>
(
(
¸ ¸

Răspuns corect c.


AM - 131
Avem:
( ) ( )
( ) ( ) ( )
0 0
1
1
2
, când
1
lim 0
0
0 1
0 când
0
0 0; ' 0 lim lim
0
x x
n
x
x
n x
x
x n
f x f f x
f f
x x
→ →
=
= =

= ≠

= = = =

¦
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦
¹

deci f este derivabilă în ( ) 0 ' 0 0 xşi f = =
Răspuns corect b.


AM - 134
Funcţia se scrie
( )
( | ( |
( |
( )
( )
( ) ( )
( )
( )
6 7
7 , , 1 0,1 , , 1 0,1
5 4
, 1, 0 ' 5 , 1, 0
3 4
4 , 1, , 1,
x x x x
f x x x f x x x
x x x x
∈ −∞ − ∪ ∈ −∞ − ∪
= ∈ − = ∈ −
∈ ∞ ∈ ∞
¦ ¦
¦ ¦
¦ ¦
´ ´
¦ ¦
¦ ¦
¹ ¹



( ) ( )
( ) ( )
' 1 7 5 ' 1
' 0 ' 0
f f
s
d
f f
s
d
− = ≠ = −
=
( ) ( ) ' 1 7 ' 1 4 f f
s
d
= ≠ =

Deci f nu este derivabilă în 1şi 1 x x = − =
Răspuns corect e.
348 Culegere de probleme


AM - 143
( )
( )
( )
| )
( )
| |
( )
2 2
3 1 8 6 1 3 1 3 1 1,
3 1, 1,10
3 1 0 9 1 10
1 3, 10,
x x x f x x x D
x x
xşi x x f x
x x
− − = + − − ⇒ = − − = − − ⇒ = ∞
− − ∈
− − ≥ ≥ −⇔ ≤ ⇒ =
− − ∈ ∞
¦
¦
´
¦
¹


( )
( )
( )
1
, 1,10
2 1
'
1
10,
2 1,
x
x
f x
x
x
− ∈

⇒ =
∈ ∞

¦
¦
¦
´
¦
¦
¹


( ) ( ) ( ) { }
1 1
' 1 ; ' 0 ; ' 10 1,10
6 6
f f f M
a s a
= −∞ = − = ⇒ =
Răspuns corect d.


AM - 150
Punem succesiv condiţiile ca f să fie continuă în 1, derivabilă în 1 şi de două
ori derivabilă în 1.
( ) ( ) 1 0 0, 1 0 0 f f α β γ α β γ − = + = + + ⇒ + + = (1)

( )
( ) ( )
( ) ( )
( )
1
, 0,1 ' 1 1
' 2 1 2
2 , 1, 0 ' 2
x f
s
x f x
x x f
d
α β
α β α β
∈ =
= ⇒ + =
+ ∈ +
¦
¦
´
¦
¹


( )
( ) ( )
( )
( )
1
, 0,1 '' 1 1
2
'' 2 1 3
2 1, '' 2
x f
s
f x x
x f
d
α
α α
− ∈ = −
= ⇒ = −
∈ ∞
¦ ¹
¦ ¦
´ `
¦ ¦
) ¹


( ) ( ) ( )
1 3
1 , 2 , 3 , 2,
2 2
α β γ ⇒ = − = = −
Răspuns corect d.

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 349


AM - 173
Avem ( )
( )
( ) ( )( )
7
' . : '
0 0 0 2
3
f x Ec tg y f x f x x x
x
= − = −
+

( )
6 14 1 14
' 2; 2 3
0
2 14
2
f x y x
− + −
= − = + −
| |
|
\ .

2 8 2 14 y x ⇒ = + −
Răspuns corect e.


AM – 186

Fie:
( )
( )
( )
( )
2
ln 1
2
1 2
' 1 0
2 2
1 1
f x x x
x x
f x
x x
= + −
− −
= − = <
+ +

Tabelul de variaţie


0 1
' 0
0
x
f
f
− ∞ ∞
− − − − − − − − − − − −
∞ − ∞   


Deci ( ) 0 f x > pentru ( ) , 0 x ∈ −∞
Răspuns corect c.


AM - 200
Trebuie ca ( ) ' 2 0 f − = şi ( ) ' 2 0 f =
( )
( )
( )
( ) ( )
2 3 2
3 2 1
2
'
3/ 2 3/ 2
2 2
1 1
x a x x ax
x x a
f x
x x
− + − +
+ −
= =
+ +

8 4 0 12
8 4 0 12
a a
a a
− − − = ⇒ = −
+ − = ⇒ =

Răspuns corect c
350 Culegere de probleme


AM - 207
Avem: ( ) ( ) ( ) ' ; ' 0 0 0 1 1
2
ax
f x f x x f b b
ax b
= = ⇒ = ⇒ = = ⇒ =
+

Pentru ca D să fie interval de lungime minimă trebuie ca
4 0
0
2
2 2 4
1 2
2
ab
b
P x x
a
S
− >
∆ >


= − = −
¦
¦
¦ ¦
´ ´
=
¦ ¦
¹
¹

1
1 1 a
a
⇒ − = ⇒ = − şi 1 b =
Răspuns corect e.

AM - 215
Avem: ( )
( )
3
3
'
2 2
1 1
x x a
f x
x x
− +
=
+ +

3
3 0 x x a − + = Şirul lui Rolle : ( )
2
' 3 3 0 x x ϕ = − =


1 1
2 2 a a
−∞ − ∞
− + − +
+ −


( )
2 0
2, 2
2 0
a
a
a
+ >
⇒ ∈ −
− <
¦
´
¹


Răspuns corect b.


AM - 217
Fie:
( )
2 2
2ln 4 1
0
f x x x x m m
x
= + − + − +
>

Avem:
( )
2
2
' 2 4 0 2 4 2 0
1
1,2
f x x x x
x
x
= + − = ⇔ − + =
⇒ =

Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 351


Şirul lui Rolle


2
0 1
2
x
m m
+ ∞
− ∞ − + ∞ −
Trebuie ca: ( )
2
2 0 1, 2 m m m − − < ⇒ ∈ −

Răspuns corect c.


AM - 250
Avem: ( ) ( ) ( ) ( )
0 ' , f x f xf x θ − = unde ( ) ( ) cu 0,1 x x θ θ θ = ⋅ ∈

( )
( )
| |
1
' : 0,1
2
1
f x x
x
= − ∀ ∈
+


Avem:
| |
( )
1 1
1 1 : 0,1
2
1
1
x
x
x θ
− = − ∀ ∈
+
+ ⋅


Deci ( ) ( )
1 1
, 0,1
x
x x
x
θ θ
+ −
= = ∀ ∈

Evident
1 1 1
lim
0
2
x
L
x
x
+ −
= =



Răspuns corect c.


AM - 251
Pentru
( )
'
1
0, sin x f x x
α
≠ =
| |
|
\ .
. Dacă f admite primitive pe R, fie
: F → R R o primitivă.
Atunci ( )
1
sin , 0, F x x c x c
x
= + ∀ ≠ ∈R.
Cum F este continuă pe ( ) 0 F C ⇒ = R
352 Culegere de probleme


Cum F este derivabilă pe ( )
( ) ( ) 0
1
' 0 lim lim sin
0 0
0
F x F
F K
x x
x x

⇒ = = =
− →

R ,
limită care nu există. Deci am obţinut o contradicţie, aşadar f nu admite primitive pe R
Răspuns corect f.


AM - 254
f nu are proprietatea lui Darbaux pe | | 1,1 − ⇒ f nu are primitive pe | | 1,1 − .
Într-adevăr
)
1,0
f

¸

şi
0,1
f
(
(
¸ ¸
sunt continue fără ca f să fie continuă pe | | 1,1 −
| | | |
1
1,1 ,1 2, 3 f
e
− = ∪
|
|

¸ .


nu este interval
Răspuns corect e.


AM - 270
Schimbarea de variabile ( ) tgx t x arctgt t ϕ = ⇒ = =
( )
1
'
2
1
t
t
ϕ =
+
,
2 2
x t
π π
∈ − ⇒ ∈
| |
|
\ .
R

1 1
2 2
1 1
2
2
1
1
1
2
ln 1 ln
cos
tg xdx t dt dt
t
t
t t C tgx C
x
+ = + ⋅ = =
∫ ∫ ∫
+
+
= + + + = + +
| |
| |
|
|
\ .
\ .

Răspuns corect b.


AM - 278
sin cos
;
sin cos sin cos
1
x x
I dx J dx
x x x x
I J dx x c
= =
∫ ∫
+ +
+ = = +


Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 353


( )
cos sin
ln sin cos
2
sin cos
2 ln sin cos
1 2
1
ln sin cos
2
x x
J I dx x x c
x x
I x c x x c
I x x k

− = = + +

+
= + − + −
= − + +


Răspuns corect d.


AM - 282
( ) ( ) ( ) ( )
( ) | |
( )
( )
2 2 2 2
5 16 16 3 , 10 36 36 8
5 3 5 3 10 8 10 8
, 3, 8
2 2 2 2
2 2 8 1 8 2 2
2 3 1
2 2 2 2
x x x x x x
x x x x x x x x
f x x
x x
f x
F x x c
+ − − = − + − − = −
+ + − + − − + + − + − −
⇒ = − + − ∈
+ +
= − + − = − + =
⇒ = +

Răspuns corect b.


AM - 285
2 2
1 1
2 2 2
1 1 1
2
1
x x dx x
I dx
x
x x x x x
J x
+ +
= ⋅ = = + =
∫ ∫ ∫ ∫
+ + +
= + +

unde
1 1
2
1 1
ln 1
2
2
1 1
1
1
2 2
1
2
1 1
2
1 ln
d dx
dx x
x
J C
x
x
x x
x x
x
I x C
x
= = = − = − + + +
∫ ∫ ∫
+
+
+
+ +
⇒ = + − +
| |
|
| |
\ .
|
\ .

Răspuns corect b.
354 Culegere de probleme


AM - 293
( )
3 1 1 1
1 ...
3 6
3 1
1 1
1
a
n
n
n
n n
n
= + + + +

+ +
+
(
(
(
(
(
¸ ¸


1
3 1
0 3
1
n
a
n
n i
i
n

= ∑
=
+


Alegem funcţia
| | ( )
1
: 0, 3 ,
1
f f x
x
→ =
+
R care este continuă deci
integrabilă şi diviziunea
( ) 3 1 3 6 9
0, , , , ..., , 3
0,3
n
n n n n
(
(
¸ ¸

∆ =
¦ ¹
´ `
¹ )

şi punctele
( ) 3 1 3 6
0, , , ...,
n
i
n n n
ε

=
¦ ¹
´ `
¹ )


( )
3
3
lim 2 1 2 1 3 1 0 2
0
1 0
dx
a x
n
x
= = + = + − + =

+


Răspuns corect b.


AM - 307
Cazul I. 1 a ≤
( ) ( )
2
, , ,
2
2
, ,
x a x a a
x a
x a x a a
+ ∈ −∞ − − ∪ − ∞
+ =
− − ∈ − − −
¦
¦
´
(
¦
¸ ¸ ¹

( )
( )
3
1
1
2 1
0
3 3
0
x
F a x a dx ax a = − + = − + = − −

(
(
(
¸ ¸

Cazul II. 1 0 a − < ≤
( )
( ) ( )
1
4 1
2 2
3 3
0
a
F a x a dx x a dx a a a
a

= − − + + = − − + +
∫ ∫


Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 355


Cazul III. 0 a <
( )
( )
1
1
2
3
0
F a x a dx a = + = +



Răspuns corect c.


AM - 326
Avem integrală pe interval simetric din funcţia impară ( )
1 1
x
f x
x x
=
− − +

Deci 0 I =
Răspuns corect c.


AM - 351
Ecuaţia ( )
2
2 1 4 0 t x t + − + = , are
( )
( )( )
2
4 2 3 4 1 3 x x x x ∆ = − − = + −
Dacă
( ) 1, 3 , 0 şi , \
1 2
x t t ∈ − ∆ < ∈C R cu 2
1 2
t t = = . Dacă
( | | ) , 1 3, , 0 ,
1 2
xşi t t ∈ −∞ − ∪ ∞ ∆ ≥ ∈R cu
2
1 2 3
1,2
t x x x = − ± − −

( )
2
1 2 3, 1
1
2
1 2 3, 3;
x x x x
t x
x x x x
− − − − ≤ −
=
− + + − − ≥
¦
¦
´
¦
¹
( )
2
2
1 2 3, 1
2
1 2 3, 3;
x x x x
t x
x x x x
− + − − ≤ −
=
− + − − − ≥
¦
¦
´
¦
¹

aşa că
( ) ( )
2
1 2 3, 1
2 1, 3
2
1 2 3, 3
x x x x
f x x
x x x x
− + − − ≤ −
= ∈ −
− + + − − ≥
¦
¦
¦
´
¦
¦
¹


Se calculează separat

( ) ( ) ( ) ( )
1 2 2 2
2
2 3 1 4 1 1 4 2ln 1 1 4
2
I x x dx x dx x x x x = − − = − − = − − − − − + − −
∫ ∫

356 Culegere de probleme


Atunci

( )
4 1 3 4
2 2
1 2 3 2 1 2 3
2 2 1 3
7 3 5
13 3 5 2ln
2
f x dx x x x dx dx x x x dx

= − + − − + + − + + − − =
∫ ∫ ∫ ∫
− − −

= + +
| | | |
| |
\ . \ .


Răspuns corect d.


AM – 369

Avem:
( )
2
4 3 2 2
2 2 2 1 1 x x x x x x + − − + = + − +

Deci
( )
( )
( )
( )
2
1 '
1
2 1
1
0 2
0 2
1 1
1 1
4 4 2
x x
I dx arctg x x
x x
arctg arctg
π π π
+ −
= = + − =

+ + −
= − − = − − =
| |
|
\ .


Răspuns corect d.



AM - 390

( ) ( ) ( ) ( ) ( )
1 1
1 1
2 3
1
1
1 1
1
1 2
1 2 6 2 3
1 1
A f x g x dx g x f x dx
x x
dx arctgx
x
π
= − = − =
∫ ∫
− −
= − = − = −



− +
| |
|
|
\ .


Răspuns corect c.


Probleme model cu rezolvări şi indicaţii 357


AM - 406
( )
( )
1
2
1 ; sin
0
2
2 2
sin cos 2sin cos
0
2 2
2 2 2
2 sin cos sin 2
2
0 0
2
2
1 cos 4
4 8
0
V x x dx x t
V t t t tdt
t tdt tdt
t dt
π
π
π
π π
π
π
π
π π
= − =

= =

= = =
∫ ∫
= − =



Răspuns corect b.




BIBLIOGRAFIE


[1] MANUALE ALTERNATIVE APROBATE DE MEdC pentru clasele IX, X,
XI, XII.

[2] Catedra de matematică:
- Algebră şi Analiză matematică - Culegere de teste pentru admitere în
învăţământul superior, Universitatea Tehnică din Timişoara, 1991 (reeditată în 1992 –
1996).

[3] Catedra de matematică:
- Geometrie şi Trigonometrie - Culegere de teste pentru admitere în învăţământul
superior, Universitatea Tehnică din Timişoara, 1991 (reeditată în 1992 – 1996).

[4] Boja N., Bota C., Brăiloiu G., Bînzar T., Găvruţă P., Klepp F., Lipovan O.,
Matei Şt., Neagu M., Păunescu D. :
- Teste de matematică – pentru bacalaureat şi admitere în învăţământul superior,
Ed. Mirton, Timişoara, 1993.

[5] Boja N., Bota C., Bânzaru T., Bînzar T., Hossu M., Lugojan S., Năslău P.,
Orendovici R., Păunescu D., Radu F. :
- Probleme de Algebră, Geometrie, Trigonometrie şi Analiză matematică –
pentru pregătirea examenului de bacalaureat şi a concursului de admitere în
facultăţi.Ed. Mirton, Timişoara, 1996.

[6] Bânzaru T, Boja N, Kovacs A, Lipovan O, Babescu G, Găvruţa P, Mihuţ I,
Rendi D, Anghelescu R, Milici C.
- Probleme de matematică – pentru absolvenţii de liceu, Ed. Politehnica Timişoara,
Ediţia I.1998,Ediţia II-a revăzută 1999, Ediţia a III-a revizuită 2000.

[7] Bânzaru T., Boja N., Kovacs A., Lipovan O., Babescu Gh.,Găvruţa P.,Mihuţ I.,
Rendi D., Anghelescu R., Milici C.
- Matematică – Teste grilă pentru examenele de bacalaureat şi admitere în
învăţământul superior Ed. Politehnica, Timişoara, 2001.

[8] Bânzaru T, Boja N, Kovacs A, Lipovan O, Babescu G, Găvruţa P, Mihuţ I,
Rendi D, Milici C, Anghelescu R. –
- Teste grilă de matematică pentru examenul de bacalaureat şi admitere în
învăţământul superior. Editura Politehnica Timişoara 2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful