UNIVERSITATEA COOPERATIST COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

Referat la disciplina etica: Etica Juridică
Lupasco Daniella gr. 3TMAP-31 14.03.2011

Etica juridică Obiectivele temei: a) Să înţelegeţi relaţia între juridic şi etic b) Să conştientizaţi rostul eticii pentru profesia de jurist c) Să cunoaşteţi responsabilităţile generale ale juriştilor c) Să cunoaşteţi principalele responsabilităţi etice ale avocaţilor şi magistraţilor Conţinut: 1. Loialitatea B. Responsabilităţile avocaţilor A. Funcţiile avocatului C. Conflictul de interese G. Confidenţialitatea 6. Concluzii . Competenţa 5. Diligenţa E. De ce este necesară o etică a profesiei de jurist? 3. Juridic şi etic 2. Responsabilităţile magistraţilor 8. Responsabilităţi generale 4. Reprezentarea celor defavorizaţi 7. Comunicarea D. Confidenţialitatea F.

este vital pentru binele general al societăţii. în mod individual şi în mod colectiv. fie pentru că această profesie este un exerciţiu etic prin excelenţă. care. altele decât cele care vizează profesia magistraţilor sau cea a notarilor (Held. Funcţionează tautologic pentru că cei doi termeni par a fi identici: fie că exerciţiul juridic este văzut ca însăşi practica eticii. să menţină un standard etic foarte ridicat. inclusiv pentru a clarifica relaţia lor. De ce este necesară o etică a profesiei de jurist? Pentru că justiţia se bucură. prin natura profesiei. ar fi impropriu să vorbim de o etică a profesioniştilor din aria juridică. sau ar trebui urgent înglobată în corpul reglementărilor juridice. activitatea juriştilor este atât de complet normată încât pare că nu mai poate rămâne nimic în afara stipulaţiilor juridice. sau ar trebuie să se bucure. b) Rolurile juriştilor Sarcinile morale ale juriştilor diferă. de exemplu. notari şi consilieri juridici c) raporturi între jurişti şi cei vizaţi prin actul justiţiei a)Normă juridică-normă morală. 1983). mai cu seamă prin evidenţierea unor principii prevalente. avocaţi. 2. Or. există şi calea intermediară a normelor. ca juriştii. se orientează şi în funcţie de principii specifice. deşi nu sunt stipulate în codurile juridice. Mai mult. c) Raportul dintre jurişti şi cei vizaţi prin actul justiţiei În funcţie de distincţia de mai sus. în funcţie de diferitele roluri jucate în sfera juridică. dacă se poate formula o cerinţă etică neprevăzută deja în lege. Drept consecinţă. în cele mai multe cazuri. ci mai degrabă este centrată pe conştiinţa fiecărui individ. sunt necesare bunei funcţionări a profesiei de jurist.1. Este imposibil de asociat pentru că ceea ce devine deja normat juridic ar ieşi din sfera eticii sau pentru că tot ceea ce se normează juridic nu ar ţine de esenţa eticii. fie că întreaga etică se consideră a fi modelată de normativitatea juridică. evident etice. dar raportul dintre norma juridică şi cea morală este de reţinut pentru că. În realitate. În realitate. fie pentru că orice normare etică suplimentară nu ar face decât să adauge condamnări şi sancţiuni care privesc mai degrabă aspectul administrativ al profesiei. de deplină autonomie. Juridic şi etic Privitor la relaţia juridic-etic funcţionează doua opinii complet contradictorii: ea este văzută sau ca o tautologie. ea ar putea fi sau de prisos. raportul cu "subiecţii" actului juridic diferă el însuşi. există pericolul ca interesele private sau de grup ale juriştilor să fie preferate responsabilităţii sociale. credem că este util să avem în vedere posibilele planuri în care relaţia anunţată poate funcţiona: a) normă juridică-normă morală b) rolurile juriştilor: în principal distincţia între magistraţi (judecători şi procurori). sau ca o relaţie imposibilă pentru că termenii nu ar fi deloc asociabili. Deşi se păstrează un număr comun de obligaţii etice. Dacă exigenţele unui asemenea standard ar rămâne doar o problem "internă" a justiţiei. etica avocaţilor. magistratul nu are în faţă decât probe care să dea dreptate unui reclamant sau pârât (în dreptul civil) sau să inculpe sau disculpe un învinuit (în dreptul penal). Pentru o mai bună distincţie a celor doi termeni. considerăm că eticul şi juridicul sunt într-o relaţie de interdependenţă care nu permite nici uneia nici celeilalte să funcţioneze independent şi care dă seamă de faptul că sfera celor doi termeni nu poate fi una şi aceeaşi. În ce măsură o normă juridică trebuie să fie conformă cu o normă morală este un subiect care nu face obiectul acestui text. Dacă pentru avocat sau notar putem vorbi de un raport cu un client. pot apărea situaţii în care persoane cu influenţă sau cei foarte .

într-o societate totalitară. 1964). Dar. dar şi magistraţii pot fi contaminaţi (corupţi) de această atitudine prin acceptarea unor avantaje (materiale sau de orice altă formă) care li se oferă de către clienţi prin intermediul avocaţilor. păstrarea acestei independenţe (în special faţă de cei vizaţi prin instrumentarea dosarelor) reclamă eforturi în plus pentru a face faţă tentaţiilor şi presiunilor de tot felul. standardele etice ar fi ameninţate. şi faţă de aspiraţiile clientului. interinstituţionale sau între persoane şi instituţii. juriştii subordonează statului interesele propriilor lor clienţi. controlul statului este atât de puternic şi de nerestrictiv încât juristul este foarte tentat să neglijeze interesele persoanelor (civile. pune în discuţie responsabilitatea profesională a juriştilor. vorba mai ales despre avocaţi. ca un criteriu principal al normării juridice. Astfel. fiindcă un stat totalitar identifică interesele societăţii cu cele ale statului. 1964). Astfel. (Frideman şi Zile. . ghidat de conştiinţa personală şi de regulile aprobate de comunitatea mai restrânsă a colegilor (Freedeman. Celelalte două planuri. pe relaţia dintre etic şi juridic la nivelul normelor. Trebuie menţionat faptul că. 1964) Această cerinţă a independenţei reale a juristului faţă de constrângerile statului. Atât timp cât juriştii nu sunt în mod particular recompensaţi de către clienţii lor. În ţările cu regim totalitar. obiectivele societăţii prevalează asupra celor ale persoanelor fizice şi juridice. 3. unul din pericole poate fi acela ca juristul să neglijeze interesele societăţii în favoarea exclusivă a intereselor particulare ale clienţilor. este una dintre cele patru puteri. De aceea importanţa rolului social al juriştilor îl obligă pe jurist la respectarea unui set de valori indispensabile profilului moral al profesiunii sale. În ţările cu regim democratic. libertatea faţă de excesiva dependenţă faţă de stat. Acest aspect intră în preocuparea legiuitorilor care ar trebui să folosească eticul. mai ales că aceştia din urmă îi procură avantajele materiale. Într-o ţară cu un grad înalt de corupţie. Controlul statului fiind atât de redus. angajamentul lor dincolo de cerinţele clar formulate ale competenţei lor. Evident. mai ales) ca să "servească interesele societăţii". acolo unde e cazul. Juriştii trebui să facă faţă unor mari tentaţii a căror detectare e foarte dificilă. Ţinând cont de cele enunţate anterior. întreaga legislaţie este obligată să satisfacă cerinţele etice ale unei societăţi. privind distribuirea rolurilor în spaţiul juridic şi respectiv cel al relaţiilor cu persoanele-subiecte ale actului justiţiei.bogaţi să facă presiuni asupra juriştilor tocmai pentru a provoca decizii în detrimentul societăţii (Frideman şi Zile. de fapt interesele statului. Necesitatea eticii pentru profesiile din justiţie nu se fundamentează. evident. relaţie cu repercusiuni importante pentru raportul juriştilor cu subiecţii proceselor. fiind angajaţi ai statutului. de asemenea. justiţia este independentă. oricât de rezonabile sau nerezonabile ar fi ele. oricât de juste sau nejuste ar fi ele. Dar într-o legislaţie. iar într-o societate democratică libertatea faţă de excesiva dependenţă faţă de client. respectiv a unei "clase conducătoare". credem că principala raţiune a necesităţii normării etice a profesiunii de jurist este o consecinţă a relaţiei dintre justiţie şi stat. iar beneficiile economice ar fi foarte consistente. iar recunoaşterea şi avansarea lor profesională se face doar în funcţie de felul în care este satisfăcut interesul statului. Este de asemenea. o dată în plus. (Frideman şi Zile. şi mai grav este că statul însuşi nu înseamnă decât voinţa unui partid. dar comportamentul juriştilor este. pentru cea de magistrat sau de notar. Responsabilităţi generale Majoritatea responsabilităţilor profesionale ale juriştilor sunt prevăzute în normele juridice (coduri sau legi organice). este oarecum de înţeles de ce. într-o societate democratică. observaţia celor doi autori îi vizează în mod special pe avocaţi. libertatea profesiei de jurist înseamnă. pun în evidenţă distincţii utile pentru înţelegerea diferenţiată a necesităţii eticii pentru profesiunea de avocat. Sigur că nu se poate vorbi de etica unei societăţi independentă sau în contradicţie cu etica în calitate de trăsătura a relaţiilor interpersonale. prin chiar cerinţele democraţiei.

dacă unui magistrat nu i se îngăduie să dezvăluie desfăşurarea deliberării. abilităţi pentru o bună înţelegere şi interpretare a actelor juridice. magistrat sau notar.Să folosească legea numai pentru scopuri legitime şi în nici un caz pentru a-i hărţui sau intimida pe alţii. . . Să depună eforturi să atingă nivelul cel mai înalt posibil al competenţei. Cea mai importantă cerinţă care să asigure competenţa unui jurist constă în încadrarea cât mai corectă a cazului instrumentat în legislaţia existentă. în cazul avocatului se adaugă şi cea de a fi reprezentatul unui client. . 5. să îşi folosească cunoştinţele pentru reformele în justiţie şi pentru o mai bună educaţie juridică a cetăţenilor. acest principiu este indispensabil profesionalismului şi moralităţii unui jurist.Să promoveze calitatea serviciilor justiţiei. imperativele sale etice se concentrează în jurul cerinţei de a fi loial faţă de client.Să provoace desfăşurarea corectă a acţiunilor oficiale şi să susţină caracterul legal al proceselor. Să îmbunătăţească legea. accesul la informaţie devine el însuşi o cerinţă etică (de exemplu. un jurist trebuie: . Să îşi utilizeze calificarea pentru a servi idealurile serviciului public. . 1988). O dată în plus acesta este necesar pentru că ignoranţa în raport cu legea nu poate justifica nici o faptă prin care legea este încălcată. Loialitatea La celelalte două componente ale statutului de jurist. duc la necesitatea de a cunoaşte cât mai complet coordonatele vieţii unei personalităţi politice ş. . le putem reformula ca trei condiţii generale: 1. Concentrând cerinţele de mai sus. Competenţa Principala obligaţie. Obiectul confidenţialităţii nu este acelaşi pentru un notar. 6. şi juridică şi etică.a. O respectare nenuanţată a confidenţialităţii poate aduce prejudicii responsabilităţii civice a juristului (Simon. felul în care îşi concepe strategia nu este pentru un avocat un secret obligatoriu. 4. ei fiind deopotrivă: a) ofiţeri ai sistemului legal b) cetăţeni cu responsabilităţi speciale faţă de calitatea justiţiei a) Ca ofiţer al sistemului legal. este competenţa.Să cultive cunoaşterea legii dincolo de exerciţiul strict al profesiei lui. Ea este mai degrabă un principiu care procură motivaţia pentru păstrarea secretului. Astfel. Responsabilităţile etice ale juriştilor decurg din statutul profesiei lor. b) Ca cetăţean.Să arate respect faţă de sistemul legal şi faţă de cei care îl servesc.). deşi obligaţiile care decurg din el se concretizează diferit după cum juristul este avocat.Să caute îmbunătăţirea legii. Prin această ultimă funcţie el devine partizanul clientului său.1990). Aşa cum s-a mai arătat. cazurile care prezintă un mare grad de periculozitate publică. dar şi imaginii celor implicaţi. Ea presupune cunoaşterea legilor. Confidenţialitatea Principiul confidenţialităţii trebuie respectat de toţi juriştii. Responsabilităţile avocaţilor A. 3. De pildă. dar nu trebuie înţeles ca fiind inviolabil ca un "zid chinezesc". 2. Cum violarea confidenţialităţii ar aduce prejudicii importante nu numai instrumentării corecte a cazului. motivaţie care poate fi anulată de alte considerente mai puternice. un avocat şi un magistrat. cerinţele etice ale juriştilor diferă în funcţie de rolul lor profesional. juristul trebuie . Confidenţialitatea nu face imposibilă orice fel de comunicare. În situaţii excepţionale. indiferent de vinovăţia sau nevinovăţia acestuia.

C. sau. examinează problemele legale ale clienţilor şi face un raport faţă de magistrat. argumentează juridic poziţia clientului faţă de regulile invocate de adversari. Conexat cu rolurile de a fi ofiţer al sistemului legal şi cetăţean cu responsabilităţi speciale faţă de calitatea justiţiei. Astfel: . .Ca evaluator. Ţinând cont de posibilitatea unor excepţii. De aceea. Deseori se întâmplă ca avocatul să fie nevoit să acţioneze fără consimţământul anterior al clientului. în cazul în care un avocat lucrează pentru o firmă. Confidenţialitatea În cazul avocatului.să clarifice clientului care este validitatea mijloacelor folosite. . În anumite circumstanţe este justificat ca avocatul să nu comunice imediat informaţia clientului datorită efectelor pe care această comunicare le-ar putea antrena (de exemplu. D. sarcinile avocaţilor sunt: . în cazul în care e previzibil pericolul unei reacţii imprudente a clientului).În calitate de consultant. dar îi este interzis să facă orice tip de presiune în avantajul clientului. Datoria confidenţialităţii continuă şi după ce relaţia cu clientul încetează. Clientul este cel care trebuie să deţină ultima autoritate în determinarea scopurilor care trebuiesc urmărite prin reprezentarea legală. De asemeni. Nu sunt permise nici un fel de presiuni în interesul clientului. Dar avocatului nu i se poate cere să urmărească obiective şi să folosească anumite mijloace doar pentru că aceasta ar fi dorinţa clientului. face cunoscute clientului care îi sunt drepturile legale şi obligaţiile şi explică implicaţiile lor practice. Un avocat trebuie să-şi ţină clientul la curent cu desfăşurarea procesului şi să explice informaţia de câte ori este necesar pentru a permite clientului să ia decizii corecte asupra reprezentării sale în proces. . caută să obţină rezultate avantajoase pentru client.Ca pledant. Diligenţa Un avocat trebuie să acţioneze cu o rezonabilă diligenţă şi promptitudine în reprezentarea unui client. . un avocat nu are voie să furnizeze nici o informaţie privitoare la dosarul clientului său fără consimţământul acestuia (astfel clientul este încurajat să comunice cu avocatul său într-un mod sincer şi să furnizeze toate informaţiile). Comunicarea cu clientul este esenţială bunei reprezentări.să se consulte cu clientul asupra căilor prin care acestea trebuiesc urmărite. Sarcinile avocatului.Ca negociator.să respecte deciziile clientului privind obiectivele sau reprezentarea . principiul confidenţialităţii se subordonează aceluiaşi scop al respectării loialităţii faţă de client. El trebuie să se dedice intereselor clientului şi să pledeze convingător în favoarea lui. dar ele trebuie să fie consistente cu cerinţele unui tratament onest aplicat adversarilor.Ca intermediar între clienţi. o asemenea comunicare este practic imposibilă.să discute consecinţele legale ale fiecărei propuneri făcute . . înţelesul sau aplicarea legii. el trebuie să păstreze secretul asupra informaţiilor conţinute în dosarele angajaţilor. E.B. . avocatul are de îndeplinit roluri speciale care îi revin din calitatea de a fi reprezentatul clientului său. caută să reconcilieze interesele lor divergente. în privinţa comunicării cu clientul. în limitele impuse de lege şi de profesiunea de jurist. în cazurile în care este vorba de un copil sau de un handicapat.

dacă fiecare client consimte la această dublă reprezentare 2. penal. 5.avocatul este convins că reprezentarea acelui client nu afectează relaţia cu celălalt client. Şi anume. cele faţă de sistemul de justiţie şi interesele personale ale juriştilor. putând fi acuzat chiar de complicitate. Un avocat nu poate acţiona împotriva unui client precedent. Implicarea civică a avocatului îl obligă pe acesta să fie conştient de deficienţele administrării justiţiei care fac ca anumite persoane (ca. Un avocat care anterior a reprezentat un client într-un caz. faptul că unui avocat îi este interzis să exploateze în vreun fel informaţii cunoscute din dosarul clientului. în tematica dreptului civil. deci. Responsabilităţile unui avocat sunt concepute ca un tot armonios (un avocat poate păstra confidenţialitatea protectoare pentru clientul său şi în acelaşi timp să servească interesul public). Ca regulă generală: Un avocat nu trebuie să reprezinte un client dacă el este adversarul altui client cu excepţia situaţiilor în care . 1. Excepţia o reprezintă cazul în care clientul precedent consimte la această nouă reprezentare. 3. de exemplu. a dreptului familiei sau a celui comercial (Tur. ca o regulă mai puţin restrictivă.avansarea anchetei o cere. În consecinţă.avocatul crede într-un mod rezonabil că astfel este împiedicată o infracţiune (o posibilă vătămare corporală sau o încercare de asasinare). Dintre toate aceste situaţii dilematice. între jurist şi colegii săi. Un avocat nu poate reprezenta mai multe părţi care sunt antrenate într-o negociere şi ale căror interese fundamentale sunt antagoniste unul faţă de altul. 1992).este necesară protecţia avocatului (dacă acesta este ameninţat ca urmare a instrumentării dosarului). . Reprezentarea comună este permisă dacă clienţii au un interes comun chiar dacă există anumite diferenţe. de exemplu.un client caută serviciile legale pentru a comite o fraudă (nefiind în scopul obişnuit al serviciului său şi. cei săraci) să nu poată beneficia de o adecvată asistenţă juridică. Conflictul de interese. Reprezentarea celor defavorizaţi. în practica justiţiei apar deseori situaţii conflictuale mai ales între responsabilităţile faţă de client. F. În realitate. . sau.avocatul este chemat ca martor (atunci nerespectarea confidenţialităţii este motivată de obligaţia de a depune mărturie). avocatul este obligat să comunice orice informaţie care ar putea împiedica acea fraudă). este . În acelaşi scop al protecţiei celor defavorizaţi faţă de posibilele abuzuri ale avocaţilor. Un avocat nu trebuie să reprezinte un client dacă reprezentarea acestuia poate fi material limitată de responsabilităţile avocatului faţă de alt client sau faţă de o altă persoană sau de interesele personale ale avocatului. un avocat nu poate lucra pentru un nou client dacă e necesar să folosească informaţii aflate de la un client precedent.Şi totuşi. 4. G. . . nu poate reprezenta o altă persoană într-un caz conectat cu cel anterior. ne vom concentra asupra conflictelor în reprezentarea unor clienţi diferiţi. dacă: . La acestea se adaugă posibilele conflictele între interesele unor clienţi diferiţi. . avocatului nu îi este permis să refuze reprezentarea celor incapabili să-şi procure (plătească) asistenţa legală sau celor a căror cauză este controversată sau subiect de dezaprobare publică. fără excepţii. cu excepţia situaţiilor în care avocatul e sigur că reprezentarea acestui client nu va fi afectată prin neîndeplinirea condiţiilor de mai sus. există cazuri în care acest principiu poate fi încălcat. conflicte care diferă în funcţie de încadrarea cazului. dacă interesele noului client sunt conflictuale cu cele ale clientului precedent. Rămâne ca regulă generală.

a activităţilor de comerţ. reguli prin care se stabilesc cazurile în care obligaţia confidenţialităţii poate fi încălcată. litera e) abatere disciplinară. de abilităţile necesare . în bună parte. Al doilea tip îl reprezintă regulile permisive. etice şi juridice deopotrivă. direct sau prin persoane interpuse. orice jurist este obligat să supravegheze respectarea regulilor de conduită profesională. . toate tranzacţiile între client şi avocat trebuie să fie corecte şi rezonabile pentru client.112 magistraţilor le este interzisă exercitarea.Reguli care definesc comportamentul adecvat pentru a asigura disciplina profesională.prin art. nerespectarea lor fiind sancţionabilă. participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Altfel. de noutatea şi dificultatea subiectelor.încadrarea rezonabilă în limitele de preţ ale unor servicii legale similare care se practică pe plan local . şi nici să-şi exprime public părerea asupra proceselor aflate în curs de desfăşurare.Reguli care definesc natura relaţiilor dintre jurişti şi ceilalţi. 117 magistraţii sunt obligaţi să păstreze secretul deliberării.necesar ca taxele unui avocat trebuie să fie rezonabile. A.prin art.prin art. Primul tip de reguli este imperativ. 111 se stipulează că funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată.timpul şi munca de care e nevoie. le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţi. care se adresează numai magistraţilor. este . reputaţia şi abilitatea avocatului Ca principiu general. Pentru că. şi deci sunt reguli constitutive. Ele trebuie stabilite ţinând cont de: . . Responsabilităţile magistraţilor rămân consistente cu obligaţiile generale ale juriştilor dar. profesia de jurist se autoreglează. 122. Pentru a evita situaţii conflictuale: .Reguli prin care se specifică ariile de excelenţă sau excepţiile anumitor obligaţii. chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe decât cele la care îşi exercită funcţia. Pentru a respecta principiul confidenţialităţii: . ca şi în cazul profesiei de avocat. sunt specificate unele norme. C. Pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea magistraţilor: .prin art .experienţa. Întregul set de reguli este compus din norme a căror rol este fie de a descrie rolurile juriştilor.110 se interzice magistraţilor să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. 7. De exemplu. cu excepţia funcţiilor didactice din învăţamântul superior. . De asemenea. Concluzii Regulile etice care ghidează comportamentul juriştilor pot fi clasificate în trei tipuri: . . . de pildă competenţa.prin art 115 se stipulează că magistraţii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase.natura relaţiilor cu clientul. se impune o asigurare suplimentară că regulile adoptate sunt în interes public şi nu în cel al unor comunităţi restrânse. fie de a stabili obligaţii a căror încălcare este pedepsită. B.raportul între suma cerută şi rezultatele obţinute . Nerespectarea secretului deliberării sau al confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter este considerată prin art. Dat fiind că nici un alt domeniu nu se bucură de o independenţă atât de deplină ca cea a justiţiei. 8. Vom cita câteva dintre ele. aşa cum au fost ele formulate în legea organică (Legea 92-1992).posibilităţile clientului .

ofiţeri ai sistemului legal.compromisă independenţa justiţiei şi interesul public nu este servit. interes public Întrebări: 1. Care sunt principalele responsabilităţi etice ale avocaţilor? 3. libertatea juristului. responsabilitate. cetăţeni cu responsabilităţi speciale faţă de calitatea justiţiei. În ce circumstanţe un avocat poate încălca principiul confidenţialităţii? . loialitate. imparţialitate. intermediar. confidenţialitate. scop legitim. promptitudine. pledant. ignoranţa. conflict de interese. Termeni cheie independenţa justiţiei. consultant. Prin ce diferă sarcinile etice ale avocaţilor de cele ale magistraţilor? 4. negociator. cunoaşterea legii. De ce este necesară o etică a profesiei de jurist? 2. competenţa. diligenţă.

9.073x00/02.9 2. .xg/0.90.93g3.0.9.79.089573....0 2548-g47./:.0.gx.4250903x0   $gL2-:3g9gx0.089039g    431/03x.g 09.x ..x47   4.x0.92..:7g249...8. 90.431/03x..900.45:70920 L33.x.x  $g..0 0.4-..1.2.707.x00/0.:789:: $243   -0.x0  :7/.807.8./:.g .50397:..39g.0/081g :7.0.750397:.431/03x.gx. .3:. .90./7.7 :3.14.34.:70807.305.31472.xg/0..0.00..::3897:2039. g7x: 8.5708:5:30.x0.-57410843.41..  70850.:34.05x43.897..::5:-..9 :32.. 1.9.-9gx.01.080.089.9g.42:3.3.88902::0.3x.897.90.5:9073.70L807.70574.7085438.3903:3:2.9gx54.xg/0.300L38: 4.:7085438.9070850.2..7..43.9gx.5..0  $g/05:3g01479:78g..089..g:3:2.g00.25479.:28 ..3:..9:380.447/43.0x:30507843..13/3.-..91.70.047  .08:.g347..:392/.0/3.5:08903/85038.70..3:089050397::3.9g.:3/..04725.947:  . 8910 2507...0 ..g 0890. /0.:9.   $gL :900...7 :2.708g..70/0.039 !73.:g .9.9:.90.08047  ..  $g574...3:1.0.09gx03.70 .5:.:89x0 .:.50397:8.9 L308.x:897.897.8..g. 50397:5g897.L37..5:..90.:2:789:0890.9gx549.88902::0.80..41x07.    4250903x..90.4.7057039g:32.9548-.0570:/.008.-9gx850.. !73.4.50397:.70.9..0 .3:2.3./.50..9::80.010/0.4.9.59g573.g /00025:  .82:: 247..:34.:00.0 8g8:8x3g..9 2.470.70303:.0.03973/. 50397::3349.9 0 5/g /.-g:3573.089.. 9070.:349.43.34.3008.8.9.8:70.0890L3.4. .039  ..93:80L3g/:08g/0.5479 .1.03970.70.-9gx0.901.9:9::/0:789 L3.:49.70L  .9047:7/.709:: 249.431/03x.0  $g57424.4250903x.:30..42509.807.7000.907:0. 9070.89g:92g1:3./0.0570:/. :3:789970-:0 $g14480.7.90. !73.089:.:34 93x0050397:70147200L3:89x0 50397:42.02.7.L3.47:89x0  $g.:7/389.3x..9.073xg .0.4250903x.30..90:891.g /:.  #085438.:70.9/094x:7 9 /0 4-.7090./0-07g7 10:L3.470.x0/0..70.0:7 947/0.x.g00.0:.g:0/081g :7..:7/3 080.x0 :7/.90./07. 431/03x.08902.7  2.9gL35:8.170570039.:90L2-:3g9gx70.4.7g9.9gx:3: :789 /...43/x0307.98..9 .//0507.4389gL3L3.90..9.8:8 05:902701472:.905:-.7054.073x0/0.425430390.25479.0:7 947/107gL31:3..3:54.x0..g/1079/:5g.xg/088902:0.3 :789:970-:0 $g.3897:2039g7.08.9gx970-:070850.09gx0.73:970-:0L3x008..:3::789..    #085438.438/0703902.44/0007.-9gx009..70../0.00.g L3:7:.9g  43.70. ..970.9:9:574108047 013//045497.073xg09.089030..009..:34.0.:: /..0  389:.9g/0.g.08.x0/074:4757410843.4.039::8g:  3/107039/0..x:34741.073x00 09. 41x07.4..:3..g.431/03x.90..90/4:g.9::3:.-9gx50397:4-:3gL3x00070 39075709.050897.. .5741080: 8gL  14480...09gx0347  /.4.7094-..43..9g..9gx3:0890. 574..470..-:3g0/:.

x478:39 8g70850./48.90.7...9.700 .7:.42:3..9:: 573.90. 70850.90/0...70.:.xg/0 2.70.70..g705745:3071g.9.304.4.438890390..5. .90..70.30 ..43x3:90L3/48.90/0.9031472.:.30.90.7.9.9479g010.0890.7 50397:..3..9:8g:L397 :324/83.0 1..4..g47573.203943089.5.0 8g14480.5:..700970-:0 8g10..039::1.45.709:..39 ..4393:g /:5g.x0 0..: L3. .47-.93:. /00025: L3. .70970-:08g/0x3g:92.0  4-..0.3x00890:891.0  039:0890.:89x0 .003907080047/...904750.4.039:: 8./9. 170570039.4.xg/0..0 .70:3..g...71. 8.0.8:57./.0.039::8g.9.:72g79057370570039.039: 8.4..039 970-:08g80/0/.4..g4-0.047144890 L3x008:8.4.802030.9:.039:0890L3...70 970-:08..:...078.x257:/0390.:.5..70.700570.:289..039:L3.089:...0..9:8g3:.9.039 0.039 /.9 4. .g:7/.039:: 8g50/00.070.8.:72g790  8g/8.39./.9./0 :789  .9gx1.x04757..x47  .....897.9:...08:: 8g05..09gx0.039::57.42:3.9970-:08g.g7./0.x.:9479.9.039::.39703..7L0890390788g1.4.g25.078.70L8:39/7059:700.05x L357.947 ..970-:08.g50397:4172g 0970-:08g5g8970080.3.45:747.039:08900803x.0.../0.:/081g :7.xg/070:03.4.42:3.:7..031472.:70L3.4.70.:.4.:.g..039::8g: 8910  3...141x07..7.70.70/0L3/053974:7850.458.039:.98g ..470.71/473x.230..70.700890.75:90.0.50/.4382xg239:.:/0:3..020/.:9g8g4-x3g70:9..0L3574.9gx.:348.08  0804780L3925g.xg/0....90.0.:.90.9:8g1030. 31472..747 :8:39 5072803.. :3. .39 1...0708g:72g70..4::3070...70.3:29024.00.931472.438:90.574..9.9..: /.8:57.90/0 .090.039:: .x.:310/05708:3L3390708:.438:9.70L70.7 50397:.0/4..0.g574-02000..431/03x..03x47 1.3g947 L31.-9gx850.4.039:...3x.0.. &3..3/4-0..03x .70.700890. 3.3:290.0...3x000.0.431472.0.54791.4.:L3.70..9.:3:./0:3.54x.:90 8g.g  .70089057.: ..x0 05.90.80203 L3 .9.9gx808:-47/430.-g/03xg 5742599:/30L3 70570039.:9g8g70.9::3:8054.7:20390.390747.89g.42:3.88902::0.408g1:73003.070390 .9970-:08g x3g .9::  430...4.70.  $.7L3970..g.0:37.90L3/090723.700.:7085438..70570039g78.095/05708:30L3.8.390720/..9    42:3.g L3290025:80/000 /0574108:30.0:.43.24.:.008.7 .039::    431/03x.7...9g74.:70570039.:74:70/0.010.g47./0.4382xg239:.431/03x.2548-g  3..8050397:.9:.42:3..x47 .039::/.07 8g1:730094.08..0.947 0.90.:3470.x0 57.-507..43.947.039::8g:1g7g..:90. 8g80..: L3.498g.70.8.8910..89.3/3.4.:7039.039::    03x..039::  33/.:90.507290.439/0548-9.x4300.9047089030.4380.x43001g7g.39.:.x.039::.0390708047.9.:47043.073x00:3:97.94.8:57.3/..g-:3070570039g7 &3.

.9.xg/0..08../0.9.88903xg:7/.38.9070570039..70/0L397 :324/7043...70.9.:.089..47.:4L3.9L0890390788g 054.9g 50784.-9gx0..: ..0 .3xg .4.. 3:54.45.:9g807..0.70/0.9::1.0393:.  370.g ..xg/0548-00./..039/.0g.4.:/g 3013/L38./7059::1...75:90.42.089573...90.g .2..039.45:4- 3:9 .x47L3..9:08904-.38.89g/:-g70570039.0...0:..x47L3..70.3:20 /..0:7 947 . 503.:g0890.90:..05:90.5:54..8.9: 08:7.0473..90..g :3.954.:70 5g90.93:970-:08g70570390:3.0...0..425.0 . 5:93/1.047...10..2.03x /107x .:/039070800507843. 9258g807.039570.g  3...39.42:3.5.:3949./.07...0 30..90.9:0890.70.g.9047L370570039.:348...g3907080034::..9g/07085438..5:x3 70897.039 /..4.00.708:39..-8g 574.408g 3970 94.431. ..::8g:  /0.-9gx0 1.x47 0890 .3:29050784.039..4.7/0804789:.. 3897:2039g7/48.93:54.g:3:.0.0398..:0.9:.4.xg/0..g 1g7g0.9gx0890 249...90/0.17. .039::    431.....:8:-0..039 .g747 .3070850.57490..g390708:5:-./7.9:: ..03x.9::L4-g50..9g 50784.9  .:g548-00.x43.02.05x.047.x.8..7.70570039.05x.:: /00025: L3902..701.0.: .4207.039570.g 31472.9070570039..3gL397 :3.3.078..70:g0307.9: #0570039.7g57490.039.0393:.9:3.9:.:347.:.88903x.208.70..4290417.93:54.90.g70570039.039::570.047/01.0/039 ..7/...070 .x  25.9:3..9g8.xg/0.2:905g7x.0890.g00890 .4380....574-..70.43974.089:.7947 ..4..x.905g897.:0.9.-9gx0:3:..70.-.9/0/0.9g/04-. 8g3:54.8:8   &3.0/039   &3.g089g.050397:..47057039g../05:302g79:70  #g230..4.g..93:54.9.0.9.:89x0.89g34:g70570039.4.039/..47.9....70/107gL31:3.4.g  3..:1./7059:: .0890..431.724348 :3.031472.900L397039070800:347.59:.9:0890.90 L357.70.089.470:g2.70.7/0..03x/107x L3970:789 .047/01.9.8g10.90L397 4304.70..g70570039..4.9g57330L3/05370.:7L3.4.9..9 8g...9g -0301.0.g10.g70570039.9. %:7     ..9.89:.10.0.5...94...0.9:: /.42:3..g.7:.83...39703.8./0.039:570.g8.../23897g7:89x0.4....70    #0570039..98:39.43.9:.431/03x.430.08.:/g  ..90 .907..08:39.:3:.070 .90.g8.g9g2.438290.039/.431.03x00 .70 .30 .4.0..431/03x.x.70.901 2.0.039:8g: L3.80 .g.x1.7::  :3.:L3.9:..70. /00025: ...g.8:57..4.29.1.08L39707085438.4.70  089030.70...g&3.8.431.390747 /.9g.x..:72....2039.705:-.807.70.42:3g0890 50728g/.:..43/x47/0 2.7:.1..47547.70.78g14480.08g7.05x.54.x/02..70...039L397 :3.4.:3.50397::334:.43890:3:1..0397..0398:39.70  &3.078.2033x.g74739070801:3/.9g4317.89:.9.L25497..:90/3/48.9.93:970-:08g70570390:3.43..70.:...:.00.57490./04.438290.089089:.70:31031472.0/039 .-::7..g030.89100890L250/.4.9..xg/088902:/0:89x0 39070800507843..9:/03907080  #085438..089:..x0.x0. 8.4.x..0904.9.43..901L3..9.949:  089g.3:290/10703x0   &3.900L3.4..9::3:L0890507288g701:0 70570039..4.390747.0.::3390708.70.xg/04.9.70.001...x:30 4 548-g..g70.L250/.02.431.70.43 9039/0/01.x0/0L3.0:.70:g0307.4..x.05x 1.0/039 8..7050397:.3g8..

09gx ..g.239:8:50747  573.3:29474-.70 548-9gx0.:0.42:39gx70897380  ...:9.790/35.79.g747L3./7080.897.0L3 574-02094..70030. 3:L3.70.90.431/03x..438/07.x43./397000 .:7g/043/0503/03xg.039:  050703x.438:9.g 8025:304.7080.897....9g573.x.1..425479.53./08.:. .70:47/0.-0 0970-:089.7.00070850.470.4.-9gx030..9-g.802030.70.89.573.9g .:3.709:/0-07g7  070850..947389.4207x 5....70/01308.908:39L33907085:-.x47 '42..g74774089010/0.70.x00307.425:8/334720..709::/0-07g78..g3:2.08047 .9070/8.x.0. /70.897.0.425.79/0549.70089050/0589g  !0397:..9047 /0 .07-..x47//.79 2. .:2. 7.9gx 573.g L3-:3g5.90L3.9g1:3./7.g8.897.70.5.x3:5498g/0.908903.-9gx02.g3..708089.425479.08.9..3.9gx5:-.70850.9.897.7980895:0.9..90.:57350784.98g8:57.0 :7/.0 573..9070890.0..:.70.08:395074:.7g.  /40.90:30034720 09.0.x0L3970.3.7043. 0089039078g5...-9..x478g1.-.:.0 00025: 70:573.8:57.897.8:-0.g.7074:70 :7 947  /0.gx.08.98.70L 007.9.90L397095:7 #0:.5:.1:3.89:....  3.x.x470089039078g007.: #0:009.53.5.9097.70.802030.039:: L3.47.8:3970:.:.9/4203:3:80-:.9.9:.:78/0/081g :7.95L7057039g70:050728.00.3x0/0.g.907549.573.-g /05/g .8g 057205:-.x47/3970:7 9 .70.90./23897..70/0.43/:..g  #0:573.g70:0.  573.02.7080850.90L300.g2..4713/8.7808.x  !72:95/070:08902507.x  #0:.2..0..4.00:3:./0..99/0/053g.79 80895:0.439/0 925: 2:3.9 8:39850.:34784. 3070850.7 .2039::7 9475491..003xg8.9g  3970:809/070:0890.9004-x3:90 3...x8.7/.-90x33/.05x0.039 .0 ..:94700.:.08.-gL32900/0570x..5g7070.4.7g   !0397:.30.9.:4-....x8g5g8970080..43899:9.40 /034:9.9:: .913/.9gx:.....7080 57.    !0397:..950397:.0.08.79 2.70.4..:47. 25.082..-08.7..07:9g 70:9.3/0503/03x.070..9.9.x47..g.g5.70.09gx   !0397:. .080070850..43/:9g57410843.1.1.g574.790 574108.431/03x.9gx54..-4-./8...79  907.-050397:.70 8:52039.g .431./0.84.:57.90.:70L3.9970-:08g10.0 0. 57410843.x05:-..089 .3.0:347807.9.g 00.70/00.0.7x..9.8:7.5:0307.9g 1:3.9.:347.9:7.80.30 39075:80 ..79  803907.90  7043..9gx47/0.x..80 .0 10/0.x477g23.4250903x.3.574.7.x8:394-.:89x0  47.70.g.2039:...g505.9./459.8:7.438890390.8:7..2..90.x. 705:9.:0.0 /045497.897.704-.:148900 1472:..79.7g747.70.70    43./0:78980.431/03x.34.:.0 :7 947/.901L3.70/01308.70.81.05x.0.9. /1.9 .9970-:08g107043.g. 94.x47 573..9.0/3L3..g 910  0890 .4207.9.. :347.9:7..g1:3.:8g /081g 4.039    #085438.:5741080/0.897. L3.5479:L39708:2.70.0:78908904-.x.0../02.

9.90 41x07..39 50/.3009.  3970-g7  0.431..90 3907085:-.90.00..0.897.:789:: 7085438.7g409.573.01.7 /03xg 5742599:/30 .3x.x47  !73.007085438.:289.954.5:.7.5741080/0:789  .4..0.0. 9070.3x0:3.g.:34.9.02.45092 . .90 4...08.9/03907080 25.  .90. .438:9.00 3/0503/03x.0089030.0/107g8.0..7.947  390720/.9. 0  347.-9.:89x0 8.5.88902::0.708:39573.09gx03.g.9gx .0.3:0890807.:89x0 390708:5:-.9   %07203.xg/0.7x.-9gx850.-9gx09.39 304.431/03x.:7085438.9.x47   3..431/03x.4257428g3/0503/03x.:89x0 -079...90 .90L3..x47/0.4.4.4250903x.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful