Pablo Picasso

Artistul spaniol este unua din marile figure ale artei moderne din secolul XX. Nazuind la frumusetea absoluta, si-a dedicate intreaga viata cautarii unei picture autentice. A creat lucrari de o mare forta si sinceritate. Acestea erau puternic inradacinate in traditie, fiind totusi libere de orice constrangere ortodoxa. Tema centrala a lui Picasso, pe care a urmarit-o neobosit de-a lungul intregii cariere, a fost conditia umana. Cu inepuizabila sa creativitate si diversitate stilistica, a initiat si a luat parte la numeroase curente ale artei moderne, darn u s-a aventurat niciodata in picture abstracta. Omul si vietuitoarele in genere au fost obsesia sa de-o viata, asupra careia si-adirectionat intreaga atentie. A spart forma umana, i-a deformat corpul, a capturat-o in suprafetele plane sau a rotunjit-o, a inundat-o in culoare sau a lipsit-o cu totul de aceasta. Ainfatisat barbatul ca fiinta suferinda sau ca animal. L-a vazut ca amant viril, iar femeia, ca pe o ciudata fiinta magica – a adus forma umana la limita nonreprezentativitatii, dar niciodata dincolo de acestea. Picturile si sculpturile lui Picasso au revolutionat tratarea spatiului in arta. Versatilitatea si spiritual sau novator au dat nastere mai multor curente si miscari stilistice Pe langa faptul a a fost un pictor si un sculptor de renume, Picasso a fost un grafician care stapanea la perfectie tehnicile gravurii si ale litografiei. “Porumbelul pacii” este unul dintre cele mai cunoscute motive ale sale. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, adesenat acest afis pentru Congresul Mondial al Pacii, ce a avut loc la Paris, in aprilie 1949. Picasso a fost adesea preocupat de subiectul persoanelor care se scalda. Aceasta alegorie, de pilda, a fost inclusa in numeroase tablouri din 1920, ce prezentau femei cu forme clasice, in apa. Corpuri feminine puternice si senzuale stau in picioare, culcate sau se misca pe plaje pustii. Nici un element nu distrage atentia de la figurile melancolice si inchise in sine, disproportionate fata de spatial pe care-l ocupa. Dezvoltarea cubismului este una dintre cele mai mari realizari ale artei moderne. Aceasta initiative de pionerat este rezultatul dialogului artistic dintre Braque si Picasso, din jurul anului 1909. Tabloul de fata este o buna ilustrare a cubismului analytic. El incearca sa reproduca fiecare imagine tridimensionala pe o suprafata plana. De-a lungul cariei care a durat mai mult de 70 de ani, a creat o opera de arta vasta, nu doar in picture, ci si in sculptura, gravura, scenografie si ceramica. In jurul varstei de doar 20 de ani a pictat una dintre cele mai revolutionare lucrari ale sale, “domnisoarele din Avignon”, picture care a stat la baza curentului cunoscut sub numele de cubism – un nou mod de reprezentare a lumii. Cu o iutime uimitoare a penelului si a mintii, Picasso a abordat multe alte stiluri, osciland liber intre vessel si tragic. O parte din opera sa a fost

Pânzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorifică frumuseţea şi erotismul femeilor iubite. din cauza căruia însă cartierul Montmartre a intrat în legendă.şi al soţiei sale.reflectă multilateralitatea creaţiei lui Picasso care trăieşte pentru artă şi prin artă. S-a născut la 25 octombrie 1881 în Malaga (Andaluzia) ca fiu al lui José Ruiz Blasco . Talentul lui Pablito se evidenţiază încă din copilărie. A fost un copil genial. Guernica. desene. Cariera lui Picasso a fost una indelungata. proiile trairi. La Paris este influenţat de operele lui Auguste Renoir şi Claude Monet. În anul 1900. Datorita indemanarii sale tehnice nu a intampinat mari probeme in jongla cu abordarile artistice radical noi. sculptură. Pablo. în acelaşi timp. În anul 1895 familia se mută la Barcelona. Din 1901. . şi opera lui Picasso este o oglindă care permite urmărirea artei în secolul al XX-lea şi totodată viaţa particulară a artistului. soţ şi tată. Pictura face parte din viaţa lui Picasso şi.pictură. Va juca multe.inspirata de evenimente politice – un exemplu elocvent in acest sens fiind reprezentat de lucrarea de mari dimensiuni. a fost cea mai strălucită personalitate artistică a secolului al XXlea. viaţa lui înseamnă în egală măsură artă. de care îl va lega o prietenie de lungă durată. Tatăl său îi dăruieşte pensulele sale. Dar mai presus de orice. fie in litografie. dominant încă din perioada Renaşterii. Tânărul Picasso îşi continuă studiile la Şcoala de Arte Frumoase din Barcelona (1896) şi la Academia de Pictură din Madrid (1897-1898). de-a lungul careia artistul a trecut prin multe etape si stiluri diferite. Maria Picasso y López. îşi expune pentru prima dată lucrările în localul Els Quatre Gats ("La patru pisici") din Barcelona. Următorii ani şi-i petrece călătorind între Spania şi Franţa. consideră că Picasso "sună foarte bine". reale şi imaginare. deşi el suportă cu greu rigoarea tradiţiei şi educaţia academică. A fost andaluz şi catalan. ca adolescent îi uimeşte pe profesorii de la Institutul de Arte Frumoase din La Coruna. gravure sau ceramica Picasso nu s-a putut mulţumi în viaţă cu un singur rol. Optzeci de ani de activitate artistică . datorita abilitatii remarcabile de a manui orice tip de material – fie in picatura. Opera sa reflecta insa de cele mai multe ori. unul dintre marii maeştri ai penelului. o replica directa la atrocitatea Razboilui Civil Spaniol. începe să-şi semneze lucrările cu numele mamei sale. gest prin care îi recunoaşte talentul. Expune câteva tablouri la galeristul Ambroise Vollard. unde cunoaşte pe pictorul Max Jacob. in special relatiile pasionale su femeile din viata ta. fiind intotdeauna capabil sa exprime orice emotie pe care dorea sa o transmita. dar pe toate cu aceeaşi pasiune. poezie . unde se aduna avangarda artistică şi intelectuală din capitala Cataluniei. care a rupt definitiv cu convenţiile stilului iluzionist şi figurativ. Aşa cum tablourile cubiste au descompus realitatea.pictor şi profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Malaga . în vârstă de nouăsprezece ani. la Paris un străin "iresponsabil". A fost un amant pasional. spaniol şi francez.

Apoi. campul visual si culoarea se contopesc intr-o singura unitate monofatetata. “Tinerele Domnisoare”. incapabili sa-I recunoasca noutatea si caracterul revolutionary. au gasit ca picture este inspaimantatoare si stranie. nu a aparut in urma unui act de inspiratie creatoare. de numeroase schite si studii. care marcheaza inceputurile artei moderne. Personajul care sta ghemuit a suferit de asemenea deformari drastice. Picasso creeaza discordanta. In iulie 1907. Inspirandu-se din “Bagneuse-ele” lui Cezanne. Picasso este preocupat de schematizarea corpului si de reducerea lui la forme si volume. Nu exista perspectiva unica – putem vedea ce ar vedea artistul daca ar observa subiectele din toate partile. toate cele cinci nuduri au fost pictate in “stilul iberic” . In primavera anului 1907. respingand in mod deliberat conceptia conform careia picturile ar trebui sa oglindeasca imaginile percepute de artist dintr-o anumita perspective. tabloul era gata. tanarul Picasso. Caracterul narativ poate fi regasit numai in mica natura moarta de la baza tabloului. Contemporanii sai. Astfel a fost conceputa prima versiune “iberica” a lucrarii. Din chipurile menite sa reprezinte . ci a fost pregatita. la doar 25 de ani. in care artistul a incercat sa creeze un contrast intre plasticitatea figurii umane si caracterul ei statuar. artistul se lasa vrajit de arta Africii si Oceaniei. pictand cu maro peste personajul din partea stanga si construind. Initial. Dar in vara anului 1907. pe parcursul mai multor luni. Cu timpul. in timpul unei vizite la un muzeu etnografic cu sculpturi din Africa coloniala franceza. Aceasta lucrare epocala. celor doua femei din dreapta. incat a modificat in totalitate trei dintre personaje. fete oribile. asemeni unor masti. Picasso a facut studiile preliminare. panza a fost montata aproape scenic. iar in iunie a inceput sa lucreze la tablou. Picasso a fost atat de impresionat. corpurile. creeaza un nou limbaj artistic.Domnisoarele din Avignon Aceasta imagine tulburatoare marcheaza o schimbare decisive in arta secolului al XX-lea. pe care Picasso il mostenise de la vechii predecesori spanioli. Rupand traditia. dupa cum sunt numite in titlu tabloului. sunt femei usoare intr-un bordel din Barcelona. cele cinci personaje feminine fiind aliniate la acelasi nivel cu privitorul. In final. in urma carorar femeia este reprezentata din perspectiva frontala si posterioara in acelasi timp – o idée artistica revolutionara.

Dupa moartea lui artistului . San geometric . ochii stilizati. cu efectele lor de iluminare alba. Ambele femei “africane” din jumatatea dreapta a lucrarii. Povestea cum lucrarea a fost create in timpul a “doua perioada” de activitate. pentru a indica efectul de umbra. tinand de decoratiuni tribale. ne eliberam”. ascutite ale perdelei albastre. simpla. de reprezantare a spatiului prin planuri si fatete. Pcasso a reusit astfel sa reprezinte pericolul prin intermediul figurii feminine. “Daca reusim sa dam forma acestor spirite. incluzand si un student la medicina si marinar. cat si fetele oribil deformate ale bolnavilor de sifilis pe care Picasso i-a studiat la spitalul inchisorii din St Lazare. O astfel de natura moarta poate fi vazuta ca un avertisment symbolic in directia ruinei si a mortii. Ochii iberici. de-a lungul fetei desfigurate de striatiile purpurii si negre. a acestei domnisoare. sunt pictati in culori contrastante. in ciuda dezbinarii ei stilistice deliberate. in forma de spirala. de teracota si alb. . acest personaj de factura “iberica” cu urechea ei mare. dar care au influentat crearea acestei capodopere. femeile starneau un effect aproape fetishist. Folosind o varietate de mijloace tehnice – creion de grafit. fapt ce are efectul unui liant al compozitiei. fusese reprezentata ca frumusete contrastanta cu uratenia monstruoasa a colegelor ei de breasla. conturate puternic cu negru. el a marturisit efectul tulburator pe care l-a avut arta tribala si atractia magic ape care a excercitat-o asupra sa. in culori aducand nuanta de piele roz-ocru. in timp ce nasul formeaza o curba. amintesc de siluetele feminine sculptate care-l impresioneaza pe Picasso in muzeul de etnografie. de o forma patrata. nenaturala. amintesc de El Greco. cu chipurile lor aemanatoare unor masti totemice. atat la urmele cicatricelor. asemeni unei coase. Dar aceasta zona. Picasso a utilizat o gama limitata de culori in intreaga picture . mascat. Desi chipul ei este surprins din perspective frontala.tipuri a fost eliminate orice asemanare cu modele sale. Ochii ei holbati.Taieturile parele de rosu si verde contribuie la definirea sanului. Masca celei ghemuite – Sexul si moartea se combina in imaginea monstruoasa a personajului ghemuit. Contur violet – Pictand in profil. prezinta semen ale influentei tehnicii lui Cezanne. ce dadeau un aer spectral picturii. au fost descoperite 15 schite necunoscute anterior. se pot observa cateva fructe adunate laolalta – pictate in culori nenaturale. Datorita deformarilor ulterioare ale chipurilor. ca o privire indrazneata inspre viitoarea arta cubista. dar si ca traditie a pictorialului vestic de hasurare. cu coltul ascutit al mesei strapungand parka scena (unii au catalogat acest element ca fiind o metafora cu conotatii sexuale). ca aluzie . o combinatie cromatica ce gaseste ecouri in reprezentarea domnisoarei ghemuite. la fel ca domnisoara de langa ea. Dimensiunile corpurilor sunt si ele reduse. Perdeaua fragmentata – Cutele fragmentate. Intr-o conversatie din 1937. Prima perioada se pare ca a durat din martie pana in mai 1907. Artistul crease sute de desene si studii pana cand a obtinut o compozitie finala care l-a multumit. al doilea personaj din stanga. exprimand energia anarhica a vietii si teama de moarte. piciorul celei care trage perdeaua are un contur abea enuntat in pensula. Natura Moarta simbolica – Pe fundalul alb al fetei de masa. carbine. asimetrici. spune el. in special. cand Picasso a experimentat mai multe compozitiisi stusii detaliate pentru aranjamente de sase si sapte personaje. O astfel de imagine evoca atat mastile tribale. din dreapta. nasul este desenat din profil.

guase si indigo – artistul si-a completat caietele de studii.pastel. timp in care s-a ocupat de alte proiecte. Picasso s-a intors la Les Demoiselles. pagina dupa pagina. Existand foarte putine studii pentru aceasta a doua perioada. acuarela. Dupa o pauza de aproximativ o luna. renuntand la personajul masculine(marinarul) si concentrandu-se asupra celor cinci femei. ca si cum Picasso ar fi fost deja hotarat cum trebuie sa fie amplasate personajele pe panza .un alt semn ca artistul era aproape de varianta finala. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful