CAPITOLUL V

POLITICI ŞI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA SPA IULUI MONTAN ROMÂNESC 5.1.Caracterizare generală a spa iului montan Zona montană a României, reprezintă circa o treime din teritoriul na ional având o suprafa ă de 79.919 km2 din care 53,3% păduri cu 74,4% grad de împădurire şi 41,1% terenuri agricole, constituind 46% din teritoriul a 28 jude e, în cadrul a 729 comune, cu 3.900 sate şi a 92 oraşe montane. Astfel din suprafa a agricolă a ării, de 14.791.333 ha (62% din total fond funciar), suprafa a agricolă din zona de munte reprezintă circa 22,5%, respectiv arabil 9,2%, păşuni 41% şi fâne e 67,4%. În structură, din suprafa a agricolă montană, fâne ele şi păşunile naturale reprezintă 71,7%, arabilul 25,6%, pomii şi viile 2,7%. Din totalul suprafe elor din zona montană, cele agricole reprezintă circa 42% iar cele neagricole 58%, din care 52% sunt păduri şi alte terenuri cu vegeta ie forestieră.1 Terenurile agricole şi pădurile în mod special, reprezintă o mare bogă ie economică şi de mediu natural, ca valori na ionale, dar şi continentale. Zonele de munte se disting de alte regiuni prin existen a unor dezavantaje naturale: altitudine, climă, pante, fertilitate scazută a solului, izolare fa ă de căile de comunica ie şi fa ă de pie ele de desfacere şi prin îmbătrânirea popula iei active, tendin ele de exod, infrastructuri insuficiente etc., ceea ce face din zona montană o zonă defavorizată, extrem de vulnerabilă economic, social şi ecologic.
1 Radu Rey şi colaboratori, “Carpa ii României – Summit-ul pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă în Regiunea Carpa ilor şi a Dunării”, Ed. Agris-Redac ia Revistelor Agricole, pag.14

240

Populatia (mediul urban si rural) este de circa 3,6 milioane locuitori – 47 locuitori/km2 – din care agricultori peste 2.000.000 cu circa 1.000.000 exploatatii taranesti private, in majoritate cu caracter de subzistenta si 2,4 mil. ha pajisti naturale, in care se practica o agricultura traditionala, de tip extensiv, axata pe cresterea animalelor*. In mediul rural si preorasenesc, veniturile populatiei provin din agricultura (circa 40%), dar si din alte activitati: forestiere, miniere, industrie prelucratoare, servicii, artizanat etc.. Veniturile populatiei montane sunt in general mai reduse datorita caracterului special al acestor zone determinate de pozitia geografica mai greu accesibila (pante abrupte), clima, gradul de izolare, etc., avand ca sursa, agricultura, cresterea animalelor, valorificarea lemnului si alte activitati. Cu toata bogatia naturala de care dispun aceste zone se remarca existenta unor fenomene negative privind forta de munca agricola imbatranita dar si a fenomenului de migratie naturala al populatiei montane (exodul demografic), si anume: • zonele montane se caracteriza printr-un fenomen de depopulare grava, prin existenta unei populatii imbatranite si a unui spor demografic negativ; • accentuarea tot mai mult a gradului de saracie si lipsa perspectivelor pentru populatia tanara datorita lipsei ofertei de locuri de munca pe plan local; • fenomenul de crestere a populatiei tinere in zona montana ca efect al regresului industrial si al reducerii posibilitatilor de angajare a fortei de munca.
*Conform lucrarii de delimitare a Zonei Montane realizata de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, (MAAP, in prezent) – Comisia Zonei Montane din Romania-1995, Radu Rey si colaboratori, “Carpatii Romaniei – Summit-ul pentru Mediu si Dezvoltare Durabila in Regiunea Carpatilor si a Dunarii”, Ed. Agris-Redactia Revistelor Agricole, pag.14

241

Agricultura montana reprezinta o activitate traditionala, pentru peste 1000.000 de exploatatii taranesti, cu caracter majoritar de “subzistenta”, cu o dimensiune medie de circa 3 ha/exploatatie, existand si un procent de circa 3% dintre acestea cu caracter comercial, cu 5-30 ha teren agricol in proprietate privata. Agricultura montana se bazeaza pe ingrasamintele naturale, exceptie fac stropirile pentru cartof si pomi fructiferi, dar si la acestea chimizarea se realizeaza in limite rationale. In aceste conditii, produsele agroalimentare sunt nepoluate, de tip ecologic, de inalta calitate biologica. In ceea ce priveste productia vegetala, culturile agricole in zona montana se limiteaza la: cartof, porumb, secara, ovaz, grau de primavara, legume si zarzavaturi, exceptie facand legumele termofile (rosii, ardei, vinete).
Cu exceptia cartofului, celelalte plante de cultura se folosesc pentru autoconsum uman si in hrana animalelor. Productiile medii sunt de 10-15 tone/ha la cartof, 2,5 tone la garu si secara si 3-4 tone la porumb, 2,5 tone la orz si 1,5 tone la ovaz. Cerealele se cultiva pe zone mici si limitate la microzonele cu temperaturi medii anuale mai ridicate.

Gradinile de legume si zarzavaturi sunt prezente pe langa fiecare exploatatie, exceptie facand legumele termofile (rosii, ardei, vinete s.a.). Arbustii fructiferi si plantele medicinale sunt o prezenta frecventa, mai ales in flora spontana, dar nu au luat inca forma unor culturi sistematice desi reprezinta resurse cu mari posibilitati de extindere. Nivelul tehnologic al dotarii exploatatiilor agricole este scazut, mecanizarea slaba, viteza de recoltare, uscare si depozitare a fanului fiind redusa cu efect negativ important asupra valorii nutritive si cu pierderi prin deprecieri, mai ales in anii ploiosi. Zona de munte are un important potential de productie marfa, mai ales la produsele animaliere: lapte, carne, piei, lana (cresterea animalelor este reprezentata in special prin bovine si ovine). Intreaga agricultura montana se bazeaza pe ingrasamintele naturale furnizate de ovine si bovine pe fanetele si pasunile naturale, iarba fiind foarte bogata in flora spontana si numeroase specii de plante medicinale.

242

Bovinele, in jur de 934 mii capete, din care vaci si juninci 523 mii capete, sunt de mai multe rase, si anume: Bruna, Baltata Romaneasca (varianta de Simenthal) si Pinzgau, precum si un procent de metisi. Bovinele din zona montana reprezinta 27% din totalul bovinelor pe tara. Ovinele, in jur de 2.700 mii capete, din care 1.980 mii capete oi si mioare. Ovinele sunt in marea majoritate de rasa “Turcana”, iar in zonele cu clima blanda se gaseste si rasa “Tigaie”. Sunt rase cu lana groasa si semi-fina, exploatate mai ales pentru productia de lapte, fiind deosebit de rezistente la conditiile vitrege de clima si deplasari lungi. Sistemul general de crestere a animalelor in zona montana se face cu iernarea pe baza de fanuri naturale si cu folosirea pe timpul verii a pasunilor etajelor montane mai inalte, prin vacarii si stane de oi sau mixte. Se mai creste un numar destul de important de cabaline, porcine, pasari de curte, mai putin caprine si bubaline (bivoli), animale de blana, precum si caini ciobanesti masivi, din rasele “mioritica” si “ciobanescul carpatin”. Productiile medii de lapte la vaci se situeaza intre 2.850-3250 l/cap/an, iar la oi, productiile medii de lapte sunt de 40-50l/cap/an. Animalele sunt crescute in sistem extensiv, cu multa miscare, in mediul natural prea putin poluat. Acest sistem de crestere a animalelor determina o calitate foarte buna a laptelui, carnii, branzeturilor, desi productiile sunt mici fata de cele din alte tari. In ultimul timp efectivele de ovine exploatate pentru productia de lapte s-au redus foarte mult, ceea ce ar putea pune in pericol productia de branzeturi atat de apreciate intrucat Romania este una dintre putinele tari care si-a conservat tehnologiile de fabricare a branzeturilor de oaie. Suprafata fondului forestier national este de circa 27% din totalul fondului funciar, adica circa 6.360.000 ha, din care 67% se in zona de munte. Din totalul fondului funciar neagricol din zona montana, care reprezinta circa 58%, fondul forestier este de peste 52%.

243

30 ha media europeana). se intervine cu actiuni de populare cu puiet de peste a unor rauri. Padurea romaneasca este remarcabila si sub aspectul produselor secundare. fauna cinegetica este apreciata ca fiind deosebita si bogata.29 ha de padure/locuitor fata de 0. lipan.Zona de munte romaneasca este destul de bine impadurita.). fabrici de produse lactate. industriile prelucratoare pentru: lapte. vulpi. panificatie. iar fauna cinegetica poate fi apreciata ca fiind bogata (cervide. abatoare si carmangerii. iar reteaua densa de rauri si paraie montane este populata natural cu specii diverse de peste. lupi. posibilitatea de exploatare este de 22 milioane m3/an. plante medicinale. in cea mai mare parte in zona montana. fabrici de ciment. populata natural cu diverse specii de peste( pastrav. respectiv fructe mici. clean.). De asemenea. textile.. mreana. In ruralul montan industriile sunt putin dezvoltate. obiecte din lemn. 244 . Veniturile populatiei rurale din zona montana depind in mare masura de posibilitatile de exploatare si valorificare a lemnului. fierarie-potcovarie etc. rasi. mai frecvent cu pastravi. incaltaminte. cocosi de munte. tricotaje si covoare. scobar etc. ciuperci. ciuperci. etc. este de circa 4 milioane m3/an. industrii miniere. ursi. Padurea romaneasca este remarcabila si sub aspectul produselor secundare: fructe de padure mici. Padurile zonei de munte sunt accesibile pentru exploatare. impletituri si mobilier. lostrita. In zona montana industriile in proportie insemnata sunt cele ce exploateaza resursele locale: fabrici de cherestea si de mobila. Masa lemnoasa destinata aprovizionarii populatiei din mediul rural. Periodic dar limitat. fabrici de covoare. carne. mistreti. de asemenea. micile industrii artizanale (olarit. capra neagra etc. Romania ocupand locul al 11-lea in clasamentul european (0. La o crestere medie anuala de 3.). exceptand industria lemnului. in zona montana exista o retea deasa de rauri si paraie.6 m3/ha/an. industria apelor minerale. industria pielariei. plante medicinale.

aspecte ce au limitat procesul erozional. Slaba dezvoltare a industriilor in zona montana rurala a mentinut un grad scazut de poluare a apelor si a mediului montan. In ceea ce priveste comertul.Majoritatea acestor industrii si-au restrans activitatea generand o rata inalta a somajului in zona montana. in unele zone montane au aparut factori poluanti si anume: fabrici de ciment. de exploatare a animalelor. • O suprafata arabila reprezentand circa 25% din totalul suprafetei agricole montane. deosebit de bogata in specii. cu efecte negative asupra mediului natural si agriculturii. • Realizarea productiilor furajere exclusiv pe baza ingrasamintelor naturale. Ecologia zonei montane romanesti se prezinta satisfacator fiind determinata de o serie de factori: • Nivelul de impadurire (67 % din padurile Romaniei) remarcabil cu mari suprafete de paduri tinere si o proportie echilibrata intre conifere si foioase. O situatie particulara o prezinta industria miniera. respectiv numai 9% din arabilul national. in ceea ce priveste invatamantul. inclusiv plante medicinale. chimizarea agriculturii finnd minora. prin traditie si cu un grad de mecanizare foarte scazut. acesta inca mai are probleme de rezolvat in ceea ce priveste dezvoltarea bazei materiale si adaptarea programelor de invatamant realitatii muntelui. unde s-a inregistrat o ampla restrangere cu disponibilizari de forta de munca. in zonele montane acesta a fost primul sector care s-a dezvoltat prin aparitia a numeroase societati comerciale acoperind o gama larga de necesitati. unitati de debitare a lemnului ce produce rumegusul de lemn. dominant. cu toate acestea. Serviciile publice sunt destul de bine reprezentate in zona montana. cu conservarea florei spontane furajere. • Sistemul extensiv. cu araturile efectuate cu respectarea curbelor de nivel. a fanetelor si pasunilor naturale. 245 .

In general telecomunicatiile (centralele telefonice. exusta exceptii privind mici catune izolate in Muntii Apuseni. in comunele montane acestea sunt slab dezvoltate. Olanesti. de exemplu. (amenajate pentru trasee montane. Borsec. Felix. precum si microhidrocentrale. poduri. Sovata (care dispun de o baza materiala buna cu capacitati de cazare in hoteluri. a caror energie elecrica obtinuta este absorbita de sistemul energetic national de unde se distribuie dupa nevoi. cu drumuri de acces si de agrement: Predeal. ce dispun de intreaga gama de instalatii moderne: teleferice. posta. 246 . Caciulata. baby-schi). transportul feroviar de marfuri si calatori efectuandu-se curent. Sinaia. Covasna. televiziunea) sunt realizate in zona montana. aceasta situatie insa se intalneste din pacate si in unele orase montane. telescaune. Calimanesti. Reteaua de cai ferate este in cea mai mare parte electrificata. retea de cai ferate. drumuri secundare. In ceea ce priveste aductiunile de apa si canalizarile. marea majoritate a satelor nedispunand de sisteme de colectare si distributie a apei si de canalizari. cu gradul cel mai redus de poluare.Zona montana romaneasca dispune de importante infrastructuri. schi si alte sporturi de iarna. de buna calitate. cu personal calificat. traversarea lantului muntos in toate directiile se realizeaza prin defilee echipate cu drumuri nationale si judetene. Electrificarea in zona de munte este realizata in cea mai mare parte. avand caracter national si international. Turismul montan este destul de bine reprezentat. Muntele furnizeaza cea mai mare cantitate de apa potabila. etc. orasul Busteni nu dispune inca de un sistem de canalizare. Vatra Dornei. drumuri principale care traverseaza orasele si marea majoritate a comunelor montane. Exista un numar important de hidrocentrale de nivel mare si mijlociu. Pioana Brasov. In zona de munte se produce o mare cantitate din energia electrica a Romaniei. In zona montana exista numeroase statiuni balneo-climaterice unde se gasesc ape termale de mare valoare sau ape minerale carbogazoase: Herculane.

Strategii si obiective ale dezvoltarii zonei montane Agricultura este elementul determinant al dezvoltarii rurale in majoritatea spatiilor rurale. si in limite ecologice. apa – pentru energie si apa potabila. 5. se impune o abordare pluridisciplinara a problematicii muntelui. pentru ca fiecare sa aiba sansa unei vieti mai bune. In vederea dezvoltarii rurale a zonei montane. Dezvoltarea durabila montana rurala presupune ca omul trebuie sa fie partener al naturii. cu conditii defavorabile. care se bucura de o larga apreciere din partea turistilor romani si straini. armonizarea relatiilor intercomunitare.care reprezinta o sursa de materie prima si energie. populatia – care trebuie sa fie sanatoasa si energica si care trebuie sa asigure continuitatea satului romanesc. in continuitate traditionala. in mod special dupa 1990. Integrarea europeana a zonei montane a Romaniei. definita conform dezvoltarii durabile. presupune dezvoltarea in ecosisteme echilibrate pe baza gospodariilor familiale si proprietatii private. suprafetele agricole – pentru cresterea animalelor si productia de marfuri alimentare de calitate. pentru a se putea mentine echilibrul omnatura. zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica. dar aceasta nu inseamna ca dezvoltarea rurala se rezuma doar la dezvoltarea agriculturii.In ultimul timp. In ultima perioada. Pentru aceasta. ca urmare a sprijinului financiar acordat prin Programul SAPARD. Trebuie imbunatatite conditiile de viata ale intregii populatii care traieste in spatiul rural. pluriactivitate. dar nu numai al celor care lucreaza in agricultura.2. a inceput o miscare tenace pentru dezvoltarea turismului rural si a agroturismului montan. avand urmatoarele obiective: 247 . Principalele bogatii ale zonei montane trebuie sa ramana: padurile . se prevede o crestere a numarului pensiunilor agroturistice din mediul rural montan. integrarea strategiilor de dezvoltare cu cerintele Comunitatii Europene.

In multe zone montane un loc important in economia rurala il ocupa agroturismul montan. conservarea si ameliorarea mediului. • gestiunea responsabila si valorificarea adecvata a resurselor naturale. • valorificarea patrimoniului natural. culesul si prelucrarea fructelor de padure. formata din agricultura. Zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica. In Romania nu s-a practicat niciodata o politica montana distincta si se manifesta tendintele de continuare a marginalizarii muntelui. protejarea speciilor rare si a celor amenintate cu disparitia din zonele protejate. definita conform dezvoltarii durabile. • cresterea calitatii vietii. • procesul de educatie. conservarea biodiversitatii. invatamant. Eforturile pentru practicarea in Romania a unei politici montane reprezinta un proces continuu. protectiei populatiei si mediului montan. este necesar si un sprijin comunitar adecvat obiectivelor dezvoltarii rurale. • dezvoltarea infrastructurii. precum si diferite intreprinderi mici si mijlocii de tip industrial sau mestesuguri diferite. exploatarea padurilor si prelucrarea lemnului. a traditiilor etnografice. • conservarea si valorificarea culturii locale. In tara noastra. la care pe langa efortul national si in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. protejarea monumentelor istorice. • gospodarirea familiala montana.• protejarea. instruire. Se urmareste stabilirea unor conditii de 248 . Aceste regiuni au o economie rurala mixta. regiunile montane reprezinta o zona foarte importanta din punct de vedere economic. fara a compromite sansele generatiilor viitoare. care asigura necesitatile prezentului. a serviciilor si dotarilor adecvate. si in acelasi timp este o regiune care trebuie protejata. informare.

din punct de vedere social. In Romania. Politicile locale de dezvoltare a zonei montane intaresc eficacitatea diferitelor politici sectoriale. 249 .partener al naturii. In acest context: Pentru dezvoltarea durabila a zonei montane. regiuni ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii rurale (zone subdezvoltate).viata paritare intre populatiile regiunilor mai favorizate si cele montane. • pastrarea sanatatii si a sigurantei umane din zona montana. nivelul de dezvoltare economica si sociala este diferentiat de la o zona la alta. • integrarea strategiei cu cerintele Comunitatii Europene. In prezent. este necesara o evaluare adecvata a politicii agricole si a dezvoltarii durabile cu referire la urmatoarele principii de baza: • omul . ca zone defavorizate. zone rurale in dificultate. a aerului. • conservarea resurselor naturale. vizand ansamblul problemelor economice. dupa modelul european. cu asigurarea de servicii corespunzatoare si crearea unei societati rurale atractive. a diversitatii biologice si productivitatii acestor resurse naturale. vizand sprijinirea si coordonarea acestora pentru integrarea in politica globala. sociale. • o sansa pentru fiecare (conditiile de viata paritare cu locuitorii altor regiuni). a solului. intrucat nu au fost pregatite pentru alternative sau reconversii economice. unele zone sunt declarate. In aceasta categorie de zone sunt considerate: regiunile montane. a apei. iar in cadrul acestora. pastrarea sanatatii animalelor. culturale si de mediu. de la o comunitate la alta. • asigurarea specificitatii si viabilitatii comunitatilor rural-montane. • armonizarea relatiilor intercomunitare. • asigurarea pentru agricultorii montani de venituri care sa le garanteze stabilitatea gospodariilor.

altitudine. pante.• implementare de programe pentru sprijinirea zonelor ramase in urma ca dezvoltare. clima. prin realizarea unor programe integrate. • masuri pentru consolidarea economiei rural montane. care sa imprime zonelor un ritm de dezvoltare durabila. care sa asigure necesitatile prezentului. 250 . fertilitate scazuta a solului. Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantajeie naturale. vizand ansamblul problematicii economice. zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica. vizand sprijinirea si coordonarea acestora pentru integrarea in politica globala. ce nu pot fi schimbate . Dezvoltare durabila rurala trebuie inteleasa ca un mecanism care actioneaza in directia orientarii evolutiei fenomenelor economico-sociale a spatiului rural. pentru stoparea declinului social si stimularea cresterii economice. infrastructuri insuficiente. Declararea acestor “zone defavorizate” este o masura politica care vizeaza crearea de facilitati care sa stimulze investitorii sau sa antreneze programe de dezvoltare economico-sociala. fara a copromite sansele generatiilor viitoare. eliminarea decalajelor intre urban si rural. ocupatii restrictive. culturale si de mediu inconjurator. In acest sens. structuri administrative defavorabile. definita conform dezvoltarii durabile. Politicile reale de dezvoltare a zonei montane a zonei montane intaresc eficacitatea diferitelor politici sectoriale. distantele mari fata de centrele decizionale. izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere si prin dezavantajele structurale imbatranirea populatiei active si tendintele de exod. spre o dezvoltare individuala si comunitara avand ca efect ameliorarea nivelului de bunastare rurala si a mentinerii echilibrelor de mediu. sociale. cresterea veniturilor populatiei si combaterea saraciei. Se urmareste stabilirea unor conditii de viata pantare intre populatiile regiunilor mai favorizate si cele montane.

In toata Europa. Pentru compensarea efortului suplimentar prestat de agricultorii montani in scopul valorificarii unor resurse marginale in folosul societatii. pentru echilibru ecologic. ca aceste zone au nevoie de o strategie specifica. Uniunea Europeana considera ca zonele montane merita o atentie speciala in comparatie cu alte zone mai putin defavorizate din punct de vedere pedoclimatic. economic si social: • actiunea necontrolata a celor care exploateaza si a locuitorilor asupra padurilor cu mare pericol ca in cel mult doua secole sa transformam teritoriul tarii intr-un desert. pentru oprirea si diminuarea exodului de populatie catre alte regiuni mai fertile este necesar elaborarea unei politici montane precum si a unor 251 . la cresterea calitatii vietii locuitorilor. mai consistenta si mai eficienta pentru a sprijini dezvoltarea durabila a acestor zone la un nivel calitativ superior. servicii. activitati pentru care sunt necesare programe. proiecte precum si anumite facilitati in vederea derularii acestora in mod eficient in zona montana si care sa duca la eficientizarea gospodariilor taranesti. Dezvoltarea acestor activitati in zona montana nu poate fi conceputa decat intr-un raport complementar cu agricultura si silvicultura. Situatia economica diferita a celei mai mari parti din micile exploatatii din zona montana. obliga pe majoritatea agricultorilor din aceste regiuni sa-si completeze veniturile obtinute din activitatea agricola. mai vizibila. pentru diminuarea handicapurilor naturale. mestesuguri. intrucat obiectivul lor nu este sa substituie cele doua activitati. regiunile de munte constituie o mostenire naturala si culturala unica. prin alte activitati ca: agroturism. Prezenta acestor activitati complementare este cu atat mai necesara cu cat creste altitudinea unde se gasesc stabilite gospodariile montane. in special al tinerilor. catre alte zone. tocmai in ratiunea valorificarii superioare a resurselor naturale prin agricultura si silvicultura. ci sa creeze conditii pentru mentinerea populatiei in zona. • depopularea zonelor montane. Experienta tarilor cu munte ne arata pericolul pe care il pot avea pentru viitorul tarii.

cuprinse in Carta Europeana a Regiunilor de Munte. pastrarea activitatilor artizanale etc. • infaptuirea de politici locale montane. • adaptarea si imbunatatirea echipamentelor si serviciilor. cu mentinerea selectiva a tehnologiilor traditionale si modernizarea la limita ecologicului si durabilitatii. Pentru aceasta principalele directii de dezvoltare pentru zona montana din Romania. dar si crearea unor structuri profesionale specifice capabile sa primeasca. • cresterea de bovine. • diversificarea activitatilor economice si sociale. Obiectivele politicii montane sunt: • valorificarea optima a resurselor proprii. etc. dezvoltarea turismului si agroturismului.acte normative specifice zonei montane – “Legea Muntelui”*. si privesc: • ameliorarea si diversificarea productiilor vegetale. ovine si alte animale din rase ameliorate si directionate spre productiile de lapte-carne. experienta “EUROMONTANA” si a institutiilor romanesti 252 . agricole.. pastorale.. Elvetia. cu evitarea exceselor chimizarii. recunoasterea dreptului la o dezvoltare specifica si luarea in considerare a diferentierilor. obtinuta in baza ingrasamintelor naturale si a florei spontane. *Inspirata de legile muntelui din Franta si Italia si care urmeaza recomandari ale Consiliului Europei. Scopul politicii de dezvoltare montana este de a permite populatiei montane sa atinga un nivel de viata decent. corespunzator cu cel din regiunile ne-montane. • realizarea sau modernizarea infrastructurii. ale ONU si FAO si utilizeaza experienta unor tari cu zone montane dezvoltate. in mod echilibrat. ca Austria. industriale si energetice. sa utilizeze si sa monitorizeze fonduri interne sau externe destinate protectiei si dezvoltarii zonei montane. forestiere. in sisteme extensive de exploatare cu harnire pe baza de iarba. Italia. • dezvoltarea activitatilor agricole. trebuie sa fie legate de resursele naturale si de o forta de munca energica. Franta.

Zonele montane sunt descoperite ca fiind o sansa pentru viiitorul Europei. • dezvoltarea si adaptarea sistemului de invatamant agricol destinat ruralului montan. in concordanta cu experienta europeana. mai ales a invatamantului profesional si a formarii continue a adultilor.• ameliorarea treptata a tehnologiilor agricole si zootehnice. cadrul unei apropieri integrate sunt urmatoarele: 253 . • dezvoltarea micilor industrii si a industriilor medii nepoluante in mediul rural si urban montan. • dezvoltarea si protejarea padurii impotriva defrisarii. contribuind la pregatirea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Avand in vedere mandatele U.E. • realizarea de oraganizatii profesionale de agricultori de munte. Oricum. In afara obiectivului coeziunii ecologice. Motivele care justifica. exista mai multe motive pentru o apropiere integrata a U. mai consistente si mai eficiente pentru a sprijini dezvoltarea durabila a zonelor in Uniunea Europeana. la specificul economic si ecologic al muntelui. la nivelul Uniunii Europene. • promovarea unei polici de granturi pentru dezvoltarea zonei montane. propunerile sunt dezvoltate in cadrul oferit de actualele politici si de posibilele dezvoltari de dinaintea largirii. Un obiectiv de o importanta majora este atingerea unei strategii mai vizibile. • mentinerea identitatii culturale si evolutia spre participarea la sistemul european de valori. crearea de noi locuri de munca. • dezvoltarea serviciilor si infrastructurii.E. de zonele montane. pentru ca potentialul muntilor Europei sa fie pe deplin exploatat este nevoie sa imbunatatim cadrul politic actual al uniunii Europene. pentru o mai buna adaptare la nevoile si sansele zonelor montane in beneficiul Europei ca un intreg.

• exista probleme de dimensiuni europene care merita actiuni concrete intre statele membre (mostenirea culturala. chiar in activitati traditionale cum ar fi agricultura si padurea si tocmai de aceea au fost luate in calcul pentru masurii compensatorii la nivelul U. agremnt si refacerea sanatatii fizice si psihice). transporturile) dar se cere o mai buna integrare si consistenta si o mai buna adaptare la contextele specifice. oricum. • politicile europene au deja un impact asupra evolutiei zonelor montane (politica agricola. politica ecologica. devenind o mare amenintare la adresa coeziunii europene.E.. • tocmai de aceea adeseori raman in urma cu dezvoltarea. habitaturi si spacii rare. chiar in tarile. in cooperare cu U. fondurile structurale dar de asemenea fondul de coeziune.E. Dar serviciile ecologice care asigura societatii protejarea si conducerea acestor resurse nu sunt. • problema migrarii si depopularii ramane nerezolvata ba chiar se agraveaza in anumite regiuni sau tari din sudul si nordul Europei si va deveni si mai mare o data cu accesul noilor State Membre din Europa Centrala si de Est. • ele asigura pentru toata Europa o mostenire specifica a resurselor vitale (ape. pe deplin rasplatite. migrarea dinspre zonele montane mai putin favorizate spre regiunile si orasele U. daca nu se dezolta o strategie adecvata in aceste tari. • mai exista probleme de rezolvat. radacini culturale unice. dar de asemenea poluarea. nevoile si sansele zonelor montane. in comparatie cu zonele rurale inconjuratoare. infrastructurile si proiectele ce au nevoie de colaborare.E. uniunile si regiunile mai putin 254 . • au nevoie de o infrastructura de baza pentru a mentine suficienta populatie pentru o dezvoltare sustinuta si pentru a putea sa intampine concentrarea sezonala de vizitatori din intreaga Europa. mai dezvoltate). paduri de protectie. fluxul de schimb pentru transporturi si turism.

datorita diferentei fata de regiunile ce concentreaza facilitatile de servicii si comunicatii. cu accent pe sansele de viitor si nu numai pe handicapuri. in special la nivelul comunitatilor locale. Sansele si nevoia de schimb international si interregional de “know-how” si comunicare. Este un subiect dominant si ingrijorator pentru zonele montane si o mare provocare pentru U. Principalele obiective ale unei strategii a U. pentru zonele montane ar fi: • asigurarea unei compensatii echitabile pentru serviciile ecologice oferite societatii. trebuie sa fie sprijinite pentru ca sunt cheia unei viitoare dezvoltari montane durabile sustinute in Europa.E. • dezvoltarea. in special pentru a mari capacitatea populatiilor montanesa-si creasca competenta pe piata monndiala. ci a capacitatii populatiilor montane pentru o auto-dezvoltare sustinuta. Aceste orientari sunt foarte importante pentru viitorul regiunilor montane.E. intr-un context al unei competitivitati si al unei coeziuni europene in crestere. sa nu mai fie cu usurinta repopulate. in ciuda masurilor luate pana acum. 255 . U. in ciuda recentei dezvoltari a noii tehnologii ce nu au raspuns sperantei acestor regiuni. • exista mai ales riscul ca depopularea sa fie ireversibila si sa se piarda resursele umane si a know-how-ului traditional in management si protectia mediului.E.. Acest ultim aspect este o diferenta importanta in comparatie cu situatia altor zone rurale.dezvoltate si in special sunt supuse unei depopulari continue. Este de asemenea important sa observam dificultatea tinerei generatii de a trai in regiunile montane indepartate. nu a unei continue asistente. a dezvoltat o politica pentru zonele mai putin favorizate si considera zonele rurale in general ca fiind o prioritate pentru viitoarele initiative. adata ce satele de munte sunt abandonate.

. lipsa compensarii serviciilior oferite de catre populatia montana intregii societati in ceea ce priveste conducerea si protejarea resurselor umane. cum ar fi cele mai putin favorizate. Orice strategie la nivelul uniunii ar trebui sa fie indeajuns de flexibila pentru a se adapta la aceasta diversitate. dar exista nevoia unei mai bune adaptari a instrumentelor existente la contextele locale. pentru coeziunea sociala si economica. distributia inechitabila de infrastructuri in comparatie cu zonele joase. economice si ecologice. Toate aceste zone au nevoie de o evaluare atenta a impactelor si a adaptarilor necesare a politicilor U. din motive sociale. sociale si economice.E.E. sau cele rurale sau zone sensibile din punct de vedere ecologic cum ar fi terenurile ude (mlastini) sau zonele de coasta (nisipoase). Principalele dezavantaje. pe de o parte. Unele au conditii fizice mai dificile decat altele. pe de alta. De asemenea nu toate zonele montane sunt in aceleasi conditii naturale. protejarea mediului si pastrarea coeziunii la nivelul U. zonele montane au nevoie de o strategie specifica la nivel european. si avantaje. Dezvoltarea sustinuta cere eficienta economica. Nici nu se pune problema aici sa opunem zonele montane altor categorii de zone sensibile din punct de vedere economic.Zonele montane merita o atentie speciala si o strategie politica la nivelul U. in conformitate cu principiul subsidiaritatii. si raspunsuri adecvate in ceea ce priveste dezvoltarea potentialului. cu care se confrunta zonele montane sunt: • din punct de vedere social avem pe de-o parte o mare amenintare in ceea ce priveste depopularea gradata dar ireversibila. Mai ales nu se pune problema dezvoltarii unei noi politici structurale sau de coeziune cu aceleasi criterii aplicabile tuturor zonelor montane.E. peisajelor si ecosistemelor. In comparatie cu alte zone mai putin defavorizate din punct de vedere rural sau ecologic. integritate ecologica si echitate sociala. precum unele sunt mai bogate si altele mai sarace. dar pe de alta parte avem capacitatea de a asigura agrementul si confortul 256 .

cum ar fi: agricultura. cu productii bazate pe o calitate si o identitate adevarata. concentrarea sezonala masiva de vizitatori. dar. • din punct de vedere economic avem pe de o parte o incertitudine din ce in ce mai mare in ceea ce priveste activitatile traditionale.locuitorilor de la oras si iesirea in intampinarea cererii tot mai mari de dezvoltare a altor stiluri de viata in medii bine pastrate din punct de vedere natural si ecologic. 257 . pentru a asigura o valoare adaugata acceptabila de auto-dezvoltare. • din punct de vedere ecologic: in raspandirea cunostintelor de rigoare. transporturile si sistemele de informare geografica) si de o mutare generala catre partenerii dinamioci in locul unei opuneri intre mediu si dezvoltare. conducerea proasta a hidro-resurselor. traficul blocat. pe de alta parte. pentru a trece peste handicapurile viitoare si sa avem sansa unei dezvoltari economice si a unor noi tipuri de activitati. in special in ceea ce priveste informarea si comunicarea. avem noi perspective create de tehnologiile avansate (in ceea ce priveste energiile. padurile si turismul dar pe de alta parte. Posibilele raspunsuri pentru a face fata acestor provocari pot fi gasite: • din punct de vedere social: in asigurarea unei compensatii echitabile si infrastructurii pentru serviciile oferite intregii societati de catre populatia montana in conducerea resurselor naturale si a serviciilor pentru vizitatori. • din punct de vedere economic: in sprijinirea initiativelor locale pentru o dezvoltare inzestrata prin diversificarea si crearea activitatilor. • din punct de vedere ecologic avem o presiune in zonele sensibile datorita abandonarii terenurilor. marirea atentiei si intarirea indemanarii mandatarilor pentru multifolosinta sanatoasa a resurselor naturale. avem noi conditii de viata oferite de dezvoltarea noilor tehologii.

inclusiv catre managementul resurselor forestiere. mai ales in Agenda 2000 . printre ele aflandu-se si zonel montane. Pentru acest scop asigurarea unei infrastructuri echitabile pentru educatie si comunicatie este esentiala. Oricum impactele economice si ecologice sunt discutabile. In special. De asemenea ar trebui sa fie mai multe oferte de servicii iar masurile agro-ecologice ar trebui sa fie extinse pe orizontala. productiilor de calitate si protectia mediului. Actul Unic din 1987 a reunit fondurile structurale in cadrul obiectivului denumit “Coeziune economica si sociala”. prin imbunatatirea eficientei economice si ecologice. in special populatia tanara. Pentru o mai buna adaptare a politicilor Uniunii Europene existente este nevoie sa consideram in special: • Politica Agricola Comuna este general acceptat ca indemnizatiile compensatorii au avut un impact pozitiv in mentinerea fermierilor si a populatiilor in zonele montane. Exista un consens pentru a consolida masurile compensatorii pentru agricultura montana. Pentru a ne gandi la posibile raspunsuri pentru o dezvoltare in cadrul politicilor Uniunii Europene este nevoie sa analizam adaptarile necesare pentru politicile existente dar si noile perspective deschise de discutiile actuale. care directiona interventiile structurale catre regiunile defavorizate): fondurile structurale (fondurile structurale pentru perioada 2000-2006 sunt: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER).Prioritatea urgenta este mentinerea unei populatii suficiente. ar trebui sa fie mai multe stimulente pentru management-ul pamanturilor. • Politica de coeziune. Fondul Social European (FSE) si FEOGA – orientare) si fondurile de coeziune ar trebui sa fie mai bine directionate catre zonele mai putin favorizate. 258 .“ Pentru o mai mare si mai puternica uniune” .

Bucuresti. Toate zonele rurale ale U. una dintre initiativele implementate prin fondurile structurale pentru perioada 2000-2006. 49 259 . 2002. LEADER. INTERREG etc. LEADER + (plus). insa la 14 aprilie 2000. pg. intreprinderile si toata populatia activa la nivel local. Comisia Europeana a aprobat liniile generale adresate statelor membrepentru o noua initiativa comunitara de dezvoltare rurala.E. de LEADER (+))2. este o initiativa ambitioasa menita sa incurajeze si sa sprijine o calitate superioara si strategii noi de integrare pentru dezvoltarea rurala si care va pune accent pe cooperarea si colaborarea intre zonele rurale. adica comunitatile montane. a reprezentat rima initiativa pentru dezvoltarea rurala. lipsei resurselor umane si a accesului la informatie.Fondul de coeziune ar trebui sa ia mai bine in considerare nevoile zonelor montane in ceea ce priveste infrastructurile de baza pentru transporturi si telecomunicatii. cooperarea interregionala si internationala peste granita: exista un numar de initiative relevante pentru zonele montane. in principiu. • Initiativele comisiei si actiunile inovatoare in dezvoltarea rurala. autoritatile locale. vor putea sa beneficieze. Ed. Pana in 1999 au actionat LEADER I SI LEADER II. care sunt adevaratele forte si responsabilii pentru dezvoltarea montana. dar respectand mediul. Banea Press. Printre sansele oferite de actualele discutii pentru o mai mare si mai puternica uniune. Oricum datorita izolarii geografice si administrative.. aceste initiative nu sunt indeajuns de accesibile celor care ar trebui sa fie beneficiarii directi. in special prin programele LEADER (Programul LEADER. cateva dintre ele sunt dezvoltari interesante. in special cele ce privesc: 2 “Structuri Agrare” – Alexandru Lapusan.

cooperare peste granita: transnationala si interregionala. mentinerea habitatelor seminaturale si continuarea cresterii vitelor alpine. acordarea unei atentii speciale educatiei. Amandoua ar 260 . masurile de agro-mediu. inclusiv pacturile de angajare teritoriala. Romania si Slovacia si catre acele tari pregatite pentru noi negocieri. formarii si accesului la noile tehnologii. Polonia. resurse umane si sanse reale. catre tarile cu zone montane intinse. dezvoltare rurala. catre tarile ce sunt gata sa inceapa negocierile cum ar fi: Bulgaria. invatamant pe viata si promovarea initiativelor de dezvoltare locala. adica: a. cum ar fi Cipru. avand ca obiective confirmarea prioritatii acordate coeziunii sociale si economice. c. agricultura organica. b. cu prioritati acordate accesului la slujbe.• Noile orientari pentru PAC si masurile de acompaniere in Agenda 2000 avand ca obiective: asigurarea unui standard de viata corect pentru comunitatile agricole.E. integrarea scopurilor ecologice si recunoasterea rolului multifunctional al agricultorului si al zonelor montane in general si cu obiective mai specifice in ceea ce priveste reorganizarea instrumentelor politicii rurale existente. potentialului de dezvoltare locala si protectiei mediului. • Noile orientari pentru initiativele comunitare avand ca obiective concentrarea acestora pe trei domenii de prioritate. In final trebuie din nou subliniat ca zonele montane sunt la rascrucea a doua mari probleme pentru viitorul U. mediul si slujbele. In sfarsit dezvoltarea unei strategii pentru resursele umane.E. de dincolo de anul 2000. • Noile orientari pentru fondurile structurale in Agenda 2000. • Extinderea U. unde politicile montane exista sau sunt pe cale sa devina o problema la nivel national. Republica Ceha si Slovenia. rolul proeminent consacrat masurilor agroecologice. foarte relevante provocarile majore si posibilele raspunsuri in ceea ce priveste zonele de munte.

calitate si frumusete. Zonele montane reprezinta: • mostenire ecologica pentru intreaga Europa. reinoite catre o dezvoltare durabila montana. este nevoie sa mentinem minimum de infrastructuri si servicii pentru o permanenta prezenta umana in acest mediu particular. Mentinerea activitatilor agro-silvice-pastorale este intr-adevar esentiala si trebuie sa ramana unul din pilonii activitatilor comunitatii. bunastare ce trebuie pastrata si crutata. Mentinerea infrastructurilor si serviciilor de baza presupune un cost ce depaseste capacitatea financiara a majoritatii comunitatilor montane de a redistribui bogatie. biodiversitatii deschiderii spatiilor si capacitatii de acomodare a vizitatorilor ce cauta odihna. relaxare si recreere. dar si a rolului protectiv al padurilor. Politica compensatiei necesare merge dincolo de scopul unei politici de dezvoltare rurala si agricola. atat din punct de vedere natural cat si cultural. activitati indreptate catre aceste zone. Dar nu va fi suficient. Pentru protejarea mostenirii unice. un parteneriat la nivel 261 .E. deoarece. In favoarea agriculturii montane ar trebui sa existe masuri compensatorii. ce au fost la origine create pentru a lua in considerare handicapurile specifice acestor zone si care sunt din ce in ce mai justificate de catre recunoasterea rolului esential jucat de agricultori in managementul peisajelor si ecosistemelor montane. O comunitate se poate spera sa gaseasca o viabilitate economica in producerea de bunuri si servicii. dincolo de veniturile economice. mentinerii hidrologice si echilibrului peisagistic. in principiu.trebui sa constituie pilonul unei strategii U. Aceasta implica. Majoritatea populatiilor montane au apelat deja la dezvoltzarea turismului si a produselor agricole de calitate. capabile sa iasa in intimpinarea cererii cat mai mari de autenticitate. • sigura resursele vitale pentru bunastarea economica si sociala a Uniunii. iar mentinerea unei populatii permanent viabila este esentiala.

pentru dezvoltarea noilor sanse de viata si pentru stabilirea de noi activitati in cautarea unui mediu sanatos si rezervat. de vreme ce de resursele montane beneficiaza intreaga Uniune.regional. dincolo de considerentele coeziunii economice si sociale. Accentul trebuie pus pe necesitatea asigurarii infrastructurilor si serviciilor esentiale. • protejarea si dezvoltarea mostenirii culturale. in special prin cooperare si solidaritate intre zonele montane Urmatoarele orientari proioritare sunt sugerate pentru un nou demers al U. pentru a avea o mai buna intelegere a marii diversitati a lor. atat natural cat si cultural. Bazele acestei politici de compensatie a comunitatii sunt de natura ecologica. in ceea ce priveste zonele montane: • durabilitatea teritoriului montan. astfel evitandu-se ca muntii sa fie retezati prin globalizare. sanatatea. ar fi posibil sa gasim raspunsuri pentru fiecare caz. dar si noile servicii ce vor juca un rol strategic pentru viitorul acestor regiuni. un nou obiectiv ce ar trebui sa figureze pe termen mediu si lung. cu o mai buna identificare a nevoilor specifice zonelor montane in anumite regulamente orizontale si in cadrul programelor si initiativelor comunitatii. transporturile. serviciilor traditionale. cum ar fi educatia.E. Este o problema de coeziune ecologica.E. ci mai degraba prin intarirea coeziunii comunitatii. a caror dezvoltare va fi necesara pentru mentinerea populatiei tinere. Dar de asemenea trebuie sa contribuie la pastrarea diversitatii si 262 . Dar in fiecare caz este necesar ca Uniunea Europeana sa dezvolte un demers global integrat si coerent pentru zonele montane. national si la nivelul comunitatii. sub toate aspectele. O mentiune speciala trebuie facuta serviciilor legate de noile tehnologii de comunicare si informare. in viziunea coeziunii comunitatii. In ceea ce priveste zonele montane ce sunt eligibile pentru fondurile structurale. Aceasta orientare se aliniaza cu obiectul coeziunii ecologice ce trebuie sa sprijine noul demers al U. fara amenintare. indreptat catre zonele montane.

a identitatii locale si sa promoveze o economie bazata pe identitate. mai putin dependenta si mai mult sustinuta pentru comunitatile montane si mai satisfacatoare pentru consumatori. Promovarea intercomunalitatii este indeosebi esentiala pentru strucura dezvoltarii locale. la nivel european. • dezvoltarea schimbului si cooperarii intre comunitatile montane. • sprijinirea si promovarea bazelor structurale ale dezvoltarii durabile a comunitatilor montane. ca o prioritate intre statele membre si tarile ce candideaza pentru intrarea in cadrul U.. protectia mediului si resurse ce pot fi innoite) si dimensiunea sociala (integrare intre parteneri locali. pluriactivitatii (indispensabila pentru adaptarea la piata). actori economici. De asemenea reprezinta o contributie eficienta la reintatirea coeziunii comunitatii. Aceste baze include evident sprijinirea activitatilor traditionale ce cruta pamantul si sunt pilonii dezvoltarii durabile. Romania nu a avut niciodata o politica montana distincta. in zonele de munte. 263 . in special din perspectiva largirii acesteia.E. Deosebit de tarile montane ale Europei de Vest. autoritati locale). cultura si calitate vor juca un rol esential. Integrarea. Politicile pentru mediu. de mare gravitate cum ar fi: • efectivele de ovine au scazut cu peste 50 % in sectorul privat traditional. sociale si de mediu. dimensiunea ecologica (integrare intre activitati. Aceasta orientare este in special esentiala dezvoltarii comunitatilor locale ce sunt. in cele trei dimensiuni ale sustinerii: dimensiunea economica (integrare intre activitati). s-au inregistrat fenomene economice. trebuie sa fie promovata la toate nivelele. prin definitie supuse unor constrangeri dar si foarte izolate una de alta. In ultimii ani. dar de asemenea planificarii spatiale si mai ales dezvoltarii integrate a comunitatilor locale. ce presupune compatibilitate si coerenta. ce sunt simboluri ale unei dezvoltari endogene.

practicate de societatile comerciale private sunt foarte joase si au conribit radical la destabilizarea cresterii animalelor. • si nu se pot apara fata de monopoluri – preturile pentru materii prime. • agricultorii nu sunt organizati. a animalelor in general. • se reduce considerabil cantitatea de ingrasaminte naturale. drumurile insuficiente sau subintretinute. situatii deficitare in sistemul de invatamant. Infrastructurile sunt subdezvoltate. iar prin aplicarea pe fanete creste aciditatea solului cu schimbari negative majore in structura florei. lana. carne. • nivelul de inzestrare tehnologica a gospodariilor taranesti continua sa fie inca foarte scazut. • fara ovine se salbaticesc pasunile inalte. cu consecinta inevitabila a pauperizarii populatiei si cu final previzibil de exod in masa. sanitar. • pierderea locurilor de munte prin restructurarile din minerit cu influente negative mai ales asupra tinerilor locuitori din zona montana. lipsa canalizarilor si alimentatiei cu apa. a devenit nerentabila. fenomen nic in Europa. telecomunicatii putin evoluate. electrificare neterminata.4 milioane de hectare de fanete sunt periclitate de degradare prin folosiea rumegusului de lemn ca asternut pentru animale in grajduri. • aparitia fenomenelor de suprapopulare I multe localitati din ruralul montan. • 1. mai ales pentru lapte. bacii). • invatamantul nu este adaptat inca specificului si realitatilor montane. se aplica restrictii ecologice exagerate.• lana oilor de munte nu mai poate fi valorificata. servicii pentr populatie. 264 . taxele de pasunat au crescut constant. • cresterea bovinelor. • se pierd meserii si traditii seculare (ciobanii. cel agromontan fiind aproape inexistent.

ca urmare a productiilor agricole scazute. Se urmareste stabilirea unor conditii de viata paritare intre populatiile regiunilor mai favorizate si cele montane. • o populatie rurala montana dinamica si sanatoasa cu un procent inca bun de tineret agricol. de tip ecologic. concomitent cu aplicarea unui program de protectie si dezvoltare durabila a agriculturii. pe baza proprietatii private. vizand ansamblu problematicii economice. specifice. Locuitorii zonei montane. de inputuri. • grad minor de chimizare in agricultura montana si produse agro-alimentare de calitate. ea dispune de cateva atuuri deloc de neglijat. presupune dezvoltarea in ecosisteme echilibrate. si anume: • un mediu natural montan generos. a gospodariilor familiale. in perspectiva integrarii europene. inca bine impadurit si cu o bogata biodiversitate. Zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica. Desi zona montana este o zona extrem de vulnerabila economic. de infrastructuri 265 . culturale si de ediu inconjurator.Institutiile nationale nu detin exercitiul necesar si nici cadre specializate in problematica montana ceea ce explica retinerile si tendinta de continuare a marginalizarii. Strategia de dezvoltare a zonei montana din Romania trebuie sa se bazeze pe un concept clar de dezvoltare. a cadrului juridic si organizatoric adaptat specificitatii ruralului montan romanesc si stadiului dezvoltarii. sociale. fara a compromite sansele generatiei viitoare. social si ecologic. economiei si mediului montan. definita conform dezvoltarii durabile care asigura necesitatile prezentului. in continuitatea traditionala a pluriactivitatii. nu beneficiaza de resurse financiare suficiente. adaptat . crearea mai intai a competentelor. Nivelul dezinformare a populatiei urbane privind realitatile montane este foarte scazut. Dezvoltarea durabila a zonei montane din Romania. traditiile economice si culturale sunt partial conservate.cheia dezvoltarii.

precum si cresterea numarului locurilor de munca. • gestiunea responsabila si valorificarea adecvata a resurselor naturale. cultural si istoric al zonelor rural montane. defavorizate natural si structural. o sansa pentru fiecare (conditii de viata paritare cu ale locuitorii altor regiuni). 266 . bazata pe initiativa privata. de asistenta tehnica si de pregatire profesionala specifica.adecvate in gospodarie. regional si local. la nivel central si local pentru destinul si gestiunea speciala a zonei montane. Obiectivele generale ale strategiei de dezvoltare a zonei montane sunt: • cresterea responsabilitatilor societatii. Strategia de dezvoltare a zonei montane are la baza urmatoarele principii: • • • • omul – partener al naturii. Obiectivul general al dezvoltarii durabile a zonei montane priveste dezvoltarea unei agriculturi montane competitive. conservarea si ameliorarea mediului. capabila de o evolutie uniforma pe termen lung. armonizarea relatiilor intercomunitare. in plan national si regional a unei politici de sustinere a zonelor montane si armonizarea cu principiile europene de recunoastere si sprijin compensatoriu a zonelor de munte. Obiectivele fundamentale ale strategiei de dezvoltare a zonei montane sunt: • dezvoltarea durabila echilibrata. • protectia. care sa sigure protejarea patrimoniului natural. • mentinerea populatiei agricole montane in mediul rural montan si promovarea. integrarea strategiei cu cerintele Comunitatii Europene. prin infiintarea structurilor adecvate. a coeziunii economice si sociale conform standardelor Uniunii Europene la nivel national. ceea ce limiteaza calitatea vietii locuitorilor din acest areal. • cresterea calitatii vietii.

• asigurarea planificarii fizice a dezvoltarii zonelor montane. specifice de baza. • Protectia. protectia speciilor rare si amenintate din zonele protejate. a serviciior si a dotarilor 267 . conservarea si refacerea patrimoniului natural al zonelor de interes stiintific si a patrimoniului cultural-istoric. • Conservarea terenurilor agricole. crearea responsabilitatii societatii pentru destinul zonei montane. invatamantului. consolidarea si asigurarea prosperitatii gospodariei familiale montane de tip integrat. • asigurarea educatiei. • asigurarea si modernizarea infrastructurii necesare locuitorilor. Obiectivele specifice sunt: • Mentinerea patrimoniului si specificului natural: • Recunoasterea explicita a zonei montane si a specificului ei natural. a cailor de acces in zonele montane. celula economica sociala de baza a asezarilor montane.• dezvoltarea. • valorificarea patrimoniului natural. informarii si instruirii populatiei montane. conservarea biodiversitatii. • Promovarea metodelor agricole de productie menite sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural. mentinerea si modernizarea activitatilor agricole. • Punerea in valoare a potentialului zonei montane si ridicarea nivelului de competitivitate in acest areal: culturilor locale. protectia monumentelor istorice si inroducerea acestora in circuitul public si echipamentelor tehnico – edilitare. in special a pajistilor naturale. protectia padurii si asigurarea echilibrului agrosilvic. • conservarea si valorificarea de valori. a traditiilor etnografice.

• Conservarea resurselor montane si punerea in valoare a produsului montan agroalimentar si turistic. • Consolidarea. de calitate. de munca si de productie. • Sprijinirea investitiilor de crestere a animalelor la nivelul fermei. dezvoltarea si prosperitatea gospodariei familiei montane – prin agricultura si pluriactivitate. • Inlaturarea decalajelor si evitarea depopularii zonei montane prin ♦ Asigurarea calitatii vietii populatiei rurale montane prin dezvoltarea si imbunatatirea infrastructuri.• Sprijinirea investitiilor in exploatatiile agricole montane in scopul imbunatatirii venitului agricol si a conditiilor de viata. • Cresterea gradului de informare si instruire a populatiei montane. specializat pentru zona montana. pe baze stiintifice. Obiectivele strategice pentru dezvoltarea zonei montane sunt: • Recunoasterea explicita a zonei montane si a specificului ei. la conditii specifice mediului montan. in vederea imbunatatirii constructiilor din ferma si dotarii ei cu utilaje si/sau animale cu valoare genetica. ♦ Stabilizarea populatiei montane si combaterea exodului tineretului. • Crearea structurilor institutionale specifice pentru zona montana: • Crearea cadrului institutional. 268 . organizatoric si legislativ. cresterea responsabilitatii societati pentru destinul zonei montane. guvernamental si neguvernamental. a formarii profesionale. • Dezvoltarea cercetarii stiintifice aplicative si a inovatiei pentru zona montana. • Adaptarea invatamantului destinat ruralului montan.

limitarea surplusului si/sau exodului tineretului rural prin dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii si a agroturismului. cu practicarea unei agriculturi durabile.• Cresterea gradului de informare si instruire a popuatiei montane. ♦ acordarea de sprijin din partea statului pentru realizarea reproductiei si ameliorarii efectivelor de animale si asistentei sanitar-veterinare. oile mulgatoare. a tineretului rural prin: ♦ acordarea de credite avantajoase pentr proiecte proprii de dezvoltare. adaptate conditiilor specifice montane. modernizarea activitatilor agricole specifice si dezvoltarea de activitati creatoare de venituri complementare. ♦ valorificarea superioara a resurselor montane prin cresterea valorii adaugate. • Mentinerea unui contingent optim de populatie rurala montana activa. ♦ acordarea de “indemnizatii compensatorii de handicapuri naturale” (ICHN) dupa sistemul practicat in UE prin plati directe vizand vacile cu lapte. ♦ asigurarea echilibrului agro-silvic si al protectiei mediului montan. mentinerea si modernizarea activitatilor agricole. punerea in valoare a produsului agroalimentar si turistic. cu ameliorarea gradului de civilizatie in localitatile de munte. • Valorificarea resurselor montane in perspectiva dezvoltarii durabile prin: ♦ conservarea si dezvoltarea gospodariei montane prin selectaea si conservarea traditiilor. protectia mediului (fanete si pasuni naturale). pe baze stiintifice. in special a pajistilor naturale. 269 . • Conservarea terenurilor agricole. • Asigurarea calitatii vietii populatiei rurale montane pri implantarea sau modernizarea infrastructurilor si a echipamentelor. specifice de baza. de calitate. • Sprijinirea agricultorilor de munte.

• Sustinerea largirii dimensiunii medii a gospodariilor montane si gruparea terenurilor in loturi compacte prin schimburi liber consimtite intre agricultori. ♦ instituirea unui sistem de pensionare timpurie pentru agricultorii care transmit proprietatea agricola fortei de munca tinere. ♦ acordarea diferentiata a unor facilitati fiscale pentru gospodariile taranesti si munte. • Actualizarea periodica a strategiilor si programelor de dezvoltare durabila locale pe bazine si regiuni montane.. asociatii ale alesior muntilor.a. • Identificarea zonelor sensibile si a surselor de alterare a mediului montan si luarea de masuri pentru prevenirea si inlaturarea acestora. ♦ acordarea unor ajutoare nerambursabile (granturi) pentru dezvoltarea de obiective creatoare de noi locuri de munca in mediul rural montan. • Protectia. federatii si confederatii.♦ largirea accesului animalelor la resursele furajere di fondul forestier. specializat pentru zona montana.) ca instrumente democratice necesare sustinerii intereselor specifice montane. • Crearea cadrului institutional. organizatori si legislativ. cu respectarea unor restrictii silvice strict necesare. • Sprijinirea infiintarii si functionarii diverselor forme de asociere (sindicate. conservarea si refacerea patrimoniului natural al zonelor de ineres stiintific si a patrimoniului cultural stiintific. pentru organizatiile profesionale ale agricultorilor de 270 . s.E. guvernamental si neguvenamental. • Armonizarea strategiei de dezvoltare a zonei montane din Romania cu metodologiile practicate in U.

conservarea florei. care afecteaza mediul. avalanse. alimentare apa). • Punerea in valoare a diversitatii peisajului montan. Protectia mediului si a mentinerii peisajului natural.Prioritatile si actiunile necesare pentru dezvoltarea zonei montane sunt: • Dezvoltarea economiei montane prin: • Crearea unui sector agricol competitiv. • Dezvoltarea unei retele agroturistice in ruralul montan. circulatiei etc. alunecari de teren. instalatiilor. • Mentinerea si dezvoltarea industriilor traditionale si mestesugaresti. • Reducerea costurilor de productie. • Valorificarea locala a produselor forestiere. • Cresterea numarului tinerilor fermieri stabiliti in mediul rural montan • Dezvoltarea serviciilor in ruralul montan. • Inventarierea zonelor periculoase si luarea de masuri de prevenire a riscurilor naturale : torenti. 271 . • Accesul la piete noi. faunei si habitatelor. • Difuzarea sistemelor de protectie contra eroziunii hidrologice si de prevenire si lupta impotriva incendiilor forestiere. • Imbunatatirea calitatii produselor agricole respectand standardele minime de calitate practicate in Uniunea Europeana. a patrimoniului traditional si cultural. • Dezvoltarea retelei montane de arii protejate si protectia biotopurilor amenintate. instalatii pentru protectia mediului (canalizare-epurare apa.. cere se poate realiza prin: • Asigurarea protectiei si gestiunii mediului montan. • Delimitarea zonelor care necesita limitarea sau interzicerea constructiilor. incendii. • Promovarea diversificarii activitatilor agricole.

fragilitatea resurselor. • Protejarea traditiilor si formelor de expresie culturala a tuturor regiunilor montane. urmand exemplul tarilor din Uniunea Europeana.• Stabilirea unei cooperari internationale stiintifice. producerea bunurilor specifice de marca locala pastrand traditia. managementul zonelor protejate. conservarea biodiversitatii. • Programe de formare pentru specialisti si de instruire pentru agricultorii tineri. atragerea 272 . Mentinerea bogatiei si diversitatii patrimoniului cultural montan prin: • Inventarierea patrimoniului istoric si punerea lui in valoare. • Consolidarea identitatii culturale a populatiei montane si stimularea vietii asociative. instruire. folosirea durabila a acestora. • Cresterea gradului de constientizare privind importanta muntilor. impactul schimbarilor climatice. dezvoltarea agroturismului si turismului rural. cercetare si publicitate: • Dezvoltarea invatamantului sectorial cu specific montan. modernizarea infrastructurilor. in Europa. economiei si sociologiei. Guvernul trebuie sa acorde o atentie deosebita promovarii unei politici de sustinere a regiunilor de munte si armonizarii cu principiile europene prin asigurarea unei evolutii echilibrate a zonelor montane. Rezultatele scontate aplicarii unei strategii de dezvoltare a zonei montare conform dezvoltarii durabile au in vedere in primul rand valorificarea mai completa a resurselor naturale. In Romania. mai ales in domeniile biotehnologiilor. cooperarea la nivel bilateral si international pentru dezvoltarea montana. tehnice si politice pentru asigurarea gestiunii si protectiei mediului montan. • Diversificarea cercetarii montanologice. este imperativ necesara o politica montana care sa sustina principiile si masurile de dezvoltare durabila a mediului montan. Educatie. economia montana durabila.

Aricesti Zeletin. s-a tinut cont de criteriile stabilite de catre Comisia Zonei Montane din Romania. in scopul dezvoltarii economicosociale si in mod deosebit protejarea mediului natural al zonei montane. 1995” – M. ISPA. este situată în partea de nord a acestuia. Valenii de Munte) si 29 de comune (Adunati. *Conform “Delimitarea Zonei Montane. pe linia imaginară de separa ie între jude ele Dâmbovi a. gradului scăzut de echipare a gospodăriilor. Poiana Campina. Predeal Sarari. Brebu. soluri cu fertilitate scazută). Zona montană este zonă defavorizată natural datorită condi iilor naturale (altitudine. SAPARD. fragmentează inutul muntos în câteva masive bine individualizate cu particularită i evidente.1. Busteni. Comarnic. Drajna. Alunis. Breaza. Doftana.A. cuprinzandu-se in aceasta zona un numar de 37 de localitati.3. Campina – municipiu. Bertea. Provita de Jos. Izvoarele. Maneciu. Posesti. 5. Cornu.A. climă. Râurile Prahova. Secaria. nordică şi estică a acestora.fondurilor PHARE. Buzău şi respectiv latura vestică. Sinaia. Carbunesti. 273 . de la altitudinea de peste 600 m şi până la culmile Carpa ilor de curbură. Până în anul 2002* in delimitarea zonei montane a judetului Prahova. Caracteristicile generale ale zonei montane Zona montană a jude ului Prahova. cu direc iile lor nord-sud. Braşov. Studiu de caz privind dezvoltarea zonei montane în jude ul Prahova 5. Teleajen. Cosminele. cât şi ca urmare a exodului popula iei tinere şi ramânerii în zonele montane a unei popula ii îmbatrânite. infrastructurii insuficiente etc. Provita de Sus. din care 8 orase (Azuga. FEOGA. Slanic.3. Cerasu.

prezentei la o altitudine mai joasa. Teritoriul actual al zonei montane (Tabelul nr. Stefesti. De asemenea. Sotrile. Provita de Sus. sau prin combinarea acestor doua criterii. Teisani. altitudine cuprinsa intre 370 si 1000 m. Carbunesti. Telega. Telega. Varbilau. Stefesti. cu pante peste 15%. Secaria. Comarnic. Teisani). Sinaia. care cuprinde zone distincte cu functiuni economice diferentiate pe bazine naturale. Sotrile. determinate de altitudini de peste 600 m. Valea Doftanei. Busteni. Talea. Provita de Jos. Surani. respectiv. soluri cu un potential de productie scazut. Zona montana indeplinea ceriteriile de delimitare stabilite si anume: conditii naturale defavorizate. 5. a unor pante de peste 20. Prahova. Talea. Bertea. s-a avut in vedere ca aceasta delimitare sa se faca si in functie de cadrul natural specific judetului. Conform acestei hotarari. Doftana. Maneciu. 949/2002. si un numar de 23 comune (Adunati. Poiana Campina. Izvoarele. Varbilau. cuprinde un numar de 7 orase (Campina – municipiu. Predeal Sarari. care determina ca principala ocupatie a locuitorilor din aceste localitati sa fie cresterea animalelor. Drajna. datorate: existentei unor conditii climatice deosebit de dificile. Aricesti Zeletin.1. pe cea mai mare parte a terenului agricol. Cerasu. Breaza. cu importante suprafete de pasuni si fanete naturale. in conditiile in care rezulta un dezavantaj acut. Slanic).). zonele montane sunt definite ca fiind acele zone care se caracterireaza prin limitarea considerabila a posibilitatilor de utilizare a terenului si prin crestrea apreciabila a costurilor lucrarilor acestuia. Valcanesti). fiecare cu satele aferente in total 115.Starchiojd. Starchiojd. 274 . Valea Doftanei. dispuse pe cele 3 mari vai si anume: Valea Prahovei. Valea Doftanei. Brebu. Valea Teleajenului. Azuga. Posesti. prea abrupte pentru utilizarea de masini agricole sau care necesita utilizarea unor echipamente costisitoare. Soimari. Delimitarea actuală a zonei montane a judetului Prahova s-a făcut cu respectarea prevederilor Hotararii de Guvern nr. Cornu. Cricov. al caror efect este scurtarea substantiala a sezonului de vegetatie. Teleajen.

în cazul judetului Prahova exista două situatii distincte: • Un număr de 21 localitati intrunesc in totalitate conditiile impuse si au fost incluse integral in zona montana. ♦ terenurile in cauza nu pot fi lucrate cu masinile si echipamentele agricole. Introducerea partiala a unui numar de 9 localitati a fost necesara deoarece: • Combinarea celor două criterii (altitudine si panta) genereaza dezavantaje economice evidente pentru aceste comunitati incat pentru compensarea acestora prin eventualele subventii agricole s-a propus a fi incluse partial in zona montana. Delimitarea actuala s-a facut avandu-se in vedere si cadrul natural al judetului care cuprinde zone distincte cu functiuni economice diferentiate pe bazine naturale respectiv Bazinele Prahova. scheletice. faneata. ♦ sunt terenuri foarte sarace in humus. livada si foarte putin arabil. reci.Zeletin. Acestea au sate (catune.Conform noii delimitari au fost excluse din teritoriul zonei montane 6 comune: Alunis. Teleajen. Tinand cont de criteriile stabilite de Guvern. 275 . Teisani. Doftana. Predeal Sarari. cu roca mama la suprafata. Surani. cu satele aferente. Varbilau si Valcanesti. cat şi de realitatile concrete din teren. si orasul Valenii de Munte). Poiana Campina. foarte framantate si putin fertile. cu soluri grele. Provita de Sus. Drajna. • Terenurile agricole din zona montana: ♦ au in general folosinta de: pasune. Cosminele. ci numai manual cu consumuri mari de forta de munca si cheltuieli exagerate. In aceasta situatie sunt urmatoarele localitati: orasele Campina si Slanic si comunele: Aricesti . Soimari. Provita de Jos. Cricov. • Un număr de 9 localitati nu au indeplinit integral noile criterii de delimitare si in consecinta s-a propus admiterea partiala a acestora in zona montana. cartiere) ale caror terenuri agricole in majoritatea lor au o pantă de 200 si o altitudine cuprinsa intre 400 si 600 m.

apartinand fondului funciar al Romaniei. conform Ordinului nr.2. 5. 1296/1996 privind Carta europeana a spatiului rural. • Drumurile de acces in si dinspre aceste terenuri sunt total necorespunzatoare. catune care prin imbinarea celor doua criterii de admitere au intrunit conditiile impuse prin HG nr. in vederea transpunerii in legislatia romaneasca a prevederilor reglementarilor Consiliului Europei nr. sectiunea “Constructia institutionala pentru implementarea si impunerea acquis-ului comunitar” si. sate. 18/1991. 173/2004. ingreunand lucrarile agricole. orizonturi mai putin diferentiate. va corespunde spatiului rural daca sunt dominante. cuprinzand terenuri cu destinatie agricola. urmatoarele caracteristici: 276 . cu productii agricole la limita existentei pentru cultivatori. cu modificarile si completarile ulterioare. asa cum sunt prevazute in Legea fondului funciar nr. ♦ terenurile in cauza sunt supuse in permanenta proceselor de degradare (alunecari si eroziune). republicata. precum si cele intravilane. forestiera si/sau aflate permanent sub ape. 949/2002 (Tabelul nr. zona geografica conform celor spuse anterior. privind definirea si caracterizarea notiunii de spatiu rural. Astfel.♦ terenurile de panta sunt soluri cu profil mai scurt. In cazul celor 9 localitati ce nu au intrunit in totalitate noile criterii de admitere s-a facut propunerea de a fi incluse in arealul montan numai acele cartiere. ceea ce face ca acestea sa aibe o fertilitate redusa.). in marea majoritate a timpului sunt impracticabile. De asemenea. Componenta teritoriala a spatiului rural are in vedere zona geografica interioara si/sau de coasta. s-a definit spatiul rural prin componenta teritoriala si caracteristici dominante. avand la baza obiectivele prevazute in Strategia agricola si rurala pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. individual sau cumulativ.

Localiattile in cauza alcatuiau fosta zona necooperativizata a judetului unde mecanizarea lucrarilor agricole nu era cu putinta.G. In conformitate cu prevederile H. In aceasta situatie sunt comunitatile din cele 9 localitati ce au fost incluse partial si alte localitati (Valenii de Munte. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitarii municipiilor.3. pentru prelucrarea si valorificarea materiilor prime preponderent locale. piscicole si de acvacultura. Conform acestui ordin fost scoasa din zona montana comuna Poiana Campina a fost inlocuita cu comuna Cosminele ce indeplineste mai bine criteriile de delimitare impuse prin lege. • populatia locala este sub nivelul de 5.000 de locuitori. localitati ce se aflau in piemontul zonei montane la delimitarile efectuate in anii 1992. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane. silvice. servicii si alte asemenea. avand ca scop aplicarea Programului SAPARD (Tabelul nr. Delimintarea actuala a zonei montane. • activitati economice de agrement si turism. nu satisface in totalitate comunitatile rurale prahovene intrucat. 277 . Varbilau) ce sunt situate la baza piemontului. Soimari. au ramas in afara acestui areal acele entitati ale caror terenuri agricole sunt la limita noilor criterii de admitere. Surani. artizanat. s-a aprobat prin Ordinul nr.• majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru: activitati economice de productie si valorificare a productiei agricole. 5. precum si activitati de protectie si conservare a mediului. Valcanesti. oraselor si comunelor din zona montana. Alunis. Cosminele. 1995.). • activitati economice neagricole: mestesugaresti si de mica industrie.

Neadmiterea acestor localitati cu dezavantaje vizibile in zona montana. caprine) si prelucrarea produselor animaliere. pentru delimitarea zonei montane a Romaniei. practicarea mestesugurilor traditionale. iar in ultimul timp aparitia unui nou tip de turism – agroturismul montan. asigurand pajisti valoroase pentru cresterea unui important numar de animale (bovine. altitudinea si efectele negative ale climei conduc si in cazul acestor localitati la dezavantaje economice majore fata de zonele de campie.Pantele mari ale terenurilor agricole. zona ce va beneficia de subventii la produsele agricole. poate genera foarte multe nemultumiri in randul comunitatii. cat si pentru cele structurale (exodul populatiei tinere. 5. degradarea treptata a mediului. se impune necesitatea includerii tuturor comunitatilor dezavantajate de factorii climatici. ducand la: involutia satului montan. fertilitate scazuta a a solurilor). atat prin handicapurile naturale ale muntelui (clima. toate aceste fenomene. Structura terenurilor agricole si neagricole din zona montana* a judetului. de panta de peste 15% si altitudine de peste 370 m a terenurilor in zona montana astfel incat aceste comunitati sa poata beneficia de viitoarele subventii intr-un mod echitabil. si implicit a zonei montane din judetul Prahova. distantele mari fata de centrele administrative). Ca o propunere din partea noastra. Dimensiunile spa iului montan Zona montana. imbatranirea populatiei ramase. ovine. infrastructurii insuficiente. depopularea acestuia.2. Muntii din judetul Prahova. pierderea unui imens potential economic. se prezinta astfel: 278 . ofera avantajul de a fi utilizabili din punt de vedere economic. gradului de echipare precar al gospodariilor. active.3. altitudine. este definita ca zona “defavorizata natural”.

pentru a se putea mentine echilibrul omnatura. • valorificarea patrimoniului natural. informare. invatamant. In vederea dezvoltarii rurale a zonei montane. avizata de M. protejarea monumentelor istorice. • procesul de educatie. conservarea biodiversitatii. 279 . se impune o abordare pluridisciplinara a problematicii muntelui. a serviciilor si dotarilor adecvate. • 4500 capete cabaline. • gospodarirea familiala montana. • Din totalul de 471587 ha fond funciar al judetului Prahova. adica un procent de 36%. definita conform dezvoltarii durabile. • dezvoltarea infrastructurii. * se estimeaza astfel: • 22000 capete bovine. • 33000 capete porcine.A. • 371000 capete pasari. *Conform datelor din lucrarea “Delimitarea Zonei Montane” a judetului Prahova – 2003. • 56000 capete ovine. protejarea speciilor rare si a celor amenintate cu disparitia din zonele protejate. din zona montana. conservarea si ameliorarea mediului.A.P. zona montana reprezintă aproximativ 170000 ha. • cresterea calitatii vietii. a traditiilor etnografice. • conservarea si valorificarea culturii locale. • gestiunea responsabila si valorificarea adecvata a resurselor naturale. Efectivele de animale. Pentru aceasta. instruire.• Pentru localitatile propuse s-a estimat o suprafata de: 74815 ha teren agricol (din care: 32681 ha pasuni si 32077 ha fanete) si 95185 ha teren neagricol (din care 90798 ha il reprezinta padurile). zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica. avand urmatoarele obiective: • protejarea.

exploatarea necorespunzatoare a terenului agricol. terenuri ce sunt ocupate cu pietre si stancarii. pietrei. dezvoltarea cresterii animalelor si a productiei animaliere. fructelor de padure. si terenuri ce prezinta degradari complexe. a turismului si agro-turismului montan. terenuri erodate. a creat o serie intreaga de procese de degradare prin efectuarea defectuasa a unor defrisari. în jude ul Prahova. Factorii de relief determina existenta suprafetelor agricole pe terenurile in panta. a tuturor resurselor agro-alimentare. trebuie să aibă în vedere: • Dezvoltarea agriculturii montane (dezvoltarea productiei vegetale. cat si de aspectul fizico-geografic din zona. toate avand ca scop dezvoltarea economico-sociala a localitatilor montane. structura fondului funciar corespunde specificului pastoral. Direc iile dezvoltării durabile a zonei montane. nepracticarea unor agrotehnici antierozionale. terenuri nisipoase. a plantelor medicinale. pomicol si forestier. exploatarea rationala a materialului lemnos. Toate aceste neajunsuri limiteaza posibilitatea imbunatatirii fondului funciar in folosul agriculturii si cresterii animalelor si impune in primul rand executarea urgenta a unor lucrari 280 . prezinta diferite forme de degradare si anume: terenuri cu exces de apa. precum si prin pasunatul nerational. de protectie a mediului natural. terenuri cu soluri acide. de relief. folosirea tuturor resurselor energetice conventionale si neconventionale. il reprezinta dezvoltarea productiei agricole vegetale. terenuri ce prezinta alunecari si prabusiri.Gospodarirea rationala a zonei montane presupune abordarea acesteia pe linie silvo-pastorala. mecanizarea lucrarilor agricole in sectorul de productie vegetala). ape minerale. In raport cu factorii climatici. zona montana avand cea mai mare parte a suprafetelor agricole situate pe pante peste 20%. Suprafata agricola totala. Solurile existente in zona montana a judetului sunt soluri cu un potential de productie scazut. Totodata. Unul din obiectivele principale a dezvoltarii rurale a zonei montane.

crearea de benzi. ciresi. nuci). nerespectand principalele verigi si tehnologii in mod deosebit in ceea ce priveste folosirea de seminte din soiuri productive zonate pentru teritoriul montan. care sa permita realizarea unor randamente cat mai mari si acordarea unei atentii sporite folosirii tuturor resurselor. astuparea rigolelor sau ogaselor prin eroziune. Prin practicarea unor astfel de tehnologii se poate trece la obtinerea in localitatile montane a unor produse naturale de tip ecologic si crearea unei piete caracteristice pentru aceasta categorie de produse. visini. meri. livezile existente sunt de tip clasic si cuprind o gama larga de specii pomicole (pruni. intre care amendarea si fertilizarea terenurilor de la slab acido-neutre la moderat-puternic acide. peri. Se impun totodata lucrari agrotehnice antierozionale si anume pe versantii cu pante. asigurarea elementelor fertilizante in functie de starea de aprovizionare a terenurilor cu elementele respective. Este necesara elaborarea unor tehnologii specifice pentru zona montana. Suprafata arabila din zona se cultiva cu o structura restransa de plante. zarzari. Starea de intretinere a livezilor este in general necorespunzatoare. fapt ce determina realizarea unei productii scazute si slab calitative.complexe de ameliorare a terenurilor agricole care sa permita folosirea deplina si in mod rational a fondului funciar. de ingrasaminte naturale existente in zona si administrarea lor rationala pe baza rezultatelor cartarilor agrochimice ce se efectueaza periodic in fiecare localiate. 281 . cartofi. gospodariile montane nu practica tehnologii specifice zonei. De asemenea se constata ca. plante furajere. araturi pe curba de nivel. respectarea densitatii. In zonele cu exces de umiditate. legume. sunt necesare lucrari de drenaj superficial. santuri si rigole de scurgere. In zona montana exista si un insemnat patrimoniu pomicol. provenit din izvoarele de coasta. caisi. respectiv: porumb. Structura terenurilor degradate existente in zona si diversitatea fenomenelor de degradare determina un potential amenajabil vast. stingerea formatiunilor de torent. impunand executarea unui important volum de lucrari pedoameliorative. mai ales din punct de vedere fitosanitar.

Pasunile deal-munte sunt situate de regula in extravilanul localitatilor montane si constituie asa-zisele izlazuri comunale. pentru reducerea pierderilor pe timpul depozitarii.). Pe suprafetele cu o compozitie floristica reprezentata de specii mai putin valoroase din punct de vedere furajer.Pentru valorificarea mai buna a patrimoniului pomicol existent. este necesar elaborarea unor tehnologii adecvate conditiilor zonei montane ce vor avea in vedere actiuni de reintinerire a plantatiilor actuale. Datorita configuratiei terenului pe care se afla aceste suprafete. Acestea prezinta un grad avansat de degradare. terenuri cu pietris etc. este necesara mentinerea unei stari fitosanitare corespunzatoare. care determina un potential de productie scazut al fanetelor. asigurarea unor densitati optime. Pentru ameliorarea acestor suprafete se impune executarea 282 . terenuri cu exces de umiditate. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere introducerea in cultura a arbustilor fructiferi care se preteaza conditiilor de clima si sol din zona. in mod deosebit la speciile samburoase la care se inregistreaza un atac puternic de boli si daunatori. precum si executarea lucrarilor de intretinere curente a pomilor. cat si pentru producerea fanurilor necesare furajarii animalelor pe perioada de stabulatie. Pentru obtinerea unei productii constante si de calitate. imbunatatirea sortimentului de pomi pe specii si soiuri. si asigura fructe cu un continut ridicat in vitamine. Pe aceste suprafete se impune exeutarea unor lucrari de ameliorare care sa conduca la cresterea potentialului de productie. sunt folosite atat pentru pasunat. Se disting doua categorii de pasuni naturale: pasunile deal-munte si pasunile alpine. se vor efectua lucrari de suprainsamantare cu seminte din specii valoroase si se vor efectua fertilizati cu ingrasaminte organice. cat si datorita exploatarii nerationale. uscare si depozitare a fanului prin respectarea perioadei optime de recoltare si depozitare a cantitatilor recoltate in adaposturi de tip fanar. se constata prezenta unor forme de degradare (soluri acide. ca urmare a conditiilor de relief si clima ale zonei. Pentru realizarea unor fanuri de calitate. Pasunile si fanetele naturale. o atentie sporita se va acorda lucrarilor de recoltare.

timp de 3-4 luni putand fi intretinute efective insemnate de animale si in special oi si tineret bovin. Suprafata de pasuni alpine prezinta o deosebita importanta economica pentru aceasta zona. desecari. a vantului si precipitatiilor care au dus la aparitia eroziunilor incepand de la suprafata. 283 . de talie mica. Aceste fenomene au aparut ca urmare a existentei solurilor superficiale. a dus la disparitia totala a covorului erbaceu. Se considera insa. acide. cu textura usoara. a pasunatului abuziv. Exploatarea pasunilor alpine este ingreunata datorita starii necorespunzatoare a cailor de acces catre acestea. Intretinerea unor efective din ce in ce mai mari de animale pe aceste pasuni prezinta avantajul obtinerii unor productii mari. care se folosesc in totalitate prin pasunat. Interventia omului prin defrisari repetate in coridoare a vegetatiei specifice. La acestea s-a adaugat actiunea distructiva a agentilor externi. Un alt factor care a condus la aparitia eroziunilor este cel de natura antropica. Solurile apartinand catorva tipuri: brune. si mentinerea sanatatii animalului in stare perfecta. de pe terenurile cu panta mare. slab structurate. respectarea perioadei de pasunat si a incarcaturii potime de animale. defrisari. podzoluri au ca insusiri comune slabul continut in elemente nutritive. a santurilor de siroire si apoi din ce in ce mai adanca pana la formarea de ogase si ravene uneori pana la roca mama. ca marea majoritate a pasunilor alpine sunt puternic degradate prin eroziuni de suprafata si adancime. cu cheltuieli minime. combaterea eroziunii. Teritoriile in care se dezvolta pajistile alpine se caracterizeaza printr-un climat umed si rece. regenerari. fertilizari.lucrarilor curente de intretinere prin: curatiri. la aparitia unor suprafete mari cu grihotis si piatra la suprafata. in ceste conditii vegetatia ierboasa este formata din specii relativ putine la numar. Cresterea animalelor pe aceste pasuni alpine a reprezentat si reprezinta o solutie economica de mare importanta in fiecare an. peste capacitatea de pasunat fara a tine cont de unele restrictii conducand la disparitia ierburilor valoroase si la aparitia golurilor in covorul ierbos. combaterea aciditatii.

sunt necesare lucrari: • pentru prevenirea si combaterea eroziunii se impune mentinerea si crearea unui covor erbaceu incheiat prin fertilizari rationale.. si totodata avand in vedere starea avansata de degradare a acestora. se impune: • executarea unor lucrari care sa conduca la redarea in circuitul pastoral a suprafetelor improprii pasunatului datorita degradarii. praguri. insamantari cu ierburi perene. insamantarea golurilor cu specii valoroase de nutret. prin schimbarea locului de odihna al animalelor. animale pe aceste suprafete. in vederea distrugerii lor. • imbunatatirii potentialului de productie al cestuia. Pentru suprafetele care prezinta o avansata stare de degradare. in vederea protectiei si exploatarii rationale a pasunilor. Trifolium repens. cum sunt: Festuca pratensis. nivelare a terenurilor. baraje din piatra uscata. (construirea drumurilor de acces se poate realiza de regula prin prelungirea drumurilor forestiere existente). Phleum alpinus. • in cazul ogaselor si ravenelor este necesara fixarea si stingerea lor prin construirea de garduri impletite. • combaterea plantelor daunatoare si toxice. • aplicarea ingrasamintelor chimice pe intreaga suprafata prin executarea lucrarilor de fertilizare. urmata de taierea plantelor daunatoare in cursul perioadei de vegetatie. • corectarea aciditatii prin aplicarea de amendamente calcaroase. cosirea repetata a buruienilor. • asigurarea unor conditii civilizate de munca pentru crescatorii de animale. Trifolium pratense etc. • lucrari de distrugere a musuroaielor. • asigurarea in conditii corespunzatoare de exploatare a efectivelor de 284 .Date fiind avantajele economice ale exploatarii animalelor pe pasunile alpine. impaduriri de arin verde. • construirea drumurilor pentru transportul materialelor si utilajelor necesare ameliorarii pasunilor.

Cu prioritate se inscrie sporirea numarului de animale (taurine. consolidarea gospodariilor familiale montane). Valea Prahovei) prin doua metode: • furnizarea de reproducatori (prin mentinerea insamantarilor artificiale (80%). • Optimizarea (optimizarea si si modernizarea modernizarea gospodariilor cresterii familiale montane animalelor. Ca sursa de sporire a efectivelor de animale se are in vedere introducerea unor rase care au rezistenta organica pentru zona montana (rase rezistente: Bruna de Maramures.• asigurarea conditiilor civilizate de locuit pentru crescatorii de animale la stane sau saivane. astfel incat fiecare sa detina cel putin o taurina – vaca cu lapte. ovine. Sectorul cresterii animalelor face parte integranta din agricultura montana. are la baza 2 obiective: ♦ optimizarea ai modernizarea gospodariei familiale montane. Optimizarea si modernizarea gospodariilor familiale montane depinde de un numar considerabil de factori socio-economici. in gospodarie stabila montana. 285 . zonele avute in vedere sunt: Valea Doftanei. cu material seminal provenit de la reproducatori cu valoare genetica superioara si prin introducerea si promovarea montei naturale (20%). Baltata Romaneasca. Dezvoltarea sectorului cresterii animalelor in spatiul ecologic montan. fiind in acelasi timp subramura prioritara in economia montana. cat si a reducerii muncii fizice a agricultorilor. Pintzgau Transilvania. In vederea cresterii productiilor agricole din zona montana. porcine) din gospodaria montana. transformarea gospodariei agricole montane din cea de subzistenta in gospodarie stabila montana. este necesara efectuarea de lucrari agricole mecanizate pe terenurile ce se preteaza acestui tip de lucrari si in functie de culturile specifice zonei. ♦ transformarea gospodariei agricultorului montan din agospodarie de subzistenta.

prin sporirea nivelelor de prductie. este necesara imbunatatirea sistemului de colectare a laptelui prin extinderea numarului centrelor de colectare si asigurarea transportului adecvat (sistem de racire).• formarea unui nucleu de vaci ameliorate in ferme specializate care vor difuza material viu crescatorilor de animale. de amenajare a teritoriului si punerea in valoare a resurselor umane si naturale. Se impune de asemenea crearea spatiilor de agrement prin extinderea pastravariilor si promovarea pescuitului. astfel incat locuitorii zonei montane sa aiba asigurate locuri de munca si sa realizeze venituri fara sa paraseasca localitatea. Actualul patrimoniu funciar si zootehnic al gospodariilor montane. ce produc o treime din capacitatea lor. extinderea furajelor concentrate. Pentru punerea in valoare a potentialului de comercializare a laptelui si derivatelor sale. • Cadrul construit si amenajarea teritoriului presupune: ♦ punerea in valoare a resurselor locale de materii prime. reprezinta un alt obiectiv al strategiei de dezvoltare a zonei montane care presupune valorificarea complexa a resurselor naturale. Punerea in valoare a resurselor locale de materii prime. Activitatea viitoare consta in efectuarea unui ansamblu de actiuni de dezvoltare economico-sociala. a furajelor produse in gospodariile proprii bogate in vitamine si energie. 286 . De asemenea este necesara organizarea unor forme asociative private. Trebuie sa se aiba in vedere sporirea productiei de lapte de vaca si oaie prin asigurarea unei furajari echilibrate. prin producerea unor bunuri de inalta calitate si competitivitate in conditiile economiei de piata. pentru prelucrarea materiilor prime animaliere chiar in aceste ferme. Transformarea gospodariei agricole montane din cea de subzistenta in gospodarie stabila montana se poate realiza prin cresterea productiei animaliere. dotarea acestora cu utilaje si baza materiala necesara practicarii agriculturii definesc situatia existenta a bospodariilor ca fiind gospodarii de subzistenta. a unor microferme de vaci (15-25 capete).

pastrama de oaie. care cuprinde pe langa activitatea turistica propriu-zisa (cazare. ghiudemul din carne de oaie. stofe. Agroturismul montan este o forma particulara de turism. activitati de fierarie. prelucrarea lemnului. covoare.Acest lucru este posibil prin practicarea unei agriculturi biologice si traditionale: folosirea gunoiului de grajd si a urinei. si poate fi si o sursa de crestere a agroturismului care permite comercializarea pe loc a produselor naturale. mestesuguri legate de industria textila: lana. circulatie turistica. activitatea de morarit si panificatie) si artizanatului si dezvoltarea activitatilor complementare. activitati legate de prelucrarea fructelor: fabricarea rachiurilor. practicarea acestuia constutuind o sursa suplimentara de venituri. prestarea serviciilor de baza si suplimentare etc. este in continua crestere pe piata tarilor occidentale dezvoltate. Cererea de produse “BIO”. precum si modul de petrecere a timpului liber. ♦ dezvoltarea agroturismului montan. mai complexa. activitati legate de exploatarea si prelucrarea lemnului. ciupercile. cascavalul. branzeturile. contribuind astfel la rentabilizarea microfermei montane. Agroturismul trebuie sa devina o activitate din ce in ce mai importanta a gospodariilor montane. fabricarea varului.) si activitatea de prelucrare a produselor agricole in gospodarie si de comercializare de catre turisti. pensiune. care sa fie stimulate prin pret. activitatea de tabacarie-cojocarie. activitati legate de industria materialelor de constructii: cioplirea pietrei. si plantele medicinale reprezinta surse importante de venituri pentru populatia din zona montana. Fructele de padure. nepoluate chimic. producerea si atestarea produselor “BIO”. folosirea cu grija a ingrasamintelor chimice si pesticidelor. ♦ revigorarea mestesugurilor traditionale (mestesuguri legate de cresterea animalelor produsele animale: casul proaspat. 287 .

practicarea pasunatului sistematizat. obiceiurile locale. pastrarea traditiilor. transportul de bunuri si persoane. Spatiul montan reprezinta o sansa de revigorare a dezvoltarii economico-sociale. Materializarea strategiei de dezvoltare a zonei montane se face prin expansiunea cadrului construit si investitii particulare de modernizare. existand cadrul necesar practicarii agroturismului. a valorilor culturale). solara. protejarea biotopurilor montane si a ecosistemelor.Peisajul deosebit de atractiv ce-l ofera zona montana din Prahova. Protectia mediului reprezinta un obiectiv major al strategiei de dezvoltare a zonei montane. ♦ prevenirea fenomenului de depopulare prin practicarea unei politici adecvate. ♦ valorificarea resurselor neconventionale de energie din zona montana (energie hidrologica. drumurile si caile de acces. ♦ planificarea spatiului si imbunatatirea infrastructurii Dotarea muntelui cu infrastructuri moderne (infaptuirea obiectivelor de dezvoltare rurala a zonei montane este posibila prin dotare muntelui cu infrastructuri moderne. dezvoltarea turismului si agroturismului. ♦ protectia mediului . captarea si alimentarea cu apa a gospodariilor. respectiv sosele. biogaz). cu ajutorul unor tehnologii nepoluante. bogatia padurilor si surselor de apa. Crearea conditiilor infiintarii catunelor va putea solutiona actuala “criza de spatiu” si in acelasi timp va permite exploatarea eficienta atat a pasunilor cat si a animalelor. cresterea animalelor. canalizarea si epurarea 288 . Acest deziderat poate fi realizat avandu-se in vedere urmatoarele: regiunile montane trebuie sa-si pastreze functia lor de spatiu viu. constituie o sursa deosebita de atractie pentru turisti. gospodarirea rationala a resurselor naturale. Gospodariile existente nu beneficiaza de confort pentru viata si munca locuitorilor si nici pentru exploatarea eficienta a animalelor. targurile. practicarea unei politici adecvate conforme cu specificul montan. resursele montane ofera in prezent premisa de sustinere a unei dezvoltari durabile. eoliana.combaterea tuturor factorilor de poluare.

Edit.45% din suprafa a României şi se învecinează la Sud cu Bulgaria. din care face parte regiunea Sud Muntenia .453 kmp.Nomenclature des Unites Territoriales Statistiques. care reprezintă unită ile de bază ale politicii regionale descentralizate. 14. Regiunea Sud dispune de o industrie complexă şi diversificată. De asemenea. Presa Universitară Clujeană. 289 . gaze naturale şi agregate minerale) este prezentă în toată regiunea. institutii culturale).5% din popula ia totală a ării. electrificarea gospodariilor. Regiunea Sud Muntenia. Direc iile dezvoltării durabile a zonei montane pe exemplul comunei Valea Doftanei Zona râului Doftana. 2000. aflate în Campia Bărăganului. ceea ce reprezintă. După anul 1990. retele de desfacere a produselor zonei. 13.3. baza de referin ă unitară a statisticii regionale în Uniunea Europeană. predomină agricultura. în timp ce in jude ele din Sud. fenomenele demografice au avut o evolu ie negativă la scară regională: s-a înregistrat un un spor negativ al popula iei datorită evolu iei ratei natalită ii şi mortalită ii. popula ia Regiunii Sud era de 3.apelor uzate.Vincze Maria. Dezvoltarea regională şi rurală – Idei şi practici. La 1 ianuarie 1999. mortalitatea infantilă s-a men inut în toată perioada la cote peste media pe ară. grani a fiind situată pe Dunăre. ponderea majoritară de inând-o industria prelucrătoare. alcătuită din jude ele Argeş. Giurgiu. Călăraşi. Teleorman. Ialomi a. Activitatea industrială din Regiunea Sud este concentrată în jude ele din Nord. 5. asistenta medicala. reprezentând 15. are o suprafa ă de 34.3. * NUTS . industria extractiva (pentru petrol. magazine de aprovizionare. reprezentată prin toate ramurile. în România au fost create 8 regiuni NUTS2. face parte din Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia*. Dâmbovi a. pag. organizarea si functionarea retelei de invatamant.482 mii locuitori. Prahova.

290 . Politicile specifice în cadrul acestor zone. de mică industrie. urmatoarele obiective specifice: modernizarea şi sus inerea infrastructurii de dezvoltare. Diminuarea numărului de salaria i la nivelul Regiunii a fost determinată. Au fost restructurate sau lichidate o serie de unită i industriale importante pentru economia jude elor respective. interregională şi interna ională. artizanal. turism. resurse de apă care favorizează dezvoltarea pisciculturii. asisten ă şi consultan ă.Principalele ramuri industriale reprezentative pentru regiunea Sud: industria chimică şi petrochimică. industria construc iilor de maşini şi echipamente. industriala şi de turism pe fluviul Dunăre şi râurile din interiorş resurse subterane de petrol. a activită ilor comerciale. trebuie să con ină ca obiective principale. în aspecial. comercial şi de prestări servicii. bazat pe următoarele puncte forte: poten ial agricol. de procesul de privatizare şi restructurare a ramurilor de bază ale economiei. Regiunea are poten ial de relansare economică. cooperare regională. poten ial tehnic. următoarele: • Crearea de întreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol. a confec iilor şi alimentară. s-au identificat pentru domeniile industrie şi servicii.. între dezvoltarea economică şi socială şi protec ia mediului înconjurător. industria textilă. Zona râului Doftana. Numărul mediu al salaria ilor din economia Regiunii a înregistrat o scădere constantă în ultimii ani. pozi ie geografică la frontieră şi la intersec ia drumurilor de tranzit între Asia şi Europa de Vestş ieşire la calea navigabilă. Pe baza analizei poten ialului regional. determinând reduceri substan iale ale numărului salaria ilor din industrie. agricultură şi mediul rural. stimularea creării şi dezvoltării de capacită i productive. gaze naturale etc. are un important poten ial economic ce poate fi valorificat prin aplicarea unei politici de dezvoltare durabilă prin men inerea unui echilibru între om şi natură.

străbate satele Lunca Mare. la 20 km nord de oraşul Câmpina. DJ 102 I – Câmpina – Paltinu – Valea Doftanei – pe o distan ă de 15 km. LuncaMare.J. Zona râului Doftana cuprinde comunele Valea Doftanei şi Şotrile. comuna Valea Doftanei. reabilitarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale. Plaiul-Câmpinei. silvoturismului şi ecoturismului montan. face legătura între Valea Prahovei şi Valea Teleajenului. Comuna Şotrile este alcătuită din satele: Şotrile. 102 A. Comarnic. Situată în nordul jude ului Prahova. Plaiu Câmpinei şi Seciuri. 291 . care prin cele două componente: D.101 S – Comarnic – Secăria – Valea Doftanei şi D. iar drumul jude ean DJ 207. străbate Câmpina – Şotrile – Vistieru. întinsă pe circa 8 km lungime.J. la sud cu oraşul Câmpina şi cornu şi la vest cu oraşul Breaza.J.J. Se învecinează la nord cu localită ile Secăria.• Transformarea agriculturii într-o activitate performantă. a biodiversită ii şi a peisajului montan. Vistieru. Comuna Valea Doftanei. şi este situată în partea de nord-vest a jude ului Prahova. • Îmbunătă irea prelucrării şi valorificării superioare a materiilor prime locale. • Conservarea. la intersec ia D. Valea Doftanei. • Dezvoltarea poten ialului montan. • Dezvoltarea şi ameliorarea infrastructurilor montane • Gospodărirrea integrată şi durabilă a cursurilor de apa şi bazinelor. la est cu localitatea Brebu. Seciuri şi Plaiul-Cornului. drumul jude ean. este formată din două sate: Teşila şi Trăisteni. fiecare cu satele aferente. dezvoltarea agroturismului. pe o distan ă de 19 km. 101T – Valea Doftanei – Bertea – Slănic. pe cursul mijlociu al râului cu acelaşi nume. în zona Carpa ilor de Curbură. • Promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural. 102 I – Câmpina – Braşov cu D.

la nord-vest: oraşul Azuga.Dupa ultima delimitare a zonei montane a jude ului Prahova. precum şi la multiplicarea surselor de venituri. considerată reprezentativă pentru zona râului Doftana. conformă cu Hotărârea de Guvern nr. Se ocupau cu păstoritul şi munca la pădure. Aceste zone sunt caracterizate prin multitudinea resurselor naturale (resurse minerale. Teritoriul Comunal Valea Doftanei are următoarele vecinătă i: la nord: jude ul Braşov. Factorii de mediu au fost hotărâtori în constituirea primelor aşezări umane în acest spa iu. la sud: comuna Brebu-Şotrile. Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc. Vom proceda în cele ce urmează la o analiză de tip punctual pentru localitatea Valea Doftanei. Este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVI-lea. dezvoltarea atât a unor activită i agricole cât şi a unor activită i neagricole. La adăpostul pădurilor şi în apropierea apelor. Zona râului Doftana.. Cu siguran ă. activită i ce s-au transmis urmaşilor. fapt dovedit de existen a unor urme de via ă materială şi spirituală ce pot fi încadrate în societatea medievală timpurie. care au generat în timp. suprafe e agricole. 949/2002. Relieful. vechimea acestor colectivită i umane este cu mult mai mare. la sud-est: comunele Bertea şi Ştefeşti. vegeta ie forestieră. la vest: oraşul Buşteni. cu multe valen e turistice şi lipsit de surse de poluare şi degradare a mediului. cu satele Teşila şi Trăisteni. fond cinegetic etc. la sudvest: comuna Secăria. 292 . oamenii şi-au înăl at locuin e grupate în cătune. la est: comunele: Izvoarele şi Măneciu.). face parte din zonele rurale în care predomină factori favorizan i pentru dezvoltarea economico-socială. aceaste două comune au rămas în componen a zonei montane a jude ului deoarece se încadreză în criteriile prevăzute de lege şi anume: altitudine de peste 600 m şi cele de pantă mai mari de 20 grade.

Fundurile şi o serie de “clăbucete” ramificanduse spre sud. în zona de vărsare a Doftanei în lacul de acumulare Paltinu (580 m). Lacuri. local denumite “gâlme”.600 m.000 şi 1. cu panta predominantă peste 20% şi densitate de fragmentare puternică. Crăi ele iar pe dreapta Prislopu. Gâlmeia (1. este o diferen ă de nivel de 1.Forma principală de relief o reprezintă muntele. Cucioaia. caracteristica principală constituind-o relieful puternic accidentat.316 m. Secara.137 m). unde este limitrofă cu jude ul Braşov. sunt destul de numeroase: Valea Doftanei. Depresiunile intramontane. Altitudinea lor medie este de 1. alcătui i dintr-o culme principală sinuoasă. Unghia Mică. la limita sudică a comunei străjuiesc nişte măguri. sunt masivele Negraşul) cu urme de izvoare minerale la poalele sale). pu in accidentat şi clima mai dulce. cuprinzând altitudini cuprinse între 1. Pe stânga râului şi ceva mai către sud. Alături de munte. Gâlma Crăi ei. Baiu Mare. Relieful muntos al acestei localită i este mai accentuat către nord. Acolo se înal ă masive muntoase ca: Orjogoaia. Lunca. În continuare. Ciopârcenii. Zănoaga. cu direc ia NV-SE. ca forme de relief mai întâlnim dealurile şi piemonturile intramontane şi luncile (dealurile şi piemonturile intramontane au altitudini cuprinse între 500 – 1. Baiu Mic. Vârfu Mare.000 m). Valea Floreiu etc. Steiasa. Unghia Mare. O notă caracteristică a mun ilor din această zonă o dau ogaşele şi micile văi toren iale. împădurite fiind către mijloc.900 m. Cărăbanu. Între cel mai înalt punct vârful “Baiu Mare” (1.043 m) fac notă aparte în ansamblul perimetrului montan al aşezării. Mun ii ocupă cea mai mare parte din suprafa ă. Văile. Radela. au altitudini mai reduse. Rusu şi Floreiu.896 m) şi cel mai coborât. 293 . Gâlma Secăriei (1. Se înşiruie de asemenea mun ii: Pătru. de diferite mărimi. ca formă de refief. Valea lui Manole. ce fragmentează zona muntoasă cu drec ia NVSE. in număr de peste 12. reprezintă albia majoră a cursului de apă curgătoare Doftana şi are o lă ime cuprinsă între 150-250 m.

aceasta având direc ia nord-sud şi concordă cu panta generală a reliefului. La confluen a Doftanei cu Păltinoasa şi Secăria. constituind principala sursă de alimentare a jude ului Prahova. Concomitent. râul Doftana desparte mun ii Gârbova (pe dreapta). Apa freatică este în general foarte adâncă (peste 25 m). Unicul afluent mai de seamă al Prahovei în sectorul subcarpa ilor Prahovei. se utilizează apa lacului Păltinoasa. Ghimpoasa. de vară care au loc uneori în bazinul superior al Doftanei. Pentru alimentarea cu apă industrială a întreprinderilor ca şi pentru uz gospodăresc. Floreiul. Afluen ii Doftanei cu bazinele lor. Valea lui Vlădişor. lacul de acumulare de la Păltinoasa şi construirea unor baraje mai în aval fac parte din sistemul de amenajare a bazinului Doftanei. mâl. Prislopul. Mogoşoaia. În timpul ploilor toren iale.Hidrografia. înregistrând un debit mediu multianual de 4. apele Doftanei sunt zăgăzuite de un baraj înalt în spatele căruia s-a format un lac de acumulare.54 m3/s. măresc succesiv volumul de apă al Doftanei. nisip. Ermeneasa. Orjogoaia. Păltinoasa şi Purcaru iar pe dreapta: Muşi a. Bazinul hidrografic al Doftanei. Barajul Păltinoasa (Paltinu) formează în spatele lui un lac cu un volum maxim de 56 milioane m3 şi cu o lungime de peste 3 km. În zonele depresionare şi în luncă. 294 . râul Doftana izvorăşte de sub pasul Predeluş. de mun ii Grohotişu (pe stânga acestui curs de apă). Digurile de protec ie de la Teşila. Râul Doftana este principala axă de drenaj ale apelor din zonă. Brădeasa şi Secăria. datorită afluen ilor oarecum simetric plasa i pe ambele păr i. Afluen i pe stânga Doftanei sunt: Negraşul. prezintă o importan ă vitală pentru locuitorii acestei zone. pentru ca pe parcursul său de peste 50 km să traverseze în lung comuna şi să-şi mărească substan ial volumul de apă. cu atât mai mult cu cât în aval defileul îngust nu permite scurgerea rapidă a apei. Cucioaia. aceasta se găseşte mai la suprafa ă (3-5 m). şuvoaiele sporite brusc produc local viituri şi apele încărcate cu pietriş. şi lemne umplu valea largă a Doftanei din depresiune.

întâlnite doar în depresiune. • protosolurile aluviale (US61. deşi nespecifice pe fâşiile de roci marno-argiloase din bazinul Doftana. depresiunea s-a format prin eroziune. excesiv cutate. Decurg de aici interesante posibilită i de înscriere a Vaii Doftanei între traseele turistice prahovene. Apar uneori şi alunecări de teren. (US1…US18). soluri brune podzolice (US35…. în acest spa iu solurile sunt foarte diversificate. Eroziunea toren ială îmbracă un aspect aluvionar: blocuri. cu cea mai mare parte a versan ilor împăduri i. formarea şi evolu ia acestor soluri sunt condi ionate de prezen a apei freatice aflată aproape de suprafa ă sau chiar la suprafa ă. Datorită reliefului ce determină o varia ie deosebită a condi iilor de climă şi vegeta ie. Solurile. pe terenurile inundate frecvent. soluri negre-acide (US38…. râul Doftana beneficiază de o apă de primă calitate.US37). cu o moderată temperatură şi umiditate. larg deschisă şi insorită. 295 . încât.US60). Geologia. regosolurile solurile brune (US44…. • solurile gleice (US43). în condi ii de relief jos. aşa cum se remarca în defileul Doftanei de la sud de Teşila. cu întreaga sa re ea de afluen i. eumezobazice coluvisolurile (US63.Mun ii sunt alcătui i din fliş cretacic predominant grezos.US64. pietrişuri. Rocile predominate în teritoriul studiat sunt reprezentate prin gresii. US62).US42). se observă şi la Valea râului Doftana. Sub raportului mediului ambiant. Din punct de vedere gologic. remarcată la râurile Prahova. formate în condi iile unui climat umed şi răcoros. Teleajen.US65). Având 2-3 km lărgime. răspîndite în albia râului Dotana. zona muntoasă corespunde stratelor de Sinaia. pozitiv apreciată de turişti. astfel există soluri: • brune-acide (US22…US33).Majoritatea etajului montan de aici este ocupat de subetajul fluviotoren ial. specifice zonei cu relief accidentat. Eroziunea de mal. procesele de eroziune şi transport se petrec de-a lungul canalelor de scurgere. climatic protejată de brâul muntos din jur.

respectiv. 628.Scara: 1:5000. de calitate mijlocie. Tabelul nr. Clasa de calitate Clasa IV-a 6. respectiv. US 1-2-3-5…. 78. 316. Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Ploiesti. de calitate foarte slabă. Sursa: Studiu Pedologic Complex . Clasa VI-a Terenuri cu limitări extrem de severe. respectiv Terenuri cu limitări foarte severe. US 67. 476.-5860-62.38% din suprafa ă. 103. Specifica ie Terenuri cu limitări reduse.31% din suprafa ă. respectiv 4.8% din suprafa ă. US 4-16-17-18-26-39-40-49-50-63-64-65.4..• alunecări active (US67).-15-19…. 1992 296 . Clasa III-a Terenuri cu limitări moderate.38% din suprafa ă.Teritoriul Comunal Valea Doftanei . stâncărie).5. Situa ia stării de calitate a terenurilor Clasa de calitate Clasa II-a 8. Cea mai mare parte din suprafa ă este ocupată de soluri brune-acide (33. practic neameliorabile.31% din suprafa ă) si rogosolurile (22.33% din suprafa ă. • roca la zi ((US68).-25-27…-38-41-43-44-45-48-51…. 6021. se întâlneşte în zonele unde apar stânci pe mai mult de 90% din suprafa ă.19% din suprafa ă. ocupă 1.85% din suprafa ă).19%). US 42-46-47-59-61. Clasa V-a Specifica ie Terenuri cu limitări severe. US 66-68. de bună calitate. urmate de solurile brune eumezobazice (22. de slabă calitate. respectiv 1.

Pentru îmbunătă irea calită ii solurilor este necesară ameliorarea acestora prin: • în cazul solurilor acide se impune. Factorii limitativi mai importan i. corectarea acidită ii prin aplicarea de amendamente calcaroase. Acestă zonă se caracterizează prin două tipuri de climă: clima de munte. împrăştiate uniform şi încorporate în stratul superficial al solului. acoperirea terenului cu stînci sau bolovani.57% din suprafa ă.8% din suprafa ă. reiese că cea mai mare parte din suprafa ă se încadrează în clasa III-a de calitate. pe cele mai 297 . gradul de neuniformitate a terenului.33% din suprafa ă. fiind urmate de terenurile din clasa II-a cu 8. eroziunea de suprafa ă. gradul de gleizare a solului.Din cele prezentate privind starea de calitate a terenurilor.31% din suprafa ă şi în final terenurile din clasele V (ce includ alunecările active de teren) şi VI (cuprind ravenele şi văile ravenate precum şi terenurile acoperite cu bolovăniş sau stâncărie) cu 5. alunecările de teren. precum şi îmbunătă irea compozi iei botanice prin supraînsămîn ări cu specii de ierburi perene mai valoroase şi mai pu in preten ioase fa ă de aciditatea solului. • amenajarea ravenelor şi a toren ilor. • lucrări de îmbunătă iri funciare pentru stabilizarea terenului în cazul alunecărilor de teren. respectiv 78. • aplicarea măsurilor antierozionale asociate cu lucrări de eliminare a excesului de umiditate pe pante. ce se desfăşoară în zona reliefului înalt. ce condi ionează încadrarea în clase de calitate sunt: aciditatea solului. panta terenului.000 m şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6°C. Clima. cu altitudini de peste 1.Amendarea se face de regulă toamna. eroziunea de adâncime. se consideră că efectul amendării nu depăşeşte o perioadă de 4-5 ani. cu amendamente bine mărun ite. apoi cele din clasa IV-a cu 6.

000 m. în func ie de altitudinea reliefului astfel pe văi temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 grade C fa ă de cele de pe culmi. Temperatura medie a aerului. cât şi datorită lipsei oricărui factor de poluare. • zona climatică răcoroasă – umedă. temperatura medie anuală are valori intermediare. în modul de deplasare a precipita iilor anuale se constată o creştere gradată a acestora dinspre sud spre nord. atât datorită peisajelor naturale deosebite şi calită ii foarte bune a aerului. ce corespunde cu DepresiuneaTeşila. Între aceste extreme. etc. Astfel. teritoriul comunei Valea Doftanei face parte din două zone pedoclimatice distincte: • zona climatică rece – foarte umedă. în regiuni cu relief moderat accidentat. şi clima de deal.) şi peste 6 grade C.6 mm în zona Teşila şi 827.000 m altitudine. Precipita iile medii anuale variază între 812. 298 . unde predomină clima de munte.proeminente înăl imi acestea scăzând până la (-1-2)°C.8 mm în zona Trăisteni. Teritoriul comunei Valea Doftanei este foarte bogat în ierburi şi păduri. unde predomină clima de deal. şi prin precipita ii de 700-900 mm annual. la peste 1. înregistrându-se în general de-a lungul timpului temperaturi minime de – 27 grade C şi maxime de +37 grade C. Flora şi fauna. Analizând toti aceşti factori. rezultă valen e deosebite pentru practicarea turismului în zonă. se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 6-9 grade C. pe tritoriul comunal variază între mai pu in de 2 grade C în zona muntoasă ce corespunde celor mai înalte culmi (Baiu Mare. Depresiunile oferă un climat de adăpost favorabil aşezărilor omeneşti şi culturii pomilor fructiferi. Vârful lui Pătru. cu relief având înăl imi de 580-1. în zona de sud a teritoriului cercetat. la altitudini cuprinse între 5801000 m. la intrarea în comună (sat Teşila). în regiuni cu relief puternic accidentat.

şi a zonei de pajişti. Etajul pădurilor de foioase cuprinde zonele montană şi subcarpatină. ciubo ica cucului. etc. Podul Floreiului. de aceea reîmpăduririle prezintă o mare însemnătate. Recoltarea plantelor medicinale şi sortarea lor necesită anumite cunoştin e pentru evitarea erorilor şi confuyiilor. Col ul Cheii. Pădurile din zonă au diferite denumiri: Pădurea Ermeneasa. Acestea ajută la dezvoltarea şi maturizarea semănăturilor. folosite sub formă de ceai sau în alte forme.. Clăbucet. de asemenea aceasta lucrare se face la anumite tremene calendaristice. mestecănul. Păltine .000 m altitudine. brad. împiedicându-se astfel degradarea terenurilor. fragul. Valoarea terapeutică a unor plante este unanim cunoscută şi apreciată. Păltinoasa. ca de exemplu: afinul. aceasta favorizează men inerea echilibrului ecologic şi constituie o resursă materială de prim ordin. 299 . fapt care a atras după sine constituirea de şosele forestiere pe văile Doftanei şi afluen ii ei. cicoarea. iar pe muntele Orjogoaia şi în amestec cu bradul până la 1. Pădurea contribuie de asemenea. a ierburilor de pe păşuni şi asigurarea nutre ului pentru iarnă. brad şi alte esen e ajută foarte mult la echilibrarea regimului ploilor. etc. Pădurile de fag. coada mânzului.200 m. Teritoriul comunal cercetat se încadrează în zona de vegeta ie a pădurilor de foioaase.. pinul. chimenul (secărica). cireşul şi vişinul (codi ele fructelor). Negarşu. Locuitorii din Valea Doftanei cunosc propretă ile curative ale multora din numeroasele plante medicinale (pe plan local. Secara. la temeinica fixare a solului. utilizându-se denumirea lor populară pentru identificare). În jurul localită ii. Pădurea de făget se întâlneşte până la 1. Masivele forestiere au constituit şi constituie şi astăzi un obiect pre ios de exploatare sistematică.Versan ii din Valea Doftanei fiind acoperi i pe mari întinderi cu pădure. cătina. principala esen ă lemnoasă este fagul. Alte esen e întâlnite sporadic sunt: molidul. Secuiului. carpenul. fasolea (tecile uscate). coada şoricelului.

pătlagina. Negraş. ceea ce într-o oarecare măsură le izola de alte localită i muntene. Teşila a fost însă de timpuriu înfeudată unor boieri şi apoi mănăstirii Mărgineni din Jude ul Prahova. Între aceste sate existau legături bazate pe ocupa ia comună a locuitorilor de creştere a animalelor.. plopul. etc. măceşul (fructele lui). pelinul. pe teritoriul comunei trăiau patru sate independente: Teşila. Popula ia şi aşezările umane. iar Trăistenii satul Negraş. peşti specifici apelor de munte. etc. căprioare.frasinul (frunza). vulpea. fauna fiind reprezentată prin: cerbi. păsări sălbatice. Ca moşie. lupul. XVII-lea. rareori castorul şi vidra. trandafirul (petalele). locuiau în Teşila 91 de familii iar în Trestieni 24. în acelaşi mod. iar precipiat iile sunt mai abundente în punctele de trecere de la deal la munte. O altă cale de legătură a Teşilei şi Trăistenilor cu exteriorul erau potecile spre Trnsilvania.). salcâmul (florile). iarna scade până la –4 grade C iar vara se ridică până la aproximativ 20 grade C. Trăisteni şi Ciopârceni. porumbul (mătasea acestuia). Teşila a cuprins în hotarele ei şi satul Ciopâr eni. de exemplu prin pasul Predeluş. Plantele ierbacee din etajul subalpin. spre a le păşuna în 300 . În această aşezare udată de râul Doftana şi afluen ii săi. Până acum trei veacuri. ursul brun. salcia (coaja). nucul. veveri a. mestecănul. zmeurul. Pe asemenea artere de circula ie se deplasau şi crescătorii de animale venind din nordul Carpa ilor. Asemenea date climatice s-au dovedit favorabile sub raport demografic. biotop). Aşezările săteşti. În anul 1838. satul Trăisteni devine dependent de mănăstirea Sinaia. Pădurea de munte oferă un mediu de trai corespunzător (habitat. Teşila – Trăisteni. dintr-o mare parte a teritoriului Văii Doftanei. muşe elul. reptile. mistre ul. urzica. murul. popula ia beneficiază de o climă cu temperatura medie anuală de 6-10 grade C. trei fa i păta i (panselu a de câmp). permit păşunatul animalelor (ovine. printr-o hotărâre luată de stăpânire către finele sec. pinul (mugurii). se situau geografic între multisecularul punct vamal Câmpina şi limita nordică a principatului Muntenia. socul (florile). Cu timpul.

Datorită aceloraşi poteci şi drumuri.T. ea crescând de peste patru ori. de unde apoi produsele lactate erau duse spre desfacere în alte păr i. Totală Bărba i 3. Tabelul nr. 1989. Către 1970. În orânduirea feudală obştea locuitorilor din Teşila – Treisteni n-a fost izolată ci a între inut rela ii cu localită ile vecine. În 1974. Popula ia satelor Teşila şi Trăisteni în anul 1959 Denumirea localită ii Teşila Trăisteni 38. În sfârşit. atingând cifra de aproximativ 7. 301 . se circula pe drumul Bertea – Slănic. sau şi mai îndepărtate.000 locuitori.270 Popula ia: Din care: Femei 1. până în 1950. locuitorii satelor Teşila şi Trăisteni işi desfăceau micul lor surplus de produse la Câmpinasau Braşov. numărul de locuitori ai comunei Valea Doftanei se afla în acelaşi ritm viu de creştere. Legătura aceasta multiplă mai ales cu Câmpina şi localită ile transilvane. Valea Doftanei se afla în plin progres. pe care Nicolae Vodă Mavrocordat l-a dat mănăstirii Sinaia. este atestată documentar.664 2. mai ales cu ara Bârsei. Popula ia acestor două sate era în 1872 de 1. Alimentarea cu apă potabilă este favorizată aici de bogă ia surselor naturale existente. Cojocaru. realizându-se electrificarea şi alimentarea cu apă a localită ii.503 1.5. stipulează că locuitorii din Trăisteni.mun ii din jurul Văii Doftanei. sunt obliga i să plătescă vamă pentru “orice bucate ar duce de vânzare în ara Ungurească sau la Câmpina”. pag.480 locuitori. Edi ia a 2-a.821 1.233 Sursa: Ion V.5. Un hrisov din 1716. Monografia comunei Valea Doftanei.843 1.

D. 2004 302 . Prahova. Cadrul natural prielnic.5.7. 2004 Densitatea popula iei (locuitori/kmp) 24. Deşi.28 Sursa: D.R. cu climat montan moderat la care se adaugă varietatea resurselor naturale. resurselor bogate şi frumuse ii locurilor.A.D.Din cele mai vechi timpuri.A. migrarea popula iei tinere spre zona urbană şi deci îmbătrânirea popula iei rurale precum şi reducerea popula iei care se ocupă de agricultură. Tabelul nr. cu forme naturale de relief. comuna Valea Doftanei. Indicatori demografici Comuna Valea Doftanei Total suprafa ă kmp 286.53 Tabelul nr. Prahova. datorită reliefului variat.R. a fost o localitate locuită şi exploatată. Popula ia Specifica ie Număr de locuitori Valea Doftanei 7023 Număr de gospodării 2279 Număr de familii 2279 Sursa: D. aşezările beneficiind de adăpostul natural al mun ilor şi pădurilor. Raportul dintre dezvoltarea economică şi evolu ia numerică a popula iei a avut şi are implica ii demografice din cele mai profunde.6.5. prin strategia de dezvoltare durabilă a zonei montane se urmăreşte stoparea fenomenului de depopulare prin relansarea economică a zonelor rurale. în ultimul timp se înregistrează o scădere a popula iei rurale în majoritatea aşezărilor. au favorizat din plin popularea acestui spa iu.

Tabelul nr. Comuna dispune de resurse naturale de o deosebită importan ă: • pădurile de fag şi brad.5. predomină păşunile şi fâne ele. situate atât în vatra satelor cât şi la înăl imi mai mari. care datorită calită ilor sale de apă plată poate deveni o resursă deosebită. • carierele de bazalt şi piatră de var.156 Popula ie activă ocupată 1.120 Şomeri în plată Elevi şi preşcolari Coordonata economică Fiind o comună specifică de deal-munte. nisip. • pietriş. Agricultura se practică pe scară mai redusă 303 . Agricultura. 2004 7. care odată cu aprobarea Legii muntelui şi dezvoltarea agroturismului pot deveni resurse importante pentru comună. • golurile alpine. creşterea animalelor. Prahova.023 Popula ie activă 3. • cele 7 microhidrocentrale construite pe râul Doftana cu o produc ie de cca 30 MW-zi pot asigura autonomia energetică a comunei. are ca activită i economice importante următoarele: exploatarea şi prelucrarea lemnului.973 Popula ie activă neocupată 1.183 400 1. servicii. • apa. Structura popula iei Specifica ie Total popula ie Valea Doftanei Sursa: D.8. În comuna analizată. silvicultura. agroturism montan.A. comer .D.R.

Structura culturilor (ha) Comuna Valea Doftanei Arabil. Prahova.10.073 211 58 4950 2. din care: Total suprafa ă agricolă.5.662 20. 2004 6 33 209 19 4 105 304 .A.5. Tabelul nr.R. Structura fondului funciar (ha) Comuna Valea Doftanei Total fond funciar.D.881 28.datorită terenului accidentat şi a climei reci dar creşterea animalelor a fost şi ramâne o ocupa ie importantă a zonei. Prahova. din care: Lucernă Sfeclă furajeră Sursa: D.D. din care: Arabil Livezi Păşuni Fâne e Total suprafa ă neagricolă.A. 2004 20. din care: Păduri şi terenuri cu vegeta ie forestieră Sursa: D.9.628 Tabelul nr.R. din care: Porumb Leguminoase Cartofi Plante furajere.747 7.

R.398 209 58 555 2576 arabil vii livezi păşuni fâne e 305 .700 4. Prahova. 2004 3.492 2.5. 2004 7.11. Exploata ii individuale 4.Tabelul nr.205 Exploata ii individuale din care: Total suprafa ă agricolă 3.A.D. animale Bovine Total Comuna Valea Doftanei Sursa: D.484 1.5.784 Matcă Vaci cu lapte 1.12.D.840 2 880 277 0 Ovine Total Matcă Caprine Porcine Cabaline Bubaline Tabelul nr. Efectivele de animale UM=nr.881 Nr.R. Prahova.A. Fond funciar – tipuri de proprietate Comuna Total suprafa ă agricolă Valea Doftanei Sursa: D.

398 4.R.Tabelul nr. Prahova.5.881 Sectorul privat 3.R.1-8 ha 8.1-5 ha 5.6 Total exploata ii Sub 1 ha 1. Poten ialul agricol (ha/exploata ie) Comuna Total suprafa ă agricolă Ha Total Valea Doftanei Sursa: D.D.A.205 434.768 177 18.D. 2004 7. 2004 211 Cartată 211 SUP 0 NP 0 SUP 0 II NP 0 SUP 100 Clasa de calitate III NP 43 SUP 111 IV NP 38 SUP 0 V NP 0 306 . Încadrarea terenurilor în clase de calitate ARABIL Comuna Suprafa a I Totală Valea Doftanei Sursa: D.1-12 ha 12. Prahova.14.A.1-3 ha 3.1-25 ha Tabelul nr.5.13.4 2.

5. Prahova. Încadrarea terenurilor în clase de calitate LIVEZI Comuna Suprafa a I Totală Valea Doftanei Sursa: D.D. Încadrarea terenurilor în clase de calitate PĂŞUNI Comuna Suprafa a I Totală Valea Doftanei Sursa: D.A.A. Prahova.R.15. 2004 4.D.16.950 SUP 0 NP 0 400 II SUP NP 61 SUP 3.R. 2004 58 Cartată 58 SUP 0 NP 0 SUP 0 II NP 0 SUP 0 Clasa de calitate III NP 0 SUP 58 IV NP 37 SUP 0 V NP 0 Tabelul nr.Tabelul nr.950 Cartată 4.5.802 Clasa de calitate III NP 50 SUP 348 IV NP 35 SUP 400 V NP 20 307 .

A. Încălzirea se face cu lemne şi par ial.R. iar lungimea re elei de apă este de 29.R. captările fiind la cota 900-1000 m.18. alimentară (există unită i de prelucrare a produselor agro-zootehnice şi de prelucrare a laptelui). Încadrarea terenurilor în clase de calitate FÂNE E Comuna Suprafa a I Totală Valea Doftanei Sursa: D.5.823 Numărul de grajduri cu instala ii Sursa: D.662 Cartată 2. cu resurse de continuare a electrificării pe măsură ce ritmul construc iilor o impune.D.279 Cu grajduri 1.5 km.17. Prahova.D.014 Clasa de calitate III NP 50 SUP 200 IV NP 35 SUP 220 V NP 20 Tabelul nr. Comuna este complet electrificată. Indicatori specifici Numărul de gospodării Comuna Total Valea Doftanei 2.Tabelul nr. industria mică şi artizanatul. prin 308 . şi anume: exploatarea şi prelucrarea lemnului. Coordonata infrastructurală Alimentarea cu apă. Prahova. se face în sistem “cădere liberă”. 2004 Industria este reprezentată în localitate prin câteva ramuri.823 1.662 SUP 0 NP 0 228 II SUP NP 61 SUP 2.A. 2004 2.5.

15 km). 1 agen ie poştală DA NU DA 309 . Pentru viitor este necesară continuarea lucrărilor la re elele de alimentare cu apă. televiziune prin cablu. radio NU DA DA. mărirea capacită ii sta iei de epurare a apelor uzate în func ie de noile dotări şi extinderea re elelor. Comuna are sistem de canalizare pe o distan ă de 650 m cu sta ie de epurare cu treaptă chimică. Drumurile se prezintă destul de bine (din 65 km de străzi.19.5.sistemul butan gas. 4 grădini e NU DA. 1 liceu DA. şi de asemenea. se impune construirea unei rampe ecologice pentru deşeuri menajere (finan are PHARE).1. canalizare şi gaze (finan are SAPARD – Măsura 2. sunt moderniza i până în prezent. Dotări edilitare comunale Comuna Valea Doftanei Alimentare cu apă Alimentare cu gaze Canalizare Drum: Na ional Jude ean Garădini ă Scoală elementară Scoală generală Scoală profesională Liceu Poştă. telecomunica ii. Tabelul nr. 2 şcoli generale DA DA. 1 oficiu poştal. “Dezvoltarea şi îmbunătă irea infrastructurii rurale”).

oferă un peisaj deosebit. • Vârful Secăriei. 1 farmacie NU NU DA DA. terminat în anul 1971. cât şi a valorilor cultural istorice: • Lacul de acumulare Păltinoasa. societă i comerciale Cămine culturale Biblioteci Activitate bancară DA. 2 cămine culturale DA.Comuna Valea Doftanei Dispensar Farmacie Spital Gară Electrificare Baze sportive. ce se întinde pe o lungime de 3 km. 3 restaurante. Sursa: Primăria Comunei Valea Doftanei. 2 dispensare umane DA. săpate într-un strat de conglomerate dure. Comuna Valea Doftanei are un deosebit poten ial turistic atât datorită peisajelor naturale de o rară frumuse e. Agen ia C. urmând traseul marcat spre vest. • Rezerva ia de brad natural “Glodeasa”. Ambele maluri oferă condi ii prielnice pentru aşezarea unor campinguri pitoreşti şi a unor case de vacan ă. Barajul Paltinu. oferă o privelişte încântătoare. complexe comerciale. la aproximativ 6 km de satul Teşila. 84 societă i comerciale DA. 310 . are o înăl ime maximă de 108 m şi o lungime a coronamentului de 465 m. puternic încre ite de mişcările tectonice. 2 cofetării.E. • Ruinele bisericii vechi din satul Trăisteni ce se află pe traseul spre Braşov. 2 biblioteci Cooperativa de credit. 2005 Obiective turistice. 30 magazine.C. sunt situate pe drumul dinspre Câmpina. la câ iva km de lacul Păltinoasa. 2 baze sportive. de peste 200 de ani. pentru apă potabilă. • Cheile Doftanei sau ale Brebului.

• Muzeul de etnografie şi folclor deschis în cadrul Căminului cultural Trăisteni, ce păstrează obiecte, mărturie a meşteşugurilor şi tradi iilor populare din zonă; • Muzeul de arte plastice, deschis în cadrul Căminului Cultural Teşila, ce reuneşte peste 300 de opere de artă; • Tabăra interna ională de crea ie plastică Valea Neagră, deschisă tuturor artiştilor profesionişti din domeniul sculpturii, graficii, picturii; tabăra se desfăşoară vara la începutul lunii august; • Ateliere meşteşugăreşti specializate pe activită i de tâmplărie, articole din lemn, broderie, goblenuri, tors manual, etc., ce confec ionează obiecte tradi ionale de o mare frumuse e artistică; • Păstrarea tradi iilor legate de anumite sărbători religioase ca şi cele folclorice (Ansamblul “Crăi ele”, înfiin at în anul 1949, şi care de-a lungul anilor a reprezentat comuna cu bune rezultate în ară şi străinătate). Activitatea turistică. În ultimii ani, se remarcă în mod deosebit dezvoltarea turismului rural, a ecoturismului, prin apari ia a numeroase pensiuni, marea majoritate a acestora fiind omologate* (*Prin Ordinul nr. 510/28 iunie 2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, emis de Ministerul Turismului, au fost stabilite norme metodologice obligatorii pentru to i agen ii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice. Astfel, în cazul pensiunilor turistice rurale, ele se clasifică pe flori, în func ie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă, avînd drept scop prioritar, protec ia turiştilor), astfel punându-se în valoare poten ialul natural, cultural şi uman, şi promovându-se produsele turistice la nivel local. În comuna Valea Doftanei, turiştii pot fi caza i în 9 pensiuni omologate (clasificare - 2 flori), cu 106 locuri de cazare (22 camere), şi în 11 gospodării particulare incluse în programul de agroturism care au 78 locuri de cazare (38 camere), ce func ionează sezonier şi în weekend.
311

Tabelul nr.5.20. Situa ia pensiunilor omologate
Pensiuni Paradis Crăi a Căprioara Cojocărescu Gelu Loussiana Dedu Claudia Rodica Clasificare ** ** ** ** ** ** ** ** ** Nr. camere 10 6 5 4 2 7 3 4 2 Nr. locuri 24 14 18 8 4 20 6 8 4 X X X X X X X X X Sezonier Weekend Permanent

Sursa: Primăria Valea Doftanei, 2004

Toate aceste structuri de turism oferă pensiune completă, au spa ii de agrement (grădini, terase, locuir de joacă pentru copii, locuri de parcare, se poate practica echita ie (Crăi a), închirieri de biciclete şi schi (Crăi a, Loussiana, Dedu, Căprioara). În zonă există de asemenea, cabane de vânătoare (Cabana Valea Neagră cu 16 locuri şi Cabana Florei cu 8 locuri pentru turişti) şi cabane turistice ale Ocolului Silvic (Cabana Radela cu 12 locuri, Cabana Cungi cu 24 locuri şi Cabana Vadu lui Zeghe cu 4 locuri pentru turişti), precum şi aproximativ, 300 de case de vacan ă, multe dintre ele situate la intrarea şi la ieşirea din comună, într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Prin ecoturism, se încearcă minimalizarea efectelor negative asupra mediului local şi natural, ca şi asupra popula iilor locale. De asemenea ecoturismul ar trebui să contribuie la gestionarea spa iilor protejate şi să furnizeze avantaje economice şi sociale locuitorilor comunei, prin lărgirea spectrului de activită i economice

312

tradi ionale (agricultură, creşterea animalelor, pescuit), şi să ofere oportunită i specifice, astfel încât, popula ia locală să fie în măsură să utilizeze spa iile naturale într-o manieră durabilă. Pentru dezvoltarea agroturismului şi ecoturismului, este necesară aplicarea la nivel local a unei strategii de turism, care să protejeze resursele turistice şi să realizeze un echilibru între natură şi turism. Pentru valorificarea în continuare a poten ialului turistic al comunei, se impune: • organizarea activită ii de agroturism prin omologarea de noi pensiuni agroturistice, crearea unui dispecerat de cazare, activită i de informare şi publicitate; • colaborarea cu ROMSILVA, pentru valorificarea fondului de vînătoare aferent comunei şi stabilirea amplasamentului pentru pârtiile de schi; • între inerea traseelor pentru ciclism montan şi amenajarea unor trasee şi poteci pentru drume ii; • organizarea unor programe de pescuit sportiv pe lacul Păltinoasa; • dezvoltarea industriei artizanale tradi ionale; • realizarea unui micro-complex agroindustrial pentru produsele ecologice (lactate, produse din carne, fructe de pădure, ciuperci); • construirea unor mici moteluri care prin arhitectură să se încadreze perfect în peisajul natural; • amenajarea unui complex sportiv şi de agrement; • atragerea de fonduri SAPARD şi PHARE, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale; aplicarea măsurilor de dezvoltare durabilă a zonei montane.

313

Tabelul nr.5.1. Lista localită ilor cuprinse în zona montană a jude ului Prahova 1. Municipii b) Par ial Nr. Denumirea municipiului crt. 0 1 1. CÂMPINA Sate apar inătoare (Cartiere) Nr. Nominalizare 2 3 1. Cartier Voila 2. Cartier Muscel

2. Oraşe a) Integral Nr. Denumirea oraşului crt. 0 1 1. AZUGA Sate apar inătoare (localită i) Nr. Nominalizare 2 3 1. AZUGA 1. BREAZA DE JOS 2. BREAZA DE SUS 3. FRĂSINET 4. GURA BELIEI 5. IRIMEŞTI 6. NISTOREŞTI 7. PODUL CERBULUI 8. PODU VADULUI 9. SURDEŞTI 10. VALEA TÂRSEI 1. BUŞTENI 2. POIANA APULUI 1. GHIOŞEŞTI 2. PODU LUNG 3. POIANA 4. POSADA 1 SINAIA

2.

BREAZA

3.

BUŞTENI

4. 5.

COMARNIC SINAIA

314

2 1. 3. CORNU 7. 6. 1. 6. 2. 4. 4. 3. Denumirea comunei crt. BERTEA BREBU CĂRBUNEŞTI Sate componente Nr. 2. 2. 2. 2 1. Nominalizare 3 ADUNA I OCINA DE JOS OCINA DE SUS BERTEA LUTU ROŞU BREBU MÂNĂSTIRII BREBU MEGIEŞESC PIETRICEAUA PODU CHEII CARBUNEŞTI GOGEASCA CERAŞU SLON VALEA BORULUI VALEA BRĂDETULUI VALEA LESPEZI VALEA TOCII CORNU DE JOS CORNU DE SUS VALEA OPRII IZVOARELE CERNEŞTI CHIRICEŞTI HOMORÂCIU MALU VÂNĂT SCHIULEŞTI 5. 1. ADUNA I 2. IZVOARELE 315 . 2. 0 1 1. 5. 3. 3. 1. 1. 2. 4. Comune a) Integral Nr. 0 1 1.b) Par ial Nr. Denumirea oraşului crt. SLĂNIC Localită i apar inătoare Nr. 2. 3. CERAŞU 6. 4. Nominalizare 3 GROŞANI 3. 3. 1. 5. 1.

6. 4. MĂNECIU 9. 3. 3. 5. MĂNECIU UNGURENI CHEIA CHICIURENI COSTENI FĂCĂIENI GHEABA MĂNĂSTIREA SUZANA MĂNECIU PĂMÂNTENI PLĂIE U POSEŞTII PĂMÂNTENI BODEŞTI MARDEALA NUCŞOARA DE JOS NUCŞOARA DE SUS POSEŞTI UNGURENI TÂRLEŞTI VALEA PLOPULUI VALEA SCREZII VALEA STUPINII SECĂRIA STARCHIOJD BĂTRÂNI BRĂDET GRESIA POIANA MARE ROTAREA VALEA ANEI ZMEURET ŞOTRILE LUNCA MARE PLAIUL CÂMPINII PLAIUL CORNULUI SECIURI VISTIERU ŞTEFEŞTI SCURTEŞTI TÂRGŞORENI 316 . 8. 6. 9. 9.8. POSEŞTI 10. STARCHIOJD 12. 5. 1. 4. 8. 2. SECĂRIA 11. 2. 2. 3. 7. 6. 2. 3. 4. 5. 6. 5. 1 1. ŞOTRILE 13. 4. 3. 1. 2. 7. ŞTEFEŞTI 1. 8. 1. 10. 7.

2. 5. 4. 1. 1. 1. 3. 2 1. 3. 7. DRAJNA 3. 4. ARICEŞTI ZELETINI Localită i componente Nr. Denumirea comunei crt. VALEA DOFTANEI b) Par ial Nr. 1. 4. 2. 1. 7. 1. 2. 8. 5.14. 3. 6. 2. 5. 2. TALEA PLAI TELEGA BOSILCEŞTI BUŞTENARI DOFTANA MELICEŞTI ON EŞTI TEŞILA TREISTIENI 15. 6. 3. TELEGA 16. 1. POIANA CÂMPINA 5. 2. 6. Nominalizare 3 ARICEŞTI ZELETINI DRAJNA DE SUS CĂTUNU CIOCRAC FĂGET OGRETIN PLAI PODURILE POIANA MIERLEI PIETRIŞU RĂGMAN BOBICEŞTI POIENILE SĂRĂ EL TULBUREA TULBUREA VĂLENI PIATRA IZVORU PLAIU VALEA BRADULUI TEIŞANI 2. 1. TALEA 1. 8. 0 1 1. 2. PREDEAL SĂRARI PROVI A DE JOS PROVI A DE SUS TEIŞANI 317 .

3 2 0 2 19 18 1 94 73 21 115 91 24 318 .2.Tabelul nr. localita i 2 1 0 1 6 5 1 23 16 7 30 21 9 Nr.5. Centralizatorul localită ilor din zona montană a jude ului Prahova Specifica ie 1 Municipii din care: a) integral b) par ial Oraşe din care: a) integral b) par ial Comune din care: a) integral b) par ial Total jude d.c.: a) integral b) par ial Nr.

Valea Doftanei 1.P. Repartizarea localită ilor din zona montană a Jude ului Prahova. Şotrile 13. Starchiojd 14. Izvoarele 9.3. Telega 17.D. Ştefesti 15.Tabelul nr. Brebu 4. Măneciu 319 . 328/321/2004 .M. Slănic Comune integral în zona montană 1.R. Buşteni 4. Poseşti 11. Cosminele 8. Talea 16. Azuga 2. Cornu 7. Ceraşu 6. Comarnic 5. Cărbunesti 5. Sinaia Oraşe par ial în zona montană 1 1 localitate componentă: Groşani 17 10. Municipiu integral în zona montană 1. Secăria 12. conform Ordinului nr. Câmpina Oraşe integral în zona montană 1 5 1. Bertea 3.5. Breaza 3.A. Aduna i Bertea 2.

Provi a de Sus 1 sat component:: Piatra 3 sate componente: Izvoru Plaiu Valea Bradului 6.Comune par ial în zona montană 6 1 sat component: Ariceştii Zeletin 9 sate componente: Drajna de Sus Cătunu Ciocrac Făget Ogretin Pi igoi Plai Podurile Poiana Mierlei 1. Drajna 3. Provi a de Jos 5.Predeal Sărari 5 sate componente: Bobiceşti Poienile Sără el Tulburea Tulburea Văleni 4. Teişani 1 sat component:: Teişani 320 . Ariceştii Zeletin 2.