Ordinul doric

Parthenonul Ordinul doric a fost unul dintre cele trei ordine clasice canonice ale arhitecturii antice greceşti. Celelalte două sunt ordinul ionic şi ordinul corintic şi succed celui doric în ordine cronologică.

Alcătuirea stilului doric 1. Tympanon, 2.Acroteră, 3.Sima, 4.Geison, 5.Mutulus, 7.Frizele triglifei, 8.Triglifă, 9.Metopă, 10.Regulă, 11.Gutta, 12.Taenia, 13.Arhitravă, 14.Capitel, 15.Abacă, 16.Echină, 17.Coloană, 18.Canelură, 19.Stylobat. Ordinul doric este cel mai simplu dintre toate celelalte ordine greceşti.

Coloana se subţiază în sens ascendent şi este prevăzută. coloana dorică stă direct pe stylobat. numită euthynerie. cea mai simplă dintre toate ordinele greceşti. în secţiune transversală.Soclul coloanei Soclul (fundaţia) este alcătuit din: stereobat (baza). cu nişte adâncituri concave semirotunde. Solul pe care se întinde fundaţia are o parte vizibilă. numite caneluri. Coloanele se termină prin capitelele cu decoraţia specifică. krepis (treptele). Imagini • Coloanele templului din Taranto • Clădire actuală din Cincinnati • . Coloana Spre deosebire de coloana ionică şi cea corintică. Grinda Grinda are două trepte: arhitravă şi friză. Treapta superioară se numeşte stylobat şi reprezintă fundamentul pe care stau coloanele. neexistând între acestea nicio treaptă intermediară.

coloană.stereobat. Partea vizibilă a fundaţiei pe care se află soclul se numeşte euthynerie. 10 . 3 . 9 stylobat. la cel ionic coloana este susţinută de bază. 6 .antablatură (antablament). 2 . 4 .capitel (abacă compusă şi volute). Spre deosebire de ordinul doric.friză.fusul coloanei.Templul doric din Sageste Ordinul ionic Ordinul ionic este unul dintre cele trei ordine clasice ale arhitecturii antice greceşti.cornişă. care separă fusul coloanei de stylobat. punând accent pe elementele decorative. Acest stil arhitectonic oferă un aspect suplu. Trepta superioară a krepis-ului este stylobat-ul (platforma). Coloana . celelalte două fiind ordinul doric şi cel corintic. 7 . Elemente ale ordinului ionic: 1 . 8 . 5 arhitravă (epistil). Soclul este alcătuit din stereobat (fundamentul coloanei) şi krepis (treptele).baza coloanei.

Dacă stilul doric prevede canelurile de forma unor muchii ascuţite. forma unui trapez isoscel. în cadrul celui ionic muchiile sunt teşite având.Coloana şi secţiunea transversală De asemenea şi sistemul de caneluri al coloanei ionice diferă de cel doric. Ordinul corintic Templul lui Zeus Olimpicul din Atena . în secţiune transversală. Grinda (face parte din antablament) Grinda are două părţi: • • arhitrava: netedă şi împărţită în trei sau mai multe benzi frizele: pot fi bogate în basoreliefuri şi alte ornamente Istoric Ordinul ionic a fost inventat şi dezvoltat de grecii care locuiau în zona insulară (în zona continentală a evoluat ordinul doric) şi pe ţărmurile Asiei Mici. Abaca ionică este mai redusă faţă de cea dorică.

. Solul pe care se întinde fundaţia are o parte vizibilă. numită euthynerie.Hr. Evoluţia sa începe în jurul anului 400 î. Soclul coloanei Soclul (fundaţia) este alcătuit din: stereobat (baza) şi krepis (treptele). Treapta superioară se numeşte stylobat şi reprezintă fundamentul pe care stau coloanele. preluat ulterior şi de capitelurile compozite. Istoric Ordinul corintic este cel mai nou dintre cele trei ordine de arhitectură al antichităţii greceşti. dar abia peste trei secole ajunge la forma sa canonică. Descriere Capitel corintic Coloana este mai zveltă şi are capitelul ornat cu frunze de acant.Ordinul corintic este unul din stilurile clasice ale arhitecturii greceşti şi romane. Coloana Fusul coloanei este asemănător cu cel ionic. alături de cel doric şi cel ionic. Acesta prezintă ornamentul numit acantă. dar ceva mai zvelt. Ceea ce oferă particularitate coloanei corintice este capitelul.

Templul grec. Tholos din Epidauros. Planul templului era simplu: pronaosul (vestibul). al VII-lea . sec. Ptolemaion din Samotrace. Templul Atenei din Tegea). Tezaurul era format din ex-voto-uri.incep. Un exemplu elocvent îl constituie Olympieion-ul din Atena (174 . cu drept de vizitare. bijuterii etc. Intrarea in opistodom se facea pe partea opusa intrarii principale.Hr. ionic. constand in mici sculpturi. fie doar detalii ornamentale (Monumentul lui Lysicrate. vreau sa povestesc cateva lucruri despre templul grec si despre oridinele doric.) apare ca element tipic in arhitectura templul.Hr. adica diferite obiecte oferite divinitatii.Cel mai vechi edificiu cu capiteluri corintice este Templul lui Apollo din Bassai (c. corintic Inainte de a prezenta imaginile cu Colosseumul. tablouri. Templul adapostea statuia de cult a zeului protector.).Hr. cat si tezaurul. Dupa plasarea coloanelor in exterior. Ordinele doric. ionic si corintic pe care le vom regasi la Colosseum.Hr. . naosul sau cella (incaperea unde se afla statiua zeului) si opistodomul (incaperea unde se pastra tezaurul). amfiprostil (patru coloane la ambele intrari) si peripter (inconjurat de coloane).). Astfel s-au format primele colectii de arta. al V-lea i. Mausoleul din Belevi). Alte edificii construite ulterior conţin fie elemente corintice în arhitectura interioară (Tholos din Delphi.164 î. templul putea fi prostil (cu patru coloane la intrarea principala). In arta greaca. Începând din secolul al III-lea î. capitelul corintic este tot mai prezent în arhitectura monumentală a templelor. in perioada arhaica (sec. iar accesul in templu era liber. 400 î.

Templele dorice sunt puternice si greoaie. care formeaza pe laturile mici ale templului un triunghi numit fronton. constructia unui templu se compune din trei parti: un piedestral numit stilobat. urmate de aparitia ordinului corintic.templu doric. Diferenta intre cele trei este vizibila mai ales la forma capitelurilor coloanelor. o colonada deasupra careia se afla antablamentul. peripter . Acoperisul e format din doua pante.Privita in sectiune verticala. Ordinul doric Exemplu: Theseionul din Atena . S-au elaborat doua oridine insemnate: doic si ionic. Ordinul doric era raspandit mai ales in Pelopones si in coloniile grecesti din Italia de sud si Sicilia.

iar capitelul este impodobit cu o voluta dubla.sursa poze Oridinul ionic s-a dezvoltat in coloniile grecesti din Asia Mica si insulele din Marea Egee. Templele au proportii grandioase si o decoratie mai bogata. Coloanele sunt mai zvelte. Fusul este prevazut cu caneluri adanci. . mai inalte si se sprijina pe o baza.

templu ionic. amfiprostil .Ordinul ionic Exemplu: Templul Atenei Nike de pe Acropole.

sursa Ordinul corintic este cel mai nou dintre cele trei ordine arhitecturale ale antichitatii grecesti. Ceea ce oferă particularitate . Fusul coloanei este asemănător cu cel ionic. dar ceva mai zvelt.

preluat ulterior şi de capitelurile compozite. Capitel corinitc sursa Exemplu: Templul lui Zeus din Atena Cultura greaca . Acesta prezintă ornamentul numit acantă.Arhitectura Greciei antice ARHITECTURA GRECIEI ANTICE .coloanei corintice este capitelul.

si constructiile publice inscrise in textura ordonata a strazilor alcatuiau compozitii complexe. polisurile se dezvoltau relativ intamplator. bazat pe o trama rectangulara de strazi. au aparut germanii unui urbanism ratinal. Epoca elenistica si-a insusit principiile hippodamice. Milet.In timpurile cele mai vechi. miturile diferitelor grupari etnice au fuzionat.e.n. personificat printro statuia simbolica. . generand formele complexe ale religiei grecesti. Templul a fost cea mai importanta tema a arhitecturii Greciei antice. ca si in cazul altor civilizatii. impreuna cu deceniile ce I-au urmat... bazata pe o organizare tribala. In perioada patriarhala. fiind socotita. insulele Marii Egee si regiunile unde au fost infiintat orasele-colonii: tarmurile Asiei Mici. cu o larga participare a cetatilor libere la viata politica: democratia sclavagista. stiintelor si gandirii filozofice. templul indeplinea rolul de locuinta a zeului caruia ii era dedicat. grecii au adus o viata patriarhala.n.e. s-au conturat trasaturi proprii societatii sclavagiste. ionieni.n. intregul oras era protejat cu ziduri puternice de piatra (Atena). Inunele cazuri. In secolul al V-lea i. ci si actiuni. In mitologia greacilor antici. litoralul Mari Negre. Un progres insemnat l-a constituit trecerea la o forma evoluata de conducere a comunitatii.dorieni. In epoca lui Pericles au fost create conditiile unei maxime infloriri a artei. ridicat de obicei pe o inaltime fortificata: acropola. fenomenele naturale erau personificate printr-un mare numar de zeitati carora li se atribuie nu numai o infatisare umana idealizata. reactii si sentimente omenesti. PROGRAME.13339tuu53rur8p 13339tuu53rur8p 13339tuu53rur8p Cultura greaca s-a raspandit pe un teritoriu alcatuit din actuala Grecie. forma de organizare politica a cetatilor grecesti a fost cea a aristocratiei sclavagiste. cu axe de simetrie. Priene. pietele comerciale-agorele. Sub conducerea abila si inteleapta a lui Pericles (450-430 i. concretizate in centrele urbane Alexandria. in cadrul incintei sacre a cetatii sau facand parte din ansamblul marilor sanctuare panelenice.) cetatea Atenei a devenit un adevarat model de organizare democratica pentru toate celelalte orase grecesti.n.e. cu cartierele de locuinte grupate in jurul sanctuarului cetatii. Din fuziunea popoarelor preelenice cu grupari migratoare –aheeni. In conditiile izolarii diferitelor regiuni datorita reliefului muntos al tarii. Italia de sud si Sicilia.. epoca de aur a culturii grecesti. Construit pe o inaltime. Treptat.s-a constitut. poporul grec. URBANISMUL. s-au format primele orase-cetati independente uu339t3153ruur Pana catre secolul al V-lea. Pana catre anul 700 i. in jurul anului 1100 i. etc.e.

in raza lor ridicandu-se diferite edificii destinate gazduirii vizitatorilor (un fel de hanuri). teatrul. din secolul al V-lea din piatra. apoi. era o constructie descoperita alcatuita dintr-un teatron cu gradenele asezate pe panta naturala a trenului. Adaptarea pentru desfasurarea spectacolelor muzicale. legate si de unele practici religioase. Constructiile pentru educatie fizica erau nelipsite in cadrul cetatilor sau in zona sanctoarelor. statui. Sanctuarul. la inceput din lemn. Este caracteristica pentru teatrele grecesti rezolvarea impecabila a problemelor de acustica. templul se numeste tolos. La templele clasice. Olimpia. Sanctoarele cuprindeau temple. Dupa o prima perioada in care materialul principal de constructie a fost lemnul. folosite de intregul popor grec. crampoane. piata in care se desfasura viata politica si comerciala a orasului. urmarind stabilirea unor raporturi . avand un plan a carui forma depasea un semicerc si imbratisa orchestra-locul corului. teatre. erau realizate din solzi de piatra. rapotul dintre numarul de coloane ale laturilor scurte si ale celor lungi era fix. unde se desfasurau mistere.Cel mai simplu tip de templu era alcatuit dintr-un naos si un vestibul deschis. Partea rezervata barbatilor (andronitis) era de obicei separata de cea destinata femeilor (gynekonitis). Eleusis. In varianta circulara. Asamblarea diferitelor elemente se facea cu ajutorul unor piese metalice (scoabe. monumente votive. material ceramic etc. nelegate cu mortar.. traspunerea in piatra a strcturii de lemn. FORME ARHITECTURALE SPECIFICE. generand in cazul templelor frontoane pe fatadele mici. se numea odeon. Acoperirea spatiilor se facea cu grinzi de piatra. Capacitatea creatoare a arhitectilor greci s-a concentrat in realizarea unor volume cu caracter scuptoral. Locuintele erau de obicei modeste. in acest caz acoperit. Invelitorile in doua ape. Printre aceste se numara: stadionul pentru intreceri atletice. marmura de Paros. hipodromul pentru curse de cai. s-a trecut la folosirea pe scara larga a pietrei: diferite calcare. se baza pe principiul trilitului: doua elemente verticale care sustineau un element orizontal. Constructiile pentru spectacol. au detinut un loc insemnat in arhitectura greaca. cu incaperile grupate in jurul unor curti inerioare cu coloane (peristil). inchise catre exterior. scena s-a dezvoltat mult devenind un organism complex (skene). Teatrul. ca urmare a evolutiei artei dramatice. altare. etc. cu doua coloane intre prelungirile zidurilor. ansamblul de mari dimensiuni.. purtand denumirea de “in antis”. In perioada tarzie. Sistemul costructiv. dictat de formula 2n+1 care stabilea numarul de coloane laterale fata de cele frontale (n).o platforma circulara de dale. Zidaria era realizata di blocuri cioplite regulat. de Pentelic etc. era ridicat in locuri cu semnificatie religioasa sau in legatura cu existenta unor izvoare tamaduitoare: Delphi. oracole si alte forme de cult. Constructiile publice mai importante erau grupate de obicei in jurul agorei.).

). Ordinul ionic a aparut in Asia Mica si in insulele marii egee. De-a lungul istoriei arhitecturii grecesti s-au constituit cele trei tipuri principale de colonade apartinand ordinelor doric. de o continua perfectionare a formelor si proportiilor. Caracterul monumental al constructiilor acestei epoci rezida in rigoarea si simplitatea formelor. Ordinul corintic mai putin folosit de greci decat celelalte doua. Captelul alcatuit dintr-o echina rotunjita si o abaca prismatica. Arhitectura perioadei arhaice a urmat o linie evolutiva marcata de acumulari succesive. Se resimte preferinta specific orientala pentru o decoratie mai bogata. decorata cu basoreliefuri in camp continu. Capitelul decorat cu volute. Friza in varianta attica. sau elemente ceramice. Friza decorativa cu metope sculptate si triglifi. Ordinul iomic se caracterizeaza prin: • • • • Coloana rezemata pe stilobat prin intermediul unui baze. Plastica arhitecturala se baza pe folosirea porticului de coloane. PERIOADA ARHAICA (1100-450 i. Ordinul doric a fost folosit cu precadere in Grecia continentala. dand impresia de soliditate si forta. punandu-se trptat bazele maturitatii artistice a epocii clasice. Ca o reflectare a umanismului. ionica remarcandu-se prin suplete si eleganta. arhitectura greaca nu s-a indepartat de scara omului. severe.n. nici chiar in edificiile reprezentative.e. Fusul coloanei are caneluri verticale cu muchii vii. Formele sale sunt simple.expresive intre cladirile ce alcatuiau ansamblul. . in special in Attica. Efecte speciale erau obtinute prin compizitii bazate pe o asimetrie plina de rafinament. patrunzand apoi. Arhiectura greciei antice a parcurs o intreaga evolutie. in Grecia continentala. atat la cladirile laice. Fusul coloanei zvelt. cat si la temple. ionic si corintic. cu unele modificari. Principalele caracteristici sunt: • • • • Lipsa bazei. Uneori coloana era inlocuit cu reprezentari sculpturale ale corpului uman. coloana rezemand direct pe stilobat partea superioara a platformei deasupra careia se ridica templul. difera de ionic prin aceea ca are coloana usor mai inalta si capitelul imbracat in frnze de acant. Pentru accentuarea unor anumite efecte s-a folosit culoarea: straturi de pictura in tonuri vii care subliniau antablamentul si capitelurile. de-a lungul careia s-au constituit formele sale carcteristice. avand caneluri cu muchi tesite.

) care au suferit ulterior transformari. incredintand conducerea lucrarilor marelui sculptor Phidias. semn al luptei celor doi zei pentru suprematia orasului.e. in locul coloanele au fost folosite ca puncte de sprijuin. In epoca de aur si in deceniile ce i-au urmat. . Partenonul. iar inclinarea echinei apropiata de 45o . izvorul de apa sarata si urmele tridentului lui Poseidon. exemplul cel mai caracteristic fiind templul Atenei Aphaia din insula Aegina (495.n. echina capitelului foarte evazata. Erechteionul dedicat Atenei polais si lui Poseidon Erechteu. PERIOADA CLASICA (450-306 i. Dupa distrugerea sanctoarului de catre persi. gimnasioane. in cadrul caruia formele ordinulu doric se apropie de cele clasice. de arhitectii Ictinos si Calictras.).e. a ramas pana in zilele noastre.n. puternic galbate. in Grecia continentala ca si in Magna Grecia. Cel mai celebru ansamblu al perioadei clasice.5: 1. Democreatia sclavagista a favorizat edificarea constructiilor publice: agore. in edificii de mari proportii cum ar fi Arthemisionul din Ephes refacut integral dupa anul 356 i. Inintreaga perioada clasica. Ionicul si-a gasit insa expresia desavarsita intr-un alt edificiu construit de arhitectul Philokles in anii imediat urmatoari. arhitectura greceasca a atins deplinul ei maturitate.).n.n.n.In plastica arhitecturala.e. cel mai prestigios monument al cetatii. ajungand la o inaltime de 10-11 moduli.e. templul Atenei. In Asia Mica.n. in Asia Mica a aparut si s-a dezvoltat ordinul ionic. spre sfarsitul epocei arhaice s-a ajuns la asa numitul arhaic avansat. Pericles a initiat refacerea tuturor constructiilor acropolei. Templul trebuia sa cuprinda cateva locuri cu semnificatie scara: maslinul plantat de Atena. Primul edificiu ridicat. sali pentru reuniuni politice. antablamentul masiv.e.e. in forme apropiate de cele ale Parthenonului. 421-405 i. teatre.e. Monumentele ionice cele mai cunoscute din vremurile arhaice sunt cele doua temple diptere de mari dimensiuni: Heraionul din Samos (secolul VI i. O imagine a primelor forme o ofera capitelul gasit la Neandria.) si Arthemisionul din Ephes (550-500 i. Parcurgand diferite etape inermediare.n.. protectoarea orasului construit intre anii 447-439 i.).n. ponderea principala a detinut-o in continuarea ordinul ionic.n.e. Patrunzand in Grecia. La tezaurul Siphnienilor din sanctuarul de la Delphi (535—530 i. monumente comemorative si funerare. acropola cetatii Atena este reprezentativa pentru intreaga arhitectura greceasca. raportul ei fata de latimea antablamentului fiind de 2.485 i. ordinul ionic a imbracat si unele forme particulare. Daca ordinul doric a fost folosit cu precadere in Grecia continentala si in coloniile din Magna Grecia. ordinul doric a fost cel preferat de arhitecti. in anul 447 i.e.cariatide: elemente scupturale reprezentand femei.. formele greoaie sunt caracteristice primelor monumente dorice: coloane robuste (6-8 moduli). Coloana a devenit mai ingusta.

Milet. principiile dipodamice. centrulau de greutate gasindu-se in marile orase orientale: Alexandria. cea elenistica.PERIOADA ELENISTICA (306-30 i. Orasele elenistice –Alexandria. grandioase: refacerea templului lui Apollo Didymaeionul din Milet (313 i.) si Pergam (secolul III i.).e. Priene. completat cu alte spatii de cult. In constructia cladirilor de cult elenistice. a orientarii optime in raport cu punctele cardinale etc.e. Forma lor a devenit mai complexa.n. Deplasarea spatiului de joc de pe orchestra pe avanscena a implicat o dezvoltare a intregii structuri scenice. care prin formele lor.n. a fost rodul contactului direct stabilit intre vechea Grecie si regiunile inglobate in imperiul macedonean.). Priene.).n. Cultura elenistica s-a constituit in secolul al III-lea i.. Sant celebre teatrele de la Priene (secolele IV-III i.erau alcatuite conform unor structuri ordonate cu parcelari dreptunghiulare. altarul lui Zeus din Pergam (180 i. Ultima forma de dezvoltare a culturii grecesti. . fac trecerea intre teatrele grecesti si cele romane. dominat de plastica dinamica a altoreliefurilor ce decorau soclul etc. intre care se inserau constructiile publice.).e. au capatat o larga utilizare. Milet.n. Teatrele si-au cucerit un rol din ce in ce mai insemnat in viata orasului elenistic.e. traditia clasica a fost amplificata printr-o vadita tendinta catre forme monumentale.n.n. In urbanism. O gandire rationala a stat la baza amenajarilor edilitare. intarite de o legislatie autoritara.e. Pergam.e.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful