LlTERATURA DIDACI1cA

Pentru studentii
institutului

de medicina

Ana tomia omului
I\.

In doua volume VOL. 1
Sub red ac

t ia
al A ..$.M a

membrului-coresporuient

U.R.S .. . proi. M. R. Sapin S

I

Admis de Directia general ii sco Ii a Min ister ul u i ocrotlr ii san iltii tii al U.RS.S in ca lilale de manual pentru stu denti i ills ti tu Ie 10 r de med ictn il

Chlstnau

"Lum ina" 1990

-r

GUPRIHSUL
r n trod utere
ScurUi.
Dezvoltarea An atomia PJanuri

". lncursiune

3

Osul

naz al
lacrimal ,

\.

58
59 59
60 61

In istorie
in Rusia R.S,S.

6

OSIlI

anatorniei in Untunes

8· 05U I~igomalic 10 Mandi~ula"
12 14 O~ul hioid ,

Celule.
Qrganele. Stadiile urnan

. Tesutur i ... Sislemele limpurii ;;i aparatele de or gane . a embrionu lui de dezvollare

~i axe

Craniul in' .,,$IImbiu
Craniui der~,bra I ..

20 20

Cr aniul iaci~1 Anatomia -radiologic"
Craniul nou-nascutului Transforms

a craniului
...
',> '. .

$TlINlA DESPRE OASE - OSTEOLOGIA
(OSTEOLOGIA)

rile craniu lui dupa

~a~lere

..

6'1 62 66 70 72 75

25
25
26
27 ;i oeselor

Tr ansformar

ile in dividua le de sex ale craniu-

Generaliti1i
Clasi{icarea

.
oase lor

lui, cr iii ca teoriei r asiste in cr an io logie . Oasele craniului In [(logeneza, .'.,
cr aniu lu i la om . . . unor oase din cr aniul ", cer ebr a] ~i racial . , Dez vol ta rea s i pa r ticu Ia ritii tile de vi rs til a Ie

74
76

-Structure osolui Anetornia radiologidi, Dezvoltarea Vertebrele . oaselor

.

30

77 79

;50
32

Variarrte

Scheletul truncniului
Verteb re Ie cerv ica Ie

~i anornalii craniulul ..

de dezvoltare

a oaselor

32
,33

Scheletul membreior
Oasele membrului superior

80
81

Ve r tell re le tor a ciee
Verteb re Ie lorn bare ,

Osul sacr u Coccisul.
.coastele ~i ster nul case lor trunchiu in lui in
.\
'

35 35 36

Oasele cenlur ii scapulare
Humerusul Oasele Oasele rniinii

.

..

Selle lei u I rnern br u I u\ super ior Ii ber sau osul bratuiui antebr ajului

-.

82 82 82

32
37
[ilo~i

84
85

Dez voJtarea'

Oasele car pului

ontogenezs Anoma Iii de dez vcltare
chiului]

39
trun-

scheletui

41
41 cr aniului cerebra I

Oasel e metaca r pu lu i , Oasele degetelor de la mini! Oasele 'membrului Inferior .
Centur a rnernbrul Scheletul ui inlerjor liber mernbrul ui inferior

Craniul,
Oasele Osuf

43
43

Osul lrcntal
slenoid Osul occipital.

.
. . . temporal .... : .•

Femurul

.

44 47
48

Osul parietal
Osul Osul etnroid temporal osului

50
51

'Rotula . Oasele gambei , Oasele plclorului ' OaseleLarsului
Oase!e Oa~ele geneza rnetatarsului picior ulul . in iilo~i onto', .. ui rnernbr etor .... Oasele degetelor seheletul

85 86 86 86 86 88 88 89 90
91
92 93

Canalele

54
55 55

93 93

Oasele craniulul facial. Max.ila
Osul palatin Cornetu I, naz al inferior Vornerul .

57
58 58

Dezvnltarea unor oase ale mern brei or suo perioa re $i i n fer ioa r e ' 100 Var iante ~; anomalii de dezvoltare 'ale .scheletu lui, rnernbr elor !OI.

ART1l0LOGIA DESPRE UNIREA

(AIHHROLOGIA), OASELOR

$fIlNTA 103 103, 103 103

Clasi/iearea Dispo aitivele Tr avaliul Dez vo 1ta rea Mu~chii MUlchll Mu~chii Mu~chii Mu~chii Fasciile 107 Muschii Muschi; Fasciile 109 Mu~ehii 109 III III 112 108 108 108

rnuschilor muscular .

. rnuschilor ..

euxiliere ale rn usch i 10 r

153 . 14~· 156· .159

• Generalltali Cia sificaree
Diatroze ticulajii)

. er+icu lat ii lor .
sinoviale articulatiilor . . uniaxtale ale oaselor (ar-

Sinar tr ozele . - uniri ..

MU.Jchii ,I fascille ,trunchl"!lul 104 106 106 107 fIIIscilie spatehli . super liciali

Biomecanica Ar ticulatii Ar ticulatii ale) Ar ticulatil

,i ,i

faseille pirtllor

corpulul

161 161 J 61 161 i65 171 172

Clasilica rea ar ticulatulor

profunzi suboccipitali spatelui care acttoneaz proprii loracelui ~i laseiile ebdomsnului a ar ticulatiile

cu doua axe de miscar e (diaxitriaxiale (plur iaxiale) craniul u1 . cr aniului ar a (Ar-

centum
173 174 175 177 177

scapular e . (autohtont) ai toracelul Diafragmul

Sirnliz a ... : A rticu Iar ita!ile oaselor Unir ile sinoviale Ar ticulatia Unlrlle tlcula \iile cr aniu lui)

ale oaselor

temporomandibul

oaselor trunchiului ..... . . radiosacrului coloanei vertebrata . lor in imagine cu coccisul

MU$chiiperetilor nale . .. Muschi; naie rninale Fasciile .. Mu~chii peretelui . ... peretelui

later all ai cavilil!ii
anterior , .. posterior ai cavitatii , al cavitati:

abdorni179 abdorni182 ahdolSI 182 1.82 183 184 185 185 .'! 87 187 188 189

Ar ticul atiile vertebrelor
Ar ttculatla Articulatla Coloana

vertebra Ie cu cr aniul

113 115 117 I 17 , 118 120 121 121 123 123 125 127

Vertebrele logtca
Ar uculatule Toraeele Unirile

s! ar ticu lajiile

ab dornenu lui alba drept abdominal. gitulLli inghinal

Linia

M:i~cil rile co Ioa nei verlebr a Ie . . . coastelor . cu coloana vertebrala in ensatnolu oaselor centurii membrului

Teaca rnuschiului Canalul Mu~chii Mu~chii MU$ch;i MLI~ehii ~i f"seiile

rnernbr ului superior.

Artlculatllle
Artieulatiite Articulati<l

mernbrulul
superior

suler iiciali

ai gitului
.

superior liber .

inser at] pe osul hioid suprahioldieni

urnerului Arficulatia cotului
Unir ile oaselor Ar ticulatia miinii .

. .
antebr atului . ..:. $i unir ile oaselor . . , ...

MU!$chii infrahioidieni .,.. Mu~chii prolunzl ai gitului
. Fascia cervlcala . capului ai ietei craruene palpebrale naz a!e . orificiilor 'urechiL

r adiocarplana

~

190 192 194 195 195 196 197 199 199 201

Reglunlle eervlcale
131 132 132 133 135 135 139 142. ,., 143. 147 148 148 Mu~ehii ~i laseiile mimici boltii Mu~chii MU$chii Mu~chii Muschii Muschii Mu~ehii

Anatomia r adiologica a ar ticulatiilor miinii A rticul a Iii Ie oasel or mem b r!-1iu i in fe rior ,
Artleulatiile centurii membrulul superior. liber .

Bazrnul in ansamblu . Artfcul atilte merrrbrului inferior
Ar ticulatia Ar ticulatia Unirea coxolernular genunchiutui garnbel a

din jur ul lantei din [urul maseteri , pavtlionului

'oaselor

Fasciile

capului superior , liber . ai b r atulul . scspulare

Unir ile oaselor
Evolutia

picior ului .

MU$chll ,I faseiile membrului

202 202 204 205 205 206 206 .. 207

Picior ul in ansarnblu unir ii oaselor in Iilo- ~i on iogenez.a .. de virsiii Particularttatile

Mu~chii centurii
Mu~ehii Mu~chii Grupul 'Grupul

ale ar ticul aiiilor
MIOLOGIA

rnernbrului superior br atu I ui .

Gru pu I anterior STUDIU DESPRE MU$CHI . 152 posterior anterior .. (MIOlOGIA) Generaliti11 Structure . rnuschilor 152 152

de muschi .

de rnuschi ai br atu I ui . de muschi ai antebr atului de muschl

MU$ch;i antebr atulul Str atul tebratului

I (superficial)'

ai an-

"

l'
Str atul al doilea de muschi Stratul [ulul . . Sir atu! al patr ulea [ului Grupu\ posterior . Str atul ....... .de muschi ai anrebratului de rnuschi de muschi ai antebra210212 2)2 213 215 215 216 219 223 223 223 224 227. 227 228 229 superficial .al tr eiiea ai antebr atului ai antebra. . . . .. de muscnt ai antebra210 . 210 209 209 Mll$chii Slr atu! . Stratul gambei garnbei ai gambei . al muschilor .. posteriori . 234 poster ior i ai ~ 234 235 236 236 237 . . ale mernbru.. in articulajiile . ale corpului 247 238 238 superficial .. profund . de musch, 23l 232 de muschi

MU$chii anteriori
ill gambei

tului........ Str atul prolund MU$chii rniinii

ai antebr atului

MU$chii later ali ai .gambei . MU$chii picior ului . MU$Chii regiunii dorsa Ie a piciorului
Gr upul Grupul Gr upul Fasciile, Topogral'ia Trecerea trunchiului Elemente urnan . Anatomia Intrebari lui inferior . membrului 1n revidii de staticii inferior, a mi~ciirilor fi dinamicii . ..... mediu plantar plantar de rnuschi latera1 rnijlociu sinoviale plantar!

MU$chii eminentel tenare . . MU$chii erninentei hipotenare Grupul mediu de rnuschi ai miinii . . .
Fasciile, Fasciile Mu~chi bursele mtinli bazinului $i tecile sinoviale .

bursele

si.teciie

240 244

Mu,chll Ji filsclile membrulul interior. MU$chii interru ai bazinului . MU$chii externi ai bazinului'
MU$chii mernbrului Mll$chii Mu~chii coapsei posteriori .•. inferior . ai coapsei.. liber .

~i ale membrelor

250
254

lndice

de virstii a muschilcr ..... de repstare ~i consolidate aHabetic

. '. .

256 261

MU$chii me~;a\i ai coapsei

f
I
I

t

I-

J

i

~

..... . ,
'.

tHTRODUCERE ornului este stiinta despre oride conditiile de viata ~i de eiectele arnbiginea,dezvoltan~a, formele si structur a . antei, organismului urnan. Anatomia studiaz a Stiinta modern a studiaz a structura corpului uman pomind de la principiile forma exterioara a co rp u Iui tI rna n ;;i pa rrnaterialisrnului dialectic, Anatomia omutile ItIL a orga ne lor lua tea pa rte, cons tilui e considerate 'prin prisma Iunctiei tutia, structura lor microcscopica, precum si originea ornului. Din sarcinile iiecarui organ ~i sistem de organe. anatomieiface parte de asemenea cu" ... Forma $i Iunctia sint recipraccondinoasterea etapelor principale de dezvoltionate" '. Particularitatile de forma si de structur a ale cor pului uman sint de netare a omului in procesul evolutiei, de conceput fal'a a analiza Iunctiile lor, preformare a organisrnului uman in condicum nu ne putem da seama de particulatiile mediului ambia nt, par ticular itatilor ritatile Iunctiei unui organ fadi a-i cude structura a corpului ~i organelor lui noaste structur a. in diier ite perioade de vir sta. Anatomia studiaz.a organismul uman lesit din regnul animal, ernul s-a ridicat pe 0 noua treapta a evolutiei, Au ca Iiin d 0 un itate integr a. El este alca tu it dintr-un mare nurnar de organe, de 0 a p a ru t vorbir ea a r ticu lata, sp iritu I c ream u Itime enorrna de eel u le, rnsa aceasta tor, intelectu I, constiinta, Proprie doa r speciei urnane. Omul se deosebeste calinu este 0 surna de parti. ei un organism viu unitar in armonie iunctionala. Diil t ativ de animale prin esenta social a. deaceasta cauz a nu putem studia or ganele ter rnlnata de conditiile sociale, de totain a f ara r aporturilcr lor, far a a tine con t I ita tea relatii!o r obs tes ti, de experierrta social-istor ica. Omul s-a format in procede rolu! integrant al sisternelor nerves suI muncii sale pentru satisfacerea nece$i vascular. Marea importanta a cunoaster ii anasiU:\tilor socia Ie, care, devenind tot mai ample. au dus la rriodilicarea particulatornieirn sistemul instruirii medicale este in d iscu ta bil a. Profesoru I un iversitatii din ritati!or biologiee de structur a, la progreE. O. Muhin (1766-1850) sul biologic. Tr ansfor mar ile biologice se Moscova produeeau cdaia cu cresterea culturii scria, ca "medicul care no este anatorn, pulin ca e inutil, e chiar daunator". Fara' materia Ie $i spirituale. cunostinte ample despre structura corpuInsa, ca or ice fiinta vie, omul face parte lui um an, medicul, in loc sa-l ajute pe . din regnul animal. lata de ce anatornia boinav, poate sa-i pricinuiasca daune. studiaza structura omului pornind de la lata de ce, inainte de a purcede la studielegi biologice genera le a p lica bile la liin[ele vii, in special !a vertebratele superirea discipiineior clinice, se cere studlerea oare - mamiiere. In structure corpului aprof'undata a anatomiei. Anatomia ~i urnan distingem particularitati de virsta, fiziologia constituie baza instruirii medide sex si iridividuale. In vir sta inlantila, ca le ;;i stiinjei medica le., "F a ra ana tomie puber tar a, ;;i chiar in adolescents organu exista nici terapie, nici- chirurgie, ci nisrnul inca nu-si atinge maturitatea. ordoar vraji si superstitii" ,- scria celebrul ganele cresc. continua diferentier ea eleginecolog-obstetr ician A. P. Gubarev rnentelor tisulare, La ornul matur struc( 1855- 1931) . tura corpului este mai mult sau mai putin stabila, rnsa chia r ~i la aceasta virI MapKc R., 3HreJJbC $.' CO'-l., 2-e )13,1(., T. 20, sta, in organe au loc restructur ar i irnpuse, c. 620, (trad.- D. S.) Anatornia
3

Ana tornia studiaz a structure corp u Iui omului defunct din nobila pornire de a intelege legile de constituire a organism ul ui viu. Metodele p rincipa le a plicate in inves tiga tiile an atom ice sirit : sectionarea, necropsia (in gr. clasica cuvintul anaiome Insearnna sectionare, dezrnernbrare), precum ~i observarea, inspecta-rea corpului, organelor luate aparte sau a -grupurilor de organe (anatornia macroscopica) . Anatomia macroscopica (din gr. makros - mare) studiaz a structura corpului, organelor ~i partilor lor pina la forrnatiuni aceesibile pentru ochiul liber sau inarmat cu dispozitive de ampiificare moderata (lupa) , spre deosebire de anatomia rnlcroscoplca (din gr. mikros mic), care studiaza struetura fina a organelor cu ajutor ul microscopului. Inventia microscopului a dus la aparitia in cadrul anatorniei a histologiei (din gr. histos - tesut). care a devenit 0 ~tiinta aparte despre tesuturt, si a citologiei (din gr. kyt6s - celula) ~tiinta despre structura si Iurrctiile celulei. Anatomia foloseste pe larg In investigatii~e sale rnijloace tehnice moderne. Struetura scheletului, organelor interne, topografia ~i aspeetul vaselor sangvine si limfatice pot fi studiate cu ajutorul r azelor Ri:intghen. Tegumentele interne ale multor organe cavitare in conditii clinice stnt studiate folosind metode endoscopiceo In cercetar ea formelor exterioare si a proportiilor corpului uman se face uz de metode antropometrice. Anatomia s tudiaz a structure corpu lui omului, ca reprezentant al regnului animal, situat pe treapta superioar a a evoIutiei. Viata anirnalelor constituie obiectul zoologiei. Anatomia. si zoologia fac parte din ciclul stiintelor biologice. Studierea structurii corpului urn an pe baza sisternelor (osos, muscul a r, d igestiv etc.} a prirnit numirea de anatomie sistematlca. Ana tornia sistema tid stu diaza structura omului "normal", adica sanatos, tesutur ile si organele caruia nu_ comports rnodilicar i de pe urma bolilor sau tulbur arilor de dezvoltare. In acest sens normala (din lat. normalis - normal) poate fi consider ata ace a structura a corpului urnan, care asigur a pe deplin lunctiile
-r-r-

or ganismului sariaros. Pe de alta' parte" indicii normei pentru marea majoritate a. oamenilor (rnasa, talie, forma corpului, particular itati _de structur a etc.) intotdeauna se af la Intr-un diapazon de valori maxime .si rninirne din cauza partjcularitatilor individuate de structur a (anatomia individual a ) . Aceste particularitatt sint determinate atlt de factori ereditari, cit $i de efeetele mediului extern, care are 0 inf luenta permanents asupra organismului uman. Raporturile organ ismului uman sanatos cu mediulextern in conditii normale (fiziologice) se afla in stare de echilibru. Conform notiunii ernise de G. 1. Taregorodtev, "norma este 0 forma specials de adaptare la conditiile mediului extern.Tn cadrul careia. .. orgaoptima"_Jn ultimu! timp se apeleaza irecvent la terrninul "norma conventionala", recunoscindu-se astfel caracterul relativ Existenta variabilitatii individuale tn forma si str uctura corpului uman ne permite sa vorbim des pre uariante (varia/Ii) de structur a a organ ism ul ui (d in I a t. uariaiio - modificare, uarians ---'- varianta), care se manifests prin devieri de la cele mai frecvente valor i antropometrice acceptate ca norma. Devierile congenitale de la norma, cind stnt brutale si stabile, se nurnesc anomalii (din gr. anomalia - abatere). Unele anomalii nu modiiica aspeetul exterior al omului (dextrapozitia corpului, a tuturor sau a unei parti din organele interne), altele sin t pron untate si exteriortzateo Aceste anornalii de dezvoltare se nurnesc maliormoiii (dezvoltarea incornpleta a craniului, membrelor etc.). Malforrnatiile constituie obiectul de studiu al teratologiei (din gr. teras, ieratos monstru) . al acestei notiuni. nisrnului i se asigur a activitatea vitala

Structure corpului uman dupa regiunile lui, pornind de la localizarea organelor ~i raporturile lor spatiale cu scheletul, cons tituie obiectul de stu diu a I anatornlel topogr a fice (chiru rgica Ie). Forme Ie exterioare a Ie corpu Iui u rna n, proportiile lui se studiaz a tn cadrul anatomiei plastice. Ea studiaz a de asemenea topografia organelor in masura, in care aceasta poate explica formele exterioare. Anatornia modern a se numeste Iunctio-

4

nala, .deoarece ea consider a str uctur a morf (din gr. dolichos - lung), car acteriza t prin trunchi in gust si lung, extrecorpului uman in raport cu Iunctiile sale. Mecanismul de modificare a osului nu mitati lurigi (tip astenic), brahimori (din gr. brachys - scurf) - trunchi scud si poate fi tnteles Hira a tine cant de rnuschii robust, membre scurte (hiperstenic) ; tip care il actioneaz a. precum nu putern patintermediar - mezomorf (din gr. me~ runde in anatomia vaselor sengvine fara sos - medius), eel mai apropiat de "idea cunoaste hemodinamica. ' al" (normal), norrnostenic. Str uctur a si Iunctiile organeJor in cadPar ticularitatile individuale de conrul anatomiei stnt privite pr in prism a or istructie a corpului urnan, caracter istice ginii organismului uman. Str uctur a corpentru fiecare individ, se transmit de la pului urnan este rezultatul evolutiei indeparint! la copii si stnt determinate de Iaclungate a regnului animal. Pentru a tritelege evolutia ornului in Iilogerieza (de la tori ered itari, precum ~i de in fl uenta f actorilor mediu I ui ambia nt (a lirnenta re, gr. phylon - gen, genesis - origine) coriditii cJ irnatice si geogra fice, sol icitaa natornia ape leaza Ia da tele pa leonto 10tie Iiz ica) asupra individului dat. Deoaregiei, I a ra rnasitele Iosile a Ie s tr a rnosilor ce omul tr aies te nu numai In conditii pur omului. La studierea corpului uman conbiologice, ci si in conditii sociale de r aportribuie si datele anatomiei comparate, turi urnane, el resimte inlluenta colectlcare examineaz.a ~i conirunta str uctura vului, Iactor ilor sociali, Din aceasta caucorpului de anirnale allate la diferite za anatomia considers ernul nu nurnai ca etape ale evolutiei. un obiect biologic, ci ~i ca un produs al Nu mai putin irnportanta este cuncasf actorilor med iul ui socia I. terea dezvultar ii individuate a omului in Deci, anatomia are urrnatoarele sarciontogenez8 (din gr. on, ontos - vietate, ni: studierea structur ii corpului uman individ), in cadrul carela distingem 0 seprin metoda descriptive ·pe baza sisternerie de perioade. Cresterea si de-zvoltarea lor (abordare -sistematica), formei lui, ornului plna la nastere (perioada prenatinind cont de Iunctiile organelor (abortala) constituie obiectul em b rio I 0- dare functionala ). Totodata se tine seag i e i (din gr. embryon-germene), durna de semnele distinctive ale Iiecarui inpa nastere (perioada postnatala) (din divid in parte (abordare individualii). lat. natus - nascut) constitute obiectul Pe parcurs anatornia trebuie sa explice anatomiei de vtrsta, In legatura cu sporicauzele ~i factorii,care, inf luentind asurea longevitatii ornului ~i atentia deosebipra organismului urnan, Ii deterrnina 0 ta fata de virsta avansata ~i senila , in anumita structur a (abordare cauz ala}, anatornia de vtr sta a fest separ ata 0 peAnalizind particularttatile de structur a r ioada, ce constitute obiectul stiintei des- - ale corpului uman, studiind fiecare organ pre imbatr inire, n umita gerontologie (de apar te (abordare analitica}, anatomia Ia gr. geron -;- batrin)'. examineaz a organisrnul integru (abor daAnatornia sistematica studiaza strucre sintetica}. Astfel, anatornia nu este 0 tura organismului sariatos lipsit de modi~tiinta pur ana lltica, ci ~i sintetica. Iicari cauzate de boli. Ea se rnai nurneste Pentru desernnarea regiunilor corpului, organelor si partilor lui, diferitelor , :;;i anatomie normal a, spre deosebire de anatomia patologlca, care studiaza organotiuni, in anatornie se iolosesc termini nele si tesuturile afectate de anumite boli. speciali in limba latina, care alcatuiesc nomenclatura anatomies (Nomina AnaFiecare om are par ticular itatile sale intomica). Nomencla tu ra ana tornica interdividuale de sttuctur a. Din aceasta cauza nationals in limba latina, de care ne Ioanatomia sistematica (norrnala) urrrialosim in prezent, a fost adoptata la Conres te v ariabil itatea in dividuala, varia n tegresu I VI I nternationa I a 1 a natornis tilor Ie de structure a corpului omului sanatos, din Paris (1955) ~i a pr imit nurnirea de formele extreme ~i formele tipice, ca fiind Nornenclatur a ana tomica pariziana (Pacele mai frecvente. De exemplu, in conrisiana Nomina Anaiomica - PNA). Lisformitate cu lungimea corpului ~i cu alte ta terrninilor anatornici in limba moldocar actere antropornetrice de structur a, veneasca corespunde nomenclaturii anain anatomie distingem urrnatoarele tipuri tomice pa riziene. de constitutie a corpului urn an : dolico5-

rile pahimeningelui, duodenul, a cercetat mernbranele si corpul vitros al globului adoptata la Congresul anatomic care a,. ocular, vasele l.imfatice ale peritoneului si jejunului. Erazistrat (sccala de Cniavut loc in 1895 in Bazel (Elvetia). Ea a se nurneste Nomenclatura an atornica de dos, din care Iacea parte ~i Aristotel) preciz.at structure. inimii, a deserts valBazel (BNA). vulele ei, a detectat vasele sangvine ~i nerivii, printrecare distingea nervi moSCURTA. INCURS(UNE IN (STORIE tori ~i senzitivi. - Medic ilustru si enciclopedist al.lumii Antice, Claudius Galen (131-201)' a Pentru a patrunde in esenta oricarei stideserts sapte perechi (din 12) de nervi inte, inclusiv a anatorniei, se cere sa cucranieni, [esutul conjunctiv ~i nervii din noastern istoria ei, etapele ei principa!e muschi, vasele sangvine din unele orgade dezvoltare. Istoria anatomiei, ca parte a istoriei medicinii, reprez inta cronica ne, perios tu I, Iig amentele.. a rea Iizat 0 revista de sintez a a tuturor datelor analuptei conceptiilor materialiste - despre tornice existente pina 18 el. Lui Ii aparcorpul uman cu idealisrnul ~i dogrnatistine tentativa de a descrie iunctiile orgamul. Tendinta de a obtine date noi :;.i precise privind structura corpului uman a' nelor. Datele obtinute pr in autopsia anirnalelor (porci, cini, oi, rnairnute, lei) avut de suferit secole de-a rindul perseerau transpuse fara rezerve de catre Gacutii din par tea autoritatilor lake si, mai ales, ecleziastice. " len asupra omului, ceia ce constituia 0 greseala. Galen considers structura IiinDebuturile anatomiei tin de vrerni demult trecute. Pictur ile rupestre marturitelor vii, inclusiv a omului, ca fiind "predeterrninata de forte divine:', imprimind sese, ca vinatorii primitivi cunosteau dernedicinii (anatorniei) rnotivatii teologice. j a topogra fia organe.lor de irnporfanta vita la esenjia Ia. Pr incipa lele or gane ale Deci, nu este tnttrnplator iaptu! ca opera lui Galen s-a bucurat timp de secole de corpului urnan, bunaoara inirna, Iicatul, sustinerea bisericii, considerindu-se in.pl arninii, sint pomenite In str avechiul tr atat chinezesc "Neitzin" (sec. XI-VII l. e. discutahila. In secolele ulterioare au lost realizate n.). In cartea indusilor "Aiurveda" (;,Stinumeroase descoperiri anatornice .. Fapteinta despre viata ", sec. IX-III l. e. n.) Ie anatornice erau acumulate numeric, fagasim, date desprernuschi ~i nervi. . a fi generaliz ate. Epoca feudalismului In Egiptul Antic au fost obtinute anutimpuriu (sec. V-X), dominatia teologimite realiz ar i anatornice legate de cultul stlintei, mai ales de trnbaisamar e a cadavrelor. Insa cele ca au Irtnat progresul mai impunatoare realizari in domeniul ' in tarile Europei. Aceasta perioada se car acter izeaza prin lnflorirea culturii anatomiei au Iost obtinute in Grecia Andin Orient, prin realizari in tica, Hipocrate, eel mai ilustru medic al' popoarelor domeniul matematicii, astronomiei, chiantichitatii (a. a 460-3771. e. n.) , supramiei. Deoarece-nici In Orient nuse adrni-. nurnit parinte al medicinii, a formulat tea necropsia cadavrelor, anatomia era teoria despre cele patru tipur i principale studiata dupa rnanuscrtse, In aceasta pede constitutii corporale ~i temperament, rioada au lost tr aduse in araba lucrarile a deserts anurnite oase ale boltii cr aniene. lui Hipocr ate, Arrstotel, Galen. Din acele Aristotel (a. a. 384-322 1. e. n.) distinvremuri cunoastern numele de AI-R,azi gea la arnrnalele supuse autopsiei tendoa(Razes, 850-923) - Iondatorul spitalune si nervi, oase ~i cartilaje. EI a Iolosit lui din Bagdad si al scolii rnedicale din pentru -prima data terminul "aorta". In cadrul It.j.i, Ibn-Abbas (nascut In 9'97), Grecia Antica GeroW (nascut In anul care a enuntat 0 idee curajoasa pentru . 304 I. e. n., cu aproximatie): si Erazistrat acele timpuri, in care se alir ma, ca savan(a. a. 300-250 1. e. n.) au fost primii, tii antici au dreptate incontestabila. care au realiz at necropsia corpului urnan. Gel mai celebru cugetatot ~.i medic 'al Gerofil (scoa la alexan d rina] a descris Abu Ali Ibn Sina (Avicena, cltiva din nervii cr anieni, esirea lor din ,Orientlllui 980-1037) a scris "Canoanele artei meencefal, membranele rneningiene, sinusuPina in 1955 in anatornie ~i rnedicina se Iacea uz de lista de termini anatomici,

ra

6

dicale", in care a inclus date anatomice similarecu viziunile lui Galen. Aceasta opera a fast tr adusa in lirnba latina si, d u pa ce a Iost inven tat tipa ru I, a, fost reed ita ta de peste treizeci de ori. In rnileniul II dezvoltarea oraselor.. cornertulul, culturii au servit drept un nou irnbold pentru dezvoltarea.medlcinii. Apar scoli medicale. Una dintre primele a fost scoala din Salerno, in apropiere de Neapol, tn care 0 data la 5 ani se admiteau autopsii de cadavre umane. Se inaugureaz a primele universltatl. Incepind cu secolul XIII in universitatl apar Iacultati de medicine. Tnsa biserica lncearca ca :;;,iin at te dati sa f rineze progresu I anatomiei. Tn 1326 savantul Mondino da Luti (1275-1327), realiztnd necropsia a doua cadavre de Iernei,' a scris un manual de anatomic. Tn secolele XIV-XV universitatile aveau deja 'dreptul sa efectueze 1-2 necropsii pe an. . Un aport deosebit la dezvoltarea anatorniei revine lui Leonardo da Vinci ~i lui Andreo Vezaliu. Erninentul savant ~i pictor italian din epoca Renaster!i, Leonardo da Vinci (1452-15 l 9), realizind autopsi.i asupr a a treizeci de cadavre, a efectuat nurneroase crochiuri de oase, rnuschi, inimi ~i alte organe, insotindu-le eu explicatii descriptive, textuale. EJ a studiat formele si proportiile corpului urnan, a propus clasificarea muschilor, a explicat Iunciiile lor prtn prisrna legilor rnecanice. considerat Andree Vez aliu (1514(564), profesor la universitatea din Padova, care pe,. baza observa rilor proprii, efectuate eu ocazia necropsiei cada v relor, a seris lucrarea "Cu privire la structura corpului uman" (De Hurnani corporis fabrica). editata In Bazel in 1543. Vezalui descrie in mod sisternatic st destul de precis anatomia ornului, relevind erorile anatomice ale lui Galen si subminind autotitatea acestuia. Cercetarile lui Vezaliusi munca lui novatoare au deterrninat progresul ulterior al anatomiei. Dis. cipolii ~i succesorii lui din sec. XVI-XVII au efectua t numeroase descoperiri, preciz ari, enrectari in domeniul anatorniei ; au realiz at descr ieri detailate a nurneroase organe din corpul umari.' . Tn sec. XVI-XVII se practicau autopsii pub lice de cad avre umane, in care scop
Fondator al anatorniei stiintifice este

se rezervau inca peri speciale nurnite teatre anatornice (in Padova, 1594, In Bolon ia, _l637). An atomis tu I 01 an dez F. Ri ui~ (1638-1731) a perfectionat metoda de imba lsarnare a cadavr elor, injectarea vaselor sanguine cu mase color ante, a adunat 0 mare colectre pentru acele timpuri de preparate anatornice, inclusiv preparate, care ilustr au anoma!ii :;;,imalformatiuni. Petru I cu ocazia unei calatorii in Olanda a curnparat de la F. Riuis rriai mult de 1500 de preparate pentru celebr a Cunstcarnera din Peterburg. Oescoperirile efeduate in anatornie au constituit d baz a pentr u cer cetarile in domeniul fiziologiei. Medicul spaniel Migel Servet (1511-1553), iar peste 6 ani R. Colombo (1516_:_1559), discipolul lui Vezaliu, a enuntat ipoteza despre tr ecerea sIngelui din jumatatea dreapt a ainimii in cea stinga prin vasele pulmonare. Irr 1628 medicul englez Uiliam Harvei (1578-1657) publica 0 carte, in care re-' lateaz a dovezi despre miscarea singelui din vasele marii circul atii. In acelasi an iese de sub tipa r lucr a rea lui Caspa ro Azell i (1581-1626), ca re a deseris vaseIe limfatice ("de lapte") ale peritoneului. In secolele XVI-XIX anatornia acurnuleaz a tot mai multe date noi, Proiesorul de la universitatea din Bolonia M. Malpighi (! 628-1694), descoperind in 1661 cu aj utorul microscopului capilarele sanguine, marcheaz a debutul anatomiei rnicroscopice, Au aparut carti si atlasuri cu imagini de anatornie a ornului. In 1685 la Amsterdam iese de sub tipar atlasul anatomistului olandez Gotfrid Bidloo (1649-1713) "Anatomia corpului uman". Atlasul era alcatuit din 105 de planse desenate din natura. EI a lost tradus in lirnba rusa si a servit drept material didactic peritru scoala rnedicala din cadrul spitalului din Moscova. Reformatorul predarii anatomiei, profesorul din Leiden (Olanda) B. Albinus (16971770), in 1727 a publicat 0 lucrare despre anatomia oaselor corpului urnan, in 1736 - despre muschi, precum si planse (desene) ale rnuschilor ~i oaselor (1747), ale vaselor lirnfatice si venei impare (1757). Ladezvoltarea .1imfotogiei au contr ibuit lucr arile anatornistului italian P. Mascani (1755-1815), in special "Istoria ~i iconografia vaselor limfatice"
7

arrneni erau Iarniliartz a]i ell realiz arile in domeniul anatomiei contemporane lor. Medicul Abusaid in sec. XII a scris "Anatomia", alcatuita din 17 capriole, in care deosebit in dezvoltarea anatomiei revine lucrartlor lui M. F. K. Bisa (1771ef a expusa structu ra organelor $i p a rji1802) .Anatornta generals $i aplicarea ei lor corpu Iui, in sa aceasta Iucra re ri-a in fiziologie si med ici n a", in ca re es te ex- _ ajuns pina in zilele noastre. Infor matii pusa teor ia despre tesuturi, organe si bogate cu car acter anatomic se intilnesc sisterne. C. M. Ber (1792-1876), descoin celebre lucr ar e a lui Mehitar Gher ati perind ovulul uman si descriind dezvolta"Alinare in, friguri", scrisa in 1184. Intr-o alta lucr ar e el descr ie anatomia rea unei serii de organe, a pus baza ochiului, relateaz a date despre membraembriologiei. Teoria celular a a fost creatii de T. Svann (1810-1882), care a stane, lichide, muschi, cristalin, eonsider"ind biI it P rincipiu 1 simi! itud in ii in s tructur a ochiu I un orga nim porta n t de ref r actie a lurninii. In sec. XI-XIV in Armenia organismului animal. La iinele sec. XIX si debutul sec. XX exis ta u ~totoda t a in stitu] ii de tnv ataIn una a par de sub ti pa r 0 serie de man ua le $i mint - universitati (aeademii). atlasuri de anatomic a ornului, create de din aca dernii (in Sa nain) pr attica ~i tine's prelegeri medicul savant Grigore M.agis'c. Toldt (! 840-1920), A. Rauber t ru. In cunoscuta un iversitate din T a lev .(1841-1917), V. Spalteholt (18611940), G. Br aus (1868-1924), A. Bende asemenea se studia medicina. ninhof (\890-1953) s. a. Ceva mai t1rziu (in sec. XV-XVI) pe .. ~ teritoriul Rusiei existau opere care continea u prob Ierne med ica Ie teoretice In exp unerea auto rilo r an lici insotite de a na IiDEZVOLTARE.A. AN.A.TOMIEI TN RUSIA z e' crrtice $i com pen d ii de an atornie $i cons titu tie corpora Ia (<< BpaT8 A PI1CTOTeJJe-. In cron iei si docurnen te b iser ices ti intilnirn date despre dezvoltarea medicinii in set» sau «TaHHa TaMHb!X» ). Numirile multor orga ne sa u pi:!rti a le eo r pul ui se in-Rusia Veche. Cunostintele des pre struetil neau in d iferite man uscrise desp re v r atu ra organelor, intil n He in man usc r isele ciuire :;i medicatii tiz anice "din tar a $i din din see, X-XIII coincideau in iond cu str airiatate", scrise in Rusia sau tr aduse viziunile lui Galen. Astaz: cunoastern In limba rusa din latina si greaca. In cadlucr ari din acele timpuri, in care erau rut instruirii "artei medica le" ariatornia incl use in form atii med kale $i an atomice se preda dupa un manual primitiv «npci(<<UepKoBHbIH YCTaB» sec. X, «l-b6oPHI1K 6.rieMaTa ApHCTOTeJHI». Prima prornotie CBHTOCJlaB8» sec. XI, <Pyccxas npasna» de medici, care au studiat anatornia "dusec. XI~XII). pa schelet" , chirurgia, botanica, farmacoPopoa rele di n sud u I ta rii noas Ire (Gruzia, Armenia, Azerbaigeanul, Asia logia,a iesi] din scoala rnedicala din Medie) inca din primul secol al erei noasMoscova in 1658. In acelasi an iilologul tre cunos teau 1 ucr a rile Iilosoi ilor $i meEpifanie Slavinetki (decedal in 1675) a d ici lor din G recia An tica eli privi re Ia tradus In limba rusa lucrarea "Epitome" anatomic. De exernplu, car tea "Tibb" a lui Veza 1 ui, scrisa special pent ru stu("Medicina'~) a lui lsa-ur-Riga din Azerdentii universitatilor ln calitate de manu~' al de anatomic. baigean confine date privind anatornia 1n regiunile de vesta le t a ri i noastre omului, iar in canonul "Avesta" din Asia in sec. XVII-XVIII existau scoli (acadeMedie se vorbeste despre "vase fara sinmii), in care se preda medicina, inclusiv .ge", a vind u-se, p roba bil, in vedere neran atorriia: 1n T artu (Academia Gus tavii .. Filosoiul si rnedicul Omar Osmanviana, 1632), facu1tatea de rnedicina a ogl l,cu toate in ter dictii Ie religiei, electua scolii superioare din Vilnius (1647), Acanecropsii $i studia an atornia. dernia Petri na in EI gava (1775), AcadeIn rnariuscr isele medica Ie gruzine din mia de rnedicma din Grodno (1775). In sec. X.I-XllI ale filosofului Petriti. ale timpu I organ i za fii s pitalelor din R usia medicilor Cananeli $i Copili intilnim date (pe tirnpul lui Petru J) in cadrul aceslor a despre anatomie. In sec. XI-XIImedicii
(1787). Opera lui J. Cuvier (1769'1832) a, adus 0 mare contr ibutie Ia dezvoltarea anatorniei cornpar ate. Un rol
8

te, E. O. M uhin (17661850) ,- profesor de anatomie la univers i!atea din Moscova. t n 1812 e! editeaza un "Curs de anatornie". Tn cadrul catedrei organizeaz a un muzeu anatomic, se impune ca propagandist al terminoiogi.ei anatornice ruse. Profesorul universitatii din Moscova L M. Socolov (1816-1872) a publica! un "Atlas de pianse anatomico-chirurgicale", s-a preocupat de camp leta rea rnuzeu Iui an atomic cu prepa r a te noi ; 0 mare contributie la dezvoltarea anatomiei aduce D, N. Zernov (18431917), care conduce multi ani la rind catedra de anatomie normals a universitatii din Moscova. EI scrie un manual de anatomie, studiaz a organele de sirnt, varia b i 1 ita tea sa ntur ilor si circumvo I utiunilor din scoarta emisferelor mari ale encef a Iu lui, pa rtea mezen terica a je j un ului, se p ron unta critic contr a teoriei reactionare a lui Lombrozo. Fondatorul scolii anatornice din Pe· tersbur_g _este aead. P., A. Zagorschi ( 1774-1846), care studia z a ter atol ogia, anatornia cornparata, se pronunta despre corelatia dintre structur a si iunctiile organelor, serie un manual de anatomie. Cel rn ai cunoscut discipol al lui P. A. Zagorsch ii - J, V. B uia lsch it (1789-1866), anatom Si chirurg, publica .Planse anatomico-chirur gicale", un manual de anacsoro Il 0 cnocooax, KaK ansre npenoxpatomie,- elaboreaz a 0 metoda de trnbalsaHflTb OT 60Jl€3Heib (1777). mare a cadavrelor. In sec. XVIII au aparut numeroase In istoria anatomiei si chirur giei un loc lucr ari, care au imbogatit stiinta anatoaparte Ii revine lui N. I. Pirogov (1810mica. D. I. Ivanov (l751~1821), disci1881). Inceplndu-si activitatea medicala pol al lui S. G_ Zibelin, in 1781 publica !ucra rea «0 npOllCXOM)1,eHIlIl MeMpe6ep· in peretii universitat!i din MoscQva, el H.blX aepaos», in care descrie anatomia continua sa se ocupe de anatomie si chitru nchiu 1 ui sirn pa tic. In 1782 A. M. $ urn- . rurgie la Universitatea Dor patiana (asleansch ii (17 48~ 1795) scrie diser latia taz! Tartu). Din initiativa lui N. I. Pirogov "Despre structur a rinichilor", descope-Inca d ru I aca derniei med ico-chirurgica le ra capsulaglomerulului, care in liter atuse inaugureaz a un institut anatomic, se fa de specialitate e cunoscuta sub denu- per lectioneaz a sisternul de pregatire arianenti, notamen
9

se deschideau scoli medica Ie. De exem-: pill, in 1707 la Moscova 'a fost Icndal sp ita lul rnoscovit, ia r in cad r ul acestuia - 0 scoala de rnedicina. In 1733 se inaugureaz a scoli de rnedicina la Peterburg si Cronstadt, iar In 1758 - In Barnaul, Anatornia se preda dupa manualul manuscris al lui N. Budl_oo (_lq70-:-1735) "Thea trum ana tomicum" (<<3epua-J]0 aaaTOMHll.» ), precurn si dupa prirnul atlas anatomic rusesc "Sy!Jabiu5 corporis harnani" (1774) creat de M. I. Sein (17121762). Tot el in 1757 a tradus in limba rusa "An atom ia prescu r tata" de Gheister. Terrninii tr adusi de el in lirnba rusa au pus baz a terminologiei anatomies ruse, In scolile medica Ie, mai intli din Moscova, apoi din Peterburg anatornla si alte obiecte (chirurgia, f iz iologia, bola n ica) erau predate in lirnba rusa de medicul talentat C. I. Scepin (1728-1770). Un ro I deosebit in dezvol ta rea stiintelor in Rusia li revine Acaderniei de Stiinte inaugu rata in 1724. La u niversitatea din ca dr ul acaderniei cursu! deanatomie era tinut de un discipol de al lui Lomonosov de anatornistul acado A. P. Protasov ( 1724-1796) , cunoscut pr in Iucr a ri Ie saIe cu privire Ia cons titu tia cor pu Iui u man, I a structur a ~i Iunctii Ie stornacul u i, si ca autor a nurnerosi termini anatornici, Din initiativa lui M_ V. Lomonosov in 1775 la Moscova a fost inaugurata universitatea, care includes 0 iacultate de rnedicina, unde ineepin d cu 1765 se tinea un cu r s de ana tornie. Un rol im porta nt in dezvo Ita rea scolii ana tornice moscovite revine pr irnului profesor rus de 1a universitatea din Moscova - acado S. G. Zibelin (1735-1802). E cunoscuta lucr area lui «CJlOBO 0 CJlOMeHIlflX ren a 'IMOBe4e-

de "capsula Surnleanschii-Boua deserts can a I iculele u rina re. o mare contributie Ia stiinta anatornica a adus editarea 11)1783 a "DktionaruI ui ana tornico-Iiztologic" (<<AHaToM HKO'cPIl3MOJlOrH4eCKHH cnoaapi,»] a I ca rui autor a lost proiesoru! in ar ta mositului
rnirea

men",

>

(in obstetrica) N. M. Arnbodic-Maxirnovici (1744-1812).

XIX cunoaste a ser ie de teprezentati

Scoal a an atornica

rnoscovita

in sec.
erni-

o mare importanta cunostinlelor pr ofunde in' dorneniul anatorniei. Un merit deosebit a 1 !ui N. L Pirogov ca anatorn ist consta in descoper irea si elaborarea unei metode originalede cercetare a coprului uman pe sectiuni de cadavre congelate ell scopul de a cerceta corelatiile dintr e organe si sche!el. N. L Pirogov si-a gener a liz a t rezu 1ta tele in vestigatii lor sa Ie rnultianuale in cartes "Anatomia topogr afica, ilustr ata cu sec[iuni eiectuate pr in corpul urnan congelat In tr ei sensuri" ( 1852-1859). N, 1. Pirogov a stud iat fasciile $1 spatule intercelulare din corpul uman. Opera sa "Anatomie chtr urgicala a trunchiu rilor arteria Ie $i Iasciilor" ( 1838) a lost reedit at a in r epetate rinduri. Lui N. I. Pirogov Ii apar tine lucr area "Curs deplin de anatornie aplicata il cor pului uman" (1843-1848) si multe . alte inves tigatii in domeniul anatomiei $i chirurgiei. N. 1. Pirogov a realizat numeroase descoperiri a na tom ice. Tri un gil iu1 cervical, aponevr oza rnuschiului biceps at bratului, ganglionul limf atic situat in' nivelul profund al canalului Iemural ~i alte Ior matluni anatornice Ii poarta numele. Un cercetator eminent in domeniul an a tomiei f unctionale sl teoriei ed ucatiei iiz ice a Iost P. F. Lesga It (l8371909) , a utor a I unei Iucr a ri fun damen tale "Bazele anatorniei teoretice" .. P. F .. Lesgaft este Iondatoru I ana tom iej teoretice Oin Rusia. El a deserts legile de restructurare a materiei osoase sub influent-a tractiunii rnuscul are, a formu\at. principiiie de dezvoltare ~i corelatiiie dintre vase le sa nguine in depen dents de s truetura si Iunctiile organelor respedive.a demonstrat irnportanta arrastornozelor dinlre artere in irjgarea organelor si par-

tornica a rnedicilor.

N. 1. Pirogov

acor da

La Harcov activa cunoscutul anatorn A. C. Belousov (1848-1908), cercetator a I inervatiei vaselor, a utor u1 u nei metode de inject are a preparatelor . anatornice, invatatorul lui G. M. Iosiiov si V: P. Vorobiov.
ANATOMIA IN UHIUNEA R.S.S

Ma rii Revol utii Socia liste din Ociornbrie in tara noastr a s-au deschis posibilitati nelimitate pentru dezvoltarea rnedicinii. Apar institutii de inva[arnint superior medical la periferiile tarii, pe Iinga care se organizeazi'i catedre de anatornie : la Tbilisi( 1918), la Baku .(1919), la Irkutsk (1919), la Taskent ( 1920), la Minsk ( 1'921), la E revan (1922) etc. Au iost deschise institutii (institute $1 labor atoa re) de cerceta ri ~tijnfifice (mor iologice, anatomice}, Savantii elaboreaza metode de cercetar i stiintilice, tr aseaz a noi directii de in yes· tigatil de larga perspectiva. DezvolUnd orientarea lunctionala tn an atornie, anatomistii sovietici aplica pe larg alaturi de metodele descriptive, metode exper irnentale .. Capata 0 raspindire !arga metoda de cercetare macro- si rnicroscopica, se
. foloseste eli succestehnica rnicroscopica,

D upa victoria

se ap\icii metodele radiologice $i biornetrice. T~ dorneniul anatomiei experimentale a ctivea'z a fructuos fon da foru I sco Iii anatornice din Leningrad V. N· Toncov ( 1872-1954), care a con d us un Iirnp Indel ungat catedr a de anatomie a Acaderniei rnedico-rnilitare din Leningrad. si a creat 0 scoala nurneroasa de anatornisti (B. A. Dolgo-Saburov, G. F. Ivanov, A. P. Liubomudrov. F. P. Marchizov, C. V. Romodanovschii sl al]i savanti cu renurne}. Cunoscind pe Iarg rnetodele experimentale, el a stu dia t circu 1atia tiler corpului. sanguin a cola ter a Hi, pl asticita tea vaseReprezentantl celebri ai scolii anatomilor sanguine diferite con d HE de exisce din Kiev au lost V. 1. Bet (1834tenia, irigarea nervilor , prim ul (1896) 1894), ca re a studia t str uctur a substanjei razele Rontgen in studier ea rnedulare a suprarenalelor, structur a aplica scheletului, V. M. Toncov a scr.is de asescoartei encef alului ~i a deserts neuronul giga nto-piramid al (eel u lele Bet) ; d isci- menea Jucrari in domeniul embrioiogiei polul lui D_ N. Zernov - M. A. Tihorni$i anatorniei cornpar ate. El este autorul rov (1848-1902), autor ul monografiei unui manual de anatomic. care a supor.Variante all". arterelor ~i venelor" tat clteva reeditari. Descipolul lui V. N. (1900); F. A, Stefanis (1865-1917), Toncov~i succesorul lui la catedra, care a studiat sistemul lim iatic. B. A. Dol go-Caburov (1900-1960), a

in

10

continuat directia stiintifica a invat atorului sau. A scris 0 ser ie de car ti cunoscute "Anastomozele si cai!e colaterale de cir culatie a singelui la om" (1956). "inervajia venelor" (1959) s, a. . Rep rezenta n t celeb ru a I scot ii a n atomice din Harkov, V. P. Vorobiov (18761937). a ce rcet at sistern u I nerves vegetativ, e autor a l unor metode de studiere . a nervi lor. V. P. Vorobiov a descr is ·plexurile nervoase ale inimii $i stom acu lui la om. P r in t re prim ii a incepu t studierea melodelor de inerv atie prin 'electr ostirnular ea nervi lor la anima le. EI a cr eat "Atlas de anatomic umaria" III cinci volume. In col abor are eu alti sav an]i V. P. Vorobiov a elaborat si a etectuat imbaisamarea corpului lui V .. 1. Lenin spre a-I pastr a pentru gener atiile viitoare. Fon da to ru I scol ii de Iimfo logi sovietici a fast G. M. Iosiiov (\870-1933) proiesor de anatornie Is. institutele de rne dicina din Tornsk, apoi din Voronej. E cunoscuta lucrarea lui "Sistemul lim[atic al ornu lui" (1914), r eeditata in limba germans III 1930. Teoria despre variabilitatea individ ua1a $i for me le ext feme a le structu rii corpului uman $1 or g anelor lui a Iost elabor ata de V. N. Sevcurienco (18721952) . In primii ani ai Puter ii Soviet ice catedr a de anatomie a Univer sitatii din Moscova (pina' in 1930) a fost coridusa de discipolul lui D. N. Zernov - P. I. Car uz in (1864-1939), org aniz atorul catedrei de an atornie in t r -0 ser ie de ins! itute de rnedicina (din Astrahan, Srnolensk, Tbilisi. Minsk), autor al "Manualului de analomie plasttca" (1921) si al .Dictionarului de termini anatornici" (1928). Succesor ul lui P. I. Car uzin la catedr a de anatornie a Universitatii din Moscova (din 1930 - Institutul I de medicine din Moscova) a fost discipolul lui V. N. Toncov,- G. F. Ivanov (1893-1955). autoruJ ea rtii "Sisteme Ie crorria f ine si in terrena le" (1930), "Nervii si organele de sirnt ale sistemului cardiovascular" (1945), a unui manual de anatomie in doua volume (1949). mare contributie la studierea an atorniei lunctionale a sisternului limfatic la am si anima le a adus ucenicul lui

o

G. M. Iosifov.D. A. Jdanov. (19081971), profesor de an atom ie a mstitutelor de medicine din Gorki, apoi din Tornsk, a l nstitutului de sanitarie si igienil din' Leningrad, iar inceplnd ell 1956 - a Instltutului I de medicine din Moscova, care a avut nurnerosi disci" poli. Pentru monografia ;,Anatomia chir ur gicala a canal ului pectoral Si a colectcarelor limf atice principale si a ganglionilor tr unchiului" (1945) i. s-a deeernat Premiul de Statal Uniunii RSS. In 1952 iese de sub tipar monogralia lui .Anatcmia generals $i fiziologia sistemului limfatic". Catedra de anatornie de la Universitatea II de stat din Moscova (din 1930Institutui M 2 de medicina din Moscova) plna in' 1944 a lost condusa de A. A. Desin (1869-1945) - cer cetator de renume a cJ i lor cond uctive aIe encel a Iu Iui si ma duvii spiriar ii. Til legatura cu orga niz area in 1930 a f acu Ita tii de ped ialrie la Institulul. I~e rnedicina din Moscova, catedra de anatomie iriaugurata aid a fast condusa din 1931 pina in 1953 de prof esor u1 P. P. Diaconov ( 1882-1953). Din 1944 cated ra de an atom ie a f acu ltatii de med ici n a gE;nera1a de l a Institutul II de medicine din Moscova a fost conduss de V. N. Ternovschii ( 1888-1976) - cun oscut is toriogr af in anatomic. initiator ul editarii in lirnba r usa a opere lor lui Veza liu, Galen s. a. Din 1859 pina in 1983 catedr a de ana" tomie a Institutului II de medicina din Moscova a Lost conduss de acado ASM a Uniunii RSS, prof. V V. Cuprianov, care a studiat pe larg sis!emuL ner vos, iriervatia vaselor, sistemele de rnicrocirculatie. isioria anatorniei $i rnedicinii, o va loroasa contr ibutie la istor ia anatomiei a adus N. F Ivanitchii (18951969), care' a lucr at in dorneniul ariatomiei din amice $i proiectiona le, set aleatedrei de an atomie 1a Ins tit utu I de educatie liz ica din Moscova. Un cerce- . tater renumit al sisternului limlatic a fost anatomistul scolii din Kiev M. S. Spirov (1892-1973). P rob Ierne le de antropologie all constituitob iect u I preocu parilor stiintifice ale lui V. V. Bunac (189l_-1979). De la mij locul secolul ui XXse dezvolta

,

II

c u succes

0 serie de or ien ta ri :;; ii nt if ice t de mare per spectiva in domeniul anatomiei, condusa de aca dernicieni si rnernbricorespon denti a! Academiei de stiinte medica Ie din Uniunea RSS, ai acaderniilor de stiinte din repuhlicile unioriale si de altl savanti r enurniti. ' Rezultatele cercetar ilor patului microcirculator si-au gasit r ellectare in lucr arile lui V. V. Cuprianov, ale colabor atorilor ~i diseipolilor s a i (Lnstit utu l II de rnedicina din, Moscova). Pentru elaborareaproblemei $i ciclului de l ucr ar i in domeniul rnicrocirculatiei lui V. V. Cuprianov i s-a decernat Premiul de Stat a! Uniunii RSS (1977), D. M. Golub (Minsk), cercetind problemele de dez- ' vo Ita re a slstern u Iui nerves periter ic Si de reinervatie a organelor interne a scr is 0 ser ie de lucr ar i pentru care de asemenea i s-a deeernat Premiul de Stat al Uniunii RSS (1974). 1. 1. Borodin Si diseipolii sai (Novosibirsk) electueaz.a cercetar i in domeniul anatorniei experimenta Ie a sisternului limfatic. N. A. Giavahisvili si scoala sa studiaz a anatomia Iunctionala a inirnii si vase lor ei coronare. I. A. Rahimov (Dus anbe) efectueaz a investig atii privind modilicar ile organelor in pr ocesul de adaptare la conditiile montane, A, R. Rahisev (AlmaAta) cerceteaz a structur a nervilor , M, R. Sapin si col abor atorii sai (Moscova) studiaz a anatornia venelor, structur a cailor de reflux l irnlatic de la organe :;;i [esuturi, gang\ionilor lirnf atici si altor organe dill sistemul irnun. Cclectivul nurncr os de anatornisti sovietici de l a catedre!e institutelor de medicina, din laboratoarele morfologice electueaz a cu succes cercetari eu pr ivir e la particular itattle individuale tipice, sexuale In structura corpu lui uman In experiente pe anirnale se studiaz a mecanismele, par ticular itatile Iunctionale ale organelor ~i tesutur ilor. Savantii anatornisti ad uc 0 contributie substantia la Ia teor ia ;,i P r act ic a :;;iintei med it cale.

(fig. I). Se obisnuieste a consider-a drepl initiala pozitia corpului.omului ctnd el sta in. picioare in pozttia de drepti cu pa I rnele orientate in ain teo Om L11 c a si alte vertebrate este construit dupa princip i t1 \ sirnet riel bi I ate ra le. corpu I 1u i se impar te in doua jumatati, dreapfa Si stinga. Limita dintr e aceste doua jurnatati constituie planul median, situat vertical ;,i orientat anteroposterior in directie sagitaia (din lat. sagitta -. sageata}, Acest plan se m ai nurneste de asemenea si sagital Planu I sagital sep araj Lima ta tea d rea pta (dexter) a corpu \ ui de cea stin ga (sinis fer). P I a nul vertica I, or ientat perpendicular la eel sagital, imparti n d pa r iea an ter ioa r a a corpu Iui (anterior) de par tea poster ioar a (posterior) se nurneste frontal (din lat. frons frunte). Acest pfan dupa orienta rea sa corespunde planului Iruntii. In calitate de sinon ime pen tru term inii anterior (anterior) si paste rior (posterior) Ia desemnarea poz itiei organelor putern folosi respectiv cuvintele: ventral (ventralis) si dorsa 1 (dorsalis). Planul orizontal este orientat per pen-> dicular la cele doua precedente si separ a partite iniericare ale corpului (inferior) de cele superioare (superior). Aceste trei planuri: sagital, frontal si orizontal - pot trece prin oriee punct prin corpul urnan; n umar ul de planuri 'poate fi arbitr ar. In conformitate cu planur ile putem deterrnina dir ectiile . (axe lej , care ne per mit sa desem na rn locul organelor In r apor t CLi pozitia corpului. Axul vertical (uerlicalis] este or ientat de-a lungul corpului ornului af lat in poz itie de drepti, Pe 'aces! ax e situata coloana vertebr ala, precurn si organele ce tree para\el cu ea (par tea tor acica si abdorninala a aor tei, ductul pectoral, esofagul). Axul vertical coincide cu axul longitudinal (longitudinalis), care de asemenea este orientat de-a lungul eorpului omului indiferent de pozitia III i ins patiu, SaU tn Iun gu I 11 nui mem b ru (inferior, superior), sau de-a lungul unui organ, dimensiunile longitudinale PLANURI $1 AXE ale caruia slnt rnai rnar i decit alte diPentru a desernria pozttia omului In spamensiuni. Axul frontal (transversal) till, arnplasarea reciproca a partilor lui (transversus) coincide ca dir ectie cu se Iolosesc notiunile de planuri si axe planul frontal. Acest ax este oriental
12

de l a dreapta spre stinga sau de la s tin ga sp re d rea pta. Axul sagital (sagittalis) esIe si tua I tn d lr ectie a nteropos terioa fa ca si pIa nul sagita I. Penlru a desemna pozitia organelor ~i a partilor corpului, se folosesc urrnatoa rele delerm inative, ca re intra If! componenta terminilor anatomici: medialismedial, dad organul (organele) se all a m ai aproa pe de p [an u I med ia I: tal eralis - lateral, dad organul e situat l a o car eva distants de pl anul medial; intermedius - intet mediai, dad organul e situat lntr e doua Iorrn atiuni invecln ate: iniernus - intern (af lat inauntru) si externus - extern (aflat in aiar a) , cind vorb irn desp re ogr aile a fI ate in in te r io r u I unei cavitati sau a unei par ti a corpului .$i in afara ei: profundus - profund (s ituat m a i adinc) s i superilcialis superficial (situat mai [a supr ai ata) pentru a deterrn in a poz it ia 0 rga nel or, sit ua te Ia prof u nz irni d ife rite. Exist a term in i speci aIi [0 los it i in descrierea membrului superior $i inferior. Pentru a desernna triceputul mernbr ului, adica a par tii lui, care se af la mai aproape de trunchi, folosim determinative .proximaus" - proximal (eel mai aproape de trunchi] Portiunea distants de [a tr unchi a membrului se nurneste .distalis" - distal. Supr af ata mernbr ului superior til r apor t la lata palrnei se

desernneaz

a cu ter rninul

"palmaris"-

palmar, sau "uoltuis" - aflat de par tea palrnei, iar a membrului inferior in fa port cu ta 1 a. p "plantaris" - plantar (allat de par tea talpii). Marginea antebr atului in partea car uia se afla radiusuI se nurneste "radialis" - radial. iar de par tea ulnei - .uinaris" - ulnard. Pe garnba marginea uride e situati; fib u I a se nu rnes te "jib ularis" - fib ularii. lar marginea opusa, unde se afla tibia .Iibidlis" - iibialii. Pen Iru a deter min a proiectiile lim i telor de organe (cord, plarnjni, pleura etc.) pe supr alata cor pului se tr aseaz a con vention aI Iinii ve rtica Ie or ienta Ie de- a lungu I corpul ui urnan. Linia mediana anterioara, linia meditina anterior, t rece pe supr af ala a nter ioa r a a corpu lui ornului. la limit a dintre jurnatatea d r eapta ~i stingi'i. Unia rnedlana posterloara; linia mediana posterior, treee de-a 1ungu I

Fig. 1. Schema

axelor ~i planur ilor In, corpul

urnan.

1 - ax ve r Hc al Ilungiludil1"l) ; 2 - plan frontal; z ontal : 4 - ax r r-an s ve r s a l :·5 - a x s a gila. I : 6 -

3 - plan orlIII an sag+lal.

z elor

coloanei

spinoase

putern

aceste

tr asa citeva

vertebr a!e peste virfurile apofiale ver tebr elor. Tntre doua linii pe ambele parti mai

linii pr in Iorrnatiunile

pe supr af ata corpului. Llnla sternala, linea sternalis, t reee pe m arginea stern ul ui, linia medioclavlcu Iara, linea mediociauicularis, trece prin mijloc u [ cl avicu lei, deseori coinci de cu poz itia rnarnelonului glandei rnarnare, din care cauz a ea : se mai nurneste si linie rnamelara, linea mammiiaris. Linia adlara anterioar a, linea axillaris anterior, incepe de la plica ornonirna (plica axil! tiris anterior) ill regiu nea iosei axilare. Linia axilar a rnedie, linea axi13

anatornlce

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful