P. 1
Alexandru Lapusneanul

Alexandru Lapusneanul

|Views: 1,912|Likes:
Published by bianncab_1

More info:

Published by: bianncab_1 on Oct 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/07/2013

pdf

text

original

Alexandru Lapusneanul de C.

Negruzzi
Introducere
(incadrare in context, opera literara, specie, epoca): Opera literara „Alexandru Lapusneanu” de Costache Negruzzi este o nuvela romantica de inspiratie istorica, o capodopera a speciei, aparuta in perioada pasoptista, in primul numar al revistei „Dacia literara” in anul 1840. Nuvela ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice , istoria nationala , potrivit recomandarilor lui M.Kogalniceanu din articolul-program al revistei, intitulat „Introductie ”, care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc. Cuprins: Nuvela (specie si curent literar): Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative, verosimilitatea faptelor prezentate.Personajele sunt relativ putine, caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal. Nuvela romantica : inspiratia din istoria nationala, tema, conflict, actiune liniara, personaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in antiteza(doamna Ruxandra blanda, supusa, influentabila, iar Lapusneanul crud, razbunator, tiran), culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara (descrieri amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor), liniaritatea psihologica in constructia persj, replici memorabile. Nuvela istorica: specie literara cultivata de romantici , care se inspira din trecutul istoric: tema, persj, culoarea epocii. Viziunea despre lume: Autorul valorifica cronicile moldovenesti, aducand nu un model de patriotism, ci un antimodel de conducator ca un avertisment adresat contemporanilor intr-o perioada de efervescenta revolutionara. Raport realitate-fictiune: Autorul preia din opera lui Grigore Ureche imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapusneanu, scene, fapte, replici(mottoul capitolelor 1 si 4), dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin

Doamna!”. exterior este de ordin politic: lupta pentru putere dintre domnitor si boieri. in Moldova sec al 16-lea. predominant obiectiv. sobru. Spancioc-ilustreaza anumite tipuri umane). inetrventia doamnei Ruxandra pe langa . desfiintarea armatei pamantene. Conflictul: Conflictul principal. obiective. Naratiunea la pers a3a. cronologic. viziune „dindarat”. particularitate romantica. Spancioc. detasat. secolul al 16-lea. focalizare zero. Relatii temporale si spatiale:Timpul si spatiul sunt precizate si confera verosimilitate actiunii : Moldova.„Capul lui Motoc vrem…”. prin inlantuirea secventelor narative. Conflicte secundare: intre domnitor si Motoc. iar finalul consemneaza sfarsitul tiranului. Compozitia: 4 capitole care fixeaza momentele subiectului si poarta cate un moto: capitolul 1-„Daca voi nu ma vreti. Evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei.viziunea romantica asupra istoriei(pastrarea lui Motoc. incendierea cetatilor. dar intervine direct prin cateva epitete de caracterizare( „tiran”. Stroici. intre boieri si popor (capitolul 3). Capitolul al 2lea: desfasurarea actiunii. uciderea unor boieri. confiscarea averilor boieresti. Perspectiva narativa: Naratorul este omniscient. cap 2-„Ai sa dai sama. Subiectul: Capitolul 1 cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui Lapusneanu la tronul Moldovei in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei 4 boieri trimisi de Tomsa: Veverita. cap 3. „miselul boier”). omniprezent. eu va vreu…”. Lapusneanu. Incipitul si finalul: sunt foarte concise. Stroici) si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori). Motoc. cap 4-„De ma voi scula. Naratiunea se desfasoara linear. a doua domnie a lui Al. pre multi am sa popesc si eu”. Incipitul rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul. cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia. Tema nuvelei este lupta pentru putere in epoca medievala.

romantic. vestimentatie). comportament. ordona soldatilor uciderea boierilor razand in timpul masacrului. atitudine. in maniera romantica cruzimea personajului si dorina lui de a distruge influenta boierilor: uciderea si schinjuirea lor. Caracterizarea directa realizata de alte personaje este succinta: „Crud si cumplit este omul acesta. atitudini. relatii cu alte persoanej. Capitolul al 4lea: deznodamantul este infatisata moartea tiranului prin otravire. de catre alte personaje si indirect prin fapte. gesturi. Prin inlantuirea gradata a scenelor din capitolul al treilea. prezentate in antiteza.” (mitropolitul Teofan) „tiran ca tine” (Spancioc). de vestimentatia si de coroana domneasc. Naratorul realizeaza in mod direct portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei specifice epocii. Personajul este caracterizat direct de catre narator. Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Dupa 4 ani de la cumplitele evenimente. Al. Bolnav de friguri. bun cunoscator al psihologiei umane. domnitorul este calugarit.domnitor pt a inceta cu omorurile si promisiunea pe care acesta i-o face. disimulat. limbaj. dar si inteligent. dupa obiceiul vremii. viclean. gesturi. Abil. omorarea lui Motoc de catre multimea revoltata si „leacul de frica pt doamna Ruxandra”. tipul tiranului sangeros. se dezvaluie magistral complexitatea portretului moral al tiranului care pune in aplicatie un plan diabolic. Lapusneanul. Doamna Ruxandra accepta sfatul boierilor de a-l otravi deoarece acesta o ameninta cu moartea sa si a fiului ei. abil politic. disimulat. distrugerea cetatilor si reducerea numarului ostirilor moldovene. Inteligent. . Capitolul al 3lea: punctul culminant contine mai multe scene romantice cu caracter memorabil: participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa de la mitropolie. avid dupa putere. replicile memorabile. de citate biblice plasate intr-un discurs persuasiv dar mincinos. ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri. ii atrage pe boieri la curte pentru a-i ucide. Constructia personajelor: este realizata in spiritul esteticii romantice(persj exceptionale in situatii exceptionale).este personajul principal. se foloseste de momentul slujbei religioase. liniaritatea psihologica. Crud. Caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele care evidentiaza. exceptional. crud.

viclenia si sangele rece al personajului este cel in care Lapusneanu il da pe Motoc pe mana multimii. persj exceptionale in imprejurari exceptionale. antiteza angelic demonic. stil sobru. Elemente romantice: tema istoriei. este o nuvela de inspiratie istorica ce ilustreaza principiile ideologice pasoptiste si ale romantismului romanesc. Pt prima data in literatura noastra. El se foloseste astfel de Motoc pentru a scapa de furia multimii. ce confera textului caracter dramatic. crud ii promite „un leac de frica”piramida de capete. Elemente realiste: scena multimii. cu echilibru intre termenii arhaici si neologici. Actioneaza haotic la inceput. Moduri de expunere: Naratiunea si descrierea sunt reduse. gesturi spectaculoase. . „duioasa muma” reliefandu-se antiteza ce sta la baza construirii acestor doua personaje romantice. Desi obiectiv.concis. culoarea epocii. pt ca mai apoi sa ceara intr-un glas capul lui Motoc. persj principale alcatuite din contraste. Plina de mila fata de suferintele norodului si inspaimantata de justitia divina ea il roaga pe Lapusneanu sa inceteze crimele dar acesta. Epoca surprinsa( Moldova. El este tipul domnitorului crud si viclean. aspectul verosimil al faptelor. „tiranul” iar pe domnita Ruxandra „buna doamna”. dar si neologisme”schinteie electrica”. caracterul pictural al unor scene. sec 16) este reinviata prin transfigurarea adevarului istoric.L. Limbaj si stil narativ: Limbajul contine expresii populare. naratorul il numeste pe Lapusneanul „nenorocitul domn”. Elemente clasice: echilibrul compozitiei. tehnica detaliului.Un alt tablou ce reliefeaza cruditatea. Incheiere: A. predomina dialogul. ea este tipul femeii blande. avand o inteligenta diabolica si o capacitate formidabila de a manipula masele.multimea. Relatia dintre Lapusneanu si domnita Ruxandra: este construita pe baza antitezei romantice angelic-demonic. Stilul este sobru. regionalisme fonetice. constructia simetrica. Persj colectiv .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->