ilor pudente

intilneste

accessorium. Uneori are loc subdezvoltarea congenitala a unuia s au mai rar a ambelor ovare. Extr em de rar se intilneste lipsa salpingelor sau obturarea oriiiciilor lor abdominal sau uterin. In caz de concr ester e cornpleta a extr emitatilor distale ale canalelor paramezoneff ale drept ~ i sting se Iorrrteaz a un uter bicorn, uterus bicornus, iar In caz de neconcrestere pe tot par cursul lor se Iorrneaz a un uter dublu ~i un vagin dubIu, uterus et vagina duplex, care In fond este 0 anornalie r ar isima .. In caz de intirziere in dezvoltarea canalului par arnezo-: nefral de 0 singura parte se Iormeaz a un uter asirnetr ic sau unicorn. Uneori uterul la 0 anurnita etapa inceteaz a a se dezvoltao Un asemenea uter se numeste inIantil. Anomalii de dezvoltare a organelor genitale externe. Anomaliile de dezvoltasecundare irnbr aca aspectul car acteristic peritru barbati, lie a genitalelor masculine externe includ ~i hipospadia, hupospadia, ce consta din ;GLANDELE ENDOCRI-NE tnchider ea incornpleta a uretrei In partea inierioar a. Ur etr a rnasculina famine des- (GLANDE FARACANALE DE chisa in partea infer ioar a, avind aspectul EVACUARE) unei Iarrte de lungime variat a, Daca uretra masculina cornpor ta a Fanta pe Dirijarea proceselor ce se desfasoar a in organism e 'real iz at a nu numai de sistepartea superioar a, se instaleaz a epispadia, epispadia. Aceast a anomalie poate fi mul nervos, ci ~.i de glandele endocrine" (organe cu secretie interna). Din aeestea lnsotita de neconcr esterea peretelui abdoIac parte numeroase glande dlstantate rninal anterior si de ectopia vezicii urinare. Uneori orificlul preputiului pee cir- ca topografie s i variate ca lungime, care nu poseda cai de evacuare si lsi elimina cumferirita este m ai rnic decit diametruJ uretrei masculine si glandul penian nu ineretul elabor at nemij locit in singe- sau limfa. Prcdusele elaborate de gl andele poate trece. prin acest orificiu. Aceasta endocrine se numesc hormoni. Acestea stare se nurneste Iirnoz a, [lmosis. srnt rnaterii de activitate biologica extreDin anornaliile r arisime dedezvoltare ma, care, chiar in cantitati iniime sint agenitalelor' face parte her mairoditiscapabile sa iniluenteze diierite iunctii ale rnul. Distingern hermafroditism veritabil~i fals. Hermair oditisrnul ver itabil organismul ui, la om se Intilneste Ioarte rar ~i se car acHormonii (gr. hoimao .:-:stimulez ) teriz eaza prin pr ezenta ovarelor ~i tes- functioneaz a selectiv, adica poseda facul- " ticulelor la acelasi individ, indiferent de tate a de a exercita 0 inf luenta strict detipul de s tructura a organelor genitale terrnlnata asupr a activitati]. organelorexterne, tip- masculin sau feminin .. Mal tint a. Ele asigur a. 0 infl uenta r eglanta Irecvent se intilneste as a-nurnitul pseuasupra procesului ,de crestere si dezvoldohermairoditisrn. [n caz ul acesta glantare a [esuturilor, organelor si or ganisdele sexuale se reier a la un sex, jar genirnului In ansamblu. Elabor ar ea excetalele externe dup a caracterele lor co- siva sau ins uficienta de hormoni pr ovoaca tulbur ar i bruta le si aiectiuni in orgarespund sexului opus, Sernnele sexuale secundare arnintesc semnele sexul ui nism.
c

rnari. In 4% din caz ur i se un ovar accesoriu, ouarium.

opus sau r amin 1a 0 s ituatie intermediafa. Distingem pseudohermafroditism rnasculin, tn cadrul car uia glanda sexuala se diier entiaz a ca testicul, rosa r amine fn cavitatea abdominal a .. Totodara se lnregistreaza 0 lntir zlere s au r etinere in dezvoltarea torusurilor genitale. Aeestea n uconcresc, -jar tuberculul genital se dezvolta -ins uficient. La barbat aceste forrnatiuni imita fanta genital a si vaginul iar tuberculul genital - clitorul, In caz de pseudoherm afroditisrn temlnin glandele sexuale se dilerentiaz.a si se dezvolta ca ovar e. Ere 'coboar a In profunzimea torus urilor genital e., care se apropieintr-atita tnctt seamana eu un scrot. Por tiunea terminal a a sinusului urogenital ramine foarte lngusta ~j vaginul se deschide In sinusul urogenital, din care ('aI17.·~ accesul In vagin r arnine ascuns. Tuberculul genital creste cons ider abil imitind un penis. Semnele sexuale

139

asupra alteia inf luente esentiale, Dat hind, ca aceasta infl uenta este asigur ata de horrnonii care sint transpor tati spre organele-tinta de catre singe, se obisnuieste a vorbi des pre reglarea umor ala a adivitatii acestor organe. Este tns a stiut di to ate procesele ce au lac in organism se afla sub supravegherea necontenita a s isternul ui nervos centr-al. 0 asemenea reglare dubl a a activitajii

rnic.: gJ andele

Desi distantate

endocrine

tntre ele In sens anato-

exercita

una

.

organelor acceptata

se

nurneste

neurournor

ala.

In z ilele noastre

de la diferitele tlpuri de epiteliu ale carer derivate s int : 1. Glande derivate de la entoderm, dez vcltind u-se din tapetul epitelial al intestinului faringian (r ecesele branhiaIe). asa-nurnitul grup branhiogen de glande. Din acestea fae parte glandele . tir oida si paratiroide. 2. Glande derivate ale entoderrnului, dezvoltindu-se din epltellul tubului .in-teslmal - partea endocrina a pancreasului, (insulele pancreatice). 3. Glande derivate de la mezoderm slsternul interrenal, substanta cortical a
a
I

zin A. A., Scelcunov

a gl andelor

clasilicarea

pornind

S. L, 1954) se face

endocrine

(Zavar-

unanim

Fig. 92. Glands

tiroida,

aspect anterior,

I - cartilago thyroidea .; 2 - lobus pyramidalis ;.3- lobus dexter et lobus sinister; 4 - isthmus glandulae thyroideae; 5trachea. .

SUPf

ale glandelor

ar enalelor

sexuale.

~i celulele

interstitiale

4. Glande derivate de la ectoderm, de la portiunea anterioar a a tubuli neural (grupul neurogen) - hipofiza ~i corpul pineal (epifiza creier ul ill). 5. Glande derivate din ectoderm, din compartimentul sirnpatic al sisternul ui nervos. Din acest grup Iac parte substanta medular a a supr arenalelor ~i paragan-

scapulohioidul si, doar partial, sternocleidomastoideul, precum si Ioitele superficiala si pr etr ahiala ale Iasciei cervicale. Pata posterioar a conc ava a glandei cuprinde din anterior ~i bilateral por tiunile inlerioar e ale laringelui si partea superioar a a tr aheei. I s t m u 1 g'l and e i t i r 0 ide, isthmus gl. thyroidei, care uneste lobii, se ana ca regula la nivelul

gIionii.

GLA HDA TI ROI Dol

Glanda tiroida, glandula thuroidea, este un organ impar situat in regiunea anterioar a a gitului Ia nivelul laringe1ui si portlunii superioare a traheei sieste alca-

hioid,
140

dr ept si sting, lobus uniti cu un istrn ingust (fig. 92). Glanda este dispus a destul de superficial. Anterior de glanda se ana rnuschii care tree inferior de osul
sternotiroidul, sternohioidul

tuita din doi lobi: dexter et sinister,

cartiIajelor II :?i II I ale tr aheei. In unele cazuri istrnul glander este dispus la nivel ul cartilajul ul I al tr aheei, sau chiar la nivelul arcului cartilajului cricoid. Uneori istrnul poate lipsi si atunci lobii glandei r arnin separ ati unul de altuL PaIu1 superior al lobilor drept si sting ai glandei tiroide se plaseaz a ceva mai jos de marginea superioar a a lamer respective a cartil ajului tir oid al laringelui: Pol uI inferior al lobului aj unge I a nivel ul semiinelelorcartilagtnoase VVI ale tr aheei. Fata posterolater ala a fiecar ui lob al glandei tiroide vine in adiacents

si

esofagul ui ~i cu arcul anterior al arterei carotide cornune disp use pas ter ior.

lui, cu 'inceputul

cu portitmea

lar ing al a a faringe-

De Ia istrn sau de la unul din lobi deiaz a In sus pl as indu-se anterior de carilajul tiroid lob ul P ira mid a I, C6bus pyramidalis, care se int ilneste aproxirnativ In 30% din cazuri. Cu virful s au acest lob atinge uneori osul hioid. Dimensiunea tr ansversala a glandei tiroide Ia omul matur Minge 50-60 mm. Dimensiunea longitudinala a Iiecarui lob nu depaseste 50 mm. Dim.ensiunea verticala a istmului oscileaza lntr e 5 f?i 15 mm, iar gr osimea lui constitute 6-8 mm. Masa maxima a glandei tiroide 25-30 g) se inregistreaz a la indivizii In vfrsta de 30· de ani. Dupa vitsta de 50-55 de ani are loc 0 reducere a volurnului ~i masei glandei. La femeifnasa ,i vol umul glandei tiroide s int mai mari . decit la barbati. . Din exterior glanda tiroida este acoperita eu 0 tunica conjunctiva nurnita c a psui a fib r 0 a s a, capsula fibrosa, care concreste cu. laringele si tr ahea. Din aceasta cauz a miscar ile Iar.ingelui prod uc deplasar i in glanda tiroida. In' intertorul glandei de la capsula penetr-a niste septur i de tesut conjunctiv, niste trabecule, care impart [esutul glandular in lobuli alcatuiti din foliculi. Per e[ii foliculelor s int tapetati din interior de epiteliu folicular, avind celule cubice, jar. in interiorul foliculelor se afl a 0 rnaterie coloida. ColoiduI .contine hor moni ai glandei tiroide, alcatuiti mai ales din proteine siaminoacizl ce contin iod. Epiteliul Iolicular glandular al tiroidei pos eda 0 capacitate selectiva catr e acumularea iodului mai mare dectt alte tesuturi. tntesuturile glandei tiroide concentr atia iodului este de 300 ori mai mare decit In plasma singelui. Hormonii gIandei tiroide (tiroxina, triiodtironina), fimd compusi ai acizilor iodati cu proteina pot sa se acumuleze tn colo idul foliculelor ~i pe masura necesitatii pot Ii elimina]l In patul sanguin pentru a fi transpor tatl In argane si tesutur i, Hormonii glaridei tiroide regleaza metaboIisrnul, intensifica metabolismul caloric, procesele oxidative si dezasimilarea proteinelor, glucidelor, contribuie la evacuarea 'apei si caliul ui din organism, reglea- . za procesele de cr estere ~i dezvoltar e, stimuleaz a activitatea glandelor supra-

r eriale, sexuale si mamare, instiga activitatea sisternul ui nervos centr a1. Reglarea Iunctiei glandei tiroide este realizata de sisternul nervos ~i de harmon u1 tireotrop a! lobului anterior al hipofizei. Embrtogeneza. Tiroida este derivata din epiteliul intestinului anterior, avtnd aspectul unei excrescente mediane imp are la nivelul arcurilor I si II viscer ale. Aceasta proerninenta plna la a 4-a s aptemina de dezvoltare ernbr ionala comports o cavitate dator ita careia aceasta excrescenta a fast numita canal tireoglos, ductus thyreoglossus. . Spre finele saptaminii a 4-a acest canal seatrofiaz a persistind doar tnceputul acestuia sub' forma de oriiiclu orb mal mult sau mai putin adinc la Iirnita dintre r adacina si corpul limbii. Portiunile distale ale canalului se impart In doua primordii,care sint viitorii lobi ai glandei. Lobii glandei tiroide in curs de formare se deplaseaz a caudal ~i ocupa poz.itia lor Iir easca. Por tiunile distale ca vestigii ale canalulu! tireoglos se transforrna in lobul piramidal al glandei (pir arnida Lalouette). Vestigiile canalului pot servi drept primordii pentru .Iormarea unor g 1 and e t i r 0 ide a cc eS 0 r i i (s u p ran u mer a r e). 'Vase ~i nervi. Spre pol ul superior al lobul ui drept si lobul ui sting vin arterele tiroide dr eapt a ~i sHnga superioare (r a-. muri ale ar terelor carotide externe). Arterele tiroide inferioare (din .trunchiurile tirocervicale ale ar terelor subclavii) aj ung ptna la pol ul inferior al lobului drept ;;f lobului sting. Ramurile arterelor tiroide iorrneaza in capsula glandei ;;i in interiorul ei anastomoze multiple. Uneori la marginea infer ioar a a glandei tiroide ajunge arter a tiroida inierioar a care deviaz a de la ' trunchiul -brahioceialic. Singele venos este transpor tat de la glanda tiroida prin venele tiroide super ioar a ~i medii in vena jugular a interna, prin vena tiroida inferioar a in vena br ahiocefalica (sau in portiunea inier ioar a a venei jugulare interne). Vasele Iimfatice ale gIandei tiroide se scurg In ganglionii limf atici tiroidieni, prelaringieni, pre - ~i paratraheali. Nervii glandei tiro ide provin din ganglionii
141

vag:

cervical! ai trunchiul ui simpatic (rn ai ales din gangIionul cervical mediu}, mergind par alel cu vasele, si din nervul

nn .. laryngei
de

superior

et inierior.

Parlicularifat.ile

roide

Vlrsta, a/eg'/andei

H~

In dezvoltarea glandei tiroide Inregistrarn citeva perioade cind rn asa si dirnensiunile ei s ulera rnodiiicar i esentiale,
Dimensiunile nascut sint In cursul

.tr eptat

o careva dirninuare a masei glandei tir oide, aceasta atingtnd 1,8-2,5 g. Ulterior, pina la rn aturitatea sexuala dirnens iunile ~i rnasa glandei tiro ide sporesc de la 25 la 65 de ani rn asa organul ui este , relativ constanta echivallnd ln medic eli
·.:ig. 93, Glandele paratir oide, aspect posterior.
gl. thyroidea; 3 ~ gl.

glandei tiroide la .noumult rnai rnar i decit la Hit. prirnului an de viata are lac

2

(pina

la .10-14

g).

In perioada

18-24 g. In senescenta se produce 0 anurnita dirninutie in masa ~i dirnens iunile' or ganului, ceea ce se explica prin atroiie de virsta. Cu toate acestea Iunctia tiroidei in serrescenta
GLANDELE

I - gL parathyroldea supertores : 2 parafhyrordea inferior es ; 4 - pharynx

rarnine deseori intacta.

PA'RATIROIDE

penetr a str aturi intermediarede tesut superloara, glandula puraihuroidea superior, sl glanda para ..' conjunctiv. Acestea din urrna contin nutirotda fnferioar a, glandula parathuroimeroase vase sanguine si separ a glande. dea inferior, sint bilater ale pare, au asIe p aratiroide in gr trpur i de celule epite'pedul

Glandaparatlrolda

'circumiacente de 0 caps ula fibroas a prdpr ie, de la care in interiorulglandelor

corpusculi sfer ici sau ovali situati pe f ata posterioara a lobilor glandei tiroide (fig, 93) .. Dirnensiunile Iiecarei glande sint urrnatcar ele : .111ngimea 4-8 mm, latimea - 3-4 mm, gros imea - 2---:-3 mm. Numar ul acestor corde pusculi este inconstant si : poate varia

par atiroide (par atireocrina sau parathorrnonul) participa la reglarea metabolismulul iosloHormonul
glandelor calcaric.

Hale.

de la .2 la 7-· 8, in medie·4, cite 2 'glande posterior de fiecare lob al tiroidei : 0 glands super ioara ~i alta Inferipaseste .0,13-0,3,6 g. Glandele par atiroide diiera de cea tiroida prin nuanta lor mai deschisa (la copii sint de culoar e roza -pal a, iar la
adulti oar a. Masa cornuna a' glandelor nu de-

hiale III ;;i IV. In a 7-ea saptarnin a -de dezvoltare primordiile epiteliale ale corpului se separa de la peretii receselor
laseaz a In sens caudal.

Embrlogenez a. Glandele par atir oide se dezvolta din epiteliul receselor bran-

bronhiale

si pe masura

.situate

la nivelul patr underf arterelor tiroide inferioare sau a ramurilor lor in pa renchimul gl andei tiroide. Glandele par atirbide sint delimitate de tesuturile

Frecvent,

-

bruna-galbuie).
I

Ie par atiroide In curs de Iorrnare ocupa locul lor constant pe Ietele posterioare ale lobilor dr ept ~i sttng ai glander
"

cresterii se depUI terior, gIande-

glandele

. paratir oide

sint

Vase ~i nervi. Irigarea cu singe a glandelor paratir oide se realizeaza din ram urile arterei lor tir oide superioare sl ingiene

tiroide.

ferioare,

precum

si

tr aheale.

si din ramurile
Singele

esof a-

venos - este

142

transportat prin venele omonime. Inervatia gJandelor par atiroide este analogien jnervatia glandei tiroide.

ca

PARlEA EHDOCRIMA A GLAMDELOR SEXUALE

. Testlculul, testis, la barbati (vez i fig., 108)., 'ovarul, ooarium, la Iemei (vez.i
fig. 119) in af ara de gameti,elaboreaza ~i secreta in singe horrnoni sexuali respons abili de forrnar eacaracterelor sexuale secundare. In testicul functia .endocrtna este executata de celulele interstitiale glandulare nurnite endocrinoci1e interstitiale ale testicul u,1 (celule Leidig), situate ui in tesutul conjunctiv lax, canaliculele seminate contorte alatur i de -capilar ele sanguine ~i Iirnf atice. Endocrinocitele interstitiale ale testiculului elaboreaz a In ovar se elaboreaz a horrnonii sexuali numiti estrogen si progesteron. Locul de form are a estrogenului (Ioliculinei) este str atul granular al ioliculelor mature, precum ;;i celulele interstitiului ovarului, Cresterea follculelor ~i activizarea c,elulelor inters titiale se produce sub influenta horrnonilor fciiculostimulenti si gluteinlz.anti ai· hipofiz ei. Hormonul gluteinizant declanseaz a ovularea si formarea corpului galben -.. un organ specific cu iunctii endocrine, celulele caruia elaboreaz a hermon ul ovarian numit pr ogesteron.' Progesteronul pr epar a tunica mucoasa a uterului catr e implanta'rea ovul ului Iecundat, lmpiedicind totodata cresterea Ioliculilor noi,

PartkularitatiJe paratiroide

de v;rsta

ale glandelor

Masa

la nou-nascut oscileaza Intre 6 ~i ,9 mg. In primul an de viata masa lor cornuna sporeste de 3-4 ori, iar la virsta de S ani ea dubleaz a, ia 10 ani ._. tripleaza. Dupa 20 de ani masa cornuna a celor 4 .glande par atiroide constitute 120-· 140 mg si ramine constants pina la senescent~L' In toate perioadele de virsta masa glandelor paratiroide la femei este tntrucitva mai mare dectt la barbati,
TIMUSUL

sumar a a glandelor

par atiroide

horrnonul rnasculin testosteron.

Vezi : "Organele tic ~i irn un "

sistemul ui hernatopoe-

PARlEA

EMDOCRINJ.

A

PANCREASUL.UI

Pancreasul este alcatuit din doua par]i endocrina si exocr ma. Partea endocr ina. a pancreasului, pars endocrlna pancreaiis, e reprezentata de grupuri de celule epiteliale care Iorrneaz a insulele pan-

creatice,

insulae

pancreaticae

(insulele

Langerhans) delimitate de partea exocria pancreasului prin niste str atur i intermediate fine de tesut conjunctiv. Insulele pancreatice exists in toate portiunile pancreas ului, ins a sint mal concentrate in regiunea caudala a organului. Dirnensiunile insulelor oscileaza intr e 0,1 ;:oi 0,3 mrn, iar masa lor comuns nu depaseste 1 % din mas a pancreasului. lnsulele pancreatice se dezvolta din acelasi .primordiu epitelial al intestinului prirnar din care se dezvolta ~i partea exocr ina a organului. Insulele pancreatice, alcatuite din celule a si ~ s tnt irigate din abundenta eu singe din niste capiIare sanguine largi circumscrise 18 insule ~i patrunztnd pr intre celule. Horrnonii secretati de celulele insulelor pancreatice : insulina si glucagonul -.. patrund in singe si participa la reglarea rnetabo1ismul ui glucidic.

na.

GLA MDASUPRARE HALl.

Glanda spatiul

s upr arenal a glandula supr ar enalis, constituie un organ, par situat jn retroperitoneal, nernijlocit de
0

-Iorrna de con aplatisat

asupr a polului superior a1 rinichiului respectiv (fig. 94), Suprarenalele au

anteroposterior. Suprarenala dr eapta in aspect ventral se pr ezinta ca un triunghicu virfurile rotunj ite, La s uprarenala stInga virful este rotunjit, nivelat ~i ea are forma de sernil una. La fiecar e supr arenala distingem tr el fete: ant e rio a r a. f c i e san t rio" pas t e rio a r'a, [d cies posterior, ~i i n fer i a a r a, facies renalis. Suprarenalele stnt situate la nivelul vertebrelor XI-XI I tcracice.

e

a-'

143

2

Fig. 94. Supr arenalele,
IgL s upr arenales ; .2 -

reno

dreapta e situata eeva mai jos declt cea sUnga. Cu f ata sa posterioar a ea adera la partea Iornb ara a diafragmului, ell cea anterio ar a vine in contact eu lata visccr ala a ficatului ~i cu duodenul, Cu cea inler ioar a, concava, este supr aiacent a 13 polul superior al rtnichiului dr ept. ,Marginea mediala, margo medialis, a s upr ar enalei drepte
.limitr ofeaz

Supr arenala

a

eli

vena'

cava

inlerioar

a,

suprarenala

diala vine in contact
a adera ui. Fata

stinga

ell marginea

cu aorta,

cu lata
caudala

ei me-

sa anterioar stornacul

a pancreas ul ui si la partea
posterioar

la portiunea

nalei stlngi vine in contact ell diafragmull cea inf er ioar a este supr aiacenta la polul superior al rinichiului sting .~i 1a
marginea lui mediala. Flecar e supr arenala (dr eapta si sttnga) e tncor porata in . adincul capsule! adipoase pararena1e, in corpul ei. Fata anterioar a a supr ar enalelar dr eapt a si sttng a e acoper ita partial de peritoneul parietal. Masa unei suprarenale la ornul matur constitute circa 12-13 g, Lungimea supr arenalei echi-

a

cardial

a supr are-

a

a

valeaza

mensiunea anteroposterioar a ) - 2-8 mm. Masa ~j dimensiunile suprar enalei drepte s int ceva rnai mid dectt Ia s upr arenala stinga. Supr af ata suprarenalei este intrucitva tuberoasa, pe Iata anterioar a, rnai ales pe suprarenala stinga se vede un~ant
144

40-60 mm, Inaltirnea timea) -, 20~30 mm, grosimea
ell

(Ia(di-

adinc nurnit h i 1, hilus, prin care iese din organ vena central Spre exterior suprarenala este acoper ita cu 0 capsula Iibroasa concrescuta intirn cu parenchimul, de [a ea patr und in interiorul or ganului numeroase trabecule de tesut conjunctiv, La. capsula Iibr oas a, din interior, ader a s u b s t a n t a co r t i c aI a, cortex, avind a str uctur a his tologica destul 'de complicata, ~i Iiind alcatuita din trei zane, Spre exterior, mai aproape dec ap s ula e sit u at a z 0 nag ] 0 mer u 7 I a r il, zona glomerulosa, dupa ea urrneaz a eea mai vasta Z 0 n a m e die f a sci e u 1 a t a, zona [asciculata. La Iimita cu substanta rnedular a se afla zan are tic u 1 a r il, zona reticularis, intern-a. Zonele enumerate se separ a functional din cauz a c.a celulele f iecareia din ele el aboreaz a horrnoni ce diier a nu numai ea cornpozitie chimica, cl s i ca elect fiziologic. Hormonii subs tantei corticale a s upr arenalelor poarta 0 denumire comuns de cor ticosteroiz i si pot fi trnpsr titi Jn trei grupuri: corticoizi miner ali -. aldosteron, elabor at de celulele zonei glomerulare a cortexul ui ; glicocorticaizi .-

a...

hidr ocortizon,

cor ticosteron

ll-dehidro-

~i l l-dczoxicorticosteron, care se IorrneaZ3 in zona Iasciculata ; hormoni sexualihormoni an drogeni, care dupa structur .si Iunctli se apr opie de horrnonul sexual rnasculin, estrogen ;;i progesteron, elaborati de celulele zonei r eticulare.

a

In centrtil "supr ar enalei se aHa s u b-' s tan ta rn e d u I a r a, medulla, alc~-: tuita din celu_le mari, . ce se coloreaz Ei brun-galbui cu saruri de crorn. Pis-

lungirnea de ro mm. Odata eu unirea partilor interrenal a si adrenal a tntr-o stnt diseminate in s ubstanta rued ular s upr arenala unitar a are loc diierent ierea Iorrtrind grupuri mid si elaboreaza nozonelor de substanta cortical a ~i maturadrenalina .. , . rizarea substantei medulare. Adrenalina scmdeaz a glicogenul, re'Vasele f?i nervii suprarenalelor .. Fieduce rezervele lui in muschi si Iicat, care supr arenala primeste 25-30 de artere. Dintre ele calibru mal mate au artesporeste continutul de glucide In singe, prezentindu-seca un antagonist al ins u- fa s upr arena la superioar a (din artera Iinei, arnp lilica ;;1 accelereaz a contr actia inierioar a dialragmatica), artera suprarniocardul ui, Ingusteaza Iumenul vaserenal a medie (din par tea abdominal a. a aortei) si artera supr ar enala infericar-a . lor, r idicind astiel tensiunea arteriala. Efedele noradrenalinei asupra organelor (d'in artera renala}. Unele r amuri ale stnt sirnllare . eli efectele adrenalinei. acestor arter.e iriga ell singe doar s ubInsa infl uenta acestor horrnoni asupra stanta corticala, altele iriga substanta unor Iunctii aparte pot fi diarnetral opuse .: corticala a supr ar enalelor ~i se r amif ica De exemp1u, noradrenalina diminue aza "in substanta medular a. Din capilarele Irecventa contr actiilor rrriocar d ul ui. ' sanguine sinusoide se Iorrneaza afluentii Dezvoltarea suprarenalelor, Sub verier ceritr ale care la supr arenala dreapstanta corticala ;;i rnedular a a supr arenata se scurge in vena cava inferioar a, lelor are origine derivativa dilerita. Sub-' iar 1a cea stinga -- . In vena r enala stanta cor ticala se diierentiaz a din rnezostinga. Din supr arenal a (rriai ales din derrn (dirrepiteliul celomic) intre r adacea sting a ies numeroase venule, care dna mez oul ui dorsal al intestinului se scurg 111afIuentele venei porte (Sapin pr im ar ei pliul urogenital. Tesutul ce se ,M. R.., 1974). dezvolta din celulele mezodermale situVasele limfatice ale supr arenalelor se in ganglionii limf atici lombarL indu-se Intre eel doi rinichi pr irnari a scurg fost denumit interrenal. El constituie La iner vatia s upr ar enalelor _ particip a baz a derivativa ·pentru. substanta corti- I nervii vagi, nervii pr oveniti din plexul cala a supr aren,alelor, din el se Iormeaza celiac, care comporta fibre pregangUonasup r are n a'l e 1 e a c c e so r 11, re menite pentru substanta medular a .
masa de fond sl elaboreaz a adrenal ina ;. cealalta varietate - norepinefrocitele -

tingem doua var ietati ale acestor celule : prima - epinefr ocitele _' alcatuiesc

in

pr ofunzrrnea ganglionilor trunchiului simp tic , . Iorrnlnd p.a r a g a n g I .i on' s imp a tie, paraganglion sympllthicum. Incluziunea viitoarelor celule de s ubstanta medular a in supr arenala interrenal a incepe cind embrionul atinge

a

a,

.glandulae supr aretuiles accessoriae pii interrenali).
.

(CO[-

Masa unei suprarenale· la nou-riascut Iele nervoase ernbrionale nurnite sirnpatobl asti, care s int expulz ate din pr imorconstituie circa 8-9 g, si depaseste cu diul ganglionilor tr unchiului sirnpatic si mult masa supr arenalei Ia un copil In prise tr ansforrna 'In crornafinoblasti, iar mul an de viata. In primele trei Iuni aceste a la r indul lor devin ceIule crornadupa n aster e masa supr arenalei scade .br usc (pina la ,3-5 g), mat ales de pe fine ale substantei medulare. Cromafiurma efilarii. ~i restructurarii substantei nob lastii servesc drept material de forcorticale, apoi revine tr ept at la valorimare a paraganglionilor, care sub forma de aglorner ar i mici de celule crornafine Ie irritiale (pe la virsta de 5 ani) ~i condelinitiva a se dispun ,11nga aorta abdominala, tor- tinua sa creasca. Formarea s ubstantei corticale a s upr arena} elor rem in~ par a g a n g 1 .i 0 nul a 0 r tic, (8paraganglion aorticum, precurn ~L_ In vine virstei de eopil ar ie secunda
I 0 Com a.n d a
N~ 350 /

Substanta rnedulara a supr arenalelor are aceeasi b az a derivativa ca sl sisternul nervos. Ea se dezvolta din celu-

Parlicu/aritatiJe na/elcr

de

vfrsta

ale

suprare-

145

12·ani). La 20 de ani masa Iiecarei supr arenale spor este de 1,5 ori (in cornparatie cu masa ei la nou-nascnt) , ~i atinge dimensiunile maxime (In rnedie 1213 g). In perioadeJe urrnatoar e de vir sta dirnensiunBe si masa suprarenalelor aproape ea nu se modilica. La femei suprarenalele au in rnedie dirnensiuni ceva mai mari decit la barbati. In timpul .sar cinii masa Hecar ei suprarenale spor este apr oximativ cu .2 g. In senescenta, dupa 70 de ani, ar e loc 0 usoar a dirninuare in rnasa si dimensiunile sup rarenalelor.
CORPUL PI HEAL

s ubstante care Irtneaz a activitatea bipofizei p ina la instalarea matur itatii sexuaIe, ~i participa la reglarea Iinisirna apr oape a tuturor tipurilor de metabol ism, Dezvoltarea corpului pineal.' Corpul pineal se dezvolta ca 0 pr oeminenta imparape tectul viitorul ui ventricul III al encefalului. Celulele acestei proeminente iormeaza 0 mas a celular a compacta in

Cor pul pineal, corpus pinetile, sau epifiza cer ebr ala, epiphysis cerebri, face parte din .epitalarnusul dieneefalului ~i e situat Intr-un s ant nu prea adlnc, care' separ a coliculii superiori ai tectul ui mezencefalului. De la extr ernitatea anter ioar a a corpului pineal spre Iata mediala a talamilor drept si sting (optici) se intind niste habenule, habenulae. Forma eorpului pineal este mai frecvent oval a, rnai rar -- slerica sau conoida. Masa corpului pineal la omul rnatur e de cc. 0,2 g, lungimea - 8-15 mm, latimea - 6-10 mm, grosimea - 4-6 mm. La baza corpului 'pineal, or ient ata spre cavitatea ventr iculului III se ana 0 depr esiune pineals mica. Din exterior eorpul pineal este acoperit cu 0 capsula detesut conj unctiv, care contine nurneroase vase sanguine anastomoz ate. De la capsula In interiorul organuluipenctr a tr abecu, le de tesut conjunctiv, cafe separ a parenchirnul corpului pineal In lobuli. Elernentele eelulare ale parenchimului stnt alcatuite din cantita]i masrve de celule glandulare specializ ate numite pinealocite (pineocite) ~i in numar mal mie -' din celulegl.iale (glioeite). In corpul pineal la oarnenii maturi mai ales tn senescenta se lntilnesc fr ecvent niste incluziuni de forma biz ar a - corpi de nisip (nisip cerebr al) . Aceste incluz iuni deseori ii conier a corpului pineal 0 anurnita asemanar e cu un Iruct de dud sau eu un con de pin, ceea ce Ii explica denumirea. Rolul endocrin at' corpului pineal consta In faptul ca eelulele lui elabor eaz a
146

mezodermale ce vor constitui apoi stroma pineal. Stroma hnpr euna cu vasele sanguine divizeaz a parenchimu] organului in lobuli. Vasele ~i nervii corpului pineal. Iriga, rea corpului pineal e realiz ata de ramurile arter elor cerebr ala poster ioar a ~i cerebelar a superioar a. Venele corpului .pineal se seurg in vena cerebr ala mare 'sau in ailuentele ei. Irnpr euna cu vasele in tesutui organului patrund fibre nervoase ,simpatice,
corpului
Parlicu/aritatile

inter ior ul car eia pr olilereaz a elernente

de v;rsta ale corpu/ui

pineal Masa medie a corpului 'pineal pe par cursuI pr irnului an de viata sporeste de la 7 la 100 mg. La vir sta de 10 ani masa organului aproape di dubleaz a ~i in continuare famine earn aceeasi. Insa dat fiind ca in diferite per ioade ale virstei mature ~i, in special, in virsta avansata in corpul pineal pot s.a apar a ehistur i si incluz iuni de nisip cerebral, dimensiunile ~i masa lui pot devia consider abil de la valor ile medii mentionate, , HIPOFIIA (glandula pituitase aHa i~ fosa ~ipo~izara a. ~eii~tufcesti a os ului slenoid ~1 e separata de ·cavitatea cerebr ala de catre 0 prelungire a pahimenlngelui, care Iorrneaz a dialragmul seii (fig. 95). Printr-un orificiu in acest diair agm hipoliz a se unes te eu infundibulul hipotalarnusului dienceia1ului, Dirnensiunea tr ansversal a a hipofizei e de 10-17 mm, cea anteroposterioar a - 5-15 mm, vertical a - 510 mm .. La bar bat masa hipofizei e de circa 0,5 g, la femei - 0,6 g. Din exterior hipoliza este acoperita de 0 capsula ..

Hipof iz.a, hypophysis

dib ulum,

sl din i n fun d i b u I, injunsituat posterior de partea tr abeculara a adenohipofizei. Lobul posterior al hipoiizei estc alcatuit din eel ule hipofizare
neuroglialc (pituicite}, din fibre nervoase, venind de l a nucleii neurosecr etor] ai hipotal amusul ui spr e neurohipofiz si

~~--2 ~~~+--3

~~"""""-4 5

I

.. Fig, 95. Hipofiza- (schema).
1 - tuber clnereum; 2 - infundibulum; [adenohypophysis] ; 4 - pars intermedia, sis [lobus posterlor] , 3 - lobus anterior 5 ~ neurohypophy-

neuroseeretorL Hipofiza, fibrelor nervoase sl vaeste legata functional cu hipotalamusul diencefalului, - care regleaz a activitatea ei. Horrnonii lobiIor anterior ~i posterior ai hipofizei infl uenteaz a numeroase Iunctii ale organismului, rnai ales pri~ intermediul altor glande endocrine. In lobul anterior .al hipofizei se el aboreaza hor monul som a. totrop (hormon de crestere) , care participa la regl area pr oceselor de cr esters ~i dezvoltare a ,orgaryismul ui tlnar; hor-. rnonul adenocortfcotrop (A.C. T.H.), care stirnuleaz a secr etia hormonilor steroizi de catre suprarenale; hormonul tireotrop (T. T.H ..), care infl uenteaz a dezvoltar ea glandei tiroide ~i stimuleaz a producerea horrnonilor acesteia ; horrnonii gonadotprolactina}, care inliuenteaz a maturizarea sexuala a organismului, regleaz a si stimuleaz a dezvoltarea Ioliculelor in ovar, ovul atia, cr ester ea glaridelor rnamare ~i secr etia laptelui, procesul de sperrnatogenez a Ia barbati, In lobul anterior al hipofizei se elabor eaz a de asemenea f actor ii lipotropi ai hipolize], care contribuie la mobiliz area ;;i utiliz ar ea grasimilor In organism. Partea interrnediar a a lobului anterior elaboreaz a hormonul melanoeitostimulent, care controleaz a formarea pigmentilor (melaninelor) In organism. " Celulele neurosecretoate ale nuclei.lor s upr aoptic ~i par aventr icul ar ai hipotalamusului elaboreaza vazopresina si oxitocina. Acesti hormoni stnt tr ansportati spre celulele lobului posterior al hipofizei prin axonii care alcatuiesc tr actul hipotalarno-hipofiz ar. Din lobul s u~ perior al hipofizei aceste substante nirneresc in singe, Hormonul vazopr eslna potidiur etice, pentru care fapt mai e nurnit ~i harmon antidiuretic, (A·O.H . ). Oxitodna exercita 0 intluenta stimulatoare
seds faculUiF vasoconstrktoare ~i a11ropi. (Ioliculostirnulent, gluteiniz ant sl

din eorpusculi prin interrnediul selor sanguine

a,

Dat Hind ca hipofiza se dezvolta din doua prirnondii diierite, In organ distingern doi lobi -. anterior si posterior. Lobul an- terlor (adenohipofiza), Mba's. anterior (adenohypophysis). mai mare, constituie 70-80% din masa hipofizei. E de consistenta mal dura decrt lobul posterior, In lobul anterior distingem par tea dis t a I a, pars disialis, care ocupa partea anter ioar a a iosei hipofizare, p a rtea in t e r m e d i a r pars iniermedia, s ituata la llrnita cu Iobul posterior, ~i par t e a tub era I a,. pars tuber a. lis, care, in ascensiune, se uneste eu infundibulul hipotalam usul ui, Data fiind abundenta vaselor sanguine, lobul anter ior are 0 culoare p al a-galbute cu nuante rosii. Par enchirnul lobului anterior al hipofizei este prezentat de citeva ~ipur~ de celule glandulare, intr e tr aveut ile car ora se dispun capilar e sanguine sinusoidale. Lobulposterior (neurohipoftza), lobus· posterior (neurohypophysis) este alcatuit din par tea nervoasa, lobus neruosus, carese ana inpartea poster ioar a a fosei

a,

147

ale mus- Ha spre lobul anterloroal hipofizei. In rculaturii uterine, intensifica secr etia de:· p arenchimul lobului anter ior al hipcfiz ei lapte a glandei rnarn are ln lactatie, irt- ·'·ac.este venule se ramifies in capil ar e sinucontractile 'neaz a dezvoltarea ~i functionar ea corpu- soidale extinse care Iormeaz a reteaua helui galben, modilica tonusul muschilor mocapil ar a secundar a. Lobul posterior nestria] i ai tractului gastro-intestinal. al hipofizei este irigat cu singe mai ales Dezvoltarea hipofizei. Peretele ante- din arterele hipofizare inferioare. Intre rior al hipofizei se dezvolta din epiteliul arterele hipofizare superioare ~i inferioadorsal . al peretelui depresiunli bucale re exista anastomoze arter iale lungi sub forma de excrescenta .dactiloida (D. A .. Jdanov, M. R. Sapin, L G. Ac(recesul Ratke): Aceasta excrescenta ec- maev). . toder. mal. a s7 .•·rndreapHi_spre ... f.undu.l vii- .. La.. in.ervarea hipofizei participa fibr..etorului ventricul III. In intlmplnar ea le sirnpatice, care penetr a in organ .irnacestuia de la Iata inferioara a veziculei -preuna cu arterele, Pe linga acestea in 1.0l lcerebr ale (fundul viitor ului ventr icul bul posterior al hipofizei exists numeroaHI) creste un apendice din care se dez- se terrninatii ale prel ungiriIor celulelor volta tuberul cenusiu, inlundibulul ~i 10- neur osecr etoare Iocaliz ate in nucIeele hibul posterior al hipofizeL potalarnusului. Vasele ~i nervii hipofizei. De la arterele carotide interne si v aseie cercuParliEularitatile de v'irsta ale hiP.9fizei 1ui arterial al creier ul ui mare spre hipoiiza se indreapta arterele hipofizare Masa medie a hipoiizei Ia nou-nascut super ioare ~i inier ioare. Arterele hipoii- atinge 0,12 g. La virsta de 10 ani rnasa z are superioar e se lndreapta spre tuberul .,.organul ui dubleaza si la 15 ani tripleaz a. cenusiu si infundibului hipotalamusului, La virsta de 20 de ani mas a hipofizei anastomozeaz a aid s i Iormeaz a capil a- inregistreaz.a valori maxime (530~ rele care penetr a tesutul cerebral ~ re-560 mg)~i in urrnatoar ele perioade de· !eaua h.em~)CapiJara pr irnar a ... Din anse-:- virsta ap:oape ca nl! se modiltca .. Dup~ , Ie lung) sr scurte ale acestei retele sc . 60 de 'ant se observa 0 reducere usoar a '_ Iorrneaz a venulele porte care se tndreap-« In rnasa acestei glande .endocr ine.

asupr a Iacultatilor

,
u,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful