P. 1
De La Atlantida La Calendarul Geto Dacic

De La Atlantida La Calendarul Geto Dacic

|Views: 437|Likes:
Published by Musaios Roman

More info:

Published by: Musaios Roman on Oct 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

I. Principii în număr de cinci.
Legea 1. Primul dintre toţi, acela a fost Dumnezeu.
2. Peste toate cele care sunt create, inclusiv peste gânduri

domneşte Dumnezeu.

3. Dumnezeu este cel care hotărăşte cu dreptate în această
viaţă. El răsplăteşte oamenii şi tot El îi pedepseşte.
4. Mintea omenească nu este în stare să înţeleagă ideea per-

fectă a Justiţiei Divine.

5. După trecerea sufetului prin această viaţă, vor f date răs-
plăţi şi pedepse în modul cel mai corect.
II. Cauze în număr de patru.
Legea 1. Cauza este ceva din care se naşte ceva.
2. Cauza principală este cauza din care se nasc toate celelalte.
3. Cauzele secundare sunt acele cauze a căror origine se afă
în cauza principală şi depind de ea.
4. Orice este s-a întâmplat dintr-o cauză.
III. Legi de fnalitate.
Legea 1. Nu are loc progres la infnit.
2. Trebuie să f cerut ceva ca să se poată da.
3. Orice mişcare este izvorul acţiunii, chiar şi în cazul obiec-
telor neînsufeţite, atâta vreme cât, în diverse chipuri, prin calităţile şi
efectele lor, contribuie hotărâtor la ideea de bine şi frumos a celor vii.
Şi totuşi civilizaţia lor era mai avansată decât a noastră. Să
luăm de exemplu „Nu are loc progres la infnit”, adică toate lucrurile
au un sfârşit atât pe pământ cât şi în cosmos. Tot ce este nou (progres)
are un sfârşit, fe că ştim sau nu ştim acest lucru. Noi, în special de la
Darwin, socotim că totul se modifcă, se adaptează la fenomenele de

241

pe pământ, fără să ştim că şi acestea au un sfârşit. Unul din principiile
lor era şi faptul că totul pe pământ şi în cer (cosmos) au un început, un
mijloc şi un sfârşit, lucru adevărat şi numit de ei se pare Trepied, dar
Trepiedul lui Apolo deoarece citez (pag. 156) „El cunoaşte trecutul,
observă prezentul şi prezice viitorul”; dar acesta este doar trepiedul
cunoaşterii, cunoaştere care după Sarmis, Hermes, Apolo este enunţa-
tă în tăbliţa de smarald, citez (bib. 31, pag. 11) „Ce este dedesubt e la
fel cu ce este deasupra; iar ce este deasupra e la fel cu ce este dedesubt,
pentru a îndeplini miracolul unui singur lucru, prin adaptare. Mai mult
chiar, al treilea principiu spune, citez „Şi după cum toate lucrurile au
fost create printr-un singur cuvânt al UNULUI (Divinităţii)”. Parcă
am mai auzit noi acest lucru „La început a fost cuvântul şi cuvântul a
fost de la Dumnezeu”. După cum se vede „Nimic nou sub cer (soare)”,
şi nu este oare decât o continuare a vechii credinţe, credinţă ce a fost
continuată până astăzi numai de geţi?
Se ştie că steaua în opt colţuri este steaua specifcă numai
românilor, steaua românească dar nu se ştia originea ei. Originea ei
porneşte de la Saturn, preluată şi de Sarmis, şi existentă până în zi-
lele noastre. Dovada o găsim în citatul de la pag. 118 „Antichitatea
îi atribuie opt. Fenicienii îi atribuie lui Saturn tot opt, este atestat de
Eussebius (De praep. Ev. I, 1), căci până şi templul în care se cele-
brează cultul lui Attin (Saturn la suedezi) are opt unghiuri şi un inel.
Tot în număr de opt erau şi virtuţile existente în cer pe care le fxase
Antichitatea prin gura lui Platon (Epin, p.m. 923), iar cei dintâi care
le-au observat şi le-au lăudat au fost barbarii, căci prin legile acestora,
care fuseseră instituite regulamentar, s-au răspândit apoi la Egipteni,
Sirieni, ba chiar şi la Greci, după cum relatează Platon. Prin urmare,
imaginii măreţe a regelui i se adaugă efgia Marelui Apollo, pe care
se puteau citi atribuţiile regale, opt la număr, încrustate pe un iris şi
într-un nod ciudat cu opt unghiuri o înlănţuire solidă, secretă, de şiruri
de lanţuri – în aceeaşi manieră secretă închisă (se referă la efgie)”.
Acum se ştie că steaua în opt colţuri, titlul de IO folosit numai de
domnitorii români cât şi legile numite Bellagine, apoi Vlahe sunt o
moştenire a românilor de la Saturn.
Un alt citat confrmă faptul că soţia lui Atlas, Troian, Neptun

242

sau după Homer, zeul Cutremur, numită Hespera, este cunoscută şi
sub numele de Themis (Zeiţa justiţiei), citez (pag. 187) „Iată de ce Po-
eţii au cântat Ursitoarele ca fice ale lui Jupiter (aici Atlas) şi Themis
(zeiţă a Justiţiei, Fiică a Cerului şi Pământului)”. Se ştie că Ursitoa-
rele, Pleiadele, Atlantidele, Muzele, Zânele sau ielele sunt cele şapte
fice ale lui Atlas.

În încheierea acestui capitol redau cuvintele lui Vulcanius
despre Geţi, citez (pag. 176) „Nu pot să trec sub tăcere faptul că întot-
deauna am fost admiratorul mai mult decât al tuturor, al acestui nume
prin excelenţă nobil, al unui neam, care crede din adâncul inimii lui în
nemurirea sufetelor, căci, după judecata mea, condamnând puternic
moartea, ei capătă un curaj neţărmurit de a înfăptui orice; după cum se
vede, neamul Geţilor s-a ivit dintotdeauna aşa de la natură, el a fost şi
este un popor cu totul aparte şi veşnic”.

243

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->