P. 1
Savatie Baştovoi - Micul Pateric

Savatie Baştovoi - Micul Pateric

|Views: 232|Likes:
Published by laura_innervision
Savatie Baştovoi - Micul pateric (pentru copii)
Savatie Baştovoi - Micul pateric (pentru copii)

More info:

Published by: laura_innervision on Oct 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2015

pdf

text

original

?#*bi.

Stvrtie3?$togoi

t a-rHrthr a

MICUL PATERIC

PARTMTE!E tAVATlt EAITOVOI

, ATHr)hr A

Reda.borEleM Ma!i!€6d Cop€rta:lmmdah Sa$tie 8altorci

CUViNTiNAINTE

O lebmorEh Salatie Batto@i O Editura Cathisnr, P6Eu Prezdta edilie, Bucuietti, 2ftl8

i CIP. BiblioEdt N.$dtL.I@&t D..@d @Pll d. i.lmoi.n r,fi.lr ?.tdt / povdit ti ltu.hr Fnh thlie B.lorci. - Buclr.tn: Carhb6. 20(E L s.hne 8.!orci, i@nonrh (.drPti tl )

e la bun inceput,tr€buiesI spunem esreun ce Pareric. Cuvinhrlpat nc provinede ta g€cescurprrer,adict p&inte. Prin urmareParericul esteo cartecarc $pdnde cuvinte.le Sfintilor perinli adunate pentrufolosuloedincioqilo!. Biserica Ortodoxea mogtenit multe Datedce. mai Cel mai cunoscrrt PokncnlErtpkar. El cu;rinde mtueste turii deEprp s6nFicareau Uiiin reacuriteI rV-lea at Vl-lea,in sFcid in PustiaEgptului, dupdcumil a.rat

astfel ii Cutjmpulaufostalc:tuite altePaterice' incit mari minJstirile Mai de destul mLrlte. toate eleauaiuns lor' din lumeaintreatd au Patericele de Patericul faF, numit de noi ,,mi(, nu esteo Prc_ mad ci o culetere s.urtarea vreunuiadinte Patericele Pd' Je tertedin m* multeizvoarc,Qmar h: LtL"ai@nul Vctilesfrnliln Pe Ptoloagete tn;it feiot"an,Urro"aAul, Sfnlilu lta' [nc: a&L+ am pretuatisvmsitl ds Vt4ile sfintului GrigoriecelMare cuprin:€in Dialogudle I'rsr"i uza este Mi.ui Paterir dmumit astfelalit din ca dimen_ c€lor siunilor sal€,cit $ PerltrufaPtul c, s€ adreseazi e* .aot t je i"t".tim Povestii cares: hezeast! -i"i. Pentfl a fi cit inieresulcopiilor.Ele au fost rePovestite, urmarit' nai clare maiusorde 9i tt"U"ie sJ uititn ct Micl Pakrtr E" t*ti i "u intimPlirile Povestjte o "."tt nu este culeser dePo\€$i Toate amintitiin orte sint Ae slnt ua""i'"t" Sri"F,li oarnenii au reJ oin cauzamodatlet nu toatenumele-Efintilor se tJtransmise ptnl la noi.inseaeastanu tsebuie fieo oi"ai.f l*mr'" i,"t ln t glture cu ei Prinrugiciune' " '-N" i"aoirn ce Snn$t,c e au fost atit de buni in "'. timDulvietii nu vor lntlrrh 3l vine in aiutorultuturor ceidr*re *'orati cu dtago.tr vt4ile lor 9i vor ln'erca Be lor faPtele bune. urm€ze

M T CULPAT ERT C
(UVINTE FOI.O3ITOAR E PENTRU CEI Mlcl

5 T R U 6 U R ELE

5FINTULUI MA<ARIE

cflugiii atunci cind s-a petrecut intimplarea pe care o inti-una din zile, a venit la Sffrtul Macarieun om oarecare9i i-a adusun stmSurecopt 9i bine mirositor. Trebuie segtim ci in pustie clluglrii nu aveaude unde culege struguri deoar€ceacolo e ari$A mare tot timpul, nisip cit r'€zi cu ochii Siplantele lipsescaproap€cu des:dr9ire. Omul s-a gindit ci ii va face o mare bucurie pdrintelui Macari€ aducindu-i acel strugure care e3te adt de pr4ia6 in pustie, unde nici mdcarapanu e indeajuns.Sffntul a luat sEu8urcle$i a multumit oaspetelui pentru dragosteaadtate.

riia odale pustaEgiptului parinte nuin un cu meleMacdrie. Acesta cunoscut toa$ la. era in ra pentrufaptele bunepecdrele facea mult: 9i Iumevmea la el dupe sfat.Deoarece aceeati in pustie mai locuiainci un plrinte Macarie,pe acesta, despe care vomvorbi,toli l.aunumitOr4eanul, cauza din c; piovmea din v€stitacetatea Alexandriei.Snntul Macarie era de acumbdtdn si conducea m5nestire o de

Rlmassingu in €hiliasa,perintele Macarie gins-a dit se menincestrugureleacelaatit de frumos careil imbia mireasna ru luiplacut:Darcind vrutsA a rupa o bobitd,dintr-odategi-aadusaminted€ intreagaobFted€ cilugiri pe careo conducea s-agindit cdSi€i 9i glste dinh-un astfelde strugrre. ar fi vrut, desigur,se Cesi faci sffntul? Se-lmenince singurn-a marvrut, gindulla ceilalf celugari fdcuses€simtd deoar€ce il z8hcit 9i lacom.,,Oaieeu Eint chiar atit de mic la suflet, incit se manincaceststruguresingrrr,in timp c€ Nu alti {ratirabda sete? voi face de dcedstal")i-a zis pArintele sineasa.$i" tot gindindu-secese facecu in acelstrugure,Snntul Macadehoteri sil deaprimului Nu tr€cumdte r'r€m€9i iatncdun ctlugir a bltut la pdrintele bucurat V-a"indu-1" s-a u$ pldnt€lui Macarie. Ei, strugur€le i l-a dat zicindupl c. 6 vorbit cuel a sco6 ti strugu€,d eu de dunr"htl, fiaE, primegie la mineacest bolnavatacenu potdnca Btrulrt btfrtr tl .m sionacul a ld." 3ftttuI Macarie zispricinabolii doarpentrua-l tut. F lnt .l ptkmal.I darul,clci 9iel ar fi &stat hi.ar o Frateldf dh .ol tod sft dearlic ri debinemirositor. h I lud rtsqunle ii ea dusmultunind la chiliasa. l0

insAcind a ajunsin chilie ii a vrut sl m;nin€e strugugind pe carel-a avut re1e, tinarulc5luger avut acela$i a SiSfntul Macarie:,,Cumvoi m'incaeu singur aceststrugure,in timp cealli frati rabd; de s€te?Md voi duce9i il voi da uui fratebolnav." Celugiiul a ieit 9i s'a dus la unhatepe careilttia maibolnivicios: aremai mar€ ,,El nevoiede€it mine de strugure" - i$i ziceain sin€asa. bolnav n-a tinut Dar s-aintimplat ce ni€i calugdrul A$a pentrusine,ci a hot:dt sel deaaltcuiva. strugurele de a trecutstrugurele la un ciluger h altut,c;ci fi€care s€gindeala ceilalti, nu la sine.Spresear;,unul din Si

11

cllugl4 caretocmaiprirnise dar a€el in strugureminunat dela un alt frate,s-aSinditin sineasa:,,Cestru$re frurnos!Cumde a alunsel in aceasti pustiearsA soade !e 9i lipsiul deverdeall?Md voi ducese-idaustrugurele pr ntelui nostruMacarie, pentrucA€l e btrtfin qi are mai multe ne!oie de o hranecaaceasta d€dt mure,care sint tinlr 9i putemic."Zicind ac€st€a, cAlugliul a asclrnsstrugurele haina9i s-adus cu el la chilia Sffnsub tului Macarie.

Cind a vezutSnntulMacade strugurelemult s-amip€ mmal cici l-a recunoscut indatd.Erachiarstrugurele carcet pdmindu{ in da! 9i nevnndsal mdrince,I-adat unui frate.Sa mirat,pentruci fratele car€i-a adusstrugurele inapoi eraaltul decitcelde dimineall. Sffntulininlimplate,cumcdfralii n-au dati ii-a dat s€ama cele de pentrusineFil-audatde voit nici unul snine sEugur€le la unul la altul, iar acumstruBurele intorsinapoi la +a el. Pregdndu-6€ nu ttie nimis S6nhllMacarie luat cI a strugurele a mulumit, minunindu-se citi dngoste de 9i au dat dovadi c ugerii din obtteasa,deoarece nimeni gindit la sine,ci fiecare ceilalti. nu ea la 1.2

Rimas sinSur, plrintele Macade a luat strugurele, zicindu-gir,,Devremecenici unul dintre frati nu a mincatacest strugure,cumil voi mincaeu,catel€ sint plrinte 9i invAtdto.?"9i, zicind ac€ste4a dus strugurel€ Sil-a pus pe o piaht. O paslre a venit 9i l-a luat, ducindu-l puigorilor€i. AFaa sfiriit strugurel€Sfntului Macarie,

5 FIN TU AcATON 5 I IN GER U L L

e w€measfrntului Antoni€ c€l Mare htria in Egiptun pErintepe numeAgaton.Sespunecl A8atot! pe dnd ela dnl{, l-a vizitat pe Sfntul din darul Antonie.Ac€6ta ulrni aveade la Dumnezeu ata d€ a !€dea sulleteleoamenilor, cufl noi le vedem fala. Deci.dupi ceau statde vorbr, SfintulAntoni€ia zb dnirului Agatonceti €l vaaiunte sfnt qi vaff atit de rdul btrnd$ ftue dereutate, tncit nu va mai put€ar'€dea in oammi,ci numaibinele.
14

A9as-aSiindmplat clci, cu timpul, perintel€ Agaton a ajuns deblind,incitniciodaH cesup;rape njdtit nu m€ni,oricit de mult rtrui-ar fi pricinuir. A avut loc, atadar, cu Snntul Agaror! urmitoarea infmplare, din caresevedecit de ribd;tor qi de blind ajuns€se. ktr-o zi. s-adus sfnrul in ora! savindd vas€" Ie de lut pe careh fecea dina sain pusrie am uicu tat saspunem pirintele Agatonela pusrnic. ce Mer8ind el a;a, a SIsit pe cal€un lepro6.L,eprosul intr€bat: l-a ,,Unde ducil" ,,Inorat,s, vind va!€le te acesrea,,i-a r;spuns sfintul. ,,Fii bun - a ,is iar4i leprosul-, ia-n, 9i pe minecu tin€." ,,Hai!" - a crTut la invoiau Sfintut A^8aton luindu-l pe leprosin spate,l-a dus cu gieu 9i,
L6

cind au atunsin piat5,leprosuli-a zis ian ,,Pune'mi acolounde vinT vas€le Sfintula oql . f,cutaiacumi-a cerutbolna\,lL dar nu apuce bineselindi un vas,cind leprosul$ri iar cu gura: ,,Ai rindut un vas?",.Da!"a r:spuns prrintele Agaton. l-ai ,,Dace vindul ins€amni ce ai banil Acl'm sd-micumperio pltcintl de banii 4tid!" Sfmtuln-a statdelocpe ginduri,s-adus ti i-a cmp:rat leplosului o plEcintd.Dar leprosulnu s€ liniit€a. Numai cea vindut pirintele Agatonumdtorul l?s, €i leprosuliar a strrit cu gura:,,Ai vindut incl un !?3?Cump;r;-miun strugure:" tot atd.pinSin se.5r r& deindati cevindeasnntulcem,leprosulii cerea si-i cumPere un4 ba alt4 pintr cind s-auterminat9i vaba E€le. banii. si

t7

Ahrnciainteles Sfi.nrutAgdron leprosuleecaret-a cd punat in.spateiu era un tepro6ddeve ci un Inger d h rar cer,ftimis de Dumnezeu sJ incerce ca btindeled r:b,i darealui. D€ ariti bucurie, p&inretui Agaton i_arie<ut ii oboseala. a luat-o incetitor spl€ chli; sa nulte zite El 9i .,n oupaaceea nu-ijputeatua Bindutde ta cele rimDlate.

Cum seapropiaseara, pirint€le Agatonvru s: poineasce spr€ casl. Leprogulins: nu-l shbea: sd "Vrei pleci?la-mi ti pemine,casi mtrlati acolodeundem-ai g luat!" Remas flre vas€ti f;ri bani, sffntul il lut tn spatepe lepros9i pomi inc€tla drum.Aiunsla locul de undeil luase pe dimineaF leprot l.a p'rscu gniajosii a!.rut sdplece. nu apucl si fad un pas,cind aauzir Dar in urmasarm glasatit de pHcut,indt n-ai fi gisit in rot pemintul un Slasmai dulceti mai frumosde.it acela: ,,Bin€cuiintate9ti.Atato& de Domnulin cer9i pe prmint!" lnsdcind s-aintor6si vad: cinea gr;ft, n-a mai vezutpenimeni.
18 79

CALU6ARU L ' FUDUL <ER'ETORU R A < LA
'I

\

Odatl a venitin mrnlstire un cergetor. V;zindu-I,bltdnul caluSir i.a intins singurapiine pe careo av€a. ins{ a zb suplra! ,,Nu weau piine,weau o Crrgetorul clma9r!" C:luSlrului i s-aflcur mill debietul cerg€ror si l-a chemat intr€ in tumul s;u si seodihneasc; s;

1t ,u foart€ multe veacuriin urmE a fost pe maIurile dului Iordan o min&tire caresenurnea a Tumu lor, deoarec€ cilugtrrii de acolotrliau tumuri. In-aceasul mindstireeraun ciluger brtdn 9i 'n foart€slrac.Insi necAtlnd sirrcia sa celug;nl fdcea la intotdeauna milostenie putinul p€ car€il avea. din 20 2l

Cind a htrat in ddlia Bitrinului, cer$€torul mis-a nunatIoartetare.Ciluglrul nu mai avea nimic in afard de cimaF p€ carco purta. Atunci dezlegindu-ritrai' sta,cer9€torul delertatin mijlocul chiliei tot ceavea, a zicind:,,Ia acestea" c5lugdrgc, eu voi mai 8;si in alte Darte ceimi t€buiesc!" c€l€ plecat, gindindu-se sinea ot de iuin Certetorula sa bitor em acelcelu8fusA6c,dacr gi-adat ultima lui piinecamilostenie. ziua acee4cerg€torul hotedt si Din a fie mai bun, si nu mai facemofturi atuncicind i sedi ceva, strprimeascA cu muliumire. ci totul

CALUCARUL <ARE DORMEA tEII CU

ot in pustiaIordanului treia lm alt c{uger bila trin care,pmtru multa lui bunltate,ajunsese sffnimi€.Sffntulbedn iubeaa6t de mult rug;ciunea" incit de multe od ple.a din mEnlstire9i petrepustiului.Acoloel ceasdp6nini intr€giin singurAtatea vorb€acu Dumnezeu cu inSerii9i multe lucruri mi9i nunatei selnfmDlau. 22 23

denoi.Cici Dumnezeu ftrcut9i animalele s€ating i-a nu deceicareascultd Dumnezeu." de ToficaluBarii rrmasrnnai fi de atunciau inc€au put sI ffe mai buni 9i mai bfmziunul cu altul, ca$ ei str ajurydneinJri€ati, bdtfnul celstrnt. ca

Trebuie ttim cein pustiusint o multimede6nimase le fioroase, ar fi bii, hienel€, la fel depericuloti cum dar sint $i gerpiive-nino$i. Ctlugerd ins; nu set€mea nide mic,deoar€ce a!€a .a aprrebr chiar pe Celcarea AIl cut toateanimalele, adicl peDumn€zeu. S€spun€a despre acest c{ugtu brfiin nu doarcAnu setemea fiarelesebatice, Sic!, atuncicind pleca de dar singurin pustie,sead;poGtea p€stenoaptein culcujurile leilor! Odattr bdtrinul s-aintors in m;nesdrecu doi pui de Ieu inveli$in hainasa.Totj criug;rii s-auminunat 9i l-auintrebatcumdea reu9itstria ac€ipui din culcutul lor, c{ndsegtiecit de fioroase relesint leoaicele Si €are&iapird puii. Betrinulle-azb: ,,Dace vom pdziponrncileDorhnuluinostruIisusHdsto6,leii sevor teme 25

STiNTUtEUFRO5IN LE tr MERE DrN RAI

te c ug& s€rugacu inima la Dumn€z€u segindeala Ei bun;tltile carevor fi in viataviitoarc. Duirnezeuil iubeafoanemult p€Eufrosin, penFuce el nu secertaniciodatt cunimeni.Vrind slj r;spldteascepentrubunetaEa Dumnez€u fkur lui Eufrosin sa, na urmitorul dan sdpoatl plecain fi€calenoapt€, intr-o dipit . oriunde l-ar duce Sindul. Cu alte cuvint€,era d€stul ca Eufrosinse-9idoreasclcevafoartemulr, cd Dumn€zeu 9i indeplineadorinla. Dar pentru ce Eu, ii frosin seBindeatot timpul la Gridina Raiului noapre clenoapte pomenea acea se in Sredini incir nu gtiadace c€€a i s€intimpli esteadevtuat viseaz:. ce sau

uviosul Eufroeins-an&cut intr-o familie foarte s;raci. De mic copil a fost linittit ;i a3cnlttrtor. Clnd a ctes<lt mar mlrisor, s-adu! intr-o mAnlstireii-i ajutapeciluglri la trcbudlelor primind in schimbadlpost 9i hrantr.Tintr$l Euftosh era ticut 9i smerit9i-i pHceaseFtreaci mai mult in rugdciune Dumnezeu a d€<itpildvdgind saulenevind.De aceea, dnduit ln a9afel, indt EuIrosinst fie pus la bucieide Aici sneritul fi iubitorul de linig s: tlteasce mincarc. 27

m-a lesataici si o pezesc semininc din eatot c€vof iesc." Auncipreotuli-a ,,Oa poli sJ-m daiii mie zis: re i mecarcevadin ac€asti$idina preafrumoase?" ce ,,Ia voiesti" rtrspuns Euftosin. Preorul aritdtcumind d -i-a niite mer€frumoase, Eufrosi&rupind citeva,i le-a iar pusin rasn.In ace€a'iclipd a betuttoaca9i preotuls-a vedenie. trezit din acea

In acea manistireheia f un preotsffnt.Acesta rus€ gademul6 vr€mela Dumnezeu descop€re e3se-i am tein Gr;dinaRaiului. ru8ind aF, i;H cr 6.apoTot u-s€ menitintr-o nodpte intr-o gredini preafrumoasa, plina cu pomi/in caredntau pis&i nemaipomenite. c:mds€ uite mailine, preotul cesl vad;? Nu-i venea oeade s.{ odilorl ln mijlocul gredinii stlt€a EuJrosin, bucrrarul, pomilor. 9i s€indulceadin roadele Apropiindu-s€, preotul l-a inbebat mirar ,,A cui este gr;dina ac€asta cum ai ajunsaici?" ,,Aceasta est€ ti lui iar Sridina alegilor Dumnezeu, p€ mine Dumnez€u 28

Prcotula crezutcetot ces-aintimplat a fostun simplu vis. Dar,cind s-aridicat din pat,€esevad:?Pemasderautrei merefrumoase, umDleau caie camera o de

29

Bdgindmerelein snr preornireasrne nemaipohenitd. tul a alergatrepedesel cautepe Eufrogin. Acesta to€maiieFea chiliasa,dnd preotulSrtbit l-a oprit,,Eudin frosine,spun€-miunde ai fost azinoapte?",,La mine in chilie" - ia i:BpunsEufrosin.,;Iejur p€ Durnnezeu, spune-miadeverul!"Vezindce pr€otul gtie totul, Eufrosinnu s-amai putut ascunde i-a zis:,,Am fostaco9i pe lo undeai fostSiSfmtiaTa9i euF-amdatmerele car€ le ascunzi acumin sin." foanetar€,hdat; dupa terminarea Minrh'hdu-se rugiciunii preotulaadunattoaE rdnistirea d le-apovestit cnlugeribr celeindmplate Fi despredarul mare al p:rint€lui Eufrosin. Insncind toli au wut sealer8e la Eufrosinsl-gi ia binecuvintar€, pe Eufrosinde unial fiind smerit$ nesuportindlaudede nu-i! Cdciace5ta, le oam€nilor, fugit int!-o alti mlnlstire, undeea a5a c!is, canimenisAnu-l flmoas.e.AcoloSffntulEufrosin acontinuat seroage taintrlui Dumnezeu sAplece sa in $ in fiecare noapte Gddina Raiului. in Iar merele acelea minunate fostvezute mulau d€ t lume. Multi bolnavi, gustind cite o bucilict din ele, s-au vindecat de bolile lor. Iar preotul a p;strat unul din merepini la doartea sa,clcl mlrul nu ard30

ta deloc semnec; ar putrezi, ca mer€leobi$nuite,ci, dimpotrivt rdspindea intotd€auna mireasmifoaro te Dlicutd.

31

5 FIN TU L ONO N C

il TILHA RI I I NM A R MU R IT I

Inia odateun c ugArbltrtn p€ nume Conon. Acesta€ra foane iubit de Dumnez€upentru b$ltatea lui. De aceea Dumn€zeu pa"€ainil totdeauna, Bi nu i s€indmplecevar;u. ca OdateSffntulConon m€rgea prin pustie.Nigteiilhai l-au vlzut ii .u vrut sll omoare. Dar,cind au aiunsin dreptul Bffntuluiti ii-au ridicat sebiilecasi-l loveasct au inmirmudt. Mai miSclti ntnnik, dacdpoti! Tilhadi au rimas aga, sdbiileridicate,petrecindtoatt ziuain cu arqitA ribdind de s€te. ti

Spres€ar{,SfintulConons€intorceapeacela:idrum in mdndstirea Tilharji cind l-au vezui, auinceputa sa. striga9i a s€dita, zicind: ,,Omuleal lui Durnne"er!te ru8&r, fAc€vacas: nu rrminem aiciintep€niti,iar noi fictduim cAde acumn-o Bemai fa.emrAuniminui!" -Sfintului Cononi s-afacut miH de tithari pentru c: a v;zut cit de nectriilierau,cu buzel€crtpate de aliiF 9i c! fafa plinsi. ,,Bine a zis Sfintu]-, €u m; voi rugd pentruvoi, dar voi sl vl tin4i de cuvint,cecialtfel o se intep€nitiiar&i!" 9i, ficind SffntulConono ruSeciune, tilharii 9i-aurcvenit9i plingeaudebuclrie, mullumind De Sfntului Conon9i lui Dumnez€u. atuncitilharii ac€ia n-aumai flcut rlu nimenui.
33

hainaf a acoperitmortul. APoi te,impdratul gi-ascos mult de mersin Tiua drumul,crci avea continuat Si-a

POVESTEA

iMPARATULUT MrLosTrv

in# tot c dtorindel at4 s-aintimplat caa cezutde pe cal ii s-afinit fo6rtetare la Picior.Ajuns acast impiratul a chematc€i mai buni doctori la palat,dar in zadar Picioruls-aumflat9i doctoriiauzis c;, dacdnu-t va vor tei4 ac€sta putrezi 9i impiratul \a muri. ASace au hotldt ca a douazi de dimineaF se-itaie piciorul, Dentrua-i salvaviata.

tiner 9i foartebrln la ini_ fostodataun imPArat mi. Acestade mult€ od obitnuia sns€Plimbe slut:. De rin tara Ea insotit doard€ o singurtr dte ori intiln€a u€l,n om sirman, lrnP:ratul ii dddea milostenie atutacu cePutea. 9i-l Odati mergind pe cal€,impirahl a vizut intr-un loc pustiu un .llu8:r mort. Trimilindu-ti slugainain35

ieri?Dumnezeu vizut neca2ul 9i m-atda tiu acoperit missatevindec, deoarece tu mi-aiftcutbine." ii A douazi imperatulela dnltos, spremirareadoctodlor. El a povesdttuturor ces-aintimplat 9i toli au l?iupeceibunila inib;. datpeDunm€z€u, ii aiuta Care

impdBtul n-a putut domi. EI a ruIn noaptea aceea prigato sluSlsl-i aprind:candela a rimassingur, 5i vind ta icoane9i gindindu-sela soalta sa grea.Chiar qi atuncis-ades{hisf€r€astra in camer! a intrat un c:luger luminos.,,Deceetti asamihnit, imFrate?" - l-a intr€bat s; miine c.iiu8rrul. ,,Cum nu fiu mih^it,daca trebuiesr-mi taiepiciorul?"- i-a lespunsel. Atunci cnlugeruls-aatinsde piciorul impdiatului si acela indatA6-aficut sdnetos. ,,Ridicl-te9i mergil" - ra zis cilugirul. ,,Nu pot, c{ esterupt" - a r;spunsimperatul.Dar luindu-l c ugirul de rnid, imperatuls-aricin€ dicatSia putut merge 9i maiinainte.,,Spune-mi, ca elti?" - a intrebatimpiratul nedumerit.,,Cum,nu me hainata, cu carem.ai recunosti? oare nu esteaceasta
36

cRADT NA R U T tl
B OR ( A N UL < U 64LBENI

Dar iaui cAintr-o zi a venit DiavoN la Sridinar 9i a inceDuta-l ispiti: ,,Decedai toti banii tii stuacilor9i Iate, nu-ti ;ui mdcalcitiva deoParte? o s, ajungi 9i tu tine?" bitdnl Si c€vei facedacl vine Yreoboal! Peste vorbe,deLainceputgradinaruln.a luat in 6eam:acele il oarece i6 Dumnezeu aiut5in toate Dar, trecind ;tia la cuvinte,a hotAritsePuzilelegitot gindindu-se acel€ nAun calbendeopart€ N-a-trecutmuli6 vrem€,cAg:dinarul a dosit ti un al doileagalben. tot at4 Pintra umPlutcu galb€niun $i p€ borcan, carel-aingropatin grddina.

A-1 ra odatl un gredinarfoartebun la inima, care ziuala gr;dinasa,iar baniicitt8aF l- lucratoata siracilorMult; vrem€ peEecut a Lt ij dedea BiAdinarul ara d Dumnezeu aiutain toatepentrubunlil tatealui.
38

39

Nimeni nu pricepeace s€ petsece glidinarul. Toti cu au vezut ce de la un timp el s€ schimbase foarre mult. Seracii,caremai inainte veneaula el ti prim€au din legumeledin grddine, erau acumalungali cu minie. Grddinaiul vindea totul la pialt iar banii ii ascundea fticu

Vezindzgirceniade carea fost cuprins gridinarul, Dumnezeu intors fala de la el $ nul mai ajuta.9i si-a la iatd ceiftr-o zi, lunind prin gredineii gindindu-s€ borcanulcubani,gredinarula c;lcatintr-o greblt ri $i-a renit piciorul pind la os.Mutti doctoria.h€mat SrAdi' narul,dar ferefobs, cdcipicioruli seumfla tot mai tare sI 9i de acumincepuse putrezeas.L ASaa cheltuit grtdinarul tot borcanulcu galb€nip€ docto . Rlmas qi bolnavii firA bani, a hotedt secheme un doctoi, ti de ultimul galbensrl roagesn-itaie piciorul. grddinarula adormit mihnit 9i iati .5 i s-a Noaptea iti adtat in vis Ingerul Doimului i i-a zis: ,,Unde sint
47

40

banii grldinarc?Dec€nu t€ Iacislnltos cu ei,aia cum neddjduiai? Stiide acumctrbanii nu sint de marefoSe los,iar omul milostiv Il arecaajutorpe Dumnezeu. Iat;, ri eu am fost trimis la tine El te aiuLctrciDumnezeu dnd impa4eaiaverea s:ta 9i-aadusamintedevremea racilor9i e.aibun cutoatelumea."Interul aatinspiciorul gridinarului Siacela flcut srnrtos. s-a Gnd a venit doctorul dirbin€aF,l-a glsit pe grldinar lucfnd in gddine. Toati Iumea minunatdecele s,a intimplate,dar mai alesoameniis:rmani s-aubucurat de tdmiduirea gredinarului.Clci din acea $Adinazi lul ainceputsI fie milostiv camai inaint€Eitot ci*i8d siu il imDtrnea saracilor.

Ti L H AR U L(AR E

A A'UNs 5FINT

fostodatl, cu multei€acuriin urmI, in Pe4jr€ €ra Egiptului,un lilhar penumeMois€.Ace5ta tutunegru9i atit d€putemic,incit erasPaima de se ror Nu numaroam€niiobiQnuiti tem€au Moise,ci de cind auzeau numelelui. !i tilhaii s€cutremurau lnsdnimeninu Stiaci, dincolod€ obiceiulcelfioros, tilharul Moiseaveao iniml buna.De multe ori s€ n4l

trebain inima sa: ,,Oarela ce bun s; fa€ atitea rdut:ti? M-am dturat sA se team, toti de mine. Pentru ce sint atit de reu, nimeni nu me iub€$teSi eu mi simt atit de krtr-o zi, g'indindu-seel a9a,iata €d s-aintilnit pe cale cu un celuger.Inda6 ce I-a vezut, celugarul a vrut sI tugt dar tilharul a zis: ,,Nu te teme,d nu-ti voi face nici un reu. Ci te rog sestai d€ vorb: cu mine!" Cdlugirul i-a povestit tilharului despre credinta in Hristos Ai despreviala in minestire. filharului i-au plicur foate mult €eleauziie de la cIluger 9i a hotarit sepleceimpreunl cu el la m:n:stire.

AAaa ajuns Moise, din tilharul vestit ce eia, cilugir. EI ii a construit chiliemici nu depate de m;dstire o zi lui 5i tr:ia acolorugindu-se Qinoapte Dunnezeq p€ Care Il iubea foarte mult. intr-o zi, pe cind Mois€se rugain chilie,au nrvaluit asupralui patru tilhari. Dar, spre mirarealor, clluglrul i-a hintit pe toti la p;mint si, legindu-i fedeleq,i-a dus ca pe un <nopde gdu LaslareFl manasHrii, zicin d u-i:,.Luati-i fac4i ceweli cu ei.c;cieu nu vreausAi ti baL p€ntru ce l-am f;geduit lui Histos se nu mai fac reu nim;nui." Starelul mirat foartemutt de puterea s-a Tilhdrir r;md5 ei iM;rmucea mar€a Iui Mois€. du 5r

44

glugac5lug;rului in riti, cici in timp ce-iducea spate, ce i-a cAzutde pe capqi ei l-au recunoscut estevestitul Mois€, ciperenialor de altidate. Atuncitilharii siau cerutiertared€la staret intdnd d, t-auintrebatcnma ajunscilu86r,clci in vorH cu Moise, ei il clutau demutt.Moisel€-aPov€stittool de-afir a prr, ataincit tilharii au crezut9i ei in Hdstos,fdSeduinnici du-s€ deacumnu vor mai face ei rau nim;rui cA Pirintele Moisea trlit ince multi ani in menestire Ei atit de bfmd,inclt a ajunssffnr!i Dumnezeu a devenit i-a diruit darul fac€riide minuni. El a aiutatmulti Iuincit v6tea despre eale, mecu rugdciuile !i cu sfatudte sfintenialui s-arespindiiin tot EgiPtul,ajungindpini

A v A D A NI L t l
EVL O6 H PIETR AR U L IE

ra odatelm pi€trar pe nume Evloghie.Acesta m$cea toati ziua la cioplit piatrt iar banii cirtigati ii impirtea in doui: o Paitepentru srne, iar alta p€ntru sAraci. EvloShie atit de milostiv, era incit aveaintotdearma uiile cas€isaledes€hise pentiu strrini.

S-aintimplat odatA.a Sfntul Daniil pusts cul se zrbov€ascaprin acele locuri iar Evloghie, anind de eL l-a chematin casasa.Ata a allat Sffntul Daniil despre faptelebune pe carele f6ceaEvloghie.Intorcindu-sein pustie, Sffntul Daniil s-a rugat lui Dumnezeu, zicind: ,,Doame, am vizut cit de milostiv €stepietrarul Evloghie, ca i9i imparte putinul snucittig cu stdinii. Te rog sa facicaEvloghiesiseimbogAteascl. pentruci a'a va ajuta qi rnai mutti oamenil" Durnnezeu asculta intotdeauna rugiciunile Sfintului Daniil. Dar acum, auzindu-i rug;mintea l-a intr€-

ba! ,,Pentru pidnte Daniile,ceriun lucru caacesta? ce, EvloghieImi estephcut ata cums€afli ii nu estebine p€nfru el $ seimboSileasct.",,Doamne a zis iar;fi avaDaniil -, Terog sn-miindeplinetti aceastidorinF, dci cled c! Evloghier,? ajutape Ioarte mul6 lume." ,;Ie pui tu €hezaip€ntru el?" - a intrebat Dulmezeu. ,,Da,Doamne!" a zi' cu hoftire ala Daniil, A douazi umblind dupe piand.Evloghiea glsit asin Insr, in locs: faci cuns pamintun burduJcu galb€ni. maimuke mibstenie,ata cums€atteptaSffntulDaniil, Evloghiea disparutcu bani cu tot. Marea fo8tintristareatuturor cecinu mai aveaone str-iprimeascipe ci48
49

Htoni striini. Sffntul Daniil era mihnit qi el l:e nu L-a ascultat pe Dumnezeu. intr-o noapte oumne.eu i S-aarttat in vis Sffntului Daniil in chip de copil si i-a zis: ,,Vezice s-a'intimplat? Unde esteacum Evloghie al Meu 9i cine ii mai ajuti pe streini?" ,,Doamne,Tu Ie gtii pe toate dinainte 9i trebu' ia se Te asult! - a zis ava Daniil. Ce pot 5; fac ca s:-mi pentru el, du-te ispetescvina?" ,,Dac: t€-ai pus chezaS acumsi-l adu. cici el seaflAin Alexandria." 50

intrebind din om in om, ava Daniil a Sesitin celedin urml casalui Evloghie. Acestainse nu mai era acum pietrarul milostiv de alt;date. Aveao casemare,p€ care o pizeau slujitori inarmati. Vezindu-l Pe caluS:rul b; trin carestriga din urma sa Evloghie a Poruncit si fi€ Mtut cu bete.

51

il r€nea ti el de multe ori acas: la Evloghie, cAcibie-

.e,
Asa a rlbdat avaDaniil dulte sepGtnini la poarta lui EvloShie,betut 9i batjocorit de slugi, dar Evloghienu-l blea in s€ama. V:zind Dumnezeu rdbdarcaSffntului Dannl a flcut urmdtoarcaminune. S-aintimplat .a Evloghi€sasecerte cu un mare dresltot carel-a 9i dat in jud€ca6. Dregitorul acelaera neam cu imp;ratul, a;a cI s-a hot;ft + ca lui Evloghie is€ taiecdpul.cu chiu,cu vai a reutit Evloghie sl tugI intr"o noapte din Atexandria 9i sl Evloghi€a tePldat s€intoarcl in saful seu.Ajuns acase, hainelescumpepe carele avea aqacI urm;ritorii strinu l-ar mai fi recunoscutniciodatl Evloghie s-ainrors iar la viata sa de mai inainte, ooplind pietre ti impn4indu-9i ci$ti8!l cu strdinii El a inceput sA fie iartr9i pltrcut lui Dumnezeu.Snntul Dani51

slugilor tul pietrart-a cerutiertarep€ntruci poruncise sd-lbat; in Alexandria iar snntul l-a i€rtat.Povestirea aceasta istodsit-ochiar ava Daniil unui u.emc de-a] a siu, vrind sl-l invetecI nu estebine strceremoricede la Dumezeu, ci numaicelecenesint de folos.

5l

STiNTUtDE PE6UNoI

inci de la nasterecestSfint a fost neobisnuit insuqinumele o arita - coprie, adica;el de lui pe gunoi. CAciCuviosul Coprie,pe cind era inci su8ar, fostg&it decitre cilugirii din obqtea a S6ntului Teodosie Marep€ o gremadi de gunoi.Mama cel s4 fiind gonitl de barbari,a Hsat mpilul pe gr&nada de gllnoi din apropierea rnendstirii. Copilul Copriea fost luat in menistire d€ €alugAri. Aici €l a fost hranit cu laptede o caprd.Capracred ce gtiactracestcopil va ajungesfnt, ceci,de ffecare date
54

cind copilul plingeo alergadin turma cu carepa9tea ai copilul. venea auDteze se il insuri Sffntul Teoaosi€ iubeafoartemult Pecopil, pentru erain toate ascrltator hamic CoPriein(: c5 ir era mifit€Lii aiutaPecelu8drii.are imPleteau de cand la a coturi, ducindule apddebAut.Cr€scind, fostfAcuL randullui, celusrr

55

l-a P€ntrucdera smerit9i ascult tor, Durnnezeu invrednicit Coprie maridaruri, care insufinu pe d€ de el pe 9tia.Aceasta pentru mareadragoste careo avea 9i cici ce CopriepentruSfntul Teodosie, el credea pentru rugiciunile s6ntuluipoateIaceorice. htirnplat cns-adw odati in pidure dupi lem&a s-a ne.Un urs, dvilind aslpra m:giru$lui, i-a sfiliat pipe ciorul.Atuncitinirul Copriel-a apucat u6 deuE he ferintele Teodosie atme ii i-a zis:,,Deceai ficut asta? Acffi o s: teinhampetineii o secan te.pti cu lemn€le! tu lemnele loculmlgliugului, pinl se!.avinde.a!" in Marele-afostmirarea tuturor s; vad; cumursul carA lemnein locul megarului! pi' CuviosulCoprieatriii in otqteaSfintutuiTeodosie ni la adincibidneti, fitdnd mdtimi de minuni. Unel€ dintre €le s-auscris,dar ;i mai multe au fost uitatede l|reme cecide ahmciau tsecut mdte veacud.

z6iR(T tl vAMEtUL
PiINEA ARUNCATA

fo6t odatl in pd4ile Africii rm vameg roarte zgircit, p€ nume Petru. Acesta€Ia atit de riu

E€ i de nemilostivindt Etuacii t€meau s: se 9i niciodatenimic de la apropiede el. Nimeninu PrimiEe
56 57

Intr-o zi, shinSindu-sestuacii impreune, unul din €i a pus rimlgag ce nu se vd llsd pina ce nu va pnml ceva de la vdmefulzgircit.7is ri facur.Slracul5-adus Ia Poartavame lui Sia inceput se strige cit il tinea gura s,-i deacevamitostenie. S-a intimplat ca vamegultocmais: aduci acasa o clrul; cu p'iini. Nemaipurind rlbda strigftele s:racului, Petrua ludt o piine ti a dnDcaro in acela minie. cu l'rind si-l alung€.SAracul luat bucurospiinea ii a alera gat la ceilalli cert€tori, hudindu-se ce a primit milostenie de la vame$l cel hain. Noapteavamequla avut un vis careI,a infricoqatfoarte mult. Parceau venit la el nitte negri ii i-au luat sune58

tul, ducindul la un ludecdtor imbrecat in haine de lu' minl. Aretd.ile cele n€8re zbierau, zicind €i ei trebuie acelanu a flcut nimic si ia sufletul vameqului,deoalece bun. Atunci a aplrut un inger luminos qi a zis: ,,Nu este adev;iatl leri Petru a dat o Piine unui seraclIatl aceaste Diinel" itrmci ludecdtorul, carenu era altul decit Hristos, a zis: ,,Si punem pe cintar faPtelercle ale lui Petru, cteo piine!" Demorui au pa e, iar de cealalteparte aceasttr o ;ll3 oe cintdJ multimede faptereleti cintdnl c-ainllin;t p'rd ios.Ahs(i s-a apropiar ingerul ti a Pu5 ti piinea pe ceulat taler Ce minunel Piineasinguri a ridiiat ciniarul ri a tras mai mult decit toate faPtelerele in59

datl, urlind superati,demoniiau dispArutdin fata lude€Atorului Milostiv Trezindu-se, vametulainlel€scea fost acelvis 9i 6-a minunai ,,Daclo piine pe careadrdat-ounui Eirac,fld voia mea,mi-a ajutata€t de mult, oarcdt de phcuti lui Dunhez€u6int ceicar€facmilostenie timpul?" tot De atuncivame l Petrua lnc€puts! faci mibstenie in fiecare indt nu seputeaSdsitm om maimilostiv ii zi, mai bun in tot orasul.

HAINA DATALUI H RI'TOs

? ntr-o zi vamqul petru a intilnit un om atit de s5nici Pe I rac,incitnu avea haine el Flcindu-i-semihainasafrumoasi ti s(umPi ti I la, Petrusi-ascos i-a dat-oslrac;lui. it singur,s'aSind ci nu Poate Slracul,dupl cea 'rma6 o sj| Doarte hainl atit ile scumpa a hotalit sJo vindl ti Dup: cit€ra zile,merSindPrin Pial:, Petrutj-a vtuut pe.areo drduse sdracului la vivare El s-a haina Pus, nu mult fi 9i-azis in gindr,,Dumnezeu mihnii foarte siracul nu a PtuFat mea,d€oarece a primit milostenia haina,ci a pus-ola vinzar€"
@

61

Petrua umblat mihnit toatdziua $ agaa 9i adormit. Noaptea a alut urmetorulvis. Un dner frumosa veel nit la el imbrAcat hainape careo diduse siracului. in Nedumeritpestemisure, Petrul-a intrebar ,,Cineegti haind?"Iindrul i-a rdspurucuglas d deund€ai aceastl dulc€:,,Eusint Hristos,ii aceast hainAMi-ai dat-otu. CAcioricined, ce!? unui B;rac Mie lmi dA." Petru s-a trezit nespusde bucuror hoterind ca d€ atunciinaintesefaceFi mai multi milosteni€. a deEl venit atit debun,incit a ailis sfnt.

A'CUN5A 5TICLA

u foartemdte !.remein urmt treia in Pa4ib Acesttaliei un ciluglr sfnt PenumeBenedict. ta €ra staretal unei mrnestid, Pe careo connimic de Nimeni nu Puteaascunde duceacu stnctete. ceci Sfintul Benedict, btrtrinul etainzestratde Dumn€tot zeucu darul darviziunii 9ived€a ceseflceain taine, la oricedepe(are. trlia $ un dnarPenumeFxilarat m:nAstire in ace€asi l-a intr-o zi. SfinhtlBenedict trimis peb;jat si aduc: de
62

53

la cinevani*e vin. Exilarat a primit doue sriclecu vin, dar pe drum a hot;dt st ascundao srid; 9i sel minte pe baHn cea primit numaitlna.Atd d rifacut. Ajungind la mlnistire cu o singur; srid:, biiarul a dat-o staretului s6nt, carei-a multumit cu cilduri. inse h despl4ire Bfintul i-a zis: ,yezi sAnu bei din sticla ci Pecareai a<cuns-o, sJ o inclini puFn,$ ve?ice-osa se intimple." Rutinat peste misurtr, Exilarat $i-a cerut iertare pentlu pa€atul fdcut ii s-a dus str vadd ce se va indmpla cu sti€laascrmsi. Ajuns la locul ude era ascunsvinul, Exilarar a luar stida 9i_a inclinat-o pulilr a$acum ii spusese Sffntul Benedici. lndate din sticH a iedt un €arp€. Atunci a inleles Exilarar cine l-a indtar sA ascundi vinul Sice i s-ar fi putut intimpla dac; Sfintul Benedict nu I-ar fi atentiondtsa beadin sridaascun$. nu

PU TE EAR U 6 A(IU N II R

ulti sint c€i careseroagl in oricevremelui Dmnezeu, dar pulini cunos.purerea rugecitmii,maiales atuncidnd s€fa€e crcdinF cu de cttre oameniipHcutilui Dumnezeu. aceea noi De i raemsi povestim in6mplare o minunati pecalea transmis.o scris in Stinhrl ngorie Varc.papa G cel Romei.
65

Pednd gotii aun&elt asupra Itali€i,un loldat oarecareafostluatprizonier. :'oliaacetuianu 9i-a pierdutclllnpih.il, ci, atrmcidnd aveavreme, rnerS€a biserice il Ia 9i rugapepreotsll pomene.sc6 soldar Utur8hje. p€ la Dupl rD timp,soldatul fosreliberat.Intorcindu-s€ a acase, ia povestitsoti€ic;, in anumitezile, lanfurile el c:deau peel,incitgardienii il peze.u qrjau de care nu ce 6eintimpli. F€meia dat seama acelea qi-a ct erau?ilel€ in careeas€ducea biserice seroagepentruella se

iNA11rmre
SMER EN IEI

reiauodatdin Alexandriadoi celugaribdtrini, unul intr-o partea cetiiii, iar altul in alta.Ace$tia au petrecutfoart€multi ani inchi:i in chitii' le lor, incit nimeni.in afarede ciliva u.enici, nu le vedeafala.
66 67

Tot oratul ziceadespre doi bAhini cnsinr Bfintiti cei multeminuni sesivirgeaupentm .ugeciunilelor. Pentruce erau atit de bdrfni, s-a apropiarvremea caunuldintrecaluS;ri moart.Acesta, sa pentruc; auzise atit€ad€sprcc€blalr bdtrin sffnt, a vrut sAt cunoasce inainte moarte. de Decia trimisla el pe ucemcul $u, rugindul sAvini sl-qi ia r;mas bun inainrede Auzind invitatiadin Buraucenicdui,ceulaltbetrina hotlrit 5; facapeplacsffntuluj celug:-r, car€ et de pe ii mu-lt;vremedored$ -l cunod3{a. hoEri st nu vine lnsJ indati, ci sI a9tepte noaptea. Ceciset€mea brtsinul ca nu cumvaoameniis:-l vadAd sI alergedupt el. Trebuiesi ttim c! sfintilor nu I€ phcea ca oamenii str-ilaude.Ei €raufoartemodeqti. cu cit seascunDar deaumai mult de laudele oammilor cu arirDumnezeu le dtrdeamai multe daruri ti ei dev€neau mai tot vestiF. Ata s-ainrimplat ii cu bitfnul nostru.Cici, dorind el s5s€ascundA ochiioammilor,d hot;rit samearq; de la celilaltbakinnoaptea. cinaa i4t in straae,;ati ins: cedoi ingeri au statalAturide€l cufictii aprins€, sa-i €a
68

E usor si ne ddm seamace toati cetateaa al€rgat sA vadi o astfelde priveligte minunati, iar Bthinul smerit' in loc sl s€ as.undt a devmit 9i mai v€stit' Asaseinlimplacu toti ceicarenu s€laudacu faptele insufiiilace vestili lor bune,clci ie xertla Dumnezeu inaintea tutur;r.

69

CUPRIN'

S6nh'l Cononii lilharii inmiftturiF . . . . . .. 32 . imp:ratului milo6tiv ....... Povestea 38 cu crldinarul ii borcanul galbeni. . .. ..... Tilharul calea ajunss6nt pietlarul....... AvaDan SiEvloghie S6ntul dep€Bxrnoi...... zSircit piinea aimcati....... vam€rul Fi . Haina dat, llri Hristo6. . Sticlaasolns: ru8lciunn...... Puterea hiuF[\ea smereruel.,...
43

...
54

.

.

.
67

Cudnll ainlc. .... ... . -.

Strugur€le SffntuluiMacarie. . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 SffntulAgaton9i inSerul.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 CrluSerulsdmc certetorultudul . . . . . . . . . . . . . . . 20 Ai Clluglrul caredormeacu leii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Sftrtul Eufrosin9i mereledin Rai . . . . . . . . . . . . . . . . 26

70

77

DIFUZARB S.C ssp.rg.pt SRL sE Id Muut<u r 35,tuJ 031216 Bucr€9d T.L:02r-320d1.19, @r319.ros 6r:
cnd: Mbdo3lp.l3EPh.b @Jih.d:$Phj x M€Phi.6 S<i.bh. d. Difud. SUPERGRAUI

vaorat pcibdlbte. d. , prihi prin p.rH dF tu bu. drt d.,ptritu.xur. teolqi., dttlr{ Elsio.d d4 6to&6. +!rult t. .djui d. prBt*iu. PLb I he mbuD L p;niE d4ito4 a4 Pogre Mt aP@E d. slFaEph lt.ri.pd, t U!RART^SoPHIA e. Bibd vodr d. 19, 0{.15r, Bu.lr.rti ,..toi 4 lLlr3r FnX.b d.T6loSF) 6d.tDt.$6.10.00i tzrl6 613

scrftl P4inrM patu,,4i.rt!L ,fuht: 6edrqrep,rtust.rt @ pt grttrr ti ttQ ht,yj er!

e l. bun j.Llput, trebuie s;i spunen.c esrcrn Patedc Clfintu I tnrd,. provine dr ta 8r...s.!l .ul.src o I'rn?, rrli.ri firirle. I)rin !rmdre Patefl .Itr.are cuPri.d. cnyinlr'.le Siintikr l)iiri.li.drnrt(, P.intrufdosul.r.dnlcnrsilor. l'.rt.ritul de fitii, mmr de nor,,'nr',, nu estuo pnr scurii(.d rreunui.r dftrc f.r.i.elc mnri,.to Larlc8.iu de l!\tc tlin mai nr lrt' i/vorr,, cum .r ri: /rn,vrnunrt llr t.i.tt trltun, Lir.M tt, Pt"/"r,(ld 111/. Srt,rihr f. lin8s.e(ea, am piullat istorisifidin rnJtfSln,rilr lh /td{J.utrnrsenrDidl\r,/. Sfiflulur (;rigo.ie al Nlan, Mrrrl lrrt(rir estr d.runrir rsrfrl .lil ilin Lnu/a dinr.n simild sal., cit ii p.nrr! Iaptut.S s. iJr€serzri Lltd nri.j Ah.iut.rt si srl..|jh porlnirr.rr. si ttu&ns.i inter.\ul (opiil()r t:lt .r! n,st repo!€srft.,$!nrru a li cit m J i . l . r r c5 i ma iu $ r d . u .mi ri r

lffillii

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->