You are on page 1of 15

- 1

-
gedtoI tzopteoI oseot st
eozoeteztsttetIe soIe


Termenul de desert este dat regiunilor ce sunt caracterizte prin mediile anuale
ale precipitatiilor atmosferice, ce sunt sub valoarea de 254 mm, o rata a
evaporatiei ce depaseste cantitatea de precipitatii, si in marea majoritate a
cazurilor, temperaturile inregistrate sunt foarte ridicate. Datorita lipsei de
precipiatii si a umiditatii relative a aerului, majoritatea razelor solare patrund
direct in sol. Pe timpul noptii solul trimite radiatia primita pe timpul zilei inapoi in
atmosfera, de aceea temperaturile pot sa sdcada foarte mult.
Principalele regiuni de clima tropical uscata sunt situate in nord-vestul
Mexicului si in lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si a partii vestice a
Republicii Chile, in Africa de Nord (Sahara) si Arabia, in sud-estul Ìranului si
jumatatea vestica a Pakistanului, in vestul Ìndiei si in Australia Centrala si
Vestica.
Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare in Africa, unde
se intind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul
Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se intinde la nord si la
vest de desertul Kalahari (in Angola, Nmibia, Zambia, Botswana si Republica
Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta in
zona muntoasa din Peninsula Arabia, in cea mai mare parte a Ìranului si in parti
inseminate din Pakistan si Ìndia. Ìn Australia zona topicala semiarida margineste
la nord si la est de Marele Desert Australian.
Deserturile tropicale sunt cuprinse intre 40
0
latitudine N si 40
0
latitudine S.
Temperaturile maxime absolute diurne sunt foarte mari, de exemplu in desertul
Sahara s-au inregistrat 58
0
C, in California-Valea Mortii 56.7
0
C, noaptea
temperaturile coboara pana la 0
0
C. Datorita acestor temperaturi foarte ridicate
precipitatiile atmosferice sunt foarte reduse, lumina intensa, iar vanturile bat
aproape fara intrerupere.
Pe glob, deserturile sunt foarte raspandite, in emisfera nordica se gasesc pe
continentul african, in Peninsula Arabica, Ìrak, Ìran, Pakistan, nord-vestul Ìndiei
(Desertul Thar), iar in Statele Unite ale Americii se gasesc in urmatoarele state
Utah, Ìdaho, Oregon, Nevada, Arizona si California; Mexic (desertul Sonoran). Ìn
emisfera sudica se afla in America de Sud (Atacama), Africa de Sud (desertul
Kalahari), iar in Australia ÷ Desertul Victoria, Marele Desert de Nisip.
Deserturile africane ocupa suprafete mult mai mari decat cele de pe celelalte
continente, Sahara masoara peste 9.1 milioane km
2
, desertul Kalahari are peste
260.000 km
2
, desertul Namib masoara aproximativ 1.500 km lungime, iar
celelalte deserturi sunt mai mici decat acestea.


Caracteristicile climatului tropical uscat.
- 2 -


Zonele morfoclimatice uscate cu morfogeneza impusa permanent de procese
fizice.

Desfasurare si caracteristici biocIimatice.

Aceste zone sunt incluse in regiuni ce se desfasoara intre 5
0
- 45
0
latinudine
nordica si sudica, insa acestea sunt concentrate mai mult in apropierea
tropicelor. Caracteristici specifice au cantitatile de precipitatii atmosferice extrem
de mici, ce cad doar sub forma de averse si foarte rar, amplitudini teermice mari,
deficit de umiditate ridicat, o slaba prezenta, o slaba prezenta a vegetatiei si a
solurilor si un contact direct al agentilor externi cu roca. Ìn functie de gradul de
ariditate, aceste regiuni reprezinta aproximativ 35% din suprafata totala a
uscatului. Aceste regiuni sunt impartite in deserturi hiperaride (4%), aride (15%),
semiaride cu caracteristici tranzitorii spre zonele vecine (16%).
Cele mai extinse sunt in Africa si Asia, dar in comparative cu suprafata
continentelor acestea ocupa 83% in Austarlia, 64% in Africa, 39% in Asia, 33%
pe cele doua continente ,America de Nord si America de Sud. Din Mongolia pana
in vestul continentului african s-a format un sistem ce se intinde pe 11 000 km, in
celelalte continente aceste regiuni reprezinta zone disparate mai mici la diferite
altitudini. Din punct de vedere altimetric cuprind regiuni pana in 500 m (campii si
podisuri) la acre se adauga depresiuni mari si podisuri intramontane de inaltime
medie (Takla Makan, Tibet, Mexic) sau chiar munti din zona tropicala (Ahagar,
Hogar, Tibesti in Africa, muntii din Ìran si Afganistan etc.). Cea mai mare parte a
lor sunt in regiuni de platforma veche supuse modelarii inca din mezozoic la care
se adauga si altele mai noi.
CaracteristiciIe cIimatice dominante sunt uscaciunea accentuata corelata
cu precipitatii extrem de putine si cu o evaporatie puternica. Exista regiuni in care
cantitatea de precipitatii anuala (aproximativ 300mm) se realizeaza cu o
oarecare regularitate (in Sahelul african in iulie ÷ septembrie, sud-vestul
Australiei, Orientul Apropiat, California in sezonul de iarna) dar si intinse unitati
unde ploile asigura o medie multianuala de circa 200 mm care se produce la
intervale fara periodicitate dar cu 1-3 averse la intervale foarte mari de timp
(uneori de mai multi ani). Cantitatile reduse de precipitatii conditioneaza, cu
exceptia fasiilor litorale, o umiditate relative modesta, in jur de 60%, dar care
variaza in timp si de la un sector la altul al desertului.
Aerul uscat favorizeaza o insolatie puternica care va determina ziua
temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 50
0
C (in Sahara s-au
inregistrat valori de 70-78
0
C). Ìn timpul noptii radiatia terestra intense conduce la
temperaturi apropiate de 0
0
C si chiar sub aceasta valoare, de exemplu Muntii
Ahaggar inghetul nocturn depaseste 110 zile cu temperaturi minime ce coboara
la -10
0
C. Ìn aceste conditii termice evapotranspiratia este ceea ce conduce la un
deficit de umiditate foarte mare, lucru accentuat local de constitutia petrografica
(rocile magmatice impermeabile care nu favorizeaza stocarea apei; masele
- 3 -
groase de nisip care conduc la un grad ridicat si rapid de infiltrare la adancime a
slabelor cantitati de precipitatii atmosferice).
%emperaturiIe medii anuaIe sunt cuprinse intre 20
0
C si 28
0
C (21.6
0
C la El
Golea in Sahara algeriana) si pot datorita altitudinii, conform gradientului termic
vertical (19.1
0
C la Windhoek in Namibia), sau datorita prezentei curentilor
oceanici reci, la 16
0
- 19
0
C (16.6
0
C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib).
regimul termic inregistreaza mari amplitudini diurne (30
0
- 35
0
C), in timpul zilei
temperatura aerului urca frecvent la valori de 40
0
- 45
0
C, iar pe timpul noptii
coboara la 10
0
- 15
0
C, iar pe timpul zilei temperatura la suprafata nisipului poate
atinge 80
0
C, iar noaptea poate sa coboare pana la 0
0
C, datorita radiatiei efective
foarte mari.
Amplitudinile termice anuale sunt cuprinse, in general, intre 22
0
-25
0
C (la
Jacobabad in ianuarie, luna cea mai rece, s-au inregistrat 15
0
C, iar in luna iunie
37
0
C, iar la El Golea 9
0
C si respectiv 34
0
C). Ìn regiunile tropicale cu altitudini mai
mari diferentele scad pana la 10
0
C (la Windhoek in lunile cele mai reci, iunie si
iulie, se inregistreaza 13
0
C, iar in cele mai calde luni ale anului, noiembrie,
decembrie si ianuarie, se inregistreaza 23
0
C)
Ca urmare a marii uscaciuni si a variatiilor termice diurne puternice, in
regiunile cu climat tropical arid se produce o intense degradare a rocilor, peisajul
caracteristc fiind cel al deserturilor de nisip sau de piatra.
Totodata incalzirea adiabatica a aerului descendent determina reducerea
umezelii relative a aerului, care in Sahara atinge o medie anuala de 25 ÷ 35%.
Acest fapt determina o enorma capacitate de evaporare a apei, care depaseste
de peste 20 de ori cantitatea primita din precipitatii atmosferice. Uneori
patrunderea maselor de aer ecuatorial sau tropical maritime in interiorul
continentelor provoaca furtuni convective violente cu precipitatii bogate. Apa se
scurge asemenea unui val prin alibii largi si uscate, distrugand totul in cale,
aceste alkbii au fost denumit ueduri, denumire araba data vailor cu fund lat si
neted ce coboara din muntii Saharei si evacueaza in cateva ore (maximum
cateva zile) toata apa ce cade in partile inalte, durata scurgerii apei depinde de
panta.
Astfel aceste regiuni nu constituie medii propice dezvoltarii vegetatiei.
Vegetatia este prezenta pe suprafete limitate, discontinue si numai in scurte
intervale de dupa caderea precipitatiilor, in cantitati mici. Exista asociatii cu un
numar redus de specii si de indivizi aflati la distanta si care au suferit adaptari in
raport cu deficitul de umiditate (bulbi, tepi si spin ice au luat locul frunzelor,
tesuturi cornoase verzi). La contactul cu zonele morfoclimatice se dezvolta
formatiuni de stepa desertica (ierburi scunde ce acopera partial un sol subtire si
care se dezvolta doar in sezonul ploios).
Ìn deserturile propriu-zise formatiunile vegetale sunt rar raspandite (indeosebi
in albiile vailor, in depresiuni) au un numar redus de specii, un ciclu biotic mic (in
perioade scurte dupa ploi extreme de rare) si unele adaptari (radacini foarte
adanci).
Ìn climatul tropical arid, precipitatiile sunt aproape inexistente, datorita
uscaciunii aerului si a nivelului foarte inalt de condensare a vaporilor de apa. Ìn
aceste regiuni sunt fercvente furtuni puternice care ridica la inaltimi apreciabile
- 4 -
coloane immense de nisip, foarte rar (la distante de anis au chiar decenii),
ciclonii de pe frontal polar (temperat) patrund in regiunile tropicale, formand
averse puternice de ploaie, care umplu vaile seci (ueduri) cu torenti vijeliosi, si
care determina aparitia unei vegetatii efemere. Mediile anuale ale precipitatiilor
atmosferice sunt sub 200 mm si pot cobori pana la 0 mm (orasul Calama, in
nordul Republicii Chile, ce se afla la altitudinea de 2.264 m, unde nu s-au
inregistrat niciodata precipitatii).
Conditiile de ariditate, ce sunt specifice deserturilor tropicale, sunt accentuate
in regiunile desertice litorale aflate sub influenta curentilor oceanici reci, care
favorizeaza descendenta aerului si timpul senin (de exemplu Desertul Sonoran,
influentat de curentul Californiei, Deserturile Peru si Atacama, influentate de
curentul Peruan, Sahara de Vest influentata de catre curentul Canarelor, si
Desertul Namib, sub influenta curentului Benguelei).
Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborate ale apei si a aerului de
deasupra curentilor reci, care se opun convectiei termice ascendente, dimpotriva,
favorizand descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului
senin. Acest fenomen este specific desertului Sonora, influentat de curentul rece
al Californiei, deserturilor Peru si Atacama influentate influentate de curentul rece
al Perului (sau Humbolt), Saharei de Vest, aflata sub infuenta curentului
Canarelor si al desertului Namib influentat de curentul Benguelei.
Ìn aceste regiuni, ploile cad la o perioada de timp cosiderabila (in nordul
statului Chile, la Arica, in 43 de ani s-a inregistrat o medie a precipitatiilor de 0.5
mm), in orasul Ìquique (situate pa litoralul desertului Atacama) s-a inregistrat o
medie anuala a precipitatiilor de 3 mm sau in localitatea Walvis Bay (pe tarmul
Oceanului Atlantic in desertul Namib) media anuala a precipitatiilor este 30 mm.
Ìn interiorul continentelor, conditiile de ariditate sunt aspre (la Luxor, in Egipt, s-
au inregistrat precipitatii multianuale de 1 mm).
Ìn multe alte regiuni s-au inregistrat astfel de date, acestea constituie dovezi
de necontestat ale infuentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia
aproape totala a precipitatiilor atmosferice.

Relieful deserturilor tropicale.

Relieful deserturilor tropicale este rezultatul eroziunii eoliene, al dezagregarii si
alterarii rocilor, al scurgerii torentiale in urma rarelor averse de ploaie. Evolutia
generala a reliefului duce la aparitia, la poalele versantilor, a unor glacisuri si
campii acumulative. Prin patrunderea pedimentelor pe vai si unirea lor peste
cumpene de apa, rezulta pediplene din care rasar martori de eroziune
(inselberg).
Ìn cea mai mare parte, deserturile tropicale ocupa socluri vechi, precambriene
(Africa, Arabia, Australia), in care s-au modelat podisuri stancoase (numite
hamade, in Sahara) si campuri de dune miscatoare (erguri).
Deserturile Podisului Ìranian (Ìran, Afghanistan, vestul Pakistanului), situate
intre 400 si 800m si despartite de creste muntoase ce urca pana la 3 000 ÷ 4 000
m, sunt predominant nisipoase, cu solonceacuri sau argiloase, pietroase.
Deserturile Americii de Nord au, in mare parte, o origine de baraj orografic si
- 5 -
climatica (deserturile Podisului Mexican), ocupand formatiuni cutate cretacice si
tertiare. Deserturile Americii de Sud apar pe suprafete restranse, au altutudini de
1 000-3 000 m si se desfasoara preponderent in largul litoralului andin.

Influenta climatului asupra reliefului.

Datorita unor agenti externi si a unor procese, relieful regiunilor din climatul
tropical arid, a suferit numeroase modificari, rezultand forme de relief particulare.
Agentii principali in sistemul morfogenetic, sunt meteorizarea, apa provenita
din precipitatii atmosferice, vantul. Specificul acestui sistem este determinat in
prima faza de modul de asociere al acestor agenti dar si de la o regiune la alta,
pe de alta parte de catre dominarea actiunilor fizice, mecanice in raport cu cele
chimice si biochimice. Unii agenti intervin lent dar continuu (variatiile de
temperatura si umiditate in roca si cu efecte sesizabile dupa durata mai mare de
timp), iar altii se manifesta in intervale de timp diferite dar cu efecte imediate
(vantul, apa din precipitatii si local apele curgatoare).
Prin actiunea acestor agenti, se determina realizarea unor mase de materiale
cu grosimi si alcatuire diferite si detasarea unor forme de relief cu caracter
rezidual pus in evidenta direct sau numai dupa indepartarea depozitului.
Scoarta de alterare reprezinta depozitul rezultat in urma proceselor de
meteorizare si biochimice si care este prezent pe suprafete orizontale si
cvasiorizontale.
Ìn deserturile tropicale cu climat arid, cald si cu putine precipitatii ce cad la
intervale foarte mari de timp, se intalneste scoarta de tip halosialitic. Astfel
procesul cel mai important este dezagregarea prin insolatie si cristalizare;
materialele rezultate in urma acestui proces sunt colturoase farmand pe de-o
parte mari de pietre, iar la exteriorul acestora campuri de nisip. Procesele de
alterare se produc in intervale scurte cand cad precipitatii, dar si prin
desfasurarea unor preocese meteoreologice (roua, langa tarmul oceanic ceata).
Acestea asigura o cantitate redusa de argila in masa de nisip. Ìn unele
microdepresiuni rezulta cruste de saruri, acestea provin fie prin evapoarea apei
din unele lacuri ce se intalnesc aici, fie din panza subterana aflata la adancimi nu
foarte mari. Datorita temperaturilor ridicate din timpul zilei apa incarcata cu saruri
aflate in depozit sau in roci urca prin capilaritate la suprafata, iar aici prin
evapoarre rezulta acumularea sarurilor (cloruri, sulfati, carbonati) sub forma de
cruste cu grosime diferita si care sunt denumite sebka in Sahara, takare in Asia
Centrala, salinas in Atacama etc.
Meteorizarea se manifesta prin variatii de temperatura si de umiditate atat in
roci cat si in depozite. Oscilatiile termice diurne dar si sezoniere marcate de
amplitudini termice ridicate bruste, in conditiile unei alcatuiri mineralogice
neomogene a rocilor conduc la producerea de produse de dezagregare prin
insolatie (termoclastism) in regiunile tropicale si gelivatie (in munti si deserturile
de la latitudini mari unde exista cantitati mici de apa in fisurile rocilor). Rezultatul
il reprezinta mase de materiale dezagregate situate in strate subtiri pe
suprafetele cvasiorizontale si poale de grohotis la baza versantilor. Pe versantii
dezvoltati pe roci cu alcatuire heterogena termoclastismul poate duce la aparitia
- 6 -
unor forme de relief residual de tipul coloanelor, crestelor, alveolelor de tip
taffoni.
Dezagregarea prin insolatie este specifica regiunilor cu climat arid, unde
variatiile de temperatura produc dilatari si contractari repetate si diferite ca
marime la nivelul mineralelor ce alcatuiesc rocile (produc variatii de volum).
Procesul este activ in partea exterioara a rocilor si slabeste catre interior,
profunzimea actiunii fiind dependenta de gradul de conductibilitate termica a
rocilor si de marimea amplitudinii termice. Ca urmare, sunt roci unde actiunea
este deosebita (ex. granitul, conglomeratele) si roci in care aceasta este redusa
(gresiile aflate in strate groase). Rezultatul manifestarii sunt grohotisuri cu
dimensiuni variabile care imbraca rocile si care se constituie intr-un ecran de
protectie al lor.
Variatiile starii de umectare a rocilor se inregistreaza in deserturile litorale sau
in depresiunile unde se acumuleaza temporar apa. Ele conduc la diverse
produse chimice si mecanice. Astfel in fazele mai umede se realizeaza
dizolvarea sarurilor,antrenarea solutiilor in fisuri pentru ca in cele de intense
evaporare prin dezvoltarea cristalelor in fisuri sa se produca presiuni asupra
peretilor acestora insotite de largirea si cresterea lor in adancimea rocii
(haloclastism).
Vantul constituie un agent active a carui importanta este facilitate de lipsa
unui ecran (vegetatie) care sa protejeze rocile. Ìn afara alizeelor se produc multe
vanturi locale cu intensitate ridicata si chiar pe alte directii de deplasare. Ele au
un rol morfogenetic important. Actiunile sale depend de durata, intensitatea si
viteza de propagare dar si de caracteristicile petrografice ale suprafetei.
Principalul proces il reprezinta spulberarea (deflatia) particulelor de nisip si a
altor materiale fine.
Deflatia se realizeaza in trei moduri ÷ rostogolirea elementelor grosiere (1-1.5
mm in diametru) pe distante scurte, saltarea celor cu dimensiuni de 0.2-1 mm
(particulele sufera un grad de uzura prin izbire) si mai ales in suspensie
(elemente mai mici de 0.1mm) ce popt frecvent fi ridicate la mai multi metri
inaltime si deplasate pe distante foarte mari. Cele mai fine particule (diametre
sub 0.005 mm) plutesc in masa de aer aflata in miscare ajungand la inaltimi de
sute sau chiar mii de metri si la departari de mai multe mii de kilometri (prafurile
din Sahara sunt antrenate pana in Europa).
Deflatia conduce la o sortare a produselor dezagregarii. Prin spulberarea
materialelor fine raman in loc versanti abrupti si masele de grohotisuri care se
desfasoara pe intinderi mari formand campurile de pietre. Pe de alta parte pe
campuri de nisip deflatia determina la vanturile mai putin intense suite de "riduri¨
(ondulari), iar la cele puternice asocieri de dune cu forma si dimensiuni variabile.
Deflatia, mai intai se imbina cu coroziunea (izbirea rocilor, stancilor, versantilor
abrupti de catre particulele de nisip) care este maxima la inaltimi reduse (sub 1.5
m) iar apoi cu acumularea (pe masura ce scade puterea de transport, fiind
conditionata in principal de catre micsorarea vitezei), in urma acesteia iau
nastere dunele si mai ales campurile de nisip.
- 7 -
O foarte slaba spalare in suprafata se inregistreaza pe campurile de nisip
unde apa este absorbita foarte repede pe grosime de 1-2 cm, astfel faciliteaza o
usoara deplasare a particulelor spre baza pantei.
Desi exista numeroase vai, apele curgatoare permanente sunt relativ putine,
ele sunt legate de rauri care-si au bazinele de alimentare in zonele cu precipitatii
bogate (in Africa = Nilul, Senegalul si Niger), iar latraversarea deserturilor pierd o
parte din debitul lichid prin evaporare si infiltrare. Raurile vor transporta cantitati
insemnate de aluviuni (predominant fine) pe care odata cu micsorarea debitului
raului le vor depune treptat. Aproape similare sunt scurgerea si procesele din
albiile raurilor care-si au obarsia in regiuni bogate, din punct de vedere al
cantitatilor de precipitatii cazute pe suprafata solului, si frecvent locul de varsare
in unele lacuri din desert carora le asigura existenta (Sari care se varsa in lacul
Ciad).
Opus acestora sunt cursurile de apa semipermanente, apa fiindu-le
insuficienta pentru o scurgere permanenta care sa le asigure varsare in mare, lac
etc. Unele cursuri de apa au bazin extins ceea ce le da debite bogate la
precipitatii si o activitate cu durata mai mare, acestea se pierd in desert,
majoritatea fiind scurgeri de apa scurte si pe durata mica.
Aceste tipuri de cursuri de apa sunt specifice regiunilo montane, ele
concentrand la averse cantitati importante de apa care le impune energie si
putere insemnata de eroziune.

Relieful dezvoltat pe nisip.

Nisipul este o roca sedimentara neocoeziva alcatuita in mare parte din
partisule de cuart la care se adauga un procent variabil de particule argiloase.
Asadar, exista o mare mobilitate mai ales atunci cand nisipul se gaseste in
stare uscata. Prin inmuiere particulele argiloase asigura aderenta dintre
elementele silicioase limitand miscarea lor.
Formele de relief dezvolate pe nisip sunt numeroase, iar majoritatea sunt
legate de actiunea vantului. Vantul disloca particulele de nisip, le transport ape
distante variabile, in functie de viteza si de durata lui si le depune ducand la
aparitia diferitor forme de acumulare.
Ergurile, kumurile sunt campuri de nisip cu dimensiuni foarte mari (Sahara,
Arabia, Asia Centrala) pe care se afla numeroase forme mici.
Dunele de nisip au dimensiuni si evolutii variabile. Dupa forma sunt
clasificate in: dune longitudinale, parabolice, barcane etc.; intre dune se afla
depresiuni alungite. Ìn regiunile temperate unele dune sunt fixate cu vegetatie. Ìn
depresiunile cu baza in vecinatatea stratului freatic sau unde abunda elemente
argiloase , s-au dezvoltat ochiuri de apa sau mlastini. O situatie aparte o au
oazele dezvoltate in depresiunile din deserturi unde exista panza freatica bogata
sau izvoare la baza unor culmi.




- 8 -
Dunele se clasifica in:

Dune simple (transversale)- sunt acumulari sub forma de valuri relative
paralele cu lungimi de mai multi zeci de metri si inaltimi de 1-2 m; au o
latura alungita pe directia vantului in functie de gradul de acoperire cu
vegetatie este si nivelul stabilizarii lor. Ca urmare sunt dune simple
active, lipsite de ierburi sau arbusti, dune isolate cu smocuri de arbusti
care le asigura o stabilitate relative, dune fixate de vegetatie prin
process natural sau plantate cu arbusti sau arbori.
Campuri cu dune paralele sau perpendiculare pe directia vantului
separate de culoare interdunare in care de obicei se dezvolta
vegetatia, datorita prezentei umezelii.
Barcanele sunt dune cu o raspandire mare in Asia Centrala; sunt
distincte atat prin forma (semiluna, corn) cat si prin evolutie (directia
vantului este perpendicular ape fata convexa expusa deflatiei;
acumularea se face lateral unde dezvolta brate). Prin unirea bratelor
se dezvolta "barcanele in lant¨; rezulta pe acumulari bogate de nisip pe
care s-au inregistrat vanturi intense.
Dunele cu forma piramidala sunt reprezentative pentru desertul
Sahara, pe mase importante de nisip uscat in conditiile unor vanturi
puternice (vartejuri); au laturile netede sau rasucite in spirala.
Dune parabolice, sunt forme cu doua brate paralele alungite si
dezvoltate mai mult sau mai putin egal; suprafata concave este cea
supusa deflatiei. Exista pe terenurile din regiunile litorale cu vanturi
intense si perpendiculare pet arm unde apar associate formand grupari
cu brate inegal dezvoltate.


Vaile in regiunile cu nisipuri sunt largi, putin adancite si fara apa. Ìn situatiile
in care panza freatica este aproape de suprafata, iar alimentarea raurilor se
realizeaza in regiuni cu precipitatii atmosferice bogate (Nilul), albia minora este
activa dar prezinta variatii de debit in timpul anului; versantii sunt tesiti si afectati
de catre vant, dar si de catre pluviodenudare si chiar siroire la ploile la ploile rare
care se produc.

- 9 -
%ipuri de relief specifice climatului tropical uscat.

Campurile de nisip se desfasoara pe suprafete foarte mari in regiunile joase si
depresionare, acestea sunt rezultatul acumularii materialelor transportate de
catre alizee (vanturile permanente) sau de catre reteaua de rauri foarte active, in
conditiile unor climate mai umede in pleistocen si holocenul inferior.
Campurile de nisip poarta denumirea de erguri in Sahara si kumuri in Asia
Centrala. Ìn cuprinsul lor exista insa si depresiuni (gassi) ce au izvoare bogate si
care au favorizat atat dezvoltarea vegetatiei cat si dezvoltarea unor asezari
umane (oaze).
Pe aceste campuri vanturile au impus o morfologie de dune cu forme si
marimi variabile care se inscriu in sectoarele cele mai aride ale regiunilor de
desert Sahara, Kara Kum, Kazal Kum, Atacama, Kalahari s.a.
Campurile de pietre se afla in marginile muntilor vechi, materialele grosiere
care intra in alcatuirea lor provenind din procese complexe de dezagregare (prin
termoclastism sau haloclastism), siroire, pluviodenudare sau din conurile de
aluviuni depuse de catre raurile active in pleistocen-holocen. Prin spulberarea de
catre vant a elementelor fine au ramas aici blocuri si bolovanisuri pe acre se
dezvolta patine desertice.
Hamadele desertice, sunt platouri cvasiorizontale individualizate datorita
existentei unor strate groase de roca cu rezistenta mare la atacul apelor de
siroire. Suprafata poate sa aiba caracter structural, poate fi un rest de pediplena
sau din glacisuri ale caror materiale sunt cimentate. Platourile domina uedurile
sau depresiunile limitrofe prin versanti abrupti; prin fragmentare rezulta martori
de eroziune (gara). Meteorizarea, spalarea in suprafata si vantul pot favoriza
dezvoltarea pe platou de blocurile si bolovanisuri de dezagregare.
Pediplena este o campie de eroziune cu intindere mare rezultata din unirea
pedimentlor. Din vechiul relief muntos raman martori de eroziune care domina
pediplena si care poarta numele de iselberguri. Ìn conditiile ridicarii sacadate si
pe ansamblul acestor regiuni se poate ajunge la formarea mai multor generatii de
pediplene care se imbuca. Cercetatorul L.King a diferentiat cinci generatii in
Africa.
Pedimentele sunt considerate ca forme de relief mostenite, acestea fiind
rezultatul trecerii unei perioade mari de timp si a unui climat cu sezoane mai
umede si aride care au favorizat retragerea versantilor montani prin imbinarea
mai multor procese (meteorizarea care slabea rezistenta rocilor si producea
fragmente de roca mici; spalarea in suprafata si siroirea care la aversele de
ploaie le indepartau). Ele constituie suprafate de echilibru dinamic ce rezultau la
baza acestor versanti in retragere; au inclinare mica si implica doua sectoare,
unul taiat in roca si latul la exterior pe care s-au acumulat materiale intr-un strat
subtire (numit bajada).
Contactul dintre pediment si versant se realizeaza brusc in lungul unei linii
numita knick. La exteriorul pedimentelor se afla depresiuni umplute cu materiale
acumulate (playa) frecvent nisipoase. Pe aceasta sunt sectoare mai joase cu
acumulari de saruri (sebkra sau salinas). Ìn conditiile actuale evolutia continua
dar este mult mai lenta.
- 10 -

Apele ce strabat deserturile tropicale

Ìn zonele desertice exista foarte putine ape ce sunt permanente, majoritatea
sunt semipermanente sau apar doar atunci cand, exista o cantiate destul de
mare de precipitatii atmosferice pentru a se putea mentine la suprafata solului,
nefiind absorbita.
Desertul Sahara este strabatut de fluviul Nil si afluentii sai, Nilul Albastru, Nilul
Alb, Bahr el Jebel, Atbara; Niger si Senegal. De asemenea sunt si lacurile Ciad si
Naser. Apele desertului Kalahari sunt raul Orange, raul Nossob si raul Limpopo.
Desertul Namib este traversat doar de raurile Orange si Ugab. Desertul Sonora
este strabatut de raurile Colorado, Sonora, Gila, Salt, si Yaqui. Ìn desertul
Atacama sunt doar cateva rauri semipermanente si raul Loa, ce este permanent.
Ìn Australia hidrografia deserturilor este mult mai bogata decat in celelate
deserturi, de exemplu in Marele Desert de Nisip si Desertul Gibson sunt o
multime de lacuri, Lacul Dora, Lacul Auld, Lacul Dissapoiment, Lacul Carnegie,
Lacul Gregory, Lacul Mackay, Lacul Mandonald si multe alte lacuri. Tot aici sunt
si raurile De Grey, Fitzroy. Ìn desertul Victoria sunt mai multe lacuri, Lacul Carey,
Lacul Maingwal, Lacul Yeo si alte lacuri mai mici. Ìn Teritoriul de Nord izvorasc
mai multe rauri semipermanente, din muntii Macdonnel, ce se scurg catre
deserturile Simpson si Tanami.

lora, fauna si solurile climatului tropical uscat.


Plantele ce cresc in desert au nevoie de foarte putina apa, de multa cadura si
nu cer foarte multe substante nutritive, au reusit sa se adapteze la conditiile
aspre de viata, si-au redus cat de mult posibil evapotranspiratia etc.
Foarte multe plante au caracteristici asemanatoare, un bun exemplu ar fi acela
al cactusilor ce se gasesc in emisfera vestica, acestia se aseamna foarte mult cu
agavele, euphorbia si plantele suculente din sudul continentului african. Multi
arbori din padurile tropicale au in general aceeasi forma si forma frunzelor
asemanatoare, desi nu fac parte din aceeasi specie.
La fel ca si plantele, animalele ce locuiesc in desert s-au adaptat destul de
bine la conditiile de viata oferite de catre natura, principala adaptare este aceea
a necesitatii cat mai minime de apa. Printre micile animale de desert enumeram
soareci, iepuri salbatici, iepuri comuni, soarecele -cangur si broaste raioase. Ca
animale de dimensiuni mari se intalnesc coioti, camile si antilope.
Sahara este unul dintre cele mai mari deserturi ale lumii, ce se desfasoara pe
o suprafata de aproximativ 9 mil. km
2
. Relieful este foarte variat cu munti
stancosi, hamade, reguri si erguri. O formatiune cunoscuta sub numele de acheb
ce cuprinde plante efemere (Conovolvulus supinus), este reprezentativa pentru
flora Saharei, aceste plante sunt scunde, de 1 ÷ 2 cm , rareori ating inaltimea de
30 - 40 cm, a caror viata active dureaza doar cateva saptamani, atat cat dureaza
sezonul umed perioada in care acestea cresc, se dezvolta si isi raspandesc
semintele.
- 11 -
Vegetatia nisipurilor si dunelor este alcatuita din gramineul drin (7istida
pungeus), cu radacini orizontale pana la 25m lungime, cateva specii de arbusti,
precum retama (Retama 7etam), caligonum (Caligomum comosum), drobul
desertic (Genista saha7ae) si carcelul (Ephed7a alata).

Platourile stancoase din centrul desertului Sahara sunt acoperite cu o
vegetatie ierboasa saraca, formata din graminee (7istida) si numerosi
subarbusti. Ìn zonele aluvionare ale vailor si depresiunilor, unde climatul este mai
umed, se dezvolta o vegetatie bogata, formata din arbusti, ca: .a.ia
ha7pophylla, Ziziphus lotus, Zilla spinosa, arborele de fistic (Pista.ia atlanti.a) cu
aspect de tufe spinoase.
Ìn zonele cu umiditate permanenta se dezvolta o vegetatie de oaza, unde
creste curmalul (Phoenix da.tylife7a), leandrul (Ne7ium oleande7) si palmierul dun
(yphaene thebai.a).
Desertul Namib este situat in sud-vestul Africii, in vecinatatea Oceanului
Atlantic, acesta este renumit datorita diversitatii plantelor suculente cu flori viu
colorate, precum: stapelia (Stapelia), crasula (C7assula), litops (Lithops),
muscate (Pela7gonium sp.), graminee xerofile (7istida b7evifolia) si unii arbusti
xerofili din genul Acacia (.a.ia ho7ida, .a.ia g7affae). Tot in aceste deserturi
cresc si pepenii verzi salbatici (Cit7ullus lanatus). De un deosebit interes stiintific
este gimnospermul mezozoic relictar Welwits.hia mi7abilis, cu un trunchi
napiform bilobat, purtand de o parte si de alta cate o frunza lunga de forma unei
panglici,Selaginella lepidophylla.
Desertul Kalahari, se afla, in sud-vestul depresiunii Kalahari, este populat de
garminee (7istida) si de diferite specii de arbusti (.a.ias, Rhigozum
t7i.hotomum).
Zona deserturilor din Africa este saraca si cuprinde specii din diverse grupe,
adaptate la conditiile climatice.
Reptilele sunt prezente in numar mare, cum ar fi soparla de desert (S.in.us
offi.inalis), soparla cu coada spinoasa (U7amastix aegypti.us), sarpele de nisip
(E7ix), cobra egipteana (Naja haje) si broasca testoasa de desert (Testudo
sul.ata), melcul gigant african (.hatina fuli.a).
Scorpionii sunt caracteristici zonelor de desert, in Africa se afla o speci
importanta de scorpioni, Eus.o7pius impe7ato7, ce masoara 18-20 cm lungime,
ce sunt capabili sa ucida cu veninul lor un caine in doar cateva secunde, iar un
om in 24 de ore.



Pasarile din desert sunt de dimensiuni mici, aici se afla dropia gulerata (tis
undula), gainusa de pustiu (Pte7o.loes o7ientalis), hoitarul alb (Neophson
pe7.nopte7ns) si silvia de desert (Sylvia nanadese7ti).
Mamiferele rozatoare au reprezentanti numerosi din diferite specii cum ar fi
iepurele egiptean (Lepus aegypti.us), soarecele alergator de desert (Ja.ulus
ja.ulus), soarecele saritor (Pedetes .affe7).
- 12 -
Ca mamifere rumegatoare se gasesc gazele (Gazella subguttu7osa, Gazella
dama).
Antilopele de desert (ddax nasoma.ulatus)-aceste antilope s-au adaptat
foarte bine la conditiile oferite de catre natura, ele au copitele astfel incat pot
calatori prin desert fara probleme si de asemenea pot consuma plante suculente
si pepeni verzi salbatici, incat isi pot petrece mare parte din viata fara necesitatea
de a bea foarte multe lichide, pentru a se feri de caldura innabusitoare a
Soarelui, pe timpul zilei cauta adapost, uneori adapostindu-se in pesteri. Antilopa
vaca (Bubalis buselaphus), antilopa spada (7yx algazel), o alta specie de
antilopa estel.elaphus buselaphus ce poate sa reziste mai multe saptamani
fara apa.
Dromaderul (Camelus d7omade7ius) este animalul simbol al desertului
Sahara, acesta poate sa bea pana la 160 de litri de apa, poate sa bea si apa de
mare, poate rezista mai mult timp fara apa, in acest timp consumand grasimea
acumulata in cocoasa sa. Ìn timpul noptii dromaderului ii scade temperatura
corpului astfel pot sa reziste in timpul zilei cand temperatura aerului este foarte
ridicata.
Mamiferele carnivore: vulpea de desert (Fenne.us ze7da), pisica de barcana
(Felis ma7ga7ita), pisica cu picioare negre (Felis nig7ipes), hiena vargata (yaena
hyaena), sacalul (Canis au7eus).
Deserturile din America de Sud se desfasoara de-a lungul tarmului vestic, intre
Oceanul Pacific si Muntii Cordilieri.
Desertul Atacama, se afla in nordul statului Chile, fiind unul dintre cele mai
mari deserturi de pe Glob. Vegetatia acestui desert este alcatuita din arbusti
teposi xerofili de Ba..ha7is spinosa si specii de cactusi (puntia, Ce7eus).
Deserturile saraturate sunt acoperite cu o vegetatie de ierburi (t7iplex, Suaeda,
Spi7osta.hys) in amestec cu arbusti halofili.
Ìn acest desert fauna este saraca in specii adaptate la ariditate excesiva, in
aceasta zona se intalnesc unele specii de carnivore, precum: vulpea Zorro
(Dusy.yon); unele rozatoare ca tuco-tuco(Ctenomys magellani.us) care produce
zgomote repetate, asemanatoare loviturilor de ciocan, cainele lui Magellan
(Canis magellani.us) si strutul american sau pasarea nandu (Rhea pennata).

Ìn America de Nord deserturile se desfasoara in sud-vestul Statelor Unite ale
Americii si in nordul Mexicului. Sunt formate din semi-pustiurile: Marele Bazin,
Mohave, Sonora, Arizona si pustiurile Chihuahua si Tamaulipa.
Semipustiurile Marelui Bazin se desfasoara pe o regiune arida inalta, cuprinsa
intre Muntii Stancosi, Muntii Cascadelor si Muntii Sierra Nevada. Clima din
aceasta zona se caracterizeaza prin ierni aspre si veri foarte secetoase, iar
precipitatiile atmosferice sunt reduse (120-150 mm/an). Vegetatia este dominata
de specii de pelin (Artemisa tridentata).
Clima este mult, mai aspra,in semipustiurile Mohave, Sonora, Arizona si
pustiurile Chiuahua si Tamaulipa, precipitatiile atmosferice avand o medie
cuprinsa intre 70-150 mm/an. Vegetatia acestor zone este alcatuita din plante
suculente, ca planta reprezentativa, aici se gaseste cactusul urias (Ca7negia
gigantea) cunoscut si sub numele saguaro, ce la maturitate ajunge sa se
- 13 -
dezvolte pana la o inaltime de 15-18 m, are un ritm de crestere foarte lent
aproximativ 2.5 am/an, o alta planta cunoscuta este cereusul (Ce7eus giganteus),
ce isi intinde ramurile in sus, sub forma unui candelabru, o specie de cactus ce a
ajuns sa fie folosita pentru consumul de stupefiante este peyote (Lophopho7a
williamsii ) desert holly (t7iplex hymenelyt7a), puntia tuna , Beavertail Cactus ,
un arbust ce la maturitate ajunge masoara intre 30 si 90 cm, salcia de desert
(Chilopsis linea7is), agavele (gave ame7i.ana), jojoba (Simmondsia .hinensis),
liliaceele arborescente (Yu..a b7evifolia) si cactacee mai mici (puntia
a7bo7es.ens, puntia ve7si.olo7 si puntia mi.7odasys), espe7o.allis undula.
Ìn regiunile mai inalte, in semipustiul Mohave si in pustiul Chihuahua, domina
arbustul de creozot (La77ea t7identata), cu o inaltime 1-1.5 m, cu radacini
profunde si frunze mici, partial persistente in anotimpul secetos, si arbustul
F7anse7ia dumosa.
Ìn deserturile nord-americane fauna este adaptata la conditii de caldura
excesiva. Specii de animale caracteristice, sunt prezente in special rozatoare:
iepurele cu coada neagra (Ma.7otolagus texennis), sobolanul cangur
(Dipodomys spe.tabilis) cu picioarele posterioare mai lungi decat cele inferioare,
iar coada lunga prezinta in varf un smoc de par, sobolanul neotoma (Neotoma
albigula), care sapa galerii in tulpinile cactusilor cu care se hraneste; se mai
poate intalni si veverita antilopa (mmospe7mophilus nelsoni)-aceasta este mai
mica decat celelalte specii de veverite, sta mai mult pe pamant sau in vizuine
subterane si are o agilitate asemanatoare chipmunk-ului, se hraneste cu
radacini, fructe si seminte, soparla cu guler (C7otaphytus .olla7is.)
Tot aici se mai gasesc si mamifere carnivore cum ar fi: coiotul (Canis lat7ans),
ce s-a adaptat la conditiile aspre ale climei, rezista la seceta, consuma iepuri si
oua, vulpea cu urechi lungi (Vulpes ma.7otis); cateva specii de pasari;
ciocanitoarea agavelor (D7yobates s.ala7is) si cucul alergator (Geo.o..yx
.alifo7mianus), treieratorul Leconte (Toxostoma le.ontei), gainusa de nisip, o
specie de bufnita, bufnita cu coarne (Bubo vi7ginianus),o specie de soim Fal.o
spa7ve7ius, Cal.a7eus o7natus,Campylo7hyn.hus b7unnei.apillus , iar dintre
speciile de reptile sunt intalniti serpi cu clopotei (C7otalus) si broaste testoase
(Gophe7us agassizii).
Deserturile australiene ocupa suprafete mari in centrul continentului, acoperit
de dune nisipoase cu vegetatie ce s-a adaptat la conditiile climatice. Aceasta
vegetatie este constituita din specii de graminee (T7ioida basedou7ii, T7ioida
pungens, Spinifex), la care se adauga arbori si arbusti din genurile Bankisa,
Casua7ina, Eu.alyptus, G7avillea, jojoba.
Fauna este saraca, fiind reprezentata de un numar redus de specii: cartita
marsupiala de desert (Noto7y.tes typhlops), o specie de veverita numbat
(Myrmecobius fasciatus), o subspecie de cangur Bettong si Wallabie de stanca,
ce traieste in zona sudica a desertului australian, sobolanul cangur marsupial
(Calop7ymnus .ampest7is), soparla moloh (Molo.h ho77idus), broastele de desert
(Chi7optes, eleiopo7us) si unele specii de pasari: prigoarea australiana
(Cosmae7ops o7natus) si pietrarul (Saxi.ola moesta).


- 14 -
Anexa:













































- 15 -

ibliografie:




www.scribd.com
Ìelenicz M., 2005, "Geomorfologie¨, Editura Universitara, Bucuresti.
Posea G., Armas Ì., 1998, "Geografie fizica, Terra camin al omenirii si
Sistemului Solar¨, Ed. Enciclopedica, Bucuresti.
"Ghid Complet Australia¨, Editura Aquila "93, 2003, Oradea
Povara R., 2004, "Climatologie Generala¨, Ed. Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti.
Stanila A., 2006, "Biogeografie¨, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.
*** 2005, "Microsoft Encarta Reference Library Program¨
*** 2003, "Atlas Geografic, Program¨

0.:40.90/0570.43/:. 902507. /.9.90.3:..1.7080.9.59.0 4:2/9.2..43/99072...425.0..080 1.7/0  .439.7  /01.2439.705.78:-.38043:/0.7.2:93.0780.894.:.90.7.:30..0.3907.9/70.009702 /02.00.: .9..9.4...1472.:.. 38. 74..5745.90.470.907/.70 /00025::39 ./08079::  07::8..259:/390072...38 .847947./32044./0570.43899:9./.059. 3907...:5...:8:57..399.73..73..9014.1.5074/.905:9073..02.3..902.7/0925 :3047/02..43930390.2.. 9745./.1.2.:.43/9430....093808:39317.99:/3 35:3.0.9 :3/0540.72:39/343.../:/0 . :8.9....3857....:24714030....399...4.:570.3 .7:..080/081..7854/8:7397.039:.8:7.905:9073.-.:74..502.7.39258/0..90/0 8.5497.2:9.7.34  ../0.908..909702/05:9308.5742.  50.9248107.9002. 317..1.4393039047.: 370897.703:1.70.0.047 .9:72320. ..0:8:57.70 . 902507.9../.949.17.470.089070:37057039.309.394785704300.:80370:3.33:0 805902-70 8:/ .90789.9.0.0890.9070897.089:..0/423.0:8.0./0...7.7.88:/..0. 38../047/8207.1090/0385/050890  3$.9..:573/70:35.:.570039.01.00..1473.:4 4.7 %-089317.0  7039:5745..70 .7.7/0   802..70.024/089.90/07.2.47/0   3925:34597..9..9:: .4384..0... 22.08904308:393.9/0:2/9.5.73.0890.4393039::.0../05708:32... .90/.7309:34.70 :.089070:37057039.7.97./10790 ..9 48....381.8:39.0890.7902.9.84.9.3 2 ..0   081. /.: 0.3:89..902..43930390 207..7.90 3$.59..5742.9.0250720.7.9.2.70.9.02.7.9.7839380:39. 8..389.93:/30 347/.../0$:/ 3434.-.3908:39:8.0394709073.089070:38:3925.25:8.8.0   ..9070.//4.9/0:2/9.08:5:8024/0..  430024714..92097. 89.90789.-4. .947.. 478:39370:3/05.9.3.4-4.91./38:57.9....0397.59.2.3039/0574.9:73/05.7907.. 3:7/0  /.79.7/0.7  4.7 .7.5072..5745070..91472.:.470.8:7. .9:388902.039:. 84:7478:3.79903/08079:7507./090723.90789.790.17. . .43.9 .420/02:9.9:.430/85.7080574/:.00/4:.014.30/03...0890.8 . 2:39/37.7070:.9/0.00.80890 0..78:-1472.94...70 80.9:7.. 3.390380..0.88.850.:380.-0.399.2./0.3970   .1.9.089: :897.:.:902507.59.7902.547.9070/:80/0570.7.7.3 %-09 0.. ..9745.9.70:33. 31:3.0780814.0/070..708.800    .7.0.43/:.0:.:3 /01.89.7/9..   3.258 54/8:7 .90789.0.3:.9:7. 48.9. 0. 22 8070..3.30   002.570039..080393/050 2 3 .920 20/0 %..90 .009.509747.

..  %494/..9:9745.08:39.54097020/07.570.0 &3047 5.2.43/:.3..9248107.7903.802030.403472.3/949:3.92.70 :3.7902.70.08:39..59.3:.9.:3:.90 5.90  '009.73 7..:573803970 8    .:9745.0.20.002.59./..5.399.3.92.07::/08...90. 3 5074....3.439...3:: 3402-70  /0.07:::7.0 94.:-49..: .8. :3.:1489/03:29:0/:7 /03:270.0..54747/0.59.009.08:397.2.9.:70..0  %02507.8047/0../08079.987.43.1. :308 :0 803708970.59/090723...47.43/038.9...74.790 .930  .:3.4-4.:17:3047  908:9:7.80/0385...3.089070:33:.2.5.8:57.0..5//03197....9.908../7/.009.7 7.2.9.4507.74.  3.. 2.90/00.0.49.4393:083:2./0:3.43899:020/5745./.  8910.:/01.....399..9:7.::.78:8.9:7020/./035.7.9:/0:2/9.. .9479.07::8..734..7.  .947..3:.9:30.9:7.947 3.930420/0.4...70 803708970.7903..    .908:39..9.5479.0.03901:79:35:9073../0   .50 .4734..-.73:3. 3970   . 8.2.3.49.90.9/0570.9479.508:57.:370897..  .85.070. 1472.070.0../08079:747/03858.40./.70..90 /897:.72:/08079::.77.1.5729.:1:3/.0/0/:5.:0.90 /:7. 8549/.3:..9.90 .750925:0902507.7/ 570.9479.80890 /050890 /047. 40..9...7.90010.  702:9072.:.2.7.9:.4314727.. :20070..2-.0.47 508.570.80.:8:1079.1:79:3...9.-047.70/05.:790/:5..314. 07-:78. 870850.9/0..      ./039::9072.-.3$././070..9...259:/3/:730     3925:0 902507..07 ..3:.3708970.0 14. 509.50/053/0/0 5.2.3.573.49.90.9479072.99:/32.0 3 70:30.07.2:2 ./.70...73.4-4.59..2.:790 3907..07:: ..7..:/05..707/.0  .70.03/039/090723.750925:3459 .70.90789.97:3/070.-0    .0/0.7080/0.0.5700390.:30   .. 89.9..0.-0.79203390747: .9..97.13/.7.:.7..79.40390.::3 3:2.0.705.9.:570.8.39.7/107039008. .:707../.3.70.9.7.0 8 .470 2.70/:.90 -:- 9058853.90 /8.3..:57380 30307..3:.109029.39.3.7:8.99745.02-708.3/403:30.079..:3/0.9.:/.47/0    ./.94.-.0.4-.7.7080.080/0.8.547.738043:5448  3/08079:7057457: 801472.0::14.:72. .2.70./89.9248107.0.98 3090/..770/:8/0850.   .0891..::33:2..3/403.  370:309745./5.7/80574/:..70 8:300../3570.70.0.70..59. :8.2.5....170..9-4.590.:3848:-9708 .   ../4.38...04390380/07.089070:38:39107.3/90 3/0480- 3...70...54...9.:703947 4./32:39$.5030890390 /.385::54.0890570039..47 3/05708:3 ./.3.:.7...-.9.4393039047574.:37./3.9  .770/:8/0850.0/:7305:9073.84.9479.:38.5..59./. 8.:430024714.9:3/08905.574. 3 .002.8/03/.4-4.7  259:/309072.80 8.  /.8.039.7./08.70.59.399.99:/3 ..703$.-.0.0890...

94..039:.0 .70..:/08079::9.50949..1..470.89.9.90/0.3::9.570.947/0228./047/.0947.370897.03/0390 /25497.9570..72: .:47 359 8 .9.708045:3.0 .:7039:.03/039./08079::$4347.3.1.70478.7990/0..3.80 50974...7/0.5..99:/30..2.908:39./89..54.3.9070:38 .70/:.:7.80  08079:70207..0/08079:7479745.947 .59.3:.03  . .50/203904750.439089.  1.0 .4-475..50/5030/3.:8443.:70394770.:7039:: ..3. 70:9. :897.9031:039.0..0   #001:/08079:7479745.4:9..0..9 5.0 8:39.59.03:72.:370897.5.2..70.: 32.20/.705.4750890 ..:70394770.:347..774.90102070 0/0.508.7.1.94 20/0.3..7.075.43.0:7.. 3/0.7/9.93.08910342030890850..2.0.574.0 ...90 3970 8 28/085.0570.03/039.39.9/0.:24/0.7/9..2-7030 17.00.38 .:7039:!07:.90 370:30/08079.949. 3 347/:#05:-.:7039:.3  31:039./0 3$.79..43/90/0.:78.:7039:70.25.4/.25:7/0/:3028. .3 .8:370..80.8./08079::..59.: 370897..84.. .0/022  32:90.30220380/0385 14.089070:3 540./.4393039047 .    2 8:39570/423. 8 ..708 .59.:30.9/0.0.90..8.70/0'089 .8    .7047.47 .4747.9...08:39850..14730 08079:70!07:89.79.90/0 .59.!07:: 8..1.970.570.7 902507..9.393854..3:.8910/0/..79..:.9/0.790 44730/0-..80 ...4.707. 7.0.:370897.:7039:70.7....8570 .:.0/054./08.708902:394.089:!.954/8:789.0890.43899:0/4.0.7 .2-31:039.3/ . .3/08079:.1.3 7.78 .570.59.0...3:.44.70 1..5.::2-49 $.8.2..7..47.3:: 89:.3:. 3347/: 89.0   #001:/08079:7479745.97:3/370:309745..389..07::/0 /0.70.2./85..905.9.3..2..74.8:-31:039. 31:039../0.8:57.14730 /08079:747!07:89..7./0'08931:039.:.5.8:-31:039.:947039.. 0307.. 570. :0/:7 .0 /030..925:: 8033 .9470.08:398:- 228549.7001::/:..48/07.9248107.:34..7947/0074:30 380-07  3.0./.2.:7039:03:00  3.97:3/070.9:7472.70/090723..080.:7039::03:00  034203:80/.7907.370897.8949..8:78 .909072.70 07:7  08079:70!4/8::7..:7039474.70:25:.705.3 1..4-47.59.9248107./0 2 :3/03:8 ..90.:707947039.3947 .0 !735.07::8570/423..907.902507../0925.947/0  22 347.3.8.9:074:304030 . 22 47. 8.031:0390.3 $./0.790 /08079:709745.080.07805:9073.-..009..947. 509..07::8925:8033 /00025:08079:$4347.8:6:6:0 89:.90 .0.2.38.90 .0.0 1472.8:.9470890 22  3390747:.9.-..078.:25030/0.7047 8 08079:.54..9::0 ....92:9.31:039.:2:.0089070:9.45074.2.9  43/90/0.947. 3.048 8 .3..04.9.8:57.:5..0.0 .570..80 3:290 .3//08.0780/054..570.72. 31:039.390/0.908:-31:039.43/05017439.9420/0.1.8...

.90.3$.9..90808.33907.9 .1.7508:57.9089:./570.02.9248107.039 80/090723.:347574../0.7/ ./8.8....:7.90.:..9.0393907.70.:.9/0902507.9.308908.8:57.8:57.090747:.54.74/05708:370:9.5..7902.7.70.9:70/107908/09..8:7.470:30.:./0$:/.25479..7:890.0 .089:574.080.708:39/03:29080-.847439.0070:9.7038.7/0925 8039.08947..5479.7 .8.8024/1.:2:./0.70/0 925 .0.3/1472.9:72307.59.5:830. .1..90-7:890 3.70.7080574/:....3.90 ..9:3..7./0.0..49...:8..9::. 8.0890..2..    .:.0 20.3.-0/:5.088:39.9.9020/.95074.4..79.. 8910 574..70.7-43.801..79./0385 3:300 2..5./3570.31089..7 70:9.8:10793:2074.080 7001:70:347/3... .08.9479..903:72.2.308... 9.7.070..70  !73.573.707057039....:7.9.078.390890/0.039090738.70 08079:70207.9: 9745.9:9:/3/0   2880/081.59.:010..9: 7057039.3/05.84.32.79..39: .78573 /081.47:7 8:1.4393:: .:7.259:/39072.2.500..399.399.94.43/90:30.3..7..  50/0.:374.080209047044.9:7.59.99:/32.3/14720/070015.70.014.839.5..2.9.08.0/0.90 32:398/08079:70 /0.47./:5.7.8:7.0 &3.:790.7.3/50/0 4 5.90/0 .078.70...08 9079.. .380 .7:747 .08-4.07/..847439.78/0..70 2.7:3/0089..48.::....79..3/.90374.3039/..70.0  3/08079:709745.9..5. 0397.8982:54..93 572..8:2/9.50 /3:300.23: 14.:3:2.0/074498..79.7:947.9.7:7 .984.:5:930570.:3475704.3105730..708-4.54.08947.:347..08 .0.1.3.970/423.:010.802.:..9 8:-1472.388902:247140309.907./0549::  $..0 74:.908:-9750 8:57.10900.9802.574.:74828.5..8/0:2/9.574.2./0 ..7902.09./039.49:74.0..983/05490  8..90/:.0.25:7/0385 !74./0574/:80/0/0.:3472.8982 370:309745.9.9479. 8:39209047.70.74.8.90724..08947.93:72.00 .903/05498..  .:9.9:7477/../70.72.:.9:3471..9.5.79.7...7902..2./.5..039.43/:..907.92.573.574/:.907 70/:.789.8...:.31089./024/:/0.907.70.9070/:8.0800/0 ...7:7 .9:7.9.84.90/3925:0.109070897.7.070.80/02.5. /3570.7/ ...33907.573384.:5.90 90724.90.7.909072..3/3   31:039.4.907.5.77070:9..-.573 0. /08079:70!4/8::0.902507.907.2.574.9.  09047.7..700890570039508:57.98.318:7074..8.9.7/050970 .0854.7:890/08.3.72:4. 10/35./:7.70.3 4.....4..0 .9 /.90/0 902507.70.037..1.70573 384.08047/0 209047.3947 !0.039/.109047439.709.2.47 #0:9.7001::   .70  039573.9:700907403.08:.8:-907.3.39 /0..570543/070393..93 74.70./.:74820/1079./0549:70:9.2.70.0890...790/0.1...08039.2..0 30424030./095..0/0925/10790/.7.7.7.9.2..59.908.70.903897.7880430702.9:30.3...3.4.80/02.0/:730/.:34714720/07001.39: $50. 3907.089:889020890/090723.

5:933903808:90/0 7/:7  43/:.: 3.74.08.907..74.49.900 3:72.8.908/10790.3573.70573/0.9.770.39.25:70/0385     . 0. 502. 2.3.9.8./0....-7:5982..70.-0  01.70..005:9073..43899:0397 :30.1. :3:0../05:9070.7.79050 .7.3.8.2.70.9702.004780574/:.7.334./:/0..4:2  !74.903897.08.9..43/943.07/0/:30.35..70.8 .7.5.90789.0130  01. 7080.39..79.39: .:.7.9/0..0..7:25479.70 0.7.3047 ..:0 /.574900074.478/02.47 89.0.2..434207.7089070.:390389.473.20970 8:- 22 5:908.54..72/020978.39703.1:70 /3$.08:57.047.7089047 ..80 #0:9.9./090723.7:747 .39:74..:.900890850.4..84.0780 574/:80. -70.:72.7 002.0 .720.905.3/0 57490./05745.078.7080.8:39..78.3/..  01.770509./0 22 .90 .43/:.74.0820.3:745....039..1305.:2:.0.:047/03858.002.78:3974498:7.3. 0 7.9.70.-0890.70.92/0 8:908.0.574/:8047/0..7008902.3.047318:78.50393/072.08947.7.:574..9..7/0:20.9-9.702-7.7/02. ..:790 8.4788.7.05459170./05...43899:0:3.2..8..70..1.9705.-7:59/0../07.7.7.:34714720/07001708/:.: 3/05708:30:3/080..790.8:57.09074.84:947318:750397:.0509747.47 ..7/ :3/0 ..087057039.39703.474:30.4397. 2...2097: 50/89.:37.0/0503//0/:7.0.7.74..2.8070.3.574/:.00/0390380 0.0838:850380 00203902.:.0.70 8:3974.48479.04047/095 9.3.800/074498:7.078.9:2..0 574/:.9/0/05.85:-07.9:30.8982  '.79.... 2...902547.802-3.25:7/0385/01.573-70 82.9:7.:3.9472.20. .573384..9050/89.39 .7.70.47  '.74.25:70/050970 !0/0.70:347...9./. /01.328.0.750.3/08079:70947....0 3.0 891031.:1472. 5070947.8..9089.9.708.5708:3..39.78/0.:2:0.7.5.89.5.0890.08901....70.2:90 ..3/.907.9..70.43/:..1143  0.9. 0890/0480-9.8.7.25479.909072.:.:00/0385 .8/2038:3.9:313//0503/039./097.90.70/..1./095:.900 874.03917/.70.7080 /081..5.2:902/042097 57..:/2038:3/0  22 5.08.-0.9.9.90.:008:107.009. 5.789.39014..9:08.3908.44..79.397024/:7 74894470.2.9.9.907/.:3/0.7 ..9.07.1..3 . /4.90/0902507.1090  !73. 74.70.39:.70.32.9270/:80 8:-  2 .7 !7385:-07..9.0..847.47803708970. 390389.: /2038:3..90..90/058..3.089070/:8.:20/08070../.3.2.0.43/:.08.80574/:.0471307.79...90/70.9.39:702..08:0890..2:92097 3.259:/39072.: :374247140309..7.002039047748070    223/..31089.84.9:308.047.720.384990/0./.547.71472./0.970390747  5741:320.70.3.9208/05.8:7.3947 .9.79.70.7902.0:2307.385479 13/ .74.9074.//0::7..90.1.89070/:30082..

3.4797.547.90/07.70  7:70 :2:708:39.:-.8.49.80.:7/0.8.5.3.8:39850.9/0.49.0397./07039.90 317.790/3/0-9:.:7..7024-9..:2:..9..:347.8/0/:7. /05708:3.2.:00/0385 097..47  47200/07001/0..90 3 /05708:30.8.3/385:80.50 /89.1..50.8574.  :300/0385.7. 09.947/0570.: .90.7.79.79..42.:3574.7038:57.70 8.90.13/: 0 38:1.90:300/:308:391.:707/0.089039.90../5730.5..59..903/05708:30/3/08079:7:3/0089.039.3.:78:70/0.300/0.70:8.7080.903/:30439:/3.8:39 .370:3-4.:70705072...8:7.59.0..070:342439.7902.90.3/.:/2038:380..13/8....897.:-.80 . 570.390.:747.:807 .79.:/0.803708970.8029.7.0.: 4..9.3.90503858:393:2074.9 574..:0478570-.81.30938.90.1.9..78.78.7083197./0-90-4. 14. 50..:4-.9::170.:7/3/08079. .808903 89.950385   85:0890474.:78:7/0.3/28.80  8. !7332:0705.:90508:57.2..90/0..9:9./10794714720/0..4.:70.70 #.984.:00..078.50397:48..9 -4.385479.5.390  08089.43.303908:3970../08079:747507/4 5.89101.:/2038:314..-/05..708.790/3 5..:80/05:30/:.8:39.39130 50.1.798:0/0. .:3 570/423.78.90/0..9.00.7.704/.70..25:70/0385 :3/0.399.170.3/.70 3:300.97..3:2074.74.5..:7070.7.7904.9:30.:0.3009.9./.40.-847-9.94.5:930  008:390.0397.-. $.70.1472.747.14. 3970/:3080.:390 370:30902507..79.94..7080.5.79.705.0890.70 ..304.90.705072. 8.4:9.80147202..80.500.. &300.78.0394.5.80/2039.90.5...80507/3/08079  2.: $030.847.7 $.8.80 8 .5.0 -.7034300.1.5.-./0-9:: 7.39:/84.39:: '.0 5..399.0020390 .70025:30030708 5:907038023..90/0.9..-4.8025072.4.479.79.5.72./0074:30   #001:/0.-4.  .08947.70 8.0/070.925479.:78:7/0.390/0.039.:.:..49..08.70.7.-0 :5.5..-0 31:3.30 00 .9.9.90 /35:3.:..7 089.7908.0.70..8:39 0.5.1. ..:2.::0./3970 002039008.../   5:8..0780..9.9:3.:7.7032.70.2039.74.9.9.089095:7/0..  7..7907050/05074820/0 .:2         .00/.70 .2 .-:3/..7.-07.0890.7.7080.8:7.9...7.:/:7.30390 .84:: 8170.32..74.902..25:7/0385.3:2074.47/05:3097059.-.708:398..0800/3 .:790850/:7.3039.59.7.::3/0.9 38023.:/0...8:70...893  89:.:. 8.009.9.385479.85.5./05.9.90..4 :84.90../..00/0.:2..479.399.4.5082.9.9.2.:.5.:-..:570.

757039. .39 70:9.81.7.90/0.9.7-:89 ..39:7 3903808507503/.489.398:3990898.:3908 /0.7050/70.:7/0.703.90.:370897.9.0 8:3914720.1.0.3.9.90/0.903857.39::31:3.9.:570.::32/02.801.5.3/7:5...00.9.9.10.9248107.-9.93.0.:-7.0 .708:39/:308250 ./0.9.38./:/0.9081.39:7 5:9073. 389:../..49.9..2:90.170..:72..50.57.7080574/:.7.9/0/0-93925:.8:39 /893..: .705./..9.8.473 .49..7.70..9. 502.49..7 5:93.501.:/:305.0 5890/007-:78.:1472.:2:.7038..9047 80/0.902.4/03:/.884.8:....:.70/04-.-7.78/0.9.747 .95731472.:5.5090703:70/370:30947./01.9.4:90 /70..7-47  .3  :308250 97. .49.:..8025479.0890 .3::.:39.. -.0 8:39.39 /.078.9070.39::0890507503/...:4.901472.90    '.:74780 70.050397:/08079: $.50/08:57.450770.708.-7..90..:2.:.:2:.7.5700390:200  .:4 . 8:5:8.39:: 805.90573 574.0883.              ..70509.9.0370:30.90 89..25:7. .0-4.:47.7.7.49./0.9. /.5:930.:.:3/0/0.0 /:301.0 5..:...5407.008.8:7.7-4.9.90 3.907..92/0 2.-...9030./0209783.9.43..2:98.-7..8:57.7 .90.703907/:3.00.0.85.43/90:347.7.7.3003.78:-1472.. 802:3.787470.:770.0.7.-.  :305.5.1.790:7 .0890.905..:.9:7.90089083.8:3970570039.:.574..90 : .708 ..00890.39:7390380  :300.:385:78:39.970.:824.9.43.:/4:..9:703090/08.:507503/..72:3/0.3008:39/:30.90/038550 ..3/702.390/0385:8.:7.2347...7-:89 /:3084.:.59.7-:898.985730.009.009..370:3.7.:2:.3.9:7.9705:.90/07. .7.90 .540..9479.     :30080.70 ..7..700.9 /0.90 !73:370.0:89.078.-4.05:8.0.70.009..2039.080/0.2/.39./01.7.7.0397.50/70.

..9:.85.49.0  !0.9707.  !0/2039008:39.:2 9. 50/503.2.7. 2..2.9. /0..3937097.1472.708.7.38:57.700.7..7302:3947.9/0 50/5030...90/.0 3 .907. .109014.3:200/080-07:7 3...7947/0074:30..0890.078.70.:8.907..7947 /0074:30 .:1..2.:2 .25:70/038554.970.:.70..42500/0/0.9:/397050/20398.9479../0 .70802-:.94:70/423.4..080.7902..2.1.30 4.9.9074.7080 /0..04797.:393/0702.90 5.-7:/3../007:73$./:.0..:/05708:30297410573.1.7054.702.078..2.70 573 90724.0 8:395.74.-.9707090.9.:70.25:7.7:7 80-7.8/05708:3 .2.009.9.0 .:78-44.080 209047.:714.0397 :3897.078.:/3.002039047130....9   ./4:..89828.8.002./03:270..708 ..97097.:25:842471440/0/:30...-4..:2:.505.8.30390 8..38.:20/0350894.80...70.89.9/0..8:7..947: 3. /.3..3..     .708..:2:. .94:7.:3.70.70-4. 2..3.8:3980.47574.90/00.70.4.2:9470307./02. 3.:7.970.908 50.7070:9.8.9.070:347/0 /08079$./07.80/074.-7:5957317.70.385479..0307.2..43:70/0 ..7070:9..49. 0890390:347897.94:/0-4.80 !0.:7089039../05708:3:25:90.398070.03 !7385:-07.7/0.00748070 .9.9.078.0.908.0350894..39:705072.47.930/08079.9 8:-970 3:29-.49.508:57.  ..9.14720/0700124890390 .3:3::303 3:29.39..908 .7089039.:1.....38:7/0/0.:70012:39487.09..5047/0 87470 $:57.907.88 ..0393854.4393:.. 170..08:39.3..0.8.43/90. 54..0890.8:2:738..250/0074:30./00/08079.9:.070.39:5491.80.70  !0/503.90...03/.39.1...94.90/0 .47.94..25:70/05097080.70.20390/074.0.70397.9::9745. 17.825.901:37089/050/503.2.438/07.090747:50/203904780.2..7.70.847439.70  :3:9..702.:708-44.90.13/ 70:9. 09047..-7:8..03844...7/0..79. 07../107039.92. 8.25:70/038580/081..38.9.1.070.%5:7/07001850.0..70.:147208 2.08904.32..78. 85./.:.90...:5738:47089.7/08.478574/:.2.302.43/90:347.:347...7:380.90 !.80.790..2:947574.7.:.902.7 :2.0894770:38054.00.8:3970:9. 0397.0890..: 0.:. 50/203947 3.:2:.79.84.033//3574..:/3..07:305074.0.907.:3/05:80/0.93 17.70.47..70/423.:3:.2039.907897:. . -..00 .2039..03 44.70.79.70.7.708902:92.070:9.7..08947..43/907/.887470.. :20/08.4:9...-0.39472439.70.72.0.  439.808 /0570843.8982 87470 5:.8 3..7370:304.98/0./3:370.:30.:8.4.039.0  ..9:7.38:750.70 .72.03:310747  .49.003/05.07800/0 54.39:70..9.2.78 ..0.1.:2:.3..32.9.708038.70.38:57.907./.54.: .70..2..-0.70.:0/:70 8..1.:.:804.43899:08:57.09074750.:/0.7/09258.9:970.:.4/03:/.9:.:.1.:2..2-:.9374.5.8.35732-3.94.7472.9:70.

3908:398.7902:908:-89.70..80 .0808. 05:78.7902:905.303908.:9...7.2 84.897: : .9:30.4393039::.:47.:25454  08079:.84..:7 %49.40/014.-.5. 8:398025072.9.747.:70 7.9...7.002.3:78-74.:573/05.8:-3:200/0..7.7/4./0.14.30390 2.90.:.04..920.81472..807 500/08079::.:4884-87.0/:70.9::9745.32.:.9/:70.3028107.3903:979.449 .7905:93.9..:78025072.9.8 3:.3.78039.70  .0890:3:/3970./.50 48:57.0.:8..17.-847-9.0897.:30.00 0:547-.9703.9..8850..5. 0890897.:7047 .3.9:7.:08.479.09..59..4. 80/0.70..94. ..3.0  ..32.3/43. 573.80.7905:930..8:392..1.078$030.7.7.0890897..4.59.0.2 2 #001:089014.:70..70/0570.30390 /32:39...9:847...078.9:9/01:.700-0 9-.90..17:3047 .390.:70447.00./0 70:7807:7  1472..14.71.2... /02:9.887.884:70./:709745.:. 8023900      .8:398...23..308&.089.1.:70:898. ... .94.90.080/081.7902:9.81472.0890. :-...7300  ...70 :3-:30025:.0/0/2038:32. 2.7.3900 .7/08079:7..802030.:3.7/07.90/089:/0 2.85. !739702.80..47.933.0/0/0807903:207.48 .:.32.1:0398..3 .8.8:39 87./82:90.00..:70070 974 3/08079:'..9:9/07.:72.:348.:4.70 /083:1./0    ../:7..208.2-089097...2 7.3.:30307.5497..0.30 7.08:395072.970 /08079:70$258438%.:.7.85.9/02:9548-0.00.3.9248107.805:90. .9.-.2320/0.42:3 84.-4.9.49.10.080./0.:8..00 .... ...050397:..9.$..9:3.3.5742./4 $4347...:.9... 1.92...6: 3/08079: 9. 0.8.8:57.:3/0 /0 .:7 .7.85./8 .:70/:8.7.2 .9..542039 .59.0089.3900102070 434..80.802./08079:74708902:92.2:907./4330 . ./747..5.::88:53:8 089070570039..8:39/4.0:2 .4.9.70 .08905...9.9 8.59.7-47/35.3/080798 .39008:.0 .9. .:88./.84::  3013/.:0390/38:/:.  4.:7 .:048.-.00. 500.9.2.8570/0.93.50.2. .3/08079..:.3/08...089.3857.8907. 05:7.30.7047..802.3039087.:78025072./.308. 8043::20/5074.089.5.78:397.2.7.00.: 7.39450  $..3 :9 .. .3900.708..0- .790..90789.9.:7. 8 .9..0714.790/3..9/4.2..9/089:/0 -30.9/08079:709745..70008079/085808079:-8438:394 2:920/0.700890. 3%07947:/047/.2    47..39.1..0  34300/08079.2./.0.0.203930.  08079:$.50397: 147.3039  3:897.9    !..70..:2:39 89.5..43/90/0.008905072..90 /08079:7 /00025:3.:.808. $.5900.43/90 .-.3/ 089.708.::/ .: ..2:90./4.- 08079:$4347..90...90..410790/0.947.

3:8..743:285 7...:7.90/04...- 045843 507..:289.:573/0850.7 0890545:. 9458 9458  2:8.8:39.8.9/0 ..42:2.:2.2 ....3 .-.../0/08079 $.80/0.80.40847039.7.947/0/08079 ../08079  .9007-4.9.0 %493.90-4.90789.:.43/90..3.:3/0 .:3.:8 8.59.3.0  #059008:39570039033:2..:.7 80.:8 84. $9.7:3 423/0470     !. 5:849:8 .1107     ..:30 5../08.7545..0890703:29/.1.8 49. 97::8.17.089:17..4...39..39.0590.0397:/08079::$.2.11..059.::2/9.9. 25479.2.008..2:320 .089:/05708:3.0. 3.80  34300..9:08902.7./745.390478:..850..009.85348..-8.:147. 5:30:8 ./37.. 0.27.4942:2  43.. 089023485072:2044.70890..9:9... 38:/ ..  .:8 411.:0390..0 8.05..9/09:108534..347439.08:39. 0389..90.88:..8 #4:2 97...447.: .:07..80.850.7./..7-:89 .9.51472-4-.3/7: 07:240.47/.4.72.3.033:47:3..8.05/45.8.7.:4 .07.02.9.450790.8534.7.2-089089:..3.3..70.-70.70/3/080798:39/0/2038:32.475438:39. :20/ 80/0.   !.03090-.478/05708:347 :3/0./0/08079 %089:/4 8:. .708.  $..::397:3.80/3.9479.385:7478/:30470890..90.3/07 85.71845. .2300 789/.3 05:8.3039.1:.3.9.43047/0/08079 317.0789.1.9.8.49. 8:3..9..49. :3/0 .7:.7-:89 34300..94:7089.. !89.: !403/. 98 :3/:.43:2 .303/4.95..0.47543 :8.1.:70570039. . .9. .089.39.475:82507.2:320  ./37. #09.2.:.3//045.3./3.9..8..8.90 !0..:. $0..938:/ .4850.43.230:/73 789/.7.90.94.7.393:20748/3/10790850.078. 1472..8./0./05:89: !9074./0.70..0: 50/7././.7947 !0/0908.:2.9 5:79.'009..4-7.80../08079:747/317.009..7500/0385 7 .90894.7.  08079:.7-:89 .....08908.9.905072.7.2.00.07807:50  .7-:89  570.0890/08079:7 .. 1472.:./0/08079 $.709.059.70.7-4700/0189.:72./01472. .009...7.::8 84.70 .. .3:: 9..84.3.850503.71 05:7000590. . &7. 7..72300 789/..3.7908/0.70..50.39. 20. .0 8-74.8 845.50. 83:20748 8:-.30.7.70.0.  08079:.89.8:.93.3./. 8/0/10790850. .: .5..7098..947 . 3./.4248:2 /74-: /08079.7.230007410 789/.7-:89 0741/303:.9.4.90417:3.207:/:3 5.90 570.21070074.9.::8 .8..:2709../3/.9107. .2.90.34590738 88.9.-8 .4.14.9:8 0:3/0480-939070889391.

089.14..3 . . /. 2./07:8 0890.. .8039. .5.43 :30074.947573/080791./0478:39$077.3.-0.0/.48 :39.-0.43/90410790/0.900.20:8/742.85708.3945.7080.7.0714.705. 743.5033.. .80107/0.90/007-:7 9750 $:..89./. 3970:39$9.842.0...5:8-:80.380/081....3/902507./047//08079:7080/081.470 570./3.9:7... 58.8.802030.9.450790.0.:50.089:/080790890..03.-.  $57489.. 8..30.. .475::.1.0.7.908.70./0 2.908. 3925:3459/742..72::. 082.. :-.54893/: 803508907 3945.438:2.9.: .:8 8897:9:...7.8./.5.4 9034282.0/0 .802.0 4./:7.7-:89 905480741/0.3 1.790 7/...:.009.32.7-:89.  . 3.3/: #0.2.308.703070 0837508 03.2:99251.7.41  3.90/3802 5:89:70./0... /0.54.90.438:2.9..094. ./0-.7.9:7..07::089014.4.207..90 .:2..0.9:.:2:.8:3947/07  08079:9.89105498..3908:.808.8.:5..2:908.. 3..2.9070.7.2.7.7/9.9:7.73.9854950970.574-0208/0.03. 54.70: 50925:0..9047&390..394508 .33.38..43.5.45900..3.9:7.89./08079:: $.7.9./07: .089/080791.79.908:39.700.59.7885348.7.7 570.089.08:3970/:80   22.4./0$:/80/081./0 .79080..7.9./.73.  394500/0/08079 //.7.:5.7.9.-0.089.704. 070:8  08079:708.0 $4347./0/08079 0330.70..89103..549.3850.:3:9../0902507.7902:90..00 .59.0.4774 :8.820.9.3. 3970 .573073../07::8.0.0.:.:9.3..908..:82-4.382.:5.08908.708903925:0.84.83347/:0..089:$9.08. ..:3.:./.2.907089.5. 80.054.94.7...80.:: $:391472..:70:8  08079:70/3207.. /097/0./..0890.70:.59.  742.84.3.3.300:.5489 :3047.:8 . .7/08079:7/0504- '009.3945.70.38. 3 .84.0.43..9248107..9.708902.1.. 2.2.8 3.0.9:747/0.70574/:..9703./.50470:30..8%..9 14..   3207...0.089925.3./0 50397:.02.3347/:89..7.90..078..9::0 13/:3:/3970.002.:4..-:894.3.850./0.3:!..5.:300850.:50.210700.790-30. 58.5:8.9:8 .94..94.1.3.4.8-:80.8:-:99:748.85.9..:.7/.85:89:70:.38:/ ..:5738.8..  $025:89:70..4 9:. 00.3 .0890.4.8..:.0 4249070509.5.3..:807/..5:8 .0 207.9549 .8850. 7.80 .70 54.9:9.210707:20. $4.20890..59..3  4.90.790/3.470.2.:0390 850503./3 .3/7..9:8 5:39.

:.9248107.:5..3 '009.3/420/0 ..2. /0850.97/039.90.0890/423.:5738. 38025:89:704.3970  22. 570.857.08902:9 2..9.9..0 $4347.8 5:89:70:.59.  2.0.9.8%. 743./0503 79028..

:0390 .9:8::7.:....390 8:.:308.9.390..3 '009... .0.8 .9:79.9:9. .80890.730.2.089474300890../35.39...74 .5. .80.9.:988:-3:2008.90.:348..80    .70570039.

 ..790039 .920/0 2 .3.43.2.4905.5742.70:3792/0.708907014./0.9.

908802390 845./05.07.477/:8 -74.3:8 97007..947 04.8..21070.3....438:2:/089:501./..20 7089.08908.  .207..0948 8..9.7-4708..9:847./:248.../0385 4 850..8:/.9.0.4390 %448942. ..00 .:.90.90850.398075.0/0842.../07..8570. .70.08 .52:3 :: 807.. $2243/8.:3.0/0.9:79.70.3945.0031074.:7.078..3:304942./0/08079 458830./. 5:3038 $5310 .3. 2.0.84.3:8.7498 .0790 89. 482.30890802..09.0.39..  .947:0.0./0/08079 4947.2:9505.2300 %74/./3850..8:57.. 8./.:302..9:8 85097.5.4393039:: .45490 749...4.::70../0..2.4..1472.9.0..0397:. $50. .30388  .59:8..3/0..7 84-4.3 17:.470.079.90.-0/089.73..:. .89.94. 54.:3 ':5082.398.90789.90... /423. 5.9.002./08079::.808.9.7.. 0.2:7038:8 8:-1472.73.80/4:7 %74/.4. .7080.07:8 .9:8  :3.900890.7.390089050490 454547.:5.:348..:.70449 .3:8 4850.71. 2248507245:830843 .0304.-70. 44-.730 :-4.4.7-:89/303:70. .7.59.0739:530..9:3.:8-7:330./0.702.770/:8/0850.4.0890.8:3/:./0.:3./.30.90895458 4850.32. .038  5:39.:8900338 84-4. :.00.4.7.-.704..9039.24089.207.9088.9.802.07458473.71:3824../05. . .7574.7-:89:/0..097.28 /080794 9750203097....90.920  2 .0.047 74-.2.43899:9.5..3970 8 .009.3:.50397:.:897.  370:302.10902.78:5.0.43/90..:388.80.5:8 .3 84-4.0390 :.8.7-:89.:5..3..770.8900/0/08079 745908 004547:8 8:300850.0890343.070:8: 070:8..0835:89::.802./0:33:2../.0/0.14.50788903903./05. .301.2 8...7/3970 850.7..70:8473.7 .-8 ..394..:.:8 8-74.0/0-:139.74/.08 .3 5741:3/0817:302...:3..4 85.4-:81.43/90.9:8.7.244 44.38..:3/0.79.82.3.:9.:3:.-:.  5:39.88  08079:70.0.708.9..38  . 13/70570039...25473. .70  .97.:43.:897.4.  .0.3807.94.079.. 5:39. .850.57039.89..2.08.43/9/0...97/039.9 720.9:8 48:-850..:.30890.009..799.0.2.45723:8.9:8 ..78  %49.34925:80.70807.7.8.9.1014489.73.9..:...90 38025:89:4.308. -:139.3:72.78 8.: 7. 2.3 4...3.70.-7: 4850. 0.:.08393/07.  3/08079:70347/ .:30 8:-907..05:78 4:..0..80.70 05:700....59:8 7....88 085074.079.74./..38.0 8:3957003903850..7: $./..3:7 54/428850.0/0.4390 . 44-.::07 749.....0890.0.:.78:5.4478 5:39..0/0705908:3939...:3. .7005489074.7494.2508978 845...89090894.9. 04942.4.59.0 .2.45079 /0/:303854.2./:7.3:.000.:50.78 ..9.08902.7-:89: 7..59.7-478.449: ..3:2-.7.73.390:8  .38.438:2.80 4507:8.       ./.:2.:.7-4708.3.8:.3:7099438.:897.9.

                                                 .30.

     7.90#42.:7089  !480.7!747.2     ./0.7-/ .0789..0-7.7. !4.42 003. :.1.450/.7.8   047. -47... !747.3./0.8047.23..7484193.    042471440 /9:7.. :.6:.    4047.:7089  $9..79..90#42./0.10      8.#010703.94400307.3. /9:7.420378 $8902::$4.:7089   /42509:897.30 :.2      9.#    2. / :3/. %077. 72..&3.7 / 3.30  :.3.10 / :3/.101.:7089      ..